Proiect clasa a XI-a Bîrnaz Svetlana profesor de istorie
Subiectul: Revoluţia de la 1848-1849 în Europa Clasa aXI-a
O1 să determine cauzele şi consecinţele comune şi specifice a revoluţiilor burghezo –democratice din Europa ,lecturînd conţinutul textului şi izvoarele istorice; O2 să enumere forţele motrice ale revoluţiei identificînd motivele participării; O3-să identifice asemănările şi deosebirile revoluţiilor din Europa completînd tabelul”Revoluţia 18481849:asemănări/deosebiri”; O4 să aprecieze semnificaţia revoluţiilor burghezodemocrtice din1848 formulînd o concluzie de 2-3 enunţuri.
Stat de drept -teritoriul şi populaţia unei ţări. În care suntexercitate autoritatea organelor alese şi activitatea oamenilor în baza legilor adoptate de comun acord. Revoluţie burghezo-democratică –ansamblul transformărilor calitative orientate spre democratizarea societăţii, în care forţa motrice este burghzia.
1.Ţara 2. Cauzele 3. Date cronologice 4. Personalităţi 5.Consecinţele
Lupta
împotriva dominaţiilor străine ale Marilor Puteri Câştigarea de drepturi şi libertăţi democratice Înlăturarea unor regimuri absolutiste
Naţionale
Economice şi sociale :
Autonomie mai largă Eliberarea de sub stăpânire străină Realizarea unităţii naţionale Politice Regimuri democratice Drepturi şi libertăţi cetăţeneşti Constituţii liberale
desfiinţarea privilegiilor feudale Desfiinţarea servituţii personale Înlăturarea legilor ce îngrădesc economia Împroprietărirea ţăranilor Condiţii de muncă mai bune pentru muncitori
Burghezia Nobilimea liberală Muncitori Intelectualitatea Studenţi Reprezentanţi ai clerului Ţărani
Principala cauză- politică Februarie 1848- izbucneşte revoluţia –Paris Regele Ludovic Philip- abdică 28 febr. 1848- proclamată Republica Guvern provizoriu: Lamartine- republican burghez, Louis Blanc- socialist, Albert- muncitor Decrete- legi- vot universal pentru bărbaţi, libertăţi cetăţeneşti, organizarea de Ateliere Naţionale Noiembrie 1848- a doua Republică 2 dec. 1848- Ludovic Bonaparte- preşedinte 2 dec. 1852- împărat- al doilea imperiu francez
Martie 1848- izbucneşte revoluţia în Confederaţia statelor germane Gruparea naţională- unificarea Germaniei Gruparea revoluţionar- radicală- reforme liberale radicale imediate Regele Frederic Wilhelm IV- numeşte un guvern liberal 18 mai 1848- Parlamentul de la Frankfurt- dezbătea unificarea patriei Noiembrie 1848- înăbuşite mişcările revoluţionare Parlamentul de la Frankfurt - desfiinţat
Cauze: politice, sociale, naţionale Martie 1848- izbunesc revoluţii la Praga, Pesta, Viena, Milano Cancelarul Metternich- demis; sunt promise reforme democratice, constituţie liberală Obiectivele revolutţiei maghiare în contradicţie cu cele ale revoluţionarilor români Sprijinit de ţarul Nicolae I- revoluţiile sunt înfrânte 1851- instaurat regimul neoabsolutist
Cauze politice, naţionale
Revoluţionarii- ,,TÂNĂRA ITALIE’’ Personalităţi: Garibaldi, G. Mayyini, regele Piemontului Carol Albert. Papa Pius IX- eliberarea şi unificarea Italiei Ian. 1848- izbucneşte revoluţia la Milano, Palermo, Neapole Piemont, statele papale- constituţii liberale
Intervin armatele franceze- revoluţiile înfrânte
Cauze social-politice Personalitate:Lajos Kossuts Martie 1848 s-a început revoluţia. Măsurile: Dieta ungară : a votat abolirea iobîgiei; libertăţi politice, reconstituirea statală a Ungariei Mari, care prevedea anexarea Croaţiei şi Transilvaniei, care va genera un război între aceste naţiuni. Rev. ungară înfrîngere sub loviturile intervenţiei ruso-austriece
Statele europene Rev. franceză Rev .din Germania şi Italia . Rev. din Italia
Rev. Imper. Habs.
Deosebiri
Afinităţi
Comentează afirmaţia lui Metternich
” Dacă Parisul stărnută, toată Europa contractează imediat răceală”.