Catavencu - Iliescu

prezent, Trecut [i cam at\t

made in Academia Ca]avencu

ILIESCU ION

Cine a fost [i ce a ajuns: a fost ditamai comunistul [i a ajuns un bol[evic b`tr\nel care intr` \n istorie pe geam – c` u[a din dos are [i ea demnitatea ei. |nainte de ’89 l-a pupat \n dos pe Ceau[escu, iar dup`, s-a \ngrijit de dosul lui personal, trat\ndu-l cu pagini din Constitu]ie. A prelungit via]a comunismului cu 15 ani. Nu are nici un regret pentru relele pe care le-a f`cut. Tovar`[e Ion Iliescu, a]i fost cel mai slab. Acum s-a terminat. Drum bun, la revedere. Merge]i acas`, lua]i un halat [i o aspirin` [i citi]i aceste 8 pagini de bol[evism pe care ni le-a]i dedicat de-a lungul carierei dumneavoastr` comuniste. Apoi stinge]i lumina [i culca]i-v` lini[tit, v` trezim noi c\nd ajungem \n capitalism.

Membru de partid din aprilie 1955

Fi[a de cadre

hoslovac` [i 5 ani la studii \n U.R.S.S. Nu are avere.

N`scut la 3 martie 1930 \n ora[ul Olteni]a, regiunea Bucure[ti Originnea social`: muncitoreasc` Na]ionalitatea: romån` C`s`torit Este absolvent al Institutului energetic din Moscova Cunoa[te limba rus` |n prezent este reprezentant al C.C. al U.T.M. \n comitetul de preg`tire a festivalului mondial al tineretului de la Var[ovia. Tat`l s`u a fost l`c`tu[ la C.F.R., mama casnic`. P`rin]ii s-au desp`r]it \n 1935. Iliescu Ion a fost crescut de tat`l lui care s-a rec`s`torit cu o muncitoare lenjereas`, aceasta \n prezent este director adjunct la Ministerului Comer]ului Exterior. Iliescu Ion din anul 1941 a urmat 8 clase de liceu \n Bucure[ti. |n acest timp a primit o educa]ie s`n`toas` de la p`rin]ii s`i care aveau leg`tur` cu mi[carea muncitoreasc`. |n liceu a fost printre elevii cei mai buni la \nv`]`tur`. Dup` 23 August 1944 s-a \nscris \n U.T.C. [i a activat \n cadrul organiza]iei U.T.C. a elevilor. A participat la diverse ac]iuni ale partidului. Dup` autodizolvarea U.T.C.-ului a continuat s` activeze \n organiza]ia tineretului progresist [i U.T.M. A fost ales \n biroul organiza]iei de elevi pe l\ng` comitetul capitalei al U.T.M. |n vacan]a de var` a anului 1947 a plecat voluntar \n brigada de munc` „Vasile Roait`“, \n Albania unde a lucrat pe [antierul Na]ional al c`ilor ferate. La conferin]a na]ional` al UAER-ului din 1948 a fost ales membru \n C.C. al UAER unde a muncit p\n` la congresul de unificare a organiza]iilor de tineret din martie 1949 c\nd a fost ales membru \n C.C. al U.T.M. Dup` terminarea liceului \n 1949, a muncit timp de un an \n aparatul C.C. al U.T.M. \n sec]ia de \nv`]`m\nt mediu, apoi \n sec]ia de \nv`]`m\nt superior. |n noiembrie acela[i an, cu ocazia s`pt`m\nii interna]ionale a studen]ilor

de la Praga, a fost trimis \n R. Cehoslovac` ca delegat al C.C. au U.T.M. |n muncile pe care le-a avut a dovedit c` este bun organizator [i a \ndeplinit sarcinile cu mult sim] de r`spundere. Pentru rezultatele bune ob]inute \n activitatea sa a fost decorat cu „Medalia Muncii“. |n 1950 a fost trimis la studii \n U.R.S.S. A studiat 5 ani la Institutul energetic din Moscova. Grupul de partid din institut c\t [i colegii s`i apreciaz` c` era preocupat de studiu [i a reu[it ca \ntotdeauna s` fie printre primii la \nv`]`tur`. |n timpul c\t a stat la Moscova a fost secretarul unional al studen]ilor [i aspiran]ilor rom\ni din U.R.S.S. A muncit cu mult` con[tiinciozitate, a ajutat studen]ii \n studiu, a dovedit ini]iativ` \n munc` [i combativitate fa]` de lipsuri. Uneori \ns` avea atitudine de comand` [i nu ]inea cont de p`rerile celorlal]i. De asemenea era pripit \n luarea de hot`r\ri. Ca urmare a muncii pozitive depuse [i a rezultatelor bune ob]inute la studii a primit diploma de onoare a C.C. al U.T.M., iar \n 1953 a fost primit candidat de partid. |n conferin]a pe ]ar` a U.T.M. din 1954 a fost reales \n C.C. al U.T.M. [i membru supleant \n birou.

cotenent major la M.P.A., al doilea este elev la o [coal` militar`; ambii s\nt membri ai U.T.M.; ultimul este elev la [coala elementar`. So]ia este inginer la Institutul de cercet`ri metalurgice, a f`cut studiile \n U.R.S.S., este candidat` de partid. Tat`l ei a fost contabil, a decedat de mai mul]i ani. Mama este func]ionar` la M.A.I., este membr` de partid. Nu are rude \n str`in`tate. El a fost \n 1947 \n Albania, \n 1949 \n R. Ce-

Este propus reprezentant al C.C. al U.T.M. pe l\ng` Uniunea Interna]ional` a Studen]ilor (U.I.S.) }in\nd seama c` Iliescu Ion a crescut \ntr-un mediu s`n`tos, \n muncile ce i-au fost \ncredin]ate a dat dovad` de capacitate, Sec]ia de cadre a C.C. a P.M.R. consider` c` poate fi numit \n func]ia pentru care este propus. as. Arsene 22 iulie 1955

Dup` terminarea institutului s-a re\ntors \n ]ar` [i \n decembrie 1954 a fost repartizat inginer proectant la institutul de proect`ri energetice de pe l\ng` Ministerul Energiei Electrice [i Industriei Electrotehnice. Aici a muncit cu con[tiinciozitate [i a reu[it s` execute lucr`ri bune. A fost membru \n biroul organiza]iei U.T.M. pe institut [i \n aprilie 1955 a fost confirmat de adunarea general` a organiza]iei de baz`, membru de partid. Din iunie se afl` la Var[ovia ca reprezentant al C.C. al U.T.M. \n comitetul de preg`tire al celui de al cincilea festival mondial al tineretului. Despre familie cunoa[tem urm`toarele: tat`l a fost membru de partid din ilegalitate, a decedat \n 1945. Mama este membr` de partid din 1940. Are trei fra]i; unul este lo-

„Iulie 1976: |n prezen]a tovar`[ului Nicolae Ceau[escu se semneaz` «actul de na[tere» al noii cet`]i industiale ie[ene.“ – scria presa comunist` l\ng` aceast` imagine. Coco]at` pe genialul um`r din dreapta secretarului general al partidului, fa]a \nc` de-atunci z\mbitoare a prim-secretarului Ion Iliescu prive[te \ncrez`toare c`tre viitorul ei marginalizat.

PA G I N A 2

I L I E S C U I O N , pagini de comunist` amintire

Abia ie[it de pe b`ncile [colilor sovietice, Ion Iliescu nu s-a \ntors \n Olteni]a natal`, unde locomotiva p`rinteasc` \i asigura m`car un acoperi[ [i un semnal de alarm` deasupra capului. Nicidecum. A preferat s` dea piept cu via]a [i cu insignele Partidului Muncitoresc Romån. Apari]ia primului num`r din Via]a Studen]easc` l-a prins deja instalat \n func]ii.

La \nceput de drum ION ILIESCU secretar al C.C. al U.T.M., pre[edintele Comitetului de organizare a asocia]iilor studen]e[ti din R.P.R. Boga]i \n \nf`ptuiri, anii regimului de democra]ie popular` au deschis larg tineretului studios din ]ara noastr` por]ile spre cultur`, spre [tiin]`, spre o via]` mai buna. O nou` dovad` a grijii partidului fa]` de t\n`ra genera]ie de intelectuali o constituie [i Hot`r\rea Biroului Politic al C.C. al P.M.R. din 22 iunie 1956 privitoare la \mbun`t`]irea muncii politico-educative \n r\ndul studen]ilor [i crearea condi]iilor organizatorice corespunz`toare pentru atragerea

Ele vor duce mai departe glorioasele tradi]ii ale mi[c`rii progresiste studen]e[ti din patria noastr` care, \n anii st`p\nirii burghezo-mo[iere[ti, a militat, sub conducerea partidului, pentru democratizarea \nv`]`m\ntului. Asocia]iile vor cultiva \n r\ndurile studen]ilor preocuparea pentru interna]ionalismul proletar, sentimentul fr`]iei cu tineretul na]ionalit`]ilor conlocuitoare. De asemenea, vor ajuta la str\ngerea rela]iilor de colaborare cu studen]ii

\ntregii mase a studen]ilor \n activitatea ob[teasc`, \n vederea rezolv`rii problemelor lor profesionale specifice. Pe temeiul acestei Hot`r\ri s-a pornit \n toate centrele universitare la crearea asocia]iilor studen]e[ti. Menite s` uneasc` pe to]i studen]ii din institu]iile noastre de \nv`]`m\nt superior, asocia]iile studen]e[ti vor desf`[ura, sub conducerea partidului [i sub \ndrumarea direct` a organiza]iilor de U.T.M., o bogat` activitate profestional`, [tiin]ific`, cultural`, sportiv` [i, \n egal` m`sur`, o activitate pe plan de gospod`rire [i asisten]` social`. Asocia]iile studen]e[ti au datroria s`u desf`[oare o larg` activitate educativ` \n spiritul ata[amentului fa]` de patria noastr` – republica Popular` Rom\n` –, \n spiritul dragostei [i devotamentului fa]` de regimul democrat-popular, fa]` de cauza construirii socialismului, \n spiritul tradi]iilor patriotice ale [tiin]ei [i culturii rom\ne[ti.

democra]i din lumea \ntreag`. Asocia]iile studen]e[ti \[i propun, [i desigur vor reu[i, s`-i antreneze pe studen]i \ntr-o munc` profesional` mai sus]inut`, mai pasional` [i mai profund`. Cadre temeinic preg`tite pentru economia [i cultura socialist` a ]`rii noastre, cet`]eni devota]i \naltelelor idealuri de pace [i progres social, de munc` neprecupe]it` spre bun`starea celor mul]i – iat` ]elul cel mai de seam` c`tre care se vor \ndrepta eforturile asocia]iilor studen]e[ti. Se [tie c` \nv`]`m\ntul nostru superior este orientat spre preg`tirea unei intelectualit`]i legat` de popor, str`in` de r`t`cirile „turnului de filde[“, o intelectualitate care va [ti s` lupte pentru a situa [tiin]a [i tehnica ]`rii noastre, arta [i literatura ei, \n primele r\nduri ale culturii progresiste mondiale.

ION ILIESCU A FOST DE T|N~R AL~TURI DE POPOR, |MPREUN~ CU EL ION ILIESCU SECRETAR AL C.C. AL U.T.M., PRE{EDINTE AL U.A.S.R.

Al`turi de \ntregul popor Poporul nostru \nt\mpin` cu mult` dragoste [i m\ndrie cea de a 10-a aniversare a Republicii Populare Rom\ne. (Not`: cititorii mai tineri ar trebui s` [tie c` tovar`[ul Ion Iliescu este comunist \nc` de c\nd Rom\nia se scria cu \ din i; [i asa a r`mas [i dup` ce s-a revenit la å din a [i „sunt“.) Studen]imea patriei noastre particip` cu tot entuziasmul s`u la aceast` m`rea]` s`rb`toare a \ntregului popor. Ultimii 10 ani parcur[i de poporul nostru s\nt anii unor transform`ri istorice pe plan politic, social [i economic. |nf`]i[area patriei noastre s-a schimbat radical. |n orice domeniu de activitate ne-am arunca o privire oric\t de sumar` putem constata o dezvoltare pe care nu a mai cunoscut-o ]ara noastr` \n nici o alt` epoc` a istoriei sale. {i aceasta nu este \nt\mpl`tor. Numai for]ele desc`tu[ate ale unui

popor eliberat puteau s` realizeze o \naintare at\t de impetuoas`, o dezvoltare at\t de rapid` \n toate meniile de activitate social`. (|l aten]ion`m pe regele Mihai c` paragraful care urmeaz` \l prive[te \n mod deosebit) Toate aceste transform`ri s\nt rezultatul luptei \ndelungate duse de poporul nostru [i \n special al luptei clasei muncitoare din ]ara noastr`, sub

Via]a Studen]easc`, nr. 1, decembrie 1956, 12 pagini, 50 bani

conducerea Partidului Comunist din Rom\nia, \mpotriva regimului burghezo-mi[ieresc [i a monarhiei, al victoriei insurec]iei armate de la 23 August 1944, ca [i al ajutorului fr`]esc, interna]ionalist al Uniunii Sovietice, care a fost unul din factorii esen]iali at\t \n eliberarea ]`rii noastre de sub jugul fascist, c\t [i \n refacerea [i dezvoltarea economiei. (...) Numai o compara]ie obiectiv` cu situa]ia existent` \n Rom\nia burghezo-mo[eriereasc` poate da o imagine exact` a condi]iilor create de regimul democrat-popular studen]ilor no[tri. (...) Institutele de \nv`]`m\nt superior nu preg`tesc, \n condi]iile ]`rii noastre, numai speciali[ti \n diferite domenii ale [tiin]ei, ci ele preg`tesc [i cet`]eni participan]i activi \n opera de construire a socialismului \n patria noastr`. (...) C\t` deosebire este \ntre lupta grea pe care o aveau de dus cu 20 – 25 ani \n urm` asocia]iile studen]e[ti existente atunci, \n frunte cu comuni[tii, pentru revendic`rile fire[ti ale studen]ilor, \n condi]iile unor taxe exorbitante, a lipsei de c`mine [i cantine, a lipsei oric`rei preocup`ri pentru condi]iile de via]` [i studiu ale studen]ilor [i preocup`rile Asocia]iilor studen]ilor no[tri. Via]a studen]easc`, nr. 12, dec. 1957, p. 1

RAPORTUL COMITETULUI DE ORGANIZARE cu privire la constituirea [i sarcinile de viitor ale asocia]iilor studen]e[ti din R.P.R. expus de tov. Ion Iliescu, pre[edintele Comitetului de organizare a asocia]iilor studen]e[ti din R.P.R. Dragi tovar`[i, Lucr`rile Conferin]ei de ]ar` a asocia]iilor studen]e[ti din R.P.R. se desf`[oar` \n condi]iile unei intense activit`]i creatoare a \ntregului nostru popor. Desc`tu[at din lan]urile robiei burghezo-mo[iere[ti prin lupta grea, plin` de sacrificii, dus` sub conducerea partidului, harnicul nostru popor a creat \n anii puterii populare \nsemnate valori materiale [i culturale; pentru prima oar` aceste valori s\nt f`urite \n interesul poporului \nsu[i. Gra]ie acestor crea]ii populare f`r` precedent, \ntr-o perioad` relativ scurt`, ]ara noastr` a fost smuls` din \napoierea economic` [i cultural` a trecutului [i a p`[it pe drumul vie]ii noi, socialiste. |n frumoasa [i bogata noastr` patrie, prin munca eroic` a clasei noastre muncitoare, au fost puse bazele industriei grele [i \ndeosebi, ale industriei constructoare de ma[ini. |n cursul primului cincinal au fost create noi ramuri industriale, au fost construite noi obiective ca: fur-

Dup` doar 3 luni de la articolul din primul num`r al Vie]ii Studen]e[ti, t\n`rul activist Ion Iliescu s-a \nc`rcat de av\nt revolu]ionar [i a luat cuv\ntul hot`r\t s` bage spaima \n burgheji. V` prezent`m al`turi o cuv\ntare din 1957, nerecomandat` cardiacilor [i burghezo-mo[ierilor. nalele de la Hunedoara, instala]iile de prelucrare a ]i]eiului din Borze[ti [i de la Teleajen, hidro [i termocentralele de la Moreni, Sadu, S\ngeorgiu de p`dure, Paro[eni, Borze[ti [i Doice[ti, fabrica de rulmen]i de la B\rlad, fabrica de antibiotice din Ia[i. (...) Numai \n ultimii 4 ani au fost \n`l]ate peste 100 de fabrici [i uzine. Fabricile noastre produc ast`zi multe tipuri de ma[ini [i agregate de \nalt` productivitate. }`r`nimea muncitoare \[i f`ure[te o via]` din ce \n ce mai \mbel[ugat`. Un num`r din ce \n ce mai mare de ]`rani muncitori p`[esc cu \ncredere pe drumul socialist, \n agricultur`.

Produc]ia agricol` din ]ara noastr` a dep`[it nivelul celei mai \nalte productivit`]i de pe vremea regimului burghezo-mo[ieresc. Rezultate de seam` s-au ob]inut \n domeniul ridic`rii nivelului de trai al celor ce muncesc. Consumul oamenilor muncii a crescut [i cre[te continuu. Reforma \nv`]`m\ntului din 1948 a deschis perspective noi \nv`]`m\ntului superior din ]ara noastr`, care a fost mult dezvoltat [i profilat \n leg`tur` cu nevoile dezvolt`rii economiei [i realiz`rii revolu]iei culturale. |nv`]`m\ntul a c`p`tat un nou con]inut \n concordan]` cu cerin]ele produc]iei [i a fost orientat pe baza ideologiei marxist-leniniste. (...) Por]ile \nv`]`m\ntului superior au fost larg deschise pentru fiii clasei muncitoare [i ai ]`r`nimii muncitoare [i pentru oamenii muncii din produc]ie; au fost desfiin]ate toate \ngr`dirile [i discrimin`rile rasiale [i na]ionale din trecut.(...) Via]a Studen]easc`, 13 martie 1957, nr. 3

I L I E S C U I O N , pagini de comunist` amintire

PA G I N A 3

T|N~R {I NELINI{TIT, S~RAC {I CINSTIT Interven]ia tov. Ion Iliescu, [eful delega]iei noastre Dragi colegi [i prieteni, Studen]ii din Republica Popular` Rom\n` v` transmit vou`, trimi[ii majorit`]ii tineretului universitar al lumii, un cald salut [i ur`ri de succes deplin \n munca voastr` nobil` de \nsu[ire a [tiin]ei [i culturii. Credincio[i nobilelor idealuri de progres [i ap`rare a p`cii \n \ntreaga lume, studen]ii din ]ara noastr` au \nt\mpinat acest congres cu mult entuziasm [i cu convingerea c` el va aduce o contribu]ie pre]ioas` la dezvoltarea colabor`rii \n mi[carea interna]ional` studen]easc`, la promovarea spiritului de \n]elegere [i apropiere \ntre studen]ii tuturor universit`]ilor, la o [i mai mare contribu]ie a studen]imii \n lupta pentru progres social [i pentru pace \n lume. Studen]ii rom\ni au certitudinea c` cel de al V-lea congres va \nt`ri [i mai mult Uniunea Interna]ional` a Studen]ilor, va da cea mai just` apreciere situa]iei actuale \n mi[carea studen]easc` mondial`, va determina ca activitatea muntilateral` a U.I.S. s` devin` cu at\t mai bogat`, mai eficient`, mai cuprinz`toare, mai interesant`. (...) Nici o alt` problem` – material`, culturalsportiv` sau profesional` – nu va fi \n mod real solu]ionat` dac` asupra universit`]ii va continua s` existe spectrul r`zboiului, dac` studen]imea din ]`rile angajate \n cursa \narm`rlor este lipsit` de cele necesare studiului pentru c` aloca]iile militare epuizeaz` bugetele guvernelor

respective, dac` \ncorpor`rile \n armat` [i posibilitatea de a-[i \ntrerupe studiile pentru a ap`ra interesele imperiali[tilor \n vreo colonie oarecare – indiferent dac` este vorba de Algeria, de Camerun sau de Orientu Arab – pericliteaz` munca [i lini[tea unor mase importante de studen]i. Con[tien]i de marea lor r`spundere, studen]ii rom\ni, ata[a]i luptei poporului lor, constructor al socialismului, sprijin` politica de pace a statului democrat-popular, stat al muncitorilor [i ]`ranilor, care depune eforturi pentru a contribui la destinderea actualei \ncord`ri interna]ionale, la coexisten]` pa[nic` \ntre state. Via]a studen]easc`, nr 9, sept. 1958

CRESC FOR}ELE DEMOCRATICE Al V-lea Congres al U.I.S. \n mi[carea studen]easc` interna]ional` de Ion Iliescu, secretar al C.C. al U.T.M., pre[edinte al U.A.S.R.

Raportul de activitate al Consiliului Uniunii Asocia]iilor Studen]ilor din Republica Popular` Rom\n` prezentat de tovar`[ul Ion Iliescu

(...) Tovar`[i, Procesul complex al preg`tirii tinerei genera]ii de intelectuali implic` \n mod necesar at\t \nsu[irea unor profunde [i temeinice cuno[tin]e profesionale c\t [i a unei concep]ii \naintate despre natur` [i societate, a unei temeinice preg`tiri ideologice [i politice. Intelectualul zilelor noastre nu se poate limita numai la viziunea \ngust` a propriei sale specialit`]i. Tocmai de aceea studen]ii no[tri, \n marea lor majoritate, manifest` un viu interes pentru \nsu[irea \nv`]`turii marxist-leniniste. Ei \n]eleg c` numai aceast` \nv`]`tur` poate da fiec`rui intelectual o concep]ie just` despre via]`, o metod` [tiin]ific` de cercetare, perspectiva clar` a scopului \ntregii sale activit`]i creatoare. (...) Trabuie ar`tat \ns` c` mai exist`, din p`cate, unii studen]i cu un orizont \ngust, limitat, \n general slab preg`ti]i, care studiaz` mecanic, scolastic [i care nu se preocup` de interpretarea [tiin]ific` a fenomenelor naturii [i societ`]ii [i a propriei lor specialit`]i. Cercurile [tiin]ifice de [tiin]e sociale constituie un ajutor pre]ios pentru studiul mai aprofundat de c`tre unii studen]i a \nv`]`turii marxist-leniniste, pentru r`sp\ndirea ei. Via]a studen]`, nr. 3, martie 1959

Cuv\ntul tovar`[ului Ion Iliescu, prim-secretar al C.C. al U.T.C., ministru pentru problemele tineretului

|ntre 4-15 septembrie a.c. s-au desf`[urat la Pekin lucr`rile celui de-al V-lea Congres al Uniunii Interna]ionale a Studen]ilor. Aceasta a fost una dintre cele mai importante \ntruniri ale trimi[ilor organiza]iilor studen]ilor din diferite col]uri ale lumii: s-au \nt\lnit la Pekin reprezentan]ii organiza]iilor na]ionale studen]e[ti din 70 de ]`ri. (...) Cel de al V-lea Congres al U.I.S. [i-a desf`[urat lucr`rile \n condi]iile unei cre[teri puternice a mi[c`rii mondiale studen]e[ti, caracterizat` prin dezvoltarea con[tiin]ei r`spunderii studen]ilor fa]` de societate [i prin participarea activ` a acestora la rezolvarea problemelor vitale ale contemporaneit`]ii: lupta pentru ap`rarea p`cii, pentru dejucarea planurilor imperialiste de desl`n]uire a unui nou r`zboi de \nrobire a

popoarelor. (...) Studen]imea nu poate r`m\ne indiferent` la uneltirile cercurilor imperialiste care, pentru a-[i ap`ra profiturile lor uria[e [i posibilitatea de a exploata, caut` s` opreasc` impetuoasa mi[care de eliberare a popoarelor, agit\nd pericolul r`zboiului atomic. (...) Cel de-al V-lea Congres U.I.S. a acordat o deosebit` aten]ie luptei pe care studen]ii din ]`rile coloniale [i dependente o duc al`turi de popoarele lor pentru independen]` na]ional`, \mpotriva coloniali[tilor. Congresul a aprobat \ntrutotul politica de sprijinire a luptei studen]ilor din ]`rile coloniale pe care U.I.S. a duso [i o duce cu o deosebit` consecven]` [i fermitate. Str\nsa leg`tur` dintre lupta anticolonialist` [i mi[carea pentru ap`rarea p`cii a fost de asemenea

subliniat`. Pe aceast` linie este concludent` condamnarea hot`r\t` de c`tre participan]ii la Congres a agresiunii angloamericane \n orientul mijlociu. Caracteristic` pentru atmosfera Congresului a fost de asemenea vehementa condamnare a provoc`rilor imperialismului american \mpotriva Republicii Populare Chineze. (..) Folosind cuvintele tovar`[ilor chinezi – Congresul U.I.S. de la Pekin a fost o nou` demonstra]ie a faptului c` v\ntul de r`s`rit \nvinge v\ntul de apus. |ncerc`rile unor delega]i occidentali de a ridica unele probleme cu caracter provocator au fost dezaprobate [i respinse de marea majoritate a congresi[tilor. Via]a studen]easc`, nr. 11, noi. 1958

Transmi]\nd conferin]ei, tuturor delega]ilor [i invita]ilor, \ntregii studen]imi, ur`ri de salut din partea Comitetului Central al Uniunii Tineretului Comunist, din partea \ntregului tineret al patriei nostre, primul secretar al C.C. al U.T.C. a spus: (...) Conferin]a dv., conferin]a noastr`, se bucur` de o deosebit` aten]ie din partea conducerii de partid [i de stat, din partea tovar`[ului Nicolae Ceau[escu personal, din partea \ntregii opinii publice. Aceasta este o expresie direct` a \ncrederii cu care este \nconjurat` studen]imea, format` din fii ai oamenilor muncii – fii de muncitori, ]`rani, intelectuali, considera]i ca o for]` social` activ` a societ`]ii noastre socialiste \n plin` dezvoltare. (...) |n continuarea cuv\ntului s`u, tovar`[ul Ion Iliescu s-a referit la necesitatea promov`rii unei pozi]ii ideologice active \n judecarea fenomenelor artistice contemporane. Arta [i literatura au fost dintotdeauna domenii ale confrunt`rii ideologice. |ncercarea de a crea bariere \ntre problemele artei [i litaraturii [i via]a ideologic`, politic`, de a desprinde ideile

estetice de cele ideologice [i politice, nu poate s` \mping` dec\t pe c`i sterile crea]ia de art`. Via]a studen]easc`, nr. 17, 23 aprilie 1969

PA G I N A 4

I L I E S C U I O N , pagini de comunist` amintire

OPT SALARII MEDII PE ECONOMIE AT|T ADUCEA NINEI ACAS~ TOVAR~{UL EI DE VIA}~

Acest stat de plat` de la C.C. al U.T.C. (publicat de Sorin Ro[ca St`nescu \n Evenimentul Zilei, \n 1992) spune c`, la \nceputul carierei sale cinstite, s`racul Ion Iliescu c\[tiga 12 mii de lei pe lun`, ca [ef al sec]iei de propagand` a Comitetului Central al UTC. |n 1967, salariul mediu pe economie era 1500 de lei. Un \nv`]`tor c\[tiga 1000 de lei, iar un chirurg, 2300 de lei. Nu putem spune c\t a \ncasat lunar tov`r`[ul Ion Iliescu \n func]iile

FORUMUL POLITIC AL TINERETULUI

pe care le-a avut ulterior: prim-secretar al CC al UTC, ministru pentru problemele tineretului, membru \n Biroul politic executiv al CC al PCR, secretar cu propaganda al Comitetului Jude]eal al PCR Timi[ (cu leaf` marginalizat`), prim-secretar al Comitetului PCR Ia[i [i ministru al apelor. Dar sigur e c` n-a m\ncat salar cu soia.

ADUNAREA GENERAL~ A ASOCIA}IEI SCRIITORILOR DIN IA{I

Convorbire cu Ion Iliescu, prim-secretar al C.C. al U.T.C., ministru pentru problemele tineretului

|n luna februarie a acestui an va avea loc cel de-al IX-lea Congres al Uniunii Tineretului Comunist. V` rug`m, tovar`[e prim-secretar, s` ne vorbi]i despre semnifica]ia acestui eveniment. F`r` \ndoial`, congresul reprezint` un moment politic cu multiple rezonan]e \n via]a organiza]iei noastre, a tineretului ]`rii, un prilej de reafirmare a adeziunii depline a tinerei genera]ii la politica general` a partidului, a prezen]ei sale active la opera de \nf`ptuire a programului de construc]ie socialist`, a hot`r\rilor Congresului al X-lea al P.C.R. Printr-o coinciden]` fericit`, congresul are loc \n ajunul unei anivers`ri glorioase – semicentenarul \ntemeierii partidului comunist, eveniment cu ad\nci implica]ii \n destinul [i istoria patriei, a tineretului nostru [i organiza]iei sale revolu]ionare. Desf`[ur\ndu-[i lucr`rile la \nceputul primului an al noului cincinal, la \nceputul unei noi etape a edi-

fic`rii, pe o treapt` superioar`, a Romåniei socialiste, congresul va eviden]ia cu prec`dere ideea \naltei responsabilit`]i sociale a tinerei genera]ii, a angaj`rii sale dinamice, entuziaste \n efortul general \ndreptat spre f`urirea viitorului luminos al patriei. El va face bilan]ul unei perioade bogate de munc` [i de experien]` acumulat` de Uniunea Tineretului Comunist \n procesul aplic`rii hot`r\rilor plenarei C.C. a P.C.R. din noiembrie-decembrie 1967 cu privire la \mbun`t`]irea activit`]ii educative \n r\ndurile tineretului, a prezen]ei [i particip`rii active a tineretului la \nf`ptuirea cu succes a obiectivelor cincinalului pe care l-am \ncheiat – \n industrie, \n agricultur`, \n construc]ii [i celelalte ramuri ale economiei na]ionale –, la efortul \ntregului popor pentru cre[terea continu` a avu]iei na]ionale. T\n`rul leninist, nr. 1, ian. 1971, pag 23

Duminic`, 24 aprilie, \n sala senatului Universit`]ii „Al. I. Cuza“ a avut loc adunarea general` a Asocia]iei Scriitorilor din Ia[i, \n scopul analiz`rii principalelor probleme de crea]ie din aceast` parte a ]`rii, a activit`]ii Comitetului de conducere al Asocia]iei pe perioada noiembrie 1972 – aprilie 1977 [i a alegerii noilor organe de conducere. (...) |n \ncheierea dezbaterilor, a luat cuv\ntul

tovar`[ul Ion Iliescu, care, aduc\nd salutul Comitetului jude]ean de partid, a subliniat sarcinile \n perioada actual`, precum [i principalele coordonate de viitor, exprim\ndu-[i, totodat`, convingerea c` valorosul deta[ament scriitoricesc din aceast` zon` a ]`rii va crea noi opere ale prezentului socialist, crea]ii menite s` eviden]ieze pregnant patosul constructiv al oamenilor muncii din zilele noastre, marile realiz`ri [i aspira]ii ale \ntregului nostru popor.

I L I E S C U I O N , pagini de comunist` amintire

PA G I N A 5

|n aceast` imagine de la Congresul al XI-lea al Partidului Comunist Romån \l putem identifica [i pe Ion Iliescu. {i ne-ar fi greu s` nu-l identific`m: e cel care st` ca o sul`-n coasta tovar`[ului Nicolae Ceau[escu. Mai erau ceva ani p\n` c\nd \l va marginaliza pe acest mic comunist de carier`, mut\ndu-l \n pozele cu partidul din primul r\nd \n r\ndul 2.

Flac`ra Ia[ului, 1 decembrie 1974

SUBALTERN LA DOI DICTATORI

CONSILIUL POPULAR AL JUDE}ULUI IA{I COMITETUL EXECUTIV DECIZIA NR. 515

Comitetul executiv al Consiliului popular al jude]ului Ia[i:

Membrul supleant al Comitetului Politic Executiv al C.C. al P.C.R., Ion Iliescu n-a slujit la un singur mare conduc`tor. Pe l\ng` Nicolae Ceau[escu, activistul Ion Iliescu a mai servit, ocazional, [i cauza marelui voievod de renume istoric {tefan cel Mare. O dat` ca pre[edinte, \n 2004, c\nd a aniversat electoral moartea voievodului, [i o dat` \n 1975, c\nd a s`rb`torit 500 de ani de la b`t`lia de la Podul |nalt. |n 1975, a avut [i cuv\ntul de deschidere la simpozionul „{tefan cel Mare \n con[tiin]a poporului romån“, prilej cu care a ]inut s` adreseze urm`torul omagiu partidului: „manifest`rile consacrate unei jum`t`]i de mileniu de la vestita b`t`lie a lui {tefan de la Podul |nalt, de l\ng` Vaslui, s\nt o expresie a cinstirii pe care partidul [i statul nostru o acord` marilor momente care compun epopeea istoriei noastre na]ionale.“ (Flac`ra Ia[ului, joi, 9 ianuarie 1975) At\t de frumos vorbea tovar`[ul ion Iliescu de {tefan cel Mare c`, dac` n-am fi [tiut c` era de mult decedat, am fi crezut c` vrea s`-i ia [i lui locul.

Cronica, nr. 30, 25 iulie 1975 Vizit` de lucru \n jude]ul Ia[i. Tovar`[ul Nicolae Ceau[escu d` indica]ii pre]ioase pentru ridicarea blocurilor muncitore[ti \n zona central` a Ia[iului. Tovar`[ul prim-secretar Ion Iliescu de bucur` de victoria socialismului [i de faptul c` vor mai ap`rea c\teva zeci de cutii de chibrit \n care s` poat` el s` opreasc` c`ldura [i curentul.

Av\nd \n vedere Hot`r\rea Comitetului Politic Executiv al C.C. al P.C.R. din 27 august 1975, cu privire la organizarea [i desf`[urarea lucr`rilor agricole din campania de toamn` (...).

DECIDE: Art. 1. Pentru str\ngerea la timp [i f`r` pierderi a \ntregii recolte, realizarea integral` a planului de livr`ri la fondul de stat, \ns`m\n]area la un \nalt nivel agrotehnic a culturilor [i executarea lucr`rilor premerg`toare ale produc]iei anului viitor se stabilesc urm`toarele termene: – cultura porumbului \ntre 5 septembrie – 15 octombrie; – cultura florii-soarelui \ntre 5 septembrie – 30 septembrie; – cultura sfeclei de zah`r \ntre 1 septembrie – 10 noiembrie; – cultura cartofului \ntre 1 – 30 septembrie; – cultura soia (pentru cititorii tineri, hr`ni]i de la Angst: produs agricol pe care comuni[tii lui Iliescu \l foloseau la decorarea socialist` a salamului – nn) 15 septembrie – 15 octombrie; (...) Art. 2. |n perioada campaniei agricole de toamn`, orarul de lucru al tuturor forma]iunilor de munc` [i pentru to]i oamenii muncii din agricultur` este zilnic \ntre orele 6,00 – 20,00, cu pauz` de pr\nz. Art. 3. Comitetele executive, respectiv birourile executive ale consiliilor populare [i conducerile unit`]ilor agricole, vor lua m`suri de mobilizare, pentru participarea \n mod obligatoriu la muncile agricole, a tuturor cet`]enilor satelor, inclusiv a angaja]ilor din comun` [i a

so]iilor acestora (doamna Nina, dumneavoastr` c\te r\nduri de porumb a]i cules \n comunism? – \ntreb`m [i noi) \n cadrul brig`zilor [i echipelor, asigur\ndu-se peste tot ordine [i disciplin` \n executarea la timp [i de calitate a tuturor lucr`rilor agricole.

(...) Dat` ast`zi, 31 august 1975

PRE{EDINTE, ION ILIESCU Flac`ra Ia[ului, 3 sept. 1975, p. 2

Ion Iliescu \ntr-o vizit` de lucru, juc\ndu-se de-a tovar`[ul Nicolae Ceau[escu, \n capul unei delega]ii a inspec]iei de partid, a[tept\nd timpurile c\nd, din primul om pe jude], va ajunge, cu voia dumneavoastr`, ultimul pe list`, pe ]ar`.

PA G I N A 6

I L I E S C U I O N , pagini de comunist` amintire

1976: ELICOPTERUL DE PE CC ATERIZEAZ~ LA IA{I

1848-1948-1978 Ion Iliescu membru supleant al Comitetului politic executiv al C.C. al P.C.R., prim-secretar al Comitetului jude]ean Ia[i al P.C.R. Revolu]ia de la 1848 reprezint` momentul istoric \n care poporul romån [i-a afirmat deschis [i puternic hot`r\rea de a intrat \n r\ndul na]iunilor civilizate, de a-[i f`uri liber [i demn o societate \n acord cu aspira]iile sale fundamentale. (...) Na]ionalizarea principalelor mijloace de produc]ie industriale de la iunie 1948 a reprezentat un alt moment istoric \n via]a poporului nostru, una din victoriile decisive ale oamenilor muncii, ce avea s` pun` temelie trainic` viitoarei dezvolt`ri socialiste a ]`rii.(...)

Cronica, nr. 32, 6 aug. 1976, p. 4

Imagine plin` de emo]ie [i dragoste pentru conduc`tor: \n 1976, prim-secretarul Ion Iliescu \[i las` freza ciufulit` de elicopterul cu care genialul tovar`[ Nicolae Ceau[escu se coboar` din cer pe stadionul din Ia[i. Ion Iliescu se bucur` tov`r`[e[te de sosirea lui Ceau[escu cu elicopterul; a[a cum peste mul]i ani avea s` se bucure, la fel de tov`r`[e[te, de plecarea lui Ceau[escu cu elicopterul (de pe C.C.), ca s`-i ia locul dictatorului s`u preferat vreme de 3 mandate. Scopul vizitei lui Ceau[escu \n jude]ul Ia[i este legat de calificarea de baz` a mai t\n`rului s`u coleg de partid [i complice la dictatur`: dinamica lichidelor. Mai exact, de o viitur` care a scos oamenii muncii din case cu sufletele \nc`rcate de bucurie [i pijamalele pline de mocirl`, spre a-l \nt\mpina pe \nt\iul conduc`tor al neamului [i pe mult iubitul s`u prim-secretar cu lope]ile \n m\ini. Iat` ce a consemnat presa vremii, sub titlul „Pre]ioasele cuvinte“: „Noi, groze[tenii, am fost [i \n acest an lovi]i

crunt de stihiile naturii. Culturile noastre, de o frumuse]e [i o bog`]ie rar \nt\lnite, au fost, cea mai mare parte, din nou luate de ape. Dar, pu]inului care ne-a mai r`mas i-am acordat toat` aten]ia, pentru a ob]ine produc]ii mari, diminu\nd astfel pierderile survenite de pe urma inunda]iilor. Iar acolo unde apele s-au retras, am intrat cu plugurile [i sem`n`torile. (...) Aceast` hot`r\re a noastr` a fost apreciat` de conduc`torul partidului [i statului nostru, tovar`[ul Nicolae Ceau[escu, care a ]inut s` fie p`rta[ [i la necazurile noastre, Groze[tii fiind prima localitate din jude]ul Ia[i unde a poposit secretarul general al partidului. Ne-a g`sit pe to]i la lucru muncind cu abnega]ie, fiecare \n sectorul s`u de activitate.“ E clar c` activistul Ion Iliescu visa \nc` de pe atunci s` ia locul lui Ceau[escu nu doar \n fruntea partidului (lucru pe care l-a [i reu[it, de[i la un moment dat a trebuit s`-l dea jos din func]ia de secretar general [i pe tovar`[ul Adrian N`stase), ci [i pe meterezele inunda]iilor.

CEL DE-AL XI-LEA SIMPOZION NA}IONAL DE BIOFIZIC~

Prim-secretarul Ion Iliescu exers\nd (\n 1976) actul democratic al decor`rii.

Ia[ul g`zduie[te, de ieri, un eveniment [tiin]ific deosebit: cel de-al XI-lea simpozion na]ional de biofizic`, cu tema „Ac]iunea radia]iilor la nivel celular [i molecular“, manifestare organizat` de sc]ia de

biofizic` a Societ`]ii de fiziologie a U.S.S.M., Societatea de medici [i naturi[ti – Ia[i, I.M.F. Ia[i [i Direc]ia sanitar` jude]ean`. (...) Au participat tovar`[ii Ion

Iliescu, membru supleant al Comitetului Politic Executiv al C.C. al P.C.R., prim-secretar al Comitetului jude]ean de partid, pre[edintele Consiliului popular jude]ean, oameni de [tiin]` din alte centre ale ]`rii, al]i reprezentan]i ai organelor locale de partid [i de stat. |n cadrul acestei manifest`ri, a fost acordat, prin Decret al Consiliului de Stat, academicianului Vasile R`[canu, Ordinul „23 August“ clasa I, cu prilejul \mplinirii v\rstei de 90 de ani, pentru \ndelungata activitate didactic` [i [tiin]ific`. |nm\n\nd s`rb`toritului \nalta distinc]ie, Tovar`[ul Ion Iliescu i-a adresat din partea Comitetului jude]ean de partid [i a Consiliului popular jude]ean, calde felicit`ri pentru bogata activitate desf`[urat` \n \nv`]`m\nt, [tiin]` [i pe t`r\m ob[tesc, pentru meritele sale de militant \n slujba progresului politic, social [i cultural al poporului nostru. Flac`ra Ia[ului, 10 ian. 1976, p. 3

La 1848, Mihail Kog`lniceanu exclama cu am`r`ciune: „...nu este omenesc ca omul s` exploateze pe om, ca cei mul]i s` fie instrumentele de munc` ale celor pu]ini.“ I-a revenit partidului comunist, clasei muncitoare misiunea s` pun` cap`t pentru totdeauna exploat`rii [i asupririi, s` smulg` pe cale revolu]ionar` din m\inile claselor exploatatoare principalele mijloace de produc]ie, s` treac` \n st`p\nirea \ntregului popor fabricile [i uzinele care de drept \i apar]ineau. (...) Se poate spune c`, \nc` de la apari]ia sa, mi[carea noastr` muncitoreasc` a fost prezent` \n momentele hot`r\toare ale istoriei poporului romån, ale evolu]iei sale pe calea progresului [i civiliza]iei. Muncitorimea, ce se dezvolt` odat` cu apari]ia burgheziei, a noilor for]e [i rela]ii de produc]ie, a luat parte nemijlocit` \n 1848 la desf`[urarea revolu]iei burghezo-democratice, apoi la \nf`ptuirea actului istoric al Unirii Principatelor, [i-a v`rsat s\ngele \n marele r`zboi dentru cucerirea independen]ei de stat a Romåniei. (...) Fii credincio[i ai clasei muncitoare, patrio]i \nfl`c`ra]i, comuni[tii au fost \ntotdeauna \n fruntea luptei pentru ap`rarea [i consolidarea independen]ei [i suveranit`]ii na]ionale a Romåniei, pentru \nflorirea [i prosperitatea patriei scumpe. „Ne cheam` la lupt` s\ngele lui Doja, Horia [i Tudor Vladimirescu. Ne cheam` la lupt` dragostea de ]ar`, pe care nu vrem s-o vedem sf\[iat` [i cotropit`, dragostea de acest popor, pe care nu-l vrem \ngenunchiat [i robit“, se sublinia \ntr-un document al P.C.R. elaborat \n anii ilegalit`]ii. (...) Contradic]ia dintre noul sistem politic, pe de o parte, [i rela]iile de produc]ie capitalist dominante, pe de alt` parte, se impunea a fi rezolvat` pe cale revolu]ionar`. (...) De aceea, la 11 iunie 1948, ca o necesitate obiectiv`, a fost decretat` trecerea fabricilor [i uzinelor, a bog`]iilor subsolului, a \ntreprinderilor bancare [i de transport, din m\inile burgheziei [i ale capitali[tilor str`ini \n posesia proprietarului lor legitim – poporul romån, oamenii muncii, f`uritorii tuturor bunurilor materiale.

Ion Iliescu, \n prezidiul Festivalului de poezie „Mihai Eminescu“, g\ndind la vorbele poetului: „{i dac` ramuri bat \n geam,/ {i \i vot`m pe to’ar[i,/ Eu nici o grij` nu mai am/ |i pup \n cur la Ia[i.“

I L I E S C U I O N , pagini de comunist` amintire

B~TAIE DE JOC {I VOIE BUN~ COMUNIST~ CU TOVAR~{II NICU {I NELU

Entuziasm [i bucurie \n ora[ul Pa[cani. Cu ne]`rmurit` m\ndrie \n sufletul s`u materialist-[tiin]ific, Ion Iliescu \ncinge pe str`zile unui ora[ mic [i nevinovat o hor` cu \nt\iul juc`tor al Republicii Socialiste Romånia, dansatorul suprem al ]`rii.

O ampl` activitate politic` de stimulare a ini]iativelor creatoare – Interviu cu tovar`[ul ION ILIESCU, membru supleant al Comitetului Politic Executiv al C.C. al P.C.R., prim-secretar al Comitetului jude]ean Ia[i al P.C.R.

PA G I N A 7 Cu prilejul centenarului Independen]ei Romåniei [i a Zilei Victoriei asupra fascismului

FESTIVITATEA |NM|N~RII DRAPELELOR DE LUPT~ G~RZILOR PATRIOTICE DIN JUDE}UL IA{I

|n 1977, prim-secretarul jude]ului Ia[i, comunistul Ion Iliescu, \nm\neaz` g`rzilor patriotice un drapel pe care, peste ani, \l va confisca cu tot cu gaur`.

Duminic`, \n Pia]a {tefan cel Mare din Ia[i, a avut loc festivitatea \nm\n`rii drapelului de lupt` g`rzilor din jude]ul [i municipiul Ia[i. Tovar`[ul Ion Iliescu, membru supleant al Comitetului Politic Executiv al C.C. al P.C.R., prim-secretar al Comitetului Jude]ean Ia[i al P.C.R., comandantul g`rzilor patriotice din jude], prime[te raportul [efului de stat major al g`rzilor patriotice, colonel C-tin Arseni. |ntr-o atmosfer` emo]ionant`, de \nalt patriotism, tovar`[ul Ion Iliescu d` citire Decretului preziden]ial prin care se acord` drapelele de lupt` g`rzilor patriotice din jude]ul [i municipiul Ia[i. Se intoneaz` Imnul de Stat al Republicii Socialiste Romånia, dup` care se \nm\neaz` drapelele, simbol al luptelor purtate de \nainta[ii no[tri pentru independen]` [i libertate. Flac`ra Ia[ului, 10 mai 1977, p. 2

Stimate tovar`[e prim-secretar (culeg`torul acestu text \[i cere scuze fa]` de conducerea redac]iei: tocmai am v`rsat pu]in pe tastatur`), v` rug`m s` v` referi]i la semnifica]ia celei de a XXXV-a anivers`ri a actului revolu]ionar de la 23 August. Aniversarea zilei de 23 August (m` scuza]i o clip`, ies s` iau o gur` de aer, c` am v`zut ce urmeaz` s` culeg; gata, am revenit) constituie un prilej de evocare (]in s` mul]umesc [i pe aceast` cale babelor care l-au votat constant [i masiv pe tovar`[ul comunist Ion Iliescu dup` ’89; mi-a]i distrus tinere]ea, hoa[telor), pe de o parte, a tradi]iilor de lupt` ale poporului, ale mi[c`rii revolu]ionare, ale Partidului Comunist Romån, for]a dinamic` care a ini]iat [i condus mi[carea de rezisten]` \mpotriva regimului militaro-fascist, actul revolu]ionar de la 23 August. Totodat` aceasta constituie prilej de bilan] asupra drumului parcurs \n ace[ti ani de construc]ie socialist`, pe linia consolid`rii politice a cuceririlor revolu]ionare ale maselor populare, pe linia cre[terii for]ei economice a ]`rii, a transform`rilor sociale care au schimbat din temelii \nf`]i[area ei. Interviul se continu` pe c\teva mii de semne \n care tovar`[ul Iliescu elogiaz` na]ionalizarea [i progresul socialist, \ns` din respect pnntru nervii culeg`torului [i din mil` pentru stomacul lui prefer`m s` oprim citatul aici. Cronica, vineri, 24 august 1979, 10 pagini, 1 leu.

Ia[i, 9 mai 1977: prim-secretarul Ion Iliescu prime[te salutul armatei cu ocazia \mplinirii a 32 de ani de la sf\r[itul r`zboiului [i victoria definitiv` a comunismului \mpotriva fascismului. Comandantul supream al armatei, tovar`[ul Nicolae Ceau[escu, prime[te \n timpul `sta onoruri la Bucure[ti. Vremuri bune, c\nd Armata era cu am\ndoi.

PA G I N A 8

I L I E S C U I O N , pagini de comunist` amintire

CEAU{ESCU AL~TURI DE SINISTRA LUI SO}IE {I DE COMUNISTA LUI COPIE

CUV|NTUL TOVAR~{ULUI ION ILIESCU, prim-secretar al Comitetului jude]ean de partid Ia[i, la Consf`tuirea de lucru de la C.C. al P.C.R. \n probleme agricole |n cuv\ntul s`u, tovar`[ul Ion Iliescu, primsecretar al Consiliului jude]ean Ia[i al P.C.R., a ar`tat c` unele rezultate ob]inute \n dezvoltarea agriculturii din aceast` parte a ]`rii eviden]iaz` posibilit`]ile de sporire a poten]ialului acestui sector economic chiar \ntr-un asemenea jude], \n care ponderea sa este mai modest`.(...) Prezent\nd m`surile \ntreprinse pentru sporirea produc]iei agricole a jude]ului, vorbitorul a relevat necesitatea cre`rii unor hibrizi cu perioade de vegeta]ie c\t mai scurte, intensific`rii cercet`rilor viz\nd ameliorarea unor soiuri de semnin]e, asigur`rii unor cantit`]i mai mari de \ngr`[`minte pentru zonele cu soluri mai pu]in fertile, livr`rii la timp a pieselor de schimb pentru utilajele agricole [i mijloacele de transport, complet`rii spa]iilor de depozitare a cerealelor.

Oamenii muncii, \ntregul popor particip` cu bucurie [i m\ndrie patriotic` la aniversarea a 60 de ani de via]` [i a 45 de ani de activitate revolu]ionar` a tovar`[ului Nicolae Ceau[escu, secretarul general al Partidului, pre[edintele Republicii Socialiste Romånia. Al`turi de oamenii muncii, de \ntregul popor [i de coana Leana Ceau[escu, m`runtul prim-secretar Ion Iliescu se bag` [i el \n seam` printre ling`ii de serviciu ai partidului, de zici c` ar vrea s` i se aprobe o cerere de ARO sau cel pu]in un CAR.

N-AVEAU KENT, NICI TELENOVELE, AVEAU PE NELU {I BELELE

Conducerea de partid [i de stat \n vizit` de lucru la Universitatea ie[ean`. |n planul secund \l vede]i pe tovar`[ul Ion Iliescu, care pe-atunci, c\nd avea probleme cu studen]ii, chema nu minerii, ci cizmarii.

Tovar`[ul Ion Iliescu (\n dreapta, cel cu p`l`rie de bol[evic, nu cel cu chipiu de securist) asist` la o str\ngere c`lduroas` de m\n` \ntre b`rbatul suprem al ]`rii [i electoratul muncitoresc feminin de la APACA, \nc` neafectat de restructur`rile imperialieste.

Via]a personal` [i activitatea Cine crede c` Ion Iliescu a trecut prin via]a asta comunist` de unul singur se \n[eal`. A avut al`turi mii de tovar`[i [i c\teva tovar`[e. Dintre acestea din urm`, pe l\ng` doamna Nina, mai amintim: Lucia Nicoar` (\n prezent, directoare de teatru \n Timi[oara), Florina Cercel [i Rodica Becleanu (\n capitalism). Umbl` vorba c` [i Corina Cre]u, tot \n capitalism, dar noi nu credem. A, era s` uit`m tocmai Constitu]ia pe care-a chinuit-o p\n` la b`tr\ne]e.

Fotodocumentar de Mihai Burcea. Mul]umim Mili]iei spirituale pentru ajutorul nepre]uit dat \n munca de demascare a comuni[tilor.

FERICIREA DE A TE DA LA CANIBALII AMERICANI Am l`sat la urm`, pentu cititorii frunta[i pe care i-au ]inut nervii p\n` aici, un citat din „Fericirea de a tr`i \n Uniunea Sovietic`“, textul acela scris de tov. bol[ev. Ion Iliescu pe vremea c\nd studia la Moscova: „|mpreun` cu noi mai \nva]` \n U.R.S.S. [i studen]i din alte ]`ri prietene, studen]i chinezi, mongoli, coreeni, studen]i spanioli emigran]i etc. Cu to]ii sim]im prietenia, \ndrumarea [i ajutorul tovar`[ilor no[tri sovietici, ne bucur`m \mpreun` de succesele construc]iei noastre pa[nice [i sim]im aceea[i revolt` contra canibalilor americani care s`v\r[esc bestialit`]i de nedescris \mpotriva eroicului popor coreean [i

care preg`tesc un nou r`zboi mondial.“

ION ILIESCU student anul III, Institutul Energetic „Molotov“ – Moscova „Sc\nteia“, 28 august 1951, pagina 2

Frumos le mai zicea t\n`rul `sta. Nou` ne-ar fi cr`pat obrazul de ru[ine, cu tot cu aluni]`. Lui nu i-a cr`pat nimic. Ba a mai [i stat \mpreun` cu canibalii americani sub acela[i curcubeu.