Dimensiunea Religioasa A Existentei

Dimensiunea religioasă a existenţei

MITROPOLITUL VARLAAM

Date generale • Unul dintre cei mai mari ierarhi ai Bisericii Orodoxe Române • Născut în judeţul Vrancea, în anul 1580, dintr-o familie de ţărani • Nume de botez: Vasile Moţoc • Cunoştea slavona, latina şi greaca

• Reuşeşte înfiinţarea primei tipografii româneşti din Moldova, în anul 1640 • În timpul Mitropolitului Varlaam al Moldovei a fost zidită frumoasa şi renumita biserică a Mănăstirii "Sfinţii Trei Ierarhi" din Iaşi • Traduce Scara Sfântului Ioan Scararul (1618) • A redactat "Cartea care se numeşte "Răspunsul împotriva Catehismului Calvinesc", prima scriere românească de polemică teologică • În aprilie 1653 s-a retras la mânăstirea Secu, de unde a trecut la cele veşnice în anul 1657

Cazania sau Cartea românească de învăţătură

• Considerată de Iorga, drept opera cea mai populară a epocii noastre vechi, ea conţine primele versuri în limba română, intitulate Stihuri în stema domniei Moldovei, prin care este recunoscut meritul domnitorului Vasile Lupu în tipărirea cărţii. Cazania are două părţi: partea I cuprinde extrase din Evanghelie şi comentariul lor pentru 32 de duminici; partea a II-a povesteşte vieţile sfinţilor, ordonate calendaristic, de la Simion Stîlpnicul (1 septembrie) pînă la Tăierea capului Sfîntului Ioan (29 august).

• Nicolae Manolescu, în Istoria critică a literaturii române desprinde următoarele trăsături ale operei: frumuseţea limbii utilizate -vorbeşte pe înţelesul tuturor, presărând explicaţiile cu întrebări retorice şi cu îndemnuri, arta povestirii -este primul nostru povestitor, înfăţişînd ţărăneşte chestiunile teologice.

• Jitiile (biografiile de asceţi şi martiri) oferă cititorului materialul din care se inspirau şi pictorii populari. Unele sunt adevărate basme, care au mişcat imaginaţia multor ascultători. • Răspunsul împotriva Catehismului calvinesc Opera este un pamflet conceput în scopul de a-i apăra pe ardeleni de calvinism şi de pericolul deznaţionalizării. Scrisă liber de orice izvor, cartea fierbe de indignare sub învăluirile cuminţi ale frazei.

Mitropolitul

Dosoftei(16241693)

• • • •

• • • •

•

-teolog al intregii Ortdoxii -ierarh cu viata sfanta -primul poet national -primul cărturar român care a copiat documente şi inscripţii, unul dintre primii cunoscători şi traducători din literatura patristică şi post patristică şi care a contribuit la formarea limbii literare româneşti. -primul versificator al Psaltirii in tot Rasaritul ortodox -Primul traducator din literatura dramatica universala si istorica in romaneste -primul traducator al cărţilor de slujbă în româneşte în Moldova -primul cărturar român care a copiat documente şi inscripţii, unul dintre primii cunoscători şi traducători din literatura patristică şi post patristică şi care a contribuit la formarea limbii literare româneşti. Dosoftei este cel care dezvolta literatura in formele ei initiale.Pe numele de mirean Dimitrie Barile acesta a fost monah al manastirii Probota,episcop de Husi si Roman si mitropolit al Moldovei.

• • •

Promoveaza introducerea limbii romane in biserica si intareste credinta stramoseasca Este un poliglot vestit:greaca,latina,slavona Tipareste,o data cu tipografia adusa din Rusia,urmatoarele carti:

1.Preacinstitul Acatist si Paraclis a Preasfintei Nascatoare de Dumnezeu pentru a cristaliza in constiinta credinciosilor ortodocsi cultul Nascatoarei de Dumnezeu

Psaltirea pre versuri tocmita • • • •

•

•

-500 pagini si 8364 versuri impreuna cu Acatistul Nascatoarei de Dumnezeu -este tradusa prima data in proza si spoi transpusa in versuri dupa modelul polon al lui Jan Kochanowski -prin versificarea ei s-a urmarit sa fie cat mai accesibila,mai usor de inteles,de cautat,de memorat -realitatea romaneasca apare asemenea celei Biblice,ceea ce implica relatia psalmistului cu divinitatea,viata insasi fiind impregnata cu puterea credintei Meritul operei este acela ca versurile ei au avut un puternic ecou in creatia populara,ele fiind intalnite in cantecele de stea si in colinde. Deci,legatura creatiei culte cu creatia populara se manifesta si in sens invers,nu numai de la cea orala catre cea scrisa

Psaltirea contine imagini create sub influenta versificatiei populare: “Cantati Domnului in strune/In cobuz de viersuri bune/Si din ferecate surle/Viersul de psalmi sa urle/Cu bucium de corn de bour/Sa rasune pana-n nour.” Psaltirea este un adevarat sistem de rime acesta incercand mai multe cadente si mai multi metri decat gasim un toata poezia noastra,de pana la romantism: “Limbile sa salte/Cu cantece nalte,/Sa strige-n tarie/Glas de bucurie,/Laudand pre Domnul,/Sa cante tot omul”. “Pleaca-ti auzul spre mine/Si sa-mi hii Doamne,cu bine/Si la za te-o strigate,/Sa-mi auzi de greutate,/Ca-m trec zalele ca fumul/Oasele mi-s seci ca scrumul,/Ca neste iarba taiata/M-este inima sacata.”

Parimiile preste an

3 volume din 4 din Viata si petrecerile Sfintilor care arata originea apostolica a credintei ortodoxe careia i-a slujit pana la ultima suflare si prin care apara dogmel,institutiile si practicile cultului crestin ortodox,puternic amenintat de propagarea calvina printre romanii din Transilvania

Molitavnic de-nteles care dupa prefata are un poem cronologic despre domnul Moldovei si care infatiseaza viata crestinului sub diferite aspecte.

Molitfelnicul si Liturghierul care sunt carti de capetenie,de slujba pentru biserica ortodoxa romana si cuprinde toate serviciile religioase ce insotesc pe om de la nastere pana la mormant.

Mitropolitul Dosoftei a fost un model pentru apararea Ortodoxiei,in conditiile extinderii fenomenului sectar si a influentei nefaste din afara spatiului ortodox.

Antim Ivireanul (c. 1660- 1716)

Biografie • Născut probabil în 1650, în Iviria (Georgia sau Gruzia), ucis cândva în intervalul septembrie - octombrie 1716 de către ostaşi turci. • Luat de tânăr în robie de turci şi dus la Constantinopol, este ulterior eliberat, trăind în preajma Patriarhiei ecumenice, unde a învăţat sculptura în lemn, caligrafia, pictura, broderia, precum şi limbile greacă, arabă şi turcă; probabil, tot acum a fost călugărit sub numele Antim şi hirotonit ieromonah.

Sosirea în Ţara Românească • Prin 1689 - 1690 este adus de Constantin Brâncoveanu în Ţara Românească. Aici a învăţat limbile română şi slavonă, precum şi meşteşugul tiparului. În 1691 i sa încredinţat conducerea tipografiei domneşti din Bucureşti, în care a imprimat 4 cărţi.

Tipografia domnească, Bucureşti  Invăţăturile lui Vasile Macedoneanul către fiul său Leon (1691, limba greacă),  Slujba Sf. Paraschiva şi a Sf. Grigore Decapolitul (1692, limba română),  Evangheliarul greco–român (1693) şi  Psaltirea (1694, limba română). Mănăstirea Snagov

 După 1696 a fost numit egumen la Mănăstirea Snagov , unde a mutat tipografia, imprimând 15 cărţi (7 greceşti, 5 româneşti, una slavonă, una slavo-română, una greco-arabă), între care se pot menţiona:           

Antologhionul (1697), Mărturisirea ortodoxă a lui Petru Movilă (1699), Proschinitarul Sf. Munte Athos (1701, greceşte), Liturghierul greco-arab (1701, prima carte tipărită cu caractere arabe din lume), Evanghelia (1697), Acatistul Născătoarei de Dumnezeu (1698), Carte sau lumină (1699), Învăţături creştineşti (1700), Floarea darurilor (1701), toate în româneşte

Bucureşti, 1701 - 1705 • Între 1701 şi 1705 şi-a reluat activitatea la Bucureşti, unde a tipărit alte 15 cărţi (11 greceşti, 2 românesti, una slavo-română, una greco-arabă), între care:   – Ceaslovul greco-arab (1702) şi – Noul Testament (1703), prima ediţie a acestuia în Ţara Românească.

Mănăstirea Govora, Vâlcea • Pe data de 16 martie 1705 a fost ales episcop de Vâlcea, unde la tipografia de la Mănăstirea Govora , tipăreşte alte 9 cărţi (3 româneşti, 3 slavo-române, 3 greceşti):   – Tomul bucuriei, (1705, greceşte), – Liturghierul şi – Evhologhionul (1706, într-un singur volum, ambele reprezentând primele ediţii româneşti al acestora în Muntenia, – Învăţătura pe scurt pentru taina pocăinţei (1705, româneşte, lucrare originală).

Mitropolit al Ungrovlahiei  La 28 ianuarie 1708 a fost ales mitropolit al Ungrovlahiei, fiind instalat în funcţie pe 22 februarie al aceluiaşi an. În această calitate, înfiinţează ca şi la Râmnicu Vâlcea o tipografie la Târgovişte, unde a tipărit un număr de 18 cărţi (5 greceşti, una slavoromână, una slavo-româno-greacă, 11 româneşti), între care se remarcă cele româneşti:    Învăţătură bisericească la cele mai trebuincioase şi mai de folos pentru învăţătura preoţilor (1710),  Capete de poruncă la toată ceata bisericească, pentru ca să păzească fieştecarele din preoţi şi din diaconi deplin şi cu cinste datoria hotarului său (1714), ambele originale,  Psaltirea (1710),  Octoihul (1712),  Liturghierul (1713),  Evhologhionul (1713),  Catavasierul (1714);

– În 1715 tipografia a fost mutată la Bucureşti, unde a mai imprimat alte două cărţi greceşti. Rolul lui Antim Ivireanul în propăşirea culturii române – Tipograf, redactor, editor, creator de limbaj bisericesc în limba română

Mânăstirea Antim

ÎNTREBĂRI?

VĂ MULȚUMIM PENTRU ATENȚIE!