Drama Istorica

Drama istorica "Despot-Voda" de Vasile Alecsandri (1818-1890) este scrisa tn versuri si ilustreaza, in maniera romantica, un episod din istoria Moldovei, petrecut in secolul al XVI-lea Piesa, subintitulata de dramaturg "Legenda istorica in versuri", este structurata in 5 acte si 2 tablouri si a avut premiera in octombrie 1879, pe scena Teatrului National din Bucuresti. Actiunea se petrece in Moldova, in timpul primei domnii a lui Alexandra Lapusneanu (1558-1561). Despot-Voda este protagonistul si personajul eponim al dramei (care da numele operei - n.n.), precum si personaj atestat istoric. Pe numele sau adevarat, Eraclid, eroul este un barbat grec cu mult farmec, fost mercenar in armatele de prin Apus si intrigant pe la curtile domnesti, venit in Moldova cu scopul de a ocupa tronul Moldovei. Bun cunoscator de oameni, exercita asupra tuturor boierilor o atractie speciala, cu exceptia lui Tomsa, care-l priveste cu ostilitate. Portretul moral este definit de puternice trasaturi reiesite indirect din faptele, vorbele si atitudinea protagonistului si in mod direct prin autocaracterizare si din opinia celorlalte personaje. Inteligent si amorez de profesie, el cucereste femeile, oferind, conform slabiciunilor fiecareia, ceea ce o putea face fericita. Doamnei Ruxanda, sotia lui Lapusneanu, ii aduce omagii si ii face daruri scumpe, cu care biata femeie, nefericita, nu era obisnuita, convingand-o chiar ca este ruda cu ea. Tinerei Ana, fiica lui Motoc, ii ofera un spectacol de vitejie, sarind pe un cal salbatic peste zidurile curtii. Faptele protagonistului contureaza, indirect, un personaj romantic, solutiile gasite de Alecsandri pentru supravietuirea lui Despot inscriinduse in romantismul epocii. Intrevazand in barbatul energic si curajos un mijloc de a-si spori influenta si puterea, Motoc ii promite lui Despot ca, daca accepta sa-i fie ginere, el va unelti pentru inlaturarea lui Lapusneanu si il va inscauna pe tronul Moldovei. Motoc nu izbuteste si Despot este prins si inchis din ordinul lui Lapusneanu. Cu ajutorul unui nebun, Ciubar-Voda, care se credea domnitor si pe care il lasa in inchisoare in locul sau, Despot scapa travestit in hainele acestuia. Se refugiaza la curtea nobilului polon Laski, a carui sotie, Carmina, ii era amanta. Dupa ce mai inainte fusese otravit la ospatul lui Lapusneanu si scapase cu viata datorita unui antidot pe care il avea asupra lui, Despot se salveaza si dintr-un atac al trimisilor lui Lapusneanu, jucand farsa mortii. In eel mai pur stil romantic, solii domnitorului 1-au gasit in capeia, pe catafalc si, crezand ca e mort, s-au intors la curtea domneasca. In cele din urma, Despot il invinge pe Lapusneanu si ajunge domn cu ajutorul lui Laski, insa pentru scurta vreme, deoarece, lacom de imbogatire, mareste birurile si vrea sa faca din Moldova o tara luterana. El nu se mai casatoreste cu Ana, iar Carmina ii marturiseste lui Laski adulterul, asa ca

Despot are doi dusmani puternici: pe Motoc si pe Laski. Intrepid si ager, voda dispune de forte boieresti pentru a lupta impotriva lui Motoc, precum si de aliante externe contra lui Laski, astfel ca Despot ar fi putut ramane domnitor inca multa vreme. Prabusirea lui este cauzata de faptul ca planurile sale sunt prea intelectuale pentru Moldova: el dorea sa infiinteze o Universitate la Cotnari si sa porneasca o cruciada impotriva Semilunei: "Sa stergem umilinta din fruntea crestineasca/ Sa liberam Bizanta si patria greceasca!". Idealurile utopice si trufia de a ignora poporul §i traditia Moldovei ii aduc lui Despot declinul. El vinde tara lui Ferdinand germanul si lui Sigismund polonul, crescand astfel nemultumirile moldovenilor saraciti de biruri grele. Despot este osandit la moarte de catre boieri, in frunte cu Tomsa, fiind acuzat de tradarea tarii. Discursul pe care-l rosteste Despot in final contine, fara indoiala, conceptiile patriotice Inflacarate ale lui Alecsandri: "Vreti moartea mea?... Ucideti?... dar eu, trista victima,/ Istoria Moldovei vreu s-o scutesc de-o crima,/ Sa nu poarte stigmatul in ziua re-nvierii/ Ca a platit cu moartea pe Despot, domn al terii. (Scotdndu-si coroanadepe cap si aruncand-o): Mi-arunc din cap coroana!... din mana sceptru-mi scot.../ Mu mai sunt domn!... acuma ucideti pe Despot!". Tirada lui Despot i-a impresionat, pentru moment, pe boieri, care au inceput sa sovaie in hotararea de a-l ucide, dar Ciubar-Voda s-a repezit si l-a injunghiat pe neasteptate, fapta nebunului simbolizand destinul implacabil: "Ai vrut sa ucizi legea?... Mori! Legea te ucide!". In drama lui Alecsandri se simt influentele romantice ale lui Victor Hugo, Despot amintind de Ruy Bias precum si ascendentele autohtone ale lui Bogdan Petriceicu Hasdeu. Romantismul dramei istorice "Despot-Voda" se inscrie in directiile trasate de "Dacia literara", atat prin inspirarea din istoria tarii, cat si prin situatiile spectaculoase care compun subiectulpiesei: Despot scapa de otravire la ospatul lui Lapusneanu cu un antidot pe care-l avea mereu la el; apoi sare peste zidul curtii lui Motoc cu un cal salbatic, pe care nimeni nu-l putea incaleca si pe care i-l daruise Lapusneanu cu intentia de a-l ucide astfel; se salveaza din inchisoare, travestindu-se in hainele lui Ciubar si scapa de calaii trimisi de Lapusneanu asezandu-se pe catafalc si prefacandu-se mort. Antiteza dintre aventurierul Despot si patriotul Tomsa ori dintre seducatorui cinic grec si puritatea Anei se inscrie tot in romantism. George Calinescu afirma ca Despot este un erou romantic, "'tipul uzurpatorului aventurier, in care pulseaza patosul romantic, surprins intro dramatica zbatere a firii lui contradictorii, intre inaltare si cadere".