Determinismul Cromozomial Al Sexului La Specii Cu Femele Homogametice Si Masculi Heterogametici.docx

Determinismul cromozomial al sexului la specii cu femele homogametice si masculi heterogametici Exista anumite diferente morfologice intre heterozomii celor 2 sexe (cromozomii celor 2 sexe au forma diferita) si diferente numerice ( numarul cromozomilor difera la cele 2 sexe) Femela xx, mascul xy Se intalneste la musculita de otet, la unele insecte, la unele nevertebrate, la toate mamifere inclusiv om Tipul Protenor Exista diferente numerice intre cromozomii sexelor In unele cazuri din cauza heterocromatinizarii cromozomului Y, acesta se miscoreaza sau poate disparea complet, fiind inlocuit de cromozomul O. FEMELA XX MASCULUL XY Se intalneste la unele specii de lacusta si la unele nevertebrate Tipul Abraxas exisa diferente morfologice intre cele doua sexe ( adica diferente in cazul formei) Femela XY MASCUL XX Este intalnit la unele insecte ,alte nevertevrate si la toate pasarile Tipul fluture. Este intalnit f rar in natura, la anumiti fluturi din Australia Exista diferente numerice intre cromozomii celor doua sexe Din cauza heterocromatinizarii puternice a cromozomului Y de la femele, acesta se micsoreaza pana devine inexistent si se transforma in O. FEMEL XO MASCUL XX Factorii mutageni sunt factori ce actioneaza si modifica starea si structura materialului genetic. Procesul prin care se produc aceste mutatii se numeste mutageneza Factorii mutageni fizici repr de radiatii neionizante(radiatii ultraviolete, radiatii infrarosii), radiatii ionizante (radiatii electromagnetice si corpusculare), socuri termice ( reci sau calzi) Chimici repr de o varietate de substante chimice diferite intre ele ca structura si mod de actionare. Pot fi coloranti. Antibiotice, acid nitros Factori biologici repr de virsuri, bacterii Mutattile sunt modificari induse in structura si functiile materialului genetic in urma actionarii unui factor mutage

Metoda genealogica consta in studiul transmiterii in descendenta a unor caractere sau maladii ereditare pe mai multe generattii. Se porneste de la un proband (care este un individ la care a fost depistat un anumit caracter) Dupa ce s-a analizat modul de transmitere in descendat a se realizeaza pedigreul Arborele genealogic este repr grafica ea fenotipurilor tuturor indivizilor dintr-o familie. Datorita acestuia se studiaza modul de transmitere in descendenta a unor maladii monogenice dominante (polidactilia, sindactilia, brahidactilia, prognatismul, hemeralopia) si a unor maladii ereditare recesive ( hemofilie, daltonism, albinism, fenil-cetonurie) Metoda studiului famiiilor consangvinizate si a populatiilor izolate endogame In unele comunitati se practica cosangvinizarea ( casa toria intre rude). Prin consangvinizare genele recesive devin homozigote si se pot manifesta fenotipic Metoda citogenetica Se studiaza cariotipul normal si patologic Se studiaza cromatina sexuala Se studiaza apendicii nucleari Cu ajutorul acestei metode se depisteaza anomaliile citogenetice ( anomalii structurale/numerice ale cromozomilor) Metoda bio chimica Consta in totaliatea metodelor utilizate pt sutdiul acizilor nucleici, a structurii genelor normale sau patologice si a functionarii lor in translatie si transcriptie In aceasta metoda este inclusa si ingineria genetica ce consta in sinteza artificiala a genelor si manipularea lor in genotipuri

Metoda hibridarii somatice si moleculare Aceasta metoda permite localizarea genelor in cromozomi Intocmirea hartii genetice la om Metoda matematica Poate determina frecventa unor gene mutante sau normale in populatia umana si stabileste determinisul polifactorial al unor caractere