Curs 1 Bun

Central preocuparilor disciplinei e munca ca factor etiologic principal. Relatia fiziologica munca – om. E cel mai important factor de sanogeneza cu conditia ca ea sa corespunda cerintelor anatomice si fiziologice ale omului→ s-a dezv fiziologia muncii si partea ei aplicativa- bioeconomia muncii. Relatia fiziopatologica munca-om. Munca poate devein factor principal, secundar sau favorizant a mai multor imbolnaviri, nu munca ca atare ci conditiile. Sanatatea ocupationala conform definitiei din 1950 si completata in 1995 de catre OIM are ca obiectiv promovarea si mentinerea in cel mai mare grad al bunastarii fizice, mentale a salariatilor. – Prevenirea perturbarii starii de sanatate cauzate de conditiile de munca. – Protejarea muncitorilor fata de factorii de risc existenti la locul de munca. – Plasarea si mentinerea muncitorilor intr-o munca adecvata posibil. La starea si mentinerea muncitorilor intr-o munca adecvata posibilitatilor psihice si neuropsihice, sanatatea ocupationala (SO) are 3 grupe: 1. Promovorarea si mentinerea sanatatii muncitorilor si a aptitudinilor lor de munca. 2. Ameliorarea conditiilor de munca in vederea asigurarii si sanatatii si securitatii in munca. (SSM)f 3. Adoptarea sistemelor de organizare a muncii si culturii intreprinderilor in vederea asigurarii SSM-ului. Medicina muncii este o component esentiala a sanatatii ocupationale. Domeniille componente ale medicinii muncii: -Fiziologia muncii, psihologia, ergonomia, boli profesionale si cele legate de profesie, igiena: industrial, legislatia in domeniul muncii si organizarea in domeniul medicinii muncii.

1

Istoric: Bernandino – intemeietorul medicinii muncii. A descries 52 tipuri de boli. Canalele colectoare de la case curatate la 3 ani. Mihai Zota a vorbit de colica saturnina. Dr Cretulescu: prima scoala sanitara romana. 1842 Profesorul Dinischiotul – fondatorul institului de Igiena muncii si boli profesionale. 1962 – primele sectii de igiena muncii 1963 – primul Congres national de igiena Sanatatea ocupationala (SO) pe plan international Consiliul Europei a eliberat o directive cadru 89/39 privind imbunatatirea securitati si sanatatii in munca. Institutul national de securitate si sanatate ocupationala. OMS OIM organizarea internationala a muncii Legislatia medicinii muncii – Constitutia Romaniei Legea 100/98 – asistenta de sanatate publica Ordinal MSF 875/2002 – stabilirea atributiilor medicului de medicina generala cu competent in med. de intreprindere Legea 319 HG 355/2007 Legea 346/2002 – asigurarea pt accidente Codul muncii: Legea 53/2003 Conditii de munca: – Cele ce influenteaza direct sanatatea 4 grupe de factori: a) Factori fiziologici sau ai organizarii muncii→ intensitatea muncii fizice sau neuropsihosenzoriale, ritm, regim, durata muncii, efforturi statice/dinamice, pozitia in timpul muncii, munca in schimburi, munca automatizata, monotona. b) Factori ai mediului de munca/igienici: 2

Factori fizici: temp, umiditatea, curentii de aer, zgomot, trepidatii, radiatii electromagnetice, radiatii ionizante, neionizante. Factori chimici: toate substantele toxice ⟹ din procesele tehnologice. Factori fizico-chimici: pulberi profesionale de natura: minerala, vegetala, animala, metalica Factori biologici: microbe, virusi, paraziti c) Factori ce depind de relatia om-masina: determinati la randul lor de factori fiziologici si igienici generate de masina. Ex: tractor-tractorist, cardiolog-aparat Roentgen, etc d) Factori ce depind de relatiile psihosociale din colectiv (sefsubaltern etc) Scopul muncii este sa asigure protectia muncitorilor impotriva oricarei lezarii a sanatatii care ar putea ⇒ din munca acestora / din conditiile de munca. Sa contribuie la adaptarea fizica si mental a muncitorilor prin adoptarea si adaptarea muncii la muncitori si raportat acestora la munci pentru care sunt apti. Sa contribuie la bunastarea fizica si materiala. Noxe profesionale: factori din conditiile de munca ce influenteaza negativ starea de sanatate a angajatilor determinat/ favorizat de starea de boala sau de scaderea capacitatii de munca. Noxe profesionale – clasificare: 1) Criteriul apartenentei la cei 4 factori: Noxe profesionale ce apartin organizarii muncii. Intensitatea efortului muscular, neuropsihosenzorial, durata exagerata a muncii, ritm de munca nefiziologic, effort static prelungit al anumitor grupe de muschi. Alternanta necorespunzatoare al celor 3 schimburi de munca. Pozitii vicioase/fortate prelungite, munca monotona 2) Noxe profesionale(NP) ce tin de conditiile de igiena. 3

Factori fizici: temperature scazuta sau crescuta, umiditate crescuta sau scazuta, presiune scazuta sau crescuta, radiatii electromagnetice cu expunere prelungita si intensitate crescuta, infrarosii, UV, laser, ionizante, zgomote, trepidatii,μ unde. Factori chimici: substante chimice din procesele tehnologice ce pot devein toxice la locul de munca: Pb, Hg, benzen. Factori fizico-chimici: pulberi de natura organic (vegetala, animala), minerala sau metalica. Factori biologici: microbe, ciuperci, paraziti 3) Noxe ce apartin om-masina pot determina eforturi intense, pozitii vicioase, suprasolicitarea atentiei timp indelungat. Aparitia unor factori de mediu nocivi (zg, trepidatii). 4) NP – psihosociale- relatia necorespunzatoare sefsubaltern,intre sef si muncitori, lipsa motivatiei muncii, satisfactiile morale, materiale. Criteriul specificatii NP – NP generate exclusive la locul de munca: unda laser, nichelcarbonil NP ce sunt si in med inconjurator, dar concentratiile lor nu sunt sufficient de mari pentru a produce imbolnaviri la persoanele neexpuse professional. Ex: SiO2, Mn, UV. – NP prezente la locul de munca si-n mediul inconjurator ce pot genera imbolnaviri si la persoanele neexpuse professional (CO, Pb, zgomote) – NP prezente predominant in mediul inconjurator general dar putand constitui si o noxa profesionala ca atare: agenti etiologici ai bolilor infectioase sau parazitare. Actiunea NP asupra organismului

4

– Ca factor etiologic principal, determinant produc boala profesionala. Relatia dintre cauza si boala sunt evidente, directa, intervin in raport de 100% in geneza bolii. Ex: SiO2 pur cristalin →silicoze. Factori etiologici secundari favorizanti in etiologia altor boli neproliferative. Astfel Pb, CS, CO pot intervene in etiologia ATS, cardiopatiei ischemice. Pulberile organice animale/vegetale, metalice/minerale pot intervene in boli cronice: emfizem, bronsite cronice Umiditatea ↑/↓: afectiuni degenerative articulare. NP pot agrava evolutia unor boli de larga raspandire. Pulberile agraveaza bronsitele existente. CS →….,,….,,……,,….. polinevrita alcoolica CCl4→ …,,..,,,..,,….,…. Hepatite NP pot impiedica vindecarea unor boli. Astfel in tratamentul HTA nu e efficient daca lucreaza in zgomot, daca exista incordare sefsubalterni. Boli profesionale Actiuni ce se produc ca urmare a unor meserii. Dg se pune pe baza a 3 elemente: a) Expunerea profesionala realizata prin anamneza profesionala ce cuprinde data cu tot cu trecutul professional al muncitorului (profesii effectuate, loc de munca, risc professional de munca, timp de expunere). Obiectivizarea anamnezei profesionale prin cartea de munca. Caracterul obiectiv a noxelor profesionale existente la locul de munca. Se face pe baza determinarilor effectuate de medic de medicina a muncii si a laboratorului de toxicology din cadrul sanepidului.

5

b) Ex clinic – motivele prezentate la medic, istoricul bolii, anamneza neprofesionala (subiectiva), ex clinic obiectiv propriu-zis c) Ex de laborator si paraclinic Determinarea toxicelor in organism (ce nu se metabolizeaza/metabolizeaza greu: Sange, Hg). Determinarea produselor de metabolism a toxicelor: fenoli urinari, toxice cu nucleu benzenic(benzen, aminonitroderivati), acid tricloracetic in urina pt tricoloracetilena. Determinarea unor modificari de constante biologice, hematologice sau biochimice produse sub actiunea toxicelor (Ex: anemia in benzene, Pb, hematii cu granulatii bazofile, cu corpusculi Heintz(nitro-aminoderivati ai benzenului), alterarea nucleului limfocitar (la radiatii ionizante). Modificarea unor sisteme enzimatice (scaderea activitatii acetilcolinesterazei in intoxicatia cu parafina). Acest tip de determinare pun in evident indicatori de defect de biologici. Examen pulmonar pt pneumoconioza, audiometrie pt zgomote, EKG pt intoxicatia cu CS4. Tratamentul bolilor profesionale urmeaza 3 principii: a) Tratamentul etiologic: intreruperea expunerii la noxe profesionale care se realizeaza in intoxicatiile acute prin scoaterea imediata din mediu/dezbracarea si spalarea tegumentelor cand toxicele actioneaza pe cale cutanata. Intoxicatiile cornice cu schimbarea temporara a locului de munca, concediu medical, spitalizare. Eliminarea toxicelor din organism: Administrarea de antidot: kelocianod pt HCN b) Tratamentul pathogenic: vitaminoterapie pt Pb, Hg, reactivator de enzyme, toxogonina – parathion, O2-terapia pt CO, desensibilizarea la cei cu alergii.

6

c) Tratamentul symptomatic se adreseaza mecanismului de producer al simptomelor sau pur symptomatic. D) profilaxia bolilor profesionale: a) Masuri tehnico-organizatorice: - eliminarea noxelor profesionale din procesele tehnologice prin inlocuirea substantelor nocive/tehnologice nocive. - impiedicarea patrunderii noxelor profesionale in locurile de munca prin etanseizare, procedee umede pt pulberi, ventilatia locala. Daca nu se poate realiza ⇒ diminuarea noxelor profesionale: absorbtie. – Impiedicarea actiunii noxelor asupra muncitorilor prin reducerea efortului fizic asupra solicitarilor: fizice, neuropsihice, reducerea zilei de munca, a regimului de munca corespunzator, conditii adecvate de odihna pe timpul pauzei, folosirea echipamentelor de protective, realizarea si buna intretinere a anexelor de igiena (dusuri, bai, vestiare, asigurarea alimentelor de protectie). b) Masuri medicale care cuprind: - recunoasterea riscului professional la locul de munca prin studierea proceselor tehnologice si a conditiilor de munca - determinarea cantitatii noxelor profesionale - studii epidemiologice - examen medical la incadrare - controlul medical periodic - educatia sanitara ce se adreseaza cadrelor de conducere si personalului muncitor.

7