Criza Gazelor Naturale Mediatizate In Presa Romaneasca

UNIVERSITATEA DE STAT DIN PITE TI FACULTATEA DE TIIN E SOCIO-UMANE SPECIALIZARE: JURNALISM

LUCRARE DE LICEN

CRIZA GAZELOR NATURALE MEDIATIZAT ÎN PRESA ROMÂNEASC

Coordonatori: Conf. Dr. Prof. Univ. NICOLAESCU Sergiu Asist. Univ. Dr. POPESCU Georgiana

1 TI PITE ~ 2009 ~

Absolvent: VOICU I. Florentina-Mirela

Cuprins

Introducere…………………………………………….....……………….pag. 3 Capitolul I - Puterea mass-media..............................................................pag. 6 I.1. Mass-media - viziune general ...............................................................pag. 6 I.2. Mass-media de ieri i de azi..................................................................pag. 16 I.3. Baronii presei...........................................................................................pag. 17 I.4. Radioul, Televiziunea, Internetul............................................................pag. 20 Capitolul II - Impactul presei în rândul opiniei publice.........................pag. 30 II.1. Premisele rolului democratic al mass-media........................................pag. 30 II.2. Evolu ia comunic rii i sistemele politice............................................pag. 33 II.3. Controlul mass-media............................................................................pag. 34 II.4. Libertatea presei.....................................................................................pag. 37 Capitolul III - Criza gazelor naturale mediatizat în presa româneasc .........pag. 43 III.1. Scurt prezentare a situa iei analizate.................................................pag. 43 III.2. Istoricul crizei gazelor naturale...........................................................pag. 47 III.3. Dimensiunea fenomenului....................................................................pag. 55 III.4. Mediatizarea crizei gazelor naturale în presa scris ...........................pag. 59 Concluzii........................................................................................................pag. 70 Bibliografie....................................................................................................pag. 72

2

Introducere

Tr im într-un spa iu în care mass-media sufer schimb ri rapide. În urm cu numai câ iva ani, majoritatea oamenilor nu auziser de multimedia i Internet. Acum nici m car nu po i s deschizi ziarul f

s întâlne ti o referire la unul dintre cele dou domenii sau

chiar la amândou . Schimb rile care au loc în domeniul mass-media sunt numeroase i în unele cazuri i spectaculoase. Tirajele i lectura ziarelor a sc zut de ceva vreme. Televiziunile s-au schimbat de la structura cu cele cinci canale la sistemul cablat cu 50 de canale i la întroducerea sistemului cu 500 de canale. Unele reviste sunt publicate pe Word Wide Web sau direct pe CD-ROM-uri. Domeniul publicit ii vrea s joace un rol important în noul câmp al comunic rii. Unii oamenii petrec ore discutând cu al ii pe „chat”. Pare c ne îndreptam rapid c tre un nou spa iu al comunic rii dominat de consumatori activi i multimedia. Bineanteles, r mâne de v zut c tre ce conduc toate aceste schimb ri. Vor fi oamenii dispu i s renun e la ziarul pe care îl citesc la cafeaua de diminea sau la revistele pe care le r sfoiesc pe canapeaua din sufragerie la sfâr itul zilei? O posibilitate este ca noile media s se dezvolte al turi de cele „vechi”, care ar putea astfel s nu dispar . O teorie cunoscut este ca noile tehnici de comunicare nu au luat niciodat în întregime locul celor vechi, dar le-au obligat pe acestea s

i asume noi roluri. De exemplu,

televiziunea nu a eliminat radioul, dar a dus la realizarea unor noi tipuri de programe, cum ar fi talk show-urile sau programe de muzic specializate. Oricare ar fi forma pe care o ia comunicarea de mas , ea va continua s aib un rol major în via a noastr . Mass-media ofer ochii i urechile societ ii! Ele pun la dispozi ie mijloacele prin care societatea ia decizii i prezint vocea colectiv prin care societatea ajunge s se cunoasc . Mass-media reprezint o importan

surs pentru transmiterea

valorilor societ ii. Mass-media sau media de mase este cea care pune punctul pe „i” în societatea zilelor noastre. Noi, ca popula ie, suntem condu i i influen i prin mass-media, fie ea presa scris sau televiziune, din p cate aceast influen pozitiv . 3

poate fi mai mult negativ decât

A.

“Faptul de a da, a transmite sau a schimba mesaje”

B.

“Transferul de gânduri i de mesaje, prin opozi ie cu transportul sau transferul de bunuri i de persoane”

C.

Se vorbe te de comunicare de fiecare dat când un sistem, respectiv o surs influen eaz un alt sistem, în spe

un destinatar, prin mijlocirea unor semnale

alternative care pot fi transmise prin canalul care le leag . D.

Cuvântul comunicare cuprinde procedeele prin care “un spirit poate afecta un alt spirit: limbajul, muzica, artele vizuale, teatrul, baletul i în fapt toate comportamentele umane.”

E.

“Mecanismul prin care rela iile umane exist

i se dezvolt , adic deopotriv

toate simbolurile spiritului i mijloacele de a le transmite în spa iu i a le conserva în timp” F.

Comunicarea este ca o împ rt ire, un mod de a pune în comun un ansamblu de semne informa ionale

Fiecare dintre defini iile redate specific o dimensiune a comunic rii. Primele dou în eleg comunicarea ca un transfer de informa ie, opunând transferul de idei, cuno tin e, gânduri i mesaje transferului de lucruri materiale, a treia i a patra re in mai curând ideea de influen a sau de efect, decât pe cea de transfer. În a cincea defini ie omunicarea constituie mecanismul rela iilor interumane. În a asea se pune accentul pe împ rt irea semnelor de tre cei afla i în comunicare. Comunicarea este, deci, interac iune, interpretare comun , rela ie, ac iune, efect de reducere a incertitudinii într-o situa ie dat , echivalent dintre codificare (la sursa) i decodificare (la destinatar). Ea presupune cel pu in trei elemente - comunicator, mesaj, receptor. Bineîn eles, prin mass-media influen

pozitiv poate fi considerat ca fiind cea la

nivel politic, sau cel pu in se încearc influen area clasei politice] n vederea cre terii nivelului de trai al popula iei, prin semnalarea nevoilor i problemelor existente la nivel de ar . 4

Din p cate atât în pres scris cât i în televiziune se prezint uneori informa ii eronate, adev ruri denaturate, ceea ce poate duce la diverse situa ii de criz

i conflicte la

nivelul popula iei. Marea gre eal a ziari tilor cât i a reporterilor de televiziune este aceea de a nu verifica din mai multe surse informa ia primit

i a realiza un reportaj pe baza unei informa ii

posibil eronate. La nivel na ional atât presa scris , televiziunea cât i alte surse media, reprezint un sistem de informare în mas , uneori credibilitatea acestora este pus la grea încercare, cu toate acestea mass-media atât la nivel local cât i regional reprezint o a patra putere în stat. Mass-media locale i na ionale pot influen a anumite decizii privind fapte ce pot prejudicia cet eanul de rând, fie fiind vorba de fapte înf ptuite de capii locali sau de baronii de la nivel na ional. Cu ajutorul presei poate fi cât de cât stopata corup ia la nivel local, regional sau na ional. Un punct for e al mass – mediei a fost la începutul anului acesta prezentarea crizei gazelor naturale, printr-o for are i o presiune manifestata la nivel na ional, persoanele competente s solu ioneze aceast criz au fost pu i la zid i împin i s solu ioneze aceast problem . Astfel c dac la începutul anului se putea vorbi de o criz a gazelor naturale, în prezent avem certitudinea c aceast criz nu se va mai reîntoarce.

În lucrarea de fa

am încercat s surprind câteva aspecte din problemele gazelor

naturale, scandal care a avut un impact pronun at datorit mediatiz rii în presa scris .

5

Capitolul I Puterea mass-media “Noi nu mai tr im în democra ie, ci în mediacratie. Mass-media creeaz

i men ine pentru noi o trans

cultural la care noi aderam incon tient.” - Alberto Villoldo

I.1. MASS-MEDIA – viziune general “Noi suntem cu to ii înrola i în vasta curs Democra ia 101, din Europa de Est. Rolul presei este aici inestimabil”, spunea Gabor Demsky1, un fost editor de publica ii clandestine i, la data acestei declara ii, în 1995, primarul capitalei Ungariei, Budapesta. Natura acestui rol “inestimabil” nu a fost definit ; aceast problem fiind rareori pus în discu ie de cei care scriu despre rolul pe care mass-media ar trebui s îl joace în era postcomunista, în timp ce est-europenii, care nu au avut vreodat contacte cu o mass-media profesional , specific democra iei, ofer cel mai des defini ii restrictive sau normative i nu este de mirare c majoritatea vin din Vest, unde aceast problem este intens dezb tut , datorit importan ei sale inerente. O schimbare în rolurile mass-media, roluri care sunt treptat acceptate într-o anume societate, depinde de schimb rile culturale, de distribu ia puterii, de condi iile de pia , de noile tehnologii i de ideologia mass-media. Primul determinant se schimb foarte încet. Cel de-al doilea a fost modificat, îns nu foarte drastic, dat fiind faptul c puterea mai mâne înc în mâinile fostei nomenclaturi, în unele societ i est-europene mai mult decât în altele; condi ia pie ei s-a schimbat considerabil, în sensul c acum exist o pia ; noi tehnologii au fost implantate rapid în aceast regiune; iar ideologia presei a trecut, de asemenea, prin mai multe faze, de la o pres de partid la un paralelism al presei de partid i la o pres politizata, cu grade variabile de parteneriat politic vizibil. La prima vedere, se pare c mass-media din Europa de Est a fost luat de valul provocat de distrugerea barajului comunist, construit pentru constrângerea libert ilor. Acest nou rol nu avea o defini ie i a fost nuan at de mo tenirile pre-comuniste i comuniste, ______________________________________________________________ 1

Gabor Demsky, "Breaking Censorship-Breaking Peace," in Media Studies Journal, Summer 1995, p. 7986.

6

de leg turile cu partidele politice i de tendin ele individuale din cadrul elitei mass-media i a jurnali tilor, ca profesie. Ini ial, m rturiile, observa iile i analizele de context ale articolelor de tiri i ale programelor informative de radio i de televiziune, au identificat o rela ie, aproape în întregime sintetic , între jurnalismul practicat i politicile postcomuniste, partidele politice, politicieni i, prin intermediul lor, statele i guvernele. Acest lucru explica par ial politizarea extrem

i partizanatul mass-mediei.

Mai mult decât oricare al i factori, formarea celor dou tabere principale ale massmedia peste tot în Europa de Est, una în “opozi ie” i cealalt în sprijinul noilor guverne, adic al partidelor de la guvernare, i percep ia c celelalte institu ii sociale nu puteau solu iona problemele generate de tranzi ie a afectat considerabil rolul presei. A dus la o auto-definire, din partea institu iilor mediatice, a rolului pe care îl au în tranzi ie, ajutate sau nu de alte institu ii, în anii de dup c derea comunismului. Aceasta auto-definire contrazicea, în mod semnificativ, rolul mass-media în cadrul statelor democratice, de a oferi informa ii i explica ii despre evenimente, oameni i subiecte, analize bine fundamentate i comentarii necesare pentru a conduce la o dezbatere public despre subiectele la zi. Mediile informative din Europa de est au devenit mijloace ale luptelor politice dintre partidele politice i politicieni, ei în i încercând s î i clarifice scopurile i s câ tige puterea. Aceasta sugereaz o defini ie exogena a rolului pe care îl joac massmedia i jurnalismul. În orice caz, date fiind domina ia mass-media în perioada postcomunista imediat , grupurile de jurnali ti i experien a lor, ca i cultura profesional , putem dezbate dac politizarea i partizanatul mass-media au fost sau sunt o func ie a dezvolt rii endogene a rolurilor mass-media i a naturii practicilor jurnalistice adoptate de jurnali ti. Partizane, supra-politizate sau nu, mijloacele de comunicare în mas est-europene au un rol sau o percep ie a lor însele care reprezint o supradimensionare a auto-aprecierilor lor post-comuniste. Viziunea corect c mass-media str in

i secret

i jurnalismul

corespunz tor au avut un efect semnificativ asupra înl tur rii comunismului i interesul deosebit manifestat de public, au provocat, în primele luni ale perioadei post-comuniste, o anume aroganta i supraestimare a elitei mass-media i a jurnali tilor, c breasl . Aceste atitudini s-au transformat rapid în credin a c , cu bun

tiin sau nu, influen i sau nu de

leg turile cu partidele politice i cu politicienii, jurnali tii pot influen a i schimb noile 7

societ i post-comuniste, c ei sunt deasupra societ ii, studiind-o i ordonând-o, umplând golurile create de absen a unor institu ii puternice i a unor lideri capabili s dirijeze procesul de democratizare. Astfel, de exemplu, majoritatea jurnali tilor polonezi, în timp ce recunosc func ia lor de a informa, de a critic

i de a monitoriza, simt, de asemenea, c trebuie s

scoat la lumina “subiectele obscure” i “s intervin ” – dup cum descrie Oledzki2 atitudinea lor –, cei din urm câ tigând întâietate asupra primilor. Aceast mentalitate a fost articulat mai clar în cazul României, decât în al altor ri din regiune, dar, cu mici varia iuni, ea este valabil

i pentru acestea. Un cunoscut

analist/comentator român, care este directorul departamentului de tiri al Televiziunii Române, define te în felul urm tor rolul mass-media: Mass-media a fost … mai mult în 1990 i mai pu in ulterior, dar în mod permanent în zilele noastre, un substitut pentru toate structurile absen e în societatea româneasc : un substitut al puterii i al opozi iei, un substitut pentru clasa politic , care a fost educat abia în ultima vreme, de i incomplet, un substitut pentru sistemul juridic, adesea slab i ineficient, i pentru unele organe de investiga ie ezitante. Rolul de substitut poate constitui doar un caz superficial în toate rile est-europene, care sugereaz efectele directe ale mass-mediei. Mai întâi de toate, mass-media informativ a devenit foarte eterogena, ca i publicul s u. Mass-media informativ din Europa de est post-comunista, poate cu excep ia televiziunilor na ionale, nu s-a transformat în mijloace de comunicare “în mas ”. Acestea au devenit medii de pres foarte specializate, de exemplu presa politic , cu ramifica ii care militau fiecare pentru un anume partid sau om politic, având o audien

relativ redus . În orice caz, se poate argumenta c , dac ar fi s

îndeplineasc eficient un rol de “substitut”, mediile de presa ar trebui s fie, în primul rând i în special, mijloace de comunicare “în mas ”, adresându-se unui public larg pentru c , la urma urmei, ele ar trebui s “substituie” institu iile na ionale. Statutul de mass-media poate fi pretins doar de televiziunea na ional , acum public , i de un num r restrâns de televiziuni private, comerciale, din aceast regiune i de unele posturi de radio.

______________________________________________________________ 2

J. Oledzki, "Polish Journalists: Professionals or Not?" in D. Weaver, The Global Journalist. Cresskill, NJ: Hampton Press, 1998, pp. 277-98.

8

Doar în a doua jum tate a primei decade post-comuniste, primele ramifica ii individuale ale mediilor de pres au f cut primii pa i nesiguri sau au luat în considerare, pentru prima dat , posibilit ile de a deveni mijloace de comunicare “în mas ” informative, i aceasta inând seama de o audien

cu opinii politice variate, care avea nevoie de o

informare corect , de explica ii i de o mare varietate de analize i comentarii, lucru care a dus atât la cre terea m rimii acestor medii, cât i la ob inerea unui caracter de “masa”. Principalul impuls pentru aceast singular transformare selectiv

i limitat pare s fi

fost predominant economic, i nu o reformulare social con tient a rolului mediilor de pres

i a profesionalismului jurnalistic. În al doilea rând, rolul de “substitut” este eficient numai dac

i când4 (a) mass-

media informativ are o mare credibilitate – i în Europa de Est, probabil cu excep ia Republicii Cehe, are o credibilitate foarte sc zut , în conformitate cu o serie de cercet ri realizate începând cu 19905 i (b) când audienta are “ valori ale tirilor diferite fa de cele reflectate” – i nu exisa date care s sus in

i o altfel de cerere. E posibil ca audien ele s

fi început s se schimbe în a doua jum tate a anilor 90, dup cum rezult din ra înalt de dispari ie a ziarelor, din ra , la fel de ridicat , a noilor apari ii publicistice i din sc derea credibilit ii mediilor informative, ceea ce sugereaz c audien ele încearc s g seasc altceva decât ceea ce li se ofer

i continu s caute un tip de jurnalism diferit de cel

existent. Emisiunile de televiziune cvasi-vestice au schimbat interesul telespectatorilor de la a a-numita televiziune c serviciu public spre institu ii private, comerciale, create în colaborare cu alte institu ii vestice (de exemplu Pro-TV, în România, i Televiziunea Nova, în Republica Ceha). În plus, rolul de “substitut” sugereaz c mass-media în ansamblu, elita massmedia i jurnali tii au, în general, un rol reformator. Mai mult ca sigur, nici un tip de massmedia “nu poate suplini deficien ele politice”6 sau orice alte deficien e de integrare social . ______________________________________________________________ 4 E.M. Rogers and J.W. Dearing, "Agenda-Setting Research: Where Has It Been, Where Is It Going?" in D.A. Graber, ed., Media Power in Politics. Washington, D.C.: CQ Press, 1994, pp. 77-95. 5 See for example F. Plasser and P. Ulram, "Measuring Political Culture in East Central Europe. Political Trust and System Support," in F. Plasser and A. Pribersky, eds., Political Culture in East Central Europe. Aldershot, Hong Kong, Singapore and Sydney: Avebury, 1996, pp. 3-34; also see F. Plasser and P. Ulram, "Zum Stand der Demokratisierung in Ost-Mitteleuropa,’ in F. Plasser and P. Ulram, eds., Transformation oder Stagnation. Aktuelle politische Trends in Osteuropa. Vienna: Signum, pp. 9-88. 6 See D. McQuail, "New Role for New Times?" in Media Studies Journal, Summer 1995, pp. 11-19. 8 D.L. Swanson and P. Mancini, eds., Politics, Media and Modern Democracy. An International Study of Innovations in Electoral Campaigning and their Consequences. Westport, CT: Greenwood Publishing Group, Inc., 1996, pp. 15-16.

9

Aceasta nu este o observa ie nou , de vreme ce Lippmann sus inea, în 1992, cu destule argumente pentru Statele Unite, c “presa nu e un substitut pentru institu ii”. Perceperea mass-mediei ca “substitut” sugereaz c cel pu in o versiune a tipului modern de massmedia este “mai puternic , mai independent , mai determinat s

i urmeze propriile

interese prin crearea unei culturi profesionale proprii i care tinde s preia func iile politice exercitate în trecut de partid i de pres aservit acestuia, cum ar fi socializarea politica i furnizarea c tre public de informa ii despre politica i despre guvernare.”8 Nu exist nici un indiciu c vreun mijloc de comunicare din Europa de Est post-comunista are acest rol sau caracteristicile necesare pentru a îndeplini acest rol. Nu este nici vina lor, nici a altor institu ii care le influen eaz

i chiar le controleaz . Pentru c mass-media s preia acest

rol mai puternic, care este dincolo de înt rirea opiniei publice i presupune modelarea ei, importanta intrinsec a opiniei publice pentru politicieni i pentru cultura politic , în general, ar trebui s fie mult mai ridicat în societ ile regionale. Când se întâmpla acest lucru, “rolurile intermediarilor politici tradi ionali - partidele politice, exper ii mass-media i elita guvernamental se afla în declin”9 , iar informa ia i o varietate de opinii necesare pentru dezbaterea public devin semnificative, m surând importanta mass-media, care poate suporta cheltuielile. Mai mult, importanta mass-media ar fi m rit pentru c ea ar servi drept punct de plecare pentru dispersarea opiniei publice. Chiar în contextul unei mentalit i care pune fata în fata puterea i opozi ia, care pare s defineasc rolurile mass-media, în care mass-media sus ine fie o parte, fie pe cealalt , rolul auto-definit al mass-media ca substitut al puterii este gre it în eles în anumite privin e, cel mai important fiind procesul de democratizare. Revel10 exprima cel mai bine acest rol, gre it în eles, al mass-media: “... presa nu trebuie s pretind a fi o contra-putere în virtutea unui automatism i în orice împrejurare. În plus, no iunea, în sine, este absurd pentru c , dac lucrurile se întâmpl astfel i dac guvernul la putere merit mereu s fie contrazis, ar fi un motiv suficient s dispar democra ia, pentru c ar însemna c un guvern ales în mod democratic gre

te mereu i, de aceea, aleg torii sunt atin i de o idio enie incurabil , congenitala.”

______________________________________________________________ 9

L.K. Grossman, The Electronic Republic. Reshaping Democracy in the Information Age. N.Y.: Penguin Books, 1995, p. 6.

10

În mod clar, rolul de “contrapunere” se referea la partide, politicieni, credin e, atitudini i comportament politic. Mai mult, viziunea unei mass-media informative, c substitut sau contrapunere, este îndep rtat de no iunea de mass-media adversara, dup cum este definit , cel pu in în Statele Unite. Rolul de adversar adoptat de mass-media în Europa de Est este, în general, unul de adversar politic, nu independent, de i exist semne acesta se infiltreaz încet în practicile jurnalistice. Singura excep ie este mass-media albaneza, care este înc supus sau controlat în mare m sur de un partid. O mass-media adversara, dar non-politica, s-ar putea na te în momentul când elita jurnalismului de informa ie, ca i marea mas a jurnali tilor, i-ar schimba atitudinea în privin a autorit ii publice, de la una de “adversar” sau “sus in tor”, la una de scepticism impar ial. S-a sus inut mass-media nu poate fi cu adev rat adversara, deoarece se bazeaz pe alte institu ii pentru credibilitate, în virtutea faptului c jurnali tii depind de ceea ce Tuchman11 nume te “re eaua de informa ie”. În Europa de Est, exist dou realit i paralele privind aceast “re ea de informa ie”. O realitate este c aceasta nu exist . Accesul la informa ie este mai mare în unele ri decât în altele, îngreunat prin mentalit i politice i birocratice care sunt mo teniri ale trecutului. Totu i, mai ales în informa ia politic , conducerea politic , în “activitatea declara iile i certurile lor…”, dup cum subliniaz Curry12, printre al ii, aceasta “re ea de informa ie” mâne important pentru jurnali ti. Cealalt realitate este ca jurnali tii se bazeaz pe surse din chiar institu iile pe care le ataca. Certurile politice, cele pentru pozi ie i, în unele cazuri izolate, pentru nepotism sau corup ie, impune apelarea la surse care nu vor disp rea, indiferent de intensitatea cu care mass-media ataca aceste persoane. În Statele Unite, exist

i practic , considerat total neprofesionala de a cere surselor s “autorizeze”

materialele scrise despre ele. Rolul “de adversar”, într-o form mai vestic sau chiar americanizata, ar fi mult mai u or de adoptat, în Europa de Est, dac legile privind accesul la informa ie, cele privind întâlnirile publice, sau detalii legate de Legea american despre Libertatea de Informare, sau de Legile Sunshine vor fi disponibile pentru mass-media

______________________________________________________________ 11

G. Tuchman, Making News: A Study in the Construction of Reality. N.Y.: Free Press, 1978, p. 87. J.L. Curry, "The Sociological Legacies of Communism," in Z. Barany and I. Volgyes, eds., Baltimore and London: The Johns Hopkins University Press, 1995, pp. 55-83. 14 The 1966 Freedom of Information Act, strengthened in 1974, permits American reporters to demand and receive documents from the executive branch. 12

11

informativ .14 Acest lucru ar fi mult mai u or de dus la îndeplinire dac jurnali tii ar avea calit ile necesare pentru a fi buni reporteri i detectivi. Dar cea mai mare problem r mâne interpretarea no iunii de “adversar”, nu doar în termeni politico-ideologici. Jurnali tii i mass-media informativ iau o pozi ie advers fa

de un politician, de un partid politic, sau de un guvern dac

i când se afla c au o

în elegere politic cu un alt partid sau cu un politician, sau dac sunt chiar reprezentan ii acestora. Aceasta se datoreaz , cel pu in par ial, atacurilor vehemente ale mass-media înregistrate, într-o regiune, din partea politicienilor, ale i sau numi i în posturi oficiale în timpul primilor nou ani de post-comunism. O rela ie total negativ i antagonista, construit în jurul unui nucleu de animozit i, se dezvolt când politicieni, partide i oficiali guvernamentali nu coopereaz cu mass-media, considerându-se a fi “de cealalt parte”. În teorie, aceasta subliniaz legitimitatea mass-media i, de aceea, lezeaz chiar interesele institu iei pe care o percep a fi atât de crucial pentru ei, situa ie devenit “o chestiune politic de via

i de moarte” pentru jurnali tii maghiari, de exemplu.15 Bennett16 sus ine

, în Statele Unite, mass-media i publicul, în mod deliberat, men in un echilibru atent între conflictele de suprafa este, f

i consensul dintre valorile ascunse de acestea. Acest lucru

îndoial , adev rat i în Europa de Est post-comunista, dar se pare c se aplica

mai ales când cele dou p

i nu sunt adversari politico-ideologici. Pentru a doua jum tate

a anilor 90 se poate spune c profesionalizarea înceat

i inegal a mass-media, adoptarea

de c tre unele redac ii de tiri a abord ri partizane a redact rii tirilor, cu toate c au r mas înc foarte politizate, a distrus orice consens între valorile care puteau fi identificate în primii ani de dup comunism. Aceast lips a consensului de valori i de roluri, combinat cu procesul lent de a practic un jurnalism veritabil, complet i bazat pe fapte, a prezentat, într-un context plin de în eles, standardul care creeaz premisa stabilirii unei adev rate “A Patra Puteri” i, prin urmare, a independen ei mass-media. Evolu ia celei de-a patra puteri este valid în primul rând pentru abilitatea sa, dac

i când aceasta devine realitate, de a stabili un element

efectiv al legisla iei necesare într-o democra ie. Aceasta înseamn transformarea într-un ______________________________________________________________ 15

I. Kovats and G. Whiting, "Hungary," in D.L. Paletz, K. Jakubowicz, and P. Novosel, Media and Change in Central and Eastern Europe. Cresskill, NJ: Hampton Press, 1995, pp. 97-128. 16 W. Lance Bennett, News.The Politics of Illusion. NY and London: Longman Inc., 1983, p. 84. 17 Dan Schiller, Objectivity and the News: The Public and the Rise of Commercial Journalism. Philadelphia: University of Pennsylvania Press, 1981.

12

câine de paz . Observarea nesurprinzatoare a unui marxist american17 c o asemenea a patra putere este rodul unei mass-media comerciale, care caut doar s sublinieze statutul politic i profesional al jurnali tilor i s legitimeze opozi ia fa

de controlul de stat, nu

este justificat în Europa de Est mai mult decât în Occident. În primul rând, pentru c în Europa de Est opozi ia fa de controlul statal este un rezultat direct a 40 de ani de comunism i de control al Partidului i, de aceea, nu este nevoie de stabilirea celei de-a patra puteri pentru a legitima o astfel de opozi ie. În al doilea rând, statutul politic al jurnali tilor este, dup cum am men ionat, foarte ridicat, cu toate c statutul lor profesional este foarte fluctuant în perioada de tranzi ie. Existen a unei adev rate a patra puteri în Europa de Est depinde, în mare m sur , de profesionalizarea mass-media, adic de adoptarea unei pozi ii care s nu aib nimic în comun cu cea personal , politica i bazat pe mo tenirea comunista. Sursa ultimelor dou caracteristici a fost deja discutat . Ideea de mo tenire comunist , înc numit “de adversitate”, este rezultatul unui regim comunist atât de îndelungat, iar acum, în aceast perioad de tranzi ie, a ap rut sentimentul c ei (jurnali tii) trebuie s critice pentru a- i dovedi legitimitatea. Ajung astfel la extrema opus .”18 O pozi ie bazat pe “adversitate” necesita i favorizarea unui jurnalism bazat pe fapte, în locul unuia polemic, oferind acelora i audien e comentarii i analize diverse. S-a f cut, totu i, un anumit progres. Dar exist

i excep ii de la regul . Mass-

media regionala post comunista nu mai este “un c elu de plus”, pentru c a rupt leg turile cu partidele politice. Ea este doar un cvasi “câine de paz ”, deoarece depinde doar par ial de structur de putere pentru a avea acces la legi i pentru a se legitim

i aceasta tocmai

datorit legitimit ii sale crescânde, chiar dac doar selectiv , câ tigate din propriile ac iuni i din personalizarea incipienta. În plus, implicarea mass-media, sau, cel pu in, puterea s indirect de veto asupra legilor aprobate i controlul inegal, incomplet i nu întotdeauna eficient asupra accesului exercitat de putere, cresc, de asemenea, atributele i rolul ei de “câine de paz ”. Mai exist

i medii incisive datorit naturii lor politizate i, într-o anumit

sur , partizane. În cele din urm , mass-media devine încet un “câine de paz ”, deoarece atât elita mass-media, cât i marea mas a jurnali tilor au devenit din ce în ce mai satura i i mai suspicio i fa

de ideea de manipulare. Exist , totu i, excep ia notabila a Albaniei,

unde, în general, partizanatul mass-mediei i al jurnali tilor îi face pe ace tia participan i ______________________________________________________________ 18

Gazeta Wyborcza journalist Ewa Milewicz is paraphrased by L. Myers, "Hungary Leaders Succumb to Media’s Lack of Balance," in Chicago Tribune, June 12, 1994, sec. 4, p. 2, 7.

13

în mod benevol la manipularea sau la controlul pe care le exercit conduc torii lor de partid. În România se a tepta o schimbare semnificativ , o dat cu victoriile pe care le-au avut, în sondajele din 1996, pre edintele Emil Constantinescu i Conven ia Democratic . “Presa de opozi ie”, dup cum s-au auto-denumit atâtea publica ii, înainte de alegeri, s-a schimbat instantaneu în “presa de tranzi ie”. La mijlocul anului 1998, mass-media a dat impresia c nu era nici una, nici alta i c r mânea, mai presus de toate, foarte politizata. Rolurile mass-media sunt definite nu numai prin importan a lor fa

de formarea

opiniei publice, cât i prin realizarea a a-numitei “agenda setting”. În Europa de Est postcomunista aceste dou roluri sunt privite de mass-media, ca i de celelalte institu ii, “de sus în jos” , în special la nivelul elitelor, audien ele fiind, deci, considerate pasive. Aceasta în locul unei perspective “de jos în sus”, care cere ca audien a s joace un rol mai activ, iar mass-media, la rândul ei, s faciliteze o comunicare în dou sensuri. Grans19 explica diferen ele în felul urm tor: “pentru c oamenii sunt considera i a fi esen ialmente pasivi, mediile informative sunt v zute nu numai c transmi toare de informa ii, dar i ca fiind capabile s impun politicienilor, jurnali tilor sau chiar noilor audien e propriile agende de lucru. Unghiul “de sus în jos” presupune c oamenii aleg ce vor din ceea ce citesc sau privesc, dar c hot

sc - i î i dezvolt opiniile - pe baza multor alte considera ii.” În Europa de Est, elita politic , social , economic

i jurnalistic considera c

mass-media este un mijloc prin care pot spune audientelor cum s gândeasc

i, deci, nu

folosesc doar capacitatea deja demonstrat a mass-mediei de a le spune acestor audien e la ce s se gândeasc . De exemplu, concep ia “de sus în jos” asupra opiniei publice i a “agenda setting” este predominant , în timp ce necesitatea de a adopta o concep ie “de jos în sus”, cel pu in în paralel cu prima, este esen ial tranzi iei spre democra ie. Concep ia “de jos în sus” recunoa te c formarea opiniei publice i a “agenda setting” sunt afectate i de experien personal , de comunicarea interpersonala sau de indicatorii reali ai importan ei unei probleme sau ai unui eveniment, de exemplu variabilele care m soar gravitatea sau gradul de risc al unei probleme sociale.20 Într-o democra ie, scopul mass-media este s se combine sau s fie interrela ionat cu programul publicului (ce vrea publicul, ceea ce acesta

______________________________________________________________ 19

H. Gans, "Bystanders as Opinion Makers," in Media Studies Journal, Winter 1995, pp. 93-100. See for example D. Graber, "Media and Politics: A Theme Paper." Paper presented at the 1989 Midwest Political Science Association annual meeting in Chicago; See also Rogers and Dearing , op.cit. 20

14

percepe i gânde te) i cu programul politic (ce i-au propus i ce au realizat cei afla i la putere, sau ce propun cei care vor s ob in puterea), pentru a forma agenda societ ii. Dup cum s-a sugerat deja, elitele, inclusiv elitele mass-media, ca i to i jurnali tii, abordeaz înc definirea rolului mass-media i a jurnalismului, în general, dintr-o perspectiv “de sus în jos” . Acest lucru se poate schimba încet, deoarece publicul este tot mai selectiv în privin a tipului de mass-media pe care îl citesc, îl vizioneaz sau îl ascult . Puterea mass-media este perceput a fi mult mai mare în concep ia “de sus în jos” a rolurilor mass-media, decât în cea “de jos în sus”, cel pu in în cazul elitelor. În Europa de Est, concep ia “de sus în jos” din perioada post-comunista este- i acest lucru poate fi discutat-o continuare a erei comuniste. Urmând aceast judecat , se poate concluzion c mediile informative nu s-au transformat, ci s-au schimbat. Aceast putere a mass-media a fost perceput drept mare, pentru c a fost un act de credin ap rut într-o cultur excesiv politizata. Lucrurile nu s-au schimbat dup 1989. De fapt, a fost dovedit contribu ia mediilor alternative i subterane, cât i a mediilor str ine, în înl turarea comunismului sau, altfel spus, în influen area opiniei publice i a agendei publice. Mediile informative au trei func ii principale: supravegherea contextului evenimen ial imediat i viitor, corelarea tuturor elementelor unei societ i cu societatea, întreg, i transmiterea mo tenirii culturale a societ ii. Aceste trei func ii devin foarte importante în timpul nelini tilor socio-politice, mai ales în cazul celor extreme, prin care a trecut regiunea în discu ie, începând cu 1989-90. Mai mult decât atât, func ia de a contribui prin informa ie i comentariu i, prin natura acestora, la refacerea societ ii, la reorganizarea culturii politice, la reeducarea i resocializarea spiritului civic, trebuie neap rat ad ugat pe list . Schudson21 sus ine c informa ia înseamn cultura i c , prin urmare, ea produce i exprima o ideologie hegemona. Acest lucru sugereaz c mediile apara sau acuza un status-quo. Nu este i cazul Europei de Est, pentru c aici nu exist un status-quo de aparat sau de acuzat. În alt versiune a acestei defini ii “de sus în jos”, mass-media reflect i o explicare a realit ii, care apar ine celor care au puterea de a interpreta evenimentele, ideile, ac iunile etc i de a comunica interpretarea lor22. Acesta este, de asemenea, un punct de vedere care nu permite un profesionalism intrinsec în jurnalism i care a fost ______________________________________________________________ 21 22

M. Schudson, "How News Becomes News, " in Forbes Media Critic, Summer 1995, pp. 76-85. H. Gans, Deciding What’s News. NY: Pantheon, 1979.

15

dezvoltat de o institu ie mass-media, cel pu in par ial independent de influen ele altor institu ii. O asemenea imagine trebuie modificat , ea ap rând într-un segment mic al elitei mass-media din Europa de Est, îns mult mai puternic, se presupune, în marea mas a jurnali tilor. Când o asemenea imagine modificat va fi pus în practic , mass-media va avea, poate, o contribu ie la procesul democratic.

I.2. Mass-media de ieri i de azi În fiecare zi, milioane de oameni caut în ziare i în alte surse mass-media informa ii i divertisment. Îns , acestea au fost adesea controlate de diver i magna i-care au fost acuza i de manipularea surselor de informare – i opinia publica-pentru propriile scopuri. Ziarele au fost primul mijloc de informare de mare audien . Acestea au ap rut în secolul al XVII-lea, iar în secolul al XIX-lea cele mai respectate, precum The Times în Marea Britanie, exercitau o influen

puternic asupra clasei mijlocii educate care forma

“opinia public ”. Mai târziu, un sistem de înv audien

mânt îmbun

it i alte progrese au creat prim

a presei scrise. Ziarele care s satisfac cerin ele publicului cititor au ap rut în

SUA în anii 1870 i 20 de ani mai târziu în Marea Britanie. În locul paginilor cu texte înghesuite, acestea aveau titluri mari, articole scurte i multe ilustra ii. Con ineau cazuri de senza ie, întâmpl ri ocante, campanii i expuneridezv luiri ale tic lo iilor i defectelor morale, în special în rândul celor boga i, puternici i moderni – pentru a- i p stra audien a. De i adesea controlat de persoane înst rite, aceast nou pres popular lua în considerare punctul de vedere al “omului obi nuit”. Primul ziar de scandal popular a fost Detroit Evening News (1875), publicat de Edward Willis Scripps (1854-1926). Principalii s i rivali erau Joseph Pulitzer (1847-1911) i, din anii 1880, William Randolph Hearst. Competi ia pentru atragerea cititorilor a devenit atât de intens , încât reporterii deformau adesea în mod deliberat realitatea, calomniau oamenii cinsti i i declan au temeri politice – tr au creat probleme înc de pe atunci. 16

turi ale “jurnalismului de scandal” care

În Marea Britanie primii magna i ai mass-mediei au fost Alfred Hammsworth i fratele s u Harold. În 1888 au fondat s pt mânalul Answers, adresat clasei muncitoare, combinând articole u oare cu relat ri competi ionale. În 1896, prin Daily Mail fra ii Hammsworth au introdus stilul cotidienelor con inând titluri mari i imagini. Mai târziu, Alfred Hammsworth a înfiin at Weekly Dispatch London Evening i The Times. Astfel, Hammsworth de inea nu doar ziarele populare ci i primul ziar “de calitate”. El a primit titlul nobiliar de Lord Northcliffe, i a devenit un personaj puternic i influent. Dup moartea lui Northcliffe, în 1922 ziarele au fost preluate de fratele s u, care conducea deja Daily Mirror i Sunday Pictorial. Harrold Hammsworth a fost de asemenea ridicat la grad nobiliar ca Lord Rothmere, i a fondat o “dinastie” înc puternic în anii 1990.

I.3. Baronii presei În anii 1920, obiceiul de a acorda marilor proprietari de ziare titluri nobiliare a cut ca lumea s -i numeasc “baroni ai presei”. Principalul rival al lui Rothmere în aceast perioad a fost Max Aitken, un milionar canadian devenit cunoscut sub numele de Lord Beaverbrook. Imperiul ziarelor acestuia a ajuns la dimensiuni impresionante începând cu anii 1920, când a fost preluat Daily Express i l-a transformat într-o institu ie na ional , împreun cu Sunday Express i London Evening Standard. Îns acesta nu a reu it s câ tige cea mai serios organizat campanie a s pentru Comer ul Liber al Imperiului (o “pia comun ” imperial ). Începând cu anii 1960, o nou genera ie de baroni ai presei au ajuns la putere în Marea Britanie, printre ace tia aflându-se doi “intru i”, Rupert Murdoch i Robert Maxwell. Murdoch (n. 1931) a fost jurnalist înainte de a mo teni dou ziare, Sunday Mail i News, în Australia. Modernizând rapid noua formul sex-crim -scandal, în curând a preluat alte ziare din Australia. Apoi, în 1969 a ob inut ziarul britanic News of the World, urmat de The Sun în 1970, criticat pentru vulgaritatea s strident , dar având un succes enorm acesta a devenit cel mai bine vândut cotidian na ional. ______________________________________________________________ *

Material Mass-media, viziune general a fost cules de pe http://www.dntb.ro/sfera/64/gross.htm

17

Desp

irea de Fleet Street

În 1981, Murdoch a preluat prestigioasele The Times i The Sunday Times. Dar cea mai mare lovitur a dat-o în 1986 când i-a mutat ziarele de la sediul lor tradi ional din Fleet Street la Wapping în Docklands, Londra. Sfidând puternicile uniuni tipografice, ziari tii de la Wapping î i aranjau în pagini i î i tip reau propriile lor articole. Alte ziare au urmat rapid exemplul lui Murdoch, revolu ionând industria. Murdoch a ajuns s creeze un imperiu american al mass-mediei în ziare, filme, televiziune i publicare de c

i.

Maxwell i The mirror În schimb, Robert Maxwell (1293-1991) a început ca editor de c

i în anii 1950,

înainte s devin proprietar al unui ziar. N scut în Cehoslovacia, el s-a f cut remarcat în armata britanic în timpul celui de-al doilea r zboi mondial. Energic, cu o alur robust , Maxwell a devenit cunoscut c proprietarul ziarului Daily Mirror, singurul ziar popular care sprijinea Partidul Laburist; fost laburist, membru al parlamentului, Maxwell era excep ia între ceilal i magna i, care erau to i conservatori. Ac iunile întreprinse de Maxwell au avut mai pu in succes începând cu sfâr itul anilor 1980, de i în 1990 a fondat un nou ziar interesant, The European, în care exploata implicarea Marii Britanii în CE. Dificult ile sale financiare din ce în ce mai mari au avut probabil leg tur cu moartea sa misterioas – a disp rut din iahtul s u, iar cadavrul s u ia fost g sit mai târziu în apele oceanului. Curând dup aceea, s-a constatat c Maxwell folosise ilegal fondurile companiei pentru a- i sprijini imperiul i risipise o mare parte din fondurile de pensii ale angaja ilor s i. În mod inevitabil, Corpora ia Comunica iilor Maxwell a dat faliment. Fii s i, Kevin i Ian, au fost da i în judecat pentru scandalul fondurilor de pensii dar au fost g si i nevinova i. În anii 1990, 15 ziare na ionale britanice – i 90% din vânz ri-erau înc controlate de un grup de magna i. Unii dintre ace tia, cum ar fi Robert Maxwell, pretindeau c le acord editorilor libertate deplin , îns era evident c publica iile “magna ilor” puneau în eviden

orientarea lor politic . Cu toate acestea, la începutul anilor 90, scandalul din

pres p rea s preocupe publicul mai mult decât concentrarea mass-mediei în mâna unui num r atât de restrâns de persoane. 18

Data apari iei primei publica ii romane ti a stârnit, printre istorici, o serie de controverse. Prima apari ie o constituie calendarele în 1731, apoi revistele, prima va fi tip rit la Cern

i, în Bucovina, în anul 1820 sub titlul Cherstomaticul românesc, un an

mai târziu, la Bud , tip rindu-se Biblioteca româneasca. Procesul de profesionalizare a jurnalismului românesc este ini iat de I.HeliadeRadulescu (Curierul românesc, 1829,

ara Româneasca), Gheorghe Asachi (Albina

româneasc , 1829, Moldova) i George Bari iu (Gazeta de Transilvania, 1838) Începutul fiind f cut, num rul gazetelor i al revistelor spore te continuu, acestea reprezentând cele mai eficiente vehicule de promovare a ideilor i idealurilor socio-politice ale romanilor, din ara sau din afara grani elor, contribuind la, consolidarea bazelor democratice ale unui stat modern, la impunerea valorilor clasice ale literaturii romane’’. Dup actul de la 1 decembrie 1918, în contextul unui stat suveran, independent i democratic, presa va reu i s devin a patra putere în stat, men inându- i statutul pân la impunerea comunismului, dup cel de-al doilea r zboi mondial. Instaurarea comunismului a însemnat pentru pres acceptarea i promovarea unui tip de discurs total neadaptat societ ii civile i nevoilor sale de informa ie, de cunoa tere. Jurnali tii se transforma în propagandi ti, iar presa, func ioneaz ca o ma in de mobilizare a maselor’’. Tranzi ia de la jurnalismul de obedienta la cel de opozi ie a avut de înfruntat dificult i dintre cele mai diverse, de la cele de natur tehnologic , pân la cele mai greu de eradicat, legate de mentalitate. Sistemul mass-media post-comunist, prin pluralitatea formelor de manifestare i prin coexistenta dintre proprietatea de stat i cea privat , asigur cadrul necesar libert ii de expresie i ajuta la configurarea statutului societ ii civile. Explozia num rului de ziare nu se rezum doar la spa iul românesc, majoritatea rilor est-europene cunoscând evolu ii similare. Tirajele, barometre care atrag sau resping publicitatea, au cunoscut varia ii foarte mari. Sporuri de audien

vor înregistra publica iile specializate, magazinele pentru femei 19

i, mai recent, cele cu tema erotica, destinate publicului masculin, dar i cele economice sau financiare, în condi iile unei relative stabiliz ri a cadrului legislativ i de afaceri.

I.4. Radioul, Televiziunea, Internetul Radioul Revolu ia Electronic , de i mai pu in cunoscut

i recunoscut , a fost foarte

important . Consecin a cea mai important a revolu iei electronice, a constituit-o apari ia radioului. În primii ani de dezvoltare, comunica iile radio au fost numite telegrafie sau telefonie f

fir, expresii care nu au rezistat în timp, i cre au fost înlocuite cu termenul

generic, radio’’. Cea mai larg folosire a radioului o constituie radiodifuziunea, cu al s u caz particular, i de mare amploare televiziunea. Totu i, domeniile principale ale radiocomunica iilor, inclusiv cele spa iale, îl reprezint în continuare radiotelegrafia i radiotelefonia. Un subdomeniu de larg prezen în radiodifuziune este constituit de tehnica red rii ci înalt fidelitate a sunetului. Începuturile radioului s-au cristalizat în urma fenomenelor fizice, în special electrice, cercetate de pionierii acestei ramuri fascinante, cum ar fi Amp re, Gilbert, Volt , Faraday, Maxwell, Kelvin, sau Cavendish. Este unanim admis c primul care a fost în sur s realizeze o emisie i o recep ie de unde radio a fost fizicianul german Heinrich Hertz în 1887, care s-a bazat pe propriile studii de fizic teoretic , la care s-au ad ugat cele ale predecesorilor s i în special Maxwell. Un alt pionier care a contribuit la dezvoltarea radioului, a fost fizicianul rus Aleksandr Stepanovici Popov, cu al s u înregistrator de furtun , 1895, care a realizat primele recep ii sistematice, fiind i cel c ruia i se atribuie inventarea antenei. Guglielmo Marconi, sistematizând datele de pân la el, a oferit lumii, în 1896 primul sistem practic de emisie i recep ie bazat pe undele electromagnetice, bazat pe aparatul lui Tesla. Ulterior, în 1943, a fost recunoscut prioritatea savantului Nicolae Tesla asupra acestei inven ii (1893)(Tesla: „Marconi e un b iat bun. Las -l s continue. Folose te 17 din patentele mele”). i totu i... SUA atribuie în 1865-1866 dr. Mahlon Loomis, un dentist din Philadelphia, realizarea primei transmisiuni f 20

fir, în

statul Virginia de Vest prin eliberarea unui document oficial nr. 129971/30 iulie, i pune problema exploat rii comerciale a fenomenului. Acestea au fost chiar înaintea experien elor lui Hertz, i chiar a celebrului articol al lui Maxwell din revista Philosophical Transactions în anul 1865, care se intitula “A Dynamical Theory of the Electromagnetic Field”. În 1843 ia fiin primul serviciu telegrafic prin fir, între Washington i Baltimore, dup ideea pictorului american Samuel Morse, iar din acel moment nu a mai r mas de cut decât suprimarea cablului electric, ceea ce s-a i întâmplat câ iva ani mai târziu. În anul 1870 J.C. Maxwell demonstreaz matematic existen a undelor electromagnetice i posibilitatea acestora de a se propag cu viteza luminii (300.000 km/s), înt rind astfel ipoteza (nou la vremea ei), c Giuliemo Marconi reu

i lumin este tot o oscila ie electromagnetic . În sfâr it,

te pentru prima dat s transmit o telegram de 26 de cuvinte

între Glacebay Canada i Poldhor Anglia (3122 km), punând astfel bazele unei realit i, radiocomunica iile. În realizarea unei transmisii radio intervin dou tipuri de echipamente. Primul este echipamentul de emisie, care are rolul de a emite în eter informa ia util . Acesta, preia informa ia de voce sau alt surs , printr-un microfon, o aplic unui amplificator pentru ai amplifica semnalul, iar apoi semnalul este direc ionat c tre un modulator. Aici are loc un amestec al semnalului util, cu un semnal de radiofrecven , provenit de la un oscilator local. Din acest etaj, semnalul este injectat în etajul de radiofrecven

i apoi direct în

anten . Dup ce semnalul a fost astfel transformat în radia ie electromagnetic , intrevine al doilea tip de echipament, cel mai cunoscut, i anume echipamentul de recep ie sau mai pe scurt radioul. Aici, semnalul captat de antena receptorului, este demodulat, i apoi transmis unui amplificator de joas frecven . Difuzorul este ultimul element care mai intervine între radioreceptor i urechea uman . Dup tipul de modula ie al undei electromagnetice, întâlnim dou tipuri de modula ie. Acest frecven

modulatoare este

asigurat de oscilatorul local al echipamentului din care face parte. Întâlnim Modula ia în amplitudine AM, i Modula ia în frecven

FM.

21

Televiziunea, comunicarea audio-vizuala Televiziunea este mijlocul de comunicare de mas cu cel mai mare impact asupra societ ii. Tehnic vorbind, este definit ca un procedeu de descompunere, transmitere la distan

i apoi de recompunere a imaginilor. Inventat între cele 2 r zboaie mondiale, nu s-a dezvoltat ca una dintre media

publice decât de la sfâr itul anilor 1940, în Statele Unite apoi i în Europa. Copil al radioului i al cinematografului, acest suport a cultivat în mod progresiv un limbaj care, original fiind, îi permite s ocupe o pozi ie important în sistemul mediatic. Atunci când î i face apari ia, la începutul anilor 1930, ea suscit brusc uimirea primilor observatori fascina i de noua «teleprezen » permis de aceast form inedit de media. Este perceput de anali tii care îi poart interes ca un remarcabil «mijloc documentar» ce m re te considerabil puterea informa iei dat de radio, ad ugând auzul vederii. Important de tiut este c exist 2 tipuri de televiziune: mecanic

i electronic .

Din 1937, cea electronic s-a impus printr-un serviciu permanent de televiziune deschis de BBC. Emisia regulat începe în Statele Unite în 1939, iar din 1950 este emis un program de 28 de ore pe s pt mân cu o anten situat pe Turnul Eiffel. Apoi, programe regulate încep s fie emise i în alte ri precum: Suedia, Spania, România (în 1956) etc. Dac d m timpul înapoi i caracteriz m televiziunea putem observa c anii ’60 au fost marca i de inventarea televizorului color. Principiul const în descompunerea imaginii în 3 spectre (albastru-verde-ro u) i superpozi ionarea lor pe un ecran tricrom care are în componen de 3 ori mai multe «puncte» decât un televizor alb-negru. Anii ’70 au surprins introducerea noilor media (TV prin cablu, TV prin satelit etc) ce au permis alegerea mai multor programme, mai ales de origine str in

i o utilizare

cât mai flexibil a televizorului. Anii ’80 se caracterizeaz prin adaptarea sistemelor audio-vizuale na ionale în fa a invaziei programelor importate.

22

Anii ’90 marcheaz diversificarea f

precedent a programelor i emisiunilor,

concomitent cu perfec ionarea tehnicilor de transmitere a informa iilor prin intermediul noilor media. Prima perioad a televiziunii se caracterizeaz printr-o orientare pedagogic încarnat de mediatori ce între in cu telespectatorii o rela ie asimetric i ierarhizat , tradus printr-o programare discontinu , organizat în jurul emisiunilor înzestrate cu o mare longevitate ce îmbrac o func ie «ritual » pentru privitori. Noua er se diferen iaz printr-o tensiune crescut asupra destinatarului, solicitat întrerupere de animatori. Instala i în decoruri adesea construite dup modelul interioarelor telespectatorilor, ace ti moderatori cu ton familiar solicit în permanen publicul în modul complicit ii în emisiuni compozite (care amestec în mod nedistinct informa ia i divertismentul) i articulate unele cu altele. Televiziunea este cel mai ieftin mijloc de comunicare de mas din punctul de vedere al receptorilor, lucru deloc neglijabil într-o economie caracterizat de decalaje enorme între diferitele categorii sociale. Se poate constata c orice om aflat în posesia unui televizor, are acces aproape gratuit la informa ie (bineîn eles exceptând plata abonamentului la societatea de TV prin cablu sau TV public

i factura la energia electric ).

Mesajul audio-vizual beneficiaz de for de p trundere (vorbind la sensul propriu). Dac în urm cu mai bine de 13 ani pentru a ob ine o informa ie televizat trebuia s faci un drum c tre cas , ast zi informa iile pot fi receptate de aproape oriunde: localuri publice, magazine, camere i recep ii de hotel etc. Odat cu dezvoltarea tehnologiei în domeniul telefoniei celulare, a ap rut i o «televiziune mobil » fiindc se pot urm ri programe TV pe ecranul telefonului, gra ie aplica iilor Internetului. Televiziunea este azi omniprezent . Scriitorul Umberto Eco spunea: «Televiziunea este o institu ie care îi culturalizeaz pe pro ti i îi imbecilizeaz pe cei de tep i ‘ Nu trebuie uitat c una din func iile televiziunii, ca de altfel a mass-media în general, este cea culturalizatoare. În zilele noastre, aceast func ie este “ascuns ” cu cea de divertisment care, în cele mai multe posturi TV, predomin . 23

Conceptul de «cultur mediatic » define te în esen o cultur a divertismentului, o simplificare a formelor culturale ce sunt reduse, condensate, repovestite i resemnificate. Mass-media, în special televiziunea, creeaz aceast cultur ; ele înceteaz a fi un canal prin care se transmit celelalte componente culturale i devin ele însele un sistem cultural în sine. Un mesaj artistic, cultural, odat devenit emisiune TV, cunoa te obligatoriu un procent de degradare în planul recept rii. Televiziunea este o întreprindere al c rei prim obiectiv, din punctul de vedere al proprietarului, e de a-i aduce profituri materiale substan iale sau influen

politic . Dar

pentru asta trebuie s câ tige încrederea telespectatorilor s i servindu-le interesele. Ea se poate preface o vreme c face acest lucru, dar nu pentru mult timp. Se deosebesc ziari ti interesa i de bani, putere i faim , de jurnali ti care î i fac meseria din pl cere i se zbat s fac pu in ordine în presa româneasc . O întrebare v exista întotdeauna: «Ce serve te de fapt televiziunea, interesele proprii sau interesele cet enilor?» Laolalt cu tr

turile-i specifice, televiziunea întrune te ni te calit i pe care le

împarte cu unul dintre «p rin ii» ei, radioul: Prezen a oamenilor pe «oglinda mi

toare» (dup cum numea Radu Herjeu

televizorul), a prezentatorilor în fa a noastr , tr

turile lor, modul de a vorbi, de a gesticula,

fac c vizionarea unui program s devin o întâlnire între cel de acas

i cel de pe micul

ecran. Modelarea opiniei publice se datoreaz (sau e cauzat ) într-o m sur mult mai larg comunic rii de mas , în mod deosebit televiziunii, decât a celei intrapersonale sau surselor directe. Televiziunea roman a preluat din URSS nu numai aparatura necesar studiourilor, experien a sovietic sau televizoare, ci i rolul propagandistic. Într-un regim comunist, cum avea i România la acea vreme, presa scris , radioul, televiziunea erau subordonate ideologic Sec iei de Propagand

i Agita ie a Comitetului Central.

Înc de la prima emisie, în noaptea dintre 1956 i 1957, Radioul i Televiziunea au transmis mesajul adresat cet enilor de puterea politic . Ur rile au fost citite de Petru Groza, pre edintele Prezidiului Marii Adun ri Na ionale. Acesta a f cut un bilan al anului ce se încheia, cu referire la “marea noastr prieten , Uniunea Sovietic ”, a enumerat succesele României în materie de politic extern (România participase în acel an pentru 24

prima dat la o edin a ONU). La final a adresat cuvenitele ur ri pentru “oamenii muncii de la ora e i sate, cei ce muncesc ogoarele, inginerii, dar i savan ii sau cei ce în opere de art dau expresia vie ii noi a poporului nostru harnic i în elept”. Din arhiva televiziunii sar putea reconstitui o altfel de istorie a ultimilor cincizeci de ani, o istorie în imagini. De-a lungul unei jum

i de veac, Televiziunea Roman a evoluat din punct de

vedere tehnic, i-a sporit aria de acoperire i num rul orelor de program pentru c în anii ’80, pe fondul economiilor la energie electric , s -l readuc la cel ini ial – de dou . i-a schimbat sediul, num rul abona ilor a crescut, a participat cu produc ii proprii i a câ tigat premii la diferite concursuri interna ionale. A transmis în direct revolu ia, apoi integistrarea execu iei celor care reprezentaser pân cu câteva zile în urma principalul subiect al programelor sale – cuplul Ceau escu. A ar tat romanilor na terea în chinuri a democra iei postdecembriste, apoi a pierdut monopolul, fiind nevoit s intre în competi ie cu televiziunile private. O istorie lung

i zbuciumat , cu bune i cu rele, care- i a teapt

înc rândul pentru a fi scris . De-a lungul vremii, televiziunea i telespectatorii s i au fost sluji i de oameni cu talent, profesioni ti care i-au iubit meseria. În acela i timp, pentru a lucra în televiziune – sector propagandistic sensibil, “de mare r spundere”, cum se scria în documentele de partid –trebuia s aib , dosar’’ impecabil. Memoriu justificativ - Televiziunea român Un mijloc de a- i da seama ce valoare are ceva e s acel lucru s u acea fiin

i închipui ca-n viitorul apropiat,

va disp rea din via a ta.

Cum ar fi a adar zilele f

cutia cu ecran care-a intrat în ultimii 50 de ani în

utilit ile obligatorii fiec rei case din “locurile civilizate” ale globului p mântesc? Cum ne-ar mai trece acum serile f

“zapatul” telecomenzii? Ce ne-am face f

iluzia

importan ei noastre prezente la întâlnirile dintre mai-marii politicii? Dintre pl cerile care ne stau la îndemân , prin ce-am înlocui meciul de fotbal, emisiunea de divertisment, concertul ori telenovela preferat ? Despre ce-am mai vorbi cu vecinii ori cu colegii de lucru dac n-am avea “senza ionalul” din buc

ria ori dormitorul vedetelor cooperante?

Istoria televiziunii din România – înc nescrisa ori prezentat în vreun muzeu – este parte i, în acela i timp, istorie a ultimei jum

i de veac. Posibilit ile tehnice, formele i stilul 25

de comunicare, decorurile i vedetele sale s-au tot schimbat. Pân

i criticile ce i se aduc

sunt pe m sur marilor transform ri prin care televiziunea a trecut. Aceast fereastr spre lume ne-a schimbat complet traiul în dimensiunile sale esen iale: rela iile cu ceilal i, informa iile i percep ia asupra universului ori viziunea despre timpul liber i distrac ii, transformându-ne în “cet eni ai planetei”. Iar via a “la bloc”, f

micul ecran, “n-ar mai fi via a”. i cine tie ce record

mondial al “rating-ului” de sinucideri ar înregistra Bucure tiul! În primul deceniu, televiziunea i-a c utat drumul. La început nu emitea decât trei zile pe s pt mân , dou ore pe zi. În 1957 – primul an –, televiziunea a emis în total 600 de ore. Emisiunile se transmiteau în direct din studiourile A i B, situate pe Strada Moli”re nr. 2. Între 1966 i 1968, pe o suprafa

de 6,3 hectare s-a construit sediul din

Calea Doroban ilor num rul 191, unde se afla i ast zi. În februarie 1957 s-a realizat prima transmisie din afara studiourilor, realizat cu ajutorul echipamentului mobil. Evenimentul era concertul sus inut la Bucure ti de Yves Montând, cânt re cu priz la autorit ile de la Bucure ti pentru simpatiile sale “de stânga”. La 23 mai, dup “cronic de actualit i” de la ora 19:00, s-a realizat prima transmisie de teatru din Sala Studio a Teatrului National – piesa “cu mesaj” “Ziari tii”, a lui Alexandru Mirodan, în regia lui Moni Ghelerter, cu Radu Beligan în rolul principal. Se deschidea astfel calea transmiterii la televiziune a spectacolelor de teatru, dar i a concertelor de muzic . Mijloacele tehnice erau rudimentare i nici nu existau speciali ti “cu coal ” întrale televiziunii – regizori, monteuri, operatori. Treptat, televiziunea a început s produc propriile emisiuni – de la cele de divertisment la filme documentare. Prin longevitate i calitate se remarca i piesele de teatru jucate special pentru televiziune, spectacole în care au debutat i au jucat toate numele mari ale scenei romane ti. Dup 1989, pentru o scurt vreme s-a revenit la ideea transmiterii de televiziune a spectacolelor jucate în teatre, a a cum s-a întâmplat cu “O scrisoare pierdut ” a lui I.L. Caragiale, cu Victor Rebengiuc în rolul lui Tipatescu. Au ap rut i emisiuni precum “Agenda sportiv ”, “Buletinul meteorologic” “Teleenciclopedia”. Emisiunea de tiri se numea ini ial “Informa iile dupa-amiezei”. Din martie 1958 i-a schimbat denumirea în “Jurnalul Televiziunii”, iar din februarie 1966, 26

“Telejurnalul” – de sear

i de noapte.

Originalitatea i profesionalismul au f cut din emisiunile TVR marci de succes. În anii ’60, TVR dispunea de mici filmule e, dar programarea acestora era aproape imposibil . Adolf Oprescu – realizator al “Promenadei muzicale” i responsabil cu selec ia produc iilor cinematografice – a avut în 1965 ideea de a grupa micile documentare într-un calup mai mare, dând astfel na tere unei emisiuni. Ecoul formidabil al primei edi ii l-a pus pe gânduri pe realizator. Ajutat de un alt coleg, Dumitru Udrescu, a c utat un titlu. Dup ce “Enciclopedie” i “Scurtmetraje” au “picat” pe rând, s-a ajuns la “Teleenciclopedie”. Emisiunea a devenit permanent

i urma s adune o echip întreag . Mai lipseau sumarele

i un generic memorabil. Lucian Ionescu – ilustrator muzical – a apelat la studioul Sahia, unde speciali tii puteau aranja montaje muzicale. S-a ales o por iune din pies pentru pian i orchestra a compozitorului Nicolae Chirculescu. La împlinirea a cinci decenii de existen , TVR domina, f

eforturi, pia a media.

dubiu, po i afirma c TVR este institutia-mamut a României. Ar fi îns greu, dac nu imposibil, s consul i statistici privind impactul ei, deoarece televiziunea public nu are un centru propriu de cercetare i sondare a opiniei publice. Nici cifra angaja ilor ei nu este la îndemâna oricui. La o asemenea întrebare, din chiar interiorul institu iei, spunsurile sunt diferite, de i apar in unor “abilit i” – dup unii ar fi “peste trei mii”, dup al ii “vreo cinci mii de oameni”. Dificil este i s -i descrii corect evolu ia, c ci institu ia “oglind ” a trecutului nostru din ultima jum tate din secol încoace nu- i are scris în vreo carte istoria. Nu are nici m car un muzeu. i nici arhiva nu-i mai este întreag . În concuren acerb a presei din România, angaja ii din TVR tr iesc f

team .

Veniturile institu iei sunt asigurate în propor ie de trei sferturi din taxele contribuabililor, iar TVR domina pia a media prin neputin a rivalilor de a p trunde pretutindeni în mediul rural. Prin ce-a i sim i absenta TVR? – M-am hazardat de curând s -i întreb pe câ iva dintre apropia i. Transmisiunile sportive de mare amploare al c ror monopol îl de ine – mi s-a r spuns –, filmele artistice i... “Surprize, surprize”! Cam pu in, zic i eu, ad ugând “D-ale lui Mitica”. Singura emisiune “lucrat ” pe m sur for elor din TVR i a ambi iilor declarate de “televiziune a tuturor romanilor”, nu doar a celor din Bucure ti. 27

Internetul Dac secolul XX se spune pe drept cuvânt c a apar inut tehnologiz rii culminând în ultimii ani cu informatizare i dezvoltarea ciberneticii prin produsele finite calculatoarele, secolul viitor se spune c va fi al comunica iilor. Dac la început au fost semnalele morse, telegraful apoi telefonul care a revolu ionat comunica iile lucrurile au evoluat puternic la sfâr itul acestui secol culminid în zilele noastre cu un noi i puternic concept numit Internet. Ce este internetul, o scurt istorie i cum func ioneaz voi explica în urm toarele rânduri. Numit i reteua re elelor, Internetul î i are originea în ARPANET i în NSFNET. Internetul este mai mult decât o sum de conecsiuni, desigur nimeni nu a prev zut cum aceasta trecere de la o re ea militar la una public

i comercial ne va afecta felul în care

gândim despre informa ie i comunicare. În perioada anilor 60 Departamentul de Ap rare a Statelor Unite avea nevoie de o re ea de comunicare în cazul unui atac nuclear. RÂND o corpora ie militar a propus centralizarea comunica iilor într-o re ea. Aceast re ea con inea noduri capabile s transmit i s primeasc mesaje. Fiecare nod î i avea propria adresa astfel încât mesajul putea transmis un anumit nod. Departamentul ap

rii pentru proiecte avansate (The Defense

Departments Advanced Research Projects Agency) cunoscut sub numele de ARPA sau DARPA a decis s extind aceast re ea. În 1969 primul “Interface Message Processor”, predecesorul router-ului de azi a fost instalat la UCLA (University of California în Los Angeles) încât ARPANET-ul a început s se extind . ARPANETUL include câteva servicii care sunt i azi foarte importante în Internetul de azi, cum ar fi FTP-ul (File Transfer Protocol), remote login (TELNET) i E-mail (electronic mail). În timp ce ARPANET-ul începe s creasc , companii ca Xerox dezvolta tehnologia re elelor locale (LAN). Re eaua cu cel mai mult impact a fost Ethernet-ul, re ea ce permitea conectarea mai multor calculatoare împreun . Prima versiune avea teoretic o rat de transfer de 3 Mbps i mai târziu 10 Mbps. Cercet torii de la ARPANET au început s cread c ar fi folositor s conecteze LAN-urile la ARPANET.Pentru a putea realiza acest lucru a fost dezvoltat un protocol pentru a putea conecta tipuri diferite de echipamente. Astfel TCP-ul (Transmission Control Protocol) i Internet Protocol (IP). În 1983 cre terea Internetului a fost impulsionata de apari ia versiunii 4.2 BSD de UNIX care con inea i protocolul TCP/IP. 28

Pentru a în elege cum func ioneaz Internetul, trebuie s în elegem c Internetul nu este o entitate omogena. Intradevar este un mare miracol c totu i func ioneaz . Internetul are o structur , astfel încât dac vrei s trimi i un E-mail la calculatorul vecinului mesajul trebuie s str bat sute de mile. Mai mult chiar, ma inile care sunt conectate nu au fost construite s comunice direct între ele. i totu i Internetul func ioneaz . Punctul de început pentru to i pe Internet este ISP-ul (Internet Service Provider). Un ISP poate fi comercial sau o coal sau un colegiu, universitate, etc. Unii utilizatori pot fi conecta i în LAN, al ii pot avea acces la Internet folosind un modem i o conexiune PPP sau SLIP.. Toate ISP-urile sunt conectate la Internet prin alte ISP-uri.La cel mai de jos nivel un ISP local este conectat cu un alt ISP local. Urm torul nivel este reprezentat de ISP-urile care fac leg tura cu alte ISP-uri din exterior. Cum cererile î i g sesc calea c tre un site i cum informa ia î i g se te calea, este determinat de dou lucruri: routerele i protocoalele TCP/IP.Routerele (uneori numite i gateway) sunt asem

toare cu operatorii telefonici. Ei conecteaz re elele între ele i au

tabele de rut ri pentru a determina cum circula informa ia din i spre Internet. Routerele au un IP pentru fiecare leg tur , de exemplu un router care are o conexiune PPP i dou conexiuni ETHERNET ar trebui s aib 3 IP-uri. Secretul care face Internetul s mearg este protocolul TCP/IP.IP este component care mut pachetele de date c tre un nod al re elei c tre altul. TCP este component care verifica dac datele au ajuns unde trebuie. IP este un num r unic pentru fiecare calculator. Exist trei clase de IP-uri. Clasa A folose te primul num r pentru a identifica re eaua i ultimile 3 numere pentru a identifica calculatorul. Clasa B folose te primele dou numere pentru a identifica re eaua i ultimile dou numere pentru a identifica calculatorul. Clasa C (cele mai des folosit) folose te primele 3 numere pentru a identifica re eaua i doar ultimul num r pentru a identifica calculatorul. Clasa IPului este strâns legat de num rul de calculatoare din re ea. Dar pentru c este mai u or de inut minte un nume decât un num r Internetul folose te i un Domain Name. Dac routerul este operatorul pe Internet, atunci Domain Name Service (DNS) este cartea de telefon.

29

Capitolul II Impactul presei în rândul opiniei publice “Adev rata putere se afla în mâinile celor care controleaz mass-media.” - Licio Gelli

II.1. Premisele rolului democratic al mass-media Din punct de vedere tehnologic, mijloacele de informare în mas au fost puse de la bun început sub tutela autorit ii, fie ea politic sau religioas . La inventarea sa, tiparul a fost utilizat exclusiv pentru a r spândi sensurile ideologiei general acceptate în acel moment istoric. Pân la apari ia ziarelor destinate publicului larg în deceniul 3 al sec. XIX-lea, informa iile erau destinate unei elite aristocratice sau financiare, marilor bancheri ai nobilimii, militari economici de inând controlul asupra principalelor surse de comunicare. O alt constrângere venea dintr-un punct de vedere strict tehnologic: manual, tiparni ele scoteau foi volante la intervale mari de timp, iar pre urile de editare i de transport erau extrem de mari. De fapt, autocra iile i sistemele predemocratice erau interesate de îndep rtarea popula iei de la procesele decizionale, de absen a criticii fa

de ac iunile

publice specifice puterii i de cultivarea unui sistem „t cut”, unidirec ional, de comunicare cu cet enii. Comunicarea era marcat , în mod fatal, de o structur ierarhic menit s induc idei i concepte, i nu s cultive dialogul între participan i egali. Autoritatea dorea controlul opiniilor, nu i difuzarea lor, precum i restrângerea accesului de informa ii la o elit decizional . Putem spune c nu poate exista jurnalism f

public, iar acest public

care face posibil apari ia presei este este produsul Revolu iei franceze, este consecin a eliber rii con tiin elor i a ra iunilor din constrângerile autorit ii. Abia apari ia democra iei moderne – care a fost înso it

i marcat în dezvoltarea sa istoric de evolu ia a dou

concepte fundamentale: libertatea i egalitatea – a produs o ruptur radical de aceast tradi ie. De i procesul de eliberare a mass media de sub presiunea autorit ii politice a început abia o dat cu Iluminismul, el nu a devenit eficient decât o dat cu manifestarea comunic rii în sfera public , adic dup egalizarea liberului acces la informa iile politice sau de interes general. Aceste dou tendin e au format simultan i mecanismele mediatice 30

i procesele democratice. De aici apar unele func ii specifice ale mass media în cadrul sistemului politic: presa prezint publicului informa ii, interpreteaz

tirile i faptele,

influenzeaz opiniile aleg torilor, stabile te priorit ile în urm rirea ac iunilor politicienilor i socializeaz cet enii în interac iunea politic . Interesant este faptul c revolu ia de la 1890 a pornit de la refuzul presei pariziene de la Na ional de a se supune edictelor i ordonan elor restrictive a lui Ludovic Filip. Ini ial, presa era condus

i controlat de c tre

politicieni. Principalele ziare din Statele Unite, Na ional Gazette i Gazette of the United States au fost simple instrumente ale politicii de partid i a fost destinat uzului direct al elitei electorale compus dintr-un grup limitat de aleg tori, grup restrâns pe criterii economice. Erau publica ii lipsite de independen , cu o circula ie minimal

i dependente

de finan rile venite din partea puterii. Prima consecin

a apari iei presei de partid a fost reconfirmarea mpnopolului

asupra informa iilor de inut în mod exclusiv de reprezentan ii puterii. Dezvoltarea a avut în mod secundar o urmare subiectiv : impunerea unei anumite tipologii a jurnalistului. Acesta trebuia s fie loial, ideologic, devodat intereselor de grup, dependent financiar de patronii s i partinici i lipsit de independen . Valoarea ziarelor era doar una strct negativ , cu conota ia vindicatic , trebuia s ating scopuri personale în lupta electoral , s distrug poten ialii inamici i chiar s -i reduc la t cere pe sus in torii taberei adverse. De i abord rile teologice din sec. al XVII-lea au fost cele care au deschis calea neg rii dreptului de opresiune al statului asupra gândirii indivizilor, libertatea presei a ap rut ca un concept autonom abia în sec. al XIX-lea, odat cu gânditorii liberali anglosaxoni, pornindu-se de la premisa lui Lochn, care spunea: „nimeni nu poate împiedica alt persoan în via , tatea, libertatea sau proprietatea sa”. Pentru Mill, în tratatul „Libertatea presei, despre libertate”, libertatea de exprimare devine similar cu libertatea de exprimare în general, a tuturor cet enilor. Ziaristul nu este altceva decât un exponent al drepturilor naturale ale indivizilor, nu dispune drepturi superioare fa de concet enii lui, ci este un simplu cet ean dotat cu instrumente mai puternice de a transmite altora propriile op iuni. Scopul liberal al tuturor formelor de guvernare r mâne p strarea, cultivarea i men inerea libert ii, iar mass media trebuia s devin un instrument al libert ii sociale.

______________________________________________________________ *

Pop, Doru - “Mass-media i democra ia”, editura Polirom, Bucure ti 2001

31

Presa liberal se transform într-un inamic al secretelor guvernan ilor, al abuzurilor econimice, al domina iei elitelor ideologice. Consecin a imediat a libert ii de exprimare este dispari ia „dreptului istoric” al Puterii la p strarea secretelor i la impunerea cenzurii. Într-o lume a liberei manifest ri a ideilor, orice ac iune de interes general, ori o persoan implicat în sfera politic devine subiect de dezbatere public , i, implicit, orice „voce” individual are drepturi egale de participare. Oricine dore te s participe la dialogul ideilor poate s o fac , fie prin accesul la un mijloc la expr5imare existent, fie prin crearea propriului mijloc de comunicare. De aici, reiese, conceptul de matchdog (câine de paz ), atribuit jurnalistului, care provine direct din argumentele pie ei libere a ideilor i manifest rilor publice ale personalit ii i individului. Lipsit de ap rare în confruntarea opac face altceva decât s

i optuz a puterii, cet eanul nu poate

i delege o parte din putere în mâna politicienilor i, pentru a-i controla

pe ace tia, transfer o alt parte a puterii sale jurnali tilor. Astfel, jurnali tii sunt „dota i” cu dou func ii majore: supravegherea activit ii politicienilor i informarea corect a cet enilor. Supravegherea ar presupune un control permanent i o prezentare critic a activit ilor sferei politice, iar informarea ar însemna sus inerea procesului decizional – ambele în interesul cititorilor în ele i ca aleg tori. Ziari tii nu- i pot exercita aceste func ii democratice decât în cadrul jocului liber al pie e4i, sus in teoreticienii liberali, pentru c numai pia a permite mobilitatea ideilor, fiind permisiv

i inovatoare. Mai mult, pia a devine un alt refugiu al jurnali tilor din

calea presiunilor guvernamentale. Primul principiu este al absen ei cenzurii, finalitatea existen ei unei pie e libere este comunicarea f

restric ii. Al II-lea principiu, cel al

pluriracit ii, garant polifonia dialogului politic, dar i plurarismul ideologic. Alexander Mihnlejohn a definit 2 func ii majore ale rolului de câine de paz al jurnalistului în contextul general al democra iei: a)

func ia informativ – presa fluidizeaz comunicarea dintre Putere i cet eni,

îi ajut pe aleg tori s decid cu privire la reprezentan ii lor, îi stimuleaz pe ale i s fie aten i la dorin ele doctoratului i s reac ioneze la interesele cet enilor i impune re inerea Puterii fa

de ac iunile agresive în raport cu indivizii.

______________________________________________________________ *

Pailliart, Isabelle - “Spa iul public i comunicarea”, editura Polirom, Bucure ti 2002

32

b)

func ia critic (unde se manifest cu adev rat de watchdog presa supune

unei aten ii analitice i critice toate ac iunile Puterii momentului, evalueaz programele i proiectele politice i anun

participan ii la jocul comunic rii publice atunci când regulile

jocului sunt respectate de una dintre p

i.

II.2. Evolu ia comunic rii i sistemele politice Teoriile comunic rii eviden iaz o leg tur strâns între formarea democra iei i evolu ia mijloacelor de comunicare din Antichitate i pân în zorii epocii industrializ rii. În func ie de aceste condi ii s-a dezvoltat i con inutul no iunii de „media”. Primul proces relevant a fost trecerea de la cultura oral la cultura scris , iar modificarea a produs schimb ri pe 2 paliere: politic i psihologic. Alfabetizarea i accesul relativ u or la suportul fizic al transmiterii informa iilor (de la piatr la papirus) au fost secondate i de o modificare a rela iilor între indivizi. Chiar dac informa iile erau mai u or de transmis, ele deveneau i mai u or de controlat, dar, mai ales, mai u or deteriorabile. Exist o puternic leg tur între mobilitatea mijloacelor de comunicare i gradul lor de perisabilitate – papirusul e mai fragil decât piatra, hârtia mai u or de distrus decât papirusul, iar suportul electronic mai predispus distrugerilor i manipul rilor. A adar, definirea mijloacelor de comunicare se poate face fie prin termeni personali – ca un sistem de semne care intermediaz între individ i divinitate, individ i conduc torii s i – fie prin expresie, de la bun început, a sistemelor sociale dintr-un context dat, i, mai ales, ca manifestare exterioar a institu iilor oficiale. Un alt moment relevant l-a constituit eliberarea informa iilor, prin imboldul protestantismului i al apari iei tiparului, de sub controlul strict al elitei elericale. Modernitatea, caracterizat printr-o larg expansiune a mijloacelor de comunicare i prin masificarea informa iilor, a generat la rândul ei o modificare a raporturilor dintre indivizi, producând simultan o independen fa de autorit i, dar i o dependen fa de mass media. Într-o defini ie larg , pe linia interpretativ a lui Mc Luhan, mass media nu înseamn numai mesajele de natur semiotic , ci i transmiterea oric ror forme materiale cu con inut informativ, a tuturor tipurilor de „obiecte”: persoane, bunuri i informa ii. Sistemele comuca ionale cuprind deci toate genurile de „medii de comunicare”: osele, i de comunicare i limbaje. Astfel, tehnologiile comunic rii sunt cele care influen eaz 33

i determin orice distinc ie între epocile istorice, integrând canale de comunicare, participan ii sociali i contextul general într-o schem inteligibil . Un prim sistem ar fi cel al oralit ii, manifestat istoric în 2 momente: o oralitate ini ial , preistoric – ce st la baza primelor forme de comunicare, orientat mai ales prin conservarea, transmiterea miturilor i a istoriilor tribale; i o alt oralitate, „secundar ” – ce apar ine dep irii moderne a cuvântului scris i a literalit ii prin apari ia radioului. Sistemul scrisului, al literalit ii, este caracteristic societ ilor ambiguit ii, unde mecanismele de transmitere a informa iilor se exprim despotic i sunt puse în mod exclusiv la îndemâna puterii politice i a oficialit ilor. Sursa principal de papirus, delta Nilului, a fost supus unui constrol strict de c tre monopolul politic egiptean. Abia descoperirea pergamentului, folosit în biblioteca lui Parsimon, a permis revolu ionarea stoc rii informa iilor i schimbarea structurilor de putere din lumea antic . Odat cu dezvoltarea tiparului i cu p trunderea hârtiei pe continentul european, s-a dezvoltat sistemul indexial ini iat de codexul cre tin care permitea g sirea imediat a elementelor c utate, dar mai ales catalogarea i produc ia de serie. Astfel, noul monopol a intrat în uzul centrelor financiare. O elit economic , secondat de o aristocra ie politic a preluat controlul societ ii i a transformat canalele de comunicare în mijloace de perpetuare a propriilor interese. Mai mult, tiparul a adâncit conformismul i dependen a indivizilor de informa ii transmise oficial. Abia descoperirea undelor electromagnetice a permis extinderea puterii de stocare i transmitere a informa iilor din posesia elitelor politice sau comerciale în direc ia unei mase mari de oameni, precum i conturarea unui sistem automatizat. Apari ia telegrafului a fost legat înc de la început de un model ideal al democra iei, iar la celelalte mijloace tehnice (gramofonul, telefonul, radioul sau TV) au continuat tendin a ini ial , aceea a form rii unui model analogic al raporturilor sociale. Al II-lea moment în evolu ia electronic este reprezentat de impactul tehnologiilor digitale, rapide, accesibile i capabile s stocheze cantit i uria e de informa ii, ce pot fi difuzate în rândul unor grupuri mari de oameni, pe arii geografice largi, care nu înseamn altceva decât un alfabet numeric simplificat la maximum, accesibil tuturor indivizilor.

34

II.3. Controlul mass-media Mass media î i exercit for a i capacitatea de presiune asupra societ ii din patru direc ii: economic , simbolic , coercitiv

i politic . În sens economic, mass media

constituie un puternic factor de presiune asupra cadrului general de ac iune al mijloacelor de informare; la nivel simbolic, mass media pot fi considerate drept principalul factor de propagare a ideilor, cea mai puternic for

integratoare din societate, singura care poate

socializeze indivizii. În elese în sens pozitiv, mass media devin purt toarele valorilor democratice i educ cet enii în spirit civic, dar componen a negativ major r mâne dependen a fa

de proprietari, fa

de lumea afacerilor. Presiunea politic este poate cea

mai puternic dintre atribu iile preluate de mijloacele de comunicare în mas , dup explozia electronic de la începutul sec. XX. O mare parte din func iile partidelor politice – stimularea publicului, mobilizarea electoral , selectarea candida ilor – a trecut în sfera mediatic . De fapt, cea mai important atribu ie a institu iei partidului politic, crearea unei sfere de comunicare între cet eni i Putere, a fost asumat de pres , încât mediile de informare au dat simultan legitimitate democra iilor moderne, prin largul acces al aleg torilor la informa ii i au transformat sistemele politice într-un fenomen secundar al existen ei sociale. Dorin a de autonomie a individului, existen a mai multor surse de informare i principiul comunic rii f

restric ie au f cut posibile atât înt rirea democra iei, cât i

puterea mass media, libert ile individuale solidarizându-se cu libert ile politice ale comunit ii. Pe parcurs, jurnalismul tradi ional a fost înlocuit de jurnalismul corporativ. Democra ie i mass media În momentul construirii democra iei moderne, presei i-au fost atribuite trei principii elementare, orientate spre cele 3 componente ale procesului democratic în ansamblul s u: rela ia dintre cei condu i i conduc tori – controlul public asupra puterii politice, prin intermediul ziari tilor; rela ia dintre conduc tori i cei condu i – mobilizarea cet enilor i con tientizarea acestora în privin a deciziilor politice; i rela ia dintre cet eni: libera concuren politic

a ideilor. Ziari tii trebuiau s constituie un liant între Putere i public, între

i societate. Presa era menit s fie un mediu comunica ional absolut, singurul în

stare s medieze în societ ile moderne raporturile dintre masele de oameni. I principiu, cel al controlului asupra guvernan ilor, izvor te din ideea liberal – enun at înc din 35

1872 de Thomas Paine – a dreptului i a puterii ra iunii indivizilor de o lupt împotriva opresiunii autorit ilor. Presa reprezint o contrapondere fa

de tendin ele inerente ale

Puterii de a- i domina i teroriza „supu ii”. Al doilea criteriu î i are i el resursele în gândirea liberal : numai pluralitatea opiniilor i schimbul liber între cet eni, dezbaterea public între participan ii la actele sociale duc la adev r. adar, presa are rolul de a prezenta cu maxim acurate e ideile relevante care se manifest în sfera public , trebuie s stimuleze discu iile libere i s sus in o mai bun cunoa tere a dorin elor cet enilor. Ultimul principiu democratic elementar este acela al libert ii de exprimare, pornind de la valorile pie ei libere a ideilor. Dar pentru ca libertatea pie ei informa iilor s fie existente în mod real, trebuie îndeplinite alte 3 condi ii: concuren a neîngr dit , liberul acces la mijloacele i la sursele de informare i atitudinea critic . F if

schimbul nerestrictiv, f

libera circula ie a ideilor

libertatea de a primi i transmite informa ii, democra ia i presa liber nu mai exist .

De fapt, pia a liber a ideilor i opiniilor nu face decât s sus in al II-lea principiu enun at, acela al necesit ii deliber rii corecte (de c tre cet eni) pe baza unor informa ii pertinente i al stimul rii (prin cet eni) apari iei unor noi idei. Democra ia este un sistem imperfect, dar perfectabil; f

schimbul continuuu i critic de opinii i în absen a unui mediu favorabil

dezvolt rii continue a op iunilor alternative, democra ia î i submineaz propriile valori. Dac în sens larg socializarea presupune stimularea continu prin intermediul diver ilor agen i socializatori – coal , p rin i, mediu – socializarea prin mass media se manifest pe planul transmiterii ideologiilor dominante. Prin stereotipii, reprezent ri sau imagini este indus un conformism ideatic, f

a insista asupra explic rii ra ionale asupra

modului de func ionare a mecanismelor politice. Valori „externe” cum sunt egalitatea, libertatea sau democra ia pluralist se transmit prin repeti ii i contextualiz ri politice. Prin atribuire, mass media identific ideile cu persoanele i evenimentele generând solidarit i mai mult în raport cu efectele i interesele emo ionale decât cu principiile i valorile sociale. Prin difuzare, saturare i exagerare, mass media pot impune acele fapte i idei care corespund liniei oficiale i produc consens politic în raporturile dintre Putere i guvernan i. Performan ele sunt filtrate i sus inute prin argumenta ii specifice numai în 36

func ie de interesele ori ideile celor care le transmit. Receptorii sunt obi nui i s caute i selecteze automat numai acele informa ii care sunt transformate în evenimente, cu un grad înalt de spectaculozitate. Analizarea informa iilor transmise prin mass media dovede te sunt preferate acele mesaje care cultiv anumite activit i (masculine, agresive), un gen de personalit i (dominatoare, active), o tipologie comportamental (binele „nostru” triumf asupra r ului „lor”) i formalismul institu iilor (restric iile devin acceptabile atunci când i al ii se confrunt cu ele). De i defini ia democra iei presupune conducerea prin puterea poporului, acest lucru nu este poate real atunci când, poporul nu se constituie într-un public care s

i

exprime corect opiniile, care s organizeze i s influen eze procesul decizional, adic un public participativ. Îns , pentru ca publicul s poat decide în cuno tin

de cauz , el

trebuie s fie informat, sensibilizat, mobilizat i responsabilizat.

II.4. Libertatea presei În ultimul an s-au înregistrat cele mai multe cazuri de agresiune, intimidare i de amenin are cu moartea la adresa ziari tilor fa de anul 1999, când am început monitorizarea unor astfel de cazuri. aisprezece ziari ti au fost b tu i în ultimul an. Poli ti, politicieni i persoane neidentificate au amenin at verbal i au atacat jurnali ti în mai multe ora e din ar , majoritatea acestor cazuri nefiind rezolvate de autorit i. Mai mult, c atitudinea unor înal i demnitari ai statului fa

de acest subiect nu a facut decât s încurajeze aceste

atacuri, prin faptul c nu au condamnat ferm aceste acte de agresiune. Amintim în acest context declara ia premierului N stase din data de 23 decembrie: “Dac un simplu articol ar fi motiv de b taie eu ar fi trebuit s bat în fiecare zi un ziarist“. Dan Matei Agathon, Ministrul Turismului (în acea perioad ) i vicepre edinte al PSD, a amenin at-o, într-o convorbire telefonic , pe ziarista Sânziana Ionescu de la cotidianul Adev rul: “Bun seara, Sânziana! Noi doi cred c avem o problem . Te potole ti sau e nevoie s vorbesc cu Cristian Tudor Popescu? Vre i s retrag publicitatea din ziarul vostru? Nu e prima oar când mi-o tragi! i eu nu sunt masochist!?(…) Alt dat când vrei mai scrii despre mine, s m anun i i pe mine. C pot s o fac i altfel, s 37

tii!“.

Pe data de 25 iunie, trei jurnali ti provenind de la ziarul Telegraf i de la postul TV Neptun Constan a au fost b tu i, înjura i i amenin i cu moartea de omul de afaceri Mihai Caratan . Incidentul a avut loc în comuna Mihail Kog lniceanu în timpul unei inspec ii a Direc iei Sanitar Veterinare la ferma lui Caratan . Camera video a postului de televiziune a fost complet distrus în timpul incidentului, în prezen a poli tilor locali. A fost nevoie de interven ia trupelor DIAS pentru calmarea lui Caratan lui. Poli ia a dispus neînceperea urm ririi penale în acest caz în urma împ Carmen Cosma, redactor la cotidianul România liber la Evenimentul Zilei au fost agresa i la Petro ani de b

i a sus in torilor rii între p

i.

i Marius Mitrache, redactor

i profesioni ti, la câ iva zeci de

metri de sediul Poli iei. Incidentul a avut loc în plin strad , în data de 25 iulie. Poli ia i Prefectura au demarat anchete pentru identificarea agresorilor, dar nu a fost fost g sit nici unul dintre ace tia. Incidentul a avut loc dup ce Carmen Cosman a publicat o serie de articole referitoare la ilegalit ile comise de unii oameni de afaceri localÎn noaptea de 3 septembrie, la doar câteva zile dup ce a publicat un material despre lumea interlop din Tg. Mure , Cristian Teodorescu, redactorul ef al s pt mânalului Ziarul de Mure , a avut surpriza de a- i vedea ma ina arzând în parcarea din fa a blocului. Poli ia a considerat c incendiul a fost cauzat de un scurt-circuit. Nicu or Sgubeanu, operator la Antena1, a fost atacat, pe 21 decembrie, de un grup de cet eni, în timp ce încerca s filmeze incendiul survenit la vila din Ciolpani a fostului ministru al S

ii, Mircea Beuran. În urma agresiunii, Nicu or Sgubeanu a

suferit leziuni la piciorul stâng, având rotula spart

i ligamentele afectate. De asemenea,

jurnalistul acuza dureri puternice la ceaf . IPJ Ilfov a demarat o anchet în acest caz, principalul vizat fiind agentul de Politie Petric Ciuc , care nu a intervenit în timpul incidentului, de i se afla la fa a locului. Liviu Vulpe, ziarist la Adev rul, a fost amenin at pe 21 mai de unul dintre primarii de sector din Bucure ti, Marian Vanghelie: “B i, tu nu m urm re ti pe mine, ai in eles? pun baie ii s te urm reasc

i dup aia trimit pe cineva i te bag in portbagaj! Nu

glumesc!”. Nicolae Mischie, pre edintele Consiliului Jude ean Gorj, a explicat, la începutul lunii noiembrie, ziari tilor cum vede rela ia cu presa: “Dac nu respecta i interesele 38

jude ului, ve i p i ca al i colegi care nu au minte i sunt nesim i (…) libertatea de a te exprima nu înseamn s prezin i câte case are X sau Y i trebuie prezentate realizarile noastre”. La sfâr itul lunii iunie, PSD, prin vocea Dorinei Mih ilescu, i-a interzis ziaristei Adriana Du ulescu de la Na ional s mai participe la conferin ele de pres

i la briefing-

urile partidului pentru c scrie “de r u” despre partid. Mai mult, PSD a adresat o scrisoare redactorului ef al cotidianului Na ional prin care i se cerea s interzic ziaristei s mai scrie despre PSD. Ulterior, A. Du ulescu nu a fost l sat s intre în sediul PSD, iar fotoreporterul tefan Ioni a fost bruscat de membrii PSD. Mircea Sandu, pre edintele FRF, a interzis pe 19 august accesul jurnalistei Gabriela Arsenie de la Gazeta Sporturilor în avionul ce transporta echipa na ional de fotbal în Ucraina. Motiva ia: “este o supersti ie veche la echipa na ional legat de prezen a femeilor în avionul cu care lotul face deplasarea la meciuri”. Deputatul PRM Nicolae Vasilescu a propus în edin a din 8 decembrie a Biroului Permanent al Camerei Deputa ilor ca ziari tii s pl teasc pentru anumite informa ii pe care le solicit de la Camera Deputa ilor. Mai mul i deputa i s-au plâns în respectiva edin ziari tii solicit institu iei respective informa ii prea complexe (analize, statistici) în baza legii accesului la informa ii de interes public. “Informa ia a ajuns la mine, este a mea i dac eu o dau sau nu presei este problema mea” a mai ad ugat Nicolae Vasilescu. Comunitatea român din Statele Unite a creat în luna august site-ul internet www.anti-psd.home.ro. De la început, site-ul nu a fost primit în Trafic.ro. Pe 14 octombrie, la doar câteva ore dup ce site-ul a fost publicat în RevistaPresei.ro, Anchete.ro i pe grupul Romania-news, conducerea portalului Home.ro, care g zduia site-ul www.antipsd.home.ro, a ters site-ul respectiv, f

nici un e-mail de preaviz sau vreo explica ie,

de i con inutul acestuia nu contravenea regulamentului Home.ro.

______________________________________________________________

* Acest raport a fost realizat în cadrul proiectului FreeEx România, cu sprijinul financiar al Open Society Institute – Budapesta. Agen ia de Monitorizare a Presei – Academia Ca avencu. Publicat in Martie 2004

39

Libertatea presei - Anchet 1.Cum vede i situa ia libert ii presei în România la ora actual ? 2. A i fost supus/ vreodat cenzurii? 3. Se simte influen a politic în mass-media român ? Sabin Voda - Radio Reîntregirea 1.Presa este condi ionat politic i economic 2. Da. 3. Se simte foarte puternic. Lumini a Niculescu - publicist 1. Cred c presa româneasc e în c utarea propriei identit i. Se confund spiritul critic cu agresivitatea feroce, de tip Animal Planet, libertatea absolut cu permisivitatea absolut , combativitatea cu lipsa de polite e i delicate e, exigen a cu spiritul iacobin. Ce îi este îng duit lui Cristian-Tudor Popescu nu le este îng duit emulilor domnieisale. Nu neap rat în sensul de Quod licet Iovis non licet bovis, dar nici prea departe de spiritul proverbialului dicton latinesc... E un justi iar Cristian-Tudor Popescu, un Robespierre autohton. Sigur, avem nevoie de cât mai mul i justi iari în pres , într-o ar cu din ce în ce mai mul i justi iabili, iar CTP are talentul de a- i exprima opiniile cu maximum de efect retoric: aprig, înver unat, necru tor, ar ghilotina pre mul i dac ar avea mijloacele necesare la îndemân . Nu se poate spune c nu are dreptate când tun

i fulger împotriva

unuia sau altuia dintre politicienii zilei (sau împotriva tuturor deodat ). Ai vrea s n-aib dreptate, dar are! E greu, aproape imposibil, s i-l închipui pe CTP mul umit de ceea ce se întâmpl pe plaiurile noastre mioritice. Un lucru e cert. Ce nu este cu putin

la oameni,

este cu putin la Dumnezeu... 2. Nu. Am scris articole publicate în România liber , Cotidianul, Învierea, Altarul Banatului, Lumea credin ei, ROST, Vatra i nu mi s-a cenzurat niciodat niciun cuvânt, nicio propozi ie, nicio fraz .

40

3. Depinde de ce în elegem prin “influen

politic ”. To i avem simpatii i

antipatii politice, to i suntem influen i de ele, inclusiv corifeii mass-mediei na ionale. E normal s fie a a. Dac îns prin “influen

politic ” în elegem “manipulare politic ”,

atunci r spunsul trebuie nuan at. Desigur, se încearc o manevrare, o dirijare mai mult sau mai pu in subtil a cetateanului român (ne)turmentat de politic , mai ales pe calea emisiunilor p storite de canale de televiziune partinice, care- i întind antenele spre noi zi i noapte, dar asta nu înseamn c reu esc s ne influen eze în vreun fel. Atât timp cât ne vom p stra discern mântul, bunul sim , obiectivitatea, echilibrul, nu vom fi în pericol de a fi modela i precum plastilina de modelatorii de profesie. Chiar dac ei încearc , noi s ne ambi ion m s r mânem “impar iali”... Victor RONCEA - Ziua 1. Prost. 2. Da. 3. Da. Razvan Codrescu - director literar al Editurii Christiana (Buc.), redactor- ef al revistei "Puncte cardinale" (Sibiu), redactor- ef al revistei "Lumea credin ei" (Buc.) 1. Presa e liber mai mult în principiu decît în fapt. Peste tot primeaz interesele i rela iile patronale. 2. Da. Mai primejdioas îns decât cenzura propriu-zis (care e totu i mult mai restrâns

i mai discret decât în trecut), mi se pare o anumit autocenzur pe care i-

o impun mul i ziari ti, ca s nu se pun r u cu puternicii de care depind. 3. Da, mai mult decît la alte meridiane. Doar c , spre deosebire de vremea comunismului, nu-i doar o singur influen , ci varii influen e. Comandamentele ideologice sunt de regul împletite cu cele financiare. Marcel R du Seliste - Gazeta de Sud, Gazeta de Olt, Rost 1. Într-o anumit m sur , presa din România sufer mai degrab de un fel de autocenzur , decât de presiuni exterioare din partea vreunei autorit i publice. Interesele 41

patronilor de pres impun cenzur , viciaz politic editorial . Apare astfel fenomenul de afectare a libert ii presei chiar de c tre cei care lucreaz sau de in în proprietate institu iile de pres . 2. Nu. Poate i datorit faptului c publica iile la care scriu nu m oblig cu nimic (scriu în regim FREE, f

s solicit vreo recompens b neasc ). (Gazeta de Sud,

Gazeta de Olt, Rost) 3 Da. Mass-media este în rela ie cu mediul politic, oriunde în lume. În România, aceast rela ia prezint deocamdat tr

turi primitive, lipsite de un minim

deontologic. Exist îns numeroase semne c treptat, mass-media din România va reu i s se autodefineasc f

s mai fie necesar raportarea permanen

la interesele diferitelor

grup ri politice. Cristi Curte - "Via a religioas " 1. Presa privat e tributar tirajului/ratingului, iar cea de stat e uneori supus presiunilor politice. 2. Nu. Ar fi mai greu pt c activez într-o specialitate mai greu supus politicului-via a religioas a românilor. S-a încercat la un moment dat, cred c dinspre sfera bisericii o cenzur , dar pre edinta de acum, Maria Toghina, s-a împotrivit. 3. În Radio România s-a sim it sub guvernarea PSD.

42

Capitolul III Criza gazelor naturale mediatizat în presa româneasc

III.1. Scurt prezentare a situa iei analizate La mijlocul lunii aprilie, în anul 1909, la Sarmasel, jud. Mure , nu departe de Media , locul în care ast zi este concentrat cea mai mare parte a industriei de gaze naturale din România, a fost f cut prima descoperire de gaze naturale libere din România. Acesta a fost momentul de început al unei istorii care a schimbat favorabil i profund dezvoltarea social

i economic a regiunii i a întregii * 1909 - descoperirea primului z

ri. mânt de gaze naturale din România prin forarea

sondei 2 Sarmasel (Bazinul Transilvaniei) * 1913 - a fost înregistrat prima produc ie de gaze naturale în România de 113.000 Stmc * 1915 - se încheie un contract între Ministerul de Finan e ungar i “Deutsche Bank” din Berlin prin care se pun bazele “Societ ii Maghiare de Gaz Metan” * 1919 - se înfiin eaz “Direc ia gazului natural” cu sediul la Cluj, subordonat Ministerului Industriei i Comer ului din Bucure ti, care avea în exploatare câmpurile gazeifere de la Sarmasel i Cop a Mic , transformat în 1925 în Societatea Na ional de Gaz Metan “SONAMETAN” * 1961 - se experimenteaz

i opereaz primul depozit de înmagazinare subteran

a gazelor pe structura Ilimbav (jud. Sibiu) * 1972 - începe exploatarea z

mintelor de gaze naturale utilizând agregate de

comprimare * 1976 - s-a înregistrat produc ia maxim de gaze naturale de 29.834 mil. Stmc, debitul zilnic maxim de 116,3 mil. Stmc fiind înregistrat în luna februarie * 1979 - se realizeaz prima înmagazinare modern într-un z

mânt depletat de

gaze naturale la Urziceni, având rolul de a asigura preluarea continu a gazelor naturale 43

din import pe parcursul anului i asigurarea cu gaze naturale a Bucure tiului în perioada rece * 1982 - se amenajeaz cel mai mare depozit de înmagazinare subteran din România, la Bucure ti * 1991 - fosta Central a Gazului Metan se transform în Regia Autonom “Romgaz” SA * 1998 - Romgaz SA devine Societatea Na ional de Gaze Naturale “Romgaz” SA din componen a c reia f ceau parte cinci filiale: trei Societ i Comerciale de Explorare, Produc ie i Înmagazinare Subteran a Gazelor Naturale (Exprogaz Media , Exprogaz Tg. Mure

i Exprogaz Ploie ti) i dou Societ i Comerciale de Distribu ie (Distrigaz

Sud i Distrigaz Nord) * 2000 - prin Hot rârea nr. 334/28 aprilie 2000, a Guvernului României, Societatea Na ional de Gaze Naturale “Romgaz” SA Media a fost restructurata i reorganizata, prin separarea principalelor domenii de activitate. Astfel, au luat fiin

cinci societ i

independente: SC Exprogaz SA, SN Depogaz SA, SN Transgaz SA, SC Distrigaz Sud i SC Distrigaz Nord * 2001 - prin HG 575, SC Exprogaz SA i SN Depogaz SA au fuzionat, iar nou înfiin ata societate devine SNGN Romgaz SA. Romgaz i Transgaz – 100 de ani de la descoperirea gazului în România Grandioas . A a poate fi numit s rb toarea organizat de Romgaz i Transgaz Media pentru aniversarea celor 100 de ani de la descoperirea gazului în ara noastr . Sute de personalit i locale, jude ene i na ionale au fost prezente ieri la Media pentru a fi al turi de gazi ti. Mai mul i mini tri ai Executivului României au ajuns ieri la Media pentru a le ura „La mul i ani” gazi tilor. Evenimentele dedicate împlinirii celor 100 de ani de la descoperirea gazului în România continu

i ast zi.

Manifest rile prilejuite de aniversarea a 100 de ani de la descoperirea gazului în ara noastr s-au inut la Media . Înc de diminea , Sala Traube din ora a devenit neînc

toare pentru sutele de invita i care au sosit în ora pentru a marca cei 100 de ani 44

de gaz în România. Printre invita i s-au num rat i o parte din membrii cabinetului Boc. Ministrul Economiei, Adriean Videanu a l udat conducerile celor dou companii, Transgaz i Romgaz, pentru abordarea extrem de corect a crizei gazelor de la începutul acestui an. „Din p cate, mul i nu au observat un lucru extraordinar de important pentru România la începutul acestui an. În condi iile crizei gazelor, datorit performan elor Romgaz i Transgaz, am reu it ca România s gestioneze singur problemele interne f

niciun fel

de stopaj, nici la popula ie, nici în industrie, nici pentru orice alt consumator de gaze naturale. Este un moment optim pentru mine s le mul umesc celor de la Romgaz i Transgaz pentru efortul depus”, a spus Videanu. El a mai declarat c sper ca Romgaz s desf oare în viitor o activitate de explorare pentru a identifica poten ialul de gaz al platoului continental din Marea Neagr . La rândul s u, ministrul Transporturilor, Radu Berceanu, invitat la evenimentele de la Media , a salutat sutele de gazi ti prezen i în sal i le-a transmis cuvinte de încurajare. „Ave i puterea s p stra i lucrurile bune i s le maximiza i i poate s uita i unele gre eli sau unele ajust ri de parcurs care au fost necesare, sunt necesare i vor fi permanent necesare. Sunt convins c Media ul i gazele naturale din România sunt trup i suflet, pentru c pân la urm , gazele naturale i energia fac parte din economia româneasc

i

vreau s le urez succes, astfel încât la urm toarele anivers ri s fie i mai puternice aceste societ i”, a spus ministrul Transporturilor. utau potasiu i au dat de gaz În cadrul unei conferin e de pres , directorul general al societ ii Romgaz a f cut un scurt remember al istoriei gazului natural în ara noastr . „Serb m ast zi 100 de ani de la descoperirea gazelor în ara noastr , când la 22 aprilie 1909 a fost terminat pentru foraj sonda 2 de la S rm el, care a descoperit gazul metan în Transilvania. Aceast sond a fost preg tit

i proiectat pentru a descoperi s ruri de potasiu, dar din p cate i din fericire

pentru noi, a fost descoperit gazul metan. A fost o erup ie liber , care pân la urm a reu it fie controlat ”, a spus Marcel Piteiu. Directorul general al societ ii Transgaz Media , Ioan Rusu a spus c aniversarea celor 100 de ani de la descoperirea gazelor naturale reprezint doar primul dintr-un ir mai lung de evenimente care vor fi marcate pe parcursul acestui an. „100 de ani de gaz în 45

România înseamn pentru anul 2009 o s rb toare a întregului an. Nu numai acestea vor fi manifest rile care vor fi dedicate centenarului gazului românesc. Pe parcursul anului vor mai fi evenimente organizate, fiindc în 2009 vom marca alte câteva evenimente importante. Vor fi s rb tori i 95 de ani de la finalizarea primei conducte de transport a gazelor naturale din Europa, 50 de ani de la primul export al gazelor din România, care poate fi considerat i primul export din Europa al gazelor naturale i 35 de ani de tranzit interna ional în România i în Balcani, a spus Rusu. Astfel, tragând linie putem face urm torul rezumat: - 100 de ani de la finalizarea forajului la prima sonda de gaze din Romania si din Europa (22 aprilie 1909); - 95 de ani de la finalizarea primei conducte de transport a gazelor naturale din Europa (4 aprilie 1914); - 50 de ani de la primul export al gazelor din Romania, care poate fi considerat si primul export din Europa al gazelor naturale (1959); - 35 de ani de tranzit international in Romania si in Balcani (25 iulie 1974); - 30 de ani de import al gazelor naturale in Romania (1979); - 10 ani de la punerea in exploatare a primei interconectari dintre sistemele nationale de gaze ale Romaniei si ale Ucrainei (1999).

46

III.2. Istoricul crizei gazelor naturale Pre edintele Naftogaz: Gazprom a decis s suspende total furnizarea de gaze “În momentul de fa

pot spune c , dup toate probabilit ile, Gazprom a decis s suspende total

furnizarea de gaze ruse ti”, a spus pre edintele companiei na ionale ucrainiene Naftogaz, Oleg Dubina, la o conferin

de pres dup întrevederea cu responsabilii comisiei europene, transmite HotNews.

Dubina a ar tat c volumul de gaze livrat pentru transportul spre Europa a fost luni de 262 milioane metri cubi, pentru c , mar i diminea a, acest volum s fie de numai 92 milioane, iar în ultimele ore de 72 milioane. “Nu am fost avertiza i în acest sens”, a subliniat el.

Agen ia UNIAN precizeaz c la 5 ianuarie, Gazprom a decis s reduc livr rile sale de gaze pentru consumatorii europeni cu 65,3 milioane metri cubi pe zi, pân la 221,8 milioane. La rândul s u, eful administra iei preziden iale de la Kiev, Aleksandr Spanak, a declarat c Ucraina considera c pre ul optim la gaze naturale este de 250 de dolari mia de metri cubi, la un tarif de transport c tre

rile vest-europene de 2-2,2 dolari mia de metri

cubi la 1.000 km. Potrivit spuselor sale, men inerea tarifului actual de tranzit, de 1,7 dolari mia de metri cubi la 1.000 km poate fi p strat numai dac nu se modifica pre ul la gaze din 2008, de 179,5 dolari. “Partea rus nu vrea îns s aud de modificarea tarifului de tranzit, pozi ie care contravine în elegerilor noastre anterioare. Propunem s ne întoarcem la practic folosit în 2005, când pre ul de livrare a gazelor i tariful de transport erau stabilite în baza unor acorduri interguvernamentale directe”, a spus oficialul ucrainean, citat de agen ia ITARTASS. UE a condamnat Rusia: Sistarea livr rii de gaz rus în anumite

ri membre este

“complet inacceptabil ”, livr rile trebuie reluate imediat. Premierul Boc a vorbit cu comisarul european pentru energie. Uniunea European reac ioneaz la situa ia nou creat în conflictul privind gazul rusesc. Pre edin ia ceha a UE i Comisia European arata, într-un comunicat, c sistarea

47

livr rilor de gaz rusesc este “complet inacceptabil ” i c livr rile trebuie reluate “imediat”, informeaz AFP, citat de HotNews. Premierul român Emil Boc l-a informat pe comisarul european pentru energie, Andris Piebalgs, despre sistarea livr rilor cu gaze prin sta ia Isaccea 2 Transgaz, se arata într-un comunicat al Guvernului. “Am dorit ca la nivelul Comisiei Europene s existe, al turi de problemele semnalate de alte

ri, i o evaluare exact a situa iei României”, a

precizat primul-ministru. La rândul s u, comisarul european a precizat c se va implica, împreun cu pre edintele CE Jose Manuel Barroso, pentru a g si o solu ie privind situa ia gazelor. Pân la rezolvarea situa iei i pe perioada în care furnizarea de gaze prin sta ia Isaccea este sistata, premierul roman i comisarul european vor fi în leg tur permanent cu Ministerul Economiei, mai precizeaz sursa citat . UE c tre Rusia i Ucraina: începe i imediat negocierile La briefingul de pres de la Comisia European , purt torii de cuvânt au prezentat pozi ia din comunicatul de pres , ad ugând c UE le cere celor dou p

i, Ucraina i

Rusia, “s înceap imediat negocierile pentru rezolvarea definitiv a disputei”. Pre edintele Comisiei a intensificat contactele la cel mai înalt nivel cu cele dou p

i, au mai spus

purt torii de cuvânt. De i UE a subliniat clar c nu vrea s fie un mediator între cele dou p

i, Comisia

nu crede c declara ia oficial de ast zi, în care tonul este destul de dur, înseamn o mediere, dar reprezentan ii Bruxelles-ului nici nu au putut preciza ce rol considera c joac în aceast disput . “Este o disput între dou p aceea le cere p

i, iar UE nu este parte a ei. UE este afectat

i de

ilor s ajung la o în elegere, pentru a nu afecta consumatorii europeni”,

a spus un purt tor de cuvânt al Comisiei. La rândul s u, Ferran Tarradellas, purt torul de cuvânt al comisarului european pentru energie, a reamintit c Rusia i Ucraina au dat asigur ri c interesele europenilor nu vor fi afectate, dar a ad ugat c angajamentele furnizorului i transportatorului trebuie

48

onorate, pentru c ei s î i p streze în continuare credibilitatea i s arate c sunt de încredere. Care este sursa problemei? “Problema privind tranzitul gazului spre Europa este o chestiune între ele, îns trebuie s se a eze la masa negocierilor ca s nu afectezse consumatorul european”, a fost r spunsul CE. 11

ri afectate

Potrivit informa iilor Comisiei,

rile afectate pân acum, în care livr rile de gaz

rusesc au fost oprite sau diminuate sunt Slovacia, România i Bulgaria, Macedonia, Slovenia, Grecia i Turcia, Polonia, Ungaria, Austria i Italia. România i Bulgaria se confrunt cu reduceri severe ale cantitaii de gaz livrata, iar comisarul Andris Piebalgs a discutat cu premierii celor dou

ri, a mai spus purt torul de cuvânt.

Tarradellas a ar tat c , pentru a ajuta statele est europene, se vor aplica m surile prev zute de Directiva privind securitatea alimentarii cu gaz, adoptat în 204 i intrat în vigoare în 2008. Documentul prevede întrunirea unui Grup de Coordonare (Gas Coordination Group) care va decide ce m suri trebuie luate, dup o evaluare foarte minu ioas a situa iei, pe baza informa iilor furnizate de statele membre. “Situa ia s-a schimbat dramatic în noaptea trecut ”, a spus el, ceea ce a determinat convocarea Grupului pentru ziua de vineri. Pân atunci, statele membre trebuie s g seasc solu ii la nivel na ional. Procedur este c ele s ia astfel de m suri de urgen , dup care pe baza prezent rii situa iei, decide Grupul la nivel european. La reuniunea de vineri au fost invita i i reprezentan i ai Gazprom i Neftogaz. Ce m suri pot fi luate surile ce pot fi luate, potrivit Directivei 2004/67/EC, sunt o combina ie între ac iuni de urgen

- dar într-un num r extrem de redus, i ac iuni pe termen lung,

preponderente. În categoria primelor ar fi recurgerea la stocurile de rezerv , utilizarea unor combustibili aternativi sau a unor centrale electrice alternative, folosirea de gaz din produc ia intern . Alte m suri, mai degrab de perspectiva, ar fi existen a unor pie e de gaz lichefiat, contracte pe termen lung, flexibilizarea sistemului, crearea unor capacit i

49

transfrontaliere, construirea unei capacit i de transport i interconectarea acestora pentru livr ri din

ri membre, diversificarea surselor de gaz, coordonarea între operatorii din

distribu ie i transport. Gazprom sus ine c s-ar întoarce la masa negocierilor, dar acuza Ucraina de barbarie Vicepre edintele Gazprom, Alexandr Medvedev, a anun at la Londra ca partea rus este gata s revin la masa negocierilor cu Naftogaz, dac “Ucraina renun a la comportamentul barbar i se va purta a a cum trebuie”. Medvedev, care se afla în aceste zile la Londra, în cadrul unui turneu european de promovare a viziunii ruse asupra situa iei ap rute pe pia a gazelor din Europa a declarat, mar i, c partea rus este gata s revin la negocieri, în cazul în care Ucraina va trata aceast problem în logica rela iilor de afaceri i nu aceea a rela iilor politice, potrivit Ria Novosti, citat de NewsIn. Totodat , demnitarul rus s-a ar tat încredin at c cele dou p

i nu au nevoie de un mijlocitor pentru a rezolva

problema, referindu-se la ini iativa recent a pre edin iei cehe a UE de a organiza discu ii formale pe aceast tem . Aleksandr Medvedev: “Închiderea de c tre Ucraina a trei conducte de gaze, un mare risc pentru tot sistemul de transport al gazelor” Închiderea de c tre Ucraina a trei conducte de gaze din cele patru, în noaptea de 5 spre 6 ianuarie, poart un risc tehnic ridicat pentru tot sistemul de transport al gazelor, a declarat mar i la Londra vicepre edintele companiei Gazprom, Aleksandr Medvedev, citat de NewsIn. El a anun at c , mar i, la ora 2.30, Ucraina a închis trei dintre cele patru gazoducte de tranzit: Urengoi-Pomary-Ujgorod, Progress i Soiuz. “În consecin volumul de gaz livrat în Europa a sc zut de apte ori, iar situa ia continua s se deterioreze”, a declarat Medvedev la o conferin de pres sus inut la Londra. Cronolologia celor 15 ani de r zboi energetic zboiul cu Ucraina a început în 1993, se arata într-o analiza f cut de HotNews. La acea dat nu s-a ajuns la reducerea presiunii din conducte. Cu alte foste republici sovietice, Moscova a ac ionat mai ferm, scrie agen ia RIA Novosti într-o not privind istoria disputei gazelor din fosta zona de influen a URSS. În 2009, disput ruso-ucraineana 50

pe tema gazului se acutizeaz cu fiecare zi care trece. Luni, peremierul rus Vladimir Pu in a dat ordin gigantului Gazprom s reduc imediat volumul gazelor naturale livrate Europei prin Ucraina, pentru a descuraja furtul din conducte, de care Moscova acuza Kievul. În noaptea de luni spre mar i, livr rile de gaze ruse ti c tre România prin punctul Isaccea au fost oprite. Robinetul s-a închis i pentru Bulgaria, Grecia, Turcia i Macedonia. 20 august 1992. Societatea de stat Lentransgaz a redus cu 45% volumul livr rilor tre Lituania, invocând existen a unei datorii de 18,6 milioane de dolari i refuzul Lituaniei de a accepta s pl teasc la pre urile mondiale - 90 de dolari mia de metri cubi. În septembrie Lentransgaz a cerut achitarea, pân la 2 octombrie, a sumei de 37 milioane, amenin ând cu sistarea total a furniz rilor de gaze. Robinetul a fost închis la 10 octombrie. Dou zile mai târziu, livrarea era realuata, dup întâlnirea premierilor de atunci ai Rusiei i Lituaniei, Egor Gaidar i Alexandras Abishal. În 1993 pre ul achitat de Lituania a fost de 85 dolari mia de metri cubi. 20 februarie 1993. Concernul Gazprom anun a c inten ioneaz s reduc , din 25 februarie, livr rile sale de gaze c tre Ucraina. Pre edintele de atunci al companiei, Rem Viahirev, a spus c motivul îl constituie datoria Ucrainei de 300 milioane de dolari. Kiev a promis s restituie banii, astfel c lucrurile au revenit la normal. Prim plat a fost efectuat la 10 martie 1993, ea fiind în valoare de 48,2 milioane de dolari. 24 iunie 1993. Rusia înceteaz furnizarea de gaz c tre Estonia dup adoptarea de tre guvernul eston a unei legi în virtutea c reia majoritatea popula iei rusofone a primit statut de str in. Declara ia oficial a guvernului Rusiei preciza c sanc iunea este motivat de datoria

rii. Suma datoriei, precum i modul de solu ionare a conflictului, nu au fost

dezv luite. Se tie doar c la 12 iunie, partea estoniana a achitat Rusiei o prim transa a datoriei. Aprovizionarea cu gaze a fost reluat . 7 noiembrie 1994. Din cauza unei datorii de 220 milioane de dolari, Gazprom reduce la jum tate livr rile de gaz c tre Moldova. La 11 noiembrie, furnizarea a fost oprit complet. A doua zi, la 12 noiembrie, reprezentan ii Gazprom i Moldovagaz decid înfiin area întreprinderii mixte Gazsnabtranzit, c reia Chi in ul i-a încredin at, în schimbul a 40 de milioane de dolari din datoria total , conductele sale de export.

51

25 februarie 2000. Gazprom închide din nou robinetul pentru Moldova, pentru c de la începutul anului nu a achitat decât o treime din cele 15 milioane de dolari necesari. La 25 februarie livr rile sunt reluate, ulterior fiind achitata i datoria. 4 noiembrie 2000. Ministerul rus al energiei decide sistarea exporturilor de gaz tre Azerbaidjan, acuzat de utilizarea ilegal a carburantului. La 11 noiembrie, eful companiei na ionale azere, Natik Aliev, i-a scris vicepremierului de atunci al Rusiei, Viktor Hristenko, rugându-l s reia aprovizionarea în schimbul cre terii livr rilor de petrol. Astfel, conflictul a fost rezolvat. 18 februarie 2004. Rusia închide complet robinetul pentru Belarus, dup ce Minskul a refuzat s semneze, pân la convenirea pre ului la gaze pe 2004, a unui acord care stipula înfiin area de c tre Gazprom i Beltransgaz a unei întreprinderi mixte. Minsk dorea un tarif de 40 de dolari mia de metri cubi, Moscova - 50 de dolari. Ca urmare, f gaze au r mas regiunea Kaliningrad, Polonia,

rile Baltice i Germania de est. Partenerii

occidentali au cerut Rusiei explica ii. La 19 februarie, pre edintele belarus, Aleksandr Lukasenko a acuzat Kremlinul de “terorism la cel mai înalt nivel”. La mijlocul aceleia i zile, dup 18 ore i 47 de minute, blocada gazelor naturale era ridicat . Belarus a început primeasc gaze la un pre de 46,68 dolari mia de metri cubi, f

ca Gazprom s primeasc

o parte din sistemul belarus de transport. Conflictul gazelor dintre Rusia i Ucraina din 2005 a început de la faptul c , în martie, Kievul a ini iat trecerea la rela ii specifice economiei de pia

în sfera gazelor

naturale, propunând, totodat , Moscovei c tranzitul de gaze s fie pl tit în bani, nu cu materie prim . Rusia a acceptat. Pornind de la tarifele europene, Gazprom a propus 230 dolari mia de metri cubi, dar Kiev a refuzat categoric, insistând pe un tarif de 80 dolari, de la 50 cât achita la acel moment. La 31 decembrie, Vladimir Pu in a cerut guvernului s asigure livr rile de gaze c tre Ucraina în primul trimestru din 2006 în condi iile din 2005 numai în cazul în care partea ucrainean semneaz un contract de trecere la pre ul de pia . Naftogaz a refuzat. La 1 ianuarie 2006, la ora 10:00 Gazprom a sistat livr rile de gaze c tre Ucraina, conductele transportând numai volumul de carburant destinat consumatorilor europeni. Potrivit informa iilor Gazprom, între 1 i 3 ianuarie, Ucraina a sustras 223,5 milioane metri cubi de gaz rusesc. La 4 ianuarie, la Moscova sose te o delega ie ucrainean . Seara se semneaz un acord privind livr rile de gaze ruse ti pe o 52

perioad de cinci ani la un pre de 230 dolari mia de metri cubi. În acela i timp, Ucraina prime te gazul la un pre de 95 de dolari, pentru c Rosukrenergo amesteca gazul rusesc, mai scump, cu cel central asiatic, mai ieftin. În octombrie 2007 compania Gazprom anun a c va reduce livr rile de gaze naturale pentru Ucraina dac autorit ile de la Kiev nu achita datoria acumulat . La 10 februarie 2008, pentru prima dat de la ultimatumul dat de Gazprom, oficialii ucraineni recunosc existenta respectivei datorii. În acela i timp, vicepremierul ucrainean, Aleksandr Turchinov, a condi ionat stingerea datoriei de semnarea unui contract direct cu Gazprom. Oricum, noteaz RIA Novosti, partea ucrainean a evitat în permanen

s indice suma

îndatorat . Potrivit datelor Gazprom, datoria Ucrainei pentru gazele furnizate începând cu 1 ianuarie 2008 (circa 1,5 miliarde metri cubi) se apropia de 500 milioane dolari, iar datoria total la 1,5 miliarde. În România Consumul de gaz al României este acoperit integral din produc ia intern

i din

înmagazin rile subterane, dar absen a gazului de import a început s provoace unele probleme punctuale. Astfel, dac pân în urm cu ceva timp se tia c un singur agent economic a fost obligat de criza gazului s

i reia produc ia cu întârziere, anume Mechel

Târgovi te (fostul Combinat de O eluri Speciale), de curând a ap rut un nou nume: combinatul chimic Azomure din Târgu-Mure . De i combinatul, oprit din cauza crizei, ar fi trebuit repornit pe 12 ianuarie, conducerea i sindicatele au c zut de acord, s prelungeasc omajul tehnic în care se aflau muncitorii pân pe 1 februarie. Azomure este unul dintre cei mai mari consumatori de gaz din România, cu dou milioane de metri cubi de gaz pe zi (consumul na ional este de 61 de milioane mc/ zi). Reînceperea activit ii a fost amânat atât din cauza crizei gazului - dac ar fi pornit, probabil combinatului i-ar fi fost sistat gazul, dat fiind situa ia de urgen -, cât i a lipsei de comenzi de îngr

minte. To i angaja ii Azomure , 2.000 la num r, sunt în

omaj tehnnic de mai bine de o lun .

53

Pe de alt parte, de i autorit ile au dat asigur ri c exist stocuri suficiente de combustibili alternativi la dispozi ia centralelor electrotermice (CET), Electrocentrale Bucure ti (ELCEN) a cerut de urgen

un împrumut de 55.000 de tone de p cur din

rezervele de stat. Cantit ile sunt necesare pentru a se asigura func ionarea celor 5 CETuri din Bucure ti. Cantitatea reprezint mai mult de un sfert din toat rezerva na ional de cur , de 202.000 de tone (cifr avansat de ministrul Economiei, Adriean Videanu). Compania urmeaz s returneze cantitatea de p cur Rezervelor de Stat dup ce va semna un contract de achizi ie de p cur cu Petrom (între 150.000 i 300.000 de tone) care s asigure func ionarea centralelor din Bucure ti pân în var . Achizi ia cost îns multe zeci de milioane de euro - p cura s-a scumpit cu peste 20% în ultima vreme, ajungând la peste 300 de de dolari ton -, iar ELCEN se tie c are grave probleme financiare din cauza datoriilor pe care le are de recuperat de la RADET. Înc nu se tie cu ce va pl ti ELCEN cura. Au început s apar

i probleme de ordin tehnic, cauzate de înlocuirea unei p

i

din gazul necesar func ion rii unor CET-uri cu alt tip de combustibil (gaz sau p cur ). A a s-a întâmplat la CET Bac u, atunci când angaja ii au dorit s porneasc un cazan care func iona pe gaz i lignit cu mai pu in gaz, din cauza restric ion rii la nivel na ional. “Au cedat ni te elemen i din interiorul cazanului, ca urmare a arderii lor. Am oprit furnizarea agentului termic i am început ventilarea cazanului pentru r cirea instala iilor i începerea repara iilor”, a declarat Iulian Stoican, eful sec iei Termoficare de la CET. Repara iile vor dura cel pu in dou zile, perioad în care, cu celelalte echipamente, va fi livrat ora ului doar c ldur , nu i ap cald , iar cantitatea de gaz pentru CET a trebuit s fie suplimentat . În timp ce Europa tremur de frig f

gaz din Rusia, la Bruxelles se negociaz

solu ii. Gazprom a ajuns la un acord de principiu cu UE privind trimiterea observatorilor independen i ce vor fi îns rcina i cu monitorizarea tranzitului de gaze naturale prin Ucraina, dup ce Aleksei Miller s-a întâlnit la Bruxelles cu pre edintele Parlamentului European, germanul Hans-Gert Poettering. ”Cel mai important lucru este ca Ucraina s admit observatorii pentru monitorizarea sistemului s u de tranzit”, a ad ugat Miller, iar ca r spuns, dup câteva ore, Ucraina i-a dat acordul. eful Gazprom a cerut apoi Ucrainei s reia tranzitul gazului rusesc c tre Europa imediat ce observatorii î i vor începe activitatea de monitorizare. În 54

replic , eful Naftogaz, Oleg Dubina, a declarat c Ucraina garanteaz tranzitul gazului rusesc pe teritoriul s u, dac Rusia decide s reia livr rile c tre Europa. Oricum, chiar i în varianta în care ru ii deschid robinetul de gaz, e nevoie de cel pu in 36 de ore pentru ca alimentarea Europei s revin cât de cât la normal. Cei mai mari consumatori de gaze din România sunt combinatele chimice, industria metalurgica i industria sticlei, sus ine Gabriel Sârbu, directorul general al Departamentului Pre uri i Tarife în domeniul gazelor naturale din cadrul Autorit ii Na ionale de Reglementare în domeniul Energiei. “Ca i companie, cel mai mare consumator este combinatul de îngr

minte

chimice Azomures, cu aproape un miliard metri cubi gaze anual”, a declarat oficialul ANE, citat de NewsIn. Potrivit acestuia, consumatorii industriali i-ar putea relua activitatea spre sfâr itul lunii ianuarie sau începutul lunii februarie. “Toat industria a fost închis înc dinainte de Cr ciun, din cauza crizei economice. Nu aveau pia a de desfacere, pre urile au sc zut. Îns ne a teptam ca dup 20 ianuarie sau de la 1 februarie industria s

i reia activitatea”, a afirma Gabriel Sârbu.

România a consumat anul trecut 17,3 miliarde metri cubi gaze, cu un miliard mai mult decât în 2007, când consumul a fost de 16,3 miliarde metri cubi gaze. Diferen a de un miliard de metri cubi de gaze a fost dat de faptul c iarna lui 2007 a fost mai cald decât cea din 2008.

III.3. Dimensiunea fenomenului În cele ce urmeaz este prezentat un rezumat al situa iei aprovizion rii cu gaze naturale ruse ti în

rile europene afectate de aceast decizie.

Austria. Livr rile de gaze naturale c tre Austria au fost complet sistate miercuri, a anun at grupul petrolier i de gaze OMV, ce a ad ugat ca a recurs la rezerve, la produc ia intern

i la alte importuri pentru a garanta aprovizionarea cu gaz a consumatorilor.

55

Cehia. Importatorul ceh RWE Transgas a anun at miercuri ca tranzitul prin principala conducta din Rusia c tre Cehia i Europa de Vest a fost sistat de la miezul nop ii, informeaz NewsIn. Slovacia. Firma slovaca de gaze naturale Slovensky Plynarensky Priemysel (SPP) a anun at miercuri ca aprovizionarea cu gaze din Rusia a fost oprit în timpul nop ii, ad ugând c va oferi mai multe informa ii în cursul acestei zile. Slovacia va declara stare de urgen

din cauza sist rii livr rilor, a anun at mar i

agen ia ceha CTK, citându-l pe ministrul slovac al economiei, Lubomir Jahnatek. Aprovizionarea cu gaz a consumatorilor nu va fi redus . Fran a. Livr rile de gaze din Rusia c tre Fran a au sc zut mar i cu peste 70%, a anun at grupul energetic francez GDF Suez, ce a garantat aprovizionarea f

probleme a

consumatorilor. Bosnia. Principalul operator de gaze naturale din Bosnia, BH Gas, a anun at mar i ca aprovizionarea cu gaze ruse ti a fost sistat . Bosnia consuma anual circa 350 milioane matri cubi de gaze naturale, dintre care cea mai mare parte provin din Rusia. Consumul din ultimele dou zile s-a ridicat la 1,6 milioane metri cubi, din cauza temperaturilor extrem de sc zute. Serbia. Compania na ional de gaze naturale din Serbia a anun at c livr rile de gaze din Rusia au fost sistate mar i. Serbia importa 92% din necesarul de gaze din Rusia, prin Ungaria i Ucraina. “Aprovizionarea tuturor consumatorilor importan i a fost deja oprit ”, a transmis agen ia de tiri Tanjug, citându-l pe Dusan Bajatovic, pre edintele monopolului sârb al gazelor naturale. Gazele naturale reprezint circa 15% din consumul total de combustibil din Serbia. Italia. Importurile de gaze ruse ti prin intermediul conductei TAG au sc zut mar i diminea a cu 90% de la nivelul normal. Grupul italian ENI, cel mai mare furnizor de gaz al Peninsulei, a anun at ast zi c nu mai prime te gaz rusesc de la ora 01.00 (02.00, ora României). “De la ora 01.00, ne confrunt m cu întreruperea furniz rii de gaz provenind de la gazoductul TAG”, a spus ENI. 56

Acest gazoduct, care trece prin Austria, este singurul prin care ENI prrimeste gazul rusesc, a declarat un purt tor de cuvânt. Gazul rusesc reprezint circa 30% din importurile italiene de gaz. Scaroni a precizat c , de la prima criz declan at de disput dintre Rusia i Ucraina la începutul lui 2006, Eni a adoptat o politic de diversificare a aprovizion rii i de majorare a stocurilor. Ungaria. Ungaria a limitat consumul de gaze pentru consumatorii industriali, dup ce aprovizionarea cu gaze naturale ruse ti a fost oprit , a anun at compania de distribu ie Foldgazszallito Zrt. Consumul celor mai mari utilizatori a fost limitat mar i seara, iar restric iile au fost extinse miercuri diminea a asupra mai multor consumatori industriali, arata un comunicat al companiei. Ungaria estimeaz s utilizeze miercuri 64 milioane metri cubi de gaze din rezerve, în sc dere fata de 68 milioane metri cubi utiliza i mar i. Bulgaria. Aprovizionarea Bulgariei cu gaze naturale prin Ucraina a fost sistata complet mar i, a anun at ministrul bulgar al economiei. Rafin ria Neftochim Burgas, controlat de grupul rusesc Lukoil, i-a oprit exporturile de combustibil greu dup ce sistarea aprovizion rii cu gaze naturale a fcut ca grupul s treac la utilizarea petrolului. Germania. E.ON Ruhrgas a anun at c livr rile de gaze naturale c tre Europa prin Ucraina au fost reduse masiv începând de mar i i a estimat c intr rile de gaze în Germania prin Waidhaus, punctul de frontiera cu Cehia, vor fi oprite integral. Firmele energetice au avertizat c vor r mâne f pentru o perioad mai îndelungat

resurse în cazul în care disputa va continua

i dac temperaturile se vor men ine sub zero grade.

Slovenia. Principalul furnizor de gaze naturale din Slovenia, Geoplin, a anun at mar i ca aprovizionarea cu gaze naturale din Rusia a fost redus cu 90% de la ora 03.00 GMT, îns ca situa ia s-a ameliorat par ial dup ora 09.00 GMT. Geoplin a anun at c se afla în discu ii intensive cu Gazprom. Polonia. În Polonia, guvernul a aprobat o mo iune prin care reduce aprovizionarea cu gaze a clien ilor industriali, a anun at primul ministru adjunct. Livr rile de gaze naturale

57

ruse ti c tre Polonia, prin Ucraina, au sc zut drastic mar i, a mai spus primul ministru adjunct. Croa ia. Grupul de petrol i gaze INA a anun at mar i ca aprovizionarea Croa iei cu gaze naturale ruse ti a fost oprit . Turcia. Livr rile de gaze ruse ti dintr-o conduct vestic ce tranziteaz Ucraina au fost oprite, a declarat mar i ministrul turc al energiei, Hilmi Guler. Turcia i-a majorat importurile de gaze naturale ruse ti prin intermediul unei conducte ce trece pe sub Marea Neagr . Grecia. Toate importurile de gaze naturale din Rusia prin Ucraina au fost sistate mar i, a declarat ministrul bulgar al economiei. Cu toate acestea, Turcia a spus c aceasta sistare nu îi afecteaz exporturile de gaze c tre Grecia. Macedonia. Toate exporturile de gaze ruse ti c tre Macedonia, prin Ucraina, au fost oprite mar i, a declarat ministrul bulgar al economiei. România.

zboiul gazelor dintre Ucraina i Rusia a lovit i România. Livr rile

de gaze naturale pentru România au sc zut brusc cu 30-40%, ca urmare a disputei pe care o au Rusia i Ucraina, a declarat directorul Transgaz, Ioan Rusu, citat de postul de televiziune Realitatea TV. Aceast situa ie ar putea dura pân la 4 ianuarie, sus ine Rusu. “De la Dispeceratul balcanic al gazelor am fost informa i ca importul gazelor din Rusia a sc zut cu 30% din aceast dup -amiaz (2 ianuarie 2009 - nr). Situa ia va dura pân pe 4 ianuarie 2009. Noi b nuim c situa ia a fost creat pe fondul conflictului dintre Ucraina i Gazprom”, a ad ugat directorul general al Transgaz. Volumul zilnic de gaze ruse importat de România se ridica în mod obi nuit la 10 milioane metri cubi, iar ieri sear acesta a fost mai mic cu circa 3 milioane metri cubi, a explicat Rusu, care a dat asigur ri c România este preg tit fac fa unei sc deri a presiunii gazului pentru c va folosi resursele din depozitele de gaz. Reprezentan ii Transgaz i Romgaz declaraser , în cursul zilei de ieri, ca livr rile de gaze naturale din Rusia c tre România, tranzitul i presiunea acestora se afla în parametri normali.

______________________________________________________________ *

Acest material a fost cules de pe http://www.wall-street.ro/articol/International/56764/Tarile-afectatede-criza-gazelor-ruso-ucraineana.html

58

România, Polonia i Ungaria au reclamat sc deri ale livr rilor de gaz cu pân la 30%. Vina este pasata între cele dou tabere, iar Gazprom anun a c s-ar putea lipsi de serviciile Ucrainei în distribu ia de gaz c tre Europa. Totul a pornit de la datoriile acumulate de Ucraina în ultimele dou luni i de la negcocierile privind pre ul combustibilului. A a cum a promis, Rusia a i stat livr rile c tre Ucraina în prima zi a anului 2009. Atât Moscova cât i Kievul d duser asigur ri c livrarea de gaz c tre europeni nu va fi afectat . Dar situa ia a sc pat de sub control. Polonia a anun at asear c prime te cu 6 procente mai pu in gaz. Ungaria, aflat în aceea i situa ie, a precizat c popula ia nu va avea de suferit. Aflat la conducerea Uniunii Europene de doar 3 trei zile, Cehia a anun at pentru luni o reuniune de criza a ambasadorilor UE la Bruxelles. Între timp, o delega ie ucraineana a început un turneu prin marile capitale occidentale în încercarea de a solu iona conflictul cu Gazprom. Uniunea European , care pân acum a preferat s nu se amestece în rela iile ruso-ucrainene, ar putea interveni pentru ca membrii s i sunt direct afecta i. Rela ii încordate cu Ucraina ar putea determina Gazprom ca, pe viitor, s renun e de tot la serviciile Kievului. Au fost elaborate deja mai multe rute ocolitoare prin Marea Baltica i Marea Neagr , dar proiectele sunt înc departe de finalizare.

III.4. Mediatizarea crizei gazelor naturale în presa scris Criza gazelor naturale a fost puternic mediatizata în presa româneasca. Unul dintre cele mai importante cotidiane în care s-a scris despre criza gazelor este evenimentul zilei, ziar în care Adrian Videanu spunea: Vom lua in calcul intreruperea totala a importurilor de gaze Livr rile de gaze din Rusia spre România prin sta ia Isaccea 2 (jude ul Tulcea), de 4,7 milioane mc/zi, reprezentând dou treimi din volumul importat, au fost oprite, mar i diminea a, astfel c importurile curente din aceast

ar se ridic în prezent la doar

2,5 milioane mc, realizate prin punctul Mediesul Auriu. “Am contactat oficialul Gazprom la Bucure ti care nu a avut un r spuns la aceast situa ie, afirmând c oprirea nu se datoreaz Gazprom, ci problemelor pe re eaua de transport”, a declarat Videanu. 59

Potrivit lui Videanu, autorit ile vor discuta în continuare cu reprezentantul Gazprom la Bucure ti, dar i cu ambasadorul Ucrainei, pentru a identifica solu iile necesare. De asemenea, a fost informat

i Comisia European cu privire la aceast situa ie.

“De i situa ia nu este una dintre cele mai favorabile României, avem lucrurile sub control. Niciun consumator casnic nu va fi afectat i vom lua m suri pentru a proteja i consumatorii industriali, prin reducerea consumului CET-urilor i trecerea acestora la combustibili alternativi (p cur

i c rbune)”, a declarat, la rândul s u, premierul Emil

Boc. eful Guvernului a convocat, în aceast diminea , comitetul pentru siguran a aprovizion rii cu gaze naturale, condus de ministrul Economiei, Adriean Videanu, i format din reprezentan i ai Ministerului Administra iei i Internelor, Autorit ii Na ionale de Reglementare în Domeniul Energiei, Petrom, Romgaz, Transgaz, Distrigaz Sud i E.ON Gaz, pentru a analiza situa ia determinat de reducerea volumului de gaze importate. Boc a ar tat, la finalul discu iilor din cadrul comitetului, c autorit ile se confrunt cu dou constrângeri, legate de evolu ia problemelor dintre Rusia i Ucraina i, respectiv, condi iile meteorologice. El a afirmat c pot ap rea “izolat” probleme legate de presiunea gazelor în cazul în care temperatura exterioar coboar sub minus 15 grade Celsius, dar a asigurat c

i în aceste condi ii echipele tehnice sunt preg tite s intervin .

“Evident c avem dou constrângeri, una legat pe termen mediu de evolu ia acestei situa ii dintre Rusia i Ucraina, i, în al doilea rând, pot ap rea variabile în func ie de temperaturile de afar . Dac ele nu vor coborî sub 15 grade nu vor fi probleme, dac temperatura va merge mai jos de 15 grade, s-ar putea s apar izolat probleme legate de presiune, dar i în acele condi ii echipele tehnice sunt preg tite s intervin

i s fac fa

provoc rilor”, a spus Boc. Consumul intern actual de gaze este de 61,5 milioane metri cubi pe zi, din care 33 milioane milioane mc sunt asigura i din produc ia intern curent , 26 milioane mc din cantit ile înmagazinate, iar 2,5 milioane mc din import prin Mediesul Auriu.

60

Bulgaria, Grecia, Turcia i Macedonia se confrunt

i ele cu oprirea gazelor ruse ti,

ca rezultat al conflictului privind pre ul gazului între furnizorul rus Gazprom i Ucraina, prima tara de tranzit a gazului rusesc. Livrarea de gaze naturale ruse ti c tre Turcia, prin Balcani, a fost oprit definitiv, dar Rusia continua s aprovizioneze Turcia prin conduct Blue Stream, care face leg tura între cele dou

ri direct, pe sub Marea Neagr .

ELCEN: Bucure tenii nu vor avea probleme cu înc lzirea cel pu in 15 zile Bucure tenii i const

enii nu vor avea probleme cu înc lzirea cel pu in 15 zile,

întrucât exist stocuri de p cur care pot suplini lipsa total a gazelor naturale necesare producerii energiei termice pân pe 20 ianuarie, a declarat, pentru NewsIn, un oficial din conducerea ELCEN. “ELCEN a redus cu 25% consumul de gaze la cererea Dispeceratului Na ional de Gaze, iar diferen a de materie prim a fost înlocuit cu p cur , pentru c produc ia de energie termic s nu aib de suferit. Popula ia nu trebuie s

i fac griji, întrucât exist

stocuri de p cur care pot suplini o eventual lipsa a total a gazelor naturale pe o durat de dou s pt mâni”, a spus reprezentantul ELCEN. El a inut s precizeze c ELCEN va reduce cantitatea de energie furnizat consumatorilor industriali în cazul în care temperatura se va men ine mai mult timp la valori mai mici de 10-15 grade Celsius, pentru a asigura c ldura din apartamente. Directorul general al RADET, Virgil Ramba, a dat asigur ri c bucure tenii nu vor pl ti în plus pentru a acoperi cre terea costurilor de producere a energiei termice, ca urmare a folosirii pacurei. “De i producerea energiei termice pe p cur este mai scump , bucure tenii vor pl ti acela i pre pentru c ldur . ELCEN asigura necesarul de consum pentru 93% din totalul de 572.000 de apartamente ale Capitalei, iar de acest furnizor de energie depind CET Sud, CET Vest, CET Progresul, CET Groz ve ti i CET Titan. Restul energiei termice este asigurat de centrale mai mici de cartier, care sunt alimentate cu gaze naturale i nici la acestea nu sunt probleme în acest moment”, a declarat pentru NewsIn, Virgil Ramba.

61

ELCEN este cel mai mare produc tor de energie termic produs în centrale termoelectrice, producând anual peste 40% din energia termic distribuit în sistem centralizat i aproximativ 12% din cantitatea de electricitate generat în întreaga ar . Compania are în componen sucursalele Bucure ti, Mure i Constant , ale c ror capacit i au o putere instalat de circa 2.000 MW. (NewsIn) ET Gala i utilizeaz dou treimi gaze i o treime p cur de mar i de diminea Electrocentrale Gala i a trecut, mar i diminea a, la func ionarea mixt gaze-pacura, în scopul continu rii furniz rii de energie termic în parametri normali c tre societatea local de termoficare Apaterm SA, dup reducerea cu 40% a volumului de gaze primit. Directorul general al Electrocentrale Gala i, Tudor Petre, a anun at, mar i, c unitatea a început s primeasc cu 40% mai pu ine gaze naturale din cursul dimine ii, transmite corespondentul NewsIn. Pentru a contrabalansa sc derea cantit ii de gaze primite, CET a început s utilizeze i p cur , astfel încât produc ia de energie termic s r mân în parametrii normali. Potrivit lui Petre, CET folose te, de mar i diminea a, dou treimi gaze naturale i o treime p cur , stocurile centralei acoperind consumul pentru urm toarele dou s pt mâni. Totu i, prefectul jude ului Gala i, Gabriel Panaitescu, a inut s îi lini teasc pe cet eni. “Este un foc de paie. Nu sunt probleme deocamdat ”, a declarat, mar i, Panaitescu. Produc torul de agent termic Electrocentrale Gala i poate func iona pe gaz metan i p cur , ace tia fiind combustibilii de baz . Unitatea mai preia, îns , gaz de cocs i gaz de furnal de la combinatul siderurgic ArcelorMittal Gala i. CET produce energie electric i energie termic . Pe partea de electricitate, are o putere instalat de 535 megawa i pe or , îns 160 de megawa i or sunt în plan de casare. În ceea ce prive te energia termic , termocentrala are o putere instalat de peste 700 de gigacalorii pe or . Agentul termic produs este furnizat în exclusivitate societ ii edilitare Apaterm SA, care distribuie ap cald

i c ldura consumatorilor casnici i industriali din municipiul Gala i. Autoritatea Na ional de Reglementare în domeniul Energiei (ANRE) a aprobat

majorarea, la 1 ianuarie 2009, a pre ului de produc ie afi at de CET Gala i la energia termic , scumpire care se reflect

i în pre ul de facturare pentru popula ie. Astfel, de la 62

aceea i dat , g

enii pl tesc 140 de lei pe gigacalorie, în loc de 120 de lei, cât au pl tit

pân la sfâr itul anului 2008. “Pre ul de produc ie pentru Gala i aprobat de ANRE este de 158,31 lei pe gigacalorie. La acest pre se adaug 82 lei pe gigacalorie distribu ia energiei termice c tre popula ie, rezultând un pre de produc ie total de 240,31 lei pe gigacalorie. Din acest pre se fac urm toarele compens ri: 59,61 lei pe gigacalorie de la Guvern pentru combustibil i 40,70 lei pe gigacalorie reprezentând subven ia acordat de Prim rie. Deci total subven ii 100,31 lei pe gigacalorie. În aceste condi ii, pre ul de facturare pentru popula ie este 140 lei pe gigacalorie”, declara pe 16 decembrie primarul Gala iului, Dumitru Nicolae, anticipând hot rârea de Consiliu Local privind scumpirea gigacaloriei. (NewsIn) Centralele termice din Timi oara i-au redus consumul de gaz cu aproximativ 32% Consumul de gaz metan la cele dou centrale din Timi oara a fost redus, mar i, cu 32%, iar pentru a nu se ajunge la sc derea parametrilor de furnizare a agentului termic tre consumatori Colterm a suplinit deficitul de gaze cu p cur

i c rbune, transmite

corespondentul NewsIn. „Am fost nevoi i s diminu m u or parametrii de livrare ai agentului termic, în scopul respect rii noilor transe de consum. Pentru c popula ia s nu fie prea afectat , am suplimentat cantit ile de c rbune i p cur la cele dou centrale termice din ora , CET Centru i CET Sud”, a declarat corespondentului NewsIn, Aurel Matei, directorul general al societ ii de termoficare Colterm. Potrivit directorului Colterm, resursele de combustibili ajung pentru înc cinci zile. Potrivit sursei citate, timi orenii nu vor resim i, cel pu in mar i, deficitul de gaz. „Sper m c toat aceast criz s se rezolve într-o zi sau dou ”, a mai spus Matei. În aceast lun , timi orenii vor pl ti pentru c ldura doar 60 la sut din factura. Ei au pl tit în avans 40% pentru factur care va fi emis pentru luna decembrie, în luna septembrie. Regia de termoficare a ree alonat plat facturilor din lunile de iarn , ca s ureze efortul financiar al timi orenilor. Pre ul gigacaloriei în Timi oara este de 162 lei i 62 de bani. (NewsIn)

63

O central electric transnistreana care alimenteaz România nu mai prime te gaz Centrala electric de la Cuciurgan, situat pe teritoriul Transnistriei i care exporta energie c tre România, nu mai prime te gaze i a trecut la c rbune i p cur , îns consumatorii din R. Moldova nu sunt afecta i de sistarea livr rilor pe conducta de tranzit tre Balcani. Prim-vicepremierul moldovean Igor Dodon, care este i ministru al economiei, a declarat pentru NewsIn c autorit ile de la Chi in u “au luat leg tura cu administra ia centralei de la Cuciurgan înc acum dou zile i aceasta i-a trecut produc ia de energie electric la c rbune i p cur ”. În acest moment central are rezerve suficiente pentru a aproviziona Republica Moldova cu energie electric , spune Dodon. Centrala hidroelectrica de la Cuciurgan a exportat în ianuarie-octombrie 2008, energie electric în valoare de 38,1 mln USD, reprezentând 4,9% din exporturile totale ale Transnistriei, potrivit datelor Ministerului Reintegr rii. Toat energia electric produs la Cuciurgan a fost livrata României, un contract în acest sens intrând în vigoare în iulie 2007, potrivit aceleia i surse. Num rul doi din Guvernul moldovean a anun at c nu s-au înregistrat sist ri de livr ri de gaze pentru consumatorii finali din Republica Moldova. “Suntem în contact direct i în negocieri atât cu Gazpromul cât i cu partea ucrainean . Mai exist gaze în conducta din sud care tranziteaz Republica Moldova spre Balcani, dar presiunea este în sc dere. Republica Moldova mai are înc o conduct de gaze prin care este alimentat din nord i unde livr rile sunt deocamdat în limitele obi nuite, ceea ce permite asigurarea consumatorilor în parametrii obi nui i”, a declarat Igor Dodon. Luni, prim-vicepremierul moldovean a respins acuza iile formulate de compania ucrainean Naftogaz potrivit c rora Republica Moldova, în complicitate cu Gazpromul, ar fi crescut nesanc ionat consumul din conduct spre Balcani cu 10 milioane metri cubi pe zi, prejudiciind astfel imaginea Ucrainei. Acuza iile au fost reluate mar i de ambasadorul ucrainean la Sofia. Potrivit lui Dodon, aceste declara ii drept o provocare menit s camufleze cauzele reale ale sc derii livr rilor spre Europa i a spus c Republica Moldova nu consuma preia din conduct nimic peste cantitatea de gaze contractata de la furnizorul 64

rus. Republica Moldova nu poate consuma fizic zece milioane de metri cubi de gaze pe zi i nici nu are unde le stoca, consumul sau anual constituind 1 miliard 400 milioane metri cubi. (NewsIn)

Clien ii E.ON Gaz România nu sunt afecta i de reducerea livr rilor de gaze naturale din import Deficitul de gaze naturale rezultat în urma reducerii livr rilor de gaze naturale din import nu afecteaz la acest moment clien ii E.ON Gaz România, a anun at mar i compania. “Deficitul de gaze naturale rezultat în urma reducerii livr rilor de gaze naturale din import nu afecteaz la acest moment clien ii E.ON Gaz România. Furnizarea gazelor naturale se desf oar la parametri normali, deficitul fiind acoperit cu cantit i de gaze naturale disponibile din produc ie intern

i din stocurile de gaze naturale existente. Astfel,

pân în prezent, compania noastr nu a fost nevoit s aplice m suri restrictive clien ilor i”, se ar

în comunicatul E.On Gaz România.

E.ON subliniaz c împreun cu SNT monitorizeaz evolu ia situa iei create, fiind preg tite s ia toate m surile care se impun, inclusiv m suri restrictive, în vederea limit rii eventualelor dezechilibre ce pot ap rea. Cantitatea de gaze naturale depozitat în stocurile strategice poate asigura necesarul României pe urm toarele ase luni, iar sc derea presiunii din sistem nu va afecta decât jude ul Gala i, ce ar putea trece pe energie alternativ , a spus, pentru NewsIn, ministrul Economiei, Adriean Videanu. “România are rezerve de gaze pentru urm toarele ase luni, îns problema cu care ne confrunt m în acest moment este c nu puteam extrage din depozite decât 26 de milioane mc. Consumul de gaze al României este acoperit în acest moment din rezervele strategice, din extrac ie - 33 milioane mc - i din cantitatea de gaze care intr în ar prin punctul de la Mediesul Aurit -2,5 milioane mc”, a declarat Videanu, pentru NewsIn.

65

Ministrul Economiei a dat asigur ri c în momentul de fa

întregul sistem la

nivel na ional este echilibrat i nu exist probleme cu presiunea gazelor. “Dac industria chimic

i cea siderurgica ar fi func ionat la capacitatea normal ,

am fi putut avea în acest moment probleme, întrucât era necesar folosirea unei cantit i mai mari de combustibil alternativ (p cur , c rbune n.r.) pentru a acoperi deficitul necesar de 7 milioane mc, îns în acest moment situa ia este sub control. Între orele 8.00 i 10.00 am reu it s echilibr m sistemul, astfel încât s nu avem probleme cu presiunea”, a precizat ministrul. Mar i, începând cu ora 3:05, livr rile de gaze ruse ti prin sta ia de intrare de la Isaccea au fost sistate, volumul acestora fiind de 4,7 milioane de metri cubi pe zi. România consuma zilnic, în perioada de iarn , 61,5 milioane de metri cubi de gaz. Premierul Emil Boc a dat asigur ri, mar i, c niciun consumator casnic nu va fi afectat de oprirea livarii gazelor din import, precizând c una dintre m suri va fi reducerea consumului de gaze la CET-uri, care vor utiliza în perioada urm toare p cur

i c rbune.

(NewsIn)Videanu a ad ugat c singura zon din ar unde ar putea ap rea probleme ca urmare a sc derii presiunii gazelor ar fi Gala iul, îns în aceast situa ie “Electrocentrale Gala i va folosi o cantitate mai mare de c rbune i p cur pentru asigurarea energiei termice la parametri normali”.

66

Sondaj de opinie public O cercetare asupra opiniilor unui grup de oameni prin intervievarea unui e antion din acel grup; rezultatele finale ale unui sondaj reprezint generalizarea r spunsurilor ob inute într-un num r reprezentativ de cazuri.

,Sondajul de Opinie Publica (SOP) s-a constituit într-un un program de cercetare a opiniei publice din România, a c rui misiune a fost analizarea crizei gazelor naturale mediatizate în presa româneasc . Chestionarul a fost aplicat pe un e antion de 100 de persoane din ora ul Pite ti, femei i b rba i cu vârst cuprins între 25-50 de ani. 1. De unde a i aflat de criza gazelor naturale? o

Presa scris ,

o

TV,

o

Radio,

o

Internet.

Din totalul de persoane chestionate, 45% au spus c au aflat de criza gazelor naturale de la televizor, 30% au aflat de aceast criz din presa scrisa, i doar 15% dintre ei au aflat de la radio, iar 10% au aflat cu ajutorul internetului. 2. Considera i c opinia public a fost influen at de mass-media prin mediatizarea acestei crize? o

Da, a fost influen at ,

o

a fost influen at într-o mic m sur ,

o

nu a fost influen at .

La întrebarea de mai sus, 60% din persoanele chestionate consider c massmedia a avut influen

asupra opiniei publice, urmate de 35% care sus in c influen a a

fost în mic masur , iar la final doar 5% consider ca mass-media nu a avut influen e asupra opiniei publice 67

3. Cum v-au influen at pe dumneavoastr

tirile care au avut ca subiect criza

gazelor naturale? La întrebarea “Cum v-au influen at pe dumneavoastr

tirile care au avut ca

subiect criza gazelor naturale”, 65% dintre responden i consider ca daca situa ia va continua, vom avea probleme grave, 30% dintre ei cred c institu iile mari sunt cele mai afectate, iar 5% din persoane nu î i fac nicio grij . 4. Ce surse de informare considera i c sunt credibile? o

Presa scris ,

o

TV,

o

Radio,

o

Internet.

Întreba i “Ce surse de informare consider c sunt credibile?”, 35% dintre pite teni se bazeaz pe tirile de la TV, 30% consider c presa scris e pe locul 1, 25% ascult

tirile la Radio, iar pe ultimul loc se situeaz

68

tirile de pe Internet cu doar 10%.

Studiu În perioada 06 ianuarie - 19 ianuarie 2009, am facut un studiu de caz a crizei gazelor naturale mediatizate în 3 dintre ziarele na ionale: Evenimentul Zilei, Adev rul i Libertatea.. Cercetarea s-a f cut dup urm toarele criterii: spa iul alocat tirii, trimiteri pe pe prima pagin , folosirea ilustra iilor. Monopolul l-a de inut ziarul Adev rul cu urmatoarele procentaje: 82% din spa iul unei pagini de interior a fost alocat pentru criza gazelor, 56% din tirile publicate au avut trimiteri pe prima pagin

i în 25% din articole au fost incluse i ilustra ii.

Locul II îl de ine ziarul Evenimentul Zilei cu: 68% spa iu alocat pe pagin pentru criza gazelor, 49% din articole au avut trimiteri pe prima pagin

i doar 16% dintre ele au

avut i ilustra ii. Pe locul III se situeaz ziarul Libertatea: 46% spa iu alocat pe pagin pentru criza gazelor, 27% dintre tiri au avut trimiteri pe prima pagin s-au folosit ilustra ii.

69

i doar în 12% din cazuri

Concluzii

În fiecare zi, milioane de oameni caut în ziare i în alte surse mass-media informa ii i divertisment. Îns , acestea au fost adesea controlate de diver i magna i-care au fost acuza i de manipularea surselor de informare - i opinia publica-pentru propriile scopuri. Comunicarea publica se refer la schimbul i împ rt irea de informa ii de utilitate public , cât i men inerea liantului social. În general, canalele de comunicare în institu iile statului pot fi atât formale cât i informale. Canalele formale de comunicare se transmit fluxurile informa ionale oficiale. Canalele informale de comunicare se stabilesc în general între persoane i grupuri informale. Acestea sunt formate din angaja i care au interese comune i afinit i.

Informa iile

transferate prin acest tip de canal de comunicare sunt neoficiale i au un caracter personal u general: ele nu sunt verificate. Comunicarea institu ionala este o comunicare extraorganizationala prin care institu ia din administra ia public urm re te s

i înt reasc imaginea, s suscite în jurul

ei un climat de încredere i simpatie din partea cet enilor. Comunicarea extern a institu iei statului contribuie la notorietatea i imaginea organiza iei în institu ie. Ea îndepline te simultan func ia de promovarea a institu iei publice a statului i a unit ilor administrativ-teritoriale. Într-o societate democratic mass-media ca i canal de conumicare i informare se afla în slujba cet eanului atât ca individ cât i ca colectivitate. Din punct de vedere al legisla iei în vigoare, institu iilor statului le revine responsabilitatea inform rii cet enilor (informare exact audien

i simpla), primirii acestora în

i a consult rii problemelor acestora. Aceasta informare nu poate fi f cut decât

prin intermediul presei, audiovizualului prin expunerea corect a informa iilor, informa ii oferite prin intermediul conferin elor de pres

70

i a comunicatelor.

Nu trebuie uitat faptul c mass-media reprezint cet eanul de rând i se afla în slujba cet eanului, f

de care acestea nu pot exista.

Ca un rezumat al concluziilor privind mass media putem spune: a)

Presa a ap rut i s-a dezvoltat în timp din ce în ce mai repede, pe m sura

dezvot rii societ ii omene ti, ca urmare a nevoii oamenilor de a comunica i a se informa. b)

Presa are în primul rând un rol de formator de opinie.

c)

Presa are rol educativ, de instruire a celor care o urm resc.

d)

Presa are rolul de manipulare a opiniei publice atunci când este folosit cu

rea inten ie e)

Pentru a- i îndeplini rolurile de mai sus este foarte important ca presa s fie

liber

71

Bibliografie ·

Coman, Mihai – “Mass-media i democra ia în Europa de Est”, editura

Polirom, Ia i, 2004, ·

Coman, Mihai - “Introducere în sistemul mass-media”, editura Polirom,

Ia i, 2007, ·

Dalhgren, Peter - “Jurnalism i cultura popular ”, editura Polirom,

Bucure ti, 2004, ·

J. Aumente, R. Hiebert, P. Gross, O. Johnson and D. Mills, - “Journalism

in Eastern Europe”, N.J., Hampton Press, 1998, ·

Lippmann, Walter, - “Public Opinion”, N.Y., Free Press, 1995,

·

Marinescu, Valentina - “Metode de studiu în comunicare”, editura

Niculescu, Bucure ti, 2005, ·

Mucchielli, Alex – “Comunicarea în institu ii i organiza ii”, editura

Polirom, Bucure ti, 2008, ·

Pailliart, Isabelle - “Spa iul public i comunicarea”, editura Polirom,

Bucure ti, 2002, ·

Popa, Dorin - “Comunicare i publicitate”, editura Tritonic, Bucure ti,

·

Pop, Doru - “Mass-media i democra ia”, editura Polirom, Bucure ti 2001,

·

Rusti, Doina - “Mesajul subliminal”, editura Tritonic, Bucure ti, 2005,

·

Schiller, Dan - “Objectivity and the News: The Public and the Rise of

2005,

Commercial Journalism”, Philadelphia, University of Pennsylvania Press, 1981. ·

http://www.wall-street.ro/articol/International/56764/Tarile-afectate-de-

criza-gazelor-ruso-ucraineana.html ·

http://www.dntb.ro/sfera/64/gross.htm 72