Canonul Acatistului Sf Mormant
This document was uploaded by user and they confirmed that they have the permission to share it. If you are author or own the copyright of this book, please report to us by using this DMCA report form. Report DMCA
Overview
Download & View Canonul Acatistului Sf Mormant as PDF for free.
More details
- Words: 1,215
- Pages: 10
CANONUL ACATISTULUI SFÂNTULUI MORMÂNT
CANONUL ACATISTULUI
SFÂNTULUI MORMÂNT Preotul dã binecuvântarea Citeþul: Amin. Slavã Þie... Împãrate ceresc... Sfinte Dumnezeule... Preasfântã Treime... Tatãl nostru... Miluieºte-ne pre noi... Slavã... Doamne, miluieºte-ne pre noi... ªi acum... Uºa milostivirii... Slavã... ªi acum... Crezul Doamne miluieºte (de 12 ori) Slavã... ªi acum... Veniþi sã ne închinãm... Doamne, auzi rugãciunea mea... Dumnezeu este Domnul... (de 3 ori) Troparul: Iosif cel cu bun chip de pe lemn luând preacurat Trupul Tãu, cu giulgiu curat înfãºurându-L ºi cu miresme în mormânt nou îngropându-L L-a pus. Slavã... ªi acum... al Maicii Domnului... Apoi Psalmul 50
CANONUL
Cântarea 1 Glasul 6 Irmos: Ca pre uscat umblând Israil... Stih: Preasfântule Mormânt al lui Hristos, mântuieºte-ne pre noi cu Darul Tãu.
Strãlucirea lui Iisus cea purtãtoare de luminã întru Tine S-a sãlãºluit, luminând pre credincioºii cei ce cu evlavie, din credinþã fierbinte se apropie la Tine, Mormântule preaslãvite. Se repetã stihul.
Tu te-ai arãtat, întru adevãr, izvor de viaþã mort primind înlãuntru pre Hristos, Cel de-a pururea viu. Rugãmu-ne sã înviezi sufletele noastre cele omorâte. Slavã...
Întru tot cinstite Mormântule al lui Hristos, a sufletului Mângâiere, a lumii luminare, a binecredincio-ºilor fala ºi lauda, pre cei ce se închinã þie, din primej-dii slobozeºte-i. ªi acum...
Din preacuratele tale sângiuiri, o, Preacuratã Fecioarã, fãrã sãmânþã ai zãmislit pre Fãcãtorul tuturor, Carele a suferit îngropare pentru noi ºi a înviat ºi lumii a dat viaþã. Cântarea a 3-a Irmos: Nu este sfânt...
Spãimântezu-mã întru tine, o, preasfântule Mormânt, cugetând la al tãu Dar, Carele ai primit de la Dumnezeu, revãrsând cu îmbelºugare credincioºilor dumnezeiasca Luminare cea vãrsãtoare de aur. Preaslãvite al Lui Hristos Mormântu-le ºi de trei ori fericite, luând în sânurile tale pre Dãtãtorul luminii, te-ai arãtat în faptã Scaun purtãtor de Luminã al Împãratului tuturor. Slavã...
Veniþi, credincioºilor, sã ne adunãm, ca sã alcãtuim ceata Mirelui Celui purtãtor de luminã a sufeltelor noastre, Carele ca dintr-o Cãmarã luminatã, din Mormânt ce preaslãvire a rãsãrit. ªi acum...
Dã-ne, Preaneîntinatã, ºi nouã, celor ce din dor strãjuim la Mormântul cel primitor de viaþã, a Fiului ºi Dumnezeului tãu lãsare de pãcate ºi izbãvire de multe primejdii. CATAVASIA
„Nu este sfânt precum Tu, Doamne, Dumnezeul Meu, Carele ai înãlþat cornul credincioºilor Tãi, Bunule, ºi ne-ai întãrit pre noi pe piatra mãrturisirii Tale”. Cântarea a 4-a Irmos: Hristos este puterea mea...
Dumnezeieºtii îngeri te strãjuiau, îmbrãcaþi în albe haine arãtându-se femeilor, binevestind Învierea cea de-a treia zi din morþi a lui Iisus. Ca alt soare izvorãºti strãlucire celor ce cu credinþã se apropie de tine, prealãudat veselind toate ºi sfinþind sufletele binecredincioºilor, cu totul fericite. Slavã...
Mormântule preasfinte, cine va povesti darurile tale cele multe ºi de multe feluri care le ai, întru tot cinstite, sãlãºluire fiind a lui Hristos, Împãratul tuturor. ªi acum...
Vas preaneîntinat, Bisericã preanespurcatã, chivot fecioresc, preasfânt loc de sfinþenie, pre tine, frumuseþea lui Iacov, te-a ales Stãpânul. Cântarea a 5-a Irmos: Cu dumnezeiasca strãlucire... Mare odor a toatã lumea te-ai arãtat cu adevãrat, Mormântule, prealuminate. Rogu-te, cu strãlucirile Tale cele de raze slobozitoare, strãluceºte ºi inima mea cea întunecatã. Unule singur fericite Iisuse, aratã-ne fericiþi ºi pre noi cei ce cu nevrednicie locuim în Casa Ta aceasta ºi lãudãm preasfântul Tãu Mormânt ºi pre Tine Te slãvim. Slavã...
Sãlaº cu totul luminos al lui Hristos, strãluceºte sufletele celor ce cu dor mânecã la tine, rogu-mã, ºi
trimite lor darul ceresc, din dumnezeiasca luminare cea preaînaltã. ªi acum...
Tãrie ºi laudã, Cel ce dintru tine, Stãpâna lumii, S-a nãscut, ºi mântuire s-a fãcut celor pierduþi, izbãvin-du-i din porþile iadului ºi din Mormânt sculându-Se. Cântarea a 6-a Irmos: Marea vieþii vãzându-o... Ca pre un stâlp de foc, noi, credincioºii, te vedem, o, Mormântule preacinstite, la pãºunile fericirii povãþuind pre cei binecredincioºi, cãrora sã ne învrednicim toþi cu dumnezeiescul Dar. Acoperã, apãrã, pãzeºte pe binecredincioºii închinãtori, care cu credinþã trec cu vederea nãvãlirile tâlha-rilor ºi greutatea locului, ca trecând, sã vinã sã te cuprindã pre tine. Slavã...
Rugãtoare cerere primeºte, o, Împãrate al tuturor, al celor ce cu fierbinte credinþã se roagã Þie, ºi dã pace scãpând de cele rele pre toþi cei ce cu credinþã se apropie la dumnezeiescul Tãu Mormânt. ªi acum...
Izgoneºte degrab din Ierusalim lãtrãrile eresurilor, adunând împotrivã, Stãpâne, într-o împreunã glãsuire, laudele cu dumnezeiascã cuviinþã, pentru solirile celeia ce fãrã sãmânþã Te-a nãscut pre Tine.
CATAVASIA
„Marea vieþii vãzându-o înãlþându-se de viforul ispitelor, la limanul Tãu cel lin alergând, strig cãtre Tine: Scoate din stricãciune viaþa mea, mult milostive!” Cântarea a 7-a Irmos: Dãtãtor de viaþã... Cu bunã cucernicie cuprinzând Mormântul Tãu, Iisuse Preaîncepãtorule Dumnezeule, noi, credincioºii, lãudãm Pogorârea Ta, cu dor strigând împreunã: Bine eºti cuvântat, Dumnezeul Pãrinþilor noºtri! Mort þinându-Te de cãtre Iosif, Stãpâne Iisuse al meu, Hristoase, Te pui cu pogorãmânt în Mormânt nou, tânguindu-ne ºi strigând cu cãldurã: bine eºti cuvântat, Dumnezeul Pãrinþilor noºtri! Slavã...
Sfinþeºte sufletele ºi trupurile, milostive îndurate Iisuse, celor ce pentru Tine petrec calea mãrii, ºi dã cu credinþã a striga: Bine eºti cuvântat, Dumnezeul Pãrinþilor noºtri! ªi acum...
Milostivitoare a firii tu ai fost, singurã de Dumnezeu fericitã, cãci pre Dumnezeu, Cel ce ºade pre umeri de heruvimi, în braþe þinându-L, strigi: Bine eºti cuvântat, Dumnezeul Pãrinþilor noºtri!
Cântarea a 8-a Irmos: Din vãpaia cuvioºilor... Prealaud, dumnezeiescule Cuvânt, pogorârea care ai fãcut pentru mine, cel osândit, Trup împrumutând, la moarte Te-ai dat, ca sã mã faci nemuritor, pre mine, cel omorât. Toate cele cereºti se preaînspãimânteazã, vãzându-Te pre Tine, Cuvinte, mort în Groapã, iar de a Ta slavã toate s-au umplut, când ai înviat a treia zi din Groapã. Binecuvântãm pre Tatãl...
Prealuminate ºi de Dumnezeu proslãvite Mormânt, de câte daruri te-ai fãcut pricinuitor nouã, cãci odatã morþi fiind, acum prin tine ne-am fãcut vii. Drept aceea, te cinstim întru toþi vecii. ªi acum...
Sfeºnic cu raze de aur pre tine mai înainte te-ai închipuit primind negrãit Lumina cea neapropiatã, cu cunoºtinþa prin El strãlucind marginile. Drept aceea, te lãudãm pre tine, Curatã, în veci. Sã lãudãm, bine sã cuvântãm...
„Din vãpaia cuvioºilor rouã ai izvorât ºi jertfa dreptului cu apã o ai ars, cã toate le faci, Iisuse, cu singurã voirea. Pre Tine Te preaînãlþãm întru toþi vecii”. Cântarea a 9-a
Irmos: „Pre Dumnezeu a-L vedea nu este cu putinþã oamenilor, spre Carele nu cuteazã a cãuta cetele îngereºti. Iar prin tine, Preacuratã, s-a arãtat oamenilor Cuvântul întrupat, pre Carele mãrindu-l cu oºtile cereºti, pre tine te fericim”. Tu ai primit mort ºi fãrã glas spre Carele nu cuteazã a cãuta cetele îngereºti, umplându-te de daruri cu adevãrat ca un alt cer, luminat cu salvã, întru tot cinstite Mormântule al Mântuitorului cu bunã cucernicie te fericim. Învredniceºte Preasfinte pre cei ce cu bunã cucernicie te sãrutã pre Tine, sã afle rãsplãtire dintru înãlþime ºi toate neghinele celui viclean ascuþite, cu sabia dumnezeiescului Dar tãindu-le, nevãtãmaþi pre noi pãzeºte-ne. Slavã...
Treime nedespãrþitã ºi împreunã fãrã de început ºi împãrþitã numai în ipostasuri, mai presus de minte ºi de toatã înþelegerea cea ziditã, Pãrinte, Cuvinte ºi Duhule, întãreºte pre toþi cei ce întru umilinþã slãvesc Stãpânirea Ta. ªi acum...
Întãrind fiind cu a ta putere ºi al tãu Dar, þie aducînd, prea fãrã de prihanã, cântare cu osârdie, deci primeºte-o pre aceasta, Fecioarã Curatã, dând împotrivã Darul tãu cel mult minunat, din visteriile cele nesfârºite, de Dumnezeu fericitã.
Sfinte Dumnezeule... Preasfântã Treime... Tatãl nostru... ªi celelalte...
CANONUL ACATISTULUI
SFÂNTULUI MORMÂNT Preotul dã binecuvântarea Citeþul: Amin. Slavã Þie... Împãrate ceresc... Sfinte Dumnezeule... Preasfântã Treime... Tatãl nostru... Miluieºte-ne pre noi... Slavã... Doamne, miluieºte-ne pre noi... ªi acum... Uºa milostivirii... Slavã... ªi acum... Crezul Doamne miluieºte (de 12 ori) Slavã... ªi acum... Veniþi sã ne închinãm... Doamne, auzi rugãciunea mea... Dumnezeu este Domnul... (de 3 ori) Troparul: Iosif cel cu bun chip de pe lemn luând preacurat Trupul Tãu, cu giulgiu curat înfãºurându-L ºi cu miresme în mormânt nou îngropându-L L-a pus. Slavã... ªi acum... al Maicii Domnului... Apoi Psalmul 50
CANONUL
Cântarea 1 Glasul 6 Irmos: Ca pre uscat umblând Israil... Stih: Preasfântule Mormânt al lui Hristos, mântuieºte-ne pre noi cu Darul Tãu.
Strãlucirea lui Iisus cea purtãtoare de luminã întru Tine S-a sãlãºluit, luminând pre credincioºii cei ce cu evlavie, din credinþã fierbinte se apropie la Tine, Mormântule preaslãvite. Se repetã stihul.
Tu te-ai arãtat, întru adevãr, izvor de viaþã mort primind înlãuntru pre Hristos, Cel de-a pururea viu. Rugãmu-ne sã înviezi sufletele noastre cele omorâte. Slavã...
Întru tot cinstite Mormântule al lui Hristos, a sufletului Mângâiere, a lumii luminare, a binecredincio-ºilor fala ºi lauda, pre cei ce se închinã þie, din primej-dii slobozeºte-i. ªi acum...
Din preacuratele tale sângiuiri, o, Preacuratã Fecioarã, fãrã sãmânþã ai zãmislit pre Fãcãtorul tuturor, Carele a suferit îngropare pentru noi ºi a înviat ºi lumii a dat viaþã. Cântarea a 3-a Irmos: Nu este sfânt...
Spãimântezu-mã întru tine, o, preasfântule Mormânt, cugetând la al tãu Dar, Carele ai primit de la Dumnezeu, revãrsând cu îmbelºugare credincioºilor dumnezeiasca Luminare cea vãrsãtoare de aur. Preaslãvite al Lui Hristos Mormântu-le ºi de trei ori fericite, luând în sânurile tale pre Dãtãtorul luminii, te-ai arãtat în faptã Scaun purtãtor de Luminã al Împãratului tuturor. Slavã...
Veniþi, credincioºilor, sã ne adunãm, ca sã alcãtuim ceata Mirelui Celui purtãtor de luminã a sufeltelor noastre, Carele ca dintr-o Cãmarã luminatã, din Mormânt ce preaslãvire a rãsãrit. ªi acum...
Dã-ne, Preaneîntinatã, ºi nouã, celor ce din dor strãjuim la Mormântul cel primitor de viaþã, a Fiului ºi Dumnezeului tãu lãsare de pãcate ºi izbãvire de multe primejdii. CATAVASIA
„Nu este sfânt precum Tu, Doamne, Dumnezeul Meu, Carele ai înãlþat cornul credincioºilor Tãi, Bunule, ºi ne-ai întãrit pre noi pe piatra mãrturisirii Tale”. Cântarea a 4-a Irmos: Hristos este puterea mea...
Dumnezeieºtii îngeri te strãjuiau, îmbrãcaþi în albe haine arãtându-se femeilor, binevestind Învierea cea de-a treia zi din morþi a lui Iisus. Ca alt soare izvorãºti strãlucire celor ce cu credinþã se apropie de tine, prealãudat veselind toate ºi sfinþind sufletele binecredincioºilor, cu totul fericite. Slavã...
Mormântule preasfinte, cine va povesti darurile tale cele multe ºi de multe feluri care le ai, întru tot cinstite, sãlãºluire fiind a lui Hristos, Împãratul tuturor. ªi acum...
Vas preaneîntinat, Bisericã preanespurcatã, chivot fecioresc, preasfânt loc de sfinþenie, pre tine, frumuseþea lui Iacov, te-a ales Stãpânul. Cântarea a 5-a Irmos: Cu dumnezeiasca strãlucire... Mare odor a toatã lumea te-ai arãtat cu adevãrat, Mormântule, prealuminate. Rogu-te, cu strãlucirile Tale cele de raze slobozitoare, strãluceºte ºi inima mea cea întunecatã. Unule singur fericite Iisuse, aratã-ne fericiþi ºi pre noi cei ce cu nevrednicie locuim în Casa Ta aceasta ºi lãudãm preasfântul Tãu Mormânt ºi pre Tine Te slãvim. Slavã...
Sãlaº cu totul luminos al lui Hristos, strãluceºte sufletele celor ce cu dor mânecã la tine, rogu-mã, ºi
trimite lor darul ceresc, din dumnezeiasca luminare cea preaînaltã. ªi acum...
Tãrie ºi laudã, Cel ce dintru tine, Stãpâna lumii, S-a nãscut, ºi mântuire s-a fãcut celor pierduþi, izbãvin-du-i din porþile iadului ºi din Mormânt sculându-Se. Cântarea a 6-a Irmos: Marea vieþii vãzându-o... Ca pre un stâlp de foc, noi, credincioºii, te vedem, o, Mormântule preacinstite, la pãºunile fericirii povãþuind pre cei binecredincioºi, cãrora sã ne învrednicim toþi cu dumnezeiescul Dar. Acoperã, apãrã, pãzeºte pe binecredincioºii închinãtori, care cu credinþã trec cu vederea nãvãlirile tâlha-rilor ºi greutatea locului, ca trecând, sã vinã sã te cuprindã pre tine. Slavã...
Rugãtoare cerere primeºte, o, Împãrate al tuturor, al celor ce cu fierbinte credinþã se roagã Þie, ºi dã pace scãpând de cele rele pre toþi cei ce cu credinþã se apropie la dumnezeiescul Tãu Mormânt. ªi acum...
Izgoneºte degrab din Ierusalim lãtrãrile eresurilor, adunând împotrivã, Stãpâne, într-o împreunã glãsuire, laudele cu dumnezeiascã cuviinþã, pentru solirile celeia ce fãrã sãmânþã Te-a nãscut pre Tine.
CATAVASIA
„Marea vieþii vãzându-o înãlþându-se de viforul ispitelor, la limanul Tãu cel lin alergând, strig cãtre Tine: Scoate din stricãciune viaþa mea, mult milostive!” Cântarea a 7-a Irmos: Dãtãtor de viaþã... Cu bunã cucernicie cuprinzând Mormântul Tãu, Iisuse Preaîncepãtorule Dumnezeule, noi, credincioºii, lãudãm Pogorârea Ta, cu dor strigând împreunã: Bine eºti cuvântat, Dumnezeul Pãrinþilor noºtri! Mort þinându-Te de cãtre Iosif, Stãpâne Iisuse al meu, Hristoase, Te pui cu pogorãmânt în Mormânt nou, tânguindu-ne ºi strigând cu cãldurã: bine eºti cuvântat, Dumnezeul Pãrinþilor noºtri! Slavã...
Sfinþeºte sufletele ºi trupurile, milostive îndurate Iisuse, celor ce pentru Tine petrec calea mãrii, ºi dã cu credinþã a striga: Bine eºti cuvântat, Dumnezeul Pãrinþilor noºtri! ªi acum...
Milostivitoare a firii tu ai fost, singurã de Dumnezeu fericitã, cãci pre Dumnezeu, Cel ce ºade pre umeri de heruvimi, în braþe þinându-L, strigi: Bine eºti cuvântat, Dumnezeul Pãrinþilor noºtri!
Cântarea a 8-a Irmos: Din vãpaia cuvioºilor... Prealaud, dumnezeiescule Cuvânt, pogorârea care ai fãcut pentru mine, cel osândit, Trup împrumutând, la moarte Te-ai dat, ca sã mã faci nemuritor, pre mine, cel omorât. Toate cele cereºti se preaînspãimânteazã, vãzându-Te pre Tine, Cuvinte, mort în Groapã, iar de a Ta slavã toate s-au umplut, când ai înviat a treia zi din Groapã. Binecuvântãm pre Tatãl...
Prealuminate ºi de Dumnezeu proslãvite Mormânt, de câte daruri te-ai fãcut pricinuitor nouã, cãci odatã morþi fiind, acum prin tine ne-am fãcut vii. Drept aceea, te cinstim întru toþi vecii. ªi acum...
Sfeºnic cu raze de aur pre tine mai înainte te-ai închipuit primind negrãit Lumina cea neapropiatã, cu cunoºtinþa prin El strãlucind marginile. Drept aceea, te lãudãm pre tine, Curatã, în veci. Sã lãudãm, bine sã cuvântãm...
„Din vãpaia cuvioºilor rouã ai izvorât ºi jertfa dreptului cu apã o ai ars, cã toate le faci, Iisuse, cu singurã voirea. Pre Tine Te preaînãlþãm întru toþi vecii”. Cântarea a 9-a
Irmos: „Pre Dumnezeu a-L vedea nu este cu putinþã oamenilor, spre Carele nu cuteazã a cãuta cetele îngereºti. Iar prin tine, Preacuratã, s-a arãtat oamenilor Cuvântul întrupat, pre Carele mãrindu-l cu oºtile cereºti, pre tine te fericim”. Tu ai primit mort ºi fãrã glas spre Carele nu cuteazã a cãuta cetele îngereºti, umplându-te de daruri cu adevãrat ca un alt cer, luminat cu salvã, întru tot cinstite Mormântule al Mântuitorului cu bunã cucernicie te fericim. Învredniceºte Preasfinte pre cei ce cu bunã cucernicie te sãrutã pre Tine, sã afle rãsplãtire dintru înãlþime ºi toate neghinele celui viclean ascuþite, cu sabia dumnezeiescului Dar tãindu-le, nevãtãmaþi pre noi pãzeºte-ne. Slavã...
Treime nedespãrþitã ºi împreunã fãrã de început ºi împãrþitã numai în ipostasuri, mai presus de minte ºi de toatã înþelegerea cea ziditã, Pãrinte, Cuvinte ºi Duhule, întãreºte pre toþi cei ce întru umilinþã slãvesc Stãpânirea Ta. ªi acum...
Întãrind fiind cu a ta putere ºi al tãu Dar, þie aducînd, prea fãrã de prihanã, cântare cu osârdie, deci primeºte-o pre aceasta, Fecioarã Curatã, dând împotrivã Darul tãu cel mult minunat, din visteriile cele nesfârºite, de Dumnezeu fericitã.
Sfinte Dumnezeule... Preasfântã Treime... Tatãl nostru... ªi celelalte...
