Curs Analiza Conflictelor3

Curs analiza conflictelor Politica internat se bazeaza pe o reprezentare clasica a rel. interstatale in sensul ca atat la nivel zonal cat mai ales la nivel globalconfl apar si se desfasoara in fct. de intensitatea argumentului politic pe de o parte iar pe de alta parte de divergentele existente intre actorii principali angrenati in conflict. Daca avem in vedere existenta unei puteri zonale apte sa modifice echilibrul dce putere respectiv atunci conform logicii clasice ceilalti actori zonali vor fi nevoiti sa se alieze in masura in care efectele politice ale celei mai importante puteri din regiune sa poata fi neutralizata. In acest context originea unui astfel de aliante, eficienta, si durata acesteia vor tine atata vreme cat puterea in cauza va reprezenta o amenintare pt terti. Arhitectura politica internationala post razboilului rece se caract. prin existenta unei singure super-puteri aflata la mare distanta de ceilalti competitori. Statutul de super putere ii este conferit atat de forta argumentelor militare, economice, psihice si culturale, cat mai ales de posib reprezent simultane in regimuri diferite si indepartate a globului a intereselor specifice a statului in cauza in determinarea unor posibile contestatari. In acest context conflictele internat. sunt puse intr-o lumina noua in sensul ca aparitia dinamica si solutionarea acestora trebuie pusa in legatura nu doar cu interesele statelor din regiune si trebuie avut in vedere si interesele unor puteri non-regionale dar care sunt capabile sa-si exercite influenta si in regim geografic indepartat. Perceptia opiniei publice internat. si a fact de decizie este una clasica ce tine de o abordare de secol 19 in care potentialele agresiuni externe asupra unui stat ce puteau materializa un risc incompatibil mai mare din partea statelor riverane decat din partea unor state mai indepartate d.p.d.v geografic. Performantele tehnologice de astazi fac ca aceasta logica in relat. Inetran. Sa fie depasita intrucat pericolul unui atac nuclear cu consecinte dintre cele mai grave poate fi generaluzat si perceput in mod real de catre locuitorii din oricare regiune a globului pamantesc. Nevoia tot mai mare de resurse pt dezv economica contribuie la accelerarea micsorarii cantitatii acestora intr-un ritm care nu permite o rata de inlocuire adecvata. Astfel incat utilizarea nerationala contribuie la aparitia unui nou inamic in r.i si anume schimbarile climatice. In acest context statele lumii pot actiona fie singular sau in comun prin organizme si organizatii internationale ce au scopul de a echilibra rap de putere dintre satele membre pe pozitii de egalit. Schimbarile climatice reprez un adversar serios la adresa ordinii internationale deoarece sunt susceptibile de scadere a nivelului de trai, aparitia sporului national negativ, haos si dezorganizare interna, cresterea competivitatii pt resurse, revitalizarea

unor situatii conflictuale latente, generalizarea unor abordari extreme, imposib indeplinirii obligatiilor contractulae ale unui stat catre terti, imposibilitatea mentinerii cu succes a rel normale dintre statele lumii, imposib mentinerii ajutoarelor umanitare pt anumite zone si categ defavorizate de populatie, escaladarea cursei inarmarilor pe motivul securizarii resurselor si populatiei, insecuritatea sociala si pol interna si internat, accentuarea conflictelor interculturale si a divergentelor de politici dintre statele lumii. Balansarea si alinierea: Sunt analiz de obicei din punctul de vedere al capacitatilor acestora. Cu cat resursele totale ale unui stat sunt mai mari cu atat este mai mare amenintarea probabila pe care ar putea sa o reprez in fata altor state. Datorita faptului ca atat balansarea cat si alinierea sunt consid un raspuns la amenintari pt o analiza eficienta este imp de cuantificat nivelul de amenintare din partea statelor. Motivele balansarii si alinierii pot reprez fie o tendinta de impacare fie o intentie declarata de a imparti dupa solutionarea conflictului trofeele de razboi. In acest caz dec uniunii sovietice de a semna pactul de neagresiune cu germania nazista din august 1939 reprezentand o imbinare a celor 2 motive ce poate fi explicata fie prin tactica balansarii fie prin cea a alinierii. Balansarea reprezinta alinierea unui stat tert cu puterea cea mai slaba angrenat in conflict in timp ce alinierea reprezinta opusul balansarii si anume alierea cu partea cea mai puternica. Gradul de securitate colectiva poate fi determinat si in fct de politica externa promovata de un stat, daca in rel int uitilizeaza in mod frecvent balansarea sau alierea. In conducerea unui grad de securitate ridicat statele cu interese limitate vor avea tendinta sa balanseze si se vor alia cu statele mai putin puternice pt a contracara potentialul efect al unui stat puternic. In cond unui climat de securitate instabil statele cu capacit agregate limitate pot opta de regula pt aliniere, aderand la politica statului cel mai puternic deoarece considera ca astfel pot avea garantii de secur suplimentare. CARACTERISTICI GENERALE PRIVIND BALANSAREA IN R.I 1. Statele care balanseaza o amenintare externa se vor coaliza cu altele pt a se opune statelor care ameninta 2. Cu cat puterea agregata a statului care ameninta este mai mare cu atat tendinta de coalizare impotriva lui va fi mai mare.

3. Cu cat este mai aproape un stat puternic cu atat este mai mare tendinta celor din

apropierea sa de a se coaliza impotriva lui. Drept urmare statele invecinate sunt mai putin probabile sa devine aliate prin comparatie cu statele separate de cel putin un alt stat tert. 4. Cu cat sunt mai mari capacitatile ofensive ale unui stat cu atat mai mare este

tendinta altora de a se coaliza impotriva lui. Prin urmare statele cu capacit militare cu o orientare ofensiva pot provoca alte state sa creeze coalitii ofensive. 5. Cu cat sunt mai agresive intentiile percepute intentiile unui stat cu atat mai mult vor fi tentati ceilalti sa se coalizeze impotriva statului respectiv. 6. Aliantele politico-milit aparute in timpul unui razb au cele mai mari sanse de a se dezintegra atunci cand dusmanul este invins.