Albatros In Viata Romaneasca

  • June 2020
  • PDF

This document was uploaded by user and they confirmed that they have the permission to share it. If you are author or own the copyright of this book, please report to us by using this DMCA report form. Report DMCA


Overview

Download & View Albatros In Viata Romaneasca as PDF for free.

More details

  • Words: 7,688
  • Pages: 9
:Sf. 7

IULlE 1974

ANUL XXVII

Viata Rom3neasca

REVISTA

EDITATA

DE

UNIUNEA SCRIITORILOR

r



lnof~

~i

ION HOREA CORNELIL S1EfA;-':ACHf

daca vr('3uU\:2u~u:w"",,", -t>pre'1te (\ersurl) ProCesorul ~I moarlea

....

GRIGORE HAGIU

Cer vll.ratcc, 11.\"oare astrale, VIs tnstelat la l11..rmuri (vcrsurl)

AL. CERNA-RADl LFStU

SirnuHnd cvadarea

Mal aproapC' d(l ~ufJetul meu (versurl)

Pastel, les melcH ca frigul. Pc strl1.l, VI!!;

(versurl)

DAN \'ERONA

ILEANA M\L.A CIOll' RADU A

TON ROMA'

NICOL.\E BALOTA

FRANCESCO PEl

~\RCA

Spiritul "tarllncsc" tn praza lui Marin Prcda Motive $1 cercuri !:otillstice tn memorllle lui Nicolae lorga Doull. 50n('te (traducere de

Eta Boerlu)

CRO'''C\ L1TER.\R \ • Figura crltlcil lui Eugen Simian

CORNEL REGt-.{A.'J

CARTI - OAME"II- FAPl E [mil Bott.. In C~I .. row Irumuo..se ~zil ,Pelle 001' • ~tf'i tCelur R
,!II

B U CUR E ~ T I,

CAL E A

V I C TOR 1 E 1

115

SIMULIND EV ADAREA "~am

~L:ut

nitiodatd fllm nl' adunusC'lTl,

in i..lrlld

ill~ului

I !}.I I ,

nOUd ... tuc!t·nli .-.:i Pni\ c ( .. Hut'j b\llUTl'... tPIlP c
(pi

gr('~(' . .d
n' al,ume m' ..,trJ.1WS(' laol3ltd. din d'lo]t'';f'vntd: nici 1l:1111 lrntr£' noi HI n m<.l:J nJaL mult ell' dOlldZpd ~i Hnll de dilL Dar, ('xpull.ati din \ ir~td ('xplord­ rilor [prnPTan' dl' drumuri !loi "pr(' "lncliilp" fdbuloaseJor ("omori spiritualC', I <.Iufragid.spm in rC'dlil8\ilr> de apor-alip,> dl(' und {'pod Car(' l<.lra

,\hi

L

j('~ispm

a

nc 51Th £'a 'illb bolla ei prabu';'iit.l 'ji jntrt' orhonlurilt·j ... trim!£', 1.0dk· cumplila pWlidJ intrared noa"lril in \iata: ura~lanul lH'bunid Und pu"Uilor pc')tt' paminl ~i \ cdeul in<;lI,i St' ddtina be/mC'l:c, din tL'mclii.

Ne !U';C''>(' dat 'ia trdim ,i]C']c si nOPt'I(' d" qrO<JZd ale man'lulul lC'giQnar din ianudriC'. Rdtc'inM'm prin Ord)ll1 binluH cll' C'xplozii, oco· lind ade~ea bttltilp dl' singl' ilv-..i nl'1nchC'gilt. Vdzusl'rn ('a(l.ane (JmC'~ ne~li atirnate in tirliqC'lc nld('{'laril1or dC' pC' ('aiN VdrarC',ti. YM.U· sem sol datu I arzind de "iu pC' 0 str.adA de pc lingi:i Piata Victor~ei. Fusesem martori in<;paiminta\i 1a 0 Yindtoare dl' oaml'lli cum nu mai cunoscuS(.' btoria ace!>tor pdminturi. Jin na im8ziilor inccacc. {PC'stC' treizeci el" ani, un mai til1dr prif'kn - poetul M. F. - a\ ca. sa-mi aminteasca iClrclc ceasuri in<,pdimintdtoare, pO\ e~tindu-mi: "Cind a izbu<:'I1il rebeliullea legionard, mama:;;i ,u mine am fost l:ldapostt,i in cas a bunicului. Locuinta noastri1 era nl'Siguri1. Cu cUeva si1ptc1mtni inaintc, tab. scc1pase de rnoartC' numai fiindcc1 aetornl G. C'alborC'ilnu Indrc1znisc, pe stradli, sA~l <;mulgd d:n miinile 5i de sub pistoalelC' Jeg'ionarilor care-J ridioasNa -:;i-I dllceau 1ntr-o direelie nC'cunosclltA ­ cum SC' spuned de obicc·i. Nu implinisem niei sapte ani, dar ~tilul din oras, II v('dC'am pe bunloul tot mai incruntat, jar chlpul mamC'i dobinclN tr~s~turi n{'o­ bISD'U'ite, intilnite parc~ pC'
16

17

tLlneric ~i am \·rul sa slrig. Dar mi-~ fosl fric<1. rel="nofollow">J-am strigal; 111-a invaluit spaimd ca 0 suelodre reeC'. $i iC!.r am dat Sa str19. NIi-era insa ~i mai friea de tipatllJ pe carc l-a<;> fi seas. Intra3em intr-o inJ.311­ luire 'absurda, de c(J,5rnar. Tot a>a de bru~c cum se stinsese, 1umll101 s-a aprius. M-am uitat bUimacit imprejur 5i, run intimplarC', m-am va­ zUl ill oglinda. Eram cu 5i pared uu enarn 81.1: gllra m~ se strimba,;p, buzele iml erau uscah:, peste ochij c!i}atat.i se lasase 0 ceala Jilptoa5a. Tn chiplIl de acum a1 marnei am re,llno~cllt ehiplIJ mell de atunei, <;;j nu mi-a mai fo<;t frica. 11 simteall1 pc buniellJ, e1easupra, intin­ zind co\'()ru] pt'sk chepcng ~i tragfnd masa Ja loco Sedeam in bra­ tC'lc illampi ~i stri.ngeam pleoapelC', ca sa llU rna doara intunericul. Tirz1u, am auz:t 10\'ituri putemic'e in ll)a camered unde Tamasese buniouL $i un glas 'aspru, ragu:;;it: "dcschide, ba, eli sparg u,;>a,>. Lo\'iturile ~i strigate1c bubuiau surd, infundat, in bee-iul nostru. Bra­ teJc marnci parca ma sugrumCliu. L-lam banuit pc bunicul tiriodu-:;e et!tre u;;<J, descuind-o; pc Urm[l, jar glaslll acela Ti'lgu$it, mai tarC', mai de aproape: «unde sint?» Peste capuJ moo, pc dU$umea, s-au rostogolit pa;;i gre1. «I-,ai bagat in beei, dobitocule I.» Am simtit cum sJCib('~te strinsoato-a. bra\elor mamei. J\m ,auzit din nou, ]amurit, masa 1 tJriUi intr-ul colt ~i covorul arum'at Cll piciorul. S-a ridieat cl1epen­ nul, am ureal dupa mama ,;cara beciulUi :;;i, in miJ]o,ul came-rei, I-am v<'L~lIt pc \'ecJnul bUlllCului - «omul rau», inaIl, spatos, ro.c;;u de fu­ rie - ell 0 ~erure in miini. I-a spus rastil, marnei: "Pun!' eeva pe dLllnneata, cocoana, $1 p-asta mieu', ca e cam frig pe-aIara». CaIre bunicul .a zbif'rat: «:'\U priccpi, ba , Cd 1a tinC'-n casli Ii omoara aia ca pa pui:i cle gaina? I Jai 1a mine. Tn (. asa mea nu intra d, _ \',a­ scrisu' mamii lor de orbeli! Ii toe ell s(icurpa». Dc' la f'l ne-a Juat tata pest<..' dOlld /.-ile $i ne-a elliS acasa. Pcntru qarrl ori pentru palma acee.1 de curtC', bunicuJ a continuat sa se iudec(' ell \,er'inul, pina la moal-­ t(' ... ") ('reseuti cJi..n \ laga $i ill mijJoCll] unu! popor (',are '3 ~';Liul puru­ rea sa pastr0ze, dliar sub apaT<~n\e potri\'nice, in\elcgen' profunda a \ al;:nilor elke fllnclanlC'ntale ~i 0 tra:re intensH a conccptllJui de so1idaritat!' umana, n01 rc intiJnisf'll1 pre a des in Hemca din urm' .11 fiara qrotelor preistorin." trC'ziW de lin J"entnrier aspirant 1a Uc!­ loane dl~ dictator subaJtc'rn 5i asmlltita, in ha:te, asuprC! muJtimii din cetatC'.

°

Lume.n ill care 1\c purtasflm aclo]escl'Jlla nu fLbPse, cJe~i9Ltr, Ced mal }JUl1U clintre lumile posibiIt,. 'Ii ('unascuseD! tC'meinic 51 il1C'ch~td­ ka ·5] IJ~itatilC'. A..n licOf'formlsmul eu aparenle de lWSQf:ozitatl' ju .. \'cnila (pe care II manifc'stasE'm dOSE-ori ~i conlinuam ,:>03-1 mani10sUim din duel 1n dnel) exprima, in ronel, 0 .atitudine serloasa _ de~i cite UYiu] din eel ce IH:' adUnaSf>ffi in iarna acce-a, ~au d'ntre u.'i aWturati pe llrma, ji diminuau sensurile ,51 semnirica\ii]c', profcsind [nuda ca­ botula, tQflbiJismul cu orice prE'\ ori pasti$a boemf'i "iJloncsti, pen IIU apJauze iGWne. De prE'a putina \,Tem(~ porni5em sa ureum scara opti uni lor ~i deJ j mitar ii eu cri terli proprii in trC' valor iJe si non -valo­ Tile care oi se ofereau, si nf' aflam deocamclata pe trcptelE.> dintii ale TP[uzu1ui ~i ale neaclNarii. Dar aseensiunea ('tilre protest Si CiHre ar­

tiune continua, do\ edindll-sc ircYersibila. Rcalitatea politica 5i sod­ aHI in care DP trezlscm arll::1.Ca\i pre-a de timpurill, lsi luasc ea sin­ qur'a jnclato:ire~ sa nt' propuls(:ze sP:E' as(,I~cnC'a p~s~.ri, ca~i depa.$ea prin barbariC ~l nedreptate, pfln JaSltat~ $1 mc~ehmane, p~m wotes~ ,.j tri\ iaUate, lot ce c-unoscusem ~l rcpUdlaSClTI - Pll1a atlinCl. ., raUl de yenera~ia no-aslri\., istoria s-a dO\..edit de 1a lncE'put vi­ trclJtui \ ('\. aprins", Uiruia a trebuit sa-i platim \',ama insasi t:ne­ retca noastra. Noi am cunoseut eE' nu vor mai cUllo·astE> gemera~iUe yeoite in urma. FEndci'J. chiar atunei, in ~·arna lui 1941. noi putc-am marturlsi fara sa gre5im ra anii primilor noastre limpcziTi se scmsC'­ ,:>Na 5i eontinuau sa se scurga lulburi <;;1 lnsinqerati. Tot cc rinleam atunei era .,a dednram, fara ambjguit,ate, nc­ ndC'rarl'a noaslrZ! la realitn.t(~a slu\ila din jur ~i ~a He desolidariz~m ateqorlc: cl0 c e1 eare-i dntau osan.a]c>. 1n~elesesem insa ca nici for­ mul~lp artist1ce insolitE' ~ propuse de suprar0-alismlll cxtrembl, eu 01.18. deecnii In UTma - nu nC' mal putean ispiti Cd eVE'illtWalc zone de re[ugiu, pputru e\ adaTr'a dill co~marul ('pocii, Experien~a artei dvangardistc 1Clpar~inuse gcnera\iilor c11naintea no~tra ~L in 'afara de dolentarea logi( Pi :;.1 slntaxei, intT-un c!p[,' r imn~istic: \ ecin eite'udaUi (u impostuna , nu-j putusem admira deC'll curajlli mediocrita\ii. cla­ Ti 1al(>a prefig Llra ri i timpuri i a e~e<:ului fin,a I :;.i pcrseverent a eHarva .'ner~lumen.i de a cont:nua sa oficiczc, printrC' ruinC'lc templului, mis­ I('[plc un0j Idi~lii defunctc'. Dar ca\,alerii acelui "nou d$czamint" a1 poeziei _ in numcle caruia purLascra, pe ll'l \ ast teritoriu a1 nima­ nul. nenutnarale razboai<: ell Pl\5li d<: soc <;;i sahii de cucuta, [ara con­ seein\e ireparabile ("'oluasf'ra intrE' timp SpH' forme echiLbrat dc, arta ".all, mal alos, <;pre c!emnitatl'd ci\'lt ct a riscurilor reale ~i ~1Ucori tra~lice. pe care Ie impliea in vremnrlle de alunci ang,ajarea Jcleologiea ,;>i activismul soc:al. Partic:ipant-ii 1a aceastli expcrient. a ne prc<,C'daseTa i11.'>.3 CflJ eel pulin un dC'cenil1 satl doua, jar plusu1 de du­ ratd explica abscn\a llnor dN,antari similar€' in qrupul nostru, carr' al?ia Sl? inehc~la, dupa cum E'x-plici'i $i ivirt..' a lor' ulterioara., 1a uni.i dmtre noi. Cad in zilt,je aCI'lea ell' cumpana, cind inc€[(IaID sa intin­ don aripi fir0n' pentru zbor iar pa\jinile imaginaTe' ale viitorului Alba­ Iros lncepc:au sa prinrla eontinut, noi nu eram contemporanii lui Gco 130gza eel n' scri<;l~c;e Carleo Olluilli, nic,j 8i celui de la [Jrmuz sau de 1a LInn; 110i.. cram ccnlcmpora,nii lui Ceo BogZla eel C3rc - . tiparJnd in c!ccembri(' 19:13, imprcuna. ell Ghcr,asim Luca ~i Paul Pall'll. un r ul numar al re\'istci V iatcl imediQ/Q - constata falimentul curen­ le10r liter.are C'xtremistC' de dupa pr1mul razboi moml':.al (potrivit.e poat0 .. timpului acela de 110\TO'IA colE>di\'a, de rierbinle :;;1 lJJlcori P<;ihopata 5Ct0 de viat-d", dar ajun<;e "fara nici a 1egatura cU vi,ata" In anii cinrl inccpuse sa S0 dl>.<;fa50are pc maroa scena a lumii ,,0 alti). drama, accea a inrlividlllui c'a fj.in1.a biologica.. 0 dflama ell ra­ dt1c'lni 111 fier'arC' fibra clf' carne"), pC'ntru a prodama apoi anqa­

18

i::~,.a

I

mJc~

~',

19

'a .a _1Ul • o , , esle eond,t,onala aHe flamm"" " .. ex,,'en!, Poe>;e, , La dinlr.a "disimulata ' iDumitrescu, a,lnrl.it ,a• , .abilGeo , , • de "'"' \neepu,Imensa a f t mean de>eenta,liOl~'lC Jaun'nca, lucidltate-a s ub ,au rna; ei In "e"un"Ce nt,a °pi hn. Ii i.., Fat. de ee.. nUlnta, m ,i inda Ien ta, le,ooat in lin ii &lDleb"Cce." 1mbatlinc, ti co se petcece acUm pc pamlnt, asl'ala puezie de c"binet lei,eaz' " lui de fldole>cenl/,. bal,ln.ete ("'"sa ,lll,Saatie de care !rebui e den un lata, De ,asemenea • I,ebu iesc den unl aIe , .. ci'iI e ee Ia, ;:'Neu masca ,Merel sou po-a Ifl dn ar 0 I'de ",'at), tn.ai tinell Poe!" ea'e, mcepmd Sa "lie penl,u pIln,a oa,a, au aparUI paa,'e levaralii a sau ma,tu,i,i el UCU'ita de pree,' malip"il' de ecmehsm >' "·au ales Un 'dea' rle I"elldo·ab. e.o ,at t faarle ,Iram va '1 a cu deb,t con,tant. s " , au e-'Nee. o "on>', ta,asa le I;" 'u,i ned e via la adev a" lii d In j UI' ul l r" (,,\' ia I m a scm, uj putiu v 0 a to la dar c ne$te abscn la ex P' lin 'W te, imediala", or. I, decomb'ie t 933), i de ge,licu lat,a care S ole in lilniri, alracj,a ap t"o'i. • ('one ingeli apcap'a Ie He S ,"pineau " p.e un!; din're no;. in ] 941. de, I, .i de ement' ti, d". $i noua lee ara 'u,"'" de "aia, un"l'la " calca'a In Pee,oare, a al"or tal a't Me de adIDcm" lata de sentmte >c m t ziasm"le ' 0 , '<'menl dib jucul leost,u, $; no; n" inccediniasem Cd "'enlu" ext,e. lilitatea lui st'ucura comun .i , po "o('jul m'smull'i ]it",a, nu I'e pU"" oferi ,a]upi. Si naua, o'goli"! virslei ne I tUi necem,urat pentru t 0 cont,a impa"u,,! "i aspiratiiJe inle"icea rlcUm\crile bal"te ,at c so I;iog, d0 ob'cel, In [unddluci. Est. Ie zelul lui Iconodas ainlal alunci senlnn,'n e slimulin. a dav, dra I CefUZam r<>al ilatea m asc hi na " Iri \'i aIa cc ni 't' ofe"., rna!' Pco'pe gener ale; au 1",,,1 eqe din 1anlu'lIe ,ner , dar - '«(u,md·o nu "h neam Pos'ura [ala'n'ca cele mal pure 'a '0 C , " . . doc'oraM ii a Icansfugului Sau brae urll," de paradB ale c;ne slle rare; emigcat 'Pi'Huale, an'''''.ala it" de a dezarlkuJa

ia caled,e, Comod m ,/UZIO, In mc, un ,., nu doream " ne oplo,'m in os I,,>vu I du 1 (apaellalea 1m neabas 'asalta In "'omed a, eo 'n!ndu.i ipo,. ea1m, noblnt"it do [uri un;, ale unei ",ealilllti" peop,il, cae; "anita loa "dului in1..ledua' _ nebioi ii ae.dern Ice ":;, 1u;:" ,i rezooon Id de a ne bum'ra pcinlce "a la,W n U olr a cugelel" no""o, n, 'z· a, " 'are de pe tdbunc" en dinlre noi semm 'ca ,a ratadle, nuslali rle la' ce s" P"'co"", in juc, ajun'o",'m " no COnvieg"m Cd a avut m a cu poted n"hute ,au n, ,teti ,i de a nu e"Qrlind din realitatea i"ori'd, ci "umaf \;,nulinr/ evadoreo, vom laze "lUi de vlnatoaro oci lene,a, de, a ,:'ularlle noas. urnai pUlea pradama - >i apara t nead"r,"ea '10'''1,. lao a'ind":,,, oo,nutseUSin,a lUi, deseori "u;,: salidarltalii care no sollclt. numac opo'tum'mul, la"ta'ea " de cou· m era, oportun, de,beten elie<are sa .. oeziei, 'hm!a, )cleles"i 'aale dure'ile epac'ii, pon ca disprqul ite ,op,ii, sli ne ,I Ula pe care ni 0 Ieamnozie stirni'e'a sa no·s; s. diminuc", ,i pen. al generalw, "Alba, leu a impiediea fedlHeze;nle"sita"" acomoda'ilo, su. e gerind pini:\ la 'Urma c-apitularea. ' ea

wb

b,,"u~ala

~

~a ~

~

c~

"i,'"

","lZa~'lnle

ott~cioa'a

"0

Er"m Innedinjal nieiunul dinl'e "oi nu Sc 1mpOea, insa, '" gl"dul capitulaeii 51 mul!l nu acceptau sa .bdieo de 1a prerogath'de demnitapi 'i liberlaiii, pc care le ,tiam 'idile in ,I'uclura mb'erioas omen.",Ii. Pe mulli ne stapinea Con"lnge",,, ca e'la,a a fieca,ei In general, .i poe'la, In special. au fost din 10ldeauna _ " trebuie s. r"'runa perman€ n , 'insureq;e, in"e',unindu." cOnlra ipos'azelor ;nclemente ale cm'dillei umane 5i asaltfnd neio'etat fO'!ele s1 ideilc care deu,ade", pe om 'H mUlile"a m',ella, (Peste ciliv" ani, dnd cea,t. CO""inge'e parea Sa dC\;n. po,'ara penl,u dte \illli dinl" noi, ispitili S'o dea nit'r!i, 1 udor Argbpzi ne aduce aminte _ prin gaz.ta Tribuna romaneasea, pe call. ° conduceam in anil 1946.1947_ cll "arIa e a div,ina, marc imperlinenw!) AI'und, mai mult ea oricinde m- tara a fi e"'ulil iul Geo RogZa _ unii dinlre nai ne can. vinses ca, in I,·adev"" "exlsteI>\a poe"iei .,te Con dil io nata d.

fJinl~

°

hlai marea sau

m~i mic,a ei in\'er$'UU1are contr,a oprimarij".

Plini de cantuz;; .i de incredere em pO'''il, a,ad.r, in acea lunga aventura coce ''''' numit Albo/,os, - ,I ,'a'e avea 'a devina nu nu, mai insemn penlru ° reVisla, sau pecele Penl,u un g,up lit",ar, ci " SCul penl,,,, a inl'eaga qeneraJie de slujilo,i a; SC7i'Ului romanese

seepI~:"PUl

I~n'; ~ '~r I~, I~sn" ~"le ~o~'er a~p'li e",e~lor "o~'" p'tal1.~pra naa>t'~, PN~) 'pr~'~iOose dCf~~'ibilita tamu,~ ~ ~uI penl'~casial~ ~n ~ pcet~'~i ~ eN~i la,,'~', na:S;~icma,'ea" e,pn~'~e Nr~, U~\I dm~, q'~l.,li, ~npant~u pa~urecsa,ata n~,'codat~ ";,'a~$tce cuno~'km ,'terp~'~~ P~,..;C'e~ :~ i~ ~iln~nChi

ca~lam ",:"0,",

toamna care trecllse greu. tirindu-se pardi pe sub un cer mUf­ dar, intilnisem inllia oara fiintele bizare - ~i ireale! - c(' popu!e'd7d ope.ra lui Jean Giraudoux. Indenmul venise de loa 0 prelegefc asrullati'i in TIU mai $tiu care salli de cursuri a faculUit.il de litere. Am ctitil cu greutate - marturisesc'1 - primul roman 01 lui Gir,audoLLX gasH la intimplare: era "Juliette au pays Jes hommes". C~rtC'a imi fusese impruJ11ut!a'ta de pocta Coc,a Fara90' - admirabiHi pneten8 din zilele- popasului rneu craiovcan 1 a carpi sensibilHate pfea d.eseori 'UltragiaUi se va refuqia ~i ea, peste citivaani, ).0 l,abirintu­ :u.le ~nei Hid ciudate, siluata "la mljloc de Rim ~i Bun", undeva II lreahtate... Dar ~i timpul lecturii 5i receptivitatea inca restrinsa a citi­ torului sc impotfivbera in\clE'gerii exacLe a ll11ei proze f'l·aborata eu fantf'zie ~i ingeniozitatE', intr-lill stil care paruse super[oic
cind u -,i pc" Dna jel e las ufle' - "Ia ese"Fal", zic.. profes orul _, lncearc! s! Ie desprindd din toate contigentelo 'i convonliile male. hale sau sociale, pent,u a le reda liberl"ea .. Purit.tea iniliale M! Opei5em indelung asupra paginii ln caC(. cit""m, " ... ma,; trill.., in "stimpul Ce de,p.r'e ere'lia de pacatul O'iginar. Blest,"",,1 geneeal nu m" a"us. C5 o Nici unuJ din glndurlle mele nu csle de vi-novalic, de r p nsabilit,le, de libert. 'c. (it despre toale catas. trofele pro, ocate de pkatul orlginar, [... [ _ pot sa ma ,pal pc miinl, stnt singurul care n"lU niel 0 vina. Nu ,tiu datodl. ca'ei finalii, m-am st"curat prin Piasa millo, dc gener.tii 5i n-am past,at nki 0 P<'eetc, nic; 0 mheasma b.bilonlana. .teniana, c",olingiana, scaplnd prin"e ochlurile cain lei, ale dorinlei... A'adar, eu n-am pUlut conlribui cu

st~rii

'nc~

nlmic la

Inc~T("t

progre~ul universului de ]a Adam -:;i Eva jl1coac0."

rrawle ace_ste. fme''',a, ln to.mna, un d' ertismcnt pe"!ru ugelul meu lndure"" de spectacolul tcafJie Core rna Inconjura. Des. din ele Mmejdiile 'entativei de reaucerlre a libe'talii prin cvadarea rMn rcama'e. C1 stalale alo Con­ din lempmaneilalli. Restaurarea omului in purita'ea dintii a Slarii ode. nice PUloa ispili do,,' ca 0 SCllrla afundaro _ reconfortan'a, asemeni somnulUi - in metafo'a sl mil. Dar ea nu raspundea in aceea oicl cautarilor mele, niei eaulariler celor de care ma apropiasem. Ve­ earn in om 0 c'calie a ,slo,lei 'i, 'otodalil, pc
~rindeam

r~\Orne

vrel1l<'~

Con'Uinja ancorarii kmeinic" In Istorie ,I a responsabi1
do is'orie cred ca poale delini si mienl noslru grup, de'i otcro(Jon I'

rimole sale alJrmari, si generalia raceia ii apOJ·linem. MUIIi din­

tre noi nu vi.am s. Ir"im iara,l "in raslimpul ce desparle nealia

do pacalul originar"; fiecore ne simloam vinoval de ,,'oa'e ca'astro_

lele" abatute asupra lumi·1 dupa "blostomul goo<eral"; fitiapa noa",.

se slreourase si ea "pri" p1asa millor de genecaIii ", Pi/s'rind insa in PJarnada oi 'I "Pecetea">! "mlroas!T>a" tuturo, marilor cpoM de 'riuUlI ,I do infrin9eri ale omen;,ii; p'in insa,1 umao.ital", Zidita treptat in [J.jn Ia '$1 11 oas 'ra,fncoace". n e ,tiam pa ,ta, i Ja lot"progro,uJ un Iversului de Ia Adam Eva Asemenea "onvingerl nu porncau din inf.tu.re sau ,uficicnla j uvenila, niei din cUliivarea paradox,",lui .,i a foemu larilor insolite, de

21 cite unii ne mal facusem - $i ne mai facearn I, - vinoVlCl,ti. Ele c.are u radlLcini viguroase, coborind pina la Monta.i.gne ("f'ieeare om aveata in el toate formcIe conditici umane") $i prin el, in stratur,i mult po~r adincL la viziunea din scrierile patristice, a omului ca slntcza a ~anitatii, ca umanitate conccntraUl. (Este drcpt ell - pentIu mine, el putin - clarificarilc nu venisera din lecturi directe, ci prin interme­ ~iullUi Tudor Arghezi, eel ce dadise pe ?:9?liul indrepUitil a1 fiint.ci c~re poarta (;Ill sine forma intreaga d conditltH umane", 0 arla poehea SI11­ "ulara )i de mare leeunditatc). Acestui om oare pastra In carnea, in ~jngelc ~i 1n suflctul sau pccetea de ne~ters $i llliir,esmele ner,isipite ale istodei intregL revc1at de poezia argheziana, ii inehinasem iubi­ rea $i devotjunea noastra.. Lui intelegeam sa-i slujim - $i numai lui! ­ eU taata romantica sete de daruire a anilor nO$tr~ tineri. Poezi'a noastra. ginduril<> noastre, condeiele noastre trebuuau sa aperc !>i sa sporeascii mar.elia acestu'i om. Restaurarea lui in demnitate-a furata. impunoa, in primul rind, respingere.a reali'tiitii in care omul E'fra con­ strius sa se suIoee. darimarea ei $i in10cuirea ell 0 alta reaJ1it,ate. pro­ prie naturii $i aspira,tiilor s'Clile. Pracesul insa trebui·a sa se desf<1$oare in durata Iistor,ici, nu in afara e1. Particip,aroo la stradanii ne-o impu­ ned insa~i umJanitatea purtata. in noL drept off'anda primi1a $i prada smulsa de-a lungul istorici, din carc - prin crcditate - nu fuscsem nic.iodata absent1. ...Ospa\ul spinitual La c'dre invita proza lui Gir,adoux ramin('a sa Ie gustat abLal peste ani lungi f.?i grei, 1ntr-o alta zoeNc, sub lumina crcspuseulara E:\' zitei oe se 'inclina catre seara.

Ne intilneam ,aproape zilnic: pc straz,i, pe aleile desfrunzite ale prin bodegi aeces~bile sau pe cOflidoarele fraculta\il. de

i~migiLLlui,

wtde disparusera Cama$i1e vcr:zi, diagol1Jalcle $i cizmele legionarilor, aea nu :;;i toti alnagi(Ji lozin'cilor fasciste. As-altati de versurile sfo­ raitoarc. eu mhangheli, troitc :;;i morminte, prezent0 din bel$ug in publicatiilc vrcmii, visam - prin contPast - 0 revista fara zg,arda, libera de orice lonstringer,i, de orioe f(l,I}atisme, de orice sugestii oculte. Cutez,am (...dar unde sint cutez,ante,}c cie 1a douazedi de ani!?) sa nc dam important,a unei indatOf'ir~ de initiativa: noi trebuira. sa UIZ·im :;;i sa r.ealizam aceasta rCVlista., prin ('Iare nu ne ispiteam sa propunem vreo noua arta poetica, ci numai sa trimbitam neinv~:l.m~irea noastr'a i~ blkiul grotesc, Coli saltimbanci, irozi $i tnasdirici, aJ l,a-~itatioi conta­ gJOase de Btundl. Poate ca intemperantJa vreunui.a dintre noi ar f.i rlv­ nit pagini mai fierbim.ti, feaze mai incendi.are dedt acelea care se adunau din dezbaterile noastre. dar dntarirea luoida a fortelor impu­ nea disciplinarea entuZi,asmelor. . Hot1'irirea ne epa stimul'ata de atitudinea, pe care scriitorll nO$­ tn de seama 0 adoptasera in eele patru ]un~ $i jumatate de guvernare legionara. Nici lila dintrc gazctele $i revistele "verzi", iesitc la iveal1i d~lpa 6 septembrie 1940, nu se putuse mindri ru gazduirea in paginile Cl agr.amate d vrelUluia dintre eondeiele ce dominau viala 1itprard rOlllaneasca a allilor aceia. Nici Sadoveanu, )ltd Arghezi, nid Gala Siala<::tion, llici Rebreanu, ll1ici Bacovia, nici Lovincscu nu fusesera lntilnili in coloanove pingarite ale UDor puiblicatii de glorificare a asa­

;'::.j

sinatulu; 'i oprimarii, lntr-o vreme de lngradire a euvlntulu.i
"rolilo, Si baronilor mi-. mer, J, inima ee serla (... ). A clou,

)" '"·i -a haru I in u ,a Un a"on' do 'iquran-to, ecrindu _'n.i orcli nu 1 rl"

lDobillUlre. In eel mai btln ca, a, Ii fo" 'rimi, pn frnnl in lini, hl!'a

,," u·i am, am rasplln,. Est" Ja birou." ..Ma dUr sc, Iwilir", " z',. 1"0­

b,bil 'a "r' n'll a I'b' ordi nul ric are't'n'. DUjJa C'C' " pioeat, pm d ;,_

p"ru' do oC'S'. Am flln" in Ard""l. lind" ol-am "', II'l.S pillil la

p/lb",are... Ca Unul ea,,' am trait 'cell' zil e 'i nOPl I fram in'atc' de

llelini sti pr'n cedac I iJ Ie ,1''''lor blleure,ten', j n zumze'u I nc ILl rerllp I

a) "idlor ,I ZI'ollmilor, ,I'll 'dr,' lus,,1 ",ofesia '1<' ob/lg Sa eXlra­ om cu qeij" acle""ul - ,hi., cJnd nU-j pl'k'atn g',1 hca in pa"i"" tip'rita - ma soeo'es< dator sa fae depozille, est. sigur ea violentul "t" al lUi Arghezi a fO'1 primil cu oareeare "!isf,qie elli", de uo;; dinee coleboratorli SUllalten'i aJ lUi Anloneseu, indignall Si ej de aro gan!a 'i de mereu mai nesabUlle aie alDbaS
allcena~

mu~

~u

Ar~Jh,'zL

pro'en~i1e

i

·ercari ale agentilor guvcrnamentali de a lansa in opwla publica

cn~ersilJn£"a uno.r "suc;-pus~" (om~lic~UI~i la ~paritia pamfletului argh~­

. Ian

-

divers,:unt' Ulliamm respmsa atunc!. Dar a prezenta. asUiZl.

~en~ratiilor tinNe, pe cel ce a scris "acea pagina de 111alta maestrie

artistidl ~j de inflacarata dragoste de tara. In care 15i gasea expresia adroirabila revolta $i ura neamului intreg impotriva invadatorilor hitleri;;ti", drepl un simplu mercenar al condeiului. acceptind sugcs­ tii $i comrmzl au docilitatea drpaciului periferic, inseamna a savir~i o inconst:enta, daca nu 0 infamie. Singuru) meu regret este ea rivna mcmorialisticd" a Juj Sa').a Pana nu s-a manifestatiID timpu1 dnd l'raLa marelc pod: Iulgerarea riispunc;ului SdLl mi-ar fi scutit emara­ ciunea acestor precizari, mal mult decit necesare.) Existasc'ra. f8rd indo:nHi, in 8ce1 scism al con$tiintelor. ~i cHcva _ putine I - riWiciri. Explicabila prin senHitate imi aparuse ('ufu11dar~ in mlastina rasismului a lLLi r. Al. Dratescu-Voine.5ti. - scrUtorul care dovedbe in opera lui aUta intelegcre pentru toti umi1itli vietii. .. Mult rna': complex mi se parc':,! ('azul lui Ion Barbu. Dcseori, mpreuna ell mai "JrstniC'U1 mell prieten Pe-tro Palldrea - admirator comtant a1 poe/.iei lui Barbu - ne intrebam CC' cauze dcterminaseril p<.> pod sa se 1\ (~as('EI intr-una cEn zilele toamnoi tr0cute, 1a cafcncaua •. Cap~a". inve5mlntat ca de vicleim, ~i sa scrie 0 ridiculili "OcIa"? Dar intrebarile noastre ramasesera multa ,remE:' fara raspuns. Caci daca t·rmetismul versurilor lul, ell sonoritati "precum stropi de apa rece", cu lumin·i irlzate prin prizme dC' cristal ~i eu miresmo tari de esen\e distilate, 11e c1aruia pin·a la urma bucu­ ria obstacoluilli invins, - structura psihicli a omului contnaria. refu­ indu-sc in\elegNi:, cd 0 t00rema de nerezah'3't. Amestcc bi/.ar de politc'te princlard ~i cle' biiclCirfullc suburbana. spirit apt pentru cck ma: tc'mer.arc acroba\ti obstnaete ~i osi'ndit la clCZdrmantii op,acitatc in fa~a e,-ic!enklor comune, savant inrobit studi'ului labarios ~i, dcopo­ Irh i.i, stilp de c,afl' ('a delpC'tat elf' calambururile lui OSCrar Lemuaru ':'i de' qJumele [ara percle-a alE' lu: "J. Kemner, - omul infatisa un tempe­ rament excesiv, ell imprC'vizibile reactii. practicincJ concomitent prie­ tenill cco-' rna: ("aida <;;i dU5mania CE:'a ma.i in\ cr'junata [ala <1P aLela$i ins, in r<,]atiil,· <;oria!0, :;;i saHul primejdio:'i de p"' 0 extrema p' alta. in npilU. SchitlDdu-i portretul in 1032, LO\-i"cc;("u subliniasC' "mqbiJi­ t.atea ;,i impdLlozitatr-i:1 caractNului poetullli", in care \'azusE' cie Ja ·1l'WCput "llL1 om al «istoriC'i "itale». frenetic, ell Yoin.\a ferma de fl-"i ran"puDl' pic/:a in c\e/fHclil10a \-ietiL bl\1'on feucla] aJ amorului impp­ tuns, cu drE:'pturi jn natura de libera trN'('TC, llNc:,tinut vreodaUi in Jianelor sCTuptl11'1or»" : " ... Omu] ml s-ar putC"a spune di e ('omod ... N e ~ omoci, mai intii, prill :nc9alitate"l de umoarl' :;ii, deci l prin lipsa Unttatii do r('actiuuc, ce('a Ie imprima () ba<;rulore rclatiilor 1n n0sigu­ ra!lt a continuiUllii; ru C' comocl pr:n irascibilitatC' 5i a~JTes:vilate. prin atl tlldini lir·anie (' ~i exclus-ivp, cum a1' fi un an tispmi Esm intem"lC'stiv afirm.at sau 0 ne("esitate de respeetabilitat0 oste,ntativ proc1amat<1 (lJ orire ()cazie; nu c comod, dar cit e de intere<;ant I Un poet, un remar­ cabil poet..." (Memorii editura "Scrisul romanesc". Craiova, 1932). lon Barbu era, lnlr-acle\'ar, tot atit de fascil'ant pC' cit ('Ta de insupor­ tabU. In aprecicrea unui om sau a ul1pi orNC' 01 putea treee. netul­

25 burat ~j eu efl Bla yibra\i(' mterioara, ell' Ja clialriba Ja apo]0f.Jil., invers. 1\;ici Petre PandTl'a, niei QU nu lliLascffi "iolenta sau, paUma) ~i nedrept, de r('~pingcre lotdla a pocziei Jui '[ ud Arghezi, pc care H SocotE'd "poet fara mC5aj, rcspins de idee", flU nell.c,truit me~tQ$llgar al versului", "poet modernist pentru uzul mici lor reporteri israeliti emationati dl' infinita varit'tate a llljuraturilo ungro-valahe din BJesteme" (Jdeca eurOpeOllQ, 1 noie:>mbrie 1927) r amindvi Ore aminteam - QU, din lecturi tardi ve - ca ill ace],a~i an, doar eu doua saptamilli mai dcvreme, tot el afirrnase despre poetul Cuvin_ teJor potrivile: 'IE comparabiJ Cll Hugo in litNCltura nOBslra. CjUi cir. culatie de cuvinte $i ee varietate de tcme !" (Viata Jiterara, 15 odom_ brie 1927"). lzbuc.n.irUc lUi antisemite surprinsesera :;;i pe aItii. inainte de instaurarca regimului fasdst, a~a cum ne indlgnau )i pc noi, atunci, nu numai pentru inc'omp'atibilitatea lor cu inteligen~a $i cuJtura, ci ~i pentru ca porneau de la un scriitor carc, in Iepetate rincluri, i$i mani­ Iestase public adminatia pentru poeti evrei, ca F. Aderca (., ... liriclll...• pe care-l prefer prozatorului ") s,au Cami] Balhazar ("am inregistrat inca de 1a primul contact eu poezia lui, accentlll neindoic1nic a1 cintecului ~i c.are a intretinut toa1a viaia TE'la~ii de prictenic $i stima <.11 nume­ ro~i intelectuali e"rei. (Unora dintre ei Ie-a adres,at ~j catrpne oma­ giale pe lucrari ale lui, $i se cunase aeum - prin osirdia lui Romu­ lus Vulpcsou - eel putin accl"a dedioate lui Oscar Lerrmaru, caruia poetul Ii spun~a "amicul IDelU 050ar" s'au "un nume drag: Lemnaru 1n paradoxe me$ter cunoscllt"). Foarle tlrziu aveam sa aflu, tara sur. prlndere daJ' eu bururie, ea in primav'8ra anului 1923, pe tind 5e gasea la TUbingen, in Germanil(l, pentru obtinerea unul titlu de doctor ~n ~tlintele matematicc. Ion narbu jj seria prietenu1u.i din adolescent Simon Bayer, cu\linte de aspra osindire a tulburarilor stuclentesti, ins1:igate in \lremea aceea de rasismul caraghios al lUi A. C. CUZd: "Din jumalele eare-i sosesc lui Tudor [Vianu] din tiara, cuno~t(lam in rW;inea si mizer.La ei mi~carea tinerimei universitare. Stiam ca oameni extrauniversitJari, formati prin urmare, IQ sprijinli ~i 0 finanteaza. Toate estea, violenta desfiisurclrii, pe urIDa, ml-;au tulburat ideile, mi-au dat un [el de sentiment al neauzitlllui. grotescului. Nu reruno~tcam suIle­ tul meu Si al pamintului in llscac'iunea llne! asemene-a putinti de ura. Caracterelc rasci noastre Ie rezumam in omcnie $i toler,anta. Tn sC'himb, ce Iunduri de salbiHicie! Ca sa-Ii f~ scnis sub asemenea trist~e, trc­ buia s-o fae cit mai c.ald si mai deschis $i fara stingacie, Ar fi trc­ buit sa-Ii eer ,icrtarc pentru haitele acelea brutalc sau clad nu pentru ele, pentru lucrurile respcctabile, pretextele invocate in sprijinul acti­ tmilor lor. Ei pomenesc de rornanism $i ortodoxie, lucrurilc astea 1mi in mult la inima $i $tiu «prlactic» ce ({IaltceVTa» insaarona toate astea. ca sa te pot asigura de rleturnarea lor perversa." (Manl..1scriptum, nr ..1, 973). In iama zbuciuIDatelor noastre ciiuUiri de atund, ignor.am COll­ \inutul scrisorii acestei<:1, clar Petre Pandrea nu mii lasase sa uil nid furia ell care Ion Barbu 11 definise pc E. Lovinesru, jn ipostaza de exeget al liricii Tomane~ti. drept "un orb, vorbind dcspr0 tdblouri dupa reJiefUl pastei uleioase, CUll0~CUt dlbuitor eu palma" (ldeea eu­ rope-ana, 1 decembric 1927) ~i niei elogiul adus de e1, Intr-un reas de mai cJrcapta cumpanire, accluia~i critic in ('are vedea "singwQ floas­ U )

tid ratiune de a scrie, OffiU] admirabil prill care 5-a provocat ~i eon­ (cat in mare parle jiteralura ceo noua", marlurisind eu wni1i.nta de>

\ (:nitent. "Ncglliobi ~au copUaro:;>i am Hlccrcat ficC'arc custure1c impo­

fridl-i. Am relL'~it doar sa legam r,umel<' nostru pieritor, in litere ell

tilllPlll deatrizale, de ctcrnilailea lui" (V rcInea din J aprHie Hl32). J.l

vC'deam doseori in fumed dens al cafene-lei ~au pc Cale'a Victorici, in

drum sprc l afcne,a: un. cap - eu frunte inalta ~i boltitll. cu sprin­

Cc.nc .stu{oa~e, grele ~i musta~a c1iill bel5ug pTabll~ita peste buzc car­

noase _ a,czat tcmeinic pe a statllrd. bine dadita. purtind ve$oic un

inutil baston de mardeLa:? ori de c:irdumar din mahala, offiul respira

o crincena <;0t(' de viata. N-am irucerOdit lli.ciodalta. sa rna apropii de l, mai plltin dIn, pricina cliferentci de yirsUi - (lare impune.a distanta

cuviindo asa - ~i mai mull <1i..'1 sentimentul pldr.alizant all Iineap,acitat ii

mele de a ma or:enta in labirintul sufletesc al unuti ins &tit de decon­ ('(.'rtant, care era totu~i unul din marh poeti ai epocH no'astre. Sugestii desprinse diJ1 opera lui poetica ("Pezevenghe ell trei negi / Doftorita la mosnegi" - din Cinlec de ru.~ine, sau ,,$i sorii zornaie banet / Prin Risipitul Pro:xenet" - din prohodvl villoneS'c- al prostituatei Rastur­ nica... ), date ~i detalii biografice, marturii aJe prietenf.~or, s( risori ale sale ("Oed s-au implin.it zece luni de cind pc nerasuHate, cu nadejde ~i tcmei, 0 due intr-o bautura, un namc, un joe" i "Nu smt si eu un libertin ca acest Olivier de Magny, care pina a 0 intilnl pe irumoasa cordiera sernna versuri ce ne irnbr'aea ~a de bine pc am1ndoi? _ ...rna fe1icite, / En matiere d'amour, c,est la diYersitl~" ; "Fcmeilc. (Ia Utre<:ht) sint: sau negustoresc ermetice... , s<\!u frenetice fa.pturi neptunice, ca, de exemplll, daU5ataarele din circiuma de matrozi uncle am pctrecut azl-noapte. Ce trebuie sa fie In marUe porluri de pe coasta, sprc <'are pornesc lacom. miine ?"), - toate strinse cu peTse­ verenti:l. prir! ani. ~i conIruntate sever - mi-au cons()licLat intuitia timpurie carl' spulberase valmile m.~~tcrioase ~i-nli dcfinis(' dar, omul. Resorturile structJurii sale erau puse in mi$care de 0 pe.nclulare per­ petua intre azur 5i modrla. La eL E'forturile mar:ilor ascensiuni spiri­ lualc se cereau compensate prin abandonari intermitente in irat iona ­ litatea UIlei existen\e strict biologice. Cred di sirntea nevoia ta.yCilirii in noroi numai pentru be-aliludinea sUirii de purificare, gust-ata dupa spalarea 7,oaielor. Cred, de asemenea, d. ~i admiratia Jui aproape re1i­ gioasa pentru Mateiu Caragiale (,,- Dreapta pravila, dar zumzet de vesUri rasaritcne, / Fiin~a noastra se clade$1.e e-tl scriptur,a ta, Matei I") ~a purees numa! din pre~l1irea uIlei opere UtNar€> de e)(ceptie, ci ~i dtn nostalgia lllmii "Crai1or de' Curte-Vc<.he" - (" ...18 mine, realita­ ea, mai putin gra5a ca 1a Matei, e eu atit m-ai terlbiH'l") - pe care 0 <:llula starllitor In Bucurc~tii \'fcm.ii saJc', Wmea lui Gore P~rgu, cel eu "sufJet de hoogher ,;>i de ciodu", "iSCllSit In sams'arlicruri ~i pezc­ \'(~nglkuri", "stricat pina la maduva, giolar. ri$car, sllljnicar, lnllailat u toti codo<;>ii ~i masluitorii": lumea Penei Gorco(\u:;;a, sdHdatoare de lUorti "batrira $i ve$1.ejita", rostind la betie cuvlinte ce ",ar [i H'icut 'ia se cutremure inima cea mai pag'ina"; lumen Rao;;c1iciii Nachmansohn, "lipiloarc" care a dat gata "do; barbati in trei ani, ba~ca de ce-a mdu, fo~fecat pc de-,alaturi" j lumca "adevaTa~ilor Arnotcni", eoboritori din "btnecllvlntat neam boiercsc", eu doua fete "armasaroaice" :<;i cu 0

~.

~b

casa, ,,( ul1topirc de ospa.tarie ~i de han, cll! tripou, de borde] ~i de bal". TIue i a lwne pestriFi "de leleleici, de tir[e ~i de tate", clc ,,femei schi. loadl', ~tirbl', c,oeo;;ate sau bortoasc" "jequJ. It'pra $i trinjil sock,­ talii".) Prin cine ~tie rc tainidi impl<:'tire gendicCl, in offiul ac'c;;;ta intelig('nt, cultivat ~i instruit, er0C1tor clcopotriva de lnzeslrat :;;i in $liill\a ~i in poezie, dainuia Cd un blestem setea ma.cular',ii oare~i bintui!>e $i pc Poe $i pC' Baudelaire, impletitCi cu uNsHea rasputiniana il mintuirii prin pr,acficar-ea intensa a paeatului. Prczcnla lui, tempo­ rara clar scancJaloasi'i, printrc }{'gionnri mi se expliea, dE'ci, prin nc-voia ~a tern poramen tala de int1J nire peri od.ica eu "jeCJul ;;i lepra soci eta \ii ". Reala ,sau nu, ('xplka\i.a mi-a fost - ~i imi este I - suficienta c'.a Sa pot (regrctind ratacir,ilc "idcol09ice" ale omului) sd-mi pastrez nemie­ ,?orala pretuirea pentru alia exccptionala a noctului. }-\semenL>,a co7Ln: fusescra, lnsFi, atit dl' rare, incH devclwau eU Lolul nesemnificative. Alaturi de piscurilc literaturii romane$ti, cei Illal mulli dintre scr,iitorii \'r('mi\ SL' do\ cdisera. o,-tili fascbmu]ui, chiar dadl, la lneeput, pma punni i5i maniie'itasera ostilitatea altfel dedt printr-o afirmarc fara QC'hivoc a nf>adNarii. V:ctor Eftimiu pawd c­ sfidea7.a ;;i ocuparea tarii dc> trupclc naziste, :;;i eforturilc noilor Butori­ Uiti de a infeucla GennaniC'i nu l1umai ('('onmn:a, ci si cultura roma­ neasca. Pubh( a prin gazctc Llnar e\ oc.3ri [['rmccatoar£' din Parisul tinerC'tii, iiar in discutii i~i arala, n('ret~nut, disprqul fata de f,asci'.?ti : ,,- N-a\-em dreplul. draga, sa ne dallstram pr~n case; trobuic sa ie:;,im, sa cireuUim )(>5t0 Lot. en capu] sus :;;i en s'llrlsul pe buze, ca sa nu 10 dam «aslora» satisfac'tia de a-$i lnchipul CR l1e-au Ingonunchiat ori ca ne tC'mem de ci". (ppntru ac:est umblet "eu capu] sus si eu 'iurisul PC' hUlC", dictatllra antonesC':ana a\ ea sa-i ofere lui Victor r.£timill doua internsri in la~larul de 1a Tir~lu-Jill, fara sa-J infrko:;;ezp. insa, $i fara sa-I inqenunchc). Perpessicius ramascse accla:;;i aThahoret al nl'o;;ci[ra.rii ~i confru'-larii manllseriscJor f..'min~sdelle, a((!la~i s,arer­ dot care o[lcia {'U distinctie $i solcmnital0. in altaru] liLcrelor romf1­ ne.5li, ptistrUldU-$i ea1imara ndntinata, ca tin sanu \-as liturgic. Ion Minu]pscll scria, din dnd in dnd, versuri de amara ironic, in rarc '-cmnific-a\iiJc. ~i adrC'<,a N'll la i'-dC'mlna oric ui: "Dar noi - C'opiii n:manui, : Copiii ,d1L;lor de post - ! Ca sa putem trai clJ-ade\'a­ rat / N-'-am spinlurat ~lhitar('le in ('uL." Concl"'i',11 C'scutit, ("u .-irtnti de bisturiu, al lui N. D. Cocca, care sparsps(-" atite3 buboaie pmllie-ntc ale sodctatii noastre rlintre 1~II 0 sj 19-10, nu-~i mat ptltr-'l ('serd ta fllncpa cUTati\ a. in pagln.i elf' Tevista san dE' 7iar, dar n-'.ci nu sc tram­ [orma"e ill scula de cosmetician pt;ntnl ]·tin" farcluri. ori pC'ntm lola­ tur'C!H'o c;urp]usului nco 7bircituri <;j guo;;i de po. chipul bido'i al (Iictaturii Genr9(~ Cli]inc>scu, rC'fuzind sa 'ie slIpuna intcn'en\~ilor $i suges­ tiilor ullei ccnzuri obtuzc, 15i 5uprimase sinqtH Jurnal1l1 literar - in ('ar(' pUbli,as p , prill loamn·a lUi HJ1f'J. dupa C"itQ-mi acluC' aminte, C'0<1 mai temcinica oSlndire a hitlerismullli, 5ntr-o cro"ic'a a mi7'antropult1i iDtitulata .,Jntunecatu1 ev-mediu t '. Stiam, din auzit0, ca i~i ronS8CTa t.impul corectarii minu\ioOise a paqin:lor din Istoria literatllrii romane de la originj pin6 in prezenl, a Cam1 ,imprimare continua - ell eom­ p1idtatea profesorului A] Rosetti. lnca nd"Jaturat de> ].a conc1UCNCd ..Editurii fundatiilor rcgalE'" 005i fragmcntele publicatc antidpat

op.e~a cl~dita ~l inh'rz~sa. dat~rit.a ur: .~mprejurar~ [,~v~rabi1CI

(\O\/edisera tuturor di mor:u.Ill<:lltala era -pe aHe lern.l·lii ('ele ale ('dlctelor oI1cwi e , ne terneam ca dlfu­ le area lCartea 'a a-parut In dt voJumulu1 sa nu He plna la urma ace1a:,;i all,_ abil folosHe. de or \iO marun\l al edlturu, dar a stlTlUt ill vremea de atunCl c,e" mal narii inver~unata baUilie pUbli.oi.stidi., in oare s ...a simtit obligat sa se anga­

c~iIloanelor ~l

jeb', printr. apar.torU pede,tr;,

~erban

.i firavul

func~

Dostnu grup...) Tudor Vianu,

CioculescU, V1adimir StreilI1u, pompiliu Constantinescu aparau

barleadc!c criticU literare libere lmpotriva care

as,alt 111 armura sub se1.lturile unei idcologii abjeete. Revista V iata

a JomdJleaSca, aHaUi sub conduccroo lui Mihai Ralea, nu mai aparca din

toamna trecuUi. Z,aharia Stancu, poetul oare in u.lt.'imii an:i.,

prin ziaTu1 Lumea romaneascd prin Tc\'i5ta A'LL 0 camp-anie antifas­

cista escrnplara -pentru vigoarea cL i$i .interzisesc oriec

nta

a aeti\ Hate publidstidi, dupii 6 septembrie 1940. In pres mollo $1

de atunci, nu mai intilneam nid pc Al. Philippide, nid pe

Ion Vinea (a carui prezenVi u1terioara 1a Evenimentul wei ui era meniHi

"i.i elBa a aparcmt dcmocraUi gazetelor anexe Curentul ), nki pe a Cez Petrescu- Lipseau din coloa;nele gazetelo r $i Geo Bogza,c Eugen ilr .Iebeleanu, Radu Baureanu, CicerOl10 T1tcodores eu , 1'v1ihai Beniue , - a1 diror scris, dominat dE' 0 inalta rosponsabiHtate civica. <.!ltdus giu "tralucire aUtor dinainte de instaurarea dictaturii le­

~i onesh~,

~i

~i cons~c\'ent,a ~i

~tearpa

~i

im-po~turii

dcsta~Urase

-pr(~sti

pllblica~ii

((ionare. _, In epoca aceea de raslnrnari $i de rataciri, aeeste absen~e [cpre­ zcnt:au sin~lLJ[a satisfactie reala pc care 0 mai ofereau ,tiarcle 51 rc­ ybtcle: Ie rasfoiam eU lniri~lurlarc ~i lUa bl1 cur am , ca de 0 birninta prorrie, nelntUnind in pagini semnaturl altac\ata rivnitc ...

Oricit de reconfortanUi ~i ell' slimulalorl c' ar Ii fost tacNC'6 scri­ itnrilor lmi diidu.sem seama ca ca nu putea eonstitui j)en'l.ru \1fupLll nostru abia incropit un excmplu de urmat ;,i fiU raspunclea nId llneia (ljnlf(~ gravl."lc intrebari care ne torturau. (dll ei t()~i bcnefic..ic.u de 0 mai man' sau mai mica notorictate i 11lll1wlc lor fu,:>cst,ra pina atunci dp npnUl1idh.l,t;' orl int'llnile pe coper\1 de carte ori pr: pagini de re\ isla :-1 ~la1.et(>: toli intrasl'ra, cum Sf? n "IlLl ,\.', in COi1<>tiin\a j)ubHc[l. SiJnp1a lor (\b::oen\a din pe,isaju1 publicis­ L\cii dl' atunci sC'nllliflca 0 atitLldltlC', asupra careia cititorul elf.' bunft

no~tri.

credin\a nu se put(>a in.;;ela. Situa\ia celor nona "tuclNl\i. care in iama lui 19-1\ ne diutam drumL11, ('fa ell totul alta: Doi abia fan1'ipm - saLl 11E' sa l.lcem 1 _ lei dintil p a 7i in litcratura. Debuturilc noastrc (cite se pro­ dusf'spr<.l) trecusera l1eobservate sub tUlThultu1 'Lwei cpoci e d:n matca, in care atentia generala era confiscata de grave problem ('xis­ lentiale $1 aproape nimerni nu mal rligazu\ de a reline fira\'a

~lasea

pre~Jat('am ie~:te

mC'lodic a unOI' ucen.ici dntareti. M6 convinscsern (a i1 ca:zui l1ostru, repetarca tacerii atit rl~ semnilica'l:ive a scriitorilor mai "\ Irstnici ar fi fost nu cinumai lnutila, ci primejdioas a. Ea ar fi consolidat iluzi-a existent unui tinerct c sludentes Hira opinU !?i fara aspiratii, aliniat doci1 sub stpaguri1 c

~i

murdare ,ale dictaturii.

... u

Unii dintre Doi intelesesem ca nu ne raminea de ales, pentru a striga ll1eaderarea naastri'i la fascism, dedt oalea unei prezen1e pUbli­ isHee in raspar eu sloganele propagandistice ale regimuJul $i cit maj pe de laturi de tutej.a oficiala. Dar cum niCii una dintre publicatille C'xistente nu accepta sa se orienteze dupa steaua noastra palara, ne-am vazut indatoTati sa ne construim singuri carav.ela pe care ave-am sa hE' imbiarcam, pornind in lunga expeclilie, fara lntoarcere, catre neingradirile vi53te... ...:)i a~a s-a ivit Albatros.

AL. CERNA-RA.oULESCU

APROAPE DE SUFLETUL MEU 1'-'1ai aproape de suflelul meu

dedi miresmeJe tJandaiirilor

esle tarina norocoasa a patriei.

Copil fiind

auzeam noaptea coco~jj cln/lnd

sub Calea Laetee

$i cin/eeul 'in suflel de-alunei

mi-a dimas

co un drum de inloarcere

de prelutindeni

la Slnul paminlului mel.l veghiat de lumini. o lege suavd pe toti ne Ingdduie

sllb pavi/ioane celeste.

!'lai aploape de sui/eluJ meu

dec1t eoroanele plopilor ein/alori

esle farina norocoasa a pa/riei.

Mai pUlerniea dedi miresme]e

trandafirilor, rnai inallc1 dedi coroaneJe

plopilor Gintatori.

Trebuie aduni

toate vaJurile care se siarmd de

tarmul pietros.

sa 1e aduni Ja maled pe lieeare ln parle

~i vei putea pricepe alunci

de ce patTia

.51 lumina trupului tdu

sinl pdrti inseparabile. $i de ee cmlecu/ este mai mare dec11 pasarea ~i de ce eu ~n aceastCi priveJifjle sint 0 IJacara.

sa

AN VERONA

Related Documents

Albatros
December 2019 9
Albatros In Ritl
June 2020 3
Tara Romaneasca
October 2019 33
Scoala Romaneasca
May 2020 20
Viata In Cuplu
November 2019 6