Curs Consilierea Carierei 2008

1 Erdei Ildikó Consilierea carierei (suport de curs) 2007-2008

Curs nr. 1 Consilierea şi orientarea profesională 1. Delimitări conceptuale. 2. Principiile consilierii şi orientării carierei 3. Evoluţia orientării profesionale/carierei 1. Delimitări conceptuale Relaţia consiliere- orientare. Consilierea: - are caracter interpersonal, nondirectiv. Orientarea: - presupune o mai mare directivitate decât consilierea, ea înseamnă îndrumare, direcţionare spre ceva. Conform unui studiu realizat de UNESCO în 1970, în ţările care dispun de reţele de orientare profesională- chiar dacă în terminologie nu apare- dualitatea orientare/ consiliere este prezentă în practică.







































ORIENTATION SCOLAIRE ET PROFESSIONELLE

(Orientare şcolară şi profesională); specialistul - CONSEILLER D’ ORIENTATION








































































BEUFSBERATUNG (Consiliere vocaţională)





VOCATIONAL GIDANCE (Orientare vocaţională) şi

VOCATIONAL COUNSELING (Consiliere vocaţională) Consilierea profesională - acel tip de consiliere a cărei temă este decizia legată de opţiunea pentru o anume profesiune/ carieră. Orientarea profesională - este un sistem de măsuri şi acţiuni educaţionale întreprinse de factorii responsabili în vederea sprijinirii elevului/ tânărului în alegerea unei şcoli/ profesiuni. Spectrul activităţilor este mai larg şi include: informarea, formarea şi alte activităţi ce influenţează factorii implicaţi (organe şi instituţii economice, şcolare, etc.)

De la „profesiune” la „carieră”












(1978) propune înlocuirea psihologiei profesiunilor cu psihologia

carierei. Defineşte cariera ca fiind o „succesiune de ocupaţii, de îndeletniciri şi

2 Erdei Ildikó Consilierea carierei (suport de curs) 2007-2008

poziţii pe care le are o persoană în decursul perioadei active a vieţii sale”, în unele situaţii incluzând şi funcţii prevocaţionale ale elevului respectiv postvocaţionale ale pensionarului activ. Totodată cariera nu se rezumă numai la viaţa profesională, ci include şi viaţa extra-profesională. Super consideră că psihologia carierei este o disciplină de sine stătătoare, conturată ca urmare a complexităţii sarcinii de a obţine şi de a corela informaţiile psihologice despre individ cu cele despre profesii. După Jigău (2001) „psihologia carierei studiază sistemele de relaţii reciproce existente între individ (văzut sub aspectul trăsăturilor de personalitate, aptitudinilor şi intereselor sale), sistemul de educaţie şi formare profesională iniţială şi continuă, exigenţele muncii în diferitele profesii concrete şi dinamica specială a jocului dintre oferta şi cererea de forţă de muncă existente pe piaţa muncii.” Orientarea carierei – constă din acele activităţi şi programe prin care indivizii sunt ajutaţi în asimilarea şi integrarea cunoştinţelor, a experienţei în corelaţie cu: •

autoînţelegerea – care include cunoaşterea propriei personalităţi şi raportarea acesteia la personalităţile altora;

•

înţelegerea mecanismelor de funcţionare a societăţii şi, prin urmare, a acelor factori care contribuie la schimbarea permanentă a acesteia, incluzând aici şi atitudinea faţă de muncă;

•

conştientizarea rolului pe care - l poate juca timpul liber în viaţa personală;

•

înţelegerea necesităţii unei multitudini de factori cu rol activ în planificarea carierei;

•

înţelegerea necesităţii informaţiilor şi a abilităţilor în obţinerea succesului şi a satisfacţiei în activităţile de muncă, dar şi în activităţile desfăşurate în timpul liber;

•

învăţarea procesului de luare a deciziilor în alegerea şi dezvoltarea carierei. (Klein, 2001)

Consilierea carierei este o formă de asistenţă continuă acordată individului în procesul de adaptare la mediul schimbător al muncii. Prin acest proces clientul este

3 Erdei Ildikó Consilierea carierei (suport de curs) 2007-2008

ajutat să îşi identifice interesele, preferinţele pentru o profesie, domeniu, se verifică dacă are aptitudinile necesare, se evaluează şansele de reuşită profesională. „
























este o formă de socializare sau învăţare socială prin faptul că

oferă indivizilor noi experienţe şi informaţii prin care pot să-şi contureze mai bine, şi să-şi dezvolte identitatea şi imaginea de sine, să se integreze cu succes sau să le faciliteze depăşirea unor contexte critice ale vieţii.” (Jigău, 2001) Conform

Declaraţiei

Asociaţiei

Internaţionale

de

Orientare

Şcolară

şi

Profesională (AISOP) de la Stockholm (1995), consilierea şi orientarea sunt servicii care au menirea să ajute tinerii şi adulţii:
„să se înţeleagă mai bine şi să se evalueze,
să comunice eficient cu alţii,
să elaboreze planuri cu privire la propria carieră şi la formarea adecvată necesară,
să aibă în vedere cariere alternative,
să facă faţă cu succes diferitelor obstacole pentru a-şi câştiga locul în societate şi pe piaţa muncii” (Jigău, 2001.) Concluzii: 1. Literatura de specialitate tinde să substituie denumirea clasică de orientare şcolară şi profesională cu cea de sau cu cea de































































































 










 










 



 

 

.

2. Înţelesul actual al termenului de orientare şcolară este unul mult mai lărgit faţă de accepţiunea veche.

2. Principiile consilierii şi orientării carierei Principiile

sunt

idei

generale

care

determină

conţinutul,

organizarea,

mijloacele şi metodele orientării şi consilierii carierei. Deşi în lucrările de specialitate nu există o clasificare unică a acestor principii, ideile de bază sunt, în general, aceleaşi: 1.Orientarea

şi

consilierea

carierei

este

concepută

ca

o

acţiune

educativă, în care se face pregătirea psihologică a elevilor/tinerilor în vederea alegerii şi dezvoltării carierei. Prin pregătire psihologică se înţelege

4 Erdei Ildikó Consilierea carierei (suport de curs) 2007-2008

însuşirea unor cunoştinţe şi formarea unor deprinderi, dezvoltarea intereselor, înclinaţiilor şi aptitudinilor, formarea unor motivaţii pentru alegerea unei cariere, formarea unor calităţi de voinţă şi caracter, dezvoltarea cunoaşterii de sine, pregătirea deciziei vocaţionale, etc. 2. Rolul cel mai important în orientarea carierei îl are şcoala Şcoala este 

considerată un factor central în orientarea şi consilierea privind cariera. Această activitate se realizează, în primul rând prin procesul instructiveducativ. Prin formarea unei imagini despre lumea carierelor şi prin dezvolatarea cunoaşterii de sine se pregăteşte opţiunea vocaţională. 3. Orientarea şi consilierea privind cariera este o acţiune permanentă nu este o sarcină rezervată pentru sfârşitul unui ciclu de învăţământ şi realizată într-o etapă scurtă, are însă anumite etape de intensitate maximă (13-14 ani; 17-18 ani). 4. În orientarea şi consilierea privind cariera elevul, tânărul trebuie să aibă un rol activ obiectul orientării trebuie să devină subiect al acesteia. Decizia privind alegerea unei cariere trebuie să fie luată în mod autonom. 5. Orientarea şi consilierea privind cariera presupune un acord între factorul subiectiv- personalitate şi factorul obiectiv- societate

Acest



principiu conturează cadrul în care orientarea, planificarea are o bază reală. 6. Un

principiu

particularităţile

fundamental

este

individului şi cele

realizarea

acordului

ale profesiunii



dintre

Din perspectiva

profesiunii trebuie luate în vedere cerinţele de ordin psihologic, medical şi social ale profesiunii, condiţiile şi posibilităţile pe care le oferă. Din perspectiva

individului

relaţia

individ

-

profesiune

implică

mai

ales

aptitudinile, structura motivaţională, trăsăturile dominante ale personalităţii. (Atitudinile sunt considerate ca fiind mai importante decât aptitudinile, deoarece pe de-o parte aptitudinile au caracter polivalent iar pe de altă parte profesiunile evoluează şi se transformă.) 7. Orientarea şi consilierea privind cariera este o acţiune complexă atât prin numărul factorilor participanţi (profesori, părinţi, psihologi, medici, etc.)

5 Erdei Ildikó Consilierea carierei (suport de curs) 2007-2008

cât şi prin disciplinele care concură la fundamentarea ei teoretică şi la rezolvarea ei practică (psihologie, pedagogie, medicină, economie, etc.)

3. Evoluţia orientării profesionale/carierei În evoluţia orientării profesionale s-au succedat patru concepţii fundamentale (Javelo, Riccordi, 1966): 

Concepţia psihofiziologică şi aptitudinală - pune accentul pe diagnosticarea însuşirilor psihofiziologice individuale (văz, auz, timp de reacţie, etc.) şi a aptitudinilor. Concepţia neglijează o serie de aspecte şi variabile ale personalităţii (ex. trăsături de voinţă şi caracter, interese, atitudini, etc.). Reprezentanti: T. Parsons,

H. Münsterberg, L. Thurstone etc. Aceştia au integrat orientarea

profesională în domeniul psihotehnicii (ramură a psihologiei aplicate care s-a ocupat cu studiul performanţelor psihomotorii şi intelectuale în scopul selecţiei, repartizării şi acomodării profesionale). B. Concepţia caracterologică




apare ca o reacţie la concepţia fiziologică şi

aptitudinală. Aceasta pune în prim plan interesele profesionale şi trăsăturile caracteriale hotărâtoare pentru reuşita profesională. Adepţii acestei concepţii sunt: Ed. Claparéde, O. Decroly, Fr. Baumgarten etc. Aceştia consideră că în activitatea de orientare profesională trăsăturile caracteriale sunt mai importante decât aptitudinile subiecţilor. Se pune deci în discuţie raportul aptitudini/ atitudini. C. Concepţia clinică sau dinamică susţine că în procesul orientării profesionale


preocupările

trebuie

centrate

pe

investigarea

intereselor

şi

înclinaţiilor

individului, pe dezvăluirea tendinţelor de evoluţie ale personalităţii sale. Lipsa acestor variabile ale personalităţii ar genera fenomene de inadaptare profesională şi insatisfacţii în muncă. Reprezentanţi: W. Stern, H. Murray etc. D. Concepţia

psihopedagogică

educaţivă

(formativă 




înlocuieşte

definitiv

punctul de vedere “diagnostical” din domeniul orientării profesionale cu cea educativă. Esenţa acestei concepţii susţine ideea necesităţii pregătirii elevului în vederea opţiunilor sale viitoare şi concepe orientarea profesională ca un proces

6 Erdei Ildikó Consilierea carierei (suport de curs) 2007-2008

educativ îndelungat, care urmăreşte realizarea unui echilibru dinamic între aspiraţiile şi posibilităţile individului, cerinţele profesiunilor şi nevoile societăţii. Concepţia educativă se bazează pe pregătirea individului pentru autocunoaştere şi orientare pentru opţiuni profesionale realiste. Reprezentanţi: H. Wallon, M. Reuchlin, D. Salade etc.

 







(1996) evidenţiază patru tendinţe sau „valuri” în evoluţia orientării

profesionale / carierei: I. val (începutul secolului XX.) – accentul se pune pe testarea psihometrică, consilierul are rolul unui expert care pune diagnosticul necesar pentru stabilirea ocupaţiei ce i se potriveşte subiectului testat. Scopul orientării este cel al selecţiei. al II-lea val - apare ca reacţie la metodele mecaniciste. În centrul orientării se află subiectul, accentul este pus pe client. Consilierul are rolul de a ajuta clientul în procesul de autoexplorare. Unul dintre scopurile importante ale activităţii de orientare îl constituie desăvârşirea carierei personale. al III-lea val - se aplică principiile economiei de piaţă. Orientarea carierei se desfăşoară în sensul facilitării pieţei şi/sau ca o piaţă în sine. Astfel, datorită concurenţei calitatea serviciilor creşte. Unul dintre scopurile majore constă în a face să funcţioneze sistemele educaţionale, cele de pregătire şi piaţa muncii astfel încât să susţină creşterea economică. Consilierul acţionează ca sfetnic ce trebuie să ajute investiţiile de capital uman. al IV-lea val (


































- are în centrul atenţiei alegerea carierei ţinând

seama de probleme de etică şi de mediul înconjurător (la nivelul Pământului). Consilierul trebuie să ajute clientul ca în luarea deciziilor privind cariera să aibă în vedere impactul alegerii sale într-o perspectivă globală şi ecologică. În acest sens, consilierul are rolul unui educator.

Tendinţe noi în consilierea şi orientarea carierei: a. Accentuarea caracterului formativ al orientării carierei

7 Erdei Ildikó Consilierea carierei (suport de curs) 2007-2008

b. Începerea timpurie a activităţii de orientare a carierei c. Intensificarea activităţii de cunoaştere şi respectare a cerinţelor social- economice d. Considerarea activităţilor practice ca mijloc esenţial de orientare e. Considerarea informării ca metodă eficientă de educaţie a intereselor profesionale

8 Erdei Ildikó Consilierea carierei (suport de curs) 2007-2008

Curs nr. 2-3 Funcţiile, obiectivele şi factorii implicaţi în consilierea orientarea carierei 1. Funcţiile orientării şi consilierii privind cariera 2. Obiectivele consilierii şi orientării carierei 3. Factori implicaţi în consilierea şi orientarea carierei

şi

1. Funcţiile orientării şi consilierii privind cariera































prezintă







următoarele

funcţii

ale

orientării

profesionale. 1. Funcţia

investigativă- se realizează prin ansamblul de activităţi

sistematice realizate cu scopul de a obţine date cu privire la structurile de personalitate ale celor orientaţi şi pentru a cunoaşte cerinţele diverselor profesiuni. 2. Funcţia informativă- se realizează de către consilier (de obicei) şi se referă la: cerinţele diverselor şcoli/ profesii, cerinţele sociale, structura propriei personalităţi. Mijloace utilizate: procesul de învăţământ, orele de dirigenţie, vizite la întreprinderi, discuţii tematice, recomandarea unor modalităţi de informare independentă (emisiuni radio, T.V., broşuri, cărţi, reviste, ziare, etc.) 3. Funcţia formativă/ educativă- constă din realizarea unor acţiuni care să ducă la formularea unor opţiuni vocaţionale adecvate şi realiste. 4. Funcţia de integrare socio- profesională (socotită de unii şi principiu)este ultima etapă a pregătirii şi totodată o modalitate de verificare a succesului acestei pregătiri.

2. Obiectivele consilierii şi orientării carierei Obiectivele sunt realizate de factorii implicaţi în această activitate (Salade, Drăgan, 1997). a.

 

































































































































9 Erdei Ildikó Consilierea carierei (suport de curs) 2007-2008

Metode: convorbiri, studiul preocupărilor în timpul liber, chestionare, etc. b.

































































































































Metode: teste de personalitate, teste de aptitudini, teste de cunoştinţe, studiul lucrărilor, observarea la locul de muncă, activitatea pe simulatoare, etc. c.













































































Metode: studiul monografiilor profesionale, psihogramelor profesiunilor în cauză, a pliantelor, broşurilor diferitelor şcoli, etc. d.






























































































Metode: consultarea băncii de date despre cerinţele de forţă de muncă în diversele sectoare, în prezent şi în perspectivă e.







































































(trăsături de personalitate-






deziderate- potenţial- cerinţe profesiunii- cerinţe social-economice) După






























obiectivele urmărite prin activitatea de orientare a







carierei sunt: 1. 2.







































































































































































































































































 





























































































































5. 6.







4.






3.




































































































































































































3. Factori implicaţi în consilierea şi orientarea carierei Factorii implicaţi în consilierea şi orientarea carierei pot fi grupaţi în două categorii: factori psihosociali şi factori individuali. Factori psihosociali: familia (părinţi, rude), şcoala, grupul de prieteni, cererea pieţei forţei de muncă, “moda profesiunilor” şi prejudecăţile legate de unele profesiuni Familia este unul dintre cei mai importanţi factori în orientarea carierei, chiar dacă în ultimele decenii influenţa ei scade. Cauzele acestei influenţe accentuate sunt:

10 Erdei Ildikó Consilierea carierei (suport de curs) 2007-2008

• Părinţii pot orienta de la început interesele copiilor, pe de-o parte prin alegerea jucăriilor, prin aprecierea pozitivă sau negativă a unor activităţi, iar pe de altă parte prin identificare şi imitare. • Familia este cea care optează pentru anumite şcoli, care îngrădesc mai mult sau mai puţin posibilităţile copiilor. • Atitudinea, stilul educativ al părinţilor influenţează încrederea în sine, direcţia şi măsura ambiţiilor. • Părinţii sunt cei care transmit expectanţele, aşteptările sociale adecvate poziţiei lor sociale. • Statutul socio-economic joacă un rol important în opţiunea vocaţională a adolescentului, tânărului, chiar dacă se încearcă egalizarea şanselor.




















evidenţiază următoarele insuficienţe ale familiei în orientarea





vocaţională: subiectivismul părinţilor, necunoaşterea suficientă nici a copilului şi nici a profesiunilor (a cerinţelor), tendinţa unora de a-şi realiza propriile aspiraţii şi idealuri prin intermediul copilului (împotriva aptitudinilor acestuia) Şcoala este considerat un factor principal în orientarea carierei. Sistemul de învăţământ, prin








 



 



lui (tipuri de şcoli, profile, nr. de locuri, etc.)

determină cadrul în care se realizează orientarea profesională. 









































 












poate avea o contribuţie însemnată în egalizarea

şanselor, dezvoltă diferitele aptitudini, stimulează interesul, furnizează o serie de informaţii despre profesiuni, etc. Totodată şcoala participă în mod direct la





































































.

Orientarea/consilierea privind cariera realizată de psiholog se bazează pe activitatea desfăşurată de profesori în şcoală. Problematica orientării carierei nu poate fi redusă la decizie. Aceasta este doar un moment important în viaţa tânărului. Dar acest moment este determinat într-o mare măsură de procesul de dezvoltare, formare al tânărului de până atunci. Obiectivele pe care le are şcoala în acest sens, sunt următoarele:

11 Erdei Ildikó Consilierea carierei (suport de curs) 2007-2008

•pregătirea maturaţiei vocaţionale (






























































































































































































































































































);

•formularea deciziei profesionale optime; •asigurarea pregătirii, formării pentru cariera aleasă; •sprijin acordat în realizarea identificării cu profesiunea aleasă. Primele două sunt obiective ale şcolilor generale şi ale liceelor teoretice, ultimele două sunt specifice formelor de învăţământ profesional. Grupul de prieteni, grupul de referinţă influenţează opţiunea vocaţională mai ales prin evaluarea diferitelor tipuri de profesiuni, respectiv a diferitelor imagini de viitor prin prisma normelor culturale şi a sistemului de valori proprii tinerilor. Dacă cineva alege o profesiune “la modă” sau mai deosebită, câştigă prestigiu în cadrul grupului. Rolul grupului este diferit în funcţie de vârstă (la 13-14 ani influenţa grupului este mai accentuată decât la 17-18 ani). Cererea pieţei forţei de muncă limitează şi directionează opţiunile vocaţionale ale tinerilor. Lipsa sau limitarea unor posibilităţi poate deveni o sursă de frustrare, poate genera decepţii. “Moda profesiunilor” şi prejudecăţile legate de unele profesiuni determină întro anumită măsură alegerea unei cariere. Aceste fenomene au efecte negative asupra procesului de orientare a carierei, distorsionând interesele şi opţiunile tinerilor sau ale părinţilor. Prejudecăţile legate de unele profesiuni duc de asemeni la îngrădirea spectrului posibilităţilor. Factori

individuali:

nivelul

intelectual,

aptitudinile,

motivaţia,

trăsăturile

dominante de personalitate. Nivelul intelectual are un rol selectiv în orientarea vocaţională: la carierele care necesită un nivel intelectual superior pot aspira în mod real doar tineri cu capacităţi intelectuale ridicate. De obicei tinerii inteligenţi ajung mai devreme la maturaţie vocaţională. Aptitudinile


















pot înlesni orientarea vocaţională, dar identificarea şi

evaluarea lor necesită o bună autocunoaştere şi informaţii suficiente despre lumea

12 Erdei Ildikó Consilierea carierei (suport de curs) 2007-2008

carierelor. Psihoprofesiogramele cuprind factorii aptitudinali strict necesari şi auxiliari. Lipsa unor aptitudini speciale pot fi apreciate ca o contraindicatie. Rolul aptitudinilor




















în

orientarea

profesională

creşte

datorită

mobilităţii

profesionale (sunt utile în mai multe domenii de activitate). Când aptitudinile se încarcă de interese se formează vocaţia. Motivaţia

Sunt importante mai ales trebuinţele de stimă şi statut şi trebuinţele de

autorealizare. Acestea motivează orientarea vocaţională, precum şi interesul pentru carierele care le pot satisface. La baza intereselor profesionale pot sta şi anumite impresii, experienţe personale. Idealurile şi concepţia despre lume şi viaţă influenţează şi ele opţiunea vocaţională a tânărului. Trăsăturile dominante de personalitate

Acest factor are un rol deosebit mai

ales în realizarea identificării cu cariera aleasă, condiţie a succesului profesional. Sunt importante: tipul de personalitate (introvesie- extraversie), independenţa, rezistenţa la eşec, spiritul de iniţiativă, etc. La acesti factori individuali Aspectul fizic














adaugă şi altele:

Anumite atribute fizice sunt esenţiale pentru unele profesiuni.

Statura mică împiedică un bărbat sau o femeie să intre în forţele poliţiei, o persoană scundă este cerută pentru meseria de jocheu. Handicapurile fizice impun limitări în felul muncii pe care o poate alege persoana. Rezultatele şcolare pot fi criterii de selecţie pentru anumite forme de învăţământ, influenţând astfel opţiunea profesională. Acest factor are şi o influenţă indirectă asupra orientării vocaţionale, pentru că de multe ori elevul este apreciat şi apoi orientat doar pe baza acestor rezultate.

13 Erdei Ildikó Consilierea carierei (suport de curs) 2007-2008

Curs nr. 4-5 Specificul metodologiei consilierii privind cariera 1. Lumea carierelor 2. Metode de lucru în consilierea carierei 1. Lumea carierelor
























































































































































Cariera




nu

înseamnă

profesie,

ci

traversarea

vieţii

prin

contribuţie

profesională, culturală, politică etc. 




















































































































































































































 





























































Studiul

ştiintific al profesiunilor în vederea orientării profesionale constituie domeniul 






























 




















evidenţiază

patru

fenomene

mai

semnificative

ale

universului profesiunilor: • creşte intelectualizarea profesiunilor, • are loc o mare mobilitate şi transformare a profesiunilor, • capătă pondere profesiile de economişti, profesori, cele financiare, cele de organizare socială a vieţii (politice), • are loc trecerea spre societatea informatizată. Documente folosite în activitatea de informare profesională 1. Clasificarea ocupaţiilor din România (C.O.R.) Clasificarea ocupaţiilor din România- document oficial elaborat de Ministerul Muncii şi Protecţiei Sociale şi Comisia Naţională pentru Statistică care enumeră ocupaţiile din economie cuprinzând şi o definiţie a acestora. 2. Monografiile profesionale Monografie profesională- studiu complex şi integral al unei profesiuni, elaborat de specialişti (psihologi, medici, sociologi, ingineri, pedagogi, etc.), având ca obiect analiza multilaterală a profesiunii din punct de vedere al cerinţelor ei (medicale,

psihologice,

ergonomice,

pedagogice,

sociologice,

etc.)

şi

a

14 Erdei Ildikó Consilierea carierei (suport de curs) 2007-2008

contraindicaţiilor. Se utilizează în orientarea profesională pentru prezentarea stiintifică a unei profesiuni. Elaborarea unei monografii profesionale are trei etape: 1.Documentarea 2.Stabilirea contactului direct dintre cercetător şi activitatea profesională 3.Analiza relaţiei om- proces de muncă Monografia profesională cuprinde următoarele:























































1. Descrierea profesiunii

4. Cerinţe relative la tehnica securităţii

2. Materiale, unelte şi utilaje întrebuinţate 3. Natura activităţii































muncii şi riscurile profesionale 5. Profesiuni înrudite






1. Aptitudini fizice şi fiziologice (absolut necesare, importante) 2. Contraindicaţii fizice şi fiziologice































1. Aptitudini intelectuale, de atenţie, afectiv- volitive şi de personalitate (absolut necesare, importante, de dorit) 2. Contraindicaţii psihice (absolute, relative)  

































































































Alcătuirea profilului medical, psihologic şi social al unei profesiuni constituie sarcina cea mai dificilă într-o monografie profesională. Cerinţele pot fi cuprinse în somatograme, psihograme şi sociograme. Psihograma cuprinde aptitudinile şi însuşirile solicitate într-o profesiune. Acestea se grupează în: absolut necesare, foarte importante şi de dorit. Pentru elaborarea unei psihograme se utilizează un complex de metode: •

studiul activităţii şi a condiţiilor de muncă (analiza unei zile de muncă, analiza secvenţională);

•

studiul comportamentului muncitorului la diferitele locuri de muncă;

•

ancheta bazată pe chestionare, (se aplică după parcurgerea unor paşi, se aplică muncitorilor, şefilor direcţi, celor care sunt implicaţi în activitate,etc.);

15 Erdei Ildikó Consilierea carierei (suport de curs) 2007-2008

•

studiul acţiunilor greşite (mijloc de reducere a pierderilor);

•

învăţarea meseriei. Profesiograma - document ştiintific cu valoare normativă care cuprinde

cerinţele de ordin fiziologic medical, psihic şi social pe care le necesită o profesiune. Este un element component al unei monografii, dar poate exista şi independent. 3. Profilele ocupaţionale (material elaborat în cadrul proiectului Informare şi consiliere privind cariera) Profilele ocupaţionale sunt descrieri sintetice ale unor ocupaţii din România (cca. 450). Fiecare profil cuprinde informaţii despre: •descrierea

ocupaţiei,

conţinutul •deprinderi transferabile

muncii

•cerinţe de educatie şi pregătire

•unelte/ instrumente de lucru

profesională

•atribuţii şi responsabilităţi

•salarizare,

•program de lucru

avantaje

•mediu de activitate

•dinamica

•situaţii de risc

muncii

promovare,

ocupaţiei

pe

alte

piaţa

•cerinţe de exercitare (medicale, •ocupaţii înrudite/ specializări psihice )

•informaţii suplimentare

4. Ghid O.S.P. Ghid O.S.P.- document, sub formă de broşură, care conţine informaţii cu privire la şcolile/ liceele/ profesiunile dintr-o anumită zonă.

2. Metode de lucru utilizate în consilierea carierei (Cîrlea, 2003): Metode de explorare a realităţii: o observaţia (spontană şi neorganizată sau sistemică, organizată), Metode bazate pe acţiune: o exerciţiul

16 Erdei Ildikó Consilierea carierei (suport de curs) 2007-2008



exerciţiul de dinamizare,



exerciţii de demarare a activităţii, intrare în sarcină (pentru a „sparge gheaţa”),



exerciţiile pentru explorarea propriului univers (de autocunoaştere, de comunicare, de relaţionare),



exerciţiile pentru stabilirea obiectivelor şi a unui plan de acţiune în ceea ce priveşte cariera;

o studiul de caz – variante (după Neacşu, 2001): 

metoda situaţiei – prezentarea completă a cazului şi a informaţiilor necesare soluţionării acestuia,



studiul analitic al cazului – cazul e prezentat în întregime şi se oferă o parte a informaţiilor pentru rezolvare,



cazul şi datele necesare soluţionării sunt prezentate parţial – accentul se pune pe descoperirea euristică a soluţiilor.

o jocul de rol; o simularea (dramatizarea/”jucarea” unei situaţii de viaţă cât mai apropiată de realitate; Metode de cunoaştere a individualităţii persoanelor 




























o





















































o 








































o

















 















































































































































 




















































































































































Metode de comunicare orală: 









o





o


























 

 















 


















 

17 Erdei Ildikó Consilierea carierei (suport de curs) 2007-2008 


























o 



































o 














 



o Metode şi tehnici de marketing personal
















































o 




























o Metode de informare Informarea asupra profesiunilor se referă la natura activităţii, importanţa socială, condiţiile de pregătire, calificare, condiţiile de muncă, natura solicitărilor, condiţiile de salarizare, promovare şi perspectivele posibile.







































în cadrul lecţiilor, expuneri, conferinţe, dezbateri, cursuri,






explicaţii, consultaţii, convorbiri, întâlniri cu specialişti, etc.











































monografii şcolare şi profesionale, pliante ale şcolilor sau






firmelor, intreprinderilor, presa, reclame, reviste, buletine informative, lucrări de specialitate, biografii, memorii, etc.



























































filme, diapozitive, casete cu diverse reportaje,

videofilme, emisiuni radio şi TV, vizite la firme, intreprinderi, universităţi, târguri de diverse categorii, expoziţii, muzee, etc.






















































activitate în laborator şi cabinete, în cercuri, în tabere de

vară, chestionare, teste, concursuri, olimpiade, lucrări practice, etc. Metode şi tehnici informatizate şi de comunicare

18 Erdei Ildikó Consilierea carierei (suport de curs) 2007-2008

Curs nr. 6 Etapele consilierii privind cariera. Modele de consiliere Etapa I. •

verificarea nivelului de cunoştinţe în domeniul orientării şcolare / carierei,

•

sistematizarea informaţiilor existente şi oferirea de noi informaţii,

•

evaluarea nivelului de înţelegere a situaţiei reale.

Etapa a II-a •

evaluarea formală şi informală (observaţie, teste, chestionare).

Etapa a III-a •

prezentarea rezultatelor evaluării, clarificarea şi acceptarea concepţiei despre sine, carieră,

•

analiza trăsăturilor, factorilor care intervin în luarea deciziei privind cariera,

•

prezentarea factorilor care ar constitui oportunităţi sau piedici în realizarea unei decizii eficiente,

•

identificarea şi rezolvarea aspectelor care ţin de abilităţile necesare în planificarea carierei.

Etapa a IV-a •

generarea şi evaluarea alternativelor în funcţie de punctele forte şi slabe personale şi de profilele ocupaţionale.

Etapa a V-a •

elaborarea „planului de carieră” şi implementarea lui.

Modelul lui Egan 1. Definirea problemei 2. Formularea obiectivelor (activarea capacităţii clientului de clarifica problemele, de a genera soluţii, căutarea şi analiza alternativelor) 3. Planificarea acţiunii (alegerea celei mai bune alternative, pregătirea acţiunii)

19 Erdei Ildikó Consilierea carierei (suport de curs) 2007-2008

Modelul în cinci etape 1. Definirea problemei clientului  Clarificarea ecuaţiei personalităţii clientului (nivelul abilităţilor, particularităţile dinamico-energetice ale subiectului, nevoile şi valorile clientului, stilul decizional) 2. Amplificarea perspectivei  Schimbarea perspectivei prin care este analizat viitorul şi înlăturarea

anxietăţii

privind

alegerea,

flexibilizarea

ideilor

clientului şi dezvoltarea noilor perspective. 3. Formularea obiectivelor  Focalizarea pe obiectivele de scurtă durată şi pe cele de lungă durată. 4. Elaborarea planului de acţiune 5. Evaluarea şi urmărirea rezultatelor

Planul de carieră

Planul de carieră poate fi definit ca o construcţie progresivă elaborată pe parcursul şcolarităţii şi al vieţii, construcţie ce permite desfăşurarea a nenumărate scenarii posibile (Nuţ, 2001). Un plan bun de carieră este acel plan care rămâne deschis, modificabil în funcţie de oportunităţile apărute pe traseul dezvoltării individului. Planul de carieră reflectă:  Interesele, aptitudinile, valorile clientului  Nivelul său de aspiraţie  Obiectivele pe termen scurt (ciclul de instruire, oportunităţile de educaţie şi formare profesională)  Obiectivele pe termen lung (formarea profesională de ansamblu)

20 Erdei Ildikó Consilierea carierei (suport de curs) 2007-2008

Ghiduri de planificare a carierei]

A. GHID DE AUTOPLANIFICARE A CARIEREI (după Self-Directed Career planning Guide, Information Development and Marketing Branch of Alberta Advanced Education and Career Development, 1994, Edmonton) I. Introducere  Identificarea barierelor ce pot bloca activitatea de planificare a carierei  Evaluarea nevoilor II. Descoperă-te pe tine însuţi  Ocupaţiile visate  Disciplinele şcolare  Interese  Valori de muncă  Deprinderi III. Explorarea opţiunilor  Profile ocupaţionale IV. Luarea deciziei şi formularea planului de acţiune

B. MODEL DE ELABORARE A UNUI PROIECT DE CARIERĂ

































































































































































































































































































































































































































































I. Cunoaşterea de sine  Identificarea aptitudinilor, abilităţilor, capacităţilor şi deprinderilor transferabile)  Identificarea intereselor profesionale  Identificarea valorilor de muncă  Identificarea unor trăsături dominante de personalitate  Matricea SWOT personală

















21 Erdei Ildikó Consilierea carierei (suport de curs) 2007-2008

II. Profesiunile  Profesia ideală  Elemente caracteristice III. Piaţa muncii  Aşteptările angajatorilor  Aşteptările angajaţilor  Şomajul IV. Planul de carieră  Ideal - Misiune  Dimensiunile vieţii  Rezolvarea de probleme şi decizia privind cariera  Planul de acţiune V. Elemente de ego-marketing  Metode de a găsi oportunităţile de angajare  Etapele de căutare a unui loc de muncă  Citirea corectă a unui anunţ  Alcătuirea scrisorii de prezentare, de intenţie, de mulţumire, CV  Procurarea documentelor necesare solicitării unui loc de muncă  Prezentarea la interviu  Negocierea salariului

22 Erdei Ildikó Consilierea carierei (suport de curs) 2007-2008

Curs nr. 7- 8

Consilierea carierei asistată de calculator Utilizarea calculatoarelor în consilierea carierei poate reprezenta: 1. o alternativă independentă de consiliere, 2. un instrument integrat consilierii carierei efectuate de consilier (consilierul devine şi un manager al unor resurse de informare) Argumente de bază pentru utilizarea tehnologiilor informatice în consilierea carierei(Jigău, 2003):  numărul relativ redus de specialişti şi instituţii,  existenţa unei abordări teoretice consistente şi cu ecou real în practica orientării şi consilierii carierei,  nevoia de a facilita accesul unui public din ce în ce mai numeros la oferta de servicii,  imparţialitate, precizie, stabilitatea structurilor de răspunsuri oferite la aceleaşi cereri, operativitatea, neutralitatea răspunsului.

Avantajele şi dezavantajele utilizării tehnologiilor informatice în consilierea carierei: Avantaje:  ameliorarea raportului număr de clienţi / consilier,  scăderea costurilor sociale ale consilierii şi orientării,  creşterea posibilităţilor de stocare, regăsire, manipulare şi combinare a diferitelor seturi de variabile,  sporirea gradului de autonomie a beneficiarilor faţă de consilieri.,  personalizarea timpului de acces la informaţii,  oferirea unei experienţe repetabile, care facilitează învăţarea şi reţinerea informaţiilor,

23 Erdei Ildikó Consilierea carierei (suport de curs) 2007-2008

 sporirea gradului de realism al situaţiilor de muncă utilizate ca exemple şi sursă de informaţie,  furnizare de informaţii într-un mod extensiv,  posibilitate multiplă de organizare şi selectare a informaţiilor. Dezavantaje:  perisabilitatea informaţiilor,  „impersonalitatea” programelor,  flexibilitatea redusă a programelor,  incapacitatea programelor de a învăţa, de a se adapta etc.  sensibilitate redusă la diferenţele individuale ale clienţilor, etc. Este recunoscută utilitatea calculatoarelor ca instrumente de lucru în consilierea carierei, dar ele nu pot înlocui în totalitate consilierea directă.

Dimensiunile vizate în activităţile de consilierea carierei (Muscă, 2003):  Observarea, analiza fluxurilor şcolare şi urmărirea individualizată a elevilor,  Documentarea şi punerea informaţiei la dispoziţia clienţilor,  Acordarea sprijinului personalizat pentru cunoaşterea de sine, pentru luarea deciziei, prin utilizarea unor programe cu caracter psihologic individualizat.

Clasificarea programelor de consilierea carierei asistată de calculator: Watts (1994) realizează o sinteză a programelor de orientare şi consiliere a carierei asistate de calculator existente în Comunitatea Europeană, având diferite criterii: Criteriu

Programe Profilele de autoevaluare – chestionare de interese profesionale Testele psihometrice – versiuni informatizate ale testelor creionhârtie, măsoară capacităţi intelectuale, aptitudini, caracteristici de personalitate Sistemele de cercetare documentară – informaţii despre posibilităţi de studii şi formare, slujbe şi angajatori + motoare de căutare sau cuvinte - cheie Jocuri şi simulări ale activităţii profesionale Există sisteme de punere în corespondenţă prin care se realizează corelaţii între profiluri individuale şi oportunităţi. Programe de sprijinire a utilizatorilor în luarea deciziilor prin analiza factorilor care intervin în aceste situaţii. 
































































































































24 Erdei Ildikó Consilierea carierei (suport de curs) 2007-2008

Programele de formare pentru căutarea unei slujbe – pregătirea Pregătirea pentru pentru a participa la interviu sau pentru a redacta o scrisoare tranziţie de intenţie. Programele specializate care sprijină elaborarea unui CV sau completarea formularelor de căutare a unei slujbe. Utilizarea Internet-ului în consilierea carierei: Resurse oferite pentru consilierei şi clienţi (Cârlea, 2003): 1. Paginile web – oferă informaţii şi instrumente de auto-evaluare 2. Adresele electronice (e-mail) – sunt utilizate pentru corespondenţa client consilier şi consilier – consilier 3. Video – conferinţele – pot deveni alternative viabile pentru procesul consilierii carierei 4. Listele de discuţii – oferă informaţii, consulaţii, schimb de resurse şi materiale pe suport electronic 5. Motoarele de căutare şi bazele de date – se utilizează pentru cercetare, informare, resurse, biblioteci electronice 6. Jurnalele electronice – variante electronice ale periodicelor editate de diferite organizaţii 7. Simulările computerizate – permit supervizarea şi dezvoltarea abilităţilor 8. Serviciul de chat – facilitează informarea, oferă suport pentru desfăşurarea şedinţelor de consiliere 9. Software pentru auto-aplicare de teste, chestionare. Dintre beneficiile serviciilor de consiliere oferite prin intermediul Internet – ului se pot aminti:  util în special persoanelor care din anumite motive nu solicită consiliere faţă în faţă şi care astfel pot câştiga încredere în potenţialul consilierii de a-i ajuta în rezolvarea unor probleme (Griffiths, 2001)  oferă acces la servicii profesionale persoanelor din zone rurale/defavorizate sau persoanelor a căror condiţie fizică sau psihică nu permite deplasare şi contact direct (Childress, 1998). Unele riscurile pe care le comportă utilizarea Internet - ului în consiliere:

25 Erdei Ildikó Consilierea carierei (suport de curs) 2007-2008

 lipsa unor modele teoretice sau practice şi absenţa unei cercetări coerente în domeniu (Rabasca, 2000),  confidenţialitatea nu poate fi întotdeauna asigurată,  pot apare probleme tehnice care să împiedice stabilirea contactelor sau desfăşurarea procesului de consiliere,  dificultatea de a controla adevărata identitate a unei persoane (fie client, fie consilier),  posibilitatea de a intra în contact cu persoane care prezintă risc pentru sine sau pentru ceilalţi.

Programe informatizate de consilierea carierei: Exemple Categorii Jocul meseriilor (Franţa, 1998) Jocuri şi simulări Planeta meseriilor şi sateliţii săi (Franţa) Staţia spaţială (Franţa) Inventarul direcţiilor de dezvoltare a carierei /Career Direction Inventory - 1990 Inventarul de interese vocaţionale Jackson / Jackson Vocational Interest Inventory - 1992 Investigarea intereselor ocupaţionale / Kuder Occupational Interest Survey – 1993 Căutare auto-dirijată / Self – directed Search Holland Inventarul de interese Strong / Strong – Campbell Interest Inventory ACT- Career Planning Program (teste de aptitudini, chestionar de interese, chestionar de evidenţierea experienţei în diferite domenii de muncă) APTICOM – trei baterii de evaluare: testele de aptitudini, chestionarul de interese şi chestionarul de evaluare a competenţelor educaţionale de bază pentru limba maternă şi matematică Inventarul Psihologic California / California Psychological Inventory (CPI) Indicatorul Myers – Briggs / Myers – Briggs Type Indicator (MBTI) Instructor / Coach – program computerizat care-l ajută pe consilier să depisteze cauzele pentru care un client nu înregistrează progrese în procesul de consiliere. Este utilizat în Canada din 1990. 















































































































































26 Erdei Ildikó Consilierea carierei (suport de curs) 2007-2008 






























Olanda – Information system on education and employmant / ISEE Danemarca – MAXI-DUE Belgia – ORIEP Germania – COBER ( www.cober.org) Portugalia – SIOF (www.unet.univie.ac.at) Marea Britanie – MICRODOORS, TAP, Course Discover, UK NARIC Marea Britanie – Cascaid, Gradscop (www.prospects.ac.uk), JIG-CAL Gramania – BIZ (www.all-biz.com)

























 
















































































































































































































Marea Britanie - Decaid / Decision analysis program (http://www.unc.edu/~gpitz/psyc135/decaid.html) Canada – Planit SUA – ISEEK (http://www.iseeksolutions.org/press)









































 








 












































Germania – COMPAS, KURS, Canada – Choices (http://www.careerware.com/products/US/choices.html

27 Erdei Ildikó Consilierea carierei (suport de curs) 2007-2008

Exemple de programe informatice româneşti de consilierea carierei:  Inventarul de preferinţe ocupaţionale InterOPTIONS – versiunea soft a Chestionarului canadian de preferinţe pentru ocupaţii adaptat pentru România în 1997, în cadrul Proiectului Informare şi Consilierea Carierei  Bateria de teste psihologice de aptitudini BTPAC – aplicaţie soft care permite administrarea online a unei serii de probe de evaluare a aptitudinilor relevante pentru diverse domenii profesionale. BTPAC a fost elaborată de un colectiv de cercetători, psihologi şi informaticieni de la Catedra de Psihologie a UBB Cluj, de la Asociaţia de Ştiinţe Cognitive din România şi firma SC Cognitrom.  Ghidul ocupaţiilor – www.go.ise.ro Modulele speciale ale programului: o "Absolvenţi" oferă indicaţii despre căutarea unui loc de muncă, inclusiv redactarea unui CV, prezentarea la un interviu, permite căutarea ocupaţiilor înrudite, conţine îndrumări pentru lansarea unei afaceri pe cont propriu. o "Alegerea ocupaţiei" conţine 8 proceduri diferite de selecţie, destinate sprijinirii clienţilor în alegerea celei mai potrivite ocupaţii pentru ei înşişi. Ocupaţiile selectate au scurte descrieri, fotografii ale principalelor activităţi de muncă, iar în unele cazuri chiar şi dialoguri înregistrete sonor. Modulul oferă legături utile către ocupaţii înrudite, inclusiv descrieri ale asemănărilor şi este centrat pe persoanele cu dizabilităţi. o "Şomerii" oferă idei despre abordarea situaţiei şomajului. o "Modulul de formare" este conceput pentru consilierii carierei care utilizează programul în şedinţe individuale sau de grup.

28 Erdei Ildikó Consilierea carierei (suport de curs) 2007-2008

Euroguidance România sau Centrul Naţional de Resurse pentru Orientare Profesională (CNROP) o Are sediul în Institutul de Ştiinţe ale Educaţiei Bucureşti şi îndeplineşte, la nivel naţional, aceleaşi atribuţii ca şi cele 66 de centre similare din alte 32 de ţări europene. o Scopul principal al reţelei Euroguidance îl reprezintă sprijinirea mobilităţii pentru educaţie sau muncă, funcţie de afilierea instituţională a centrului Euroguidance din fiecare ţară. o În România, centrul desfăşoară activităţi care susţin mai ales mobilitatea pentru educaţie. o Finanţarea Euroguidance România este asigurată parţial de către Comisia Europeană prin programul Leonardo da Vinci şi parţial de către Ministerul Educaţiei, Cercetării şi Tineretului.

Programe şi portaluri europene de consilierea carierei:  http://europass.cedefop.europa.eu/  http://europa.eu.int/ploteus/portal/home.jsp  http://europass.cedefop.europa.eu/europass/home/vernav/Information+and++ Support/EURES/navigate.action

29 Erdei Ildikó Consilierea carierei (suport de curs) 2007-2008

Curs nr. 9

Consilierea carierei adulţilor „Piaţa consilierii carierei pentru adulţi” Oferta este reprezentată de:  Ghiduri, informaţii situate în broşuri, pliante, cărţi, postere, ziare, web site-uri pe Internet etc. care oferă informaţii cu privire la locurile de muncă, sfaturi pentru demararea unor iniţiative personale, oferte de educaţie şi formare profesională continuă etc. – se pot obţine informaţii, nu se realizează o consiliere propriuzisă;  Instituţiile (publice şi/sau private) care oferă servicii de informare, consiliere şi orientare pentru toate categoriile de clienţi şi nevoi specifice ale acestora;  Instituţiile (publice şi/sau private) care au oferte de educaţie şi formare continuă şi servicii de informare, consiliere şi orientare;  Instituţiile care oferă informare, consiliere şi orientare, plasarea forţei de muncă (în special şomeri) – şi mai puţin au în vedere pe cei care vor să-şi schimbe locul de muncă, să se recalifice etc. Cererea este reprezentată de:  Persoane tinere care intră pentru prima dată pe piaţa muncii şi au nevoie de servicii de informare, consiliere şi orientare;  Adulţi şomeri care vor să se angajeze;  Persoane angajate care vor să-şi schimbe profesia sau locul de muncă, cele care pentru a evita şomajul sau pentru promovare sunt dispuse să se angreneze în stagii de formare continuă, care au nevoie de consiliere pentru (re)orientare în meserii apropiate;  Alte categorii de adulţi aflaţi în diferite situaţii defavorizate cu handicap, femei, minoritari etnici, refugiaţi, cu calificare redusă, mame singure etc. (Jigău, 2003)

30 Erdei Ildikó Consilierea carierei (suport de curs) 2007-2008

Principalele priorităţi ale politicilor aplicate în aria consilierii carierei adulţilor pot viza categorii de obiective precum:
Egalitatea şanselor de acces la oferta de educaţie şi formare (iniţială şi continuă);
Acces nediscriminatoriu pe piaţa forţei de muncă;
Echitate şi pace socială;
Gestionarea raţională a resurselor umane;
Participarea la viaţa comunitară şi educaţie civică;
Reducerea sau înlăturarea inegalităţilor ce ţin de: gen, vârstă, statut marital, etnie etc. Astfel adulţii pot avea nevoie de informaţii cu privire la:
Noile cerinţe ale locurilor de muncă (abilităţi şi competenţe de bază necesare);
Oferta de educaţie şi formare continuă existentă, dinamica ofertei pieţei muncii,
Instituţii publice şi private care oferă servicii de informare, consiliere şi orientare;
Mecanismele pieţei forţei de muncă, economiei, vieţii sociale care au ecou asupra locurilor de muncă, dezvoltării carierei personale şi ocupaţiilor, în general.

Conţinutul serviciilor de consiliere a carierei adulţilor:  oferirea de informaţii,  „pre-prelucrarea” informaţiei,  conturarea şi analiza comună a alternativelor existente,  evaluare şi demersuri în sensul auto- cunoaşterii, ameliorării imaginii de sine,  pregătirea şi sprijinirea nemijlocită pentru interviu, probele de lucru, angajarea propriu- zisă,

31 Erdei Ildikó Consilierea carierei (suport de curs) 2007-2008

 consilierea

pentru

dezvoltarea

carierei,

(re)planificarea

personală

a

priorităţilor, (re)orientarea, rezolvarea unor situaţii de criză etc.

Dificultăţi specifice ale consilierii carierei adulţilor: A – legate de cadru, instituţii, politici  Există puţine prilejuri formale şi informale de a le oferi asistenţă, consiliere şi orientare cu privire la carieră (principalele servicii: Centrele de Informare şi Orientare din cadrul universităţilor şi Agenţiile Judeţene de Ocupare a Forţei de Muncă).  Întreprinderile, cel mai adesea, nu au o politică de dezvoltare a resurselor umane proprii (stagii de perfecţionare, de pregătire pentru a face faţă situaţiilor de re-tehnologizare, re-orientare şi formare în domenii apropiate pentru persoanele ce urmează a fi disponibilizate.  Instituţiile ofertante de cursuri de formare continuă nu-şi extind, în mod sistematic, aria preocupărilor spre consilierea carierei adulţilor.  Serviciile de consilierea carierei din agenţiile de plasare a forţei de muncă au în obiectiv în special şomerii (mai ales persoanele aflate în această situaţie de mult timp). Ca urmare a acestei situaţii sunt frecvente următoarele cazuri: o slujba găsită nu este în acord cu aspiraţiile, interesele, şi nivelul de competenţă; o perioada de şomaj se prelungeşte; o persoana este descurajată în căutarea unei slujbe; o se apelează la alternative personale de informare, acţionare – situaţia poate fi rezolvată dar nu întotdeauna într-un mod profesionist.

B – legate de specificul vârstei

32 Erdei Ildikó Consilierea carierei (suport de curs) 2007-2008

Procesul specific al vârstei adulte este procesul de socializare profesională, care se desfăşoară pe un continuum temporal având următoarele marcaje (Nireşteanu, Ardelean, 2001): o profesionalizarea anticipatorie

17-22 ani (alegerea şi pregătirea pentru

profesie) o criza de la mijlocul vieţii

în jur de 40 ani (bilanţ sever cu efecte

mobilizatoare sau deprimante) o tranziţia târzie a adultului

60-65

ani

(restrângerea

progresivă

a

activităţii şi retragerea profesională) Studiile de psihologia vârstelor surprind diferenţe semnificative între tineri şi adulţi în privinţa conduitei generale faţă de educaţie şi formare (Chiru, 2003):

Tinerii

Adulţii

Alegerile sunt previzibile şi pregătite.

Alegerile sunt imprevizibile şi nepregătite.

Se află în situaţii comune, de grup.

Se află în situaţii individuale, singuri.

Au contact cu sistemul de învăţământ.

Nu au legături cu sistemul de învăţământ.

Se află în situaţii obişnuite.

Se află în situaţii neobişnuite / extraordinare.

Li se pare normal să ceară ajutor, datorită lipsei de experienţă.

Nu li se pare firesc să ceară ajutor, deoarece (se) presupune că ar trebui să se descurce pe cont propriu.

Văd mai degrabă posibilităţile.

Văd mai degrabă obstacolele.

Sunt gata să-şi asume riscul.

Sunt mai puţin dispuşi să- şi asume riscuri.

Nu au obligaţii financiare.

Sunt răspunzători de standardul financiar propriu şi al altora.

Oferta educaţională este relativ clară şi structurată.

Oferta educaţională este neclară şi fluctuantă.

Frecvenţa obligatorie.

Frecvenţa facultativă.

Evaluarea este regulată şi standardizată.

Evaluarea se face la intervale mai mari şi

33 Erdei Ildikó Consilierea carierei (suport de curs) 2007-2008

în forme mai variate. Învăţarea este condiţionată subiectiv de elementul de noutate.

Învăţarea este apreciată prin valoarea practică adăugată.

34 Erdei Ildikó Consilierea carierei (suport de curs) 2007-2008

Curs nr. 10

Probleme speciale în consilierea carierei 1. Orientarea / Consilierea carierei oferită şomerilor Există anumite aspecte psihologice ale şomajului care influenţează serviciile de consiliere. Cercetările evidenţiază un anumit ciclu emoţional prin care trece un şomer. Fazele ciclului emoţional sunt următoarele: 1. şocul 2. negarea fenomenului 3. nesiguranţă 4. stare depresivă 5. resemnare, acceptare 6. căutarea alternativelor, dezvoltare 6

stima de sine

2

5

3 1

4

timpul

35 Erdei Ildikó Consilierea carierei (suport de curs) 2007-2008

Se presupune că aceste persoane recunosc situaţia reală proprie doar în faza de resemnare. Căutarea devine o nouă ocupaţie, dar după câteva eşecuri apare faza de epuizare. Ajunşi la faza de apatie, se simt într-o situaţie fără ieşire. Oamenii când îşi pierd locul de muncă, de obicei, consideră că aceasta a apărut din cauza unor factori externi şi se comportă ca nişte victime. În aceste cazuri autoaprecierea lor nu are de suferit sau se diminuează puţin. Dacă apare însă sentimentul de autoînvinuire, acesta duce la pierderea autoaprecierii. Schimbările rapide care au loc în piaţa forţei de muncă creează un nou segment, cel al şomerilor foarte bine pregătiţi. Aceştia acceptă foarte greu situaţia de şomer, îşi revin foarte greu deoarece se consideră răspunzători pentru situaţia creată şi pentru că ţin să găsească un loc de muncă pe măsura propriei lor valori. Percepţia situaţiei de şomer diferă în funcţie de anumiţi factori: A. Factori socio-demografici •

vârstă,

•

sex,

•

nivelul de pregătire şi prestigiul ocupaţiei,

•

situaţia materială,

•

starea de sănătate.

B. Factori psihologici: •

obiectivele individuale,

•

atitudinea faţă de muncă,

•

expectanţele cu privire la viitor,

•

stima de sine,

•

autoeficacitatea percepută,

•

locus of control,

•

abilităţile de automanagement.

Consilierul va trebui să:
identifice starea psihică în care se află persoana;

36 Erdei Ildikó Consilierea carierei (suport de curs) 2007-2008


să influenţeze în mod pozitiv autoaprecierea ei;
să o ajute în perceperea mai corectă a realităţii;
să o sprijine în elaborarea unui plan de remediere a situaţiei (găsirea unei noi slujbe, reconversie profesională) şi în învăţarea unor tehnici, metode utile în acest sens. Jigău (2001) arată că o problemă extrem de actuală este cea legată de „atestarea competenţelor dobândite prin experienţa de muncă”. Adulţii fac o distincţie netă între învăţare şi muncă şi tind să ignore experienţa şi noile competenţe, deprinderi achiziţionate prin practica muncii. Bilanţul competenţelor este un mijloc de evaluare şi atestare a activităţii profesionale şi achiziţiilor dobândite ca urmare a activităţii directe de muncă. Pentru individ reprezintă prilejul de cunoaştere a resurselor şi aptitudinilor profesionale, care-i pot justifica demersurile de a face noi proiecte de carieră.

2. Orientarea / Consilierea carierei oferită femeilor Stereotipurile de sex influenţează într-un mod hotărâtor orientarea şcolară şi profesională, deoarece acestea au efecte considerabile asupra imaginii de sine şi asupra proiectelor de carieră şi de viaţă în general. Din analiza datelor statistice reiese că există o discriminare pe piaţa muncii şi în muncă:
femeile ajung să îndeplinească activităţi care au un prestigiu social mai mic şi sunt plătite mai slab comparativ cu cele profesate de bărbaţi;
la o pregătire şcolară sensibil egală, bărbaţii ocupă posturi de muncă mai avantajoase;
la aceeaşi pregătire şi la aceleaşi munci efectuate, femeile câştigă mai slab decât bărbaţii. În ultimii ani, mai ales în ţările occidentale, se produce o mai mare apropiere între situaţia bărbatului şi a femeii în domeniul pieţei forţei de muncă şi a muncii. Totodată asimetria carieră profesională (la bărbaţi) – carieră familială (la femei) se

37 Erdei Ildikó Consilierea carierei (suport de curs) 2007-2008

încalcă tot mai mult. Aceste schimbări pot fi identificate şi în structura rolurilor şi activitatea din viaţa domestică. Deoarece rolurile tradiţionale de sex, în general, nu mai sunt viabile, iar noile roluri se conturează greu, opţiunea profesională şi planificarea carierei, mai ales în cazul femeilor, devine dificilă. Aceste probleme specifice pot deveni teme ale consilierii carierei . Orientarea / consilierea carierei trebuie să ţină cont de identificarea cu rolul de sex, trebuie să recunoască, să conştientizeze şi să pună sub semnul întrebării prejudecăţile legate de rolurile de sex tradiţionale şi să sprijine modelarea unor roluri flexibile. Femeile nu urmează modele profesionale tradiţionale specifice ciclului profesional. Richman (1982) identifică următoarele conflicte tipice ale femeilor în diferitele stadii descrise de Super: 1. Stadiul de explorare (15-24 ani)
Lipsa ambiţiei vs. Ambiţie
Viaţă socială vs. Educaţie şi specializare
Dependenţă vs. Independenţă Stereotipuri:  Femeile nu trebuie să se preocupe serios de dezvoltarea carierei lor, pentru că bărbaţii vor avea grijă de ele.  Dacă mă lupt pentru carieră, nu voi găsi niciodată un soţ.  Femeile pline de feminitate nu trebuie să muncească.  Ambiţia este negativă, este rău să fii ambiţios.

2. Stadiul de stabilire / împlinire (25- 44 ani)
Căsătorie vs. Carieră
A avea copii vs. Carieră
Nonasertivitate vs. Asertivitate Stereotipuri:  Ar trebui să las deoparte cariera şi să mă concentrez la agăsi un soţ sau nu voi găsi niciodată.  Trebuie să fiu o soţie bună şi să susţin mai mult cariera soţului meu, care este

38 Erdei Ildikó Consilierea carierei (suport de curs) 2007-2008

mai importantă decât a mea.  Cariera mea e fără valoare dacă trec de vârsta la care pot avea încă copii.  N-ar trebui să cer o mărire pentru că şeful m-ar putea concedia.  Ambiţia sau competitivitatea nu sunt feminine.

3. Stadiul de menţinere (45-64 ani)
Lipsa ambiţiei vs. Ambiţie
Lipsa competitivităţii vs. Competivitatea
Munca pentru bărbaţi vs. Supravegherea bărbaţilor Stereotipuri:  Deşi mi-ar place să promovez, ar trebui să fiu recunoscătoare că am ajuns până aici şi nu ar trebui să forţez norocul.  Nu trebuie să concurez cu colegii mei că atunci m-ar considera lipsită de feminitate şi acest lucru ar fi îngrozitor.  Şefii au secretare şi medicii asistente.

4. Stadiul de declin (65 ani - )
A se retrage împreună cu soţul vs. A continua să lucreze
A părăsi slujba vs. A-şi menţine slujba
A munci pentru a-i ajuta pe alţii vs. A munci pentru a strânge bani

Stereotipuri:  Deşi am încă energie şi dorinţa necesară pentru a-mi continua cariera, ar trebui să mă pensionez împreună cu soţul meu.  Ar fi egoist din partea mea să-mi menţin slujba, când tinerii nu pot promova.  Ar trebui să-i ajut pe alţii prin muncă voluntară în loc să strâng bani pentru pensionare. Eu m-am realizat.

O problemă specifică a consilierii carierei femeilor este reintegrarea profesională a mamelor după concediul de îngrijire a copiilor de până la doi ani.

39 Erdei Ildikó Consilierea carierei (suport de curs) 2007-2008

Facultativ:

Accesul femeilor pe piaţa muncii (Marinescu, V., Pricopie, V. 2004)























































































































































































































































































































Situaţia femeilor pe piaţa forţei de muncă din România: 




























































o












































































































































































































































































































o 






























































































Caracteristicile distinctive ale femeilor în general





























































































































































































































o



 

o

















































































































































o 




















































































































































































































































o













































































































































































































o


























































































































































































































































































































































o

























































































































































































































































































































































































































o






























o

o










o










o








o































































Obiectivele studiului 




































































































































o 

















































































































o















1

The Gallup Oraganization Romania pentru Centrul Parteneriat pentru Egalitate













 






















 







40 Erdei Ildikó Consilierea carierei (suport de curs) 2007-2008 





























































































































o























































































































































 

o






































































































o






















































































































































































































o 


























































































Recomandările grupului de cercetători






























































o














































































































































































































































o 











































































































o


























































































o








































































































o










































































































































































































































































































































































































































































































o



















































































o 



































































































































































































































































































































o 
































































































o