Catavencu 29 03 2006

Anul XVI nr. 12 (745) 29 mart. – 4 apr. 2006 28 pagini – 2 lei – 20.000 lei vechi

s ` p t ` m \ n a l

Canciocu’ mic!

Premierul st` la temelia construc]iilor fran]uze[ti f`r` autoriza]ie d e

m o r a v u r i

g r e l e

Din faptele mili]ienilor care au \ngrijit de cazul Lele:

Parchetul General [i SRI-ul au f`cut poli]ie politic` n procuror din Oradea, pe nume Lele, care a \ndr`znit s` aresteze un mafiot local, pe nume T`r`u, protejat de un fost premier, pe nume N`stase, a fost pus sub „investigare cu mijloace specifice“ de c`tre dou` institu]ii ale statului, pe nume Parchetul General [i SRI. „Mijloacele specifice“ au vizat nu numai procurorul, ci [i pe so]ia, p`rin]ii [i socrii acestuia. Pe vremea c\nd se \nt\mplau toate astea, SRI era condus tot de Radu Timofte, iar la Parchet f`cea [i [unta legea actualul consilier personal al lui Ilie Boto[. Mai multe detalii pute]i afla citind cu mijloacele voastre specifice ancheta din

U

D

e Ziua Francofoniei, premierul T`riceanu s-a sim]it dator s` fac` un cadeau extraordinaire Fran]ei: i-a d`ruit un cancioc de ciment, pe care l-a pus cu m\nu]a lui la temelia unui liceu fran]uzesc ce urmeaz` s` fie construit \n Bucure[ti. Frumos gestul, doar c` liceul la care T`riceanu a pus cu mult fast canciocul de temelie nu are autoriza]ie de construc]ie. Purcoa? V` invit`m s` citir \n

Pagina 15

Pagina 3

Matelotul na]ional le ureaz` fotbali[tilor de la Rapid [i Steaua:

V|NT DIN CUPA!

Da’ de ce nu veni]i la noi, domnu’ pre[edinte? Ce, Rapidu nu e bun s` face]i populism cu el? A]i fost \n finala din 2004 cu un comunist, merge]i acum, pentru semifinal`, [i cu un utecist!

Hai la noi \n galerie, dom’ B`sescu! C` v` dau o c`ciul` de merinos, s` nu mai umbla]i cu cipilica aia de inunda]ii. Iar strict pe partea economic`, v` dau un iaurt din `la adev`rat de-l bagi \n frigider [i iese direct \nghe]ata lu’ frac-tu’ dumneavoastr`!

T

Ca fost ofi]er, Traian B`sescu ar vrea s` bat` Steaua, iar ca fost ministru al Transporturilor ar vrea s` bat` Rapidul. |ns`, ca pre[edinte-juc`tor, ar dori s` bat` am\ndou` la un scor confortabil care s` le asigure calificarea.

2

DEMNITARII SPUN LUCRURI TR~sNITE Ai Ai auzit, auzit, drag`, drag`, ce ce

academia CA}AVENCU Nr. 12, 29 martie – 4 aprilie 2006

V`c`roiu se mut` cu Comisia de BufetFinan]e la subsol Noul bufet al Senatului, a c`rui amenajare e \n plin elan, se va afla la o ad\ncime de 9 metri sub Palatul Parlamentului. Cu alte cuvinte, bufetul Senatului va fi \ntr-un fel de pivni]`, loc cunoscut \n popor ca gazd` pentru cele necesare gurii, dar [i g\tului: damigene, pentru vizitele de cu sear`, respectiv borcane cu mur`turi, pentru acelea dinspre zori. Cel mai bucuros, dac` nu deja vesel, trebuie s` fie nea Nicu V`c`roiu, [ef peste Senat [i, de-acum, [i peste anexele acestuia de la subsol. {i [ti]i de ce s-ar bucura el cel mai mult c` noul bufet va fi la subsol [i nu la un etaj superior? Simplu: pentru c` varianta la subsol, spre deosebire de cea la etaj, face posibil accesul f`r` nici un efort; ba [i prin rostogolire.

Cr\[m` cu premeditare

A[ez`m\ntul cultural

(BULETINUL ACADEMIEI) R E DAC}IA: {tefan AGOPIAN Ion BARBU Redactor-[ef adj.: Marius BOR}EA {ef Birou Mediu: Drago[ BUCURENCI Redactor-[ef: Doru BU{CU Trebi juridice: Doru COSTEA R`zvan CUCUI Birou Investiga]ii: Marius DR~GHICI Secretar general de redac]ie: Gabriel DROGEANU Consilier tehnic: Florin IARU Alin IONESCU Eugen ISTODOR {ef Birou Investiga]ii: Cornel IVANCIUC Augustin JULEA Redactor artistic: Octav MARDALE Redactor-[ef adj.: Liviu MIHAIU {ef Birou Externe: Ioan T. MORAR {ef Birou Distrac]ii-Amuzament: Viorel MO}OC Drago[ MU{AT Grafician: Bogdan PETRY Secretar de redac]ie: Dan STANCIU Sec]ie Moravuri U[oare: Simona TACHE Birou Investiga]ii: Iulian T~NASE {ef Birou Social-Politic: Mircea TOMA Mihai BURCEA (documentarist) Reporteri: Alexandru C~UTI{, Alexandru DU}U, Daniel GOACE, C`t`lin MATEI, Alexandru V~RZARU General Manager: Sorin VULPE [i cititorii no[tri, care s\nt la fel de inteligen]i ca noi. Design: © 2002 Concept Multimedia – Vlad ARGHIR & Florin IARU Tehnoredactare: Corina M|}~, Florin PARASCHIV Marketing Director: Sorin AXINTE [email protected] Promotion Manager: Roxana BODEA [email protected] Traffic: Ana-Maria SMARANDACHE [email protected] Manager de distribu]ie: Cristian DOMNI}EANU [email protected] Comenzi publicitare la Splendid Mediazzece Mircea IONESCU – sales manager [email protected] Tel.: 230.57.53 DIFUZARE prin SC Ca]avencu SA, Cornel SEVASTRE – director distribu]ie [email protected] Tel.: 0727.722.624 Abonamente prin Rodipet S.A. Nr. de catalog 2002 sau direct la Academia Ca]avencu ADRESA REDAC}IEI: Bulevardul Regina Elisabeta 7-9, etaj 6, Sector 3, Bucure[ti Tel.: 314.02.35; 314.02.38; 314.02.39 Fax: 314.02.58 ISSN 1221-5597 Tip`rit la Tipografia Romånia liber` Biroul Romån de Audit al Tirajelor a eliberat Certificatul de Audit pentru revista Academia Ca]avencu \n conformitate cu Standardele Interna]ionale de Audit

Internet: http://www.catavencu.ro E-mail: [email protected] [email protected]

spus Ludovic Ludovic Orban? Orban? Da, Da, m`g`rie m`g`rie aa spus drag`, drag`, {ic` {ic` de de la la PNL! PNL! AA zis zis c` c` pentru pentru aa \n politic`, politic`, femeile femeile trebuie trebuie s` s` promova promova \n treac` treac` prin prin patul patul [efilor... [efilor... Deci, Deci, tu tu ce ce la noi noi \n \n partid? partid? Vicepre[edinte? Vicepre[edinte? e[ti e[ti la Bun... Bun... vrei vrei mai mai sus? sus?

Bårfe, [menuri, [u[anele Se pare c` Cozmin Gu[` are un plan. C`ci ce s` faci cånd nu e[ti NN nici la putere, nici \n opozi]ie? Pui de-o urzeal`. Mai ]ine]i minte c` pinifanionul Gu[` a declarat c` sunt aproximativ o sut` de parlamentari din Camerele reunite suspec]i de a fi colaboratori ai Securit`]ii?! Gu[` are surse foarte bune \n SRI [i nu avea nici un motiv s` bat` cåmpii cånd acuza nu unul sau doi parlamentari, ci o sut`, adic` a [asea parte a parlamentului romånesc. Scopul [efului Laviniei {andru coincide cu al fostului s`u [ef, Traian B`sescu: alegeri anticipate! Mai precis, imediat dup` raportul de ]ar`, aceste dosare, care, vorba pre[edintelui, vor aduce „mari surprize“, vor isca [i un mare scandal asupra calit`]ii Parlamentului Romåniei, motiv foarte clar pentru noi to]i de a merge repede la urne [i a sc`pa de securi[tii dracului! Interesant, nu-i a[a? Marian Iancu, cel a c`rui arestare se joac` \n aceste zile, se laud` peste tot c` a ajuns la Ilie Boto[ [i Monica Macovei [i a ob]inut finalmente o p`suire \n dosarul Carom, dosar unde e arestat fostul s`u partener, Ovidiu Tender. Curios e c` unul dintre martorii acuz`rii \n dosarul Carom este nimeni altul decåt Corneliu Iacobov, fost tovar`[ de afaceri al celor doi. Poate asta negociaz` Viorel Hrebenciuc de luni de zile… Ca s` nu mai fie nici o urm` de \ndoial`: Adrian N`stase dorea s` plece cu arme, tablouri [i parlamentari (vreo zece-dou`sprezece buc`]i deputa]i) la Partidul Conservator. Interven]ia decisiv` a avut-o Traian B`sescu, care a dorit astfel s` evite o criz` guvernamental` pån`-n raportul de aderare. Dac` mi[carea s-ar fi produs, N`stase ar fi devenit coleg de guvernare cu C`lin Popescu T`riceanu, c`ruia chiar ar fi putut s`-i vin` la dreapta, ca viceprim-ministru, pe motiv c` Dan Voiculescu a \nceput s`-i caute \nlocuitor lui George Copos, din ce \n ce mai „scårbit“ de cercet`rile DNA.

N

NNN

Lavinia {andru [i Cozmin Gu[`, adic` partidul care a impus deviza „PIN noi \n[ine!” Liviu Harbuz [i-a luat viz` de AmeNN rica valabil` timp de 10 ani [i vrea s-o taie peste Ocean, unde s` nu mai aud` de durere [i \ntristare. C` cea mai mare durere a lui este s` nu-l \ntristeze Parchetul, cånd i-o fi lumea mai drag`, [i s`-l ia la \ntreb`ri despre felul \n care a tocat banul public, cic` pe cåinii maidanezi, cånd de]inea func]ia de pre[edinte al Autorit`]ii Na]ionale Sanitar-Veterinare. Noaptea \n somn, Harbuz aude o voce care \l trage de månec` a[a: jupåne, te cheam` [-un cåine, cel mai necastrat, banu’ ne-a p`pat [i l-a deturnat. De cånd s-a v`zut \n NATO [i, mai ales, de cånd a descoperit ce poate face cu un dosar de informator al fostei Direc]ii a IV-a de Contrainforma]ii militare \n rela]ia cu primul marinar al ]`rii, arma-

NN

ta [i-a luat r`u de tot nasul la purtare. Generali f`cu]i peste noapte fac legea \n armat`. C`t`lin Zisu a ajuns general la 37 de ani [i [ef al Direc]iei Administrative [i Servicii, care controleaz` toate cercurile militare din ]ar`. Singura contribu]ie a lui Zisu la victoria armatei a fost s` organizeze paranghelii la Casa Central` a Armatei din Bucure[ti [i s`-i aduc` pe maneli[ti la nun]ile, t`ierile de mo] [i cumetriile ofi]erilor. Generalul Zisu este måna murdar` a lui B`d`lan, [eful Statului Major General al Armatei. Pentru c` lui B`d`lan [i camarilei lui nu-i ajungeau locurile de dezm`] din Capital` [i \mprejurimi, l-au pus pe Zisu s` confi[te hotelurile militare ale Corpului 4 Armat` Teritorial „Mare[al Constantin Prezan“. Zisu [i f`cut: Zisu a

NN

g`bjit hotelul „C`min“ din Cluj, plus hotelurile militare de la Ståna de Vale [i Vatra Dornei, precum [i c`minul de garnizoan` de la B`l]`te[ti, o superb` sta]iune montan` din Bucovina. |n obiectivele confiscate de B`d`lan [i trecute \n subordinea Direc]iei Administrative [i Servicii comandate de generalul Zisu au loc adev`rate dezm`]uri cu putori [i maneli[ti, la care particip` oamenii lui B`d`lan din fruntea armatei. Acciduzzu Legend` N bårf` pentru care nu b`g`m måna-n foc NN bårf` cu parfum de credibilitate NNN bårf`-beton

Bula demnitarului CATEGORIA

PATUL LUI PROSTGUST Ludovic Orban (vicepre[edinte PNL): „V` recomand s` nu urma]i stilul de carier` politic` al Raluc`i Turcan, al Mioarei Mantale, al Elenei Udrea. Nu trebuie s` trece]i prin patul nici unui [ef, dac` vre]i s` ajunge]i \n func]ii publice importante.“ CATEGORIA

LOVITUR~ SUB COAFUR~ Raluca Turcan (deputat PNL): „Am avut senza]ia c` nu s\nt chiar singur` \n aceast` porc`rie.“ CATEGORIA

Deci, a venit unii s` le dau teren pentru un ApaLand. Au vrut [i ei s`-mi dea ceva, da’ io nu i-am refuzat... Acuma e de icompeten]a Prim`riei Generale s` d`r\me blocurile [i s` scoat` [inele de tramvai ca s`-i punem pe oamenii `ia \n posesie.

GRAMATIC~ CU PREMEDITARE Marian Vanghelie (primar sectorul 5): „Mai are mult p\n` s` aib` puncte de vedere asupra la ce spun eu.“ CATEGORIA

EMIL BOBU

Marian Vanghelie, primarul care prin bun`voin]a examinatorilor din sector s-a pricopsit cu un 5 dar nu mai e membru de partid [i nu intru „Istoria nu este cum este, ci este cum se apele din Romånia s` fie c\t mai bine gestionate [i c\t mai curate.“ în dialog cu cet`]eni care nu au aparte- scrie.“ nen]` politic`.“

CATEGORIA Cosmin Nicula (deputat PSD): PRO{TI, DA’ MUCI CATEGORIA „«Cioara» poate fi considerat` o figur` de stil, c`ci nu exist` semeni de-ai no[tri O DAT~ VEDE NA{UL Miron Mitrea (secretar general care s` zboare.“ MANDATUL FINULUI PSD): „PSD a c`zut \n nas [i s-a rupt.“ Eugen Bejinariu (deputat indepenBogdan Olteanu (pre[edintele Cadent, fost PSD): „Chestiunea lui Adrian merei Deputa]ilor): „Sprijinul na[ului CATEGORIA N`stase este treaba domniei sale.“ T`riceanu a contat \n cariera mea politic` ACESTE CUVINTE NE DOARE [i nu ascund asta.“ CATEGORIA Ana Varga (secretar de stat, MinisCATEGORIA DE VIN~-I ANTURAJUL terul Mediului): „Fiecare dintre noi este o pic`tur` de ap` [i, \mpreun`, form`m Ilie S\rbu (membru PSD): „Iorgo- DIN PU}INUL G|NDIRII van e un simplu cet`]ean, senator, e drept, Eugen Nicolicea (deputat PSD): un r\u. S` depunem cu to]ii efortul ca

CATEGORIA

TATA DE LA SECTORUL 5 Marian Vanghelie (primar sectorul 5): „Eu am venit efectiv cu `sta micu’.“ CATEGORIA

SATELE UNITE ALE ROMÅNIEI Mihail H`rd`u (ministrul Educa]iei): „S` se realizeze m\ndria natal`.“ |ntunericitul

unora le place jaful

academia CA}AVENCU

|n anul de gra]ie pesedist` 2001, un procuror din Oradea a \ndr`znit s` aresteze un mafiot local. Adrian T`r`u, arestatul, era fiul prefectului de Bihor [i mare sponsor al PSD. |n lista (public`) a donatorilor de partid, el figura pe primul loc, cu suma cea mai zdrav`n`. De finan]area sa a beneficiat, \n campania electoral`, dl R`zvan Ionescu, devenit deputat PSD. Deputatul cu pricina era finul lui Adrian N`stase. Recapitulånd, procurorul – pe nume Alexandru Lele – se atinsese de famiglia Na[ului N`stase. Cum un na[ serios nu-[i abandoneaz` rudele, premierul de atunci a ie[it public \n ziua urm`toare – 21 aprilie – [i a declarat la televizor: „Eu nu cred \n dosarele astea care sunt \nchise la Ploie[ti [i redeschise la Oradea“ (T`r`u mai avea un cu totul alt dosar penal, \nc` deschis, la Ploie[ti). La interven]ia complicelui N`stase, T`r`u a fost fulger`tor pus \n libertate (pe 22 aprilie). Azi, tr`ie[te lini[tit \n Chicago, \[i rumeg` c`pi]a de dolari produs` din contrabanda cu combustibili [i \[i g`se[te timp s` editeze [i o gazet` la Oradea, cåt s` dea cu tifla detractorilor. Dac` T`r`u a fost ajutat s` scape, soarta lui Lele a fost diferit`. Nu putea r`måne nepedepsit pentru tupeu, a[a c` au \nceput [icanele: a fost retrogradat, i s-a refuzat o func]ie dup` ce a cå[tigat un concurs [i tot a[a cale de-un an de zile. Dar cum nu se potolea [i se ]inea numai de contesta]ii [i riposte, cineva a decis s` \i administreze o lec]ie decisiv`. A fost pus sub urm`rire penal`. Dosarul i-a fost \ncredin]at unui tån`r procuror, deta[at la

Parchetul General, Cristian Panait. Tån`rul a descins la Oradea ca s` rad` niscaiva perchezi]ii acas` la Lele [i la rude de-ale acestuia. |ntors la Bucure[ti, i s-a cerut s` pun` \n mi[care ac]iunea penal`. Asta era pe 29 martie 2002, adic` exact acum 4 ani. Parchetul General – pe atunci condus de Joi]a T`nase – a [i ie[it, pe la prånz, \ntr-o conferin]` de pres` [i a anun]at victorios c` decizia de declan[are a ac]iunii fusese deja luat` [i c` penalul de Lele este suspendat din magistratur`. A urmat o lovitur` de teatru: Panait i-a anun]at c` nici nu se pune problema declan[`rii ac]iunii penale, neexistånd argumente pentru o asemenea decizie. Au urmat zile grele pentru tån`rul procuror, asupra c`ruia s-au concentrat presiunile [efilor s`i, Ilie Picioru[, Ovidius P`un [i ale mah`rului Joi]a T`nase, care anun]aser` public o decizie administrativ` f`r` a avea suport legal. V` imagina]i c` i-a apucat bå]ul. {i de parc` n-ar fi fost de-ajuns, ca s` fie clar c` nu accept` m`g`rii, Panait a \nchis oficial dosarul Lele cu o rezolu]ie de scoatere de sub urm`rire penal` pe 1 aprilie. O asemenea obr`znicie nu se mai pomenise, a[a c` dosarul i-a fost luat (un abuz pe care, azi, noua lege \l interzice). Dup` cåteva zile, pe 10 aprilie, Panait se sinucide. T`r`u p`r`se[te Romånia pe 18 mai. Ovidius P`un \l ia \n lucru pe Lele.

Au trecut 4 ani de atunci Contra lui Lele s-a depus un efort remarcabil: el a fost cercetat ini]ial pentru abuz, \n spe]a arest`rii lui T`r`u; cum dosarul traficantului T`r`u a fost re-

P`rinte, las-o p-asta cu via]a de apoi! S` spun eu ceva din via]a de dinainte, c` ]i-am citit dosarul [i te cruce[ti, nu alta!

deschis, cu probe consistente, s-a ajuns \n situa]ia paradoxal` \n care Lele era cercetat pentru c`-l arestase pe cel pentru care se emisese un ordin de arestare. Cånd aceast` direc]ie a \nceput s` devin` prea compromi]`toare pentru Parchet, s-au inaugurat noi [antiere: au fost deschise vreo 30 de capete de acuzare diferite, documentate \n 47 de volume. Dintre acestea, dup` 3 ani de cloceal`, PNA-ul a anulat (scoatere de sub urm`rire penal`) 22 de acuza]ii de corup]ie, iar instan]a a restituit Parchetului restul de cauze pentru grave vicii de procedur`. Anul trecut, CSM-ul a dat curs unei sesiz`ri [i a ordonat o investiga]ie privind condi]iile mor]ii lui Panait. Investiga]ia a fost f`cut` de dou` flapsuri numite inspectori (procuror Gabriela Voicu [i judec`tor Violeta Hutopil`) [i a constat \n asumarea exclusiv` a punctelor de vedere ale celor 3 suspec]i c` Reprezentan]ii a dou` institu]ii cu p`reri [i l-ar fi \mpins pe Panait la sinmetode diferite despre p`strarea tainelor ucidere – Joi]a, Picioru[ [i P`un. Deci n-a fost \mpins de nimeni, a fost doar labil. formativ`. Ac]iunea a fost bote- rite de Lele demonstreaz` c` zat` „Sc`ri[oara“ (facsimil 2), presiunea din Parchet asupra la ea urmånd a fi implicate, pe lui Panait a fost uria[`. Pentru Bombele lui Lele lång` SRI, \nc` 6 ([ase) orga- inspectori, dosarul Lele a fost Procurorul suspendat – care nisme. SRI-ului i se cere s` pu- \ncredin]at altui procuror dup` a devenit, \ntre timp, ziarist la n` sub „investigare cu mijloace moartea lui Panait. |n realitate, o publica]ie din Oradea – a so- specifice“ so]ia, p`rin]ii [i so- dosarul i-a fost luat \n ziua \n licitat, [i a ob]inut, acces la do- crii lui Lele (facsimil 1). A fost, care Panait a anun]at scoaterea sarele „de cas`“ care \l priveau, se pare, o nesperat` [ans` pen- de sub urm`rire penal` (facsidin Parchetul General. Aici a tru ni[te oameni simpli, cu do- mil 3); oricum, cei doi se \ncurc` f`cut cåteva descoperiri care, miciliul la ]ar`, s` se califice \n \n declara]ii, se contrazic recizicem noi, vor arunca \n aer ac- persoane care pun \n pericol proc; mai mult, pe 1 aprilie 2002, tuala structur` de conducere a siguran]a na]ional` [i s` pri- sub impactul deciziei lui PanaParchetului General. Sau nu. measc` o asemenea aten]ie din it, P`un \i redacteaz` [efului Noi suntem preg`ti]i pentru partea celor mai redutabile ser- s`u Picioru[ o rezolu]ie din caambele variante. vicii de contrainforma]ii. |n de- re reiese c` Panait a operat pe fini]ia Parchetului [i a SRI-ului un dosar care nu mai era al s`u – condus atunci, ca [i acum, de de cåteva zile. |n aceste conacela[i obedient papagal Timof- di]ii, se impune redeschiderea Azi este evident c` Lele a te – siguran]a na]ional` se anchetei Panait, o anchet` care fost urm`rit pentru c` \ndr`z- identifica cu buna dispozi]ie a s-ar putea ca, acum, dup` ce Picioru[ nu mai este \n CSM, s` nise s` se ating` de o structur` Na[ului N`stase. se desf`[oare mai profesionist. de crim` organizat`, protejat` \n cel mai clasic stil mafiot de A doua descoperire fostul premier Adrian N`stase. Ovidiu P`un este, a lui Lele Gorilele de serviciu au fost pro[i azi, la cårma curorii de la Parchetul General. se refer` la cazul Panait. DaDar nu numai. Ovidius P`un a c`, \n anchete, P`un [i Picioru[ Parchetului General implicat \n campania de neu- au rea[ezat evenimentele \n Istoria acestui personaj este tralizare a lui Lele mai multe a[a fel \ncåt s` elimine suspi- una de succes. Cånd Ceau[esinstitu]ii ale statului \n cadrul ciunea c` ar fi determinat sin- cu a fost \mpu[cat, tov. P`un a unei opera]iuni de urm`rire in- uciderea, \nscrisurile descope- r`mas v`duv \n pozi]ia de general de mili]ie. S-a reciclat repede \n Parchetul General, ca [ef de birou anchete speciale. Adic` acele anchete care presupuneau m`suri speciale Cum ar fi aceea de a semna ordine de arestare pentru bucure[tenii s`lta]i \n båte de mineri, \n 14-15 iunie 1990. Azi este consilierul personal al lui Ilie Boto[. Ce nu se scrie, dar se [opte[te este c` ar fi omul serviciilor secrete la conducerea Par2 chetului. Oricum, atåt el, cåt [i alde Boto[ [i Timofte sunt men]inu]i \n func]ii numai pen3 tru c` a[a vrea un fan al anchetelor speciale, democratul B`sescu.

Poli]ie politic`

Mircea TOMA 1

f i nc `

Nr. 12, 29 martie – 4 aprilie 2006

Parchetul General [i SRI-ul au f`cut poli]ie politic` Cazul Lele. Recapitulare

3

La Sibiu guverneaz` DA, îns` NU Tocmai s-a împlinit un an de c\nd cei peneli[ti [i pedi[ti din Sibiu î[i dau mutual la cap pentru locul l`sat liber în Camera Deputa]ilor de Florin Muntean, amicul lui B`se, devenit director peste sacul de bani numit Transgaz. Pe locul `la, democra]ii vor s`-l pun` pe Constantin Trihenea, o cocot` politic` local`, numai c` pîn` acolo urm`torul pe list` e liberalul Nicolae Petria. Care nu vrea s` se lase dus de pe lista cu suplean]i p\n` nu prime[te un post de vicepre[edinte la ditamai CEC. {eful democra]ilor sibieni, Nicu Neagu, poreclit [i Senatorul Vodcilor, str\nge din m`sele c` n-are ghiul at\t de puternic s`-i dea postul, Trihenic` str\nge din pung` de sc\r]ar ce este, iar [eful politic al lui Petria, Cornel {tirbe], strînge bezele de trimis lui T`riceanu, pe care a cam reu[it s`-l conving` s` îi dea una peste Boc lui Neagu, cu postul lui de deputat cu tot.

Mîinile curate pe epole]ii imacula]i La Inspectoratul Jude]ean de Poli]ie Bistri]a-N`s`ud, rufele murdare se spal` în interiorul institu]iei, dar nu din cauza presei. E o lege nescris`, iar excep]iile nu s\nt permise. Ar complica prea mult procesele de con[tiin]e, [i a[a obosite, ale comisarilor [i acoli]ilor lor. În schimb, c\nd e vorba de afacerile la care s\nt p`rta[i cu bun` [tiin]`, principiul „nu-]i b`ga nasul unde nu-]i fierbe oala“ func]ioneaz` de minune. A[a s-a înt\mplat [i în cazul permiselor de conducere pentru [oferi profesioni[ti, care a cam întors pe dos poli]ia bistri]ean` la mijlocul anului trecut. Comisia de anchet` venit` special de la Ministerul Administra]iei [i Internelor a func]ionat pe post de „Nuf`rul“, iar cei asupra c`rora planeaz` suspiciuni de vinov`]ie se pot bucura lini[ti]i de libertate. Mai ales c` „afacerea“ ce a f`cut obiectul anchetei – eliberarea permiselor de conducere – nu mai cade în sarcina poli]iei, ci în cea a Prefecturii. Domnule Blaga, nu pune]i botul la raportul subordona]ilor trimi[i de la Bucure[ti! La Bistri]a, to]i tigrii se transform` în pisici, dup` un tratament local cu ospitalitate cald`, cald` [i palinc` de Bîrg`u!

Nu vinde]i castrave]i la p`curar {i comandantul poli]iei clujene, Ioan P`curar, freac` ridichea degeaba pe la Inspectorat. {i cînd zicem asta, nu o facem la mi[to. Fostul [ofer al mah`rilor MI din Cluj, ajuns acum [ef peste fo[tii [efi, are suprafe]e importante de sere în comuna clujean` Apahida. Oamenii lui Virgil Ardelean [optesc amuza]i c` primul lucru pe care îl verific` P`curar diminea]a este prognoza meteorologic`, s` vad` dac` recolta la ridichi este periclitat` sau nu. Noi, deloc amuza]i, ]inem s` îi spunem tot lui Blaga c` Clujul a devenit un ora[ „de colec]ie“, cu pietoni nevinova]i strivi]i de tembeli vitezomani, cu proteja]i ai [efilor de la Circula]ie care circul` frecvent be]i la volan, cu bi[ni]arii [i c`m`tarii din Pia]a Unirii ce au supravie]uit guvernelor. Dac` iese ridichea, restul nu conteaz`!

Platon [i Aristotel, un morcov [i-un p`trunjel

4

Cuget, deci subzist

academia CA}AVENCU Nr. 12, 29 martie – 4 aprilie 2006

Aceste interviuri au fost adev`rate, s\nt reale [i vor fi autentice

MARKO BELA: „A[a lideri ave]i c` se jignesc din oficiu!“ Nu trece s`pt`m\na [i apare un romån jignit de afirma]iile UDMR. S` nu uit`m seria Boc, dar nici „linia groas`“ a lui 15 martie. Ungurii oficiali de guvern`m\nt s\nt ]epo[i, c` [i romånii s\nt neserio[i. S` vedem c\t de obraznic e Marko Bela, vicepremier, [ef UDMR [i s` vedem care romån mai sare \n]epat [i zilele astea, zile \n care manipularea se poate face prin meciul Rapid-Steaua, „ungurii de serviciu“ ai ]`rii mersului de melc.

Nu cere scuze poporului Reporter: V` da]i seama, nu plec de la dumneavoastr` p\n` nu cere]i scuze poporului romån. Marko Bela: Eu nu am obiceiul s`-mi cer scuze, v` spun sincer. Rep.: Continua]i cu obr`zniciile! M.B.: Nu, eu din copil`rie am avut aceast` problem`. Nici p`rin]ii nu au reu[it s` m` oblige s`-mi cer scuze. Spun serios acest lucru. |n acela[i timp, ori de c\te ori am f`cut ceva, mustr`rile de con[tiin]` le-am avut, dar dac` p`rin]ii nu au reu[it, nu cred c` politicienii m` vor \ndrepta. De data asta am mustr`ri de con[tiin]` fiindc` nu [tiu c\nd [i \n ce fel am jignit poporul romån. Rep.: Liderii no[tri de opinie, politicienii, ne spun c` \i jigni]i, c` da]i lec]ii privind felul de a vota legea na]ionalit`]ilor. M.B.: A[a lideri ave]i c` se jignesc din oficiu. A[a cum Justi]ia se autosesiseaz` c\nd se \nt\mpl` ceva, politicienii no[tri se autosesizeaz` [i atunci c\nd nu se \nt\mpl` nimic.

Discursul antimaghiar Rep.: De ce este rentabil discursul antimaghiar \n ultimele [ase luni? M.B.: Orice s-ar \nt\mpla, eu nu pot avea interesul \ntr-o confruntare romåno-maghiar`. Nu pot avea interesul unor discu]ii \n contradictoriu, fiindc` eu de la \nceput am spus c` numai prin dialog [i colaborare putem ob]ine anumite lucruri… mi-a[ contesta propria menire, propriul crez dac` a[ accepta acest climat de confruntare. Mie nu-mi folose[te acest lucru. UDMR-ului nu-i folose[te. Rep.: Iar ei v` calc` \n picioare. M.B.: Da, fiindc` aici, \n Romånia, ungurii de care trebuie s` se team` politicienii s\ntem noi [i nu ultraradicalii. Rep.: De ce, s\nte]i par[ivi? M.B.: Nu, noi am avut puterea s` schimb`m anumite lucruri, \ncet-\ncet s` realiz`m anumite deziderate, deci au dreptate din acest unghi cei care-l atac` pe Frunda, c` m` atac` pe mine. Noi am fost eficien]i \n ace[ti ani, f`r` s` m` laud! Ceilal]i au f`cut proclama]ii, au anun]at deziderate, dar noi am realizat ceva. Iar legat de jigniri, v` spun o poveste simpl`… Eu s\nt secui [i am v`zut foarte bine \nc` din copil`rie, bine, \n alt regim, dar reflexele vechiului regim s\nt [i azi treze,

deci, din copil`rie am v`zut cum func]ionarii s-au comportat ca ni[te str`ini cu comunitatea \n slujba c`reia ar fi trebuit s` fie, inclusiv prin necunoa[terea limbii maghiare. Repet, e vorba de func]ionar, nu de omul simplu care are alt` menire, care nu e obligat s` vorbeasc` maghiara. Un func]ionar al statului trebuie s` fie al comunit`]ii. Rep.: Dumneavoastr` personal nu v` d`dea p\ine, nu v` semna actele? M.B.: Cu mine, nu. Eu nu am avut astfel de situa]ii, dar mul]i din secuime, nevoia[i, b`tr\ni, c\nd intr` \ntr-o institu]ie se bucur` c\nd se pot exprima \n propria limb`, nu? Ce s` se mai chinuie \n romån`!

La ce folose[te limba romån`? Rep.: P`i, nu au \nv`]at limba romån`! M.B.: Da, m` rog, romåna se \nv`]a din clasa a doua primar`! Rep.: Bine, dar era o chestie ce v` ajuta \n via]` sau era o impunere de refuzat? M.B.: Mul]i au v`zut romåna ca o impunere. Dar eu cred c` e un lucru bun. Pentru intelectuali a fost [i mai bine fiindc`… Rep.: P`i, ca intelectuali, de ce s` \nve]i o limb` inutil`, o fund`tur`, o limb` ce nu a dat nume \n literatura lumii? M.B.: Uite, noi \n politic` ce am face? Dar s` v` spun altceva, romåna ne-a fost util` \n \nv`]area altei limbi. Romåna are o structur` de baz` bun` pentru \nsu[irea englezei, francezei. Rostul nu este acesta, sigur, iar eu cred c` to]i ungurii trebuie s` \nve]e romåna. Rep.: Bun, dar dumneavoastr`, Frunda, Verestoy a]i reu[it trec\nd peste piedicile astea. Ceilal]i? M.B.: Da, am reu[it. Eu am avut o carier` atipic`. Am scris \n limba mea poezie, eseuri. Iar dup` ‘89 mi-a prins bine [tiin]a romånei. Dar aici nu discut`m doar despre \nsu[irea romånei. Doctori, profesori, avoca]i o cunosc. Dar bolnavului, reclamantului, nevoia[ului \i folose[te mai mult limba lui. Un bolnav care are probleme serioase \[i spune durerea \n limba sa matern`. La fel, omul luat la rost de poli]ie. Are nevoie de comunicare \n limba sa. Rep.: Nu e posibil` selec]ia normal` a personalului, f`r` o lege? M.B.: Acest lucru e reglementat, nu face obiectul legii minorit`]ilor. |n statutul poli]istului, \n legea privind administra]ia public` avem dispozi]ii clare.

Rep.: {i nu s-a \nt\mplat nimic. M.B.: Ba da, dar nu prea mult. Rep.: Vorbim atunci de caren]ele Romåniei, care nu-[i aplic` legile. M.B.: Eu zic c` \n cin[pe ani cu to]ii ne-am schimbat [i c` nu mai s\ntem \n aceea[i situa]ie ca-n ‘90. Dar ave]i dreptate, \n privin]a aplic`rii legilor st`m prost. Rep.: E din cauza felului romånesc de a fi sau din cauza unei chestii inten]ionate? M.B.: Nu cred c` e o inten]ie. Dar \n secuime sau \n alte zone din Ardeal, romånii se \mpotrivesc fiindc` cred c` \[i vor pierde pozi]iile, privilegiile. Un func]ionar care nu [tie maghiara e sup`rat, revoltat, dar trebuie s`-mi pun \ntrebarea: de ce nu a \nv`]at limba maghiar` p\n` acum? Multe situa]ii din astea vin din temeri. |n secuime, noi spunem c` popula]ia maghiar` ar trebui reprezentat` potrivit ponderii sale, or realitatea e c` maghiarii s\nt \n num`r foarte mic. Eu spun c` toat` lumea trebuie s` primeasc` o slujb`, trebuie s` tr`iasc`, dar \ncet-\ncet trebuie rezolvate problemele. Aceste persoane care se \mpotrivesc ce au fost? Au fost beneficiarii unei inegalit`]i. Rep.: Avem aici o lupt` biologic`, a omului care supravie]uie[te, nu? M.B.: Da, dac` concepi func]ia de conducere \n exclusivitate ca fel de supravie]uire [i nimic altceva. Or eu, he-he-he, nu abordez problema din punct de vedere al individului, ci din punct de vedere al comunit`]ii ce are nevoie de lideri ce [tiu bine problema.

Tr`darea UDMR Rep.: UDMR a tr`dat tot: [i Opozi]ia, [i Puterea noastr` romåneasc`, a fost [i cu Coposu, [i cu N`stase, [i cu T`riceanu [i Boc. {i tot nu a]i ob]inut Legea minorit`]ilor. A]i tr`dat degeaba! M.B.: He-he-he! Noi am fost [i cu unii, [i cu al]ii, dar dac` face]i o analiz` ve]i vedea c` unii au fost deja cu al]ii, al]ii au fost deja cu unii, iar de politicieni ce au schimbat partidele s\ntem plini \n Parlament. Fa]` de aceast` agita]ie permanent`, UDMR nu a tr`dat. Noi am avut acela[i loc. De ce am colaborat [i cu st\nga, [i cu dreapta, vede]i, \n Romånia nici nu se [tie care e st\nga [i care e dreapta, fiindc` noi am fost aceia[i. PSD, \ntre ’96-2000, \n opozi]ie, ne-a atacat. Dup` 2000 ei ne-au sprijinit exact pe ceea ce ne atacaser`. Acum tot ei ne atac` pe acelea[i lucruri. PNL-ul [i PDul, \n Opozi]ie, ne-au atacat dur pe problemele rezolvate cu PSD. Mai mult, ei au votat \mpreun` cu PRM, pe vremea aceea. Alegerile din 2004 au dus la alian]a cu PNL [i PD, [i PSD ne atac` pe acelea[i probleme pe care le discutasem pe vremuri. Rep.: Boc nu prea vrea. M.B.: Sigur, dar eu nu cred c`

Marko draghe, p\n-aici, s` [tii... Orice ar fi, tunul `sta io nu-l dau la romåni! Ajunge c\te tunuri a dat colegu’ Verestoy cu cheresteaua.

Boc este, he-he-he, un na]ionalist \nr`it. Orice politician romån are sentimente na]ionale, dar aici este vorba de o campanie electoral` permanent`. Boc [i el. Alian]a nu [tie dac` vor fi sau nu alegeri anticipate, a[a c` Alian]a e \n campanie. Pe de alt` parte, aceea[i Alian]` [tie c` alegerile \nainte de intrarea \n UE s\nt o catastrof`. Fiecare forma]iune vrea s`-[i impun` pozi]iile, iar eu am v`zut pu]in` empatie \n Coali]ia asta. Or partenerii no[tri nu consider` c` partenerii de guvernare ar avea idei, deziderate. Rep.: Ungurii nu au! M.B.: He-he-he. Rep.: S\nt numai obraznici! M.B.: Boc crede c` prin aceast` retoric` poate c\[tiga un segment de popula]ie. Rep.: |l l`sa]i ca pe un nebun. M.B.: Ce s` fac cu el? |ncerc s` discut cu el.

|mp`r]irea ]`rii Rep.: De ce vre]i s` \mp`r]i]i Romånia mea? M.B.: |n ce sens? Rep.: S` v` lua]i banii de pe birurile din maghiarime [i s`-i investi]i \n ce ave]i dumneavoastr`, ungurii, chef, tot \n cai, statui [i [ei. Banii vrem noi s` treac` prin Bucure[ti! S` v` d`m noi s` m\nca]i c\t vrem. M.B.: A[a vre]i? Uite, noi avem c\[tig de cauz`. S`pt`m\na trecut` s-a votat o ordonan]` de urgen]` prin care impozitul pe intravilan va r`m\ne la consiliile locale. Mie mi se pare c` acest deziderat satisface pe toat` lumea. O parte din bani nu trebuie s` treac` prin Bucure[ti, la Bucure[ti se vorbe[te doar mai repede dec\t \n Ardeal.

Perchezi]ie [i corup]ie Rep.: De ce vreau s` v` mai cere]i scuze… la votul cu perchezi]ia lui N`stase a]i fost de un tupeu… c` avem alte treburi dec\t s` vot`m la perchezi]ii… cum adic`, s\nte]i \mpotriva prinderii ho]ilor neamului meu? M.B.: Nu, nu, s\nt \mpotriva presiunii asupra parlamentarilor. Face]i, domnilor, anticipate, alt parlament, sistemul de vot, dac` dori]i! Se f`cea presiune pentru vot deschis, se presupunea c` la vot deschis ar fi ie[it alt rezultat dec\t la vot secret. Asta \nseamn` c` avem o problem`. Unii au presupus c` votul deschis ar fi determinat alt` opinie dec\t \n cadrul votului secret. Ori \n vot secret nu au votat conform convingerilor, ori \n cel deschis ar fi f`cut la fel. E o problem`. UDMR a optat pentru vot secret, apoi, fiecare a votat cum i-a dictat con[tiin]a. Rep.: Cum a votat UDMR? M.B.: Foarte mul]i au votat pentru perchezi]ie. Rep.: Nu a]i dat indica]ii? Nu v-a]i controlat colegii? M.B.: P`i, asta spuneam… e

Dou` monumente ale maghiarimii care la urm`toarele alegeri nu vor fi \n Parlamentul Romåniei: unul pentru c` nu se poate cobor\ de pe soclu [i cel`lalt pentru c` nu se va putea ridica peste pragul electoral cazul s` ne control`m colegii \n astfel de cazuri? Rep.: Da, se intra cu buldozerul \n corup]i. M.B.: Eu cred c` \n cazul lui N`stase nu conta de unde era, opozi]ie sau putere. Dumneavoastr` nu a]i v`zut, ca pres` spun, c` \n astfel de situa]ii nu trebuie s` conteze apartenen]a la un partid? Atunci, lucrurile s\nt simple. C\nd s\nt unii la guvernare, ceilal]i vor fi perchezi]iona]i, c\nd se schimb` roata, fo[tii guvernan]i. S` fiu clar: eu cred c` perchezi]ia trebuie s` aib` loc, dar nu am dat indica]ii… eu nu dau indica]ii! Rep.: A]i vorbit de circ! M.B.: Iar \n ceea ce prive[te circul, da, era circ, s`pt`m\ni \n [ir nu ne-am ocupat de altceva dec\t de perchezi]ia la N`stase. Rep.: P`i, nu era normal? Voia]i s` se opresc` timpul \n loc? M.B.: Nu, nu, dar era cazul s` se ocupe Justi]ia. Rep.: Morar [i Macovei au f`cut un demers ce s-a dovedit greoi de pus \n practic`. M.B.: Eu cred c` o Justi]ie eficient` [i-ar fi f`cut datoria oricum. Pe de alt` parte, \n cazul corup]iei, cred c` trebuie puse pe c\ntar, \n fiecare moment, m`surile pe care le lu`m. Eu s\nt pentru o reform` moral`, v`d fenomene absolut compromi]`toare, v`d c` Parlamentul nu e respectat, v`d lupta [i \n privin]a dosarelor Securit`]ii, or noi, cei din UDMR, am rezolvat problemele astea… La noi, \n UDMR, s-a aplicat punctul 8 de la Timi[oara \nc` din ‘90, un ministru a plecat din func]ie numai din pricina unei b`nuieli, un deputat a plecat c\nd a ap`rut o dovad` de la CNSAS. Noi, UDMR-ul, am parcurs aceste etape de la sine. |n

acela[i timp, noi, ca minoritari, s\ntem sensibili, mult mai sensibili la \ngr`dirile de orice fel ale cet`]enilor. Privi]i, legea Siguran]ei, dac` serviciile ne-ar asculta telefoanele oric\nd, dac` ne-ar intra \n cas` f`r` formalit`]i, nu cred c` lupta \mpotriva corup]iei, motivat` sau nu, \n discu]ii, ar fi mai eficient`. |ntrebarea este dac` pre]ul nu este prea mare. Mereu punem pe c\ntar dou` probleme [i aceast` punere pe c\ntar nu ar trebui s` fie g\ndit` ca obr`znicie. Eu cred c` e nevoie de a asigura un echilibru \ntre eficien]a Justi]iei [i libert`]i.

B`sescu Rep.: B`sescu e de vin`! Arunc` bombe! M.B.: Nu e de vin`! Legile depind de Parlament. Eu nu s\nt de acord cu B`sescu-juc`tor. Mai avem nevoie de antrenori, arbitri. Dac` toat` lumea intr` pe stadion, cine mai judec`?

Verestoy Rep.: Pe Verestoy c\nd ni-l da]i la arestat? M.B.: De ce s` vi-l dau? Are afaceri cinstite [i corecte. Rep.: C` v-a scos pe dumneavoastr` la dou` fripturi cinstite [i corecte, \l ap`ra]i? M.B.: Eu nu am avut nevoie de astea ale lui Verestoy. Eugen ISTODOR

6

mama natur` tat`l alcoolic

academia CA}AVENCU Nr. 12, 29 martie – 4 aprilie 2006

România. Mici fragmente de neant. Cei de sus la job-uri de jos S-a \ntors lumea cu curul \n sus: joia trecut`, fetele alea dr`gu]e care \mpart de obicei, la stopuri, invita]ii, promo-uri, adrese, cartona[e [i h\rtiu]e de tot felul, fuseser` \nlocuite, pe bulevardul I.C. Br`tianu (adic` \ntre Universitate [i Unirii), cu un nene \mbr`cat la costum [i cu un dispozitiv audio la ureche, din care vorbe[ti la mobil [i f`r` fire, [i f`r` telefon. |mp`r]ea ni[te c`caturi care te invitau la un restaurant deschis recent, dar p`rea un fost CEO concediat de la o multina]ional`, neacceptat \n alte multina]ionale pe posturi mai mici pentru c` era „overqualified“ [i care se distra f`c\nd munci mizere pentru c` tot avea str\n[i \n banc` 6 milioane de euro, plus ac]iuni la 2 fonduri mutuale [i bani investi]i pe [ase burse. Probabil \[i parcase [i un Ferrrari pe vreo str`du]` lateral`.

Taxi de Formular 1 S\mb`t`, \n trafic, pe l\ng` magazinul Unirea, am v`zut ar`tarea secolului: un taxi Logan al firmei Total care avea montate la spate, pe portbagaj, aripioare pe care le au, de obicei, ma[inile din Formula 1. Se uita toat` lumea, pietoni, [oferi, pasageri de prin autobuze, ca la urs. Ce s` zic: tipul ori avea mult umor, ori nu avea deloc.

Trending cu trening Special pentru un coleg care se mira c` n-a mai v`zut de mult oameni cu trening [i pantofi, iat` o combina]ie v`zut` zilele trecute la un gagiu: trening gri, din material flau[at, para[ut` blond` (\nf`[urat`-n poliester 100%), pantofi negri. {i ca s` fie sigur c` lumea \l remarc`, iat` [i soneria telefonului: „MUUUUUU!!!…“. La fel de trendy a fost [i doamna cu hain` de piele/vinilin cu bl`ni]`, trening gri cu vipu[c` argintie [i ghetu]e cu toc. Cred c` mergea, totu[i, [i o [apc` din plastic, cu motive florale sau religioase.

Genera]ia Pro Topop N-am avut aparatul foto cu mine, dar cum \n situa]ii din astea nu po]i s` min]i, fiindc` blestemul te va ajunge pe lumea cealalt`, v` rog s` m` crede]i. Deci: acum c\teva zile, pe por]ile unui mare spital din Ia[i intrau doi c`lug`ri. Unul mo[, genul de c`lug`r STAS, cel`lalt mai t\n`r, mai zvelt, cu plete, barb` [i strai negru, lung, m`n`stiresc. Peste straiul negru, lung, m`n`stiresc, t\n`rul purta un fel de chimir lat, tot negru. Din ceva, un fel de imita]ie de piele. Pe chimir era imprimat` o sigl` mare, argintie: „Pro Nutrition“. N-am \n]eles: o fi fost vorba de o reclam` ambulant` la o firm` care produce semipreparate de tip monahal pentru Postul Mare, ceva gen salat` de gr\u[or cu hasma]uchi sau cunoscuta br\nz` c`lug`reasc`? |n cazul `sta, de ce mergea la spital? Pesemne, s` duc` daruri cuiva care p`c`tuise prin \mbuibare.

Ethos, Porthos [i Aramis

reportaj cu ]ara de g\t

Avoca]ii din oficiu

E vineri seara. Ai furat, te-au prins [i zaci \ntr-o celul`, \n arestul Sec]iei X de Poli]ie. Cine o s` te ajute la ora asta?

Secretarele! Cele mai importante, \n tot angrenajul acesta al legii, s\nt secretarele de la Baroul Bucure[ti care repartizeaz` avoca]ii din oficiu pentru cazurile care se ivesc. F`r` ele, e[ti mort ca inculpat, dar mai ales e[ti mort ca avocat din oficiu. Nu e[ti doar tu pe list`: sute [i sute ar vrea s` li se dea cazurile. La barou, cifrele s\nt tragice: pe aprilie s\nt \nscri[i 638 de avoca]i pentru cazurile de instan]`. Consiliera Letzner spune care e problema. P\n` \n martie, programau c\te doi avoca]i din oficiu pe [edin]`. Din aprilie, fiind at\t de mul]i, nu se mai poate [i s-a trecut la sistemul de trei. Marea activitate e diminea]a. Luni, la 9 [i un sfert, sun` telefonul. De la o sec]ie de poli]ie se cere un avocat din oficiu pentru un caz de furt. Doamna secretar` \ncepe s` se uite prin caiet. Apoi formeaz` un num`r la telefon [i spune direct: – La sec]ia 2 mergi acum?… La inspectorul Siru, e o doamn`. Bine! S-a adjudecat. Peste dou` minute, iar sun` telefonul. De data asta de la Parchet. Se d` repede [i cazul `sta. – |ntr-o zi, la Jilava, era un domn care f`cuse deja 18 milioane. {i a mai ap`rut un caz, cu patru \nvinui]i. Putea s` mai

fac` 7 milioane. M-a sunat nervos, c` de ce nu poate s` se ocupe tot el. I-am zis: „Domnule Popescu, nu se poate“. S` [ti]i, lacomi s\nt tot avoca]ii vechi, care au cabinete, societate. ~[tia vor mai mult, vor s` fac` ei tot. Noi avem un principiu: s` d`m la copiii `[tia care abia au intrat acum. S` aib` [i ei. La 10 f`r` un sfert, apare o v`t`mare corporal`. Doamna secretar` \ncepe s` dea telefoane. Unul nu r`spunde, unul are telefonul \nchis, altul nu vrea. Se mai uit` pe list`. – Am o avocat` nebun`. Pe asta n-o trimit. M` \njur` poli]i[tii. La al [aptelea telefon, cineva pare interesat, dar p\n` la urm` refuz` cazul. Abia dup` vreo 15 telefoane cineva e de acord.

Coada Treizeci-patruzeci de persoane se adun`, mar]ea [i joia, pe strada Bati[tei din Bucure[ti. Coada e format` din avoca]i din oficiu care au \ncheiat un proces primit din oficiu, au actele f`cute [i vin acum s` \[i ia banii. La coad` e ca la orice coad`. Ultimul care vine \ntreab`: – Mai e cineva aici? Cine e ultima persoan`? – Eu, zice o doamn`. La coad` stau de la pu[ti, care par s` vin` direct din facultate, la femei \n v\rst`, doamne mature, b`rba]i respectabili. Plute[te \n aer o anumit` jen`. Dup` ce iau banii, cei mai mul]i o zbughesc rapid [i \[i pierd urma \n marele ora[. Din coad` se aude un zumzet profesional: „…Mo[tenitorii… \n instan]`… f`r` revendicare, eu le-am zis… Are din ianuarie f`cute [i nu au venit s` ridice banii…“. Un domn gras, \mbr`cat la costum, se lamenteaz`: „400.000 nu mi i-a dat pe ianuarie. Stau la coad`, poate mi-i d`!“. |n timp ce coada \[i vede de treab`, stau de vorb` cu domnul Gabi, cel gras, care \mi spune cum e via]a din oficiu. E \mbr`-

Minerii au f`cut [i c\teva bune Era doar una din fetele destul de [terse de la Litere, anul 2, venit` cu g\nduri mari \n Capital`: s` termine facultatea, s`-[i g`seasc` un b`rbat, s` se \ntoarc` profesoar` \n Pa[cani, s` ajung` la pensie. Etc., etc. [i a[a mai departe. |n iunie 1990, z`bovise pentru prima oar` \n Pia]`, convins` de o coleg` de la Litere s`-l asculte pe Iisus Cristosul de Marian Munteanu. Acolo au prins-o evenimentele de pe 13-15 [i un grup de 6 mineri care au b`gat-o \ntr-o dub` a poli]iei. |n`untru, i-au dat ciocane [i ciomege p\n` au desfigurat-o. Au b`tut-o p\n` au f`cut-o s` arate a[a cum o vede]i

Domnu’ avocat din oficiu, ave]i ceva de declarat \nainte de pronun]area sentin]ei? Cuum? S` v`-mprumut cincizeci de mii p\n` la salariu? Cererea se respinge! ...{i lua]i-v` dracu’ [i dvs. un deodorant, c` de ]ig`ri Carpa]i v`d c-ave]i bani!

\n poza aceasta din vitrina Asocia]iei Victimelor Mineriadelor. Interven]iile medicilor de la Urgen]`, opera]iile estetice din Fran]a [i Germania nu au mai putut face nimic. Spre ru[inea familiei, a ajuns nevasta unui miliardar francez, care a luat-o din mil`. La 16 ani distan]` de s\ngerosul 13-15 iunie, al`turi de ea [i de Asocia]ia Victimelor Mineriadelor, \nc` mai strig`m: „Vrem r`zbunare!“. Paia]a Universit`]ii

Grup de judec`tori deliber\nd asupra cererii de decontare a abonamentului RATB pe dou` linii [i subven]ionarea ventilelor de biciclet` pentru avoca]ii din oficiu cat la costum, are un telefon mobil scump [i o \nf`]i[are \ngrijit`. – S\nt dosare mici: \ntreruperi, contesta]ii, revizuiri. Astea fac 40 de lei noi dosarul. Apoi… fondurile. Se pl`tesc la 100 de RON fiecare inculpat. Dac` ai peste 3 inculpa]i \n dosar, un milion cinci sute de fiecare. Mai iese de un telefon mobil. Uite, nevast`-mea, care e sus la coad`, are de trei ani un proces, abia acum l-a terminat [i abia acum ia banii. |]i dai seama, trei ani! {i acuma stau pentru 400.000 de lei. {i c\t a luat cel mai mult? – Cinci milioane [ase sute. Dar nu s\nt bani f`cu]i \n luna aia. Mai multe procese se termin`, de[i s\nt \ncepute \n perioade diferite, depui actele c` le-ai terminat [i prime[ti to]i banii \n luna urm`toare. De asta e a[a de mult. |n fine, o avocat` din oficiu

pe care o abordez la tribunal, dar care nu \[i spune numele, \mi zice c` \n cea mai bun` lun` a avut 15 procese. Po]i s` ai o [edin]` slab`, c\nd \n procesele de pe rol exist` avoca]i ale[i. Sau po]i s` ai o zi bun` [i te alegi atunci cu 5-6 procese. Asta \nseamn` bani.

C\teva mituri de pe holurile tribunalelor

lei pe lun`“. Judec`torii se poart` ur\t cu avoca]ii din oficiu. Prodecanul St`culescu: „De multe ori, judec`torii se poart` ur\t cu to]i avoca]ii. Prin duritate, limbaj, gesturi, de multe ori rela]ia \ntre judec`tor [i avocat nu e corect`. Avocatul \ntotdeaun` \ncepe prin a spune: «Domnule pre[edinte…». Ei nu. Pe de alt` parte, cu avoca]ii din oficiu, mai ales dac` s\nt tineri, foarte mul]i judec`tori se poart` cu \n]elegere. Uneori instan]a le d` idei. T\n`rul nu are ochiul format. Mai ales dac` a v`zut dosarul doar cu o jum`tate de or` \nainte de [edin]`, se \nt\mpl` s` scape un decret de gra]iere, un termen dep`[it. {i atunci judec`torul mai le sugereaz` o solu]ie sau se face c` nu a auzit o prostie“.

Avoca]ii din oficiu s\nt slabi! Oficiul e pentru mul]i o fund`tur` \n care s\nt arunca]i de selec]ia natural` a profesiei lor. Nu \[i g`sesc clien]i, nu au surse de venit [i atunci ajung dependen]i de coada din strada Bati[tei, unde, fie c` pierd, fie c` au c\[tigat procesul, primesc cei 40-100 de RON. Prodecanul St`culescu: „Mul]i dintre ei s\nt slabi. Dac` st` la oficiu, fie n-are talent, fie e t\n`r. S\nt [i avoca]i con[tiincio[i. Unii, [tiu cazuri, Alexandru V~RZARU au c\[tigat [i 40 de milioane de [email protected]

teoria constipa]iei

academia CA}AVENCU Nr. 12, 29 martie – 4 aprilie 2006

cuv\ntul care… bejin`re[te grece[te S\nt Istodor [i v` prezint buletinul infrac]ional al s`pt`m\nii: arest`ri: 1 ([eful galeriei Steaua), la tribunal spre arestare: 2 (Patriciu, Iancu), sta]ion`ri la pu[c`rie: 1 (Hayssam), \nvinui]i la DNA 2 ({erban Mih`ilescu, Bejinariu), condamn`ri: 2 (Vlas [i Popa \n dosarul FNA), achit`ri: 1 (Carmen P`unescu), eliber`ri: 1 (Csibi Istvan), sinucideri: 1 (Anghelescu), la congelator, \n a[teptarea \nmorm\nt`rii: 1 (fiul lui Carol II), umfl`ri de ochi: Costin M`rculescu. S\nt tot eu [i v` prezint titlurile de mare m`iestrie ambigu` ale s`pt`m\nii, din Ziua: „Secretele Vulpii“, „Fata f`r` zestre“, „Arsenalul {pag`“, „Rade V\rful“. Talentul titlurilor este sus]inut de munca asidu` a subtitlurilor, ce treptat-treptat \ntrev`d protagoni[tii: [eful serviciilor secrete MI, N`stase, Micky {pag`, Iliescu. S\nt iar`[i eu [i v` indic marile rat`ri: 1) reportajul din Ziua privind lepro[ii de la Tichile[ti (anun]at ca o \n[elare a vigilen]ei oamenilor de ordine, reportajul putea fi f`cut acas`, fiindc` ne prezint` statistici, comentarii; lepro[ii au fost omor\]i de reporter); 2) reportajul

7

din Jurnalul na]ional cu nea Nicu de la Morg` (\n afar` de voma reporterului bine ]inut`, unde e sufletul lui nea Nicu autopsierul? Nu e, nu e nimic din hobby-urile, preferin]ele lui culturale, nimic, nimic din ceea ce ne arat` c` Nicu ne taie pe p`m\nt, nu \n cer); 3) Interviul cu mama lui T`riceanu (\n Evenimentul zilei, at\t de oficial, \nc\t nu spune nimic). Revin \n c\teva r\nduri pentru a v` indica ideile transpirate degeaba: 1) Grecea demis de la Consulatul din Sydney \n Jurnalul na]ional: „Prin faptul c` \ncerc s` v` r`spund la ni[te \ntreb`ri \nseamn` c` \nc` tr`iesc [i de aceea vreau s` dau ni[te semnale \n acest sens“; 2) Bejinariu (tot \n Jurnalul) demisionat ca prostul din PSD, fiindc` N`stase s-a r`zg\ndit: domnule Geoan`, „a]i reu[it s` instaura]i practica dezicerii mi[ele[ti de propriii colegi, a]i instaurat intriga [i arta de supravie]uire \n PSD.“ Are dreptate mi[elul, dar a[a a fost mereu \n PSD; 3) Declara]ia [efului Dracula Park (Adev`rul) c` d` \n judecat` Guvernul. E fascinant cum un Marica, de at\]ia ani, e [eful unei institu]ii n`scute ca s` se pr`bu[easc`.

Nu schimba]i foaia cu mine, fiindc` vin interviul [i poza s`pt`m\nii din Romånia liber` [i Gazeta Sporturilor. Interviul e cu Mitrea: „PSD a c`zut \n nas [i s-a rupt“, „PSD s-a comportat ca un elefant \n farmacie“. Poza este cu Iancu de la Timi[oara [i un poli]ist. Ambii au aceea[i fa]`. Nu [tii care este organul [i care e infractorul. S\nt Istodor [i v` preg`tesc un „{tia]i c`“. {tia]i c`… PD-ul se conduce prin SMS? Boc de la Cluj trimite SMS-uri colegilor de partid despre cum s` intre \n jocul declara]iilor sau nu (Adev`rul). {tia]i c`… Inim`roiu cel gata de dat afar` din PNL a ie[it „la imagine“ \n Evenimentul zilei? V` urez o s`pt`m\n` lini[titoare. S-a trecut la ora de var` doar, iar cifrele s`pt`m\nii s\nt: 5 [i 11. 5 acte sexuale sus]in romåncele c` execut` pe lun`, 11 este num`rul actelor pe care le execut` b`rba]ii lor \n aceea[i lun`. Ziari[ti [i ziariste, voi \n Nu-l vor citi. S` vede]i cum ne-am dat seama. |n dou` numere ce categorie vre]i s` fi]i? ale revistei noastre am scris despre \nv\rtelile generalului S\rbu, directorul Spitalului Militar. La prima or`, toate exemplarele [email protected] vistei Academia Ca]avencu distribuite la cele trei chio[curi de ziare din [i de l\ng` spital au fost cump`rate cu toptanul. Printre cump`r`torii lacomi, cunosc`torii l-au identificat [i pe [oferul generalului S\rbu. Acesta probabil nu a cump`rat de capul s`u mald`rul de reviste, ci la ordin, c` a[a-i \n armat`. Iar ordinul i-l putea da S\rbu, c` el \i e [ef. Pe viitor, ca s` fie absolut sigur c` revista noastr` nu va fi citit` de bolnavi, c\nd se scrie despre el, S\rbu ar trebui s` ordone ca de acum \ncolo s` fie primi]i \n spital numai pacien]ii analfabe]i.

Urmeaz` un text pe care nu-l vor citi pacien]ii interna]i la Spitalul Militar

Cum se \n]eleg pesedi[tii C\]iva deputa]i PSD se \nt\lnesc pentru a pune la cale o mo]iune de cenzur`. Se discut` aprins: – B`i colegi, hai s` mai facem [i noi o mo]iune, ceva, c` m-am cam plictisit. – Facem, de ce s` nu facem? – Hai s` facem ceva pe partea economic`. – E ca [i rezolvat`. – Cum s`-i zicem? – Cui? – P`i, la mo]iune. – Mo]iune de cenzur`. – Da, nene, de cenzur`, c` doar n-o fi mo]iune de coafur`, dar s`-i d`m [i-un titlu. – Ceva cu partea economic`, nu? – Da. – O s`-i plac` lui Gigi. – Becali? – Nu, lui Gigi Voiculescu… – Aha, m-am prins, foarte bun`… – Ce? – Faza cu Gigi Voiculescu. – B`i, hai s` ne concentr`m pu]in pe mo]iune. – Deci, eu zic s` b`g`m ceva cu simptom economic. – Da’ ce-i `la simptom? – Nu [tiu, s`-l sun`m pe Oprescu. – Gata, l-am sunat pe Vanghelie, avem titlu. – Cum \i zice? – Simptoamele unei economii \mboln`vite. – Foarte mi[to. Piticul ]i-a dat titlul? – Da. – Bun Vanghelie, s` treac` pe la casierie! – B`i, sta]i a[a: cum adic` simptoamele unei economii \mboln`vite? – P`i, exact a[a. – O s` se spun` c` noi, pesedi[tii, am \mboln`vit economia… – Normal c` noi am \mboln`vit-o, `[tia de la Alian]` nici at\ta nu s\nt \n stare…

Familia Simpstom Al. C.

8

Marea urnire

academia CA}AVENCU Nr. 12, 29 martie – 4 aprilie 2006

C\nd doi se pat – senza]ionalele voturi ale Academiei Ca]avencu – Pe liberalul Ludovic Orban l-au luat un pic gura [i mintea pe dinainte [i s-a auzit spun\nd c`tre Organiza]ia Jude]ean` a Femeilor Liberale din Alba: „V` recomand s` nu urma]i stilul de carier` politic` al Raluc`i Turcan, al Mioarei Mantale, al Elenei Udrea. Nu trebuie s` trece]i prin patul nici unui [ef dac` vre]i s` ajunge]i \n func]ii publice

E BINE

importante“. Adic`, dac` o dam` vrea carier` politic`, zice Orban, nu trebuie s` parcurg` \nainte un stagiu pa(r)t-time pe l\ng` [efi. Ludovic Orban a folosit at\t de pu]ine nuan]e, \nc\t problema simte nevoia unor dezbateri [i necesitatea unui vot: E bine sau nu e bine s` treci prin patul [efului?

ten]`. Deci, din punctul meu de vedere, \ntrebarea e alta: e bine s` fii competent` cu [eful t`u? P`Drago[ BUCURENCI Nu numai c` poate face bine rerea mea e c` da, e bine s` fii la carier`, dar poate fi de-a drep- competent` cu [eful t`u, dar s` Dan STANCIU tul pl`cut s` treci prin patul [efu- nu afle so]ul. Cercet`torii americani sus]in, lui, mai ales dac` se-ntâmpl` ca \ntr-un studiu recent, c` trecerea nevasta lui s` nu fi trecut \nc` de prin patul [efului poate avea eprima tinere]e. Faptul c` Ludovic fecte nedorite asupra organisOrban n-a sim]it nevoia s` treac` Ioan T. MORAR prin patul nici unui [ef pentru a Nici vorb`. Nu trebuie s` treac` mului. Concluziile lor se bazeaz` ajunge \n func]ia actual` mie \mi prin patul [efului. Numai dac` nu pe analiza comportamentului a spune lucruri foarte triste despre cumva so]ul ei e vreun [ef [i el. 12 [obolani (masculi [i femele), nevestele [efilor lui Orban. Sigur, mi se pare c` legea h`r]u- care au fost \mp`r]i]i \n dou` gruirii sexuale, a[a cum se aplic` ea puri, cei din primul grup fiind pu[i în SUA, e absurd`, retezînd orice s` treac` prin patul [efului, pe c\nd Gabriel DROGEANU Sincer, mi se pare OK s` treci „\nfiripare de sentiment“, dar nici celor din al doilea grup li s-a recoprin pat. |n dormitor, dac` dai cu super-macho-ismul românesc (bal- mandat s` r`m\n` pe loc. La \nun Pronto pe mobil` sau dai foc la canic, de fapt) nu e o variant`. „Tot cheierea experimentului, s-a cono lum\n`ric` dup` ce aerise[ti ce poate fi cump`rat e prea ieftin“ statat c` [obolanii din lotul TPP{ bine, e chiar agreabil. C` doar n-o – spunea un poet. Un foarte bun („Trecu]i Prin Patul {efului“) prezentau o cre[tere a tensiunii infi mai bine s` treci prin buc`t`- poet. traoculare, transpirau abundent rie, unde ri[ti s` se-mput` hai\n zona cozii [i chi]`iau moldovenele de la o ceap` c`lit`, prin ga- Simona TACHE raj, unde te umpli de ulei, ori prin Nu e bine [i, \n special, nu e ne[te, \n vreme ce [obolanii din debara, unde cine [tie de c\nd n-a bine pentru [efu’. P`i, ia imagi- lotul NPP{ („Netrecu]i Prin Patul mai [ters nevast`-sa p\nzele alea na]i-v` urm`toarea conversa]ie: {efului“) n-aveau nici pe dracu’, de p`ianjen. {efu’: Nu]i, adu’, drag`, dou` ba chiar le sclipeau ochi[orii c\nd cafele! Nu]i: Poftim?! Cum \]i erau introdu[i \n labirint. permi]i, drag`, s` m` umile[ti?! Daniel GOACE Nu e chiar obliga]ie, \ns` nu e Dup` ce c` sfor`i ca un nesim]it, r`u ca angajata s` treac`, chiar [i mai vii [i cu preten]ii de-astea de numai o dat`, prin patul [efului. neam prost! Nu-]i aduc nici o M`car curiozitatea s` [i-o satis- cafea, ia uite la el, ce, nu po]i s`-]i iei singur?! {i vezi c` au venit Iulian T~NASE fac`, dac` nu altceva… ni[te faxuri pentru `ia de la marNu [tiu, nu-mi dau seama cum keting, c\nd treci cu cafelele s` le e s` treci prin patul [efului, c`ci Marius BOR}EA nici unul din [efii de la Academia Ludovic Orban a zis un lucru la[i la ei, te rog! pe care \l g\ndesc mul]i, dar niCa]avencu nu e genul meu. |n meni nu l-a mai spus. Din p`cate schimb, pot s` v` spun cu m\na pentru el, \i lipsesc dovezile. Dac` pe – ca s` nu zic mai mult – c`, dovezile lipsesc, ceea ce a spus odat`, c\nd eram mai t\n`r mi-a este calomnie. Iar calomnie = „a Alexandru V~RZARU trecut prin pat fiica unei [efe, [i spune lucruri neadev`rate despre Iat` genul de chestiune care n-am ce s`-i repro[ez. Altfel, nu cineva“. Prin urmare, Orban a prinde bine la [efi. Oricum ai r`s- m` deranjeaz` ca angajatele s` spus un neadev`r. Dac` ce a spus punde, rezult` c` [eful e [ef. Cum treac` prin patul [efului, cu conel este un neadev`r, care e ade- s` ocole[ti treaba asta? Oare spu- di]ia ca oamenii s` pun` la b`taie v`rul, frate? Logic, adev`rul e c` n\nd c` mai exist` posibilitatea [i suflet, nu doar carne. Dac` draElena Udrea ajunsese consilier` s` treci prin patul [efului, iar [e- goste e, sexul \n patul de la birou la Cotroceni pe criterii de compe- ful s` nu [tie de asta? chiar nu mai conteaz`.

S~ FIM CU B~GARE DE SEAM~

NU E BINE

NU {TIU, NU M~ DERANJEAZ~

E BINE {I NU E BINE

NU M~ DERANJEAZ~ Alexandru DU}U Dragii mei, eu am \ncercat p\n` acum s` m` realizez profesional trec\nd abuziv prin patul meu. Adic` st`team tol`nit mo]`ind p\n` pe la unu ale amiezei. Ba uneori tr\nd`vesc pe divan c\t e ziua de lung`. Recent, dup` modelul americ`nesc de workaholic, mi s-au pus paturi [i la slujb`. Dar nu ca s` mo]`i asemeni softi[tilor indieni de la Microsoft dup` 25 de ore de munc` pe zi. A[a c`, \n principiu, nu m` deranjeaz` s` trec, ba chiar s` \nt\rzii \n vreun pat, fie el [i al [efului. Important este s` nu m` deranjeze cineva cu prezen]a, c` nu am un somn bun dac` \mpart cu cineva aceast` pre]ioas` institu]ie, patul.

NU M~ ODIHNESC Alin IONESCU Eu am trecut de c\teva ori prin paturile [efilor mei, cele cump`rate pe banii firmei [i instalate la redac]ie pentru somnul de dup`-amiaz`, [i nu prea m-am odihnit. S\nt puse total aiurea acolo \n hol. Vara e prea cald, iarna e prea frig, doar toamna [i prim`vara po]i s` dormi c\t de c\t omene[te \n ele, dar odat` cu \nc`lzirea global` [tim cu to]ii c` anotimpurile astea au disp`rut. P`i, ce facem, domnu’ Mihaiu, ne batem joc de somnul redactorilor? Vine omu’ la serviciu [i nu poate s` doarm`. S-a pl\ns [i nea Vergilic`.

pe tinerele colege s` nu treac` prin patul [efului. |n primul r\nd, e [i el un [efule] prin PNL [i, \n calitatea asta, [i-a t`iat singur macaroana \n fa]a fetelor. {i apoi, pentru cine vrea s` fac` politic`, despre care [tim cu to]ii cum este, trecutul prin patul [efului ar fi fost o prob` practic` edificatoare.

DEPINDE

Nicolae-Ionu] SÅRBU Nu s\nt \nc` [ef, caz \n care votul meu ar fi fost, de cele mai multe ori, un „Oh, Daaa!“ hot`r\t. A[a, cred c` ar trebui s` fie \ntreba]i(te) cei (cele) care trec prin patul [efelor/[efilor. {i, desigur, [efii/[efele \n cauz`. {i mai cred c` dac` \nt\lnirea e liber consim]it` [i ambele p`r]i s\nt satisc`f… satisf`cute, este foarte bine. Dac` partea mai mic` urm`re[te s` creasc` prin, hmm, cre[terea p`r]ii mai mari e doar o tranzac]ie veche de c\nd lumea [i e OK. Dac` \ns` [eful/[efa [i-a impus pumnul de vedere doar pentru c` putea, e foarte r`u [i Alexandru C~UTI{ Ludovic Orban a gre[it ca poli- chiar penal de r`u. |ns` am o \ntician [i ca b`rbat c\nd le-a sf`tuit trebare: dac` penelisdele vor o

E NECESAR

carier` sub Orban, tre’ s` treac` pe masa acestuia?

VOTUL LUI MATEI C`t`lin MATEI V` prezint ultima mea inven]ie de 100 de euro. Este handsfree-ul anti-radia]ie din kevlar. Este format dintr-o bar` de o]el inoxidabil, un paravan din \mpletitur` de kevlar [i dou` goarne

care transmit sunetul la [i de la om la telefon. Cel mai important, este complet wireless, de[i trebuie ]inut cu ambele m\ini din cauza greut`]ii foarte ridicate, iar telefonul trebuie prins de ceva cu un dispozitiv special pe care nu l-am inventat \nc`.

natura de noapte

academia CA}AVENCU Nr. 12, 29 martie – 4 aprilie 2006

culta noastr` cea de toate zilele Popa de la Secu Vichentie, p`rintele stare] de la M`n`stirea Secu din jude]ul Neam], e popa gol, ca s` m` exprim a[a. Cînd ia un pahar de vin în plus, Vichentie se dezbrac` de haina preo]easc` [i r`mîne civil pu[c` pentru a le ar`ta musafirilor c` este un bun interpret al bancurilor cu poli]i[ti, cu popi [i cu prostii. Cum ce prostii? Prostii cu el

9

[i ea, cu ea [i el, m` rog, prostii, nu ne face]i s` d`m detalii c` ro[im! Vichentie bea cot la cot cu invita]ii ale[i pe sprîncean`, rîde [i glume[te, dar nu uit` c` are [i probleme importante de rezolvat, a[a c` pune mîna pe pix [i pe hîrtie [i scrie de ce ar mai avea el nevoie la m`n`stire. Cî]iva dintre vizitatorii care au avut onoarea de a fi pofti]i la mas` de p`rintele stare] au

aflat c` la Secu ar mai trebui o ma[in` de teren, pentru a renun]a la mersul apostolicesc pe jos, ni[te calculatoare [i laptop-uri, pentru m`t`nii, [i o instala]ie de sonorizare. De sonorizare [i nu de ascultare. Cînd nu muncesc pentru ca p`rintele stare] s` aib` ce s` le pun` pe mas` invita]ilor, c`lug`rii se roag` la Dumnezeu s` salveze p`durea cu care a fost împropriet`rit` m`n`stirea [i în care, din ordinul p`rintelui stare], fiecare î[i bag` drujba cînd are chef. Poate [tie cineva un preot care s`-i citeasc` lui Vichentie [i s`-l pun` un pic sub ascultare. Cuvio[ii Dezmierdarie [i Mahmurie

Aventuri \n viile Patriarhiei de la Jerc`l`i |n ziarul Prahova din 23 ianuarie a.c. ne-a s`rit ca broasca-n ochi articolul „2.000 de c`r]i de cult \n slavon` [i sute de icoane vechi vor fi salvate la M`n`stirea Jerc`l`i“. Vor fi salvate de la M`n`stirea Sinaia care va s` zic`, ai c`rei c`lug`ri s-au \ntrecut pe sine s` pun` la ad`post c`r]ile [i icoanele de la Jerc`l`i, \n vremurile prigoanei comuniste. De peste 30 de ani, valorile salvate stau bine mersi la Sinaia, iar acum, c`lug`rii de la Jerc`l`i zic c`-[i salveaz` odoarele, dup` ce ele au fost deja salvate de fårta]ii lor \ntru credin]`. Jerc`l`ii au fost la \nceput un schit, unde patriarhul Iustinian [i-a f`cut cas` de vacan]` \n via Patri-

arhiei, cea \n care se produce vinul de \mp`rt`[anie, atåt de drag inimii, dar mai ales preafericitei pipote a lui Teoctist. Ast`zi, via este p`storit` de stare]ul Cleopa. Informa]iile despre Cleopa se bat cap \n cap atåt de violent, \ncåt te-apuc` realmente råsul, dac` te-ar ispiti necuratul s` le dai crezare. Cånd a fost zgornit de la Facultatea de Teologie din Sibiu, studen]ii au cobit c` stare]ul Cleopa s-a dedat la felurite afaceri pidosnice. Iar cånd a fost [utuit de la Teologia din Bucale, o alt` genera]ie de studen]i a clevetit c` stare]ul s-a spovedit sub rochia unei studente. Apoi, ca s`-[i mai nuan]eze oleac` existen]a, Cleopa a s`vår[it urm`toarele semne [i minuni: a f`cut s` verse mir un num`r de 38 de icoane; a våndut la suprapre] mir adus din Grecia [i de la Ierusalim; a f`cut rost de o icoan` cu Maica Domnului, socotit` drept f`c`toare de minuni, dintre care cea mai clar` minune este c` produce bani c`c`l`u, l`sa]i de fraierii care o ador`. Dat afar` de la Jerc`l`i, \n urm` cu ni[te ani, Cleopa s-a \ntors triumfal la locul faptei ca vier [i paharnic. |n aceast` calitate, Cleopa \i spal` picioarele patriarhului dup` obiceiul apostolic, cånd se abate pe aici, [i Teoctist se abate destul de des. Iar dup` ce patriarhul pleac` la ale sale, la sfånta m`n`stire se \ncing chefuri de neuitat, cu notabilit`]ile prahovene, iar sp`l`torul de picioare Cleopa ud` mesele musafirilor cu vinul de \mp`rt`[anie. Cuvio[ii Izvestie [i Scånteie

bursa [p`gilor La ANOFM se desf`[oar` Opera]iunea Portbagajul, portbagajul de carne P\n` s`pt`m\na trecut` am avut impresia c`, dac` vrei s` devii func]ionar public, te cost` o avere. Fals, nu e deloc scump, trebuie doar s` cuno[ti ma[in`ria uns` de PSD, care func]ioneaz` perfect [i acum, chiar [i cu [p`gi mici, c` s\nt bune [i astea c\nd nu mai e[ti la putere. {paga mic` trece de la un candidat pentru un post public \n bra]ele unui func]ionar de la AJOFM-uri (Agen]iile Jude]ene ale Ocup`rii For]ei de Munc`). Iar de la AJOFM-uri, pe rela]ii de colegialitate, ajunge sus, \n bra]ele unui func]ionar de la ANOFM (Agen]ia Na]ional` a Ocup`rii For]ei de Munc`). La Bac`u e poate cel mai ieftin, e perioad` promo]ional` la angaj`ri pe posturi publice. Po]i s` devii func]ionar public pe baza unui portbagaj de ma[in` plin cu carne, dar s` fie carne bun`, macr`, calitatea I. Te duci cu carnea la AJOFM Bac`u. Rup din ea o halc` hienele b`c`uane din AJOFM, iar restul trimit la Bucure[ti, s` se \nfrupte [i leii de la ANOFM, care iau decizia final`. Acum, la AJOFM Bac`u, departamentul Resurse Umane e condus de doamna Ro[u, care, a[a cum arat` [i numele, are un trecut foarte ro[u, la Comitetul Jude]ean de Partid. La ANOFM, departamentul de Resurse Umane e condus de domnul Marian Oprea, al c`rui trecut e albastru ca trandafirii PSD-ului. |n departamentele lor, porci, vi]ei, oi proasp`t sacrificate se re\ncarneaz` brusc \n competen]i func]ionari publici, proasp`t angaja]i.

Sfor]a de munc`

10

tunul Drag`, am \n]elescatodic c`

academia CA}AVENCU Nr. 12, 29 martie – 4 aprilie 2006

Anacronica TV |mi cer buze! Dup` aproape doi ani de zile de absen]` ca telespectator, m-am uitat fix 10 secunde la Profe]ii despre trecut cu Mihai Codreanu. 10 secunde este cam pu]in pentru o emisiune cu accente dramaticpolitice. Dar cum po]i s` te ui]i la Profe]ii c\nd primul lucru pe care \l observi la emisiune este c` Mihai Codreanu nu are buze deloc? Timp de 10 secunde, c\t a insistat cadrul pe prezentator, am r`mas pironit cu ochii \n ecran, dup` care am schimbat rapid. Adic` nu numai c` Mihai e complet lipsit de orice zon` rozalie care s` anun]e prezen]a acelor mici excrescen]e. Dar gura p`rea format` din doi melci lipi]i picior \n picior, care se mai g\dilau \ntre ei din c\nd \n c\nd. {i din c\te am observat, prezentatorii de televiziune din Romånia nu prea au buze. Mircea Radu e cam la fel, dar are gropi]ele alea care distrag. {i ce e cu faza asta, s` nu ai buze ca prezentator? La c\t \i machiaz` fetele alea, buzele s\nt oglinda sufletului lor, nu?

C`t`lin MATEI

Discovery Travel & Living Las Vegas Prietena mea se uit` numai pe Discovery Travel. Cum prinde pu]in telecomanda, pac, televizorul pe Travel & Living. Din c\te am \n]eles eu, canalul respectiv se adreseaz` oamenilor c`rora le place s` se uite cum se plimb` al]i oameni prin lume. Spre exemplu, exist` un serial despre un tip care se plimb` prin buc`t`riile mapamondului. Miercuri sear`, individul a nimerit \ntr-un restaurant extrem de exotic. Chi[u cu homarii lui pr`ji]i la flac`ra autogenului e mic copil... Era vorba de un local unde m\ncai pe \ntuneric total, chipurile ca s` sim]i mai bine gusturile [i mirosul. Chelnerul avea un vizor cu infraro[ii, da’ tot mai v`rsa din sticla de vin ro[u pe clien]i. Foarte interesant, doar c` la noi ar fi imposibil de pus \n practic`. V` imagina]i din ce resturi ar fi f`cut` pizza aia [i cum ar mai l`tra pe \ntuneric carnea din c\rna]i? Ca s` nu mai vorbesc de ciunga lipit` de p`rul domni[oarei [i portofelul lips` din haina de pe sp`tarul scaunului la aprinderea luminii.

Maurice Travel

trampa [i ecranul ★ M` uitam la emisiunea lui Dan C. Mih`ilescu [i din frustrarea mea de om care nu prea cite[te c`r]i \n ritmul \n care o face Dan C. a izvor\t urm`toarea m`g`rie pentru care \mi cer scuze, dar mi se pare irezistibil`: „Domnu’ Mih`ilescu, da’ mai pune]i [i dumneavoastr` m\na pe un CD!“. ★ Imagina]ia copywriterilor din Romånia are o limit`. Ciobanii [i l`utarii. A mai ap`rut o reclam` cu ciobani care \[i plimb` oile apel\nd la un anumit model de ma[in` de transport de marf`. Mi se pare, a[a, c` orice reclam` ar trebui s` creezi \n Romånia, o rezolvi apel\nd la oi [i la ciobani. Am impresia c` trend-ul nu mai e s` ajungi creativ apreciat, ci creator popular. ★ E un concurs la TV la care ai [anse s` c\[tigi dac` trimi]i linguri]e \n plic. Dup` ce am trimis capace, ambalaje [i etichete, acum trimit [i linguri]ele. Deci oamenii `[tia au de g\nd s` refoloseasc` totul. |n cur\nd or s` \mi cear` [i s\mburii din compot. ★ Cel mai mare microfon din lume se folose[te la B1 TV. Adic` m-am uitat la concerte, m-am uitat la studiouri de \nregistr`ri, la Etno TV, dar un microfon de aproape 50 de centimetri lungime nu am v`zut dec\t la B1 TV. Trebuie s` \l ]ii cu dou` m\ini ca s` nu obose[ti. Sau poate nu e doar microfon, poate pe acolo emite televiziunea B1 TV. ★ La emisiunea de calculatoare de la B1 TV, care se nume[te Upgrade, numele vorbitorilor s\nt trecute \n partea de jos a ecranului sub forma: „Claudiu Upgrade“ sau „Mircea Upgrade“. Poate a[a au ei func]iile. Pe [eful lor \l cheam` „Ionel Device Manager“. Iar pe femeile u[oare chemate \n redac]ie le-ar chema: „Plug and Play“. ★ Lori a f`cut din emisiunea ei de pe Acas` TV un prilej ca s`-i aduc` la televizor pe ni[te c\nt`re]i autentici la ]ambal cu linguri, precum dl Nervus care, \n timpul liber, avea fonc]ia de buliba[` \ntr-un sat din Teleorman. Nervus, un artist cu imagina]ie, [i-a ales o so]ie cu nume special, pe numita Vitrina. M` g\ndesc c` [i numele a contat mult pentru Nervus atunci c\nd [i-a ales nevasta. S-o fi g\ndit c` dac` vine seara mai cu chef [i sparge Vitrina, nimeni n-o s`-l poat` acuza de violen]` conjugal`. Iar c\nd o fi s` nasc` Vitrina, Nervus ar putea s`-i boteze pe puradei {ifonier, Recamier, iar `leia mai mici s`-i spun` Noptiera. Dac`-i place suficient de mult sexul, nici n-are sens

s`-[i mai cumpere mobil`. ★ L-am v`zut pe N`stase pe Realitatea TV d\nd o declara]ie din postura de simplu participant la nu [tiu ce dezvelire de statuie pe la Ploie[ti. Geoan` [i Iliescu veniser` [i ei, dar st`teau \n fa]`, la categoria vedete, \n timp de Adrian era \nghesuit cu poporul mai \n spate. Am impresia c`, mai nou, N`stase iese din cas` diminea]a, \i urm`re[te pe-`[tia doi ca s` vad` unde se duc [i se ]ine dup` ei ca s`-i h`r]uiasc`. S\nt convins c` dac` Geoan` [i Iliescu ar fi invita]i s` taie vreo panglic` la o nou` fabric` de stru]i, N`stase s-ar deghiza cu pene & fulgi [i ar b`ga capul \n cadru printre umerii bo[ilor, pentru o declara]ie mic`. ★ Am observat c` de la o vreme am \n grila de programe un post chinezesc: CCTV9! Se vorbe[te \n englez` [i seam`n` c\t de c\t, chiar [i la gesturile prezentatorilor, cu televiziunile romåne[ti. Cine [tie, poate c` \n cur\nd \[i va deschide o filial` [i pentru chinezii din Romånia. Nu trebuie s` fie mare, ajunge [i una scund`. Condus` de Cristoiu. {i va detrona OTV \n topul televiziunilor cu cele mai mici studiouri, c`ci una e s` emi]i din ditamai garsoniera, alta dintr-un simplu geamantan. ★ Invitat la emisiunea lui Andi Moisescu, Apropo TV, s` vorbeasc` despre Liviu Negoi]`, un tip de la ProSport a zis c` [tie el c` „Negoi]` \n tinere]e ar fi cochetat [i cu… biip!“. Exact: b`ie]ii au b`gat bip din montaj peste numele pe care noi i l-am citit clar pe buze: Laura Andre[an. Cred c` pe undeva s-a exagerat, mai d`-o-n Laura Andre[an de treab`! ★ Vrem, nu vrem, avem [i TVRM pe cablu. Fiind [i el pe cablu, a ]inut s` celebreze \ntr-un fel calificarea a dou` echipe romåne[ti \n sferturile Cupei UEFA. Cum? Cu imagini, evident. La Steaua au avut o caset` video, destul de bine p`strat`, cu finala de la Sevilla, din ‘86. Pentru Rapid au avut secven]e de la un meci cu Dinamo, de prin ‘99. Jucau Lobon], Lupu, Lupescu [i Florentin Petre. Care o fi fost criteriul dup` care au ales acea partid`, n-am \n]eles. Totu[i, e un pas \nainte. Nu de alta, dar m` g\ndesc c`, dac` mai era Tele 7 abc, d`deau cartonul `la cu „Grev`, nu ne-au pl`tit de trei luni“, pe care ad`ugau un sincer „Le dorim succes b`ie]ilor no[tri \n Cupa UEFA“. ★ Dau s\mb`t` pe Realitatea TV, \l v`d pe B`sescu \n direct, de la Cluj-NaBoca. M` mai \nv\rt prin redac]ie, dau la meciul de handbal Steaua-Zagreb, transmis \n direct de PRO TV. |n tribun`, acela[i B`sescu. S`-nnebunesc, nu alta. Eu ca eu, dar s`-i vede]i pe gagiii `ia din

televiziunea este cu totul altceva! Deci, mai bine facem emisiuni proaste cu Cabral [i Costi Ioni]` dec\t s` mergem la [u[e de prost gust cu Mito[eru [i Florin Salam.

Loredana Groza [i Stela Popescu, dou` stele care ]in mor]i[ s` fac` altceva dec\t meseria pentru care le-a \ndr`git publicul: de la meseria de c\nt`rea]`, respectiv actri]`, au trecut la meseria de prezentatoare, respectiv prezentatoare jurul lui, care \ncepuser` deja s` vorbeasc` \n m\nec`, s`racii… ★ Am v`zut pe Discovery un documentar (mai exact, dat` fiind tema, ni[te buc`]i de documentar) cu un rechin care con]inea buc`]i dintr-un nene sau o tanti. Un Rekinder Surprise, adic`. Mi-am amintit, astfel, c` \ncepe perioada de umblat dup` miel, c\nd trebuie controlat dac` \n burta animalului cump`rat din pia]` nu se afl`, cumva, buc`]i de nene din Japonia. ★ La Discovery, un episod din serialul Detectivii legendelor. Am urm`rit, de fapt, un documentar despre Vlad }epe[ – luminatul nostru voievod care a inventat supozitoarele din lemn de esen]` tare – [i am v`zut \nc` o dat` c` e greu s`-i sco]i din cap occidentalului, fie el [i realizator de emisiuni la Discovery, romanul Dracula [i filmele cu vampiri [i v\rcolaci de la Hollywood. „Cum, n-a tr`it \n Transilvania? N-a b`ut s\nge?“, tot \ntrebau ei ca fraierii. Se vede treaba c` n-au documentat suficient la fa]a locului. Ar fi v`zut c` \n Transilvania trebuie s` fii chiar cretin ca s` bei s\nge c\nd exist` at\ta p`linc`. ★ {ti]i reclama aia la o past` de din]i, cu actorul `la enervant, din Secretul Mariei; ei bine, l-am prins pe respectivul \ntr-o secven]` dintr-un episod. Avea

p`rul mai crescut, cu clampete peste urechi, [i ]inea un pistol \n m\n`, \ndreptat asupra unei dudui. Cred c` \n acele clipe tocmai o interoga: „Zi, m`, de c\nd cump`rarea unei paste de din]i a devenit o op]iune dificil`, m`?“. ★ Cic` la \nmorm\ntarea lui Anghelescu au participat [i ni[te fal[i popi. La Observator, materialul a purtat titlul „Preo]i cu timbru fals“. Nu mi-am dat seama cum au fost recunoscu]i respectivii ca fiind ni[te impostori – pentru mine, nimic nu seam`n` mai mult cu un cet`]ean b`rbos dec\t alt cet`]ean b`rbos. Pesemne, vreun oficial de la Patriarhie s-o fi apropiat pe la spate de respectivii, ]in\nd \n m\n` o lamp` cu ultraviolete, [i o fi v`zut c` holograma de pe anteriu nu-i \n regul`. ★ }ine]i minte campania aia, de lipit peste tot, pe geamuri, pe case, chiar pe ma[ini, inimioare ro[ii inscrip]ionate cu „Maggi“? Ei, am v`zut la televizor c` s-a reluat. Prin urmare, ne a[teapt` iar pete de culoare (ro[ie) pe griul mohor\t al ora[elor romåne[ti. Totu[i, cred c` mai bine s-ar fi b`gat chestia asta \nc` de prin iarn`, fiindc` inimioarele alea din plastic ar fi lipit cr`p`turile din geamurile locatarilor [i n-ar mai fi intrat criv`]ul at\t de lesne prin ele.

ministerul p`rerii na]ionale

tupeu 2006 Gigi e pe Becali mari Ce bine c` se face cald: \n cur\nd, vom sta din ce \n ce mai pu]in \n fa]a televizorului. {i atunci, numai la meciuri. Astfel, nu vom mai putea asista ca acum, c\nd e frig, la m`g`riile celor ale[i sau din opozi]ie, pentru c` seara, c\nd noi, poporul, ne vom \ntoarce de la terase, vom g`si pe televizor numai K1, a opta reluare la filmul Ghea]` verde (ceva cu ni[te diamante, da’ nu ale lui Udrea) [i cel mult pe Sabbagh arest\nd ni[te prostituate \n fundul gol [i cu o [oset` de un fel [i alta de alt fel. {i uite-a[a o s` se duc` pl`cerea de a afla ce [mecherii a mai f`cut PD-ul cu votul primit acum doi ani \n toamn`, ce porc`rii va mai face Justi]ia cu alde nea V\ntu [i Becali [i cum s-a f`cut dreptate \n ]ara asta d\ndu-i un plus de [apte ani elvisului de Ioana Maria Vlas. Aici e Tupeul, aici e Tupeu: Tupeu 2006 (3 puncte): Justi]ia. „Ave]i ceva de spus?“ – a \ntrebat-o judec`torul pe Ioana Maria Vlas acum o s`pt`m\n`, dup` ce i-a mai dat [apte ani de \nchisoare. „V~ MUL}UMESC!“ – a r`spuns doamna. Este cel mai mi[to r`spuns public dat vreodat`, dup` memorabilul

„Lua]i de aici!“, adresat de Andone \n ’89 tribunei oficiale. „Ave]i ceva de spus, domnule V\ntu?“, ar trebui \ntrebat [i nea Sorin. Numai c`, \ntre timp, cine s-a f`cut prieten cu fostul patron al Ioanei Maria Vlas? GIGI! Care a ie[it din nou curat, pentru c` instan]a a decis s` nu porneasc` nici un dosar pe numele lui Becali. Care a ie[it triumf`tor \n fa]a fanilor, autodeclar\nd c` Gigi e curat, nu are nici un dosar. A[adar, avem o ]ar` mi[to. |ntruc\t marinarul nu vrea s` stea l\ng` un arestat peste o s`pt`m\n`, la returul care va fi transmis pe Realitatea TV, Becali iar a fost sp`lat de institu]iile statului. Ce ecua]ie frumoas`: ciorditorul de terenuri de la armat` va sta la st\nga pre[edintelui, ambii ap`r\nd ferici]i pe micile ecrane ale televiziunii `luia de la FNI. Ceara m`-sii de dreptate, mai bine nu se califica nici o echip`, da’ intra [i Gigi pu]in pe la r`coare, c` ne-am s`turat s`-l tot vedem trec\nd pe ro[u cu Maybach-ul! M`g`reu 2006 (2 puncte): Adriean Videanu & PD. Degeaba strig`m aici. Degeaba ne tocim noi tastaturile, Videanu tot aia declar`: c` l-ar primi \n

academia CA}AVENCU

11

Nr. 12, 29 martie – 4 aprilie 2006 ...Mmmm, miam-miam! Ec[elente pateuri! Serve[ti, On]ane? Hai, dom’le, c` te cost` De la spate, de la spate gratis: semne[ti un formular de adeziune la PD [i gata! Po]i s`-]i faci Fost secretar general al Guvernului N`sde cap lini[tit ca pe vremea tase [i fost prim-ministru (pentru o s`pt`mîn`) al Guvernului N`stase, colec]ionarul bandi]ilor `lora din PSD. de tablouri Eugen Bejinariu a r`mas un fan al colec]ionarului de tablou` Adrian N`stase. Împins de N`stase (scuza]i expresia) de la spate, Bejinariu a plecat din PSD cu gîndul c`-l va urma pe idolul s`u în PC. Fiindc` deputatul N`stase n-a mai demisionat [i pentru ca suferin]a deputatului Bejinariu s` nu fie [i mai mare decît este, ar fi frumos din partea autorit`]ilor s`-l ajute pe fanul lui N`stase s`-l urmeze pe idolul s`u m`car la DNA. C` motive ar fi.

Tablow-up

Dac` lustra]ie nu e, m`car ilustra]ie s` fie Primarul general Videanu explic\ndu-i primarului de sector On]anu avantajele noului regim: dac` Puterea abia gust` un platou, independen]ii se-nfrupt` din ditamai fursecu’ partid pe On]anu, dac` ar demisiona, f`r` nici un fel de re]ineri. Adic` cei care au votat un partid se trezesc a treia zi dup` alegeri c` s\nt reprezenta]i de On]anu [i Mer]anu. Ca s` nu spune]i c` vorbim aiurea: Onaca, fostul scafandru peremist, este ast`zi \n PD! Deci, dac` [tia]i sau nu [tia]i, cei care a]i votat Alian]a, vi s-a \nt`rit partidul cu tubul de oxigen ambulant [i cu barb` Onaca de la PRM. |n fa]a Europei, s\nte]i ap`ra]i: vi s-a dat mult aer \n nas de

c`tre domnii de la PD, aer cu miros putred de PRM. Nesim]eu 2006 (1 punct): Comisia juridic` a Senatului. Aceasta a am\nat dezbaterea proiectului Legii lustra]iei, din lips` de cvorum. De[i ar trebui numit` Legea luxa]iei, c` mai mult a fr\nt visele de lustra]ie ale societ`]ii civile. Adic` cei „X“ deputa]i de la Comisie n-au reu[it s` se adune pentru lustra]ie, de[i pentru m`rirea coeficientului la pensie cu 0,0000000001 ar fi venit [i din Congo sau Mar-

te. |n fine, aproape nici nu mai are sens legea: Iliescu a fost pre[edinte [i ne-a distrus ]ara timp de zece ani, B`sescu a fost pre[edinte [i va mai fi probabil \nc` un mandat, a[a c` peste 9 ani nici nu va mai fi vorba de vreo lustra]ie. Ci de o mare frec]ie, cum a fost obrazul politicianului român timp de 16 ani, fost PCR, s` nu uit`m s` preciz`m. Probabil c` va fi lustrat` genera]ia care deseneaz` ast`zi „P***“ cu graffiti pe pere]i. Bursucul drastic

Doamnelor, domni[oarelor [i domnilor, iat` \n sf\r[it o veste foarte proast` din Romånia: Comisia juridic` a Senatului a am\nat dezbaterea proiectului Legii lustra]iei, din lips` de cvorum, motivul real fiind, de fapt, prezen]a masiv` a absen]ilor la discu]ii. Din fericire, nu exist` usc`turi f`r` p`duri, proverb pe care l-a]i mai auzit probabil. Vestea foarte bun`, [i tot din Romånia, este urm`toarea: un senator al minorit`]ii thailandeze din Senatul Romåniei a propus spre dezbatere proiectul Legii ilustra]iei. Aceast` lege prevede ca toate legile votate de Parlamentul Romåniei s` con]in` o ilustra]ie color: fie o caricatur`, fie o reproducere dup` picturile lui Sabin B`la[a, fie o fotografie de la mare, cu familia parlamentarului care a ini]iat legea, fie o poz` cu Nicoleta Luciu.

Armata Lustra

12

LIBERTE´, Egalite´ , infrac]ionalite´

academia CA}AVENCU Nr. 12, 29 martie – 4 aprilie 2006

descopery

Pizd`, pul`, coaie, floci, cu romåna nu te joci! Un grup de studen]i s-a adresat lui Pruteanu pentru a-l \ntreba de ce origine este pizda. Spre deziluzia lor, Pruteanu a zis c` pizda ne-au inventat-o slavii. |n graiurile slave de r`s`rit, la pizd` se spune aproape la fel, na p`zdu matiri, \nsemnånd p` pizda m`-tii. Neconsola]i, studen]ii [i-au imaginat atunci urm`torul dialog care ar fi avut loc la Sarmizegetusa, \ntre romani [i daci. „Te futueo et caballum tuum!“. Adic`, „Futu-te-n cal s` te fut“ sau „O s`-]i fut [i calul“, \i amenin]au romanii pe daci, \n timp ce-i asediau. „Tuam matrem cunnus feci!“, adic` „S-o fu]i p` m`-ta-n pizd`“, le r`spundeau dacii, pr`v`lindu-le stånci \n cap. {i mai neconsola]i, studen]ii au zis atunci c` „Tuam matrem pizd` feci!“ ar suna mult mai conving`tor \n daco-roman`. Din latinescul cunnus deriv` spaniolul coño, cåt [i termenii populari fran]uze[ti sau portughezi pentru pizd`. Ce mai vedem din expresiile astea latine[ti? C` futaiul este

tot latin, fiind mo[tenit de italieni, \n verbul fottere, adic` futere, am zice noi, pentru ac]iunea de a fute. Pula e [i ea tot de la taica Traian. Pulla ar fi femininul lui pullus, adic` pui de g`in`, iar numele p`s`rii este un eufemism pentru pul`. |n spaniola neao[`, polla \nsemn` pul`. |n fine, curul, flocii [i coaiele sunt tot latine[ti [i, cu bun`voin]a savan]ilor, au reu[it s` intromisioneze \n dic]ionare. Curul deriv` din latinescul culus, coaiele din coleus, iar flocii din floccus, care \nseamn` smoc mic de p`r. Ora[ul de Floci, port \nfloritor pe Dun`re, la v`rsarea Ialomi]ei, nu f`cea nego] cu p`rul pubian, ci cu flocii de oaie. Lista termenilor populari pentru organele genitale este foarte lung`, iar lindicul, jdeauca, bonda, meteh`ul, våjgal`ul [i [tromeleagul mai a[teapt` clarific`ri din partea cunosc`torilor.

{est modus in rebus

Loc de retrocedat cu capul Mintea judec`torului Colina o cam ia la vale Uneori are [i B`sescu dreptate s` se dea la judec`tori. Unii dintre ei, dac` nu s\nt corup]i, atunci sigur s\nt pro[ti. Dac` nu

s\nt pro[ti, atunci sigur s\nt r`uvoitori. Iar dac` nici r`uvoitori nu s\nt, atunci sigur s\nt comuni[ti p\n`-n m`duva cioc`nelului

de judecat`. Nu ne-am decis \nc` la ce categorie s`-l b`g`m pe judec`torul Colina Petre, de la Judec`toria sectorului 4. V` l`s`m pe dumneavoastr` s`-i g`si]i atributul, dup` ce citi]i despre o recent` isprav` de-a sa, \ntr-un proces obi[nuit, pe tema unei case na]ionalizate, \n care se judec` dou` romånce stabilite \n Statele Unite cu un romån, despre care nu se [tie unde locuie[te. }in\nd partea cet`]eanului nelocalizabil pe glob, Colina a urlat de-a dreptul cer\nd ca acele dou` romånce, Pa[nicu Adelina [i Popa Corina, s` fac` cumva [i s` se mute de urgen]` \n Romånia. S` aib` \n termen de o s`pt`m\n` un domiciliu aici, eventual aproape de Judec`toria sectorului 4, s` poat` fi citate lejer \n instan]`. Sau dac` nu, s` se prezinte \n fa]a lui \n maximum o s`pt`m\n`. S` se termine repede procesul, s` poat` da el imediat sentin]a, s` \mpart` cu m\na lui o cas` na]ionalizat`, s` se sar` peste etapele permise de lege. La o asemenea abera]ie, avocata romåncelor-americance a cerut recuzarea judec`torului. Pentru cine nu a fost niciodat` \ntr-o sal` de judecat`, recuzarea judec`torului este dreptul legal al oric`rei p`r]i din proces de a

cere schimbarea judec`torului, pe un motiv justificabil. C\nd a auzit c` se cere recuzarea lui, Colina a explodat, \n plin` [edin]`. A \nceput s` urle la avocata americancelor, spun\ndu-i c` gestul ei (repet`m, foarte legal) e o „r\g\ial` juridic`“. A ordonat apoi ca avocata s` ias` afar` din sala de [edin]`. Din nou pentru aceia care nu a]i fost niciodat` \ntr-o sal` de judecat` public`, judec`torul poate s` cear` ca o persoan` s` p`r`seasc` sala numai \n cazul \n care aceasta tulbur` [edin]a. Avocata ceruse un lucru legal, normal, nu fluierase, nu urlase (precum judec`torul), nu d`duse cu petarde \n [edin]`. Judec`torul Colina a comis-o r`u de tot, nu at\t prin urletele sale [i prin gonirea avocatei din sal`. {i-a b`tut joc [i de scopul lui ascuns. Dac` tot voia s` termine mai repede procesul, putea s` o dea afar` pe avocat` cu un scop precis. S`-i cear` expres s` se duc` imediat \n America [i \n cinci minute maximum s` vin` cu clientele ei la proces, tunse. Alexandru C~UTI{ [email protected]

Darurile au fost aruncate

academia CA}AVENCU Nr. 12, 29 martie – 4 aprilie 2006

mili]ia spiritual` {eful Cur]ii Constitu]ionale a prestat la Curtea Dictatorial` Ioan Vida (n. 1946) a fost ales cial al Cur]ii Constitu]ionale spupre[edinte al Cur]ii Constitu]io- ne c` \n perioada 1977-1988 a fost asistent, apoi lector la Catedra de drept a Academiei de Studii SocialPolitice. Foarte mul]i activi[ti PCR [i-au trecut aceast` titulatur` (Academia de Studii Social-Politice) \n loc de adev`rata denumire: Academia „{tefan Gheorghiu“. Tot \n CV, tov. Ioan Vida mai zice a[a: „Autor de manuale, cursuri, monografii [i studii în domeniul dreptului constitu]ional, al institu]iilor politice, teoriei generale a dreptului [i legisticii formale“. Una dintre aceste „lucr`ri [tiin]ifice“ la care Ioan Vida a fost coautor se chema „Pobleme fundamentale ale statului [i dreptului socialist romån“, Editura Didactic` [i Pedagogic`, Bucure[ti, 1982 [i era un manual analizat [i aprobat de colectivul catedrei de drept [i administra]ie de stat de la Academia „{tefan Gheorghiu“.

nale la 8 iunie 2004, pentru un mandat de 3 ani, de[i poate lui i-ar fi pl`cut s` aib` mandat pe via]`, a[a cum se obi[nuia s` fie ale[i oamenii pe vremurile form`rii sale ca om de [tiin]`, om de partid [i om \n general. Va trebui s` spunem \n clar despre care vremuri vorbim, pentru c` din biografia lui Ioan Vida s-ar putea \n]elege cu totul [i cu totul altceva: anume, c` |n \ncheiere, v` vom l`sa \n nici cu limba n-a dat, nici gura compania unor vorbe nemuritoare nu-i miroase. despre cel care a fost, dimpreun` Pe CV-ul s`u de pe site-ul ofi- cu genialu-i fund, pe limbile at\tor

13

genera]ii de activi[ti, din r\ndul c`rora s-a desprins [i Ioan Vida, semnatarul articolului „Teze [i idei revolu]ionare, profund novatoare \n g\ndirea [i ac]iunea tovar`[ului Nicolae Ceau[escu / Sistemul unitar al democra]iei socialiste – cadru organizatoric fertil de participare activ` la conducerea \ntregii vie]i economico-sociale“ din Informa]ia Bucure[tiului, 22 ianuarie 1983: „Perfec]ionarea continu` a

democra]iei noastre socialiste, \n str\ns` leg`tur` cu noile cerin]e ale edific`rii societ`]ii socialiste multilateral dezvoltate [i \naint`rii Romåniei spre comunism, constituie o preocupare de prim ordin a partidului nostru, a secretarului s`u general, tovar`[ul Nicolae Ceau[escu. «Se poate afirma – se arat` \n Raportul de \nsemn`tate istoric` prezentat de la tribuna recentei Conferin]e Na]ionale a PCR – c` am realizat o concordan]` corespunz`toare \ntre dezvoltarea for]elor de produc]ie, a societ`]ii socialiste romåne[ti [i cadrul democratic de participare la conducere.» O m`rturie elocvent` \n acest sens o constituie generalizarea principiului autoconducerii muncitore[ti \n toate unit`]ile economice [i social-culturale, precum [i trecerea la aplicarea consecvent` a acestui principiu \n activitatea consiliilor populare. (…) Dac` este o lume \n care drepturile fundamentale ale omului s\nt cu adev`rat respectate \n litera [i spiritul lor, aceasta este lumea socialist`, unde nim`nui nu i se refuz` dreptul la munc` sau dreptul la \ngrijirea s`n`t`]ii, dreptul de a \nv`]a [i de a-[i \ndeplini cele mai \nalte aspira]ii, dreptul de a alege [i de a fi ales [i – \n afar` de acestea – dreptul de a participa activ la conducerea treburilor ob[te[ti“. R`zvan [i Vida

De ce b`nuia Udrea c` Monitorul Oficial e o publica]ie de scanDalli Elena Udrea a zis la B1 TV, la Na[ul, c` Monitorul Oficial este cea mai de scandal publica]ie din Romånia, c` dac` te ui]i prin el g`se[ti tot felul de minun`]ii. Nu c` ne-am fi a[teptat s` spun` de Gazeta Matematic`, dar – nu-i a[a? – ne-a cam luat prin surprindere cu afirma]ia sa. A[a c` am pus m\na pe Monitorul Oficial [i am \nceput s`-l r`sfoim, ca s` vedem cam ce mai con]ine el. Re]ete – nu. Sfaturi pentru prima \nt\lnire – nu. Legi, hot`r\ri, decrete, plictiseal` – da. Hopa, dar iat` [i ceva interesant: \n Monitorul Oficial scrie [i despre Dalli Exim, firma de la Golden Blitz la care a fost ac]ionar so]ul doamnei Udrea. Zice, de exemplu, c` onor Curtea de Conturi a Romåniei, institu]ie bugetar`, a \ncheiat trei contracte cu Dalli Exim (pentru servicii de parcare \n parcaj subteran, servicii de sp`l`torie auto interior [i exterior [i la motor) „prin negociere direct` cu o singur` surs`“. Asta de[i, ne permitem s` presupunem, Curtea ar fi avut chef s` organizeze o licita]ie. Lucru imposibil, \ns`, atunci c\nd, zice legea, „lucr`rile sau serviciile pot fi furnizate sau prestate doar de un singur contractant, din motive de natur` tehnic`, artistic` sau din motive legate de protec]ia unui drept de exclusivitate asupra acestora“ (am citat tot din M.O.). Ne \ndoim c` ne afl`m aici \n fa]a unei probleme de natur` tehnic` sau artistic` – doar nu se face [i un concurs de tricouri ude c\nd se spal` capota [i motorul –, a[a c` r`m\ne exclusivitatea, proverbiala deja exclusivitate a lui Dalli pe parc`rile din Bucure[ti. {i s` nu uit`m c` \nsu[i B`sescu, pe vremea mandatului de primar, a pus um`rul [i semn`tura la l`rgirea spa]iilor concesionate so]ului Coco[. Se vede, deci, c` avea dreptate doamna Udrea: ceva s`m\n]` de scandalos se g`se[te prin Monitor. O exclusivitate dat` la timp, prin ‘95, rezolv` contracte la care nimeni nu s-ar fi g\ndit. Unde mai pui c` s-ar putea s` mai fie [i altele, de care nu se [tie – de unde reiese c` Monitorul Oficial e de scandal at\t prin ceea ce scrie \n el, c\t [i, mai ales, prin ceea ce nu scrie.

Gic` Contract

14

MANGLA CUM LAUDE

academia CA}AVENCU Nr. 12, 29 martie – 4 aprilie 2006

x

de pe butoiul na]ional de mur`turi

probleme cu Justi]ia pîn` cînd s-o schimba si constitu]ia acesteia, iar o simpl` re]inere de cîteva luni sau o condamnare de cî]iva ani s` nu mai constituie un impediment pentru un mason adev`rat, ca domnul N`stase. {i, în definitiv, de ce nu s-ar face o loj` [i la p\rnaie dac` se adun` cel pu]in [apte mae[tri însilier personal [i nu numai. În tr-un loc? Dolj, de[i nu f`cea parte din lojile locale, a supervizat activitatea ma- Escroc cu suspendare soneriei, avînd grij` ca din ele s` de mån` nu lipseasc` oameni importan]i ca Genic` Boeric`, marele maestru al cuza]iile lansate \n sc`fårlia return`rilor de TVA, Samir SprînJusti]iei c` ar fi corupt` sunt cean`, Silvian Filoti zis Fulgu]`, atåt de dese, \ncåt e de \n]eles nepotul celebrului Fulgeran, îm- frustrarea judec`torilor c` sunt preun` cu alte figuri marcante persecuta]i. S`racii. S`raci, unii care au marcat banul din orice dintre ei. Al]ii tac [i me[teresc. pozi]ie [i care au pus um`rul la Uite de ce noi ne-am propus s`-i f`urirea unei Românii moderne cu ajut`m pe judec`torii frustra]i c` care p`[im acuma mîndri \n Eu- sunt corec]i, påråndu-i pe ceilal]i, ropa avînd masoneria de partea cei måndri c` sunt [mecheri. Iat` noastr`. Din p`cate, unele eveni- o poveste despre [mecheri. Vintil` mente care nu mai ]in de puterea Marian a fost [ofer la Societatea masoneriei din ultimul timp au de- Na]ional` de Compensare, Deconterminat lojile craiovene s` se cam tare [i Depozitare pentru Valori descotoroseasc` de cei care au Mobile. El i-a povesti unui amic c`

– Pfui! |n masoneria oltean`, Priboi este Mare Zidar al c`r`mizilor cu bani. – Bleah! Un judec`tor a condamnat un miliard de lei la \nchisoare \n portofelul unui escroc. – Puff! Nu mai po]i pescui \n Romånia dac` nu te asociezi cu rechinii.

entru c` vorba pe care a lansat-o domnul Iorgovan despre masonerie nu a fost întîmpl`tor spus` de la Craiova, suntem convin[i c` domnia sa [tie mai multe, dar nu vrea s` spun`. Ca s`-l ajut`m pu]in, am dori s`-i amintim c` putea s` dea u[or pe goarn` rolul jucat de Ristea Priboi în organiza]ie, atît în Dolj, de unde-[i trage r`d`cinile, cît [i la nivel na]ional, unde a contribuit la relansarea mi[c`rii dup` 1990, tr`gîndu-l [i pe Adrian N`stase, c`ruia i-a pus compasul [i echerul în m\n` [i i-a dat lumina în rîndurile acesteia. Calitatea de na[ spiritual s-a transformat în aceea de con-

P

A

codrul bunelor maniere |n Poli]ie lucreaz`, totu[i, ni[te mili]i[ti Bancuri cu mili]ieni s-au f`cut infinit mai multe dec\t bancurile cu poli]i[ti. Statistica decurge desigur din diferen]a anilor de func]ionare a Mili]iei fa]` de Poli]ie, ap`rut` de-abia dup` ’89. Am avut timp s` r\dem mai mult de unii dec\t de `[tilal]i, c` \n rest, s\nt aceia[i. Poate de-aia le [i este ru[ine [efilor Poli]iei Romåne s` declare c` au fost [i mili]ieni \nainte de a fi poli]i[ti. Pe site-ul Poli]iei Romåne, la CV-urile poli]i[tilor-[efi descoperim a[a: Dan F`tuloiu, actual Inspector general de Poli]ie, a f`cut \ntre 1975-1978… Academia de

A[a, dom’ inginer... f`r` fric`! Nu v` formaliza]i! }ipetele astea care le auzi]i este de la so]ia Ana Maria care am zidit-o io cu echipa mea. Era gravid`, s`raca, \n luna a opta, da’ nu-i bai: aloca]iile-s mici [i oricum dintr-un salariu n-aveam cum s`-l cre[tem.

dosarele chi

Alexandru V`rzaru d` jos capacul

Ristea Priboi, un securist antic [i acceptat

academia CA}AVENCU

Poli]ie; Eugen Corciu, actual Adjunct al Inspectorului General al Poli]iei Române, \nc` din 1983 era poli]ist la Inspectoratul Jude]ean de Poli]ie C`l`ra[i; iar {tefan Iancu, acum Adjunct al Inspectorului General al Poli]iei Române, de[uruba becuri la Ro[iorii de Vede nu prin metoda clasic` de mili]ian, ci ca [ef de Poli]ie. Cum ar veni, ei nu erau tablagii, ci [ahi[ti. {i ca s` dea [i mai bine, F`tuloiu pozeaz` \n ceva mai mult dec\t un poli]ist: el e „Don Fotuloiu“. S` vedem acum cine are curajul s` r\d` de un Na[.

Dac` m` refuzi [i de data asta, s` [tii c` m\ine, la Alba Iulia, m` \nt\lnesc cu femeile peneliste [i te dau \n g\t! {i pe tine, [i pe `lelalte dou` care mi-a]i zis c` n-am cu ce s` v` promovez.

e broker la societatea al c`rei nume complicat putea l`sa senza]ia c` se chiar ocup` cu brokerajul [i c` \i poate intermedia achizi]ionarea de ac]iuni. Amicul, om mai credul, i-a [i tråntit \n bra]e 1,16 miliarde lei vechi, s`-i procure ac]iuni la un SA. {oferul a [terpelit o [tampil` pe care a aplicat-o pe niscaiva formulare desc`rcate de pe net \ntr-un Internet Café [i [i-a mul]umit prietenul. Evident c` s-a ajuns la poli]ie, unde Vintil` al nostru [i-a recunoscut escrocheria din prima. Drept care procurorul \ncheie rechizitoriul [i-l expediaz` \n instan]`. Unde o judec`toare i-a aplicat, sub ochii holba]i de frustrare ai p`guba[ului, o pedeaps` de 3 ani cu suspendare. Suspendarea se aplic` atunci cånd nu ai antecedente penale. Or, Vintil` Marian are antecedente penale, fapt consemnat clar [i vizibil de procuror \n rechizitoriu. Judec`toarea Bråndu[a Chiujdea, pre[edinta completului de la Judec`toria sectorului 3 Bucure[ti, a reu[it s`-l lase liber pe cel care [i-a \nsu[it

peste 1 miliard de lei [i pe p`guba[ liber s` asiste neputincios cum escrocul \i d` cu tifla. Cum a fost posibil? Neaten]ia este exclus`, pentru c` \n motivarea sentin]ei, judec`toarea se refer` explicit la motivul pentru care acord` suspendarea execut`rii pedepsei: lipsa antecedentelor penale. Ce r`måne? P`i, mai r`måne s` ne uit`m la cine a r`mas miliardul.

Monopol pe mulinet` u trebuie s` fii nici pescar, nici vân`tor [i nici m`car zoolog ca s` te prinzi c` AGVPS-ul, Asocia]ia Vân`torilor [i Pescarilor, este o stru]o-c`mil` din clasa Birocraceelor, ordinul Perimatelor. Monopolul practicat de AGVPS asupra \ncredin]`rii dreptului de a pescui se bate cap \n cap cu forma de organizare a acestei structuri nonguvernamentale: libera asociere a unor persoane. Nu are sens s` detaliem aici cum a schimbat AGVPS trei republici (una popular`, alta socialist` [i una cu gaur` \n steag) [i cum a reu[it s` pun` mâna, la sfâr[itul secolului 20, pe exclusivitate \n materie de pescuit. Adrian N`stase, pre[edintele onorific al acestei asocia]ii \nc` de pe vremea când electoratul agrar era mituit cu butelii de aragaz, are pe ]eava pu[tii r`spunsul. O s` venim iute la cestiune [i anume la legea 192/2001, care a stabilit c`, \n democra]ie, dreptul de pescuit se atribuie de administratorii statului, prin concesionare, asocia]iilor de pescari sportivi [i altor forme de asociere. Adic`, dac` vrei s` pescuie[ti, trebuie s` te asociezi. Cu cine? Cu b`ie]ii de la AGVPS. Legea face total` abstrac]ie de art. 20 din Constitu]ie ([i, coinciden]`, de articolul cu acela[i num`r din Declara]ia Drepturilor Omului), care spune c` nimeni nu poate fi silit s` fac` parte dintr-o asocia]ie. Pescarii au profitat totu[i chiar [i de aceast` m`runt` [tirbire a monopolului [i, mai ales dup` 2000, AGVPS a resim]it o acut` hemoragie de membri pescari care s-au scurs spre tot

N

felul de asocia]ii rebele. Speria]i de perspectiva liberaliz`rii b`l]ii, speciali[tii piscicultori au copt o nou` strategie. Ordinul 1134/2005 vine cu o revolu]ie care-[i propune, la prima vedere, s` termine cu odiosul monopol al AGVPS-ului. Revolu]ia proclam` accesul egal la resursele piscicole naturale [i instituie o vignet`, valabil` \n toat` ]ara, ca sistem unic de autorizare [i recunoa[tere. Dar articolul 6 (1) transform` frageda revolu]ie \ntr-o r`scoal` e[uat` la margine de drum comunal, cu miros reav`n de râm` de b`legar. Aici, pescarul inflamat afl` c` pentru dobândirea permisului de pescuit este musai s` fac` „dovada calit`]ii de membru al unei asocia]ii de pescari sportivi legal constituite“. Zeci de noi asocia]ii de pescari, unele cu sediul \n apartamentul de bloc al socrilor, au dat buzna s` cumpere permise pentru a consfin]i liberarea din servitutea AGVPS-ului. Pre]ul libert`]ii? Al]i 40 de euroi ad`uga]i la cei 30 ini]iali pentru accesul la toate resursele piscicole naturale, ape l`sate de la Dumnezeu [i braconate de credincio[i. Iat` cum, intrând \ntr-un sistem concuren]ial pe care \l poate domina destul de u[or, flexându-[i mu[chiul financiar, AGVPS cap`t` legitimitatea dorit`. Sub aparen]a liberal`, sistemul propus de ordinul 1134/2005 este tributar gândirii colhoznice, iar efectele se vor face sim]ite pe termen lung. Sili]i s` se \mpace cu noua domina]ie a vechii stru]o-c`mile, pescarii vor deveni [i mai apatici, iar [ansele ca ei s` se implice \n \ns`n`to[irea sistemului vor deveni, cu timpul, nule. Decât s` scoat` 70 de euro, m`m`liga pe post de nad` [i cocolo[ prefer` s` nu explodeze. Biroul de Investiga]ii

Bine, dom’ Adi, po]i s` vii la noi \n partid f`r` electorat propriu, c` de-`la n-avem nici noi. Da’ am o rug`minte: ca s` nu mai pl`tesc at\]ia bani pe platouri la Romexpo, te rog s` ne prime[ti s` film`m Duminica \n familie la tine, \ntr-un col] al biroului din Zambaccian.

xXL

dosarele chi

nute din 1997 toate aprob`rile de la Prim`rie ca s` ridice pe teren o cl`dire. Mai zice c` tot Prim`ria s-a opus \n mod ilegal construirii, fapt certificat [i de o instan]` din Romånia. {i mai zice c` statul are de dat o desp`gubire de cel pu]in 3.000.000 de euro \n acest caz. Avem, a[adar, pe acela[i teren o construc]ie cu aprob`ri ob]inute, dar interzis` \n mod ilegal de la construire [i un liceu f`r` autoriza]ie, dar la care premierul pune piatra de temelie. Punem pariu c` va c\[tiga liceul fran]uzesc, chiar dac` la CEDO se decide invers. Constructorii („maçons“ \n francez`) [tiu de ce.

Popimea [i pesedimea [i-au dat måna \n CNSAS Inginerul constructor T`riceanu integr\ndu-se \n noua arhitectur` european` al`turi de dom’ maistru Manole

Tun imens cu Siemens

D

ac` n-a fost \n stare s` se ocupe de afacerile de mare calibru din sistemul energetic, anul trecut, DNA (PNA) a avut succes la categoria „vånat mic [i mijlociu“: a fost demolat` re]eaua care a \mpånzit sistemul energetic cu aparatur` chinezeasc` marca „Siemens“. Procurorii anticorup]ie au expediat \n judecat` dosarele a 24 de persoane acuzate c` ne-au infestat cu falsuri existen]a electric`. Numele mari sunt interlopul Vasile Croitoru din partea seduc`torilor, respectiv Silviu Boghiu, director general Electrica Bucure[ti, din echipa sedu[ilor. (Boghiu, de exemplu, ar fi \nceput s` vad` Siemens \n chinez`rii dup` ce s-a a[ezat la volanul unui Audi \n valoare de dou` miliarde.) Dar nu istorie vrem noi s` povestim aici, ci actualitate. Avem o ]ar` plin` de false aparate Siemens, pl`tite ca reale, care nici m`car nu sunt ni[te còpii care s` func]ioneze ca lumea. Banii s-au pl`tit, le ai pe stoc. Ce faci? O solu]ie la \ndemån` din

punct de vedere juridic este recuperarea banilor de la autorii escrocheriei (au fost identificate vreo 60 de firme prin intermediul c`rora s-a derulat [mecheria). O alt` variant` ar putea fi sp`larea fraudei. Care se pare c` a fost op]iunea ministrului, dup` principiul „Am luat ]eap`? Bun` [i ]eapa la ceva!“. Drept care, acum, pe masa lui Codru] {ere[ se afl` un document care propune urm`torii pa[i: inventarierea f`c`turilor, reomologarea lor [i introducerea lor oficial` \n dotare. Frumos? Nu c` i-ar p`sa bandei de la conducerea acestui minister tratat ca o vac` de muls de banii publici sau de daunele generate de func]ionarea la parametrii de falsuri a respectivelor subansambluri; principala preocupare este s` se dilueze caracterul penal al faptelor prin transformarea corpului delict \n „solu]ie tehnic` alternativ`“, [i asta pentru a reduce riscurile ca [i al]i directori s` umfle dosarele DNA. Pedeapsa cea mai dur` pe care o anun]` acest plan pentru firmele ]epare este „excluderea acestora de la licita]iile viitoare“. Adic` „fura]i, b`ie]i, dar

D

cu grij`, c` dac` v` prind `ia, nu mai putem lucra \mpreun`“.

Premierul d` cancioc legii

C

a distribuitor de automobil fran]uzesc, T`riceanu e legat str\ns de Fran]a cu [ufa. B`iat finu], serviabil cu ]ara care i-a dat [ansa s` fac` afaceri mari, premierul s-a sim]it dator de Ziua Francofoniei s`-i fac` [i el un cadeau extraordinaire Fran]ei: i-a d`ruit un cancioc de ciment, pe care l-a pus cu m\nu]a lui la temelia unui liceu fran]uzesc ce urmeaz` s` fie construit \n Bucure[ti. Frumos gestul, doar c` liceul la care T`riceanu a pus cu mult fast canciocul de temelie nu are autoriza]ie de construc]ie. Purcoa? Parsc` nici liberalul Andrei Chiliman, primarul sectorului 1, care trebuia s` semneze autoriza]ia, nu putea s` o fac`, oric\t ar fi vrut el s`-[i serveasc` [eful de partid. Din cauz` c` terenul aferent liceului, m` rog, jum`tate din el, e subiect de dosar la CEDO. |n dosar zice c` firma Ruxandra Trading avea ob]i-

intre membrii Colegiului CNSAS propu[i de PSD [i valida]i de Parlament, Lauren]iu T`nase face o figur` aparte. T`nase este \ntr-o rela]ie foarte stråns` cu Adrian N`stase, care l-a numit secretar de stat la Culte, cåt` vreme Bombo era premier. La sugestia lui Nicolae Necula, decanul Facult`]ii de Teologie din Bucure[ti, Teoctist l-a adus pe T`nase asistent universitar la catedra de Teologie Sistematic`, ca patriarhul s` se pun` bine pe de o parte cu premierul, iar pe de alta, s` aib` omul s`u de încredere la Culte. {i Necula [i T`nase sunt de prin p`r]ile Buz`ului [i se \n]eleg de minune \n feteasca veche de S`h`teni. T`nase [i-a sus]inut doctoratul la sfâr[itul anului trecut, cu men]iunea „Très honorable“, la Facultatea de Sociologie a Universit`]ii protestante din Strasbourg. La Strasbourg, T`nase a fost înso]it de so]ie [i de Necula. Pe când era secretar de stat la Culte, T`nase a primit gradul de lector la Teologie, de unde \[i lua [i salariul, dar nu venea cu lunile la cursuri. |n timpul vizitei f`cute de N`stase la Facultatea de Teologie, în prezen]a lui Teoctist, premierul a fost înso]it de Lauren]iu T`nase, iar laudele la

Nr. 12, 29 martie – 4 aprilie 2006

Cu g\ndul la cina romantic` de-acas`, Alexandru C`uti[ v` prezint` meniul de la Dosarele chix: – un antreu electrizant cu {ere[; – o salat` de boeuf de T`riceanu; – o ciorb` de fasole c`lug`reasc` cu explozie \n CNSAS; – o por]ie de fripturism din SIE.

adresa lui Bombo au fost redactate [i de[`n]ate de decanul Necula. Dup` pierderea alegerilor de c`tre PSD, \n 2004, T`nase s-a reîntors la catedr`, unde se preg`te[te s` accead` la gradul de conferen]iar. Cirac de încredere al lui Teoctist [i confident de n`dejde al \naltelor fi]e biserice[ti, T`nase este omul potrivit la locul potrivit. Votul s`u \n colegiul CNSAS poate bloca cercetarea sau publicarea oric`rui dosar popesc sensibil. Biserica Ortodox` s-a opus din r`sputeri ca preo]ii [i ierarhii s` fac` obiectul legii de deconspirare a Securit`]ii, ca poli]ie politic`. Cu pu]in` bun`voin]` din partea lui Ticu Dumitrescu, care [i-a manifestat [i el anumite rezerve cu privire la popii informatori, Biserica Ortodox` are toate [ansele s`-[i vad` visul cu ochii [i dosarele popilor care s-au spovedit la Securitate s` fie puse sub obroc, pentru cåteva sute de ani de acum \nainte.

Comentarii pe marginea noului cod al spionului romån

D

in p`cate, nici \n noul proiect de lege al SIE, conceput de SIE [i trimis la CSAT [i apoi la Parlament cu parafa „strict secret“, nu se specific` limpede ce \nseamn` alte surse de finan]are „legal constituite“, \n afar` de bugetul de stat, care asigur` buna func]ionare a institu]iei. Legal constituit` poate fi orice societate comercial`, pe ac]iuni sau cu r`spundere limitat`. Or, asta nu schimb` cu nimic datele vechii legi a SIE, \n care se stipula c` finan]area institu]iei se face din surse bugetare [i extrabugetare, deschizånd o adev`rat` cutie a Pandorei [i alimentånd o

serie de specula]ii c` omul de afaceri X sau Y este protejat de structurile de securitate ale statului, pentru c` investe[te \n SIE sau c` are ac]iuni la SC SIE SA. Proiectul de lege privind organizarea [i func]ionarea SIE este \ns` mult mai explicit cu privire la statutul ofi]erului acoperit. Articolul 19 al legii prevede c` func]ionarii de informa]ii externe \[i desf`[oar` activitatea deschis sau sub acoperire. Orice informa]ie cu privire la identitatea sau calitatea func]iei acoperite este calificat` drept secret de stat. SIE se angajeaz` s` asigure protec]ia [i \ncadrarea \n munc` a func]ionarului de informa]ii externe care, lucrånd sub acoperire, a fost dat \n gåt, \n circumstan]e care exclud vinov`]ia sau lipsa de vigilen]` a acestuia. |n rånd cu lumea bun`, adic` inclusiv cu SRI, [i SIE aspir` s` solicite [i s` ob]in` de la autorit`]ile publice, persoane juridice, precum – aten]ie! – [i de la persoane fizice, „informa]ii necesare pentru \ndeplininea atribu]iilor sale“. Este totu[i curioas`, inedit` [i dezarmant de sincer` aceast` formulare din articolul 16. SIE nu vorbe[te despre comandamente de stat [i siguran]` na]ional`, ci de bunul mers al atribu]iilor sale personale. Cu alte cuvinte, un func]ionar SIE \]i poate intra oricånd \n cas` sau \]i poate viola [i dormitorul dac` trebuie, sub imperiul unor necesit`]i egoiste sau pasionale, de genul: \mi caut nevasta care a disp`rut de la domiciliu cu amantul [i, dac` nu-mi dai informa]ii despre amant, \]i introduc un glon] \n curriculum vitae, de te s`rut` m`-ta rece. Biroul de Investiga]ii

Alooo... domnu’ Patriciu! Gata, dom’le! E a treizecea ultim` ]igar` pe care mi-o fumezi sub fereastr`. Vorbe[te cu procurorii [i hot`r\]i-v` odat`: ori te execut`, ori te las`, c` io m-am s`turat s` tot cur`] la chi[toace stinse pe zid doar pe motiv c`-s vecin` cu Parchetul General.

Se zice c` securi[tii au dus-o bine \n comunism... Aiurea! P`i, plutonierul `la care m-a b`tut pe mine la Aiud \n ’58 [tii ce grad avea c\nd ]i-a rupt ]ie oasele \n ’87? Abia colonel. I-au trebuit \nc` cinci ani dup` Revolu]ie ca s` ajung` general peste noapte.

24 martie 2006: Ludovic Orban zis „{ic`” consum\nd o ultim` tentativ` de fu... ziune cu apolitica Mioara Mantale

Banal! Aflat \n situa]ie penal`, Adrian N`stase este atras de solu]ia imoral`

Dinu Patriciu, bucuros c` fumeaz` \n libertate, spre deosebire de al]i petroli[ti care n-au ]inut cont de avertismentul „Tunul d`uneaz` grav s`n`t`]ii”

15

Marius Oprea [i Ticu Dumitrescu constat\nd cu triste]e c` tot ei r`m\n for]ele noi \n lupta cu Vechile Dosare ale Vechii Securit`]i

16

MONDENII VECHI {I NOI

academia CA}AVENCU Nr. 12, 29 martie – 4 aprilie 2006

Romånia,

]ar` de p`cat

– indexul evenimentelor mondene –

Desp`r]irea ca obliga]ie Sora Andreei Marin s-a desp`r]it de iubit pentru c` el nu i-a mai suportat crizele de gelozie. Las` c`-l roag` Andreiu]a pe Lazarov s`-i bage \n fa]`, la \mp`care, \n emisiunea de profil a lui Mircea Radu.

Nevasta la vista, baby! Fizz revine \n show-biz [i vrea s`-[i g`seasc` nevast` prin Libertatea. Un prilej foarte potrivit pentru inaugurarea unei rubrici noi, intitulat` „Fata de la pagina fizz“.

Insula seCreta Actorii care interpreteaz` personajele principale \n telenovela de la Antena 1 s\nt la cu]ite. Pentru c` s\nt \ns` foarte curio[i s` afle [i ei secretul Mariei, au decis s` r`m\n` \n distribu]ie p\n` la sf\r[itul serialului.

C\ntarea gol`niei Oana Z`voranu renun]` la telenovele, ca s` se apuce de c\ntat. Se va feri s`-[i scrie singur` versurile, de team` c`-i vor ie[i numai cu bipuri [i n-o s` i le difuzeze nici un radio.

|nsur`toarea n-a mai avut loc

muzeul figuran]ilor P`truleasa are probleme de cear` cu fotogramele-n (7) plus Orice fin \[i are na[ul Ghear` C` tot se vorbe[te de Mutu \n pagina cealalt`, poate v` intereseaz` ce mai face. Sau poate nu v` intereseaz`, dar noi totu[i (da, Adi[or, ai ghicit, e cam pleonastic` formula) v` zicem: face foarte bine, a[teapt` s`-i nasc` nevasta, mai cite[te o carte, iar mai a[teapt` s`-i nasc` nevasta, iar mai cite[te o carte [i tot a[a. C\t despre scurtele intervale \n care nici nu cite[te o carte, nici nu a[teapt` s`-i nasc` nevasta, se pare c` Adi i le dedic` na[ului Ghear` [i c` ele se desf`[oar` \n felul urm`tor: na[ul ordon` ceva, orice, ce vrea mu[chiul lui de na[, iar finul ac]ioneaz` \n consecin]`, nu v` spunem cum, ci, dimpotriv`, v` d`m un exemplu, ca s` v` ]inem un pic \n tensiune. S` presupunem, a[adar, c` na[ul Ghear` \i cere finului Adi s` nu mai pozeze cu accesorii [i lucruri scumpe, s` nu mai vorbeasc` de accesorii [i lucruri scumpe, s` nu se mai afi[eze \n public cu accesorii [i lucruri scumpe. Ce face finul Adi \n aceast` situa]ie? Crede]i c`-i zice: „B`i, na[ule, ia du-te matale la alde doamna Ghear`, la alde Lavinia de la Spicy, la alde Claudia Neghin` [i la alte fete de-ale lu’ matale [i spune-le cum s` se-mbrace [i cum s` se dezbrace [i las`-m`-n durerea mea s` port ce vrea aia a mea“? Oare \i spune politicos: „O

Mircea Badea nu se poate c`s`tori, fiindc` maic`-sa \i monitorizeaz` toate iubitele [i nu e de acord cu nici una. Ei, probabil c` mai exist` un motiv [i mai serios pentru care Mircea nu face pasul. P`i, chiar dac` i-ar fi pl`cut lui mami vreuna, are Dan Voiculescu timp s`-i dea voie s` se-nsoare? N-are.

s` m` g\ndesc, drag` na[ule, la Miercuri, 22 martie, \n ziarul 7 plus. Supratitlu: aceast` sugestie“, dup` care face „Zice lumea c`-i frumoas`…“. Titlu: „Simona P`trutot cum vrea el? Sau, dimpotriv`, leasa prime[te goluri \n sex-appeal“. Textul – ceva se execut` far` s` cr\cneasc`? Ia \ntre Romånia Mare [i peluza stadionului din F`us` vedem, [tie cineva care-i vari- rei, cu halt` de-o motorol` la c\rciuma Institutului anta corect` sau tre’ s` \ngro[`m de Filozofie-Marketing-Prelucrare prin A[chiere din [oriciul [i s` v-o spunem explicit? Dolhasca City. C\teva citate: „Imaginea de devoraBineee… Deci, da, frate, asta era toare de masculi care au bani destui \nc\t s`-i bage ideea, nu v` mai preface]i c` nu [i-n fund (al ei!)…“; „P`truleasa s-a ridicat pe falsul v-a]i prins: Mutu are, mai nou, in- mit al societ`]ii moderne conform c`ruia cutia de terdic]ie de la n`[icul Ghear` s` sticl` poate transforma o fat` cu poten]ial limitat de se mai dea mare [i jmeker cu ac- mediul frustrant al cancelariei \ntr-o «mic` siren`» a cesorii [i haine scumpe. N-am \n- [tirilor sportive“; „Admira]ia [i idolatria pentru pro]eles de ce, dar at\ta timp c\t nu e pria mecl`…“. Autor: „Clubul admiratoarelor Simovorba de noi, s\ntem de acord cu nei P`truleasa“. Ei, dar crede]i c` s-au mul]umit s-o orice interdic]ie a na[ului Ghear`. tortureze doar cu textul? Nu… Au b`gat [i o poz`. cu Simona Gherghe. Oameni buni, de ce Simona Deci bine i-a f`cut, s` se-n]oleas- {i ce crede]i c` mergea la un articol despre Simona Gherghe? De ce?! Nu cumva mergea mai bine un c`, de-acuma, numa-n Adibas [i P`truleasa, fie-i fardul [i pudra u[oare? Evident, o Andrei Gherghe? Puna [i numa’ din Pavilion Ha[, poz` trist`, cu bluz` p\n`-n g\t [i pantaloni banali, Simona {`ptuleasa de pe Aleea Castanilor sau de la bazarul din Medgidia. ei Miko, compus` din una bucat` sub privirile supermegamul]umi- toci, \mbr`ca]i de cacao [i, pe deaMatei (patronul agen]iei de mo- te ale lui Iri. |n definitiv, e foarte supra, [i ochelari[ti. P.S. De data asta, nu vom redeling Transilvania Fashion, al mi[to s`-]i vezi toate fi]ele… ``, c`rui partener de afaceri este \n- asta, toate visele \mplinite [i s` te veni. su[i Irinel) [i una bucat` so]ie a po]i bucura c` ]i-ai salvat la timp lui Matei, ambii consacra]i ca fur- iubita din ghearele manualelor Veninul [i c\nepa Episodul II [i ultimul nizori de fete de (restr\ns [i dis- [colare [i ale unor profesori s`r`nExact cum v` promiteam \n cret) consum. Ei vin, evident, \nnum`rul trecut, revenim cu ritua- so]i]i de ni[te gagici special ame- Col]ul bibliofilului prezint`: lul de la care Irinel Columbeanu najate [i programate ca s` dannu accept` s` fac` vreo excep]ie, seze lasciv \n jurul mesei cu priatunci c\nd iese s` se distreze \n cina. Ele nu danseaz` \ns` la infiora[, la Clubul Bamboo. Care ritu- nit (asta-i acuma, doar nu-s de al, ca s` intr`m direct \n subiect, capul lor, n]]]!), ci strict p\n` c\nd debuteaz` \ntotdeauna cu apari- se ridic` \n acela[i scop \ns`[i Niciodat` b`rba]ii moderni nu au avut mai mult` nevoie de repere. De[i ]ia cuplului princiar, Monica [i Iri- consoarta lui Iri, liceana Monica toat` lumea [tie c` b`rbatul metrosexual este ceva tip „Genera]ia Pro“, se nel. Care Monica [i Irinel se a[az` din Bac`u. Moment \n care se \nt\mpl` ca o editur` (Petrescu & Cioponea) s` tip`reasc` un ghid de bun` singuri, la o mas` mare, [i purced a[az` sp`site pe c\te-un scaun, cre[tere a metrosexualului (Metrosexualul. Ghid de stil pentru b`rbatul a degusta ni[te [ampanie. Urmea- l`s\nd-o pe Moni s` se desf`[oare modern). |n cele ce urmeaz` vom da cu degetul murdar de cerneal` z` apoi intrarea \n scen` a famili- singur`, \n deplina-i lascivitate [i tipografic` peste pojghi]a de informa]ii care formeaz` acest animal dresat

Protocolul Casei Irinale Columbeanu

Abonament lunar pe metrosexual

Cum n-o s` prind niciodat` o final` de Campionat Mondial? P`i, mi-am luat o plasm` de trei metri p` doi [i-o s-o prind perfect, fraierilor!

|n]elepciunea dezastrelor Seria de documentare Dezastre \n aer va fi prezentat`, \ntr-adev`r, de Andreea Marin, dar nu pe Discovery, cum am scris noi, ca ni[te nesim]i]i, \n num`rul trecut, ci pe Etno… ```, asta, pe National Geographic Channel. Gluma cu rudele pensionarilor români, care vor refuza, dup` documentarele astea, s` mai zboare c`tre studioul Surprize, surprize r`m\ne \n picioare.

B`nic` J.R. Ewing

Ajuns la v\rsta deplinei maturit`]i, pentru Adrian Mutu a venit momentul s` trag` linie. {i s-o inspire profund.

Localul b`lan Restaurantul dadaist care-i vesel, [i nu trist. Po]i s` mergi ca biciclist Pentru c` e bine ca la pomul l`udat s` nu te duci cu sacul, eu pur [i simplu nu m-am dus la restaurantul Dada, de pe lîng` Academia de Teatru [i Film, pentru c` m-am temut. Nu m-am dus, adic`, nici cu sac, nici f`r` sac. Pîn` cînd, silit de împrejur`ri, pentru c` trebuia s` invit ni[te str`ini într-un loc unde s` nu trebuiasc` s` r`mîn la sp`lat vase pentru a achita nota de

plat`, m-am riscat. Hai s` v`d cum e mîncarea la Dada, c` pre]urile nu-s prea mari, mi s-a spus. {i aici pot avea încredere pentru c` totul se bazeaz` pe cifre, nu? Singurul lucru care nu este super la local este amplasamentul, undeva la un col] cu strada Agricultori [i Matei Voievod. Merita un amplasament mai bun. Pentru c`, în rest, totul este foarte pl`cut. Atmosfera este, ca

s` zic a[a, pronun]at artistic`. Nu [tiu dac` exist` [i arhitectur` dadaist`, cea de aici duce spre Gaudí, un pic, [i Hundertwasser, înc` un pic. (Am dat aceste am`nunte s` vede]i c` [i la Academia Ca]avencu [tim ceva carte.) Decorul aduce aminte de leg`tura restaurantului cu Castel Film, g`se[ti, în hol, fotografii ale vedetelor care au filmat în România, iar în local, totul este cu

bun gust, bine g`sit, inteligent. Mobilierul, cu scaune transparente, se încadreaz` [i el la fix în aerul întregii loca]ii. Pe lîng` asta, exist` [i marf` de vînzare, po[ete, piese de vestimenta]ie, cam ceea ce g`se[ti la magazinele Dada. Bun, destul despre local, hai s` mergem la meniu. Am g`sit, [i aici, lucruri bune, rafinate, de la creve]i, la o larg` selec]ie de paste. Desertul e „afi[at“ în frigider, la vedere. Ce am luat noi i-a satisf`cut [i pe str`ini (francezi preten]io[i, de fapt), asta [i pentru c` vinul ales, unul autohton, dar bine f`cut (de la Vinarte) a corespuns exigen]elor. Serviciul a fost atent, f`r` s` agaseze [i, surpriz`, osp`tarul care ne-a servit pe noi vorbea fran]u-

social care este metrosexualul. |n primul r\nd, e bine de [tiut c` autorul manualului de metrosexualitate, Michael Flocker, este un b`iat care a tr`it la Berlin, Los Angeles [i New York. Adic` e din interior. Se men]ioneaz` pe spatele c`r]ii c` metrosexualul perfect este David Beckham. Ca s` [tim care e idealul. Se spune c` manualul e un reper sigur pentru b`rbatul modern. Siguran]a e pe primul loc. Pe pagina 143 se men]ioneaz` clar: „Lucruri pe care nu e bine s` le faci \n pielea goal`: t\mpl`rie, coresponden]`, aprinsul focului, pr`jitul [uncii, orice activitate care presupune superglue“. Din partea asta, noi am \n]eles c` metrosexualul este un idiot complet, care trebuie avertizat s` nu \[i lipeasc` burta cu superglue de tigaia \ncins` sau s` nu \[i taie penisul cu cu]ita[ul pentru desf`cut scrisori. Mai departe. Presupun\nd c` ai sc`pat de teroarea g`titului \n pielea goal`, te-ar interesa capitolul „Corpul [i forma fizic`“. Unde se recomand`: „|ncearc` s` \nve]i statul \n m\ini… Dac` reu[e[ti, ai o nou` [mecherie cu care s` te lauzi la petreceri“. Deci metrosexualul nu e doar idiot, e [i complet stupid, merg\nd la petreceri pentru a se remarca f`c\nd giumbu[lucuri de clasa a doua. Mai avans`m pu]in, dezgusta]i realmente de ideea de metrosexual gol, st\nd \n m\ini. Cu ce se \mbrac` acest individ penibil? Cit`m: „Linii de \mbr`c`minte preferate: Adidas, Puma, Nike“. Mergem mai departe [i verific`m [i cultura omului metrosexual. O list` de 15 filme, de la Lynch la Jeunet, este recomandat`. La fel, la capitolul muzic`, se men]ioneaz`: „S-ar putea s` nu \]i plac` \ntotdeauna ce ascul]i, dar \]i vei l`]i perspectiva [i vei avea un subiect de discu]ie la petreceri“. |n concluzie, dac` e[ti capabil s` mergi la petreceri [i s` stai \n cap, vorbind despre Elephant Man, e[ti OK. E[ti metrosexual. Felicit`ri. Acum d`-]i pantalonii jos [i f`-]i o [unc` cool.

Adidas de Vito

ze[te. Ceea ce e destul de rar în LEGEND~: zilele noastre. Dac` m` întreba]i: „Vei mai merge acolo?“, eu voi DDDD ca la mama acas`; DDD ca la tata acas`; r`spunde sincer: Da, Da.

DD Bursucul gastric D Buc`t`rie: DDDD ; pre]:

πππ; WC: µ.

π ππ πππ ππππ µ µµ µµµ µµµµ

ca la mine acas`; ca la m`-sa acas`. ieftin ca braga; caut`-te-n buzunar \nainte de a intra; e bine s` mergi \n ziua de salariu ca s` nu te faci de r\s; numai dac` te invit` cineva care pl`te[te. po]i s` [i adormi; cur`]el; ai grij` pe unde p`[e[ti; n-ai putea s` mai rabzi?

frumoasa [i chestia

academia CA}AVENCU Nr. 12, 29 martie – 4 aprilie 2006

De c\nd s-a prins c` fotbali[tii e de[tep]i,

Bogdan Gamale] face copii la serviciu

Kitty Cepraga l-ar vrea [i pe Chivu Acum c\]iva ani, c\nd presa o cupla cu stelistul Iulian Miu (actualmente juc`tor prin Turcia, conform speciali[tilor no[tri \n fotbal [i – nou! – semin]e f`r` sare, \n pung` ro[ie), Kitty Cepraga a reac]ionat nevricos, explic\nd c` nu se va \ncurca \n via]a vie]i[oarelor ei cu vreun fotbalist, deoarece ace[tia „s\nt pro[ti“. Pu]in mai t\rziu a tr`it cu Mutu un amor de vreo dou` luni, care a \nceput la Londra, \n preajma unui revelion, [i s-a terminat c\nd Briliantul i-a dat papucii. Nu se [tie dac` de atunci dateaz` pasiunea lui Kitty pentru fotbali[ti, dar ni se pare foarte plauzibil` ideea. Cum dracu’ s` nu \nceap` s` ]i se par` brusc de[tep]i, dup` ce ]i-a recitat din Eminescu, Dostoievski [i Idiotul \nsu[i \nt\iul intelectual al sportului cu balona[ul rotund? Cum, am uitat s` v` spunem cine e Kitty Cepraga? P`i, e o blond` care, dup` ce a fost vigei]` (adic` VJ-i]`, of…) pe la MTV România [i prezentatoare pe la TVR

17

(tot România), s-a c`rat \n Italia, la Roma, s` se fac` actri]`. Acum, problema e c`, dac` Kitty s-ar fi c`r`b`nit la Roma, la vremea c\nd fotbali[tii erau pro[ti, adic` \nainte de experien]a cu Geniul, ar fi putut s`-[i vad` acum lini[tit` de cariera de actri]` de m\na a pai[pea, dedic\ndu-i 24 de ore din 24. Din nefericire, \ns`, lucrurile n-au stat a[a, prin urmare, \n momentul de fa]`, Kitty pierde o gr`mad` de timp cu alte prostii. Ca de exemplu declar` oricui vrea s-o asculte c` fotbali[tii i-au pl`cut dintotdeauna, iar, spre exemplificare, at\rn` pe l\ng` anturajul lui Cristi Chivu, recent [i intempestiv eliberat dintr-o rela]ie solid` cu Maria Marinescu, ce era c\t p-acilea s` se transforme \n c`s`torie. R`m\ne a[adar de v`zut dac` Chivu va fi la fel de inteligent [i de citit ca Mutu [i o va b`ga-n seam` pe blonda Kitty p\n` apare o brunet` pe care s-o ia de nevast`. {unca de Cepraga

Drag`, b`rbatul meu trebuie s` fie doar tandru, de[tept [i atent. Ce, nu exist` nic`ieri un fotbalist milionar cu calit`]ile astea?

Kitty Cepraga, o vedet` \mplinit`: \n sf\r[it, \ncepe s` n-aud` nimeni de ea [i-n Italia

E clar: de[i fost coleg de [coal` cu Artanu, lui Bogdan Gamale] i-a pl`cut mai mult televiziunea dec\t muzica [i, de[i inginer de forma]ie, cel mai mult dintre televiziuni i-a pl`cut Realitatea TV, unde, de[i a trecut pu]in [i pe la Prima TV, se afl` din 2002 [i unde, de[i a \nceput ca redactor-[ef, a sf\r[it ca redactor-prezentator. Dar mai bine s` ne uit`m pe site-ul Realitatea TV, s` vedem ce scrie \n fi[a lui de prezentare. P`i, scrie a[a: Via]a lui Bogdan Gamale] se \mparte, categoric, \n TELEVIZIUNE [i restul. |[i petrece o bun` parte din timp la Realitatea TV, unde lucreaz` din anul 2002. (…) Are \ncredere \n mass-media, care modeleaz` [i educ`. At\ta timp c\t este folosit` cum trebuie, spune Bogdan. Dincolo de aceast` limit`, poate influen]a negativ milioane de oameni. Desigur, am extras ceea ce ni s-a p`rut mai interesant pentru subiectul textului de fa]`. Care, f`r` vreo introducere, ar fi sunat cam a[a: Bogdan Gamale] iube[te televiziunea unde \[i petrece foarte mult timp. Rezult` c` n-are vreme de gagici din afara postului la care lucreaz` [i e nevoit s` se concentreze pe alea din`untru. Rezult` c` nu folose[te televiziunea cum trebuie [i c` dep`[e[te limita dincolo de care influen]a negativ` \[i spune cuv\ntul. {i mai rezult`, desigur, un copil cu o coleg` de serviciu, c`reia nu-i d`m numele, de[i \l [tim, pentru c` ni s-ar p`rea o cruzime. Sau cruzime e atunci c\nd, dup` ce-i faci un bebe unei tipe de la serviciu, nu-i mai r`spunzi nici m`car la salut, adic` atunci c\nd procedezi exact cum a procedat Gamale], \n \ncrederea lui total` \n televiziunea care modeleaz` [i educ`? Nu mai conteaz`, de[i pentru [efii lui Bodgan ar fi trebuit s` conteze, de-a lungul vremii. S`-i fi dat mai pu]in de lucru, ca s` aib` omul timp [i de f`cut copii \n afara postului [i de r`spuns la bun` ziua. Da, [tim, tocmai se \nt\mpl` asta (Gamale] nu va mai prezenta [tiri, ci doar o revist` a presei), dar ni se pare cam t\rziu.

Bogdan, c`pitan de play

18

academia CA}AVENCU Nr. 12, 29 martie – 4 aprilie 2006

interne]e f`r` b`tr\ne]e

Best of Forward ianuarie-martie 2006 A mai trecut un trimestru, filtrul de spam din Mozilla Thunderbird-ul meu a lucrat profesionist, iar \n folder-ul „Junk“ s-a adunat material c\t pentru a alc`tui un nou Top Best of Forward. Nu m` mai chinui s` le pun \ntr-o ordine [i \mi pare r`u c` nu avem nici spa]iul necesar s` ilustr`m aici toate tr`sn`ile enumerate. Dac` v` intereseaz` ceva \n mod special, scrie]i-mi [i v` trimit eu toat` documenta]ia. 1) Setul de fotografii de pe faleza din Constan]a, cu Marea Neagr` \n-

ghe]at` \n ianuarie. 2) Instantaneul cu poli]i[ti cretini odihnindu-se. 3) Becali intr\nd cu ranga \n Maybach dup` accident. 4) Afi[ul cu c\[tig`torul la „6 din 49“ din Constan]a pe care-l cheam` Muia Gheorghe. 5) Nu mai punem fotografia, \ns` 6) Dialogul de pe Messenger dintre torului obstetrician din uterul mamei… Udrea. S\nt calde, au circulat tot weekcrede]i-ne pe cuv\nt c` este o adres` bulache_17 [i giovvany. B\h, sinistru! end-ul trecut. 7) „Petition for stop the slaughtertrimis` pe fax din partea unui poli]ist 9) România a[a cum e ea v`zut` pe Hacker, poli]ist texan de la sec]ia 20 c`tre, citez: „Bor[ Lising“ ing of BABY SEALS“. un glob p`m\ntesc \n form` de popone]. \n loc de Porsche Leasing. 8) F`tul care \ntinde o m\nu]` doc10) {i setul de poze cu blonda Elena [email protected]

interne]e f`r` b`tr\ne]e

academia CA}AVENCU

19

Nr. 12, 29 martie – 4 aprilie 2006

single player \mpotriva tuturor:

Dai Urban, da’ [tii c` nu-l mai ai unei domni[oare cu s\ni uria[i [i \mbr`cat` sumar, cu un ditai decolteul. Deci, va trebui s` ba]i mai \nt\i c\te un singur tip, la \nceput mai sl`bu], apoi, pe m`sur` ce \naintezi, c\te doi, c\te trei, care mai de care mai rezisten]i. Din punct de vedere grafic, jocul este foarte bine realizat, iar fazele de caft s\nt excelente. Po]i s`-i ]ii pe adversari doar \n pumni [i lovituri de picioare sau, dup` ce \nve]i toate combo-urile (combina]iile de taste), s` te urci pe ei, s` le rupi c`p`]\nile la c\te doi deodat`, s` execu]i mi[c`ri de wrestling, s`-i iei de picior, s`-i rote[ti peste cap, s` le fr\ngi coloana pe genunchi [i tot ceea ce mai trebuie s` [tie s` fac` un pu[ti de 10-12 ani c\nd se duce la ora de citire. Pe m`sur` ce spargi mai mult la negri cu ciorap pe cap – jocul e extrem de incorect politic – c\[tigi puncte pe care po]i s` le investe[ti \n forma ta fizic`: fie \n rezisten]a la lovituri, agresivitate, mi[c`ri speciale etc. Mie cel mai mult mi-a pl`gagic` ]\]oas`, Shun Ying Lee – cut geaca fin` din piele de [arpe a cine naiba a mai v`zut chinezoa- personajului principal, precum [i ic` cu s\ni mari! – ca s-o aju]i s` ceafa sa groas` din piele de bulgar. scape de derbedeii care voiau s`... ce puteau s`-i fac` ni[te derbedei Septimiu Server Urban Reign este exact genul de joc (de consol` – PlayStation 2) la care se g\ndesc toate comitetele [i comi]iile din lume atunci c\nd sus]in c` jocurile ar trebui interzise pentru c` incit` adolescen]ii la violen]`. Genul exact este Beat ’Em Up, adic` „Sparge-i, frate!“, iar complexitatea scenariului n-a fost chiar ceea ce a urm`rit echipa de programatori atunci c\nd l-a realizat. Apropo, Urban Reign a fost realizat de aceia[i care au f`cut faimosul Tekken [i Soulexcalibur. Povestea este c` tu, Brad Hawk, ai fost chemat \n China Town de c`tre o

hard de ner`bdare Google o cam search cu lum\narea Compania Google este acuzat` c` ar fi scos din indexul motorului s`u de c`utare site-ul unei companii mai mici din California care are, la r\ndul s`u, propriul motor de c`utare. KinderStart.com este un portal \n care g`se[ti tot ceea ce ]ine de copii, un fel de „Adi, kinder-ul minune“ al americanilor, iar de s`pt`m\na trecut` acesta nu mai apare printre rezultatele \ntoarse de Google, fratele mai mare [i mai monopolist. Ca urmare, Google a fost dat \n judecat` [i se contureaz` din ce \n ce mai mult ideea c` zilele practicilor abuzive de ranking cu miros de monopol instituite de Google s\nt num`rate.

Dac` VoIP nu m` vre]i, eu v` vreau Dom’le, greu e s` mai fii chinez cu calculator conectat la Internet \n zilele noastre! N-ai voie pr0n, n-ai voie filme occidentale, n-ai voie s` cau]i orice pe Google, n-ai voie aia, n-ai voie ailalt`! Uite, de alalt`ieri, chinezii n-au voie VoIP. Autorit`]ile tocmai au interzis Skype s` mai furnizeze clien]ilor chinezi servicii de comunicare voice over IP \ntre calculator [i telefon. Calculator – calculator, da. Altfel, nu! P`i, adic` s` vorbeasc` chinezul gratis sau foarte ieftin pe Internet [i s` moar` de foame compania de telefonie cu bani de la stat, adic` RomTelecom-ul lor? Li siaung uen sie… sau cum s-o spune la ei „nu, tat`, a[a ceva nu se poate, pentru c` s-ar r`suci \n morm\nt tovar`[ul Mao“!

Prigoana dup` aur |l [ti]i pe Prigoan` cum e: mai \ncet de piciorul de lemn, da’ iute de m\nie [i degrab’ de boabe de orez v`rs`toriu \n fa]` la ofi]erul St`rii Civile. Nu mai [tiu \n ce stadiu e Prigoan` cu Bahmu]eanca, \ntre divor] [i nunt` sau \ntre nunt` [i divor], \ns` cu V\ntu [i cu angaja]ii Realit`]ii TV Prigoan` e clar certat. Altfel nu-mi explic de ce, toat` s`pt`m\na trecut` (\ntre timp, b`ie]ii au pus pe picioare realitatea.net), cine \ncerca s` acceseze site-ul www.realitatea.tv era automat redirec]ionat c`tre site-ul www.prigoana.ro, „pagina personal` a marelui om de afaceri Silviu Prigoan`“, ca s` citez de pe Trafic.ro.

Spune-mi ce Pite[ti ca s`-]i spun cine e[ti Un coleg de breasl` din Pite[ti ne roag` s`-i facem cunoscut demersul de a-[i scoate la licita]ie gazeta online. Se nume[te Pite[teanul.ro – Jurnal online de opinie [i informare [i omul nostru vrea pe ea nici mai pu]in, nici mai pu]in dec\t 30.000 de euro. Te pomene[ti c` omul vrea direct Mercedes Clasa E! Sau apartament cu trei camere decomandate \n centrul Pite[tiului! Hai, dom’le, c` ne-am uitat [i noi pe gazet`: p`rerea mea ar fi s` te mul]ume[ti matale cu Logan plus garsonier` la mansard`. Oricum, noi am scris. Dac` iese ceva, tot tre’ s` dai un bidon de ]uic`…

Game Ovar

Site-ul lui Gheorghe a luat un [ut \n kurd

Zalud, mai admin! Bre, matale mai trecut pe la sait www.andreigheorghe.ro/gayandrei? Acolo unde avut vedeta BRO TV, Andena Unu [i Realitat TV rubrica de discu]ia la homozegzuali [i lezbienele? Nu mai trecut gam de mult, huh? Atunci treci m`d`lu] [i vezi c` hacherii spart la tine lingu’ resbectiv cu bobonarii drept \n kurd. Nu, bre, io nu [tie la mine gine e iSKORPiTX! O fi vreun amig \n [alvari de-al lui Gheorghe din gopil`ria din Constan]a, care acum are afacere cu alvi] [i carpet [i la care nu place la el emisiunea „Bolitica, fratele!“ de pe Realitate.

Emisiunea Poli, frate!

20

verzii [i usc`turile

academia CA}AVENCU Nr. 12, 29 martie – 4 aprilie 2006

Unii cu mapa, al]ii cu apa Ana Varga – ce nume simplu! – este secretar de stat \n Ministerul Mediului [i, \n aceast` calitate dificil`, dar frumoas`, doamna Ana a declarat c` – aten]ie! – „fiecare dintre noi este o pic`tur` de ap` [i, \mpreun`, form`m un r\u“. Nici nu vrem s` [tim ce-o fi fost \n sufletul lui Nicu V`c`roiu c\nd o fi citit aceast` declara]ie. P`i, cum adic`, doamn` Ana? Chiar at\t de r`u am ajuns? S` fim pic`turi de ap`? P`i, de Sauvignon Blanc nu a]i auzit? De [pri] nu a]i auzit? Deci, v` rug`m foarte mult, doamn` secretar de stat, s` v` reveni]i [i s` reformula]i declara]ia dup` cum urmeaz`: „Fiecare dintre noi este fie o pic`tur` de ap` mineral`, fie 10 pic`turi de vin, [i, \mpreun`, form`m un [pri], pe care Nicu V`c`roiu \l serve[te p\n` i se face r\u“. {i-a[a pre[edintele Senatului e cu moralul sub mas`, nu e cazul, doamn` secretar, s`-i mai turn`m [i noi ap` gazoas` pe toc.

Golden {pri]

Cazul Walter Frank sau cum s` p`strezi azi pentru ho]ii de mâine Românul get-beget neam] Walter Frank este neam] getbeget [i este inginer silvic. Pe cale de consecin]`, el are câteva tr`s`turi care îl deosebesc net de numero[i, aparent, semeni. A[adar, ca orice neam] get-beget n`scut în România, el iube[te România [i nu vrea autonomie pe baze etnice. Spre deosebire de românii get-beget, el iube[te pân` la suferin]` p`durea vie, lucru care îl separ` de altfel [i de cei mai mul]i silvicultori. A fost 30 de ani [ef de ocol silvic la Rusca Montan`, pozi]ie din care, numai el [tie cum, a reu[it s` p`streze neatinse 6.800 ha de p`dure „virgin` [i cvasivirgin`“ (cum atest` documentele), adic` peste jum`tate din suprafa]a ocolului. Totul pân` în 1990, când s-a pensionat pentru „limit` de vârst`“.

Înv`]`turile românului Marin c`tre neam]ul Walter „România p`[e[te pragul vremurilor moderne f`r` un suflet forestier, care este singura garan]ie a întocmirii unei bune eco-

nomii forestiere [i a conserv`rii p`durilor unei ]`ri“, spunea silvicultorul Marin Dr`cea, într-o conferin]` din 1938. {i ad`uga: „Un patrimoniu forestier, odat` distrus, nu se mai poate reface decât dup` secole de munc`“, avertizând [i c` „Ce a intrat în gura democra]iei nu se mai poate scoate“.

Dosar pentru extratere[tri [i pro[ti

m`seser` doar 2.430 ha neatinse.

Stima Europei [i mândria „Suntem recunosc`tori României pentru c` a p`strat aceste p`duri“, scria în august 2004 prof. dr. Hubert Weiger, pre[edintele Uniunii pentru Protec]ia Naturii a landului Bavaria, adresându-se ministrului P`durilor, Petre Daea (finul celui de-al doilea socru al lui Adrian N`stase), sperând în p`strarea m`car a acestui rest de codru (1.088 ha în rezerva]ia natural` „P`durea Ple[u“, 411 ha prev`zute a fi exploatate începând cu 2003 [i 931 ha programate la moarte din 2012). Profesorul Weiger, membru în consiliul director al „Friends of the Earth“ [i „Euronatur“, explica oficialilor români avantajele pe termen lung prezentate de p`strarea acestui unicat european (care stârnise uimirea speciali[tilor din Austria, Belgia, Slovenia etc.).

Luând aminte la înv`]`turi, Walter Frank a alc`tuit un dosar cu documente, explica]ii [i pledoarii, pornind demersuri de conservare a celor peste 6.000 ha amintite. Dosarul, explicit la limita închipuirii, ar stoarce lacrimi [i unui extraterestru, la gândul dispari]iei acelui ecosistem unicat. F`urit astfel încât s` fie priceput de orice prost (pesemne c` [tia semnatarul de ce), dosarulcerere a fost depus la „institu]ii abilitate“, care se chemau Academia Român`, Regia Na]ional` a P`durilor Romsilva, Direc]ia SilDru-mu-ri-lee vic` Re[i]a, Institutul de Cercet`ri [i Amenaj`ri Silvice. Între noaas-tre toa-teee… timp, „gura democra]iei“ [i-a b`În 2005, la 72 de ani, Walter gat din]ii drujbelor [i TAF-urile Frank [i-a reluat demersurile. Un în „virgin`“, încât în 2003 mai r`- dosar a ajuns pe masa dr. ing.

Ioan Seceleanu, [eful biroului cadastral al RNP Romsilva. Acesta l-a sf`tuit s` se adreseze Direc]iei Silvice Re[i]a. Zis [i f`cut: un dosar a ajuns la directorul acesteia, Ioan Tabugan, care i-a promis peti]ionarului o „analiz` în teren“, în iulie 2005, lucru neîntâmplat pân` în ziua de azi. În septembrie 2005, cu documenta]ia la subsuoar`, omul s-a înf`]i[at într-o audien]` la directorul general al RNP Romsilva, Simion Maftei (uns pe func]ie de ministrul Flutur), care i-a promis un r`spuns la domiciliu. Pân` în ianuarie 2006 r`spunsul înc` nu

sosise.

Scrisoare de adio În 15 decembrie 2005, Walter Frank îmi scria despre cele 931 ha programate la t`iere din 2012: „Vor fi atacate sub masca legal` a unor «t`ieri de igien`», improvizate, greu de controlat ulterior t`ierii. Sub acest motiv, se taie cei mai valoro[i arbori [i, dup` evacuarea lor din p`dure, în documente se scrie c` au fost usca]i, doborâ]i de vînt [i z`pad`, ataca]i de insecte etc.“. Nicolae R. D~R~MU{

Foamea culpa

academia CA}AVENCU Nr. 12, 29 martie – 4 aprilie 2006

r`spunsuri la scrisori Ileana R`cean (F`g`ra[): Consider, în continuare, c` v` face]i griji degeaba în ceea ce prive[te statutul minorit`]ilor. Dar, desigur, ave]i dreptul la p`rerile „încrîncenate“ pe care le relua]i [i în ultima scrisoare. Floarea Dumitru (Giurgiu): Am înmînat scrisoarea colegilor mei de la Investiga]ii. Iulia Coco[na (Ia[i): {i insisten]a este o calitate omeneasc`. Dar, de data asta, nu cred c` e important`. V-am mai spus c` în materie de caricaturi trebuie un exerci]iu îndelung, dac` nu te na[ti caricaturist de geniu. Grigore Gheorghe (Br`ila): Cazul dvs. ne intereseaz`, pamfletele nu. A[a c` am separat lucrurile, urmînd s` ne ocup`m de neregulile prezentate în memoriu. Agathon Mitrescu (Bucure[ti): Dac` s-ar mai lucra pu]in pe textul trimis ar fi mai aproape de publicare. Emil S`ceanu (Craiova): Interesante informa]iile, vom c`uta s` ne document`m [i, apoi, s` d`m în vileag, dac` e adev`rat. Delmar Ionescu (Bucure[ti): Fi]i lini[tit, nimeni nu cite[te scrisorile redac]iei. {i cum nu v-a]i

21

dat numele real, ce crede]i c` se poate întîmpla? Trimite]i, cum a]i promis, datele despre demnitarii de care pomeni]i în scrisoare. U.N. Popescu (Bra[ov): Am re]inut gluma [i promisiunea c`, dac` ajunge domnul N`stase la penitenciarul Codlea îi ve]i face vizite cu ou` în buzunare, s` aib` ce num`ra. {i eu a[ veni m`car o dat` s`-l v`d, dac` se ajunge acolo! Koko (Bucure[ti): Chiar a ap`rut Almanahul, nu e o glum`. Îl g`si]i deja la chio[curile de încredere. Marius B. (Constan]a): Î]i mul]umim pentru aprecieri. Ai dreptate, mazilirea lui N`stase este [i o victorie e presei. Mi se pare valabil` [i presupunerea c` dac` ar fi fost N`stase pre[edinte nu am fi intrat în UE la data a[teptat`. Or fi occidentalii mai naivi (de[i nu cred), dar s\nt bine informa]i. Adela Medrea (Deva): Cred c` trebuie s` te adresezi, cu eseurile tale, revistelor Dilema veche sau 22. Mie mi s-au p`rut interesante. Ioan T. MORAR

coasa lux BNR, BNR, banul nostru unde e? De ce iubim femeile nu vom afla-o poate niciodat`. Dar ast`zi ne vom propune s` r`spundem la o interoga]ie cel pu]in la fel de existen]ial`, oleac` mai abisal` [i cu pu]in mai profund`: de ce sinucidem femeile? Sau, dac` vre]i s` fim corec]i politic [i coeren]i logic, de ce se mai sinucid femeile. Femeia care a avut amabilitatea s` se sinucid` ast`zi

pentru noi se nume[te Viorica Har]anu, de 45 de ani, din Rediu, de prin p`r]ile dul[ielui t\rg al Ie[ilor. Sau cel pu]in a[a \i pl`cea ei s` cread`. Oricum, asta nu are nici o relevan]`. Dar, ca s` nu-i zguduim bietei femei sistemul de valori, vom crede [i noi acelea[i lucruri despre ea. Aceasta a fost g`sit` sp\nzurat` \n podul casei f`r` vreun motiv

anume [i, colac peste pup`z`, [i f`r` vreun bile]el care s` elucideze misterul ancestral al vie]ii [i al sinuciderii. Dar, odat` ajun[i \n acest impas explicativ, ne vine \n ajutor tanti Trandafira Har]anu, soacra fericit`, poate, c` tocmai a sc`pat de nor`. {i cum crede]i c` ne lumineaz` ]a]a Trandafira? Ea crede c` cre[tina s-ar fi sinucis (de[i cre[tinii adev`ra]i nu prea recurg la asta), nici mai mult, nici mai pu]in, pentru c` nu se descurca cu bancnotele nou introduse de domnul Is`rescu. „Nu [tiu de ce s-a omor\t, dar [tiu c` de c\nd au ap`rut banii `[tia noi, era foarte nervoas` [i agitat` pentru c` nu se descurca cu ei [i o \n[elau mul]i. Cred c` de asta s-a omor\t“ – conchide soacra. Acuma, c` Is`rescu poate provoca prin m`surile sale mai multe sinucideri dec\t Cioran cu toate bro[urile lui nihiliste, [tiam. Dar m` g\ndeam c` cei care aleg aceast` cale de ie[ire din via]` o fac pentru c` se simt deodat` mult mai s`raci. {i asta fiindc` Adrian Vasilescu n-a catadicsit s` le explice c` [i pre]urile vor fi tot \n lei noi, nu doar salariile.

Repeti]ia e mama \njur`turii Jandarmii maramure[eni au amendat cu un milion de lei vechi un elev de 17 ani care a \njurat \n [coal`. Asta \n timp ce, \n alt` parte a ]`rii, un elev i-a dat jos pantalonii unui profesor. A[a s\nt jandarmii. Au fost \nv`]a]i pe baz` de reflex, ca maidanezul lui Pavlov, [i de-aia reac]ioneaz` \ntotdeauna mai bine la sunet dec\t la imagine.

Pavlov Story

Romånii ajung pe Lun` cu naveta de bere Cic` s\ntem pe urmele nem]ilor: a crescut consumul de bere la romåni. O asocia]ie a berarilor a calculat c`, dac` punem cap la cap sticlele golite de ai no[tri, acoperim distan]a p\n` la Lun` [i \napoi. O fi bine, o fi r`u, nu [tim. Dar ne temem c` or s` \nceap` romånii s` umple Luna de gr`tare [i Dacii din ‘70, cu caset-ul la maximum! Iar cine ajunge primul o s` se filmeze cu telefonul mobil \n timp ce roste[te celebra replic`: „B`iatu’! Una mic` pentru mine [i una, h\c, mare pentru omenire!“.

Murmur Is`rescu Neil Am Strung

22

Reclame de ras

academia CA}AVENCU Nr. 12, 29 martie – 4 aprilie 2006

condica de sugestii [i reclame

Bon appétit sexual!

v-am print, vr`jitoarelor!

S\nt c\]iva pui mor]i \n ora[, iubito!

|mmm, prezervative cu gust de banane, cu gust de c`p[uni, cu arom` de mango! Toate astea pot fi ni[te de-ale gurii foarte bune. Sta]i, pudicilor, nu v` oripila]i! Altceva voiam s` spun. Ia g\ndi]i-v`, din ele se pot face compoturi, dulce]uri, peltele foarte bune la gust. {i iat`, o firm` produc`toare de sucuri chiar a f`cut un cocktail de fructe din ele, dup` cum reiese din etichet`. Din p`cate, n-au l`sat [i prezervativele \n suc, c` atunci era [i mai bun produsul: devenea suc cu pulp` de prezervativ. Suc my Drink

La pomul l`udat s` nu te duci cu sucul „Noi [tim exact de c\te portocale e nevoie pentru a face un suc delicios: dou` kilograme [i jum`tate pentru fiecare litru de suc Tymbark“. A[a zice reclama sucului meu preferat. Eu s\nt mare consumator de sucuri cu E-uri naturale, pe care mi le cump`r aproape \n fiecare zi. Acum, c\nd am aflat din reclama de la TV c` cic` `ia de la Tymbark ar stoarce c\te 2,5 kg la fiecare litru, m` g\ndesc s` nu mai cump`r. Am dou` motive. Primul ar fi c` nu vreau s` pic de fraier: s`-mi spune]i mie cu]u dac` vreun suc cu termen de garan]ie mai mare de 48 de ore are \n el 100% portocale proaspete stoarse, a[a cum ne arat` \n reclam`. Al doilea – nu ]in s` pun um`rul la falimentarea unei companii care d` 60.000 de lei pe portocale plus ce mai cost` \mbutelierea, ambalajul, distribu]ia, promovarea etc. [i dup` aia \mi vinde mie sucul f`r` s`-[i scoat` nici un profit, absolut \n pierdere, cu 30-40.000 de lei. Linking Tymbark

Ha! Ziari[tii de investiga]ie ai Academiei Ca]avencu lovesc din nou! |n timp ce reporterii televiziunilor [i ziarelor, ba poate chiar [i ai radioului (nu [tim, c` n-ascult`m dec\t Guerrilla) se dau de ceasul mor]ii s` transmit` (eventual \ngropa]i p\n` la br\u \n le[uri fumeg\nde de g`in`) despre focarele de aviar` care se apropie \ncet, dar sigur de Capital`, noi am descoperit c` puii kamikaze s\nt printre noi, \n Bucure[ti, chiar \n ora[! Reporterii

no[tri, mai vigilen]i ca ai lor, le-au fotografiat chiar sediul central, dar central de tot. La arme, fra]i capitali[ti! Pune]i m\na pe cu]ite, pe furculi]e, pe rotisoare [i frig`rui [i s` facem astfel \nc\t ora[ul s` r`m\n` doar cu ce \l f`cea faimos odinioar`: killer chicks (pentru domnu’ comandant de ]ar`: puicu]e mortale). Chick Guevara

abera]ia de libertate Scenariul galben ca un g`lbenu[... Tat`, tu e[ti? Iar ai b`ut sau nu-]i mai ajunge pensia, ha? P`i, de ce nu spui a[a? „Via]a zbuciumat`“ e cumva atunci c\nd m-a]i l`sat singur acas` [i m-am jucat eu cu chibriturile \n bibliotec`? Sau c\nd ]i-am furat cheile de la ma[in` [i am parcat-o prin geam \n laboratorul de chimie? C` \n cazul `sta trebuie s`-mi dai [i mie jumate

pe post de 7 ani de [oim al patriei, 10 ani de pionier, comandant de deta[ament, 3 de utecism [i 15 ani de [omaj. Vi]a bate filmul

CLO{CACU PUII DE [aur

academia CA}AVENCU Nr. 12, 29 martie – 4 aprilie 2006

Consilierii petrileni ard de grija aleg`torilor, pe plajele lumii 1

3

Nasc [i la Petrila edili. {i, odat` n`scu]i, edilii Petrilei se simt datori s` duc` faima ora[ului pe care-l edilesc \n cele 4 z`ri. |n cursul ultimului an, ei au reu[it s` rezolve, pe banii municipalit`]ii, dou` din cele 4 z`ri: Bosnia (o destina]ie turistic` foarte frumoas`, care poart` acela[i nume cu porecla dat` celui mai s`rac cartier din Petrila) [i Creta. Acum a venit r\ndul celei de-a 3-a z`ri: Egiptul. Vizita, rod al unui proiect de hot`r\re din 17 februarie, a \nceput pe 28 martie. Din calculele estimate de direc]iunea economic` a prim`riei, cheltuiala deplas`rii per fund de edil ([i vorbim de un total de 12 funduri) este de 638 de euro [i 245 de dolari. Din

7

4

programul oferit de agen]ia de turism SC Mondo Travel SRL Petrila \n renumita sta]iune Hurghada, situat` pe malul M`rii Ro[ii, spicuim: „ziua a treia – mic dejun, \nt\lnire cu edilii locali pe tema «Modalit`]i de administra]ie a domeniului public»; ziua a patra – mic dejun, deplasare cu autocarul la Luxor, schimb de experien]` pe temele urm`toare: amenajarea de pie]e [i oboare; construc]ii drumuri [i poduri; ziua a cincea – mic dejun [i vizit` la Aswan; se dezbat probleme de urbanism [i alimentare cu ap`“. Mai r`m\n de pierdut prin Egipt \nc` 5 zile, alocate pentru: timp liber, plaj`, vizit` la Piramide, Sfinx, Templul din Vale, Muzeul Egiptean, Colo[ii lui

2

Memnon, Templul lui Hatsepsut, Valea Regilor, Teba. Ei, [i acum, dup` ce v-a]i convins c` municipalitatea din Petrila nu [ade de poman`, ci umbl` pe pomana bugetului, s` urm`rim, \n premier` pe mapamond, c\teva secven]e de la deplasarea \n Creta: 1) Consilierul PRM Andronache Emanoel, la conferin]a „S\ni de cretan`, trecu]i, prezent [i viitor“, desf`[urat` pe o plaj` de la

5

Pasok; 2) Consilierul PSD Cojocaru Vasile, la conferin]a cu acela[i nume, f`c\nd o fotografie de grup: el [i cu unul din cei doi s\ni prezen]i la dezbateri; 3) Consilierul PD ex-PSD Balcan Marinela dezb`t\nd singur` dou`-trei probleme de umanism [i alimentare cu ap` \n valuri; 4) consilierul Cojocaru Vasile servind interesele Petrilei direct din rachet`;

5) consilierul Gheorghi]` Iorga \n sala de for]` [i sentiment cu consiliera Balcan Marinela; 6) un obiectiv cretan nimerit \nt\mpl`tor \n raza aparatului de fotografiat ; 7) un alt obiectiv cretan nimerit \nt\mpl`tor \n raza aparatului de fotografiat, \mpreun` cu o anumit` parte a consilierului Cojocaru Vasile. Creta Garbo

6

23

24

Cornu de umbr`

academia CA}AVENCU Nr. 12, 29 martie – 4 aprilie 2006

Cum mai merge opera]iunea „cazier contra [pag`“

protec]ia presei Libertatea presei \n Romånia, 2005 Agen]ia de Monitorizare a Presei – Academia Ca]avencu a prezentat public, la Centrul Cultural American, Raportul privind libertatea presei din Romånia, a[a cum a fost ea \n anul 2005. Foarte concentrat, se poate spune c` Guvernul T`riceanu a renun]at explicit la politica de \nc`lecare a televiziunilor, practicat` de Cabinetul N`stase; da, e bine c` nu \ncalec`, dar [aua de ce n-o arunca-o, fratele meu? O lege nou` pentru Radioul [i Televiziunea publice – o lege care s` reduc` riscurile reedit`rii controlului politic al con]inutului editorial – a fost promis`, dar \nc` nu exist`. Deocamdat` n-a renun]at decåt la unul dintre instrumentele de presiune politic`: publicitatea din bani publici are reguli noi – transparen]a este mai mare, licita]iile sunt obligatorii, criteriile oblig` la responsabilitate. Da, dar asta nu \nseamn` c` \n provincie procesul de berlusconizare nu continu`; s-au schimbat oamenii, practicile mai pu]in. La Baia Mare, primarul liberal Anghel, aflat la al treilea mandat, a cump`rat spa]iul editorial din care un ziarist \l h`r]uia ca s`-[i fac` propagand` pe bani publici \n exact acela[i interval orar. Vestea bun` este c` a dat peste un ziarist suficient de catår ca s` nu se resemneze: Ro[iianu a cå[tigat contra lui Anghel prima condamnare pentru cenzur` din istoria Romåniei. Berlusconizarea este un proces care continu` netulburat de vreo interven]ie legislativ` care s` previn` concentrarea excesiv` a propriet`]ii \n media [i conflictul de interese; s-a ob]inut un plus de transparen]` \n structura ac]ionariatelor din massmedia prin eforturile organiza]iilor neguvernamentale [i ale CNA; nu acela[i lucru se \ntåmpl` \n leg`tur` cu finan]area mass-media. S-a redus num`rul de violen]e fizice administrate ziari[tilor, dar asta nu \nseamn` c` un ziarist n-a fost b`tut de suporterii unei echipe de fotbal sub ochii blajini ai poli]i[tilor. P.S. Mul]umim Ambasadei SUA pentru sprijinul acordat programului de monitorizare a libert`]ii de exprimare, freeex.

www.freeex.org

Spre deosebire de Agen]ia Domeniilor Statului, unde era s` se fac` o crim` pentru p`m\nt, la Direc]ia General` a Finan]elor Publice Bucure[ti (DGFPB) e alt` r\nduial`: de o s`pt`m\n`, pe holurile sale se face (la)crim` pentru cazierele fiscale. Aci o investitoare cu ochii-n lacrimi, colo un sobor de avoca]i cu texte-n gu[`, dincolo tot felul de manageri gata s` \njunghie func]ionarii cu o sticl` frumos ambalat`. Pe to]i \i m\n`-n lupt` goana dup` cazierul fiscal, care, de[i dup` lege nu se poate elibera \n mai pu]in de cinci zile, g`sea mai mereu o porti]` prin care s` scape

mai repede – porti]` deschis`, se-n]elege, doar dup` ce se ungea bine balamaua. De c\teva zile, \ns`, cic` s-a schimbat \ncuietoarea, de unde [i valul de lacrimi de care ziceam la \nceput. Directorul executiv al direc]iei, Nicolae Stoina, vrea ca toate cazierele s` p`r`seasc` incinta \n termen legal [i numai dup` ce le-a semnat el, cu m\na lui personal`. Nu [tim ce l-o fi apucat, dar probabil c` l-a inspirat sistemul de supraveghere, ale c`rui camere de luat vederi ar`tau c` unele birouri prea deveniser` camere de dat aten]ii. Fiscalul Troian

P`unescu a visat poli]ia presei Odihn` conduc`torului iubit! Jos discrimin`rile de teras`! Iat` c` Parlamentul Romåniei nu mersi, de[i, la un moment dat, o m\este at\t de incompetent pe c\t se spune la Etno TV sau la Telesport. C\teva cadre pe care eu le-am v`zut la Antena 1 (dar am \n]eles c` au fost [i pe alte sta]ii, poate chiar [i pe Animal Planet) demonstreaz` c` nu doar oamenii, ci [i porcii din Senat [tiu s` m\ne porcii la jir. De[i \n sal` era o oarecare g`l`gie, iar doi colegi au vorbit la microfoane despre prostii precum dezvoltare, achizi]ii sau imporcuri… scuze, importuri, Adrian P`unescu a reu[it s` doarm` bine-

nu]` era s`-i amor]easc` [i a trebuit s` efectueze c\teva mi[c`ri de dezamor]ire. E clar acum c` oamenii, m` refer mai ales la cei care au cam uitat cumva Ferma animalelor, ar trebui s` aprecieze mai mult eforturile, respectiv sforrrrturile senatorilor, c` senatorii trebuie s` primeasc` spor, respectiv sfor de stres [i c`, ce mai, obrazul groh cu cheltuiala aleg`torului se ]ine.

La Observator am urm`rit un material despre un cet`]ean romån urcat pe o copertin` din incinta Ambasadei Germaniei. Realizatorii respectivului material au b`gat din burta lor cum c` omul era urcat pe „terasamentul“ cl`dirii. Dup` mintea lor, terasament \nseamn` orice are leg`tur` cu o teras`. O teras` ap`rea, ce-i drept, \n cadru, era sub copertin`, dar \n cazul `sta micii, mu[tarul, chiflele, scobitorile [i berile s\nt [i ele terasamente, nu? C` au leg`tur` [i mai mare cu terasele. Terasament \nseamn` „lucrare const\nd din s`p`turi în p`m\nt, umpluturi etc., care se execut` în vederea realiz`rii unei c`i ferate, a unui dig, a unui canal etc.“. Cel pu]in a[a [tiam noi [i la fel [tia [i dic]ionarul, s`racu’.

Pic [i Porc

Cip IE{AN

popoarele denigratoare

academia CA}AVENCU

25

Nr. 12, 29 martie – 4 aprilie 2006

Amintiri din carantin`

intr`m \n UE. Cum ie[im? St`m de at\ta vreme aici, la por]ile Orientului, de ce crede]i? Pentru c` nu ne deschide nimeni! Din c\nd \n c\nd, mai s`rim gardul ca s` le lu`m turcilor blugii Piramyd de pe s\rm`. Ceea ce este un bun exemplu de supravie]uire. Avem deci o pozi]ie at\t de geostrategic` [i ni[te garduri at\t de mici \mprejur, c`, practic, am putea supravie]ui f`r` s` mai muncim. Din p`cate, nu ne prea putem ab]ine. {i muncim. Vom vedea ast`zi cum vom integra \n Occident acest defect, al muncii \ndelung exersate la por]ile [i pe l\ng` gardul Orientului.

de la Mercedes ar putea s`-[i sprijine barba \ntr-o coad` de cazma romåneasc` [i s` cugete cu ajutorul ei, de exemplu, la noi tehnologii. Numai s` nu le dea prin cap s` \ncorporeze coada de cazma \n sistemul de alarm`, fiindc` atunci toat` treaba s-ar \ntoarce \mpotriva noastr`, dar [i a spin`rilor noastre, exact ca un bumerang. Ar fi chiar culmea ca, dup` ce at\ta amar de vreme am furat saci de ciment profit\nd de neaten]ia muncitorilor romåni sprijini]i \n cazmale, s` nu mai putem ciordi o oglind` de Mer]an tocmai din cauza tehnologiilor romåne[ti de export.

|n primul r\nd, va trebui s` integr`m cu cea mai mare eficien]` principiul sprijinirii de coada cazmalei. La cap`tul de sus al cozii de cazma st` sprijinit` a[a-numita materie cenu[ie romåneasc` refuzat` la export, recte acele min]i care n-au emigrat p\n` acum pentru simplul motiv c` meseria lor n-a fost cerut` peste hotar. Dar a venit, iat`, vremea s` export`m coada de cazma ca tehnologie de v\rf (de v\rful cozii). Cel mai bine le-ar folosi nem]ilor de la Mercedes. ~stora oricum le fac robo]ii toat` treaba, a[a c` o coad` de cazma bine plasat` \n sec]ia de cercetare a fabricii Mercedes n-are cum s` strice. Cercet`torii

Ar mai fi de integrat [i salopeta cu buzunar special pentru semin]e. O alt` cucerire a cercet`rii romåne[ti de atelier, salopeta cu buzunar special pentru semin]e ar putea fi folosit` cu succes \n Elve]ia, \n fabricile de ciocolat`, unde marmotele alea pare c` au intrat \ntr-o criz` de inspira]ie. Dup` ce mai \nt\i au masat v`cu]e [i apoi au num`rat alunele pe calculator, marmotele nu prea mai au nimic de zis. O infuzie de knowhou romånesc este ceea ce le trebuie pentru a se relansa cu noi n`zb\tii \n industria publicit`]ii. Mai precis, cu un nou spot: unul cu o marmot` care sparge semin]e [i scuip` cojile \n caza-

Copilul meu, de cinci ani, a \nv`]at s`pt`m\na trecut`, la Spitalul de copii „Grigore Alexandrescu“, un nou cuv\nt: „carantin`“. „Carantin` \nseamn` atunci c\nd nu e voie ca p`rin]ii s` intre \n spital ca s`-[i vad` copiii interna]i. C` p`rin]ii aduc grip` pe pantofi. Nenea care vinde ziare [i \nc` un nene, cu un aparat de fotografiat la g\t, care face poze copiilor dac` ei \i dau bani (25.000 de lei), au voie s` intre. Cei doi neni n-au copii interna]i, dar au voie s` intre \n spital. Da, au voie, nu te mint! Ei nu aduc grip` pe pantofi. A[a zice doamna ansistent` care \i las` s` intre pe nenea cu ziare [i pe nenea cu aparat. Doamna ansistent` seam`n` cu vulpea \mp`iat` cu care m-am pozat eu la Bu[teni, dar e un pic mai ur\t` ca vulpea.“ Copilul meu a plecat sup`rat din spital. Nu fiindc` tat`l lui n-a putut s` intre s`-l vad`, pe motive de carantin`. Nici fiindc` v\nz`torul de ziare [i fotograful de spital (foarte inspirat` idee, s` le faci copiilor fotografii \n timp ce zac la pat, s` ]in` minte toat` via]a suferin]a prin care au trecut) aveau voie s` intre. Ci fiindc` doamna „ansistent` cu chip de vulpe“ n-a vrut s` fac` poze cu el. Rog pe aceast` cale conducerea Spitalului „Grigore Alexandrescu“ s` oblige cadrele medicale s` se pozeze cu copiii interna]i, dac` tot s\nt jivine, mai ceva dec\t cele din pove[ti.

Alexandru C~UTI{

Ilie S\rbu ridic` oul amenin]`tor

nul cu ciocolat`. La finalul clipului, apar doi b`ie]i [i scuip` la r\ndul lor cojile de semin]e pe care le g`sesc \n ciocolat`, iar unul dintre ei spune: „|]i dai seama, m\nca-]i-a[, le sparge pe calculator!“. Ar mai fi de integrat mersul \n [lapi la \ntreprindere, celebra ]eav` cu prelungire de muncitor, gaura \n gardul fabricii etc., etc. Dar treptat, ca s` nu-i [o-

c`m chiar at\t de tare pe europenii `[tia, care au reu[it s` construiasc` at\tea catedrale doar pentru c` muncitorii lor n-au dispus de faimoasa roab` romåneasc` de c`rat acas`. S` fi dispus de a[a ceva, catedralele ar fi r`mas f`r` turle; \n schimb, zidarii lor ar fi avut pe veceurile din cur]i tabl` de cea mai bun` calitate, iar pe noptiere, sculpturile lui Michelangelo.

E vremea [edin]elor ce mor, mor \n gr`dini [i mor \n limuzine, [i-au fost c\ndva de via]` politic` pline, dar s` nu exager`m. |ntr-o [edin]` a PSD, vicepre[edintele Ilie S\rbu, tat`l biologic [i politic al Dacianei, a cam spumegat la gur` \mpotriva lui Antonie Iorgovan, un senator at\t de simplu, dup` vorb`, dup` prost. Pe un ton ridicat, S\rbu a cerut satisfac]ie pentru insulta de a fi inclus de c`tre Iorgovan \n cercul de prieteni cu apuc`turi inverse ai lui Adrian N`stase. „Adic`, am ajuns [i homosexual?!“, s-a \ntrebar erotic, pardon, retoric, Ilie S\rbu, continu\nd, pe acela[i ton: „Dac` nu-i face]i nimic, m` duc, \l iau de p`r [i \l bat \n plenul Senatului!“. S` mai zic` cineva c` Ilie S\rbu nu (mai) are ou`!

Ou, via]a mea!

La Viena, proprietarii de c\ini trebuie s`-[i ia un fel de carnet de conducere a c\inelui. Acesta se ob]ine \n urma unui examen efectiv, \n care proprietarul trebuie s` dovedeasc` calit`]i de conducere a c\inelui prin ora[. Cic` cele mai grele probe de la examenul `sta de [ofer de c\ine s\nt defecarea din lateral [i defecarea \n ramp`!

26

coana mi]a beletrista

academia CA}AVENCU Nr. 12, 29 martie – 4 aprilie 2006

Jurnalul lui

Tetelu

Sf\r[itul lumii e din ce \n ce mai aproape, iar noi citim texte de umor. Sf\r[itu’ lumii, mai las`-ne un r`gaz, s` citim [i acest text. Te rug`m noi frumos. Mersi, e[ti amabil. Urmeaz` poate ultima [ans` s` citi]i Jurnalul lui Tetelu vii.

munca cu cartea Evanghelia dup` Alina A ap`rut recent, la Editura Cartea Româneasc`, piesa Alinei Mungiu-Pippidi, Evangheli[tii, pies` care, dup` punerea ei în scen` la teatrul „Ateneu“ din Ia[i, a stîrnit multe reac]ii pro [i contra. Piesa a fost acuzat` de blasfemie de c`tre Patriarhul Teoctist [i de Ioan Robu, Arhiepiscop Mitropolit romano-catolic. Cum pu]ini [tiu subiectul acestei piese, o s`-mi permit s` vi-l povestesc: \n deceniul [apte d.Hr., la o Academie falimentar` din Antiohia, condus` de sofistul Cherintos, sose[te un str`in care se recomand` a fi Pavel din Taurus. Acesta îi propune lui Cherintos s`-i pl`teasc` o mare sum` de bani pentru a scrie în patru variante o biografie. Cherintos accept` [i, ajutat de un personaj care îl înso]e[te pe Pavel, Povestitorul, î[i pune cei patru elevi, Matei, Luca, Marcu [i Ioan, la munc`. Pe parcursul piesei se dovede[te c` povestitorul este, de fapt, Iisus, care n-a fost r`stignit, în locul lui fiind omorît Baraba. Nefiind omorît, Iisus n-a putut s` învie [i apoi s` se înal]e la cer. În final, Pavel îi omoar` pe to]i, mai pu]in pe Cherintos, care

se sinucide. Iisus, înjunghiat de Pavel pentru c` nu mai voia s` participe la falsificarea adev`rului, învie. Am uitat s` spun c` Iisus face amor cu singurul personaj feminin al piesei, Elena, o fost` prostituat`, amanta sofistului. Dup` cum se vede, subiectul este destul de fumat, punerea la îndoial` a Evangheliilor canonice întîmplîndu-se chiar în perioada cre[tinismului timpuriu, dac` e s` ne gîndim m`car la Evanghelia lui Toma. De obicei, în teatrul modern e nevoie de mai mult` inteligen]` decît de talent [i cum la Alina Mungiu-Pippidi inteligen]a d` pe afar`, ea reu[e[te o construc]ie coerent`, cu replici viabile, care din cînd în cînd au [i umor. Din p`cate, tipul acesta de subiect poart` s`mîn]a scandalului în el, a[a c` este de b`nuit c` autoarea a mizat pe faptul c` într-o zi aceast` s`mîn]` se va transforma într-o plant` viguroas`, ceea ce s-a [i întîmplat. {tefan AGOPIAN

rebelle arte Un artist care s-a g`sit în Germania Nu [tiam nimic despre Ioan Iacob, am fost avertizat de {tefan Agopian c` e vorba de un pictor român format în Germania, unde [i locuie[te, de altfel. Plecat de tîn`r, a studiat artele plastice la Academia de Art` din Düsseldorf, dup` care s-a impus ca pictor german. E la prima sa expozi]ie în România, la Galeria Curtea Veche (deasupra acestei galerii, fost` anticariat, în cîteva c`m`ru]e sordide, a început aventura numit`

Academia Ca]avencu). De la bun început trebuie spus c` am avut o surpriz` foarte pl`cut`, peste nivelul meu de a[teptare. Ioan Iacob este un pictor deplin, c`ut`rile sale nu se mai raporteaz` la formule plastice, aici e bine a[ezat, puternic, st`pîn pe toate instrumentele plastice. „Vopse[te nem]e[te“ este o formul` care i se potrive[te, dac` o golim de rostul ei comercial. Toate lucr`rile din aceast` expozi]ie, fie c` s\nt de

show biz da’ cul]i Cum s`-]i dai \n etic ● O foarte util` [i binevenit` rubric` ]ine dl Alex. {tef`nescu \n Ziarul de duminic` (supliment cultural al Ziarului financiar). Rubrica se cheam` „Pe al`turi“ [i \n ea s\nt puse la col] produc]iile unor grafomani cu aere de scriitori. Numai c`, din c\nd \n c\nd, dl Alex. {tef`nescu \ncurc` borcanele. Astfel, \n nr. 10 al Ziarului este pus pe coji de nuc` Laszlo Alexandru, autorul unui volum de polemici, Toate p\nzele sus! Iat` ce scrie dl Alex. {tef`nescu: „Mahalagioaicele, cel pu]in, se ceart` \ntre ele \n timp ce Laszlo Alexandru jigne[te din senin oameni de valoare... Din punctul de vedere al polemistului, G. C`linescu a slujit cu fervoare comunismul...“. Dl Alex. {tef`nescu pare s` nu [tie sau se preface c` nu [tie c` G. C`linescu a f`cut tot ce a putut, \n scris, pentru a intra \n gra]iile comuni[tilor, viitorii st`p\ni ai

Romåniei. |nc` din 1946, ziarul Dreptatea le atrage cititorilor aten]ia asupra lui G. C`linescu: „Trebuie s` m`rturisim c`, dup` acapararea puterii de c`tre comuni[ti, am fost curio[i s` vedem care personalit`]i culturale vor fi anexate partidului (...) A[a cum seniorii medievali aveau c\te un trubadur \n personalul casnic, B.P.D. (Blocul Partidelor Democrate, bloc controlat de comuni[ti, n.m.) are pe dl C`linescu... Unele defecte trag \n reputa]ie mai r`u dec\t calit`]ile. {i e trist, d-le C`linescu, pentru cultura romån` [i pentru reputa]ia dumneavoastr`!“. ● Este adev`rat \ns` c`, \ncep\nd din 1947, C`linescu a fost atacat \n presa comunist`, acuzat fiind de idealism [i estetism. La aceste acuze, C`linescu a r`spuns cu [i mai mult` obedien]`. |n 1949, \n urma unei c`l`torii \n URSS, a publicat volumul Kiev, Moscova, Leningrad, vo-

mari sau mici dimensiuni, poart` semnele valorilor a[ezate. Artistul mediteaz` asupra lumii pe care o prive[te, o descompune [i o recompune plastic, îi [terge contururile sigure [i ne las`-n nesiguran]a marginii de culoare. Dac` ar fi s`-l asem`n cu o direc]ie din pictura româneasc`, de bun` seam` c` el se înrude[te cu Horia Bernea [i cu {coala de la Poiana M`rului, o înrudire subteran`, în modul de a decupa [i a prelucra imaginea, într-un proces de medita]ie. Mai e ceva care surprinde la Ioan Iacob, dincolo

de cromatica stenic`, puternic`: absen]a oric`rei [ov`ieli. Precizia (nem]easc`) este vizibil` chiar [i acolo unde se ascunde în aparenta imprecizie a vibra]iei de culoare. M` bucur c`, la atî]ia arti[ti care pleac`, mai s\nt unii care [i vin. Ioan T. MORAR * Ioan Iacob, pictur`, Galeria Curtea Veche, Bucure[ti.

cinem-a p\r\t Syriana are mere S\mb`ta trecut` am f`cut ce-am f`cut [i i-am convins pe ai mei s` mearg` cu mine [i cu prietena mea la film, la Mall. M-a pus naiba [i, \n loc s` aleg un Pantera roz, un Ice Age 2 sau, eventual, Povestea lui Johnny Cash, am mers pe m\na lui Gorzo (Dilema veche, ultimul num`r), care zice c` München-ul lui Spielberg [i Constant Gardner ar fi mici copii pe l\ng` scenariul [i complexitatea Syrianei*. Perfect! Numai c` acum ar trebui s`-l pun pe Gorzo s` le explice filmul [i p`rin]ilor mei. M-a pufnit r\sul la cas` c\nd b`iatul de la ghi[eu ne-a \ntrebat dac` vrem card de fidelitate. M` la[i?!… P`i, taic`-meu n-a mai fost la cinematograf de la Piedone \n Egipt [i Imperiul contraatac`, iar maic`-mea are deja dou` carduri de fidelitate: unul la Secretul Mariei [i altul la Surprize, surprize, \n fiecare s\mb`t` pe TVR 1. A[ putea s` spun c` Syriana e un film, a[a cum scrie prin set`rile de la calculator, „for advanced users“. E filmat \n vreo cin[pe mii de locuri din SUA [i Orientul Mijlociu, vorbit \n trei limbi str`ine, din care dou` dialecte arabe, [i are cel pu]in cinci-[ase planuri distincte care se \ntrep`trund a-

lum \n care laud`, printre altele, colhozurile... ● Nu vreau s` se cread` c` ap`r\ndu-l pe dl Laszlo Alexandru pun la \ndoial` opera lui C`linescu, cea scris` \nainte de convertire. Din fericire, distinc]ia \ntre etic [i estetic este un loc comun, bine b`t`torit de mul]i predecesori ai dlui Alex. {tef`nescu, precum Bertrand Russell, care-[i permite s`-l contrazic`: „Pentru un om este o calitate s` fie un mare poet, sau compozitor, sau pictor, dar nu este o calitate moral`... Calit`]ile morale au de-a face doar cu acte de voin]`, adic` cu alegeri corecte \ntre moduri de ac]iune posibile. (...) |n acest fel un num`r de calit`]i de mare \nsemn`tate social` (scrierea unei c`r]i excep]ionale, de exemplu, n.m.) s\nt eliminate din sfera eticii“ (Istoria filosofiei occidentale, Ed. Humanitas). Dar aceast` diferen]` e poate o chestiune prea subtil` pentru dl Alex. {tef`nescu. ({t. A.)

bia \n ultimul sfert de or`. Cum s` te mai miri dac`, pentru un ochi mai pu]in avizat, filmul nu se reduce la „Pfuuui, uite o Dacie 1300 pe str`zile din Teheran!“ sau „Cum \l cheam` pe actorul `sta… M`i, ce lapsus! Zi s`-i zic… ~la care a jucat \n… cum \i zice… Dom’le, ce a mai \mb`tr\nit!“? Ba da, tat`, a[a e. Tipul e chiar Cristopher Plummer, care acum are fix 75 de ani. {i da, aia era Dacie 1300 din lotul de ma[ini exportat de Ceau[escu prin anii ’80 \n ]ara nevecin`, dar pe-atunci foarte prieten`, Iran. |n rest, avem politic` la greu, corup]ie la nivel \nalt, petrol, terorism, spionaj, Jihad, CIA, lansatoare de rachete [i un Clooney rotofei [i cu barb`, care seam`n` izbitor de mult cu Dinu Patriciu. Las’ c` s`pt`m\na viitoare [tiu la ce \i duc pe ai mei: vine Basic Instinct 2! Daniel GOACE * Syriana, thriller, SUA, 2005. Regia: Stephen Gaghan. Cu: George Clooney, Matt Damon, Cristopher Plummer.

a fost confirmat ca membru plin. Las’ c` e plin F`nu[ Neagu, ceea ce, la o eventual` sec]ie oenologie, subsec]ia [pri], chiar s-ar justifica. Dar F`nu[ e la literatur`, al`turi de Buzura, tot membru plin. Lipsesc din Academia Român` profesori universitari cu cariere în str`in`tate. Dar cum s`-i admit` Eugen Simion al`turi de el pe Matei C`linescu, Sorin Alexandrescu, Virgil Nemoianu? S` înceap` lumea s`-i compare?! Dar de ce nu ar fi membru Ion Vianu sau Vladimir Tism`neanu? P`i, pentru c` e Dan Berindei [i al]ii ca el! N-ai servit regimul comunist, e greu de intrat în lumea nemuritorilor români. Dar nu foarte greu, ca dovad`, Sorin Dumitrescu, pictorul, a fost admis ca membru corespondent. Dac` îmi amintesc bine, nu prea i-am mai auzit vocea civic` în ultimul timp, a[a c` se mai explic` intrarea. Îndelunga r`bdare [i viclenia [arpelui (recomandate de Biblie) ajut`, uneori. Am s`-i reamintesc plasticianului o mai ● Valuri mici [i mijlocii pe la veche porunc`: „S` nu-]i faci Academia Român`. În mod sur- Jeep cioplit!“. (I. M.) prinz`tor, Nicolae Manolescu nu

cartona[ul ro[u cu tricolor

academia CA}AVENCU

mazeta sporturilor

C\t a fost Dinamo-Farul? Nu [tiu, am12, fost m` frate, ce m`-ntrebi pe mine? Io 29s`martie – 4 aprilie 2006 Nr. bat cu jandarmii! Sincer, mie nici nu-mi place fotbalul, nu-i \n]eleg pe-`ia care fac a[a o pasiune din 22 de analfabe]i care plimb` 25 de minute o minge pe teren, p\n` ne evacueaz` pe noi...

pozi]ie de moftsaid b\rfe din sport

Nu te sup`ra, bate!

P`i, ce v` ziser`m? |ntreaga suflare fotbalist` g\f\ie \n spasmul istoricului sfert european RapidSteaua [i, din neant, ]u[ti, r`sar tot c\inii ro[ii de la Dinamo. Nu c-ar fi echipa tot lider \n continuare, dup` ce a c\[tigat – cam discutabil, zicem noi – \n ultima deplasare. Astea s\nt, ca s` zicem a[a, detalii de parcurs. Altceva e mai haios. De[i dubla man[` romåneasc` din Cupa UEFA ar trebui s` fie un fel de s`rb`toare a prim`verii de la Bucure[ti, ei bine, Dinamo e-n toate, \n cele ce s\nt, \n pumnii ce-]i las` lentilele-n soare. Stai [i te g\nde[ti c`, \n recenta rund`, asta de la Constan]a, nu s-a b`tut Farul cu Dinamo. Ci Dinamo tot cu Dinamo, adic` Jandarmeria cu galeria Ministerului de Interne. A[a cum s-a v`zut in extenso pe toate posturile, a ie[it un spectacol pe cinste, o produc]ie horror de toat` frumuse]ea: gabori mardi]i cu be]ele de la steaguri, ultra[i cu f`]`ul \nvine]it [i c`r`bu[i la bot, iar \n final o emo]ionant` scen` de reconciliere concentra]ionar`, \n care trupe]i pizdo[i f`ceau pe ranger[ii americani, \n timp ce fanii t`v`li]i \n ]`r\n` ar`tau ca ar`be]ii de]inu]i la Guantanamo sau Abu Ghraib. La fel de haios e [i c` respectivii turbulen]i, specie

mutant` a Evului Media, abia a[teptau s` apar` la televizor, s` se vad` cum dau pe sticl`. Pileala o d`duser` pe g\t mai devreme, direct din pet-uri. {i, ca de obicei \n situa]ii de genul acesta, fac]iunile beligerante se \nvinuiesc reciproc, \ntruc\t nu se mai [tie, nene, de unde a \nceput exact iure[ul, cine a aruncat primul cu piatra [i care a pus mai \nt\i m\na pe pulan. Suporterii au \ntrecut clar m`sura (huo, lighioanelor!), da’ [i jandarmii au lucrat cu jum`t`]i de m`sur` (ru[ine, ru[ine, ru[ine s` v` fie!), fiind evident mai \ng`duitori cu const`n]enii dec\t cu bucure[tenii. {i tot ca de obicei, unii se consoleaz` cu argumente false: bine baremi c` n-au murit oameni… Fi]i pe pace! Dac` treaba merge tot a[a, or s` moar`! Din h`]i[ul de justific`ri ale a[a-zi[ilor ultras (brute, mai pe romåne[te) rezult` o chestie care ne prive[te pe to]i, la nivel de societate: mo[ule, e bune [i regulile, da’ mai ales pentru al]ii! Astfel, se tot semneaz` protocoale \ntre Jandarmerie [i Galerie, pentru ca, \ntr-un abrupt final, nimeni s` nu le mai respecte. Sub aceste contondente auspicii, fotbalul romånesc \nt\mpin` cel mai important episod interna]ional din ultimii ani. Suporterii lu’ Dinamo au dat un semnal \n competi]ia intern`. Fie ca `ia de la Rapid [i Steaua s` ne consacre pretutindeni \n Europa! {i, dac` nu se las` cu fotbal, m`car s` ias` cu b`taie, s` ne pomeneasc` \ntreg continentul, c` ne-a cam uitat de la mineriade \ncoace! Gre[im cu ceva, stima]i cititori? B`, poate vre]i un cap \n gur`! Viorel MO}OC

27

● Emil Gr`dinescu, Radu Naum [i Cosmin Cernat au statut de vedet` TVR, ceea ce ar însemna un fel de exclusivitate a postului asupra comentatorilor sportivi distin[i cu un spor baban la salariu. Bogdan Cosmescu, Drago[ Bocanaciu, Sorin Hobana, Narcis {elaru, tot de la Sportul televiziunii publice, nu au statut de vedet`. {ti]i ce au, îns`, în comun, [i unii, [i al]ii? Faptul c` li se permite s` comenteze la Eurosport, pe bani, desigur. Numai c` aceast` permisiune se opre[te la redactori, operatorilor fiindu-le interzis ca, în timpul liber, s` munceasc` la o transmisie sau la o filmare pentru alte televiziuni, inclusiv Eurosport.

Suporter dinamovist care nu ]ine cu tot dinadinsul de scaun, ci-l arunc` direct \n capul jandarmilor

Eva Hen]igova

28

dubios democra]ia trecea

academia CA}AVENCU Nr. 12, 29 martie – 4 aprilie 2006

Avem o ]ar`. Cum proced`m? – indexul altor evenimente –

Furt cu gust tamar Un pu[ti de 18 ani din Arad [i-a jefuit propria m`tu[`, fur\ndu-i bijuteriile. Presa a speculat c` adolescentul s-a inspirat din cazul m`tu[ii Tamara, \ns` nu e chiar a[a. Dac` N`stase ar fi furat bijuteriile m`tu[ii sale, nu le-ar fi v\ndut direct, le-ar fi purtat un pic \nainte.

C`pitan la 15 ani \nchisoare Un c`pitan romån, g`sit b`ut la bordul navei sale, a fost condamnat la \nchisoare de autorit`]ile britanice dup` ce nava pe care o pilota a e[uat \n Canalul M\necii. Dar ce-au avut englezii cu bietul om? A adormit la timon` [i a e[uat pe contrasens? Ce mi se mai pare interesant aici e c`, la viteza cu care merg vapoarele, dac` ar exista emisiunea Reflec]ii maritime, nimeni n-ar putea s` spun` „Unde v` gr`bea]i, domnule c`pitan?“.

Unde nu-i captur`, vai de picioare Pe aeroportul din Timi[oara a fost f`cut` o captur` de un kilogram de cocain`, ascuns de ni[te cet`]eni chilieni \n 15 crose de golf. P`i, cum s` nu fie suspec]i ni[te chilieni cu crose de golf? Ce s` fac` chilienii cu crose? Dac` aveau ni[te p`s`ri flamingo \mp`iate cu care spuneau c` joac` golf, erau mai credibili.

6 Bufeet under Senatorii \[i vor amenaja un bufet la 9 metri sub p`m\nt, la serviciu, unde s` m`n\nce. Deci senatorii no[tri au \nceput s` m`n\nce sub p`m\nt. Din punctul `sta de vedere seam`n` cu ni[te r\me, cu diferen]a c` r\mele s\nt mai curate [i nu au ochi pentru ma[ini scumpe.

Discurs la seral Un elev din Bac`u care s-a clasat pe locul doi \n clasamentul na]ional al unui concurs interna]ional de limba englez` a fost invitat la Palatul Buckingham s` ]in` un discurs \n limba englez`, \ns` statul nu vrea s` \i pl`teasc` deplasarea. P`i, normal c` nu vrea. Dac` discursul copilului con]inea informa]ii despre rolul strategic, geopolitic al Romåniei, evolu]ia ultimelor eforturi anticorup]ie [i Axa Washington-LondraBucure[ti, i-ar fi pl`tit [i diurn`, [i consilier`, chiar dac` nu [tia prea bine engleza.

Ciuperci combustibile Prahoveanul Iustin Capra a inventat o ma[in` care consum` \n medie cam un litru de combustibil la suta de kilometri. Felicit`m eforturile prahoveanului, dar, din p`cate, se [tie c` ma[ina ideal` pentru romåni nu e aia care consum`, ci aia care produce, fur` sau car` combustibil.

Cronicarul Grigore dup` Ureche

contraeditorial

B`sescu \l va da \n gåt pe B`sescu De cånd a \nceput r`fuiala dintre B`sescu [i Patriciu, scuze, T`riceanu, s-a lansat o mod` a partizanatelor. Cum te-ntorci [i cum te-nvår]i, dai fie de \nver[una]i acuzatori ai dictatorului B`sescu, fie de sus]in`tori ai lupt`torului anticorup]ie B`sescu. |n ce m` prive[te, pån` s` apuc s` optez pentru vreuna dintre paradigme, m-am trezit \mpins \n prima categorie chiar de jupånul \n cestiune. Eram, car’ va s` zic`, parte a unui grup de pres` manipulat de un grup de interese de natur` patrician`, drept care am fost supus controlului la conturi ca un sp`l`tor de bani de rånd. Asta dup` ce \n Academia Ca]avencu s-a scris despre Elena Udrea c` ar fi practicat traficul de influen]` \n favoarea Coco[elului dånsei. Ei bine, uite c` n-am s` accept aceast` \nregimentare [i

am s`-mi respect dreptul la op]iune contra naturii: \n ciuda prezum]iilor preziden]iale, eu nu m` pot pozi]iona, ca ziarist, la nivelul meschin al propriilor mele interese. Pot face abstrac]ie de ele \n favoarea cititorului, a[a cum pre[edintele nu reu[e[te, \n favoarea aleg`torilor. A[a se face c`, iat`, am libertatea s` descop`r nu nuan]e ale conflictului B`sescu-T`riceanu, ci mult mai intime \nc`ier`ri ale lui B`sescu cu sine \nsu[i. Imaginea acestui conflict interior mi-a fost revelat` de atitudinea pre[edintelui fa]` de dou` probleme fierbin]i pentru noi: corup]ia [i securitatea. Corup]ia ([i, implicit, reforma Justi]iei) a fost atacat` mai ferm decåt de orice predecesor. Iar cånd spun predecesor, nu m` pot gåndi decåt la Emil Constantinescu, pentru c` ceilal]i – Iliescu [i N`stase – n-au f`cut decåt s` creeze problema. Deci, fa]` de Emil,

oricåt i-ar enerva pe amåndoi compara]ia, Traian a fost infinit mai hot`råt. El a \nceput prin a crea o bre[` f`r` precedent \n istoria recent`: a numit un ministru al Justi]iei care nu avea dependen]e fa]` de nici un partid. Deci nici fa]` de vreun sponsor. Cu alte cuvinte, Monica Macovei a primit mån` liber` s` rezolve cea mai dur` problem` a Romåniei – impunitatea marilor corup]i. {i Monica a f`cut ceea ce a crezut ea c` e mai bine, \n condi]iile \n care Uniunea European` urla dup` cåteva dosare de pe[ti mari, iar poporul gemea de s`r`cie la umbra unei bande de lichele nu numai corupte, ci [i arogante [i cu multe case. Copilul reformei Macovei este DNA-ul, o institu]ie f`r` Dumnezeu, care a \nceput s` lucreze \mpotriva cutumelor autohtone, adic` f`r` filtrul politic. Drept care a [i declan[at furia celor viza]i,

imunii din Parlament. |n acela[i timp, B`sescu a fost provocat, \n diferite situa]ii, s` se pronun]e \n problema fostei Securit`]i. O prim` dat`, \n campania electoral`, \nainte de a fi fost ales. Atunci a promis c` dosarele Securit`]ii vor fi deschise. Dup` ce s-a \nc`l]at cu boto[eii de pre[edinte, [i-a pierdut elanul. A fost, de exemplu, de acord cu Timofte [i Oni[oru – care, \n calitate de director CNSAS, s-a dovedit a fi actual colaborator al fostei Securit`]i CNSAS – ca SRI-ul s` predea doar o parte (8 kilometri de arhiv` din totalul de 12) dintre dosare. Mai apoi n-a protestat cånd Timofte [i Oni[oru au mimat selec]ia restului de dosare. Acum, l-a propus din partea Cotroceniului, ca membru CNSAS, pe Drago[ Petrescu, istoric reclamat de colegii din Institutul Romån de Istorie Recent` c` ar fi boicotat demascarea ofi]erilor de

S`pt`m\na romånilor {tii de ce pl\nge Chitaaaaruuu... Mircea Geoan`, acest MM Stoica al PSD-ului... ni se pare a[a de bun` gluma, c` ne-am opri aici, dar trebuie s` mai scriem ceva, s` nu fie spa]iul gol cu o singur` glum`. Ca o glum` e [i tot ce zice Geoan`, c\nd se umfl` ca un Donald R`]oiu’ din plastic [i, cu o voce de bibilic`, anun]` c` nu va mai tolera... ha, ha, ha, de ce nu merge Geoan` la gr`dini]`, s` se r`steasc` la copii? Poate l-ar crede mai mult. S`racu’ PSD: a r`mas s` fie condus de un pu[tiulic`, s` nu pice puterea iar la un mo[ulic`. O constatare grav`: PSD n-are clas` de mijloc. Ca v\rst`. Destul de nasol. Adic` au numai miliardari, ori foarte b`tr\ni, ori foarte puberi. Pe m\na cui va intra partidul? Mai bine s-ar face un fel de concurs ca la Eurovision, \n care s` aleag` poporul, c` [i a[a se d` PSD-ul partid al m\rlanului. Adic` s` se adune Mitrea, Ponta, Geoan`, Iliescu [i ceilal]i mari lideri ai fostului partid. De

guvern`m\nt. A[a, [i apoi s` \nceap` s` danseze, ca s` motiveze publicul s` voteze cine s` fie liderul! Adic`, s` fie ca la Ciao, Darwin! Geoan` s` scoat` [erpi cu m\na goal` dintr-o oli]`, Mitrea s` interpreteze o manea \n duet cu Carmen {erban, Ponta s` patineze cu bocanci de asfaltator pe o p\rtie cu unt, \n fine, tot circul ca s` atrag` popula]ia s` voteze pe CEL MAI BUN. Pe cel mai bun la gargar`, la m\ncat crocodili cu mu[tar – `sta ar fi cel mai bun de pre[edinte \n partidul social-democrat. C`, oricum, cea mai serioas` chestie \n PSD e musta]a aia de gabor cu p`l`rie a lui Mitrea. {i mai uite o propunere. Noua conducere a partidului s` fie aleas` festiv \n cadrul unui Revelion Vanghelie, peste o lun`-dou`, \n aprilie sau mai. Mic, sarmale, Gheorghe Gheorghiu [i social-democra]ie, iat` re]eta pentru un partid care vrea s` preia puterea de la popor! ➽

Fanii echipelor de fotbal se bat mai nou pe stadioane ca Ahile cu Hector, Troilus cu Cresida, Kant cu Laplace, Bumbe[ti cu Livezeni, ca Alecu Chitaru cu [eful de la Agen]ia Domeniilor Statului. Mai mult, s-a ajuns la abera]ia ca meciul s` se joace \n tribune, pe spectatori nemaiinteres\ndu-i ce se \nt\mpl` pe teren, ci numai rezultatul meciului lor cu jandarmii. Astfel, ar trebui lansat un nou campionat, pe gustul b`t`u[ilor din cauza c`rora nu mai po]i s` te duci la un meci dup` ce ie[i de la Biblioteca Central` Universitar`: FC (Fotbal cu Cafteal`) Galeria lu’ Dinamo cu FC Jandarmii Constan]a, FC Galeria lu’ Steaua cu FC Galeria lu’ Rapid. S` fie calific`ri, cupe [i campionate de b`taie, ca s` nu mai fie \ncurcat` lumea care vine la stadion pentru fotbal [i nu pentru b`taie. P`i, s` se bat` galeriile cu o or` \nainte, s`-[i scoat` ochii [i s` se taie cu s`biile, dup` care, satisf`cu]i c` au r`mas f`r` o m\n` [i un picior, s` se care acas` – abia apoi put\nd s` \nceap` [i meciul, pentru suporterii de fotbal. Cronic` a lu’ {tefan a Petrei

Securitate. Aici se cuvine s` facem o precizare. Corup]ia, \n Romånia, s-a n`scut [i dezvoltat pe cernoziomul rela]iilor fo[tilor ofi]eri de Securitate [i nomenclaturi[ti. Cel mai bun argument pentru aceast` teorie este topul celor 300 de oameni boga]i, \ntre care doar cå]iva n-au avut raporturi de serviciu cu fosta Securitate. Or, cånd pe de o parte ataci corup]ia pe bune cu reforma Macovei [i cu procurorul Morar, iar pe de alt` parte boicotezi deconspirarea re]elelor de corup]i, l`såndu-l pe Timofte \n func]ie sau promovåndu-l pe Drago[ Petrescu \n CNSAS, ceva nu e \n regul` cu bibilica pre[edintelui. Singura ipotez` viabil` ar r`måne c` B`sescu este mai pu]in corupt decåt e securist.

Mircea TOMA

...Numele: Chitaru. Deci, buletin, seria, num`ru’... a[a... {i vre]i s` intra]i \n audien]` la domnu’ pre[edinte B`sescu... Bun! Arme albe ave]i asupra dumneavoastr`? Da? O b\t` de baseball, un cu]it [i dou` s`bii ninja? Bine... Atunci intra]i, c` v` v`d om serios cu geac` de piele!

V`z\nd c` Gigi Becali s-a descurcat bine-mersi cu terenurile de la Armat`, Alecu Chitaru a vrut s` dea [i el o ]eap` statului. {i atunci l-a \njunghiat pe directorul Agen]iei Domeniilor Statului.

Ve[ti bune

Ora de iarn` nu-i ca ora de var` ➽ Românii au trecut oficial la ora de var`. A]i auzit, dom’ manager general? E deja var`! Deci, putem s` cerem s` ni se dea concediu de var`. Eu vreau s`-mi iau acum dou` s`pt`m\ni s` m` duc la munte unde, dac` am noroc, mai prind pu]in` z`pad`… Dup` aia vine Pa[tele, deci c\teva zile o s` merg la ]ar`… Imediat e 1 Mai, deci iar

liber – merg la Vama Veche. {i dup` aceea vine luna iulie, c\nd tot angajatul trebuie s` aib` concediu s` mearg` la mare. ➽ Antonie Iorgovan a fost exclus din PSD filiala Cara[-Severin din cauza unor declara]ii deplasate pe care le-a f`cut \n ultima perioad`. Dac` ]inem cont c` d\nsului i se mai spune [i „tat`l ho]ilor“, atunci ne este

team` ca, dup` acest divor], Iorgovan nu cumva s` fie obligat s` pl`teasc` pensie alimentar` PSD-ului care, a[a cum se [tie, este mama lor. Str`buna Vestire