Drept Procesual Penal Rezolvat Si Verificat

DREPT_2_DPP Drept procesual penal MULTIPLE CHOICE 1) Manifestarea de vointã a persoanei vãtãmate de a participa în procesul penal ca parte vãtãmatã, dacã nu a fost ascultatã ca martor, este un fapt juridic: 1. constitutiv 2. modificator 3. Impeditiv 4. imperativ 2) Instantele judecãtoresti militare sunt: 1. tribunalele militare de mare unitate, Tribunalul Militar Teritorial, Curtea Militarã de Apel; 2. tribunalele militare, Tribunalul Militar Teritorial, Curtea Militarã de Apel; 3. tribunalele militare, Tribunalul Militar Teritorial, Curtea Militarã de Apel, Sectia militarã a Înaltei Curti de Casatie si Justitie. 4. tribunalele militare de mare unitate, Tribunalul Militar Teritorial, Curtea Militarã de Apel, Sectia militarã a Înaltei Curti de Casatie si Justitie. 3) Partea vãtãmatã poate fi reprezentatã: 1. întotdeauna; 2. când este minor; 3. numai în cursul judecãtii; 4. numai în cursul urmãririi penale. 4) Persoana responsabilã civilmente poate interveni ca parte în procesul penal:

1

1. în tot cursul urmãririi penale, iar în fata primei instante pânã la citirea actului de sesizare; 2. în tot cursul urmãririi penale, iar în fata primei instante pânã la sesizarea acesteia; 3. în tot cursul urmãririi penale, iar în fata primei instante pânã la terminarea cercetãrii judecãtoresti. 4. chiar din etapa actelor premergãtoare. 5) Mostenitorii inculpatului pot fi introdusi în procesul penal ca subiecti pasivi ai actiunii civile dacã decesul inculpatului a intervenit: a) înainte de sesizarea instantei cu judecarea actiunii penale; b) dupã sesizarea instantei cu judecarea actiunii penale; c) înainte de începerea urmãririi penale; d) dupã începere urmãririi penale; e) în etapa actelor premergãtoare. 1. a 2. b 3. c 4. d 5. e 6) Izvoarele dreptului procesual penal sunt: 1. Constitutia, Codul de procedurã penalã si alte coduri (penal, civil, de procedurã civilã etc.), legile de organizare si functionare a organelor judiciare, practica judiciarã, unele tratate si conventii internationale ratificate de tara noastrã; 2. Constitutia, Codul de procedurã penalã si alte coduri (penal, civil, de procedurã civilã etc.), legile de organizare si functionare a organelor

2

judiciare, legile penale speciale care contin si dispozitii procesual penale, cutuma; 3. Constitutia, Codul de procedurã penalã si alte coduri (penal, civil, de procedurã civilã etc.), legile de organizare si functionare a organelor judiciare, legile penale speciale care contin si dispozitii procesual penale, unele tratate si conventii internationale ratificate de tara noastrã. 7) Pentru infractiunile sãvârsite împotriva reprezentantului unui stat strãin (infractiuni contra vietii, integritãtii corporale, sãnãtãtii, libertãtii sau demnitãtii acestuia), actiunea penalã se pune în miscare: a) cu autorizarea prealabilã a unui procuror general; b) la dorinta exprimatã de guvernul strãin; c) cu avizul ministrului justitiei; d) cu autorizarea prealabilã a procurorului general de pe lângã Înalta Curte de Casatie si Justitie; e) cu avizul membrilor celor douã camere ale Parlamentului României; f) cu avizul sectiilor Consiliului Superior al Magistraturii. 1. a+c 2. a+b 3. b 8) Parchetele militare sunt: 1. parchetele militare de pe lângã tribunalele militare, Parchetul Militar de pe lângã Tribunalul Militar Teritorial, Parchetul Militar de pe lângã Curtea Militarã de Apel; 2. parchetele militare de pe lângã tribunalele militare teritoriale, Parchetul Militar de pe lângã Curtea Militarã de Apel, Sectia Parchetelor

3

Militare din cadrul Parchetului de pe lângã Înalta Curte de Casatie si Justitie; 3. parchetele militare de pe lângã tribunalele militare, Parchetul Militar de pe lângã Tribunalul Militar Teritorial, Parchetul Militar de pe lângã Curtea

Militarã

de

Apel,

Sectia

Parchetelor

Militare

din

cadrul

Parchetului de pe lângã Înalta Curte de Casatie si Justitie. 9) Invinuitul este: 1. persoana fatã de care s-a dispus începerea urmãririi penale si punerea în miscare a actiunii penale; 2. persoana fatã de care se efectueazã urmãrirea penalã, cât timp nu a fost pusã în miscare actiunea penalã împotriva sa; 3. persoana fatã de care nu s-a dispus începerea urmãririi penale, dar se presupune cã a sãvârsit o faptã prevãzutã de legea penalã; 4. persoana fatã de care a fost pusã în miscare actiunea penalã. 10) Succesorii pot înlocui în procesul penal: 1. partea civilã, partea responsabilã civilmente si învinuitul sau inculpatul; 2. partea vãtãmatã, partea civilã si partea responsabilã civilmente; 3. toate pãrtile. 4. partea civilã, partea responsabilã civilmente si învinuitul. 11) Apãrãtorul învinuitului sau inculpatului are dreptul, în cursul urmãririi penale: a) sã asiste la efectuarea anumitor acte de urmãrire penalã (ascultarea inculpatului, perchezitii, cercetãri la fata locului, autopsii, prelungirea duratei arestãrii), iar la efectuarea altor acte de urmãrire numai cu încuviintarea organului de urmãrire penalã;

4

b) sã asiste la efectuarea oricãrui act de urmãrire penalã; c) sã asiste si sã-1 reprezinte pe învinuit sau inculpat la efectuarea oricãrui act de urmãrire penalã; d) sã asiste la efectuarea oricãrui act de urmãrire penalã care implicã audierea sau prezenta clientului sãu si poate formula cereri si depune memorii. 1. a+b 2. b+c 3. d 12) Partea civilã poate renunta la actiunea civilã introdusã în procesul penal, adresându-se unei instante civile: 1. oricând, înainte de solutionarea actiunii civile în procesul penal; 2. când procesul penal a fost suspendat; 3. când punerea în miscare a actiunii penale a avut loc ulterior pornirii actiunii civile; 4. numai dupã pronuntarea unei hotãrâri penale nedefinitive. 13) Potrivit principiului oficialitãtii: 1. actele necesare desfãsurãrii procesului penal se îndeplinesc din oficiu de cãtre organele judiciare, afarã de cazurile când prin lege se dispune altfel; 2. actele necesare desfãsurãrii procesului penal se îndeplinesc de cãtre organele judiciare oficiale; 3. actele necesare desfãsurãrii procesului penal sunt oficiale, cu exceptia cazurilor când legea dispune altfel. 14) Organele judiciare penale sunt: a) organele de cercetare penalã ale politiei, Ministerul Public si instantele judecãtoresti;

5

b) organele de cercetare penalã, Ministerul Public si instantele judecãtoresti; c) organele de urmãrire penalã, parchetele si instantele judecãtoresti; d) organele de cercetare penalã speciale, procurorul si judecãtorul; e) organele de cercetare penalã, procurorul si instantele de judecatã. 1. a+b 2. b+c 3. b+d 4. d+e 5. b 15) Compunerea completului de judecatã la instantele militare este urmãtoarea; 1. la judecata în primã instantã - 2 judecãtori (cu exceptia unor cazuri expres prevãzute de lege când completul este format dintr-un singur judecãtor); la judecata în apel - 3 judecãtori; la judecata în recurs - 3 judecãtori; 2. la judecata în primã instantã - un singur judecãtor; la judecata în apel - 2 judecãtori; la judecata în recurs – 3 judecãtori; 3. la judecata în primã instantã de la tribunalele militare, Tribunalul Militar Teritorial si Curtea Militarã de Apel – un singur judecãtor; la judecata în apel de la Tribunalul Militar Teritorial si Curtea Militarã de Apel - 2 judecãtori; la judecata în recurs de la Tribunalul Militar Teritorial si Curtea Militarã de Apel - 3 judecãtori; la judecata în primã instantã si la judecata în recurs de la Sectia militarã a Înaltei Curti de Casatie si Justitie - 3 judecãtori. 16) Inculpatul este:

6

1. persoana fatã de care se efectueazã urmãrirea penalã, cât timp nu a fost pusã în miscare actiunea penalã împotriva sa; 2. persoana împotriva cãreia s-a pus în miscare actiunea penalã; 3. persoana trimisã în judecatã, fatã de care nu s-a pus în miscare actiunea penalã. 4. persoana fatã de care se desfãsoarã actele premergãtoare de cãtre investigatorii sub acoperire; 5. persoana cu privire la care completul de judecatã a întocmit procesul-verbal de constatare a infractiunii de audientã 17) Partea civilã poate fi reprezentatã: 1. numai în cursul judecãtii; 2. întotdeauna, indiferent de faza procesualã si capacitatea de exercitiu; 3. când este o persoanã lipsitã de capacitate de exercitiu sau cu capacitate de exercitiu restrânsã. 4. este persoanã juridicã 5. numai în faza de urmãrire penalã 18) Actiunea penalã are ca obiect: 1. strângerea de probe pentru constatarea existentei infractiunii, identificarea fãptuitorului si stabilirea vinovãtiei acestuia; 2. tragerea la rãspundere penalã a celor care au sãvârsit infractiuni; 3. declansarea si sustinerea procesului penal; 4. condamnarea celor care au sãvârsit infractiuni. 19) Persoana vãtãmatã care a introdus actiunea civilã la instanta civilã poate pãrãsi calea civilã, adresându-se organelor judiciare penale: 1. oricând, înainte de solutionarea actiunii civile în procesul civil;

7

2. când procesul civil a fost suspendat sau când punerea în miscare a actiunii penale a avut loc ulterior pornirii actiunii civile în fata instantei civile; 3. când punerea în miscare a actiunii penale a avut loc ulterior pornirii actiunii civile la instanta civilã sau când procesul penal a fost reluat dupã suspendare, scoaterea de sub urmãrire penalã sau încetarea urmãririi penale. 4. dupã solutionarea actiunii civile la instanta civilã constatând ulterior cã prejudiciul cauzat prin infractiune este mai mare decât cel obtinut prin hotãrârea civilã. 20) Fazele procesului penal în formã tipicã sunt: 1. punerea în miscare a actiunii penale, judecata, punerea în executare a hotãrârii judecãtoresti definitive; 2. urmãrirea penalã, exercitarea actiunii penale, punerea în executare a hotãrârii judecãtoresti definitive; 3. urmãrirea penalã, judecata, punerea în executare a hotãrârii judecãtoresti definitive; 4. judecata si punerea în executare a hotãrârilor penale definitive. 21) Imunitatea magistratilor presupune cã acestia nu pot fi cercetati,

retinuti,

arestati,

perchezitionati

sau

trimisi

în

judecatã, fãrã: 1. avizul ministrului justitiei; 2. autorizarea unui procuror general 3. cererea Camerei Deputatilor, Senatului si Presedintelui României; 4. încuviintarea procurorului general al Parchetului de pe lângã Înalta Curte de Casatie si Justitie 5. avizul sectiilor Consiliului Superior al Magistraturii 22) Succesorii sunt:

8

1. acele persoane care înlocuiesc pãrtile în procesul penal pe latura civilã a cauzei, în baza unui mandat sau a unei procuri speciale; 2. acele persoane care înlocuiesc pãrtile la efectuarea anumitor acte procesuale,

în

baza

unui

drept

procesual

propriu,

dar

pentru

valorificarea intereselor pãrtilor; 3. acele persoane care înlocuiesc pãrtile în procesul penal pe latura civilã a cauzei, în situatia decesului pãrtii-persoanã fizicã sau a reorganizãrii, desfiintãrii ori dizolvãrii pãrtii-persoanã juridicã. 23)

Activitatea

Ministerului

Public

este

reglementatã

pe

principiile: 1. legalitãtii, impartialitãtii si controlului ierarhic; 2. legalitãtii, inamovibilitãtii si controlului ierarhic; 3. legalitãtii, independentei si impartialitãtii. 24) Declaratia de participare în proces ca parte vãtãmatã se poate face: 1. in tot cursul urmãririi penale, pânã la întocmirea rechizitoriului; 2. în tot cursul urmãririi penale, iar în fata primei instante de judecatã pânã la sesizarea instantei; 3. în tot cursul urmãririi penale, iar în fata primei instante de judecatã pânã la citirea actului de sesizare; 4. în etapa actelor premergãtoare, pânã la începerea urmãririi penale; 5. în fata primei instante, pânã la prima zi de înfãtisare. 25) Persoana responsabilã civilmente poate fi introdusã ca parte în procesul penal: 1. în tot cursul urmãririi penale, pânã la întocmirea rechizitoriului; 2. în tot cursul urmãririi penale, iar în fata primei instante de judecatã pânã la citirea actului de sesizare;

9

3. în tot cursul urmãririi penale, iar în fata primei instante de judecatã pânã la terminarea cercetãrii judecãtoresti; 4. pe tot parcursul procesului penal. 26) În cursul urmãririi penale, asistenta juridicã a inculpatului este obligatorie în urmãtoarele situatii: a) este minor, militar în termen, militar cu termen redus, elev al unei unitãti militare de învãtãmânt, internat într-un centru de reeducare sau într-un institut medical-educativ, arestat chiar în altã cauzã ori când legea prevede pentru infractiunea sãvârsitã pedeapsa închisorii mai mare de 5 ani; b) este minor, militar în termen, militar cu termen redus, rezervist concentrat, elev al unei unitãti militare de învãtãmânt, internat într-un centru de reeducare sau într-un institut medical-educativ ori este arestat chiar în altã cauzã, organul judiciar apreciazã cã nu si-ar putea face singur apãrarea ; c) este minor, militar în termen, militar cu termen redus, rezervist concentrat, elev al unei unitãti militare de învãtãmânt, internat într-un centru de reeducare, arestat chiar în altã cauzã ori când legea prevede pentru infractiunea sãvârsitã pedeapsa închisorii mai mare de 2 ani; d) este minor, internat într-un centru de reeducare sau într-un institut medical-educativ, este retinut sau arestat chiar în altã cauzã, când fatã de acesta a fost dispusã mãsura de sigurantã a internãrii medicale sau obligarea la tratament medical chiar în altã cauzã ori organul judiciar apreciazã cã nu si-ar putea face singur. apãrarea. 1. a+b 2. b+c 3. d

10

27) Nu pot fi martori asistenti: 1. minorii sub 14 ani, cei interesati în cauzã si cei care fac parte din aceeasi unitate cu organul care efectueazã actul procedural; 2. minorii, cei interesati în cauzã si cei care fac parte din aceeasi unitate cu organul care efectueazã actul procedural; 3. persoanele obligate a pãstra secretul profesional, cei interesati în cauzã si cei care fac parte din aceeasi unitate cu organul care efectueazã actul procedural; 4. minorii cu vârsta cuprinsã între 14 si 18 ani, cei interesati în cauzã si cei care fac parte din aceeasi unitate cu organul care efectueazã actul procedural. 28) Probele sunt pertinente dacã: 1. sunt esentiale în cauzã, contribuind hotãrâtor la solutionarea acesteia; 2. prin informatiile pe care le furnizeazã, sunt necesare pentru solutionarea cauzei; 3. au legãturã cu solutionarea cauzei; 4. sunt concludente si utile cauzei. 29) Constatãrile medico-legale se dispun: 1. în caz de moarte violentã, în caz de moarte a cãrei cauzã nu se cunoaste sau este suspectã si când este necesarã examinarea corporalã a învinuitului ori a persoanei vãtãmate, pentru a se constata dacã pe corpul acestora existã urmele infractiunii, 2. în cazul infractiunii de omor deosebit de grav, în caz de moarte a cãrei cauzã nu se cunoaste sau este suspectã si când este necesarã examinarea corporalã a învinuitului ori a persoanei vãtãmate pentru a se constata dacã pe corpul acestora existã urme ale infractiunii;

11

3. în caz de moarte a cãrei cauzã nu se cunoaste sau este suspectã, când organul judiciar are îndoialã asupra stãrii psihice a învinuitului sau inculpatului si când este necesarã examinarea corporalã a învinuitului ori a persoanei vãtãmate, pentru a se constata pe corpul acestora existenta urmelor infractiunii. 30) Recuzarea poate fi cerutã de cãtre: 1. pãrti; 2. pãrti si procuror; 3. persoana incompatibilã; 4. orice persoanã interesatã, chiar dacã nu are legãturã cu cauza respectivã. 31) Jurãmântul se depune la ascultarea: 1. martorului; 2. pãrtii vãtãmate, pãrtii civile, pãrtii responsabile civilmente si a martorului; 3. martorului, a expertului si a interpretului; 4. învinuitului sau inculpatului precum si a celorlalte pãrti din cauzã. 32) Participatia penalã este o situatie de: 1. conexitate; 2. indivizibilitate; 3. determinare a persoanelor care pot participa la desfãsurarea procesului penal. 33) Perchezitia poate fi dispusã de: 1. organul de cercetare penalã sau instanta de judecatã; 2. procuror sau instanta de judecatã; 3. organele de urmãrire penalã sau instanta de judecatã; 4. numai de cãtre organele de urmãrire penalã; 5. numai de cãtre instanta de judecatã.

12

34) Sub aspectul competentei functionale, tribunalul judecã: 1. în primã instantã, în apel si în recurs; 2. în primã instantã, în apel si în recurs si solutioneazã conflictele de competentã ivite între judecãtoriile din raza sa teritorialã,; 3. în primã instantã si în apel si solutioneazã conflictele de competentã ivite între judecãtoriile din raza sa teritorialã; 4. în primã instantã si în recurs si solutioneazã conflictele de competentã ivite între judecãtoriile din circumscriptia sa teritorialã; 5. în apel si în recurs si solutioneazã conflictele de competentã ivite între judecãtoriile din circumscriptia sa teritorialã. 35) Competenta materialã este: 1. acea formã de competentã prin care se determinã categoriile de activitãti pe care le desfãsoarã fiecare organ judiciar; 2. acea formã de competentã prin care se stabileste capacitatea unui organ judiciar de a instrumenta anumite cauze penale în functie de natura si gravitatea infractiunilor; 3. acea formã de competentã prin care se determinã sfera atributiilor pe care le are de îndeplinit, potrivit legii, fiecare categorie de organe judiciare; 4. acea formã de competentã determinatã de calitatea sau functia persoanei; 5. acea formã de competentã care depinde de circumscriptia organului judiciar. 36) Înscrisurile, ca mijloace de probã în procesul penal, sunt: 1. actele scrise care prin continutul, aspectul sau locul unde se gãsesc ajutã la aflarea adevãrului în cauzã;

13

2. actele scrise care, prin continutul lor, contribuie la aflarea adevãrului în cauzã, fãrã sã reprezinte forma scrisã de exprimare a celorlalte mijloace de probã; 3. actele scrise, inclusiv formele scrise în care se consemneazã celelalte mijloace de probã, care contribuie, prin continutul lor, la aflarea adevãrului în cauzã; 4. actele scrise care datoritã continutului lor contrafãcut, alterat în orice mod ajutã la solutionarea legalã si temeinicã a cauzei; 5. actele scrise care datoritã urmelor infractiunii care se gãsesc pe ele sunt necesare în procesul de probare a faptei penale. 37) Probele directe sunt acele elemente de fapt care: 1. sunt obtinute din sursã originarã; 2. servesc la dovedirea vinovãtiei învinuitului sau inculpatului; 3. dovedesc în mod nemijlocit fapta învinuitului sau inculpatului. 38) Expertiza este obligatorie în urmãtoarele situatii 1. în cazul infractiunii de omor deosebit de grav; când organul judiciar are îndoialã asupra stãrii psihice a învinuitului sau inculpatului; când trebuie stabilite cauzele mortii, dacã nu s-a întocmit un raport medicolegal; în cazul infractiunii de pruncucidere; 2. în caz de moarte violentã; când organul judiciar are îndoialã asupra stãrii psihice a învinuitului sau inculpatului; în caz de moarte a cãrei cauzã nu se cunoaste sau este suspectã; în cazul infractiunii de pruncucidere; 3. în cazul infractiunii de omor deosebit de grav; când este necesarã examinarea corporalã a învinuitului sau a persoanei vãtãmate, pentru a se constata dacã pe corpul acestora existã urme ale infractiunii; când trebuie stabilite cauzele mortii, dacã nu s-a întocmit un raport medicolegal; în cazul infractiunii de pruncucidere.

14

39) Strãmutarea poate opera: 1. numai între instantele judecãtoresti; 2. numai între organele de urmãrire penalã; 3. între toate categoriile de organe judiciare. 40) Darea declaratiei de cãtre învinuit sau inculpat reprezintã: 1. obligatie a acestuia; 2. un drept al acestuia; 3. un drept si, în acelasi timp, o obligatie a acestuia. 41) Concursul ideal de infractiuni este o situatie de: 1. indivizibilitate; 2. schimbare a încadrãrii juridice; 3. conexitate. 4. de schimbare a calificãrii juridice 42) La efectuarea cercetãrii la fata locului: 1. prezenta învinuitului sau inculpatului este obligatorie; 2. prezenta învinuitului sau inculpatului retinut ori arestat este obligatorie; 3. nu este obligatorie prezenta învinuitului sau inculpatului. 43) Sub aspectul competentei functionale, Tribunalul Militar Teritorial judecã: 1. în primã instantã, în apel si în recurs; 2. în primã instantã si în apel si solutioneazã conflictele de competentã ivite între tribunalele militare din raza sa teritorialã; 3. în primã instantã, în apel si în recurs si solutioneazã conflictele de competentã ivite între tribunalele militare din raza sa teritorialã; 4. în primã instantã, în recurs si solutioneazã conflictele de competentã ivite între tribunalele militare din raza sa teritorialã.

15

44)

Criteriul

legal

de

preferintã

pentru

determinarea

competentei teritoriale pentru infractiunile sãvârsite în tarã este: 1. locul unde a fost prins fãptuitorul, locul unde a fost sãvârsitã infractiunea, locul unde locuieste persoana vãtãmatã sau locul unde locuieste fãptuitorul; 2. locul unde a fost sãvârsitã infractiunea, locul unde a fost prins fãptuitorul, locul unde locuieste persoana vãtãmatã sau locul unde locuieste fãptuitorul; 3. locul unde a fost sãvârsitã infractiunea, locul unde a fost prins fãptuitorul, locul unde locuieste fãptuitorul sau locul unde locuieste persoana vãtãmatã. 45) Înregistrãrile audio sau video, ca mijloace de probã în procesul

penal,

pot

fi

efectuate,

de

regulã,

numai

cu

autorizarea motivatã a: a) procurorului general al Parchetului de pe lângã Curtea Supremã de Justitie; b) procurorului general al parchetului de pe lângã curtea de apel; c) procurorului desemnat de procurorul general al parchetului de pe lângã curtea de apel. 1. a+b 2. nici unul 3. c 4.

procurorul

care

efectueazã

sau

supravegheazã

desfãsurarea

urmãririi penale în cauza datã 46) Probele indirecte sunt acele elemente de fapt care: 1. sunt obtinute dintr-o altã sursã decât cea originarã; 2. derivã din probele directe;

16

3. nu dovedesc în mod direct fapta, dar prin coroborare cu alte probe, pot conduce la anumite concluzii în cauza respectivã. 47) Comisia rogatorie este institutia prin care: 1. un organ judiciar care nu are posibilitatea sã efectueze un act procedural de competenta sa sau sã administreze anumite probe se adreseazã pentru efectuarea activitãtii respective unui alt organ judiciar egal în grad, care are aceastã posibilitate; 2. un organ judiciar care nu este competent sã efectueze un act procedural sau sã administreze anumite probe se adreseazã organului judiciar competent, egal în grad, pentru efectuarea acelei activitãti; 3. un organ judiciar care nu are posibilitatea sã efectueze un act procesual de competenta sa se adreseazã pentru efectuarea actului respectiv unui organ judiciar egal în grad, care are aceastã posibilitate. 4. un organ judiciar care nu are posibilitatea sã efectueze un act procedural de competenta sa sau sã administreze anumite probe se adreseazã pentru efectuarea activitãtii respective unui alt organ judiciar inferior în grad, care are aceastã posibilitate 48) Conflictele de competentã pot interveni: a) între organele judiciare care au aceeasi competentã materialã; b) între toate categoriile de organe judiciare; c) între organele judiciare care au aceeasi competentã functionalã; d) între organele judiciare care au aceeasi competentã teritorialã; e) între organele judiciare care au aceeasi competentã personalã. 1. a+b 2. a+b+c+d 3. a+c+d+e 49) Persoanele care nu pot fi obligate sã depunã ca martori sunt:

17

1. persoanele obligate sã pãstreze secretul profesional cu privire la faptele si împrejurãrile de care au luat cunostintã în exercitiul profesiei; 2. minorii sub 14 ani; 3. soţul si rudele apropiate ale învinuitului sau inculpatului; 4. minorii cu vârsta cuprinsã între 14 si 18 ani. 50) Disjungerea nu este posibilã în situaţiile de: 1. conexitate; 2. indivizibilitate determinate de: concursul ideal de infractiuni si de infractiunile continuate, complexe sau de obicei; 3. conexitate si indivizibilitate determinatã de participarea mai multor persoane la sãvârsirea unei infractiuni. 51) La efectuarea reconstituirii: 1. prezenta învinuitului sau inculpatului este obligatorie; 2. prezenta învinuitului sau inculpatului retinut ori arestat este obligatorie; 3. nu este obligatorie prezenta învinuitului sau inculpatului. 52) Sub aspectul competentei funcţionale, judecãtoria judecã: 1. în primã instantã si în apel; 2. în primã instantã; 3. în primã instantã, în apel si în recurs. 4. în primã instantã si în recurs 53) Competenta personalã este acea formã de competentã prin intermediul cãreia se stabilesc organele judiciare care pot solutiona anumite cauze penale în functie de: 1. calitatea persoanei vãtãmate la momentul sãvârsirii infractiunii; 2. calitatea fãptuitorului si calitatea persoanei vãtãmate la momentul sãvârsirii infractiunii; 3. calitatea fãptuitorului la momentul sãvârsirii infractiunii;

18

4. functia învinuitului sau inculpatului în momentul judecãtii; 5. functia persoanei vãtãmate în momentul judecãtii. 54) Persoanele care nu pot fi ascultate ca martori sunt: 1. minorii sub 14 ani si persoanele obligate sã pãstreze secretul profesional cu privire la faptele si împrejurãrile de care au luat cunostintã în exercitiul profesiei; 2. sotul si rudele apropiate ale învinuitului sau inculpatului, precum si persoanele obligate sã pãstreze secretul profesional cu privire la faptele si împrejurãrile de care au luat cunostintã în exercitiul profesiei; 3. persoana vãtãmatã care se constituie parte civilã sau participã în proces ca parte vãtãmatã si persoanele obligate sã pãstreze secretul profesional cu privire la faptele si împrejurãrile de care au luat cunostintã în exercitiul profesiei. 55) Obiectul activitãtii de probare reprezintã: 1. totalitatea aspectelor de fapt si de drept ce urmeazã a fi dovedite în scopul rezolvãrii unei cauze penale; 2. totalitatea faptelor si împrejurãrilor de fapt ce trebuie dovedite în scopul rezolvãrii unei cauze penale; 3. obligatia procesualã ce revine unui participant în proces de a dovedi împrejurãrile care au legãturã cu rezolvarea cauzei penale; 4. totalitatea aspectelor de drept ce urmeazã a fi dovedite în scopul rezolvãrii unei cauze penale. 56) Constatãrile tehnico-stiintifice pot fi dispuse: 1. pe tot parcursul procesului penal, 2. numai în cursul urmãririi penale; 3. numai în cursul judecãtii; 4. în etapa actelor premergãtoare. 57) Remediile procesuale ale incompatibilitãtii sunt:

19

1. strãmutarea si recuzarea; 2. declinarea de competentã si recuzarea; 3. abtinerea si recuzarea; 4. abtinerea si conflictul de competentã; 5. comisia rogatorie si delegarea. 58) Mijloacele de probã sunt: 1. declaratiile învinuitului sau ale inculpatului, declaratiile pãrtii vãtãmate, ale pãrtii civile si ale pãrtii responsabile civilmente, declaratiile martorilor, înscrisurile, înregistrãrile audio sau video, fotografiile,

mijloacele

materiale

de

probã,

constatãrile

tehnico-

stiintifice, constatãrile medico-legale si expertizele, 2. declaratiile învinuitului sau ale inculpatului, declaratiile pãrtii vãtãmate, ale pãrtii civile si ale pãrtii responsabile civilmente, declaratiile martorilor, înscrisurile, înregistrãrile audio sau video, mijloacele materiale de probã, cercetãrile la fata locului, constatãrile tehnico-stiintifice, constatãrile medico-legale si expertizele, 3. declaratiile învinuitului sau ale inculpatului, declaratiile pãrtii vãtãmate, ale pãrtii civile si ale pãrtii responsabile civilmente, declaratiile martorilor, procesele-verbale, înregistrãrile de convorbiri sau

de

imagini,

mijloacele

materiale

de

probã,

perchezitiile,

constatãrile tehnico-stiintifice, constatãrile medico-legale si expertizele. 59) Prorogarea de competentã constã în: 1. extinderea competentei unui organ judiciar asupra altor fapte care au legãturã cu obiectul cauzei sau asupra altor persoane care au participat la sãvârsirea infractiunii; 2. extinderea competentei unui organ judiciar asupra unor acte materiale care intrã în continutul aceleiasi infractiuni;

20

3. extinderea competentei unui organ judiciar asupra unei cauze care, în mod normal, revine altui organ judiciar inferior sau egal în grad; 4. extinderea competentei unui organ judiciar asupra unei cauze care, în mod normal, revine unui organ judiciar de altã naturã. 60) Corpurile delicte sunt: 1. obiectele care contin sau poartã o urmã a faptei sãvârsite si obiectele care sunt produsul infractiunii; 2. obiectele care contin sau poartã o urmã a faptei sãvârsite si obiectele folosite sau destinate sã serveascã la sãvârsirea unei infractiuni; 3. obiectele folosite sau destinate sã serveascã la sãvârsirea unei infractiuni si obiectele care sunt produsul infractiunii. 61) Sub aspectul competentei functionale, tribunalul militar judecã: 1. în primã instantã, 2. în primã instantã, în apel si în recurs, 3. în primã instantã si în recurs. 4. în primã instantã si în apel 62) Formele fundamentale ale competentei sunt: 1. competenta functionalã, competenta materialã si competenta personala, 2. competenta materialã, competenta functionalã si competenta teritorialã, 3. competenta functionalã, competenta teritorialã si competenta personalã, 4. competenta materialã, competenta functionalã si competenta specialã. 63) Pãrtile în procesul penal sunt:

21

a) fãptuitorul; b) învinuitul sau inculpatul; c) partea vãtãmatã, partea civilã si partea responsabilã civilmente; d) procurorul, partea vãtãmatã, partea civilã si partea responsabilã civilmente; e) învinuitul sau inculpatul, procurorul, partea vãtãmatã, partea civilã si partea responsabilã civilmente. 1. a+b 2. b+c 3. c+d 4. d 64) Fazele procesului penal sunt: a) actele premergãtoare; b) urmãrirea penalã; c) judecata; d) punerea în executare a hotãrârilor penale definitive. 1. a+c 2. b+c+d 3. a+b+c 4. nici unul 65) Activitatea de urmãrire penalã este desfãsuratã de: a) instanta de judecatã; b) procuror; c) organele de cercetare ale politiei judiciare; d) organele de cercetare speciale. 1. a+b 2. b+c+d 3. a+c

22

4. d 66) Actele procesuale care marcheazã limita initialã a fazei de urmãrire penalã sunt: 1. rechizitoriul; 2. procesul-verbal si hotãrârea de declinare; 3. rezolutia si procesul verbal; 4. ordonanta; 5. rezolutia. 67) Actele procesuale care marcheazã momentul final al fazei de urmãrire penalã sunt: a) procesul-verbal si rezolutia; b) rezolutia sau ordonanta; c) rechizitoriul 1. a+b 2. b+c 3. a+c 68) Momentul de început al fazei de judecatã este marcat prin: a) rechizitoriu; b) plângerea prealabilã c) ordonanta; d) plângerea împotriva rezolutiei sau ordonantei procurorului de netrimitere în judecatã, conform art. 278 1 C.pr.pen. 1. a+b+c 2. b+c 3. a+b+d 4. a+d 69) Momentul final al judecãtii se marcheazã prin: 1. hotãrâre judecãtoreascã penalã;

23

2. încheiere de declinare a judecãtii; 3. hotãrâre penalã definitivã; 4. încheiere de suspendare a judecãtii. 70) Ce organe judiciare îsi desfãsoarã activitatea în faza de executare a hotãrârilor penale definitive: a) procurorul; b) unele organe ale Ministerului Administratiei si Internelor; c) alte organe abilitate prin lege; d) instanta de judecatã. 1. a+b+c+d 2. b+c+d 3. b+d 4. a+c 71) Partea generalã a dreptului procesual penal studiazã: a) actele procesuale si procedurale comune; b) probele si mijloacele de probã; c) urmãrirea penalã; d) mãsurile preventive si alte mãsuri procesuale; e) proceduri cu caracter special. 1. a+b+d 2. b+c+d+e 3. a+c+e 4. c+d 5. a+b 72) Partea specialã studiazã: a) participantii la procesul penal; b) judecata si punerea în executare a hotãrârilor penale definitive; c) competenta organelor judiciare;

24

d) urmãrirea penalã si procedurile speciale. 1. a+b 2. c+d 3. b+d 4. a+b+d 73)

Printre

principiile

fundamentale

ale

procesului

penal

figureazã: a) legalitatea, oficialitatea si operativitatea; b) contradictorialitatea, nemijlocirea si limba românã; c) aflarea adevãrului, prezumtiei de nevinovãtie d) garantarea dreptului la apãrare, a libertãtii persoanei si rolul activ al organelor judiciare. 1. a+b 2. b+d 3. a+c+d 74) Participantii în procesul penal sunt: a) organele judiciare; b) pãrtile; c) organele judecãtoresti, apãrãtorul si inculpatul; d) organele judiciare, pãrtile, apãrãtorul si alte persoane. 1. a+b 2. b+c 3. a+c 4. b+d 5. d 75) Sistemul instantelor judecãtoresti cuprinde: a) Înalta Curte de Casatie si Justitie; b) curtea de apel;

25

c) tribunalele specializate; d) judecãtoriile; e) tribunale militare, Tribunalul Militar Teritorial si Curtea Militarã de Apel. f) tribunalele si tribunalele specializate. 1. a+b+d+c+d 2. b+c+d+e 3. c+d+f 4. a+b+d+e+f 5. b+c+d+f 76) Completul de judecatã la Înalta Curte de Casatie si Justitie poate fi format din: a) un singur judecãtor; b) 3 judecãtori; c) 9 judecãtori; d) toti judecãtorii Înaltei Curti de Casatie. 1. a+b+c 2. b+c+d 3. a+c 4. b+d 77) Principiile care stau la baza organizãrii si functionãrii Ministerului Public sunt: a) legalitatea; b) controlul ierarhic; c) operativitatea; d) impartialitatea; 1. a+b+d 2. a+d

26

3. b+c 4. a+b+c 78) Atributiile Ministerului Public sunt: a) solutioneazã cauzele penale; b) exercitã cãile de atac împotriva hotãrârilor penale definitive; c) efectueazã urmãrirea penalã în conditiile legii; d) verificã modul si conditiile de executare a pedepselor la locurile de detinere. 1. a+b 2. a+b+c 3. a+c 79) Poate fi magistrat: a) cetãteanul român sau strãin cu domiciliul în România, cu capacitate de exercitiu deplinã; b) este licentiat în drept; c) cunoaste limba românã; d) nu are antecedente penale sau a fost reabilitat. e) cetãteanul român cu domiciliul în România, cu capacitate de exercitiu deplinã; 1. a+b 2. b+c+d +e 3. a+b+d 4. a+c 5. b+c+d+e 80) Organele de cercetare penalã sunt: a) procurorul; b) organele de cercetare ale politiei judiciare; c) organele de cercetare speciale;

27

1. a+b 2. b+c 3. a+c 4. organele inspectiei de stat. 81) Organele de cercetare penalã pot dispune: a) începerea urmãririi penale; b) administrarea de probe; c) retinerea; d) perchezitia domiciliarã; e) punerea în miscare a actiunii penale. 1. a+b+c 2. b+c+d 3. a+c 4. a+b+d 82) Conditiile necesare unei persoane pentru a fi parte într-un proces penal sunt: a) capacitate procesualã de exercitiu; b) interesul; c) dreptul sãu sã nu fie supus unui termen sau conditii suspensive; 1. a+b+c 2. b+c 3. a+c 4. capacitate de folosinta. 83) Drepturile învinuitului constau în: a) darea sau refuzul de a da declaratii; b) refuzul de a semna declaratiile pe care le-a dat; c) initierea suspendãrii urmãriri penale; d) solicitarea anumitor probe în apãrare;

28

e) refuzul de a se prezenta în fata organelor judiciare. 1. a+b+c 2. a+b+d 3. b+c+d 4. a+b+c+d 5. c+d+e 84) Persoana cercetatã dobândeste calitatea de inculpat în procesul penal în momentul: 1. începerii urmãririi penale; 2. introducerii plângerii prealabile direct la instanta de judecatã sau în conditiile art. 278 1 C.pr.pen. 3. punerii în miscare a actiunii penale. 85) Persoana vãtãmatã este cea cãreia: a) i-au fost afectate drepturile si interesele legitime; b) i s-a produs o vãtãmare fizicã, moralã sau materialã; c) i s-a solicitat sã participe în procesul penal ca parte vãtãmatã si a dat declaratie în acest sens. 1. a 2. b 3. c 86) Conditiile pe care trebuie sã le îndeplineascã partea vãtãmatã: a) sã aibã vocatie; b) sã existe o manifestare de vointã; c) manifestarea de vointã sã aibã loc în cel mult 2 luni de la data cunoasterii fãptuitorului, la plângerea prealabilã; d) sã aibe capacitate de exercitiu. 1. a+b+c

29

2. b+c+d 3. a+b+d 4. b+d 87) Persoanele ce pot fi parte responsabilã civilmente sunt: 1. pãrintii pentru prejudiciile prin faptele penale sãvârsite de copii lor minori, care nu locuiesc cu ei; 2. comitentii pentru faptele penale care au produs pagube, sãvârsite de prepusii lor, fãrã legãturã cu sarcinile ce le-au fost încredintate; 3. persoanele care au constituit o garantie pentru gestionar; 4. persoanele care au gospodãrit împreunã cu inculpatul ori au avut raporturi strânse cu acesta, dar s-a constatat cã nu au obtinut foloase de pe urma infractiunii sãvârsite de autor. 88) Modalitãtile de constituire ca parte responsabilã civilmente sunt: a) la cererea pãrtii civile; b) la cererea inculpatului; c) din oficiu; d) la cererea persoanei responsabile civilmente dar numai pânã la citirea actului de sesizare a instantei. 1. a+b+c 2. a+c 3. b+c+d 4. a+b+d 89) Subiectii procesuali care pot înlocui pãrtile în procesul penal sunt: a) succesorii; b) reprezentanţii; c) substituţii procesuali;

30

d) apărător. 1. a+b+c 2. b+c+d 3. a+d 4. b+c 90) Asistenta juridicã în cursul urmãririi penale este obligatorie în situaţia în care: a) învinuitul sau inculpatul este minor; b) învinuitul sau inculpatul este arestat preventiv; c) învinuitul sau inculpatul este deţinut în executarea unei alte pedepse privative de libertate; d) învinuitul sau inculpatul este arestat, chiar în altã cauzã. 1. a+b+c+d 2. b+c+d 3. b+d 4. a+c+d 91) Asistenţa juridicã în faza de judecatã este obligatorie în cazurile în care: a) inculpatul nu-si poate face singur apãrarea; b) pedeapsa prevãzutã de lege este închisoarea de 5 ani sau mai mare ori detenţia pe viatã; c) inculpatul este militar 1. a+b+c 2. b+c 3. a+c 92) Apãrãtorul învinuitului sau inculpatului are dreptul: a) de a participa la efectuarea numai a anumitor acte de urmãrire penalã;

31

b) de a lua contact cu clientul sãu numai cu încuviintarea procurorului, indiferent de faza procesualã a procesului penal; c) de a se plânge împotriva actelor si mãsurilor de urmãrire penalã sau a rezolutiei procurorului. 1. a+b 2. a+c 3. b+c 93) Actiunea penalã are urmãtoarele trãsãturi: a) este obligatorie; b)este revocabilã si indisponibilã; c) este divizibilã; d) este individualã. 1. a+b 2. b+c 3. a+d 4. a+b+c 94) Momentele desfãsurãrii actiunii penale sunt: a) începerea urmãririi penale; b) punerea în miscare a actiunii penale; c) exercitarea actiunii penale; d) exercitarea si stingerea actiunii penale. 1. a+b+c 2. b+c+d 3. a+d 4. b+c 95) Conditiile exercitãrii actiunii civile sunt: a) infractiunea sã fi cauzat un prejudiciu; b) între infractiune si pãgubitã sã existe legãturã de cauzalitate;

32

c) prejudiciul sã nu fi fost reparat de o altã persoanã fãrã legãturã cu cauza penalã; d) indiferent de vârsta pãrtii civile, sã existe constituire parte civilã; 1. a+b+c+d 2. a+b+c 3. b+c+d 4. b+d 96) Trãsãturile actiunii civile sunt: a) indisponibilitatea; b) accesorietatea fatã de o actiune penalã; c) individualitatea; 1. a+b 2. b+c 3. a+c 97) Exceptiile de la regula irevocabilitãtii dreptului de optiune a actiunii civile în procesul penal apar când: a) procesul penal a fost suspendat; b) s-a adoptat o solutie de netrimitere în judecatã; c) instanta penalã a lãsat actiunea civilã nerezolvatã; d) actiunea penalã a fost pusã în miscare ulterior rezolvãrii actiunii civile de cãtre instanta civilã; e) procesul penal a fost reluat dupã suspendare, încetarea urmãririi penale sau scoaterea de sub urmãrire penalã, între timp instanta civilã pronuntînd o hotãrâre definitivã. 1. a+b 2. b+c+d 3. c+d+e 4. a+b+e

33

5. b+e 98) Instanta rãmâne competentã a judeca cauzele inclusiv dacã inculpatul îsi pierde calitatea în cazurile când: a. fapta are legãturã cu atributiile de serviciu; b. nu s-a dat o hotãrâre în primã instantã; 1. a+b 2. a 99) Tribunalul judecã în primã instantã infractiuni: a) de spãlare a banilor, traficul si consumul ilicit de droguri; b) bancruta frauduloasã, când priveste sistemul bancar; c) extrãdarea; d) cererile privind transferul condamnatilor în strãinãtate; 1. a+b+c 2. a+b 3. b+c 4. b+c+d 100) Curtea de Apel judecã în primã instantã: a) infractiuni contra sigurantei statului; b) infractiuni contra pãcii si omenirii; c) infractiuni contra sigurantei nationale a României prevãzutã în legi speciale. 1. a+b+c 2. b+c 3. a+c 101) Înalta Curte de Casatie si Justitie judecã în primã instantã: a) infractiunile sãvârsite de comisari-sefi, chestori, generali, amirali, maresali; b) infractiunile sãvârsite de sefii cultelor religioase;

34

c) infractiunile sãvârsite de senatori si deputati; d) infractiunile sãvârsite de membrii Guvernului; 1. a+b+c 2. a+c+d 3. a+b+c+d 4. a+c 5. b+c+d 102) Existã conexitate când: a) douã sau mai multe infractiuni sunt sãvârsite prin acte diferite, de una sau mai multe persoane; b) douã sau mai multe infractiuni sunt sãvârsite în timp ori loc diferit; c) o infractiune este sãvârsitã pentru a pregãti, înlesni sau ascunde comiterea altei infractiuni; d) între douã sau mai multe infractiuni existã legãturã si revenirea lor se impune pentru o mai bunã înfãptuire a justitiei; 1. a+b 2. b+c 3. a+b+c+d 4. c+d 103) Existã indivizibilitate când: a) douã sau mai multe infractiuni au fost sãvârsite de acelasi individ; b) în cazul infractiunii continuate; c) la sãvârsirea mai multor infractiuni au participat mai multe persoane. 1. b 2. b+c 3. a+c 104) Instanta poate pune în miscare actiunea penalã în urmãtoarele situatii:

35

1. când este sesizatã prin rechizitoriul procurorului; 2. când extinde din oficiu procesul penal pentru alte fapte sau cu privire la alte persoane; 3. când admite plângerea persoanei vãtãmate, desfiinteazã rezolutia sau ordonanta atacatã si retine cauza spre judecatã, conform art. 2781 alin. (8) lit. c) c.proc.pen. 105) Dacã în cursul urmãririi penale intervine cazul prevãzut în art. 10 lit.e C.pr.pen. se dispune: 1. scoaterea de sub urmãrire penalã sau clasarea; 2. încetarea urmãririi penale; 3. numai scoaterea de sub urmãrirea penalã; 4. numai clasarea; 5. achitarea; 106) Punerea în miscare a actiunii penale în faza de judecatã se poate face prin: 1. rechizitoriul procurorului; 2. declaratia verbalã a procurorului de sedintã; 3. declaratia verbalã a procurorului sau încheierea instantei. 4. ordonanta procurorului; 5. hotãrârea instantei. 107) Dacã în cursul judecãtii intervine cazul prevãzut în art. 10 lit.b1 C.pr.pen. se dispune: 1. clasarea; 2. achitarea; 3. încetarea procesului penal; 4. scoaterea de sub urmãrire penalã; 5. înlocuirea rãspunderii penale.

36

108) Punerea în miscare a actiunii penale în faza de urmãrire penalã se face prin: 1. ordonantã sau rechizitoriu; 2. referat cu propunere motivatã. 3. rezolutia procurorului; 4. încheierea din camera de consiliu a instantei de judecatã; 5. hotãrârea instantei de judecatã. 109) Dacã în cursul urmãririi penale intervine cazul prevãzut în art. l0 lit.c C.pr.pen. se va dispune: 1. numai scoaterea de sub urmãrire penalã; 2. scoaterea de sub urmãrire penalã sau clasarea; 3. încetarea urmãririi penale; 4. achitarea; 5. încetarea procesului penal. 110) Punerea în miscare a actiunii penale pentru infractiunile sãvârsite în afara teritoriului tãrii noastre, contra sigurantei nationale a statului român sau contra vietii unui cetãtean român ori prin care s-a adus o vãtãmare gravã integritãtii corporale

sau

sãnãtãtii

unui

cetãtean

român,

când

sunt

sãvârsite de cãtre un cetãtean strãin sau de cãtre o persoanã fãrã cetãtenie care nu domiciliazã pe teritoriul tãrii noastre, se face numai: 1. cu avizul ministrului justitiei; 2. cu autorizarea prealabilã a procurorului general al Parchetului de pe lângă ICCJ; 3. la dorinţa exprimatã de guvernul strãin. 4. la cererea Camerelor reunite ale Parlamentului României; 5. la propunerea Preşedintelui României;

37

111) Procurorul poate pune în mişcare acţiunea penalã în faza de judecatã: a. când instanţa este sesizatã prin plângerea prealabilã a persoanei vãtãmate; b. când cere extinderea procesului penal pentru alte fapte sau cu privire la alte persoane; c. când nu a pus în miscare actiunea penalã în cursul urmãririi penale sau prin rechizitoriul cu care a fost sesizatã instanta. 1. b 2. a+c 3. a+b+c 112) Dacã în cursul judecãtii intervine cazul prevãzut în art. 10 lit. i C.pr.pen. se dispune: 1. achitarea sau încetarea procesului penal; 2. încetarea procesului penal; 3. încetarea procesului penal sau clasarea; 4. încetarea urmãririi penale; 5. scoaterea de sub urmãrire penalã. 113) Limita initialã a urmãririi penale este marcatã prin: 1. rezolutie, proces-verbal sau referat; 2. rezolutie, ordonantã sau proces-verbal; 3. ordonantã, rechizitoriu sau proces-verbal. 4. rezolutia organului de urmãrire penalã. 114) Modurile speciale de sesizare sunt: 1. plângerea prealabilã, denuntul, sesizarea si autorizarea organului competent;

38

2. plângerea prealabilã, sesizarea din oficiu, manifestarea dorintei guvernului strãin; 3. plângerea prealabilã, sesizarea si autorizarea organului competent, manifestarea dorintei guvernului strãin. 115) Organele competente sã efectueze acte premergãtoare sunt doar: 1. organele de urmãrire penalã; 2. organele de urmãrire penalã, lucrãtorii operativi anume desemnati din Ministerul Administratiei si Internelor si lucrãtorii operativi anume desemnati din celelalte organe de stat cu atributii în domeniul sigurantei nationale; 3. organele de cercetare penalã, lucrãtorii operativi anume desemnati din Ministerul Administratiei si Internelor si lucrãtorii operativi anume desemnati din celelalte organe de stat cu atributii în domeniul sigurantei nationale. 116) Dacã în urma efectuãrii actelor premergãtoare se constatã cã existã cazul prevãzut la art. 10 lit. b 1 C.pr.pen: 1. procurorul dispune neînceperea urmãririi penale; 2. organul de cercetare penalã dispune începerea urmãririi penale si înainteazã dosarul procurorului cu propunerea de scoatere de sub urmãrire penalã; 3. organul de cercetare penalã dispune începerea urmãririi penale si înainteazã dosarul procurorului cu propunerea de încetare a urmãririi penale; 4. organul de cercetare penalã dispune începerea urmãririi penale si înainteazã dosarul procurorului cu propunerea de clasare a cauzei. 117) Încetarea urmãririi penale se dispune prin ordonantã:

39

1. pe parcursul urmãririi penale, când nu a fost pusã în miscare actiunea penalã; 2. pe parcursul urmãririi penale, când a fost pusã în miscare actiunea penalã; 3. la terminarea urmãririi penale, cu actiunea penalã pusã în miscare; 4. dupã sesizarea instantei de judecatã; 5. la finalul judecãtii. 118) Referatul de terminare a urmãririi penale se întocmeste de cãtre: 1. procuror; 2. organul de cercetare penalã; 3. procuror si, prin exceptie, de cãtre instantã. 119) Solutiile de netrimitere în judecatã sunt: 1. scoaterea de sub urmãrire penalã, încetarea urmãririi penale si clasarea; 2. suspendarea urmãririi penale, scoaterea de sub urmãrire penalã si încetarea urmãririi penale; 3. achitarea, încetarea urmãririi penale si clasarea. 120) Dacã o infractiune - în privinta cãreia legea prevede cã acţiunea penalã se pune în mişcare la plângerea prealabilã a persoanei vãtãmate - a vãtãmat mai multe persoane, pentru ca fãptuitorul sã fie tras la rãspundere penalã: 1. este necesar ca toate persoanele vãtãmate sã introducã plângere prealabilã; 2. este suficient ca numai una dintre persoanele vãtãmate sã introducã plângere prealabilã; 3. acţiunea penalã poate fi pusã în mişcare din oficiu. 121) Limita finalã a urmãririi penale este marcatã prin:

40

1. rezoluţie, ordonantã sau rechizitoriu; 2. ordonantã, proces-verbal sau rechizitoriu; 3. rezoluţie, proces-verbal sau rechizitoriu. 4. referat de terminare a urmãririi penale 122) Plângerea poate fi fãcutã: 1. de cãtre persoana vãtãmatã, mandatarul persoanei vãtãmate, substitutii procesuali ai persoanei vãtãmate sau reprezentantii legali ai persoanei vãtãmate; 2. doar de cãtre persoana vãtãmatã, personal; 3. doar de cãtre persoana vãtãmatã, dacã are capacitate de exercitiu deplinã. 123) Începerea urmãririi penale se poate dispune în mod expres: 1. de cãtre organul de cercetare penalã, cu încuviintarea sau autorizarea procurorului; 2. doar de cãtre procuror; 3. de cãtre organul de urmãrire penalã. 124) Dupã dispunerea suspendãrii urmãririi penale, procurorul are urmãtoarele obligatii: 1.

de

a

comunica

persoanei

vãtãmate

despre

luarea

mãsurii

suspendãrii si de a continua efectuarea actelor a cãror îndeplinire nu este împiedicatã de situatia învinuitului sau inculpatului; 2. de a continua efectuarea actelor a cãror îndeplinire nu este împiedicatã de situatia învinuitului sau inculpatului si de a se interesa periodic dacã mai subzistã cauza care a determinat suspendarea; 3. de a aduce la cunostinta persoanei vãtãmate, precum si a învinuitului sau inculpatului despre luarea mãsurii suspendãrii si de a restitui dosarul organului de cercetare penalã dupã comunicare.

41

125) Scoaterea de sub urmãrire penalã se dispune atunci când: 1. se constatã existenta vreunuia din cazurile prevãzute în art.10 lit. a-e C.pr.pen. si existã învinuit sau inculpat in cauzã; 2. se constatã existenta vreunuia din cazurile prevãzute în art.10 lit. f-j C.pr.pen. si existã învinuit sau inculpat în cauzã; 3. se constatã existenta vreunuia din cazurile prevãzute în art. 10 lit. ae C.pr.pen. si nu existã învinuit în cauzã. 4. se constatã existenta vreunuia din cazurile prevãzute în art. 10 lit. f-j c.proc.pen. si nu existã învinuit sau inculpat în cauzã. 126) În cauzele în care urmãrirea penala este efectuatã personal de cãtre procuror: 1. organul de cercetare penalã este obligat sã întocmeascã referatul de terminare a urmãririi penale; 2. procurorul este obligat sã întocmeascã referatul de terminare a urmãririi penale; 3. nu existã obligatia întocmirii referatului de terminare a urmãririi penale. 127) Cazurile de reluare a urmãririi penale sunt doar: 1. reluarea dupã scoaterea de sub urmãrire penalã, reluarea în caz de restituire a cauzei de cãtre instanta de judecatã si reluarea în caz de redeschidere a urmãririi penale; 2. reluarea dupã suspendarea urmãririi penale, reluarea în caz de restituire a cauzei de cãtre instanta de judecatã si reluarea în caz de redeschidere a urmãririi penale; 3. reluarea dupã suspendarea urmãririi penale, reluarea în caz de restituire a cauzei de cãtre instanta de judecatã în vederea refacerii urmãririi penale si reluarea în caz de redeschidere a urmãririi penale.

42

128) Dacã o infractiune - pentru care legea prevede cã actiunea penalã se pune în miscare la plângerea prealabilã a persoanei vãtãmate - a fost comisã în participare si persoana vãtãmatã face plângere prealabilã împotrivii unuia dintre participanti: 1. va putea fi tras la rãspundere penalã numai acel participant; 2. vor fi trasi la rãspundere penalã toti participantii; 3. vor fi trasi la rãspundere penalã toti participantii, cu conditia ca, pe parcursul procesului, persoana vãtãmatã sã-si manifeste expres vointa în acest sens. 129) Dacã într-o cauzã în care s-au efectuat acte de cercetare penalã se considerã ulterior cã fapta urmeazã a primi o încadrare

juridicã

pentru

care

este

necesarã

plângerea

prealabilã: 1. procurorul dispune din oficiu încetarea urmãririi penale; 2. procurorul dispune încetarea urmãririi penale doar la propunerea organului de cercetare penalã; 3. procurorul dispune încetarea urmãririi penale dupã ce persoana vãtãmatã si-a exprimat vointa în sensul cã nu doreste sã facã plângere prealabilã. 130) Participarea procurorului la efectuarea urmãririi penale presupune: 1. doar dreptul de a asista la efectuarea oricãrui act de cercetare penalã; 2. dreptul de a asista la efectuarea oricãrui act de cercetare penalã si de a efectua personal orice act de cercetare penalã; 3. dreptul de a asista la efectuarea oricãrui act de cercetare penalã si de a efectua personal doar anumite acte de cercetare penalã. 131) Denunţul poate fi fãcut:

43

1. doar de cãtre persoanele care au capacitate de exercitiu deplinã; 2. de cãtre orice persoanã, inclusiv persoanele lipsite de capacitate de exercitiu sau cu capacitate de exercitiu restrânsã; 3. de cãtre orice persoanã cu capacitate de exercitiu deplinã, iar in cazul persoanelor cu capacitate de exercitiu restrânsã, numai cu încuviintarea reprezentantului legal. 132) Începerea urmãririi penale se dispune prin proces-verbal: a) în cazul sesizãrii din oficiu a organului de urmãrire penalã; b) în cazul sesizãrii prin plângere sau denunt; c) când procurorul solutioneazã un conflict de competentã; d) în cazul constatãrii infractiunilor de audientã; e) la infractiunile flagrante. 1. a+b 2. b+c 3. d+e 133) Dupã dispunerea suspendãrii urmãririi penale, organul de cercetare penalã are urmãtoarele obligatii: 1. de a comunica pãrtii civile despre luarea mãsurii suspendãrii si de a continua efectuarea actelor a cãror îndeplinire nu este împiedicatã de situatia învinuitului sau inculpatului; 2. de a continua efectuarea actelor a cãror îndeplinire nu este împiedicatã de situatia învinuitului sau inculpatului si de a se interesa periodic dacã mai subzistã cauza care a determinat suspendarea; 3. de a comunica pãrtii civile despre luarea mãsurii suspendãrii si de a restitui dosarul organului de cercetare penalã dupã încunostintarea pãrtii civile. 134) Scoaterea de sub urmãrire penalã se dispune, de regulã, prin rezolutie motivatã atunci când:

44

1. este dispusã de cãtre procuror, la terminarea urmãririi penale; 2. nu a fost pusã în miscare actiunea penalã, pe parcursul urmãririi penale; 3. a fost pusã în miscare actiunea penalã, pe parcursul urmãririi penale. 135) Actul prin care este sesizatã instanta de judecatã cu faptele care urmeazã sã facã obiectul judecãtii si persoanele care urmeazã sã fie trase la rãspundere penalã pentru aceste fapte este: 1. rechizitoriul; 2. referatul de terminare a urmãririi penale; 3. rezolutia procurorului; 4. ordonanta procurorului. 136) Reluarea urmãririi penale în caz de redeschidere a acesteia se dispune de cãtre: 1. organul de cercetare penalã; 2. procuror; 3. instantã. 137) Plângerea prealabilã îndreptatã împotriva unui procuror de la Parchetul de pe lângã Tribunalul Municipiului Bucuresti se adreseazã: 1. organului de cercetare penalã sau procurorului; 2. procurorului de la Parchetul de pe lângã Curtea de Apel Bucuresti; 3. prim-procurorului parchetului de pe lângã Tribunalul Municipiului Bucuresti. 4. direct la Tribunalul Bucuresti; 5. direct la Curtea de Apel Bucuresti. 138) Modurile generale de sesizare sunt: 1. plângerea prealabilã, denuntul, sesizarea din oficiu;

45

2. plângerea, denuntul, sesizarea din oficiu; 3. plângerea, autorizarea organului competent, sesizarea din oficiu. 139) Actele premergãtoare sunt efectuate în vederea: 1. începerii judecãtii; 2. începerii urmãririi penale; 3. punerii în miscare a actiunii penale. 140) Dacã în urma efectuãrii actelor premergãtoare se constatã ca existã vreunul din cazurile prevãzute la art. 10 C.pr.pen. (cu exceptia celor de la literele b 1, i si i1): a) organul de cercetare penalã propune neînceperea urmãririi penale; b) procurorul dispune neînceperea urmãririi penale; c) organul de cercetare penalã dispune începerea urmãririi penale si înainteazã dosarul procurorului cu propunerea de scoatere de sub urmãrire penalã sau încetare a urmãririi penale; 1. a+b 2. b+c 3. a+c 4. organul de cercetare penalã dispune începerea urmãririi penale si înainteazã dosarul procurorului cu propunerea de clasare a cauzei penale. 141) Încetarea urmãririi penale se dispune atunci când: 1. se constatã existenta vreunuia din cazurile prevãzute în art. 10 lit. f-j C.pr.pen si existã învinuit sau inculpat în cauzã; 2. se constatã existenta vreunuia din cazurile prevãzute în art. 10 lit.a-e C.pr.pen. si existã învinuit sau inculpat în cauzã, sau când existã o cauzã specialã de nepedepsire prevãzutã de legea penalã; 3. se constatã existenta vreunuia din cazurile prevãzute în art. 10 lit.f-h si existã învinuit sau inculpat în cauzã.

46

142)

Prezentarea

materialului

de

urmãrire

penalã

se

efectueazã cãtre: 1. instantã; 2. învinuit sau inculpat; 3. procuror; 4. organ de cercetare penalã. 143) Procurorul competent sã sesizeze instanţa de judecatã este: 1. prim-procurorul parchetului de pe lângã instanta competentã sã judece cauza în primã instantã; 2. procurorul care a întocmit rechizitoriul; 3. procurorul anume desemnat, de prim-procurorul parchetului de pe lângă instanţa, competenţă să judece cauza în primă instanţă, 144) Plângerea prealabilã poate fi introdusã: 1. doar de cãtre persoana vãtãmatã, personal; 2. de cãtre persoana vãtãmatã, mandatarul cu procurã specialã al persoanei vãtãmate, reprezentantul legal al persoanei vãtãmate sau substitutul procesual al persoanei vãtãmate; 3. de cãtre persoana vãtãmatã, mandatarul cu procurã specialã al persoanei vãtãmate sau reprezentantul legal al persoanei vãtãmate. 145) În cazul comiterii unei infractiuni flagrante, de vãtãmare corporalã din culpã, când se stabileste cã vãtãmarea necesitã pentru vindecare îngrijiri medicale de cel mult 60 de zile, organul de cercetare penalã cheamã persoana vãtãmatã si, dacã aceasta întelege sã facã plângere prealabilã: 1. continuã urmãrirea penalã potrivit procedurii obisnuite;

47

2. continuã urmãrirea penalã potrivit procedurii speciale aplicabile infractiunilor flagrante, cu conditia ca plângerea prealabilã sã fie introdusã în termen de 24 de ore de la sãvârsirea infractiunii; 3. trimite, la cerere, constatãrile fãcute, instantei sesizate prin plângere prealabilã. 146) Organele judiciare în faza de urmãrire penalã sunt: a) organele de cercetare penalã ale politiei judiciare; b) organele de cercetare speciale; c) procurorul; d) instanţa de judecatã. 1. a+b 2. b+c 3. a+b+c 147) Ofiterii anume desemnati de sefii comenduirilor de garnizoanã ori acestia personal efectueazã cercetarea penalã: 1. pentru infractiunile sãvârsite de militari si infractiunile sãvârsite în legãturã cu serviciul de cãtre angajatii civili în afara unitãtilor militare; 2. pentru infractiunile sãvârsite de militari în afara unitãtilor militare; 3. pentru infractiunile sãvârsite de militari si infractiunile sãvârsite în legãturã cu serviciul de angajatii civili în cadrul unitãtilor militare din raza teritorialã a garnizoanei. 148) Instanta poate declara nepublicã sedinta de judecatã în urmãtoarele situatii: a) dacã judecarea în sedintã publicã ar putea aduce atingere unor interese de stat; b) când are loc judecarea cererilor de liberare provizorie;

48

c) dacã prin publicitatea sedintei de judecatã ar fi lezate normele de moralã; d) dacã judecarea în sedintã publicã ar putea aduce atingere demnitãtii sau vietii intime a unei persoane. 1. a+b 2. b+c+d 3. a+c+d 149) Accesul la dosar în timpul sedintei de judecatã: 1. numai inculpatul si partea responsabilã civilmente au dreptul sã ia la cunostintã de continutul dosarului în tot cursul judecãtii; 2. accesul la dosar este permis, în cursul judecãtii, numai inculpatului aflat în stare de arest si pãrtilor care, din motive temeinice, nu s-au putut prezenta la termen; 3. inculpatul, celelalte pãrti si apãrãtorii au dreptul sã ia cunostintã de dosar în tot cursul judecãtii. 150) În cursul sedintei de judecatã drepturile pãrtii civile pot fi limitate? a) nu; limitarea drepturilor pãrtii civile ar conduce la acceptarea unei pozitii de inechitate comparativ cu celelalte pãrti în proces; b) partea civilã poate formula cereri, ridica exceptii si pune concluzii în mãsura în care acestea au legãturã cu pretentiile sale civile; c) formularea de cereri sau concluzii, ridicarea de exceptii sunt limitate de momentul încheierii dezbaterilor. 1. a+b 2. b+c 3. a+c 151) Deliberarea si pronuntarea hotãrârii se fac:

49

a) de îndatã, dupã încheierea dezbaterilor; b) în termen de 10 zile de la încheierea dezbaterilor; c) pot fi amânate fatã de momentul încheierii dezbaterilor cel mult 15 zile, pentru motive temeinice. 1. a+b 2. b+c 3. a+c 152) Suspendarea judecãtii: a) se dispune prin încheiere motivatã sau prin ordonantã, în functie de cauza de suspendare; b) presupune existenta unei boli grave a inculpatului care îl împiedicã pe acesta sã participe la judecatã, constatã printr-o expertizã medicolegalã; c)

se

poate

dispune

dacã

a

fost

ridicatã

o

exceptie

de

neconstitutionalitate. d) a fost solicitatã extrãdarea activã de cãtre statul român, a inculpatului aflat în strãinãtate. 1. a+b 2. b+c+d 3. a+c+d 153) Procurorul poate face apel/recurs: 1. atât în latura penalã cât si în latura civilã a cauzei, cu conditia exercitãrii cãii de atac si de cãtre partea civilã; 2. numai în latura penalã a cauzei (în latura civilã se manifestã principiul disponibilitãtii, conform cãruia, cu unele exceptii, dacã persoana vãtãmatã nu se constituie parte civilã, instanta nu va solutiona cauza);

50

3. nu poate face apel/recurs, neavând interese de ordin personal în cauzã. 154) Momentul de la care curge termenul de apel/recurs în cazul martorului, expertului, interpretului, apãrãtorului: 1. de la pronuntare, dacã au fost prezente la dezbateri, sau de la comunicarea copiei de pe dispozitiv, dacã nu au fost prezente la dezbateri; 2. de îndatã dupã pronuntarea încheierii prin care s-a dispus asupra cheltuielilor judiciare si cel mai târziu în 10 zile de la pronuntarea sentintei (deciziei) prin care s-a solutionat cauza; 3. de la pronuntare, dacã au fost prezente la dezbateri, sau de la comunicarea

încheierii

prin

care

s-a

dispus

asupra

cheltuielilor

judiciare, dacã nu au fost prezente la dezbateri. 155) Participarea procurorului la judecata în apel/recurs: 1. este obligatorie, oricare ar fi obiectul cauzei; 2. este obligatorie numai în cauzele în care instanta de judecatã a fost sesizatã prin rechizitoriu, în cauzele în care legea prevede pentru infractiunea sãvârsitã pedeapsa închisorii de 2 ani sau mai mare, în cauzele în care vreunul dintre inculpati se aflã în stare de detentie sau este minor; 3. este obligatorie numai în cauzele în care instanta de judecatã a fost sesizatã prin rechizitoriu. 156) Termenul de apel/recurs este, de regulã, de: 1. 3 zile; 2. 10 zile; 3. 5 zile 157) La judecata în sedinte nepublice vor putea asista: a) pãrtile, reprezentantii acestora, apãrãtorii;

51

b) rudele apropiate ale pãrtilor; c) alte persoane chemate de instantã, în interesul cauzei. 1. a+b 2. b+c 3. a+c 158) Participarea procurorului la sedintele de judecatã în primã instantã la judecãtorie este obligatorie în urmãtoarele cazuri: 1. în cauzele în care instanta de judecatã a fost sesizatã prin plângere prealabilã; 2. în cauzele în care legea prevede pentru infractiunea sãvârsitã pedeapsa închisorii de 3 ani sau mai mare; 3. în cauzele în care unul dintre inculpati este elev al unei institutii militare de învãtãmânt. 159) Citatia trebuie sã fie înmânatã inculpatului aflat în stare de libertate: a) cu cel putin 5 zile înaintea termenului de judecatã; b) cu cel putin 3 zile înaintea termenului de judecatã; c) cu cel putin 48 de ore înaintea termenului de judecatã. 1. a+c 2. b 3. a 160) Sentinta reprezintã: a) hotãrârea prin care cauza este solutionatã de prima instantã de judecatã; b) hotãrârea prin care instanta se pronuntã asupra apelului si asupra recursului; c) hotãrârea prin care prima instantã se dezinvesteste fãrã a solutiona cauza.

52

1. a+b 2. b+c 3. a+c 161) Faza de judecatã este caracterizatã de: a) oralitate; b) nemijlocire; c) caracter preponderent scris; d) publicitate; e) contradictorialitate. 1. a+b 2. b+c+d 3. a+c+e 4. a+b+d+e 162) Conditiile pentru apelul (recursul) peste termen: 1. partea sã fi lipsit atât la judecatã cât si la pronuntare iar cererea de apel/recurs sã fie fãcutã în cel mult 10 zile de la începerea executãrii pedepsei sau a despãgubirilor civile; 2. întârzierea sã fie determinatã de o cauzã temeinicã de împiedicare iar cererea de apel/recurs sã fie fãcutã în cel mult 10 zile la pronuntare; 3. întârzierea sã fie determinatã de o cauzã temeinicã de împiedicare a declarãrii apelului (recursului), iar cererea de apel/recurs fie fãcutã în cel

mult

10

zile

de

la

începerea

executãrii

pedepsei

sau

a

despãgubirilor civile. 163) Termenul de retragere a apelului/recursului 1. pânã la închiderea dezbaterilor la instanta de apel/recurs; 2. pânã la începutul dezbaterilor la instanta de apel/recurs; 3. pânã la rãmânerea definitivã a hotãrârii judecãtoresti. 164) Cazurile de respingere a apelului/recursului

53

1. tardiv, inadmisibil, nefondat; 2. tardiv, inadmisibil, nefondat, ori în situatia în care în cauzã simt implicati cetãteni strãini în a cãror tarã de origine procesul penal nu cunoaste calea de atac a apelului/recursului; 3. în situatia în care inculpatul este una dintre persoanele prevãzute la art. 29 alin. l pct.1 C.pr.pen., pentru care judecata în fond are loc la nivelul Înaltei Curti de Casatie si Justitie. 165) Raportul scris este obligatoriu? 1. preşedintele completului de recurs poate delega unul din judecãtori sã întocmeascã un raport scris asupra cauzei; 2. preşedintele instanţei de recurs are obligaţia de a delega unul din judecãtori sã întocmeascã un raport scris asupra cauzei; 3. întocmirea raportului scris este obligatorie numai în cazurile recursurilor declarate împotriva unor hotărâri care, potrivit legii nu pot fi atacate cu apel. 166) Completul de judecatã se poate schimba pe parcursul soluţionării unei cauze penale? 1. completul de judecatã se poate schimba pânã la începerea dezbaterilor; 2. nu, completul de judecatã trebuie sã rãmânã acelaşi în tot cursul judecării cauzei, în virtutea principiului nemijlocirii; 3. completul de judecatã se poate schimba doar pânã la începerea cercetãrii judecãtoresti. 167) Rezultatul deliberãrii se consemneazã în: 1. minutã; 2. sentintã; 3. încheierea de sedintã;

54

4. ordonanta; 5. rezolutie. 168) Partea civilã poate fi reprezentatã la judecata în primã instantã? 1. da, doar în cauzele în care pedeapsa prevãzutã de lege pentru fapta supusã judecãtii este amenda sau închisoarea de cel mult un an; 2. da, doar în cauzele în care sesizarea instantei s-a fãcut prin plângere prealabilã; 3. da, indiferent de natura si cuantumul prejudiciului. 169)

Presedintele

completului

dispune

îndepãrtarea

pãrtii

vãtãmate din salã, pe motiv de tulburare a sedintei de judecatã: 1. presedintele de complet are obligatia de a chema partea în salã înainte de începerea cercetãrii judecãtoresti; 2. procedura este nelegalã, întrucât pãrtile din dosar nu pot fi îndepãrtate din sala de judecatã; în acest caz se poate retine încãlcarea dreptului la apãrare; 3. dupã ce l-a rechemat în salã, presedintele completului îi va citi pãrtii vãtãmate toate declaratiile celor ascultati în lipsa sa. 170)

Dupã

apelul

martorilor,

expertilor

si

interpretilor

presedintele completului: a) cere martorilor prezenti sã pãrãseascã sala de judecatã; b) pune în vedere martorilor prezenti sã nu pãrãseascã sala de judecatã fãrã încuviintarea sa; c) dispune rãmânerea în salã a expertilor, existând însã si posibilitatea de a solicita expertilor sã pãrãseascã sala de judecatã. 1. a+b 2. b+c

55

3. a+c 171) În ce conditii poate face apel partea civilã? 1. atât în latura civilã cât si în latura penalã a cauzei 2. numai în latura civilã; 3. numai în latura civilã; cu titlu de exceptie, partea civilã poate critica hotãrârea si în ceea ce priveste rezolvarea laturii penale dar doar atunci când actiunea penalã a fost pusã în miscare la plângerea prealabilã a persoanei vãtãmate. 172) Exceptii de la regula "instanta de recurs examineazã cauza numai în limitele motivelor de casare prevãzute în ort. 3859 Cpr.pen, " 1. de la aceastã regulã nu existã exceptii, datoritã faptului cã recursul este o cale de atac exclusiv de drept, ceea ce înseamnã cã instanta de recurs nu poate controla fondul cauzei; 2. recursul declarat împotriva unei hotãrâri care, potrivit legii, nu poate fi atacatã cu apel, nu este limitat la motivele de casare prevãzute în art. 3859 C.pr.pen., instanta de recurs fiind obligatã sã examineze întreaga cauzã sub toate aspectele; 3. recursul nu este limitat la motivele de casare prevãzute în art. 3859 C.pr.pen. în ipoteza în care recursul se judecã de cãtre Înalta Curte de Casatie si Justitie împotriva sentintelor pronuntate de tribunale si curtile de apel. 173) Instanta de apel desfiinteazã hotãrârea primei instante si dispune rejudecarea de cãtre instanta a cãrei hotãrâre a fost desfiintatã atunci când: a) judecarea cauzei la prima instantã a avut loc în absenta pãrtii care, desi legal citatã, a fost în imposibilitate de a se prezenta de a înstiinta instanta;

56

b) dacã hotãrârea a fost casatã pentru caz de necompetentã ori pentru cã nu s-a asigurat dreptul de apãrare al inculpatului; c) prima instantã nu a rezolvat fondul cauzei; d) judecata a avut loc in camera de consiliu, desi trebuia in sedinta publica. 1. a+d 2. b+c 3. a+c 174) Judecata se poate desfãsura: a) în alt loc decât sediul instantei competente, dacã intervine o lege ce modificã normele relative la competenta teritorialã; b) la sediul instantei; c) în alt loc decât sediul instantei competente, pentru motive temeinice. 1. a+b 2. b+c 3. a+c 175) Pronuntarea hotãrârii: a) presupune citarea obligatorie a pãrtilor; b) se face de cãtre presedintele completului de judecatã asistat de grefier; c) se face în sedintã publicã, cu exceptia cazurilor în care judecata a fost secretã, iar dispozitiile procedurale impun pronuntarea in secret. 1. a+b 2. b+c 3. a+c

57

176)

Partea

vãtãmatã

ridicã

o

exceptie

de

neconstitutionalitate. Instanta dispune suspendarea judecãtii: a) actul de dispozitie în acest sens este reprezentat de o încheiere motivatã; b) încheierea de suspendare este supusã recursului în termen de 5 zile de la data pronuntãrii; c) încheierea de suspendare se poate ataca separat cu recurs, în 24 de ore de la pronuntare ori de la comunicarea dispozitiei de suspendare, dar numai dacã inculpatul este arestat sau obligat sã nu pãrãseascã localitatea sau tara. 1. a+b 2. b+c 3. a+c 177) Hotãrârea prin care instanta dispune restituirea cauzei la procuror pe motiv de cercetare penalã efectuatã de un organ necompetent: a) poate fi atacatã cu recurs, în termen de 10 zile de la pronunţare ori de la comunicare; b) poate fi atacatã cu recurs de cãtre procuror si de orice persoanã ale cãrei interese au fost vãtãmate prin hotãrâre, în termen de 3 zile de la pronuntare, respectiv comunicare; c) poate fi atacatã cu recurs numai de cãtre procuror ori de cãtre inculpatul arestat în cauzã. 1. a+b 2. b 3. c 178) Momentul de la care curge termenul de apel/recurs pentru procuror:

58

1. de la pronuntare, dacã a participat la dezbateri, sau de la rãmânerea definitivã a hotãrârii, dacã nu a participat la dezbateri; 2.

de

la

pronuntare,

având

în

vedere

cã

procurorul

participã

întotdeauna la sedinta de judecatã (vezi conceptul "constituirea instantei"); 3. de la pronuntare sau de la înregistrarea la parchet a adresei de trimitere a dosarului (dacã nu a participat la dezbateri). 179) Cererea de apel/recurs se poate depune la: a) instanta a cãrei hotãrâre se atacã; b) instanta ierarhic superioarã instantei a cãrei hotãrâre se atacã; c)

administratia

locului

de

detinere

(în

ipoteza

în

care

apelantul/recurentul se aflã în stare de detinere); d) consiliul local din localitatea unde domiciliazã apelantul/recurentul, registratura parchetului din care face parte procurorul care exercitã calea de atac. 1. a+b 2. a+c 3. b+c 180) Motivarea recursului: a) se poate face în scris, prin cererea de recurs sau printr-un memoriu separat, care trebuie depus la instanta de recurs cu cel putin 5 zile înaintea primului termen de judecatã; b) se poate face numai în scris, fie prin cererea de recurs, fie printr-un memoriu separat care trebuie depus la instanta de recurs cu cel putin 48 de ore înaintea primului termen de judecatã; c) se poate face oral, în ziua judecãtii, pentru ipoteza în care hotãrârea, potrivit legii, nu poate fi atacatã cu apel.

59

1. a+b+c 2. a+c 3. b 181) Pot declara apel/recurs: a) inculpatul, partea vãtãmatã, partea civilã, partea responsabilã civilmente, martorii, orice altã persoanã ale cãrei interese legitime au fost vãtãmate printr-o mãsurã sau printr-un act al instantei; b) pãrtile, martorii, expertii, interpretii, apãrãtorul, orice altã persoanã ale cãrei interese legitime au fost vãtãmate printr-o mãsurã sau printrun act al instantei (procurorul nu poate face apel/recurs neavând interese de ordin personal în cauzã); c) expertii, interpretii, apãrãtorul, cu privire la cheltuielile judiciare cuvenite acestora. 1. a+c 2. b+c 3. a+b 182) Trãsãturile caracteristice urmãririi penale sunt: 1.

caracterul

secret,

caracterul

necontradictoriu,

caracterul

preponderent scris, subordonarea ierarhicã; 2.

principiul

legalitãtii,

subordonarea

ierarhicã,

caracterul

necontradictoriu, caracterul preponderent scris, rolul activ; 3.

lipsa

de

publicitate,

caracterul

necontradictoriu,

caracterul

preponderent scris, subordonarea ierarhicã. 183) Urmãrirea penalã se desfãsoarã de cãtre: 1. procurori si organele de cercetare penalã; 2. procurori organele de cercetare penalã si organele de cercetare penalã speciale;

60

3. organele de urmãrire penalã, organele de cercetare ale politiei si organele de cercetare penalã speciale. 184) Obligatii care revin organului de cercetare penalã al politiei când efectueazã acte de cercetare penalã in afara razei sale teritoriale: 1. nu se pot efectua asemenea acte de cercetare penalã, pentru cã s-ar încãlca normele relative la competenta teritorialã; 2. înstiinteazã, în prealabil, organul corespunzãtor din raza teritorialã în care se efectueazã actele de cercetare penalã; 3. nu are nici un fel de obligatii, în virtutea principiului operativitãtii procesului penal. 185) Cazurile în care organul de urmãrire penalã dispune asupra actelor sau mãsurilor procesuale prin ordonantã: 1. acolo unde legea prevede expres; 2. în situatia în care inculpatul se aflã în arest preventiv; 3. când procurorul confirmã propunerile motivate ale organului de cercetare penalã. 186)

Cercetarea

penalã

pentru

infractiunile

sãvârsite

de

militari în afara unitãtii militare se efectueazã de cãtre: 1. ofiterii anume desemnati de cãtre comandantii unitãtilor militare corp aparte si similare sau, personal, de cãtre comandant; 2. ofiterii anume desemnati de cãtre sefii comenduirilor de garnizoanã sau, personal, de cãtre sefii comenduirilor de garnizoanã; 3. ofiterii anume desemnati de cãtre comandantii centrelor militare sau, personal, de cãtre comandanti centrelor militare.

61

187) Organele de cercetare penalã ale politiei judiciare pot efectua, în cazurile prevãzute în art. 208 lit. c C.pr.pen., unele acte de cercetare penalã? 1. nu, deoarece s-ar încãlca normele relative la competenta dupã materie si dupã calitatea persoanei; 2. da, cu conditia ca militarul infractor sã fi dobândit, dupã sãvârsirea infractiunii, calitatea de civil; 3. da, cu conditia existentei unei cereri a comandantului centrului militar. 188) Procurorul

competent

sã

efectueze

sau

sã

exercite

supravegherea activitãtii de cercetare penalã: 1. procurorul de la parchetul corespunzãtor instantei care, potrivit legii, judecã în primã instantã cauza; 2. procurorul de la parchetul corespunzãtor instantei în raza teritorialã a cãreia s-a sãvârsit infractiunea; 3. procurorul care supravegheazã activitatea organului de cercetare penalã competent a instrumenta cauza. 189)

Cum

procedeazã

organul

de

cercetare

penalã

când

constatã cã nu este competent sã efectueze cercetarea penalã? 1. îsi declinã competenta, prin intermediul sefului de birou, organului de cercetare penalã competent; 2. îndrumã persoana vãtãmatã la organul de cercetare penalã competent; 3. trimite, de îndatã, cauza procurorului care exercitã supravegherea, în vederea sesizãrii organului competent.

62

190)

Termenul

constatare

de

înaintare

încheiate

de

cãtre

organele

procuror

a

prevãzute

actelor la

art.

de 214

C.pr.pen. 1. 3 zile; 2. 5 zile; 3. 24 de ore, cu conditia ca infractiunea sã fie flagrantã. 191)

Termenul

constatare

de

înaintare

încheiate

de

cãtre

organele

procuror

a

prevãzute

actelor la

art.

de 215

c.proc.pen. este de: 1. 3 zile; 2. 5 zile; 3. 24 de ore, cu conditia ca infractiunea sã fie flagrantã. 192) Plângerea poate fi fãcutã pentru persoana vãtãmatã de cãtre substitutii procesuali? 1. nu, pe considerentul cã rãspunderea penalã este personalã; 2. da, numai pentru persoanele lipsite de capacitate de exercitiu sau cu capacitate de exercitiu restrânsã; 3. da, de cãtre unul dintre soti pentru celãlalt sot sau de cãtre copilul major pentru pãrinti. 193) Consecintele neînsusirii continutului plângerii formulate de cãtre substitutii procesuali, de cãtre persoana vãtãmatã: 1. lipsind plângerea, organul de urmãrire penalã va dispune încetarea urmãririi penale, conform art. 11 pct.1 lit. c raportat la art. 10 lit. f c.proc.pen.; 2. plângerea va fi asimilatã unui denunt, se va declansa procesul penal iar persoana vãtãmatã va putea fi citatã în calitate de martor,

63

3. organul de urmãrire penalã va chema persoana vãtãmatã, îi va aduce la cunostintã faptul cã se poate constitui parte vãtãmatã si, în ipoteza neînsusirii continutului plângerii, va dispune, fie neînceperea urmãririi penale, fie încetarea urmãririi penale. 194) Activitatea organului de cercetare penalã când constatã, înainte

de

începerea

urmãririi

penale,

existenta

cazului

prevãzut în art. 10 lit. b1 c.proc.pen. 1. înainteazã dosarul procurorului cu propunerea de a dispune neînceperea urmãririi penale; 2. dispune începerea urmãririi penale si înainteazã dosarul procurorului cu propunerea de a dispune scoaterea de sub urmãrire penalã; 3. dispune neînceperea urmãririi penale, în baza principiului „cine poate

dispune

începerea

urmãririi penale

poate

sã dispunã

si

neînceperea urmãririi penale". 195) Notiunea de „învinuit": 1. persoana fatã de care nu s-a pus în miscare actiunea penalã; 2. persoana fatã de care se efectueazã urmãrirea penalã, cât timp nu a fost pusã în miscare actiunea penalã împotriva sa; 3. persoana fatã de care se efectueazã urmãrirea penalã, cât timp procurorul nu a dispus trimiterea în judecatã prin rechizitoriu. 196) Actul prin care dispune scoaterea de sub urmãrire penalã pentru art. 10 lit. b1 C.pr.pen. 1. ordonanta, când s-a pus în miscare actiunea penalã sau rezolutia, când nu s-a procedat la punerea în miscare a actiunii penale; 2. ordonanta; 3. rezolutie; 4. încheierea de sedintã. 197) Actul prin care se dispune suspendarea urmãririi penale:

64

1. ordonanta; 2. ordonanta, când s-a pus în miscare a actiunii penale; 3. ordonanta, când se dispune de procuror si rezolutie, când se dispune de organul de cercetare penalã. 198) Procedura prezentãrii materialului de urmãrire penalã poate fi repetatã? 1. nu; 2. da, în situatii în care asistenta juridicã a învinuitului/inculpatului nu a fost asiguratã; 3. da, în ipoteza în care organul de urmãrire penalã a efectuat noi acte de urmãrire penalã sau dacã se constatã cã trebuie schimbatã încadrarea juridicã a faptei. 199) Actul prin care se dispune admiterea sau respingerea cererilor noi formulate de învinuit/inculpat la prezentarea materialului de urmãrire penalã: 1.

admiterea

cererilor

noi,

prin

rezolutie,

iar

respingerea

prin

ordonantã; 2. prin ordonantã; 3. prin ordonantã, de cãtre procuror si prin rezolutie, de cãtre organul de cercetare penalã. 200) Prezentarea materialului de urmãrire penalã învinuitului este: 1. obligatorie; 2. facultativã; 3. obligatorie, în cazul infractiunilor pentru care legea prevede pedeapsa închisorii mai mare de 5 ani. 201) Participarea procurorului la efectuarea urmãririi penale se poate manifesta prin:

65

a) asistarea la efectuarea oricãrui act de cercetare penalã, ocazie cu care procurorul poate îndruma organul de cercetare penalã cu privire la efectuarea unor acte de cercetare penalã; b) efectuarea personal de cãtre procuror a oricãrui act de cercetare penalã; c) dispozitiile date organelor de cercetare penalã în legãturã cu desfãsurarea anumitor acte. 1. a+b+c 2. a+b 3. b 202) Actele premergãtoare au o naturã juridicã: 1. procesualã; 2. extraprocesualã; 3. mixtã, datoritã activitãtilor ce se pot desfãsura pe parcursul lor. 203) Actul prin care se dispune începerea urmãririi penale când organul de urmãrire penalã este sesizat prin denunt: 1. ordonantã; 2. rezolutie motivatã; 3. proces-verbal; 4. rezolutie simpla; 5. rechizitoriu. 204) Când procurorul constatã cã nu a existat sau cã a dispãrut împrejurarea pe care se întemeia propunerea de a nu se începe urmãrirea penalã poate: 1. sã infirme rezolutia si sã restituie actele organului de cercetare, dispunând începerea urmãririi penale; 2. sã solicite desfãsurarea de noi acte premergãtoare;

66

3. sã solicite persoanei vãtãmate sesizarea din nou a organelor de urmãrire penalã. 205) Organul de cercetare penalã constatând cã sunt temeiuri pentru punerea în miscare a actiunii penale poate: a) dispune punerea în miscare a actiunii penale prin rezolutie motivatã; b) face propuneri procurorului pentru punerea în miscare a actiunii penale prin rezolutie; c) dispune punerea în miscare a actiunii penale prin ordonantã; d) face propuneri procurorului pentru punerea în miscare a actiunii penale prin ordonantã. 1. a 2. b 3. c 4. d 206) Suspendarea urmãririi penale se dispune când: 1. intervine vreunul dintre cazurile prevãzute în art. 10 lit. a-e C.pr.pen; 2. intervine vreunul dintre cazurile prevãzute în art. 10 lit. f-j C.pr.pen.; 3. se constatã printr-o expertizã medico-legalã cã învinuitul/inculpatul suferã de o boalã gravã care îl împiedicã sã participe la procesul penal; 4. se constatã, prin orice act medical cã învinuitul/inculpatul suferã de o boalã gravã care îl împiedicã sã participe la procesul penal. 207) Prin ordonantã de încetare a urmãririi penale se dispune si asupra: a) revocãrii arestãrii preventive; b) confiscãrii speciale; c) mãsurilor asigurãtorii privind reparatiile civile si a restabilirii situatiei anterioare sãvârsirii infractiunii; d) cheltuielilor judiciare;

67

e) restituirii cautiunii; f) mãsurilor asigurãtorii luate în vederea executãrii pedepsei amenzii. 1. a+b+c 2. a+b+c+d 3. b+c+d+e+f 4. b+c+d 5. c+d+e 208) Reluarea urmãririi penale se poate dispune când: a) a încetat cauza de suspendare; b) se dispune redeschiderea urmãririi penale; c) intervine o lege penalã mai favorabilã; d) se dezincrimineazã fapta. 1. a+b 2. b+c 3. a+c 209)

Obligatiile

organului

de

cercetare

penalã

în

cazul

depunerii unei plângeri împotriva actelor si mãsurilor de urmãrire penalã: 1. rezolvã plângerea, în termen de 20 de zile, dacã actele de urmãrire penalã au fost efectuate personal; 2. înainteazã plângerea, în termen de 48 de ore de la primirea ei, procurorului cu explicatiile sale, atunci acestea sunt necesare; 3. înainteazã plângerea procurorului, în termen de 3 zile de la primirea ei, prezentând propriul sãu punct de vedere. 210) Cãile extraordinare de atac sunt: a) contestatia în anulare; b) recursul în anulare;

68

c) apelul; d) revizuirea; e) recursul; f) recursul în interesul legii. 1. a+b+c 2. a+c+e 3. b+d+e 4. a+d+f 211) Pot fi incidente în aceeasi cauzã: a) apelul, recursul, contestatia în anulare si revizuirea; b) apelul, recursul, recursul în anulare si recurs în interesul legii; c) recursul, contestatia în anulare, revizuirea; d) recursul, recursul în anulare, revizuirea si recursul în interesul legii; e) apelul, recursul, revizuirea, contestatia în anulare si recursul în interesul legii; f) contestatia în anulare, revizuirea si recursul în interesul legii. 1. a+b+c+d 2. b+d+e+f 3. a+c+e+f 4. b+c+d+f 212) Se poate face contestaţie în anulare când: 1. procedura de citare a pãrtii pentru termenul la care s-a judecat cauza de cãtre prima instantã nu a fost îndeplinitã conform legii; 2. procedura de citare a pãrtii pentru termenul la care s-a judecat cauza de cãtre de cãtre instanta de apel nu a fost îndeplinitã conform legii;

69

3. procedura de citare a pãrtii pentru termenul la care s-a judecat cauza de cãtre de cãtre instanta de recurs nu a fost îndeplinitã conform legii; 4. desi viciatã procedura de citare a pãrtii la termenul la care s-a judecat cauza de cãtre instanta de recurs, inculpatul-recurent a fost prezent la judecatã; 5. desi viciatã procedura de citare a pãrtii la termenul la care s-a judecat cauza de cãtre instanta de apel, unde a si rãmas definitivã hotãrârea, partea apelantã a fost prezentã la judecatã. 213) Se poate face contestatie în anulare când: a) partea dovedeste cã la termenul la care s-a judecat cauza de cãtre prima instantã, a fost în imposibilitate de a se prezenta, fiind internatã în spital; b) partea dovedeste cã la termenul la care s-a judecat cauza de cãtre instanta de apel a fost în imposibilitate de a se prezenta, fiind plecatã în strãinãtate; c) partea dovedeste cã la termenul la care s-a judecat cauza de cãtre instanta de recurs se afla încorporat, fiind în imposibilitate de a se prezenta si de a încunostinta despre aceastã situatie; d) partea dovedeste cã la termenul la care s-a judecat cauza de cãtre instanta de recurs se afla în stare de detinere, fiind în imposibilitate de a se prezenta si de a încunostinta despre aceastã situatie. 1. a+b 2. c+d 3. a+d 4. b+c

70

214) Se poate face contestatie în anulare când: a) instanţa de recurs nu s-a pronuntat cu privire la lipsa sesizãrii organului competent al cãilor ferate pentru infractiunea de pãrãsire a postului; b) instanta de recurs nu s-a pronuntat cu privire la împlinirea termenului de prescriptie pentru infractiunea de fals în înscrisuri oficiale; c) instanta de recurs nu s-a pronuntat cu privire la cauza de nepedepsire prevãzutã de art. 255 alin. (2) cod penal; d) instanta de recurs nu s-a pronuntat cu privire la împãcarea pãrtilor pentru infractiunea prevãzutã de art. 192 alin (1) cod penal; e) instanta de recurs nu s-a pronuntat cu privire la lipsa plângerii prealabile pentru infractiunea prevãzutã de art. 217 cod penal. 1. a+b+c+d+e 2. a+b+c 3. d+e 4. a+c+e 215) Termenul de introducere a contestatiei în anulare este: a) 20 zile de la data când inculpatul a luat cunostintã de existenta hotãrârii de condamnare; b) 30 zile de la data câd partea responsabilã civilmente a aflat cã este obligatã în solidar cu inculpatul sã plãteascã despãgubirile civile; c) 10 zile de la data începerii executãrii hotãrârii definitive de cãtre inculpat; d) 90 zile de la data când inculpatul a aflat cã împotriva sa s-au pronuntat douã hotãrâri definitive de condamnare pentru aceeasi infractiune de furt;

71

e) 10 zile de la data când procurorul a constatat cã instanta de recurs nu s-a pronuntat cu privire la o cauzã de încetare a procesului penal. 1. a+b+c 2. c+d+e 3. a+d 4. c+e 216) Poate fi cerutã revizuirea când: a) s-au descoperit fapte sau împrejurãri cu privire la care existau probe la dosarul cauzei; b) martorul a mintit cu ocazia audierii sale în procesul penal; c) înscrisul care a servit ca temei al hotãrârii a fost pierdut; d) grefierul ce fãcea parte din constituirea instantei care a pronuntat hotãrârea a sãvârsit o infractiune; e) cu privire la fapta respectivã existã douã hotãrâri judecãtoresti definitive care nu se pot concilia. 1. a+b+c 2. c+d+e 3. b+d+e 4. e 217) Revizuirea este posibilã atunci când: a) expertul a întocmit o expertizã care nu exprimã realitatea; b) înscrisul care a servit ca temei al hotãrârii a fost declarat fals; c) politistul care a întocmit dosarul de urmãrire penalã a fost condamnat pentru infractiunea de conducere în stare de ebrietate; d) judecãtorul care a fãcut parte din completul de judecatã a decedat;

72

e) interpretul care a efectuat traducerea actelor în cauza a cãrei revizuire se cere a fost condamnat pentru fals în înscrisuri oficiale. 1. a+b 2. b+c 3. b+e 218) Se poate cere revizuirea cauzei de cãtre: a) sotia inculpatului; b) partea civilã în ceea ce priveste cuantumul scãzut al pedepsei aplicate inculpatului; c) partea vãtãmatã referitor la nivelul scãzut al despãgubirilor civile; d) partea responsabilã civilmente în ceea ce priveste modul de executare al pedepsei aplicate inculpatului; e) fiul condamnatului care a decedat; 1. a+b 2. c+d+e 3. a+b+d 4. a+e 219) Hotãrârea primei instante rãmâne definitivã la: a) data retragerii recursului care a fost declarat dupã expirarea termenului legal; b) data pronuntãrii hotãrârii prin care s-a respins recursul; c) data expirãrii termenului de apel sau când apelul a fost retras înãuntrul termenului; d) data retragerii apelului dacã aceasta s-a produs dupã expirarea termenului de apel; 1. a+b 2. a+c

73

3. b+c+d 4. a+c+d 220) Hotãrârea instantei de apel rãmâne definitivã când: a) la data pronuntãrii hotãrârii prin care s-a respins recursul declarat împotriva deciziei de admitere a apelului fãrã trimitere spre rejudecare; b) dupã expirarea termenului de recurs a intervenit retragerea recursului; c) când apelul a fost admis fãrã trimitere pentru rejudecare, la data expirãrii termenului de recurs. 1. a+b+c 2. b+c 3. a+b 221) Amânarea executãrii pedepsei închisorii sau a detentiunii pe viatã are loc atunci când: a) condamnata are un copil de 1 an; b) condamnata este gravidã în luna a 2-a de sarcinã; c) condamnatul are 5 copii în vârstã de sub 10 ani si este singurul întretinãtor al familiei; d) condamnatul este epileptic; e) condamnatul este diabetic, urmând un tratament regulat de dializã. 1. a+c 2. b+c+e 3. a+d+e 222) Revocarea sau anularea executãrii pedepsei la locul de muncã are loc când: a)

înainte

de

începerea

executãrii

pedepsei

condamnatul

mai

sãvârseste o infractiune;

74

b) condamnatul nu s-a prezentat la termenul stabilit în vederea începerii executãrii pedepsei; c) în timpul executãrii pedepsei, condamnatul este autorul unui accident de circulatie. 1. a+b 2. a+c 3. b+c 223) Revocarea executãrii pedepsei la locul de muncã are loc când: a) condamnatul si-a pierdut, din motive independente de vointa sa, total capacitatea de muncã; b) condamnatul nu-si îndeplineste normele de muncã; c) condamnatul frecventeazã cercurile si localurile care i-au fost interzise prin hotãrâre; d) în timpul executãri pedepsei, condamnatul sãvârseste infractiunea de viol. 1. a+b+c 2. b+c+d 3. a+c+d 4. a+b+c+d 224) Se poate face contestatie la executare atunci când: a) se invocã amnistia, prescriptia sau gratierea; b) s-a pus în executare o hotãrâre nedefinitivã; c) executarea este îndreptatã împotriva unei alte persoane decât condamnatul; d) se invocã existenta concursului de infractiuni pentru care existã douã hotãrâri de condamnare. 1. a+b+c+d

75

2. b+c+d 3. a+c+d 4. a+b+c 225) Conditiile necesare pentru aplicarea procedurii speciale a infractiunilor flagrante: a) fãptuitorul este prins aproape de locul faptei privind furtul din auto, având asupra sa mai multe chei auto; b) fapta a avut loc într-un bâlci organizat într-o localitate ruralã; c) pedeapsa legalã pentru faptã este de 15 ani; d) fapta a fost sãvârsitã într-un grup de persoane care se aflau într-o cabanã turisticã; e) infractiunea comisã este o faptã de tâlhãrie. 1. a+b 2. b+c+d 3. a+b+d 4. a+b+c 226) Judecata în procedurã de urgentã: 1. competenta apartine unui complet de judecatã specializat; 2. termenul de judecatã poate fi stabilit într-un interval de timp de maxim 15 zile; 3. fãrã citare prealabilã, judecãtorul dispune aducerea cu mandat a martorilor si a pãrtii vãtãmate; 4. se citeazã pãrtile. 227) Pronuntarea si redactarea hotãrârii în procedura de urgentã: 1. instanta se pronuntã în cel mult 2 zile; 2. la pronuntare nu este obligatorie aducerea inculpatului detinut; 3. hotãrârea se redacteazã în cel mult 5 zile;

76

4. hotãrârea are un alt continut decât cele adoptate în procedura obisnuitã. 228) Apelul si recursul în procedura de urgentã: 1. termenul de apel si de recurs este de 5 zile în loc de 10; 2. termenul curge de la comunicare si nu de la pronuntare; 3. dosarul se înainteazã în calea de atac în cel mult 24 ore. 229) Urmãrirea penalã în cauzele cu infractori minori: a) se aplicã minorilor sub 14 ani; b) se aplicã minorilor cu vârsta între 14 si 18 ani; c) este obligatorie citarea autoritãtii tutelare; d) este obligatorie citarea pãrintilor, tutorelui, curatorului sau a celui care-l îngrijeste ori supravegheazã; e) este obligatoriu referatul de evaluare. 1. a+b 2. c+d 3. b+e 4. a+c 230) Urmãrirea penalã în cauzele cu infractori minori sub 16 ani: a) nu este obligatorie citarea autoritãtii tutelare; b) nu este obligatorie citarea pãrintilor, tutorelui, curatorului sau a celui care-l îngrijeste ori supravegheazã; c) nu este obligatoriu referatul de evaluare; d) este obligatorie citarea Serviciului de protectie a victimelor si reintegrare socialã a infractorilor. 1. a+b+d

77

2. c+d 3. b+d 4. a+c 231)

La

prezentarea

materialului

de

urmãrire

penalã

infractorului minor: a) este obligatorie citarea autoritãtii tutelare, a pãrintilor, tutorelui, curatorului sau a celui care-l îngrijeste ori supravegheazã; b) neprezentarea acestor persoane împiedicã efectuarea activitãtii programate de organele de urmãrire; c) dacã a împlinit vârsta de 16 ani nu mai este necesarã citarea persoanelor respective; d) sanctiunea nerespectãrii dispozitiilor de mai sus o constituie nulitatea absolutã. 1. a+b 2. c+d 3. b+d 4. nici unul 232) Judecata în cauzele cu infractori minori: a) competenta apartine unui complet special; b) la constituirea instantei participã obligatoriu si procurorul; c) nu este obligatorie prezenta inculpatului minor; d) nu este obligatorie citarea autoritãtii tutelare, a pãrintilor, tutorelui, curatorului sau a celui care-l îngrijeste ori supravegheazã precum; e) nu este obligatorie citarea Serviciului de protectie a victimelor si reintegrare socialã a infractorilor. 1. a+b 2. c+d 3. b+d

78

4. a+c 233) Judecata în cauzele cu infractori minori: a) completul nu este specializat; b) nu este obligatorie participarea procurorului; c) sedinta este nepublicã; d) este obligatorie citarea pãrintilor, tutorelui, curatorului sau a celui care-l îngrijeste ori supravegheazã precum si a Serviciului de protectie a victimelor si reintegrare socialã a infractorilor. 1. a+b 2. c+d 3. b+d 4. a+c 234) Sanctiunile ce pot fi aplicabile minorilor: a) pedepse; b) mustrare; c) libertate supravegheatã; d) internare într-un centru de reeducare; e) internare într-un institut medical-educativ; f) amenda. 1. a+b+d 2. b+d+e 3. a+c+d+f 4. a+b+c+d+e+f 235) Calculul termenului privind reabilitarea judecãtoreascã: a) de la data când s-a început executarea pedepsei; b) de la data când s-a prescris executarea pedepsei; c) de la data când a luat sfârsit executarea pedepsei principale; d) de la data când amenda a fost achitatã;

79

e) de la data actului de gratiere. 1. a+d+e 2. b+d+e 3. b+c+d+e 4. a+c+d+e 236) Calculul termenului privind reabilitarea judecãtoreascã curge: a) de la data liberãrii conditionate; b) de la data rãmânerii definitive a hotãrârii de condamnare când pedeapsa aplicatã a fost egalã cu detinerea preventivã; c) de la data când urma sã expire executarea pedepsei în cazul liberãrii conditionate; d) de la data decesului condamnatului. 1. a+b 2. c+d 3. b+d 4. b+c 237) Cazurile care dau dreptul la repararea pagubei: a) persoana achitatã printr-o hotãrâre definitivã, care anterior fusese condamnatã definitiv; b) hotãrâre judecãtoreascã de revocare a mãsurii privative sau restrictive de libertate; c) persoana împotriva cãreia s-a luat o mãsurã preventivã în mod nelegal; d) hotãrâre nedefinitivã de achitare sau încetare a procesului penal în baza art. 10 lit. g), j) ori pentru cã fapta a fost dezincriminatã. 1. a+c 2. c+d

80

3. b+d 4. b+c

81