Nuvela Istorica

Scriitor pasoptist, C. Negruzzi, ilustreaza cu stralucire principiile esteticie enuntate de M. Kogalniceanu in articolul-program „Introductie” din revista „Dacia literara”. Nuvela A.L. a fost publicata in 1840 iun primul numar al revistei „Daca Literara”, fiind prima nuvela istorica din literatura romana. Titlul nuvelei propulseaza in centrul naratiunii personajul eponim care polarizeaza atentia cititorului. Forma articulata reprezinta un arhaism morfologic. Naratiunea este de formula clasica, heterodiegetica, realizata la persoana a III-a sg, de catre un autor omniscient si in general obiectiv, deoarece vocea auctoriala se facae simtita pe alocuri prin consideratii personale; „desantata cuvantare”, „marsavul curtezan”, „uratul caracter”. Tema nuvelei este una istorica. Prin care se actualizeaza destinul unui tiran medieval, urmarit in evolutia sa. Relatiile spatio-temporale sunt bine precizate si delimitate, conferind impresia de verosimilitate ca in orice nuvela. Actiunea este plasata in secolul al 16lea in Moldova medievala, cadrul de desfasurare al actiunii fiind unul romantic. (Dumbrava de la Tecuci, cetatea de scaun de la Iasi, cetatea Hotinului). I.

ARGUMENTE PENTRU CARACTERUL ISTORIC:

1. Fidelitatea fata de izvoarele istorice; repectul adevarului istoric .. C. Negruzzi s-a inspirat din cronica lui Gr. Ureche (Letopisetul Tarii Moldovei) din care a selectat principalele evenimente ale domniei: cele doua replici ale domnitorului, masacrul celor 47 de boieri si moartea prin otravire a voievodului. In ceea ce priveste raportul dintre realitate si fictiune, autorulodificat destinul unora dintre personaje. El i-a pastrat in discurs pe Spancioc si pe Stroici (pt. accentuarea conflictului) desi cronicarul afirma ca cei 3 fugisera in Polonia cand Lapusneanul a revenit in a doua sa domnie. 2. Personajul eponim reprezinta tipul tiranului/despotului medieval, inn jurul caruia graviteaza boierii intriganti si tradatori, alaturi de domnita angelica. 3. Prezentarea evenimentelor se face in maniera cronologica, secventele narative luand nastere prin inlantuire. 4. Constructia dinamica a nuvelei, alcatuita din 4 parti, asemanatoare celor 4 acte dintr-o drama. 5. Interesul pentru densitatea faptelor si pentru atmosfera locala a epocii, realizat prin: lbj. arhaic, corespunzator epocii, descrierea protocolului de la curtea domneasca, a arhitecturii si vestimentatiei de epoca, conturate prin pauzele descriptive. 6. Conflictul fundamental este de natura politica. Lupta pentru tron dintre A.L. si marea boierime. “Alexandru Lapusneanul” este ca specie o nuvela istorica, iar ca formula estetica, apartine romantismului.

II.

ARGUMENTE PENTRU CARACTERUL ROMANTIC. 1. Tematica istorica

2. Antiteza angelic/demonic. Conturarea unor personaje exceptionale, in ipostaze exceptionale. 3. Interesul pentru culoarea locala 4. Retorismul stilului, discursul domnitorului din mitropolie. 5. Gustul pentru scenele dure/tari/violente, caract. Romantismului sumbru. Vigoarea caracterelor dar si constructia echilibrata sunt trasaturi care apartin Clasicismului. III. STRUCTURA NUVELEI 4 parti precedate de cate un Motto semnificativ, a carui functie este de a sublinia mesajul si natura conflictului. 1. “Daca voi nu ma vreti, eu va vreu.“ 2. „Ai sa dai sama, doamna.“ 3. “Capul lui Motoc vrem!” 4. “De ma voi scula, pre multi am sa popesc si eu.” IV. CONFLICTELE sunt puternice si de natura: 1. Conflict exterior, politic (domn vs. boieri) 2. De natura morala (d-na este amenintata cu pedeapsa divina de vaduva unui boier ucis, fiind acuzata ca partasa la crime” 3. Conflict social (multimea razvratita). 4. Conflict interior, psihologic, trait de voievod/ lupta intre vointa si neputinta. V. ACTIUNEA nuvelei evlueaza cronologic pe momentele subiectului. I. Expozitiunea: Lapusneanul se intoarce in Moldova cu ajutor turcesc si este intampinat la granita de o solie de boieri care ii spune ca tara nu il vrea. II. Intriga: arderea cetatilor si pedepsirea boierilor. III. Desfasurarea actiunii: adunarea din mitropolie urmata de festinul de la palat. IV. Punctul culminant: masacrul celor 47 de boieri si linsarea lui Motoc de catre multime. V. Deznodamantul: bantuit de stafiile boierilor ucisi (asemenea lui Richard al III-lea), il cheama pe mitropolitul Teofan sa-l calugareasca. Reveindu-si din delirul religios, ii ameninta pe toti cu moartea si moare otravit de catre Ruxanda. VI. Moduri de expunere - Naratiunea – mod de expunere fundamental in in genul epic. - Dialogul - Descierea/pauza descriptiva. Cea mai celebra pauza descriptiva este situata in partea a 2a si consta in descrierea palatului domnescu si a portretului d. Ruxanda. VI. TIPURI DE PERSONAJE: Protagonistul (pers eponim, rutund, complex) / Antagonistul P. secundare / episodice: (Motoc, Spanicoc, Stroici, Veverita) Colectiv: multimea din afara palatului, masa de manevra, usor de manipulat