Capitolul Ii.docx

Capitolul II. Organizarea planificarea și raportarea activității de Audit Intern în cadrul Ministerului Justiției al Republicii Moldova 2.1. Organizarea auditului intern în cadrul Ministerului al Justiției În conformitate cu art. 19 din Legea RM nr. 229 din 23.09.2010 privind controlul financiar public intern, la nivelul MJ auditul intern este organizat astfel: activitatea de audit intern se desfăşoară de către Direcţia de audit intern (DAI), instituită în subordinea directă a MJ; La nivelul instituţiilor aflate în subordine - activitatea de audit intern se desfăşoară prin structurile proprii de audit, organizate sub formă de direcţii /secţii /servicii . În cazul în care entităţile publice din subordinea Ministerului Justiției nu dispun de propriile unităţi de audit sau la solicitarea conducerii MJ, funcţia de audit intern va fi asigurată de drecția fe audit intern. Lista structurilor aflate în subordinea Ministerului Justiției este prezentată în (Anexa2) la prezenta instrucţiune. Conform „Cartei de audit” a Direcṭiei control ṣi audit intern din cadrul Ministerului Justiṭiei (Anexa 3) misiunea direcṭiei este de a realiza o activitate obiectivă ṣi independentă prin acordarea serviciilor de consultanţă şi asigurare privind evaluarea eficacităṭii sistemului de manangement financiar ṣi control intern al entităṭii, oferind recomandări pentru îmbunătăṭirea acestuia, astfel contribuind la obţinerea unui plus de valoare. Rolul Direcṭiei este de a asista managementul în evaluarea ṣi îmbunătăṭirea proceselor de guvernare, control ṣi management al riscurilor, menite să asigure atingerea obiectivelor instituṭiei ṣi gestionarea coresponzătoare a riscurilor. În scopul realizării misiunii Direcṭiei, personalul Direcṭiei are acces la toate activităţile Ministerului, pentru a evalua dacă sistemul de management financiar şi control este adecvat şi funcţionează într-un mod care asigură: realizarea obiectivelor Ministerului; identificarea, evaluarea, gestionarea, monitorizarea şi controlul corespunzător al riscurilor; interacţiunea adecvată între/cu managerii din cadrul Ministerului; corectitudinea, siguranţa şi oportunitatea informaţiilor; conformitatea activităţii colaboratorilor cu politicile, procedurile, regulamentele entităţilor şi directivele conducerii; economicitatea, eficienţa şi siguranţa resurselor; realizarea programelor, planurilor şi obiectivelor; perfecţionarea sistemului de management financiar şi control al Ministerului; aplicarea adecvată a cadrului legal. Este present statutul de independeță și atutoritate care prevede că șeful direcṭiei raportează direct Ministrului din cadrul Ministerului, care cooperează cu ṣeful Direcṭiei ṣi asigură activitatea eficientă in domeniul auditului intern prin oferirea din partea Ministerului ṣi a personalului acestuia a informaṭiei, 2 resurselor, explicaṭiilor, cît si în caz de necesitate, a asistenṭei specialiṣtilor din cadrul, fie din afara Ministerului. Personalul Direcṭiei este subordonat şi raportează ṣefului Direcṭiei. Activitatea Direcṭiei este organizată atît funcṭional, cît ṣi organizaṭional independent, nefiind supusă oricăror imixtiuni din partea personalului Ministerului, cît ṣi a Ministrului din cadrul Ministerului, la determinarea obiectivelor auditate, stabilirea scopului, în realizarea misiunilor de audit ṣi la comunicarea rezultatelor acesteia. Direcṭia

este în drept să realizeze misiuni de audit intern în cadrul entităţilor aparatului central al Ministerului, subdiviziunilor acestuia si a întreprinderilor monitorizate de acesta. La fel în carta de audit intern sunt prezente atribuțiile angajaților din cadrul direcției: Şeful Direcṭiei are următoarele atribuţii: 

elaborează şi înaintează spre aprobare Ministrului din cadrul Ministerului proiectele Cartei de audit intern şi, în caz de necesitate, a instrucţiunilor proprii de aplicare a Normelor metodologice pentru implementarea auditului intern în sectorul public, ţinînd cont de specificul activităţii. Proiectele sînt remise spre avizare Direcţiei de armonizare a controlului financiar public intern din cadrul Ministerului Finanţelor, care se pronunṭă asupra conformităṭii documentelor cu Standardele Naṭionale de Audit Intern, Codul Etic al auditorului intern, Carta de audit intern ṣi cadrul normativ relevant;



elaborează şi înaintează spre aprobare Ministrului din cadrul Ministerului planul strategic şi planul anual al activităţii de audit intern;



remite Direcţiei de armonizare a controlului financiar public intern din cadrul Ministerului Finanţelor copiile planului strategic şi planului anual al activităţii de audit intern;



organizează activitatea Direcṭiei pentru implimentarea planului anual de audit intern;



elaborează rapoarte privind rezultatele misiunilor de audit, le prezinta Ministrului din cadrul Ministerului, precum ṣi ofera recomandări;



informează trimestrial, anual şi la solicitare Ministrul din cadrul Ministerului privind rezultatele activităţii de audit;



elaborează şi prezintă semestrial ṣi anual rapoarte privind rezultatele activităţii de audit intern Direcţiei de armonizare a controlului financiar public intern din cadrul Ministerului Finanţelor;



informează conducerea Ministerului despre cele mai recente tendinţe şi practici în domeniul auditului intern şi propune măsuri de aliniere la acestea;



se expune privind încadrarea în activitatea Direcṭiei a personalului, care dispune de cunoştinţe, aptitudini şi experienţă în domeniu;



determină atribuţiile de serviciu ale personalului Direcṭiei, stabileşte termenii de realizare a activităţilor planificate, monitorizează îndeplinirea acestor activităţi;



stabileşte obiectivele misiunii de audit intern de comun acord cu Ministrul din cadrul Ministerului şi determină aria de aplicabilitate a acesteia;



revizuieşte şi aprobă programul de lucru al misiunii de audit intern;



examinează proiectele rapoartelor de audit intern şi documentele de lucru;



instituie un mecanism de urmărire a implementării recomandărilor;



stabileşte reguli privind protejarea şi păstrarea dosarelor misiunilor de audit intern, cît şi transmiterea acestora către utilizatorii interni ṣi externi;



informează imediat, printr-o notă informativă, Ministrul din cadrul Ministerului despre suspiciunile privind fraudele;



elaborează şi remite Direcţiei de armonizare a controlului financiar public intern din cadrul Ministerului Finanţelor propuneri de modificare a cadrului normativ în domeniul auditului intern public.

Personalul Direcṭiei are următoarele atribuţii: 

efectuează misiuni de audit intern pentru evaluarea sistemului de management financiar şi control al unităţii auditate şi aplică tehnicile necesare pentru a atinge obiectivele misiunii de audit.



monitorizează implementarea recomandărilor de către conducătorul unităţii auditate;



informează imediat, printr-o scrisoare de sesizare, ṣeful Direcṭiei despre suspiciunile privind fraudele;



elaborează rapoarte de audit intern şi le prezintă spre examinare ṣefului Direcţiei;



comunică şi convine cu conducătorul unităţii auditate asupra constatărilor şi recomandărilor de audit;



solicită întocmirea de către unităţile auditate a planului de acţiuni privind implementarea recomandărilor;



are acces liber la bunuri, persoane, informaţii pe care le consideră importante pentru atingerea scopului misiunii ṣi in vederea realizării obiectivelor misiunii de audit intern;



obţine asistenţa necesară din partea personalului entităţi auditate, precum ṣi servicii specializate din cadrul sau din afara entităţii auditate.

Şefului şi personalului din cadrul Direcţiei le este interzis: 

să realizeze sarcini operaţionale ale entităţii, cum ar fi: avizarea angajamentelor, aprobarea tranzacţiilor şi a operaţiunilor contabile sau elaborarea procedurilor de control intern etc.;



sa dirijeze activităţile oricărui angajat al instituţiei publice, cu excepţia cazurilor în care aceṣtea au fost numiţi în echipele de audit pentru a asista sau consulta auditorii interni;



să efectueze inspecţii (revizii) financiare;



să investigheze fraude.

Şeful Direcţiei colaborează cu auditorii externi pentru a se asigura că aceṣtea sînt informaţi adecvat despre activitatea realizată de către unitatea de audit intern. În acest sens, Direcţia remite Curţii de Conturi copiile: 1) planului anual al activităţii de audit intern aprobat;

2) raportului anual al activităţii de audit intern; 3) rapoartelor de audit intern, la cererea Curţii de Conturi. Direcţia va prezenta, la cererea Curţii de Conturi orice altă informaţie necesară realizarii misiunilor de audit extern. Un document după care se conduc auditorii interni este și fișa postului (anexa 4) . Fisa de posteste este documentul de management al resurselor umane care sintetizează elementele caracteristice ale unui post, pentru a putea fi ințelese și însușite de către ocupantul postului.Spre exemplu în fișa postului se vorbește despre scopul general al funcției de auditor intern ,că acesta trebuie să ealizeze activitățile de audit în cadrul misiunilor de audit și să eectueze alte sarcini aferente la indicația șefului Direcției control și audit intern. Fișa postului este adusa la cunoștință angajatului preferabil înainte de angajare, și trebuie semnata de către acesta pentru luare la cunoștință, devenind anexa la contractul individual de munca. Orice modificare sau actualizare a fișei de post trebuie adusa la cunoștință acestuia, sub o noua semnătura si anexare la contractul de munca. Fișa postului este extrem de utilă în analiza postului, recrutarea, selecția și integrarea personalului.Fisa postului este compusa din doua parti: descrierea postului, si specificarea postului. Descrierea funcției de auditor intern și arată caracteristicile acestuia, în timp ce ceronțele funcției descriu caracteristicile ocupantului acestuia, pentru a putea realiza cu succes sarcinile atribuite. Ambele pațti ale fișei sunt fundamentale pentru funcționarea postului, și este necesara o atentă analizaă, evaluare și actualizare periodică a acestuia pentru a-i intocmi o fișă cît mai apropiată de realitate si de necesități.

2.2 Planificarea activității de audit intern Auditarea fiecarei activități din cadrul entității se realizează cel puțin odata la 3 ani. Aceasta reprezintă o constatare a practicii AI care prevede elaborarea unui plаn strategic multianual în conformitate cu NMAISP 3 „ Planificarea activității unității de audit”. La planificarea strategica a AI se determină strategia de auditare a entitatii. Elaborarea strategiei ține de competenta unitatii sau cоmpartimentului de audit intern . Planul strategic multianual de audit intern se refera la categoriile de misiun: misiuni de asigurare; misiuni de consiliere; misiuni de evaluare. Misiunea de asigurare ajuta entitatea la indeplinirea obiectivelor sale, prin intermediul misiunilor de consiliere, se refera recomandari de imbunatatire a eficacitatii managementului si controlului intern, iar misiunile de evaluare au ca scop exprimarea opiniei independente si obiective referitor la eficacitatea managemnetului si controlului intern. Planul strategic contine rezumatul principalelor decizii de planificare, se reprezintaa in forma succinta, si conform normei

nominalizate intruneste 12 elemente de baza: Obiectivele entității și instrumentele de realizare a lor; Riscurile majore legate de realizarea cu succes o obiectivelor entității; Modalitatea de determinare a obiectelor auditate; Factorii care pot influiența negativ activitatea entității în viitor;Modalitatea evaluării riscurilor; Frecvența auditării sistemelor; Resurse necesare și disponibile pentru realizarea planului strategic de audit;Impactul insuficienței de resurse pentru realizarea planului strategic; Proiectul planului anual al activității de audit pentru primul an al planului strategic; Calitatea și eficacitatea rezultatelor de audit disponibile;Necesitatea instruirii personalului implicat în desfășurarea auditului intern. Modalitatea de respectare a cadrului normativ și a cerințelor de raportare stabilite de Ministerul Finanțelor. Planificare strategică ce presupune planificare pe termen lung are în vedere faptul că toate activităţile unei entităţi care sunt prestabile la riscuri trebuie auditate pe parcursul mai multor ani acest lucru fiind determinat de imposibilitatea auditării într-un singur an a întregii activităţi. Scopul planului strategic este de a identifica necesităţile de audit – sistemele şi activităţile ce vor fi supuse auditului pentru a oferi conducerii o asigurare rezonabilă privind riscurile şi eficacitatea controlului intern; resursele necesare şi disponibile pentru a satisface necesităţile de audit. Ministerul Justiției al Republicii Moldova și anume Direcția de control și audit intern la momentul dat are palnul strategic în curs de elaborare și nu permite analiza acestuia , autorul abordează la general semnificația planului strategic. Procesul de planificare strategică este bazat pe raţionamentul profesional şi abilităţile necesare cu privire la definirea sistemelor auditabile, strategia pentru minimizarea riscurilor, oferirea asigurărilor şi prestarea serviciilor de audit prioritatea şi frecvenţa misiunilor de audit, alocarea resurselor pentru realizarea sarcinilor. În planul strategic se identifică principalele riscuri din cadrul sistemelor şi prin determinarea scorului riscului, în baza unui şir de factori de risc ponderaţi, se determină scorul riscurilor pentru fiecare sistem. Scorul riscurilor se utilizează pentru a stabili frecvenţa, cu care fiecare sistem va fi verificat de către auditorii interni. Utilizînd frecvenţa verificărilor şi timpul estimat pentru evaluarea fiecărui sistem, auditorii interni determină valoarea medie a necesităţilor anuale de. Planul se întocmește de către Şeful Direcţiei de audi intern și va fi aprobat de către ministrul justiției. Pe parcurs e elaboează cuprinsul planului cu scopul să stabilească punctele de reper la atingerea obiectivelor Direcţiei de Audit intern. Să stabilească viziuni clare de parcurgere în timp în vederea îndeplinirii aşteptărilor conducerii.. Planul are misiunea de asigurare a unui grad de control asupra operaţiunilor, o îndrumă în ceea ce priveşte îmbunătăţirea operaţiunilor şi contribuirea unei plus valoare acestora, ajutor entităţii în atingerea obiectivelor, evaluând printro abordare sistematică şi metodică, procesele de management al riscurilor, de control şi de guvernare a instituţiei, cu propuneri de consolidare a eficacităţii lor. Planul strategic, fiind un document şi pentru conducerea

entităţii, este succint şi evită utilizarea terminologiei de audit, care ar putea induce în eroare utilizatorii. Pentru elaborarea planului de audit intern este necesar de a fi determinate activitațile supuse auditului intern. Fiecărei activități trebuie precizate operațiuni auditabile. În practică se aplica o metodologie comună de stabilire a activității și operațiilor auditabile care presupune realizarea urmatoarelor 2 etape: precizarea activitaților și operațiilor auditate și ierarhizarea activităților și operațiilor auditate . Planul strategic al activităţii de audit internş i planul anual al activităţii de audit intern sînt de o importanţă majoră pentru organizarea activităţii unității de audit intern. Resursele de audit intern sînt limitate şi sînt orientate spre evaluarea celor mai importante domenii, care asigură gestionarea eficientă a întregii entităţi publice.Planul strategic reprezintă un rezumat al principalelor decizii de planificare a activităţii unității de audit intern întru realizarea misiunii acesteia, prin alocarea resurselor (inclusiv umane, financiare) pentru realizarea obiectivelor stabilite. Planul strategic prezintă un beneficiu pentru unitatea de audit intern prin configurarea unică a resurselor destinate să îndeplinească aşteptările părţilor interesate. Planul anual derivă din planul strategic sub forma misiunilor, care sînt realizate în următoarele 12 luni. Scopul planului strategic este de a identifica necesităţile de audit (sisteme şi procese) şi de a aloca resursele necesare şi disponibile pentru a satisface aceste necesităţi.Etapele principale ale procesului de planificare strategică sînt: definirea misiunii UAI; înţelegerea obiectivelor operaţionale, sistemelor şi proceselor din entitatea publică; gruparea sistemelor şi proceselor entităţii publice; obţinerea aşteptărilor părţilor interesate; evaluarea riscurilor determinarea perioadei planului strategic şi frecvenţei misiunilor; evaluarea necesarului de resurse; comunicarea şi aprobarea planului strategic; actualizarea planului strategic. Abordarea planificării strategice în baza riscurilor oferă următoarele avantaje: ca de exemplu un audit comprehensiv ce presupune metodologia bazată pe abordarea de sus în jos a sistemelor permite oferirea asigurărilor precum că toate sistemele majore sînt incluse sau a unui audit eficient ce permite orientarea resurselor spre domeniile, unde resursele sînt cele mai necesare; poate fi valoarea adăugată a auditului intern care permite conştientizare sporită a obiectivelor, sistemelor, proceselor şi riscurilor de către managerii operaţionali.

Planul strategic prevede auditarea mai frecventă a sistemelor / proceselor cu riscuri înalte pentru a oferi asigurare că acestea sînt ţinute sub control. În decursul primei misiuni sînt identificate detaliat activităţile de control, pe care se pune un accent deosebit. În decursul următoarelor misiuni, aceste activităţi de control sînt testate în continuare, după confirmarea faptului că obiectivele sistemului / procesului şi obiectivele de control au rămas neschimbate.Sistemele / procesele cu riscuri medii necesită misiuni mai puţin frecvente, fiindcă chiar dacă nu sînt auditate într-un anumit an,

expunerea la riscuri este relativ mică. Ulterior, auditorul intern ţine cont de rezultatele misiunilor precedente, cu condiţia ca informaţiile şi probele colectate ulterior să confirme că au avut loc puţine schimbări.În cazul sistemelor / proceselor cu riscuri reduse, misiunile pot fi efectuate mai rar, fiecare misiune oferind asigurări suplimentare minime. Examinarea periodică a sistemelor / proceselor cu riscuri reduse oferă asigurări, precum că expunerea la risc nu s-a schimbat între timp.Scopul planului strategic nu este de a aborda detaliat toate aspectele sistemului MFC anual, ci de a obţine o acoperire suficientă a principalelor domenii, pentru a permite formarea unei opinii generale. Planificarea anuală își capătă aspectul și existența în elaborarea unui plan anual de audit intern care să cuprindă obiective în baza cărora se vor realiza misiunile ce pot fi efectuate pe parcursul unui an, misiuni stabilite în concordanţă cu analiza riscurilor, cu solicitările organului ierarhic superior al structurii de audit, cu solicitările managementului, cu semnalele primite de auditori, cu numărul existent de auditori din respectiva structură, etc. Planul anual al activităţii de audit intern include partea planului strategic de audit sub forma misiunilor de audit, care sînt realizate în următoarele 12 luni. Planul anual al activităţii de audit intern defineşte scopul (titlul) şi durata fiecărei misiuni de audit, precum şi alocă în mod corespunzător personalul şi celelalte resurse. Planul oferă o informaţie generală pentru conducătorii entităţii privind titlul şi durata fiecărei misiuni de audit intern. În procesul de elaborare a planului anual al activităţii de audit intern, conducătorul unităţii de audit intern pentru a obţine un plan de lucru calitativ şi care, ulterior, să aducă entităţii valoare adăugată, va ţine cont de următorii factori: estimările din planul strategic de audit; ultimul plan anual, dacă este cazul, ţinînd cont de principalele constatări ce indică modificarea gradului de expunere la riscuri. Micşorarea gradului de expunere la riscuri generează necesitatea de a amîna anumite audite, iar sporirea gradului de expunere la riscuri contribuie la planificarea misiunilor de audit suplimentare în scopul evaluării domeniilor specifice sau urmăririi implementării planurilor de acţiuni; restricţiile organizaţionale, cum ar fi modificarea structurii organizaţionale, implementarea sistemelor informaţionale, perioade cu volume mari de lucru, perioada concediilor; rezervarea timpului necesar pentru a include activităţi ad-hoc şi a evita modificarea frecventă a planului anual al activităţii de audit intern. Elaborarea planului anual al activităţii de audit intern implică următoarele acţiuni: 

alocarea personalului şi altor resurse pentru întreaga perioadă de planificare. Aceasta include identificarea absenţelor cunoscute, schimbărilor preconizate în domeniul resurselor umane şi alte angajamente;



selectarea misiunilor de audit adecvate din planul strategic, în limitele resurselor disponibile;



identificarea numărului de zile necesare pentru efectuarea fiecărei misiuni de audit;



planificarea misiunilor de audit pe săptămîni pe parcursul anului pentru a se asigura că nu există inconsistenţe, spre exemplu pentru a asigura o cooperare eficientă cu auditul extern;



analizarea perioadelor preconizate pentru efectuarea anumitor misiuni de audit;



compararea performanţelor reale cu cele planificate, precum şi revizuirea planului anual al activităţii de audit intern, dacă este necesar.

Ulterior conducătorul unităţii de audit intern analizează punctele forte şi cele slabe ale personalului disponibil şi planifică alocarea mijloacelor financiare pentru dezvoltarea şi instruirea personalului. Responsabili pentru implementarea Planului anual de acţiuni a Direcţiei de audit intern sunt auditorii interni din cadrul Direcţiei de Audit Intern Planul anual include: a) misiuni de asigurare / consiliere; b) urmărirea implementării recomandărilor de audit; c) misiuni ad-hoc; d) activităţi de gestionare a UAI. Conducătorul unității de audit intern indică în planul anual personalul şi alte resurse necesare realizării componentelor acestuia. Planul anual sau numit și Planul de activitate a Direcției control și audit intern din cadrul Ministerului Justiției pentru anul 2013 (anexa 5 ) perevede : - acordarea consultărilor și pregatirea informațiilor , recomandărilor la problemele solicitate de conducerea Ministerului Justiției, pe parcursul anului; - întocmirea rapoartelor privind activitatea Direcția control și audit intern, la solicitare. - realizarea instruirii personalului Direcția control și audit intern în cadrul Ministerului Justiției, cît și ale altor autorități publice, peparcursul anului; - examinarea actelor normative și legislative; - monitorizarea informației din domeniul asigurărilor sociale, economie, contabilitate și audit din țară și de peste hotare, pe parcursul anului . - participarea la cursului de perfecționare, la solicitare. - realizarea activității de audit intern , auditul activității economico –financiare intern în sistemul entităților subordonate Ministerului Justiției: 

Departamentul instituțiilor penetenciare (trim.II, mai-iunie), auditu legalității și efecienței mijloacelor financiare și a patrimoniului;



Oficiul central de probațiune (trim III, august-septembrie), auditu legalității și efecienței mijloacelor financiare și a patrimoniului;

- efectuarea activității de control economico-financiar intern:



Centru Național de Expertiză Judiciară (trim.IV,octombrie), verificarea unor aspecte privind legalitatea și eficiența gestionării mijloacelor publice și a patrimoniului , și obținerea asigurării rezonabile că operațiunile și tranzacțiile economice verificate s-au efectuate în conformitate cu prevederile actelor legislative și normative.



Serviciul Starea Civilă (trim, IV, noiembrie- decembrie), verificarea unor aspecte privind legalitatea și eficiența gestionării mijloacelor publice și a patrimoniului , și obținerea asigurării rezonabile că operațiunile și tranzacțiile economice verificate s-au efectuate în conformitate cu prevederile actelor legislative și normative.

- acordarea asistenței și consultării managementului la solocitare, după necesitate; - evaluarea performanțelor profesionale ale colaboratorilor direcției prin determinarea nivelului de îndeplinire a obiectivelor individuale și a sarcinilor stabilite, anual sau trimestrial . - monitorizarea rezultatelor obținute de colaboratori, permanent Pentru vizualizarea aspectului fizica a planului anual este prezentă ( Anexa 5 ). 2.3 Raportarea activității de audit intern Raportarea activității de audit intern în sectorul public are loc conform „Regulamentului privind raportarea activității de audit intern”.Acest regulament este elaborat întru realizarea prevederilor art.28 din Legea nr.229 din 23 septembrie 2010 privind controlul financiar public intern, Standardelor Naţionale de Audit Intern, aprobate prin Hotărîrea Curţii de Conturi nr.82 din 29.11.2007 şi Ordinul ministrului finanţelor nr.98 din 27.11.2007, Normelor metodologice pentru implementarea auditului intern în sectorul public, aprobate prin Ordinul ministrului finanţelor nr.118 din 29.12.2008 şi Cartei de audit intern (Regulament – model de funcţionare a unităţii de audit

intern), aprobată prin Ordinul

ministrului

finanţelor nr.139 din

20.10.2010.

Regulamentul stabileşte forma, modul şi termenele de prezentare a Raportului . Obiectivul regulamentului dat constă în reglementarea modului de întocmire, termenului şi periodicităţii prezentării de către unităţile de audit intern din sectorul public a Raportului.Domeniul de aplicare a acestuia se aplică unităţilor de audit intern din cadrul autorităţilor administraţiei publice centrale şi locale, instituţiilor publice, precum şi autorităţilor/instituţiilor autonome care gestionează mijloace ale bugetului public naţional.Prevederile Regulamentului nu se aplică unităţilor de audit intern din cadrul entităţilor publice care se subordonează şi raportează direct Parlamentului Republicii Moldova. Structura și prevederile Raportului al Direcției control și audit intern în cadrul Ministerului Justiției (anexa 6) este următorul: Compartimentul I. Informaţii generale este destinat pentru prezentarea informaţiilor cu caracter general cu privire la entitatea publică şi persoana care întocmeşte Raportul,spre exemplu :

Entitatea publică-Ministerul Justiției ; Subdivizinea- Direcția control și audit intern ; Responsabil de completarea raportului –Gheorghe Murguleț ; Data completării- 18.02.2014. Compartimentul II. Statutul, structura şi organizarea unităţii de audit intern este destinat pentru prezentarea informaţiilor privind statutul unităţii de audit intern, structura şi poziţia ierarhică a unităţii de audit intern, de asemenea, aplicarea cadrului normativ aferent organizării unităţii de audit intern, spre exemplu : cîte persoane sunt prevăzute conform statutului de personal în unitatea de audit intern-5 ; cîte persoane activează în unitatea de audit intern (de facto)-5 ; unitatea de audit intern dispune de un conducător desemnat-Da , și alte prevederi ce pot fi vizualizate în anexa Compartimentul III. Independenţă şi obiectivitate este destinat pentru prezentarea informaţiilor privind exercitarea principiilor de independenţă şi obiectivitate în realizarea misiunilor de audit intern. Compartimentul IV. Competenţă este destinat pentru prezentarea informaţiilor privind experienţa de lucru, cunoştinţele, priceperea şi competenţele necesare exercitării activităţii de audit intern. Compartimentul V. Asigurarea calităţii este destinat pentru prezentarea informaţiilor privind măsurile de monitorizare şi evaluare a eficacităţii generale a activităţii de audit intern. Compartimentul VI. Planificarea activităţii de audit intern este destinat pentru prezentarea informaţiilor privind stabilirea priorităţilor pe termen lung şi anual, gradul de realizare a acestora, precum şi motivele nerealizării. Compartimentul VII. Natura activităţii este destinat pentru prezentarea informaţiilor privind modul în care activitatea de audit intern contribuie la perfecţionarea sistemului de guvernare a entităţii, cît şi a sistemului de management financiar şi control (inclusiv de management al riscurilor). Compartimentul VIII. Planificarea misiunii de audit intern este destinat pentru prezentarea informaţiilor privind aria de aplicabilitate, obiectivele, calendarul şi alocarea resurselor întru desfăşurarea misiunii de audit intern. Compartimentul IX. Realizarea misiunii de audit intern este destinat pentru prezentarea informaţiilor privind programul de testare, informaţiile colectate pe parcursul misiunii de audit intern, precum şi constatările de audit. Compartimentul X. Comunicarea rezultatelor misiunii de audit intern este destinat pentru prezentarea informaţiilor privind finalizarea lucrului în teren, coordonarea constatărilor şi recomandărilor de audit, precum şi gradul de acceptare şi implementare a recomandărilor de audit. Compartimentul XI. Monitorizarea este destinat pentru prezentarea informaţiilor privind mecanismele de urmărire a implementării recomandărilor de audit. Compartimentul XII. Alte informaţii este destinat pentru prezentarea informaţiilor / concluziilor cu privire la eficacitatea sistemului de management financiar şi control din cadrul entităţii publice, propuneri de dezvoltare a funcţiei de audit intern, precum şi alte informaţii.

Raportul este completat de către conducătorul unității de audit intern, sau de către persoana care îl înlocuiește.Acesta se întocmește pe anul precedent și se prezintă pînă la 1 martie anul current. Fiecare punct din raport se completează .Raportul se întocmește în limba de stat și se mprimă pe support de hîrtie,în două exemplare: I-ul exemplar anexat la scrisoarea de însoţire imprimată pe blanchetă cu antetul entităţii publice, se transmite Ministerului Finanţelor (Direcţiei de armonizare a sistemului de control financiar public intern), inclusiv, în format electronic . Al doilea exemplar rămîne la unitatea de audit intern, unde se păstrează într-un dosar separat