Centrul Istoric, Fara Zgirie-nori

Centrul istoric, fara zgirie-nori

Inapoi la articol

Centrul istoric, fara zgirie-nori Ana-Maria Vieru Joi, 08 Iulie 2004

Un grup de profesori de la Universitatea de Arhitectura “Ion Mincu” a creat, la solicitarea Primariei Capitalei, un proiect de reabilitare a zonei istorice a Bucurestiului. Proiectul, care presupune crearea a trei parcaje subterane, restaurarea sau reconstruirea cladirilor si dezafectarea statiei de tramvai de la Sf. Piata Universitatii Gheorghe, ar necesita o investitie de 100 milioane de euro. In opinia arhitectilor de la Universitatea “Ion Mincu”, centrul istoric al Bucurestiului trebuie sa ramina o zona traditionala, atractiva pentru trecatori, cu spatii comerciale, dar si o zona rezidentiala deoarece “oamenii dau viata orasului”. Centrul istoric al Bucurestiului este definit ca fiind cuprins in perimetrul marginit de bulevardele Elisabeta-Carol-Hristo Botev-Corneliu Coposu-Splaiul Independentei si Calea Victoriei. Potrivit conducatorului proiectului, prof. dr. ing. Nicolae Lascu, cladirile din zona au fost clasificate in mai multe categorii, in functie de modificarile care li se pot aduce fara a spolia caracterul istoric al zonei. Circa 30 la suta din cladiri sint monumente istorice si nu suporta decit lucrari de restaurare. Cele mai multe dintre ele dateaza din a doua jumatate a secolului al XIX-lea, dar exista si cladiri mai vechi, cum este Biserica Curtea Veche, construita in secolul al XVI-lea, cea mai veche cladire din Capitala. In cazul altor imobile, care nu intra in categoria monumentelor, dar au totusi o valoare ridicata, se poate restaura numai fatada, iar in restul cladirii se pot face unele modificari. Fara cladiri de birouri cu pereti din sticla In centrul istoric exista si cladiri fara valoare de patrimoniu, care pot fi chiar demolate si reconstruite din temelie, dar noile constructii vor trebui sa se inscrie in fondul cultural al zonei. “Aceasta inseamna ca nu se pot construi cladiri inalte, ci numai de doua sau trei niveluri, pentru a nu scoate din scara celelalte cladiri. In ceea ce priveste stilul, este o traditie sa fie reprezentate toate stilurile arhitectonice succesive, inclusiv cel contemporan”, afirma prof. dr. Nicolae Lascu. Va trebui insa ca noile cladiri sa se subordoneze caracterului zonei, care este una destinata trecatorului. “Nu mai trebuie construite cladiri cu birouri sau sedii bancare, cu pereti de sticla, care sint total neinteresante pentru trecator. S-a constatat ca aceste cladiri nu se http://www.evz.ro/bucuresti/?news_id=159928&print=1 (1 of 3)9/5/2004 4:22:26 AM

Centrul istoric, fara zgirie-nori

potrivesc intr-un spatiu public deoarece trecatorul nu are nici un fel de contact cu cladirea. De exemplu, fosta Casa de Moda Venus de pe Lipscani a devenit total nevalorificabila din punct de vedere al trecatorului de cind este sediu bancar. Ferestrele sint inchise cu jaluzele, iar centrul orasului isi pierde in acest fel din interes. Un alt exemplu este Muzeul National, care este interesant numai pe partea cu intrarea, restul cladirii este numai ziduri, cu ferestre inalte, prin care nu se vede nimic. Este o cladire de care abia astepti sa scapi, sa dai de vitrine, magazine, baruri sau cafenele”, a continuat profesorul Lascu. Statia de tramvai de la Sf. Gheorghe, dezafectata Acelasi proiect prevede mutarea statiei de tramvai de la Sf. Gheorghe in partea de sud a bulevardului Corneliu Coposu, pentru a elibera suprafata de pe bulevardul Bratianu, a mari trotuarul si a amenaja o zona verde. In acelasi timp, mai multe strazi cuprinse intre bulevardul I. C. Bratianu si Calea Victoriei, intre care Lipscani, Gabroveni, Covaci, Blanari, Stavropoleos, Strada Franceza, Smirdan, vor deveni exclusiv pietonale. Aici vor avea acces numai masinile care fac aprovizionarea magazinelor, dar numai in timpul diminetii, astfel incit pe parcursul zilei, zona va fi destinata exclusiv pietonilor. Parcare sub Piata Decebal Planul prevede amenajarea a trei parcaje subterane. Primul va fi situat sub Piata Universitatii, va avea circa 300-400 de locuri si va fi construit o data cu magistrala de metrou Drumul Taberei Iancului. Cel de-al doilea parcaj subteran va fi intre Splaiul Independentei si Strada Pictor Tonitza, vizavi de Tribunalul Municipiului Bucuresti, iar al treilea pe Calea Mosilor, in apropierea Gradinii Sf. Gheorghe, sub actuala Piata Decebal. Pentru ultimele doua parcaje este nevoie de un parteneriat al primariei cu proprietarii terenurilor. Magazine mici la parterul blocurilor “Desi exista o teorie cum ca in zona de centru nu ar trebui sa mai existe locuinte, parerea mea este ca centrul istoric nu poate exista fara a fi si zona rezidentiala. Cladirile cu locuinte dau viata centrului”, afirma prof. dr. Lascu. Planul prevede pastrarea si accentuarea caracterului comercial al zonei Lipscani prin construirea de magazine mici. Si pe Calea Mosilor, proiectul prevede redarea caracterului comercial al zonei, prin construirea de magazine la parterul cladirilor ce urmeaza a fi restaurate sau reconstruite. Aici se vor putea construi si birouri, dar in cladiri mici, cu spatii comerciale la parter. Primul pas: reabilitarea retelei de canalizare Nu se poate fixa un termen pina la care zona istorica va fi complet refacuta deoarece acest lucru http://www.evz.ro/bucuresti/?news_id=159928&print=1 (2 of 3)9/5/2004 4:22:26 AM

Centrul istoric, fara zgirie-nori

depinde de fiecare proprietar in parte. In ceea ce priveste amenajarile care se vor face pe domeniul public, aici este greu de dat un termen pentru ca lucrarile sint foarte costisitoare. Investitia pentru amenajarea parcarilor si refacerea retelei de canalizare si de alimentare cu apa pentru intregul centru istoric sar la circa 100 milioane de euro. Acest lucru ar dinamiza insa schimbarile deoarece proprietarii cladirilor ar fi stimulati sa investeasca in reabilitarea lor. Exista deja o comisie a Ministerului Culturii care va face un studiu amanuntit, pentru fiecare cladire in parte, cu scopul de a stabili in ce fel se poate interveni asupra ei. “Ar fi ideal sa se poata publica un ghid cu rezultatul acestor expertize, in care fiecare proprietar sa gaseasca informatiile necesare privind modificarile pe care are voie sa le faca la imobilul sau”, spune profesorul Lascu. Primaria va incepe in acest an refacerea retelei de canalizare si de alimentare cu apa asupra unei parti a centrului istoric, intr-un proiect cofinantat de BERD.

Copyright © 1996-2004 Evenimentul Zilei Online.

http://www.evz.ro/bucuresti/?news_id=159928&print=1 (3 of 3)9/5/2004 4:22:26 AM