Drumul

Drumul către fondurile nerambursabile ale Uniunii Europene Moto: Orice drum, oricât de lung, începe cu primul pas. În contextul actualei situaţii economice din România, propaganda miniştrilor de resort se bazează, în mare măsură, pe fondurile nerambursabile rezervate de Uniunea Europeană pentru România. Rezultatele la jumătatea anului sunt îngrijorător de nesmnificative în ceeace priveşte absorbţia acestor fonduri. De aceea se poate aprecia ca necesar indicarea celui mai scurt drum către fondurile nerambursabile ale Uniunii Europene. Fondurile europene sunt instrumente financiare postaderare, create de Uniunea Europeană pentru segmentul privat şi public din România. Ca urmare a integrării în Uniunea Europeană, România beneficiază de fonduri structurale la un nivel care atinge aproape 28 de miliare euro pentru perioada 2007 – 2013. Aceste sume sunt nerambursabile şi sunt acordate în virtutea criteriului de convergenţă, care prevede elimiarea decalajelor existente între regiunile ţării şi armonizarea cu standardele europene din punct de vedere economic, social şi cultural, îmbunătăţire vieţii şi a mediului. Fondurile structurale pot fi accesate prin intermediul unor programe operaţionale stabilite la nivel naţional şi care la rândul lor conţin o seie de subprograme ce prevăd un număr mare de activităţi ce pot fi finanţate din bani europeni, nerambursabili. Pentru fiecare proiect elaborat se obţine între 50% şi 100% din investiţia necesară pentru activitatea rspectivă. Diferenţa de bani va fi asigurată prin contribuţia beneficiarului. Fondurile nerambursabile se alocă doar în urma unei documentaţii ce trebuie depusă la o autoritate expres desemnată şi trebuie să respecte în totalitate documentaţia standard solicitată. Aceasta conţine, de la caz la caz, studiu de fezabilitate, proiect tehnic (în cazul construcţiilor), plan de afaceri, studiu de marketing, buget, planificarea în timp a activităţilor şi alte documente specifice. În aceste circumstanţe, solicitanţii de finanţări din fonduri europene au nevoie frecvent de sprijin specializat al unor firme de consultanţă. O companie ce oferă consultanţă în accesarea acestor fonduri structurale trebuie să ajute benenficiarul (agent economic privat, autoritate publică sau ONG) să obşină aceste fonduri. Ulterior, ea mai trebuie să îşi îndrume clienţii şi în implementarea proiectului de finanaţare respectiv. În fine, având în vedere numărul foarte mare de activităţi eligibile, o astfel de firmă trebuie să dispună de un număr mare de consultnţi, manageri de proiecte şi colaboratori cu experienţă. Domenii şi activităţi pentru care se poate solicita finanţarea Există trei fonduri structurale funcţionale în România: Fondul European de Dezvoltare Regional (FEDR), Fondul Social European (FSE) şi Fondul de Coeziune (FC). Se mai pot obţine bani europeni nerambursabili prin intermediul a două acţiuni

complementare, respectiv: Fondul European pentru Agricultură (FEADR) şi Fondul European pentru Pescuit (FEP). Domeniile în care se pot depune proiecte astfel finanţate sunt diverse, ele cuprinzând dezvoltarea resurselor umane, investiţii în infrastructură, încurajarea activităţilor sociale, investiţii în agricultură sau în turism. Detalii despre toate aceste programe sunt disponibile pe www.fonduristructurale-europene.ro, pe www.fonduri-ue-ro, dar şi pe alte multe website-uri dezvoltate de numeroase companii care oferă consultanţă în domeniu. Spre exemplu, Programul Sectorial „Creşterea Competitivităţii Economice”, care vizează creşterea productivitîţii intreprinerilor româneşti, îşi propune să finaanţeze proiecte care conduc la: consolidarea şi dezvoltarea sectorului productiv, constituirea unui mediu favorabil dezvoltării interprinderilor, creşterea capacităţii de cercetare şi dezvoltare şi stimulara cooperării între instituţii şi sectorul productiv, creştrea eficienţei energetice şi dezvoltarea durabilă a sistemului energetic, promovarea surselor regenerabile de energie şi a potenţialului turistic românesc. Criterii de eligibilitate – să îşi desfăşoare activitatea în România;

să nu se afle în stare de insolvenţăşi să nu aibă afacerile administrate de un judecător sindic; să nu înregistreze datorii restante faţă de bugetul de stat, bugetele locale, asigurări sociale pentru şomaj sau de sănătate, asigurări pentru accidente de muncă şi boli profesionale sau alte tipuri de obligaţii prevăzute de legile în vigoare; să fi înregistrat profit în ultimii doi ani contabili, în cazul în caresociettea funcţionează de peste doi ani; să fie proprietarul infrastructurii/terenului/construcţiei pe care se va efectua investiţia sau să aibă în concesiune/folosinţă/chirie infrastructura/terenul/construcţia pe o durată de minim 10 ani de la data depunerii proiectului; – infrastructura/terenul/construcţia pe care se va efectua investiţia trebui să fie liberă de orice sarcini ţi să nu facă obiectul unor litigii în curs de soluţionare cu privire la situaţia juridică; durata şi valoarea finanţării solicitate să se încadreze în limitele stabilite în „cererea de proiecte”; politicile şi normele comunitare şi naţionale în ceea ce priveşte ajutorul de stat, achziţiile publice, respectiv agalitatea de şanse şi dezvoltarea durabilă sunt respectate. De la idee la proiect Cei care îşi propun să solicite finanţarea unui proiect din fonduri europene vor trebui să ţină cont de următoarele recomandări: – să elaboreze cât mai exact ideea de proiect pentru care se va solicita finanţarea; să consulte permanent website-urile instituţiilor la care se depun proiectele, sursele de informaţii privind finanţările disponibile; să elaboreze proiectul şi să îl depună la mai mulţi finanţatori, mai ales dacă acesta nu ar putea fi finanţat în totalitate printr-un anumit program operaţional;

să verifice cu atenţie respectarea tuturor criteriilor de eligibilitate; să colaboreze cu consultanţii specializaţi şi cu experienţă în realizarea de proiecte de finanţare; să argumenteze cât mai bineproiectul (de ce este importantă şi urgentă problema vizată, care sunt avantajele activităţilor propuse în proiect, posibilităţile de replicare a rezultatelor proiectului) să încerce să propună în proiect elemente de noutate în modul de rezolvare a problemelor vizate. Principalele documente necesare pentru obţinerea finanţării unui proiect prin fonduri nerambursabile subt: analiza economico-financiară; analiza de risc; studiul de fezabilitate; proiectul tehnic, acolo unde este cazul; autorizaţia de construcţie; avizul de mediu; evaluarea strategică de mediu; documentele de confirmare a cofinanţării; detalii privind contribuţia în natură; titlul de proprietate/act de concesiune; documentele contabile ale firmei; cazierul fiscal al persoanei autorizate să depună cererea de finanţare şi al persoanei responsabile de proiect; adeverinţă că solicitantul nu are datorii la bugetul de stat (obţinută de la Administraţia Financiară). Lista completă a documentelor trebuie consultată pentru fiecare caz în parte. Abia după verificarea acestor documente, evaluatorii vor trece la verificarea proiectului. Semnarea contractului de finanşare în şapte paşi Pasul 1: Beneficiarii eligibili completează cererea de finanţare şi anexele solicitae de Autoritatea de Management. Există un model de cerere de finanţare pentru pentru toate cele trei instrumente structurale, cu anexele diferenţiate pe fiecare fond în parte. Pasul 2: Cererea de finanţare este transmisă Organismului Internaţional/Autorităţii de Management. Pasul 3: Se verifică conformitatea administrativă a cererii de finanţare, în conformitate cu procedurile interne ale fiecărei AM. Pasul 4: După verificarea conformităţii administrative urmează verificarea eligibilităţii proiectului. Criteriile de eligibilitate a proiectelor sunt prezentate în Programul Cadru de Implementare şi trebuie aprobate de către Comitetul de Monitorizare. Pasul 5: Evaluara tehnică şi financiară a proiectului. Pasul 6: Selectarea proiectului conform criteriilor aprobate de Comitetul de Monitorizare. Pasul 7: Aprobara proiectului şi semnarea contractului definanţare. ghiorghemoraru @yahoo.com