Drept Comunitar Si Institutii Com Unit Are Europene - Curs I

DREPT COMUNITAR SI INSTITUTII COMUNITARE EUROPENE CURS I

- semestrul II - 22.03.2008 EXAMEN 11 IULIE 2008, ORA 17˚˚

Un prim pas a fost semnarea intre Franta, Germania, Belgia, Olanda, Luxemburg si Italia la Paris, la 18 aprilie 1951 a Tratatului privind instituirea Comunitatii Europene a Carbunelui si Otelului (CECO). A fost primul tratat dintr-o serie de mai multe tratate. Obiectivul Tratatului era crearea (la nivelul celor sase state membre ) unei piete comune a carbunelui si otelului in care sa existe libera circulatie a marfurilor, serviciilor, capitalurilor si persoanelor-muncitori. Structura dreptului European Are caracterul unui sistem global foarte bine structurat. Este structurat pe ramuri de drept: - Drept European; - Drept Comunitar European; - Drept European Comparat; - Drept Comunitar public si privat; - Dreptul comunitar a instituit o ordine juridica la nivel global. - Normele de drept European in Romania Cristalizarea notiunii de Uniune Europeana s-a infaptuit prin semnarea Tratatului de la Maastricht la 7 februarie 1992 de catre ministrii de externe si de finante ai celor 12 state membre. Conform acestui Tratat, Uniunea Europeana este formata din: - Comunitatile Europene (preexistente) ce constituie primul pilon al Uniunii; - Politica externa si de securitate comuna (PESC) care devine al doilea pilon al Uniunii; - Al treilea pilon al Uniunii este format din cooperarea in domeniul politiei, justitiei si afacerilor externe. Constructia pe piloni inseamna o ordine juridica europeana – reprezinta ansamblul de reglementari juridice. Confera ordinii juridice un caracter unitar desi aplicarea dreptului comunitar este convenit de respectarea particularitatilor fiecarui sistem juridic national. - originalitate pentru ca dreptul comunitar deriva din pluralismul social si cultural al statelor membre Scopul comun este eficacitatea dreptului comunitar cu respectarea principiului proportionalitatii.

DREPT COMUNITAR SI INSTITUTII COMUNITARE EUROPENE -

CURS I

este o ordine supranationala – statele sunt obligate sa se conformeze tuturor dispozitiilor comune. este distincta ordinea juridica nationala a statelor membre pentru ca deriva dintr-un stat de drept. Sistemul de drept national se subsumeaza ordinii juridice comunitare.

Crearea Uniunii Europene si a Comunitatii Europene Sfarşitul celui de-al Doilea Razboi Mondial a lasat in urma sa o Europa distrusa din punct de vedere material, framantata de puternice crize politice şi divizata prin „cortina de fier” în doua blocuri: Est şi Vest. A aparut, astfel, un puternic curent catre o politica internationala care sa fie capabila sa opreasca un alt razboi mondial şi sa consolideze Europa din punct de vedere economic. Robert Schuman – ministrul afacerilor externe al Franţei, cel care a facut public Planul care ii poarta numele, urmarea plasarea otelului si a carbunelui. Jean Monnet – comisarul Planului francez de reconstructie; alaturi de cativa colaboratori, a elaborat „Planul Schuman”. Planul/Declaratia Schuman (9 mai 1950) reprezinta actul politic care a condus la infiintarea CECO (dupa care au urmat CEE şi CEEA/EURATOM). A creat o inalta autoritate europeana. Semnarea intre Franta, Germania, Belgia, Olanda, Luxemburg si Italia a Tratatului privind instituirea Comunitatii Europene a Carbunelui si Otelului (CECO). Interzicerea taxelor vamale la import si export si a masurilor cu echivalent. Au fost interzise masurile intre producatori si consumatori, se vorbeste de tarife si conditii de transport si instituirea unor masuri ce impiedica alegerea libera de catre cumparator. Interzicerea ajutoarelor de catre stat pentru anumiti agenti economici, interzicerea unor practici excesive. Tratatul instituind Comunitatea Economica Europeana (CEE) si a Energiei Atomice (CEEA). Au fost semnate la Roma si impreuna cu CECO au instituit un sistem de institutii. Fiecare comunitate avea propriile sale institutii, cu exceptia Curtii de Justitie si Adunarea care erau comune conform unei conventii speciale anexate tratatelor de la Roma. Toate cele trei Tratate institutive creaza posibilitatea integrarii economice a statelor membre pe trei niveluri: - uniune vamala; - piata unica sau spatiu economic unificat; - uniune economica – prin politici comune. La inceputul anului 1990 – a fost semnat actul unic European prin creearea unei piete interne si care prevedea o zona fara frontiere, prin care libera circulatie a marfurilor sa fie asigurata in conformitate cu masurile si politica sociala. O alta etapa importanta in evolutia constructiei europene o reprezinta Tratatul de la Maastricht, numit “Tratatul asupra Uniunii Europene”. A fost semnat la 7 februarie 1992 si a intrat in vigoare la 1 noiembrie 1993. Se urmarea promovarea unui progres social prin crearea unui spatiu fara frontiere, prin introducerea monedei unice. 2

DREPT COMUNITAR SI INSTITUTII COMUNITARE EUROPENE

CURS I

Tot acest tratat a infiintat cei trei piloni - primul pilon al Uniunii - Comunitatile Europene (preexistente); - al doilea pilon al Uniunii - Politica externa si de securitate comuna (PESC); - al treilea pilon al Uniunii este format din cooperarea in domeniul politiei, justitiei si afacerilor externe. Comun tuturor pilonilor mentinerea ce s-a dobandit a unui bun comunitar. Conform tratatului de la Maastricht, Uniunea este constituita din: Consiliul Uniunii Europene; Parlamentul European; Comisia Europeana; Curtea de Justitie; Curtea de Conturi a Uniunii Europene; S-a pus pentru prima data problema unei cetatenii europene. Tratatul de la Amsterdam, semnat la 2 octombrie 1997, a modificat tratatul constitutiv. Cuprinde trei parti: - modificarile aduse tratatelor; - simplificarea unei proceduri si a numerotarii; - prevederi finale si generale. Tratatul de la Amsterdam a modificat obiectivele Tratatului de la Maastricht, in sensul ca acesta se sprijina acum pe patru piloni. - primul pilon al Tratatului de la Amsterdam – se refera la drepturile fundamentale si justitie; - al doilea pilon se refera la “cetateanul Uniunii Europene”; - al treilea pilon se refera la politica externa a Uniunii; - al patrulea pilon al Trataului de la Amsterdam se refera la modificarile institutionale ce se impuneau din perspectivele largirii Uniunii. La 26 februarie 2001 este semnat Tratatul de la Nisa, - a modificat celelalte tratate. A adoptat noi protocoale: - de extindere a Uniunii Europene; - de extindere a tratatului Comunitatii Europene si “Euroatom”; - a precizat numarul de voturi care sa-l detina in Consiliu si Parlament. Tratatul de la Lisabona va intra in vigoare la 01. ianuarie 2009. Izvoarele dreptului comunitar - primare (originare) - secundare (derivate) Primare – actele juridice fundamentale reprezentate de tratatele incheiate de statele membre. Izvoarele primare (originare) – Tratatele institutive + protocoale + conventii anexate; 3

DREPT COMUNITAR SI INSTITUTII COMUNITARE EUROPENE

CURS I

–

Tratatele de aderare a statelor membre;

–

Tratatele modificatoare (Tratatul de la Bruxelles, Actul Unic European, Tratatul de la Maastricht, Tratatul de la Amsterdam, Tratatul de la Nisa). Izvoarele secundare (derivate)

Pentru indeplinirea atributiilor lor in conformitate cu prevederile prezentului Tratat, Parlamentul şi Consiliul, Consiliul, precum si Comisia adopta regulamente si directive, iau decizii si formuleaza recomandari si avize. Regulamentul are aplicabilitate generala. El este obligatoriu in intregul sau si direct aplicabil in toate statele membre. Directiva leaga orice stat membru destinatar, in ceea ce priveste rezultatul ce trebuie obtinut, lasand autoritatilor nationale competenta in ceea ce priveste forma si mijloacele. Decizia este obligatorie in intregul sau fata de destinatarii carora li se adreseaza. Recomandarea si avizele nu sunt obligatorii. Nu pot sa contina dispozitii, care sa contravina masurii tratatului. Daca contin masuri ce contravin ele sunt anulate de Curte. Regulamentul este obligatoriu in toate statele sale – este principalul izvor de drept. Contine dispozitii generale si impersonale si are aplicabilitate generala. Curtea de Justitie a aratat ca regulamentele se aplica tuturor categoriilor aflate in mod abstract. Nu il pot aplica partial sau incomplet. Aplicabilitatea generala – pentru un act comunitar reprezinta atributul acelui act. Efectul direct al unui act comunitar reprezinta atributul acestui act care confera drepturi persoanelor fizice si juridice si numai aceste acte pot fi invocate in fata instantei de judecata. Directiva – tehnica elaborarii unei legi cadru – se completeaza prin acte de reglementare. Directiva obliga statele membre numai ce priveste rezultatul obtinut. Nu este obligatoriu. Directiva se transpune prin acte nationale care incorporeaza continutul directivei, adopta masuri ce impune ca directiva sa aiba dispozitii clare si precise si sa fie neconditionata. Directivele aduc cele mai multe spete pe rolul Curtii de Justitie. Decizia - se adreseaza unor destinatari precisi – este obligatorie in toate elementele ei pentru destinatia care ii indica. O conditie prealabila este a notificarii deciziei. Destinatarul trebuie mai intai notificat. Pot face referire la statele membre cat si la persoanele fizice si juridice. 4

DREPT COMUNITAR SI INSTITUTII COMUNITARE EUROPENE

CURS I

Deciziile la fel ca si regulamentul intra in vigoare la data fixarii sau in a 20 zi publicat in jurnalul oficial al Uniunii Europene. Avizele si recomandarile – sunt izvoare secundare – nu au forta juridica, nu sunt obligatorii, nu impun obligatii pentru statele membre. Avizele si recomandarile sunt acte emise de comisie cu privire la materiile care fac obiectul contractului si cand ele se considera necesare pentru statele membre. Ele preced actele normative obligatorii. Avizele si recomandarile trebuiesc motivate. Pentru orice acte exista obligativitatea motivarii lor, chiar daca nu este prevazut expres. Exceptie avizele date de comisie in cadrul procedurii pentru neindeplinirea obligatiilor, avizele CECO, Consiliului si Parlamentului. Izvoarele secundare sunt reprezentate de jurisprudenta. Jurisprudenta – creatia Curtii de Justitie, curtea a oferit numeroase solutii. In dreptul Britanic – in masura in care judecatorul este investit cu o actiune pe rol, primul lucru care-l face este sa vada daca o alta instanta in rang superior a luat o hotarare in acea cauza. Principiile generale de drept Curtea de Justitie in solutionarea actiunii pe care o are pe rol ofera dezlegari unor situatii: face apreciere asupra validitatii sau invaliditatii. Curtea creaza acte normative – cvasinormative. S-au dedus principiile generale de drept – sunt diferite de principiile generale de drept a statelor comunitare. Principiile generale de drept a tuturor statelor membre; Principiile generale ale dreptului international public; Curtea a preluat foarte putin din principiile generale ale Dreptului International public. 1. Principiul proportionalitatii; 2. Principiul sigurantei raporturilor juridice; 3. Principiul nediscriminarii; 4. Principiul respectarii drepturilor fundamentale ale omului; 5. Principiul protectiei asteptarii legitime; 6. Principiul aplicarii directe si a efectelor directe a dreptului comunitar; 7. Principiul nediscriminarii dreptului la aparare. Instantele nationale sunt instante de drept comun.

5