Cultura-hamangia.docx

1

Cultura Hamangia Gavrilă Andreea Grupa H112

Cultura Hamangia apare în epoca neolitică . Epoca nouă a pietrei apare in Mesopotamia in mileniul 6 .Neoliticul de pe teritoriul Romaniei are două mari perioade ,neoliticul timpuriu 6.600-5.500 și neoliticul dezvoltat 5.500-500 BC1 În epoca neolitică sunt realizate mari progrese, ce schimbă în mod radical viața oamenilor. Deși unele peșteri continuă să fie principalul habitat, oamenii se așează mai ales de-a lungul văilor fertile ale râurilor construindu-și case2 . O importanta cultura neolitică este cultura Hamangia din mileniul IV î.Hr. denumită astfel dupa vechiul sat ( Hamangia ) din comuna Istria, Dobrogea ,astaăzi satul Baia,județul Tulcea . Această cultură s-a dezvoltat pe teritoriul de azi al României și într-o faza mai târzie pe teritoriul Bulgariei (in zona Varna si Burgas). Această întarziere a fost din cauza unei transgresiuni marine ,nivelul apelor a fost mult mai ridicat între Dunare și Mare ,neoferind condiții propice așezării comunităților agricole3 .Cel care a descoperit această cultură a fost Dumitru Berciu, care crede că purtătorii acestei culturi ar fi venit pe mare din Asia Mica ( Anatolia).Dar nu poate fi exclusă nici răspandirea pe uscat ,de-a lungul litoralului vestic al Mării Negre ,deoarece așezări de acest tip se gasesc și în estul Bulgariei. Cultura Hamangia formează alaturi de culturile Dudesti Starčevo – Criș ,Vinca si cultura de ceramică lineară, cel mai vechi neolitic cu ceramică de pe teritoriul Romaniei4. Descoperirea acestei culturi s-a facut în 1952 și facută cunoscută arheologilor din întreaga lume cu ocazia celui de-al X-lea Congres international al știintelor istorice ,ținut în august 1955 la Roma . Datorită conținutului său nou și original ,cultura Hamangia a trezit în arheologia românească ,dar și în cea straină un viu interes . Pană la descoperirea culturii Hamangia ,în Dobrogea datele noastre asupra neoliticului de pe teritoriul provinciei dintre

1

Miron Constantinescu,Constantin Daicoviciu,Stefan Pascu,Istoria Romaniei, Editura Didactica si Pedagogica, Bucuresti,1970,p20. 2 Idem. 3 Nicolae Ursulescu,Inceputurile istoriei pe teritoriul Romaniei,Iasi,Demiurg,1998,p.93 4 Dumitru Berciu,Cultura Hamangia,Editura Academiei Repubicii Socialiste Romania,1997,p.7.

2

Dunăre și Mare se rezumau la vechile descoperiri făcute la tell-ul de la Cernavodă5 Descoperirea acestei culturi a ridicat o serie de întrebari ,privind neoliticul vechi și neoliticul mijlociu de pe teritoriul României. Cultura Hamangia este de origine est-mediteraneană si evoluează pe parcursul celei de-a doua jumătăți a mileniului IV și inceputul mileniului următor. Cultura Hamangia este impărțită în subdiviziuni ,dintre care: cea mai veche faza a culturii Hamangia este Medgidia (contemporană cu fazele evaluate ale culturii Dudești) , faza mijlocie a culturii Hamangia este denumită Galovița,urmată de fazele eneoliticului târziu precum Ceamurlia și Mangalia. Cercetăile au arătat că plastica culturii Hamangia este foarte asemănătoare cu Orientul Apropiat ,cum ar fi Iran,Irak ,arhipelagul Egeic si Grecia .Prezența în Iran a unei plastici cardiale și a plasticii de lut ars arata un paralelism cu plastica culturii Hamangia6.De asemenea această cultură este pusă în legatură cu o populatie venită din Anatolia .Analiza plasticii hamagiene a dus la constatarea faptului că această cultură posedă cele mai vechi dovezi ale artei neolitice in țara noastra . Deși nu se pot fixa toate fazele de dezvoltare ale culturii Hamangia ,este cert că idolii de lut din etapele mijlocii și târzii sunt facuți din aceiasi pastă .Așa cum o cunoaștem în prezent plastica acestei culturi este una locală.

Prin toponimie s-a descoperit , într-un mod general , că dezvoltarea culturii hamangia se face in paralel cu aceea a culturii Boian .Astfel se poate schița urmatoarea evoluție a culturii Hamangia si sincronismele aproximative : Protohamangia = Criș (fazelevechi) Hamangia I-II = VincaVeche Hamangia III = Boian I-II Hamangia IV= Boian III-IV Hamangia V= BoianV ,Precucuteni tarziu7 Așezările acestei culturi sunt nefortificate și dispersate , locuirile sunt de regulă pe terasele joase ale apelor .Locuințele sunt mai ales adâncite și rareori colibe de suprafață ,distanțate unele de altele .Așezările nu erau de lungă durată din cauză că ,modul de viață se baza pe vanătoare și pescuit . Cu timpul însa ,cultivarea plantelor a crescut considerabil, astfel că 5

Idem. Idem,p.52 7 Idem,Contribuții la problemele neoliticului în România în lumina noilor cercetari ,Academia Republicii Populare Române,p.78. 6

3

s-a mărit și stabilitatea așezărilor și s-a dezvoltat un nou mod de subzistență bazat pe cereale. De asemenea mediul ambiant era un factor important pentru cultivarea cerealelor. Principalele unelte folosite de purtătorii acestei culturi sunt date de topoare din piatră dură, șlefuite, de formă trapezoidala .Pe langă acestea întâlnim și numeroase unelte de silex ,unele dintre acestea mai păstrează o puternica influență mezolitică .Se remarcă prezența uneltelor de corn si os . Din așchii de os de animal se faceau dăltițe sau străpungători și alte unelte, iar din corn de animal se lucrau lustruitoare pentru ceramică și alte obiecte.8 De asemenea prelucrarea metalelor nu are prea multa importanta in aceasta cultura ,dar arheologii au scos la lumină câteva unelte de aramă ,aparținând culturii Hamangia .9 Ceramica este decorată cu motive punctiforme imprimate , incrustate în alb . Însă motivele decorative principale sunt meandrul și triunghiul . Meandrul apare foarte fregvent pe multe tipuri de vase . Iar triunghiurile apar pretutindeni în decorarea vaselor . Produsele plastice sunt cele mai reușite ale acestei culturi ,indicând originea anatoliano-egeica. Se remarcă vasele și statuetele de marmora10.Capodopera de valoare universală a acestei culturi este reprezentată de celebra statueta” Ganditorul” descoperită într-un mormânt de la Cernavodă , împreună cu o statuie feminina în poziție de repaos (Fig1. Si Fig.2.).Statueta ,sugerand probabil o poziție rituală legată de cultul funerar. Numirea de Ganditor a fost pusă de Dumitru Berciu prin analogie cu sculptura lui Auguste Rodin (Ganditor la poarta infernului) ,arătând persistența unor atitudini general umane. Asemănări de acest tip de statuetă se cunosc și în cultura contemporană precucuteni,ca și în aspectul cultural Aldeni-Stoicani-Bolgrad. Specialiștii împart plastica hamagiană în doua categorii: una este data de o ceramică de o calitate mai proasta, ornamentată primitiv ,iar a doua categorie este dată de o ceramică facută dintr-o pastă fină de culoare neagră ,cu o suprafață lustruită . Forma cea mai uzuală a vaselor hamangiene sunt vasele cu pântecul bombat și gâtul cilindric.. Idoli acestei culturi se împart în mai multe categorii: tipul A cuprinde statuete feminine în picioare ,sunt întâlnite atât în necropole cât și în așezări. Aceste statuete feminine sunt împarțite în două și anume capul de formă triunghiulară ,corpul este voluminos și gros ca semn al fertilității . Tipul B este dat de statuete feminine în poziție șezândă, dar de această dată corpul este mult mai voluminos de forma unei piramide neregulate. Tipul C a produs cel mai mare inters,fiind vorba de statueta Gânditorului,interpretat ca fiind un zeu al vegetației.11 Realismul statuetei Gânditorului și al statuetei ce reprezintă o femeie, șezănd gasite în necropola de la Cernavodă ,aduce de la sine compararea cu seria asa numitelor “Venere” paleolitice.

8

Dumitru Berciu Op.Cit. Idem Op.Cit. 10 Idem Op.Cit. 11 Puiu Hasotti,Epoca neolitică în Dobrogea,Constanța 1997 9

4

Prin topografie s-a aflat că ritul de înmormăntare se practica înhumația în poziție întinsă ,cel mai reprezentativ mormânt este cel de la Cernavodă peste 400 de morminte.. Uneori cadavrele erau presărate cu o substanță roșie minerală (ocru),simbolizând probabil sângele.Langă decedați se puneau ofrande,remarcându-se brățări din marmură și scoici,precum și pandantive din colț de mistreț . În afară de practicile funerare obișnuite apar și unele practici neobișnuite,precum depunerea craniilor in grămezi. Cernavoda .este o necropolă impresionantă - peste 400 morminte de inhumaţie aflata pe o terasa a Dunării, care a suferit mai multe prabușiri . Din păcate, bogăţia descoperirilor nu este însoțita decat de date sumare . Scheletele (nu ni se spune câte chircite şi câte întinse) erau orientate în general cu capul la Sud - Est, însoţite fiind de bogate inventare funerare. Majoritatea conţineau unelte din piatră şlefuită(topoare, dălţi, tesle), fiind în general depuse lângă mâna dreaptă, sau langă craniu. Interesent este faptul că aproape toate uneltele, nu prezinta urme de folosire; unele au fost finisate, altele nu au fost decât cioplite, indicându-se doar forma. Din lipsa unor analize antropologice detaliate, nu se ştie daca uneltele din piatră se depuneau în poziții și locuri diferite, în funcție de sex si vârstă. De asemenea lângă trupul decedatului erau depuse și ofrande din carne , ca hrană de obicei erau animale sălbatice sau domstice (cerb ,porc salbatic , porc domestic,ovicaprine,măgar salbatic etc.) Prin cercetarea de micrizone arheologii au găsit boabe carbonizate și ,urme lasate in pasta vaselor care ,arată că se cultivau diferite specii de grâu . Găsirea unor unelte ,râșnițe ,săpăligi, arată de asemenea practicarea cultivării plantelor12 Descoperirea și cunoașterea cel putin în linii mari ,a unei noi culturi neolitice, descoperire facuta abia in 1952, pe teritoriul Romaniei a dus la cunoașterea documentelor cu privire la perioada neolitcă .Astfel s-a desfășurat spături la Ceamurlia de Jos ,în paralel cu sapăturile de la necropola Cernavodă ,aveau să îmbogățească documentarea asupra culturii Hamangia . Deși cercetarile facute la Ceamurlia de Jos, au meritul de a ne fi pus pentru prima dată în fața unei culturi noi, ele nu pot servi la întocmirea unui studiu monografic, sintetic, asupra culturii Hamangia. Totuși ceea ce se poate spune cu certitudine ,este că în totalitatea lor,descoperirile de la Ceamurlia de Jos .marchează o etapă importantă a evoluței culturii Hamangia13 Dobrogea a fost cea mai veche provincie a țării noastre ,pe al cărui teritoriu s-au așezat primele comunităti, cu o economie protoagricolă și cu o gospodăie în care vasele de lut aveau un rol important. Cu timpul s-a demonstrat că între teritoriul dintre Dunare si Mare a existat candva un orizont cultural ceramic,anterior venirii oamenilor. Există posibilitatea ca acest orizont aceramic vest-pontic sa facă parte din centrul genic al vieții neolitice,dar aceasta este doar o ipoteză . Ca o concluzie finală ,consider că descoperirea acestei culturi neolitice a însemnat pentru lumea arheologica ,dar și pentru teritoriul țării noastre un real progres științific. 12 13

Puiu Hașotti ,Op.Cit, p.85 Puiu Hașotti, Op.Cit, p281

5

BIBLIOGRAFIE

    

Dumitru Berciu ,Cultura Hamangia, Editura Academiei Republicii Socialiste Romania,1966. Idem. ,Contribuții la problemele neoliticului în România în lumina noilor cercetări, Editura Academiei Republicii Populare Române,1961. Miron Constantinescu-Constantin Daioviciu-Stefan Pascu, Istoria Romaniei ,Editura Didactica si Pedagogica, Bucuresti, 1970. Nicolae Ursulescu, Începuturile istoriei pe teritoriul României, Iași,1998. Puiu Hasotti, Epoca neolitică în Dobrogea, Constanța, 1997.

6

1.

Fig.3

Fig.1. Fig.2

7

Fig4.

8

9