Drept Comunitar Si Institutii Com Unit Are Europene - Curs Ii

DREPT COMUNITAR SI INSTITUTII COMUNITARE EUROPENE CURS II - semestrul II - 05.04.2008 Relatia dintre Drept Comunitar si Dreptul National Prioritatea dreptului comunitar fata de normele contrare ale dreptului national Dreptul comunitar se aplica pe teritoriul statelor membre ca un drept national intern, iar nu ca un drept strain. Daca o norma ce este prevazuta in Constitutie, este contrara unei norme din Regulament, se aplica norma comunitara. Aplicabilitatea prioritara a dreptului comunitar - inseamna ca judecatorul national care are sarcina de a aplica dreptul comunitar are obligatia de a asigura efectul deplin al normei de drept comunitar. Va lasa neaplicata norma nationala contrara fara a trebui sa ceara eliminarea prealabila a normei contrare pe cale legislativa sau alt procedeu national. Din prioritatea dreptului comunitar asupra normelor de drept comunitar decurge si aplicarea dreptului comunitar. Aplicabilitate directa – judecatorul national va proceda la aceasta aplicare a normei, pentru ca aplicabilitatea directa a actului comunitar nu necesita masuri de supunere adoptate la nivel national. Acest principiu al aplicarii directe nu se confunda cu principiul aplicarii imediate. Prima se refera la crearea de drepturi pentru resortisantii statelor membre, in timp ce aplicarea imediata se refera la momentul in timp la care se aplica o norma pentru state. Efectul direct al normelor comunitare Presupune ca o norma comunitara creaza drepturi in patrimoniul persoanelor fizice sau juridice pe care acestia nu le pot valorifica prin aplicarea directa dar care le pot invoca in fata instantei de judecata. Efectul direct orizontal si vertical Efectul direct vertical – resortisanti persoane fizice se indreapta spre stat; Efectul direct orizontal – se refera la persoane. O norma comunitara trebuie sa indeplineasca urmatoarele conditii: - clara; - precisa; - neconditionata. Pentru directive se mai cere in plus fata de aceste conditii ca aceasta sa nu fie transpusa in termen, sau daca a fost transpusa incorect si deasemenea sa

DREPT COMUNITAR SI INSTITUTII COMUNITARE EUROPENE

CURS II

produca prejudiciu in patrimoniul unei persoane. Tratatele isi produc direct efectele verticale. Principiul autonomiei procedurale Exista cateva exceptii - deciziile cadru in ceea ce priveste procedura civila si penala. - judecatorul national este obligat sa interpreteze dreptul intern cu dreptul comunitar. Cand statul incalca dreptul comunitar incalca prejudiciile persoanei. Particularii pot actiona statul in judecata atunci cand s-a stabilit de Curtea Europeana, ca statul este raspunzator prin prejudiciul incalcat particularilo,r prin incalcarea dreptului comunitar. Curtea de Justitie a Comunitatii Europene de la Luxemburg Este formata din : - 27 de judecatori - 8 avocati generali Acestia sunt desemnati de guvernele statelor membre pe 6 ani, care pot fi reinnoiti. Sunt alesi din randul juristilor, care indeplinesc conditiile pentru exercitarea lor si a caror competenta este notorie. Judecatorii Curtii desemneaza la randul lor Presedintele Curtii pe 3 ani si care poate fi reinnoit. Presedintele Curtii conduce lucrarile si prezideaza audierile. Avocatii generali asista Curtea. Prezinta in mod absolut, impartial si independent, un aviz numit concluzii, in dosarele in care Curtea este sesizata. Grefierul este secretarul general al institutiei si conduce serviciile sub autoritatea presedintelui Curtii. Curtea se poate intruni in Adunarea Plenara, in Marea Camera, formata din 13 judecatori sau in camere de 5 sau 3 judecatori. Adunarea Plenara este sesizata in cazurile speciale prevazute de Statutul Curtii. De exemplu: atunci cand propune: - destituirea Ombudsmanului European; - sa destituie din serviciu un comisar European; sau atunci cand apreciaza ca: - o anumita cauza prezinta o importanta exceptionala. Curtea se intruneste in Marea Camera, atunci cand un stat membru sau institutie este parte in proces, solicita acest lucru, precum si in cauzele cele mai importante. Toate celelalte cauze sunt solutionate in Camera de 3 sau 5 judecatori. Presedintele camerelor formate din 5 judecatori sunt alesi pe o perioada de 3 ani. 2

DREPT COMUNITAR SI INSTITUTII COMUNITARE EUROPENE

CURS II

Presedintele camerelor formate din 3 judecatori sunt alesi pe o perioada de un an. Tratatul de la Lisabona a introdus infiintarea unui Comitet care va verifica masura in care candidatii propusi de state indeplinesc cerintele necesare de a deveni judecatori ai Curtii. Deliberarea are loc sub forma unei Camere de Consiliu, iar Presedintele nu are un vot dominant. Curtea are competenta jurisdictionala clar stabilita pe care o exercita in cadrul procedurii avand ca obiect pronuntarea unei hotarari preliminare. Competenta ratione personae – Curtea solutioneaza litigii intre: - statele membre; - intre statele membre si instantele comunitare; - intre instantele comunitare intre ele; litigii intre particulari, persoane fizice si juridice, resortisanti ai statelor membre cu indeplinirea unor conditii, - litigii intre particulari si organe sau institutii comunitare. Competenta ratione materie – competenta materiala – principala misiune a Curtii este de a asigura interpretarea uniforma a dreptului comunitar. Categorii de actiuni: - Curtea exercita controlul legalitatii actelor comunitare prin intermediul recursului in anulare a exceptiei de legalitate si a recursului in carenta. - Curtea interpreteaza unitar tratatele si actele comunitare derivate – recursul in interpretare; - Curtea controleaza legalitatea actiunilor sau omisiunilor statelor membre in raport cu dispozitiile tratatelor transand litigiile acestora. - Curtea solutioneaza actiuni cu privire la repararea pagubelor cauzate de organizatiile comunitatilor sau de agentii acestora. - Curtea solutioneaza litigii privind raporturile functionarilor comunitari. - Curtea devine instanta arbitrara daca o clauza compromisorie exista in acest sens. - Solutioneaza in recurs cauzele solutionate in instanta in raport cu hotararea Tribunalului de prima instanta. Tribunalul de prima instanta Este format din 25 de judecatori alesi pe 6 ani, cu posibilitatea innoirii. Nu are avocati generali. Functioneaza in Camere. De regula toate activitatile sunt solutionate in Camere, iar cele in Plen sunt exceptie. Tribunalul de prima instanta judeca in prima instanta recursurile preliminare. Solutioneaza recursurile formulate de catre persoanele fizice, care se refera la punerea in aplicare a regulilor de concurenta aplicate intreprinderilor. Solutioneaza recursurile in despagubire care urmaresc repararea prejudiciului produs de o institutie comunitara, urmare a unui act sau unei 3

DREPT COMUNITAR SI INSTITUTII COMUNITARE EUROPENE

CURS II

retineri care face recursul in anulare sau in lipsa, formulat de acelasi reclamant care tine de aceeasi competenta a Tribunalului. Procedura in fata Curtii: - este contradictorie; - publica; - mixta (scrisa si orala) - de tip inchizitorial (partile nu vor pune concluzii). - procedura gratuita; - procedura ordinara – cunoaste mai multe etape : - scrisa; - orala; - deliberarilor care implica adoptarea hotararilor. Scrisa – implica sesizarea Curtii. Plangerea formulata se depune la Grefa si trebuie redactata intr-una din limbile comunitare. Termenul este de decadere intre o luna si 5 ani. Termenul de decadere – se poate formula anumite acte. Termenul de recurs – sunt prevazute in toate Tratatele si pentru declararea raspunsului de la distanta. Etapa orala – debuteaza cu audierea publica a raportului pus la dispozitie de catre judecator si raportor. Presedintele Camerei deschide lucrarile, dezbaterile. Partile nu au drept sa pledeze personal. Partea nu are ce cauta in fata Curtii. Avocatul General prezinta concluzii. Presedintele inchide cauzele. Deliberarea este secreta, are loc in Camera de Consiliu, hotararea adoptata in urma deliberarii este data in numele Curtii, se prezinta in sedinta publica. Trebuie semnate de catre Presedinte, de judecatorii de la deliberari, judecatorii raportori si grefieri. Principalele actiuni in fata Curtii Recursuri care de fapt sunt actiuni. - Recursul in anulare, reglementat de art.230 din Tratat; - Recursul in carenta, reglementat de art 232 din Tratat; - Recursul in neindeplinirea obligatiilor, reglementat de art. 226 – 227 din Tratat; - Exceptia de ilegalitate, reglementata de art.241 din Tratat; - Recursul prealabil, reglementat de art.234 din Tratat. Recursul in anulare reprezinta posibilitatea pe care o au statele, instanta comunitara si persoanele fizice si juridice de a ataca in fata Curtii un act obligatoriu emis de Consiliu sau Comisie si de a obtine in anumite conditii desfiintarea acestuia. Acest recurs este un mijloc de control conform actelor comunitare, un control de legalitate si urmareste desfiintarea actului ilegal, nu modificarea lui. Recursul in neindeplinirea obligatiilor statelor membre este intentat de un stat membru sau de Comisia Europeana, impotriva statelor membre care incalca dreptul comunitar prin omisiuni sau actiuni. 4

DREPT COMUNITAR SI INSTITUTII COMUNITARE EUROPENE

CURS II

Curtea are rolul de a constata incalcarea si de a aplica sanctiuni pecuniare statului (ori suma forfetara). Exceptia de ilegalitate – reprezinta calea indirecta care poate fi invocata prin recurs, in carenta sau anulare. Prin intermediul exceptiei se invoca neconformitatea cu dreptul comunitar a unei actiuni sau institutii, sau act comunitar adoptat de institutii. Recursul prealabil (

subiect de examen)

Curtea este obligata sa statueze: asupra tratatului, validitatii actului asupra institutiei comunitare; asupra interpretarii statelor organismelor create printr-un act al Consiliilor. Aceasta a fost abrogata prin Tratatul de la Lisabona. Conditii care trebuiesc indeplinite: - sa existe un litigiu pendinte in fata unei jurisdictii nationale indiferent de grad. Jurisdictia nationala – obiectul procedurii este reprezentat de intrebarile adresate de instantele nationale privind validitatea actelor nationale. Curtea nu poate fi intrebata cu privire la aplicarea sau compatibilitatea actelor normative interne cu actul comunitar. Cine adreseaza intrebarea preliminara? Numai instantele pot adresa intrebarea preliminara a statelor membre. Partile cer instantei dar nu se poate adresa direct. Instanta – este un organ stabilit prin lege – are caracter permanent, are o jurisdictie obligatorie, procedura obligatorie si contradictorie, sa aplice dreptul, sa fie independenta. Intrebarea trebuie sa apara in exercitarea functiei judiciare. Obiectul recursului prealabil Poate fi obiect al recursului: - tratatele dar numai in ceea ce priveste interpretarea pentru tratat; - sunt obiect al recursului prealabil, actele tuturor instantelor comunitare si ale Bancii Europene care sunt examinate in ceea ce priveste interpretarea. - Pot fi obiect al recursului prealabil si statutele organelor infiintate prin act al Consiliului. Regula – magistratul poate introduce recurs prealabil daca se considera ca raspunsul Curtii este necesar adoptarii deciziei nationale. Alte instante trebuie sa introduca recurs prealabil atunci cand aceasta intrebare apare in cadrul unei instante, cand aceste decizii nu sunt supuse niciunei cai de atac. Caracterul facultativ al cererii - cand se ridica o problema de drept comunitar; -

5

DREPT COMUNITAR SI INSTITUTII COMUNITARE EUROPENE

-

CURS II

cand o decizie cu privire la aceasta problema este necesara din punct de vedere a institutiei nationale; 1. cand raspunsul determina in mod substantial raspunsul pe fond; 2. cand nu exista o hotarare a Curtii pe materia in cauza;

-

Caracterul obligatoriu al cererii preliminare: cand se ridica o problema de drept comunitar; cand o decizie cu privire la aceasta problema este necesara din punct de vedere a institutie nationale; 1. cand raspunsul determina in mod substantial raspunsul pe fond; 2. cand nu exista o hotarare a Curtii pe materia in cauza; 3. cand decizia magistratului nu poate fi obiectul unei cai de atac ordinare;

Exista 3 exceptii: intrebarea nu este relevanta; cand exista o Hotarare anterioara a Curtii pe o problema identica si similara si raspunsul poate fi dat sau dedus dintr-o Hotarare anterioara a Curtii; - - raspunsul Curtii este evident ( Teoria actului clar); Teoria actului clar a fost dezvoltat de catre Curte. Introducerea recursului in interpretare nu este obligatoriu daca nu exista nicio indoiala rezonabila cu privire la recurs. Instanta nationala trebuie sa verifice ca raspunsul este evident pentru toate instantele, inclusiv Curte, in toate statele membre si toate versiunile lingvistice. Intrebarea trebuie pusa in contextul dreptului comunitar si nu a dreptului intern. -

6