Ce Va Fi Cu Irakul

Ce se va ‘ntkmpla ... cu Ira\ul?

Colecyia: Ziarul de mkine Iatq cq cele dintki lucruri s-au ‘mplinit wi vq vestesc altele noi; vi le spun mai ‘nainte ca sq se ‘ntkmple> - Isaia 42:9

1

2

Introducere

Cknd am vqzut wi auzit prima datq acest mesaj el fqcea parte dintr-o serie de studii cu valoare universitarq yinut de uniidintre cei mai ‘ndrqgiyi predicatori wi ‘nvqyqtori de Biblie ai Americii: Charles S[indoll, Johne {alvoord, J. D[ight Pentecost, Ronald Allen wi Charles D]er, toyi profesori emeriyi la Seminarul Teologic din Dallas, Texas. “n ansamblul acelui curiculum, studiul acesta s-a numit wi era prezentat de Charles D]er, viceprewedinte executiv la acel awezqmknt de ‘nvqyqturq. Reacyia mea a fost puternicq wi spontanq. Mi-am zis: tipqritq ‘n limba romknq wi din alte studii. “nainte de a ‘ncepe ‘nsq, dayi-mi voie sq vq ‘ntreb ceva: Wtiyi ‘nsq care este cea de a doua yarq a lumii ‘n ordinea menyionqrii numelui ei ‘n Biblie? Este Ira\ul! Numele sub care a apqrut aceasta au fost: Babilon, ckmpia Winear wi Mesopotamia (yara dintre cele douq rkuri, Tigru wi Eufrat). “n traducere,

3

numele ‘nseamnq . “ntr-adevqr, nici o altq yarq, ‘n afara Israelului, nu are asociatq cu ea mai multq istorie biblicq wi mai multq profeyie. 1. Grqdina Eden a fost ‘n Ira\. 2. Mesopotamia, modernul Ira\, a fost leagqnul civilizayiei umane. 3. Noe wi-a fqcut corabia ‘n Ira\. 4. Turnul Babel a fost ‘n Ira\. 5. Avraam a fost din Ur, adicq din sudul Ira\ului. 6. Rebeca, nevasta lui Isaac, era din Nahor, ‘n Ira\. 7. Iacob a ‘ntklnit-o pe Rahela ‘n Ira\. 8. Iona a predicat Ninivitenilor ‘n Ira\. 9. Asiria, adicq Ira\ul de azi, a dus ‘n robie cele zece seminyii ale Israelului de nord. 10. Amos a proorocit ‘n Ira\. 11. Babilonul, care este ‘n Ira\, a distrus Ierusalimul wi a dus ‘n robie regatul lui Iuda. 12. Daniel a fost aruncat ‘n groapa cu lei ‘n Ira\. 13. Cei trei tineri au fost aruncayi ‘n cuptorul aprins ‘n Ira\. 14. Beltwayar, ‘mpqratul Babilonului din Ira\, a vqzut capul de mknq care a scris pe zid. 15. Ezechiel a fost dus de duhul lkngq rkul Chebar, ‘n Ira\. 16. Se pare ca magii au venit din Ira\. 17. Petru a misionat ‘n Ira\. 18. “n Ira\ va fi reconstruit Babilonul care va ajunge cel mai mare centru comercial al lumii, ne spune cartea Apocalipsei. Importanya regqsitq a cetqyii va face ca numele sistemului extraordinar de ‘ntins wi cuprinzqtor sq fie . 19. Patru ‘ngeri rqi sunt legayi la rkul cel mare, Eufrat, ‘n Ira\. Ei vor fi dezlegayi wi vor omor’ a treia parte din omenire. (Apoc. 9:14). 20. Apele Ira\ului vor fi secate de Dumnezeu ca sq facq loc de trecere pentru marea armatq din Rqsqrit care va veni ‘n Israel (Apoc. 16:12). 21. Ira\ul va fi zguduit de cel mai mare cutremur de pqmknt din istorie, care va ‘mpqryi Babilonul reconstruit ‘n trei, iar undele de woc vor prqbuwi cetqyile Neamurilor (Apoc. 16:18-19) 22. Prqbuwirea ‘n Ira\ va marca triumful final al “mpqrqyiei lui Dumnezeu (Apoc.18-19). Dintre toate yqrile lumii, oare ce-or cquta americanii tocmai ‘n …

4

Ira\? Sq fie ... petrolul? Nu cumva ... profeyiile? “n ciuda faptului cq marile puteri din Orient se numesc astqzi: Arabia Sauditq, Egiptul wi Iranul, va sfqtuiesc sq fiyi cu ochii pe Ira\ wi sq awteptayi sq se ‘ntkmple acolo lucruri surprinzqtoare wi spectaculoase. Lupta dintre cele douq ale istoriei este pe cale sq se reaprindq! Ierusalimul wi Babilonul sunt pe cale sq ajungq cele mai importante orawe din epoca modernq. Se pare cq istoria se va sfkrwi simetric tot acolo unde a wi ‘nceput, printr-o intervenyie supranaturalq asupra locurilor ‘n care a ‘nceput marea rqzvrqtire a omenirii, ‘n ckmpia Winear, din aria Ira\ului modern.

Daniel Branzai





Cuprins 1. Istoria celor douq cetqyi

7

Anexe: 1. Literatura profeticq 2. Cartea profetului Daniel 3. Fiii lui Dumnezeu

45 53 71

5

6

Istoria celor douq cetqyi

Ceea ce face ca Babilonul sq mai aibe o oarecare semnificayie, dacq mai are vreuna, este ... Biblia. Vom rqmkne ‘n continuare ‘n textul ei, de la Geneza la Apocalipsa, urmqrind ca un fir rowu o temq despre care foarte mulyi nu au nici cea mai vagq idee. Cu ajutorul Domnului, la sfkrwitul acestei lucrqri, vom ‘nyelege Babilonul este cetatea ‘mpreunq semnificayia locurilor ‘ntemeiatq de un om cu geografice despre care vorbim wi vom avea o vedere panoramicq asupra unei numele de . foarte mari pqryi a Bibliei.

Babilonul - un rebel din nawtere Sq ‘ncepem dela Geneza 10, unde gqsim o colecyie de nume pe care nimeni nu mai wtie cum sq le citeascq corect, lista neamurilor. Cknd parcurgi aceastq listq, nu se poate sq nu observi cq ‘n aceastq ‘nwiruire ‘n care Dumnezeu ni-i prezintq pe descendenyii lui Noe, existq un individ cu numele de . Sonoritatea acestui nume este foarte asemqnqtoare cu cea a cuvkntului ebraic <Marad>, care ‘nseamnq rebel, rqzvrqtit, rqzboinic. Textul din Geneza 10:8-9 face un adevqrat joc de cuvinte prin asocierea acestor douq cuvinte:

Existq chiar wi o zicere proverbialq rqspknditq printre cei care i-au cunoscut faima:

7

< ... iatq de ce se zice: .

Versetul urmqtor, 10, enumerq orawele peste care s-a ‘ntins domnia lui wi, primul de care dqm este ... Babilonul, prima cetate ziditq de oameni dupq epocala catastrofq a potopului lui Noe. Gkndiyi-vq la aceasta: Babilonul a fost prima aglomerare urbanq de dupq potop, iar numele celui care a ctitorit-o are semnificayia de ! Ni se spune cq omul acesta a mai zidit wi alte cetqyi: <El a domnit la ‘nceput peste Babel, Erec, Acad wi Calne, ‘n yara Winear> (Gen. 10:10).

Winear este ckmpia aluvionarq din sudul Ira\ului modern, ‘ntre Bagdadul de azi wi golful ‘n care se varsq Tigrul wi Eufratul. Winear este regiunea, Babilon este cetatea, Nimrod este ‘ntemeietorul, iar evenimentul este cronologic prima formare urbanq a oamenilor de dupq potop. Sq trecem acum la capitolul 11, pe care-l cunoawtem awa de bine cq am ajuns sq nu mai bqgqm ‘n seamq amqnuntele lui semnificative. Iatq primele douq versete: (Gen. 11:1-2).

Se pune ‘ntrebarea: Cine este acela care s-a pus ‘n fruntea lor wi le dirijeazq mersul. Capitolul precedent ne-a dat deja rqspunsul: Nimrod. Valul omenirii care se deplaseazq spre rqsqrit este mknat de Nimrod care formeazq cea dintki cetate de dupq potop: Babilonul. Iatq care i-a fost motivayia wi iatq care le-a fost dorinya: <Wi au zis unul cqtre altul: Wi cqrqmida le-a yinut loc de piatrq, iar smoala le-a yinut loc de var. Wi au mai zis: (Gen. 11:3-4).

Acest text este o <declarayie-program> wi ea reprezintq cheia care ne poate ajuta sq ‘nyelegem ce ‘nseamnq Babilonul ‘n Biblie. Mulyimea aceea de oameni care s-au hotqrkt sq ‘ntemeieze prima cetate de dupq potop urmqrea un scop precis. Textul ne despicq acest scop ‘n trei motivayii complementare. Sunt trei rayionamente pentru care a trebuit sq existe o cetate wi un turn ‘n locul numit Babilon:

8

Au vrut salvare

Expresia nu se aflq ‘n textul Bibliei, deckt sub forma unui subtitlu adqugat mai tkrziu. se poate traduce prin <poarta lui Dumnezeu> (Babilu ‘n limba acadianq) sau <warpele inelat>, din pricina formei ‘n spiralq pe care se presupune cq a avut-o. ‘n ebraicq, ‘nseamnq <’ncurcqturq, confuzie> (Geneza 11:9). Turnul din valea Winear a reprezentat ‘ncercarea oamenilor de a construi o punte ‘ntre locul wi . De aici wi pknq acolo! De la pqmknt pknq la cer: . Nimrod wi oamenii de atunci nu s-au supus limitqrilor stabilite de Dumnezeu dupq momentul cqderii ‘n pqcat. Zidirea turnului a fost echivalentq cu adunarea tuturor resurselor umane de atunci pentru ca, prin puterile lor, oamenii sq-L oblige pe Dumnezeu sq-i reintegreze ‘n ordinea cosmicq. Examinat uwuratic wi printr-un complex de falsq superioritate, pasajul ne-ar putea duce pe o pistq falsq, subliniindu-ne aparent . Este clar cq toatq masa planetei pqmknt nu le-ar fi fost deajuns oamenilor de atunci ca sq facq un turn suficient de ‘nalt pentru a strqbate galaxiile spayiului cosmic. Turnul Babel n-ar fi putut niciodatq sq-wi atingq scopul, dacq o punte materialq ‘ntre pqmknt wi cer ar fi fost adevqratul scop al construirii lui. Amqnuntul care ne aratq cq turnul a urmqrit o altfel de dimensiune wi o altfel de incursiune de la pqmknt la cer este scris ‘n versetul 6. Examinknd situayia creatq, Dumnezeu nu-wi bate joc de oameni wi nici nu le declarq iniyiativa drept o imposibilitate. Dumnezeu a ‘nyeles cq era vorba despre altceva wi acest ar fi fost foarte posibil wi chiar probabil de realizat: (Gen. 11:6).

Turnul Babel din cetatea Babilonului awezat ‘n ckmpia Winear a fost un fel de <portal cosmic>, un observator astronomico-religios prin care creaturile de pe pqmknt urmqreau sq se asocieze cu despre care ne vorbewte Noul Testament, extraterewtrii supranaturali ostili ordinii lui Dumnezeu wi atrawi de arhanghelul Lucifer ‘n rqscoala lui spiritualq. Nimrod wi omenirea de atunci era nostalgicq dupq combinarea dintre

9

<’ngerii lui Dumnezeu wi fetele oamenilor> care produsese vremuri de nemaiauzit progres, este drept, <cu foarte puternice tente demonice> (vezi anexa ). Turnul era wi realizabil wi profund religios ‘n ‘ntrebuinyarea lui. Religia lui urmqrea ‘nsq sq fie <’nchinarea la Satan> wi pqtrunderea prin aceastq alinayq ‘n dimensiunile pierdute ale <supranaturalului>. <Salvarea> pe care o dorea Nimrod era iewirea din <starea noastrq smeritq> despre care vorbewte Pavel wi reintegrarea prin foryq ‘n sferele civilizayiilor cerewti: <El va schimba trupul stqrii noastre smerite, wi-l va face asemenea trupului slavei Sale, prin lucrarea puterii pe care o are de a-Wi supune toate lucrurile> (Filipeni 3:21). (Evrei 2:6-7).

De ce le-a blocat Dumnezeu calea aceasta spre salvare? Pentru cq alternativa Babilonlui n-ar fi fost de fapt o <salvare>, ci o alegere rea cu consecinye nefaste eterne. Oprirea construirii turnului a fost un gest al dragostei wi ‘nyelepciunii divine, dupq cum fusese wi alungarea din paradis wi potopul de pe vremea lui Noe. Prin toate aceste trei aparente pedepse lucra harul lui Dumnezeu wi hotqrkrea Lui nestrqmutatq de a ne face bine. Prin alungarea din paradis ni s-a interzis accesul la pomul vieyii, care ar fi dat un caracter etern ‘nstrqinqrii noastre de Dumnezeu; am fi ‘nceput <moartea a doua> cu consecinyele ei ireversibile. Prin potop, Dumnezeu a selectat o familie necontaminatq probabil de morbul ‘ncuscririi demonice cu , ci s-au coborkt sq contamineze zestrea geneticq wi spiritualq a omenirii pentru a bloca planul mesianic al ‘ntrupqrii lui Christos printr-o femeie. Tot restul populayiei lumii, ‘mpreunq cu toate vieyuitoarele au trebuit omorkte, pentru a da o wansq unui ‘nceput necontaminat:
10

pare rqu cq i-am fqcut. Pqmkntul era stricat ‘naintea lui Dumnezeu, pqmkntul era plin de silnicie. Dumnezeu S-a uitat spre pqmknt, wi iatq cq pqmkntul era stricat; cqci orice fqpturq ‘wi stricase calea pe pqmknt rel="nofollow"> (Gen. 6:1-12).

Oprirea construirii turnului Babel a blocat accesul omenirii ‘n universul spiritual cosmic wi alianya dintre urmawii lui Noe wi aceia care pervertiserq creayia de pe pqmknt ‘nainte de Potop.

Au vrut semnificayie <Wi sq ne facem un nume!>

“n Biblie, numele nu sunt doar o colecyie plqcutq de sunete, ci formulqri care ascund ‘n ele destqinuiri despre identitatea wi destinul cuiva. Un reprezintq o anumitq <stare>, definewte o foarte precisq . “ndepqrtarea de Creator a dus creatura ‘n rqtqcire. Alungarea din paradis le-a produs oamenilor o teribilq crizq de identitate. Nemaifiind , ajunseserq . Aceasta era ceea ce simyeau wi resimyeau dureros ‘n inimi. A reintra ‘n sferele cerewti prin propriile puteri era echivalent cu a-I spune lui Dumnezeu: . Dumnezeu wtia criza de semnificayie prin care trecea omenirea wi avea pregqtitq o cale pentru rezolvarea acestei probleme. “n capitolul imediat urmqtor citim cq Dumnezeu l-a chemat pe Avraam din mulyimea pqgknq wi i-a propus tocmai sq-l scoatq din groaznica crizq de semnificayie: (Gen. 12:1-2).

Identitatea veritabilq se definewte ‘n funcyie de ceva sau de cineva. Orice identitate definitq fayq de lucruri sau situayii este falsq wi efemerq. Numai identitatea definitq fayq de Creatorul universului, este wi va rqmkne pururi adevqratq. Dumnezeu este un punct de reper universal pentru toate fqpturile. Problema identitqyii umane, rezolvatq pentru Avraam prin chemarea lui, va fi rezolvatq de Dumnezeu ‘n final pentru toyi aceia care s-au ‘ntors prin credinyq la El. Despre aceasta ne spune Domnul Isus ‘n cartea Apocalipsei:

11

(Apoc. 2:17). (Apoc. 3:12).

Semnificayia noastrq eternq va fi datq de aceastq ‘ntreitq identitate: pe noi va fi <scris>: Numele Dumnezeului Meu>, , wi . Un veritabil <Social Securit] Number> cu trei seturi de numere ... Inyiativa lui Nimrod wi a oamenilor din Babilon urmqrea dobkndirea unei identitqyi false obyinute prin uzurpare. Era calea propusq de Lucifer.

Au vrut siguranyq < ... ca sq nu fim ‘mprqwtiayi pe toatq faya pqmkntului>.

Condiyiile lumii de dupq cqdere wi potop erau grele wi locurile erau periculoase. Existq o putere ‘n mulyime wi un sentiment de siguranyq ‘n aglomerayia unei mulyimi. Chiar awa a sunat wi deviza din Internayionala comuniwtilor: . Formarea unor mari aglomerqri umane era ‘nsq ‘n directq contradicyie cu porunca pe care le-o dqduse Dumnezeu oamenilor: (Gen. 9:7). Nimrod a ales sq nu se supunq acestei porunci divine, de parcq i-ar fi spus lui Dumnezeu: . Babilonul este cel dintki oraw zidit de oameni dupq pedeapsa potopului. A fost ridicat de un om care ‘n nume, ‘n porniri wi ‘n acyiuni a fost un fayq de Dumnezeu. Nimrod a fost un om plin de mkndrie. El wi-a ridicat pumnul spre Dumnezeu wi i-a zis: . Din momentul acesta, Babilonul wi-a definit un caracter anume: este cetatea mkndriei, a rebeliunii fayq de Dumnezeu, a ‘mpotrivirii fayq de planurile Lui wi a construirii unor alternative proprii pentru soluyionarea problemelor omenirii. Wtim ce s-a ‘ntkmplat atunci. Dumnezeu a venit,

12

a vqzut wi a spulberat planurile lui Nimrod. Prin ‘ncurcarea limbilor, Dumnezeu i-a ‘mprqwtiat cu forya pe toatq suprafaya pqmkntului. Fiecare nayiune a lumii ‘wi poate trasa drumul ‘napoi spre acelawi punct de origine: Babilonul strqvechi. De acolo au ‘nceput toate problemele noastre. Toate au fost puse la cale ‘n aceastq cea dintki cetate a omenirii care se ridica nesmeritq dupq pedepsirea prin apele Potopului: (Gen. 8:21).

Alianyele Babilonului beligerant Dupq capitolul 11, Babilonul dispare puyin din Geneza. “l regqsim ‘n capitolul 14. “ntre timp, Geneza se ocupase cu Avraam, omul credinyei adevqrate. “nceputurile umblqrii lui cu Dumnezeu au fost wovqielnice. Din lectura capitolelor 12-14 aflqm despre ‘nfruntqrile lui Avraam cu seceta, cu situayia creatq de ne’nyelegerile cu Lot wi cu o selectq alianyq militarq a popoarelor care locuiau ‘n zonq. Dumnezeu ‘i promisese yara Canaan luiAvraam, dar mai erau wi alyii care o rkvneau. “n Geneza 14 ni se spune cq pentru prima datq dupq ce i-a ‘mprqwtiat pe oameni pe suprafaya pqmkntului, ckteva nayiuni au hotqrkt sq intre ‘ntr-o alianyq. Ele nu se unesc ‘nsq ca sq facq ceva bun, ci pentru a lua ‘n stqpknire yara pe care tocmai i-o promisese Dumnezeu lui Avraam ‘n capitolul 12. Iatq cum ‘ncepe capitolul 14:

Este pentru a treia oarq cknd regiunea Babilonului este menyionatq ‘n Biblie. “mpqratul acelei regiuni intrase ‘ntr-o alianyq cu <’mpqratul Elasarului, lui Chedorlaomer, ‘mpqratul Elamului, wi lui Tideal, ‘mpqratul Goimului>. Acewti patru ‘mpqrayi veniserq sq cucereascq yara promisq lui Avraam. Dintre cei patru, adevqratul lider al grupului era Chedorlaomer. Ni se spune cq alianya celor patru ‘mpqrayi a venit sq punq la punct o altq alianyq localq: <... s-a ‘ntkmplat cq ei au fqcut rqzboi cu Bera, ‘mpqratul Sodomei, cu Birwa, ‘mpqratul Gomorei, cu Wineab, ‘mpqratul Admei, cu Wemeeber, ‘mpqratul Yeboimului wi cu ‘mpqratul Belei sau Yoarului. Acewtia din urmq s-au adunat cu toyii ‘n valea Sidim, adicq Marea Sqratq. Timp de doisprezece ani fuseserq supuwi lui Chedorlaomer; wi ‘n anul al treisprezecelea s-au rqsculat> (Gen. 14:2-4).

13

Versetul 5 ne spune cq < “n anul al patrusprezecelea, Chedorlaomer wi ‘mpqrayii care erau cu el au pornit> la rqzboi. Este foarte clar cq liderul alianyei este Chedorlaomer. El i-a chemat pe ceilalyi wi i-a luat alqturi de el ca aliayi ‘n aceastq campanie de cucerire. Ceea ce este ‘nsq wi mai clar este cq Dumnezeu nu privewte istoria cu aceiawi ochi cu care o privim noi. El nu-l aweazq ‘n frunte pe acela pe care ‘l vedem noi conducknd. Narayiunea Bibliei este tematicq wi Dumnezeu aweazq ‘n ea un fir rowu pe care suntem ‘ndemnayi sq-l urmqrim. Dumnezeu privewte de la ‘nqlyimea cerului wi vede popoarele pqmkntului nqzuind iar spre puterea pe care le-o dq alianyele, adunarea ‘n numqr mare, cu jurisdicyie pe suprafeye ‘ntinse. El vede ‘n spatele lor miwcarea unei forye care-i ‘ndeamnq sq blocheze planul divin wi sq ocupe yara pe care El o dqruise deja lui Avraam pentru ‘mplinirea planului profetic. Pe cine-l aweazq Dumnezeu ‘n fruntea acestei alianye belicoase? Pe ! Textul ne spune clar cq liderul alianyei a fost Chedorlaomer, dar din punctul lui Dumnezeu de vedere, capul rqutqyilor, cel implicat ‘ntr-o revoltq ‘mpotriva planului Squ, este ‘mpqratul Babilonului din ckmpia Winear. Pe el ‘l noteazq Biblia cel dintki. Wtiyi ce s-a ‘ntkmplat. Alianya ‘mpqrayilor invadatori a fqcut cq, printre prinwii de rqzboi l-au luat wi pe nepotul lui Avraam, pe Lot: (Gen. 14:11-13).

“ntqrit ‘n promisiunile lui Dumnezeu, Avraam a adunat (Gen. 14:14). Printr-o biruinyq miraculoasq, mica ceatq a lui Avraam a ‘nvins toatq uriawa alianyq, i-a zdrobit ‘n luptq wi l-au readus acasq pe Lot ‘mpreunq cu toate averile sale: <Wi-a ‘mpqryit oamenii ‘n mai multe cete, s-a aruncat asupra lor noaptea, i-a bqtut, wi i-a urmqrit pknq la Hoba, care este la stknga Damascului. A adus ‘napoi toate bogqyiile, a luat ‘napoi wi pe fratele squ Lot cu averile lui, precum wi pe femei wi norodul> (Gen. 14:1516).

Pe drumul de ‘ntoarcere spre Mamre, Avraam se oprewte ‘ntr-o cetate menyionatq acum pentru prima datq ‘n Biblie:

14

<Melhisedec, ‘mpqratul Salemului a adus pkine wi vin: el era preot al Dumnezeului Cel Prea “nalt. Melhisedec a binecuvkntat pe Avram, wi a zis: Wi Avram i-a dat zeciuialq din toate> (Gen. 14:18-20).

Facem cunowtinyq cu un ‘mpqrat care nu fusese implicat ‘n conflictul anterior wi cu o cetate al cqrui nume ‘l aflqm pentru prima datq. Numele <Melhisedec> este un derivat de la <Melhi>, <’mpqratul meu> wi , care ‘nseamnq . Personajul este wi ‘mpqrat wi preot, servind Dumnezeului celui viu wi adevqrat. Mai tkrziu, Biblia ni-l va descrie drept un al Domnului Isus. Este o persoanq cunoscutq ‘n toatq regiunea wi recunoscutq peuntru activitatea sa, awa cq Avraam se grqbewte sq-i dea zeciuiala cuvenitq din toate. Nu acesta este ‘nsq lucrul pe care am vrut sq vi-l arqt. Ceea ce este important ‘n toatq ‘ntkmplarea este cq Melhisedec stqpknewte peste o cetate numitq <Salem>. Numele apare numai de douq ori ‘n Biblie wi noi o cunoawtem sub celqlalt nume, mult mai des ‘ntklnit: Ierusalim! Salem ‘nseamnq <pace>, iar Ierusalim ‘nseamnq (Uru - cetate, salem - pace). Existq ‘n teologie awa numita lege a primei menyionqri. Locul ‘n care apare pentru prima datq ceva ‘n textul Bibliei este definitoriu wi determinant pentru ‘nyelegerea naturii wi acyiunilor lui ulterioare. Babilon a apqrut ca o cetate a rqzvrqtirii. Acum, cel de al doilea personaj al studiului nostru, Ierusalimul, apare ca o cetate a pqcii wi a preoyiei, un loc ‘n care se pogoarq Dumnezeu ca sq-i binecuvinteze pe cei care au credinya adevqratq. Cu scuzele de rigoare aduse lui Charles Di\ens, vom prelua titlul uneia din cele mai cunoscute cqryi ale sale wi-l vom aplica ‘ntregii Scripturi. Biblia este: . Cel dintki este Babilonul, locul unde oamenii wi-au ridicat glasul wi pumnul ‘mpotriva lui Dumnezeu, zickndu-I: Cel de al doilea este Salemul, Ierusalimul, locul unde Dumnezeu se coboarq ca sq-i binecuvinteze pe aceia care se apropie de El cu credinyq. Babilonul este cetatea cuceritoare. Ierusalimul este cetatea cucernicq! Dupq ‘ntklnirea lui Avraam cu Melhisedec, textul Bibliei se concentreazq ca o lupq care scoate ‘n evidenyq doar un anumit lucru, asupra urmawilor lui Avraam. Ea ne scrie despre istoria patriarhilor, despre coborkrea lor ‘n Egipt, despre iewirea lor de acolo, despre rqtqcirile evreilor prin pustie, despre intrarea lor ‘n yara promisq wi despre viaya lor din vremea judecqtorilor. (Judecqtori 21:25). Poporul avea nevoie de un ‘mpqrat.

15

Mai ‘ntki, ei l-au ales pe Saul care arqta impunqtor ca un ‘mpqrat, dar care n-a avut nici inima credincioasq wi nici strategia necesarq domniei. Saul s-a comportat mai mult ca un <’mpqrat ocazional> pentru vremurile de rqzboi. N-a avut capitalq, n-a avut sfetnici deosebiyi, n-a avut o armatq permanentq wi mai ales ... n-a avut inima smeritq wi ascultqtoare. Dupq Saul, Dumnezeu l-a ales pe David ca ‘mpqrat, pentru cq era un om dupq inima lui Dumnezeu. David a unit wi unificat seminyiile lui Israel. Cknd a venit vremea sq aleagq o cetate ca sq fie capitala regatului, David a ales ... Ierusalimul. Dupq David a urmat la domnie Solomon, a cqrei principalq misiunea fost sq zideascq Domnului o casq, un templu, un loc ‘n care sq locuiascq Numele lui Iehova ‘n mijlocul poporului. Unde a trebuit sq fie awezat acest loc de ‘ntklnire al lui Dumnezeu cu oamenii? La ... Ierusalim (2 Samuel 24;). Templul a fost exact opusul Turnului de la Babel. Turnul urmqrea sq urce oamenii la cer, Templul urmqrea sq-L aducq pe Dumnezeu ‘ntre oameni. Turnul a marcat lucrarea oamenilor, Templul urmqrea bunqvoinya lui Dumnezeu wi lucrarea Lui pentru oameni. Timp de aproape o mie trei sute de ani, istoria Babilonului nu mai este menyionatq ‘n Biblie. El revine ‘n scenq numai dupq moartea lui Solomon, dupq divizarea ‘mpqrqyiei ‘ntre fiul wi slujitorul fiului squ wi dupq plecarea celor zece seminyii din regatul de nord ‘n robia asirianq. “ntre timp, Babilonul crescuse wi era pregqtit sq joace din nou un rol important ‘n istoria biblicq.

Babilon - duwmanul Ierusalimului A trecut vremea ... Am ajuns la timpul din Isaia 39. Existq de fapt trei pasaje care redau acelawi eveniment, dar l-am ales pe Isaia pentru un motiv foarte ‘ntemeiat. Dacq vq uitayi ‘n context, Isaia 36-37, ne prezintq Ierusalimul asediat de armatele ‘mpqratului Asiriei. Veniserq din yinutul aflat astqzi ‘n Ira\ul de nord. Dupq ce cucerise cetqyile regatului de nord, ‘mpqratul Asiriei dorea sq facq acelawi lucru wi cu Ierusalimul. Dumnezeu a intervenit ‘nsq ‘n chip miraculos wi Ierusalimul a scqpat. “n capitolul 39 ni se spune cq Ezechia, ‘mpqratul Ierusalimului, s-a ‘mbolnqvit wi aproape a murit. El s-a rugat Domnului wi Dumnezeu a hotqrkt sq-i mai adauge ‘ncq cincisprezece ani de viayq. Vq dayi seama ce veste grozavq a fost aceasta pentru Ezechia! Ckt de bucuros wi exuberant a fost el! Cele mai fericite momente din viaya noastrq sunt de obicei wi cele mai periculoase. Ele aduc clipe de neveghere wi de superficialitate. Cele mai ‘nalte vkrfuri stau deobicei alqturi de cele mai adknci prqpqstii. Awa s-a ‘ntkmplat wi cu Ezechia. Ckntarea lui de laudq pentru Iehova (Isaia 38:9-20) a fost

16

urmatq de un eveniment ‘n care s-a lqudat pe el ‘nsuwi. Capitolul 39 ne spune cq Dumnezeu l-a pus la ‘ncercare wi Ezechia a cqzut la examen. Cu cine credeyi cq ne ‘ntklnim iarqwi ‘n aceastq ocazie? Cu Babilonul! <”n acelawi timp, Merodac-Baladan, fiul lui Baladan, ‘mpqratul Babilonului, a trimis o scrisoare wi un dar lui Ezechia, pentru cq aflase de boala wi ‘nsqnqtowirea lui. Ezechia s-a bucurat, wi a arqtat trimiwilor locul unde erau lucrurile lui de prey, argintul wi aurul, miresmele wi untdelemnul de prey, toatq casa lui de arme, wi tot ce se afla ‘n vistieriile lui: n-a rqmas nimic ‘n casa wi ‘n yinuturile lui, pe care sq nu li-l fi arqtat. Proorocul Isaia a venit apoi la ‘mpqratul Ezechia, wi l-a ‘ntrebat: Ezechia a rqspuns: (Isaia 39:1-3).

Ezechia <wi-a dat ‘n petec> ‘naintea ‘mpqratului Babilonului. “ntr-un moment de slqbiciune spiritualq, el s-a bucurat cq se poate lquda ‘n faya musafirilor cu tot ceea ce avea. Wi ochii musafirilor lui nu erau ochi de prieteni ... “n versetul 5, ni se spune cq Dumnezeu l-a trimis pe Isaia ‘napoi la Ezechia cu un mesaj nqucitor: < Atunci Isaia a zis lui Ezechia: . (Isaia 39:5-7)

Dumnezeu vedea ceea ce ochii lui Ezechia nu vedeau wi wtia ceea ce nu wtia Ezechia. Adevqratul duwman al Ierusalimului nu era Asiria, ci Babilonul! La o sutq de ani de la aceastq profeyie, cuvintele ei s-au ‘mplinit cu o exactitate de ceasornic. Nebucadneyar, ‘mpqratul Babilonului wi-a trimis armatele de trei ori ‘mpotriva cetqyii sfinte wi, dupq cel de al treilea atac, Ierusalimul a fost distrus cu desqvkrwire. “mpqratul din linia davidicq, urmaw al lui Ezechia, a fost dat jos de pe tron wi dus la Babilon. De atunci wi pknq la venirea lui Isus Christos ca “mpqrat, Ierusalimul n-a mai avut wi nu va mai avea un ‘mpqrat pe tron. La prima lui venire, poporul evreu L-a refuzat, strigknd: <Sq rqstignesc pe “mpqratul vostru?> le-a zis Pilat. Preoyii cei mai de seamq au rqspuns: (Ioan 19:15).

Isus va reveni ‘nsq ca sq-wi ‘ndeplineascq menirea:

17

< Wi iatq cq vei rqmkne ‘nsqrcinatq, wi vei nawte un fiu, cqruia ‘i vei pune numele Isus. El va fi mare, wi va fi chemat Fiul Celui Prea “nalt, wi Domnul Dumnezeu “i va da scaunul de domnie al tatqlui Squ David. 33  Va ‘mpqrqyi peste casa lui Iacov ‘n veci, wi “mpqrqyia Lui nu va avea sfkrwit> (Luca 1:32-33).

Slava lui Dumnezeu, <Shehinah -ul gloriei divine>, care locuia ‘n Templu a pqrqsit Templul zidit de Solomon cu puyin ‘nainte ca Nebucandneyar sq-l distrugq: (Ezechiel 10:4). <Slava Domnului a plecat din pragul Templului, wi s-a awezat pe heruvimi> (Ezechiel 10:18 ). <Slava Domnului s-a ‘nqlyat din mijlocul cetqyii, wi s-a awezat pe muntele de la rqsqritul cetqyii> (Ezechiel 11:23).

Poporul a fost dus ‘n robia babiloneanq, iar acest ‘mpqrat Nebucadneyar a ajuns sq fie al statuii din cartea proorocului Daniel. Cu acest eveniment a ‘nceput , ‘n care ne aflqm wi astqzi. Babilonul a distrus temporar ‘mpqrqyia lui Dumnezeu pe pqmknt cu poporul Israel wi a inaugurat o epocq ‘n care Israelul a intrat ‘ntr-o eclipsq profundq: (Luca 21:24). <Waptezeci de sqptqmkni au fost hotqrkte asupra poporului tqu wi asupra cetqyii tale celei sfinte, pknq la ‘ncetarea fqrqdelegilor, pknq la ispqwirea pqcatelor, pknq la ispqwirea nelegiuirii, pknq la aducerea neprihqnirii vewnice, pknq la pecetluirea vedeniei wi proorociei, wi pknq la ungerea Sfkntului sfinyilor. Sq wtii dar, wi sq ‘nyelegi, cq de la darea poruncii pentru zidirea din nou a Ierusalimului, pknq la Unsul (Mesia), la Ckrmuitorul, vor trece wapte sqptqmkni; apoi timp de waizeci wi douq de sqptqmkni, pieyele wi gropile vor fi zidite din nou, wi anume ‘n vremuri de strkmtorare. Dupq aceste waizeci wi douq de sqptqmkni, Unsul va fi stkrpit, wi nu va avea nimic. Poporul unui domn care va veni, va nimici cetatea wi sfkntul Locaw, wi sfkrwitul lui va fi ca printr-un potop; este hotqrkt cq rqzboiul va yine pknq la sfkrwit wi ‘mpreunq cu el wi pustiirile. El va face un legqmknt trainic cu mulyi, timp de o sqptqmknq,

18

dar la jumqtatea sqptqmknii va face sq ‘nceteze jertfa wi darul de mkncare, wi pe aripa urkciunilor idolewti va veni unul care pustiewte, pknq va cqdea asupra celui pustiit prqpqdul hotqrkt> (Daniel 9:2427).

“nfruntarea dintre cele douq cetqyi are dimensiuni epice wi se ‘ntinde peste multe veacuri. Pe vremea proorocului Daniel a fost ca la un meci ‘n care a ckwtigat adversarul. Babilonul, cetatea sfidqtoare wi rebelq, a scuipat ‘n faya lui Dumnezeu, a dqrkmat zidurile cetqyii lui Dumnezeu, i-a luat oamenii ‘n robie wi s-a ‘ntors triumfqtor acasq, sq domneascq asupra lumii. Dacq aceasta ar fi tot ce ne-ar fi spus Biblia despre Babilon totul ar fi trist wi depresant. Prin Babilon, rqul a ‘nvins, iar binele a rqmas sq zacq rqnit de moarte ‘n yqrkna pqmkntului. Slavq Domnului cq Biblia nu ne lasq sq rqmknem cu aceastq imagine ‘naintea ochilor! Dumnezeu wi-a rezervat dreptul sq mai spunq ceva ‘n istorie wi ultimul cuvknt “i aparyine. Nu suntem la sfkrwitul meciului, ci doar la pauza dintre reprize. Domnul ne spune: <Wtiyi acum ce s-a ‘ntkmplat ‘n istorie. Haideyi sq vq arqt wi restul istoriei ...

Babilonul va fi distrus Ne aflqm iarqwi ‘n cartea profetului Isaia. Ne ‘ntoarcem puyin la capitolul 13. “mi place foarte mult aceastq carte wi regret din toatq inima cq mulyi preferq sq nu dea atenyia cuvenitq cqryilor profetice. Recunosc, unele dintre ele sunt dificile. Isaia, de exemplu, este ca un elefant pe care vei ‘ncerca zadarnic sq-l cuprinzi cu mkinile. Este prea mare! Totuwi, este o carte foarte bine sistematizatq, cu o structurq uwor de ‘nyeles. “n capitolele 1 - 12, Dumnezeu ‘i spune regatului lui Iuda: . Dupq aceasta, El privewte spre nayiunile degenerate ‘n pqcat din jurul lui Israel wi le zice: “n capitolele 13-23, Dumnezeu se ‘ntoarce ‘mpotriva nayiunilor din jur wi le judecq una dupq alta: , sunq verdictul divin. Este ca o listq de acyiuni: Yie am sq-yi fac asta; yie am sq-yi fac asta, vei urma apoi tu, wi tu, wi tu ...> Ceea ce este interesant este cu cine ‘ncepe Dumnezeu aceastq listq. Da, ayi ghicit bine: cu ... Babilonul. Pe timpul lui Isaia, Babilonul nu era deckt o putere de mkna a doua, ne’nsemnatq ‘n tqrie wi semnificayie. Tartorul cel mare era Asiria. Ea conducea atunci lumea. Asiria dusese ‘n robie cele zece seminyii din regatul lui Israel wi tot Asiria era atunci puterea care ameninya regatul lui Iuda. Asiria nu este

19

‘nsq deckt pe locul doi ‘n lista fqcutq de Dumnezeu. Pe locul ‘ntki este, ca deobicei, Babilonul. (Isaia 13:1-2).

Proorocul merge mai departe, descriind modul ‘n care va pedepsi Dumnezeu Babilonul: Un vuiet se aude pe munyi, ca vuietul de popor mult, se aude o zarvq de ‘mpqrqyii, de neamuri adunate. Domnul owtirilor ‘wi cerceteazq oastea care va da lupta. Ei vin dintr-o yarq depqrtatq, de la marginea cerurilor: Domnul wi uneltele mkniei Lui vor nimici tot pqmkntul. Gemeyi! cqci ziua Domnului este aproape: ea vine ca o pustiire a Celui Atotputernic! De aceea, toate mkinile slqbesc, wi orice inimq omeneascq se topewte. Ei sunt nqpqdiyi de spaimq, ‘i apucq chinurile wi durerile, se zvkrcolesc ca o femeie ‘n durerile nawterii, se uitq unii la alyii ‘ncremeniyi; feyele lor sunt rowii ca focul> (Isaia 13:3-8).

“ntrebarea care ne stq ‘n minte este: ? Isaia 13 ne spune clar cq cel puyin o parte a pedepsei va fi prin poporul mezilor: (Isaia 13:17-22).

Textul are ‘nsq elemente escatologice wi apocaliptice care ne obligq sq credem cq suntem ‘n faya unei profeyii cu ‘mpliniri multiple, ‘n care planul imediat se suprapune peste planul ‘ndepqrtat ‘n panorama profeticq. Versetul 6 pomenewte despre (]om Adonai),

20

care poate fi orice zi aleasq de Dumnezeu pentru una din intervenyiile Sale pe pqmknt, dar care ‘nseamnq profetic epoca de la sfkrwitul veacurilor, cknd Dumnezeu va pune capqt wi va inaugura cea mare wi binecuvkntatq. Este bine sq wtim cq, la evrei, spre deosebire de alte neamuri care marcheazq debutul unei zile calendaristice cu miezul nopyii sau cu zorile, ziua ‘ncepea odatq cu lqsarea serii. “ntki venea noaptea wi lumina era pqstratq pentru jumqtatea de la urmq. Awa a ales Dumnezeu sq mqsoare timpul: (Geneza 1:5).

Din punct de vedere profetic, va debuta cu o perioadq de ‘ntunecime wi de groaznicq pedeapsq. Apoi vor rqsqri zorile neprihqnirii ... Ziua Domnului despre care ni se vestewte ‘n profeyia din Isaia 13 este plinq de descrieri apocaliptice. Iatq ce citim ‘ncepknd cu versetul 9: < Iatq, vine ziua Domnului, zi fqrq milq, zi de mknie wi urgie aprinsq, care va preface tot pqmkntul ‘n pustiu, wi va nimici pe toyi pqcqtowii de pe el. Cqci stelele cerurilor wi Orionul nu vor mai strqluci; soarele se va ‘ntuneca la rqsqritul lui, wi luna nu va mai lumina. Voi pedepsi, zice Domnul, lumea pentru rqutatea ei, wi pe cei rqi pentru nelegiuirile lor; voi face sq ‘nceteze mkndria celor trufawi, wi voi dobor’ semeyia celor asupritori. Voi face pe oameni mai rari deckt aurul curat, wi mai scumpi deckt aurul din Ofir. Pentru aceasta voi clqtina cerurile, wi pqmkntul se va zgudui din temelia lui, de mknia Domnului owtirilor, ‘n ziua mkniei Lui aprinse> (Isaia 13:9-13).

Dacq vreyi sq aflayi cknd va fi pedepsit Babilonul astfel, cqutayi ‘n Biblie descrierea unei zile ca aceasta. Cqutayi o zi ‘n care Dumnezeu de pe pqmknt; una ‘n care oamenii vor fi nimiciyi ‘n numqr awa de mare cq vor ajunge <mai rari deckt aurul curat de Ofir>. Uitayi-vq dupq o zi care se va preface ‘n noapte, cknd cerurile (la plural) se vor clqtina wi pqmkntul se va zgudui din temelia lui>. Dacq sunteyi, ckt de ckt, familiarizayi cu Biblia, veyi gqsi ceva despre aceastq zi ‘n cartea profetului Ioel (capitolele 2 wi 3) wi mai ales ‘n cartea Apocalipsa (capitolele 6 la 19). Acolo se vorbewte despre astfel de evenimente care se vor petrece pe pqmknt cu foarte puyin timp ‘nainte de revenirea Domnului Isus ‘n slavq. “n esenyq deci, Isaia ne spune cq Dumnezeu va pedepsi Babilonul, dar nu numai cetatea, ci wi regiunea ‘ntreagq unde se aflq. Aceastq distrugere

21

masivq se va petrece ‘n . Vor fi semne supranaturale ‘n ceruri, distrugeri nemaintklnite pe pqmknt, uriawe pierderi de vieyi omenewti, toate acestea ca o consecinyq a faptului cq Dumnezeu vine ca sq-i judece pe cei pqcqtowi. Este drept cq Isaia ‘i menyioneazq pe mezi, dar evenimentele amintite acolo nu s-au ‘mplinit deckt paryial. Cknd Cir, persanul, ‘mpqratul mezilor wi perwilor a atacat Babilonul ‘n anul 539 ‘.Ch., el n-a nimicit pe nimeni. El a venit sq jefuiascq. Neglijent wi insolent la umbra impenetrabilelor ziduri ale Babilonului, Belwayar benchetuia fqrq sq se teamq de armatele care se apropiau. ASq fi fost vorba de o (tradqtori dinquntru) sau, cum menyioneazq Herodot sq fi fost o deviere a apelor Eufratului ‘n amonte, nu wtim cu certitudine. Ceea ce wtim este cq armatele invadatoare au mqrwqluit prin albia secatq a rkului ‘n interiorul cetqyii, iar populayia n-a opus prea multq rezistenyq. Belwayar a fost ucis (Daniel 5:30). Dupq numai cinsprezece zile de lupte de stradq, ‘n 29 Octombrie 539 ‘.Ch. Cir ‘nsuwi a intrat ‘n cetate, ovayionat de mulymile ‘nwirate de o parte wi alta a drumului. Primul lucru pe care l-a fqcut Cir a fost sq dea un decret de toleranyq religioasq wi de reparayii fayq de popoarele ale cqror Temple fuseserq jefuite. Cu aceastq ocazie, Ezra a primit dreptul de a duce ‘napoi la Ierusalim odqjdiile care fuseserq luate de la Templu. Cir a fqcut un tratat de pace cu babilonienii wi l-a instalat pe un anumit Gubaru ca vice-guvernator al cetqyii. Nimicirea viitoare totalq despre care vorbewte Isaia nu s-a petrecut ‘ncq. Uitayi-vq la versetul 19: <Wi astfel Babilonul, podoaba ‘mpqrayilor, falnica mkndrie a Haldeilor, va fi ca Sodoma wi Gomora, pe care le-a nimicit Dumnezeu> (Isaia 13:19).

Astqzi te poyi duce ‘n Israel ca sq vezi locurile istorice, poyi face sute wi mii de fotografii cu ruinele care depun mqrturie despre trecutul ‘nregistrat ‘n paginile Bibliei. “ntr-un singur loc nu poyi face fotografii. Existq un singur lucru pe care nu mai ai cum sq-l vezi ‘n Israel: Sodoma wi Gomora. Wi aceasta pentru cq ele nu mai existq. Dumnezeu le-a ars cu foc wi cu pucioasq wi le-a acoperit apoi wi cu treimea de la sud a Mqrii Moarte. Ceea ce spune Dumnezeu ‘n Isaia este cam awa: . Ca sq nu ne lase imaginayia sq rqtqceascq prea mult, Dumnezeu adaugq ckteva descrieri wi consecinye ale distrugerii. <El nu va mai fi locuit, nu va mai fi niciodatq popor ‘n el> (13:20).

22

Multe orawe au fost distruse, dar reconstruite mai tkrziu. Awa s-a ‘ntkmplat cu Ierusalimul, de exemplu. Dupq waptezeci de ani petrecuyi ‘n ruine, cetatea a fost reconstruitq de . pe vremea lui Zorobabel, Ezra wi Neemia. Pentru cq temeliile au rqmas, pentru cq apele treceau tot pe acolo, pentru cq existau drumuri ‘n apropiere, cetqyile strqvechi au fost deobicei reconstruite. Nu tot awa se va ‘ntkmpa cu Babilonul! Asta ne dq o imagine generalq. Dumnezeu este ‘nsq wi mai specific:

Dacq mergeyi ‘n Orient, una din curiozitqyi este cq-i mai puteyi ‘ntklni wi astqzi pe beduini, nomazii dewerturilor, care stau ‘ntr-un loc ckt timpul wi vegetayia le este prielnicq wi se mutq apoi ‘n altq parte. Viaya lor nu s-a schimbat prea mult ‘n cele patru mii de ani de cknd se plimba ca wi ei Avraam. Cknd va sfkrwi-o cu Babilonul, spune Dumnezeu, nici un nomad nu se va opri prin apropiere, nici mqcar pentru o perioadq scurtq. Va fi ca Sodoma wi Gomora. Precizarea merge chiar wi mai departe: < ... pqstorii nu-wi vor mai yqrcui turmele acolo>.

Cknd pqstorii pleacq cu turmele departe de casq, ei le adqpostesc temporar peste noapte ‘n improvizate. Ele pot fi ‘ngrqdituri de lemn, locuinye abandonate sau pewteri ‘n stkncq. , spune Dumnezeu, nu va rqmkne la un loc nici atkt ckt sq poyi face un adqpost temporar pentru ckteva oi ale pustiei. Nimeni nu va putea rqmkne ‘n el nici mqcar pentru o singurq noapte. Va fi ! Oare putea sq spunq Dumnezeu mai clar cq Babilonul va ‘nceta sq mai existe?

Distrugerea Babilonului va aduce restaurarea Ierusalimului. “ncepknd cu Isaia 14, dupq vestea despre distrugerea Babilonului, Dumnezeu merge mai departe wi mai adaugq ‘ncq o piesq la uriawul puzzle al istoriei. Cknd va cqdea Babilonul, va ‘ncepe reawezarea Israelului ‘n poziyia wi privilegiile legqmkntului mesianic: < Cqci Domnul va avea milq de Iacov, va alege iarqwi pe Israel wi-i va aduce iarqwi la odihnq ‘n yara lor; strqinii se vor alipi de ei, wi se vor uni cu casa lui Iacov. Popoarele ‘i vor lua, wi-i vor aduce ‘napoi la locuinya lor, wi casa lui Israel ‘i va stqpkni ‘n yara Domnului, ca robi wi roabe. Vor yine astfel robi pe cei ce-i robiserq pe ei, wi vor stqpkni peste asupritorii lor> (Isaia 14:1-2).

23

Distrugerea Babilonului va semnala ‘nceputul unei epoci ‘n care Israelul va domni peste neamurile care l-au yinut odinioarq captiv.

Cqderea Babilonului n-a avut ‘ncq loc De cknd a awezat Isaia aceste cuvinte ‘n scris wi pknq astqzi, profeyia aceasta nu s-a ‘mplinit. O sutq de ani dupq Isaia, Babilonul a ajuns cea mai mare superputere a lumii. Pe tron se afla Nebucadneyar. La scurt timp, Cir, ‘mpqratul medo-perwilor a cucerit cetatea, dar n-a distrus-o, ci a transformat-o ‘ntr-una din cele ckteva capitale imperiale. Daniel a trqit ‘n Babilonul acela al medo-persanilor, sub domnia lui Darius. Peste alte ckteva sute de ani, Alexandru cel Mare a murit ‘n Babilon ‘n timp ce ‘ncerca sq-i redea slava de odinioarq wi sq-l aweze capitalq pentru partea orientalq a imperiului squ. Iosef Flavius, scriind despre condiyiile care au existat doar cu ckteva zeci de ani ‘nainte de Christos ‘n lumea de atunci, noteazq cq ‘n Babilon ‘wi duceau traiul aproximativ cinci zeci de mii de iudei. “n Faptele Apostolilor 2:9, ‘n ziua Cincizecimii, unii din iudeii sosiyi ‘n pelerinaj la Ierusalim veniserq din Mesopotamia, urmawi ai acelora care rqmaseserq acolo ‘ncq de pe vremea robiei. Informayiile istorice din Noul Testament se opresc la secolul ‘ntki, dar wtim cq un cqlqtor evreu, Beniamin Tudela, care a traversat Orientul Mijlociu ‘n preajma anului 1000 ne-a lqsat o cronicq a locurilor pe unde a trecut. Printre ele s-a aflat wi Babilonul. El amintewte de ‘ncq o localitate vizitatq acolo, Hila, aflatq la numai wapte mile depqrtare. Din notiyele lui aflqm cq, la acea orq trqiau ‘n Babilon ‘n jur de wapte mii de iudei. Ei se ‘nchinau ‘ntr-o sinagogq numitq aflatq ‘n interiorul perimetrului cetqyii. Vqlul tqcerii se awterne iar pentru o perioadq de timp wi nu se ridicq deckt la ‘nceputul secolului douqzeci. Arheologul german Riberert |olde[ey, a fqcut excavayii la Babilon wi locuit ‘ntr-unul din cele trei sate alate ‘ntre zidurile strqvechii cetqyi. Babilonul wi-a pierdut din importanya wi puterea pe care o avea altq datq, dar n-a dispqrut niciodatq pknq acum cu desqvkrwire. Distrugerea lui totalq se va petrece ‘n , cknd Dumnezeu va pedepsi lumea pentru pqcat, cknd vor fi semne ‘n cer wi pe pqmknt wi cknd asupra Babilonului se vor deslqnyui forye uriawe de distrugere. Unii comentatori le aseamqnq cu de pe vremea Sodomei sau cu exploziile nucleare posibile ‘n rqzboaiele supertehnologizate de astqzi: < Tocmai pentru aceea, ‘ntr-o singurq zi vor veni urgiile ei: moartea, tknguirea wi foametea. Wi va fi arsq de tot ‘n foc, pentru

24

cq Domnul Dumnezeu, care a judecat-o, este tare. Wi ‘mpqrayii pqmkntului care au curvit wi s-au dezmierdat ‘n risipq cu ea, cknd vor vedea fumul arderii ei, vor plknge wi o vor boci. Ei vor sta departe, de fricq sq nu cadq ‘n chinul ei, wi vor zice: (Apocalipsa 18:8-10).

Distrugerea Babilonului este ‘ncq ‘n viitor wi este asociatq de ‘ntoarcerea evreilor ‘n vatra lor strqbunq, de revenirea lui Isus ca Mesia al evreilor wi de ‘nceputul supremayiei Ierusalimului asupra Neamurilor. Aduceyi-vq aminte cq atunci cknd Isaia a scris toate acestea despre Babilon, cetatea era ‘ncq doar un tkrg mai rqsqrit, fqrq nici un fel de putere. Sq ne ducem acum la textul din Ieremia 50. Este unul din eroii mei preferayi. Comentatorii ‘l numesc <profetul plkngqtor>, dar eu, pentru un motiv foarte bine ‘ntemeiat wi ‘n sens pozitiv ‘i spun: <profetul plagiator>. Cu ckt cunowti mai bine textul Vechiului Testament cu atkt ajungi sq-l ‘ndrqgewti pe Ieremia, acest om ‘mbibat pknq la saturayie cu scrierile sfinte. Ieremia wtia Biblia aproape pe dinafarq. “n capitolele 1 - 45, profetul li se adreseazq celor din Iuda wi le spune ‘n ce fel vor fi pedepsiyi de Dumnezeu. Dupq aceea, ‘n capitolele 46 - 51, Ieremia se ‘ntoarce spre celelalte popoare din jur wi le spune cq wi ele vor fi judecate la fel ca wi poporul ales. Din capetele de acuzare adresate popoarelor din jur, jumqtate din ele se referq la un singur popor, haldeii, wi la o singurq cetate, Babilonul (cap. 50-51). < Iatq cuvkntul rostit de Domnul asupra Babilonului, asupra yqrii Haldeilor, prin proorocul Ieremia: (Ieremia 50:1-3).

Ieremia spune cq Babilonul va fi nimicit de un popor care va veni din nord. Este o ironie divinq! Din nord a venit Babilonul atunci cknd a invadat wi distrus Ierusalimul wi tot din nord ‘i va aduce wi Dumnezeu pieirea. Notayi ceva foarte important ‘n versetele 4 wi 5: <”n zilele acelea, ‘n vremurile acelea, zice Domnul, copiii lui Israel wi copiii lui Iuda se vor ‘ntoarce ‘mpreunq; vor merge plkngknd wi vor cquta pe Domnul, Dumnezeul lor. Vor ‘ntreba de

drumul Sionului, ‘wi vor ‘ntoarce privirile spre el, wi vor zice:

25

Cknd va fi distrus Babilonul, <’n zilele acelea, ‘n vremurile acelea, zice Domnul>, atunci va avea loc wi restaurarea lui Israel. Nu va fi vorba doar de o refacere fizicq a nayiunii, ci wi de o renawtere spiritualq: Mai tkrziu, ‘n versetul 10 din acelawi capitol, Dumnezeu ne spune cq iertarea iudeilor va fi desqvkrwitq: <”n zilele acelea, ‘n vremea aceea, zice Domnul, se va cquta nelegiuirea lui Israel, wi nu va mai fi, wi pqcatul lui Iuda, wi nu se va mai gqsi; cqci voi ierta rqmqwiya, pe care o voi lqsa> (Ieremia 50:20).

Israel wi Iuda vor fi aduse ‘napoi ‘n yarq, se vor unii unii cu alyii wi se vor alipi pentru totdeauna de Domnul. Textul spune <’wi vor ‘ntoarce privirile spre El>. Pentru cei care cunoawteyi bine Scripturile, cknd se va ‘ntkmpla aceasta? Rqspunsul ni-l dq profetul Zaharia: (Zaharia 12:10). <”n ziua aceea, se va deschide casei lui David wi locuitorilor Ierusalimului un izvor pentru pqcat wi necurqyie> (Zaharia 13:1).

Cknd se vor ‘ntoarce deci iudeii la Dumnezeu? Atunci cknd va reveni Mesia. Ieremia ne spune cq <’n zilele acelea, ‘n vremea aceea> va fi distrus wi Babilonul. Restaurarea lui Israel wi distrugerea Babilonului sunt evenimente strkns legate unul de altul nu numai ‘n cartea profetului Isaia, ci wi ‘n cartea profetului Ieremia. Vreau sq vq mai arqt ceva pentru care ‘mi este tare drag de Ieremia. Vreau sq vedeyi de unde studiase el ‘n timpul lui de meditayie de dimineayq. Uitayi-vq cu atenyie la Ietremia 50:39-40 wi vq veyi da wi singuri seama: (Ieremia 50:3940).

Ieremia citeazq din capitolul 13 al cqryii lui Isaia! El vorbewte la o sutq de ani dupq Isaia wi spune:
26

lui despre Sodoma wi Gomora? “ncq nu s-a ‘mplinit, dar se va ‘mplini cu siguranyq ‘ntr-o bunq zi. Dumnezeu va distruge Babilonul wi tot atunci ‘wi va ‘ntoarce copiii acasq wi-i va apropia cu inimile lor de El. Atunci li se vor ierta toate pqcatele>. Spre deosebire de Isaia, Ieremia a profeyit cknd Babilonul se afla ‘n culmea puterii wi gloriei. La puyinq vreme dupq aceea, Cir a cucerit cetatea, dar n-a distrus-o. Babilonienii au ‘ncetat ‘nsq sq existe ca nayiune. I-a ‘nghiyit imperiul medo-persan wi cincizeci de mii de iudei au primit permisiunea de a se ‘ntoarce acasq ‘n Israel. Mulyi dintre ei credeau cq venise vremea sq se ‘mplineascq promisiunile despre restaurarea poporului ales. S-au dus acasq awteptkndu-L pe Mesia, dar n-au gqsit deckt necazuri, dureri de cap, probleme wi suferinye. Nu-i de mirare cq unii au ‘nceput sq se ‘ntrebe: Atunci Dumnezeu a ridicat alyi doi profeyi care sq le vorbeascq: pe Hagai wi pe Zaharia. Ei i-au ‘ndemnat sq-wi continue munca wi sq vegheze. Dumnezeu era la lucru pentru ‘mplinirea promisiunilor, chiar dacq ‘n orarul Lui trebuiau sq awtepte mai mult deckt ar fi vrut ei. Sq mergem ‘mpreunq la pasajul din Zaharia 5. “n primele wase capitole, profetul are o serie de opt vedenii, opt anunyuri fqcute despre ordinea cronologicq ‘n care va lucra Dumnezeu cu Israelul pknq cknd va instaura cu ei ‘mpqrqyia mesianicq. Sq privim cu atenyie la penultima vedenie. <”ngerul, care vorbea cu mine, a ‘naintat, wi mi-a zis: Wi el a zis: Wi a adqugat: (Zaharia 5:5-6).

Un cow de mqrime mijlocie se ridica ‘naintea lui Zaharia, iar conyinutul lui era acoperit de un capac greu ca de plumb, de mqrimea unui talant. Cknd Dumnezeu a dat capacul la o parte, Zaharia a vqzut o femeie. a zis ‘ngerul (versetul 8). Este clar cq imaginea ne spune cq Dumnezeu yine sub control nelegiuirea wi nu o lasq sq se manifeste ‘n toatq puterea ei. Mai mult, Zaharia vede cum femeia este aruncatq ‘napoi ‘n cow: <Wi i-a dat brknci ‘n efq, wi a aruncat bucata de plumb peste gura efei. Am ridicat ochii wi m-am uitat, wi iatq cq s-au arqtat douq femei. “n aripile lor sufla vkntul: ele aveau aripi ca ale cocostkrcului. Au ridicat efa ‘ntre pqmknt wi cer. Atunci am ‘ntrebat pe ‘ngerul care vorbea cu mine: (Zaharia 5:9-10).

Rqspunsul este plin de semnificayie:

27

<El mi-a rqspuns: <Se duc sq-i zideascq o casq ‘n yara Winear, ca sq fie awezatq acolo wi sq rqmknq pe locul ei> (Zaharia 5:11).

Unde am mai auzit noi de ckmpia Winear? “n Geneza 10 - 11. este trimisq ‘napoi ‘n locul de unde a ‘nceput. Nelegiuirea este trimisq ‘napoi ‘n Babilonia, ‘n yara Winear . Imperiul babilonian tocmai cqzuse. Iudeii se ‘ntorseserq ‘n yara lor wi se ‘ntrebau dacq venise vremea ca profeyiile fqcute de Isaia wi Ieremia despre restaurarea ‘mpqrayiei sq se ‘mplineascq. Zaharia se ridicq wi spune: , cknd poporul ales va fi reawezat ‘n prerogativele promisiunilor divine. O sutq de ani dupq Isaia, Babilonul a cucerit wi distrus Ierusalimul. Dumnezeu l-a ridicat atunci pe Ieremia ca sq spunq: Cei care l-au ascultat pe Ieremia au vqzut Babilonul cqzknd sub atacul lui Cirus. Cincizeci de mii de iudei s-au ‘ntors acasq din robie wi se ‘ntrebau dacq cucerirea Babilonului de cqtre Cir nu ‘nsemna cumva ‘nceputul ‘mplinirilor profetice. Dumnezeu le-a rqspuns prin Zaharia: <”ncq nu. Eu yin ‘ncq nelegiuirea lumii sub control. “ntr-o bunq zi ‘nsq, nelegiuirea aceasta va domni iarqwi ‘n ckmpia Winear. Profeyiile se vor ‘mplini toate. Ele sunt sigure. Vremea lor n-a sosit ‘nsq ‘ncq.>

28

Frumoasa wi Fiara

Sq mergem acum la Apocalipsa. V-am promis la ‘nceput cq vom traversa Biblia de la Geneza pknq la Apocalipsa wi acum suntem aproape la capqt. Pe drum am sqrit ckteva locuri ‘n care ne-am mai fi putut opri, dar am ales sq zqbovim doar ‘n locurile cele mai importante. Apocalipsa 6 - 19 descrie o perioadq viitoare de wapte ani ‘nainte de cea de a doua venire a Domnului Isus pentru instaurarea Impqrqyiei.

29

“n Apocalipsa 11 gqsim istoria celor doi profeyi care vor fi uciwi de Antichrist. Versetul 8 ne spune: <Wi trupurile lor moarte vor zqcea ‘n piaya cetqyii cea mare, care, ‘n ‘nyeles duhovnicesc, se cheamq <Sodoma> wi <Egipt>, unde a fost rqstignit wi Domnul lor>.

Este foarte semnificativ cq, dewi poate fi asemuitq cu Sodoma wi Egiptul din cauza pqcatelor ei, cetatea Ierusalim nu ‘nceteazq sq fie ‘n ochii lui Dumnezeu <mare>. Mult a fost pqcatul ‘ngrqmqdit ‘ntre zidurile ei, dar wi mare a fost Jertfa Domnului lor! Cu toate cq Ierusalimul a fost profanat de prezenya lui Antichrist, Dumnezeu continuq sq-l numeascq . Sq mergem acum la Apocalipsa 16:7 Aceasta este ultima urgie cu care este lovit pqmkntul ‘nainte de revenirea Domnului Isus.

S-a ‘ncheiat seria pedepselor trimise asupra pqmkntului wi acum urmeazq evenimentul final: revenirea Domnului Isus ‘n slavq: <Wi au urmat fulgere, glasuri, tunete, wi s-a fqcut un mare cutremur de pqmknt, awa de tare, cum de cknd este omul pe pqmknt, n-a fost un cutremur awa de mare> (Apocalipsa 17:18).

Ni se spune care va fi efectul imediat: .

Cetatea aceasta este Ierusalimul. Wtiam deja din Vechiul Testament cq va fi un mare cutremur de pqmknt chiar cu puyin ‘nainte de revenirea lui Mesia. Pqmkntul de sub oraw se va despica wi va fi ‘mpqryitq ‘n trei sectoare. Textul continuq cu descrierea efectului cutremurului asupra celorlalte cetqyi de pe pqmknt: < ... wi cetqyile Neamurilor s-au prqbuwit ...>

Ne ‘ntrebam unde sunt Parisul, Moscova, To\]o, {ashingtonul wi Ne[ }or\ul ‘n Biblie. Iatq-le. Cknd Ierusalimul va fi ‘mpqryit ‘n trei, toate orawele mari de pe suprafaya pqmkntului vor fi dqrkmate de teribilele unde de woc. Ioan adaugq ‘nsq ceva special la aceastq descriere: < Wi Dumnezeu Wi-a adus aminte de Babilonul cel mare, ca sq-i dea potirul de vin al furiei mkniei Lui> (Apocalipsa 16:19).

Iatq cea de a doua cetate care este >mare> ‘n ochii lui Dumnezeu. Toate celelalte mqreye orawe ale diferitelor civilizayii de pe pqmknt sunt

30

numite generic . Numai douq cetqyi se bucurq de o evaluare specialq wi de un statut de excepyie: Ierusalimul wi ... Babilonul. Ioan vorbewte clar wi direct, dar sunt oameni care vor sq ia aceste numiri doar ‘n sens figurativ, transformkntu-le ‘n categorii spirituale, nu ‘n orawe locale reale. Da-yi-mi voie sq vq spun pqrerea mea. Ori de ckte ori avem de a face cu pasaje profetice cel mai bine este sq cqutqm sq le ‘nyelegem mai ‘ntki ‘n sensul lor literal cel mai direct. Numai ‘n cazul cknd acesta lipsewte cu dewqvkrwire, putem sq cqutqm o <spiritualizare> indirectq. Majoritatea pasajelor profetice au avut wi au primordial un sens direct wi literal, chiar dacq probabilitatea ‘mplinirilor profetice pare pentru un timp minimq. Cknd Dumnezeu a anunyat ‘n Vechiul Testament cq Mesia se va nawte ‘ntr-un orqwel minuscul ca Betleemul, mulyi s-au ‘ndoit. Profeyia nu pqrea realistq. Betleemul nu era bqgat ‘n seamq de nimeni. Totuwi, atunci cknd a venit vremea sq se nascq fiul Mariei wi al lui Iosif, unde s-a nqscut? “n Betleemul din Iudeea. Cknd Dumnezeu a spus cq Isus se va nawte dintr-o fecioarq, nimeni n-a putut sq creazq cq este vorba despre ceva literal. Au presupus cq este vorba despre . Cknd s-a ‘mplinit ‘nsq vremea sq se nascq Mesia, din cine s-a nqscut? Dintr-o fecioarq. Cknd Dumnezeu a anunyat cq Mesia va intra ‘n Ierusalim pe un mqgqruw, mknzul unei mqgqriye puyini au fost cei care au crezut, dar ‘n ziua cea mare cum a intrat Isus ‘n Ierusalim? Cqlare pe un mqgqruw, mknzul unei mqgqriye. Este foarte clar cq atunci cknd Dumnezeu anunyq mai dinainte ceva, chiar dacq celor din vremea aceea li se pare de necrezut, El se yine de cuvknt, El are wi puterea sq ‘mplineascq. Cknd Dumnezeu anunyq prin Isaia, prin Ieremia wi prin Zaharia cq cetatea Babilon, poporul din Babilon wi regiunea Winear unde a fost clqditq pentru prima datq cetatea vor fi ‘n fiinyq ‘nainte de revenirea Domnului Isus wi ‘ntr-o foarte puternicq dezvoltare, cu influenye asupra lumii ‘ntregi, eu sunt convins cq trebuie sq-L cred pe cuvknt. Dumnezeu anunyq nu numai cq Babilonul va exista, dar wi cq va exista pentru a fi judecat cu toatq asprimea. Dumnezeu anunyq ‘n cartea Apocalipsei cq trebuie sq termine ceea ce a ‘nceput ‘n cartea Genezei. Sq trecem puyin prin conyinutul capitolelor 17 wi 18. Zece la sutq din cartea Apocalipsei se ocupq ‘n mod special cu Babilonul. Dacq este awa de important pentru Dumnezeu, trebuie sq studiez cu wi mai mare atenyie. wi sq caut sq ‘nyeleg. “n Apocalipsa 17:5, ne este prezentatq o femeie care cqlqrea pe o fiarq. Pe frunte avea un nume, o tainq: .

31

“n capitolul 18, Dumnezeu descrie o putere economicq mondialq. Care este numele ei? (Apoc. 18:2) Conyinutul celor douq capitole merge ‘n paralel. Iatq un tabel care grupeazq conyinutul lor: BABILONUL APOCALIPTIC Apocalipsa 17

Apocalipsa 18

- 17:5

- 18:2

<Wi femeia, pe care ai vqzut-o este cetatea cea mare, care are stqpknire peste ‘mpqrayii pqmkntului> - 17:18

- 18:10

- 17:4

- 18:16

- 17:4

- 18:6

- 17:2

18:3

<Wi am vqzut pe femeia aceasta ‘mbqtatq de skngele sfinyilor wi de skngele mucenicilor lui Isus. >- 17:6

<Wi pentru cq acolo a fost gqsit skngele proorocilor wi al sfinyilor wi al tuturor celor ce au fost jungheayi pe pqmknt> - 18:24

Care este concluzia? Ce vreau sq arqt cu acest tabel? “n Vechiul Testament, Dumnezeu ne-a spus cq Babilonul a fost locul ‘n care a ‘nceput rqul pe faya pqmkntului dupq potop. Apoi, El ne anuyq: . Acum, la sfkrwitul Bibliei, ‘n Apocalipsa, Dumnezeu reia aceste douq teme wi ne spune: <Wtiyi ceva? Vreau sq vq spun ce am sq-i fac Babilonului, cetqyii care va fi iarqwi mare wi tare la vremea sfkrwitului. Babilonul va fi o cetate foarte bogatq, cu influenyq puternicq asupra ‘ntregii lumi. “n plus, reputayia ei va fi cq i-a chinuit wi persecutat pe copiii Mei. Am sq nimicesc Babilonul cu desqvkrwire.>

32

Pe baza acestor ‘nwtiinyqri venite de la Dumnezeu, sunt convins cq Babilonul de odinioarq va fi reconstruit. Lucrarea a wi ‘nceput deja cu foarte ambiyiosul ... Sadam Huseim.

Surpriza lui Sadam: Babilonul se ‘ntoarce “n anul 1990, lumea ‘ntreagq a fost uimitq cknd Sadam Huseim a invadat |uveitul. Ceea ce au uitat mulyi, sau n-au bqgat de seamq, este cq ‘n acelawi timp a mai avut loc wi o altq invazie: Siria a intrat ‘n Liban. De ce s-a vorbit awa de puyin despre ceea ce a fqcut Siria wi awa de mult despre ceea ce a fqcut Ira\ul cu |uveitul? Rqspunsul este ascuns ‘ntr-un cuvknt care este din ce ‘n ce mai mult pe buzele tuturor oamenilor din lume: petrolul. Lumea internayionalq a reacyionat awa de rapid wi de violent pentru cq Sadam Husein, omul care stqpknea deja 12% din rezervele mondiale de petrol se fqcuse peste noapte proprietar peste 25% din petrolul lumii, iar dacq l-ar fi lqsat sq invadeze wi Arabia Sauditq, cum dorea el, Sadam ar fi ajuns sq deyinq cam 50% din petrolul lumii. La bursele lumii, preyul petrolului a explodat pentru ckteva zile wi n-a coborkt la cotele normale deckt dupq ce America wi-a trimis foryele armate sq apere Arabia. Dacq America n-ar fi vrut sau n-ar fi putut sq ‘mpiedice planurile lui Sadam Husein, omul acesta ar fi cucerit ‘n doar ckteva sqptqmkni resurse naturale care l-ar fi fqcut cel mai bogat wi puternic dictator al lumii. Nu-i de mirare cq, ‘n faya unei asemenea perspective, yqrile lumii au acceptat foarte repede sq facq parte dintr-o coaliyie care sq <elibereze> |uveitul. Obiwnuia sq se spunq: . Observayia s-a schimbat ‘n: , iar acum este din ce ‘n ce mai clar cq: . Oare de ce a ales Dumnezeu sq aweze niwte uriawe pungi subterane cu petrol tocmai sub teritoriile din Orientul Mijlociu? Rqspunsul este foarte simplu: din strqvechiul leagqn al omenirii. Nimeni nu mai credea ca acele yqri wi locuitorii lor vor mai avea ceva de spus care sq fie demn de luat ‘n seamq pe scena politicq mondialq. Simetria istoriei lui Dumnezeu cerea ‘nsq ca atenyia lumii sq se ‘ntoarcq ‘ncq o datq spre Israel, spre Babilon wi spre problemele care au ‘nceput strkmb wi au rqmas nerezolvate.

33

Ascunzknd petrolul ‘n subsolul yqrilor strqvechi, Dumnezeu a procedat ca wi cu un ceas cu alarmq pe care-l pui sq sune la ora fixq. wi-au dat seama cq de curknd ceasul istoriei divine a sunat, iar suneria lui a readus atenyia ‘ntregii lumi asupra regiunilor strqvechi. Ce se ‘mtkmplq astqzi ‘n Israel, Ira\ wi ‘n Iran se aflq pe pagina ‘ntki a marilor cotidiene ale lumii. Motivul: petrolul! Lumea modernq este dependentq de petrol wi economiile mondiale flqmknde pot fi ‘ngenunghiate peste noapte de o crizq petrolierq.

America nu se aflq ‘n Ira\ pentru a instala acolo democrayia, ci pentru cq democrayiile lumii sunt ‘n pericolul de a ajunge la bunul plac al unor tirani orientali asemqnqtori cu satrapii care au stqpknit ‘n antichitate lumea. Primul lucru pe care l-a fqcut Sadam Huseim a fost sq ‘nceapq reconstrucyia fizicq a cetqyii strqvechi. La puyin timp dupq ce a preluat puterea ‘n 1979, Sadam a demarat un ambiyios program de ridicarea zidurilor Babilonului pe chiar temeliile strqvechi. Gestul lui a fost un cowmar pentru arheologi, dar asta nu l-a fqcut sq se opreascq. Dupq numai opt ani, Sadam inaugura ‘ntre noile ziduri ale strqvechiului Babilon . Toate zidurile Bagdadului erau ‘mpodobite cu un afiw multiplicat parcq la infinit. El purta chipul a douq personalitqyi awezate una lkngq alta peste secole: prima era Sadam Huseim, iar cealaltq era ... Nebucadneyar. Dacq priveai cu atenyie observai repede cq portretele

34

fuseserq comandate ‘n awa fel ‘nckt trqsqturile celor doi, fruntea, nasul, ochii, bqrbia, sq semene. Sadam a dat ordin ca afiwul sq-l anunye lumii ca pe urmawul marelui ‘mpqrat. Scopul era sq punq ‘n mintea tuturor arabilor cq el este urmawul de drept, noul conducqtor care preia mantia stqpknului lumii antice. “n anul 605 ‘.H. a ajuns ‘mpqrat ‘n Babilon un om remarcabil, numit Nebucadneyar. “n cei patruzeci wi doi de ani ai domniei lui, Babilonul wi-a clqdit un imperiu colosal care se ‘ntindea de la Nord-Vestul Mqrii Mediterane p’nq la poryile Egiptului, p’nq la Marea Rowie wi p’nq la Golful Persic. Din punct de vedere religios, Babilonul practica un politeism tolerant, ‘n care fiecare zeu major ‘wi avea un templu mqrey, construit ‘ntrun anume oraw. Zeii lor patronau soarele, luna, aerul, ploaia, iubirea, rqzboiul wi bolile. Ceremoniile lor religioase implicau procesiuni fastuoase wi elaborate, cu diferite ordine preoyewti, cu magicieni, ghicitori ‘n stele, vrqjitori wi divinatori, a cqror ‘ndeletnicire era citirea viitorului wi pqzirea imperiului de foryele ameninyqtoare ale spiritelor rele. Babilonul poate fi numit un imperiu al magiei. Yara era condusq de un ‘mpqrat, dar acesta se afla sub totala dominayie a magicienilor wi vrqjitorilor sfetnici. Nici o hotqr’re wi nici un eveniment important nu se punea la cale fqrq consultarea calendarelor . Zodii astrale wi zile favorabile dominau prezicerile cititorilor ‘n stele. Literatura Bibilonului ne pune la dispoziyie o legendq despre facerea lumii. Zeul Mardu\ ar fi creat tot ce se vede din trupul mort al unei zeiye cu numele Tiamat. Dacq mergi astqzi ‘n Babilon, poyi intra ‘n cetate prin . A fost reconstruitq sala tronului din palatul imperial. “n

35

cadrul primului festival, ckteva mii de oameni au defilat pe aceastq cale ‘mbrqcayi ‘n uniformele armatelor babiloniene, proclamknd renawterea cetqyii. Au fost deja reconstruite o serie de Temple wi de clqdiri. Un templu, a fost ridicat exact pe temeliile de odinioarq. “ntr-un timp record, douq treimi din zidurile care ‘nconjurau Babilonul au fost ridicate din nou. “ntreg palatul lui Nebucadneyar a fost reconstruit ‘nainte de . De fapt, Sadam a ‘mpknzit tot Ira\ul cu palatele sale. De unde a avut Sadam atkyia bani? Rqspunsul este iarqwi: petrolul! Peste 20% din macaralele mari ale lumii sunt ‘nqlyate undeva ‘n Orientul Mijlociu. Cele mai multe wi mai impunqtoare construcyii nu se mai ‘nalyq astqzi la Paris, Londra, Ne[ }or\ sau Chicago, ci ‘n Dubai, ‘n Arabia Sauditq wi ‘n Oman. Cine a vqzut imagini cu ceea ce se ‘ntkmplq ‘n acele zone wi-a dat seama cq asistqm la o a megalomanismului. Care este sursa banilor necesari unor asemenea nemaintklnite campanii de construcyie: petrolul! Preluknd terminologia apocalipticq, se ‘ntoarce acum ‘n strqvechea vatrq a civilizayiei umane. Reconstruirea Babilonului nu mai este privitq astqzi ca o imposibilitate, ci doar ca o simplq problemq de timp wi de prioritate. Al doilea lucru pe care l-a fqcut Sadam a fost sq ‘ncerce sq punq mkna pe wi mai mult petrol ca sq se facq indispensabil economiilor lumii. El n-a reuwit, dar unul din cei care-i vor urma vor reuwi. Nu mq mir de loc sq citesc ‘n Apocalipsa cq Babilonul va ajunge ‘n final un centru al economiilor mondiale, iar pieirea lui ‘i va face pe mulyi sq-l boceascq cu amar. Nici mqcar Antichristul, care are puterea administrativq wi militarq mondialq nu se poate descurca fqrq Babilon. Cetatea rebelq are supremayia economicq <Apoi am auzit din cer un alt glas, care zicea:
36

faptele ei. Turnayi-i ‘ndoit ‘n potirul ‘n care a amestecat ea! Pe ckt s-a slqvit pe sine ‘nsqwi, wi s-a desfqtat ‘n risipq, pe atkt dayi-i chin wi tknguire! Pentru cq zice ‘n inima ei: <Wed ca ‘mpqrqteasq, nu sunt vqduvq, wi nu voi wti ce este tknguirea!> Tocmai pentru aceea, ‘ntr-o singurq zi vor veni urgiile ei: moartea, tknguirea wi foametea. Wi va fi arsq de tot ‘n foc, pentru cq Domnul Dumnezeu, care a judecat-o, este tare. Wi ‘mpqrayii pqmkntului care au curvit wi s-au dezmierdat ‘n risipq cu ea, cknd vor vedea fumul arderii ei, vor plknge wi o vor boci. Ei vor sta departe, de fricq sq nu cadq ‘n chinul ei, wi vor zice: Negustorii pqmkntului o plkng wi o jelesc, pentru cq nimeni nu le mai cumpqrq marfa: marfq de aur, de argint, de pietre scumpe, de mqrgqritare, de in subyire, de purpurq, de mqtase wi de stacojiu; nici feluritele lor soiuri de lemn de tiin, tot felul de vase de fildew, tot felul de vase de lemn foarte scump, de aramq, de fier wi de marmurq; nici scoryiwoarq, nici mirodeniile, nici miroznele, nici mirul, nici tqmkia, nici vinul, nici untdelemnul, nici fqina bunq de tot, nici grkul, nici boii, nici oile, nici caii, nici cqruyele, nici robii, nici sufletele oamenilor. Wi roadele atkt de dorite sufletului tqu s-au dus de la tine. Toate lucrurile alese, strqlucite, sunt pierdute pentru tine, wi nu le vei mai gqsi> (Apocalipsa 18:4-14).

Al treilea lucru pe care l-am fqcut Sadam, dewi Ira\ul are o populayie predominant musulmanq, chiar fanaticq ‘n credinya lor, a fost sq re’ntoarcq yara la idolatria strqveche. Unul din lucrurile care a

37

fost reconstruit ‘n Babilonul lui Sadam, dar n-a existat pe vremea lui Nebucadneyar, a fost . Alexandru Macedon l-a construit cknd a vrut sq transforme Babilonul ‘n capitala orientalq a imperiului squ. Primul pus la cale de Sadam a avut loc ‘n incinta acestui reconstruit pe locul wi ‘n dimensiunile vechiului edificiu. Procesiunea s-a ‘ncheiat cu un tribut ‘nchinat zeiyei , zeiya mamq a Babilonului, cqreia i s-a acordat meritul de a fi patronat renawterea cetqyii. Un bqrbat s-a ‘nchinat ‘naintea unei femei care o ‘ntruchipa pe Iwtar wi cuvinte rostite ‘n limbile francezq, arabq wi englezq au proslqvit aceastq cetate eternq aflatq acum sub patronajul lui Sadam. Nu cred cq este un accident cq Babilonul apocaliptic este descris ca <mama curvelor wi spurcqciunilor pqmkntului> (Apoc. 17:5). Babilonul dintki, ca wi Babilonul al doilea de pe vremea lui Daniel, ca wi Babilonul apocaliptic trebuie sq aibq o puternicq componentq de spiritualitate ocultq. Sursa wi inspirayia acestei cetqyi este Satan ‘nsuwi. Cele trei Babiloane istorice au fost tot atktea ‘ncercqri demonice de a bloca planul lui Dumnezeu pentru mkntuirea lumii. Iatq de ce, Babilonul trebuie reconstruit wi distrus chiar ‘n preajma revenirii Domnului Isus pentru instaurarea ‘mpqrqyiei mesianice.

Curva wi Mireasa Care a fost locul unde au ‘nceput toate relele de dupq potop: Babilonul. Care este cetatea cea mai amintitq ‘n Biblie dupq Ierusalim: Babilonul. Care va fi cetatea nimicitq ‘nainte de iminenta coborkre pe pqmknt: Babilonul. Paralela biblicq dintre Babilon wi Ierusalim nu se putea sq lipseascq tocmai din cartea Apocalipsei. Vreau sq o vedem ‘mpreunq awezknd unul lkngq altul douq pasaje: Apocalipsa 17:1 wi Apocalipsa 21:9 “n Apocalipsa 17:1 ne este prezentatq cqderea Babilonului: <Apoi unul din cei wapte ‘ngeri, care yineau cele wapte potire, a venit de a vorbit cu mine, wi mi-a zis: .

Identitatea acestei femei stricate a fost disputatq de-a lungul istoriei. Reformatorii wi cei care au suferit din cauza Bisericii Catolice au fost wi unii chiar mai sunt de pqrere cq femeia curvq este religia de Stat, care wi-a pervertit loialitatea fayq de Christos din pricina concubinajului cu <mai marii> vremii>. Existq ‘nsq o precizare ‘n caracterizarea fqcutq de Dumnezeu ‘n textul Apocalipsei care pune la ‘ndoialq aceastq interpretare:

38

(Apoc. 17:2). (Apoc. 18:2-3)

“n cea mai adkncq decqdere a ei, Biserica catolicq a ajuns ‘ntr-adevqr ca o religie pqgknq, dar nu se poate spune ‘n nici un fel cq ea ar fi avut vreodatq statutul de universalitate care sq o facq sq fie acceptatq de wi de . va fi ceea ce a fost ‘ncq de la ‘nceput: o ‘ncercare de spiritualitate pervertitq, un asalt ilicit al lumii cerewti, prin mijloace contaminate de Satan wi ‘ngerii lui cqzuyi. Apostolul Pavel scrie lqmurit cq religiile pqgkne sunt demonice: (1 Corinteni 10:20).

Curva cea mare reprezintq spiritualitatea pervertitq a celor care, dorind sq reckwtige paradisul pierdut al cerului, sunt gata sq facq pact cu orice foryq supranaturalq care le promite obyinerea acestui deziderat. Ultima religie a lumii nu va fi , ci religia Babilonului, un sincretism de religii foarte variate, toate ‘ncercqri de a lua legqtura cu fiinye supranaturale wi gata sq ne cqlquzeascq pawii pe calea <’ndumnezeirii>. Catolicismul nu mai face astqzi mulyi convertiyi. Se ‘nmulyesc ‘nsq cu grqmada adepyii a tot felul de religii prin care oamenii iau legqtura cu . Iatq mqrturia uimitoare a unei prinyese dintr-una din casele regale ale Europei:
39

declarat cq ‘ncq din copilqrie putea sq citeascq gkndurile wi sentimentele oamenilor wi cq a reuwit sq intre ‘n contact cu ‘ngerii prin intermediul cailor. Martha Loise, care are pregqtire de psihoterapeut, a mai spus cq ‘ntotdeauna a fost interesatq de tratamentele alternative. Cei care vor veni sq studieze la centrul ei, vor ‘nvqya cum sq ‘n viaya lor wi cum sq utilizeze puterile ‘ngerilor lor. Prinyesa descrie ‘ngerii ca fiind . , a mai declarat Martha Loise. Cursul prinyesei se desfqwoarq pe o perioadq de trei ani wi va costa 4150 de dolari pe an (HotNe[s.ro, S.B., 25 iulie 2007). Catolicismul, orickt de corupt wi grewit ar fi el, mai este ‘ncq o religie care-L proclamq pe Isus Christos ca Domn. “nainte de cea de a doua venire a lui Christos, ‘mpreunq cu apariyia se va produce wi tragica : , sau de ce este vrednic de ‘nchinare. Awa cq se va aweza ‘n Templul lui Dumnezeu, dkndu-se drept Dumnezeu> (2 Tesal. 2:1-4).

Apostazii mai mici sau mai mari, mai banale sau mai spectaculoase s-au petrecut ‘n toate veacurile. Nu despre ele vorbewte apostolul Pavel. Evenimentul prevestit de el va avea un caracter mondial wi total. Civilizayia <post-crewtinq> va cquta sq wteargq din societate orice mqrturie despre lucrarea lui Dumnezeu cu oamenii: <El va rosti vorbe de hulq ‘mpotriva Celui Prea ‘nalt, va asupri pe sfinyii Celui Prea ‘nalt, wi se va ‘ncumeta sq schimbe vremurile wi legea; wi sfinyii vor fi dayi ‘n mkinile lui timp de o vreme, douq vremuri, wi o jumqtate de vreme> (Daniel 7:25).  

<Apostazia> despre care ne vorbewte apostolul Pavel va fi o lepqdare nu numai a <spiritului> crewtinismului autentic, ci wi a literei lui.

40

Omenirea se va lepqda <’n corpore> de Christos, va face legqmknt cu fqpturi spirituale venite din sferele cerewti wi-L va blestema pe fayq pe Dumnezeu chiar wi atrunci cknd acesta va trimite asupra ei teribilele plqgi ale Apocalipsei: <Wi au hulit pe Dumnezeul cerului, din pricina durerilor lor wi din pricina rqnilor lor rele, wi nu s-au pocqit de faptele lor> (Apoc. 16:9,11,21). Nu este de mirare cq Dumnezeu ne spune despre Babilonul apocaliptic cq: < ... A ajuns un locaw al dracilor, o ‘nchisoare a oricqrui duh necurat> (Apoc. 18:2) < Apoi am vqzut iewind din gura balaurului wi din gura fiarei wi din gura proorocului mincinos, trei duhuri necurate care semqnau cu niwte broawte. Acestea sunt duhuri de draci, care fac semne nemaipomenite, wi care se duc la ‘mpqrayii pqmkntului ‘ntreg ca sq-i strkngq pentru rqzboiul zilei celei mari a Dumnezeului Celui Atotputernic> (Apoc. 16:13-14).

Notayi cq cel care se apropie de Ioan cu chemarea din Apocalipsa 17:1 este unul din ‘ngerii care are potirele mkniei ‘n mkini. Uitayi-vq acum la Apocalipsa 21:9 <Apoi, unul din cei wapte ‘ngeri care yineau cele wapte potire, pline cu cele din urmq wapte urgii, a venit wi a vorbit cu mine, wi mi-a zis:

Acestea sunt singurele douq locuri ‘n care vine la Ioan unul din cei wapte ‘ngeri. Paralela este clarq wi mesajul este evident. “n capitolul 17 i se spune lui Ioan: . “n capitolul 21, lui Ioan i se spune: O curvq wi o mireasq. Douq femei cum nu se poate mai deosebite una de cealaltq ‘n ochii lui Dumnezeu. <Wi m-a dus, ‘n Duhul, pe un munte mare wi ‘nalt. Wi mi-a arqtat cetatea sfkntq Ierusalimul, care se cobora din cer de la Dumnezeu, avknd slava lui Dumnezeu. Lumina ei era ca o piatrq prea scumpq, ca o piatrq de iaspis, strqvezie ca cristalul> (Apoc. 21:10-11).

“n Apocalipsa 17:3 ni se spune cq Ioan a fost dus sq vadq curva ‘n pustie. “n Apocalipsa 21:10 gqsim scris cq Ioan a fost dus , ca sq poatq vedea Mireasa. Babilonul a cqzut, Noul Ierusalim se coboarq: <”n cetate n-am vqzut nici un Templu; pentru cq Domnul

41

Dumnezeu, Cel Atotputernic, ca wi Mielul, sunt Templul ei. Cetatea n-are trebuinyq nici de soare, nici de lunq, ca s-o lumineze; cqci o lumineazq slava lui Dumnezeu, wi fqclia ei este Mielul. Neamurile vor umbla ‘n lumina ei, wi ‘mpqrayii pqmkntului ‘wi vor aduce slava wi cinstea lor ‘n ea. Poryile ei nu se vor ‘nchide ziua, fiindcq ‘n ea nu va mai fi noapte. ‘n ea vor aduce slava wi cinstea Neamurilor> (Apoc. 21:22-26).

CELE DOUQ FEMEI DIN APOCALIPSA <Apoi unul din cei wapte ‘ngeri, care yineau cele wapte potire, a venit de a vorbit cu mine, wi mi-a zis: - 17:1

<Apoi, unul din cei wapte ‘ngeri care yineau cele wapte potire, pline cu cele din urmq wapte urgii, a venit wi a vorbit cu mine, wi mi-a zis: - 21:9

<’n pustie>



Babilonul a cqzut

Noul Ierusalim coboarq

Aici se sfkrwewte ‘n Biblie . Amkndouq au ‘nceput ‘n Geneza. Una a ridicat pumnul spre Dumnezeu zicknd: . Cealaltq a fost aleasq de Dumnezeu zicknd: <Mq voi cobor’ sq binecuvkntez pe aceia care se vor apropia de Mine cu credinyq wi ascultare smeritq>. Cele douq orawe sunt istorice wi ‘n istoria de pknq acum pare cq cetatea mkndriei omenewti biruiewte. Dumnezeu ne sfqtuiewte sq awteptqm ‘nsq pknq la sfkrwit. “n ultima scenq a dramei istoriei umane cele douq orawe vor exista iar. De data aceasta ‘nsq cetatea rebelilor va fi distrusq pentru totdeauna, iar finalul va ‘ncununa Noul Ierusalim cu o slavq strqlucitq wi eternq. Dumnezeu ckwtigq, iar aceasta n-ar fi trebuit sq fie o surprizq pentru nimeni.

42

43

Anexe: 1. Literatura profeticq 2. Cartea profetului Daniel 3. Fiii lui Dumnezeu

45 53 71

44

Literatura profeticq

Profeyii Vechiului Testament au fost oameni ridicayi de Dumnezeu din popor ‘n vremuri grele de apostazie wi de decqdere moralq. “n esenya lor, acewti oameni au fost, ‘n vorbq wi faptq, a nayiunii. Biblia prezintq trei categorii de oameni care trebuiau ca reprezentanyi ai lui Dumnezeu ‘n mijlocul poporului: a. preoyii b. ‘mpqrayii c. profeyii

Primele douq categorii au avut un caracter permanent ‘n structura socialq wi religioasq. Cea de a treia ‘nsq, profeyii, au apqrut doar sporadic, ‘n vremuri de decqdere, cknd preoyii wi ‘mpqrqyii nu-wi ‘mplineau datoria cum se cuvenea. Profeyii ar putea fi numiyi <trupe speciale> ale lui Dumnezeu, trimiwi ‘n faya nayiunii pentru a o readuce la matca ei prestabilitq. Apariyia profeyilor nu a fost niciodatq semn de sqnqtate spiritualq. “n general, mesajul profetic are douq caractere: (1) Local wi contemporan cu vremea ‘n care a fost rostit. (2) De vestire a unor ‘mpliniri viitoare ale planurilor lui Dumnezeu. Adeseori, aceastq prevestire a viitorului izvorqwte tot din niwte circumstanye locale contemporane (vezi Isaia 7:11 care dq nawtere mesajului din v.12-14). Este absolut necesar sq pqstrqm caracterul evreiesc al profeyilor din

45

Vechiul Testament. Acewti oameni s-au adresat ‘n special Israelului, critickndu-i decqderea, vestindu-i disciplinarea prin pedeapsq, ‘ndemnkndu-l la pocqinyq wi vestindu-i slava viitoare pe care le-o pqstreazq Dumnezeu ‘n istorie. Celelalte nayiuni ale lumii sunt wi ele amintite ‘n textul profetic, dar numai ‘n legqtura pe care o au cu destinul poporului ales. Ele au fost folosite adesea ca pedeapsq pentru neascultarea lui Israel. Biserica crewtinq ca atare nu este amintitq nicqieri ‘n mesajul profetic al Vechiului Testament, ea rqmknknd o tainq pqstratq pentru vremurile noastre (Efes. 3:1-6).

DEFINIYIA PROFEYIEI Primul profet pomenit ‘n Biblie este ... Avraam (Gen. 20:7). Faptul pare surprinzqtor, dacq nu ‘nyelegem care este esenya slujbei profetice. Ea este descrisq cel mai bine ‘n pasajul din Exodul 7:1 wi 4:15-16 ‘n care Dumnezeu ‘i spune lui Moise: . .

“n text ni se vorbewte despre doi profeyi: Moise care va vorbi pentru Dumnezeu wi Aaron care va vorbi pentru Moise. Din descrierea de mai sus desprindem cu uwu-rinyq definiyia unui profet: . Fie cq vorbewte despre trecut, fie cq vorbewte despre prezent sau viitor, oricine a primit un mesaj din partea Domnului ca sq-l rqspkndeascq ‘n mijlocul oamenilor a fost numit wi considerat <profet>. Iatq de ce spune Biblia despre Avraam cq era un prooroc wi iatq de ce este scris despre Bisericq cq ea are astqzi slujba profeyiei ( - Apoc. 19:10).

PROFEYIA CA O VESTIRE A VIITORULUI Viitorul glorios al Israelului pe care-l vom ‘ntklni pretutindeni ‘n cqryile profetice este bazat pe legqmintele: Avraamic (Gen 12:1-3), Palestinian (Deut. 28:1-30:9) wi Davidic (2 Sam. 7:4-17). Aceste trei legqminte dau profeyiilor evreiewti un caracter optimist wi <mesianic>. Dumnezeu le-a promis evreilor cq ‘i va ‘ntoarce ‘n yara lor wi le va

46

restaura ‘mpqrqyia, awezknd pe tronul Ierusalimului un urmaw al lui David. Dar <Mesia> acesta pe care l-au vestit profeyii trebuie sq fie deasemenea wi un fiu al lui Avraam (Mat. 1:1) care va ‘nlesni rqscumpqrarea prin intermediul jertfei. Rezultq de aici un caracter dublu al ‘mplinirilor mesianice: unul de suferinyq wi jertfire pentru rqscumpqrarea poporului wi unul de triumf pentru instaurarea ‘mpqrqyiei (Zah.9:9 ‘n contrast cu Zah. 14:1-9). Acest caracter dublu i-a ‘ncurcat foarte mult pe ‘nvqyayii poporului evreu (Luca 24:26-27; 1 Petru 1:10-12). Biserica crewtinq wtie ‘nsq astqzi cq aceasta este natura lucrqrii lui Christos. El a venit prima datq ca Mesia care trebuie sq moarq pentru pqcatele lumii wi va reveni ca Mesia triumfqtor pentru a-Wi lua ‘n stqpknire “mpqrqyia. Dacq am vrea sq rezumqm mesajul profeyiilor ‘ntr-o singurq frazq ar trebui sq spunem cq: el vestewte ‘nqlyarea nayiunii evreiewti, cqderea ei prin neascultare, risipirea ei printre neamurile lumii, binecuvkntarea lumii ‘ntregi prin lucrarea lui Mesia, Isus Christos, pocqinya nayiunii evreiewti, re’ntoarcerea evreilor ‘n propria lor yarq, revenirea Domnului Isus ‘n slavq, instaurarea “mpqrqyiei prin convertirea lui Israel la Domnul Isus wi judecata tuturor ‘mpotrivitorilor “mpqrqyiei. Cqryile profetice pot fi ‘mpqryite ‘n: (1) pre-exilice: Isaia, Ieremia, Plkngerile lui Ie-remia, Osea, Ioel, Amos, Iona, Mica, Naum, Habacuc, wi Yefania, (2) exilice: Ezechiel, Daniel, wi Obadia, wi (3) post exilice: Hagai, Zaharia wi Maleahi. “mpqryirea ‘n <profeyi mari> wi <profeyi mici>, dupq volumul pe care ‘l au aceste cqryi profetice nu este nici istoricq wi este mai bine sq fie evitatq. Cheia calendarului ‘mplinirilor profetice este cartea profetului Daniel. Ei ‘i vom acorda wi un spayiu mai mare.

IMPORTANYA PROFEYIILOR “MPLINITE Sunt nenumqrate exemple de profeyii care s-au ‘mplinit ‘ntocmai: profeyii despre evenimente prin care a trecut Israelul, profeyii despre anumite locuri, yqri sau orawe, profeyii despre imperii. Existq trei concluzii importante pe care le putem trage din ‘mplinirea

47

acestor profeyii: Dumnezeu existq wi El este stqpknul absolut al istoriei. Isaia ‘ndeamnq Israelul sq ‘nyeleagq bine aceastq realitate: (Isaia 46:9-10). Numai unul care este Dumnezeu poate declara cu atkta certitudine: (Isaia 46:11). Putem avea o ‘ncredere desqvkrwitq ‘n Biblie. Aceastq carte se declarq a fi Cuvknt venit la noi din partea lui Dumnezeu. Ea este plinq de cunowtinye wi adevqruri pe care nici un om nu ni le-ar fi putut pune la dispoziyie. Petru le amintewte cititorilor sqi cq: (2 Petru 1:16). Nu era nevoie de awa ceva cqci: (2 Petru 1:19). Este evident cq, awa cum spune Petru: (2 Petru 1:21). Profeyiile deja ‘mplinite sunt o garanyie a celorlalte. Ele stabilesc un anumit tipar de ‘mplinire. Vedem de exemplu cq profeyiile s-au ‘mplinit literal, ‘n sensul cq evenimentele istorice au putut fi recunoscute din felul ‘n care fuseserq deja descrise. Isaia nu putea sq-wi dea seama atunci de tot ce a profeyit el despre viaya lui Mesia. Acum ‘nsq, dupq ce toate acestea s-au petrecut, noi ne putem da seama cq el descrisese niwte fapte care aveau sq se petreacq ‘ntocmai.

DESPRE DIFICULTQYILE DE INTERPRETARE A PROFEYIILOR Mulyi dintre noi ne entuziasmqm observknd cum se ‘mplinewte Scriptura sub ochii nowtri. Aceste ‘mpliniri dovedesc ‘ncq o datq cq Dumnezeu este la ckrma lumii, conducknd-o spre ‘mplinirea planurilor Sale. Profeyiile ne ajutq sq ne liniwtim sub asaltul evenimentelor ameninyqtoare wi aparent haotice din lumea ‘n care trqim. Totuwi, este bine sq fim prudenyi ‘n interpretqrile noastre profetice wi sq nu fim prea dogmatici ‘n alcqtuirea unor sisteme escatologice prea rigide. Dumnezeu

48

nu ne-a dat tot planul istoriei, ci ne-a lqsat doar sq ‘ntrevedem evenimente care sq ne ajute sq ‘nyelegem cq istoria se aflq pe drumul prestabilit wi sq ne avertizeze cq (Apoc. 1:3; 22:10). Conyinutul profeyiilor nu este uwor de ‘nyeles ‘nainte de ‘ntkmplarea evenimentelor. Wi este ‘ncq wi mai greu sq awezqm toate aceste evenimente profetice ‘ntr-o schemq cronologicq infailibilq. Existq cel puyin ckteva probleme:

Problema numqrul unu: literatura apocalipticq. Multe din textele profetice se ocupq de evenimentele din finalul istoriei omenirii. Conyinutul acestor pasaje este plin de expresii wi imagini aflate ‘ntre simbol wi realitate. “n viziune dumnezeiascq, profetul a fost catapultat printr-un veritabil tunel al timpului wi s-a trezit martor al unor scene pe care nu le-a putut ‘nyelege deplin din cauza barierelor de timp wi civilizayie. Totuwi el ne-a transmis descrierea tuturor celor vqzute, dar a fqcut-o folosindu-se de vocabularul izvorkt din suma experienyelor lui personale. Imaginayi-vq cq ar fi posibil ca un strq-strq-strqbunic de al dumneavoastrq sq fie readus la viayq ‘n tumultul tehnologic al secolului XX. Imaginayi-vq cq l-ayi aweza ‘n faya televizorului, sq fie martor la revenirea navetei spayiale sau cq l-ayi lua la un tur cu mawina pe marile artere de circulayie ale orawului. Cum ar putea el ‘nyelege ceea ce-l ‘nconjoarq wi cu ce cuvinte wi comparayii ar ‘ncerca sq descrie el toate lucrurile de azi? O asemenea problemq a avut de ‘ntkmpinat apostolul Ioan cknd a fost pe insula Patmos. El a fost catapultat <‘n Duhul> devenind martor al evenimentelor ce vor marca vremea sfkrwitului. El ‘wi face datoria wi ne spune tot ceea ce vede, dar ne descrie realitatea ‘n cuvintele vocabularului lui de om din secolul I. Iatq ce scrie el ‘n Apoc. 9:2-10: < ... wi a deschis fkntkna Adkncului. Din fkntknq s-a ridicat un fum, ca fumul unui cuptor mare. Wi soarele wi vqzduhul s-au ‘ntunecat de fumul fkntknii. Din fum au iewit niwte lqcuste pe pqmknt. Li s-a dat o putere, ca puterea pe care o au scorpiile pqmkntului. Li s-a zis sq nu vateme iarba pqmkntului, nici vreo verdeayq, nici vreun copac, ci numai pe oamenii, care n-aveau pe frunte pecetea lui Dumnezeu. Li s-a dat putere nu sq-i omoare, ci sq-i chinuiascq cinci luni; wi chinul lor era cum e chinul scorpiei, cknd ‘nyeapq pe un om. ... Lqcustele acelea semqnau cu niwte cai pregqtiyi de luptq. Pe capete aveau niwte cununi, care pqreau de aur. Feyele lor semqnau cu niwte feye de oameni. Aveau pqrul ca

49

pqrul de femeie wi dinyii lor erau ca dinyii de lei. etc>

Este foarte lesne sq cazi ‘n ispita de a identifica aceste cu niwte elicoptere de luptq foarte sofisticate trimise sq rqspkndeascq gaze de luptq. Cine wtie dacq aceastq interpretare a noastrq nu ar fi ‘nsq nimic altceva deckt o altq a unor realitqyi pe care nici noi nu le ‘nyelegem ‘ncq? “ntr-o bunq zi profeyia lui Ioan se va ‘ntkmpla ‘ntocmai wi atunci, abia atunci, vom vedea cu toyii cq vestirea a fost exact conformq cu realitatea. Pknq la acea vreme ‘nsq este bine sq nu fim categorici ‘n presupunerile noastre.

Problema numqrul doi: timp uniform wi timp ‘n secvenye. Aduceyi-vq aminte de o ‘ntkmplare petrecutq ‘n Nazaret. Cel mai renumit al locului tocmai se ‘ntorsese acasq wi cei din sinagogq i-au dat cinstea sq citeascq textul pentru Sabatul respectiv, care s-a sq fie tocmai din cartea profetului Isaia. Domnul a luat sulul wi a ‘nceput sq citeascq: (Luca 4:18-19).

Dknd sulul ‘napoi, El a adqugat numai acest scurt comentariu: (Luca 4:21). Surprinzqtor ‘n aceastq scenq este cq Domnul Isus n-a citat ‘n ‘ntregime profeyia lui Isaia. Nu este de mirare cq ascultqtorii Lui de atunci s-au scandalizat. Mkntuitorul ‘wi luase libertatea sq interpreteze textul, desfqckndu-l ‘n fragmente profetice. Dacq vom citi Isaia 61:1-2, vom vedea cq textul continuq spunknd: < ... wi o zi de rqzbunare a Dumnezeului nostru>. Astqzi ‘nyelegem de ce s-a oprit Domnul Isus. El venise prima datq numai ca sq moarq pentru pqcatul lumii, fqcknd astfel posibilq mkntuirea tuturor celor care vor crede. Prima parte a misiunii Lui a fost o ofertq a harului. El va veni ‘nsq a doua oarq: <“ntr-o flacqrq de foc, ca sq pedepseascq pe cei ce nu cunosc pe Dumnezeu wi pe cei ce nu ascultq de Evanghelia Domnului nostru> (2 Tesal. 1:8-9). Aceastq a doua venire, care este ‘ncq ‘n viitor, este asociatq cu judecata pe care o va aduce

50

Dumnezeu asupra tuturor oamenilor. Oamenii care-L ascultau pe Domnul Isus ‘n Nazaret nu wtiau ‘nsq aceasta. De fapt, nici Isaia ‘nsuwi nu a wtiut aceastq ordine a desfqwurqrii evenimentelor. Versetul squ profetic ascundea ‘ntre cuvintele lui o perioadq de peste douq mii de ani! Pasajele profetice nu sunt grozav de clare atunci cknd este vorba despre timpul sau ordinea ‘n care se vor ‘ntkmpla evenimentele. Ele ne spun cq anumite lucruri se vor ‘ntkmpla, dar amqnuntele desfqwurqrii vor putea fi ‘nyelese numai atunci cknd vom fi martorii ‘mplinirilor. Apostolul Petru, care a ‘nyeles aceastq limitare a oamenilor scrie: (1 Petru 1:10-11).

Acest lucru trebuie yinut minte ori de ckte ori ‘ncercqm sq tqlmqcim profeyiile. Da, existq profeyii ‘n care numerele joacq o importanyq deosebitq, totuwi, majoritatea mesajelor profetice nu ne dau mare ajutor ‘n ‘ntocmirea unor <scheme profetice> wi n-ar trebui sq ne luqm libertatea sq-L limitqm pe Dumnezeu la ‘nyelegerea noastrq aproximativq.

Problema numqrul trei: ‘mpliniri paryiale sau multiple. Cknd poporul Ierusalimului a trimis o delegayie la Ioan Botezqtorul sq-l ‘ntrebe: <Ewti Tu Ilie?> el wi-a clqtinat capul wi a rqspuns: (Ioan 1:21). Problema era foarte serioasq, cqci cu 400 de ani ‘nainte profetul Maleahi declarase: (Mal. 4:5). Poporul dorea sq wtie dacq sosise vremea cknd trebuia sq aparq Mesia. Dacq acest Ioan nu era , Cel nqscut ‘n Nazaret nu putea fi proclamat Mesia. Cum se ‘mpacq mesajul Domnului Isus cu rqspunsul dat de Ioan celor trimiwi de popor? “n Matei 17:11-13 Domnul explicq: <Este adevqrat cq trebuie sq vie ‘ntki Ilie, wi sq aweze din nou toate lucrurile. Dar vq spun cq Ilie a wi venit, wi ei nu l-au cunoscut, ci au fqcut cu el ce au vrut>. . Situayia aceasta este plinq de confuzie dacq nu recunoawtem o altq caracteristicq a profeyiilor wi anume: anumite mesaje profetice au

51

‘mpliniri multiple ‘n situayii de armonii simetrice ale istoriei. Fiecare din aceste ‘mpliniri este ‘n sine o ‘mplinire paryialq a profeyiei. Ioan Botezqtorul venise: <‘n duhul wi puterea lui Ilie> (Luca 1:17) cqci Dumnezeu wtia cq ‘ncq nu sosise vremea prezisq de Maleahi. Dacq Israelul L-ar fi primit pe Domnul Isus, misiunea lui Ioan ar fi fost suficientq. Dar Dumnezeu wtia cq nu va fi awa. Ilie despre care vorbewte Maleahi va trebui sq vinq ‘nainte de cea de a doua venire a Domnului. Mulyi comentatori ai Scripturilor sunt de pqrere cq el va fi unul dintre cei <doi martori> despre care ne vorbewte cartea Apocalipsei (Apoc 11:3-12). Un alt exemplu este ‘n cartea Deuteronomul. “n capitolul 28 ni se spune cq atunci cknd Israel “l va pqrqsi pe Domnul, El ‘i va ‘mprqwtia printre Neamuri (vezi 28:64-68). “n capitolul 30 li se face promisiunea cq dacq se vor pocqi wi se vor ‘ntoarce la Domnul ‘n inimile lor, atunci wi Dumnezeu ‘i va readuce ‘n yara mowtenirii lor (30:1-10). Mulyi alyi profeyi au reluat apoi aceastq temq prevestind ambele evenimente. Situayia s-a ‘ntkmplat ‘ntocmai pe vremea cknd Nebucadneyar a dus yara ‘n robie, iar dupq 70 de ani de pedeapsq poporul a fost readus ‘n yarq sub decretul dat de Cir persanul. Interesant este ‘nsq cq alyi profeyi, post-exilici, reiau mesajul din Deuteronom wi dupq ce poporul se afla deja ‘ntors ‘n yarq. Sq se fi referit Moise la o altq ‘mplinire, post-Babiloneanq? Cea mai mare dislocare a evreilor din yara lor s-a produs pe vremea ‘mpqratului roman Titus, dupq anul 70 al erei noastre. Sq se fi referit ceea ce este scris ‘n Deuteronom la o re’ntoarcere a evreilor care a ‘nceput dupq 1948 cknd s-a re’nfiinyat Israelul? Wi acest exemplu ne aratq cq existq profeyii cu ‘mpliniri paryiale wi multiple. Cine ne poate spune cu si-guranyq care sunt ele? Rqspunsul la aceastq ‘ntrebare trebuie sq ne lipeascq wi mai mult de Domnul. Numai El wtie (Fapte 1:7).

52

Cartea Profetului Daniel

“ntreaga Biblie poate fi asemqnatq cu o oglindq plimbatq asupra istoriei omenirii. Reciproca este valabilq, cqci ‘ntreaga istorie umanq poate fi desprinsq din conyinutul profetic awezat ‘n cele 66 de cqryi ale Bibliei. Cartea lui Daniel poate fi numitq pe drept cheia descifrqrii mesajelor profetice. Cadranul unui ceas n-ar fi de nici un folos fqrq ajutorul limbilor indicatoare. Tot awa, pentru ‘ntregul Scripturii, cartea lui Daniel este indicatorul principal care ne ajutq sq ne orientqm ‘n succesiunea de evenimente consemnate ‘n profeyii. Domnul Isus ‘l prezintq pe Daniel drept confirmknd ceea ce scrisese ‘nsuwi Daniel despre cartea sa: (Dan. 12:4). La venirea Sa Domnul Isus a proclamat ‘nceputul acestei , a ridicat pecetea de pe cartea lui Daniel wi a declarat emfatic: (De acum) (Matei 24:15). Titlul: Cartea poartq numele autorului ei, Daniel, care se poate traduce prin .

Autorul: Dewi pare surprinzqtor, despre acest om extraordinar wtim foarte puyine lucruri. (1) “n tinereye a fost dus ca rob din Israel la Babilon. “n robie a hotqrkt sq nu-wi piardq specificul nayional evreiesc, refuzknd sq <se spurce

53

mkncknd din bucatele aduse de la masa ‘mpqratului> (Dan. 1:8). Pus ‘n wcoalq, a dat curknd dovadq de o ‘nyelepciune cu totul iewitq din comun, dar mai ales s-a evidenyiat prin capacitatea supranaturalq de a pqtrunde ‘n lumea lui Dumnezeu wi de a primi tqlmqciri pentru vise wi vedenii. (2) Ca urmare a simpatiei de care s-a bucurat din partea lui Nebucadneyar, a fost promovat ‘n cele mai ‘nalte dregqtorii imperiale. Wi acolo ‘nsq wi-a pqstrat dorinya de a trqi ca un evreu cucernic. Din aceastq cauzq, la vkrsta de 70-75 de ani a fost aruncat ‘ntr-o groapq cu lei, din care Dumnezeu l-a scqpat ‘n chip miraculos. Caracterul squ integru wi apartenenya lui la lumea supraomeneascq a revelayiei divine, l-au ajutat sq pluteascq asemenea unei corqbii peste talazurile frqmkntate ale istoriei. Monarhii lumii s-au succedat unul dupq altul: Nebucadneyar a fost urmat de Belwayar, iar apoi Babilonul a cqzut ‘n stqpknirea lui Dariu, medul wi a lui Cir, persanul. Simpatizat de toyi acewtia, Daniel a rqmas mereu la curtea ‘mpqrqteascq, hqrqzit de Dumnezeu sq fie un fel de pe lkngq curyile imperiale ale pqmkntului. La ceas de cumpqnq, el a fost, asemenea poporului ales din care a fqcut parte, un fel de conwtiinyq cosmicq wi de . Profetul Daniel a murit la Susa, probabil de bqtrkneye, la vkrsta de 90-94 de ani.

Contextul istoric: Unul dintre motivele pentru care cartea lui Daniel a fost contestatq este wi conyinutul supranatural al celor scrise de el. Vise, vedenii, tqlmqciri, izbqviri miraculoase din foc sau din gura leilor, apariyii angelice sunt ‘ntrepqtrunse ‘ntr-o yesqturq densq wi imposibil de separat. De fapt existq un motiv foarte ‘ntemeiat pentru care factorul supranatural este atkt de proeminent ‘n aceastq carte. “n vremea aceea Israelul se afla ‘n captivitate. Ierusalimul se gqsea ‘n ruinq. Chiar wi Templul - ultima speranyq a evreilor - fusese ras de pe faya pqmkntului. “ntr-un fel, Iehova, Dumnezeul evreilor se dovedise mai slab deckt dumnezeii Babilonului! Bel-Merodah ‘l ‘nvinsese pe Iehova, sau cel puyin awa le plqcea sq creadq celor din pqgknul imperiu. Wi tot awa erau ‘nclinayi sq creadq wi evreii. Re’ntoarcerea wi refacerea pqreau imposibile. Nimeni nu credea ‘n spusele lui Ieremia care estimase durata robiei la numai 70 de ani. La urma urmei, de ce s-ar yine Dumnezeu de aceastq promisiune dacq nu s-a yinut de promisiunile fqcute lui David wi

54

Solomon?! Lucrqrile supranaturale relatate de Daniel au fost tocmai niwte rqspunsuri date unor astfel de gknduri. Ele au avut caracterul unor semne venite din partea lui Iehova wi adresate lui Israel wi Neamurilor deopotrivq. Atunci cknd Dumnezeu a transferat dreptul de instrument al suveranitqyii Sale de la Israel wi l-a dqruit lui Nebucadneyar, El l-a ridicat pe evreul Daniel wi l-a awezat la curtea regalq Babiloneanq pentru ca prin buzele lui wi prin acyiunile lui sq-l ‘nveye pe Nebucadneyar despre necesitatea supunerii ‘naintea Celui Atotputernic. “ncetknd sq mai vorbeascq la Ierusalim, Dumnezeu wi-a plasat solul la curtea marilor imperii ale lumii, dovedind Neamurilor cq El existq wi cq are ultimul cuvknt ‘n desfqwurarea evenimentelor istoriei lumii. “n acelawi timp, prin activitatea lui Daniel, Dumnezeu a dovedit evreilor cq El continuq sq le fie un Dumnezeu <de aproape>, gata sq le asigure supravieyuirea wi ‘n stare sq-i elibereze wi acum din robie, tot awa cum a fqcut-o wi atunci cknd i-a scos din yara Egiptului.

Conyinutul cqryii: Cartea lui Daniel este plinq de ‘ntkmplqri ‘n care supranaturalul invadeazq lumea obiwnuitq wi schimbq cursul istoriei. A fost vremea cknd poporul lui Dumnezeu a avut nevoie de o revelayie deosebitq, cu puternice implicayii ‘n desfqwurarea ulterioarq a istoriei. Cea mai bunq dovadq cq aceste evenimente supranaturale s-au petrecut ‘ntocmai wi nu au fost produsul fabulayiei o constituie chiar transformqrile uluitoare pe care le-au produs asupra poporului evreu. Pe durata robiei, evreii wi-au schimbat total atitudinea religioasq, devenind dintr-un popor ‘nclinat spre idolatrie, un popor cu o credinyq monoteistq mai tare deckt granitul. Cei plecayi ‘n robie s-au aflat acolo din cauza celor aproximativ 500 de ani de cochetqrie cu idolii neamurilor ‘nvecinate. “n numai 70 de ani petrecuyi ‘n robie, Dumnezeu i-a <curqyit> pe evrei ‘n cuptorul mkniei Lui wi i-a scos vindecayi pentru vecie. Nu mulyimea idolilor din Babilon i-a schimbat pe evrei, ci tocmai acele manifestqri dumnezeiewti supranaturale amintite ‘n cartea profetului Daniel. De la Ezechiel wtim cq Daniel devenise celebru chiar fiind ‘ncq ‘n viayq. Wi cum s-ar fi putut sq fie altfel dupq ‘ntkmplqri ca cele relatate ‘n capitolele 2 wi 3 ale cqryii sale? Ba ‘ncq sub influenya lui Daniel, Nebucadneyar emisese wi celebrele lui proclamayii cqtre toate popoarele

55

din Imperiu ‘n care recunowtea suveranitatea Dumnezeului evreilor (cap.4). Asemenea lucruri nu puteau sq-i lase indiferenyi pe cei din Israel. Cu o nouq wi arzqtoare dorinyq, ei s-au aplecat asupra scrierilor profetice ale lui Ieremia (<“n anul dintki al domniei lui, eu, Daniel, am vqzut din cqryi cq trebuiau sq treacq 70 de ani pentru dqrkmqturile Ierusalimului, dupq numqrul anilor despre care vorbise Domnul cqtre proorocul Ieremia> - cap.9:2), wi ale lui Isaia. Acesta vorbise nu numai despre cqderea viitoare a Babilonului, dar pomenise pe nume chiar wi pe cel ce avea sq dea decretul de re’ntoarcere a iudeilor ‘n Canaan wi de rezidire a templului din Ierusalim: Cir persanul (Isaia 45 wi 46). Cum trebuie sq fi trqit evreii toate aceste evenimente? Cum trebuie sq se fi uimit ei vqzkndu-le prinzknd viayq chiar sub ochii lor? Experienyele din acewti 70 de ani de evenimente supranaturale explicq spulberarea ‘ndoielilor wi rqtqcirilor lor wi transformarea lor ‘ntr-un popor cu o adorare totalq, unicq wi definitivq pentru Iehova. Aranjarea cqryii este foarte clarq: primele 6 capitole sunt istorice, iar ultimele 6 capitole sunt profetice.

Mesajul cqryii: Scopul cqryii exprimat ‘n mesajul ei central este expus ‘n cuvintele repetate emfatic de trei ori ‘n cuprinsul capitolului 4 (4:17,25,32): . Este semnificativ cq acest mesaj este fqcut sq ajungq la noi prin gura smeritului Nebucadneyar, de aur wi cel dintki suveran mondial din acestq . O altq caracteristicq izbitoare a acestei cqryi este aceea cq ea este scrisq ‘n douq limbi. De la capitolul 2:4 pknq la capitolul 7 este scrisq ‘n limba aramaicq. Restul textului este scris ‘nsq ‘n limba ebraicq. Are faptul acesta vreo semnificayie? Noi credem cq da. Existq o corespondenyq extraordinarq ‘ntre visul dat de Dumnezeu lui Nebucadneyar (cap.2) wi prima vedenie a lui Daniel (cap.7) Amkndouq ne traseazq cursul general al istoriei din . Celelalte vedenii ale lui Daniel privesc ‘nspre viitor mai ales din punct de vedere al poporului Israel. Spre a le separa de restul, ca-pitolele de la 2 la 7 sunt scrise ‘n aramaicq, limba care se vorbea atunci ‘n instituyiile comerciale wi diplomatice ale lumii. Aceastq schimbare, de la limba ebraicq din debutul cqryii, la limba aramaicq din mijlocul ei wi apoi ‘ntoarcerea la limba ebraicq ilustreazq schimbarea accentului pe care Dumnezeu ‘l va pune ‘n istoria lumii wi mai spune ceva, wi anume, cq Dumnezeu a dat lumii acces

56

numai la planul general al vremurilor, pqstrknd doar pentru cei ce wtiau limba evreilor detaliile lui semnificative. “n plus, folosirea ambelor limbi este ‘ncq o dovadq cq Daniel wi-a scris cartea tocmai ‘n acea vreme. “nainte de vremea robiei, evreii n-ar fi ‘nyeles aramaica (vezi 2 Regi 18:26), iar dupq robia babiloneanq, ei n-ar mai fi ‘nyeles ebraica, deoarece ‘ncetaserq sq o mai foloseascq (vezi Neemia 8:8). Numai wi numai ‘n perioada de timp ‘n care a trqit Daniel, evreii au cunoscut amkndouq limbile amintite. Dumnezeu a awezat chiar ‘n cuprinsul cqryii dovada datei evenimentelor anunyate de autorul acestei scrieri. Astfel, El i-a redus la tqcere pe cei care vor sq-i conteste valabilitatea, pentru cq de fapt nu vor sq-i primeascq mesajul. Cuvinte cheie, teme caracteristice: Pentru studiul nostru, cel mai important este felul ‘n care Domnul Isus ‘l remarcq pe profetul Daniel drept un crainic al lucrurilor viitoare (Matei 24:15-16). Datele prezentate ‘n cartea lui Daniel sunt ‘ntr-atkt de exacte wi de clare ‘nckt mai marii iudeilor au interzis cu desqvkrwire studierea lor, ca nu cumva poporul sq priceapq cq Isus a fost ‘ntr-adevqr . Mulyi alyi critici au susyinut cu ‘ncqpqyknare cq amqnuntele istorice au fost adqugate mult mai tkrziu ‘n cartea lui Daniel de cqtre preoyi. Descoperi-rile de la Marea Moartq (‘ntre altele wi o copie a cqryii lui Daniel) au dovedit ‘nsq zdrobitor de clar cq textul profetic din care a citat Domnul Isus a existat exact ‘n forma de azi cu sute de ani ‘nainte de era crewtinq. Cartea lui Daniel este cheia profeticq a Bibliei. Imaginea ei se reflectq simetric ‘n cartea Apocalipsei. Cele mai importante pasaje profetice ale cqryii sunt visele profetice ale lui Nebucadneyar din capitolul 2 wi vedenia despre din capitolul 9. Visul lui Nebucadneyar din capitolul 2 schiyeazq istoria ‘mpqrqyiilor lumii wi are un interes deosebit pentru Neamuri. Vedenia lui Daniel din capitolul 9 este o profeyie privitoare la Israel wi la evenimentele cheie prin care va trece acesta.

Visul lui Nebucadneyar. Niciodatq nu a visat un muritor un vis mai epocal deckt acesta. “mpreunq cu vedenia lui Daniel din cap.7 (care reia tema cap.2 wi o lqmurewte ‘n detaliu), acest pasaj anunyq cq Dumnezeu s-a hotqrkt sq renunye pentru un timp la importanya preponderentq pe care a jucat-o ‘n istoria divinq Israelul wi sq aducq ‘n scenq >Vremea Neamurilor>, despre

57

care a vorbit Domnul Isus ‘n Luca 21:24.

Lui Nebucadneyar, preocupat de ceea (Dan. 2:28), Dumnezeu ‘i descoperq ‘n vis succesiunea de pu-teri mondiale care se va desfqwura pe pqmknt ‘ncepknd cu Imperiul

58

lui wi pknq la venirea “mpqrqyiei (Dan.2:44.) Aceastq ultimq ‘mpqrqyie pe care Dumnezeu o va aduce pe pqmknt va fi instauratq wi va acoperi ‘ntreg pqmkntul (Dan. 2:34,35,45). Cei dintki crewtini au cunoscut wi ei aceste profeyii din cartea lui Daniel wi le-au dat o interpretare foarte precisq. Iatq ce scria Hippol]tus, care a trqit ‘ntre anii 160-236 dupq Christos wi a fost unul dintre ucenicii lui Irineu, socotit la rkndul squ ca unul dintre cei patru mari teologi ai vremii sale : ‘i arqta pe Romani, care sunt ‘n fruntea lumii ‘n vremea de azi; picioarele parte de fier wi parte de lut, ca wi cele zece coarne, sunt simboluri pentru zece ‘mpqrqyii care nu s-au ridicat ‘ncq; celqlalt corn mai mic care s-a ridicat dintre cele zece ‘l aratq pe Anticrist; piatra care lovewte Chipul wi aduce Judecata asupra ‘ntregului pqmknt este Christos> ( - Ante-Nicene Fathers, Volumul V, pag. 210,par. 28). Partea de profeyie care se ‘mplinise deja le era foarte clarq primilor crewtini. Ei wi-au dat seama chiar wi cq ‘n perimetrul Imperiului Roman se vor mai defini ‘ncq alte zece forme de guvernqmknt, aliate ‘ntr-o formq de stqpknire comunq, care ‘i va face loc Anticristului wi cq Christos, la cea de a doua venire a Sa, va pune capqt , instaurknd chiar aici pe pqmknt “mpqrqyia neprihqnirii. Cei dintki crewtini nqdqjduiau ‘ncq de pe atunci ‘n venirea “mpqrqyiei. Nu este de mirare, cqci “nsuwi Domnul ‘i ‘nvqyase sq se roage spunknd: (Mat. 6:10). Revenind la secvenyele visului lui Nebucadneyar wi la tqlmqcirea pe care i-o oferea Daniel ajungem sq privim la o veritabilq perspectivq a istoriei. Iat-o: Imperiul Babilonian - a ajuns sq domine lumea de atunci ‘ncepknd cu anul 604 ‘nainte de Christos, prin venirea lui Nebucadneyar la putere, ca un urmaw al lui Nebopolasar. Acest imperiu a fost supranumit: . Realizqrile militare, economice wi edilitare din Imperiu au depqwit fqrq termen de comparayie tot ceea ce omenirea vqzuse pknq la vremea aceea. Ca oraw, Babilonul era o minunqyie a lumii. Zidurile lui erau ‘ntinse

59

pe un perimetru de 90 de \m cu fiecare laturq lungq de 23 de \m, ‘nalt de 70-100 de metri wi gros de 25 de metri. “n interiorul orawului existau provizii suficiente pentru a supravieyui unui eventual asediu pe o duratq de 20 de ani. Rkul Eufrat fusese deviat printre doi pereyi dubli ai orawului wi asigura alimentarea cu apa necesarq. Nebucadneyar adunase ‘n Babilon cantitqyi uriawe de aur: clqdise temple aurite, statui de aur wi el ‘nsuwi domnea pe un uriaw tron turnat din aur. Babilonul devenise un simbol al puterii omenewti wi al trqirii fqrq Dumnezeu. Ca simbol profetic ‘ntklnit de multe ori ‘n profeyii, Babilonul reprezintq ‘ncercarea oamenilor de a se descurca fqrq Dumnezeu, sistemul din care este exclusq ‘nchinarea la Dumnezeu wi ‘n care omenirea este organizatq ‘ntr-o societate idolatrq. “n judecata lui Dumnezeu, un astfel de sistem nu trebuie sq dqinuiascq. Chiar dacq el nu-wi gqsewte un rival pe pqmknt de care sq se teamq, Dumnezeu “nsuwi i se ridicq ‘mpotrivq wi-l sortewte pieirii. “ntr-un text din Isaia (45:1) ni se spune cum Dumnezeu l-a ridicat pe Cir-persanul wi cum l-a ajutat ‘n chip providenyial sq distrugq Babilonul, ‘nlesnindu-i pqtrunderea ‘n cetate prin niwte <poryi, care sq nu se mai ‘nchidq>. Istoria ne spune cq awa a wi fost. Acest Cirus-persanul a fost ajutat sq asedieze Babilonul de Dariu-medul, un unchi bqtrkn al lui Cir. Ei au plqnuit ca ‘n ajunul unei mari sqrbqtori din Babilon, cknd populayia orawului se ‘mbqta de bucurie, sq devieze ‘ntr-o depresiune apele Eufratului wi sq pqtrundq prin albia goalq a rkului, pe sub zidul cetqyii, ‘ntre cele douq ziduri ale fortificayiei. Totul ar fi rqmas ‘nsq zadarnic, dacq n-ar fi uitat tocmai ‘n seara aceea sq ‘nchidq poryile de fier dinspre interiorul cetqyii. Dumnezeu hotqrkse ca falnicul Babilon sq devinq , un loc ‘n care nu va mai fi niciodatq popor, ci ‘l vor locui fiarele pustiei wi-l vor bkntui stafiile (Isaia 13:1922). Despre cqderea Babilonului (‘n 538 ‘.Ch) mai vorbise wi Ieremia (Ieremia 50:1-3, 8-9, 14-16, 22-25; 51:1-4, 56-57) cu aproape 80 de ani ‘nainte sq se ‘ntkmple. Amqnunte despre luarea Babilonului gqsim wi ‘n cartea lui Daniel, ‘n capitolul 5:1-31. Urmawul lui Nebucadneyar, numit de Daniel: Belwayar, n-a ‘nvqyat nimic din experienyele tatqlui squ wi a fost ‘nlqturat de la tron de ‘nsuwi Dumnezeu, care-l ckntqrise ‘n balanya dreptqyii Sale wi-l gqsise uwor (Dan. 5:22-28). Cqderea Babilonului a devenit sinonimq cu ‘nfrkngerea celor

60

ce se ridicq ‘mpotriva lui Dumnezeu, formknd un sistem prosper pentru o vreme, mkndru wi arogant ‘n ‘nfqyiware, dar gol wi ignorant ‘n esenyq. Cartea Apocalipsei ne prezintq cqderea unui alt Babilon, Babilonul cel mare. Numirea aceasta este simbolicq bine’nyeles wi face aluzie la asemqnqrile care vor exista ‘ntre societatea viitorului, ‘n timpul lui Anticrist wi Babilonul istoric. Citiyi ‘n acest sens Apocalipsa 18:1- 24. Concluziile acestui fragment din planul profetic revelat sunt multe. Noi enumerqm doar ckteva: (1) Dumnezeu face ce vrea ‘n istoria lumii (subliniatq de trei ori ‘n Dan. 4:17,25,32). (2) Dumnezeu poate ‘ngqdui pentru o vreme nebunia oamenilor. (3) Mkndria merge ‘naintea cqderii. (4) Oamenii nu ‘nvayq din experienya trecutului. (5) Bogqyia wi slava lumii sunt puse ‘n ckntarul divin wi fiecare ‘wi va primi rqsplata. Imperiul Medo-Persan - a luat fiinyq ‘n 538 ‘.Ch. wi a durat 200 de ani, pknq cknd a apqrut pe scena lumii Alexandru Macedon ‘n 331 ‘.Ch. Despre felul ‘n care a cqzut Babilonul ‘n mkinile medo-perwilor gqsim scris ‘n Daniel cap.5 (‘n special v.30-31). Dupq cum se vede din citirea textului, cqderea Babilonului a fost hotqrktq de ‘nsuwi Dumnezeu care o anunyase de altfel cu aproximativ 100 de ani ‘nainte prin Isaia (13:17-18). Urmawul lui Nebucadneyar n-a priceput nimic din experienya marelui ‘mpqrat (Daniel 5:18-22) wi a trebuit sq fie scos din scena istoriei. “n visul lui Nebucadneyar, imperiul Medo-persan corespunde (2:32), iar ‘n vedeniile lui Daniel, el este asemqnat cu (7:5), dar wi cu berbecele din Dan. 8:1-4, 20. Aceste descrieri s-au potrivit ‘ntocmai cu ca-racteristicile acestui imperiu ‘n care au fost introduse sisteme de taxare draconice wi care wi-a ‘ntins cuceririle dincolo de Egipt wi pknq la

61

graniyele Greciei. Fqrq ‘ndoialq cq, din punct de vedere profetic, evenimentul cel mai extraordinar din cartea Daniel a fost ‘mplinirea absolut exactq a profeyiei despre apariyia wi rolul ‘mpqratului persan Cir. Cu aproximativ 100 de ani ‘nainte, Dumnezeu anunyase prin Isaia wi numele acestui ‘mpqrat wi lucrarea pe care o va ‘mplini acesta: sq dea voie evreilor sq se ‘ntoarcq ‘n patria lor (Isaia 45:1-13). Pe cknd slujea la curtea ‘mpqratului Dariu, Daniel cq s-au ‘mplinit datele anunyate de profetul Ieremia (25:11) despre robia evreilor wi ‘mpreunq cu mai marii poporului iudeu s-au ‘nfqyiwat ‘naintea ‘mpqratului purtknd ‘n mkini sulul profeyiei lui Isaia. Impresionat de cele citite, Cir s-a pus imediat pe lucru wi cqrturarul Ezra ne povestewte despre hotqrkrea luatq de el (Ezra 1:1-11). Dupq 200 de ani de dominare, Imperiul Medo-Persan s-a prqbuwit ‘ncercknd sq cucereascq Grecia. “n planul lui Dumnezeu, venise vremea lui Alexandru Macedon. “n bqtqlia de la Arabela (331 ‘.Ch.) dewi coplewiyi numeric (proporyia a fost se pare de douqzeci la unu ‘n favoarea Medo-Persanilor), Grecii au obyinut o victorie zdrobitoare. “mpqratul medo-persan a ‘ncercat zadarnic sq-wi regrupeze trupele ‘ntr-o retragere strategicq. <Pardosul> grec (leopardul este cea mai rapidq dintre feline) nu le-a dat nici un timp de rqgaz, ci i-a urmqrit peste tot cu o iuyime nemai’ntklnitq ‘n istorie. Pas cu pas, imperiul medo-persan a dispqrut, lqskndu-i loc lui Alexandru sq se ‘ntindq (Daniel 8:5). Imperiul Grec - este asemqnat ‘n visul lui Ne-bucadneyar cu (Daniel 2:32). Imaginea a fost cum nu se poate mai nimeritq, deoarece grecii au fost primii ‘n istoria lumii care au purtat ‘n afara hainelor obiwnuite echipament de rqzboi fqcut din aramq. Despre soldayii greci se spunea cq sunt <de aramq>. Coiful, platowele, wi scutul le-au dat grecilor avantaje nete wi i-au ajutat sq ‘nfrkngq owti care-i depqweau cu mult din punct de vedere numeric. Comandantul lor, Alexandru, a fost un geniu militar. Nimeni nu i-a putut sta ‘mpotrivq. El a cucerit tot ceea ce putea fi cucerit ‘n vremea aceea, iar dupq aceea, istoricii spun, a izbucnit ‘n plkns, pentru cq nu putea merge mai departe. Succesul l-a gqsit pe Alexandru Macedon foarte repede. La nici

62

treizeci de ani avea deja o putere incomensurabilq. El a trqit ‘nsq ca un smintit ‘n beyii wi ‘n serbqri ‘n care era proclamat una cu zeii. De fapt, chiar wi campania lui ‘mpotriva Indiei, s-a nqscut tot din dorinya de a repeta ceea ce fqcuse ‘n tradiyia Olimpului grecesc Bachus wi Hercules. La aproximativ 32 de ani, Alexandru Macedon a fost atins de friguri wi a murit ‘n delir dupq 11 zile de chin. Era anul 323 ‘.Ch. Influenya imperiului grecesc asupra Israelului a fost adkncq wi de duratq. Filozofia greacq nu a fqcut casq prea bunq cu religia evreilor, dar ocupanyii s-au impus prin forya armatq wi viclenia distracyiilor. Rezultatul influenyei grecewti a fost o slqbire a moralei wi o provocare la adresa atawamentului evreilor fayq de Dumnezeu. “mpqratul grec Antioh Epifaniu a atins culmea represaliilor atunci cknd a intrat cqlare ‘n Templu wi a oferit pe altar carne de porc (animal necurat ‘n religia evreilor). El a omorkt preoyii wi a ‘ncercat o grecizare foryatq a evreilor. Prin ceea ce a fqcut, Antioh a intrat ‘n istorie ca un precursor al lui Anticrist. (La el face aluzie Domnul Isus ‘n Matei 24:15). Obrqznicia cuceritorilor greci a trezit ‘nsq spiritul nayionalist ‘n evrei wi sub conducerea Macabeilor, ei s-au revoltat wi wi-au dobkndit libertatea. Aceastq scurtq perioadq de libertate s-a sfkrwit ‘nsq repede. Din cauza frqmkntqrilor interne wi a luptelor fraticide, Israelul a slqbit treptat wi a cqzut sub stqpknirea mawinii de rqzboi romane. Imperiul Roman. “n vedeniile lui, Daniel nu a gqsit nici o asemqnare suficient de wocantq pentru a ilustra ceva din caracterul acestei puteri mondiale. Profetul scrie: <Era o a patra fiarq, nespus de grozav de ‘nspqimkntqtoare wi puternicq> (Daniel 7:7). Nimic n-a putut sq stea ‘mpotriva acestei uriawe forye de invazie romanq care (Daniel 7:8). Roma wi-a ‘nceput cuceririle ‘n anul 241 ‘.Ch., odatq cu invadarea Siciliei. Sub tqlpile Legiunilor ei au cqzut apoi Europa, Asia Micq, Orientul Mijlociu wi coasta de nord a Africii, astfel cq ‘ntreaga Mediteranq devenise un lac al Imperiului. “n timp ce alte imperii au durat o perioadq mqsuratq ‘n zeci sau sute de ani, puterea Romei a instaurat un Imperiu care a dqinuit mai bine

63

de 1.500 de ani. Chiar dacq ramura de apus a Imperiului a cqzut cam pe la anul 500 d.H., Imperiul Bizantin a continuat pknq ‘n 1453 d.H. De departe, Imperiul roman a fost cel mai mare dintre imperiile lumii. Din cele patru puteri mondiale anunyate de Dumnezeu prin visul lui Nebucadneyar wi prin vedeniile lui Daniel, Imperiul roman este important ‘ntr-un mod aparte: (1) El va fi cea din urmq formq de stqpknire omeneascq asupra pqmkntului (2) El va fi imperiul ‘n care va lovi Christos la cea de a doua Sa venire. Asupra acestui imperiu se meritq sq aruncqm o privire mai atentq wi sq cqutqm sq identificqm fragmentele de informayii pe care ni le pune la dispoziyie textul profetic. Caracteristicile profetice ale imperiului fiarei: a) Este un imperiu segmentat ‘n douq secyiuni distincte. Textul din Dan. 2:33 ne spune cq ‘n prima lui parte de existenyq (), imperiul este unitar wi are tqria fierului, ‘n timp ce ‘n cea de a doua parte a existenyei lui (de la fluierele picioarelor ‘n jos) imperiul se ‘nfqyiweazq sub forma unei imposibile unitqyi ‘ntre fierul wi lutul amestecate ‘mpreunq. “ntr-adevqr, imperiul fiarei a patra a debutat sub numele de Imperiu al Romei wi a supus sub tqlpile invincibilelor ei legiuni toatq suflarea lumii. Romanii au cucerit prin foryq wi au dominat prin teroare. Fqrq a fi vreodatq cucerit (!!!), acest imperiu al Romei a cqzut ‘ntr-un fel de , dispqrknd temporar de pe scena istoriei. El s-a dat la o parte ca sq facq loc pentru . (Noi trqim acum ‘n vremea sfkrwitului wi putem vedea cum imperiul Romei se reface, ca formq wi ca alcqtuire, sub numele de sau sau . Existq astqzi un <Parlament European> ca un mugure al unei visate conduceri unice). “n cea de a doua sa fazq, Imperiul Romei sau Imperiul Fiarei, nu va mai fi unitar, ci fragmentat ‘n zece unitqyi distincte de guvernqmknt

64

simbolizate de cele zece coarne ale fiarei (Daniel 7:7-8; Apoc.13:1). Faptul cq imperiul fiarei a patra se reface, este semnul cq vremea Bisericii este pe sfkrwite wi cq Dumnezeu este gata sq reia firul profeyiilor lui Daniel. “n ordine cronologicq urmeazq ca, dupq plecarea Bisericii, ‘n imperiu sq aparq (2 Tesal. 2:3-12; 1 Ioan 2:18; Apoc. 13:3-8), micul corn din vedenia lui Daniel 7:8, Anticristul, >domnul care va veni> (Daniel 9:26). El va face semne mari wi minuni, va intra ‘n Templul din Ierusalim wi se va da drept Dumnezeu, va face rqzboi cu sfinyii wi-i va birui, dar va fi nimicit de (Daniel 2:34-35). Acest Anticrist va fi nimicit de suflarea Domnului Isus care-l va prqpqdi la arqtarea venirii Sale (2 Tesaloniceni 3:8). Dumnezeu va da apoi “mpqrqyia ‘n mkinile Fiului Omului care va veni pe norii cerului (Daniel 7:13-14; 1 Corint. 15:24-27; Ps. 2). b) Este un imperiu care va avea o putere ‘nfricowqtor de mare. Grozqvia acestui imperiu nu wi-a gqsit echivalent ‘n nici o creaturq de pe faya pqmkntului. Textele profetice ‘l numesc pur wi simplu . Impresia pe care a lqsat-o asupra lui Daniel a fost una : (Daniel 7:7) Astqzi oamenii au descoperit energia atomicq wi armele moderne de distrugere ‘ngrozesc pe toyi locuitorii pqmkntului. Puterea de dominare a Fiarei se va sprijini wi pe ameninyarea cu rqzboiul atomic. c) Este un imperiu ‘n care totul wi toyi se vor afla sub controlul celui aflat la putere. Apocalipsa ne spune cq fqrq asentimentul Fiarei (Apoc.13:15-18). Mult timp aceastq profeyie a pqrut greu de crezut, dar acum, de cknd au apqrut calculatoarele electronice, computerele wi credit-cardurile cu coduri numerice, toatq lumea wtie cq acesta este drumul pe care se ‘ndreaptq societatea de mkine.

65

d) Este un imperiu cu o ‘nchinare impusq. Forme de ‘nchinare impusq au mai existat wi ‘n alte timpuri, dar ceea ce se va ‘ntkmpla ‘n timpul domniei Fiarei va ‘ntrece orice ‘nchipuire. O a doua personalitate, la fel de dezumanizatq (wi numitq din acest motiv: ), va ‘ndemna tot pqmkntul sq cadq ‘n admirayia Fiarei celei mari: <Ea lucra cu toatq puterea fiarei dinaintea ei (aceiawi putere satanicq deci) wi fqcea ca pqmkntul wi locuitorii lui sq se ‘nchine fiarei dintki, a cqrei ranq fusese vindecatq. ...Ea a zis locuitorilor pqmkntului sq facq o icoanq fiarei, care avea ranq de sabie wi trqia. I s-a dat putere sq dea suflare icoanei fiarei, ca icoana fiarei sq vorbeascq wi sq facq sq fie omorkyi toyi cei ce nu se vor ‘nchina icoanei fiarei> (Apocalipsa 13:12-15).

e) este primul wi singurul imperiu care, crezknd ‘n Dumnezeu, se va ridica declarat ‘mpotriva Lui. Forme de ‘mpotrivire fayq de Dumnezeu au existat ‘ntodeauna, dar deobicei oamenii aceia erau sau agnostici sau atei sau idolatri. Fiara care va conduce imperiul roman restaurat, va fi pe fayq Anti-Dumnezeu, Anti-Christos. Diavolul ‘nsuwi o va ‘nsufleyi dupq ‘ncercarea de atentat sugeratq de (Apoc.13:12) wi ‘i va transmite ‘mpotrivirea lui fayq de Stqpknul universului care l-a fqcut <sq-wi piardq vrednicia> wi sq devinq <Satanah> (“mpotri-vitorul). Fiara (2 Tesal. 2:4). <El va rosti vorbe de hulq ‘mpotriva Celui Prea “nalt, wi se va ‘ncumeta sq schimbe vremile wi legea; wi sfinyii vor fi dayi ‘n mkinile lui timp de o vreme, douq vremi wi jumqtate de vreme> (Daniel 7:25). <“mpqratul va face ce va dori; se va ‘nqlya mai presus de toyi dumnezeii wi va spune lucruri ne mai auzite ‘mpotriva Dumnezeului dumnezeilor; wi va propqwi pknq va trece mknia, cqci ce este hotqrkt se va ‘mplini. Nu va yine seama nici de dumnezeii pqrinyilor sqi, nici de dorinya femeilor; cu un cuvknt, nu va yine seama de nici un dumnezeu, ci se va slqvi pe sine mai pe sus de toyi> (Daniel 11:36-37).

Despre acest imperiu al Antichristului gqsim o relatare mult mai amqnunyitq ‘n cartea Apocalipsei. Pentru studiul de fayq este bine sq ne oprim aici wi sq ne amintim cq aceastq ultimq formq de guvernqmknt a oamenilor, mai rea wi mai perversq deckt toate celelalte, va fi pedepsitq nu prin intervenyia vreunei alte structuri sociale, ci prin ‘nsqwi intervenyia lui Dumnezeu, care ‘n persoana lui Christos ( - Daniel 2:34) se va nqpusti asupra chipului vqzut de Nebucadneyar, punknd capqt vremii Neamurilor, wi

66

‘ntemeind o nouq “mpqrqyie, care va fi datq <poporului sfinyilor Celui Prea “nalt> (Daniel 7:27). <M-am uitat ‘n timpul vedeniilor mele de noapte wi iatq cq pe norii cerului a venit unul ca un fiu al omului; a ‘naintat spre Cel ‘mbqtrknit de zile wi a fost adus ‘naintea Lui. I S-a dat stqpknire, slavq wi putere ‘mpqrqteascq, pentru ca sq-i slujeascq toate popoarele, neamurile, wi oameni de toate limbile. Stqpknirea Lui este o stqpknire vewnicq, wi nu va trece nicidecum, wi ‘mpqrqyia Lui nu va fi nimicitq niciodatq> (Daniel 7:13-14).

Fqrq sq stqruim prea mult la analizarea visului lui Nebucadneyar, este bine totuwi sq subliniem douq concluzii care ne afecteazq pe noi, cei de astqzi: (1). Sfkrwitul epocii noastre nu se va produce ‘n urma unei ‘mbunqtqyiri treptate care sq culmineze cu venirea “mpqrqyiei cerurilor, ci se va ‘mplini printr-un moment de crizq, de prqbuwire wi de catastrofq neawteptatq. “n vedenia lui Nebucadneyar, peste degetele de fier wi lut se prqbuwewte (arqtatq ‘n cap.7 a fi Christos ‘n “mpqrqyia lui Mesianicq) wi face bucqyi ‘ntreg Chipul, transformkndu-l ‘ntr-o pleavq luatq de vknt wi ‘mprqwtiatq fqrq urmq (cap.2:34-35, 43-45). Iatq ce scrie {illiam Ne[all ‘n aceastq privinyq: atunci o prqpqdenie neawteptatq va veni peste ei, ca durerile nawterii peste femeia ‘nsqrcinatq, wi nu va fi chip de scqpare> (1 Tesal.5:3). Christos va face rqzboi cu lumea actualq wi va spulbera puterile lumii transformkndu-le ‘n . (2). Sfkrwitul vremurilor noastre este acum aproape. Cele douq picioare ale Chipului din visul lui Nebucadneyar sunt o reprezentare fidelq a istoriei. Dupq ckte wtim, imperiul roman s-a rupt ‘n douq ramuri - Imperiul de Rqsqrit wi Imperiul de Apus. Despqryirea s-a produs ‘n anul 395 d.Ch. Fqrq sq riscqm prea mult, noi credem cq ne aflqm astqzi ‘n perioada descrisq de imaginea celor zece degete ale picioarelor Chipului din vis. Trqim astqzi o renawtere a Imperiului roman pe teritoriul cunoscut din Europa. Slqbiciunea fierului amestecat cu lutul, definewte cum nu se poate mai bine, lipsa de coeziune care existq sub masca unitqyii europene. de care vorbea Daniel existq: cqsqtorii peste

67

graniye, cqlqtorii fqrq pawapoarte, investiyii multinayionale, libertatea companilor de a prelua contracte ‘n alte yqri, planul de a avea ‘n curknd o monedq comunq unicq, etc. Totuwi, dominarea Europei de astqzi asupra lumii nu va mai avea forya wi tqria Imperiului de altqdatq. Dominarea militarq va fi ‘nlocuitq cu dominarea economicq wi politicq. Wubrezenia pqryilor componente ‘i va determina pe cei din noua Europq Unitq sq-l accepte ca unic conducqtor pe Anticrist. Cu soluyiile propuse de el, lumea va pqrea cq iese din impas, dar ...pacea adevqratq nu va fi awezatq deckt la venirea Domnului Pqcii. Va mai fi un groaznic rqzboi mondial: Armaghedonul, sau .

CELE 70 DE SQPTQMKNI Vedenia din cel de al 9-lea capitol al cqryii lui Daniel este o profeyie privitoare la Israel wi la evenimentele cheie prin care va trece acest popor <de la darea poruncii pentru zidirea din nou a Ierusalimului, pknq la Unsul (Mesia), Ckrmuitorul> (Dan. 9:25). Aceastq perioadq cuprinde istoria din , pknq cknd Dumnezeu se va arqta wi va reaweza Israelul ‘n prerogativele Mesianice ( - Gen 22:18).

Iatq cuprinsul profeyiei: In versetele 24-27 i se spune lui Daniel cq: <70 de sqptqmkni au fost hotqrkte asupra poporului tqu>. Aceste 70 de sqptqmkni (sau septade,

68

deoarece ‘n limba folositq grupa de 7 nu are neapqrat semnificayia de sqptqmknq) sunt ‘mpqryite ‘n douq grupe, dupq cum urmeazq: primele 69 de sqptqmkni wi sqptqmkna a-70-a. wi pknq ‘n ziua cknd Mesia va fi <stkrpit> au fost hotqrkte <wapte sqptqmkni wi wase zeci wi douq de sqptqmkni>. Fqcknd socotelile ajungem la 69x7=483 de ani de la decret wi pknq la moartea lui Mesia. Rqmkne ‘ncq o a 70-a sqptqmknq de ani, rezervayi pentru vremea sfkrwitului, cknd un <domn al unui popor care va veni> va face un legqmknt trainic cu Israelul, dar la mijlocul acestei sqptqmkni va cqlca legqmkntul wi, intrknd ‘n Templu, se va da drept Dumnezeu. Pentru a ‘nyelege profeyia trebuie sq stabilim data la care s-a dat decretul pentru rezidirea Ierusalimului. Trecknd peste cele trei decrete amintite de Ezra ‘n cartea sa wi care au lqsat Ierusalimul cu zidurile ‘ncq neridicate, ajungem la porunca datq de Artaxerxe ca urmare a cererii fqcute de Neemia: (Neemia 2:5). Data acestui decret este: <“n luna Nisan a anului al douqzecelea al ‘mpqratului Artarxerxe> sau ‘n luna Nisan 445 ‘.Ch. Dupq obiceiul evreiesc, atunci cknd nu ni se precizeazq ziua din lunq este vorba de cea dintki zi a ei. Fqcknd transformqrile corespunzqtoare ca-lendarului Iulian, Sir Robert Anderson ‘n colaborare cu au ajuns la concluzia cq aceastq datq a fost 14 Martie 445 ‘.Ch. “n socotelile profetice se vorbewte ‘n anii luni-solari de ckte 360 de zile (vezi toate socotelile lui Ioan ‘n cartea Apocalipsei) wi dacq facem socotelile de rigoare ajungem exact la ziua ‘n care a intrat Domnul Isus ‘n Ierusalim. Nu se poate sq nu fi wocat de precizia cu care s-au ‘mplinit prezicerile lui Daniel. Cu pasiunea lui pentru amqnunte, evanghelistul Luca ne spune cq aceste lucruri se ‘ntkmplau <‘n cel de al cincisprezecelea an al domniei lui Tiberiu Cezar> (Luca 3:1). Wtiind cq Tiberiu wi-a ‘nceput domnia la 19 August anul 14 d.H. ajungem cu socoteala la anul 29 d.H. sau exact 483 de ani de la porunca pentru rezidirea Ierusalimului. Cine a citit Evangheliile wtie cq Domnul Isus s-a retras ‘ntr-un fel de obscuritate deliberatq dupq ce a fost refuzat de mai marii evreilor awteptknd ceea ce El numea care-i fusese hotqrkt. Era vorba de ceasul profetic al ‘mplinirilor Mesianice (Ioan 2:4; 7:8; 8:20). (Ioan 12:27).

69

“ntr-adevqr, ‘n repetate rknduri El le-a poruncit ucenicilor sq nu spunq nimqnui despre divinitatea Sa, dar ‘n ziua Floriilor a primit slava mulyimilor care L-au primit ca pe Mesia! Cknd fariseii au protestat, invocknd blasfemia wi teama de represaliile romanilor, Domnul Isus le-a spus clar: (Luca 19:40) Fqrq a-wi face iluzii, El a privit de departe Ierusalimul wi a izbucnit ‘n plkns spunknd: (Luca 19:42-44) Ierusalimul ar fi trebuit sq wtie cq se ‘mpliniserq cei 483 de ani wi cq venise vremea profeyiei rostitq de Zaharia: <“mpqratul, Ckrmuitorul venise blknd wi cqlare pe un mknz, pe mknzul unei mqgqriye> (Zaharia 9:9; Matei 21:4-5). Se ‘mpliniserq cei 483 de ani de awteptare. ‘nainta spre criza supremq a cqlqtoriei lui terestre. Se apropia de momentul cknd avea sq fie <stkrpit>, wi nimeni ‘n afarq de El nu wtia ‘ncq ce vroise sq spunq Daniel atunci cknd adqugase <stkrpit, wi nu va avea nimic> (9:26). Mkntuitorul cqlqtorea ‘nspre “nviere! Ce se ‘ntkmplq ‘nsq cu sqptqmkna a 70-a ? Ea rqmkne ‘ncq ‘n viitor. “ntre <stkrpirea> Unsului la sfkrwitul celei de a 69 sqptqmkni wi ‘nceputul celei de a 70-a sqptqmkni se ‘ntinde acum : vremea Bisericii. Biserica a fost un secret pe care Dumnezeu nu l-a descoperit celor din Israel (Efeseni 3:2-13). La sfkrwitul acestei perioade, ‘n care harul este , Dumnezeu se va ‘ntoarce iarqwi ‘nspre Israel. “i va readuce ‘n patria lor wi vor trqi ‘mpreunq cu toatq omenirea vremea amqgitoare a Anticristului. Sub protecyia lui iniyialq, ei ‘wi vor putea reconstrui Templul, dar la jumqtatea sqptqmknii, legqmkntul va fi rupt, Anticristul va intra ‘n Templu dkndu-se drept Dumnezeu wi declanwknd lanyul violent de evenimente relatat pe larg ‘n cartea Apocalipsei. Din pqcate nu putem merge mai departe ‘n a-nalizarea profeyiilor lui Daniel. Sperqm ‘nsq ca acest studiu asupra celor douq pasaje profetice de bazq sq vq fie folositor pentru investigayii perso-nale ulterioare. “ntre timp, cu cea de-a 70-a sqptqmknq ‘n minte, noi awteptqm sunetul trkmbiyei divine, vocea arhanghelui, coborkrea Domnului, deschiderea mormintelor, ‘nvierea celor sfinyi, stqpknirea din timpul “mpqrqyiei, wi slava de care vor fi urmate toate acestea.

70

Fiii lui Dumnezeu

- Gen. 6:1-2

Pentru a fi numit ’n categoria trebuie sq fii un produs nemijlocit al creayiei divine. . Dumnezeu este Duh wi doar (Ioan 3:6). Fiind creat direct de Dumnezeu, Adam are dreptul sq fie numit (Luca 3:38). Tot awa acum, cei ce sunt <’n Christos>, fqcuyi pqrtawi naturii divine printr-o <nouq creayie> wi ajunwi sq fie , <de sus> sau (2 Cor. 5:17; Efes. 2:10), au dreptul sq aparyinq acestei categorii privilegiate de (Ioan 1:13; Rom. 8:14-15; 1 Ioan 3:1). Pentru toyi ceilalyi oameni care au trqit vreodatq pe pqmknt, necreayi direct de Dumnezeu, ci doar nqscuyi dintr-o altq fiinyq umanq, este valabilq terminologia folositq ’n Faptele Apostolilor 17:28: <Suntem din neamul lui ...> , unde cuvkntul grec este genos (genos), cu semnificayie de rudenie sau originat de Dumnezeu. Fiind creayi direct de Dumnezeu, ’ngerii au wi ei dreptul sq fie numiyi (Iov. 1:6; 2:1; 38:7; Psalm 29:1; 89:6; Daniel 3:25) wi (Psalm 104:4; Evrei 1:7,14) Aceastq scurtq lqmurire ne ajutq sq interpretqm corect unul din pasajele adeseori controversate wi rqu ’nyelese: Geneza 6:1-7. Fiinyele care sunt numite aici fii de Dumnezeu au fost interpretate uneori ca descendenyi din neamul lui Set, singura seminyie despre care se

71

presupune cq a rqmas credincioasq standardelor de moralq divinq. O astfel de interpretare, dewi atrqgqtoare, nu este sprijinitq de evidenyele textului Scripturii. Unul dintre cele mai renumite manuscrise grecewti ale traducerilor originalului ebraic, Septuaginta, pune chiar termenul de <’ngerii> acolo unde la noi gqsim expresia ! Incidentul descris ’n Geneza 6 reprezintq fqrq ’ndoialq un act de neascultare al ’ngerilor. Avem de a face cu o categorie de ’ngeri ’mpotrivitori fayq de Dumnezeu, care au ’ncercat sq-I saboteze planurile. Faptul cq o astfel de a existat ’n experienya unora din fqpturile ’ngerewti create de Dumnezeu ni se spune lqmurit wi ’n versetul 6 al epistolei lui Iuda: <El (Dumnezeu) a pqstrat pentru judecata zilei celei mari, puwi ’n lanyuri vewnice, ’n ’ntunerec, pe ’ngerii care nu wi-au pqstrat vrednicia, ci wi-au pqrqsit locuinya.> Termenul oiketerion (oi\eterion), , mai apare ’n Noul Testament doar o singurq datq ’n 2 Corinteni 5:2 wi definewte un trup spiritual (posibil pentru noi doar dupq ’nviere): <Wi gemem ’n cortul acesta, plini de dorinya sq ne ’mbrqcqm peste el cu locawul (oiketerion) nostru ceresc.> O altq referinyq despre ’ngerilor ’n lumea muritorilor umani ne este datq ’n 1 Petru 3:20 wi 2 Petru 2:4. Fqrq ’ndoialq, pescarul Petru a ’nvqyat despre aceste realitqyi din sfera cereascq de la Domnul Isus ’nsuwi: Rezultatul ’ncruciwqrii dintre wi fetele oamenilor a dat nawtere pe pqmknt la un fel de supra-rasq umanq, numitq ’n textul ebraic gibor wi tradus la noi prin , (Gen. 6:4). Dewi putem pune ’n seama acestor fqpturi progresul tehnologic extraordinar ilustrat de mqrturiile unor vestigii de dinainte de potop, influenya geneticq wi moralq asupra rasei umane a fost devastatoare. Un produs secundar a fost apariyia , adevqrate ilustrayii de alterare geneticq folosite de Satan pentru a-i descuraja sau chiar nimici pe purtqtorii planului mesianic. Scopul acestei contaminqri drqcewti a fost sq blocheze ’ntruparea Mkntuitorului promis ’n <sqmknya femeii> (Gen. 3:15). Scriptura ne spune cq, sub influenya ’ngerilor cqzuyi: (Gen. 6:5). Mai mult, ’ntregul ecosistem

72

planetar a fost alterat: (Gen. 6:11-12). Soluyia lui Dumnezeu a fost o nimicire totalq prin potop wi o re’ncepere a rasei umane, prin familia lui Noe (Gen.6:9). Prin potop, Dumnezeu a distrus (de facto) ceea ce fusese deja distrus (de jure). “n original se folosewte acelawi cuvknt (sachat) wi ’n Gen. 6:17 wi ’n Gen. 6:11,12. Relatarea din Geneza 6 nu este deckt prima dintr-o serie ’ntreagq de ’ncercqri disperate ale Diavolului de a bloca <’ntruparea> mkntuitoare a lui Christos. Cknd Dumnezeu a ales sq zdrobeascq capul warpelui printr-un descendent din <sqmknya femeii> Satan a vrut sq infecteze ’ntreaga rasq. Cknd Dumnezeu a ales familia lui Avraam ca instrument al binecuvkntarii lumii, Satan s-a nqpustit asupra acestei familii. Cknd Canaanul a fost ales ca leagqn al dezvoltqrii poporului ales, au ’mpknzit yara. De douq ori, (Gen. 12:10-20 wi Gen. 20:1-18) Satan a ’ncercat sq alunge familia lui Avraam din Canaan prin intermediul secetei. A treia oarq, seceta i-a dus pe urmawii lui Avraam iarqwi ’n Egipt, iar Satan a ’ncercat sq-i nimiceascq prin uciderea tuturor pruncilor de parte bqrbqteascq (Exod 1:10,15-16). Cknd, dintre toyi urmawii lui Avraam, Dumnezeu l-a ales pe David ca seminyie regalq din care sq se nascq Mesia, Satan s-a aruncat furibund asupra acestei familii. “ncercarea lui era gata, gata sq izbuteascq pe vremea lui Ioram, Ioahaz, Atalia wi Ioas (2 Cronici 21-23). Printr-un joc politic de culise, Satan a cqutat sq suprime toyi membrii familiei davidice. Cknd a ajuns la tron, obsedat cu posibilitatea unei lovituri de palat, Ioram (2 Cron. 21:4). Satan a lucrat apoi prin duwmani din afara Israelului. O ceatq de egipteni wi arabi s-a suit apoi ’mpotriva lui Ioram <wi i-au luat fii, nevestele, awa ’nckt nu i-a mai rqmas alt fiu deckt Ahazia, cel mai tknqr dintre ei> (2 Cron. 21:17). Acest Ahazia s-a nqscut dintr-o cqsqtorie a lui Iotam cu Atalia, o strqnepoatq de a lui Ahab, ’mpqratul regatului de nord. Wi prin aceastq mezalianyq politicq Satan a cqutat sq producq decadenyq wi distrugere ’n regatul lui Iuda (2 Cron. 21:3-4). Alianya dintre Iuda wi Israel l-a tkrkt pe Ahazia ’n rqzboi wi i-a provocat ’n final moartea (2 Cron. 22:4-9). Cqutknd sq foloseascq momentul, prin Atalia, Satan a omorkt atunci (2 Cron. 22:10). “ntreaga promisiune mesianicq era ’n prag sq se prqbuweascq. (2

73

Cron. 21:7). <S-a ’ntkmplat cq, pe cknd Atalia ’i omora pe toyi cei din neamul ’mpqrqtesc, Iowebead, fata lui Ioram, nevasta preotului Iehoiada, wi sora lui Ahazia, a luat pe Ioas, fiul lui Ahazia, care era doar un prunc ’n scutece, wi l-a ascuns cu doica lui ’n odaia paturilor> (2 Cron. 22:1112). Timp de wase ani (simbol numeric al puterii imperfecte a omului), pe tronul din Ierusalim a domnit Atalia, iar ’n poporul Domnului se ’ntqrea pe zi ce trece convingerea cq Dumnezeu nu putuse sq-wi yinq legqmkntul fqcut cu David. “ntreg planul mesianic pqrea ratat. Dupq acewti wase ani, preotul Iehoiada <s-a ’mbqrbqtat>, a mobilizat preoyii wi Leviyii wi l-au pus pe tron pe Ioas, awezkndu-i pe cap cununa ’mpqrqteascq. Cu un ’mpqrat ’n vkrstq de wapte ani wi cu Atalia pedepsitq exemplar, Dumnezeu a rqsturnat din nou atacul Diavolului wi ... planul mesianic a mers mai departe (2 Cron. 23). Un alt moment de cumpqnq a fost ’n timpul lui Ezechia. “mpqratul n-avea nici un fiu mowtenitor cknd a fost de douq ori ’n pericol de moarte; o datq atacat de ’mpqratul Asiriei wi a doua oarq de chiar solul moryii (Is. 36; 38). El s-a rugat ’nsq Domnului wi a supravieyuit celor douq atacuri (Ps. 136). Altqdatq, ’n robia Babilonianq, Haman, folosit de Satan, a ’ncercat din nou sq-i omoare pe toyi copiii lui Israel. Dumnezeu a intervenit ’nsq ’ncq o datq ’n chip magistral, iar din planurile exterminatoare nu a rqmas ’n picioare deckt spknzurqtoarea pe care a fost atkrnat ’nsuwi ... Haman. Cknd, la plinirea vremii, Fiul lui Dumnezeu a venit ’n lume, Maria a riscat sq fie omorktq cu pietre ca fecioarele vinovate cu copii din flori (Deut. 24:1). Dumnezeu a intervenit din nou, vorbindu-i lui Iosif ’n vis wi primejdia a fost ’nlqturatq. A urmat apoi, furia drqceascq a lui Irod wi uciderea pruncilor. Mkntuitorul a fost ascuns de Dumnezeu pentru o vreme ’n Egipt. Cu prilejul ispitirilor, Diavolul L-a ’ndemnat pe Isus la un soi de sinucidere, spunkndu-I sq se arunce jos de pe streawina Templului. “n Nazaret, Satan i-a ’ntqrktat pe locuitori sq-L arunce pe Domnul Isus ’n prqpastie de pe sprknceana muntelui pe care era ziditq cetatea lor (Luca 4:29). Mai tkrziu, Satan a stkrnit ’n douq rknduri furtuni pe mare ca sq scufunde corabia ’n care cqlqtorea Domnul. “n final, Satan a crezut cq biruie, atkrnkndu-L pe Fiul lui Dumnezeu pe cruce. Moartea Lui a fost pecetluitq de piatra mormkntului. A urmat ’nsq ’nvierea glorioasq wi lumea vqzutq, ca wi ,

74

au aflat cq . “n acest lung wir de atacuri demonice, unirea fiiilor lui Dumnezeu cu fetele oamenilor, redatq ’n capitolul 6 din Geneza, a fost doar primul episod dintr-o ’nclewtare al cqrei punct culminant s-a sqvkrwit la Calvar wi al cqrei deznodqmknt ’l awteptqm sq se ’ntkmple. Ca wi Ioas altqdatq, Domnul Isus este acum <’ntronat> ’n Casa Domnului, <stq> wi ca vrqjmawii Lui sq-I fie fqcuyi awternut al picioarelor Lui (Evrei 10:12-13), iar anturajul Squ a iewit preoyewte pe strqzi, ca altqdatq Iehoiada, sq-I anunye biruinya (2 Cron 23:3,13a).

75