Catavencu - Nea Nicu

Nr. 87

Miercuri, 26 ianuarie 2005

made in Academia Ca]avencu

DE ZIUA TA, T~TICU’! 8 PAGINI – GRATUIT

T|RZIU OMAGIU CONDUC~TORULUI IUBIT, TOVAR~{UL NICOLAE CEAU{ESCU Miercuri, 26 ianuarie 2005: Nicolae Ceau[escu, `la mic [i negru de n-a mai respirat dup` ce-a ajuns la T\rgovi[te, ar fi \mplinit frumoasa v\rst` de 87 de ani. Cu acest prilej, mii de pionieri ar fi l`sat jointurile deoparte [i i-ar fi scris din trupurile lor „S` ne tr`ie[ti, tovar`[e secretar general!“, iar alte mii i-ar fi donat s\nge de copil pentru a-i ]ine inima, pielea [i Leana ve[nic tinere. |n timpul `sta, tovar`[ul Ion Iliescu ar fi fost marginalizat pe un salariu c\t 30 de lefuri de profesor, iar tovar`[a Nina ar fi r`mas la fel de discret` [i de prost pl`tit`. Omagiile ar fi continuat cu defilarea for]elor armate salutate de la tribuna CC de tovar`[ul Nicolae Ceau[escu dimpreun` cu jum`tate din conducerea de v\rf a PSD-ului de azi. Tovar`[ul Victor Ponta [i tovar`[a Daciana Sårbu ar fi recitat o poezie scris` pe loc de Adrian P`unescu. Iar Carmen P`unescu ar fi intrat pe contrasens cu ARO-ul plin de g\[te [i damigene de la fanii Cenaclului Flac`ra. A[a ar fi s`rb`torit VIP-urile. Ce \ncerc`m s` v` ar`t`m \n aceste pagini este cum sar fi distrat poporul. Avem 8 pagini pline de via]` de pe vremea aniversatului. Face]i becul de la veioz` mai mic [i spor la treab`!

LA PANOUL DE DEZONOARE Cititorii care s-au n`scut mai t\rziu vor fi mira]i s` afle c` pe vremea genialului aniversat nu aveai voie s`-]i la[i pleat` dec\t la sub]iori. De creast` \n cap nici nu putea fi vorba, te trimitea Mili]ia direct la Jilava, s` te coafeze b`ie]ii [i la cealalt` extremitate. Nu aveai voie s` umbli prin c\rciumi [i nici s`-]i umpli debaraua – dac` nu ne crede]i, \ntreba]i-i pe p`rin]ii vo[tri, care ast`zi duc o via]` de huzur \n capitalism cu ditamai traista de cartofi \n debara, pentru toat` iarna.

La c`marra |n august 1975, cet`]eanul Baciu Viorel, domiciliat \n Mure[, era prins cu c`mara \n ilegalitate: 34 de sticle de ulei [i 26 de kilograme de zah`r sfidau de pe rafturile sale bunul mers al activit`]ii de comer] [i, o dat` cu el, ordinea socialist` prescris`. Ziarul Steaua ro[ie nu l-a iertat [i i-a dat acestui \mbuibat cu apuc`turi incipient capitaliste, de un consumism feroce, oprobriul meritat.

26 ianuarie – zi de o importan]` crucial` în istoria poporului [i partidului nostru Întîmpin`m cea de-a 87-a aniversare a vie]ii, muncii [i activit`]ii revolu]ionare a Secretarului general al Partidului Comunist Român, Pre[edintele Republicii Socialiste România, tovar`[ul Nicolae Ceau[escu, cu profund` [i înalt` cinstire, admira]ie [i pre]uire pentru str`lucita activitate desf`[urat` în fruntea partidului [i statului, pentru contribu]ia inestimabil` adus` la f`urirea destinului nou socialist al României, la cauza progresului [i civiliza]iei epocii noastre, epoca cea mai fertil`, mai bogat` în realiz`ri [i succese m`re]e din întreaga existen]` milenar` a poporului român. În cadrul ac]iunilor festive, care au avut loc pe tot cuprinsul patriei, a fost omagiat` personalitatea de prim rang a tovar`[ului Nicolae Ceau[escu, marele nostru conduc`tor, liderul cel mai de seam` din întreaga noastr` istorie modern`. Reuni]i la moment aniversar reprezentan]ii celor mai prestigioase institu]ii de înv`]`mînt [i cultur` din ]ara noastr` au ]inut s` sublinieze, în cadrul unor simpozioane [i mese rotunde, importan]a contribu]iei teoretice [i practice a gîndirii [i practicii revolu]ionare a tovar`[ului Nicolae Ceau[escu. Cu acest prilej, tovar`[a Suzana Gîdea, ministrul Educa]iei [i Culturii Socialiste, a pus în eviden]` contribu]ia gîndirii tovar`[ului Nicolae Ceau[escu la prop`[irea idealurilor generoase ale cauzei socialismului [i comunismului în lume [i a subliniat importan]a operei sale, care întruchipeaz` marxism-leninismul creator în România, oferind partidului, na]iunii noastre socialiste, o gîndire de mare amploare, originalitate [i profunzime privind progresul [i c`ile de urmat pentru edificarea unei lumi noi, mai bune [i mai drepte. Aniversarea tovar`[ului Nicolae Ceau[escu, eveniment s`rb`rit pe toate meridianele globului, de la Peking la Scornice[ti Pe plan interna]ional, tot cu prilejul acestei anivers`ri, la Peking, Asocia]ia Poporului Chinez pentru Prietenie cu }`rile

Str`ine a organizat o Mare Recep]ie la Marea Cas` a Poporului unde au fost prezen]i lideri marcan]i ai Partidului Comunist Chinez, precum Li-Sien Nien – viceprim-ministrul Consiliului de Stat, Huang Hua – ministrul de externe, Yang Yung – adjunctul marelui Stat Major al Armatei de Eliberare a Poporului Chinez [i al]ii. Dar, cum nici un mare om de stat nu-[i uit` originile în momentele cruciale, tovar`[ul Nicolae Ceau[escu a vizitat, cu ocazia anivers`rii zilei sale de na[tere, satul Scornice[ti din jude]ul Olt, unde a fost întîmpinat de c`tre s`teni precum [i de c`tre numero[i oameni ai muncii cu ova]ii [i ur`ri de via]` lung`. Tot acum a fost inaugurat [i muzeul din Scornice[ti, ale c`rui exponate atest` incontestabil rolul jucat de locuitorii acestei zone în revolu]iile de la 1821, 1848, în R`zboiul de Independen]` din 1877 [i în Marea R`scol` ]`r`neasc` de la 1907. În final, trebuie s` spunem c` al`turi de tovar`[ul Nicolae Ceau[escu au fost prezen]i la Scornice[ti pentru a-i ura s`n`tate [i putere de munc` numero[i ziari[ti care au profitat de ocazie pentru a se documenta în privin]a tinere]ii revolu]ionare a celui f`r` de care România nu ar fi fost ast`zi în rîndul ]`rilor multilateral dezvoltate. Unul dintre ei, Ilie Purcaru, reporter al revistei Flac`ra, a stat de vorb` cu mul]i dintre colegii de [coal` ai tovar`[ului Nicolae Ceau[escu. Ace[tia i-au m`rturisit c` Secretarul General al Partidului s-a dovedit neînfricat înc` din copil`rie c\nd, duc\ndu-se \n p`dure, nu manifesta niciodat` fric` de lup. Privind aceste locuri binecuvîntate nu putem uita cum, acum 87 de ani, gongul istoriei universale a b`tut \n momentul na[terii iubitului fiu al lui Andru]` Ceau[escu [i a bunei sale so]ii, Alexandrina. Atunci, zarea [i ]ara \ntreag` s-au umplut de bucuria venirii pe lume a tovar`[ului Nicolae Ceau[escu, om între oameni [i fiul cel mai de n`dejde al patriei sale. S` ne tr`i]i întru mul]i ani, tovar`[e Secretar General al Partidului!

PA G I N A 2

PA G I N I D E T | R Z I U O M A G I U

CLASA INFRACTOARE MERGE |N PARAZIT ARPAGIC~-CONTRA Ziarul |nainte, din Dolj, 1980. Rubrica „De la Mili]ie“. Pentru comercializarea la suprapre] a arpagicului, o ]`ranc` din }uglui a luat amend` de 500 de lei. Ast`zi ar fi sc`pat doar cu o filmare live la emisiunea lui Piedone. Ion Catrina [i fiul lui au furat 3 g`ini [i doi curcani de la un cons`tean – b`nuim c` de

acum ar cam fi timpul s` ias` din \nchisoare, c` au stat deja vreo 24 de ani. Oricum, a[a le trebuie, s` \nfunde p\rnaia, dac` nu le-a dat prin cap s` devalizeze, prin intermediul unor credite neperformante, sucursala din comun` a Cooperativei de Credit.

FREZA, CIMITIR AL TINERE}II MELE |n 1980, un student netuns era un student mort. Dovada: publica]ia de mai jos a \ntreprins o anchet` prin casele de cultur` pentru a descoperi [i a incrimina

pleto[ii. Astfel a fost demascat t\n`rul R\ule] Florian, f`r` profesie, care a dat dovad` de „o lips` de bun sim] agresiv`“ spun\nd c` „A[a se poart`“. Sper`m c` dom-

nul Florian este bine s`n`tos [i \n ziua de azi, c\nd are dreptul la c\t p`r vrea, dac` nu cumva d` dovad` deja de lipsa aia de p`r agresiv`.

LOCAL KOMBAT COMUNIST PRIN LOCALURI PUBLICE

UMBRA LUI CEA{C~. LA COZI Instantanee de dinainte de 1989, c\nd lumea st`tea p\n` noaptea t\rziu la coad` la lapte, p\ine [i

V` prezent`m \n continuarea programului de variet`]i o anchet` din 1985, publicat` de Cronica s`tm`rean`, \n care vom vedea cum au \n]eles oamenii muncii din Satu Mare s` petreac` orele de program: \n loc s` presteze \n lumina pre]ioaselor sarcini de partid [i se stat, au ales s` stea \n lumina difuz` a stroboscoapelor de pe la c\rciumi. Cel mai bine a ie[it din anchet`, zicem noi, Boudi Marin, strungar la sec]ia 300 a IPSUIC. El se afla, \n timpul orelor de program, la cofet`rie. „A prezentat un buletin

de identitate deteriorat [i, prin vorbe cam ]\fnoase, a zis c`, dac` e fotbalist la Some[ul, de ce s`-[i cunoasc` locul [i colegii de munc`!?“. P`i ce voia]i, nene, s` fac` precum fotbali[tii din ziua de azi? Adic` s` piard` timpul prin ora[, cu bicicleta decapotabil`, f`r` permis de conducere? Dup` aceea s` o taie seara la c\rcium`, cu manechine care prezentau dresuri \n Femeia, iar noaptea s` mearg` la ele acas`, unde s` consume cine [tie ce prafuri de ]elin`, pentru \mbun`t`]irea performan]elor sexuale?

carne pentru c` nici n-avea altceva de f`cut, din moment ce nu existau Caritas, SAFI [i FNI.

PA G I N I D E T | R Z I U O M A G I U

PA G I N A 3

MUNCA N-A OMOR|T PE NIMENI. DAR PE C|}I I-A ADORMIT? Proletarul a f`cut comunismul \n 6 zile, dormind la serviciu, iar \n a [aptea zi a fost prins fur\nd odihnit din fabric`. |n a opta zi a absentat, iar \n a noua, de ciud`, s-a \mb`tat \n timpul programului. La urma urmei, [ti]i cum se zicea: noi ne facem c` muncim, ei se fac c` ne pl`tesc. A[adar, norocul nostru cu aloca]ia copilului, altfel r`m\neam neb`u]i [i \n ziua de leaf`.

DORMI LINI{TIT. {I RESTUL SCHIMBULUI DOARME PENTRU TINE Iunie 1973: t\n`rul Anghel Ion, muncitor la Uzina de Autocamioane Bra[ov, este surprins vis\nd \n schimbul III la RFG, pe dulapurile de la vestiar. Cum bine observ` [i oficiosul de educare [i reeducare Steagul ro[u, t\n`rul

parazit nici m`car nu [i-a pus salopeta de lucru \nainte s` se culce. Punem pariu c` visa cum plimb` o ]eav` prin \ntreprindere.

ABSEN}ELE NU AU |MPIETAT ASUPRA BUNEI DESF~{UR~RI A ACTIVIT~}II DE PRODUC}IE Economia comunist` a clacat fiindc` oamenii nu erau suficient motiva]i. De fapt, spre deosebire de or\nduirea capitalist`, cea comunist` nu-i motiva deloc, nici m`car atunci c\nd lipseau, dar`mite c\nd veneau la serviciu. Acum avem \nc` o dat` dovada:

ace[ti muncitori care au lipsit nemotivat. Diferen]ele dintre cele dou` sisteme nu se opresc aici. |n capitalism asist`m la exploatarea omului de c`tre om, \n timp ce \n comunism era exact invers. E bine totu[i c` ei „au fost imortaliza]i pentru lipsuri nemo-

tivate“. Nu vede]i c\t de greu mai g`se[ti \n ziua de azi pe cineva care s` te imortalizeze ca lumea? Steagul ro[u, organ al Comitetului de Partid [i al Comitetului Sindicatului din IAVB, 11 octombrie 1973

ORZUL {I SECARA ARUNCATE PE G|{TE

SOMNUL NA}IUNII NA{TE PUI DE SOMN VII Ia uita]i-i, tovar`[u’ Iliescu, pe ace[ti doi tineri ascu]itori fotogenici, ce f`ceau ei \n schimbul III, \n timp ce dumneavoastr` asuda]i la ridicarea socialismului \mpreun` cu tovar`[a Florina Cercel! Dormeau de rupeau dulapurile sec]iei 530, c\nd patria avea nevoie de ei s` ascut` piesele sau lupta de clas`. ~[tia s\nt cei care au \ntinat nobilele idealuri ale comunismului. |n sec]ia lor, nu ultimul care pleca trebuia s` sting` lumina, ci primul care venea.

Societatea comunis` a avut [i neajunsuri. Unul dintre neajunsuri era c`, la fel ca [i \n capitalism, b`utura nu ajungea niciodat`. Vorba aia: nu via]a era ur\t`, b`utura nu era destul`. |i vede]i \n aceste ilustra]ii din organul Delta (Tulcea), din 20 mai 1980, pe c\]iva dintre fiii patriei care, c\nd auzeau \ndemnul tov`r`[esc „Tot \nainte!“, \ncercau s` ]in` [i d\n[ii direc]ia cum puteau, adic` \n zig-zag. La fel [i tovar`[ul Nicolae V`c`roiu, care nu apare \n poza din dreapta deoarece fotograful nu a c`utat [i sub banc`.

PA G I N A 4

PA G I N I D E T | R Z I U O M A G I U

UIMITOARELE AVENTURI ALE CLASEI MUNCITOARE |N PARADIS Nici munc` f`r` p\ine, nici p\ine f`r` coad` – iat` deviza sub care v` prezent`m, \n continuare, grupajul de eroisme \n c\mpul muncii. M`i fete, m`i b`ie]i,

pune]i m\na pe lope]i, c` m\ine-poim\ine vine capitalismul [i o s` ave]i timp s` v` odihni]i la coad` la [omaj!

NU M~ MAI FACE S~ PL|NG FAT~ DRAG~ DE LA STRUNG Ziarul Secera [i ciocanul, organ al CJ Arge[ al PCR, ne prezint` genera]ia 1975 a clasei de strung`ri]e de la Grupul {colar

I.M. Muscel. Pun pariu c` articolul a impresionat mapamondul. Personajele i-au f`cut invidio[i p\n` [i pe capitali[tii `ia din

SCUL~RIILE ADUC PRINOS DE RECUNO{TIN}~ PARTIDULUI PRIN INTERMEDIUL OLIMPIADEI JUDE}ENE DE PROFIL

Statele Unite, c`ci e clar acum de unde s-au inspirat b`ie]ii `ia de la The Connells, care au scos prin ‘94 chiar hitul „‘74-’75“.

Incompeten]i cum s\ntem, nu am reu[it \nc` s` afl`m informa]ii de la Olimpiada Sculer-matri]erilor (care am auzit c` a fost tare), a[a c` o s` spicuim c\te ceva despre Olimpiada Strungarilor. Deci, to]i cei 40 de tineri entuzia[ti au trecut cu brio proba teoretic`: nu s-au g`sit copiu]e pe sub salopete; unul dintre olimpici

a gre[it un vers dintr-un haiku omagial, dar s-a scos la tricolor. Concuren]ii c\[tig`tori au confirmat \nc` o dat`, \n cadrul sesiunii de comunic`ri filozoficomuncitore[ti care a \ncheiat, rotund, olimpiada. Vom reveni cu Olimpiada Bobinatorilor. Flac`ra ia[ului, 19 iunie 1987

SANATORIUL {I CAMERA DE ODIHN~ A DEPU}A}ELOR ...Gata, tovar`[u’ fotoreporter, ai f`cut poza? E bine, da? Ai prins [i cl`direa pe fundal? S` ne spui c\nd apare la ziar, ca s` [tie [i suflarea din comunele Stupinele [i Vidra c\nd s` citeasc` gazeta \nainte s-o duc` la bud`, \n fundu’ cur]ii, l\ng` teancul de Sc\nteia [i Munca. Bun, acuma s` le l`s`m pe tovar`[ele cooperatoare s` str\ng` hainele astea de pe d\nsele [i s` le \napoieze la Muzeul Satului, de unde le-au

\mprumutat, s` arunce apa aia clocit` cu propriet`]i miraculoase [i cu miros senza]ional de puturos [i s` se \ntoarc` la produc]ia agricol`, acolo unde le a[teapt` \ndeplinirea \n bune condi]iuni a planului de dep`nu[at [tiuletele cu m\na [i scuipat s`m\n]` pe jos la hectar. Steagul Ro[u, Ilfov, 15 noiembrie 1975

PA G I N I D E T | R Z I U O M A G I U

PA G I N A 5

GRUPUL VITRINIERILOR-DECORATORI SALUT~ SOCIALISMUL Marii responsabili pentru e[ecul socialismului nu sînt conduc`torii comuni[ti. Ce dac` Ceau[escu nu d`dea mîncare? Iliescu a dat? N-a dat, [i uite c` tr`ie[te. Dar cei care au n`ruit sistemul, din incompeten]`, sînt

cei care aranjau vitrinele alea în fa]a c`rora î]i venea s` emigrezi. Din cauza lor ar`ta mizerabil socialismul. Piramidele alea trufa[e, cu conserve de nemîncat, ei le construiau. P`i, era vina creve]ilor japonezi, care st`teau în vitrin` cu

anii [i se umpleau de praf? Nu! Era vina decoratorilor c` nu puneau o tovar`[` în costum de baie s` m`nînce un crevete în vitrin`. Steaua ro[ie, Mure[, 26 noiembrie 1983

ÎNC~RC~TOR-DESC~RC~TORII DE IERI, EUROPENII DE MÎINE! A fost o vreme cînd ceea ce azi înseamn` s` ai o slujb` la mod`, adic` s` fii senior copywriter, Robbie Williams sau director executiv la o companie multina]ional`, însemna atunci s` fii strungar, forjor sau înc`rc`tor-desc`rc`tor la Tractorul Bra[ov. Bani, faim`,

femei, recunoa[tere na]ional`. P`i, din ‘46 pîn` prin ‘72, dup` un articol ca `sta, chiar dac` ap`reai în rîndul doi, se f`cea coad` de tov`r`[ele, pe strad`, pentru autografe. Din anii ‘70, cînd a trecut moda, masele largi de muncitori au început s` fie tot mai nemul-

ATTACHMENT PRIN FAPTE |n figura al`turat` \l putem observa (al treilea din spate, cu un \nceput de musta]` b`rbierit` [i cu casca pu]in cojit`) pe spiritul revolu]ionar. Este una din cele c\teva fotografii de tinere]e, pu]in \nainte ca spiritul revolu]ionar s` plece \n armat`. Setea de cunoa[tere, de afirmare [i de diminea]a s\nt un pic plecate \n

porumb [i n-au prins poza de grup. E clar c` domnii din imagine s\nt uteci[ti, altfel ar fi [tiut [i ei manevra cu ruptul cozilor la lope]i ca s` aib` motiv s` nu mai munceasc`. Sau fotoreporterul o fi reu[it s` vin` la prima or`, c\nd lope]ile \nc` mai erau \ntregi. Zori noi, Suceava, 16 mai 1985

PROLETARI DIN TOATE }~RILE, UNELTI}I-V~!

]umite [i pîn` la urm` au f`cut revolu]ia. De ce? P`i, v` zic eu: în via]` conteaz` tov`r`[elele, nu mîncarea sau libertatea. Steagul ro[u, Bra[ov, 18 aprilie 1973

Uite c` nici \n 1974 nu se purtau uneltele pe um`r, a[a cum avea grij` s` avertizeze ziarul Steagul ro[u din Petro[ani. Din p`cate, a trebuit s` treac` aproape 20 de ani pentru ca un bol[evic b`tr\n, toxic` emana]ie a revolu]iei din decembrie, s` strige de la Cotroceni: Aten]iune, mineri! Nu purta]i uneltele pe um`r! Purta]i-le mai degrab` \n spin`rile studen]ilor care ma-

nifesteaz` \n Pia]a Universit`]ii, \n b`rbile profesorilor de filosofie, \n bur]ile femeilor gravide \mbr`cate \n blugi capitali[ti [i care strig` „Jos Iliescu!“ sau \n copiatoarele de f`cut valut` fals` [i droguri ale partidelor politice din opozi]ie! Steagul ro[u, Petro[ani, 25 aprilie 1974

PA G I N A 6

PA G I N I D E T | R Z I U O M A G I U

HAI SA D~M MIN~ CU MIN~ S` ne tr`ie[ti, pe oricare plaj` ai fi acum, bibicule, [i la mul]i ani! S` [tii c` a[a este: anii no[tri cei mai lumino[i `[tia s\nt, de c\nd te-au ales \n fruntea Partidului. A[a de lumino[i ne-au fost, c` unii dintre noi nici n-

aveau nevoie de lum\n`ri c\nd ne t`iai lumina. P`cat c` te-au dat jos \n ’89, `[tia care-au venit dup` tine [i-au b`tut joc de Partid. Nici prim-secretarii nu mai s\nt ce-au fost, acum le zice baroni, iar pe locul t`u se bat Adrian [i Ion. {i

c\te nu s-au mai schimbat… Uite, de exemplu, tu te deplasai p\n` la mineri dac` aveai s` le ceri ceva. Dup` ce te-au dat jos, situa]ia sa inversat: minerii s-au deplasat \n Capital` c\nd a vrut succesorul t`u s` le cear` ceva.

TURMA VOTA DUP~ CUM TREBUIA S~ IAS~ URNA Cititorii mai tineri, care n-au prins din comunism dec\t ultimii patru ani de PSD, pot afla din imaginea al`turat` c` [i pe vremea lui Ceau[escu se f`ceau alegeri. Diferen]a e c` pe vremea aia nu se foloseau autobuze cu turi[ti electorali [i c` nu ie[ea B`sescu. |n rest, mari deosebiri nu erau. Dovada o putem avea dac` facem o compara]ie \ntre Marea Adunare de atunci [i grupul parlamentar al PSD de acum.

PERFORAJUL UMED, |NAINTE S~ SE FI USCAT Steagul ro[u, edi]ia de Petro[ani, dezbate, \n martie, 1969, problema perforajului umed, sau cum s` nu se \mboln`veasc` minerul atunci c\nd d` o gaur` \n peretele minei. S` mai spun` cineva c` Ceau[escu [i comuni[tii lui nu se \ngrijeau de s`n`tatea minerilor. Nu ca neocomuni[tii lui Iliescu, care i-au l`sat s` dea g`uri \n capetele bucure[tenilor f`r` s`-i previn` asupra urm`torului pericol profesional: dup` ce le dau gaura \n cap, dac` nu le astup` gura cu un c`lu[, s-ar putea s` r`ceasc` de la curent.

Acest articol, publicat \n Sc\nteia din 18 decembrie 1989, a f`cut mari valuri la vremea lui, lumea lu\ndu-l ca pe un mesaj dat \ntre terori[ti. E greu de zis cine a iubit mai mult \n acele zile sta]iunile turistice de la munte [i de la mare, mai ales c` Ion Iliescu, specialistul \n ape tulburi, a avut grij` s` nu se afle p\n` azi cine-a fost la b`i, \n 21-22.

PA G I N I D E T | R Z I U O M A G I U

PA G I N A 7

NOI |N ANUL 2000, C|ND VOM FI HIP-HOPII Pionierii [i [oimii patriei s`rb`toresc [i ei cu entuziasm ziua tovar`[ului general, fiecare cum poate: unii \n patrul`, al]ii \n brigad` [i, cei mai breji, la cuv\ntare. V` prezent`m al`turi c\teva amintiri din vremea c\nd pe uniforma [colar` nu scria nici Fubo, nici Eminem, nici 10 Adrian Mutu.

Cea mai patrul` [colar`

Concursul intitulat „Cea mai bun` patrul` [colar`“ aduna \n municipiul Giurgiu tineri dornici s` devin` poli]i[ti \n viitorul apropiat. De[i pe primul loc s-au aflat doar tinerii reprezentan]i ai [colii generale Joi]a, to]i participan]ii au avut de c\[tigat. |n plus, nici unul dintre ei nu ar fi b`nuit c` 20 de ani mai t\rziu aveau s` ajung` at\t de departe \nc\t s`-i cear` lui Adrian Mutu un autograf pe chitan]ier. Steagul Ro[u, Giurgiu, 20 ianuarie 1987

La \nceput a fost cuv\ntarea O fotografie din Drum nou, organ al CJ Bra[ov al PCR, ne arat` un grup de eleve de la Liceul Pedagogic din Bra[ov care au urm`rit la televizor, cu viu interes, cuv\ntarea rostit` de secretarul general al partidului la Craiova, \n septembrie 1975. Iat` c\teva fragmente. …N-nu se vor admitie \n unit`]’le [colare de pe \ntreg cu-cuprinsul repu’licii dec\t tatuajele cu seciera [i ciocanul! Vom trece la produc]ia intiern` de ep’soade din Dallas, \n care vor juca oamenii munci cu rezultate

merituorii dup` platforma petrolifer` de la Brazi [i de la |ntre-prindirea Zou`tehnic’ din B`r`ganu! …O s` vin` mai t\rziu un ginere de nomenclat’rist care va \ncerca s` m` copi-ieze! …V` va invita s`-i num`ra]’ oule! …Iar el nu se va mul]umi doar cu programul 1 al Televiziunii Romåne Libere, va cotropi [i celelalte canale, alea cu datorii c`tre avutul ob[tesc, a[a c` cel mai bine ar fi s` p`stra]i la loc de cinsti antenele de s\rbi, ru[i, bulgari [i alte na]-ionalit`]i…

REPORTAJ DE CAP~ {I SPAD~

Brigada nobil` Publica]ia Steagul ro[u din Bac`u folose[te numai cuvinte de apreciere la adresa brig`zilor de poli]i[ti copii. |n plus, nu se fere[te s` recomande profesorilor \nt\lniri [i sedin]e cu mili]ieni pentru a-i preg`ti \n acest sens pe micii

pietoni pentru vremea c\nd vor ajunge mari pietoni, sau, cine [tie, chiar posesorii noului autoturism Dacia 1300 la care nu po]i s` nu visezi. Steagul Ro[u, Bac`u, 26 septembrie 1975

Teoria ca teoria, dar propaganda ne omoar`. {i examenele de la \nchiderea \nv`]`m\ntului agrozootehnic. La alte discipline mai exist` studen]i del`s`tori [i profesori [p`gari la care treci examenul dac` te duci cu dou` g`ini, cu o jum`tate de porc sau cu o saco[` de ou`. Aici \ns`, \n \nv`]`m\ntul agrozootehnic, orice examen se d` cu produsele agroalimentare pe mas`. Atmosfera de la acest colocviu sau simpozion este, dup` cum se vede, una c\t se poate de serioas`. Domni[oarele cercet`toare [i asistentele universitare cu basmale, sprijinite \n

stilouri, s\nt pe deplin absorbite de opera]iunea de copcire. Nu [tim dac` este vorba de copcire prin fisiune nuclear` la cald sau prin fuziune cu vi]` de vie s`r`cit` prin nituire. Cel mai bine cred c`

o [tie conferen]iarul din dreapta, care se pare c` a sprijinit \nainte c\teva damigene Berzelius. Flamura Prahovei, 1 mai 1980

PA G I N A 8

PA G I N I D E T | R Z I U O M A G I U

C~TRE DIVERTISMENTUL LUMINOS, TOT |NAINTE! Botezatu, mori de ciud`! Micu]a Picasso, dispari! {tefan B`nic` Jr. [i Fuego, face]i loc! Bogdan Petry, stai cuminte! Urmeaz` rubrica de cultur` [i divertisment comunist. Mod`, pictur` pupincurist`, c\ntece de strung [i voie bun`! Mai lipsesc doar Tezaurul folcloric [i desenele animate cu Bamby.

Clasa muncitoare c\nt` [i danseaz` pe masa de lucru August, 1965. Clopotul, organ al Comitetului Regional Boto[ani al PCR [i al Sfatului, prezint` grupul vocal-instrumental „|nfr`]irea“, ale c`rui

membre se adresau prin c\ntecele lor muncitorimii, pentru c` pe vremea aia nu existau nici Irinel Columbeanu [i nici Nicu Ghear`.

Tineri comuni[ti \n almanahul modei socialiste (cu [li]) [i multilateral dezvoltate (cu g`ici) Cu condi]ia s`-[i fi ras musta]a, ca s` nu mai semene cu Eminescu \n poza aia de la 30 ani, care nu prea mai apare prin manuale, [i s` fi avut tupeul s` pupe m\na Zinei Dumitrescu, pe la vreo lansare postrevolu]ionar` de be]i[oare de urechi, t\n`rul comunist din imagine ar mai fi pu-

tut prinde c\]iva ani buni de podium la Casa de Mod` „Venus“, departamentul „[osete“. Dar s` l`s`m t\mpeniile [i s` observ`m ce se mai purta pe la bairamele din epoca de aur: „mult raglan [i m\neci montate jos“, „spe]i lucra]i, [li]uri, g`ici“, „pantaloni largi pe [old, l`rgimea jos 16-28 cm“.

Festivalul Na]ional Pictarea Romåniei Ce se-nt\mpl`, vrem s` ne comand`m un portret de grup \ntr-o pauz` de meci [i vrem s` [tim dac` la pictori se dau banii \nainte sau dup`. De exemplu, Sabin B`la[a, pictorul `la kitchoman dup` care se arunca-n frez` Ceau[escu (\n calitate de fin degust`tor de uleiuri) [i care ne mai deranjeaz` [i ast`zi de pe la televizor, o fi \nmuiat pensula \nainte s` primeasc` cei 200.000 lei (contravaloare portrete Nicu + Leana = love)? Ne-ar mai interesa dac` i-a pus s` pozeze sau i-a f`cut dup` Telejurnal. Cum ar veni, pe noi ar putea s` ne fac` tot pe 200.000, dup` caseta redac]ional`? Via]a Buz`ului, 5 ianuarie 1985

Acesta este programul TV de joi, 26 ianuarie 1989. Din nou, nimic despre Adrian N`stase.

Pentru sugestii [i reclama]ii referitoare la „Epoca de font`“, contacta]i-l pe stahanovistul bibliotecilor Mihai Burcea (Mili]ia spiritual`), la [email protected]