Curs 9 Proceduracivila 7 Pg23.05.2017.docx

Indreptarea hotararii judecatoresti Am analizat anterior art. 428 NCPC  ce prevede faptul ca adaugirile, schimbarile sau corecturile in cuprinsul hotararii vor trebui semnate de judecatorii care au semnat hot.jud. sub sanctiunea neluarii in seama. Aceasta corectura a hotararii judecatoresti( HJ) vizeaza aspecte legate de virgule, ortografie, corecturi minore. Insa, sunt si erori materiale pentru care trebuie generata o procedura care poate capata si un caracter contraductoriu: se greseste o suma de bani, se gresete numele unei parti etc. Aceasta porcedura e indreptarea. Are la baza ideea unor erori materiale sau omisiuni care nu influenteaza solutia : numele partilor, calitatea lor, erori de calcul Eroare materiala : E posibil ca in HJ sa apara Ionescu desi nu exista niciun Ionescu in cauza. Nu e disputa cu privire la identitatea persoanei, daca e disputa se face apel. Aici pur si simplu s-a scris gresit. Sau se trece reclamantul ca parat. Dar nu exista cerere reconventionala sau ceva, pur si simplu a trecut gresit. Sau se trece adresa gresita (si nu exista disputa cu privire la identitatea imobilului). Sau la sumele de bani, s-a cerut 100 000 și ii da un milion din greseala in loc de 100 000. Sunt greseli care sunt indreptate fara ca in acest mod sa se revalueze solutia. Aceste erori nu au impact asupra solutiei Totusi, este o situatie diferita ce impacteaza solutia atunci cand instanta greseste material neobservand ca ca cererea de exercitare a unei cai de atac a fost trimisa prin posta (nefiind depusa la grefa) si calculeaza termenul pentru exercitiul caii de atac plecand nu de la data postei, ci de la data primirii la grefa instantei. Astfel, calea de atac pare sa fie introdusa in afara termenului si instanta respinge calea de atac ca tardiv introdusa.Este posibil ca plicul sa se gaseasca la o alta fila din dosar. Este o eroare materiala, dar aceasta a produs si consecinte in planul solutiei si nu poate fi folosita procedura indreptarii hotararii judecatoresti. Daca nu mai sunt cai de atac de reformare, avem contestatia in anulare

indreptarea poate viza si ipoteza unei omisiuni Insa, indreptarea HJ pentru omisiune nu e posibila daca:  a omis sa se pronunte pe cheltuieli de judecata: e minus petita aici, se face completarea HJ( sau poate cere si separat)

daca a admis in parte cererea, a dat doar o parte din suma de bani, nu e eroare , asta e decizia instantei( trebuie sa rezulte asta din motivare ) se poate face apel daca nu e nemultumit. Erorile materiale sau omisiunile:  nu trebuie neaparat sa fie in hotarari (intelese ca sentinte sau decizii), ci si in incheieri;  se pot regasi nu numai in dispozitivul hotararii, ci si in considerente sau practica. ProceduraȘ

Pentru ca nu influenteaza solutia, indreptarea poate fi facuta chiar si din oficiu, daca judecatorul constata ca s-a stecurat respectiva eroare, sau la cererea partii interesate. In ceea ce priveste termenul: nu exista un termen, poate fi facuta oricand. Totusi exista o disputa, unii autori zic ca poate fi facuta numai in limita termenului de prescriptie a dreptului de a cere executarea silita si apoi ar fi lispita de interes. Briciu: Nu e asa, ca executorialitatea e numai unul din efectele HJ, isi pierde puterea executorie prin prescriptie dar exista tot interesul ca HJ sa fie corecta din punct de vedere al redactarii chiar si pt faptul ca ea reprezinta un inscris autentic. Competenta revine instantei care a pronuntat HJ, chiar acelasi complet, daca mai functioneaza. Daca nu mai functioneaza, se distribuie la un alt complet care preia activitatea celui desfiintat, potrivit ROI. Nu se incalca regula potrivit careia judecatorul ce s-a dezivestit nu mai poate modifica hotararea. De fapt nu o modifica, o pune de acord cu cea voia sa zica. De obicei se judeca fara citare, in camera de consiliu, dar daca instanta apreciaza necesar va putea cita partile pentru a da lamuriri: sa legitimeze o parte sa vada exact cum o cheama, spre exemplu, ca de multe ori e vorba de o litera( daca nu sunt documente oficiale in dosar). Daca se decide citarea, chiar daca lamuririle sunt necesare numai de la o parte, se citeaza toate partile oricum. Solutia: instanta se pronunta prin incheiere care face corp comun cu hotararea indreptate si care este supusa cailor de atac la care este supusa si hotararea indreptata, prevazute pentru aceasta. Daca cererea este admisa, indreptarea se face in 2 exemplare originale ale hotararii.

Lamurirea hotararii judecatoresti intervine  cand sunt necesare lamuriri cu privire la intelesul, intinderea sau aplicarea dispozitivului hotararii sau atunci cand dispozitivul HJ cuprinde dispozitii contradictorii. Intre indreptare si lamurire, diferenta de substanta e destul de mare. La indreptare judecatorul nu face nicio apreciere cu privire la propria hotarare. Nici in cazul lamuririi nu isi schimba hotararea, dar intervine in substanta ei lamurind sensul, intindea sau aplicarea dispozitivului. Lamuririrea intervine numai in ceea ce priveste dispozitivul, in timp ce indreptarea poate interveni si in ceea ce priveste alte parti: practicaua sau considerentele.

ExempluȘ 1. Lamuriri cu privire la intelesul, intinderea sau aplicarea dispozitivului Instanta dispune cu privire la revendicarea unui imobil, dar il defineste in niste termeni vagi: zice lasarea in deplina proprietate si posesie a imobilului din Str X. nr. 5. Nu e eroare e strada corecta, e numarul corect, dar la nr. ala sunt 2 corpuri de cladire. Sigur ca ocupat de parat e numai unul si sigur ca ala e vizat de HJ si sigur ca rezulta din dosar depsre care corp e vorba, dar executorul cand se duce sa execute nusi va asuma o interpretare a actelor dosarului: nu are dosarul si nici nu e instanta de judecata. El vrea sa execute intr-o maniera cat mai indiscutabila o hotarare pe care nu trebuie sa o comenteze, sa o analizeze, nici macar sunt aspectul considerentelor, el se uita numai la dispozitiv. Chiar daca elementele lamuritoare sunt in considerente, rareori executorul isi va asuma sa interpretarea dispzitiilor din considerente. E si de inteles: ca apoi poate fi acuzat de abuz in serviciu si alte infractiuni.  Rezulta ca partea e in imposibilitatea executarii hotararii  HJ trebuie lamurita de judecator. (Acest exemplu e valabil in ipoteza in care nu e CF care sa il identifice cu nr. cadastral ca si corp de proprietate). La fel si in cazul evacuarilor: exista situatia in care zice ca admite cererea si evacueaza paratul din apartamentul nr.7 de la etajul 2, dar cand executorul merge acolo toate au nr. 7 :))  Instanta a dispus obligarea partii la plata penalitatilor de 0.15%, insa a omis sa precizeze ca aceste penalitati se aplica pe zi de intarziere

Nu e vorba de o schimbare sau o revenire asupra solutiei, ci e nevoie numai de cateva aspecte legate de clarificare Sigur ca e interzis ca utilizand procedeul lamuririi sa se ajunga la efectul revenirii asupra solutiei, desi de multe ori in practica se incearca

2.Mai este si ipoteza cand dispozitivul cuprinde dispozitii contradicotii:  zice ca admite si cererea principala si cererea reconventionala desi se bat cap in cap. Spre exemplu: unul cere rezolutiunea si unul nulitatea si le admite pe amandoua. Trebuie sa lamureasca sa spuna ce a admis si ce a respins. Pentru ca altfel dispozitivul e ineficient. Daca unul vrea sa execute si sa aplice efectele ezolutiunii, celalalt ii va opune efectele nulitatii si invers. Procedura Numai la cererea partii interesate( spre deosebire de indreptare)  Nu exista un termen pentru formularea cererii(ca la indreptare), dar aici chiar trebuie sa luam in considerare serios daca mai exista interes in a formula o astfel de cerere dupa expirarea termenului de prescriptie a dreptlui de a cere executarea silita.La indreptare era interes, puteam invoca caract de act autentic al HJ si ca trebuie sa fie conforma cu realitatea. Aici nu vorbim de forma ci vorbim de aspecte ce impiedica executarea si dupa expirarea termenului de prescr al dr. de cere executarea, poate sa nu mai fie interes daca oricum nu mai poti sa executi. Daca problema nelamuririi titlului apare ca un incident in faza executarii, exista contestatia la titlu, o procedura identica cu lamurirea, care reprezinta insa o contestatie la executare. Daca partea interesata nu a utilizat procedura lamuririi, interpretarea hotararii se poate obtine pe calea contestatiei la titlu, care urmareste lamuriri cu privire la intelesul, intinderea si aplicarea titlului executoriu (potrivit art. 712, alin. 2 NCPC). Daca s-a inceput o procedura nu se mai poate face cealalta si vice-versa.

In ceea ce priveste judecata, lamurirea se judeca:  mereu cu citarea partilor(obligatoriu – spre deosebire de indreptare nu mai sunt erori materiale, sunt veritabile vicii ale HJ pe care partile au dreptul sa le discute)  de urgenta  în camera de consiliu

Competenta revine (ca si in cazul indreptarii) instantei care a pronuntat HJ, chiar aceluiasi complet( daca mai functioneaza) sau completului care preia activitatea celui desfiintat, potrivit ROI)  Se pronunta o incheiere care face corp comun cu hotararea si e supusa cailor de atac prevazute de lege pentru hotararea pe care o lamueste Completarea hotararii judecatoresti Completarea HJ  cand instanta a omis sa se pronunte pe ceva: minus petita.  a omis sa se pronunta asupra unui capat de cerere principal sau accesoriu  a omis sa se pronunte asupra unei cereri conexe sau incidentale  a omis sa se pronunte asupra cererilor martorilor, expertilor, traducatorilor, interpretilor sau aparatorilor, cu privire la drepturile lor. !  Observatie: trebuie sa fim in fata unei cereri: cerere de chemare in judecata, cerere reconventionala, cerere de interventie principala sau accesorie, cerere de chemare in garantie, cerere de aratare a titularului dreptului, cerere conexa. NU reprezinta minus petita si NU atrage posibilitatea aplicarii procedurii completarii:  Omisiunea de a se pronunta pe o exceptie, exceptia nu e o pretentie. Hotararea nu e corecta, dar impotriva ei se va putea face apel. Daca nu se pronunta pe exceptie intervine nulitatea actelor ulterioare pentru ca se schimba ordinea de pronuntare asupra incidentelor. Nu e aplicabila procedura completarii hotararii Daca se uneste cu fondul – apel – nu completarea HJ. (?)  Omisiunea de a se pronunta pe aparari, obiectiunile unei parti cu privire la o exceptie sau pe probe Daca instanta a omis sa se pronunte asupra unei probe sau asupra unui mijloc de aparare, nu se poate introduce o cerere pentru completarea hotararii, intrucat dezlegarea privind proba sau mijlocul de aparare nu duce la o solutie de a da, a face sau a nu face ceva, ci este o chestiune care se regaseste in considerentele hotararii.  apel Nu se poate recurge la completarea hotararii nici cand instanta admite in parte cererea. Aici nici nu trebuie sa zica : admit pentru 50 000 resping pentru 50 000 din cei 100 000 pe care i-a cerut. E suficient sa zica ca admite in parte pentru 50 000 e de inteles ce a facut cu ceilalti, ca i-a respins. Aceasta nu e pronuntae implicita ( care

teoretic nu e corecta : cand instanta se pronunta pe un capatde si nu se mai pronunta pe altele ca le cosid accesorii.  Nu e minus petita nici cand, in caile de atac, instanta nu se pronunta pe un motiv de apel sau de recurs. Ar fi minus petita numai cand admite recursul si rejudeca si uita sa se prinunte pe un capat de cerere al CCJ sau o cerere. Dar cand se judeca cerere de recurs, aceasta nu are cereri, are motive - nu e minus petita daca nu se pronunta pe unul, poate ataca prin contestatie in anulare. Procedura Cererea de completare trebuie facuta de partea interesata, nu din oficiu  Temernul: spre deosebire de indreptarea hotararii si de lamurire unde nu exista un termen ( cu discutia cu lipsei de inters de la lamurire, dar nu tadivitate), pentru completarea hotararii se prevede un termen : cel prevazut de lege pt caile de atac de reformare: apel sau recurs: 30 de zile, ca regula sau alt termen prevazut. Daca se face si apel si recurs: mai intai se judeca cererea de completare si apoi apelul sau recursul. Pentru ca e posibil sa se completeze si apoi sa se se faca apel si impotriva hotararii de completare si asa se judeca impreuna pentru ca fac corp comun.  în cazul hotărârilor date în căile extraordinare de atac sau în fond după casarea cu reţinere, în termen de 15 zile de la pronunţare. Hotararea nu e supusa recursului  termenul e de 15 zile de la pronuntare. Acest termen se aplica ( art. 444 NCPC) la hotararile date in caile extraodinare de atac( recurs , revizuire sau contestatie in anulare) sau in fond dupa casarea cu retinere.  Se judeca cu citarea partilor si de urgenta.  Se pronunta o hotarare: sentinta sau decizie depinde in ce faza intervine, ce e supusa cailor de atac prevazute de lege pentru hotararea completata si este parte componenta a acelei hotarari pe care o completeaza.  Si aici se aplica regula potrivit careia competenta revine insantei care a pronuntat hotararea a carei completare se cere, aceluiasi complet sau completului care ii preia activitatea, in cazul in care completul care a pronuntat HJ nu mai functioneaza, potrivit ROI. Reguli generale pentru indreptarea, lamurirea si completarea hotararii

 Niciuna dintre cele 3 proceduri nu pot fi cerute pe calea apelului sau recurs: Nu poti sa faci apel, daca ai minus petita spre exemplu, nu poti invoca prin apel, chiar daca faci apel pt altceva Regula a fost introdusa pt a se evita paralelismul, pentru ca in practica se facea si apel si se cerea si una dintre aceste proceduri si era problemativ a stabili cine solutioneaza si sau alte controverse. E normal asa, daca ai putea sa faci apel pt minus petita ar insemna fie ca instanta de apel ar trb sa sdmita apelul si sa trimjta la instanta inferioara si se pierde mult timp si daca judeca instanta de apel s-ar pierde un grad de jurisdictie. La lamurire e si mai greu sa lamureasca asta. Si ar trb sa trimita sa lamueasca si apoi ar mai avea si dr de apel si s-ar face din nou apel. Caile de atac sunt cele prevazute pentru hotararea a carei lamurire, indreptare, completare se se solicita Cheltuielile: daca aceste cereri sunt admise, cheltuielile sunt suportate de stat, intrucat instanta este cea in culpa. In caz de respingere, sunt suportate de catre parte, potrivit dreptului comun.