Drepturi_si_oblig Tinerilor P Piata Muncii

9.6 Drepturile si obligatiile tinerilor pe piata muncii Piaţa forţei de muncă este şi un loc virtual unde cineva cumpără şi altcineva vinde ceva, care, pentru fiecare parte este important sau valoros. De obicei, angajatorul oferă un salariu, anumite facilităţi şi alte beneficii care-i sunt necesare celui care caută un loc de muncă, pentru a-şi întreţine familia şi/sau pe sine, acesta oferind, în schimb, priceperea, aptitudinile şi capacităţile sale de muncă, de a rezolva probleme, transforma anumite materialele şi de a acorda servicii. Acest proces, aparent simplu, se complică treptat pe măsură ce părţile îşi precizează şi detaliază cerinţele ce ţin de: educaţie, caracteristicile locului de muncă, nivelul de exersare a aptitudinilor, salariu, vârstă, mediul de muncă, gen, programul zilnic de muncă, oportunităţile de promovare etc. Orice salariat care prestează o muncă beneficiază de condiţii de muncă adecvate activităţii desfăşurate, de protecţie socială, de securitate şi sănătate în muncă, precum şi de respectarea demnităţii şi a conştiinţei sale, fără nici o discriminare. Tuturor salariaţilor care prestează o muncă le sunt recunoscute dreptul la plată egală pentru muncă egală, dreptul la negocieri colective, dreptul la protecţia datelor cu caracter personal, precum şi dreptul la protecţie împotriva concedierilor nelegale. Orice salariat are dreptul de a cumula mai multe funcţii, în baza unor contracte individuale de muncă, beneficiind de salariul corespunzător pentru fiecare dintre acestea, cu exceptia situaţiillor în care prin lege sunt prevăzute incompatibilităţi pentru cumulul unor funcţii. Salariaţii nu pot renunţa la drepturile ce le sunt recunoscute prin lege. Orice tranzacţie prin care se urmăreşte renunţarea la drepturile recunoscute de lege salariaţilor sau limitarea acestor drepturi este lovită de nulitate. Principalele drepturi ale tinerilor pe piata muncii sunt: 1. dreptul la salarizare pentru munca depusă; 2. dreptul la repaus zilnic şi săptămânal; 3. dreptul la concediu de odihnă anual; 4. dreptul la egalitate de şanse şi de tratament; 5. dreptul la demnitate în muncă; 6. dreptul la securitate şi sănătate în muncă; 7. dreptul la acces la formarea profesională; 8. dreptul la informare şi consultare; 9. dreptul de a lua parte la determinarea şi ameliorarea condiţiilor de muncă şi a mediului de muncă; 10. 11. 12. 13.

dreptul la protecţie în caz de concediere; dreptul la negociere colectivă; dreptul de a participa la acţiuni colective; dreptul de a constitui sau de a adera la un sindicat.

Tinerilor le revin, în principal, următoarele obligaţii pe piata muncii: a) obligaţia de a realiza norma de muncă sau, după caz, de a îndeplini atribuţiile ce îi revin conform fişei postului; b) obligaţia de a respecta disciplina muncii; c) obligaţia de a respecta prevederile cuprinse în regulamentul intern, în contractul colectiv de muncă aplicabil, precum şi în contractul individual de muncă; d) obligaţia de fidelidate faţă de angajator în executarea atribuţiilor de serviciu; e) obligaţia de a respecta măsurile de securitate şi sănătate a muncii în unitate; f) obligaţia de a respecta secretul de serviciu. g) salariaţii care cumulează mai multe funcţii sunt obligaţi să declare fiecărui angajator locul unde exercită funcţia pe care o consideră de bază. In prezent, tinerii absolventi de o serie de servicii pentru stimularea ocuparii: Mediere - medierea muncii reprezinta punerea in legatura a angajatorilor cu persoanele aflate in cautarea unui loc de munca, in vederea stabilirii de raporturi de munca sau de serviciu. Serviciile de

191

mediere constau in: informatii privind locurile de munca vacante si conditiile de ocupare a acestora prin publicarea, afisarea, organizarea de burse ale locurilor de munca; mediere electronica si preselectia candidatilor corespunzator cerintelor locurilor de munca oferite. Informare si consiliere profesionala - constituie un ansamblu de servicii oferite in mod gratuit persoanelor in cautarea unui loc de munca, cum ar fi: a) furnizarea de informatii privind piata muncii si evolutia ocupatiilor; b) evaluarea si autoevaluarea personalitatii in vederea orientarii profesionale; c) dezvoltarea abilitatii si increderii in sine a persoanelor in cautarea unui loc de munca in vederea luarii de catre acestea a deciziei privind propria cariera; d) instruirea in metode si tehnici de cautare a unui loc de munca. Formare profesionala - absolventii care se inscriu la agentiile judetene pentru ocuparea fortei de munca beneficiaza gratuit de toate masurile active, inclusiv de formare profesionala. Dupa incadrare, in primii 3 ani, absolventii pot beneficia de formare profesionala organizata de angajatori si finantata din bugetul asigurarilor pentru somaj. 9.7 Egalitatea de sanse in alegerea carierei Prin egalitate de sanse se intelege luarea in considerare a capacitatilor, nevoilor si aspiratiilor diferite ale persoanelor si tratamentul egal al acestora. Masurile care se vor lua pentru promovarea egalitatii de sanse in alegerea carierei si pentru eliminarea discriminarii directe si indirecte vor fi aplicate in domeniul muncii, educatiei, sanatatii, culturii si informarii, participarii la decizie, precum si in alte domenii, reglementate prin legi specifice. Discriminare directa este definita ca diferenta de tratament a unei persoane in defavoarea acesteia, din cauza apartenentei sale la un anumit sex, etnie, orientare politica, Discriminare indirecta reprezinta aplicarea de prevederi, criterii sau practici, in aparenta neutre, care, prin efectele pe care le genereaza, afecteaza persoanele de un anumit sex, etnie, orientare politica, rasa, exceptand situatia in care aplicarea acestor prevederi, criterii sau practici poate fi justificata prin factori obiectivi, fara legatura cu criteriile anterior aminite. Masuri stimulative sau de discriminare pozitiva sunt acele masuri speciale care sunt adoptate temporar pentru a accelera realizarea in fapt a egalitatii de sanse si care nu sunt considerate actiuni de discriminare. Munca de valoare egala este activitatea remunerata care, in urma compararii, pe baza acelorasi indicatori si a acelorasi unitati de masura, cu o activitate, reflecta folosirea unor cunostinte si deprinderi profesionale similare sau egale si depunerea unei cantitati egale ori similare de effort intelectual si/sau fizic. In domeniul muncii prin egalitate de sanse si tratament se intelege accesul nediscriminatoriu la: a) alegerea ori exercitarea libera a unei profesii sau activitati; b) angajare in toate posturile sau locurile de munca vacante si la toate nivelurile ierarhiei profesionale; c) venituri egale pentru munca de valoare egala; d) informare si consiliere profesionala, programe de initiere, calificare, perfectionare, specializare si recalificare profesionala; e) promovare la orice nivel ierarhic si profesional; f) conditii de munca ce respecta normele de sanatate si securitate in munca, conform prevederilor legislatiei in vigoare; g) beneficii, altele decat cele de natura salariala si masuri de protectie si asigurari sociale. Tot discriminare este considerata de lege si modificarea unilaterala de catre angajator a relatiilor sau a conditiilor de munca, inclusiv concedierea persoanei angajate, pe motivul unui criteriu discriminatoriu precum apartenenta etnica, rasa, sex, varsta etc. De asemenea, angajatorii sunt obligati sa ii informeze sistematic pe angajati, inclusiv prin afisare in locuri vizibile, asupra drepturilor pe care acestia le au in ceea ce priveste respectarea egalitatii de sanse si tratament in relatiile de munca. Astfel, in domeniul invatamantului, se prevede ca Ministerul Educatiei si Cercetarii sa promoveze acele manuale scolare, cursuri universitare, ghiduri pentru aplicarea programelor analitice care sa nu cuprinda aspecte de discriminare.

192