Caiet De Sarcini Lucrari De Poduri_rev.01_updated.docx

Revigorarea turismului în situl UNESCO Valea Viilor prin modernizarea drumului județean DJ 142G Copșa Mică – Motiș, km 0+000 – km 10+400

CAIET DE SARCINI NR. 13 LUCRARI DE PODURI

Beneficiar: Consiliul Judetean Sibiu Elaborator: S.C. Expert Proiect 2002 S.R.L.

Pagina 1 din 161

Revigorarea turismului în situl UNESCO Valea Viilor prin modernizarea drumului județean DJ 142G Copșa Mică – Motiș, km 0+000 – km 10+400

CUPRINS

CAPITOLUL 1. PODURI, PASAJE –PREVEDERI GENERALE .................................................................................................................. 3 CAPITOLUL 2. INFRASTRUCTURI – FUNDATII DIRECTE – RADIERE (FUNDATII DE SUPRAFATA, FUNDATII IN INCINTE, RADIERE)....................................................................................................................................................................................... 2 CAPITOLUL 4. INFRASTRUCTURI............................................................................................................................................................. 1 CAPITOLUL 5. SCHELE, ESAFODAJE SI CINTRE .................................................................................................................................... 1 CAPITOLUL 6. COFRAJE ............................................................................................................................................................................. 1 CAPITOLUL 7. ARMATURI ......................................................................................................................................................................... 1 CAPITOLUL 8. BETOANE ............................................................................................................................................................................ 1 CAPITOLUL 9. SUPRASTRUCTURI DIN BETON ARMAT ....................................................................................................................... 1 CAPITOLUL 10. SUPRASTRUCTURI DIN BETON PRECOMPRIMAT .................................................................................................... 1 CAPITOLUL 13. APARATE DE REAZEM. DISPOZITIVE ANTISEISMICE ............................................................................................. 1 CAPITOLUL 14. HIDROIZOLATII SI ROSTURI DE DILATATIE ............................................................................................................. 1 CAPITOLUL 15. CALEA PE POD................................................................................................................................................................. 1 CAPITOLUL 16. TESTE, PROBE, INCERCARI ........................................................................................................................................... 1 CAPITOLUL 17. LUCRARI DE AMENAJARE ALBIE ................................................................................................................................ 1 CAPITOLUL 18. RACORDAREA CU TERASAMENTELE......................................................................................................................... 1 CAPITOLUL 19. REPARAREA STRUCTURILOR DE REZISTENTA DIN BETON, BETON ARMAT SI BETON PRECOMPRIMAT .. 1 Remedierea degradărilor şi defectelor de execuţie, constatate Ia elementele din beton armat, se face în funcţie de tipul acestora şi anume: ..... 1 CAPITOLUL 20. NORME DE SANATATE SI SECURITATE IN MUNCA ................................................................................................. 6 CAPITOLUL 21. ALTE PREVEDERI............................................................................................................................................................ 1 CAPITOLUL 22. MASINI SI UTILAJE ......................................................................................................................................................... 1 CAPITOLUL 23. DESCRIEREA LUCRARILOR SI ORDINEA DE EXECUTIE ......................................................................................... 2 CAPITOLUL 24. RECEPTIA LUCRARILOR................................................................................................................................................ 6

Beneficiar: Consiliul Judetean Sibiu Elaborator: S.C. Expert Proiect 2002 S.R.L.

Pagina 2 din 161

Revigorarea turismului în situl UNESCO Valea Viilor prin modernizarea drumului județean DJ 142G Copșa Mică – Motiș, km 0+000 – km 10+400

CAPITOLUL 1. PODURI, PASAJE –PREVEDERI GENERALE 1.1.

GENERALITĂŢI

Prezentul Caiet de Sarcini stabilește condiţiile ce trebuie îndeplinite pe parcursul execuţiei, controlului de calitate şi recepţiei lucrărilor pentru podurile din cadrul proiectului. Antreprenorul va efectua într-un laborator autorizat toate încercările şi determinările cerute de prezentul Caiet de Sarcini şi orice alte încercări şi determinări cerute de Inginer. În completarea prezentului Caiet de Sarcini, Antreprenorul trebuie să respecte prevederile standardelor şi normelor în vigoare. Odată cu prezentarea graficului general de execuţie a lucrărilor, Antreprenorul va prezenta câte un grafic detaliat de execuţie pentru fiecare lucrare de artă prevăzută a se executa. Toate materialele care intră în lucrările permanente vor fi supuse aprobării Inginerului. Înainte de aprovizionare, Antreprenorul va supune aprobării Inginerului sursele/ furnizorii acestor materiale. Nici un material nu va fi utilizat în lucrările permanente înainte de a fi aprobat de Inginer. Materialele care nu corespund cerinţelor prezentului Caiet de Sarcini sau alte materiale decât cele prevăzute în proiect pot fi aprobate de Inginer numai cu avizul Proiectantului. Fiecare material va fi insotit de declaratia de performanta, marcaj de conformitate CE si dupa caz, certificat de conformitate a controlului productiei in fabrica sau/si rapoarte de incercare prin care sa se certifice calitatea materialului, eliberate de un laborator autorizat/acreditat. Antreprenorul va supune aprobării Inginerului procedura de execuţie a lucrărilor, cu cel puţin 14 zile înainte de începerea lucrărilor. Nici o lucrare nu va începe înainte ca procedura de execuţie a acelei lucrări să fie aprobată de Inginer. În execuţia lucrărilor, Antreprenorul va urma întocmai procedura de execuţie, aşa cum a fost aprobată de Inginer. Procedurile de execuţie vor avea avizul Proiectantului, care să ateste că tehnologiile aplicate respectă ipotezele de calcul. Antreprenorul trebuie să se asigure că prin toate procedurile aplicate, îndeplineşte cerinţele prevăzute de prezentul Caiet de Sarcini. Antreprenorul va înregistra zilnic date referitoare la execuţia lucrărilor şi la rezultatele obţinute în urma măsurătorilor, testelor şi sondajelor. Antreprenorul va transmite spre aprobare către Inginer un Plan de control al calităţii şi un Plan de Inspecţie & Verificări. Planul de Inspecţie & Verificări va acoperi toate etapele principale de execuţie. Antreprenorul va reţine o înregistrare şi va transmite Inginerului copii ale documentaţiei de Asigurare a Calităţii. De asemenea va fi realizată o înregistrare fotografică completă (a tuturor fazelor de execuţie).

Beneficiar: Consiliul Judetean Sibiu Elaborator: S.C. Expert Proiect 2002 S.R.L.

Pagina 3 din 161

Revigorarea turismului în situl UNESCO Valea Viilor prin modernizarea drumului județean DJ 142G Copșa Mică – Motiș, km 0+000 – km 10+400

1.2.

PREVEDERI GENERALE PENTRU EXECUŢIE

Piesele principale pe baza cărora Antreprenorul va realiza lucrarea, sunt următoarele: 

planurile generale de situaţie, de amplasament şi dispoziţiile generale;



studiul geotehnic cu precizarea condiţiilor din amplasament şi a soluţiilor adecvate pentru fundaţii;



detaliile tehnice de execuţie, planuri de cofraj şi armare, etc. pentru toate elementele componente ale lucrării de artă;



caiete de sarcini cu prescripţii tehnice speciale pentru lucrarea respectivă;



graficul de eşalonare a execuţiei lucrării;

La execuţie, Antreprenorul va respecta prevederile din contract, din proiect şi caietul de sarcini şi va lua toate măsurile pentru realizarea unor lucrări de calitate şi evitarea oricăror neconformităţi. Toate lucrările necesare pentru mutarea şi protecţia instalaţiilor din cale şi vecinătatea acestora, precum şi lucrările provizorii (drumuri, poduri, etc.) necesare pentru execuţia lucrării definitive se vor proiecta şi executa prin grija Antreprenorului. De asemenea, Antreprenorul va lua toate măsurile necesare pentru protejarea mediului înconjurător în timpul execuţiei. Se precizează că la execuţie nici o adaptare sau modificare faţă de documentaţie, nu se poate face decât cu aprobarea Inginerului sau/ şi a Proiectantului elaborator al documentaţiei. De asemenea, la execuţie se va ţine seama de standardele, normativele şi prescripţiile în vigoare (o listă minimă este precizată în anexă).

1.3.

PREVEDERI GENERALE PRIVIND RECEPŢIA LUCRĂRILOR

Pentru a asigura o execuţie de calitate a lucrărilor de artă, se va face recepţia lucrărilor pe faze de execuţie şi recepţia finală. În cadrul recepţiilor pe faze de execuţie se vor efectua recepţiile pe faze determinante conform programului acceptat de I.S.C. Prezentul Caiet de Sarcini este întocmit în conformitate cu standardele și normativele în vigoare.

1.4.

PREVEDERI GENERALE PRIVIND EXPLOATAREA ŞI ÎNTREŢINEREA LUCRĂRILOR DE ARTĂ

Încă din faza de concepţie, proiectul va conţine elemente sau rezolvări constructive care să asigure personalului de exploatare şi întreţinere urmărirea lucrării şi accesul la infrastructuri, reazeme şi la interiorul suprastructurilor. În afara acestor instrucţiuni, se va ţine seama şi de prevederile cuprinse în standardele, normativele şi prescripţiile în vigoare, precum și de cerințele Inginerului și anume: 

structurile vor fi proiectate pentru asigurarea rezistentei și pentru reducerea la minimum a costurilor pe întreaga durata de viață, conform legislației române și celor mai bune practici internaționale;



lucrările de verificare și întreținere ce trebuie efectuate pe parcursul duratei de viață a structurii vor fi avute în vedere de proiectanții Antreprenorului pe parcursul întregului proces de proiectare și detaliile vor fi incluse în Manualele de operare și întreținere.

Beneficiar: Consiliul Judetean Sibiu Elaborator: S.C. Expert Proiect 2002 S.R.L.

Pagina 1 din 161

Revigorarea turismului în situl UNESCO Valea Viilor prin modernizarea drumului județean DJ 142G Copșa Mică – Motiș, km 0+000 – km 10+400

CAPITOLUL 2. INFRASTRUCTURI – FUNDATII DIRECTE – RADIERE (FUNDATII DE SUPRAFATA, FUNDATII IN INCINTE, RADIERE)

3.1.

GENERALITĂŢI

Prezentul capitol se referă la execuţia fundaţiilor directe în incintă deschisă. Prevederile prezentului capitol sunt aplicabile radierelor, precum şi elementelor de fundare a culeelor, a sferturilor de con, a scărilor şi casiurilor. Nu este admisă fundarea infrastructurilor sub adâncimea de îngheţ prevăzută în STAS 6054 - 77 "Teren de fundare. Adâncimi maxime de îngheţ. Zonarea teritoriului României". Nu este admisă fundarea infrastructurilor fără existenţa studiilor geotehnice, adecvate sistemului de fundare adoptat. Antreprenorul are obligaţia să urmărească corespondenţa dintre stratificaţia prevăzută în proiect şi cea reală şi să semnaleze Inginerului orice nepotrivire, în scopul stabilirii măsurilor necesare. Pe amplasamentul fiecărei structuri în parte, se vor executa foraje de adâncime cu prelevare de probe, iar natura terenului de fundare va fi specificata pe fiecare planșă de “Dispoziție generala” a fiecărei structuri, figurându-se coloanele litologice aferente.

3.2.

CONDIŢII TEHNICE PENTRU EXECUŢIA FUNDAŢIILOR DIRECTE ŞI RADIERELOR ÎN INCINTĂ DESCHISĂ, CU SPRIJINIRI DIN DULAPI SAU PALPLANŞE

Pentru structurile incluse în autostradă (poduri, pasaje), atât fundațiilor directe cât și radierelor fundate pe piloți li se vor prevedea rosturi de construcție având dimensiunea de 2 cm. Poziția și numărul acestor rosturi se va specifica pe planșele aferente fundațiilor pentru fiecare structura în parte. În vederea etanșeizării rosturilor de construcție ale fundațiilor, se va aplica un mastic bituminos în oricare din următoarele doua variante: 

mastic bituminos armat cu fibre aplicat la rece;



mastic pe baza de bitum modificat cu polimeri aplicat la cald – tip N1;



Standard de referință - SR EN 14188-1/2005- Produse pentru colmatarea rosturilor. Partea I. Specificații pentru produsele de colmatare aplicate la cald.

Dimensiunea(2 cm) și modul de etanșeizare a rosturilor de construcție pentru fundații sunt valabile în integralitate și pentru elevațiile infrastructurilor, pentru aceleași tipuri de structuri

Beneficiar: Consiliul Judetean Sibiu Elaborator: S.C. Expert Proiect 2002 S.R.L.

Pagina 2 din 161

Revigorarea turismului în situl UNESCO Valea Viilor prin modernizarea drumului județean DJ 142G Copșa Mică – Motiș, km 0+000 – km 10+400

enumerate anterior. Rosturile de construcție, atât pentru fundații cat și pentru elevații, se vor afla în același plan vertical, secționând practic infrastructurile în mai multe module, așa cum vor fi detaliate în planșele specifice. Antreprenorul va supune aprobării Inginerului o documentaţie cu tehnologia preconizată pentru execuţie. Documentaţia va conţine: 

dimensiunile incintei (lungime, lăţime, adâncime) şi poziţionarea acesteia în raport cu coordonatele de trasare ale axelor infrastructurii;



soluţia şi detalii de sprijinire a incintei;



tehnologia de execuţie a sprijinirilor (inclusiv recuperarea, transportul şi depozitarea acestora);



tehnologia de turnare a betonului în concordanţă cu normele actuale de betonare, inclusiv măsurile prevăzute pentru asigurarea calităţii betonului şi eliminării oricăror motive de neconformitate;



măsurile ce se propun privind execuţia de calitate a lucrărilor şi condiţiile de execuţie ale acesteia;



modul de urmărire a execuţiei de către executant;



justificările necesare privind nedeformabilitatea incintei în timpul săpăturilor (eventual prin note de calcul);



compoziţia şi caracteristicile betoanelor;



procedeul de betonare în interior pe toată înălţimea fundaţiei;

Antreprenorul va lua toate măsurile pentru păstrarea formei incintei, menţinerea pe poziţie în timpul săpăturilor până la cota propusă, ţinând seama de toleranţele prevăzute în norme. Înainte de a începe săpăturile, Antreprenorul va informa Inginerul, în timp util, pentru a-i permite acestuia să facă toate verificările privind amplasamentul, dimensiunile, încadrarea în toleranţe şi dacă instalaţiile necesare săpăturilor sunt în stare de funcţionare. După ajungerea la cotă şi terminarea lucrărilor de săpătură, Antreprenorul va convoca comisia de recepţie a fazei determinante, care va face toate verificările privitoare la poziţia şi stabilitatea incintei, precum şi asupra naturii terenului de fundare şi a cotei de fundare şi va aproba începerea betonării fundaţiei. Excavațiile fundațiilor trebuie să fie cat de uscat este practicabil, înainte de turnarea betonului. Antreprenorul trebuie să toarne betonul intr-o operație continua.

Betonul nu trebuie turnat în suprastructuri pana când cofrajele infrastructurilor au fost scoase și betonul inspectat, să nu prezinte defecte. Nu trebuie permisa rezemarea suprastructurii, pe infrastructura, pana când betonul acesteia nu a obținut o rezistenta la compresiune de 14 MPa. În cazul când Antreprenorul este nevoit să excaveze pentru fundații la adâncimi mai mari decât cele indicate în planșele de execuție, acesta trebuie să re-deseneze dimensiunile structurii și armatura și să înmâneze Inginerului planșele revizuite. Natura, provenienţa şi calitatea materialelor necesare pentru execuţia fundaţiilor executate în incintă, vor corespunde claselor de rezistenţă ale betoanelor specificate în proiect. Dacă betonarea se prevede a se efectua cu beton turnat sub apă, aceasta va satisface condiţiile privind betonarea sub apă cu ajutorul mai multor pâlnii, prin metoda "Contractor" astfel ca Beneficiar: Consiliul Judetean Sibiu Elaborator: S.C. Expert Proiect 2002 S.R.L.

Pagina 1 din 161

Revigorarea turismului în situl UNESCO Valea Viilor prin modernizarea drumului județean DJ 142G Copșa Mică – Motiș, km 0+000 – km 10+400

să se asigure omogenitatea betonului şi evitarea stratificării.

Beneficiar: Consiliul Judetean Sibiu Elaborator: S.C. Expert Proiect 2002 S.R.L.

Pagina 2 din 161

Revigorarea turismului în situl UNESCO Valea Viilor prin modernizarea drumului județean DJ 142G Copșa Mică – Motiș, km 0+000 – km 10+400

CAPITOLUL 4. INFRASTRUCTURI 4.1.

GENERALITĂŢI

Pilele sunt, de asemenea, elemente de infrastructură, care asigură rezemarea a două travee adiacente ale suprastructurii. Culeele sunt elemente de infrastructura care asigura rezemarea unei deschideri a pasajului si racordarea acestuia la terasamente. Înainte de începerea lucrărilor pentru executarea corpului fundaţiilor trebuie să fie terminate toate lucrările pregătitoare şi anume: • executarea incintelor din palplanşe închise în jurul infrastructurilor (unde este cazul); • demolarea şi eliminarea tuturor materialelor rezultate; • coborârea nivelului apelor subterane; • protejarea construcţiilor vecine şi a instalaţiilor existente în pǎmânt; • asigurarea suprafeţelor necesare pentru amplasarea şi funcţionarea normalǎ a utilajelor de lucru, a depozitelor de materiale şi a instalaţiilor auxiliare; • retrasarea fundaţiilor; • verificarea în mod special a faptului cǎ odatǎ cu executarea epuismentelor nu s-au produs afuieri, ebulmente, prǎbuşiri, etc., sau cǎ efectele acestora au fost înlǎturate; • încheierea procesului verbal de lucrǎri ascunse semnat de cǎtre Antreprenor şi Inginer; • lucrările la fundaţii pot fi începute numai dupǎ verificarea şi recepţionarea terenului de fundare şi a sǎpǎturtilor şi dupǎ retrasarea tuturor fundaţiilor. La poziţia în plan orizontal şi vertical a cotei de nivel, abaterea admisibilă este de 10 mm, conform C56-85. Abaterile dimensionale ale elementelor fundaţiilor sunt cele prevăzute în normativul C56-85. Fundaţiile se vor executa, pe cât posibil fără întrerupere, în cazurile în care această condiţie nu poate fi îndeplinită se va proceda conform normativului NE 012/2-2010, poziţia rosturilor de betonare şi modul de tratare al lor stabilindu-se după caz, prin fişele tehnologice întocmite de către Antreprenorul lucrărilor. Antreprenorul lucrărilor de fundaţii va elabora fişe tehnologice pentru fiecare tip de operaţii sau utilaje noi aduse în şantier, explicitându-se tehnologia de execuţie, modul de funcţionarea a utilajelor, necesarul de personal muncitor, de conducere şi control la executarea fundaţiilor, măsurile generale şi specifice de protecţia muncii, etc.

Beneficiar: Consiliul Judetean Sibiu Elaborator: S.C. Expert Proiect 2002 S.R.L.

Pagina 1 din 161

Revigorarea turismului în situl UNESCO Valea Viilor prin modernizarea drumului județean DJ 142G Copșa Mică – Motiș, km 0+000 – km 10+400

La executarea lucrărilor de fundaţii se vor respecta în totalitate prevederile normativelor C5602 şi P10-86, STAS 10111/1 -77 şi SR EN 1997. Pentru a asigura continuitatea armăturii din cuzinetul de la partea superioară în care se încastrează elevaţiile, pe o înălţime de 1,25 m nu se vor turna pereţi interiori de rigidizare ai chesonului, însă armătura se va muta în totalitate (pe toată înălţimea) urmând a fi înglobate în cuzinet. Se vor respecta precizările normativului CD22-74 cu privire la recepţia lucrărilor de chesoane, precum şi măsurile de protecţia muncii.

4.2.

CONDIŢIILE DE EXECUŢIE ALE INFRASTRUCTURII

Execuţia infrastructurilor se va realiza in conformitate cu prevederile din proiect. Acestea pot fi fundate direct sau indirect. Adâncimea de fundare se stabileşte pe considerente de rezistenţă şi stabilitate la încărcări statice şi dinamice şi de asigurare contra afuierilor. Infrastructurile vor trebui să respecte condiţiile prevăzute în proiect, din NP 115-04 “ Normativ privind proiectarea infrastructurilor de beton si beton armat pentru poduri” şi în prezentul caiet de sarcini. Nu este admisă fundarea infrastructurilor peste adâncimea de îngheţ prevăzută în STAS 6054 - 77 "Teren de fundare. Adâncimi maxime de îngheţ. Zonarea teritoriului României". Nu este admisă fundarea infrastructurilor fără existenţa studiilor geotehnice, adecvate sistemului de fundare adoptat. Antreprenorul are obligaţia să urmărească corespondenţa dintre stratificaţia prevăzută în proiect şi cea reală şi să semnaleze Inginerului orice nepotrivire, în scopul stabilirii măsurilor necesare. Începerea execuţiei infrastructurilor se va face în urma trasării de către executant a axelor fundaţiilor. După terminarea trasării, Antreprenorul va înştiinţa Inginerul care urmează să-şi dea avizul pentru începerea lucrărilor. După terminarea fundaţiilor se vor efectua, de către antreprenor, noi măsurători. Antreprenorul are obligaţia să semnaleze Inginerului orice abateri de la trasarea iniţială şi să propună soluţii de remediere în cazul unor eventuale nepotriviri. Măsurătorile se vor repeta şi după terminarea elevaţiilor în scopul determinării exacte a lungimii suprastructurii. Eventualele corectări se vor face pe baza propunerilor Antreprenorului şi numai cu aprobarea Inginerului şi cu avizul Proiectantului. Lucrările la fundaţii, radiere, elevaţii, etc. se vor executa numai pe bază de proiect. Modul de cofrare şi tratare a suprafeţelor infrastructurilor, va avea acordul Inginerului.

Beneficiar: Consiliul Judetean Sibiu Elaborator: S.C. Expert Proiect 2002 S.R.L.

Pagina 1 din 161

Revigorarea turismului în situl UNESCO Valea Viilor prin modernizarea drumului județean DJ 142G Copșa Mică – Motiș, km 0+000 – km 10+400

4.3.

MATERIALE DE CONSTRUCȚIE FOLOSITE LA EXECUȚIA INFRASTRUCTURILOR

4.3.1.

AGREGATELE

Agregatele vor corespunde SR EN 12620+A1:2008 "Agregate pentru beton" şi “Normativ pentru producerea betonului şi executarea lucrărilor din beton, beton armat şi beton precomprimat” normativ NE 012/2-2010 şi codul nou de practică indicativ NE 012/1-2007; Nisipul utilizat va proveni numai din cariere naturale. Nu se admite folosirea nisipului de concasaj. Partea levigabilă este de max. 2%. Se va folosi pietriş de râu, sorturile 7 - 16 şi 16 - 31. Partea levigabilă admisă la pietriş este de 0,5%. Amestecul format din sorturile de agregate, nisip 0 - 3; 3-7; pietriş 7 - 16 şi 16 - 31, se va înscrie în zona foarte bună a limitelor granulometrice; Toate agregatele aprovizionate vor fi ciuruite, spălate şi sortate; Se vor lua măsuri pentru evitarea depunerilor de praf pe agregate.

4.3.2.

CIMENTURI

Cimentul va satisface cerinţele din standardele naţionale de produs sau din standardelor profesionale SR 388 - 95 "Ciment Portland", SR EN 197-1:2011 şi SR 7055 - 1996. Conform SR EN 197-1: 2011, cimenturile normale sunt grupate în cinci tipuri principale: CEMy I ciment portland, CEM II ciment portland compozit, CE; III ciment de furnal, CEM IV ciment puzzolanic, CEM V ciment compozit. Sortimentele uzuale de cimenturi şi domeniul respectiv condiţiile de utilizare sunt precizate în codul de practică NE 012/1-2007 anexa M şi NE 013-2002. Cimentul se va livra în cantităţi astfel determinate, încât stocul rezultat să fie consumat în max. 2 luni. Nu se admite amestecarea cimenturilor de diferite clase şi tipuri şi utilizarea lor ca atare. Pentru fiecare tip de ciment se va asigura o încăpere, un siloz sau un buncăr separat, avându-se în vedere şi starea de conservare.

4.3.3.

LUCRĂRI DE COFRAJE

Cofrajele şi susţinerile lor trebuie să fie astfel alcătuite încât să respecte prevederile STAS să îndeplinească cerinţele: • să asigure obţinerea formei şi dimensiunile prevăzute în proiect, abaterile admisibile ale cofrajelor şi elementelor din beton şi beton armat după decofrare, sunt cele prevăzute în anexa D din normativul NE 012/2-2010;

Beneficiar: Consiliul Judetean Sibiu Elaborator: S.C. Expert Proiect 2002 S.R.L.

Pagina 1 din 161

Revigorarea turismului în situl UNESCO Valea Viilor prin modernizarea drumului județean DJ 142G Copșa Mică – Motiș, km 0+000 – km 10+400

• să fie etanşe, stabile şi rezistente sub încărcări; • să permită la decofrare o preluare treptată a încărcării de către elementele care se decofrează; • să permită la decofrare o preluare treptată a încărcării de către elementele care se decofrează. Cofrajele se vor confecţiona din lemn sau produse din lemn, metal sau produse pe bază de polimeri care vor corespunde reglementărilor tehnice în vigoare. Conform naturii materialelor cofrajele pot fi împărţite în: cofraje liniare din lemn sau forme din lemn, forme de traforaj Tego, forme de vinil Doka, îmbinate sau tratate cu răşină, sau alte forme similare inclusiv metalice. Realizarea lucrărilor de cofraje presupune, în mod obligatoriu, parcurgerea următoarelor operaţii: întocmirea fişelor tehnologice, pregătirea lucrărilor, montarea cofrajelor, controlul şi recepţia lucrărilor de cofraje. a)

întocmirea fişelor tehnologice:

Fişele tehnologice vor cuprinde toate datele privitoare la lucrările de cofraje (lucrări pregătitoare; utilajele şi materialele necesare; formaţiile de lucru şi supraveghere a lucrului; fazele, ordinea şi ritmul de lucru; organizarea tehnologică a punctului de lucru; programul de control al calităţii lucrărilor, măsuri PSI şi de protecţia muncii, etc.), precum şi dimensiunile cofrajelor (secţiuni rigle, dulapi, popi, etc.) stabilite printr-un calcul de dimensionare, conform normativului NE 012/2-2010. b)

pregătirea lucrărilor:

Înainte de începerea operaţiei de montare a cofrajelor se vor curăţi şi pregăti suprafeţele de beton care vor veni în contact cu betonul proaspăt turnat şi se va verifica şi corecta poziţia armăturilor de legătură sau continuitate, precum şi a benzilor de rost. Se vor respecta precizările din fişa tehnologică privitoare la aceasta fază. c)

montarea cofrajelor:

Montarea cofrajelor va cuprinde operaţiile: • trasarea poziţiei cofrajelor; • asamblarea şi susţinerea provizorie a panourilor; • verificarea şi corectarea poziţiei panourilor; • încheierea, legarea şi sprijinirea definitivă a cofrajelor; În cazul în care susţinerile cofrajelor reazemă pe teren, se va asigura repartizarea solicitărilor la teren, ţinând seama de gradul de compactare şi posibilităţile de înmuiere (prin umezire sau prin îngheţ-dezgheţ), în scopul evitării tasărilor. în măsura în care este cazul se vor aşeza pe fundaţii realizate din elemente prefabricate din beton slab armat. Pentru a reduce aderenţa între beton şi cofraje, acestea se vor unge cu agenţi de cofrare pe feţele care vin în contact cu betonul, după o curăţire prealabilă şi înainte de fiecare folosire. Agenţii de decofrare nu trebuie să păteze betonul, să nu corodeze betonul şi cofrajul, să se aplice uşor, şi să-şi păstreze proprietăţile neschimbate în condiţiile climatice de execuţie. Manipularea şi depozitarea cofrajelor se va face astfel încât să se evite deformarea şi degradarea lor. d)

controlul şi recepţia cofrajelor:

Beneficiar: Consiliul Judetean Sibiu Elaborator: S.C. Expert Proiect 2002 S.R.L.

Pagina 1 din 161

Revigorarea turismului în situl UNESCO Valea Viilor prin modernizarea drumului județean DJ 142G Copșa Mică – Motiș, km 0+000 – km 10+400

La executarea lucrărilor de cofraje se vor efectua: • controlul preliminar pentru lucrările pregătitoare şi pentru elementele de cofraje şi susţineri; • controlul în cursul execuţiei, verificându-se trasarea şi poziţia cofrajelor în raport cu trasarea; • controlul final (alcătuire, etanşeitate, siguranţa, dimensiuni, poziţia golurilor, etc.) şi recepţia cofrajelor şi consemnarea constatărilor în "registrul de procese verbale pentru verificarea lucrărilor ce devin ascunse". La executarea lucrărilor de cofraje se vor respecta prevederile normativelor C 56-02 şi NE 012/2-2010.

4.3.4.

ARMĂTURILE

Armăturile trebuie să respecte planurile de execuţie din proiect. Lucrările de armături constau în totalitatea operaţiilor de pregătire, fasonare, montare şi verificare finală. a)

materiale utilizate pentru armături:

La lucrările proiectate în cadrul proiectului se utilizează numai armături nepretensionate realizate din oţel OB 37 (SR 438/1-02), PC 52 (SR 438/1-02), STNB sub formă de plasă sudată (conform SR 438/2-02) şi oţeluri europene BST500 din clasa de ductilitate C. Proprietăţile acestor armături trebuie să fie în concordanţă cu EN 10080. Se pot accepta şi utilizarea unor oţeluri din import, dar numai pe baza certificatului de calitate emis de unitatea care a importat oţelul sau cea care asigură desfacerea acestuia. Certificatul de calitate va menţiona tipul corespunzător de oţel din SR 438/1-02 şi SR 438/202, SR 438/3-02 şi STAS 6482/1-73 respectiv 6482/2,3,4-80; echivalarea fiind făcută prin luarea în considerare a tuturor parametrilor de calitate. Utilizarea altor mărci de oţel decât cele prevăzute în proiect se va face numai pe baza acordului scris al Proiectantului. Livrarea oţelului beton se va face conform reglementărilor în vigoare şi însoţită de certificat de calitate. Depozitarea oţelurilor pentru armături se va face separat pe tipuri şi diametre, în spaţii amenajare corespunzător în scopul evitării coroziunii, a murdăririi cu pământ sau alte materiale şi cu scopul unei identificări uşoare a fiecărui sortiment şi diametru. Controlul calităţii armăturilor (conform codului de practică NE 012/2-2010 cap. 15 şi a codului de practică NE 013-02) Operaţiile de control pe fiecare cantitate şi sortiment aprovizionat, sunt: • constatarea existenţei certificatului de calitate; • verificarea dimensiunilor secţiunii, ţinând seama de reglementările actuale; • examinarea aspectului verificarea prin îndoire la rece. În caz de dubii asupra calităţii oţelurilor aprovizionate se va trece la verificarea caracteristicilor mecanice prin încercarea la tracţiune şi sudabilitate (după caz). • fasonarea armăturilor. Fasonarea barelor şi confecţionarea carcaselor de armătura se vor efectua în strictă conformitate cu detaliile din proiectul de execuţie. Armăturile care se fasonează trebuie să fie curate şi drepte, îndepărtându-se eventualele impurităţi şi rugina de pe suprafaţa barelor, (prin frecare cu perii de sârmă - în cazul petelor de rugină, numai în zonele în care barele urmează a fi înnădite prin sudură). Beneficiar: Consiliul Judetean Sibiu Elaborator: S.C. Expert Proiect 2002 S.R.L.

Pagina 2 din 161

Revigorarea turismului în situl UNESCO Valea Viilor prin modernizarea drumului județean DJ 142G Copșa Mică – Motiș, km 0+000 – km 10+400

După îndepărtarea ruginii, reducerea dimensiunilor secţiunii barelor nu trebuie depăşească abaterile limită la diametrul prevăzute în codurile de practică.

să

Oţelul beton livrat în colaci sau bare îndoite trebuie să fie îndreptat înainte de a se trece la fasonare. La întinderea cu troliul, lungimea maximă nu va depăşi 1 mm/ml. Fasonarea ciocurilor şi îndoirea armăturilor se execută cu o mişcare lentă, fără şocuri. La maşinile de îndoit cu două viteze, nu se admite curbarea barelor cu profil periodic la viteză marea a maşinii. Se interzice • fasonarea armăturilor la temperaturi sub -10° C; • montarea armăturilor. Montarea armăturilor va începe numai după recepţionarea calitativă a cofrajelor şi acceptarea de către Proiectant a fişei tehnologice de betonare în cazul elementelor sau părţilor de structură al căror volum depăşeşte 100 mc şi este necesar să fie prevăzute rosturi de turnare (lucrările de infrastructură). La montarea armăturii se vor adopta măsuri pentru asigurarea bunei desfăşurări a turnării şi compactării betonului prin: • crearea spaţiilor necesare între armături pentru pătrunderea liberă a betonului sau a furtunelor de descărcare a betonului, respectiv pentru pătrunderea vibratorului (min 2.5 x vibrator, la interval de max. 5 ori grosimea elementului); • prevederea de distanţiere (cei puţin 2 buc/1 mp la plăci şi pereţi, o buc/1 ml la grinzi) din mase plastice sau din mortar; se interzice utilizarea distanţierelor metalice, cu excepţia cazului când sunt situaţi între două rânduri de armături, la elementele cu armătură dispusă pe mai multe rânduri; • prevederea de capre din oţel sprijinite pe barele de la partea inferioară în cazul armării consolelor, a plăcilor sau a altor elemente la care poziţia barelor nu este asigurată prin armarea însăşi. La încrucişări barele de armătură trebuie să fie legate între ele prin legare cu două fire de sârmă moale (SR EN 10244-2:2009 ) cu 1,0 - 1,5 mm, sau prin puncte de sudură. Reţelele de armături din plăci şi din pereţi vor avea legate în mod obligatoriu 2 rânduri de încrucişări marginale pe întreg conturul. Restul încrucişărilor, din câmpul reţelelor vor fi legate din 2 în 2 în ambele sensuri (în şah). La grinzi şi stâlpi vor fi legate toate încrucişările barelor armăturii cu colţurile etrierelor şi agrafelor. Restul încrucişărilor, cu porţiunile drepte ale etrierelor se vor putea lega numai în şah (din 2 în 2). Praznurile şi piesele metalice înglobate vor fi fixate prin puncte de sudură sau legături cusârmă de armătura elementului sau vor fi fixate de cofraj în scopul menţinerii la poziţie pe timpul turnării betonului. • verificarea lucrărilor de armături; La terminarea montării armăturilor se vor consemna în procesul verbal constatările rezultate în urma verificărilor efectuate cu privire la: • numărul, diametrul şi poziţia armăturilor în diferite secţiuni ale elementelor de construcţie; • distanţa dintre etrieri, diametrul şi modul de legare al acestora; Beneficiar: Consiliul Judetean Sibiu Elaborator: S.C. Expert Proiect 2002 S.R.L.

Pagina 3 din 161

Revigorarea turismului în situl UNESCO Valea Viilor prin modernizarea drumului județean DJ 142G Copșa Mică – Motiș, km 0+000 – km 10+400

• lungimea porţiunilor de bare care depăşesc reazemele (mustăţi pentru stâlpi, călăreţi pentru grinzi continue sau plăci, etc.); • poziţia înnădirilor şi lungimea de petrecere a barelor; • poziţia şi numărul înnădirilor sudate, calitatea sudurilor, inclusiv rezultatelor încercărilor mecanice la tracţiune; • numărul şi calitatea legăturilor dintre bare şi a sudurilor de prindere a etrierilor de scheletul metalic; • dispozitivele de fixare a armăturii pe timpul betonării; • grosimea stratului de acoperire cu beton a armăturii; • poziţia, modul de fixare şi dimensiunile pieselor înglobate. Toleranţele de execuţie a lucrărilor de armături (fasonare şi montare) sunt cele prevăzute în normativul NE 012/2-2010, anexa C. La executarea lucrărilor de armare se vor respecta prevederile normativelor C56-02, NE 012/2-2010, C28-99 şi ale fişelor tehnologice întocmite de către executant. 4.3.5.

BETOANELE

Betoanele vor respecta clasele prevăzute în proiect. Lucrările de beton şi beton armat constau în totalitatea operaţiilor de pregătirea preparării, a preparării şi transportului, a punerii în operă a betonului, precum şi a controlului pe timpul turnării şi a verificării calităţii betonului pus în operă. b)

Pregătirea preparării betonului:

• Pregătirea preparării betonului constă în totalitatea operaţiilor de livrare şi transport, depozitare şi control a calităţii pentru materialele componente: ciment, agregate, apă, aditivi. c)

Prepararea şi transportul betonului:

• La prepararea betonului se au în vedere: starea tehnică a staţiilor de betoane, dotarea laboratoarelor din staţiile de betoane, stabilirea compoziţiei betoanelor, dozarea materialelor, amestecarea betonului şi încărcarea în mijlocul de transport. Transportul betonului constă în transportul de la staţia de betoane la obiect şi transportul local, în şantier. Lucrările prevăzute la pct. a şi b de mai sus se vor executa în conformitate cu prevederile codului de practică NE 012/12007 şi ale normativului NE 012/2-2010, respectându-se de asemenea toate actele normative şi legale aflate în vigoare cu privire la tehnologia de preparare şi controlul calităţii betonului şi cu privire la transportul acestuia. Pentru transportul în şantier Antreprenorul lucrărilor va întocmi fişe tehnologice specifice. Compoziţia betoanelor se stabileşte de către laboratorul unităţii tutelare a staţiei de betoane în conformitate cu prevederile din NE 012/1-2007. Compoziţiile de betoane se vor aproba de către conducerea unităţii care tutelează laboratorul. d)

Punerea în operă a betonului:

d.1) Pregătirea turnării betonului: Executarea lucrărilor de betonare poate să înceapă numai dacă sunt îndeplinite condiţiile: 1) fişa tehnologică pentru betonarea obiectului în cauză (întocmită de către unitatea executantă a lucrării) a fost acceptată de către Inginer; 2) la betoanele de clasa mai mare cu C16/20 se dispun încercări preliminare, iar compoziţia betonului va fi avizată de către Inginer; Beneficiar: Consiliul Judetean Sibiu Elaborator: S.C. Expert Proiect 2002 S.R.L.

Pagina 4 din 161

Revigorarea turismului în situl UNESCO Valea Viilor prin modernizarea drumului județean DJ 142G Copșa Mică – Motiș, km 0+000 – km 10+400

3) sunt realizate măsurile pregătitoare (cu referire la materiale, bună funcţionare a utilajelor şi toate celelalte aspecte prevăzute în fişele tehnologice); 4) sunt stabilite şi instruite formaţiile de lucru în ceea ce priveşte tehnologia de execuţie, precum şi asupra măsurilor privind securitatea muncii şi paza contra incendiilor; 5) au fost recepţionate calitativ lucrările de săpătură, cofraje şi armături, conform capitolelor anterioare din prezentul Caiet de Sarcini; 6) suprafeţele de beton turnat anterior şi întărit, care vor veni în contact cu betonul proaspăt sunt curăţate de pojghiţa de lapte de ciment, nu prezintă zone necompactate sau segregate şi au rugozitatea asigurării unei bune legături între cele două betoane; 7) sunt stabilite după caz şi pregătite măsurile ce vor fi adoptate pentru continuarea betonării în cazul apariţiei unor situaţii speciale şi accidentale (staţie de betoane şi mijloace de transport rezervă, surse de energie electrică materiale pentru protecţia betonului, condiţii pentru crearea unui rost de lucru, etc.); 8) nu se întrevede apariţia unor condiţii climatice nefavorabile (ger, ploi abundente, furtună, etc.); 9) în cazul fundaţiilor sunt prevăzute măsuri de dirijare şi evacuare a apelor provenite din precipitaţii. Pe baza verificării acestor condiţii (pct. 1-9) se va consemna aprobarea începerii betonării, de către reprezentantul Inginerului, conform precizărilor din programul de control pe şantier. În cazul în care au intervenit evenimente de natură să modifice situaţia constatată la data aprobării sau betonarea nu a început în interval de 10 zile scurse de la data aprobării, se va reconfirma aprobarea începerii betonării pe baza unor noi verificări. Înainte de începerea betonării se va verifica starea tehnică a utilajelor pentru transportul local (macarale, bene, pompe pentru beton, etc.) şi compactarea betonului (vibrare). d.2) Reguli de betonare şi compactare: Betonarea oricărei părţi din construcţie va fi condusă nemijlocit de şeful punctului de lucru. Acesta va fi permanent la locul de turnare şi va supraveghea respectarea strictă a fişei tehnologice şi a normelor tehnice şi legale aflate în vigoare. La executarea lucrărilor de turnare a betonului se vor respecta prevederile fişei tehnologice şi prevederile normativului NE 012/2-2010. La 2-4 ore de la terminarea betonării unei zone şi în funcţie de stadiul de întărire, se va proceda la protejarea suprafeţei libere a betonului cu materiale care să asigure evitarea evaporării apei din beton şi răcirea rapidă (saltele alcătuite din rogojini între folii de polietilenă, strat de nisip, etc.) protecţia va fi îndepărtată după minimum 7 zile, şi numai dacă între temperatura suprafeţei betonului şi cea a mediului nu este o diferenţă mai mare de 12°C. Compactarea betonului se va face de regulă mecanic, prin vibrare, în toate cazurile se va utiliza procedeul de vibrare internă folosind vibratoare de interior (previbratoare). Vibrarea externă şi vibrarea de suprafaţă se vor utiliza la realizarea elementelor prefabricate respectiv la turnarea plăcilor monolite sau prefabricate cu grosimi de până la 20,0 cm. Stabilirea tipului de vibrator (mărimea capului vibrator, forţa perturbatoare şi frecvenţa corespunzătoare acestuia), durata de vibrare, distanţa dintre punctele de vibrare, grosimea stratului de beton vibrat, măsurile PSI şi de protecţia muncii la compactarea betoanelor se vor stabili prin fişă tehnologică întocmită de către unitatea care execută lucrările de betonare. În măsura în care este posibil, se vor evita rosturile de lucru, organizându-se execuţia astfel încât betonarea să se facă fără întrerupere pe nivelul respectiv. Beneficiar: Consiliul Judetean Sibiu Elaborator: S.C. Expert Proiect 2002 S.R.L.

Pagina 5 din 161

Revigorarea turismului în situl UNESCO Valea Viilor prin modernizarea drumului județean DJ 142G Copșa Mică – Motiș, km 0+000 – km 10+400

Pentru a se asigura condiţii favorabile de întărire şi pentru a reduce deformaţiile de contracţie, se va asigura menţinerea umidităţii betonului minim 7 zile după turnare, protejând suprafeţele libere prin: • acoperirea cu materiale de protecţie; • stropirea periodică cu apă; • aplicarea de pelicule de protecţie. În cazul în care temperatura mediului este mai mică de +5°C nu se va proceda la stropirea cu apă, ci se vor aplica materiale sau pelicule de protecţie. Pe timp ploios suprafeţele de beton proaspăt vor fi acoperite cu prelate sau folii de polietilenă atâta timp cât, prin căderea precipitaţiilor există pericolul antrenării pastei de ciment. Decofrarea elementelor din beton sau beton armat se va face pe baza fişei tehnologice şi a prevederilor normativului NE 012/2-2010. Abaterile maxime admise la executarea lucrărilor de beton şi beton armat monolit sunt cele prevăzute în planşele de execuţie, respectiv cele prevăzute în normativul NE 012/2-2010, anexa D. În cazul executării de lucrări de betoane pe timp friguros se vor respecta în totalitate prevederile normativului C16-84, cap.8. "Zi friguroasă" este ziua în care temperatura aerului exterior, măsurată la 2,0 m înălţime de la sol şi la distanţa de minimum 5,0 m de clădire la ora 8,00, este inferioară valorii de + 5° C şi nu are tendinţa de urcare. d.3) Cerinte generate pentru realizarea şi montare elementelor prefabricate din beton armat: Toate elementele prefabricate se vor executa în uzine specializate în prefabricate din beton armat, şi care deţin tehnologii omologate pentru astfel de lucrări. Unitatea executantă, prin atelierul propriu de proiectare tehnologică, are obligaţia ca, pe baza proiectului de execuţie şi a tuturor normelor, normativelor şi standardelor în vigoare, să întocmească fişele tehnologice de execuţie şi verificare a calităţii, pentru fiecare tip de elemente. De asemenea, va efectua verificarea documentaţiei de execuţie, cu privire la cote şi cantităţi de materiale, iar toate neconcordanţele constatate vor fi comunicate Proiectantului spre înştiinţare şi acceptare. Toate modificările de armare sau de altă natură, inclusiv tehnologice, se vor efectua numai cu acordul scris al Proiectantului. La executarea elementelor prefabricate se vor respecta precizările din planşele de execuţie, precum şi prevederile normativelor NE 012/2-2010, P59-86 şi C56-02. Abaterile limită admise faţă de dimensiunile din proiect suni cele înscrise în planşele de execuţie. Pentru cotele fără indicaţii de toleranţă se vor respecta abaterile limită conform NE 012/2-2010, anexa D. Se va ţine o evidenţa strictă cu privire la data turnării pe tipul şi numărul de ordine al fiecărui elemente prefabricat. Manipularea, transportul şi depozitarea elementelor prefabricate se vor executa conform fişei tehnologice, a proiectului de execuţie şi a normativului NE 012/2-2010, cap. 13. La primirea pe şantier a elementelor prefabricate Antreprenorul are obligaţia de a verifica existenţa certificatului de calitate, corespondenţa dintre tipul de element livrat şi cel prevăzut în proiect şi aspectul, forma şi dimensiunile principale. Montarea elementelor prefabricate se vor efectua pe baza fişei tehnologice întocmită de Beneficiar: Consiliul Judetean Sibiu Elaborator: S.C. Expert Proiect 2002 S.R.L.

Pagina 6 din 161

Revigorarea turismului în situl UNESCO Valea Viilor prin modernizarea drumului județean DJ 142G Copșa Mică – Motiș, km 0+000 – km 10+400

către unitatea care asigură montajul şi care va cuprinde cel puţin următoarele aspecte: • cantitatea de elemente de montat, defalcată pe sortimente; • mijloacele de transport până la locul de montare; • locul de depozitare pe şantier şi condiţiile de aşezare şi rezemare în depozit; • metode de montare, utilajul necesar şi amplasamentul acestuia; • ordinea de desfăşurare a operaţiunilor de montare; • formaţiile de lucru (inclusiv pentru conducerea şi supravegherea montării); • graficul calendaristic de lucru pentru transportul şi montarea elementelor prefabricate; • modul de pregătire al suprafeţelor de rezemare şi al zonelor de monolitizare; • regulile de verificare a montajului (inclusiv a abaterilor admise); • măsurile necesare pentru fixarea provizorie a elementelor; • ordinea de executare a sudurilor şi condiţiilor de calitate a acestora; • etapele la care este necesară o recepţie parţială a lucrărilor de montaj şi de îmbinare sau a altor lucrări secundare abaterile admise la montaj, măsuri de protecţia muncii. Înainte de începerea lucrărilor de montare este necesar să se efectueze următoarele lucrări pregătitoare: • asigurarea cu utilajele necesare montajului şi verificarea bunei funcţionări a acestora; • verificarea dispozitivelor de prindere-fixare provizorie instruirea echipelor de lucru cu privire la: cunoaşterea proiectului de execuţie, ordinea de montaj şi de executare a îmbinărilor, condiţiile tehnice impuse unei montări corecte, regulile pentru securitatea muncii; • executarea schelelor provizorii pentru accesul la montare şi monolitizare; • trasarea axelor necesare poziţionării corecte a elementelor; • aducerea la nivel a tuturor suprafeţelor elementelor pe care reazemă elementele prefabricate şi pregătirea suprafeţelor de rezemare; • verificarea elementelor ce se montează (tipul de elemente, dimensiunile, aspectul, nivelul degradărilor etc.). Elementele necorespunzătoare vor fi depozitate separat în vederea reparării sau rebutării lor. La ridicarea şi deplasarea orizontală, în stare suspendată a elementelor, se recomandă a se folosi cabluri pentru oprirea balansării. Pentru montajul elementelor prefabricate se vor folosi utilaje care să asigure montajul în condiţii de securitate. La ridicarea elementelor prefabricate se va executa în prealabil o săltare provizorie până la cea. 20 cm pentru verificarea prinderii elementelor în dispozitiv. Elementele vor fi eliberate din dispozitivul de prindere după realizarea corectă a rezemării. Ridicarea se va face fie cu ajutorul urechilor sau ale elementelor de prindere ancorate în element şi indicate în proiect, fie utilizând structuri metalice suport dimensionate în consecinţă conform normativelor în vigoare. Montarea armăturii din centuri şi îmbinările de continuitate ale acestora se vor efectua imediat după pozarea panourilor. Suprafaţa orizontală superioară, care vine în contact direct cu beton din monolitizarea grinzilor prefabricate sau monolite se va prelucra prin buciardare, spicuire şi spălare cu apă, pentru obţinerea unor protuberante cu adâncimea de minim 5 mm, în scopul asigurării unei bune legături Beneficiar: Consiliul Judetean Sibiu Elaborator: S.C. Expert Proiect 2002 S.R.L.

Pagina 7 din 161

Revigorarea turismului în situl UNESCO Valea Viilor prin modernizarea drumului județean DJ 142G Copșa Mică – Motiș, km 0+000 – km 10+400

de conlucrare cu panourile prefabricate. Turnarea betonului în monolitizări va începe numai după recepţionarea armăturii din centuri. În cazul executării pe timp friguros a lucrărilor de montaj şi a îmbinărilor se vor respecta prevederile normativelor C16-84, NE 012/2-2010 şi P42-71 (cap.7). e)

Controlul calităţii la lucrări din beton şi beton armat:

În cursul betonării elementelor din beton şi beton armat monolit se va asigura dacă: • datele înscrise în bonurile de transport ale betonului corespund comenzii şi nu s-a depăşit durata maximă de transport; • lucrabilitatea betonului corespunde celei prevăzute în fişele tehnologice; • condiţiile de turnare şi compactare asigură evitarea oricăror defecte; • se respectă frecvenţa de efectuare a încercărilor şi prelevărilor de probe, conform NE 012/2-2010, cap.15 sunt corespunzătoare măsurile adoptate de menţinerea a poziţiei armăturilor, dimensiunilor şi formei cofrajelor; • se aplică măsurile de protecţie a suprafeţelor libere ale betonului proaspăt în condica de betoane se vor consemna: - bonurile de transport corespunzătoare betonului pus în lucrare; - locul unde a fost pus în lucrare; - ora începerii şi terminării betonării; - probele de beton prelevate; - măsurile adoptate pentru protecţia betonului proaspăt; - evenimente intervenite (intemperii, întreruperi etc.); - temperatura mediului; - personalul care a supravegheat betonarea. În cazul în care se prepară betoane pe şantier, este obligatorie verificarea calităţii cimentului, agregatelor şi a eventualilor aditivi, precum şi modul de dozare, amestecare şi transport, NE 012/2-2010, cap. 15, anexa H. Aceste constatări se vor înscrie în condica de betoane. La decofrarea elementelor din beton şi beton armat se va verifica: • aspectul elementelor (existenţa unor rosturi de betonare, zone cu beton necompactat, segregat, etc.); • dimensiunile secţiunilor transversale ale elementelor; • distanţele dintre diferitele elemente; • poziţia golurilor din pereţi şi radieri; • poziţia pieselor metalice înglobate; • poziţia armăturilor care urmează a fi înglobate în elemente ce se toarnă ulterior. Rezultatele verificărilor vor fi consemnate în procesul verbal, ţinând seama de precizările din proiect şi din normativul NE 012/2-2010, cap. 15, anexa H. În cazul constatării unor defecte ce depăşesc limitele de acceptare conform NE 012/2-2010 anexa D, se va trece la executarea remedierilor conform C149-87 şi pe baza soluţiilor propuse de Proiectant. Beneficiar: Consiliul Judetean Sibiu Elaborator: S.C. Expert Proiect 2002 S.R.L.

Pagina 8 din 161

Revigorarea turismului în situl UNESCO Valea Viilor prin modernizarea drumului județean DJ 142G Copșa Mică – Motiș, km 0+000 – km 10+400

4.4.

REFACEREA LUCRĂRILOR CU DEFECTE

În cazul când o parte a infrastructurii sau întreaga infrastructură nu corespunde prevederilor proiectului şi prezentului caiet de sarcini, Antreprenorul este obligat să execute remedierile necesare. După recunoaşterea şi analiza defectelor, înaintea începerii lucrărilor de remediere, Antreprenorul propune spre aprobare Inginerului programul de reparaţii care va avea avizul Proiectantului. Reparaţiile intră în sarcina Antreprenorului. Pentru remedierea defectelor de natură să afecteze calitatea structurii, siguranţa şi durabilitatea în exploatare se va proceda astfel: 

întocmirea releveului detaliat al defectelor;



cercetarea cauzelor, procedându-se şi la efectuarea de încercări, investigaţii sau calcule suplimentare;



evaluarea consecinţelor posibile pe termen scurt sau mai lung;



întocmirea unui dosar de reparaţii însoţit de toate justificările necesare. În funcţie de constatările şi de studiile efectuate, Inginerul poate să procedeze astfel:



să acorde viza proiectului de reparaţii, cu eventuale observaţii;



sa prevadă demolarea unei părţi sau a întregii lucrări;



să solicite unui expert atestat expertizarea lucrării, aceasta conţinând soluţia de remediere;

În cazul defectelor privind geometria lucrării, calitatea şi culoarea suprafeţelor, dar care nu afectează siguranţa şi capacitatea portantă a lucrării, remedierile se pot efectua astfel: 

defectele minore pot fi corectate prin degresare, spălare, rabotare sau tencuire cu mortar special;



în cazul defecţiunilor mai importante, Antreprenorul va propune Inginerului un program de remediere, pe care-l va analiza şi aproba ca atare sau cu completările necesare.

Pe suprafeţele văzute, cu parament fin, este interzisă sclivisirea simplă. Fisurile deschise care pot compromite atât aspectul cât şi durabilitatea lucrării, vor fi tratate, respectând prevederile Normativului C 149-87, privind procedee de reparare a elementelor din beton şi beton armat şi cele din capitolul "Repararea structurilor de rezistenţă din beton, beton armat şi beton precomprimat" din prezentul caiet de sarcini.

4.5.

DISPOZIŢII FINALE

Suprafeţele de beton aparente ale elevaţiilor de infrastructură vor fi vopsite cu materiale de protecţie anticorozivă, conform prescripţiilor de la "Repararea structurilor de rezistenţă din beton, beton armat şi beton precomprimat" din prezentul caiet de sarcini. Protecția hidrofuga a suprafețelor de beton ale infrastructurilor în contact cu pământul se va executa din suspensie de bitum filerizat sau din emulsie bituminoasa cationica, în ambele variante în doua straturi prin aplicare la rece(primul strat aplicat în oricare dintre cele doua variante are rol

de amorsa). Beneficiar: Consiliul Judetean Sibiu Elaborator: S.C. Expert Proiect 2002 S.R.L.

Pagina 9 din 161

Revigorarea turismului în situl UNESCO Valea Viilor prin modernizarea drumului județean DJ 142G Copșa Mică – Motiș, km 0+000 – km 10+400

Standarde de referință:

- STAS 5088-75 – Lucrări de arta. Hidroizolații; - SR 8877-1:2007 – Emulsii bituminoase cationice. Condiții de calitate.

Beneficiar: Consiliul Judetean Sibiu Elaborator: S.C. Expert Proiect 2002 S.R.L.

Pagina 10 din 161

Revigorarea turismului în situl UNESCO Valea Viilor prin modernizarea drumului județean DJ 142G Copșa Mică – Motiș, km 0+000 – km 10+400

CAPITOLUL 5. SCHELE, ESAFODAJE SI CINTRE

5.1.

GENERALITĂȚI

Prezentul capitol se referă la lucrările provizorii, care folosesc la realizarea lucrării definitive şi care, în funcţie de destinaţie, se clasifică în: 

eşafodaje şi cintre ce suportă structuri în curs de realizare;



schele de serviciu destinate a suporta deplasarea personalului cu scule şi materiale de lucru;



dispozitive de protecţie la lucru sub circulaţie, împotriva căderii de materiale, scule, etc.;

Lucrările provizorii se execută de către antreprenor pe bază de proiect şi se aprobă de către Inginer pe baza avizului Proiectantului lucrării definitive. Toate eșafodajele trebuie proiectate si executate, pentru a suporta încărcările fără tasări sau deformații apreciabile. Antreprenorul trebuie sa folosească cricuri aprobate, pene sau alte mijloace de îndepărtare a tasărilor din cofraje înainte si in timpul turnării betonului.

5.2.

PROIECTAREA LUCRĂRILOR PROVIZORII

Proiectul poate fi întocmit de către antreprenor sau de către orice unitate de proiectare autorizată. Proiectul trebuie să îndeplinească următoarele condiţii: 

să asigure securitatea lucrătorilor şi lucrărilor definitive;



să ţină cont de datele impuse de lucrarea definitivă;



să adopte scheme statice simple, evitând pe cât posibil elementele solicitate la încovoiere, care au deformaţii mari;



să fie rezistente şi rigide;



să permită montarea rapidă şi decofrarea lentă şi sigură prin intermediul dispozitivelor de descintrare;



să nu obtureze albia şi să asigure spaţiile necesare sub pod;



deformaţiile lucrărilor provizorii nu trebuie să producă defecte la betonul în curs de priză sau întărire;



să cuprindă succesiunea detaliată a tuturor fazelor;



să cuprindă piese scrise explicative şi planşe de execuţie;

Beneficiar: Consiliul Judetean Sibiu Elaborator: S.C. Expert Proiect 2002 S.R.L.

Pagina 1 din 161

Revigorarea turismului în situl UNESCO Valea Viilor prin modernizarea drumului județean DJ 142G Copșa Mică – Motiș, km 0+000 – km 10+400

Un exemplar complet din proiect trebuie să existe în permanenţă pe şantier la dispoziţia Inginerului. Planşele de execuţie trebuie să definească geometria lucrărilor provizorii ca şi natura şi caracteristicile tuturor elementelor componente. Din planşe trebuie să rezulte următoarele: 

măsurile luate pentru asigurarea stabilităţii şi protecţiei fundaţiilor;



modul de asamblare a elementelor componente ale cintrelor, eşafodajelor şi schelelor;



reazemele elementelor portante care trebuie să fie compatibile cu propria lor stabilitate şi a elementelor pe care sprijină;



sistemul de contravântuire ce trebuie asigurat în spaţiu, după cele trei dimensiuni;



dispoziţiile ce trebuie respectate în timpul manipulărilor şi pentru toate operaţiile de reglare, calare, descintrare, decofrare, demontare;



contrasăgeţile şi toleranţele de execuţie;



modul de asigurare a punerii în operă a betonului, libertatea de deformare a betonului sub efectul contracţiei şi precomprimării;



dispozitivele de control ale deformaţiilor şi tasărilor.

Din piesele scrise trebuie să rezulte următoarele: 

specificaţia materialelor utilizate, materialele speciale, materialele provenite de la terţi;



instrucţiuni de montaj a lucrărilor provizorii;



instrucţiuni cu privire la toate elementele a căror eventuală defecţiune ar putea avea consecinţe grave asupra securităţii lucrărilor.

5.3.

REALIZAREA ŞI UTILIZAREA LUCRĂRILOR PROVIZORII

Calitatea materialelor, elementelor de inventar şi a celor noi, trebuie să corespundă standardelor în vigoare. Antreprenorul are obligaţia să prezinte certificate de atestare pentru materialele destinate lucrărilor provizorii, atât când se folosesc produse noi, cât şi când se refolosesc produse deja utilizate, pentru care trebuie să se garanteze că satisfac condiţiile de rezistenţă şi stabilitate. Întrebuinţarea de elemente refolosibile este autorizată atât timp cât deformaţiile lor sau efectele oboselii nu riscă să compromită securitatea execuţiei. Antreprenorul are obligaţia să scrie pe planşe numărul admisibil de refolosiri. Materialele pentru eşafodaje pot fi atât noi cât şi folosite. Toate materialele sunt subiect de inspecţie de către Inginer, pentru a determina dacă acestea sunt adecvate scopului pentru care sunt folosite. Toate materialele, pe care Inginerul le constată că sunt stricate, îndoite sau nepotrivite din alt motiv pentru folosire, vor fi respinse. Atunci când un articol de material este un accesoriu al proprietarului sau este disponibil în comerţ, trebuie indicat în planşele de execuţie, producătorul, numele proprietarului, şi capacitatea nominală a articolului. Eşafodajul şi suporţii eşafodajului trebuie protejaţi împotriva impactului şi efectelor de vibraţii, prin plasarea de contravântuiri sau limitând accesul utilajelor, dispozitivelor de execuţie. Atunci când palplanşele eşafodajelor din firul apei nu mai sunt necesare, trebuie îndepărtate. Materialele degradate se rebutează sau se dau la reparat în ateliere de specialitate. În acest din urmă caz, Antreprenorul va justifica valabilitatea reparaţiei, fără ca această justificare să-i Beneficiar: Consiliul Judetean Sibiu Elaborator: S.C. Expert Proiect 2002 S.R.L.

Pagina 1 din 161

Revigorarea turismului în situl UNESCO Valea Viilor prin modernizarea drumului județean DJ 142G Copșa Mică – Motiș, km 0+000 – km 10+400

atenueze responsabilitatea sa.

5.4.

EXECUŢIE, UTILIZARE, CONTROL

Toleranţele aplicabile la lucrările provizorii sunt stabilite în funcţie de toleranţele lucrările definitive.

de

la

Deformaţiile lucrărilor provizorii se controlează prin nivelmente efectuate de către antreprenori, faţă de reperele acceptate de către Inginer. Rezultatele măsurătorilor se transmit Inginerului şi Proiectantului. Antreprenorul va lua toate măsurile necesare pentru evitarea unor eventuale deformaţii. Antreprenorul are obligaţia să asigure întreţinerea regulată a lucrărilor provizorii.

5.5.

PRESCRIPŢII COMPLEMENTARE PRIVIND CINTRELE, EŞAFODAJELE

Proiectul cintrelor, eşafodajelor, cât şi montajul acestora în amplasament, se întocmeşte pe răspunderea Antreprenorului general şi se avizează de către Inginer şi proiectant. Pentru dispozitivele secundare, se admite schematizarea de principiu a acestora şi prezentarea Inginerului pentru aprobare cu cel puţin 15 zile înainte de începerea execuţiei.

Beneficiar: Consiliul Judetean Sibiu Elaborator: S.C. Expert Proiect 2002 S.R.L.

Pagina 2 din 161

Revigorarea turismului în situl UNESCO Valea Viilor prin modernizarea drumului județean DJ 142G Copșa Mică – Motiș, km 0+000 – km 10+400

CAPITOLUL 6. COFRAJE 6.1.

GENERALITĂŢI

Cofrajele sunt structuri provizorii alcătuite, de obicei, din elemente refolosibile, care montate în lucrare, dau betonului forma proiectată. În termenul de cofraj se includ atât cofrajele propriuzise, cât şi dispozitivele pentru aşezarea şi îmbinarea acestora: buloane, cleme, tiranţi, distanţieri, etc. care contribuie la asigurarea realizării formei dorite. Cofrajele şi susţinerile corespunzătoare lor se execută numai pe bază de proiecte, întocmite de unităţi de proiectare specializate, în conformitate cu prevederile STAS 7721 – 90, acestea trebuind să fie astfel alcătuite încât să îndeplinească următoarele condiţii: 

să asigure obţinerea formei, dimensiunilor şi gradului de finisare, prevăzute în proiect, pentru elementele ce urmează a fi executate, respectându-se înscrierea în abaterile admisibile prevăzute în “Codul de practică pentru executarea lucrărilor din beton, beton armat şi beton precomprimat. Indicativ NE 012-99 Anexa III.1”.



să asigure suprafeţe netede, fără goluri, fisuri sau alte defecte;



să fie etanşe, astfel încât să nu permită pierderea laptelui de ciment;



să fie stabile şi rezistente, sub acţiunea încărcărilor care apar în procesul de execuţie;



să asigure ordinea de montare şi demontare stabilită, fără a se degrada elementele de beton cofrate, sau componentele cofrajelor şi susţinerilor;



să permită decofrarea uşoară şi totală;



să permită, la decofrare, o preluare treptată a încărcării de către elementele care se decofrează;



să permită închiderea rosturilor astfel încât să se evite formarea de pene sau praguri;



să permită închiderea cu uşurinţă (indiferent de natura materialului din care este alcătuit cofrajul) a golurilor pentru controlul din interiorul cofrajelor şi pentru scurgerea apelor uzate, înainte de începerea turnării betonului;



să aibă feţele, ce vin în contact cu betonul, curate, fără crăpături, sau alte defecte;

 materialele din care se execută să corespundă reglementărilor specifice în vigoare; Proiectul cofrajelor va cuprinde şi tehnologia de montare şi decofrare.

6.2.

CONDIŢII TEHNICE PENTRU EXECUŢIA COFRAJELOR

În afara prevederilor generale de mai sus, cofrajele vor trebui să mai îndeplinească următoarele condiţii:

Beneficiar: Consiliul Judetean Sibiu Elaborator: S.C. Expert Proiect 2002 S.R.L.

Pagina 1 din 161

Revigorarea turismului în situl UNESCO Valea Viilor prin modernizarea drumului județean DJ 142G Copșa Mică – Motiș, km 0+000 – km 10+400



să permită poziţionarea armăturilor din oţel beton şi de precomprimare;



să permită fixarea sigură şi în conformitate cu proiectul, a pieselor înglobate din zonele de capăt a grinzilor (plăci de repartiţie, teci, etc.);



să permită compactarea cât mai bună în zonele de ancorare, în special a grinzilor postîntinse;



să asigure posibilitatea de deplasare şi poziţia de lucru corespunzătoare a muncitorilor care execută turnarea şi compactarea betonului, evitându-se circulaţia pe armăturile postîntinse;



să permită scurtarea elastică la precomprimarea şi intrarea în lucru a greutăţii proprii, în conformitate cu prevederile proiectului;



să fie prevăzute, după caz, cu urechi de manipulare, să fie prevăzute cu dispozitive speciale pentru prinderea vibratoarelor de cofraj, atunci când acestea sunt înscrise în proiect;



distanţierii cofrajului, lăsaţi în beton, să nu afecteze durabilitatea sau aspectul betonului, să nu introducă încărcări suplimentare asupra structurii;



cofrajele metalice să nu prezinte defecte de laminare, pete de rugină pe feţele ce vin în contact cu betonul.

Pentru a evita deteriorarea muchiilor betonului, la execuția cofrajului se va asigura teșirea acestora. Teșirea se va realiza la dimensiunile de 2x2cm, daca in detalii nu se prevede altfel.

6.3.

TIPURI DE COFRAJE, TRANSPORT

Cofrajele se pot confecţiona din: lemn sau produse pe bază de lemn, metal sau produse pe bază de polimeri. Feţele cofrajelor vor fi din: 

Lemn sau produse pe bază de lemn;



Tego;



Doka, Paschal, Peri, etc. tratate cu răşini sau materiale similare;



Table metalice;

Cofrajele se clasifică din următoarele puncte de vedere: A) faţă de poziţia cofrajului de la turnarea betonului la decofrare: 

cofraje staţionare;



cofraje mobile (cofraje glisante, cofraje păşitoare);

Beneficiar: Consiliul Judetean Sibiu Elaborator: S.C. Expert Proiect 2002 S.R.L.

Pagina 1 din 161

Revigorarea turismului în situl UNESCO Valea Viilor prin modernizarea drumului județean DJ 142G Copșa Mică – Motiș, km 0+000 – km 10+400

B) din punct de vedere al utilizării componentelor: 

cofraje de inventar, la care componentele sunt mijloace de inventar şi se folosesc de mai multe ori;



cofraje unicat, la care componentele se utilizează o singură dată (de regulă acestea sunt din lemn);



cofraje pierdute, la care componentele intră în alcătuirea elementelor din beton care se toarnă pe şantier;



cofraje virtuale, la care betonul se toarnă în spaţii construite anterior (groapa în care se toarnă fundaţia).

Pentru aceste din urmă cofraje, abaterile faţă de dimensiunile de referinţă din proiect, sunt cele specifice lucrărilor de pământ şi nu cele specifice elementelor din beton turnat în “cofraje reale”. C) faţă de calitatea suprafeţei de beton obţinute după decofrare: 

cofraje pentru beton aparent;



cofraje pentru betoane brute; suprafeţele obţinute fiind acoperite cu tencuială, placaje etc.;

6.4.

PREGĂTIREA LUCRĂRILOR DE COFRARE

Înainte de fiecare refolosire, cofrajele vor fi revizuite şi reparate. Refolosirea cât şi numărul de refolosiri, se vor stabili numai cu acordul Inginerului. În scopul refolosirii lor, cofrajele vor fi supuse următoarelor operaţiuni: 

curăţirea cu grijă, repararea şi spălarea lor, înainte şi după refolosire; când spălarea se face în amplasament, apa va fi drenată în afară (nu este permisă curăţirea cofrajelor numai cu jet de aer);



tratarea suprafeţelor ce vin în contact cu betonul, cu o substanţă ce trebuie să uşureze decofrarea, în scopul desprinderii uşoare a cofrajului.

În cazul în care se folosesc substanţe lubrifiante, uleioase, nu este permis ca acestea să vină în contact cu armăturile. Substanţele de ungere a cofrajului trebuie aplicate în straturi uniforme pe suprafaţa interioară şi trebuie să nu aibă nici o influenţă dăunătoare asupra suprafeţei betonului (să nu păteze betonul, să nu afecteze durabilitatea betonului, să nu corodeze cofrajul). Agenţii de decofrare trebuie să se aplice uşor şi să-şi păstreze proprietăţile neschimbate în condiţii climaterice de execuţie a lucrărilor.

Beneficiar: Consiliul Judetean Sibiu Elaborator: S.C. Expert Proiect 2002 S.R.L.

Pagina 1 din 161

Revigorarea turismului în situl UNESCO Valea Viilor prin modernizarea drumului județean DJ 142G Copșa Mică – Motiș, km 0+000 – km 10+400

6.5.

MONTAREA COFRAJELOR

Montarea cofrajelor va cuprinde următoarele operaţii: 

trasarea poziţiei cofrajelor;



asamblarea şi susţinerea provizorie a panourilor;



verificarea şi corectarea poziţiei panourilor;



încheierea, legarea şi sprijinirea definitivă a cofrajelor.

6.6.

SUSTINERILE COFRAJELOR

În cazurile în care elementele de susţinere a cofrajelor reazemă pe teren, se va asigura repartizarea solicitărilor, ţinând seama de gradul de compactare şi de posibilităţile de înmuiere, astfel încât să se evite producerea tasărilor. În cazurile în care terenul este îngheţat, sau expus îngheţului, rezemarea susţinerilor se va face astfel încât să se evite deplasarea acestora, în funcţie de condiţiile de temperatură.

6.7.

CONTROLUL ŞI RECEPŢIA LUCRĂRILOR DE EXECUŢIE A COFRAJELOR

În vederea asigurării unei execuţii corecte a cofrajelor, se vor efectua verificări etapizate astfel: 

preliminar, controlându-se lucrările pregătitoare şi elementele sau subansamblurile de cofraje şi susţineri;



în cursul execuţiei, verificându-se poziţionarea în raport cu trasarea şi modul de fixare a elementelor;



final, recepţia cofrajelor şi consemnarea constatărilor în "Registrul de procese verbale pentru verificarea calităţii lucrărilor ce devin ascunse".

Beneficiar: Consiliul Judetean Sibiu Elaborator: S.C. Expert Proiect 2002 S.R.L.

Pagina 1 din 161

Revigorarea turismului în situl UNESCO Valea Viilor prin modernizarea drumului județean DJ 142G Copșa Mică – Motiș, km 0+000 – km 10+400

CAPITOLUL 7. ARMATURI

7.1.

GENERALITĂŢI

Prezentul capitol tratează condiţiile tehnice necesare pentru proiectarea, procurarea, fasonarea şi montarea armăturilor utilizate la structurile de beton armat şi beton precomprimat pentru poduri, precum şi condiţiile tehnice ce trebuie îndeplinite de armăturile existente care urmează să fie înglobate în lucrare. Pentru condiţiile specifice privind fundaţiile, elevațiile, suprastructurile din beton armat se vor respecta şi prevederile din capitolele "Infrastructuri - fundaţii directe; Infrastructuri – fundaţii indirecte de adâncime; Infrastructuri – culei, pile; Suprastructuri din beton armat; Suprastructuri de tip mixt".

7.2.

DOCUMENTE DE REFERINTA

1. NE 012/1-2007, NE 012/2-2010: Codul de Practica pentru execuția betonului si betonului armat 2. SR 438-1:2012 Produse de oţel pentru armarea betonului. Partea 1: Oţel beton laminat la cald. Mărci şi condiţii tehnice de calitate 3. SR 438-2:2012 Produse de oţel pentru armarea betonului. Partea 2: Sârmă rotundă trefilată Produse de oţel pentru armarea betonului. Partea 3: Plase

4. SR 438-3:2012 sudate

5. SR 438-4:2012 Produse de oţel pentru armarea betonului. Partea 4: Sârmă cu profil periodic obţinută prin deformare plastică la rece 6. P 59-86 Instrucții tehnice pentru proiectare si folosire a plaselor de sarma din otel pentru betonul armat 7. C 28-83

Instrucții tehnice pentru barele de armatura sudate

8. ST 009/2005 Specificații tehnice referitoare la cerințele si criteriile de performanta pentru produsele de otel folosite ca armatura pentru beton 9. C 16-84

Norme pentru execuția lucrărilor pe timp friguros

10. Legea nr. 10/2016 Legea privitoare la calitatea construcțiilor 11. SR EN 1992 – Eurocod 2 12. SR EN 10080-2006 Oţeluri pentru armarea betonului. Oţeluri sudabile pentru beton armat. Generalităţi

Beneficiar: Consiliul Judetean Sibiu Elaborator: S.C. Expert Proiect 2002 S.R.L.

Pagina 1 din 161

Revigorarea turismului în situl UNESCO Valea Viilor prin modernizarea drumului județean DJ 142G Copșa Mică – Motiș, km 0+000 – km 10+400

13. Toate standardele si normele in vigoare menționate mai departe in acest caiet de sarcini Lista nu este limitativa.

7.3.

OŢELURI PENTRU ARMĂTURI

Tipurile utilizate curent în elementele de beton armat şi beton precomprimat şi domeniile lor de aplicare sunt indicate în tabelul următor şi corespund prevederilor din indicativ NE 012/1-2007 “Normativ pentru producerea betonului şi executarea lucrărilor din beton, beton armat şi beton precomprimat -Partea1:Producerea betonului.”, respectiv indicativ NE 012/2-2010 – “Normativ pentru producerea şi executarea lucrărilor din beton, beton armat şi beton precomprimat-Partea 2: Executarea lucrărilor din beton.”. Tipul de oţel

Simbol

Domeniul de utilizare

Oţel beton rotund neted SR 438-1:2012

OB 37

Armături de rezistenţă sau armături constructive.

Sârmă trasă netedă pentru beton armat SR 438-2:2012

STNB

Armături de rezistenţă sau armături constructive; armăturile de rezistenţă

Plase sudate pentru beton armat SR 438-3:2012

STNB

numai sub formă carcase sudate.

de plase

sau

Produse din oţel pentru armarea PC 52 betonului. Oţel beton cu profil periodic 438-1:2012 PC 60

Armături de rezistenţă pentru betoane de clasa cel puţin C 12/15 (Bc 15).

Produse din otel pentru betonului – SR EN 1992

Armături de rezistenţă sau armături constructive

armarea

Armături pretensionate . sârme netede STAS 6482/2-80 . sârme amprentate STAS 6482/3-80 . toroane

S400, S500, S600

Armături de rezistenţă la elemente cu betoane de clasă cel puţin C 16/20 (Bc 20)

SBP I şi Armături de rezistenţă la elemente cu betoane de clasă cel puţin C 25/30 SBP II (Bc 30) SBPA I si SBPA II TBP

Pentru oţelurile din import este obligatorie existenţa certificatului de calitate emis de unitatea care a importat oţelul şi trebuie să fie agrementate tehnic cu precizarea domeniului de utilizare.

Beneficiar: Consiliul Judetean Sibiu Elaborator: S.C. Expert Proiect 2002 S.R.L.

Pagina 1 din 161

Revigorarea turismului în situl UNESCO Valea Viilor prin modernizarea drumului județean DJ 142G Copșa Mică – Motiș, km 0+000 – km 10+400

În certificatul de calitate se va menţiona tipul corespunzător de oţel din SR 438-1:2012, SR 438-2:2012, SR 438-3:2012, SR 438-4:2012 sau EN 10080, echivalarea fiind făcută prin luarea în considerare a tuturor parametrilor de calitate. În cazul în care există dubiu asupra modului în care s-a efectuat echivalarea, Antreprenorul va putea utiliza oţelul respectiv numai pe baza rezultatelor încercărilor de laborator, cu acordul scris al unui institut de specialitate şi după aprobarea Inginerului.

7.4.

LIVRAREA ŞI MARCAREA OŢELULUI BETON

Livrarea oţelului beton se va face în conformitate cu reglementările în vigoare, însoţită de un document de calitate (certificat de calitate/inspecţie, declaraţie de conformitate) şi după certificarea produsului de un organism acreditat, de o copie după certificatul de conformitate. Documentele ce însoţesc livrarea oţelului beton de la producător trebuie să conţină următoarele informaţii: 

denumirea şi tipul de oţel; standardul utilizat;



toate informaţiile pentru identificarea loturilor;



greutatea netă;



valorile determinate privind criteriile de performanţă.

Fiecare colac sau legătură de bare sau plase sudate va purta o etichetă, bine legată, care va conţine: 

marca produsului;



tipul armăturii;



numărul lotului şi al colacului sau legăturii;



greutatea netă;



semnul CTC.

Oţelul livrat de furnizori intermediari va fi însoţit de un certificat privind calitatea produselor, care va conţine toate datele din documentele de calitate eliberate de producătorul oţelului beton.

7.5.

TRANSPORTUL ŞI DEPOZITAREA

Barele de armătură, plasele sudate şi carcasele prefabricate de armătură, vor fi transportate şi depozitate astfel încât să nu sufere deteriorări sau să prezinte substanţe care pot afecta armătura şi/sau betonul, sau aderenţa beton – armătură. Oţelurile pentru armături trebuie să fie depozitate separat pe tipuri şi diametre, în spaţii amenajate şi dotate corespunzător, astfel încât să se asigure:

Beneficiar: Consiliul Judetean Sibiu Elaborator: S.C. Expert Proiect 2002 S.R.L.

Pagina 1 din 161

Revigorarea turismului în situl UNESCO Valea Viilor prin modernizarea drumului județean DJ 142G Copșa Mică – Motiș, km 0+000 – km 10+400



evitarea condiţiilor care favorizează corodarea armăturii;



evitarea murdăririi acestora cu pământ sau alte materiale;



asigurarea posibilităţilor de identificare uşoară a fiecărui sortiment şi diametru.

7.6.

CONTROLUL CALITĂŢII

Controlul calităţii oţelului se va face conform prevederilor prezentate la capitolul 17 din “Codul de practică” NE 012 – 99 si anexa 7.1 din Codul de practica NE 013-02.

7.7.

FASONAREA, MONTAREA ŞI LEGAREA ARMĂTURILOR

Fasonarea barelor, confecţionarea şi montarea carcaselor de armătură, se va face în strictă conformitate cu prevederile proiectului. Înainte de a se trece la fasonarea armăturilor, Antreprenorul va analiza prevederile proiectului, ţinând seama de posibilităţile practice de montare şi fixare a barelor, precum şi de aspectele tehnologice de betonare şi compactare. Dacă se consideră necesar, va face propuneri de modificare, ce vor fi supuse aprobării proiectantului. Armătura trebuie tăiată, îndoită şi manipulată astfel încât să se evite: 

deteriorarea mecanică (de ex. crestături, loviri);



ruperi ale sudurilor în carcase şi plase sudate;



contactul cu substanţe care pot afecta proprietăţile de aderenţă sau pot produce procese de coroziune.

Armăturile care se fasonează trebuie să fie curate şi drepte. În acest scop se vor îndepărta: 

eventuale impurităţi de pe suprafaţa barelor;



rugina, în special în zonele în care barele urmează a fi înnădite prin sudură.

După îndepărtarea ruginii, reducerea secţiunilor barelor nu trebuie să depăşească abaterile prevăzute în standardele de produs. Oţelul - beton livrat în colaci, sau barele îndoite, trebuie să fie îndreptate înainte de a se proceda la tăiere şi fasonare fără a se deteriora profilul (la întinderea cu troliul, alungirea maximă nu va depăşi 1 mm/m). Barele tăiate şi fasonate vor fi depozitate în pachete etichetate, în aşa fel încât să se evite confundarea lor şi să se asigure păstrarea formei şi curăţeniei lor, până în momentul montării. Se interzice fasonarea armăturilor la temperaturi sub -10ºC. Barele cu profil periodic cu diametrul mai mare de 25 mm se vor fasona la cald. Recomandări privind fasonarea, montarea şi legarea armăturilor sunt prezentate în Anexa II.1. din “Codul de practică” indicativ - NE 012-99 si cap10 din Codul de practica NE 013-02.

7.8.

TOLERANŢE DE EXECUŢIE

În Anexa II.2. a ”Codului de practică“-NE 012/2-2010 sunt indicate abaterile limită la fasonarea şi montarea armăturilor. Dacă prin proiect se indică abateri mai mici, se respectă acestea.

7.9.

PARTICULARITĂŢI PRIVIND ARMAREA CU PLASE SUDATE

Beneficiar: Consiliul Judetean Sibiu Elaborator: S.C. Expert Proiect 2002 S.R.L.

Pagina 1 din 161

Revigorarea turismului în situl UNESCO Valea Viilor prin modernizarea drumului județean DJ 142G Copșa Mică – Motiș, km 0+000 – km 10+400

Plasele sudate din sârmă trasă netedă STNB sau profilată STPB, se utilizează ori de câte ori este posibil la armarea elementelor de suprafaţă, în condiţiile prevederilor SR EN 1992-1:2004. Executarea şi utilizarea plaselor sudate se va face în conformitate cu reglementările tehnice în vigoare. Plasele sudate se vor depozita în locuri acoperite, fără contact direct cu pământul sau cu substanţe care ar putea afecta armătura sau betonul, pe loturi de aceleaşi tipuri şi notate corespunzător. Încărcarea, descărcarea şi transportul plaselor sudate se vor face cu atenţie, evitându-se izbirile şi deformarea lor sau desfacerea sudurii. Încercările sau determinările specifice plaselor sudate, inclusiv verificarea calităţii sudării nodurilor, se vor efectua conform SR 438/3-1998.

În cazurile în care plasele sunt acoperite cu rugină, se va proceda la înlăturarea acesteia prin periere. După îndepărtarea ruginii, reducerea dimensiunilor secţiunii barei nu trebuie să depăşească abaterile prevăzute în standardele de produs.

7.10.

REGULI CONSTRUCTIVE

Distanţele minime între armături precum şi diametrele minime admise pentru armăturile din beton armat monolit, sau preturnat, în funcţie de diferitele tipuri de elemente, se vor considera conform SR EN 1992-1:2004, SR EN 1992-1:2004/NB:2008, SR EN 1992:2006, SR EN 19922:2006/NA:2009, SR EN 1992-1:2004/NB:2008/A91:2009 şi normativului NE 012-2:2010, STAS 10111/1-77 şi NE 012/2-2010. ÎNNĂDIREA ARMĂTURILOR: Alegerea sistemului de înnădire se face conform prevederilor proiectului şi prevederilor SR EN 1992-2:2006/NA:2009 şi NE 012/2-2010, SR EN 1992-1:2004, SR EN 1992-1:2004/ NB:2008, SR EN 1992:2006, SR EN 1992-2:2006/ NA:2009, SR EN 1992-1:2004/ NB:2008/ A91:2009 şi normativului NE 012-2:2010. De regulă, înnădirea armăturilor se realizează prin suprapunere fără sudură, sau prin sudură funcţie de diametrul/tipul barelor, felul solicitării, zonele elementului(de ex. zone plastice potenţiale ale elementelor participante Ia structuri antiseismice). Procedeele de înnădire pot fi realizate prin: 

suprapunere;



sudură conform SR EN ISO 17660-1:2007;



îmbinări mecanice SR 13513/2007 şi SR 13515-1 şi 2-2007;



cuplaje metalo-termice;



cuplaje prin presare;

Înnădirea armăturilor prin suprapunere trebuie să se facă în conformitate cu prevederile STAS 10111/2-87. Înnădirea armăturilor prin sudură se face prin procedee de sudare obişnuită (sudare electrică prin puncte, sudare electrică cap la cap, prin topire intermediară, sudare manuală cu arc electric prin suprapunere cu eclise, sudare manuală cap la cap cu arc electric - sudare în cochilie, sudare în semimanşon de cupru - sudare în mediu de bioxid de carbon), conform reglementărilor tehnice specifice referitoare la sudarea armăturilor din oţel - beton (C 28 - 1983 şi C 150 - 1999), în care sunt indicate şi lungimile minime necesare ale cordonului de sudură şi condiţiile de execuţie. Nu se permite folosirea sudurii la înnădirile armăturilor din oţeluri ale căror calităţi au fost îmbunătăţite pe cale mecanică (sârmă trasă). Această interdicţie nu se referă şi la sudurile prin Beneficiar: Consiliul Judetean Sibiu Elaborator: S.C. Expert Proiect 2002 S.R.L.

Pagina 2 din 161

Revigorarea turismului în situl UNESCO Valea Viilor prin modernizarea drumului județean DJ 142G Copșa Mică – Motiș, km 0+000 – km 10+400

puncte de la nodurile plaselor sudate executate industrial. La stabilirea distanţelor între barele armăturii longitudinale, trebuie să se ţină seama de spaţiile suplimentare ocupate de eclise, cochilii, etc., funcţie de sistemul de înnădire utilizat. Utilizarea sistemelor de înnădire prin dispozitive mecanice (manşoane metalo-termice prin presare sau alte procedee) este admisă numai pe baza reglementărilor tehnice specifice sau agrementelor tehnice.

7.11.

STRATUL DE ACOPERIRE CU BETON

Pentru asigurarea durabilităţii elementelor/structurilor din protecţia armăturii contra coroziunii şi o conlucrare corespunzătoare cu betonul, este necesar ca la elementele din beton armat să se realizeze un strat de acoperire cu beton minim. Grosimea minimă a stratului se determină funcţie de tipul elementului (categoria elementului, condiţiile de expunere, diametrul armăturilor, clasa betonului, gradul de rezistenţă la foc, etc.). Grosimea stratului de acoperire cu beton va fi stabilită din proiect. Grosimea stratului de acoperire cu beton în medii considerate fără agresivitate chimică, se va stabili conform prevederilor STAS 10111/1-77. Grosimea stratului de acoperire cu beton în mediile cu agresivitate chimică, este precizată în reglementări tehnice speciale. În Anexa II.3. a “Codului de practică” NE 012-99, se prezintă grosimea stratului de acoperire cu beton a armăturilor pentru elemente/structuri situate în zona litoralului, respectiv conform prevederilor normei europene SR EN 1992. Pentru asigurarea la execuţie a stratului de acoperire proiectat, trebuie realizată o dispunere corespunzătoare a distanţierilor din materiale plastice, sau mortar. Este interzisă utilizarea distanţierilor din cupoane metalice sau din lemn.

7.12.

ÎNLOCUIREA ARMĂTURILOR PREVĂZUTE ÎN PROIECT

În cazul în care nu se dispune de sortimentele şi diametrele prevăzute în proiect, se poate proceda la înlocuirea acestora numai cu avizul proiectantului. Distanţele minime, respectiv maxime, rezultate între bare, precum şi diametrele minime adoptate, trebuie să îndeplinească condiţiile din SR EN 1992:2004 şi NE 012-99. Înlocuirea se va înscrie în planurile de execuţie care se depun la Cartea Construcţiei.

7.13.

PROTECŢIA ANTICOROZIVĂ A ARMĂTURILOR

În cazurile în care, prin graficul de execuţie sau datorită unor sistări, de la data montării armăturii şi până la data încorporării ei complete într-un element de beton, vor trece mai mult de 3 luni, atunci armăturile sau zonele respective de armătură vor fi protejate anticoroziv. Costurile respective vor fi suportate de către antreprenor. Armăturile aparente existente în elementele din beton armat sau beton precomprimat, care urmează să fie înglobate în beton pentru continuarea lucrărilor şi care nu au fost protejate, iar de la montarea lor au trecut mai mult de trei luni, se vor proteja anticoroziv. Protecţia anticorozivă va fi prima operaţie care se va executa la începerea activităţii. Protecţia anticorozivă se va executa numai dacă, după curăţire, secţiunea barelor aceluiaşi element este redusă cu cel mult 5 %. În caz contrar va fi solicitat proiectantul pentru a stabili soluţia ce se impune, eventual suplimentarea barelor. Protecţia anticorozivă a armăturilor constă în curăţirea barelor (rugină, grăsimi, impurităţi) şi aplicarea materialelor specifice de protecţie. Modul de curăţire şi de aplicare a materialelor de protecţie vor fi conforme cu instrucţiunile de utilizare a produsului, emise de producător.

Beneficiar: Consiliul Judetean Sibiu Elaborator: S.C. Expert Proiect 2002 S.R.L.

Pagina 3 din 161

Revigorarea turismului în situl UNESCO Valea Viilor prin modernizarea drumului județean DJ 142G Copșa Mică – Motiș, km 0+000 – km 10+400

CAPITOLUL 8. BETOANE 8.1. GENERALITĂŢI Prezentul capitol tratează condiţiile tehnice generale necesare la proiectarea şi execuţia elementelor sau structurilor din beton simplu, beton armat şi beton precomprimat pentru poduri de şosea. La execuţia betoanelor din fundaţii, elevaţii, suprastructuri din beton armat şi beton precomprimat, prevederile din prezentul capitol se vor completa şi cu prevederile specifice cuprinse în capitolele "Infrastructuri - fundaţii directe; Infrastructuri – fundaţii indirecte de adâncime; Infrastructuri – culei, pile; Suprastructuri din beton armat; Suprastructuri de tip mixt". De asemenea, se vor avea în vedere şi reglementările cuprinse în anexa B, F, G, H şi X din "Normativ pentru producerea betonului şi executarea lucrărilor din beton, beton armat şi beton precomprimat" NE 012/2-2010, aprobat de M.D.R.T. cu Ordinul 2514/2010 din 20 decembrie 2010 şi prevederile din SR EN 1992-2:2006/NA:2009 şi "Codului de practică pentru producerea betonului" indicativ NE 012/1-2007. Clasa betonului este definită conf. NE 012-2007 pe baza rezistenţei caracteristice f.ck.cil (f.ck.cub), care este rezistenţa la compresiune în N/mm2, determinată pe cilindri de  150/H=300mm sau pe cuburi cu latura de 150 mm, la vârsta de 28 zile, sub a cărui valoare se pot situa statistic, cel mult 5% din rezultate. Epruvetele vor fi păstrate conform SR EN 12390-6:2002 Pentru corelarea cu clasele de betoane definite conf. "SR EN 1992-2:2006/NA:2009" şi mărcile de betoane, se prezintă în continuare un tabel de echivalenţă: Clasa betonului conform NE 012/99

Clasa betonului

Marca betonului

*C2,8/3,5

Bc 3,5

B 50

C 4/5

Bc 5

B 75

*C6/7,5

Bc 7,5

B 100

C 8/10

Bc 10

B 15 0

C 12/15

Bc 15

B 200

*C18/22,5

*(Bc 22,5)

B 300

C 25/30

Bc 30

B 400

*C 28/35

Bc 35

B 450

C 30/37

-

-

*C 32/40

Bc 40

B 500

C 35/45

-

-

C 40/50

Bc 50

B 600

C 45/55

-

-

Beneficiar: Consiliul Judetean Sibiu Elaborator: S.C. Expert Proiect 2002 S.R.L.

Pagina 1 din 161

Revigorarea turismului în situl UNESCO Valea Viilor prin modernizarea drumului județean DJ 142G Copșa Mică – Motiș, km 0+000 – km 10+400

C 50/60

Bc 60

B 700

Clasele de beton notate cu (*) nu se regăsesc în normele europene şi rămân valabile numai până la intrarea în vigoare a Romcodurilor de proiectare (armonizate cu Eurocodul 2). Pentru asigurarea durabilităţii, proiectul va ţine cont de modul şi gradul în care lucrarea este expusă la unii factori agresivi ai mediului şi va respecta "Codul de practică pentru producerea betonului " indicativ NE 012/1-2007. Valorile minime admise a se folosi pentru clasele de expunere şi clasa de rezistenţă a betonului sunt stabilite de către proiectantul de specialitate şi indicate în detaliile de execuție - părţi desenate. Dacă după analizarea condiţiilor speciale de mediu se impun măsuri speciale, clasa betonului va fi stabilită în acord cu următorii parametri: 

gradul de impermeabilitate;



tipul de ciment;



conţinutul minim de ciment;



raportul apă/ciment maxim.

La proiectarea şi executarea unor poduri din beton armat şi beton precomprimat, cu caracter deosebit, se recomandă colaborarea cu laboratoare de specialitate şi catedre de specialitate din învăţământul superior care poate avea ca obiect: 

aprofundarea unor probleme privind calculul solicitărilor;

 

verificarea comportării prin încercări pe modele sau la scară natural; stabilirea de măsuri pentru asigurarea durabilităţii şi asistenţei tehnice la execuţie.

8.2.

DOCUMENTE DE REFERINTA



NE 012-2007



SR EN 206:2014 – 2014

 

NE 012/1:2007 C56-85



C149-87

 

C16-84 SR EN 1504-1 -2006



SR EN 1504-10:2004



SR EN 1504-2:2005



Legea nr. 10/2016

Normativ pentru executarea betonului şi lucrărilor de beton armat. Beton. Specificaţii, performanţă, producţie şi conformitate Codul de practică pentru producerea betonului. Normativ pentru controlul calităţii lucrărilor de construcţii şi a instalaţiilor aferente. Instrucţiuni tehnice privind procedee de remediere a defectelor pentru elemente de beton şi beton armat. Normativ pentru executarea lucrărilor pe timp friguros. Produse şi sisteme pentru protecţia şi repararea structurilor de beton. Partea 1. Definiţie. Produse şi sisteme pentru protecţia şi repararea structurilor de beton. Partea 10. Aplicarea pe şantier a produselor şi sistemelor şi controlul calităţii lucrărilor. Produse şi sisteme pentru protecţia şi repararea structurilor de beton. Partea 2. Sisteme de protecţie de suprafaţa pentru beton. Legea privind calitatea în construcţii

Toate standardele şi normele în vigoare menţionate mai departe de acest Caiet de Sarcini.

8.3.

MATERIALE UTILIZATE LA PREPARAREA BETOANELOR

Beneficiar: Consiliul Judetean Sibiu Elaborator: S.C. Expert Proiect 2002 S.R.L.

Pagina 2 din 161

Revigorarea turismului în situl UNESCO Valea Viilor prin modernizarea drumului județean DJ 142G Copșa Mică – Motiș, km 0+000 – km 10+400

8.3.1.

CIMENT

Cimenturile vor satisface cerinţele din standardele naţionale de produs sau din standardele profesionale. Cimenturile uzuale, conform SR EN 197-1:2011, sunt grupate in cinci tipuri principale de ciment după cum urmează:. 

CEM I

Ciment Portland



CEM II

Ciment Portland compozit



CEM III

Ciment de furnal



CEM IV

Ciment puzzolanic



CEM V

Ciment compozit

Sortimentele uzuale de cimenturi, caracterizarea acestora, precum şi domeniul şi condiţiile de utilizare sunt precizate în Anexa M din “Codul de practică pentru producerea betonului ” indicativ NE 012/1-2007 si NE 013-02.

8.3.1.1.

Livrare şi transport

Beneficiar: Consiliul Judetean Sibiu Elaborator: S.C. Expert Proiect 2002 S.R.L.

Pagina 3 din 161

Revigorarea turismului în situl UNESCO Valea Viilor prin modernizarea drumului județean DJ 142G Copșa Mică – Motiș, km 0+000 – km 10+400

Cimentul se livrează ambalat în saci de hârtie sau vrac, transportat în vehicule rutiere sau vagoane de cale ferată, însoţit de documentele de certificare a calităţii. În cazul cimentului vrac, transportul se face numai în vehicule rutiere, cu recipiente speciale sau vagoane de cale ferată speciale tip Z. V. C. cu descărcare pneumatică. Cimentul va fi protejat de umezeală şi impurităţi în timpul depozitării şi transportului. În cazul în care utilizatorul procură cimentul de la un depozit (bază de livrare), livrarea cimentului va fi însoţită de o declaraţie de conformitate, în care se va menţiona: 

tipul de ciment şi fabrica producătoare;



data sosirii în depozit;



numărul certificatului de calitate eliberat de producător şi datele înscrise în acesta;



garanţia respectării condiţiilor de păstrare;



numărul buletinului de analiză a calităţii cimentului efectuată de un laborator autorizat şi datele conţinute în acesta, inclusiv precizarea condiţiilor de utilizare, în toate cazurile în care termenul de garanţie a expirat.

Obligaţiile furnizorului referitoare la garantarea cimentului se vor înscrie în contractul între furnizor şi utilizator. Conform standardului SR EN 196/ 7-95 pentru verificarea conformităţii unei livrări sau a unui lot cu prevederile standardelor, cu cerinţele unui contract sau cu specificaţiile unei comenzi, prelevarea probelor de ciment trebuie să aibă loc în prezenţa producătorului (vânzătorului) şi a utilizatorului. De asemenea, prelevarea probelor de ciment poate să se facă în prezenţa utilizatorului şi a unui delegat a cărui imparţialitate să fie recunoscută atât de producător cât şi de utilizator. Pentru efectuarea de încercări în caz de dubiu etc. este recomandabil de a preleva o probă pe săptămâna pentru fiecare tip de ciment. Prelevarea probelor se face în general înaintea sau în timpul livrării. Totuşi dacă este necesar se poate face după livrare, dar cu o întârziere de maximum 24 de ore.

8.3.1.2.

Depozitarea

Depozitarea cimentului se face numai după recepţionarea cantitativă şi calitativă a acestuia, conform prevederilor din Anexa VI. 1 din Codul de practică NE 012-99, inclusiv prin constatarea existenţei şi examinarea documentelor de certificare a calităţii şi verificarea capacităţii libere de depozitare în silozurile destinate tipului respectiv de ciment sau în încăperi special amenajate. Până la terminarea efectuării determinărilor, acesta va fi depozitat în depozitul tampon inscripţionat. Depozitarea cimentului în vrac se face în celule tip siloz, în care nu au fost depozitate anterior alte materiale, marcate prin înscriere vizibilă a tipului de ciment. Depozitarea cimentului ambalat în saci, trebuie să se facă în încăperi închise. Pe întreaga perioadă de exploatare a silozurilor se va ţine evidenţa loturilor de ciment depozitate în fiecare siloz prin înregistrarea zilnică a primirilor şi a livrărilor. Sacii vor fi aşezaţi în stive pe scânduri, dispuse cu interspaţii, pentru a se asigura circulaţia aerului la partea inferioară a stivei şi la o distanţă de 50 cm de la pereţii exteriori, păstrând împrejurul lor un spaţiu suficient pentru circulaţie. Stivele vor avea cel mult 10 rânduri de saci suprapuşi. Nu se va depăşi termenul de garanţie prescris de producător, pentru tipul de ciment utilizat. Cimentul a cărui perioada de garanție a fost depășita, trebuie verificat, privitor la calitate si daca este găsit sub clasa sa, trebuie îndepărtat din zona, intr-un depozit separat si identificat. Beneficiar: Consiliul Judetean Sibiu Elaborator: S.C. Expert Proiect 2002 S.R.L.

Pagina 1 din 161

Revigorarea turismului în situl UNESCO Valea Viilor prin modernizarea drumului județean DJ 142G Copșa Mică – Motiș, km 0+000 – km 10+400

Acest ciment va fi scos din uz.

8.3.1.3.

Controlul calităţii cimentului

Controlul calităţii cimentului se face: 

la aprovizionare, inclusiv prin verificarea certificatului de calitate/garanţie emis de producător sau de baza de livrare conform tabel 22 din “Codul de practică pentru producerea betonului ” indicativ NE 012/1-2007



înainte de utilizare, de către un laborator autorizat conform ANEXA VI.1 punctul B.1 din “Codul de practică” - NE 012/2-2010.

Metodele de încercare sunt reglementate prin standardele SR EN 196-1/95, SR EN 1963/97, SR EN 196-6/94, SR EN 196-7/95, SR EN 196-8/2004.

8.3.2.

AGREGATE

Agregatele vor corespunde SR EN 12620+A1/2008 Agregate pentru beton şi "Normativ pentru producerea betonului şi executarea lucrărilor din beton, beton armat şi beton precomprimat" indicativ NE 012/2-2010; sau după caz, SR EN 12620:2013. SR EN 12620+A1:2008, SE EN 13043:2013, SE EN 13042:2013, SR EN 13042+A1:2008 . Nisipul utilizat va proveni numai din cariere naturale. Nu se admite folosirea nisipului de concasaj. Partea levigabilă este de max. 2.

Beneficiar: Consiliul Judetean Sibiu Elaborator: S.C. Expert Proiect 2002 S.R.L.

Pagina 2 din 161

Revigorarea turismului în situl UNESCO Valea Viilor prin modernizarea drumului județean DJ 142G Copșa Mică – Motiș, km 0+000 – km 10+400

Se va folosi pietriş de râu, sorturile 7 - 16 şi 16 - 31. Partea levigabilă admisă la pietriş este de 0,5%. -

Amestecul format din sorturile de agregate, nisip 0 - 3; 3-7; pietriş 7 - 16 şi 16 - 31, se va înscrie în zona foarte bună a limitelor granulometrice; Toate agregatele aprovizionate vor fi ciuruite, spălate şi sortate; Se vor lua măsuri pentru evitarea depunerilor de praf pe agregate.

Pentru prepararea betoanelor având densitatea aparentă normală cuprinsă între 2201 şi 2500 kg/m3, se folosesc agregate grele, provenite din sfărâmarea naturală şi/sau concasarea rocilor. Pentru prepararea betoanelor, curba de granulozitate a agregatului total se stabileşte astfel încât să se încadreze funcţie de dozajul de ciment şi consistenţa betonului, în zona recomandată conform ANEXEI L din ““Codul de practică pentru producerea betonului ” indicativ - NE 012/1-2007 iar pentru realizarea elementelor prefabricate si NE 013-02.

8.3.2.1.

Producerea şi livrarea agregatelor

Deţinătorii de balastiere/cariere sunt obligaţi să prezinte la livrare certificatul de calitate pentru agregate şi certificatul de conformitate eliberat de un organism de certificare acreditat. Staţiile de producere a agregatelor (balastierele) vor funcţiona numai pe bază de atestat eliberat de o comisie internă în prezenţa unui reprezentant desemnat de I.S.C Inspectoratul de Stat in Construcții. Pentru obţinerea atestatului, staţiile de producere a agregatelor trebuie să aibă un sistem propriu de asigurare a calităţii (sau să funcţioneze în cadrul unui agent economic cu sistem de asigurare a calităţii care să cuprindă şi această activitate) care să fie cunoscut, implementat şi să asigure calitatea produsului livrat la nivelul prevederilor din reglementări, comenzi sau contracte. Şeful staţiei va fi atestat de I.S.C. prin inspecţiile teritoriale. Reatestarea staţiei se va face după aceeaşi procedură la fiecare 2 (doi) ani. Pentru aceasta, staţiile de producere a agregatelor trebuie să dispună de: 

autorizaţiile necesare exploatării balastierei şi documentele care să dovedească natura zăcământului;



documentele cu privire la sistemul de asigurare a calităţii adoptat (de exemplu: manualul de calitate, proceduri generale de sistem, proceduri operaţionale, plan de calitate, regulament de funcţionare, fişele posturilor, etc.);



depozite de agregate, cu platforme amenajate şi având compartimente separate şi marcate pentru numărul necesar de sorturi rezultate;

Beneficiar: Consiliul Judetean Sibiu Elaborator: S.C. Expert Proiect 2002 S.R.L.

Pagina 1 din 161

Revigorarea turismului în situl UNESCO Valea Viilor prin modernizarea drumului județean DJ 142G Copșa Mică – Motiș, km 0+000 – km 10+400



utilaje de sortare etc., în bună stare de funcţionare, atestate CNAMEC (Comisia Națională de atestare a maşinilor şi echipamentelor de construcţii);



personal care va avea cunoştinţele şi experienţa necesare pentru acest gen de activităţi, ce se va dimensiona în concordanţă cu prevederile sistemului de asigurare a calităţii;



laborator autorizat, sau dovada colaborării prin convenţie sau contract, cu alt laborator autorizat.

Comisia de atestare internă va avea următoarea componenţă: 

preşedinte – conducătorul tehnic al agentului economic (cu studii de specialitate) sau în lipsa acestuia un specialist atestat de M.L.P.T.L. ca "Responsabil tehnic cu execuţia", angajat permanent sau în regim de colaborare;



membri;



specialist cu atribuţii în domeniul controlului de calitate;



specialist cu atribuţii în domeniul mecanizării;



şeful laboratorului autorizat al unităţii tutelare sau al laboratorului cu care s-a încheiat o convenţie sau un contract de colaborare.

În cazul în care atribuţiile specialistului din domeniul controlului de calitate sunt exercitate prin cumul de funcţii (în conformitate cu sistemul de asigurare a calităţii adoptat) de una din persoanele nominalizate în comisie, nu va mai fi necesară participarea unui alt specialist. Specialistul din domeniul mecanizării va putea fi angajat în regim de colaborare pentru participarea la acţiunile privind atestarea balastierei şi va avea cunoştinţele necesare verificării tehnice a utilajelor şi aparaturii utilizate. Verificările periodice se vor face trimestrial de către comisia de atestare pentru menţinerea condiţiilor avute în vedere la atestare şi funcţionarea sistemului de asigurare a calităţii. În vederea rezolvării neconformităţilor constatate cu ocazia auditului intern, a verificărilor trimestriale sau a inspecţiilor efectuate de organismele abilitate, agentul economic (staţia de preparare agregate sau forul tutelar) va lua măsuri preventive sau corective după caz. Ducerea la îndeplinire a acţiunilor corective se comunică în maximum 24 ore organului constatator pentru a decide în conformitate cu prevederile următoare. În situaţia constatării unor deficienţe cu implicaţii asupra calităţii agregatelor se vor lua următoarele măsuri: OPRIREA livrării de agregate pentru betoane dacă se constată cel puţin una din următoarele deficienţe: 

deteriorarea pereţilor padocurilor de depozitare a agregatelor;



deteriorarea platformei de depozitare a agregatelor;



lipsa personalului calificat ce deserveşte staţia;



nerespectarea instrucţiunilor de întreţinere a utilajelor;



alte deficienţe ce pot afecta nefavorabil calitatea agregatelor.

OPRIREA funcţionării staţiei de producere a agregatelor în baza uneia din următoarele constatări: 

dereglarea utilajelor de sortare, spălare a agregatelor;



obţinerea de rezultate necorespunzătoare privind calitatea agregatelor;

Beneficiar: Consiliul Judetean Sibiu Elaborator: S.C. Expert Proiect 2002 S.R.L.

Pagina 1 din 161

Revigorarea turismului în situl UNESCO Valea Viilor prin modernizarea drumului județean DJ 142G Copșa Mică – Motiș, km 0+000 – km 10+400



nerespectarea efectuării încercărilor conform reglementărilor în vigoare;



nefuncţionarea sistemului de asigurare a calităţii.

În aceste cazuri reluarea activităţii în condiţii normale se va face pe baza reconfirmării certificatului de atestare de către comisia de atestare. Alegerea dimensiunii maxime a agregatelor se va face conform celor prezentate în paragraful "Proiectarea amestecului". Agregatele ce sunt utilizate la prepararea betoanelor care vor fi expuse în medii umede trebuie verificate în prealabil prin analiza reactivităţii cu alcaliile din beton.

8.3.2.2.

Transportul şi depozitarea

Agregatele nu trebuie să fie contaminate cu alte materiale în timpul transportului sau depozitării. Depozitarea agregatelor trebuie făcută pe platforme betonate având pante şi rigole de evacuare a apelor. Pentru depozitarea separată a diferitelor sorturi se vor crea compartimente cu înălţime corespunzătoare pentru evitarea amestecării cu alte sorturi. Compartimentele se vor marca cu tipul de sort depozitat. Nu se admite depozitarea direct pe pământ sau pe platforme balastate.

8.3.2.3.

Controlul calităţii agregatelor

Controlul calităţii agregatelor este prezentat în Tabel 22 din “Codul de practică pentru producerea betonului ” indicativ NP 012/1-2007, iar metodele de verificare sunt reglementate în STAS 4606/80. Pentru elementele prefabricate se va respecta si Codul de practica NE 013-02 Anexa 7.1.

Beneficiar: Consiliul Judetean Sibiu Elaborator: S.C. Expert Proiect 2002 S.R.L.

Pagina 2 din 161

Revigorarea turismului în situl UNESCO Valea Viilor prin modernizarea drumului județean DJ 142G Copșa Mică – Motiș, km 0+000 – km 10+400

8.3.3.

APA

Apa de amestecare utilizată la prepararea betoanelor poate să provină din reţeaua publică sau din altă sursă, dar în acest ultim caz trebuie să îndeplinească condiţiile tehnice prevăzute în SR EN 1008-2003

8.3.4.

ADITIVI

Utilizarea aditivilor la prepararea betoanelor are drept scop: 

îmbunătăţirea lucrabilităţii betoanelor destinate executării elementelor cu armături dese, secţiuni subţiri, înălţime mare de turnare;



punerea în operă a betoanelor prin pompare;



îmbunătăţirea gradului de impermeabilitate pentru elementele expuse la intemperii sau situate în medii agresive;



îmbunătăţirea comportării la îngheţ - dezgheţ;



realizarea betoanelor de clasă superioară;



reglarea procesului de întărire, întârziere sau accelerare de priză în funcţie de cerinţele tehnologice;



creşterea rezistenţei şi a durabilităţii prin îmbunătăţirea structurii betonului.

Aditivii trebuie să îndeplinească cerinţele din reglementările specifice sau agrementele tehnice în vigoare. Principalele tipuri de aditivi uzuali, care sunt diferențiați după efectul lor asupra betonului, sunt dați mai jos: 

Reducători de apa



Reducători de apa, înalta rezistenta



Întârzietori



Acceleratori de priza si pentru rezistente inițiale mari



Antrenori de aer



Protectori împotriva înghețului



Impermeabilizatori



Inhibatori de coroziune Utilizarea aditivilor la prepararea betoanelor este obligatorie în cazurile menţionate în tabelul

Nr. crt. 1 2

3

Categoria de betoane

Aditiv recomandat

Betoane supuse la îngheţ - dezgheţ repetat Betoane cu permeabilitate redusă

antrenor de aer

Betoane expuse în condiţii de agresivitate intensă şi foarte intensă

idem

Beneficiar: Consiliul Judetean Sibiu Elaborator: S.C. Expert Proiect 2002 S.R.L.

Reducător de apă plastifiant

Observaţii

După caz: - intens reducător superplastifiant După caz: - intens reducător superplastifiant - inhibitor de coroziune Pagina 1 din 161

Revigorarea turismului în situl UNESCO Valea Viilor prin modernizarea drumului județean DJ 142G Copșa Mică – Motiș, km 0+000 – km 10+400

Betoane de rezistenţă având clasa cuprinsă între C 12-15 şi C 30/37 inclusiv Betoane executate monolit având clasa C 35/45 Betoane fluide - cu tasare egala cu T5 Betoane masive Betoane turnate prin tehnologii speciale (fără vibrare)

plastifiant sau superplastifiant

8

Betoane turnate pe timp călduros

9

Betoane turnate pe timp friguros

10

Betoane cu rezistenţe mari la termene scurte

Întârzietor de priză + Superplastifiant (Plastifiant) Anti-îngheţ + accelerator de priză Acceleratori de întărire

4

5 6 7

Tasarea betonului: T3T3/T4 sau T4/T5- T5

superplastifiant - intens reducător de apă superplastifiant (Plastifiant) Superplastifiant + întârzietor de priză

În cazurile în care deşi nu sunt menţionate în tabel, Antreprenorul apreciază că din motive tehnologice trebuie să folosească obligatoriu aditivi de un anumit tip, va solicita avizul proiectantului şi includerea acestora în documentaţia de execuţie. Atunci când este necesar, Antreprenorul va propune folosirea aditivilor specifici, menționând tipul, dozajul, numele comercial si specificațiile suplimentare necesare sau prevederile speciale pentru folosirea acestora. Produsul trebuie aprobat de Inginer, înainte de folosirea acestuia in amestecul de beton. Antreprenorul sau producătorul betonului va tine cont de recomandările din NE 012/1-2007. In cazurile în care se folosesc concomitent două tipuri de aditivi a căror compatibilitate şi comportare împreună nu este cunoscută, este obligatorie efectuarea de încercări preliminare şi avizul unui institut de specialitate. Condiţiile tehnice pentru materialele componente (altele decât cele obişnuite) prepararea, transportul, punerea în lucrare şi tratarea betonului, vor fi stabilite de la caz la caz în funcţie de tipul de aditiv utilizat şi vor fi menţionate în fişa tehnologică de betonare.

8.3.5.

ADAOSURI

Adaosurile sunt materiale anorganice fine ce se pot adăuga în beton în cantităţi de peste 5% substanţă uscată faţă de masa cimentului, în vederea îmbunătăţirii caracteristicilor acestuia sau pentru a realiza proprietăţi speciale. Adaosurile pot îmbunătăţi următoarele caracteristici ale betoanelor: lucrabilitatea, gradul de impermeabilitate, rezistenţa la agenţi chimici agresivi. Există două tipuri de adaosuri: 

inerte, înlocuitor parţial al părţii fine din agregate, caz în care se reduce cu cca. 10% cantitatea de nisip 0 - 3 mm din agregate. Folosirea adaosului inert conduce la îmbunătăţirea lucrabilităţii şi compactităţii betonului.



active, caz în care se contează pe proprietăţile hidraulice ale adaosului. Adaosuri active sunt: zgura granulată de furnal, cenuşă, praful de silice, etc.

În cazul adaosurilor cu proprietăţi hidraulice, la calculul raportului A/C se ia în considerare cantitatea de adaos din beton ca parte liantă. Utilizarea adaosurilor se face în conformitate cu reglementările tehnice specifice în vigoare, agremente tehnice sau pe baza unor studii întocmite de laboratoarele de specialitate. Condiţiile de Beneficiar: Consiliul Judetean Sibiu Elaborator: S.C. Expert Proiect 2002 S.R.L.

Pagina 2 din 161

Revigorarea turismului în situl UNESCO Valea Viilor prin modernizarea drumului județean DJ 142G Copșa Mică – Motiș, km 0+000 – km 10+400

utilizare, condiţiile tehnice pentru materiale componente, prepararea, transportul, punerea în lucrare şi tratarea betonului se stabilesc de la caz la caz, funcţie de tipul şi proporţia adaosului utilizat. Adaosurile nu trebuie să conţină substanţe care să influenţeze negativ proprietăţile betonului sau să provoace corodarea armăturii. Utilizarea cenuşelor de termocentrală se va face numai pe baza unor aprobări speciale cu avizul sanitar eliberat de organismele abilitate ale Ministerului Sănătăţii. Transportul şi depozitarea adaosurilor trebuie făcută în aşa fel încât proprietăţile fizico chimice ale acestora să nu sufere modificări.

Beneficiar: Consiliul Judetean Sibiu Elaborator: S.C. Expert Proiect 2002 S.R.L.

Pagina 3 din 161

Revigorarea turismului în situl UNESCO Valea Viilor prin modernizarea drumului județean DJ 142G Copșa Mică – Motiș, km 0+000 – km 10+400

CERINŢE PRIVIND CARACTERISTICILE BETONULUI

8.4.

Compoziţia unui beton va fi aleasă în aşa fel încât cerinţele privind rezistenţa şi durabilitatea acestuia să fie asigurate.

8.4.1.

CERINŢE PENTRU REZISTENŢĂ

Relaţia între raportul A/C şi rezistenţa la compresiune a betonului trebuie determinată pentru fiecare tip de ciment, tip de agregate şi pentru o vârstă dată a betonului. Adaosurile din beton pot interveni în determinarea efectivă a raportului A/C. Rezistenţele caracteristice f.ck. determinate pe cilindru sau cub sunt următoarele: Clasa de rezistenţă a betonului f.ck.cil. N/mm2

C 8/10

C 12/15

C 16/20

C 20/25

8

12

16

20

f.ck.cub.

10

15

20

25

C30/37

C 35/45

C 40/50

C 45/55

35

40

45

45

50

55

N/mm2

Clasa de rezistenţă a betonului f.ck.cil. N/mm2 f.ck.cub.

N/mm2

30 37

C 25/30 25 30

C50/60 50 60

-

f.ck.cil. este capacitate de rezistenta la compresiune, testata pe epruvete cilindrice 150/300mm si exprimata in Newtoni pe mm pătrat.

-

f.ck.cub este capacitate de rezistenta la compresiune, testata pe epruvete cubice cu latura de 150mm si exprimata in Newtoni pe mm pătrat.

8.4.2.

CERINŢE PENTRU DURABILITATE

Pentru a produce un beton durabil care să reziste expunerii la condiţiile de mediu concrete din amplasamentul podului şi care să protejeze armătura împotriva coroziunii trebuie respectate următoarele cerinţe:

Beneficiar: Consiliul Judetean Sibiu Elaborator: S.C. Expert Proiect 2002 S.R.L.

Pagina 1 din 161

Revigorarea turismului în situl UNESCO Valea Viilor prin modernizarea drumului județean DJ 142G Copșa Mică – Motiș, km 0+000 – km 10+400



durata de viață prevăzuta (120 de ani);



selectarea materialelor componente ale betonului astfel încât să nu conţină impurităţi care pot dăuna armăturii;



alegerea compoziţiei astfel încât betonul:



să satisfacă toate criteriile de performanţă specificate pentru betonul întărit.



să poată fi turnat şi compactat pentru a forma o structură compactă pentru protejarea armăturii.



să se evite acţiunile interne ce dăunează betonului (exemplu: reacţie alcali - agregate).



să reziste acţiunilor externe cum ar fi influenţele mediului înconjurător.



amestecarea, transportul, punerea în operă şi compactarea betonului proaspăt să se facă astfel încât materialele componente ale betonului să fie uniform distribuite în amestec, să nu segrege şi betonul să realizeze o structură compactă;



tratarea corespunzătoare a betonului pentru obţinerea proprietăţilor dorite ale betonului şi protejarea corespunzătoare a armăturii.

Cerinţele de durabilitate necesare protejării armăturii împotriva coroziunii, precum şi păstrarea caracteristicilor betonului la acţiunile fizico - chimice în timpul duratei de serviciu proiectate sunt legate în primul rând de permeabilitatea betonului. În acest sens gradul de impermeabilitate al betonului va fi stabilit funcţie de clasa de expunere în care este încadrat podul. Clasele de expunere sunt conform "Normativ pentru producerea betonului şi executarea lucrărilor din beton, beton armat şi beton precomprimat", indicativ NE 012/1-2007 Condiţiile de expunere sunt condiţiile fizice şi chimice Ia care este expusă structura, în plus faţă de acţiunile mecanice. Pentru un element de structură indicat, diferite suprafeţe de beton pot fi supuse Ia acţiuni ale mediului diferite. În conformitate cu codul de practică pentru producerea betonului NE 012/1-2007 şi în acord cu condiţiile de mediu şi parametrii de exploatare, pentru elemente structurale din beton, beton armat şi beton precomprimat conform PD 165-2013-Normativ privind alcătuirea şi calculul structurilor de poduri şi podeţe de şosea cu structuri monolit şi prefabricate. Valorile minime admise a se folosi pentru clasele de expunere şi clasa de rezistenţă a betonului sunt stabilite de către proiectantul de specialitate şi indicate în detaliile de execuție - părţi desenate. Cerinţele de durabilitate necesare protejării armăturii împotriva coroziunii, precum şi păstrarea caracteristicilor betonului Ia acţiunile fizico-chimice în timpul duratei de serviciu proiectate sunt legate în primul rând de permeabilitatea betonului.

Revigorarea turismului în situl UNESCO Valea Viilor prin modernizarea drumului județean DJ 142G Copșa Mică – Motiș, km 0+000 – km 10+400

În acest sens gradul de impermeabilitate al betonului va fi stabilit funcţie de clasa de expunere în care este încadrat podul. Clasele de expunere sunt conform "Codului de practică pentru producerea betonului " indicativ NE 012/1-2007. Nivelele de performanţă Ia impermeabilitatea betoanelor sunt: Adâncimea limita de pătrundere a apei (mm) 100

Presiunea apei (bari)

200 Grad de impermeabilitate

P410

P420

4

P810

P820

8

P1210

P1220

12

Gradul de impermeabilitate este stabilit conform STAS 3622-86. Rezistenţa la îngheţ-dezgheţ a betonului caracterizată prin gradul de gelivitate funcţie de numărul de cicluri de îngheţ-dezgheţ cuprinsă în prevederile Tabelului 5.4 din Codul de practica NE 012-99, este reglementată în noul Normativ NE 012-2007 prin clasele de expunere din cadrul tabelului 1. Proiectantul stabileşte prin proiect aceste clase de expunere. Nivelele de performanţă la gelivitate a betoanelor sunt: Gradul de gelivitate al betonului

Număr de cicluri de îngheţ dezgheţ

G 50

50

G 100

100

G 150

150

Bordurile trebuie sa reziste la 300 de cicluri de îngheţ-dezgheţ şi trebuie să fie protejate contra clorurilor.

Revigorarea turismului în situl UNESCO Valea Viilor prin modernizarea drumului județean DJ 142G Copșa Mică – Motiș, km 0+000 – km 10+400

Valoarea de bază a deformaţiei specifice la 28 de zile a betonului datorită contracţiei, pentru betoane obişnuite în condiţii normale de întărire este de 0,25% conform SR EN 1992-1:2004.

8.5.

CERINŢE DE BAZĂ PRIVIND COMPOZIŢIA BETONULUI

8.5.1.

CONDIŢII GENERALE

Alegerea componenţilor şi stabilirea compoziţiei betonului proiectat se face de către producător pe baza unor amestecuri preliminare stabilite şi verificate de către un laborator autorizat. În absenţa unor date anterioare se recomandă efectuarea unor amestecuri preliminare. În acest caz, producătorul stabileşte compoziţia betonului astfel încât să aibă o consistenţă necesară, să nu segrege şi să se compacteze uşor. Betonul întărit trebuie să corespundă cerinţelor tehnice pentru care a fost proiectat şi în mod special să aibă rezistenţa la compresiune cerută. În aceste cazuri, amestecurile de probă ale betonului în stare întărită trebuie să fie supuse încercărilor pentru determinarea caracteristicilor pentru care au fost proiectate. Betonul trebuie să fie durabil, să realizeze o bună protecţie a armăturii. Date privind compoziţia betonului În cazul amestecului proiectat trebuie specificate următoarele date de bază: a) Clasa de rezistenţă; b) Dimensiunea maximă a granulei agregatelor; c) Consistenţa betonului proaspăt; d) Date privind compoziţia betonului (de exemplu raportul A/C maxim, tipul şi dozajul minim de ciment), funcţie de modul de utilizare a betonului (beton simplu, beton armat), condiţiile de expunere etc., în concordanţă cu prevederile din NE 012/1-2007 şi NE 013-02. Staţia de betoane şi utilizatorul Staţia de betoane şi utilizatorul au obligaţia de a livra, respectiv de a comanda beton, numai pe baza unor comenzi în care se va înscrie tipul de beton şi detalii privind compoziţia betonului conform celor de mai sus, programul şi ritmul de livrare precum şi partea de structură în care se va folosi. Livrarea betonului trebuie însoţită de un bon de livrare - transport beton. Compoziţia betonului se stabileşte şi/sau se verifică de un laborator autorizat; stabilirea compoziţiei betonului trebuie să se facă: 

la intrarea în funcţiune a unei staţii de betoane;



la schimbarea tipului de ciment şi/sau agregate;



la schimbarea tipului de aditiv;

Revigorarea turismului în situl UNESCO Valea Viilor prin modernizarea drumului județean DJ 142G Copșa Mică – Motiș, km 0+000 – km 10+400



la pregătirea executării unor elemente ale podului, care necesită un beton cu caracteristici deosebite de cele curent preparate, sau de clasă egală sau mai mare de C 20/25.

8.5.2.

PROIECTAREA AMESTECULUI

Cerinţe privind consistenţa betonului Lucrabilitatea reprezintă capacitatea betonului proaspăt de a putea fi turnat în diferite condiţii prestabilite şi de a fi compactat corespunzător. Lucrabilitatea se apreciază pe baza consistenţei betonului. Consistenţa betonului proaspăt poate fi determinată prin următoarele metode: 

Încercare de tasare, conform SR EN 12350-2;



Încercare Vebe, conform SR EN 12350-3;



Determinarea gradului de compactare, conform SR EN 12350-4;



Încărcarea ca masă de răspândire, conform SR EN 12350-5;

Cerinţe privind granulozitatea agregatelor Se vor respecta prevederile Anexei “L” din “Codul de practică pentru producerea betonului ” indicativ NE 012/1-2007 Cerinţe privind alegerea tipului, dozajului de ciment şi a raportului A/C Recomandări privind alegerea tipului de ciment sunt prezentate în “Codul de practică pentru producerea betonului ” indicativ NE 012-99. Raportul A/C este stabilit funcţie de condiţiile de rezistenţă impuse betonului. Alegerea compoziţiei se face prin încercări preliminare urmărindu-se realizarea cerinţelor. Cerinţe privind alegerea aditivilor şi adaosurilor Aditivii şi adaosurile vor fi adăugate în amestec numai în asemenea cantităţi încât să nu reducă durabilitatea betonului sau să producă coroziunea armăturii. Utilizarea aditivilor se face conform prevederilor din NE 012/1-2007 pe baza instrucţiunilor de folosire, care trebuie să fie în acord cu reglementările specifice sau agrementele tehnice, bazate pe determinări experimentale. În NE 012-99 se prezintă recomandările privind stabilirea compoziţiei betoanelor.

Revigorarea turismului în situl UNESCO Valea Viilor prin modernizarea drumului județean DJ 142G Copșa Mică – Motiș, km 0+000 – km 10+400

8.6.

NIVELE DE PERFORMANŢĂ ALE BETONULUI

8.6.1.

BETONUL PROASPĂT

Consistenţa Consistenţa betonului proaspăt se va determina printr-una din cele 4 metode prezentate în “Codul de practică pentru producerea betonului ” indicativ NE 012/1-2007 şi NE 013-02. Densitatea aparentă Determinarea densităţii aparente, pe betonul proaspăt, se efectuează în conformitate cu “Codul de practică pentru producerea betonului ” indicativ NE 012/1-2007 şi NE 013-02.

8.6.2.

BETONUL ÎNTĂRIT

Rezistenţa la compresiune Clasa betonului este definită pe baza rezistenţei caracteristice care este rezistenţa la compresiune N/mm2, determinată pe cilindrii de 150/300 mm sau pe cuburi cu latura de 150 mm. Valorile acesteia sunt conform tabelului 7 din “Codului de practică pentru producerea betonului ” indicativ NE 012/1-2007. Evoluţia rezistenţei betonului În unele situaţii speciale, este necesar să se urmărească evoluţia rezistenţei betonului la anumite intervale de timp, pe epruvete de dimensiuni similare cu cele pe care s-a determinat clasa betonului. În aceste cazuri, epruvetele vor fi păstrate în condiţii similare cu cele la care este expusă structura şi vor fi încercate la intervale de timp prestabilite. În cazurile în care nu se dispune de epruvete, se vor efectua încercări nedistructive, sau încercări pe carote extrase din elementele structurii. Rezistenţa la penetrarea apei Valorile caracteristice sunt conform Codul de practică NE 012-99. Rezistenţa la îngheţ - dezgheţ Valorile caracteristice sunt conform tabelului 7.2.3 din Codul de practică NE 012-99. Densitatea betonului Funcţie de densitate, betoanele se clasifică în: 

betoane uşoare - betoane cu densitatea aparentă în stare uscată (105C) de maxim 2000 kg/m3. Sunt produse în întregime sau parţial prin utilizarea agregatelor cu structură poroasă.

Revigorarea turismului în situl UNESCO Valea Viilor prin modernizarea drumului județean DJ 142G Copșa Mică – Motiș, km 0+000 – km 10+400



betoane cu densitatea normală (semigrele sau grele) - betoane cu densitatea aparentă în stare uscată (105C) mai mare de 2000 kg/m3 dar nu mai mult de 2500 kg/m3.



betoane grele - betoane cu densitatea aparentă în stare uscată (105C) mai mare de 2500 kg/m3.

8.6.3.

BETOANE AUTOCOMPACTANTE

Aceste betoane se pot folosi în cazul densităţii sporite a armăturii când punerea în operă şi compactarea betonului sunt dificil de realizat sau pentru accelerarea punerii în operă a betonului în cazul structurilor mari în care de asemenea vibrarea betonului este dificilă. În cazul aplicării acestor betoane, compactarea betonului se datorează gravitaţiei. Betoanele autocompactante se recomandă şi pentru aplicaţii arhitecturale din beton în cazul în care se doreşte o finisare de înaltă calitate şi pentru realizarea unor elemente de forme complexe. Datorită fluidităţii mari a acestor betoane este necesară o pregătire minuţioasă a cofrajelor. Se va acorda o atenţie deosebită fixării şi etanşeizării cofrajului Ia baza acestuia pentru a nu apărea scurgerii Ia articulaţii datorită presiunii hidrostatice mari se va acorda o atenţie deosebită şi sprijinirilor exterioare şi sistemului de spaţiere, pentru a se asigura că cofrajul nu se va deforma in timpul betonării. Procedurile pentru punerea în operă a acestui tip de beton trebuie stabilite prin referinţe privind experienţa Antreprenorului şi/sau prin încercări iniţiale privind obţinerea compactităţii dorite. Cerinţe complementare privind proprietăţile betonului proaspăt şi criteriile de conformitate trebuie să facă obiectul unui acord încheiat cu producătorul betonului autocompactant în cazul utilizării unui beton autocompactant nu se vor folosi echipamente de vibrare iar o atenţie deosebită trebuie acordată posibilelor surse externe de vibraţii, de exemplu echipamentele din apropiere. În timpul plasării, betonul trebuie verificat periodic pentru a se asigura ca agregatul rămâne aproape de suprafaţă şi că nu există indicii de segregare. Betonul trebuie să formeze un front regulat pe măsură ce avansează în unghi superficial şi să fie observat cum curge în jurul armăturii şi cum o încapsulează fără a forma spaţii libere. Nu ar trebui să se formeze bule mari de aer care ar sugera că există aer indus în beton în timpul procesului de plasare. Se va verifica cofrajul pentru semne de scurgere. După finalizarea primei secţiuni dintr-o turnare, atât producătorul cât şi specificatorul vor verifica şi vor evalua calitatea betonului întărit. Se vor căuta semne de lapte de ciment Ia suprafață, culoare neuniformă a suprafeţei, zone specifice unde aerul a rămas captiv sau orice alte efecte nedorite care sunt vizibile. Este esenţial ca personalul folosit Ia punerea în operă a betonului autocompactant să fi fost instruit înainte de realizarea turnării cu privire Ia recomandările privind punerea în operă a unui asemenea beton. T transportul betonului se face cu autobetoniere. Mixerul autobetonierei se va menţine în rotaţie lentă în timpul transportării şi al așteptării în şantier. Chiar înainte de descărcarea camionului se va proceda Ia reamestecarea betonului Ia viteză maximă, pentru 3 minute. Nu se vor adăuga apă sau alt produs în beton Ia şantier fără acordul responsabilului departamentului calitate al producătorului. În cazul unei adăugări, mixerul autobetonierei se va ţine pe viteză rapidă pentru minim 5 minute. Punerea în operă a betoanelor autocompactante se poate face cu diferite mijloace după cum urmează: 

pomparea betonului cu furtune flexibile;



pomparea betonului utilizând ţevi fixe;

Revigorarea turismului în situl UNESCO Valea Viilor prin modernizarea drumului județean DJ 142G Copșa Mică – Motiș, km 0+000 – km 10+400



macara sau skip Ia şantier.

8.6.4.

CONTROLUL LA ŞANTIER

Se recomandă ca Ia fiecare transport livrat să fie testată răspândirea până Ia momentul confirmării uniformităţii livrării. Evaluarea vizuală se va realiza de către o persoană competentă, aceasta fiind suficientă, cu excepţia cazului în care un lot este considerat a fi marginal. Deoarece producătorul de beton este obligat să efectueze testele de conformitate, teste adiţionale Ia şantier nu sunt de regula necesare iar acestea ar trebui limitate Ia aplicaţii critice. Specificatorul se va asigura că toate testele efectuate în şantier se realizează de către personal instruit în acest sens iar testarea se va face într-un mediu fără vibraţii şi protejat de intemperii. Echipamentul de testare va fi bine întreținut şi calibrat corespunzător iar zona de testare va avea o bază solidă şi plană pentru a putea realiza testarea. -

înainte de prelevarea probei, betonul va fi remixat pentru minim 1 minut Ia viteză maximă;

-

prelevarea probelor se va realiza în conformitate cu SR EN 12350-1:2009. Prima șarjă de beton poate să nu fie reprezentativă pentru testare, caz în care se va proceda Ia prelevarea unei noi probe.

-

la efectuarea probelor pentru testarea rezistenţei Ia compresiune sau alte testări, epruveta va fi umplută într-un singur strat şi fără a se compacta Metode de verificare şi testare:

-

testul răspândirii-conform SR EN 12350-8:2010 Testarea răspândirii pentru beton autocompactant. determinarea timpului de curgere cu pâlnia V-conform SR EN 12350-9:2010.

8.7.

PREPARAREA BETONULUI

Personalul implicat în activitatea de producere şi control a betonului, va avea cunoştinţele şi experienţa necesare şi va fi atestat intern pentru aceste genuri de activităţi. Se vor respecta prevederile “Codului de practică pentru producerea betonului ” indicativ NE 012/1-2007 iar pentru elementele prefabricate si prevederile Codului de practica NE 013-02. Antreprenorul trebuie sa pregătească sau sa identifice stația care va furniza beton, cu 14 zile înainte de folosire și să fie răspunzător pe deplin, pentru calibrările acesteia. Betonul de ciment Portland comercial trebuie furnizat doar de acele stații determinate de Inginer a fi conforme cu cerințele legale si profesionale de calitate din Romania. Antreprenorul trebuie să aibă un laborator de șantier dotat. In cazul, când betonul este obținut de la un furnizor comercial, furnizorul trebuie sa aibă un laborator de încercări dotat, la locul unde este produs betonul. Antreprenorul trebuie sa-i furnizeze Inginerului, programul săptămânal de turnare a betonului, care va fi actualizat după cum este necesar. Inginerul poate observa oricare sau toate procedurile si trebuie sa aibă acces la toate datele înregistrate in timpul producerii si turnării betonului. Orice neconcordanta trebuie raportata supraveghetorului lucrării si notata in jurnalul Inginerului. Staţia de betoane este o unitate care produce şi livrează beton, fiind dotată cu una sau mai multe instalaţii (secţii) de preparat beton sau betoniere. Certificarea calităţii betonului trebuie făcută prin grija producătorului, în conformitate cu metodologia şi procedurile stabilite pe baza Legii 10, a calităţii în construcţii din 1995 şi a Regulamentului privind certificarea calităţii în construcţii. Staţiile de betoane vor funcţiona numai pe bază de atestat, eliberat la punerea în funcţiune, conform prevederilor “Codului de practică pentru producerea betonului ” indicativ NE 012/1-2007 capitol 9.6. La dozarea materialelor componente ale betonului, se admit următoarele abateri:

Revigorarea turismului în situl UNESCO Valea Viilor prin modernizarea drumului județean DJ 142G Copșa Mică – Motiș, km 0+000 – km 10+400



agregate

3%



ciment şi apă

2%



adaosuri

3%



aditivi

5%

Amestecarea şi încărcarea în mijlocul de transport Pentru amestecarea betonului, se pot folosi betoniere cu amestecare forţată sau cu cădere liberă. În cazul utilizării agregatelor cu granule mai mari de 40 mm, se vor folosi numai betoniere cu cădere liberă. Prin amestecare trebuie să se obţină o distribuţie omogenă a materialelor componente şi o lucrabilitate constantă. Ordinea de introducere a materialelor componente în betonieră se va face începând cu sortul de agregate cu granulaţia cea mai mare. Amestecarea componenţilor betonului se va face până la obţinerea unui amestec omogen. Durata amestecării depinde de tipul şi compoziţia betonului, de condiţiile de mediu şi de tipul instalaţiei. Durata de amestecare va fi de cel puţin 45 sec. de la introducerea ultimului component. Durata de amestecare, se va majora după caz pentru: 

utilizarea de aditivi sau adaosuri;



perioade de timp friguros;



utilizarea de agregate cu granule mai mari de 31 mm;



betoane cu lucrabilitate redusă (tasare mai mică de 50 mm).

Se recomandă ca temperatura betonului proaspăt, la începerea turnării, să fie cuprinsă între 5C şi 30C. Durata de încărcare a unui mijloc de transport, sau de menţinere a betonului în buncărul tampon, va fi de maximum 20 minute. La terminarea unui schimb, sau la întreruperea preparării betonului pe o durată mai mare de o oră, este obligatoriu ca toba betonierei să fie spălată cu jet puternic de apă, sau apă amestecată cu pietriş şi apoi imediat golită complet. În cazul betonului deja amestecat (preparat la staţii, fabrici de betoane), utilizatorul (Antreprenorul) trebuie să aibă informaţii de la producător în ceea ce priveşte compoziţia betonului, pentru a putea efectua turnarea şi tratarea betonului în condiţii corespunzătoare, pentru a putea evalua evoluţia în timp a rezistenţei şi durabilităţii betonului din structură. Aceste informaţii trebuie furnizate utilizatorului înainte de livrare, sau la livrare. Producătorul va furniza utilizatorului, la cerere, pentru fiecare livrare a betonului următoarele informaţii de bază: 

denumirea staţiei (fabricii) producătorului de beton;



denumirea organismului care a efectuat certificarea de conformitate a betonului, seria înregistrării certificatului şi conform punctului 9.2.2., actul doveditor al atestării staţiei din “Normativ” - NE 012/2-2010;



data şi ora exactă la care s-a efectuat încărcarea (şi dacă este cazul, precizarea orei la care s-a realizat primul contact între ciment şi apă);



numărul de înmatriculare al mijlocului de transport;



cantitatea de beton (m3).

Bonul de livrare trebuie să dea următoarele date:

Revigorarea turismului în situl UNESCO Valea Viilor prin modernizarea drumului județean DJ 142G Copșa Mică – Motiș, km 0+000 – km 10+400

* Pentru amestecul (compoziţia) proiectat (ă);



clasa de rezistenţă;



clasa de consistenţă a betonului;



tipul, clasa, precum şi dozajul cimentului;



tipul de agregate şi granula maximă;



tipurile de aditivi şi adaosuri;.



date privind caracteristici speciale ale betonului, de exemplu gradul de impermeabilitate, gelivitate, etc. Toate datele privind caracteristicile betonului vor fi notate în conformitate cu prevederile din “Normativul”- NE 012/1-2007.

Aceste informaţii pot proveni din catalogul producătorului de beton, care trebuie să conţină informaţii cu privire la rezistenţa şi consistenţa betonului, dozare şi alte date relevante privind compoziţia betonului. * Pentru amestecul prescris: 

detalii privind compoziţia betonului, de exemplu, conţinutul de ciment şi tipurile de aditivi sau adaosuri;



clasa de consistenţă.

În ambele cazuri, trebuie consemnate în bonul de livrare, data şi ora sosirii betonului la punctul de lucru, confirmarea de primire a betonului, temperatura betonului la livrare şi temperatura mediului ambiant. După maximum 30 zile de la livrarea betonului, producătorul este obligat să elibereze un certificat de calitate pentru betonul marfă. Rezultatele necorespunzătoare, obţinute pentru probele de beton întărit, vor fi comunicate utilizatorului în termen de 30 zile de la livrarea betonului.

Revigorarea turismului în situl UNESCO Valea Viilor prin modernizarea drumului județean DJ 142G Copșa Mică – Motiș, km 0+000 – km 10+400

8.8.

TRANSPORTUL ŞI PUNEREA ÎN OPERĂ A BETONULUI

8.8.1.

TRANSPORTUL BETONULUI

Transportul betonului trebuie efectuat luând măsurile necesare pentru a preveni segregarea, pierderea componenţilor sau contaminarea betonului. Mijloacele de transport trebuie să fie etanşe, pentru a nu permite pierderea laptelui de ciment. Nici un beton pentru structuri nu va fi transportat in mijloace de transport, fără agitatoare. Nici un beton pentru structuri nu va fi transportat in mijloace de transport, fără agitatoare. Durata maximă posibilă de transport depinde în special de compoziţia betonului şi condiţiile atmosferice. Durata de transport se consideră din momentul încărcării mijlocului de transport şi sfârşitul descărcării acestuia şi nu poate depăşi valorile orientative prezentate în tabelul de mai jos, pentru cimenturi de clasa 32,5/42,5 decât dacă se utilizează aditivi întârzietori. Durata maximă de transport a betonului cu autoagitatoare.

Temperatura de beton (C) 10< t  30 t < 10

amestecului

Durata maximă de transport (minute) cimenturi de clasa 32,5 cimenturi de clasa  42,5 50 35 70 50

În general, se recomandă ca temperatura betonului proaspăt, înainte de turnare, să fie cuprinsă între (5 - 30)C. În situaţia betoanelor cu temperaturi mai mari de 30C sunt necesare măsuri suplimentare precum:stabilirea de către un institut de specialitate sau un laborator autorizat a unei tehnologii adecvate de preparare, transport, punere în operă şi tratare a betonului şi folosirea unor aditivi întârzietori eficienţi, etc. În cazul transportului cu autobasculante, durata maximă se reduce cu 15 minute, faţă de limitele din tabel. Ori de câte ori intervalul de timp dintre descărcarea şi reîncărcarea cu beton a mijloacelor de transport depăşeşte o oră, precum şi la întreruperea lucrului, acestea vor fi curăţate cu jet de apă; în cazul agitatoarelor, acestea se vor umple cu cca. 1 m3 de apă şi se vor roti cu viteză maximă timp de 5 minute, după care se vor goli complet de apă.

Revigorarea turismului în situl UNESCO Valea Viilor prin modernizarea drumului județean DJ 142G Copșa Mică – Motiș, km 0+000 – km 10+400

8.8.2.

PREGĂTIREA TURNĂRII BETONULUI

Se recomandă ca temperatura betonului proaspăt la începerea turnării sa fie cuprinsă intre 5C si 30C. In perioada de timp friguros se vor lua măsuri de protecție, astfel încât betonul recent decofrat să se menţină la temperatura de +10C…+15C, timp de 3 zile de la turnare. In toate cazurile se va tine seama si de recomandările formulate in cap. 11 din NE 012/2-2010. Executarea lucrărilor de betonare poate să înceapă numai dacă sunt îndeplinite următoarele condiţii: 

întocmirea procedurii pentru betonarea obiectului în cauză şi acceptarea acesteia de către investitor;



sunt realizate măsurile pregătitoare, sunt aprovizionate şi verificate materialele componente (agregate, ciment, aditivi, adaosuri, etc.) şi sunt în stare de funcţionare utilajele şi dotările necesare, în conformitate cu prevederile procedurii de execuţie;



sunt stabilite şi instruite formaţiile de lucru, în ceea ce priveşte tehnologia de execuţie şi măsurile privind securitatea muncii şi PSI;



au fost recepţionate calitativ lucrările de săpături, cofraje şi armături (după caz);in cazul in care de la montarea la recepționarea armăturii a trecut o perioada îndelungata (peste 6 luni) este necesara o inspectare a stării armăturii de către o comisie alcătuită din Inginer, executant, proiectant si reprezentantul ISC (Inspectoratul de Stat in Construcții) care va decide oportunitatea expertizării stării armăturii de către un expert sau un institut de specialitate si va dispune efectuarea ei ; in orice caz, daca se constată prezenţa frecventă a ruginii neaderente, armătura - după curățire – nu trebuie să prezinte o reducere a secţiunii sub abaterea minimă prevăzută in standardele de produs; se va proceda apoi la o noua recepţie calitativă.



aprobarea începerii turnării betonului trebuie sa fie reconfirmata pe baza unor noi verificări, in cazul in care au trecut 7 zile fără a începe turnarea sau au intervenit evenimente de natura sa modifice situația constatata la data aprobării.



suprafeţele de beton turnat anterior şi întărit, care vor veni în contact cu betonul proaspăt, vor fi curăţate de pojghiţa de lapte de ciment (sau de impurităţi); suprafeţele nu trebuie să prezinte zone necompactate sau segregate şi trebuie să aibă rugozitatea necesară asigurării unei bune legături între cele două betoane;



sunt asigurate posibilităţi de spălare a utilajelor de transport şi punere în operă a betonului;



sunt stabilite, după caz şi pregătite, măsurile ce vor fi adoptate pentru continuarea betonării în cazul intervenirii unor situaţii accidentale (staţie de betoane şi mijloace de transport de rezervă, sursa suplimentară de energie electrică, materiale pentru protejarea betonului, condiţii de creare a unui rost de lucru, etc.);



nu se întrevede posibilitatea intervenţiei unor condiţii climatice nefavorabile (ger, ploi abundente, furtună, etc.);



în cazul fundaţiilor, sunt prevăzute măsuri de dirijare a apelor provenite din precipitaţii, astfel încât acestea, să nu se acumuleze în zonele ce urmează a se betona;



sunt asigurate condiţiile necesare recoltării probelor la locul de punere în operă şi efectuării determinărilor prevăzute pentru betonul proaspăt, la descărcarea din mijlocul de transport;



este stabilit locul de dirijare a eventualelor transporturi de beton care nu îndeplinesc condiţiile tehnice stabilite şi sunt refuzate;

În baza verificării îndeplinirii condiţiilor de mai sus, se va consemna aprobarea începerii betonării de către Inginer.

Revigorarea turismului în situl UNESCO Valea Viilor prin modernizarea drumului județean DJ 142G Copșa Mică – Motiș, km 0+000 – km 10+400

Aprobarea începerii betonării trebuie să fie reconfirmată, pe baza unor noi verificări, în cazurile în care: 

au intervenit evenimente de natură să modifice situaţia constatată la data aprobării (intemperii, accidente, reluarea activităţii la lucrări sistate şi neconservate);



betonarea nu a început în intervalul de 7 zile de la data aprobării.

Înainte de turnarea betonului trebuie verificată funcţionarea corectă a utilajelor pentru transportul local şi compactarea betonului.

8.8.3.

REGULI GENERALE DE BETONARE

Betonarea unei construcţii va fi condusă nemijlocit de conducătorul tehnic al punctului de lucru. Acesta va fi permanent la locul de turnare şi va supraveghea respectarea strictă a prevederilor prezentului cod şi procedurii de execuţie. Betonul va fi pus în lucrare, la un interval cât mai scurt de la aducerea lui la locul de turnare. Nu se admite depăşirea duratei maxime de transport şi modificarea consistenţei betonului. La turnarea betonului trebuie respectate următoarele reguli generale: -

Cofrajele de lemn, betonul vechi sau zidăriile - care vor veni în contact cu betonul proaspăt - vor fi udate cu apă cu 2-3 ore înainte şi imediat înainte de turnarea betonului, iar apa rămasă în denivelări va fi înlăturată.

-

Din mijlocul de transport, descărcarea betonului se va face în: bene, pompe, benzi transportoare, jgheaburi sau direct în lucrare.

-

Dacă betonul adus la locul de punere în lucrare, nu se încadrează în limitele de consistenţă admise, sau prezintă segregări, va fi refuzat, fiind interzisă punerea lui în lucrare; se admite îmbunătăţirea consistenţei numai prin folosirea unui superplastifiant.

-

Înălțimea de cădere liberă a betonului nu trebuie să fie mai mare de 3,00 m – în cazul elementelor cu lăţime de maximum 1,00 - şi 1,50 m; în celelalte cazuri, inclusiv elemente de suprafaţă (plăci, fundaţii, etc.).

-

Betonarea elementelor cofrate pe înălţimi mai mari de 3,00 m, se va face prin ferestre laterale sau prin intermediul unui furtun sau tub (alcătuit din tronsoane de formă tronconică), având capătul inferior situat la maximum 1,50 m de zona care se betonează.

-

Betonul trebuie să fie răspândit uniform în lungul elementului, urmărindu-se realizarea de straturi orizontale de maximum 50 cm înălţime şi turnarea noului strat înainte de începerea prizei betonului turnat anterior.

-

Se vor lua măsuri pentru a se evita deformarea sau deplasarea armăturilor faţă de poziţia prevăzută, îndeosebi pentru armăturile dispuse la partea superioară a plăcilor în consolă; dacă totuşi se vor produce asemenea defecte, ele vor fi corectate în timpul turnării.

-

Se va urmări cu atenţie înglobarea completă în beton a armăturii, respectându-se grosimea stratului de acoperire, în conformitate cu prevederile proiectului.

-

Nu este permisă ciocănirea sau scuturarea armăturii în timpul betonării şi nici aşezarea pe armături a vibratorului.

-

In zonele cu armături dese, se va urmări cu toată atenţia umplerea completă a secţiunii, prin îndesarea laterală a betonului cu şipci sau vergele de oţel, concomitent cu vibrarea lui; în cazul în care aceste măsuri nu sunt eficiente, se vor crea posibilităţi de acces lateral al betonului, prin spaţii care să permită pătrunderea vibratorului.

-

Se va urmări comportarea şi menţinerea poziţiei iniţiale a cofrajelor şi susţinerilor acestora, luându-se măsuri operative de remediere în cazul unor deplasări sau cedări.

-

Circulaţia muncitorilor şi a utilajului de transport, în timpul betonării, se va face pe podine astfel rezemate încât să nu modifice poziţia armăturii; este interzisă circulaţia directă pe armături sau pe zonele cu beton proaspăt.

Revigorarea turismului în situl UNESCO Valea Viilor prin modernizarea drumului județean DJ 142G Copșa Mică – Motiș, km 0+000 – km 10+400

-

Betonarea se va face continuu, până la rosturile de lucru prevăzute în proiect sau procedura de execuţie.

-

Durata maximă admisă a întreruperilor de betonare, pentru care nu este necesară luarea unor măsuri speciale la reluarea turnării, nu trebuie să depăşească timpul de începere a prizei betonului; în lipsa unor determinări de laborator, aceasta se va considera de 2 ore de la prepararea betonului – în cazul cimenturilor cu adaosuri - şi respectiv 1,5 ore în cazul cimenturilor fără adaos.

-

In cazul când s-a produs o întrerupere de betonare mai mare, reluarea turnării este permisă numai după pregătirea suprafeţelor rosturilor, conform cap. 13 "Rosturi de lucru" din “Codul de practică”- NE 012-99.

-

Instalarea podinilor pentru circulaţia lucrătorilor şi mijloacelor de transport local al betonului, pe planşeele betonate, precum şi depozitarea pe ele a unor schele, cofraje sau armături, este permisă numai după 24 - 48 ore, în funcţie de temperatura mediului şi tipul de ciment utilizat (de exemplu 24 ore dacă temperatura este de peste 20C şi se foloseşte ciment de tip I de clasa mai mare de 32,5).

-

Betonarea diferitelor elemente de construcţie este prezentată în procesul tehnologic aferent proiectului.

-

Armatura si cofrajele pentru o structura trebuie amplasate înainte de turnarea betonului.

-

Betonul nu trebuie turnat in structuri, care reazemă pe sol, pana când piloții bătuți pe o raza de 8 m nu au fost terminați. Daca turnarea betonului trebuie făcută in aceasta zonă, înainte de terminarea baterii pilotului, acest beton trebuie turnat cu cel puțin 3 zile înainte de permiterea continuării baterii piloților.

-

Toata resturile, rumegușul sau alte materiale trebuie îndepărtate din cofraje înainte de turnarea betonului.

-

Betonul nu trebuie turnat când condițiile atmosferice pot deteriora betonul sau împiedica execuția corespunzătoare.

-

Operațiile de preparare si turnare a betonului vor fi întrerupte, atunci când temperatura atmosferica ajunge la 40C si nu trebuie reluata pana când temperatura nu depășește 20 C.

-

Betonul nu trebuie turnat pe materiale înghețate. Când betonul este turnat si temperatura aerului este in scădere fata de 20 C, betonul trebuie protejat.

-

Intervalul maxim permis pentru turnarea șarjelor de beton in cofraje trebuie sa fie 30 minute.

-

Succesiunea de turnare a betonului trebuie sa fie așa cum este indicat in planșele de execuție.

-

Orice secțiune a betonului care prezintă defecțiuni trebuie reparata sau înlocuită, așa cum este dispus de Inginer, pe cheltuiala Antreprenorului.

-

Trebuie evitate segregările de material si deplasările de armaturi.

-

Betonul din grinzi trebuie turnat uniform, pe întreaga lungime a grinzii, in straturi orizontale.

-

Turnarea betonului trebuie reglata pentru a controla presiunile exercitate.

-

Poziționarea dispozitivelor de turnare a betonului trebuie sa fie astfel încât sa nu apară segregări.

-

Când sunt necesare jgheaburi, acestea trebuie echipate cu placi de dirijare sau trebuie sa fie compuse din secțiuni mici, pentru a permite dirijarea betonului.

-

După turnarea betonului in cofraje, elementul de beton nu trebuie mutat lateral mai mult de 2 m.

Revigorarea turismului în situl UNESCO Valea Viilor prin modernizarea drumului județean DJ 142G Copșa Mică – Motiș, km 0+000 – km 10+400

-

Toate jgheaburile trebuie sa fie de metal, metal acoperit cu plastic, cauciuc sau din alte materiale care nu reacționează cu betonul.

-

Jgheaburile trebuie ținute curate si fără cruste de beton.

-

Aluminiul sau aliajele de aluminiu care reacționează cu betonul nu trebuie folosite pentru jgheaburi.

-

Pentru a evita rosturile vizibile de pe fetele vizibile, suprafața de deasupra a betonului adiacenta cu cofrajul trebuie nivelata cu o mistrie.

-

Daca se produce o "pana de beton" la rosturile de lucru, cum se întâmplă la suprafața inclinata de sus a aripilor de pod, se va prevedea o insertare, pentru a împiedica formarea de astfel de pene, astfel încât grosimea betonului care se toarnă, sa nu fie mai mica de 150 mm.

-

Imediat după turnarea unui strat de beton, toate căderile de mortar împrăștiate pe armatura sau pe suprafața cofrajelor trebuie îndepărtate.

-

Se va feri betonul proaspăt turnat de resturile de mortar uscat si praf.

-

Se va da atenție deosebita, pentru a nu avaria sau deteriora legarea armaturii, lângă suprafața betonului, in timpul curățării armaturii de otel.

-

Turnările succesive de beton pot fi făcute după ce turnarea precedenta este completa si rezistenta la compresiune a betonului turnat precedent a atins 14 Mpa, rezistenta determinata pe epruvete luate din șantier.

8.8.4.

COMPACTAREA BETONULUI

Betonul va fi astfel compactat încât să conţină o cantitate minimă de aer oclus. Compactarea betonului este obligatorie şi se poate face prin diferite procedee, funcţie de consistenţa betonului, tipul elementului etc. În general, compactarea mecanică a betonului se face prin vibrare. Se admite compactarea manuală (cu maiul, vergele sau şipci, în paralel, după caz cu ciocănirea cofrajelor) în următoarele cazuri:

Revigorarea turismului în situl UNESCO Valea Viilor prin modernizarea drumului județean DJ 142G Copșa Mică – Motiș, km 0+000 – km 10+400



introducerea în beton a vibratorului nu este posibilă din cauza dimensiunilor secţiunii sau desimii armăturii şi nu se poate aplica eficient vibrarea externă.



întreruperea funcţionării vibratorului din diferite motive, caz în care betonarea trebuie să continue până la poziţia corespunzătoare a unui rost.



se prevede prin reglementări speciale (beton fluid, betoane monogranulare).

În timpul compactării betonului proaspăt, se va avea grijă să se evite deplasarea şi degradarea armăturilor şi/sau cofrajelor. Betonul trebuie compactat numai atât timp cât este lucrabil. Detalii privind procedeele de vibrare mecanică sunt prezentate în cap 11 din “Normativul”NE 012/2-2010, iar pentru elementele prefabricate şi în “Codul de practică” NE 013/2002.

8.8.5.

ROSTURI DE LUCRU

În măsura în care este posibil, se vor evita rosturile de lucru organizându-se execuţia astfel încât betonarea să se facă fără întrerupere la nivelul respectiv sau între două rosturi de dilataţie. Când rosturile de lucru nu pot fi evitate, poziţia lor va fi stabilită prin proiect precizându-se si modul de tratare in conformitate cu prevederile “Normativului” - NE 012/2-2010 şi NE 013/2002. Elementele de construcţii pot fi decofrate atunci când betonul a atins o anumită rezistenţă, care este prezentată în documentaţia de execuţie ţinând cont de prevederile “Normativului” NE 012/2-2010. Pentru construcţii cu caracter special, elemente de deschidere mare, construcţii masive, radiere, etc. poziţia rosturilor de lucru trebuie indicată în proiect precizându-se şi modul de tratare (benzi de etanşare, tablă expandată pentru rosturi de lucru (streckmetal) , prelucrare, etc.). Când rosturile de lucru nu pot fi evitate, poziţia lor va fi stabilită prin proiect sau procedură de execuţie şi se vor respecta prevederile “Normativului” NE 012/2-2010 şi NE 013-02. Rosturile trebuie să fie perpendiculare pe cofraje, prevăzându-se umplerea lor, exceptând rosturile orizontale. Acestea nu trebuie să permită mişcări ale suprafeţei de rezemare. Acestea trebuie făcute doar unde sunt prevăzute în planşele de execuţie sau indicate în diagrama de turnare, în afară de cazul când este altfel prevăzut în aceste specificaţii şi aprobat de către Inginer. Rosturile de lucru se vor spăla cu jet de apă şi aer sub presiune după sfârşitul prizei betonului (cca. 5 ore de Ia betonare sau în funcţie de rezultatele încercărilor de laborator). Înainte de betonare suprafaţa rostului de lucru se curăţă bine, îndepărtându-se betonul ce nu a fost bine compactat şi/sau se va freca cu peria de sârmă pentru a înlătura pojghiţa de lapte de ciment şi oricare impurităţi, după care se va uda. Înaintea betonării, suprafaţa betonului existent trebuie udată şi lăsată să absoarbă apă, astfel încât betonul să fie saturat, dar suprafaţa zvântată. La structurile din beton impermeabil, rosturile trebuie, de asemenea realizate impermeabile. Cerinţele enunţate mai sus, trebuie îndeplinite şi în cazul rosturilor accidentale care au apărut ca urmare a condiţiilor climaterice, din cauza unor defecţiuni, a nelivrării betonului Ia timp, etc. Elementele de construcţii pot fi decofrate atunci când betonul a atins o anumită rezistenţă, care este prezentată în documentaţia de execuţie ţinând cont de prevederile “Normativului” NE 012/22010.

8.9.

TRATAREA BETONULUI DUPĂ TURNARE

Revigorarea turismului în situl UNESCO Valea Viilor prin modernizarea drumului județean DJ 142G Copșa Mică – Motiș, km 0+000 – km 10+400

8.9.1.

GENERALITĂŢI

În vederea obţinerii proprietăţilor potenţiale ale betonului, zona suprafeţei trebuie tratată şi protejată o anumită perioadă de timp, funcţie de tipul structurii elementului, condiţiile de mediu din momentul turnării şi condiţiile de expunere în perioada de serviciu a structurii. Tratarea şi protejarea betonului trebuie să înceapă cât mai curând posibil după compactare. Acoperirea cu materiale de protecţie se va realiza îndată ce betonul a căpătat o suficientă rezistenţă, pentru ca materialul să nu adere la suprafaţa acoperită. Tratarea betonului este o măsură de protecţie împotriva: 

uscării premature, în particular, datorită radiaţiilor solare şi vântului.

Protecţia betonului este o măsură de prevenire a efectelor: 

antrenării (scurgerilor) pastei de ciment datorită ploii (sau apelor curgătoare);



diferenţelor mari de temperatură în interiorul betonului;



temperaturii scăzute sau îngheţului;



eventualelor şocuri sau vibraţii, care ar putea conduce la o diminuare a aderenţei beton – armătură (după întărirea betonului).

Principalele metode de tratare/protecţie sunt: 

menţinerea în cofraje;



acoperirea cu materiale de protecţie, menţinute în stare umedă;



stropirea cu pelicule de protecţie.

8.9.2.

DURATA TRATĂRII

Durata tratării depinde de: 

sensibilitatea betonului la tratare;



temperatura betonului;



condiţiile atmosferice în timpul şi după tratare;



condiţiile de serviciu, inclusiv de expunere, ale structurii.

Se va ţine cont de prevederile “Normativului” NE 012/2-2010.

8.9.3.

FINISAREA SUPRAFETELOR DE BETON

Antreprenorul trebuie sa finiseze toate suprafețele de beton, exceptând platformele podului, in conformitate cu cerințele acestor specificații. Toate suprafețele de beton formate trebuie sa fie mai întâi finisate obișnuit. Suprafețele care necesita o finisare prin șlefuire sunt indicate in planșele de execuție. O suprafață finisata “prin curățire cu pasta de ciment” va fi considerata o alternativă acceptabila fata de o finisare prin șlefuire. Betonul turnat împotriva cofrajelor metalice sau netede, cofraje grele, ca și zidăriile, metalul, sau fibrele de sticla, pot avea o finisare a suprafeței “prin curățire cu pasta de ciment”. Suprafețele de beton care nu sunt finisate prin șlefuire trebuie finisate cu drișca.

8.9.3.1.

Finisarea obișnuită a suprafețelor

Imediat după îndepărtarea cofrajelor, toate proeminentele fine si îndepărtate de pe toate suprafețele.

iregulare

trebuie

Cavitățile produse de legăturile cofrajelor si toate golurile, colturile sau marginile rupte si alte

Revigorarea turismului în situl UNESCO Valea Viilor prin modernizarea drumului județean DJ 142G Copșa Mică – Motiș, km 0+000 – km 10+400

defecte trebuie curățate în întregime, saturate cu apa si apoi plombate si rectificate. Mortarul trebuie făcut din ciment si agregate fine amestecate in aceeași proporție ca si in betonul de clasa celui finisat. Mortarul folosit la rectificări nu trebuie sa fie mai vechi de 1 ora. Peticele de mortar trebuie protejate așa cum este prescris in aceasta Subsecțiune. Toate rosturile de construcție si de dilatare din lucrarea completa trebuie curățate cu atenție de mortar si beton. Umplutura de rosturi trebuie sa se vadă pe întreaga lungime a rosturilor, cu margini curate si exacte.

Revigorarea turismului în situl UNESCO Valea Viilor prin modernizarea drumului județean DJ 142G Copșa Mică – Motiș, km 0+000 – km 10+400

8.9.3.2.

Finisarea prin șlefuire

Cofrajele trebuie sa stea in amplasament cel puțin 12 ore, nepunând la socoteala timpul când temperatura este sub 5 o C, înainte de a fi îndepărtate pentru a permite o finisare a suprafeței prin șlefuire. Daca cofrajele sunt îndepărtate înainte ca întărirea sa fie completa, pentru aplicarea finisării suprafeței prin șlefuire, betonul trebuie ținut umed pe timpul expunerii. Când șlefuirea este terminata, suprafața trebuie acoperita si păstrata umeda, pana la terminarea perioadei de 72 de ore. Suprafața betonului ce urmează a fi finisata trebuie saturata cu apa. Locurile cu armatura rămasă descoperita si defectele trebuie apoi tencuite si lăsate să se întărească. Suprafața trebuie șlefuită cu un strat mediu de piatra carborundum, folosind o mica calitate de mortar in fata acestuia. Mortarul trebuie sa fie compus din ciment si nisip fin amestecate în aceleași proporții, folosite in care se finisează. Șlefuirea trebuie sa continue, pana când toate urmele de cofraje, proeminente si iregularități au fost îndepărtate, toate golurile sunt umplute si a fost obținută o suprafață uniformă. Pasta produsa de aceasta șlefuire trebuie lăsată pe loc. Finisarea finala trebuie obținută prin șlefuirea cu o piatra de carborund si apa. Aceasta șlefuire trebuie continuata pana când întreaga suprafață are o textura neteda si o culoare uniforma. După ce finisarea finala este încheiată și după ce suprafață s-a uscat, trebuie efectuata o șlefuire cu o pânză groasa de sac pentru a îndepărta pudraramasa și suprafața trebuie lăsată libera de pete, pasta, pudra si semne objectionabile.

8.9.3.3.

Finisarea prin curățire cu pasta de ciment

Suprafața care urmează a fi finisata trebuie periata cu perii de sarma, pentru a îndepărta laptele de ciment si sedimentele si pentru a sparge găurile bulelor de ciment. Denivelările de la rosturile de cofrare trebuie netezite. Suprafața trebuie umezita si acoperita cu un compus din o parte ciment si 1,5 părți nisip fin cu suficienta apa pentru a produce o pasta consistenta subțire. Imediat după aplicarea pastei, suprafața trebuie curățată cu un material de pluta sau alt material potrivit. Pasta trebuie sa umple complet toate găurile si alte iregularități din suprafață. Când pasta ajunge la o plasticitate, ca nu va putea fi scoasa din găuri, surplusul se va îndepărta cu o pânză de sac.

Revigorarea turismului în situl UNESCO Valea Viilor prin modernizarea drumului județean DJ 142G Copșa Mică – Motiș, km 0+000 – km 10+400

Când pasta este complet uscata, suprafața trebuie șlefuită viguros cu o pânză de sacuscata pentru a îndepărta complet orice pasta uscata. Nu trebuie sa rămână nici o pelicula de pasta uscata. Curățarea pastei de pe suprafața betonului trebuie făcuta când temperatura este de cel puțin 5°C si este in creștere. Toata curățarea de pe suprafață trebuie terminata in aceeași zi, in care a început. Cimentul pentru pasta trebuie sa fie ciment Portland alb, adăugat atât cat este necesar pentru a produce culoarea dorita.

8.9.3.4.

Finisarea cu drișca

Suprafețele de beton expuse trebuie finisate cu un dispozitiv din lemn. Trebuie suficient beton in exces, menținut in fata dispozitivului de finisare, așa încât agregatele sa fie forțat sa apară in suprafață. Suprafața trebuie in întregime lucrata cu o drișca de lemn, pentru a produce o suprafață neteda si fin rugoasa. Marginile, colturile si rosturile trebuie finisate cu atenție, cu unelte adecvate.

8.10.

CONTROLUL CALITĂŢII LUCRĂRILOR

Acest capitol prevede măsurile minime obligatorii necesare controlului execuţiei structurilor din beton şi beton armat. Controlul cuprinde acțiunile şi deciziile esenţiale, ca şi verificările ce trebuie făcute în conformitate cu reglementăile tehnice specifice, pentru a asigura satisfacerea tuturor cerinţelor specifice. Controlul calităţii lucrărilor se referă la: 

Control interior (executat de către producător si /sau executant);



Control exterior (executat de către un organism independent);



Control de conformitate ( executat de organisme independente autorizate pentru efectuarea activităţii de certificare a calităţii produselor folosite)

Procedeele de control a calităţii in construcții constau in controlul producţiei si execuţiei. Aceasta include: 

controlul preparării betonului;



controlul punerii în operă a betonului;



verificările rezultatelor incercărilor pe betonul proaspăt și pe betonul întărit.

Revigorarea turismului în situl UNESCO Valea Viilor prin modernizarea drumului județean DJ 142G Copșa Mică – Motiș, km 0+000 – km 10+400

Determinările şi metodologia de efectuare a acestora precum şi criteriile de conformitate, sunt conform sunt conform normativelor NE 012/2-2010 şi NE 012/1-2007. Antreprenorul trebuie sa pregătească si sa trimită spre aprobare Inginerului Planul de control al calității pentru lucrările de beton, cu o luna înainte de începerea lucrărilor de betonare din șantier. Planul trebuie sa se refere la toate determinările si încercările are se vor face pe beton si pe componentele acestuia, specificând punctele cheie, unde construcția nu poate evolua fără aprobarea Inginerului. Pe lângă sistemul de control menționat mai sus trebuie data atenție controalelor vizuale care pot atrage atenția, din timp, despre comportări anormale ale betonului pe perioada preparării, transportului sau turnării. Daca compoziția betonului este excesiv de umeda, cauzând segregări sau alte condiții neacceptabile, betonul trebuie respins. Determinarea tasării trebuie făcuta la locul de turnare, in prezenta Inginerului, pentru a determina consistenta. Betonul care a dezvoltat o întărire inițială înainte de compactare si finisare, trebuie respins. Daca sunt întâlnite greșeli la preparare, operațiunea de dozare trebuie oprita pana când probleme este rezolvata. Trebuie acordata permisiune pentru folosirea cimentului si agregatelor deja amestecate in betoniere mobile sau stații centrale de preparare, autobetoniere. Fiecare lot trebuie amestecat sau agitat, pentru cel puțin 3 minute, in plus, după ce s-a observat priza falsa, iar betonul trebuie sa fie de o consistenta satisfăcătoare.

8.11.

EXECUTAREA BETOANELOR CU PROPRIETĂŢI SPECIALE ŞI BETOANE PUSE ÎN OPERĂ, PRIN PROCEDEE SPECIALE

La executarea lucrărilor supuse unor acţiuni deosebite, se folosesc: 

betoane rezistente la penetrarea apei;



betoane cu rezistenţă mare la îngheţ - dezgheţ şi la agenţi chimici de dezgheţare;



betoane rezistente la atacul chimic;



betoane cu rezistenţă mare la uzură.

De asemenea o serie întreagă de elemente ale podurilor, se execută prin procedee speciale şi anume: 

turnarea betonului sub apă;



betoane turnate prin pompare;



betoane turnate în cofraje glisante;



betoane ciclopiene.

Pentru aceste betoane cu proprietăţi speciale şi procedee speciale, se vor respecta prevederile anexa G din “Normativul” NE 012/2-2010, precum şi cele din NE 012-2007.

8.11.1.

TURNAREA BETONULUI SUB APA

Inginerul trebuie sa aprobe tot betonul turnat sub apa. Betonul turnat sub apa trebuie sa fie de aceeași clasa si compoziție ca si cel folosit in celelalte structuri exceptând conținutul de ciment care trebuie sa crească cu 10 procente. Betonul trebuie turnat, astfel încât sa formeze o masa compacta. Nu trebuie deranjat după ce a fost turnat. Daca apa mai este menținută la locul de turnare, cofrajele trebuie sa fie închise etanș. Pâlnia de turnare a betonului trebuie sa constea dintr-un tub etanș având un diametru de nu

Revigorarea turismului în situl UNESCO Valea Viilor prin modernizarea drumului județean DJ 142G Copșa Mică – Motiș, km 0+000 – km 10+400

mai puțin de 250 mm. Aceasta trebuie construita in secțiuni având înnădiri flexibile si etanșe.

Pâlniile nu trebuie sa fie din aluminiu sau aliaj de aluminiu care ar putea reacționa cu betonul. Pâlniile trebuie susținute pentru a permite mișcarea libera a parții de descărcare deasupra suprafeței de lucru. Acestea trebuie sa permită coborârea rapidă, când este necesara întârzierea sau oprirea șuvoiului de beton. Capătul de descărcare trebuie sa fie închis la începutul lucrării pentru a preveni pătrunderea apei in tub si trebuie sa fie tot timpul izolat. Tuburile pâlniilor trebuie ținute pline tot timpul. Când o șarjă este descărcată in pâlnie, curgerea betonului trebuie indusa de ridicarea ușoară a capătului de descărcare si in plus, ținându-l in betonul care se toarnă. Curgerea trebuie sa fie continua pana când lucrarea este terminata. Betonul trebuie turnat continuu de la început la sfârșit. Suprafața betonului trebuie ținută aproape orizontal tot timpul pe cat este cu putință. Odată ce betonul a fost turnat, apa de staționare trebuie îndepărtată, betonul inspectat si toate resturile sau alte materiale nesatisfăcătoare trebuie îndepărtate de la suprafață.

8.11.2.

BETONAREA PE TIMP FRIGUROS

Următoarele cerințe trebuie sa guverneze turnarea betonului când temperatura mediului este mai mica de +5°C. Temperatura betonului nu trebuie sa fie mai mica de +10°C imediat după ce a fost turnat. Antreprenorul trebuie sa asigure echipamente de încălzire si/ sau să închidă sau sa protejeze structura intr-o așa maniera, încât betonul si aerul înconjurător sa fie menținut la o temperatura intre 10°C si 40°C pentru primele 72 de ore, după ce betonul a fost turnat, si la o temperatura cuprinsa intre 5°C si 40°C pentru următoarele 48 de ore. Temperatura aerului care înconjoară betonul trebuie redusa treptat la temperatura exterioara cu un ritm, nu mai rapid de 3°C/h. In cazul in care temperatura mediului depășește 30°C in momentul turnării sau in timpul perioadei de întărire este necesara utilizarea unor aditivi întârzietori de priza eficienți si luarea de masuri suplimentare(de exemplu:stabilirea de către un laborator autorizat sau acreditat a unei tehnologii adecvate de preparare, transport, punere in opera si tratare a betonului). Trebuie menținută umiditatea. Folosirea de mijloace de încălzire cu foc deschis este interzisa. Trebuie prevăzut un scut de protecție, pe echipamentul de încălzit, așa încât nici un metal expus sa nu fie in contact cu sursa de căldură. Antreprenorul poate folosi izolatoare de cofraje pentru a menține temperatura betonului la cea indicata in specificații. Temperatura betonului in timpul preparării poate fi ajustata pentru a se asigura ca temperatura betonului nu va fi mai mare de 38°C datorita căldurii produse de hidratare. Cofrajele izolate trebuie sa rămână pe loc timp de 5 zile. Cofrajele pot fi desfăcute ușor, daca este necesar, pentru a controla temperatura betonului mai coborâtă decât valorile maxime specificate. Daca desfacerea cofrajelor este necesara, trebuie obținută, înainte, aprobarea Inginerului. Când cofrajele se îndepărtează după cele 5 zile specificate, scăderea temperaturii betonului nu trebuie sa fie mai rapida de 3°C/ ora. Antreprenorul trebuie sa prevadă 4 tuburi de otel galvanizat de 25 mm diametru si 300 mm lungime, prin care se măsoară temperatura, pentru fiecare aplicare a cofrajelor izolatoare. Aceste tuburi trebuie prevăzute cu opritori de cauciuc satisfăcători. Tuburile trebuie plasate in beton așa cum este dispus de Inginer si trebuie folosite pentru a lua temperatura betonului. După ce timpul

Revigorarea turismului în situl UNESCO Valea Viilor prin modernizarea drumului județean DJ 142G Copșa Mică – Motiș, km 0+000 – km 10+400

de protejare a expirat, tuburile trebuie îndepărtate si găurile ramase trebuie tencuite. .

Revigorarea turismului în situl UNESCO Valea Viilor prin modernizarea drumului județean DJ 142G Copșa Mică – Motiș, km 0+000 – km 10+400

CAPITOLUL 9. SUPRASTRUCTURI DIN BETON ARMAT 9.1.

GENERALITĂŢI

Prezentul capitol se referă la lucrările sau părţile de lucrări executate din beton armat în suprastructurile de poduri şi anume: 

grinzi din beton armat;



plăci turnate monolit din beton armat;



elemente prefabricate din beton armat (plăci carosabile, plăci de trotuar, elemente tip cornişă pentru parapete şi plăci, prefabricate cu rol de cofraj pierdut pentru suprastructurile din beton armat cu grinzi precomprimate, prefabricate de cale pentru suprastructurile de tip mixt);



monolitizarea elementelor prefabricate.

Pentru structuri deosebite, cu alcătuiri constructive şi utilizări de materiale noi, altele decât cele cuprinse în prezentul Caiet de Sarcini, se vor întocmi Caiete de Sarcini speciale. Suprastructurile din beton armat se vor executa numai pe baza unui proiect elaborat de către o organizaţie de proiectare autorizată, cu respectarea strictă a prevederilor din SR EN 19922:2006 "Proiectarea structurilor de beton, Partea 2: Poduri de beton – Proiectare și prevederi constructive" și SR EN 1992-2:2006/NA:2009 "Proiectarea structurilor de beton, Partea 2: Poduri de beton – Proiectare și prevederi constructive – Anexa națională", în completarea celor stabilite în norma SR EN 1992-1-1. Elementele prefabricate vor fi introduse în structuri numai dacă sunt însoţite de certificate de calitate. Proiectul pe baza căruia se vor realiza suprastructurile din beton armat, va cuprinde detaliile de execuţie a suprastructurii şi programul de asigurare a calităţii lucrărilor. Proiectul de organizare a lucrărilor, la fiecare lucrare în parte va fi întocmit de către Antreprenor şi va preciza în special locul şi condiţiile de depozitare şi de întreţinere ale materialelor, componentelor, prefabricatelor şi ale oricăror altor dispozitive necesare execuţiei. Planşele de execuţie însoţite de note de calcul vor cuprinde toate elementele necesare execuţiei, inclusiv planşele tehnologice cu fazele succesive de execuţie. Detaliile de execuţie vor fi cuprinse în planşele de cofraj şi armare pentru suprastructură în întregime şi pentru părţi de lucrări din aceasta. În zonele puternic armate, cu concentrări de eforturi (de exemplu cuzineţi), desenele de detaliu vor fi prezentate la o scară şi într-o asemenea manieră încât să arate compatibilitatea între planul de armare şi condiţiile efective de betonare.

Revigorarea turismului în situl UNESCO Valea Viilor prin modernizarea drumului județean DJ 142G Copșa Mică – Motiș, km 0+000 – km 10+400

Planurile de cofraj vor preciza toate detaliile privind dimensiunile, toleranţele admise şi modul de trasare a suprafeţelor aparente ale betonului prin cofrajele propuse. Planurile de armare, pentru elementele din beton armat, vor cuprinde toate datele geometrice privind armăturile şi modul de poziţionare (poziţie, traseu, diametru, lungimi parţiale şi lungimi totale). Planurile vor conţine explicit: 

calitatea oţelurilor;



toleranţele de poziţionare;



poziţia înnădirilor şi detaliile de înnădire;



dispunerea, forma şi natura dispozitivelor de calare a armăturilor; în cazul elementelor prefabricate, poziţia şi natura ancorelor încorporate pentru manipulare;

De asemenea, planurile de armare vor cuprinde măsurile ce trebuie luate în secţiunile de reluare a betonării, pregătirea armăturilor prin îndoire - dezdoire şi modul de tratare a suprafeţei de la care se reia betonarea. Zonele de armătură densă se vor detalia la o scară mare cu prezentarea la scara reală a razelor de curbură şi a diametrelor armăturilor. Tabelele recapitulative ale armăturilor utilizate vor da pentru fiecare marcă un număr de ordine, tipul oţelului, diametrul, un crochiu cu traseul şi modul de dispunere, lungimi parţiale şi lungime totală desfăşurată, greutatea nominală şi numărul de bare asemenea. Aceste tabele se pot trece pe planşe sau în anexe. La execuţia suprastructurilor din beton armat se vor respecta detaliile din proiect “Normativ pentru producerea și executarea lucrărilor din beton, beton armat și beton precomprimat – Partea 2 : Executarea lucrărilor din beton”, indicativ NE 012/2-2010 şi prevederile din prezentul Caiet de Sarcini.

9.2.

LUCRĂRI PROVIZORII

Suprastructurile din beton armat turnate monolit sau din elemente prefabricate monolitizate se execută cu ajutorul unor lucrări provizorii ce constau din: eşafodaje, schele şi sprijiniri la elementele de suprastructură de forma: grinzi şi plăci drepte; Întocmirea proiectelor pentru lucrările provizorii se va face de către Antreprenor. Proiectul va cuprinde desene de execuţie însoţite de note de calcul. Inginerul poate cere ca acestea să-i fie predate în întregime sau pe părţi, dar înaintea începerii execuţiei. Lucrările provizorii trebuie astfel proiectate şi executate încât să garanteze că lucrările definitive nu vor suferi în nici un fel ca urmare a deformaţiilor lucrărilor provizorii, ca rezistenţă sau aspect. Lucrările provizorii vor asigura că lucrările definitive se încadrează, din punct de vedere al toleranţelor, în cele admise în Anexa C a indicativului NE 012/2-2010 “Normativ pentru producerea și executarea lucrărilor din beton, beton armat și beton precomprimat – Partea 2: Executarea lucrărilor din beton”. La realizarea lucrărilor provizorii se va ţine seama şi de prevederile cuprinse în capitolul: "Schele, eşafodaje şi cintre".

9.3.

COFRAJE

Cofrajele pentru suprastructurile din beton armat, sau părţi ale acestora, vor respecta condiţiile de calitate precizate în planşe. În principiu, acestea pot fi de trei tipuri:

Revigorarea turismului în situl UNESCO Valea Viilor prin modernizarea drumului județean DJ 142G Copșa Mică – Motiș, km 0+000 – km 10+400



cofraje obişnuite utilizate la suprafeţe nevăzute;



cofraje de faţă văzută, utilizate la suprafeţele expuse vederii (grinzi, plăci şi stâlpi);



cofraje cu tratare specială, utilizate la elementele de suprastructură precum: grinzi marginale, lise de parapete, parapete, etc.

Antreprenorul poate propune soluţii proprii de tratare a feţei văzute a betoanelor, pentru care va obţine aprobarea Inginerului. La realizarea cofrajelor pentru suprastructurile din beton armat, se va ţine seama de prevederile indicativului NE 012/2-2010 “Normativ pentru producerea și executarea lucrărilor din beton, beton armat și beton precomprimat – Partea 2: Executarea lucrărilor din beton”, precum şi de cele cuprinse în capitolul "Cofraje". La realizarea tiparelor (cofrajelor) pentru realizarea elementelor prefabricate se va ţine seama de prevederile indicativului NE 013/2002 “Cod de practică pentru execuția elementelor prefabricate din beton, beton armat și beton precomprimat”, precum şi de cele cuprinse în capitolul "Cofraje".

9.4.

ELEMENTE PREFABRICATE. MONTAJ ŞI MONOLITIZARE

În cazul structurilor din grinzi şi plăci prefabricate, atât grinzile cât şi plăcile prefabricate vor fi numerotate, iar pe ele se va înscrie cu vopsea data fabricării şi tipul de placă sau grindă, prin care se precizează astfel poziţia acesteia în lucrare. Elementele principale de rezistență (grinzi) executate în șantier, vor fi testate conform STAS 12313/85. Montarea elementelor prefabricate, va fi condusă de un Inginer specializat în acest domeniu şi supravegheată permanent de maiştri cu experienţă dobândită în lucrări similare. Operaţia de montaj trebuie să fie precedată de lucrări pregătitoare specifice operaţiei respective şi care depinde de la caz la caz, de tipul elementului care se montează, sau de modul de alcătuire a structurii. Pentru montarea elementelor prefabricate se vor folosi utilaje care să asigure montajul în condiţii de securitate. La aşezarea pe reazeme se va urmări poziţionarea corectă conform proiectului, atât în ce priveşte asigurarea amplasamentului, cât şi a lungimii de rezemare şi a contactului cu suprafeţele de rezemare. Elementele vor fi eliberate din dispozitivul de prindere numai după realizarea corectă a rezemării și asigurarea echilibrului stabil al tuturor elementelor montate sau care reazemă pe acestea. Îmbinările definitive trebuie să fie executate în cel mai scurt timp posibil de la montaj. Feţele elementelor care urmează a veni în contact cu betonul de monolitizare sau mortarul de poză, vor fi bine curăţate cu o perie de sârmă şi apoi spălate cu apă sub presiune sau suflate cu jet de aer. Verificarea montării elementelor şi încadrarea în toleranţe, se va face conform Anexei C a indicativului NE 012/2-2010 “Normativ pentru producerea și executarea lucrărilor din beton, beton armat și beton precomprimat – Partea 2: Executarea lucrărilor din beton”. La corectarea eventualelor defecte de montaj nu se vor folosi procedee care pot duce la deteriorarea elementelor. Grinzile şi plăcile prefabricate se vor monolitiza între ele conform detaliilor din proiect. La plăcile prefabricate pentru structuri mixte se vor monolitiza şi golurile din dreptul conectorilor, prevăzându-se armăturile din proiect necesare legării conectorilor de armăturile de rezistenţă ale plăcilor. Reţeta betonului de monolitizare se va stabili experimental pe bază de încercări. Pentru tensionarea, blocarea şi injectarea cablurilor prevăzute pentru precomprimarea

Revigorarea turismului în situl UNESCO Valea Viilor prin modernizarea drumului județean DJ 142G Copșa Mică – Motiș, km 0+000 – km 10+400

platelajelor la structurile mixte, se vor aplica prevederile din capitolul 9 ale indicativului NE 012/2 2010 și Codul de practică NE 013-2002. Abaterile limită de la dimensiunile elementelor prefabricate din beton armat se vor încadra în prevederile SR EN 13369:2013, STAS 7009 – 79 şi STAS 8600 – 79. Alte abateri limită decât cele referitoare la dimensiuni (lungimi, lăţime şi grosime placă) se vor încadra în prevederile indicativului NE 012/2-2010 “Normativ pentru producerea și executarea lucrărilor din beton, beton armat și beton precomprimat – Partea 2: Executarea lucrărilor din beton” si indicativului NE 013/2002 “Cod de practică pentru execuția elementelor prefabricate din beton, beton armat și beton precomprimat”.

9.1. RECEPŢIA LUCRĂRILOR 9.1.1.

ÎNCERCAREA LUCRĂRILOR

Antreprenorul are în întregime, în sarcina sa, cheltuielile de încercare a lucrărilor precizate în proiect sau prin standardele şi normativele în vigoare. Aceste încercări se execută în prezenţa Inginerului şi a Proiectantului.

9.2.

REFACEREA LUCRĂRILOR CU DEFECTE

În cazul când o parte, sau întreaga lucrare, nu corespunde prevederilor din proiect şi din Caietul de Sarcini, Antreprenorul este obligat să execute remedierile necesare. După recunoaşterea şi analiza defectelor, înaintea începerii lucrărilor de remediere Antreprenorul propune Inginerului programul de reparaţii spre aprobare. Pentru remedierile defectelor de natură să afecteze calitatea structurii, siguranţa şi durabilitatea în exploatare, Antreprenorul va proceda astfel: 

efectuarea releveului detaliat al defectelor;



evaluarea consecinţelor posibile pe termen scurt sau mai lung;



asigurarea unei expertize tehnice efectuată de către expert tehnic atestat, care va evalua situaţia şi va da soluţii de remediere;



întocmirea unei documentaţii de reparaţii, însoţită de toate justificările necesare.



montarea în lucrare a dispozitivelor de control necesare, eventual să asigure personal de execuţie; În funcţie de constatările şi de studiile efectuate, Inginerul poate să procedeze astfel:



să acorde viza documentaţiei de reparaţii, cu eventuale observaţii;



să prevadă demolarea unor părţi, sau a întregii lucrări şi refacerea lor pe cheltuiala Antreprenorului;

În cazul defectelor privind geometria lucrării, calitatea şi culoarea suprafeţelor, dar care nu afectează siguranţa şi capacitatea portantă a lucrării reparaţiile se pot efectua astfel: 

defectele minore se pot corecta prin degresare, spălare, rabotare sau rebetonare cu betoane speciale aderente;



în cazul defecţiunilor mai importante, Antreprenorul poate propune Inginerului un program de remediere, care va fi analizat şi aprobat ca atare, sau cu completările necesare.

La suprafeţele văzute cu parament fin este interzisă sclivisirea simplă. Atunci când totuşi se aplică, aceasta nu se va face decât cu aprobarea Inginerului. Fisurile deschise care pot compromite, atât aspectul cât şi durabilitatea structurii, vor fi tratate, respectând prevederile Normativului C 149-88, privind procedeele de reparare a elementelor din beton şi beton armat. Tratarea fisurilor se poate face şi cu materiale speciale, pe baza unei tehnologii avizate de către Inginer şi a instrucţiunilor specifice de aplicare ale materialelor respective.

Revigorarea turismului în situl UNESCO Valea Viilor prin modernizarea drumului județean DJ 142G Copșa Mică – Motiș, km 0+000 – km 10+400

La terminarea lucrărilor Antreprenorul va efectua o verificare a întregii lucrări şi va asigura degajarea tuturor spaţiilor (sprijiniri, susţineri, depozite, etc.) pentru a permite lucrul liber al structurii.

Revigorarea turismului în situl UNESCO Valea Viilor prin modernizarea drumului județean DJ 142G Copșa Mică – Motiș, km 0+000 – km 10+400

CAPITOLUL 10. SUPRASTRUCTURI DIN BETON PRECOMPRIMAT 10.1.

GENERALITATI

Scopul lucrărilor, pe care le acoperă acest Caiet de Sarcini, va consta din execuția și amplasarea elementelor din beton precomprimat, montarea completă, în suprastructura podurilor. Aceste lucrări se referă la elemente precomprimate, atât prin pretensionare, cât și prin posttensionare. Documente de referință: 1

2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13

Normativ pentru producerea și executarea lucrărilor din beton, beton armat și beton precomprimat – Partea 2: Executarea lucrărilor din beton. NE 013/2002 Cod de practică pentru execuția elementelor prefabricate din beton, beton armat și beton precomprimat. NE 012/1-2007 Cod de practică pentru executarea lucrărilor din beton, beton armat și beton precomprimat – Partea 1: Producerea betonului STAS 6657/2-89 Elemente prefabricate de beton, beton armat şi beton precomprimat. Reguli şi metode de verificare a calităţii. SR EN 13369:2013 Reguli comune pentru produse prefabricate de beton. STAS 7721 - 90 Tipare metalice pentru elemente prefabricate din beton, beton armat si beton precomprimat. Condiții tehnice de calitate. STAS 7384 - 85 Abateri geometrice și tolerante. Terminologie. STAS 7009 - 79 Construcții civile. Toleranțe și asamblări în construcții. Terminologie. C 56/2002 Normativ pentru controlul calității lucrărilor de construcții și a instalațiilor aferente. C 149 - 87 Instrucțiuni tehnice privind procedee de remediere a defectelor pentru elemente de beton și beton armat. C 16 - 84 Normativ pentru executarea lucrărilor pe timp friguros. Legea nr.10/2016 Legea privind calitatea în construcții. HGR 766 pentru aprobarea Anexa 5: Regulament privind agrementul tehnic pentru produse, unor regulamente privind procedee și echipamente noi în construcții. calitatea în construcții Anexa 7: Regulament privind certificarea de conformitate a calității produselor utilizate în construcții. NE 012/2-2010

Lista nu este limitativă.

Revigorarea turismului în situl UNESCO Valea Viilor prin modernizarea drumului județean DJ 142G Copșa Mică – Motiș, km 0+000 – km 10+400

10.2.

MATERIALE

Toate materialele vor fi în conformitate cu capitolele Armături, Betoane, Cofraje cu următoarele specificații: Materialul

Referința

Oțel beton

Capitolul Armături

Beton pentru structuri

Capitolul Betoane

Oțel pentru plăci de ancorare

NE 012/2-2010

Sârme de oțel

STAS 6482/4 - 80

Sârme de oțel și toroane

STAS 6482/1,2 – 73,80

10.2.1.

AGREGATE

Agregatele vor corespunde SR EN 12620:A1:2008 "Agregate naturale grele pentru betoane şi mortare cu lianţi minerali", şi "Cod de practică pentru executarea lucrărilor din beton, beton armat și beton precomprimat – Partea 1: Producerea betonului " indicativ NE 012/1-2007. Nisipul utilizat va proveni numai din cariere naturale. Nu se admite folosirea nisipului de concasaj. Pietrişul se va folosi pietriş de râu sau criblură, 8-16 şi 16-31 (22) mm, care se va înscrie în zona favorabilă a curbei granulometrice. În funcţie de clasa betonului, acesta se poate realiza din trei sau patru sorturi de agregate şi anume: nisip sorturile 0-4; 4-8; pietriş sorturile 8-16 şi 16-3; criblura sorturile 8-16 şi 16-22. Amestecul format din cele trei (sau patru sorturi) se va înscrie în zona favorabilă a curbelor granulometrice. Toate agregatele aprovizionate vor fi ciuruite, spălate şi sortate. Antreprenorul va lua măsurile necesare pe şantier pentru a se evita depuneri de praf pe agregate.

10.2.2.

CIMENT

Cimentul va corespunde SR EN 197-1:2011 "Ciment. Partea 1: Compoziție, specificații și criterii de conformitate ale cimenturilor uzuale". Cimentul se va aproviziona în cantități astfel determinate încât stocul rezultat să fie consumat în interiorul termenului de expirare precizat de producător. Nu se admite amestecarea cimenturilor diferite şi utilizarea acestor amestecuri.

Revigorarea turismului în situl UNESCO Valea Viilor prin modernizarea drumului județean DJ 142G Copșa Mică – Motiș, km 0+000 – km 10+400

Pentru fiecare clasă de ciment se va asigura o încăpere, un siloz sau un buncăr separat. Starea de conservare se va verifica periodic, conform prevederilor din " Cod de practică pentru executarea lucrărilor din beton, beton armat și beton precomprimat – Partea 1: Producerea betonului " – indicativ NE 012/1-2007 şi conform "Cod de practică pentru execuția elementelor prefabricate din beton, beton armat și beton precomprimat" – indicativ NE 013-2002.

10.2.3.

ARMĂTURI

Armăturile trebuie să respecte planurile de execuţie din proiect. Oţelul beton livrat pe şantier va fi însoţit de certificatele de calitate ale producătorului. Oţelurile utilizate Ia confecţionarea carcaselor de armătură trebuie să fie sudabile, garantat prin specificaţia tehnică şi conform ST 009-2011, SR EN 10080:2005, armăturile fiind verificate pe baza metodelor de încercare prevăzute în SR EN ISO 15630-1:2011. Antreprenorul va face verificarea caracteristicilor mecanice (rezistenţa Ia rupere, limita de curgere tehnică, alungirea relativă Ia rupere, numărul de îndoiri Ia care se rupe oţelul, etc.) în condiţiile precizate de indicativul NE 012/2-2010 "Normativ pentru producerea și executarea lucrărilor din beton, beton armat și beton precomprimat – Partea 2: Executarea lucrărilor din beton". Se vor utiliza, ca armături de rezistenţă cu factorul de profil fR corespunzător înaltei aderenţe (anexa C din SR EN 1992-1-1:2004) şi vor avea rezistenţa caracteristică de cel puțin 500MPa (3.2.2 (3) P NOTĂ din SR EN 1992-1-1: 2004/ NB:2008/ A91:2009). Sârma pentru beton precomprimat, barele, ansamblurile de ancorare şi toate componentele pentru sistemele de pretensionare, împreună cu utilajele specifice şi metodele de pretensionare vor fi certificate în conformitate cu legislaţia din România. Toate sârmele pentru beton precomprimat, armăturile, ansamblurile de ancorare aprovizionate pe şantier vor fi însemnate cu numărul lotului şi etichetate pentru identificare. Antreprenorul va deţine documentele de calitate pentru toate materialele folosite în lucrări. La pretensionarea grinzilor prefabricate se va folosi procedeul INCERC-prese cu gol central stipulat în NE 012/2:2010, pentru care nu este necesar agrement sau certificare sau alte procedee agrementate conform normelor. Domeniu de utilizare, dispozițiile constructive şi modul de fasonare al armăturilor vor corespunde prevederilor din "indicativul NE 012/2-2010 "Normativ pentru producerea și executarea lucrărilor din beton, beton armat și beton precomprimat – Partea 2: Executarea lucrărilor din beton". Înainte de fasonarea armăturilor, oţelul beton se curăţă de praf şi noroi, de eventualele urme de rugină sau ulei şi de alte impurităţi. De asemenea este interzisă montarea în amplasamentul definitive al barelor din oțel beton murdare de praf și/sau noroi, de eventualele urme de rugină sau ulei şi de alte impurităţi. Înlocuirea unor bare din proiect, de un anumit diametru cu bare de alt diametru, dar cu aceeaşi secţiune totală se va face numai cu acordul Proiectantului. La aprovizionarea, fasonarea şi montarea armăturilor se va ţine cont de prevederile din capitolul "Armături". Armăturile de oţel pretensionat respectă prevederile ST 009:2011, EN 10138-1,2 şi vor fi verificate pe baza metodelor de încercare prevăzute în SR EN ISO 15630-3:2011.

10.2.4. 10.2.4.1.

BETOANE ȘI PRODUSE DIN BETON Execuția tronsoanelor prefabricate în fabrici de prefabricate

1) Materialele utilizate Ia prepararea betoanelor vor respecta prevederile secțiunilor 4, 6 și 7 din NE 013/2002, SR EN 206:2014:2014 – "Beton. Specificație, performanță, producție și conformitate", SR 13510 – "Beton. Partea 1: Specificație, performanță, producție și conformitate. Document național de aplicare a SR EN 206:2014-1", NE

Revigorarea turismului în situl UNESCO Valea Viilor prin modernizarea drumului județean DJ 142G Copșa Mică – Motiș, km 0+000 – km 10+400

012/1-2007, Ia stabilirea compoziţiei betoanelor ţinându-se seama de combinaţia de clase de expunere Ia care vor fi expuse diferitele părţi ale elementelor prefabricate (grinzi, predale, etc.).

2) Prepararea şi transportul betoanelor în firma care produce prefabricatele va respecta prevederile secţiunii 9 din NE 013/2002; Ia turnarea, compactarea şi finisarea betonului se vor respecta prevederile secţiunii 12 din NE 013/2002; tratarea şi protecţia după turnarea betonului întărit Ia temperatura mediului ambiant vor respecta prevederile secţiunii 13 din NE 013/2002, iar pentru intervalul decofrare-livrare se vor respecta prevederile secţiunii 16 din NE 013/2002. 3) Canalele vor fi realizate prin intermediul tecilor metalice din tablă gofrată - Anexa E.1.2 din NE 012/2-2010, care vor fi amplasate cu precizie şi asigurate, pentru a nu se deplasa în timpul turnării betonului, prin intermediul stelajelor dispuse, în lungul canalului, Ia echidistanţa orizontală de maxim 1,00 m. După decofrare, tecile metalice vor fi extrase în fabrica care produce tronsoanele prefabricate. 4) Plăcile de repartiţie de sub ancoraje vor fi poziţionate conform detaliilor din planşele de execuţie, acordându-se în acelaşi timp o atenţie sporită Ia fixarea şi menţinerea în timpul turnării betonului Ia poziţia plăcii superioare a aparatului de reazem. 5) Tiparele, amplasarea şi legarea barelor de armare şi turnarea şi vibrarea betonului, se vor efectua, conform condiţiilor aplicabile ale documentelor de referinţă relevante, menţionate în acest Caiet de Sarcini, cu următoarele prevederi suplimentare: -

suportul de turnare va fi o platformă betonată, pe care cadrele şi plăcile de intrados să poată fi centrate, aliniate şi nivelate adecvat în acelaşi plan.

-

tiparele exterioare pentru elementele precomprimate vor fi din metal, altul decât aluminiul, etanşate şi proiectate adecvat pentru executarea elementelor, în limita toleranţelor specificate.

Revigorarea turismului în situl UNESCO Valea Viilor prin modernizarea drumului județean DJ 142G Copșa Mică – Motiș, km 0+000 – km 10+400

-

temperatura betonului nu va depăși +30°C Ia turnare. Tiparele şi armăturile vor fi răcite prin metode acceptabile, Ia o temperatură care să nu depăşească 30°C.

-

fabrica de prefabricate cu demonstrarea faptului că are mijloace de protecţie, pe timp friguros, poate, cu aprobarea Inginerului, să toarne elemente precomprimate Ia temperaturi atmosferice mai mici de 5°C. Nu se va turna beton Ia temperaturi ale betonului sub -5°C.

-

betonul pentru grinzi va fi turnat în minimum două straturi continue. Nu trebuie să treacă mai mult de 30 minute, Ia turnarea a două straturi consecutive. Grosimea primului strat pentru grinzi cu secțiune „I”,va fi astfel încât, stratul superior de beton să fie uşor, deasupra părţii superioare a racordului de fund. Procedeul de turnare va fi modificat, dacă faţă de lungimea grinzii şi condițiile de turnare, poate rezulta o întărire a betonului iniţial turnat, înainte de turnarea stratului următor, dacă turnarea se continuă pe toată lungimea grinzii.

6) Fiecare tronson trebuie să fie marcat cu data, producătorul şi numărul de identificare. Marcajul va fi încrustat pe element sau vopsit cu vopsea nelavabilă, iar locul de marcare va fi cel prevăzut de planşele de execuţie sau specificat de Inginer. 7) Controlul calităţii tronsoanelor prefabricate se va face în conformitate cu prevederile secţiunii 17 din NE 013/2002, recepţia tronsoanelor având loc în fabrica de prefabricate (înaintea transportării lor în amplasamentul podului) în prezenţa reprezentanţilor Antreprenorului general şi a Inginerului. Toate defectele sau degradările constatate Ia recepţie vor fi reparate/consolidate în fabrica de prefabricate pe baza unui proiect de reparare aprobat de Inginer, pe baza seriei de norme europene pentru controlul calității SR EN 1504-1...10. În cazul în care defectele sau degradările constatate exced prevederilor din normativele şi standardele în vigoare, Inginerul va solicita expertizarea tehnică a speţei în cauză, pe baza căreia se va întocmi un proiect de reparare/consolidare ce se va executa de producătorul tronsoanelor prefabricate în fabrică, înaintea transportului acestora în amplasament. 8) Toate tronsoanele grinzilor prefabricate reproiectate şi aprovizionate pe şantier trebuie să fie certificate de un organism de certificare autorizat, în conformitate cu reglementările romaneşti.

10.2.4.2.

Execuția continuării tronsoanelor prefabricate ale grinzilor, a antretoazelor și a plăcii de monolitizare

1) Compoziţia betonului proiectat se stabileşte, pe bază de încercări preliminare, conform " Cod de practică pentru executarea lucrărilor din beton, beton armat și beton precomprimat – Partea 1: Producerea betonului " NE 012/1-2007, folosindu-se materialele aprovizionate, stabilite şi verificate de către un laborator autorizat. La adoptarea reţetei Ia staţia de betoane, se va ţine seama de capacitatea şi tipul

Revigorarea turismului în situl UNESCO Valea Viilor prin modernizarea drumului județean DJ 142G Copșa Mică – Motiș, km 0+000 – km 10+400

betonierei, de umiditatea agregatelor, iar pe timp friguros se va ţine seama de temperatura materialelor componente şi a betonului. Betoanele se prepară în staţii de beton verificate şi atestate. Dozarea materialelor folosite pentru prepararea betoanelor se face în greutate. Folosirea plastifianţilor, antrenatorilor de aer, etc. se admite numai cu aprobarea Inginerului, ţinând cont de prevederile capitolului "Betoane" din prezentul Caiet de Sarcini. Umiditatea agregatelor se verifică zilnic, precum şi după fiecare schimbare de stare atmosferică; 2) Antreprenorul va răspunde de reţeta pentru beton, putând utiliza prevederile pentru alte reţete, care sunt elaborate, în conformitate cu următoarele condiţii suplimentare: -

reţeta betonului va fi supusă aprobării Inginerului, înainte de a începe orice lucrări de beton;

-

clasa betonului, tipul cimentului şi clasa lui, tasarea, gradul de gelivitate şi de impermeabilitate (unde este cazul), dozajul minim de ciment, raportul maxim apă/ciment, conţinutul maxim de clor, dimensiunea maximă a agregatului, aditivi;

-

agregatele grosiere vor fi clasificate ca agregate grele, provenind din roca compactă, nealterată de condiţiile atmosferice;

-

dacă se utilizează cimenturi cu adaosuri, cenuşa de termocentrală nu va depăşi 15 % din masa cimentului;

-

se vor aduna datele privitoare Ia cel puțin 15 şarje individuale, care vor fi prezentate Inginerului. Aceste date vor cuprinde următoarele:  rezultatele încercărilor Ia 28 de zile, compresiune şi întindere prin încovoiere;  raportul apă/ciment;  conţinutul de aer oclus (situat între 2,0% şi 6,0% inclusiv) şi de aer antrenat;  conţinutul de ciment şi de cenuşă de termocentrală.  cantităţile de agregate fine, agregate grosiere şi nisip şi pietriş.

3) Nu va fi efectuată nici o schimbare în nici o compoziţie de reţetă aprobată, în timpul execuţiei lucrărilor; 4) În timpul turnării, prin verificarea tasării prevăzute în planşele de execuţie, trebuie să se asigure că betonul va umple complet formele în care este turnat, pătrunzând în toate colţurile şi nelăsând locuri goale; 5) Timpul cumulat măsurat din momentul preparării (temperatura înainte de turnare cuprinsă între 5-30°C), transportului, turnării şi compactării betonului nu va depăşi timpul de începere a prizei betonului menţionat în tabelul 13 din NE 012/2:2010. Betonul adus

Revigorarea turismului în situl UNESCO Valea Viilor prin modernizarea drumului județean DJ 142G Copșa Mică – Motiș, km 0+000 – km 10+400

în vederea turnării nu trebuie să se prezinte cu aspect neomogen. Dacă betonul are aspect neomogen acesta va fi amestecat mecanic până Ia omogenizare; 6) În perioada dintre preparare şi turnare, se interzice adăugarea de apă în beton. La turnarea betonului trebuie respectate regulile din NE 012/1-2007 şi NE 012/2-2010. Jgheaburile şi autocamioanele de transport beton, etc. vor trebui păstrate curate şi spălate după fiecare întrerupere de lucru; 7) La compactarea betonului se vor folosi mijloace mecanice de compactare, vibratoare de cofraj şi vibratoare de adâncime, iar în timpul compactării betonului proaspăt, se va avea grijă să nu se producă deplasări sau degradări ale armăturilor şi cofrajelor; 8) După turnare, betoanele vor fi protejate împotriva pierderii apei şi tratate un număr de zile în funcţie de combinaţia de clase de expunere stabilită de Proiectant, durata tratării betonului, în funcţie şi de temperatura mediului exterior, fiind indicate în tabelele 14,15 şi 16 din NE 012/2-2010; 9) Cel puțin 10 ore din momentul începerii prizei betonului, pentru temperaturi ale mediului exterior sub +5°C, se vor lua măsuri de protecţie şi încălzire a betonului turnat asigurându-se prin încălzire a întregii mase a betonului cel puțin +5°C. Pentru măsurarea numărului de zile care permit atingerea rezistenţei betonului Ia 28 de zile se vor lua în considerare numai zilele în care temperatura a fost de cel puțin +5°C, neluându-se în considerare zilele cu temperaturi sub +5°C; 10) Termenele de decofrare vor respecta prevederile secţiunii 11.7 din NE 012/2:2010; 11) În condica de betoane a şantierului vor fi centralizate toate betoanele care se toarnă pe şantier şi se prepară în staţii centralizate sau în cantităţi foarte mici pe şantier, în betoniere cu cădere Iiberă; 12) Montarea elementelor prefabricate, va fi condusă de un Inginer specializat în acest domeniu şi supravegheată permanent de maiştrii cu experienţă dobândită în lucrări similare. Operaţia de montaj trebuie să fie precedată de lucrări pregătitoare specifice operaţiei respective şi care depinde de Ia caz Ia caz, de tipul elementului care se montează, sau de modul de alcătuire a structurii. Pentru montarea tronsoanelor prefabricate pe standurile de continuizare/ tensionare se vor folosi macarale care să asigure montajul în condiţii de securitate; 13) La depozitare, elementele vor fi susţinute în întregime pe toată lăţimea lor, pe traverse de minimum 100 mm lăţime. În timpul transportului, capetele grinzilor „I” nu vor depăşi suporţii din mijlocul de transport, cu o lungime mai mare decât înălţimea grinzilor. În timpul depozitării, suporţii vor fi menţinuţi, pentru păstrarea poziţiei elementelor, Ia nivel, fără răsuciri. Proptirea elementelor în depozit, va fi efectuată numai cu aprobarea Inginerului. Dacă se admite aceasta, suporţii tuturor elementelor trebuie să se afle în aceleaşi planuri verticale;

Revigorarea turismului în situl UNESCO Valea Viilor prin modernizarea drumului județean DJ 142G Copșa Mică – Motiș, km 0+000 – km 10+400

14) Îmbinările definitive dintre tronsoane trebuie să fie executate în cel mai scurt timp posibil de Ia montajul elementelor componente ce alcătuiesc grinda. Înainte de montare trebuie realizate următoarele: -

verificarea suprafeţelor aferente rostului umed (respectarea dimensiunilor şi a formei);

-

prelucrarea corespunzătoare prin buceardare a feţele elementelor care urmează a veni în contact cu betonul de monolitizare sau mortarul de poză (curăţate cu o perie de sârmă şi apoi spălate cu apă sub presiune sau suflate cu jet de aer);

-

trasarea de detaliu pentru poziţia de aşezare, cu repere atât pe zonele de aşezare cât şi pe elementele care se montează;

-

poziţia şi forma corespunzătoare a armăturilor sau ale altor piese care intră în îmbinare;

-

verificarea cotelor de nivel, a suprafeţelor de aşezare pe care se montează elementele;

-

pregătirea mijloacelor provizorii de asigurare a stabilităţii elementului montat până Ia realizarea îmbinării definitive, dacă este cazul.

15) Verificarea montării elementelor şi încadrarea în toleranţe, se va face conform NE 013/2002, SR EN 13369 şi SR EN 15050. La corectarea eventualelor defecte de montaj nu se vor folosi procedee care pot duce Ia deteriorarea elementelor; 16) Grinzile prefabricate, antretoazele monolite şi plăcile de monolitizare se vor monolitiza între ele conform detaliilor din proiect. Înaintea montării armăturii şi a turnării plăcii de suprabetonare, feţele plăcii grinzii prefabricate vor fi prelucrate obligatoriu prin buceardare şi se vor respecta condiţiile de reluare a betonării corespunzătoare unui rost de lucru, vezi secţiunea 11.5.3 b) din NE 012/2:2010 şi condiţiile prealabile şi condiţiile necesare Ia punerea în lucru a betonului, vezi 11.6 din NE 012/2:2010. 17) Reţeta betonului ce se va turna în rosturile umede se va stabili experimental pe bază de încercări în laboratorul şantierului şi va fi transmisă spre aprobare Inginerului. Clasa de rezistenţă a betonului din rosturile umede va fi superioară cu o clasă rezistenţei betonului din tronsoanele prefabricate. 18) Pentru tensionarea, blocarea şi injectarea cablurilor prevăzute pentru precomprimarea grinzilor prefabricate şi/sau a antretoazelor, se va utiliza procedeul de precomprimare tip INCERC, procedeu pentru care nu este necesar un alt document tehnic pentru utilizare, a se vedea prevederile din NE 012/2-2010 "Normativ pentru producerea și executarea lucrărilor din beton, beton armat și beton precomprimat – Partea 2: Executarea lucrărilor din beton" și Anexa E din același normativ, pe baza programului de tensionare (forţa de tensionare, alungirea reală, coeficienţii de frecare reali), aprobat de către Proiectant cu prilejul tensionării fasciculelor primelor grinzi.

Revigorarea turismului în situl UNESCO Valea Viilor prin modernizarea drumului județean DJ 142G Copșa Mică – Motiș, km 0+000 – km 10+400

Ancorajele şi blocajele pentru pretensionarea elementelor vor fi cele corespunzătoare procedeului de precomprimare tip INCERC, în conformitate cu prevederile tabelului E1.1 şi fig. E.1.4 din NE 012/2:2010. Plăcile de fixare ale blocajelor de pretensionare vor fi astfel amplasate încât să nu aibă loc alunecări ulterioare ale armăturilor. Componentele blocajelor vor fi curate şi verificate după fiecare utilizare şi unse dacă este necesar. Toate armăturile vor fi ferite de contaminare cu praf, ulei, vopsea, parafină sau alte materiale străine sau corozive, care pot împiedica legătura dintre armătură şi beton. Nu este permisă utilizarea de armături pentru pretensionare cu răsuciri, îndoituri, ciupituri sau alte defecte. Un strat uşor de rugină, trebuie îndepărtat şi armăturile pot fi utilizate dacă suprafaţa lor nu rezultă cu deteriorări. Armăturile pretensionate vor fi protejate împotriva temperaturilor excesive, produse de echipamente de sudură, flacără, scântei. Nu se vor utiliza armături din mai multe surse, într-o singură operaţie de pretensionare. Antreprenorul va prevedea toate utilajele şi dispozitivele necesare pentru execuţia şi pretensionarea elementelor de beton. Pretensionarea va fi efectuată cu utilaje de tensionare aprobate. Pompele hidraulice vor fi dotate cu manometre de presiune, de mare precizie. Toate manometrele, celulele de încărcare, dinamometrele şi alte dispozitive pentru măsurarea forţelor de pretensionare vor avea clasă de mas 1,6. Clasa manometrelor va fi maxim 1. Combinaţia presă şi manometru, va fi calibrată de un laborator autorizat. Antreprenorul va deţine documente de calibrare. Forţa totală, determinată din alungirea Ia pretensionare va fi verificată, comparându-se cu cea indicată de manometru, în cadrul unei toleranţe de maxim 3% din forţa totală necesară pentru atingerea alungirii proiectate. Calibrarea se va repeta Ia intervale de maximum un an şi după fiecare reparare şi revizie generală. În timpul pretensionării, dacă se observă că vreo presă sau manometru dă rezultate eronate sau dacă presiunea şi alungirea măsurată, indică diferenţe de forţe, poate fi cerută recalibrarea, dacă Inginerul consideră că este necesar. Antreprenorul va asigura toate mijloacele de măsurare precisă a alungirii cablelor, în limita a 1,5 mm. Alungirile până Ia terminarea operaţiunilor de pretensionare vor fi în limita a 5% din cea specificată în planşele de execuţie şi corectată odată cu aprobarea programului de tensionare. Nu se vor executa pretensionări Ia temperaturi situate sub +5°C. Procesul tehnologic de pretensionare va respecta prevederile din NE 012/2-2010, cap 12, pentru fiecare cablu tensionat întocmindu-se fişa de pretensionare în conformitate cu secţiunea E.2.2 din NE 012-2:2010. Grinzile prefabricate şi antretoazele precomprimate cu armătura postîntinsă vor fi tensionate astfel încât, întinderea aplicată şi alungirea cablelor să poată fi măsurate, permanent. Operaţiile de tensionare vor fi realizate sub conducerea unui Inginer atestat în precomprimări, echipa de tensionare fiind condusă permanent de un operator atestat în precomprimări, operator care înregistrează datele primare (presiuni, alungiri, lunecări), în vederea întocmirii fişelor de tensionare. Pierderile din frecare, scurtările elastice şi setul de ancorare, vor fi incluse în calculul

Revigorarea turismului în situl UNESCO Valea Viilor prin modernizarea drumului județean DJ 142G Copșa Mică – Motiș, km 0+000 – km 10+400

pentru alungirea prescrisă a cablurilor. În caz de diferenţe între citirea manometrelor şi tensiunea indicată de Ia alungirea fasciculului, va fi luată în consideraţie determinarea tensiunii de Ia alungirea fasciculului. Încărcarea betonului nu se va face, până când betonul nu atinge rezistenţa Ia compresiune corespunzătoare vârstei de 28 de zile sau cea cerută de Proiectant prin detaliile de execuție. Cablurile vor fi tensionate în ordinea precizată în planşele procesului de execuţie a tensionării, astfel încât să se producă cele mai mici excentricităţi ale încărcării. În timpul tensionării suporţii de rezemare de sub capetele grinzilor vor permite deplasarea Iiberă pe orizontală a grinzii în timpul tensionării, pentru a nu induce eforturi suplimentare în grindă şi pentru a se putea atinge contrasăgeata proiectată: a) Pot fi acceptate defecţiuni, ruperi ale sârmelor, nu mai mult de una din orice fascicul. Alungirile înregistrate, în aceste cazuri, vor fi de asemenea în conformitate cu cele adoptate prin programul de tensionare; b) Protejarea cablurilor postîntinse se va realizează prin injectarea unui amestec de injectare din pastă de ciment, amestec de injectare care trebuie să îndeplinească condiţia de fluiditate, sedimentare şi de rezistenţă, în conformitate cu secţiunea 12.3 din NE 012/2:2010. Pentru fiecare canal injectat se va întocmi o fişă de injectare conform modelului prezentat Ia E.2.3 din NE 012/2:2010; c) Canalele pentru armăturile pretensionate postîntinse vor fi necăptuşite, conform indicaţiilor din proiect. Teaca cu care se vor realiza canalele în care se vor introduce cablurile vor respecta, pentru procedeul INCERC, prevederile E.1.2 din NE 012/2:2010. Pentru canalele pentru precomprimarea antretoazelor tecile din tablă gofrată vor fi extrase în maxim 3 zile de Ia turnarea betonului în acestea. Canalele vor fi curăţate temeinic, înainte de injectare. Canalele de injectare vor fi închise după forţarea aerului să iasă din teci, pusă în evidenţă prin curgerea constantă a pastei de ciment, de consistenţă adecvată, împinsă de o pompă, Ia presiunea de cel puțin 345 kPa, menţinută, pentru un timp suficient de lung, pentru a se asigura umplerea completă a golurilor din teci; d) Protecţia ancorajelor grinzilor şi antretoazelor se va face cu betoane cu aceeaşi clasă ca cea utilizată în rosturile umede de continuizare ale tronsoanelor prefabricate; e) Abaterile limită de Ia dimensiunile tronsoanelor grinzilor prefabricate se vor încadra în prevederile din NE 013/2002 și SR EN 13369:2013 “Reguli comune pentru produse prefabricate de beton". Se va întocmi proces verbal de recepţie calitativă Ia terminarea lucrărilor, în conformitate cu formularele din sistemul de calitate certificat al Antreprenorului; f)

Grinzile tensionate, injectate şi cu ancorajele protejate nu vor fi deplasate de pe suporţii lor, cel puțin 24 de ore de Ia injectare.

g) Grinzile prefabricate din zonele de depozitare vor fi inspectate şi aprobate de Inginer, înainte de a fi aduse Ia locul de includere în lucrare. Acele elemente care necesită

Revigorarea turismului în situl UNESCO Valea Viilor prin modernizarea drumului județean DJ 142G Copșa Mică – Motiș, km 0+000 – km 10+400

reparaţii minore vor fi identificate de Inginer, cu marcarea precisă a zonelor care necesită reparaţii. Grinzile care prezintă mici defecte vor fi înregistrate într-o minută, incluzând datele de identificare a elementului, descrierea defectului, mărimea zonei cu defect şi lucrările de remediere recomandate. Această minută va fi verificată articol cu articol atunci când elementele reparate, conform indicaţiilor scrise ale Proiectantului, sunt supuse aprobării Inginerului. Grinzile prefabricate respinse de Inginer, fără posibilitatea de a fi reparate, ca să fie acceptate de Consultant, vor fi marcate cu semne distinctive de către Inginer utilizând vopsea acrilică de culoare diferită de cea utilizată de furnizor pentru marcarea de identificare a elementului. Aceste elemente refuzate vor fi îndepărtate în zone separate, pentru materiale respinse, în vederea îndepărtării definitive a lor din şantier, cât de repede e posibil, de către Antreprenor. Zonele cu materiale respinse vor fi împrejmuite şi semnalate corespunzător. h) Montarea grinzilor prefabricate pe aparatele de reazem se va face cu tehnologia de montare adoptată şi aprobată de Proiectant, în conformitate cu prevederile din planşele de execuţie. Săgeata grinzilor, măsurată în comparație cu grinda adiacentă, aflată în poziţia ei finală, nu va fi mai mare de 1 mm pe 1m de deschidere şi în nici un caz, mai mare de 25 mm. Deplasarea şi depozitarea elementelor de beton precomprimat va fi efectuată cu elementele în poziţie corectă şi cu puncte de susţinere situate aproximativ Ia aceleaşi poziții prevăzute pentru poziţia finală a elementelor în structură. Elementele nu vor fi transportate sau ridicate, până când betonul lor nu atinge rezistenţa Ia compresiune, prevăzută în planşele de execuţie. La aşezarea grinzilor prefabricate pe aparatele de reazem de pe infrastructura podului, pile culei, se va urmări poziţionarea corectă conform proiectului, atât în ce priveşte asigurarea amplasamentului, cât şi a lungimii de rezemare şi a contactului cu suprafeţele de rezemare. Elementele vor fi eliberate din dispozitivul de prindere numai după realizarea corectă a rezemării. Până Ia solidarizarea definitivă a grinzilor prefabricate cu antretoazele, colțurile de cadru şi placa de suprabetonare, este obligatorie a se asigura echilibrul stabil al tuturor grinzilor montate, prin înjuguirea lor. Îmbinările definitive trebuie să fie executate în cel mai scurt timp posibil de Ia montaj. Înainte de montare trebuie realizate următoarele: -

verificarea suprafeţelor care vin în contact şi a celor care intră în îmbinare; (respectarea dimensiunilor şi a formei);

-

prelucrarea corespunzătoare a feţele elementelor care urmează a veni în contact cu betonul de monolitizare sau mortarul de poză (curăţate cu o perie de sârmă şi apoi spălate cu apă sub presiune sau suflate cu jet de aer);

-

trasarea de detaliu pentru poziţia de aşezare, cu repere atât pe zonele de aşezare cât şi pe elementele care se montează;

Revigorarea turismului în situl UNESCO Valea Viilor prin modernizarea drumului județean DJ 142G Copșa Mică – Motiș, km 0+000 – km 10+400

-

poziţia şi forma corespunzătoare a armăturilor sau ale altor piese care intră în îmbinare;

-

verificarea cotei de nivel a suprafeţelor de aşezare pe care se montează elementele;

-

pregătirea mijloacelor provizorii de asigurare a stabilităţii elementului montat până Ia realizarea îmbinării definitive, dacă este cazul.

-

verificarea montării elementelor şi încadrarea în toleranţe, se va face conform anexei C "Clase de toleranţe pentru lucrări în construcţii" din "Codul de practică pentru executarea lucrărilor din beton, beton armat şi beton precomprimat. Partea 2 Executarea lucrărilor din beton".

La corectarea eventualelor defecte de montaj nu se vor folosi procedee care pot duce Ia deteriorarea elementelor. Grinzile şi plăcile prefabricate se vor monolitiza între ele conform detaliilor din proiect. La plăcile prefabricate pentru structuri mixte se vor monolitiza şi golurile din dreptul conectorilor, prevăzându-se armăturile din proiect necesare legării conectorilor de armăturile de rezistenţă ale plăcilor. Antreprenorul va întocmi procedura tehnică de execuţie şi planul de încercări de calitate şi încercări pe care le va transmite spre aprobare Inginerului. Abaterile limită de Ia dimensiunile elementelor prefabricate din beton armat se vor încadra în prevederile SR EN 13369:2013, STAS 7009-79 şi STAS 8600-79. Alte abateri limită decât cele referitoare Ia dimensiuni (lungimi/lăţime şi grosime placă) se vor încadra în prevederile "Codului de practică pentru executarea lucrărilor din beton, beton armat şi beton precomprimat. Partea 2: Executarea lucrărilor din beton" şi "Codului de practică pentru executarea lucrărilor din beton/beton armat şi beton precomprimat" – indicativ NE 013/2002.

10.2.5.

LUCRĂRI DIN BETON

Antreprenorul va răspunde de rețeta pentru beton, putând utiliza prevederile pentru alte rețete, care sunt elaborate, în conformitate cu , cu următoarele condiții suplimentare:

(a) Rețeta betonului va fi supusă aprobării Inginerului, cu 4 săptămâni, înainte de a începe orice lucrări de beton.

(b) Clasa betonului va fi cea indicată în planșele de execuție și va consta din ciment Portland, potrivit indicațiilor din planșe, agregate, aditiv antrenor de aer și apă. Betonul, de asemenea, poate conține cenușă de termocentrală și aditivi de tipuri aprobate.

(c) Conținutul minim de ciment va fi de 350 kg/m³. (d) Agregatele grosiere vor fi clasificate ca agregate grele, provenind din rocă compactă, nealterată de condițiile atmosferice.

Revigorarea turismului în situl UNESCO Valea Viilor prin modernizarea drumului județean DJ 142G Copșa Mică – Motiș, km 0+000 – km 10+400

(e) Cenușa de termocentrală nu va depăși 15 % din masa cimentului. (f) Se vor aduna datele privitoare la cel puțin 15 șarje individuale, care vor fi prezentate Inginerului. Aceste date vor cuprinde următoarele: (1) Rezultatele încercărilor la 28 de zile, compresiune și întindere prin încovoiere. (2) Raportul apă / ciment. (3) Conținutul de aer oclus ( situat între 2,0 % și 6,0 % inclusiv). (4) Conținutul de ciment și de cenușă de termocentrală. (5) Cantitățile de agregate fine, agregate grosiere, nisip și pietriș.

Nu va fi efectuată nici o schimbare în nici o compoziţie de reţetă aprobată, în timpul execuţiei lucrărilor, fără permisiunea dată, în prealabil de Inginer. Protejarea toroanelor, care se post-tensionează, va fi mortar de etanșare, tuburi (teci) metalice semi-rigide, cu diametru interior, cu cel puţin 10 mm mai larg, decât barele, cablurile, toroanele, pe care le protejează şi vor fi prevăzute ştuţuri de intrare şi ieşire a mortarului/pastei de injectare, potrivit indicaţiilor din planşele de execuţie. Tuburile metalice vor îndeplini condiţiile din NE 012/1-2007, Cap 3. Materialul pentru injectarea toroanelor în elemente post-tensionate trebuie să îndeplinească condiţiile din NE 012/1-2007, Cap 8. Materialele pentru betonul de ciment, proporţiile componenţilor, aerul antrenat, amestecarea, lucrabilitatea prin tasare şi transportul betonului trebuie să fie, în conformitate cu Subsecţiunea 503, cu excepția celor precizate în această subsecţiune. Betonul pentru elementele precomprimate va fi, în conformitate cu toate condiţiile din Codul de practică pentru betoane NE 012/1-2007.

10.2.6.

CERTIFICAREA

Sârma, toroanele, barele, ansamblurile de ancorare şi toate componentele pentru sistemele de pretensionare, împreună cu utilajele specifice şi metodele de pretensionare vor fi certificate de autoritatea Română, pentru utilizare pe teritoriul României. Toate sârmele, toroanele, barele, ansamblurile de ancorare aprovizionate pe şantier vor fi însemnate cu numărul lotului şi etichetate pentru identificare. Antreprenorul va da trei copii de pe buletinele de determinări de certificare, de fabrică, privitor la analizele chimice şi rezultatele determinărilor fizice, ale materialelor aprovizionate. Antreprenorul, de asemenea, va da trei copii de certificare a curbei de încercare la întindere, reprezentativă pentru întregul lot, care urmează să fie utilizat. Antreprenorul răspunde de certificarea şi aprobarea tuturor sistemelor de pretensionare, înainte de începerea lucrărilor.

Revigorarea turismului în situl UNESCO Valea Viilor prin modernizarea drumului județean DJ 142G Copșa Mică – Motiș, km 0+000 – km 10+400

10.3. 10.3.1.

UTILAJE PRETENSIONAREA

Antreprenorul va prevedea toate utilajele şi dispozitivele necesare pentru execuţia şi pretensionarea elementelor de beton. Pretensionarea va fi efectuată cu utilaje de tensionare aprobate. Dacă sunt utilizate instalații hidraulice, ele vor fi dotate cu manometre de presiune, de mare precizie. Toate manometrele, celulele de încărcare, dinamometrele şi alte dispozitive pentru măsurarea forţelor de pretensionare vor avea precizia de măsurare în limita toleranţei de 2%. Combinaţia presă si manometru, acestea vor fi calibrate de un laborator de încercări, având aprobarea Inginerului. Antreprenorul va prezenta grafic certificat sau tabelul de calibrare. Forţa totală, determinată din alungirea la pretensionare va fi verificată, comparându-se cu cea indicată de manometru, în cadrul unei toleranţe de 5% din încărcarea totală necesară pentru atingerea alungirii proiectate. Dacă se utilizează alte tipuri de instalații de pretensionare, Antreprenorul va asigura inele de probă sau alte dispozitive calibrate de un laborator de încercări, având aprobarea Inginerului, pentru a demonstra că forţele de pretensionare pot fi determinate cu precizie. Calibrarea se va repeta la intervale de maximum un an şi după fiecare reparare şi revizie generală. În timpul pretensionării, dacă se observă că vreo presă sau manometru dă rezultate eronate sau dacă presiunea şi alungirea măsurate, indică diferenţe de forţe, poate fi cerută recalibrarea, dacă Inginerul consideră că este necesar. Antreprenorul va asigura toate mijloacele de măsurare precisă a alungirii toroanelor, în limita a 1,5 mm în manometre. Alungirea până la terminarea operațiunilor de pretensionare va fi în limita a 5 % din cea specificată. Nu se vor executa pretensionări la temperaturi situate sub -1ºC.

10.3.2.

ANCORAJELE

Ancorajele şi blocajele pentru pretensionarea elementelor vor fi proiectate adecvat pentru a rezista forţelor de pretensionare şi pentru a menţine tensiunea în toate cablurile, oricărui element, până când betonul este turnat şi atinge rezistenţa specificată pentru transfer.

10.3.3.

PRESA DE ÎNCERCARE A BETONULUI

Presa pentru determinarea pe şantier a rezistenţei la compresiune a betonului trebuie să fie verificată metrologic de autoritatea Română pentru utilizarea pe teritoriul României, presa de încercare poate fi de orice tip, mecanic sau hidraulic, cu putere de acțiune capabilă de încercarea tiparelor, până la rupere şi să se încadreze în toleranţele şi corecțiile specificate în certificatul tehnic eliberat de Biroul Român de Certificare pentru materiale, utilaje şi tehnologii utilizate în activitatea de construcţii. Aproximativ ultima jumătate de încărcare, va fi aplicată, în rate de 8 ... 21 MPa/minut. Antreprenorul va asigura un număr suficient de tipare, pentru încercarea la compresiune. Antreprenorul va asigura personalul necesar pentru curăţirea şi pregătirea tiparelor, în vederea reutilizării lor. Antreprenorul va asigura, aşa cum cere Inginerul, unul sau mai mulți tehnicieni, care să asiste pe Inginer la încercarea betonului şi confecționarea epruvetelor , în timpul turnării betonului.

10.3.4.

LABORATORUL DE ȘANTIER

Va fi asigurat un laborator de şantier autorizat. Nu se prevăd plăţi directe pentru laborator.

10.4. 10.4.1.

METODE DE EXECUȚIE PLANȘELE DE EXECUȚIE ÎN POLIGON

Planşele de execuţie în poligon, cu tipul, dimensiunile, numărul şi locul armăturilor, canalele de protecţie, metoda şi fazele, ţinând cont de pierderile de tensiune, detaliile de ancorare şi detaliile pentru blocaje, procedeul de ancorare, vor fi prezentate Inginerului pentru aprobare. Metoda de pretensionare va fi opțională pentru Antreprenor, prevăzută după o metodă specifică aprobată, iar forţa de pretensionare totală şi centrul de greutate al armăturilor vor fi menţinute,

Revigorarea turismului în situl UNESCO Valea Viilor prin modernizarea drumului județean DJ 142G Copșa Mică – Motiș, km 0+000 – km 10+400

potrivit indicaţiilor din planşele de execuţie. Antreprenorul va supune aprobării Inginerului, procedura de execuţie detaliată pentru metoda de execuţie, înainte de orice operaţiuni de posttensionare. Planşele de execuţie în poligon vor intabula calculele de proiect şi vor prezenta forţa totală de pretensionare, dimensiunile şi spaţiile pentru toate armaturile şi rezistenţa la compresiune a betonului pentru transfer şi finală proiectată. Nu se va efectua nici un control, până când inspectorul de specialitate nu a primit o copie după planşele de execuţie. Înainte de a executa planşele de atelier, Contractorul va supune, în scris, aprobării Inginerului, sudurile de prindere în locul legării barelor de armătură ale elementelor precomprimate. Dacă Inginerul aprobă, locul sudurilor de prindere a barelor de armare, va fi prezentat în planşele de atelier, supuse spre aprobare. Nu se admit încălziri sau sudări, în apropierea ancorajelor, blocajelor de pretensionare a elementelor.

10.4.2.

TIPARE ȘI COFRAJE

Tiparele si cofrajele, amplasarea şi legarea barelor de armare, turnarea şi vibrarea betonului, se vor efectua, conform condiţiilor aplicabile ale documentelor de referinţă relevante, menţionate în acest Caiet de Sarcini, cu următoarele prevederi suplimentare:

a) cIamele, bolţurile şi orice alte dispozitive de prindere a pereţilor etanşi la cofraje, Inserțiile şi golurile trebuie făcute astfel încât să poată fi îndepărtate sau eliberate, înainte de aplicarea aburirii; a) suportul de turnare va fi o platformă betonată, pe care cadrele şi plăcile de intrados să poată fi centrate, aliniate şi nivelate adecvat, în acelaşi plan; b) tiparele exterioare pentru elementele precomprimate vor fi din metal, altul decât aluminiul, etanşate şi proiectate adecvat pentru executarea elementelor, în limita toleranţelor specificate; c) temperatura betonului nu va depăşi +32°C la turnare. Tiparele şi armăturile vor fi răcite prin metode acceptabile, la o temperatură care să nu depăşească 32ºC; d) fabrica de prefabricate cu demonstrarea faptului ca are mijloace de protecţie, pe timp friguros, poate, cu aprobarea Inginerului, să toarne elemente precomprimate la temperaturi atmosferice mai mici de 5°C. Nu se va turna beton la temperaturi ale betonului sub 15° C; e) betonul pentru grinzi va fi turnat în minimum două straturi continue. Nu trebuie să treacă mai mult de 30 minute, la turnarea a două straturi consecutive. Grosimea primului strat pentru grinzi cu secțiune „I“, va fi astfel încât, stratul superior de beton să fie uşor, deasupra părţii superioare a racordului de fund. Procedeul de turnare va fi modificat, dacă faţă de lungimea grinzii şi condiţiile de turnare, poate rezulta o întărire a betonului iniţial turnat, înainte de turnarea stratului următor, dacă turnarea se continuă pe toată lungimea grinzii. 10.4.3.

ARMĂTURA DE PRETENSIONARE

Armătura de pretensionare pentru elemente de beton cu pretensionare şi tecile metalice la elementele de beton cu post-tensionare vor fi amplasate cu precizie şi asigurate, pentru a nu se deplasa în timpul turnării betonului. Plăcile de fixare ale blocajelor de pretensionare vor fi astfel încât să nu aibă loc alunecări ulterioare ale armăturilor. Componentele blocajelor vor fi curate şi verificate după fiecare utilizare şi unse dacă este necesar. Toate armăturile vor fi ferite de contaminare cu praf, ulei, vopsea, parafină, alte materiale străine sau corozive, care pot împiedica legătura dintre armătură şi beton. Nu este permisă utilizarea de armături pentru pretensionare cu răsuciri, îndoituri, ciupituri sau alte defecte. Un strat uşor de rugină, trebuie îndepărtat şi armăturile pot fi utilizate dacă suprafaţa lor nu rezultă cu deteriorări. Armăturile pretensionate vor fi protejate împotriva temperaturilor excesive, produse de echipamente de sudură, flacără, scântei. Nu se vor utiliza armături din mai multe surse, într-o singură operaţiune de pretensionare.

Revigorarea turismului în situl UNESCO Valea Viilor prin modernizarea drumului județean DJ 142G Copșa Mică – Motiș, km 0+000 – km 10+400

10.4.4.

ÎNNĂDIREA ARMĂTURILOR DE PRETENSIONARE

Se admite o singură înnădire de armătura pe bucată, dacă înnădirea se situează în afara elementului pretensionat. Pentru o singură pretensionare de armatură, nu sunt restricţii pentru numărul de armături de pe pat, care să fie înnădite. Dacă se efectuează mai multe pretensionări, fie toate armăturile vor fi înnădite, fie nu mai mult de 10% din ele. Armăturile înnădite trebuie să fie similare, privitor la caracteristicile fizice, pentru aceeaşi sursă. Armături tensionate anterior, pot fi reutilizate, după un anumit timp, când se prevede că ele îndeplinesc toate condiţiile din acest Caiet de Sarcini.

10.4.5.

DEFECȚIUNI ALE SÂRMELOR

Pot fi acceptate defecţiuni, ruperi ale sârmelor, nu mai mult de una din orice fascicul, iar aria de întrerupere de sârme nu va depăşi 2% din aria totală a toroanelor. Alungirile înregistrate, în aceste cazuri vor fi de asemenea în conformitate cu cele specificate.

10.4.6.

CONDIȚIILE DE TENSIONARE

Contractorul va avea un tehnician specializat în utilizarea sistemului de pretensionare pentru a conduce lucrările de pretensionare.

10.4.7.

ALUNGIREA

Antreprenorul răspunde de calculaţia alungirilor necesare. EI va supune aprobării Inginerului, calculaţia prezentată în două exemplare. Lungimea armăturii utilizată în calculaţia alungirii va fi lungimea de-a lungul traiectoriei dintre blocaje şi punctul de referinţă de ancorare a ei. În calculaţia alungirilor vor fi incluse şi pierderea de tensiune datorită alunecării armăturii în ancoraj, întreruperi şi deplasări ale ancorajelor.

10.4.8.

ELEMENTE PRE-TENSIONATE

Armătura pretensionată va fi în conformitate cu STAS 6482/4 – 80 – “Sârme de oţel şi produse din sârmă pentru beton precomprimat. Toroane”. Elementele pretensionate se toarnă în baterii de câteva elemente. Intervalul de timp dintre turnarea betonului în primul şi ultimul element, dintr-o serie nu va depăşi 4 zile, dacă nu permite Inginerul, altfel. Dacă temperatura în timpul pretensionării, este astfel încât să necesite corecţii, pentru compensarea modificărilor de forţă de tensionare, toate elementele din serii vor fi turnate continuu. Tensiunea din armături va fi determinată la alungirea din momentul turnării betonului şi se va situa, în limita a 5% din cea specificată. Forţa pentru fiecare armătură, va fi cea prevăzută în planşele de execuţie. Pretensionarea va fi efectuată cu metode de tensionare de armătură singulară sau în grup. Fiecare armătură va fi adusă la o tensiune iniţială uniformă. Tensiunea iniţială a fiecărei armături va fi măsurată cu precizie, cu ajutorul unui dinamometru sau alt mijloc aprobat. Tensiunea iniţială va fi de 200 N sau de 2 % din cea cerută, oricând aceasta este mai mare. Acelaşi ancoraj utilizat pentru tensionarea unei singure armături, poate fi utilizat pentru tensionarea iniţială, dacă este prevăzut cu un sistem de manometru corespunzător, pentru măsurarea tensiunii iniţiale. Nu se va începe măsurarea alungirii, până când tensionarea iniţială nu a fost terminată. Armăturile tensionate în grup vor avea aceiaşi tensiune iniţială, vor fi din aceiaşi sursă şi având acelaşi modul de elasticitate. Ancorajele vor fi ţinute pe poziție, în tipare prin știftul de fixare, proiectat prin tipare. Ancorajele vor fi menţinute, până la ridicarea grinzii şi apoi reamplasarea lor. Pot fi utilizate metode alternative, dacă se prevede obţinerea unor rezultate acceptabile. Ancorajele vor avea o forţa 40 kN în betonul cu rezistenţă de 21 MPa.

10.4.9.

ELEMENTE POST-TENSIONATE

Elemente post-tensionate vor fi tensionate astfel încât, întinderea aplicată şi alungirea toroanelor să poată fie măsurată, permanent. Antreprenorul va asigura pentru Inginer un

Revigorarea turismului în situl UNESCO Valea Viilor prin modernizarea drumului județean DJ 142G Copșa Mică – Motiș, km 0+000 – km 10+400

înregistrator certificat, pentru presiune şi elongaţie. Pierderile din frecare, din teci, scurtările elastice şi setul de ancorare, vor fi incluse în calculaţia pentru alungirea prescrisă a toroanelor. În caz de diferenţe între citirea manometrelor şi tensiunea indicată de la alungirea fascicolului, va fi luată în consideraţie determinarea tensiunii de la alungirea fascicolului. Încărcarea betonului nu se va face, până când betonul nu atinge rezistenţa la compresiune din plan. Toroanele vor fi întinse în etape, cât să se producă cele mai mici excentricităţi ale încărcării. Toroanele de post-tensionare vor fi introduse în tecile metalice, iar după tensionare vor fi fixate cu pastă de ciment sub presiune, injectată între toroane şi teci. Tecile vor fi curăţite temeinic, înainte de injectare. Canalele de injectare vor fi închise după forţarea aerului să iasă din teci, pusă în evidentă prin curgerea constantă a pastei de ciment, de consistenţă adecvată, împinsă de o pompă, la presiunea de cel puțin 345 kPa, menţinută, pentru un timp suficient de lung, pentru a se asigura umplerea completă a golurilor din teci. Elementele post-tensionate nu vor fi deplasate de pe suporţii lor, cel puțin 24 de ore de la injectare.

10.4.10.

RELAXAREA TOROANELOR

Toroanele nu vor fi relaxate, până când betonul nu a atins rezistenţa la compresiune necesară, prevăzută în planşe. Rezistenţa la compresiune va fi determinată prin încercarea de epruvete cilindrice, confecţionate din betonul turnat şi păstrate în aceleaşi condiţii, cu ale elementelor de beton. Toroanele vor fi tăiate sau relaxate într-o succesiune, cât excentricităţile de încărcare să fie minore. Dacă se utilizează aburul, pentru întărirea elementelor, relaxarea toroanelor va fi efectuată, cât elementele mai sunt încă calde. Tiparele, dispozitivele de fixare şi orice accesorii, care pot împiedica mişcarea elementelor vor fi îndepărtate sau eliberate, înainte de relaxarea toroanelor. Ordinea de relaxare pentru ancoraje şi toroane va fi indicată în planşe. Relaxarea va fi în concordanţă cu planşele de atelier, aprobate.

10.4.11.

PĂSTRAREA

Elementele de beton precomprimat vor fi păstrate permanent, umede, până la terminarea perioadei de protecţie. Păstrarea va fi realizată prin acoperire cu pânză de sac, rogojini, menţinute umede. Poate fi utilizată orice alte metode de păstrare umedă a elementelor de beton, ale cărei detalii au fost supuse aprobării Inginerului. Cât de repede s-a întărit betonul, suficient pentru a nu fi deteriorată suprafaţa sau să rezulte deformări, elementul va fi protejat prin aplicare de pânză de sac sau rogojini pe suprafaţa expusă. Protejarea va continua, până când betonul va atinge rezistenţa la compresiune, prevăzută în planşele de execuţie. Betonul nu va fi expus la temperaturi coborâte, de înghețare, până când nu s-a întărit complet.

Revigorarea turismului în situl UNESCO Valea Viilor prin modernizarea drumului județean DJ 142G Copșa Mică – Motiș, km 0+000 – km 10+400

10.4.12.

PROTEJAREA PRIN ABURIRE

Înainte de aplicarea protecţiei prin aburire se va lăsa o perioadă de preîntărire de 4 ore. Atunci când temperatura ambiantă este mai mică de 100ºC aburirea se va aplica şi în perioada de preîntărire, dar numai într-o rată suficientă pentru a păstra aerul din jurul elementului de beton la o temperatură situată intre 10ºC si 20ºC. După perioada de preîntărire, aburirea se va aplica la o temperatură care să nu crească temperatura aerului înconjurător cu mai mult de 20°C pe oră. Temperatura maximă de aburire nu va depăşi 70ºC, iar diferenţa de temperatură în diferite zone ale elementului nu va depăşi 15ºC în nici un moment. Fluctuaţia de temperatură adiacentă elementului, pe perioada de protecţie, nu va varia pentru nici un loc cu mai mult 15ºC. Antreprenorul va asigura şi amplasa, potrivit dispoziției Inginerului, minimum două termometre portabile cu înregistrare, pentru determinarea magnitudunei şi gradului de uniformitate a temperaturii în interiorul protecţiei. Sistemul de înregistrare a temperaturilor trebuie să fie capabil de a înregistra automat temperatura, pe întreaga perioadă de protecţie. Înregistratorul de temperaturi trebuie să arate temperatura în fiecare loc, la intervale de maximum 15 minute şi să aibă un domeniu de măsurare de cca -2.0 000 95ºC. Sistemul de înregistrare a temperaturilor trebuie să fie precis, cu precizie de ± 3ºC. Aburul se va aplica prin tuburi cu perforații la intervale potrivite, de-a lungul fiecărei părţi sau cu alte dispuneri aprobate. Jetul de abur nu se va proiecta direct pe elementul de beton, tipare sau epruvete de probă. Se va prevedea recirculaţia efectivă a aburului în jurul tuturor părţilor elementului. Aburul trebuie să fie dens tot timpul. Dacă se observă deshidratarea betonului sau uscări ale pânzei de sac amplasate iniţial pe beton, se vor amplasa duze de umezire la partea superioară a elementului sau alte metode aprobate pentru suplimentarea umezirii în timpul perioadei de aburire. Protecția prin aburire se va continua până când betonul atinge rezistenţa la compresiune proiectată, prevăzută în planşele de execuţie. După terminarea perioadei de aburire, temperatura în interiorul camerei de protecţie se va reduce în rate de maximum 2°C pe oră, până se ajunge la o temperatură cu 2°C peste temperatura aerului în care va fi scos elementul.

10.4.13.

ÎNDEPĂRTAREA TIPARELOR

Tiparele nu vor fi îndepărtate de pe elementele de beton precomprimat mai devreme de 12 ore după turnare. Apoi, după ajungerea la tensiunea de relaxare a armăturii, tiparele pot fi îndepărtate, fără a mai necesita întârzieri. Dacă este necesară îndepărtarea tiparelor, înainte ca betonul să atingă rezistenţa cerută, care să-i permită elementului să fie deplasat sau supus tensionării, atunci numai o zonă minimă din protecţia betonului va putea fi îndepărtată, oricând acest lucru este necesar. După îndepărtarea tiparelor, se va completa la loc protecţia. Dacă temperatura aerului înconjurător se situează la -1°C, nu se va îndepărta nici o parte de protecţie, până când betonul nu atinge rezistenţa necesară la transfer. Tiparele epruvetelor de probă vor fi îndepărtate, în acelaşi timp cu cele ale elementelor.

10.4.14.

MANIPULAREA

Deplasarea şi depozitarea elementelor de beton precomprimat va fi efectuată cu elementele în poziţie corectă şi cu puncte de susţinere situate aproximativ la aceleaşi poziții prevăzute pentru poziţia finală a elementelor în structură. Elementele nu vor fi transportate sau ridicate, până când betonul nu atinge rezistenţa la compresiune, prevăzută în planşele de execuţie. La depozitare, elementele vor fi susţinute în întregime pe toată lăţimea lor, pe traverse de minimum 100 mm lăţime. În timpul transportului, capetele grinzilor I nu vor depăşi suporţii din mijlocul de transport, cu o lungime mai mare decât înălţimea grinzilor. Alte grinzi nu vor depăşi suporţii, cu o lungime mai mare de 1½ înălţime de grindă. În timpul depozitării, suporţii vor fi menţinuţi, pentru păstrarea poziţiei elementelor, la nivel, fără răsuciri. Proptirea elementelor în depozit, va fi efectuată numai cu aprobarea Inginerului. Dacă se admite aceasta, suporţii tuturor elementelor trebuie să se afle în aceleaşi planuri verticale şi vor avea grosime adecvată pentru a preveni deteriorarea datorită dispozitivelor de ridicare.

Revigorarea turismului în situl UNESCO Valea Viilor prin modernizarea drumului județean DJ 142G Copșa Mică – Motiș, km 0+000 – km 10+400

10.4.15.

FINISAREA SUPRAFEȚELOR, GRINZI “I”

Finisarea suprafeţelor va începe imediat după îndepărtarea tiparelor. Vor fi îndepărtate bavurile şi proeminenţele iregulare. Cavităţile rămase de la tăierea legăturilor tiparelor, golurile, petele şi orice defecte de pe feţele neexpuse, vor fi curăţite temeinic, saturate cu apă si plombate cu un mortar aprobat. Reparaţiile de suprafaţă vor fi protejate corespunzător. Se va face excepție, privitor la crăpături de orice fel în elementele post-tensionate, care vor fi umplute după terminarea tensionărilor. Inginerul va stabili felul, tipul şi extinderea crăpăturilor şi a defectelor de suprafaţă care pot fi tolerate. Repararea lor va fi permisă cu un mortar aprobat. Alte materiale de plombare posibile din comerţ pot fi utilizate numai cu aprobarea Inginerului. Partea de sus a elementelor va fi striată transversal la adâncime de cca. 6 mm cu o perie de sârmă, perie dură sau alte metode aprobate. O bandă de 75 mm lăţime la fiecare capăt şi la ¼ puncte transversal tălpii superioare a elementelor vor fi finisate neted, la înălţimea precisă a tălpii superioare. Nu se vor lăsa prelingeri de lapte de ciment pe suprafaţa betonului. După îndepărtarea dispozitivelor de fixare, golurile vor fi astupate. Dacă nu este dată metoda de obturare a golurilor, în planşele de atelier, atunci o metodă propusă, în scris, va fi aprobată de Inginer. Oţelul de armare expus va fi curăţat de beton, înainte de livrarea elementelor. Porţiunile de grinzi care urmează să fie înglobate în diafragme (noduri de cadru) pe suporţi, vor fi curăţate prin sablare cu nisip sau alte metode aprobate, pentru a asigura legătura dintre grindă şi diafragmă (nod de cadru). Se vor utiliza mijloace mecanice de îndoire, fără încălzire, a toroanelor pe grinzi.

10.4.16.

FINISAREA SUPRAFEȚELOR, GRINZI “T”

Finisarea suprafeţelor se va efectua, în conformitate cu condiţiile menţionate mai sus. Suprafaţa superioară a elementelor va fi striată transversal la o adâncime de cca. 3 mm. Se va finisa neted suprafaţa, la înălţimea precisă a tălpii superioare, pe o zonă de 150 mm la fiecare capăt şi la ¼ puncte din grindă, centrate pe fiecare suport. Prelingerile de lapte de ciment vor fi îndepărtate prin sablare, jet de apă sau alte metode aprobate. După îndepărtarea dispozitivelor de fixare, golurile vor fi astupate. Dacă nu este dată metoda de obturare a golurilor, în planşele de atelier, atunci o metodă propusă, în scris, va fi aprobată de Inginer. Oţelul de armare expus va fi curăţat de beton, înainte de livrarea elementelor. Porţiunile de grinzi care urmează să fie înglobate în diafragme (noduri de cadru) pe suporţi, vor fi curăţate prin sablare cu nisip sau alte metode aprobate, pentru a asigura legătura dintre grindă şi diafragmă (nod de cadru). Se vor utiliza mijloace mecanice de îndoire, fără încălzire, a toroanelor pe grinzi.

10.4.17.

FINISAREA SUPRAFEȚELOR, PLĂCILE DE PLATFORMĂ

Suprafaţa superioară a plăcilor va fi striată pentru a facilita legătura cu betonul de suprabetonare. Striaţiile vor fi perpendiculare pe cablurile de pretensionare din plăci şi vor fi de cca. 3 mm înălţime.

10.4.18.

MARCAREA

Fiecare element de beton precomprimat trebuie să fie marcat cu data, producătorul şi numărul de identificare. Marcajul va fi încrustat pe element sau vopsit cu vopsea nelavabilă, iar locul de marcare va fi cel prevăzut de planşele de execuţie sau specificat de Inginer.

10.4.19.

MONTAREA

Montarea va fi în conformitate cu planşele de execuţie. Săgeata grinzilor, măsurată în comparaţie cu grinda adiacentă, aflată în poziţia ei finală, nu va fi mai mare de 1 mm pe 1 m de deschidere şi în nici un caz, mai mare de 25 mm.

10.5. 10.5.1.

CONTROLUL CALITĂȚII PENTRU RECEPȚIE TOLERANȚE

Dacă nu este prevăzut diferit, în planşele de execuţie, toleranţele dimensionale vor fi cele indicate

Revigorarea turismului în situl UNESCO Valea Viilor prin modernizarea drumului județean DJ 142G Copșa Mică – Motiș, km 0+000 – km 10+400

în Tabelele I, II sau III. Tabelul I – Toleranțele dimensionale. Grinzi I și alte diverse elemente precomprimate Lungimea grinzii Lățime (Tălpi, Inimi și Filete) Înălțime (Tălpi, Inimi și Filete) Înălțime (Totală) Linia orizontală (Deviația de la linia dreaptă paralelă cu axul elementului) Reazem (Deviația de la reazemul proiectat, în 7 zile de la relaxare) Etrieri (Proiecția pe grindă, deasupra) Etrieri (Spații longitudinale) Poziția toroanelor Poziția punctelor de deflexiune pentru toroane Poziția dispozitivelor de ridicare Adaosuri laterale (Centru la centru sau centru - capăt) Inserții inele (Centru la centru sau centru - capăt) Inserții de dale drenante

Capete de grindă expuse (Deviația de la pătrat sau oblicitatea proiectată) Plăci de rezemare (Centru la centru) Plăci de rezemare (Centru pana la capăt) Poziția golurilor de diafragmă

1 mm pe m de lungime de grindă, dar nu mai mult de 18 mm 9 mm, -6 mm 6 mm +12 mm, -6 mm 12 mm max., la lungimi de 12 m 18 mm max., la lungimi de 12 … 18 m 25 mm max., la lungimi de 18 m sau mai mult 12 mm, la lungimi de 24 m 25 mm, la lungimi mai mari de 24 m 18 mm 20 mm 6 mm de la centrul de greutate al grupului de toroane sau toroane individuale 150 mm, longitudinal 150 mm, longitudinal 12 mm 50 mm orizontal, cu excepția că trebuie să fie cel puțin 75 mm de la capătul grinzii, dar în cadrul blocajului, 25 mm vertical 12 mm de la poziția proiectată; Inginerul poate aproba poziții la 150 mm față de proiect, iar la Inserții multiple pentru un singur dren, trebuie să fie în limita a 12 mm de la linia verticala 6 mm orizontal, 10 mm vertical pe picior de înălțime de grindă 1 mm pe m de lungime de grinda, dar de maximum 18 mm 12 mm 38 mm pentru linia de centru a grupului 12 mm în cadrul grupului

Notă: Gurile de scurgere, blocurile și golurile vor fi amplasate, cât de aproape posibil de poziția proiectată, după ce armătura și toroanele au fost amplasate in poziția adecvată. Tabelul II – Toleranțele dimensionale. Grinzi T Lungimea grinzii

1 mm pe m de lungime de grindă, dar nu mai mult de 12 mm

Înălțime (Totală) Grosimea Tălpilor și a suporților Linia orizontală (Deviația de la linia dreaptă paralelă cu axul elementului)

6 mm 3 mm 6mm max., la lungimi de 12 m 9,5 mm max., la lungimi de 12 … 18 m 12 mm max., la lungimi de 18 m sau mai mult

Revigorarea turismului în situl UNESCO Valea Viilor prin modernizarea drumului județean DJ 142G Copșa Mică – Motiș, km 0+000 – km 10+400

Reazem (Deviația de la reazemul proiectat, în 7 zile de la relaxare) Etrieri (Proiecția pe grindă, deasupra) Etrieri (Spații longitudinale) Poziția toroanelor

Proiecția toroanelor Toleranța Diagonală Poziția punctelor de deflexiune pentru toroane Poziția dispozitivelor de ridicare Adaosuri laterale (Centru la centru sau centru capăt) Inserții inele (Centru la centru sau centru - capăt)

Capete de grindă expuse (Deviația de la pătrat sau oblicitatea proiectată) Plăci de rezemare (Centru la centru) Plăci de rezemare (Centru pana la capăt) La distanța de la centrul suportului până la marginea exterioară superioară a inelului La distanța între suporți, centru la centru La distanța între capătul suportului și marginea exterioară superioară a inelului Poziția golurilor de diafragmă

12 mm, la lungimi de 24 m 25 mm, la lungimi mai mari de 24 m 18 mm 20 mm 3mm de la centrul de greutate al grupului de toroane sau toroane individuale 25 mm 6 mm 150 mm, longitudinal 150 mm, longitudinal 12 mm 50 mm orizontal, 75 mm sau mai mult de la capătul grinzii și în carcasa de armătură îndoită, 25 mm vertical 6 mm orizontal, 10 mm vertical pe picior de înălțime de grindă 1 mm pe m de lungime de grindă, dar de maxim 18 mm 12 mm 3 mm 3 mm 6 mm 38 mm pentru linia de centru a golurilor 12 mm in cadrul grupului

Revigorarea turismului în situl UNESCO Valea Viilor prin modernizarea drumului județean DJ 142G Copșa Mică – Motiș, km 0+000 – km 10+400

Tabelul III – Toleranțele dimensionale. Plăci de platformă Lungime Lățime Înălțime Etrieri (Proiecția pe grindă, deasupra) Etrieri (Spații longitudinale) Poziția toroanelor

Proiecția toroanelor Toleranța Diagonală

3 mm, -12 mm 6 mm + 3 mm 6 mm 20 mm 3 mm de la centrul de greutate al grupului de toroane sau toroane individuale 25 mm 6 mm

Notă: Deformaţia maximă admisă a unui colţ în afara planului celorlalte trei, va fi de 5 mm/m pe distanța în metri de la cel mai apropiat colţ adiacent. Curbarea sau săgeata, concavă sau convexă, a oricărei părţi de suprafaţă plană nu va depăşi lungimea curburii în mm împărţită la 360, cu un maxim de 19 mm. Diferenţele de curbură sau săgeată între elemente adiacente ale aceluiaşi proiect vor fi de maxim 6 mm. Marginea rosturilor dintre plăci vor fi ștemuite, pentru a preveni scurgerea excesivă de pastă între plăci. Gurile de scurgere, blocurile şi golurile vor fi amplasate, cât de aproape posibil de poziţia proiectată, după ce armătura şi toroanele au fost amplasate în poziţia adecvată. 10.5.2. CONTROLUL CALITĂȚII ELEMENTELOR PRETURNATE/ PRETENSIONATE Toate elementele de beton preturnate/ pretensionate aprovizionate pe şantier trebuie să fie certificate calitativ, în conformitate cu reglementările româneşti. Elementele din zonele de depozitare vor fi inspectate şi aprobate de Inginer, înainte de a fi aduse la locul de includere în lucrare. Acele elemente care necesită reparaţii minore vor fi identificate de Inginer, cu marcarea precisă a zonelor care necesită reparaţii. Elementele cu mici defecte vor fi înregistrate într-o minută, incluzând datele de identificare a elementului, descrierea defectului, mărimea zonei cu defect şi lucrările de remediere, recomandate. Această minută va fi verificată, articol cu articol, atunci când elementele reparate sunt supuse aprobării Inginerului. Cheltuielile pentru toate reparaţiile nu vor fi acoperite, cu plăți suplimentare, din partea Inginerului. Elementele respinse de Inginer, fără posibilitatea de a fi reparate, ca să fie acceptate de Inginer, vor fi marcate cu semne distinctive, de către Inginer, utilizând vopsea acrilică de culoare diferită de cea utilizată de furnizor pentru marcarea de identificare a elementului. Aceste elemente refuzate vor fi îndepărtate în zone separate, pentru materiale respinse, în vederea îndepărtării

Revigorarea turismului în situl UNESCO Valea Viilor prin modernizarea drumului județean DJ 142G Copșa Mică – Motiș, km 0+000 – km 10+400

definitive a lor din şantier, cât de repede e posibil, de către Antreprenor. Zonele cu materiale respinse va fi împrejmuită şi semnalată, conform aprobării Inginerului.

CONTROLUL CALITĂȚII ASAMBLĂRII ELEMENTELOR

10.5.3.

Elementele de beton preturnate/pretensionate vor fi asamblate la dimensiunile, formele şi cotele, prevăzute în planşele de execuţie. Toate golurile utilizate pentru manipulare şi poziționarea elementelor vor fi umplute cu mortar expansiv. Toate rosturile vor fi terminate, potrivit prevederilor din planşe şi din prezentul Caiet de Sarcini. Se va completa o minută de acceptare la terminarea lucrărilor, în conformitate cu formularele aprobate, de asigurare a calităţii, privitor la montarea elementelor, înainte de a se trece la lucrările de turnare pe loc a betoanelor.

REFACEREA LUCRĂRILOR CU DEFECTE

10.5.4.

În cazul când o parte, sau întreaga lucrare, nu corespunde prevederilor din proiect şi din Caietul de Sarcini, Antreprenorul este obligat să execute remedierile necesare. După recunoaşterea şi analiza defectelor, înaintea începerii lucrărilor de remediere Antreprenorul propune Inginerului spre aprobare procedura tehnică de execuţie şi planul de control calitate şi încercări. Pentru remedierile defectelor de natură să afecteze calitatea structurii, siguranţa şi durabilitatea în exploatare Antreprenorul va proceda astfel:     

efectuarea releveului detaliat al defectelor; evaluarea consecinţelor posibile pe termen scurt sau mai lung; asigurarea unei expertize tehnice efectuată de către expert tehnic atestat care va evalua situaţia şi va da soluţii de remediere; întocmirea unei documentaţii de reparaţii, însoţită de toate justificările necesare; montarea în lucrare a dispozitivelor de control necesare eventual să asigure personal de execuţie.

În funcţie de constatările şi de studiile efectuate, Inginerul poate să procedeze astfel:  

să acorde viza documentaţiei de reparaţii, cu eventuale observaţii; să prevadă demolarea unor părți, sau a întregii lucrări şi refacerea lor pe cheltuiala Antreprenorului.

În cazul defectelor privind geometria lucrării, calitatea şi culoarea suprafeţelor, dar care nu afectează siguranţa şi capacitatea portantă a lucrării reparaţiile se pot efectua astfel: 

defectele minore se pot corecta prin degresare, spălare, rabotare sau rebetonare cu betoane speciale aderente;



în cazul defecţiunilor mai importante, Antreprenorul poate propune Inginerului un program de remediere, care va fi analizat şi aprobat ca atare, sau cu completările necesare.

La suprafeţele văzute cu parament fin este interzisă sclivisirea simplă. Atunci când totuşi se aplică, aceasta nu se va face decât cu aprobarea Inginerului. Fisurile deschise care pot compromite, atât aspectul cât şi durabilitatea structurii, vor fi tratate, respectând prevederile SR EN 1504-3,5,8,9 şi 10 produse şi sisteme pentru protecţia şi repararea structurilor de beton, pe baza unei tehnologii avizate de către Inginer şi a instrucţiunilor specifice de aplicare ale materialelor respective. La terminarea lucrărilor Antreprenorul va efectua o verificare a întregii lucrări şi va asigura degajarea tuturor spaţiilor (sprijiniri, susţineri, depozite, etc.) pentru a permite lucrul liber al structurii.

Revigorarea turismului în situl UNESCO Valea Viilor prin modernizarea drumului județean DJ 142G Copșa Mică – Motiș, km 0+000 – km 10+400

CAPITOLUL 13. APARATE DE REAZEM. DISPOZITIVE ANTISEISMICE 13.1.

APARATE DE REAZEM

Aparatele de reazem sunt dispozitivele de legătură dintre pile şi culei, pe de o parte - şi tablier, pe de altă parte, destinate transmiterii sarcinilor de la suprastructură la infrastructură şi care permit deformaţiile inerente din temperatură, contracţie şi curgere lentă ale tablierului.

13.1.1.

DOCUMENTE DE REFERINTA

1. Recomandările producătorului 2. STAS 10167-83 3. 4. 5. 6. 7. 8. 9.

Poduri de sosea si cale ferata. Aparate de reazem elastomerice armate SR EN 1337- 1,2,3,4,... 11 Aparate de reazem pentru structuri CD 63-2000 Norme departamentale pentru proiectare şi folosirea aparatelor de reazem elastomerice pentru poduri de şosea şi cale ferată. Legea 10/2016 Legea referitoare Ia calitatea in construcții SR EN 10025-1:2005 Produse laminate Ia cald din oţeluri pentru construcții. Condiţii tehnice generale de livrare. SR ISO 188:2011 Cauciuc vulcanizat sau termoplastic. Încercările de îmbătrânire accelerată şi rezistenţa Ia căldură SR ISO 815:2003+A1:1995:2005 Cauciuc vulcanizat sau termoplastic. Determinarea deformării remanente după compresiune Ia temperaturi ambiante, ridicate sau scăzute. Toate standardele si normele in vigoare menționate mai departe acest caiet de sarcini

Lista nu este limitativa.

13.2.

MATERIALE

După materialul din care sunt executate, aparatele de reazem sunt: 

metalice;



din elastomeri (neopren), armate cu plăci metalice;



combinate (metal, elastomeri şi teflon) “tip oală”.

Materialele care intră în compunerea aparatelor de reazem metalice, vor satisface condiţiile de calitate minime prevăzute în SR EN 10025-1:2005.

Revigorarea turismului în situl UNESCO Valea Viilor prin modernizarea drumului județean DJ 142G Copșa Mică – Motiș, km 0+000 – km 10+400

Materialele care intră în compunerea aparatelor de reazem din elastomeri, fretate, vor satisface condiţiile prevăzute în STAS 10167 - 83. Din punct de vedere al gradelor de libertate introduse în structură, aparatele de reazem se clasifică astfel: • mobile după două direcţii; • mobile după o direcţie; • fixe; • deformabile(din neopren). Fiecare tip în parte este diferenţiat după reacţiunea maximă pe care o poate prelua şi după capacitatea de asigurare a deplasării tablierului de suprastructură. Aparatele de reazem din elastomeri pot fi folosite ca: • reazeme mobile pe două direcţii; • reazeme mobile pe o direcţie; • reazeme fixe. La aşezarea aparatelor de reazem din elastomeri se va acorda o atenţie deosebită pentru obținerea paralelismului între intradosul grinzii şi suprafaţa de rezemare. Aparatele de reazem se execută pe baza detaliilor de execuţie elaborate de proiectant. Antreprenorul poate propune şi alte tipuri de aparate de reazem decât cele prevăzute în documentaţie. Adoptarea altor tipuri de aparate de reazem se face numai cu aprobarea Inginerului. Aparatele de reazem propuse de antreprenor vor fi însoţite de certificate de calitate şi de agrementul tehnic emis de M.L.P.T.L. Montarea aparatelor de reazem se face conform detaliilor din proiect. In cazul in care, montarea aparatelor de reazeme din elastomeri si / combinate se efectuează la alta temperatura decât cea prevăzuta in proiect, este necesara repoziţionarea lor. Repoziţionarea se va executa la temperatura structurii, prevăzută în Project. Operaţia de repoziţionare a aparatului de reazeme se va efectua obligatoriu înainte de montarea dispozitivelor pentru acoperirea rosturilor de dilatație.

13.3.

DISPOZITIVELE ANTISEISMICE

Dispozitivele antiseismice au rolul de a prelua sarcinile suplimentare induse de seism la nivelul aparatelor de reazem, pe direcţiile pe care acestea nu au capacitate de rezistenţă. Din punct de vedere constructiv, dispozitivele antiseismice pot fi înglobate în aparatul de reazem sau pot fi dispozitive independente poziţionate în afara aparatului de reazem propriu-zis. Modul de alcătuire şi locul de amplasare al acestora sunt conform detaliilor de execuție din proiect. Intre părțile laterale ale bulbului grinzilor prefabricate din beton precomprimat si dispozitivele Antiseismice din beton armat se vor amplasa elemente elastice de amortizare. În cazul adoptării altor tipuri de dispozitive se va obţine aprobarea Inginerului şi proiectantului iar costurile suplimentare necesare pentru adaptarea la structură vor fi suportate de către Antreprenor.

Revigorarea turismului în situl UNESCO Valea Viilor prin modernizarea drumului județean DJ 142G Copșa Mică – Motiș, km 0+000 – km 10+400

CAPITOLUL 14. HIDROIZOLATII SI ROSTURI DE DILATATIE 14.1.

HIDROIZOLAŢII

14.1.1.

GENERALITĂŢI

Prezentul capitol tratează condiţiile tehnice generale ce trebuie îndeplinite la realizarea hidroizolaților pentru lucrările de poduri. Hidroizolaţiile au ca scop: • împiedicarea pătrunderii apei la structura de rezistenţă; • colectarea apelor ce se infiltrează prin îmbrăcăminte şi dirijarea lor spre gurile de scurgere; La lucrările de artă, hidroizolaţiile sunt alcătuite în general din: • şapa (sau stratul suport) care se execută în câmp continuu şi se racordează la marginea elementului care este hidroizolat la gurile de scurgere şi la dispozitivele etanşe de acoperire a rosturilor de dilataţie; • stratul de amorsare a hidroizolaţiei; • stratul de lipire; • stratul de bază (hidroizolaţia propriu-zisă); • stratul de protecţie a hidroizolaţiei; Funcţionalităţile unor straturi pot fi comasate în diferite soluţii ale firmelor specializate în hidroizolaţii. Hidroizolaţiile propriu-zise pot fi alcătuite din: • amestec lichid cu întărire rapidă; • membrană hidroizolatoare; • soluţie de bitum Tehnologia de aplicare poate fi: • prin pulverizare; • prin lipire la cald a membranelor cu soluţii pe bază de bitum; • prin lipire la rece cu soluţii pe bază de răşini sintetice; • prin aplicarea de membrane autoaderente; • prin lipire cu flacără a membranelor; • prin spoire; In toate variantele tehnologice trebuie să se asigure condiţiile fizico - mecanice. Termenul de “şapă hidroizolatoare” utilizat în continuare, include toate straturile componente şi anume: stratul suport, amorsa, stratul hidroizolator de bază şi stratul de protecţie.

14.1.2.

DOCUMENTE DE REFERINTA

1. Manualul de aplicare publicat de către producătorul membranei 2. Normativ AND 577/2002 Normativ privind execuția și controlul calității hidroizolației la noduri 3. Legea nr.10/2016

Legea referitoare la calitatea in construcții

4. Toate standardele si normele in vigoare menționate mai departe de acest caiet de sarcini. Lista nu este limitativa.

Revigorarea turismului în situl UNESCO Valea Viilor prin modernizarea drumului județean DJ 142G Copșa Mică – Motiș, km 0+000 – km 10+400

14.1.3.

CARACTERISTICI TEHNICE

Şapa hidroizolatoare trebuie să aibă termenul de garanţie de minimum 10 ani de exploatare normală a podului, pasajului sau viaductului. Pe durata acestei perioade, firma care garantează şapa hidroizolatoare, trebuie să asigure din efort propriu repararea sau înlocuirea acesteia şi remedierea degradărilor cauzate de infiltraţiile de apă la structura de rezistenţă, respectiv refacerea căii pe zona de intervenţie. Materialele incluse în elementele şapei hidroizolatoare trebuie să fie imputrescibile şi să fie pasive chimic. Şapa hidroizolatoare trebuie să poată fi aplicată şi la poduri în exploatare, la care lucrările să se execute pe o jumătate a căii, iar pe cealaltă jumătate să se desfăşoare circulaţia normală, asigurându-se continuizarea şapei, cu păstrarea caracteristicilor tehnice. Şapa hidroizolatoare trebuie să reziste la circulaţia de mică viteză a utilajelor de transport şi aşternere a straturilor îmbrăcăminţilor asfaltice pe pod. Şapa hidroizolatoare trebuie să asigure adezivitatea îmbrăcăminţii din asfalt la stratul său superior. Stratul hidroizolator de bază trebuie să satisfacă următoarele caracteristici fizico – mecanice conform SR 137-95: • forţa de rupere:

> 800 N/5 cm

• alungirea la rupere:

min. 40%

• rezistenţa la perforare statică • clasa de rezistenţă L 4 neperforată:

min 250 N pe bilă 10 mm

• adezivitatea la tracţiune (aderenţa la suport):

min. 0,5 N/mm2

• flexibilitate la rece pe un dorn

fără fisuri la -10C

30 m m :

• permeabilitate la apă 72h, la 100 mm coloană de apă:

0

• temperatura minimă la care membrana este stabilă:

120C

• temperatura asfaltului turnat în îmbrăcăminte, la care membrana trebuie să reziste, fără diminuarea caracteristicilor fizico-mecanice:

180C

• rezistenţa la sfâşiere: longitudinală

> 200N

transversală

> 200N

• domeniul de temperatură de exploatare -20C 70C

curentă este: • intervalul de temperatură a mediului în care se aplică şapa hidroizolatoare:

+5 +30C

Stratul superior al şapei hidroizolatoare, va fi compatibil chimic cu componentele din alcătuirea asfaltului îmbrăcăminţii rutiere, pentru a evita agresarea şapei. Membranele hidroizolatoare vor fi agrementate în România, conform Legii nr. 10/1995.

14.1.4.

PRESCRIPŢII

Revigorarea turismului în situl UNESCO Valea Viilor prin modernizarea drumului județean DJ 142G Copșa Mică – Motiș, km 0+000 – km 10+400

14.1.4.1.

Stratul suport

Revigorarea turismului în situl UNESCO Valea Viilor prin modernizarea drumului județean DJ 142G Copșa Mică – Motiș, km 0+000 – km 10+400

Hidroizolaţia se poate aplica pe placa de suprabetonare sau pe betonul de pantă şi egalizare. Betonul de pantă şi egalizare se va realiza din beton de clasa minim C16/20. Grosimea stratului de beton va fi de min. 2 cm. Stratul suport al hidroizolaţiei trebuie să îndeplinească următoarele cerinţe de calitate: • aspect compact, fără goluri, denivelări, segregări, fisuri, crăpături, etc.; • vechimea betonului: min. 28 zile de la turnare; • să respecte pantele conform proiectului; • să fie executate toate lucrările a căror execuţie ulterioară ar conduce la compromiterea hidroizolaţiei executate; • să fie rigid, întărit, sănătos, fără părţi friabile, pete de ulei, grăsimi, segregări, goluri sau alte defecte de turnare şi să aibă sunet metalic la ciocănire; • suprafaţa betonului nu trebuie să prezinte proeminenţe mai mari de 1,5 – 2 mm (măsurate cu dreptarul de 3m lungime pe orice direcţie). Se admite o singură denivelare de 5 m m la o verificare; • să nu prezinte pelicule superficiale de lapte de ciment; • să nu prezinte muchii vii (se racordează la suprafeţe verticale cu o rază de 5 cm), să asigure racordarea la gurile de scurgere şi în zona rosturilor, conform detaliilor din proiect. Înainte de aplicarea straturilor următoare, stratul suport se va pregăti astfel: • se desprăfuieşte prin suflare cu aer comprimat sau prin măturare/periere până la obţinerea unei suprafeţe curate; • se verifică planeitatea, se înlătură rugozităţile şi se corectează asperităţile; dacă nu se realizează cerinţele necesare aplicării hidroizolaţiei se vor face remedieri cu mortare speciale aderente; • se verifică umiditatea cu umidometru tip Feutron (umiditatea nu trebuie să depăşească procentul de umiditate prescris în instrucţiunile specifice); • pe suprafaţa pregătită ca mai sus, este interzisă circulaţia personalului din şantier sau cu utilaje de orice fel. Calitatea suportului trebuie să facă obiectul procesului verbal de recepţie calitativă în fază determinantă. Calitatea stratului suport condiţionează continuarea lucrărilor.

14.1.4.2.

Stratul de amorsaj

Amorsa are rolul de a facilita aderenţa membranei hidroizolatoare la beton. Soluţia cu care se execută amorsa, poate fi pe bază de bitum sau pe bază de răşini sintetice. Componentele soluţiei nu trebuie să conţină produse care atacă chimic betonul. Amorsa se aplică prin inundarea suprafeţei şi repartizarea manuală a soluţiei sau prin pulverizarea cu mijloace mecanice. Aplicarea amorsei se face în strat continuu, uniform, fără aglomerări sau băltiri de material, astfel încât să se asigure pătrunderea în porii suportului şi colmatarea acestora. Amorsa se aplică numai pe suprafeţele capabile a fi acoperite cu folie hidroizolatoare. Se va urmări ca suprafaţa ce urmează a se izola să fie amorsată în totalitate, fără a exista suprafeţe neamorsate. Amorsa se aplică pe suprafaţa uscată a stratului suport, la temperatura mediului ambiant de peste +5 C.

Revigorarea turismului în situl UNESCO Valea Viilor prin modernizarea drumului județean DJ 142G Copșa Mică – Motiș, km 0+000 – km 10+400

După uscarea amorsei, trebuie să rezulte o suprafaţă uniform colorată, aderentă la suport, continuă, fără băşici, exfolieri sau neregularităţi. Eventualele zone cu deficienţe, se refac prin decopertare zonală şi reamorsare. Pe suprafaţa amorsată nu se permite circulaţia pietonală sau cu utilaje de orice fel.

14.1.4.3.

Stratul hidroizolator

Stratul hidroizolator se aplică pe stratul suport amorsat, prin procedeul specific tipului de membrană utilizată. Aplicarea hidroizolaţiei se face respectând fişa tehnologică a firmei producătoare. Aplicarea foliei hidroizolatoare începe de la una din laturile longitudinale ale podului, respectiv de la cota minimă, cu asigurarea racordării vertical-orizontale. Petrecerile foliilor la înnădiri vor respecta instrucţiunile furnizorului sau min.10 cm. Hidroizolaţia se aplică în câmp continuu, asigurându-se aderenţa pe toată suprafaţa pe care se aplică. Nu se admit goluri, umflături, băşici de aer, neetanşeităţi la petreceri sau margini desprinse. Se vor trata special racordările la gurile de scurgere, asigurându-se etanşeitatea şi scurgerea apelor colectate. La rosturile de dilataţie, tratarea hidroizolaţiei se va face conform proiectului, funcţie de tipul dispozitivului de acoperire a rostului de dilataţie. Lateral, marginile stratului hidroizolator se vor racorda cu cordoane din chituri elastice, de etanşare. În cazul membranelor lipite prin supraîncălzire, temperatura sursei de căldură nu trebuie să fie mai mare de 250 C s a u m a i m a re de câ t te m pe ra tura la ca re tipul re s pe ctiv de m e m bra n î i modifică caracteristicile fizico - mecanice sau chimice. Membranele hidroizolatoare se aplică la temperatura mediului ambiant, la cel puţin +C 5 , după minimum 28 zile de la data turnării betonului de ciment sau mortarului ( normativ AND 577-2002) Sistemul hidroizolator nu se aplică pe timp de ploaie.

14.1.4.4.

Stratul de protecţie

Stratul de protecţie poate fi: • şapa de beton de 5 cm grosime, realizată din beton clasa C 20/25 (Bc 25), armat cu plase sudate. • mastic bituminos cu grosimea de 2 cm; • membrane de protecţie, aderente la membranele hidroizolatoare; Se pot folosi şi membrane hidroizolatoare, la care nu este necesară şapă de protecţie. Verificarea şi recepţia lucrărilor de hidroizolaţie, se face pe etape, după cum urmează:

Revigorarea turismului în situl UNESCO Valea Viilor prin modernizarea drumului județean DJ 142G Copșa Mică – Motiș, km 0+000 – km 10+400

• pe parcursul executării diferitelor straturi ale şapei hidroizolatoare, încheindu-se procese verbale de lucrări ascunse; • la terminarea lucrărilor de hidroizolaţie, prin încheierea unui proces – verbal de recepţie a şapei hidroizolatoare; Verificarea la terminarea lucrărilor de hidroizolaţie se face asupra aspectului, iar în cazul unor constatări nefavorabile, din procesele verbale de lucrări ascunse, se poate face şi asupra etanşeităţii, prin inundarea pe o înălţime de min. 10 cm, pe suprafeţele limitate, pe durata de 24 ore. Defectele constatate pe parcursul execuţiei şi la terminarea lucrărilor de hidroizolaţii, se vor remedia pe baza unor soluţii propuse de antreprenor şi pot fi acceptate sau nu de către Inginer. În cazul când Inginerul nu acceptă remedierile propuse de antreprenor, se poate dispune refacerea întregii lucrări de hidroizolaţii.

14.1.4.5.

Controlul calităţii lucrărilor de execuţie

Se vor face prin măsurători “in situ” , unde se verifică aderenţa stratului hidroizolator de stratul suport(testul de smulgere) conform prevederilor ind.AND 577 din 2002. Măsurătorile vor fi efectuate de către instituţii abilitate, prin procedee agrementate în Romania. Pentru verificarea calităţii lipirii membranei de stratul suport se face cel puțin o încercare la 20 de ml cale de pod pe sens. Rezultatele obţinute vor fi consemnate într-un proces verbal ce va însoţi recepţia de bază. Nu se va trece la faza următoare în situaţia în care rezultatele obţinute nu corespund valorilor din caietul de sarcini sau ale proiectului sau ale proiectului de execuţie al hidroizolaţiei. Standarde româneşti Verificarea caracteristicilor fizico - mecanice şi chimice specifice, se efectuează în conformitate cu următoarele standarde: • SR EN ISO 62:2008

“Materiale plastice. Determinarea absorbţiei de apă.”

• SR EN 12092:2002 vâscozităţii.”

“Adezivi

pe

bază

de

elastomeri.

Determinarea

• SR EN ISO 527-1 si 2:2012 “Materiale plastice. Determinarea caracteristicilor de tracţiune.” “ Rezistenţa şi alungirea la rupere.” • STAS 9199 - 73 analize şi încercări." • SR 137 - 95 de verificare.” • SR-ISO 2409-93

“

Masticuri bituminoase pentru izolaţii. Metode de “Materiale hidroizolatoare bitumate. Reguli şi metode “Lacuri şi vopsele. Încercarea la caroiaj.”

Revigorarea turismului în situl UNESCO Valea Viilor prin modernizarea drumului județean DJ 142G Copșa Mică – Motiș, km 0+000 – km 10+400

• Ordin MT 497-98 neparafinos pentru drumuri."

"Normativul

pentru

caracteristicile

bitumului

14.2.

DISPOZITIVE DE ACOPERIRE A ROSTURILOR DE DILATAŢIE

14.2.1.

GENERALITĂŢI

Dispozitivele de acoperire a rosturilor de dilataţie, utilizate la poduri rutiere, asigură: • deplasarea liberă a capetelor tablierelor de poduri, în rosturile lăsate în acest scop; • continuitatea suprafeţei de rulare a căii în zona rosturilor; • etanşeitatea la scurgeri şi infiltraţii de apă. Pentru satisfacerea acestor exigenţe, se utilizează dispozitive etanşe. În general, componentele dispozitivelor de acoperire a rosturilor de dilataţie sunt: • elemente elastomerice care asigură deplasarea; • elemente metalice suport, fixate pe structuri; • betoane speciale în zona prinderii pieselor metalice; • mortare speciale de etanşeizare; • benzi de cauciuc, pentru colectarea şi evacuarea apelor de infiltraţie. Funcţie de tipul dispozitivelor, pot fi cumulate funcţionalităţile unor elemente ce intră în alcătuirea lor. Dispozitivele de acoperire a rosturilor de dilataţie se aplică la poduri noi sau la poduri în exploatare, având rezolvări specifice de prindere pentru fiecare caz. Dacă se aplică la poduri în exploatare, dispozitivele trebuie să permită executarea lucrărilor pe o jumătate a părţii carosabile, circulaţia urmând a se desfăşura pe cealaltă jumătate a podului, fără ca această tehnologie de execuţie să afecteze caracteristicile tehnice ale dispozitivului. Termenul de “dispozitiv de acoperire a rostului de dilataţie”, prescurtat “dispozitiv”, utilizat în continuare, include toate elementele componente şi anume: • betonul în care sunt fixate elementele metalice; • elementele metalice de prindere; • elementul elastomeric; • elementul de etanşeizare din cauciuc; • mortarul special pentru etanşeizarea elementului elastomeric.

14.2.2.

CARACTERISTICI TEHNICE

Termenul de garanţie a dispozitivului este de min.10 ani de exploatare normală a podului. Elementul elastomer trebuie să fie interşanjabil. Termenul de garanţie a elastomerului este de min. 5 ani. Pe durata garanţiei, firma care garantează dispozitivul trebuie să asigure, din efort propriu, repararea sau înlocuirea acestuia şi remedierea efectelor deteriorărilor structurii, ca urmare a defecţiunilor dispozitivului apărute în perioada de garanţie. Firma care livrează dispozitivul trebuie să asigure: • livrarea elementelor interşanjabile, la cerere, pe durata de 10 ani, de la punerea în operă a dispozitivului;

Revigorarea turismului în situl UNESCO Valea Viilor prin modernizarea drumului județean DJ 142G Copșa Mică – Motiș, km 0+000 – km 10+400

• asigurarea sculelor şi confecţiilor de mică mecanizare specifice, necesare la punerea în operă a dispozitivului şi la schimbarea elementului elastomer; • asigurarea supravegherii tehnice la punerea în operă a dispozitivului; • instrucţiuni tehnice de execuţie şi de exploatare. Dispozitivul trebuie să satisfacă următoarele caracteristici fizico – mecanice, în domeniul de temperaturi -35 C +80 C : • asigurarea deplasării libere a structurii la valoarea prescrisă; • elementele metalice de fixare trebuie să reziste la agenţii corozivi; • să fie etanş; • să fie fixat de structura de rezistenţă a podului, preluând acţiunile verticale şi orizontale. Pentru 1 ml. de rost, aceste acţiuni sunt: - forţa verticală

11,2 tf

- forţa orizontală

7,8 tf

Elementul elastomeric trebuie să aibă caracteristicile: • Duritate, grade Shore A:

60 5

• Rezistenţa la rupere prin întindere:

12 N/mm2.

• Rezistenţa la rupere prin compresiune:

75 N/mm2.

• Tasarea sub sarcina verticală maximă:

max. 15 %

• Alungirea minimă la rupere:

350 %

• Rezistenta la ulei:

foarte bună

Variaţia caracteristicilor fizice şi mecanice: • duritate grade Shore A:

max. 5

• pierdere de rezistenţă la rupere:

max. 15 %

• alungirea la rupere:

max. 15 %

• nefragibilitate la temperaturi scăzute:

foarte bună

• temperatura minimă:

- 35C

• rezistenţă la îmbătrânire accelerată: • pierdere din rezistenţă la rupere:

max. 15%

• scăderea alungirii la rupere:

max. 30%

• creşterea durităţii, grade Shore A:

max. 10

• Rezistenţa la ozon după 100 ore:

să nu prezinte fisuri

Dispozitivele de acoperire a rosturilor de dilataţie vor fi agrementate în România.

14.3.

PRESCRIPŢII

14.3.1.

BETOANE SPECIALE

La varianta în care elementele metalice de fixare se încastrează într-o riglă de beton armat, care prin armături lucrează monolit cu placa suprastructurii de care este prinsă, betonul din această riglă trebuie să fie cel puţin de clasa C 28/35, cu tasarea conului T 3/4 - 100 ± 20 mm. Agregatele folosite la realizarea betonului vor fi în mod obligatoriu de concasare. Cimentul folosit la realizarea betoanelor va fi I 42,5 R conform SR EN 197-1:2011. Betonul va avea gradul de gelivitate G 150.

Revigorarea turismului în situl UNESCO Valea Viilor prin modernizarea drumului județean DJ 142G Copșa Mică – Motiș, km 0+000 – km 10+400

Circulaţia rutieră pe acest beton se poate deschide la vârsta de 28 zile a betonului.

Se recomandă utilizarea de betoane speciale cu întărire rapidă, peste care se poate deschide circulaţia la vârsta de max. 10 zile. În varianta în care prinderea se face cu buloane de scelment, betonul în care se ancorează aceste buloane trebuie să fie cel puţin de clasa C 20/25. Agregatele folosite la realizarea acestui beton sunt agregate de râu spălate. Cimentul folosit la realizarea betoanelor va fi I 32,5 conform SR 388 - 1995. In cazul în care betonul existent în suprastructură nu are clasa minimă C 20/25, zona de ancorare a dispozitivelor de acoperire a rosturilor va fi demolată şi rebetonată cu beton de clasă minim C 20/25. Se vor lua măsuri pentru asigurarea aderenţei dintre betonul vechi şi cel nou, folosind eventual betoane speciale aderente cu aditivi epoxidici. Se recomandă ca betonul din grinda de încastrare să fie tratat cu un material corespunzător pe faţa care vine în contact cu pneurile, realizând aceeaşi culoare cu îmbrăcămintea asfaltică.

14.3.2.

MORTARE SPECIALE

Pentru egalizarea sub unele tipuri de dispozitive de acoperire a rostului de dilataţie sau pentru etanşeizarea laterală a elementului elastomer, se utilizează mortare speciale, pe bază de răşini sintetice. Toleranţele dimensionate de montaj sunt cele prescrise pentru tipul corespunzător de dispozitive. Aceste mortare trebuie testate în prealabil conform prescripţiilor fabricantului tipului de dispozitiv.

14.3.3.

ELEMENTELE ELASTOMERICE

Elementele elastomerice pot fi: • panouri din neopren armat; • profile speciale, deschise sau închise, din neopren; • benzi late din neopren; Aceste confecţii se livrează la cerere, la tipul şi la dimensiunile specificate în proiect. La primire, se efectuează recepţia cantitativă şi calitativă a produselor.

14.3.4.

ELEMENTE METALICE DE FIXARE

Elementele metalice au profile special adaptate elementelor elastomerice. Ele se încastrează în structură şi de ele se fixează elementele elastomerice interşanjabile. La livrare, se efectuează recepţia cantitativă şi calitativă, urmărindu-se concordanţa cu prevederile proiectului şi caietului de sarcini. Pozarea elementelor metalice, înainte de turnarea betonului special de monolitizare, se face prin fixarea la poziţie cu dispozitive special adaptate, care asigură şi menţinerea lor în această poziţie până la întărirea betonului. Banda de etanşare din cauciuc neoprenic trebuie să fie continuă pe toată lungimea şi lăţimea dispozitivului de acoperire. Se admite pe toată lungimea o singură înnădire vulcanizată. Pe zona vulcanizată se admite o toleranţă la grosime de 10% din gros im e a nom ina la be nzii. În zona de racordare dintre dispozitivul de acoperire a rostului şi îmbrăcămintea de asfalt, se va urmări: • geometria să fie cea prevăzută în proiect; • asfaltul să nu prezinte denivelări; • să nu aibă fisuri, segregări sau ciobiri;

Revigorarea turismului în situl UNESCO Valea Viilor prin modernizarea drumului județean DJ 142G Copșa Mică – Motiș, km 0+000 – km 10+400

• să îndeplinească condiţiile specifice îmbrăcăminţii din beton de ciment sau îmbrăcăminţii din asfalt turnat.

14.3.5.

DISPOZITIVE DE TIP LIANT CU AGREGATE

La podurile având deschideri mici sau medii cu deplasări absolute în rost de 25 – 30 mm, se recomandă soluţiile simple, mai puţin costisitoare. Dispozitivele tip liant, cu agregate, sunt alcătuite din straturi alternative de liant realizat din bitum modificat cu polimeri şi agregate, cu o anumită curbă granulometrică. În general grosimea totală a acestor straturi este de 50-150 mm şi ele se încadrează în grosimea îmbrăcăminţii asfaltice. Agregatele trebuie să aibă o anumită curbă granulometrică, care diferă de la o firmă producătoare la alta. Aceste dispozitive de racordare se montează după realizarea îmbrăcăminţii bituminoase, prin tăierea fantei rostului până la hidroizolaţie şi umplerea ei în straturi succesive. Lucrările vor începe de la marginea cea mai joasă spre cea ridicată. Rostul în beton va fi de 2 – 3 cm. Elementele de beton pe care se aplică rostul trebuie să fie netede, fără denivelări, fără ştirbituri şi să fie rezistente. Rostul dintre elementele de beton trebuie să fie curăţat de eventualele elemente ce ar putea bloca rostul şi împiedica dilataţia tablierului. În rostul structurii de beton se aplică un şnur rezistent la temperaturi înalte, peste care se aplică un dop din liantul bituminos. Peste rostul structurii, pe toată lungimea lui, se montează o tablă de aluminiu sau oţel galvanizat, care se fixează de tablier pe partea cea mai înaltă. După încălzirea întregii suprafeţe a rostului (orizontal şi vertical), se aplică straturile succesive de liant şi agregate. Firma care livrează dispozitivul trebuie să asigure: • Sculele şi confecţiile de mică mecanizare specifice, necesare la punerea în operă a dispozitivului; • asigurarea supravegherii tehnice, la punerea în operă a dispozitivului; • instrucţiuni tehnice de execuţie şi de exploatare; • montarea unui dren de colectare a infiltraţiilor; Dispozitivul trebuie să satisfacă următoarele caracteristici fizico-mecanice, în domeniul de temperaturi -35 +80 C : • asigurarea deplasării libere a structurii, la valoarea prescrisă; • tablele de aluminiu sau oţel galvanizat să reziste la agenţii corozivi şi la solicitările verticale; • să fie etanş; Caracteristicile fizice ale elementelor componente: Materialul de bază: Bitum elastomer • Densitate la 18 C: • Punctul de înmuiere:

1.15

0.05

min. 85 C

• Temperatura de turnare:

180 C

• Penetrare la 25 C:

40-90 0,1mm

• Densitatea la 25 C:

1-1,3g/cm3

• Flexibilitate la 0 C,-20 C:

fără fisuri

20

Revigorarea turismului în situl UNESCO Valea Viilor prin modernizarea drumului județean DJ 142G Copșa Mică – Motiș, km 0+000 – km 10+400

Dispozitivele de acoperire a rosturilor de dilataţie vor fi agrementate în România.

14.3.6.

ALTE RECOMANDĂRI

Se vor efectua: • recepţii pe faze de execuţie, care au în vedere constatarea executării corecte a elementelor suport sau de prindere a elementului elastomeric; • recepţia finală. La recepţia finală, se poate efectua şi proba prin inundare a zonei rostului de dilataţie, cu înălţimea lamei de apă de min. 5 cm, pe durata de 24 ore. Verificarea caracteristicilor fizico-mecanice şi chimice specifice se efectuează în conformitate cu următoarele standarde: • SR ISO 7619-1,2:2011

“Elastomeri vulcanizaţi. Determinarea durităţii în

grade de duritate Shore A” • SR ISO 37-2012

“Cauciuc vulcanizat şi termoplastic. Determinarea caracteristicilor de efort – deformaţii la tracţiune."

• SR ISO 1817 - 2015 “Cauciuc vulcanizat. Determinarea acţiunii lichidelor.” • SR ISO 812:01

“Cauciuc vulcanizat. Determinarea temperaturii limita de nefragibilitate"

• SR ISO 188:2001

“Elastomeri vulcanizaţi. Încercarea la îmbătrânirea accelerată.”

• SR ISO 815+A 1/2014

Cauciuc vulcanizat sau termoplastic. Determinarea deformării

remanente după compresiune, la temperaturi ambiante, ridicate sau scăzute. • SREN 10002-1

“Materiale metalice. Încercarea la tracţiune. Metoda de încercare (la temperatura ambiantă).”

• SR 13170 – 1993

“Materiale metalice. Încercarea la încovoiere prin şoc.

Epruvete speciale şi metode de evaluare.” • SR EN 10045-1

“Materiale metalice. Încercarea la încovoiere prin şoc pe

epruvete Charpy. Partea 1. Metode de încercare.” • SR EN ISO 6892-1:2010

"Materiale metalice. Încercarea la tracţiune.

Metoda de încercare (Ia temperatura ambiantă)." • SR EN ISO 148-1:2011

"Materiale metalice. Încercarea la încovoiere prin şoc pe

epruvete Charpy. Partea 1. Metode de încercare".

14.3.7.

DOCUMENTE DE REFERINȚĂ

1

Recomandările producătorului

2

STAS 10167-83 armate

3

CD 63-2000 Norme departamentale pentru proiectare și folosirea aparatelor de reazem elastomerice pentru poduri de sosea și cale ferata.

Poduri de sosea și cale ferata. Aparate de reazem elastomerice

Revigorarea turismului în situl UNESCO Valea Viilor prin modernizarea drumului județean DJ 142G Copșa Mică – Motiș, km 0+000 – km 10+400

Legea referitoare la calitatea în construcții

4

Legea 10/1995

5

Toate standardele și normele în vigoare menționate mai departe acest caiet de sarcini.

Lista nu este limitativa.

14.4.

MATERIALE

După materialul din care sunt executate, aparatele de reazem sunt: 

metalice;



din elastomeri (neopren), armate cu plăci metalice;



combinate (metal, elastomeri şi teflon) “tip oală”.

Materialele care intră în compunerea aparatelor de reazem metalice, vor satisface condiţiile de calitate minime prevăzute în STAS 4031 - 77 şi STAS 4031/2-75. Materialele care intră în compunerea aparatelor de reazem din elastomeri, fretate, vor satisface condiţiile prevăzute în STAS 10167 - 83. Din punct de vedere static, aparatele de reazem sunt de două tipuri: fixe şi mobile. Fiecare tip în parte este diferenţiat după reacţiunea maximă pe care o poate prelua şi după capacitatea de asigurare a deplasării tablierului de suprastructură. Aparatele de reazem se execută pe baza detaliilor de execuţie elaborate de proiectant. Antreprenorul poate propune şi alte tipuri de aparate de reazem decât cele prevăzute în documentaţie. Adoptarea altor tipuri de aparate de reazem se face numai cu aprobarea Inginerului. Aparatele de reazem propuse de antreprenor vor fi însoţite de certificate de calitate şi de agrementul tehnic emis de M.L.P.T.L. Montarea aparatelor de reazem se face conform detaliilor din proiect. În cazul în care, montarea aparatelor de reazeme din elastomeri si/ combinate se efectuează la alta temperatura decât cea prevăzuta în proiect, este necesara repoziţionarea lor. Repoziţionarea se va executa la temperatura structurii, prevăzută în Project. Operaţia de repoziţionare a aparatului de reazeme se va efectua obligatoriu înainte de montarea dispozitivelor pentru acoperirea rosturilor de dilatație. În cazul adoptării aparatelor de reazem propuse de antreprenor, acesta va suporta şi costul eventualelor adaptări necesare.

14.5.

DISPOZITIVELE ANTISEISMICE

Dispozitivele antiseismice au rolul de a prelua sarcinile suplimentare induse de seism la nivelul aparatelor de reazem, pe direcţiile pe care acestea nu au capacitate de rezistenţă. Din punct de vedere constructiv, dispozitivele antiseismice pot fi înglobate în aparatul de reazem sau pot fi dispozitive independente poziţionate în afara aparatului de reazem propriu-zis. Modul de alcătuire şi locul de amplasare al acestora sunt conform detaliilor de execuție din proiect. Intre părțile laterale ale bulbului grinzilor prefabricate din beton precomprimat și dispozitivele antiseismice din beton armat se vor amplasa elemente elastice de amortizare. În cazul adoptării altor tipuri de dispozitive se va obţine aprobarea Inginerului şi proiectantului iar costurile suplimentare necesare pentru adaptarea la structură vor fi suportate de către antreprenor.

Revigorarea turismului în situl UNESCO Valea Viilor prin modernizarea drumului județean DJ 142G Copșa Mică – Motiș, km 0+000 – km 10+400

CAPITOLUL 15. CALEA PE POD 15.1.

GENERALITĂŢI

Prezentul capitol tratează condiţiile tehnice generale ce trebuie îndeplinite la realizarea îmbrăcăminţilor de tip bituminos turnate, aplicate pe partea carosabilă a podurilor şi pe trotuare. Acest tip de îmbrăcăminte se execută la cald, din mixturi preparate cu agregate naturale, filer şi bitum neparafinos, pentru drumuri şi vor respecta prevederile din următoarele standarde:  Normativ privind execuţia la cald a îmbrăcăminţilor bituminoase pentru calea pe pod indicativ AND 546-2013.  SR EN 13108-6:2006/AC:2008 “Mixturi asfaltice. Specificaţii pentru materiale. Partea 6: Asfalt turnat rutier.”  STAS 11348-87 “Lucrări de drumuri. Îmbrăcăminţi bituminoase pentru calea pe pod. Condiţii tehnice de calitate.”  SR EN 13108:2016 “Mixturi asfaltice. Specificaţii pentru materiale.” Utilizarea altor tipuri de îmbrăcăminţi pe poduri nu se va face decât pe baza unor studii şi cercetări efectuate de institute de specialitate şi numai cu acordul Inginerului şi proiectantului. Tipurile de mixtură conform Normativ privind execuţia la cald a îmbrăcăminţilor bituminoase pentru calea pe pod indicativ AND 546-2013 sunt cele din tabel. Nr. crt.

Tipul mixturii asfaltice

Simbol

Zona aplicare

1

Beton asfaltic pentru poduri

BAP16

carosabil

cilindrat

2

Beton asfaltic cu bitum modificat pentru poduri

3

Mixtura asfaltică stabilizată cu fibre

4

5

BAP16m

MAS 16 MAS 12.5 MAS 8 Mixtura asfaltică cu bitum MAS 16m modificat stabilizată cu MAS 12.5m fibre MAS 8m Asfalt turnat dur ATD16

de Strat

carosabil

carosabil

carosabil

Carosabil la poduri cu placa de beton

Inferior /Ambele straturi Superior și /sau Inferior Superior și /sau Inferior Superior și /sau Inferior Ambele straturi

Clasa tehnica drum I-III IV-V I-V

I-V

I-V

I-V

Revigorarea turismului în situl UNESCO Valea Viilor prin modernizarea drumului județean DJ 142G Copșa Mică – Motiș, km 0+000 – km 10+400

6

Asfalt turnat

ATD 8

Mortar asfaltic turnat

MAT 8

Beton asfaltic

BA 8

7

8

15.2.

Trotuare

-

I-V

strat de protecţie a hidroizolaţiei strat de protecţie a hidroizolaţiei Trotuare

-

I-V

-

I-V

TROTUARE

Trotuarele sunt elemente destinate circulaţiei pietonilor pe poduri/pasaje/viaducte şi sunt denivelate faţă de nivelul căii. Lăţimea acestora va fi stabilită prin proiect, funcţie de amplasamentul lucrării, respectând prevederile STAS 2924-91 şi Ordinul 45/1998 al Ministerului Transporturilor. Trotuarele se vor realiza ca fiind parte din placa de suprabetonare, care este realizată din beton de clasă C35/45. Calitatea betonului şi dimensiunile se vor preciza prin proiect. Montarea bordurilor se va face conform proiect, cu respectarea profilului în lung şi transversal al căii. Bordurile se vor realiza cu beton de clasă minim C 35/45, realizat cu ciment SR 1 42.5, având un grad de impermeabilitate de minim P12'O şi care să reziste la cel puţin 300 cicluri de îngheţ - dezgheţ corespunzător clasei de expunere XD3, XF4 conform prevederilor "Codului de practică pentru execuţia elementelor prefabricate din beton, beton armat şi beton precomprimat" NE 013/2002. Suprafaţa expusă a borduri lor se va proteja împotriva agenţilor corozivi. Pentru a putea asigura traversarea diverselor cabluri (telefonice, electrice, etc.) , se vor monta ţevi din PVC lateral pe suprastructură, în afara secțiunii de beton, poziția lor fiind stabilită prin proiect. Trotuarul va fi prevăzut, la marginea dinspre partea carosabilă, cu borduri şi cu parapet direcţional, iar către exterior cu parapet pietonal (unde este necesar). Trotuarele podurilor vor fi prevăzute cu rampe la capete, pentru accesul persoanelor cu handicap locomotor.

15.3.

PARAPETE

După scop, parapetele pot fi pietonale, direcţionale sau cu rol dublu. Realizarea lor se face în conformitate cu proiectul. Parapetele prevăzute sunt în conformitate cu SR 1948–2/1995 şi SR-EN 1317/1,2-2000. La pasajele peste liniile CF parapetul este completat cu o plasă de protecţie cu Inaltimea de 2,5 cm de la nivelul trotuarului. Podurile și pasajele pe autostradă vor fi prevăzute cu parapet direcțional de tip H4b. Glisierele parapetelor direcţionale şi mixte vor fi protejate prin acoperire cu zinc (Un). Celelalte componente din oţel se vor proteja prin vopsire; calitatea şi culoarea vopselei vor fi aprobate de Inginer. Acoperirea protectoare se aplică de unitatea care uzinează parapetele, cu excepţia zonelor de îmbinare pe şantier care se protejează "in situ". Caracteristicile acoperirilor protectoare: Având în vedere durata de folosinţă precum şi clasa de agresivitate a mediului, se stabileşte ca pentru această lucrare, categoria de protecţie să fie I (durată lungă), ceea ce corespunde unei durate de viaţă a acoperirii protectoare de 8-15 ani, conf. STAS 10702/1-83 « Protecţia împotriva coroziunii a construcţiilor din oţel supraterane – Acoperiri protectoare - Condiţii tehnice generale ». Sistemul de protecţie anticorozivă preconizat se compune din 3 straturi după cum urmează:

Revigorarea turismului în situl UNESCO Valea Viilor prin modernizarea drumului județean DJ 142G Copșa Mică – Motiș, km 0+000 – km 10+400



un strat de grund epoxidic bicomponent bogat în zinc, cu grosimea de 50 m;



un strat intermediar de protecţie epoxidic bicomponent, cu grosimea de 50 m;



un strat de finisare acrilo-poliuretanic de înaltă performanţă, cu grad ridicat de luciu, cu durabilitate mare şi cu păstrarea îndelungată a luciului şi culorii, cu grosimea de 50 m;

Grosimea totală a sistemului de protecţie pentru suprafeţele exterioare este de min 150 m. Protecţia anticorozivă se aplică după sablarea suprafeţelor la gradul 2 de curăţire, conform STAS 10166/1-77. Piesele metalice înglobate în beton se protejează anticoroziv cu produse specifice acestui tip de protecție.

ÎMBRĂCĂMINTEA CĂII PE POD

15.4.

Calea pe poduri şi pasaje se va realiza cu îmbrăcăminţi bituminoase executate la cald conform normativ AND 546–2013. Îmbrăcămintea bituminoasă pe partea carosabilă a podului, se aplică pe un strat de protecţie executat conform STAS 5088–75 sau din mortar asfaltic turnat tip MAT, executat conform STAS 11348-87 şi/sau conform prevederilor din prezentul caiet de sarcini. Adoptarea unui tip sau altul pentru stratul de protecţie a hidroizolaţiei, se va face la fiecare lucrare în parte, cu aprobarea Inginerului. Protecţia cu mortar asfaltic turnat se va adopta în special în cazul platelajelor de tip ortotrop, pentru a reduce încărcarea permanentă. Îmbrăcămintea bituminoasă la trotuare se realizează din asfalt turnat conform STAS 175-85, STAS 11348-87, SR ISO 3132:2008 şi prevederilor din prezentul Caiet de Sarcini, de tip AT. Îmbrăcămintea bituminoasă cilindrată realizată din beton asfaltic tip BAP, se execută în perioada mai – octombrie, cu condiţia ca temperatura atmosferică să fie de minim + 10C; pentru Imbracaminte bituminoasă cilindrată realizată din beton asfaltic cu bitum modificat cu polimeri, temperatura trebuie să fie de minim +15C; îmbrăcămintea bituminoasă turnată, realizată cu asfalt turnat dur, se execută în tot timpul anului, cu condiţia ca stratul suport să fie uscat iar temperatura atmosferică să fie de minimum +5C. Calea pe poduri şi pasaje se va realiza cu îmbracăminţi bituminoase executate Ia cald conform normativelor şi standardelor în vigoare. Reţeta de mixtură asfaltică folosită pentru îmbrăcămintea căii pe pod va fi transmisă Inginerului spre aprobare. Antreprenorul va întocmi o procedură de execuţie şi un plan de control calitate verificări şi încercări pe care le va trimite Inginerului spre aprobare.

CONDIŢII TEHNICE

15.4.1.

Prescripții de execuție Cotele stratului suport verificate trebuie să corespundă proiectului. Pregătirea stratului suport se va executa în funcţie de tipul acestuia şi anume: 



în cazul când îmbrăcămintea se aplică pe stratul din mortar asfaltic turnat, suprafaţa acestuia se curăţă şi se amorsează cu emulsie bituminoasă cationică cu rupere rapidă, atunci când turnarea îmbrăcăminţii se efectuează Ia un interval de peste 24 ore de Ia turnarea mortarului sau acesta a fost supus circulaţiei; în cazul în care îmbrăcămintea bituminoasă se aplică direct pe hidroizolaţie, se va avea în vedere corelarea stabilităţii termice a hidroizolaţiei cu tipul de mixtură utilizat şi se va asigura aderenţa. Este recomandat dar nu obligatoriu ca în stratul care se aplică pe hidroizolaţie să se introducă un colorant astfel încât, Ia eventualele frezări ale îmbracaminţii, să nu se distrugă hidroizolaţia.

Amorsarea se execută mecanizat, realizându-se o peliculă omogenă pe toată suprafaţa stratului suport. Dozajul de bitum rezidual va fi de 0,3 .... 0,4 kg/m2. Operaţiunea se face în faţa repartizatorului, pe distanţa minimă care să asigure timpul necesar ruperii complete a emulsiei bituminoase, dar nu mai mult de 100 m.

Revigorarea turismului în situl UNESCO Valea Viilor prin modernizarea drumului județean DJ 142G Copșa Mică – Motiș, km 0+000 – km 10+400

Suprafaţa stratului suport pe care se execută amorsarea trebuie să fie uscată şi curată. Controlul calității lucrărilor

Toate materialele vor fi verificate în conformitate cu planul de calitate al verificării şi încercării al Antreprenorului. Materialele vor fi însoţite Ia aprovizionare de documente de calitate conform legislaţiei în vigoare. Verificarea compoziţiei mixturii asfaltice preparate în staţie se face conform seriei de standarde SR EN 12697. Verificarea elementelor geometrice se va face pe parcursul execuţiei conform normativului AND 605/2013. În cazul în care nu pot fi aplicate metode nedistructive de verificare a gradului de compactare sau apar neconformităţi, Ia cererea scrisă a comisiei de recepţie a lucrărilor pot fi prelevate carote ce vor fi investigate conform SR EN 13108-1,2,3,4,5,6,7,8:2006, SR EN 1269723:2004, SR EN 12697-6:2012 în ceea ce priveşte:   



grosimea stratului; densitatea aparentă şi absorbţia de apă; gradul de compactare; compoziţia mixturii (conţinut de bitum şi curba granulometrică).

Carotele vor fi astfel prelevate încât să nu afecteze hidroizolaţia şi stratul de protecţie al acesteia, iar locul din care au fost prelevate vor fi acoperite imediat cu mixtură asfaltică de acelaşi tip cu cel de Ia realizarea căii. Antreprenorul va recepţiona împreună cu Consultantul toate etapele de execuţie, întocmind câte un proces verbal de recepţie calitativă. Elemente geometrice Grosimile straturilor realizate prin turnare (asfalt turnat dur, asfalt turnat şi mortar asfaltic turnat) conf. AND 546–2013 și STAS 11348-87 stabilite constructiv, la fiecare lucrare în parte, vor fi următoarele: - asfalt turnat dur:

7 cm (3+4 cm)

- asfalt turnat:

grosime minimă 2 cm

- mortar asfaltic turnat:

grosime 2 cm

Grosimea totală a îmbrăcăminţii din beton asfaltic cilindrat este de 7 cm şi se execută din două straturi (3+4). Profilul transversal şi longitudinal al drumului pe pod se va realiza conform proiectului. Grosimea reală a îmbrăcăminţii bituminoase este indicată în documentaţia tehnică. Abateri limită Abaterile limită la grosimea straturilor faţă de valorile din proiect vor fi de –10 %. Abaterile limită la panta profilului transversal sunt de ± 2,5 mm/m pentru îmbrăcăminţi turnate mecanizat şi de ± 5 mm/m pentru îmbrăcăminţi turnate manual. Denivelările maxime admise în lungul căii sub dreptarul de 3,00 m sunt de 3 mm în cazul execuţiei mecanizate şi de 5 mm în cazul aşternerii manuale. Materiale Materialele folosite la prepararea mixturilor asfaltice (asfalt turnat dur, asfalt turnat şi mortar asfaltic) sunt precizate în tabelul 3 din STAS 11387–87 şi vor îndeplini condiţiile de calitate prevăzute în standardele respective de materiale şi anume: - Normativ Ord. MT 497/1998 pentru bitum. Se utilizează bitum tip D 60/80 pentru zona climatică caldă şi D 80/100 pentru zona climatică rece. Alte materiale:

Revigorarea turismului în situl UNESCO Valea Viilor prin modernizarea drumului județean DJ 142G Copșa Mică – Motiș, km 0+000 – km 10+400

- emulsie bituminoasă cationică cu rupere rapidă, conform STAS 8877-1,2 :2007, pentru amorsarea suprafeţelor la podurile cu placă de beton armat; - chit tiocolic pentru colmatarea rosturilor în zonele de contact ale şapei hidrofuge şi a îmbrăcăminţii bituminoase cu unele elemente de construcţie (borduri, rosturi de dilataţie, guri de scurgere, etc.). Compoziția şi caracteristicile fizico-mecanice ale asfaltului turnat dur şi ale asfaltului turnat, vor respecta prevederile din STAS 175–87 (conform tabel). Compoziţia şi caracteristicile fizico-mecanice ale betoanelor asfaltice de tip BAP şi BamP, vor respecta prevederile din Normativul ind. AND 546-2013. Compoziţia şi caracteristicile fizico-mecanice ale mortarului asfaltic turnat, vor respecta prevederile din STAS 11348-87. Caracteristici fizico-mecanice A. Încercare pe cuburi: - Densitatea aparentă, kg/m3 - Absorbţia de apă % vol. - Umflarea după 28 zile de păstrare în apă, vol.max. - Rezistenţa la compresiune la 22C. N/mm2, min - Rezistenţa la compresiune la 50C. N/mm2, min - Reducerea rezistenţei la compresiune după 28 zile de păstrare la apă la temperatura de 22C. % max.

Mixturi asfaltice Asfalt turnat dur

Asfalt turnat

2400 0-1 1 3.5 1.7 10

2400 0-1 1 3.0 1.5 10

- Pătrunderea la 40C sub o forţă de 525 N, aplicată timp 1 - 7 de 30 minute cu ajutorul unui poanson având secţiunea de 500 mm2, mm.

1 – 15

B. Încercare pe cilindri Marshall: - Stabilitate (S) la 60C, N, min. - Indice de curgere, fluaj (I), min. - Raport S/I, N. mm, min.

5500 1.5 – 4.5 1500

4000 1.5 – 4.5 1000

Condiţiile pentru compoziția şi caracteristicile betoanelor asfaltice cilindrate cu bitum pur, sunt cele din tabelele care urmează: Nr. crt. 1

2

Nr. crt.

Specificaţii Compoziția agregatelor naturale şi filer trece prin ciurul 16 mm % trece prin ciurul 8 mm % trece prin ciurul 3,15 mm % trece prin ciurul 0,63mm % trece prin ciurul 0,20 mm % trece prin ciurul 0,09 mm % Conţinutul de bitum % din masa mixturii

Caracteristici

A. Caracteristici pe probe Marshall

Condiţii de admisibilitate 90 - 100 60 - 80 45 – 60 25 - 40 14 - 25 10 - 12 6-7

Beton asfaltic cilindrat tip BAP Tipul bitumului D 60/80

D 80/100

Revigorarea turismului în situl UNESCO Valea Viilor prin modernizarea drumului județean DJ 142G Copșa Mică – Motiș, km 0+000 – km 10+400

1 2

Densitatea aparentă kg/m3, min. Absorbţia de apă, % vol.max.

2350 1.0

2350 1.0

3

Stabilitatea ( S) la 60C, min.

7.5

7.0

1.5 – 4.5

1.5 – 4.5

2250 2.0 97

2250 2.0 97

4

Indice de curgere (I) la 60C, min. B. Caracteristici pe probe intacte- carote 1 Densitatea aparentă kg/mc, min. 2 Absorbţia de apă, % vol., max. 3 Grad de compactare, % min.

Abaterile limită, în procente din masă, în valoare absolută, vor respecta prevederile SR EN 13108-6:2006/AC:2008 şi SR 174/5-1997.

15.5. 15.5.1.

PRESCRIPŢII DE EXECUŢIE PRESCRIPŢII DE EXECUŢIE

Cotele stratului suport verificate trebuie să corespundă proiectului. Pregătirea stratului suport se va executa în funcţie de tipul acestuia şi anume: - În cazul când îmbrăcămintea se aplică pe suprafaţa din beton de ciment, se va asigura planeitatea acesteia, în conformitate cu proiectul de execuţie şi se admite sau respinge continuarea lucrărilor, aceasta fiind fază determinantă. Suprafaţa astfel tratată, după uscare, se amorsează cu emulsie bituminoasă cationică cu rupere rapidă; - În cazul când îmbrăcămintea se aplică pe stratul din mortar asfaltic turnat, suprafaţa acestuia se curăţă şi se amorsează cu emulsie bituminoasă cationică cu rupere rapidă, atunci când turnarea îmbrăcăminţii se efectuează la un interval de peste 24 ore de la turnarea mortarului sau acesta a fost supus circulaţiei; - În cazul în care îmbrăcămintea bituminoasă se aplică direct pe hidroizolaţie, se va avea în vedere corelarea stabilităţii termice a hidroizolaţiei cu tipul de mixtură utilizat şi se va asigura aderenţa. Este indicat ca în stratul care se aplică pe hidroizolaţie să se introducă un colorant astfel încât, la eventualele frezări ale îmbrăcăminţii, să nu se distrugă hidroizolaţia. Amorsarea se execută mecanizat, realizându-se o peliculă omogenă pe toată suprafaţa stratului suport. Dozajul de bitum rezidual va fi de 0,3….0,4 kg/m2. Amorsarea se face în faţa repartizatorului, pe distanţa minimă care să asigure timpul necesar ruperii complete a emulsiei bituminoase, dar nu mai mult de 100 m. Suprafaţa stratului suport pe care se execută amorsarea trebuie să fie uscată şi curată. Prepararea, transportul şi punerea în operă a mixturilor asfaltice de tip ATD se efectuează conform SR EN 13108-6:2006/AC:2008 şi Normativului AND 546-2013, iar a celor de tip BAP conform SR EN 13108-1...8 și Normativului AND 546-2013.

15.5.2.

CONTROLUL CALITĂŢII LUCRĂRILOR

Verificarea materialelor folosite la execuţia mixturilor asfaltice turnate, se va face conform prevederilor din standardele în vigoare pentru materialele respective. Verificarea mixturilor asfaltice şi a conţinutului de bitum, se va face cu respectarea prevederilor din SR EN 12697-23:2004 şi SR EN 12697-6:2012 STAS 11387-90, cap. 4 și Normativului AND 546-2013. Verificarea îmbrăcăminţii rezultate se va face prin metode nedistructive sau prin carote conform SR EN 12697-1:2012. Verificarea elementelor geometrice se va face pe parcursul execuţiei conform SR 174/2 pct. 3.4 şi 3.5.

Revigorarea turismului în situl UNESCO Valea Viilor prin modernizarea drumului județean DJ 142G Copșa Mică – Motiș, km 0+000 – km 10+400

15.5.3.

RECEPŢIA PRELIMINARĂ

Se face la cel puțin o lună de la darea în circulaţie. Comisia de recepţie va examina lucrarea executată conform documentaţiei tehnice aprobate şi documentaţiei de control întocmite în timpul executării. Documentele tuturor verificărilor stabilite conform acestui normativ, fac parte din documentaţia recepţiei preliminare şi se predau Inginerului lucrării, pentru a fi gestionate în cartea podului. Eventualele degradări ce apar în termenul de garanţie a lucrării executate, precum şi propunerile făcute de comisia de recepţie preliminară, vor fi remediate de Antreprenor, pe cheltuiala acestuia, în mod corespunzător şi la termenele stabilite. Recepţia finală se va face la un an de la data efectuării recepţiei preliminare, timp în care se va face verificarea comportării în exploatare a lucrării executate şi se vor realiza eventualele remedieri ale deficienţelor apărute în perioada de garanţie.

Revigorarea turismului în situl UNESCO Valea Viilor prin modernizarea drumului județean DJ 142G Copșa Mică – Motiș, km 0+000 – km 10+400

CAPITOLUL 16. TESTE, PROBE, INCERCARI 16.1.

ÎNCERCĂRI LA PILOŢI FORAŢI DE DIAMETRU MARE

Conform prevederilor din NP123:2010 "Normativ privind proiectarea geotehnică a fundaţiilor pe piloți",confirmarea capacităţii portante a piloţilor, se poate face prin încercarea statică a pilotului cu trepte de încărcare menţinute în timp. Piloţii care se încearcă pot sau nu intra în lucrarea definitivă, şi sunt executaţi cu aceeaşi tehnologie utilizată Ia piloţii din lucrare. Numărul piloţilor ce se încearcă static în cazul piloţilor de diametrul mare, d≥600 pe un amplasament sunt conform tabelului de mai jos. Numărul piloților ce se încearcă static pe un amplasament sunt conform tabelului de mai jos . Numărul piloţilor din lucrare sau zonă

Numărul minim al piloţilor de probă în funcţie de modul de solicitare Solicitare axială

Solicitare transversală

Compresiune

Smulgere

≤40

1

1

1

41...100

2

2

2

101. .. 200

3

2

2

≥201

3+câte un pilot pentru fiecare sută de piloţi în plus peste 200

2

2

La lucrări cu un număr redus de piloți pe un amplasament, 20 sau mai mic, se admite ca încercările statice sa se realizeze pe pilot care sa rămână in lucrare. Numărul piloţilor încercaţi static poate fi redus până Ia jumătate din numărul indicat în tabel (fără a fi mai mic de doi) pentru zone caracterizate prin stratificaţie uniformă, în cazul în care pe amplasamente vecine cu condiţii de teren similare, s-a executat un număr suficient de încărcări statice pe piloţi similari cu cei din amplasamentul cercetat. La lucrări cu un număr redus de piloţi pe un amplasament, 40 sau mai mic, se admite ca încercările statice să se realizeze pe piloţi care să rămână în lucrare.

Revigorarea turismului în situl UNESCO Valea Viilor prin modernizarea drumului județean DJ 142G Copșa Mică – Motiș, km 0+000 – km 10+400

Încercarea se va executa pe baza unui proiect de încercare. Aceasta se face conform "Normativului privind încercarea în teren a piloţilor de probă şi a piloţilor din fundaţii"-indicativ NP 045-2000. Pentru realizarea acestor încărcări atât piloţii de probă cât şi cei învecinaţi se vor amenaja la partea superioară şi se vor echipa cu dispozitive de măsurat eforturi şi deformaţii. Toate aceste detalii se vor include în proiectul de încercare. Echiparea şi încercarea piloţilor se vor executa de unităţi specializate în astfel de lucrări. La execuţia piloţilor de probă se vor respecta prevederile din SR EN 1536-2011 şi din prezentul Caiet de Sarcini precum şi detaliile constructive din proiectul de încercare. Rezultatele încercărilor se vor compara cu rezultatele din calcul şi vor fi cuprinse într-o documentaţie de sinteză ce se va ataşa la cartea construcţiei. Lungimea lucrării, bazat pe studiul geotehnic aferent ei, va fi împărțită in câteva secțiuni cu caracteristici geotehnice asemănătoare, unde pe cate un amplasament indicat de proiectant (o încercare pe fiecare secțiune) se vor executa piloți de proba in afara lucrării care se vor încerca la forte axiale (compresiune respectiv smulgere). Încercările piloţilor de probă se vor face înainte de a executa fundaţiile infrastructurii, pentru ca în caz de necesitate proiectantul să poată face corecturile necesare.

16.2.

ÎNCERCĂRI LA SUPRASTRUCTURĂ

Încercarea suprastructurilor cu acţiuni de probă se face conform STAS 12504-86 “Încercarea suprastructurilor cu acţiuni de probă”. Pentru a verifica concordanţa dintre ipotezele de calcul şi comportarea reală, ţinând seama de caracterul deosebit al suprastructurilor adoptate se execută încărcări de probă la terminarea lucrării, măsurători de eforturi şi deformaţii pe faze de execuţie la toate suprastructurile de poduri mixte cu conlucrare, precum şi la viaductele şi pasajele pe şi peste autostradă. Lucrările de încercare se vor executa pe baza unui proiect de încercare. Pentru elaborarea proiectului de încercare Contractorul se va adresa Proiectantului lucrării de bază prin intermediul Inginerului, iar măsurătorile de eforturi şi deformaţii, precum şi prelucrarea datelor se vor face de unităţi specializate în astfel de lucrări, în colaborare cu Proiectantul, prin intermediul Inginerului. Pentru structurile care nu sunt supuse încercării cu convoaie de proba, se va întocmi un releveu cu poziționarea punctelor de măsurare pentru nivelment si se va efectua o măsurătoare de “zero” la finalizarea lucrărilor (fără convoi de proba), care va fi atașata la Cartea Construcției. Rezultatele măsurătorilor de eforturi şi deformaţii pe faze de execuţie şi la încărcările cu convoaie de probă vor face obiectul unei documentaţii finale, de sinteză, ce se va ataşa la cartea construcţiei.

Revigorarea turismului în situl UNESCO Valea Viilor prin modernizarea drumului județean DJ 142G Copșa Mică – Motiș, km 0+000 – km 10+400

CAPITOLUL 17. LUCRARI DE AMENAJARE ALBIE 17.1.

PEREU

17.1.1.

PREVEDERI GENERALE

Prezentul Caiet de Sarcini se referă Ia condiţiile tehnice generale şi Ia controlul de calitate care trebuie să fie îndeplinit Ia pregătirea şi execuţia lucrărilor de protecţia albiei cu pereu din beton. La sfârşitul programului de lucru utilajele, cofrajele şi materialele care nu au fost puse în operă se vor asigura în locuri ferite de eventualele efecte ce pot fi produse de inundarea zonei ca urmare a unor ploi torenţiale. În cazul în care se vor constata abateri de Ia prezentul Caiet de Sarcini, Proiectantul va dispune întreruperea execuţiei lucrărilor şi luarea măsurilor care se impun pentru rectificările necesare.

17.2.

MATERIALE

17.2.1.

APA

Poate să provină din reţeaua publică sau dintr-o altă sursă, dar în acest caz trebuie să îndeplinească condiţiile din SR EN 1008/2003. În cazul în care apa provine din altă sursă, verificarea se va face de către un laborator de specialitate în conformitate cu precizările din respectivul standard. În timpul utilizării pe şantier se va evita ca apa să se polueze cu detergenţi, materii organice, uleiuri vegetale, argile etc.

17.2.2.

CIMENTUL

17.2.2.1.

Caracteristici

Caracteristicile cimenturilor vor fi verificate în conformitate cu: SR EN 197-1/2011, SR EN 196-1/2016+SR EN 196-4/2007, SR 196-6/2010, SR EN 196-8/2010. Cimentul utilizat este CEM I; SR I; H II AS în conformitate cu SR 13510/2006 Tabel F.3.1 şi Tabel F.3.2.

17.2.2.2.

Controlul calității



Ia aprovizionare: prin verificarea certificatului de calitate/ garanţie emis de producător sau de bază de livrare;



înainte de utilizare, de către un laborator autorizat.

Revigorarea turismului în situl UNESCO Valea Viilor prin modernizarea drumului județean DJ 142G Copșa Mică – Motiș, km 0+000 – km 10+400

17.2.2.3.

Livrarea

În cazul în care utilizatorul procură cimentul de Ia un depozit (baza de livrare) livrarea cimentului va fi însoţită de o declaraţie de conformitate, în care se va menţiona: 

tipul de ciment şi fabrica producătoare;



data sosirii în depozit;



nr. certificatului de calitate eliberat de producător;



nr. buletinului de analiză a calității cimentului efectuată de un laborator autorizat.

17.2.2.4.

Depozitarea

Depozitarea cimentului se poate face: 

în vrac, în celule tip siloz în care nu au mai fost depozitate alte materiale;



ambalat în saci, în încăperi închise, aşezaţi în stive pe scânduri dispuse cu interspaţii pentru a asigura circulaţia aerului.

Cimentul trebuie folosit înainte de termenul de expirare.

17.2.3.

AGREGATE PENTRU BETON

Agregatele naturale folosite pentru prepararea betonului şi a zidăriei din dren trebuie să corespundă calitativ cu prevederile SR EN 12620+A1:2008, CP 012/1-2007 - tab. 22 - Agregate. Staţiile de producere a agregatelor vor funcţiona numai pe bază de atestat eliberat de o comisie internă în prezenţa unui reprezentant desemnat de ISC.

17.2.4.

CONTROLUL CALITĂȚII AGREGATELOR

În cazul procurării ca atare a agregatelor, acestea vor fi achiziţionate de Ia staţii de producere autorizate. Controlul calităţii agregatelor se va face Ia fiecare lot aprovizionat, iar metodele de verificare vor ţine cont de SR EN 12620+A1:2008 cap. 5, 6, 7. Compoziţia granulometrică a agregatelor va fi în conformitate cu Anexa L din CP 012/12007. Laboratorul şantierului va ţine evidenţa calităţii agregatelor astfel: 

într-un dosar vor fi cuprinse toate certificatele de calitate de Ia furnizor;



într-un registru (registru pentru încercări agregate) rezultatele determinărilor efectuate în laborator.

Revigorarea turismului în situl UNESCO Valea Viilor prin modernizarea drumului județean DJ 142G Copșa Mică – Motiș, km 0+000 – km 10+400

17.2.4.1.

Manipularea, stocarea și condiționarea „in situ”

Aceste operaţiuni se vor face în conformitate cu SR EN 12620 - 2008 cap. 8. Se vor depozita pe platforme betonate, având pante şi rigole de evacuare a apelor. Pentru depozitarea diferitelor sorturi se vor amenaja compartimente cu înălţimea corespunzătoare în vederea evitării amestecării sorturilor. Nu se admite depozitarea direct pe pământ sau pe platforme balastate.

17.2.4.2.

Transportul și ambalarea agregatelor

Transportul şi ambalarea agregatelor se vor face în conformitate cu SR EN 12620 - 2008 cap. H9. Agregatele vor fi expediate cu mijloace de transport curate şi bine închise. Fiecare transport va fi însoţit de foaia de expediţie în care se vor arăta: numărul şi data eliberării foii, marca de fabrică (balastieră), destinatarul, felul şi sortul agregatelor, cantitatea livrată, numărul certificatului de calitate.

17.2.5.

BETONUL

Cerinţele de bază pe care trebuie să le îndeplinească betoanele vor fi conform SR EN 206:2014:2014 şi SR 13510/2006. După modul de expunere al construcţiilor prevăzute în documentaţie în funcție de condiţiile de mediu, se stabileşte clasa de expunere (CP 012/1-2007, cap. 4, tab. 1 - Clase de expunere). Clasa de expunere, tipul de beton şi valorile limită recomandate pentru compoziția şi proprietăţile betonului sunt specificate în planşele din proiect.

Revigorarea turismului în situl UNESCO Valea Viilor prin modernizarea drumului județean DJ 142G Copșa Mică – Motiș, km 0+000 – km 10+400

17.2.5.1. Caracteristici

Conform standard

Consistenţa:

SREN 12350-2/2009

- prin metoda tasării

SREN 12350-3/2009

Valoarea admisibilă

- prin timpul Vebe Grad de compactare

SREN 12350-4/2009

Răspândirea betonului

SREN 12350-5/2009

Densitate

SREN 12350-6/2009

Conţinutul (%vol.)

de

aer

oclus

Conform cu CP 012/1-2007 cap. 5.3 şi SREN 206:2014 cap. 4.2

SREN 12350-7/2009

Prepararea și transportul betonului: Precizările privind aceste operaţii vor fi în conformitate cu CP 012/1-2007 cap. 5.4. Livrarea betonului proaspăt: Precizările privind aceste operaţii vor fi in conformitate cu SR 13510/2006 cap.7.

17.2.5.2.

Betonul întărit

Clasa betonului este definită pe baza rezistenţei caracteristice fck cil (fct< cub), care este rezistenţa Ia compresiune în N/mm2 determinată pe cilindri de 150/ 300mm, conform EN 123903:2009 (sau pe cuburi cu latura de 150mm) la vârsta de 28 zile, sub ale cărei valori se pot situa statistic cel mult 5% din rezultate. Betoanele prevăzute în proiect vor fi "grele" având densitatea aparentă a betonului întărit Ia 28 de zile, cuprinsă între 2201-2500 kg/mc. Definirea clasei de beton are în vedere păstrarea epruvetelor conform SR EN 12390-6:2010. Controlul calităţii lucrărilor de betoane turnate pe şantier, se va realiza conform SR EN 12390-6:2010, SR EN 12390-1:2013.

17.2.6.

OȚEL BETON

Oțelul beton folosit va trebui să respecte SR 438-1:2012 și SR EN 1992-1-1:2004/A1: 2015. Confecționarea și montarea barelor se va face în stricta conformitate cu prevederile proiectului.

Revigorarea turismului în situl UNESCO Valea Viilor prin modernizarea drumului județean DJ 142G Copșa Mică – Motiș, km 0+000 – km 10+400

La livrare, oţelul beton trebuie să fie însoțit de certificatul de calitate emis de producător. Controlul oțelului beton va consta din: 

verificarea dimensiunilor secțiunii, greutatea netă;



examinarea aspectului;



marca produsului, tipul armăturii, semnul Controlului de Calitate;



verificarea îndoirii la rece;



verificarea caracteristicilor mecanice (rezistența la rupere, limita de curgere, alungirea la rupere).

Depozitarea oțelului pentru armături se va face separat pe tipuri, astfel încât să se asigure condiții care să nu producă corodarea armăturii, murdărirea cu pământ sau alte materiale și să poată fi identificat ușor fiecare sortiment și diametru. înnădirea barelor se face conform prevederilor proiectului. De regulă înnădirea armăturilor se realizează prin suprapunere fără sudură sau prin sudură obișnuită (electrică prin puncte, cap la cap prin topire intermediară, manuală cu arc electric prin suprapunere cu eclise).

17.2.7.

COFRAJE ȘI SUSȚINERI

Cofrajele se pot confecționa din lemn sau produse pe bază de lemn, metal sau produse pe bază de polimeri. Materialele pentru confecționarea cofrajelor trebuie să fie conform următoarelor standarde: 

bile- manele de rășinoase: STAS 1040-85;



grinzi- rigle de fag si rășinoase SR EN 1313-1:2010 şi SR EN 1313-2+AC:2001;



placaj tego de 8 si 15mm: SR EN 313-1:2003 şi SR EN 314-1 :2005;



cuie: STAS 2111-90;



la confecționarea cofrajelor se vor respecta CP 012/1-2007.

17.2.8.

ADITIVI

Aditivii sunt produse chimice care se adaugă în beton în cantități mai mici sau egale cu 5% substanța față de masa cimentului în scopul modificării/îmbunătățirii betonului în stare proaspătă și/sau întărită. La folosirea aditivilor se vor respecta prevederile CP 012/1-2007 și anexa 1.3. În conformitate cu CP 012/1-2007 compatibilitatea aditivilor cu cimenturile utilizate trebuie verificată prin încercări preliminare.

Revigorarea turismului în situl UNESCO Valea Viilor prin modernizarea drumului județean DJ 142G Copșa Mică – Motiș, km 0+000 – km 10+400

17.2.9.

ADAOSURI

Adaosurile sunt materiale anorganice fine ce se pot adăuga în beton în cantități de peste 5% substanță uscată față de masa cimentului, în vederea îmbunătățirii caracteristicilor acestuia sau pentru a realiza proprietăți speciale. La folosirea adaosurilor se vor respecta prevederile CP 012/1-2007.

17.2.10.

PAMÂNTURI PENTRU TERASAMENTE

În condiţiile prezentului Caiet de Sarcini prin pământuri pentru terasamente se înţelege realizarea rambleului lateral de sprijin de-o parte şi de alta a structurii. Materialul folosit în acest rambleu de sprijin va fi din agregate nelegate, agregate naturale sau agregate naturale sfărâmate artificial, cu o curbă granulometrică continuă având granula maximă de 63 mm.

17.2.11.

PIATRĂ BRUTĂ SAU BETONUL PENTRU PEREURI

Piatra brută trebuie să corespundă condiţiilor din SR EN 12620+A1:2008; SR EN 13043:2003; SR EN 13242+A1:2008. De asemenea, trebuie să provină din roci cu structura omogenă, compactă, având o aderenţă bună cu mortarul. Forma pietrei este neregulată, apropiată însă de formă paralelipipedică. Nu se admit forme triunghiulare sau cu unghiuri concave. Piatra brută trebuie să fie dură şi negelivă. Nu se admit crăpături, zone alterate, strivite sau cu cuiburi de materii minerale. Pentru execuţia pereului se poate utiliza şi betonul; grosimile, clasa de beton, condiţii de calitate, etc. vor fi indicate în planurile de execuţie. Pereul din piatră brută sau beton se aşterne pe un strat de nisip de cca. 5-10 cm. Nisipul trebuie să îndeplinească condiţiile din SR EN 12620+A1:2008; SR EN 13043:2003; SR EN 13242+A1:2008. Pentru întărirea capetelor amonte şi aval ale structurii se execută gulere din beton armat de clasa min C25/30.Pentru ancorarea acestuia de structura din oţel se prevăd ancore în formă de “L” dispuse Ia circa 25cm.

17.2.12.

MATERIALE PENTRU TERENUL DE FUNDARE ŞI FUNDAŢIE

Pentru îmbunătăţirea terenului de fundare se utilizează agregate din materiale nelegate (agregate naturale sau agregate naturale sfărâmate artificial, agregate artificiale sau agregate reciclate), sau stabilizarea pământului cu lianţii hidraulici. Pentru fundaţia podului în grosime de min.100 cm se pot utiliza agregatele nelegate, agregate naturale sau agregate naturale sfărâmate artificial. Agregatele trebuie să provină din roci stabile nealterabile Ia aer, apă sau îngheţ, nu trebuie să conţină corpuri străine vizibile (bulgări de pământ, cărbune, lemn, resturi vegetale) sau elemente alterate. Balastul, agregatele artificiale sort 0-63 mm sau balastul amestec optimal pentru a fi folosit în stratul de fundaţie va îndeplini caracteristicile calitative arătate în tabelul 1.

Caracteristici

Condiţii de admisibilitate STRAT DE FUNDAŢIE

Metode de verificare

Amestec optimal (A)

Conform STAS/ SR/ SR EN

Balast (B)

Revigorarea turismului în situl UNESCO Valea Viilor prin modernizarea drumului județean DJ 142G Copșa Mică – Motiș, km 0+000 – km 10+400

Sort

0-63

0-63

-

Conţinut de fracţiuni % sub 0,2 mm sub 8 mm sub 25 mm sub 63mm

4…10 30…45 60…75 100

15-70 100

STAS 1913/5-85

Granulozitate

ca mai sus

continuă

SR EN 933/1-2012

Uzura cu maşina tip Los Angeles (LA) %max.

40

50

SR EN 1097-2/2010

SR EN 933-1: 2012

Granulometria acestora trebuie să fie continuă granula maximă având dimensiunea de 63 mm.

17.3.

EXECUȚIA LUCRĂRILOR

17.3.1.

SUPRAVEGHERE ȘI MONITORIZARE

Înainte de începerea execuției lucrărilor, Antreprenorul trebuie să desemneze un responsabil cu execuția lucrărilor și să întocmească procedurile specifice de verificare, control și acceptare.

17.3.2.

LUCRĂRI PREGĂTITOARE

Înainte de începerea lucrărilor propriu-zise, Antreprenorul va executa lucrările pregătitoare: 

semnalizarea zonei de lucru;

Revigorarea turismului în situl UNESCO Valea Viilor prin modernizarea drumului județean DJ 142G Copșa Mică – Motiș, km 0+000 – km 10+400



verificarea existenţei și poziției eventualelor utilități în ampriza sau în vecinătatea acesteia; se vor lua toate măsurile pentru executarea lucrărilor în siguranță;



trasarea lucrărilor;



asigurarea scurgerii apei de pe amplasament.

17.3.3.

SĂPĂTURA

Când execuția săpăturilor implică dezvelirea unor rețele subterane existente (apă, gaze, electrice, etc.) ce rămân în funcțiune, trebuiesc luate măsuri pentru protejarea acestora împotriva deteriorării. Dacă aceste rețele nu se cunosc și apar pe parcursul executării săpăturii, se vor opri lucrările și se va anunța Proiectantul pentru a lua măsurile necesare. Ultimii 30 cm până la cota de fundare se vor excava înaintea betonării, pentru evitarea degradării terenului de fundare și a conturului tălpii fundației.

17.3.4.

COFRAREA

Cofrajele și susținerile lor trebuie să fie astfel alcătuită încât să îndeplinească condițiile din NE 012/2-2010 "Cofraje și susțineri": 

să asigure obținerea formei, dimensiunilor și gradului de finisare prevăzută în proiect pentru elementele ce urmează a fi executate, respectându-se înscrierea în abaterile admisibile (pentru lungimea elementelor de cofraj ±15mm, pentru lățime ±6mm, înălțime ±10mm );



să fie etanșe astfel încât să nu permită pierderea laptelui de ciment;



să fie stabile și rezistente sub acțiunea încărcărilor ce apar în procesul de execuție.

Înainte de începerea operației de montare a cofrajelor, se vor curăța și pregăti suprafețele care vin în contact cu betonul ce urmează a se turna și se va verifica și corecta poziția armăturilor. Pentru a reduce aderența între beton și cofraje acestea se ung cu agenți de decofrare pe fețele care vin în contact cu betonul imediat înainte de montare. Montarea cofrajelor va cuprinde următoarele operații: 

trasarea cofrajelor;



asamblarea și susținerea provizorie a panourilor;



încheierea, legarea și sprijinirea definitivă a cofrajelor.

17.3.4.1.

Controlul și recepția lucrărilor de cofraje

Se vor efectua verificări etapizate astfel:

Revigorarea turismului în situl UNESCO Valea Viilor prin modernizarea drumului județean DJ 142G Copșa Mică – Motiș, km 0+000 – km 10+400



preliminar, controlându-se lucrările pregătitoare și elementele sau subansamblurile de cofraj și susțineri;



în cursul execuției, verificându-se poziționarea în raport cu trasarea și modul de fixare al elementelor;



final, recepția cofrajelor și consemnarea constatărilor într-un registru de procese verbale.

În cazul cofrajelor care se închid după montarea armăturilor se va redacta un proces verbal comun pentru cofraje și armături.

17.3.5.

FASONAREA ȘI MONTAREA ARMĂTURILOR

Fasonarea armăturilor din otel beton SR EN 1992-2:2006/NA:2009, se vor face conform planșelor de armare din proiect. Aceste operații se vor face respectând NE 012/2-2010 cap.8.

17.3.6.

TURNAREA ȘI PROTECȚIA BETONULUI

Turnarea betonului și tratarea ulterioară a acestuia se va face respectând prevederile din NE 012/2-2010 și din NP 093-03 "Normativ de proiectare a elementelor compuse din betoane de vârste diferite și a conectorilor pentru lucrări de cămășuieli și suprabetonări". Turnarea betonului trebuie realizată după: 

terminarea săpăturii;



recepția cotei și naturii terenului de fundare;



montarea și recepția cofrajelor;



montarea armăturilor;



montarea barbacanelor;



montarea cartonului bitumat sau a plăcilor din polistiren expandat la rostul dintre tronsoane.

Începerea betonării se va aproba după verificarea condițiilor de mai sus, pe baza proceselor verbale de lucrări ascunse și/ sau de faze determinante. Betonul în fundații se toarnă aderent la pereții săpăturii. Betonul trebuie să fie răspândit uniform în lungul elementului, urmărindu-se realizarea de straturi de maximum 50cm înălțime și turnarea noului strat înainte de începerea prizei betonului turnat anterior.

Revigorarea turismului în situl UNESCO Valea Viilor prin modernizarea drumului județean DJ 142G Copșa Mică – Motiș, km 0+000 – km 10+400

Înălțimea liberă de cădere a betonului nu va fi mai mare de 1.5 m. Rosturile de lucru trebuiesc evitate, iar în cazul în care nu se poate, acestea vor fi tratate în conformitate cu "Codul de practică pentru executarea lucrărilor din beton, beton armat și beton precomprimat" indicativ NE 012/2-2010.

17.3.7.

DECOFRAREA

La decofrare se vor respecta prevederile din NE 012/2-2010.

17.4.

CONTROLUL EXECUȚIEI LUCRĂRILOR

17.4.1.

VERIFICAREA CALITĂȚII LUCRĂRILOR

Pe parcursul execuției lucrărilor, se vor face următoarele verificări: Săpături: 

poziția în plan;



dimensiunile săpăturii;



verificarea terenului de fundare.

Cofraj : 

încheierea cofrajelor;



dimensiunile interioare ale acestora.

Armătura: 

verificarea montării armăturilor.

Betonarea pereului: 

verificarea betoanelor proaspete și a cuburilor de probă;



panta pereului.

Revigorarea turismului în situl UNESCO Valea Viilor prin modernizarea drumului județean DJ 142G Copșa Mică – Motiș, km 0+000 – km 10+400

CAPITOLUL 18. RACORDAREA CU TERASAMENTELE DOCUMENTE DE REFERINȚĂ

STAS 2914:1984 SR EN 1:2004 SR EN 2:2005

1468814688-

**STAS 1243-88 SR EN 146882:2005/C1:2007 STAS 1709-1:1990

STAS 1709-2:1990

STAS 1709-3:1990

STAS 1913-1:1982 STAS 1913-3:1976 STAS 1913-4:1986 STAS 1913-5:1985 STAS 1913-12:1988

STAS 1913-13:1983

CD 031:2002

STAS 2914-4:1989 C 182 - 1987 C 16 - 1984 C 29 - 1985 AND 515 - 1993

Terasamente Conditii tehnice generale de calitate Cercetari geotehnice. Identificarea si clasificarea pamanturilorPartea1. Identificare si descriere Cercetari si incercari geotehnice Identificarea si clasificarea pamanturilor Partea 2: Principii pentru o clasificare Teren de fundare. Clasificarea si identificarea pamanturlor Cercetari si incercari geotehnice Identificarea si clasificarea pamanturilor Partea 2: Principii pentru o clasificare Actiunea fenomenului de inghet-dezghet la lucrarile de drumuri. Adancimea de inghet in complexul rutier. Prescriptii de calcul Actiunea fenomenului de inghet-dezghet la lucrarile de drumuri. Adancimea de inghet in complexul rutier. Prescriptii tehnice Actiunea fenomenului de inghet-dezghet la lucrarile de drumuri. Adancimea de inghet in complexul rutier. Metoda de detrminare Teren de fundare Determinarea umiditatii Teren de fundare Determinarea densitatii pamanturilor Teren de fundare Determinarea limitelor de plasticitate Teren de fundare Determinarea granulozitatii Teren de fundare Determinarea caracteristicilor fizice si mecanice ale pamanturilor cu umflari si contractii mari Teren de fundare Determinarea caracteristicilor de compactare Incercarea Proctor Normativ pentru determinarea prin deflectografie si deflectometrie a capacitatii portante a drumurilor cu structure rutiere supple si semirigide cu deflectograful Lacroix si deflectometrul cu parghie tip Benkelman Determinarea modulului de deformatie liniara Normativ privind executarea mecanizata a terasamentelor de drumuri Normativ pentru realizarea pe timp friguros a lucrarilor de constructii si instalatii aferente Normativ privind imbunatatirea pamanturilor de fundare slabe prin procedee mecanice (B.C. nr.8 – 1986) Instructiuni tehnice pentru proiectare, executie si intretinere a terasamentelor si a caii in zona pod – rampa de acces Cercetari geotehnice. Identificarea si clasificarea pamanturilor

SR EN 146881:2004/AC:2006 SR 4032-1:2001 Lucrari de drumuri. Terminologie

Revigorarea turismului în situl UNESCO Valea Viilor prin modernizarea drumului județean DJ 142G Copșa Mică – Motiș, km 0+000 – km 10+400

AND 530-2012

Instructiuni privind controlul calitatii terasamentelor rutiere

Lista prezentata in Caietul de sarcini nu este limitativa.

18.1.

GENERALITĂŢI

Prezentul capitol tratează condiţiile tehnice generale ce trebuie îndeplinite la executarea, compactarea, nivelarea şi finisarea umpluturilor de la sferturile de con şi din spatele culeelor, protecţia sferturilor de con, executarea aripilor, executarea, transportul, montarea plăcilor de racordare şi a grinzilor de rezemare, executarea scărilor şi a casiurilor pe taluz, controlul calităţii şi condiţiile de recepţie. La execuţia umpluturilor la sferturile de con şi din spatele culelor și a aripilor se vor respecta prevederile din standardele şi normativele în vigoare, în măsura în care completează şi nu contravin prezentului Caiet de Sarcini. Antreprenorul va asigura prin posibilităţi proprii sau prin colaborare cu unităţi de specialitate efectuarea tuturor încercărilor şi determinărilor rezultate din aplicarea prezentului Caiet de Sarcini. Antreprenorul este obligat să efectueze, la cererea Inginerului, verificări suplimentare faţă de prevederile prezentului Caiet de Sarcini. Antreprenorul este obligat să asigure adoptarea măsurilor tehnologice şi organizatorice care să conducă la respectarea strictă a prevederilor prezentului Caiet de Sarcini. Antreprenorul este obligat să ţină evidenţa zilnică a condiţiilor de executare a umpluturilor, cu rezultatele obţinute în urma determinărilor şi încercărilor. În cazul în care se vor constata abateri de la prezentul Caiet de Sarcini, Inginerul va dispune întreruperea execuţiei lucrărilor şi luarea măsurilor care se impun.

18.2.

UMPLUTURI LA SFERTURILE DE CON

Sferturile de con sunt elemente care asigură racordarea dintre culee şi terasamentul rampelor de acces. Sferturile de con se execută din pământ bine compactat, cu taluz fie constant de 2:3, fie variabil de la 2:3 pe direcţia transversală căii, până la 1:1 pe direcţia longitudinală.

18.2.1.

MATERIALE UTILIZATE LA REALIZAREA UMPLUTURILOR LA SFERTURILE DE CON

18.2.1.1.

Pământ vegetal

Pentru acoperirea suprafeţelor ce urmează a fi însămânţate se foloseşte pământ vegetal ales din pământurile vegetale cele mai propice vegetaţiei.

Revigorarea turismului în situl UNESCO Valea Viilor prin modernizarea drumului județean DJ 142G Copșa Mică – Motiș, km 0+000 – km 10+400

18.2.1.2.

Pământuri pentru umpluturi

**NOTA: STAS-ul 1243-88 a fost inlocuit de SR EN ISO 14688-2:2005/C91:2007, dar pentru ca modificarile nu au putut fi aplicabile tuturor specificatiilor din documentele tehnice, in cuprinsul Instructiunilor sunt referinte la ambele standarde. In consecinta, se vor corela prevederile SR EN ISO 14688-1:2004, SR EN ISO 146881:2004/AC:2006, SR EN ISO 14688-2:2005 cu prevederile STAS 1243-88 si STAS 2914-84, respectiv „Identificarea si clasificarea pamanturilor” cu „Cerinte tehnice generale de calitate” si AND 530-2012. In Cerintele Beneficiarului, Capitolul 1.3 - Descrierea lucrarilor se face referire la pamanturile intalnite pe traseul autostrazii: „Conform STAS 1243-88 si PD 177-2001, pamanturile intalnite pe traseul autostrazii apartin tuturor tipurilor de incadrare din punct de vedere al distributiei procentuale granulometrice (de la P1 – pietris cu nisip – la P5 – argila, argila grasa). Conform monogramei Casagrande din STAS 291484, pamanturile intalnite pe parcursul traseului sectorului 2A apartin tuturor tipurilor de incadrare din punct de vedere al calitatii acestora ca material pentru terasamente (de la 1a – necoezive, grosiere, insensibile la inghet – dezghet). In cazul prezentei pamanturilor de tip 4d (ce atesta o calitate „rea”), este necesar sa se acorde o atentie deosebita asupra folosirii ca material pentru terasamente, acestea trebuind tratate, la alegere, cu var (3-4%), ciment (6-8%), degresate cu materiale granulare (25-30%), sau inlocuite cu material corespunzator. In cazul prezentei pamanturilor de tip 4e (ce atesta o calitate „rea”), acestea vor trebui inlocuite cu material corespunzator. LA EXECUŢIA UMPLUTURILOR LA SFERTURILE DE CON ŞI DIN SPATELE CULEELOR SE VOR RESPECTA PREVEDERILE DIN CAIETUL DE SARCINI PENTRU LUCRARI DE TERASAMENTE (CS 01), DIN STANDARDELE ŞI NORMATIVELE ÎN VIGOARE SI DIN PREZENTUL CAIET DE SARCINI. Pentru executarea lucrării se vor folosi pământuri cu următoarele caracteristici: 

pământuri necoezive medii, fine (fracţiunea mai mică de 2 mm reprezintă mai mult de 50% );



nisip cu pietriş, nisip mijlociu în părţi fine neuniforme (granulozitate continuă) sensibilitate mijlocie la îngheţ-dezgheţ, insensibilitate la variaţiile de temperatură.

Pământurile clasificate ca bune conform SR EN ISO 14688-2:2005 pot fi folosite în orice condiţii climaterice şi hidrologice, la orice înălţime de terasament, fără a se lua măsuri speciale. Nu se admite folosirea pământurilor prăfoase şi argiloase, clasificate ca mediocre conform STAS 2914-84, la execuţia zonei de tranziţie pod-rampă de acces. Nu se vor utiliza pământuri organice, mâluri, nămoluri, pământuri turboase şi vegetale, pământuri cu consistenţă redusă (care au indicele de consistenţă sub 0,75 %) precum şi pământuri cu conţinut mai mare de 5 % de săruri solubile în apă. Nu se vor introduce în umpluturi bulgări de pământ îngheţat sau cu conţinut de materii organice putrescibile (brazde, frunziş, rădăcini, crengi, etc.). Condiţiile de utilizare a diferitelor pământuri pot fi combinate, la cererea Inginerului, cu măsuri specifice destinate a aduce pământul extras în stare compatibilă cu modalităţile de punere în operă şi cu condiţiile meteorologice. Aceste măsuri care cad în sarcina Antreprenorului privesc modalităţile de extragere şi de corecţii a conţinutului în apă fără aport de liant sau reactiv.

18.2.1.3.

Apa de compactare

Revigorarea turismului în situl UNESCO Valea Viilor prin modernizarea drumului județean DJ 142G Copșa Mică – Motiș, km 0+000 – km 10+400

Apa necesară compactării umpluturii sferturilor de con nu trebuie să fie murdară şi nu trebuie să conţină materii organice în suspensie. Apa sălcie nu poate fi utilizată la terasamentele din spatele lucrărilor de artă. Adăugarea eventuală a unor produse, destinate să faciliteze compactarea, nu se va face decât cu aprobarea Inginerului şi cu precizarea modalităţilor de utilizare.

18.2.2.

VERIFICAREA CALITĂŢII PĂMÂNTURILOR

Verificarea calităţii pământului constă în determinarea principalelor caracteristici ale acestuia, prevăzute în tabelul 1.

Nr. crt.

Caracteristici care se verifică

1

Granulozitate

2 3

Frecvente minime

Metode de determinare conform STAS

În funcţie de heterogenitatea pământului 1913/5-85 utilizat, însă nu va fi mai mică decât o Limita de plasticitate 1913/4-86 încercare la 5.000 m3 Coeficientul de SR EN ISO 14688neuniformitate 2:2005 de Pentru pământurile folosite în rambleele din spatele zidurilor o încercare la 1.000m3

4

Caracteristicile compactare

5

Umflare liberă

1913/12-88

6

Sensibilitate la îngheţdezgheţ

1709-90

7

Umiditate

Zilnic sau la fiecare 500 m3

1943/13-83

1913/1-82

Laboratorul Antreprenorului va avea un registru cu rezultatele tuturor determinărilor de laborator.

18.2.3.

EXECUŢIA UMPLUTURILOR

Când linia de cea mai mare pantă a terenului este superioară lui 20%, Antreprenorul va trebui să execute trepte de înfrăţire având o înălţime de 20 cm şi distanţate la maxim 1,00 m pe terenuri obişnuite şi cu înclinare de 4% spre vale. Nu se execută lucrări de terasamente pe timp de ploaie sau ninsoare. Execuţia umpluturilor trebuie să fie întreruptă în cazul când calităţile lor minimale, definite prin prezentul Caiet de Sarcini sau prin Caietul de Sarcini speciale, vor fi compromise de intemperii. Execuţia nu poate fi reluată decât după un timp fixat de Inginer sau reprezentantul sau la propunerea Antreprenorului. Umplutura se execută din straturi elementare suprapuse, pe cât posibil orizontale, pe întreaga lăţime şi lungime a sfertului de con. La punerea în operă se va ţine seama de umiditatea optimă de compactare. Pentru acesta, laboratorul şantierului va face determinări ale umidităţii la sursă şi se vor lua măsurile în consecinţă pentru punerea în operă, respectiv aşternerea şi necompactarea imediată, lăsând pământul să se zvânte sau să se trateze cu var pentru a-şi reduce umiditatea cât mai aproape de cea optimă sau din contră, udarea stratului aşternut pentru a-l aduce la valoarea umidităţii optime. Toate umpluturile vor fi compactate pentru a se realiza gradul de compactare Proctor normal

Revigorarea turismului în situl UNESCO Valea Viilor prin modernizarea drumului județean DJ 142G Copșa Mică – Motiș, km 0+000 – km 10+400

prevăzut în STAS 2914-84 conform tabelului de mai jos:

Pământuri Zonele din terasamente la care se prescrie gradul de compactare

necoezive

coezive

îmbrăcăminţi permanente

îmbrăcăminţi semi permanente

îmbrăcăminţi permanente

îmbrăcăminţi semi permanente

100 95

95 92

97 92

93 90

100 100 95

100 97 92

100 97 92

100 94 90

Primii 30 cm ai terenului natural sub un rambleu cu înălţimea h < 2.00m; h > 2.00 m

b. În corpul rambleelor la adâncimea (h) sub patul drumului: h < 0.50m 0.5 < h < 2.00m h > 2.00m

NOTA: Pentru pietrisuri si alte pamanturile necoezive cu peste 50% granule mai mari de 20mm se va considera atins gradul de compactare de 100% cand dupa un numar de treceri utilajul nu mai lasa urme pe suprafata. Numarul de treceri se va stabili experimental, cu tipul de utilaj ce urmeaza a fi folosit la compactare. Antreprenorul va trebui să supună acordului Inginerului, cu cel puţin opt zile înainte de începerea lucrărilor, grosimea maximală a stratului elementar pentru fiecare pământ, pentru a obţine după compactare gradele de compactare arătate în tabelul de mai sus, cu utilajele folosite pe şantier. Starea umpluturii este controlată prin supravegherea Inginerului pe măsura execuţiei în următoarele condiţii:  

controlul va fi strat după strat; se va proceda pentru fiecare strat la următoarele încercări, cu frecvenţa teoretică din tabelul de mai jos Frecvenţa minimală a Denumirea încercării Observaţii încercărilor Încercarea Proctor

1 la 5.000 m3

Pentru fiecare tip de pământ

Determinarea conţinutului de apă

1 la 150ml de platformă

pe strat

Determinarea capacităţii

1 la 30 ml de platformă

pe strat

Abaterile limita la gradul de compactare vor fi de 3% sub imbracamintile de beton de ciment si de 4% sub celelalte imbracaminti si se accepta in max. 10% din numarul punctelor de verificare. Laboratorul Antreprenorului va tine un registru in care se vor consemna toate rezultatele privind incercarea Proctor, determinarea umiditatii si a gradului de compactare realizat pe fiecare

Revigorarea turismului în situl UNESCO Valea Viilor prin modernizarea drumului județean DJ 142G Copșa Mică – Motiș, km 0+000 – km 10+400

strat si sector de drum. Antreprenorul poate solicita receptia unui strat numai daca toate gradele de compactare rezultate din determinari au valori minime sau peste valorile minime prescrise. Aceasta receptie va trebui, in mod obligatoriu, mentionata in registrul de santier. Antreprenorul nu poate executa nici o lucrare inainte ca pregatirile terenului indicate in caietul de sarcini si caietul de sarcini speciale, sa fie verificate si receptionate de “Inginer”. In acest sens, se va verifica clasificarea pamanturilor, densitatea si se vor efectua testele de capacitate portanta (cu pargia Benkelman sau cu placa dinamica acolo unde spatiile sunt inguste) conform CD – 031/2002. Taluzul nu trebuie să prezinte nici scobituri nici excrescenţe, în afara celor rezultate din dimensiunile blocurilor constituente ale umpluturii. Taluzul umpluturilor aşezate pe terenuri de fundaţie cu capacitatea portantă corespunzătoare, vor avea înclinarea 1:1,5 până la înălţimile maxime pe verticală - date în tabelul de mai jos. Natura materialului în rambleu

Hmax.

Argile prăfoase sau argile nisipoase

6

Nisipuri argiloase sau praf argilos

7

Nisipuri

8

Pietrişuri sau balasturi

10

În cazul rambleelor cu înălţimi mai mari decât cele arătate în tabel, dar până la 12.00 m, înclinarea taluzurilor pe înălţimile socotite de la nivelul platformei drumului în jos va fi de 1:1.5, iar pe restul înălţimii până la baza rambleului va fi de 1:2. Pentru umpluturi mai înalte de 12,00 m, precum şi la cele situate în albiile majore ale râurilor, văilor şi în bălţile unde terenul de fundaţie este alcătuit din particule fine şi foarte fine, înclinarea taluzurilor se va determina pe baza unui calcul de stabilitate, cu un coeficient de stabilitate de 1,3….1,5. În cazul în care la realizarea umpluturilor sunt folosite pământuri sensibile la apă şi nu sunt măsuri speciale în Caietul de Sarcini speciale, Inginerul lucrării va putea prescrie Antreprenorului: 

punerea în operă şi compactarea imediată a debleelor sau a pământurilor din gropi de împrumut la locul de folosire cu un grad de umiditate convenabil;



asternerea în aşteptarea compactării şi scarificarea în vederea reducerii umidităţii prin evaporare;



tratarea cu var a pământului pentru reducerea umidităţii; Execuţia terasamentelor în zona de tranziţie va tine cont de prevederile AND 515 -1993 “Instructiuni tehnice pentru proiectare, executie si intretinere a terasamentelor si a caii in zona pod – rampa de acces.

Astfel, la execuţia terasamentelor în zona de tranziţie se recomandă următoarele: 1. în cazul culeelor masive şi înecate se va ţine seama de faptul că în apropierea fundaţiei şi elevaţiei culeei nu este posibilă compactarea umpluturilor cu compactori de tip greu (compactori cu pneuri, rulouri vibratoare sau alte utilaje de compactare folosite în mod curent la compactarea rambleelor). În acest caz asigurarea gradului de compactare se va face cu mijloace de compactare specifice spaţiilor înguste (plăci vibratoare, maiuri mecanice, etc.). Pentru restul rambleului, compactarea materialului de umplutură se va face cu utilaje indicate în “Normativ privind executarea mecanizată a terasamentelor de drumuri” C 182-87; 2. dacă umplutura din zona de tranziţie nu se face odată cu umplutura rambleului rampei de acces, se va asigura un spaţiu suficient utilizării mijloacelor de

Revigorarea turismului în situl UNESCO Valea Viilor prin modernizarea drumului județean DJ 142G Copșa Mică – Motiș, km 0+000 – km 10+400

compactare, executându-se totodată şi treptele de înfrăţire;

3. dacă umplutura din zona de tranziţie (excluzând umplutura care se compactează cu mijloace specifice spaţiilor înguste), se face odată cu umplutura rambleului rampei de acces, acestea se vor executa în straturi succesive, delimitându-se corespunzător materialul granular utilizat în zona de tranziţie; 4. în cazul culeelor rezemate pe terasament compactarea umpluturilor de pământ se va face în aceleaşi condiţii ca şi pentru restul rampei de acces. Pentru asigurarea unei stabilităţi maxime, atât zonei de tranziţie pod-rampă de acces cât şi a culeei podului, care în acest caz reazemă direct pe umplutura terasamentului, prin intermediul unui prism din piatră spartă, piatră brută sau balast, este necesar să se respecte procesul tehnologic următor: a. executarea lucrărilor pregătitoare a terenului de fundare se va face în mod unitar pe întreaga suprafaţă aferentă lucrării pod-rampă de acces; b. umplutura de pământ din zona de tranziţie pod-rampă de acces se va executa şi compacta până la cota finală a terasamentului fără a ţine cont de amplasamentul culeelor; c. amplasarea culeelor se va face în săpătura executată în terasamentul umpluturii zonei de tranziţie, după ce aceasta a fost adusă la gradul de compactare corespunzător prescripţiilor tehnice în vigoare; d. patul pentru plăcile de racordare se va executa prin umplutură şi compactare succesivă până la aducerea la cotă, apoi se aşterne stratul de nisip în grosime de 10 cm.

Revigorarea turismului în situl UNESCO Valea Viilor prin modernizarea drumului județean DJ 142G Copșa Mică – Motiș, km 0+000 – km 10+400

Pentru înălţimi mari ale rampei de acces şi la adâncimi mari de fundare a culeei de acest tip, se va respecta tehnologia de execuţie menţionată pentru tipurile de culee înecată sau masivă. Compactarea materialului de umplutură în apropierea culeei se va face cu mijloace specifice spaţiilor înguste. În toate cazurile, indiferent de tipul culeei adoptat, se recomandă executarea lucrărilor de protejare a taluzurilor în scopul de a preveni ravinările sau pierderea locală a stabilităţii acestora. Protejarea taluzurilor se va face ţinând seama de natura pământului, de înălţimea rambleului şi de panta taluzului prin una din metodele următoare: 

caroiaje;



plantaţii;



pereuri.

Alegerea tipului şi metodei de protejare a taluzurilor se face în funcţie de condiţiile climatice din zona respectivă şi a eficienţei tehnico-economice a soluţiei alese. Detaliile de execuţie pentru protejarea taluzurilor vor fi stabilite în conformitate cu prevederile STAS 2916-87. În cazul culeelor înecate, zona de taluz de sub suprastructuri se va părea. Abaterile limită admise la execuţia platformei drumului în zona de tranziţie pod-rampă de acces sunt: 

la înălţimea platformei:



-

± 0.05 m faţă de ax;

-

± 0.10 m la lăţimea totală.

la cotele proiectului: -

± 0.02 m faţă de cotele de nivel ale proiectului.

CONTROLUL EXECUTIEI LUCRARILOR Controlul compactarii umpluturilor In timpul executiei, terasamentele trebuie verificate dupa cum astfel: -

controlul va fi efectuat pe fiecare strat;

-

frecventa minima a testelor trebuie sa fie potrivit tabelul de mai jos

Revigorarea turismului în situl UNESCO Valea Viilor prin modernizarea drumului județean DJ 142G Copșa Mică – Motiș, km 0+000 – km 10+400

Antreprenorul va trebui sa supuna acordului Inginerului grosimea maxima a stratului elementar pentru fiecare tip de pamant, care poate asigura obtinerea (dupa compactare) a gradelor de compactare aratate in tabelul de mai jos, cu echipamentele existente si folosite pe santier. In acest scop, inainte de inceperea lucrarilor, va realiza cate un tronson de incercare de minimum 30 m lungime pentru fiecare tip de pamant. Daca compactarea prescrisa nu poate fi obtinuta, Antreprenorul va trebui sa realizeze o noua plansa de incercare, dipa ce va aduce modificarile necesare grosimii straturilor si utilajului folosit. Laboratorul Antreprenorului va tine un registru in care se vor consemna toate rezultatele privind incercarea Proctor, determinarea umiditatii si a gradului de compactare realizat pe fiecare strat si sector. Antreprenorul poate solicita receptia unui strat numai daca toate gradele de compactare rezultate din determinari au valori minime sau peste valorile minime prescrise. Aceasta receptie va trebui, in mod obligatoriu, mentionata in registrul de santier.

Revigorarea turismului în situl UNESCO Valea Viilor prin modernizarea drumului județean DJ 142G Copșa Mică – Motiș, km 0+000 – km 10+400

Controlul calitatii lucrarilor de terasamente consta in: - verificarea trasarii axului, amprizei drumului si a tuturor celorlalti reperi de tasare; -

verificarea pregatirii terenului de fundatie (de sub rambleu);

-

verificarea calitatii si starii pamantului utilizat pentru umpluturi;

-

verificarea grosimii straturilor asternute;

-

verificarea planeitatii straturilor asternute;

-

controlul compactarii umpluturilor;

-

controlul caracteristicilor patului drumului;

Antreprenorul, in baza acestui Caiet de Sarcini si a standardelor in vigoare, va elabora Planul de Controlul Calitatii, Verificari si Incercari, ca parte a Sistemului de Asigurare a Calitatii al acestui Proiect. Antreprenorul este obligat sa tina evidenta zilnica, in registrul de laborator, a verificarilor efectuate asupra calitatii umiditatii pamantului pus in opera si a rezultatelor obtinute in urma incercarilor efectuate privind calitatea lucrarilor executate. Antreprenorul va intretine pe cheltuiala sa straturile receptionate, pana la acoperirea acestora cu stratul urmator. Verificarea trasarii axului si amprizei drumului si a tuturor celorlalti reperi de trasare Aceasta verificare se face inainte de inceperea lucrarilor de executie a terasamentelor urmarindu-se respectarea intocmai a prevederilor proiectului. Toleranta admisibila fiind de +/- 0.10 m in raport cu reperii pichetajului general. Verificarea pregatirii terenului de fundatie (sub rambleu) Inainte de inceperea executarii umpluturilor, dupa curatirea terenului, indepartarea stratului vegetal si compactarea pamantului, se determina gradul de compactare al terenului de fundatie. Numarul minim de probe, conform STAS 2914:1984, pentru determinarea gradului de compactare este de 3 incercari pentru fiecare 2000 mp suprafete compactate. Natura si starea solului se vor testa la minimum 2000 mc umplutura. Verificarile efectuate se vor consemna intr-un proces verbal de verificare a calitatii lucrarilor ascunse, specificandu-se si eventuale remedieri necesare. Deformabilitatea terenului se va stabili prin masuratori cu deflectometru cu parghie, conform Normativului pentru determinarea prin deflectografie si deflectometrie a capacitatii portante a drumurilor cu structuri rutiere, indicativ CD 31-2002, iar in mod exceptional, acolo unde spatiile sunt inguste si nu este acces pentru masuratorile cu parghia Benkelman, cu placa dinamica. Masuratorile cu deflectometrul se vor efectua in profiluri transversale amplasate la distante cat mai mici, max 20 m. La nivelul terenului de fundatie se considera realizata capacitatea portanta necesara daca deformatia elastica, corespunzatoare vehiculului etalon de 115kN, se incadreaza in valorile din tabelul de mai jos, admitandu-se depasiri in cel mult 10% din punctele masurate. Valorile admisibile ale deformatiei la nivelul terenului de fundatie se stabilesc in functie de tipul pamantului de fundatie tabelului:

Tipul de pamant conform SR EN 14688-2:2005 Nisip prafos, nisip argilos Praf nisipos, praf argilos nisipos, praf argilos, praf Argila prafoasa, argila nisipoasa, argila prafoasa

Valoarea admisibila a deformatiei elastice 1/100 mm 350 400 450

Revigorarea turismului în situl UNESCO Valea Viilor prin modernizarea drumului județean DJ 142G Copșa Mică – Motiș, km 0+000 – km 10+400

Tipul de pamant conform SR EN 14688-2:2005

Valoarea admisibila a deformatiei elastice 1/100 mm

nisipoasa, argila Verificarea gradului de compactare a terenului de fundatie se va face in corelatie cu masuratorile cu deflectometrul (sau placa dinamica), in punctele in care rezultatele acestora atesta valori de capacitate portanta scazuta. Verificarea grosimii straturilor asternute Va fi verificata grosimea fiecarui strat de pamant asternut la executarea rambleului. Grosimea masurata trebuie sa corespunda grosimii stabilite pe sectorul experimental, pentru tipul de pamant respectiv si utilajele folosite la compactare Verificarea compactarii umpluturilor Determinarile pentru verificarea gradului de compactare se fac pentru fiecare strat de pamant pus in opera. In cazul pamanturilor coezive se vor preleva cate 3 probe de la suprafata, mijlocul si de la baza stratului, cand acesta are grosimi mai mari de 25 cm si numai de la suprafata si baza stratului cand grosimea este mai mica de 25 cm. In cazul pamanturilor necoezive se va preleva o singura proba din fiecare punct, care trebuie sa aiba un volum de min. 1000 cm3 conform STAS 2914:1984. Verificarea gradului de compactare se face prin compararea densitatii in stare uscata a acestor probe cu densitate in stare uscata maxima stabilita prin incercarea Proctor STAS 1913-13:1983. Verificarea privind gradul de compactare realizat, se va face in minimum trei puncte repartizate stanga, ax, dreapta, distribuite la fiecare 2000 mp de strat compactat. La stratul superior al rambleului si la patul drumului in debleu, verificarea gradului de compactare realizat se va face in minimum trei puncte, repartizate stanga, ax, dreapta. In cazul cand valorile obtinute la verificari nu sunt corespunzatoare se va dispune fie continuarea compactarii, fie scarificarea si recompactarea stratului respectiv. Nu se va trece la executia stratului urmator decat dupa obtinerea gradului de compactare prescris. Zonele insuficient compactate pot fi identificate usor cu penetrometrul sau cu deflectometrul cu parghie. Controlul caracteristicilor patului drumului se face dupa terminarea executiei terasamentelor si consta in verificarea cotelor realizate si determinarea deformabilitatii, cu ajutorul deflectometrului cu parghie la nivelul patului drumului. Verificarile de nivelment se vor face pe profiluri transversale, la 25 m distanta Deformabilitatea patului drumului se va stabili prin masuratori cu deflectometrul cu parghie sau cu placa dinamica. Conform Normativului CD 31:2002, la nivelul patului drumului, se considera realizata capacitatea portanta necesara daca deformatia elastica, corespunzatoare sub sarcina osiei etalon de 115kN are valori mai mari decat cele admisibile din tabelul de mai jos, in cel mult 10% din numarul punctelor masurate .

Tipul de pamant conform SR EN 14688-2:2005 Nisip prafos, nisip argilos Praf nisipos, praf argilos nisipos, praf argilos, praf Argila prafoasa, argila nisipoasa, argila prafoasa nisipoasa, argila

Valoarea admisibila a deformatiei elastice 1/100 mm 350 400 450

Revigorarea turismului în situl UNESCO Valea Viilor prin modernizarea drumului județean DJ 142G Copșa Mică – Motiș, km 0+000 – km 10+400

Cand masurarea deformatiei elastice, cu deflectometrul cu parghie, nu este posibila, Antreprenorul va putea folosi si alte metode standartizate sau agrementate, acceptate de Inginer. In cazul utilizarii metodei de determinare a deformatiei liniare prevazuta in STAS 2914-4:1989, frecventa incercarilor va fi de 1/500m2 conform normativ AND 530-2012.

18.3.

ARIPI DIN BETON ARMAT

18.3.1.

PREVEDERI GENERALE

Aripile din beton armat asigură racordarea dintre culee şi terasamentul rampelor de acces, asigărând stabilitatea maselor de pământ din taluzul autostrăzii în spatele culeelor. Aceste structuri trebuie să se respecte o serie de principii generale rezultate din experienţa acumulată şi anume: • funcţionalitatea; • capacitatea de rezistenţă şi stabilitate la sarcini statice şi dinamice; • durabilitatea; • eficienţa economică; • estetică.

Revigorarea turismului în situl UNESCO Valea Viilor prin modernizarea drumului județean DJ 142G Copșa Mică – Motiș, km 0+000 – km 10+400

Din perspectiva acestor principii, lucrarea va trebui să corespundă scopului căruia îi este destinat şi anume de a asigura stabilitatea infrastructurii rutiere și a taluzului autostrăzii. Lucrările se vor proiecta ţinând seama de acţiunile, combinaţiile de încărcări şi ipoteze de calcul stabilite conform standardelor în vigoare şi a prevederilor din aceste specificaţii tehnice. Aripile din beton armat pot fi sau nu ancorate în terasament în funcție de prevederile din proiect și planurile din faza de detaliere de execuție.

18.3.2.

MATERIALE

BETONUL Stabilirea clasei betonului se va face conform „Normativului pentru producerea betonului şi executarea lucrărilor de beton, beton armat şi beton precomprimat“, indicativ NE 012/1–2007. Clasa de expunere impune adoptarea claselor minime de beton. În cazul în care temperatura în timpul turnării este scăzută, se vor folosi cimenturile cu rezistenţă iniţială mare, R şi aditivi acceleratori, iar în cazul turnării pe timp călduros, cimenturile cu rezistenţă iniţială uzuală, N şi aditivi întârzietori, (conform NE 012/1–2007 şi tabelului 2 din SR EN 197-1:2002). ARMĂTURI Armăturile trebuie să respecte prescripțiile din prezentul Cadiet de sarcini precum și planurile de execuţie din proiect. Lucrările de armături constau în totalitatea operaţiilor de pregătire, fasonare, montare şi verificare finală. Se vor utiliza armături nepretensionate realizate din oţel OB 37 (SR 438/1-02), PC 52 (SR 438/1-02), STNB sub formă de plasă sudată (conform SR 438/2-02) şi oţeluri europene BST500 din clasa de ductilitate C. Proprietăţile acestor armături trebuie să fie în concordanţă cu EN 10080:2005. Se pot accepta şi utilizarea unor oţeluri din import, dar numai pe baza certificatului de calitate emis de unitatea care a importat oţelul sau cea care asigură desfacerea acestuia. ALTE MATERIALE Se pot folosi alte materiale decât cele prevăzute în Caietul de sarcini, dacă sunt aprobate de către Inginer și Proiectant și sunt în concordanță cu normele în vigoare.

18.3.3.

EXECUȚIA ARIPILOR DIN BETON ARMAT

Terenul natural pe care a fost trasata lucrarea va fi adus la cota cerută de proiect prin mijloace specifice (săpătură, umplutură) sau doar curățarea pietrelor de mari dimensiuni/ rădăcini, trunchiuri de copaci etc. Se vor respecta următoarele etape:

Revigorarea turismului în situl UNESCO Valea Viilor prin modernizarea drumului județean DJ 142G Copșa Mică – Motiș, km 0+000 – km 10+400

-

Realizarea fundațiilor pentru aripi (cofrare, armare, betonare).

-

Executarea aripilor prin prefabricare sau monolit din beton armat.

-

Realizarea umpluturilor din spatele aripilor.

Gradul de compactare a terasamentelor în zona de racordare pod-rampă de acces va fi de minim 95%, stabilit conform STAS 2914-84.

CONTROLUL EXECUȚIEI

18.3.4.

Pe parcursul execuţiei lucrărilor, se vor face următoarele verificări: -

Calitatea săpăturilor în ceea ce privește poziția în plan și dimensiunea acestora.

-

Calitatea aripilor în ceea ce privește materialul din care sunt realizate, dimensiunile și modul ăn care au fost executate.

-

Calitatea umpluturilor din spatele aripilor.

Daca există zone deteriorate, acestea vor fi remediate imediat. Înainte de recepția lucrării se mai face o verificare finală și apoi se întocmește și semnează documentația privind recepția.

18.4.

PLĂCI DE RACORDARE ŞI GRINZI DE REZEMARE

Plăcile de racordare sunt elemente folosite pentru atenuarea acţiunii traficului rutier pe zona de tranziţie pod-rampă de acces. Plăcile de racordare şi grinzile de rezemare aferente se execută prin prefabricare sau monolit din beton armat. Plăcile de racordare sunt amplasate în terasament (în cazul sistemelor rutiere nerigide pe rampa de acces) sau la nivelul căii (în cazul sistemelor rutiere rigide). În cazul plăcilor de racordare amplasate la nivelul căii, executate monolit, se vor respecta condiţiile tehnice impuse îmbrăcăminţilor rutiere rigide, conform prevederilor SR 183-1:1995. Gradul de compactare a terasamentelor în zona de racordare pod-rampă de acces va fi de minim 95%, stabilit conform STAS 2914-84. Trebuie evitată rămânerea de goluri sub dalele de racordare. Orice gol sau cavitate trebuie umplută de către Antreprenor, prin etanşare cu un amestec sol-ciment, pompat sub presiune. Etanşarea trebuie să constea într-un pământ nisipos, aprobat de către Inginer, amestecat cu patru parţi pământ la o parte ciment, raportat la volum, cu suficientă apă doar pentru a produce un amestec care curge dintr-o gaură în alta, în timp ce este pompat. În timpul operaţiilor de pompare trebuie data atenţie evitării ridicării dalelor de racordare. Plăcile de racordare se stabilesc în funcţie de înălţimea rambleului (Gr), tipul sistemului rutier al rampei de acces şi tipul culeei, conform tabelului de mai jos.

Gr (m)

Tip culee

<3

3-4

Masivă

P3

P4

Înecată

P3

P4

Rezemată terasament

pe

4-5

5-6

6-7

P5 P5 P5

7-8

>8

P6*

P6

P6*

P6

P6*

P6

Revigorarea turismului în situl UNESCO Valea Viilor prin modernizarea drumului județean DJ 142G Copșa Mică – Motiș, km 0+000 – km 10+400

NOTĂ: În cazul sistemelor rutiere rigide se utilizează placa de racordare P6* turnată monolit.

18.5.

PROTECŢIA SFERTURILOR DE CON

Pentru asigurarea stabilităţii pământului din sfertul de con, se pot aplica următoarele 2 tipuri de protecţii: 

Taluz păreat;



Taluz înierbat.

18.6.

SCĂRI ŞI CASIURI PE TALUZE

La capetele podului (pasajului) se vor amplasa de o parte şi de alta ale acestuia, casiuri pentru evacuarea rapidă a apelor meteorice de pe suprastructură şi scări pentru accesul sub pod. Casiul se va executa din piatră brută zidită sau din dale de beton prefabricate. Forma şi dimensiunile acestuia se vor preciza prin proiect. Scările se realizează din elemente (trepte) prefabricate din beton. Treptele trebuie să fie de înălţime egală şi să corespundă ca formă, dimensiuni şi mod de finisare, prevederilor proiectului. Orizontalitatea treptelor se va verifica la fiecare treaptă cu dreptarul şi nivela cu bulă de aer. Abaterile limită admisibile sunt: 

la orizontalitatea treptelor

2 mm;



la înălţimea treptelor

1 mm.

Muchiile treptelor trebuie să fie drepte şi intacte, să nu prezinte ondulaţii sau ştirbituri. De asemenea, treptele de beton sclivisit sau mozaicat nu trebuie să prezinte reparaţii locale ale unor ştirbituri produse în timpul execuţiei din cauza unei protejări insuficiente a treptelor. Atat casiul cât şi scara vor rezema pe taluz pe o fundaţie de balast de 10 cm grosime şi vor avea fiecare o fundaţie din beton de clasă C12/15 a cărei dimensiuni, funcţie de înălţimea terasamentului, se vor preciza în proiect. Scările pe taluz sunt prevăzute cu un parapet metalic conform planşelor de uzinare. Parapetele trebuie să fie verticale pe toată înălţimea, verificarea efectuându-se cu firul cu plumb. La mâna curentă a parapetelor metalice se va controla ca în punctele de înnădire să nu existe praguri care să jeneze la palmă. Micile denivelări se vor înlătura prin polizare. Stâlpii acestui parapet vor avea fundaţii din piatră spartă sau din beton.

Revigorarea turismului în situl UNESCO Valea Viilor prin modernizarea drumului județean DJ 142G Copșa Mică – Motiș, km 0+000 – km 10+400

CAPITOLUL 19. REPARAREA STRUCTURILOR DE REZISTENTA DIN BETON, BETON ARMAT SI BETON PRECOMPRIMAT Remedierea degradărilor şi defectelor de execuţie, constatate Ia elementele din beton armat, se face în funcţie de tipul acestora şi anume: 

dacă degradările afectează capacitatea portantă a unor elemente importante ale structurii de rezistenţă, se va efectua o expertiză tehnică prin care se vor stabili soluţiile de remediere, pe baza căruia se va elabora proiect de remediere, care va sta Ia baza execuţiei acestei lucrări;



dacă degradările nu afectează capacitatea de rezistenţă, atunci pentru remediere se vor respecta prevederile din acest capitol. Se aplica la toate elementele din beton sau beton armat pentru remedierea defectelor aparute la decofrarea sau ulterior decofrarii elementelor. Identificarea defectelor se face conform cu Indicativ C149-87: “Instructiuni tehnice privind procedeele de remediere a defectelor pentru elementele de beton si beton armat.” DEFECTE SI DEGRADARI CONSTATATE LA DECOFRAREA ELEMENTELOR C149-87, Tabel 1 Nr crt. Tipul de defect Caracterizarea defectului Descriere Notatie Adancime (cm) Suprafata (m²) 1 Defecte de suprafata: Segregari sau pori DS Max 1 Oricare la suprafata elementului 2 Defectul in stratul de acoperire a DSA 1…4 Oricare armaturilor: segregari sau desprinderi de beton 3 Defecte de adancime si suprafata DASR Max ¼ din Max 0.3m² redusa: segregari, goluri grosimea elementului 4 Defecte de adancime si/sau suprafata DASM Max ¼ din Peste 0.3 m² mare: segregari, goluri grosimea elementului Peste ¼ din oricare grosimea elementului

19.1. REPARAŢII CU BETOANE SPECIALE PREVEDERI GENERALE Reparaţiile structurilor din beton armat cu betoane speciale, se efectuează în scopul eliminării degradărilor şi restabilirii capacităţii portante iniţiale ale elementelor, fără modificarea dimensiunilor. Toate materialele utilizate vor fi aprobate de Inginer, înainte de aprovizionare. Nici un material nu va fi utilizat în lucrările permanente înainte de a fi aprobate de către Inginer. Toate materialele propuse a se utiliza trebuie să corespundă cerinţelor legislative în vigoare. Betonul special este un microbeton slab alcalin auperfluid. Materialele din compozitia acestuia sunt: cimentul Portland, aggregate, aditivi din material sintetice, cu continut redus de apa la preparare. Caracteristicile fizico-mecanice minime pentru temperatura de 20°C sunt: 

Rezistenţa Ia compresiune

min 30N/mm2 Ia 3 zile

Revigorarea turismului în situl UNESCO Valea Viilor prin modernizarea drumului județean DJ 142G Copșa Mică – Motiș, km 0+000 – km 10+400

min 60N/mm2 Ia 28 zile



Modulul de elasticitate

min 60N/mm2 Ia 28 zile



Rezistenţa Ia aderenţă

min 60N/mm2 Ia 28 zile

Caracteristicile fizico-mecanice ale materialelor vor fi verificate conform metodelor şi nivelelor de performanţă prevăzute în agrementele tehnice ale fiecărui produs. Betoanele speciale conţin elementele componente clasice (agregate, ciment, apă) şi diferiţi aditivi, care le conferă o serie de calităţi necesare scopului urmărit, cum ar fi: 

adezivitate faţă de betonul întărit;



lucrabilitate foarte bună;



rezistenţe sporite;



contracţie redusă;



întărire rapidă (rezistenţe iniţiale mari).

Betoanele speciale sunt livrate în saci, care conţin toate componentele, exceptând apa, care se adaugă înaintea utilizării materialului, în cantitatea indicată pe sacul cu conţinutul respectiv. Materialele pentru betoane speciale sunt realizate de firme internaţionale renumite, pe baza unor cercetări de laborator îndelungate şi competente. În ţara noastră, sunt cunoscute şi agrementate materiale pentru betoane speciale. După modul de punere în operă a betonului preparat, se disting două tipuri de materiale pentru betoane speciale: 

materiale pentru betoane plastic-vârtoase;



materiale pentru betoane superlucrabile, denumite şi betoane fluide.

Betoanele plastic vârtoase se utilizează Ia repararea elementelor din beton armat cu degradări amplasate în zone accesibile (stâlpi, pereţi, zone laterale de grinzi, intradosul grinzilor şi plăcilor, etc.). Aceste betoane se aplică pe zona degradată, dar pregătită pentru aplicare, în mod similar cu aplicarea mortarelor obişnuite (cu mistrie şi scule de nivelat), fără a se utiliza cofraje. Betoanele superlucrabile (fluide) se utilizează pentru repararea elementelor din beton armat cu degradări, amplasate în zone mai puţin accesibile sau chiar inaccesibile (intradosul grinzilor, intradosul plăcilor, nodurile elementelor constructive, etc.). Betonul se toarnă în cofraje etanşe, nu necesită vibrare, dar poate migra în toate golurile ce urmează a fi umplute cu beton, graţie lucrabilităţii deosebite a acestui material. Tehnologia de reparare cu betoane speciale cuprinde următoarele operaţii principale: Lucrări pregătitoare: 

Diagnosticarea defectelor;



Marcarea zonelor degradate;



Înlăturarea betonului degradat.

Lucrări de reparaţii: 

Curăţarea armăturilor, stabilirea gradului de coroziune al acestora şi eventual suplimentarea cu armături noi;



Tratarea suprafeţelor de beton ce trebuie reparate;



Tratarea armăturilor;



Aplicarea betonului special de reparare;



Lucrari de protecţie anticorozivă.

19.2 REPARATII CU MORTARE SPECIALE

Revigorarea turismului în situl UNESCO Valea Viilor prin modernizarea drumului județean DJ 142G Copșa Mică – Motiș, km 0+000 – km 10+400

PREVEDERI GENERALE Se aplica la toate elementele din beton sau beton armat pentru remedierea defectelor aparute la decofrarea sau ulterior decofrarii elementelor. Identificarea defectelor se face conform cu Indicativ C149-87: “Instructiuni tehnice privind procedeele de remediere a defectelor pentru elementele de beton si beton armat.” Pentru repararea elementelor structurale conform C149-87, Tabel 1 (segregari, pori la suprafata elementelor, acoperire necorespunzatoare a betonului, denivelari orizontale) aferente podurilor se va folosi un sistem de solutii format din: 1. Mortare pe baza de ciment folosit ca punte de aderenta cat si ca protective anticoroziva aplicata pe armatura curatata a elementelor de reparata 2. Mortar pe baza de ciment, modificat sintetic, avand in compozitie fibre sintetice utilizat pentru reprofilari si raparatii locale Mortarele special cimentoase pentru repararea structural a defectelor de suprafata ale betonului au ca material principale cimentul Portland, agregate, filer, fibre sintetice de armare si aditivi chimici si polimerici. Mortarele pe baza de ciment utilizate pentru reparatia structurala a betoanelor care prezinta degradari ori defecte de suprafata trebuie sa corespunda clasei de rezistenta R4, conform SR EN 1504-3. Toate materialele propuse a se utiliza trebuie să corespundă cerinţelor legislative în vigoare. Caracteristicile fizico-mecanice ale mortarelor cimentoase pentru reparatii structurale de suprafata sunt: 

Rezistenţa Ia compresiune

min 45N/mm2 Ia 28 zile



Modulul de elasticitate

min 20N/mm2 Ia 28 zile



Forta de aderenţă

min 2N/mm2 Ia 28 zile



Compatibilitatea termica inghet-dezghet min 2N/mm2 Ia 28 zile

Mortarul de aplica cu mistria iar suprafata mortarului proaspat este prelucrata cu drisca. Amestecul pentru prepararea mortarului special se livreaza in saci sau cutii metalie pe care se va inscribe clar termenul de garantie. Amestecul nu poate fi folosit decat pana la expirarea termenului de garantie. Suprafetele reparate cu mortar special vor fi protejate anticoroziv cu material la culoarea din care fac parte.

19.3 LUCRARI PREGĂTITOARE Diagnosticarea defectelor se realizează prin observare directă şi prin ciocănirea suprafeţelor betonului sau cu ajutorul aparaturii speciale pentru identificarea zonelor de beton carbonatat, a armăturilor corodate, a grosimii stratului de acoperire, etc. Marcarea zonelor degradate se face cu cretă colorată prin delimitarea zonei şi haşurarea suprafeţei delimitate. Înlăturarea betonului degradat se face cu ajutorul dispozitivelor de dislocat mecanice, electrice, de tăiat, găurit. Aceste dispozitive vor avea puterea şi acţiunea corespunzătoare dislocării betonului degradat, fără a produce deranjamente structurii în ansamblu. Antreprenorul va evita folosirea unor pickhammere de mare putere, ce ar produce vibraţii şi eventual degradări majore asupra structurii. Dislocările de betoane vor fi numai locale şi vor antrena numai betonul degradat până Ia betonul sănătos, sau pe grosimea prevăzută în proiectul de detalii.

Revigorarea turismului în situl UNESCO Valea Viilor prin modernizarea drumului județean DJ 142G Copșa Mică – Motiș, km 0+000 – km 10+400

Betonul nu va fi înlăturat până când Antreprenorul nu va obţine acordul Inginerului cu privire Ia zonele pe care acesta va fi înlăturat şi nu va fi prezentat acestuia propunerile cu privire Ia etapele de lucru şi de sprijiniri temporare necesare.

19.1.2.

LUCRĂRI DE REPARAŢII

Curăţarea armăturilor se va face prin sablare sau cu perii de sârmă. Este admisă şi curăţarea chimică, dacă procesul tehnologic şi materialele corespunzătoare sunt agrementate în ţară. În cazul în care se consideră că secţiunea armăturii de rezistenţă s-a redus cu peste 5%, se vor prevedea armături suplimentare, care se vor îmbina cu cele existente pe o lungime minimă de petrecere conform prevederilor SR EN 1992-1-1/2004. Tratarea suprafeţelor de beton se va face prin curăţare cu aer comprimat şi eventual prin umezire sau cu un strat de amorsare, înainte de aplicarea betonului special, conform instrucţiunilor de utilizare specifice ale materialului respectiv ce va fi utilizat. Armăturilor dezgolite după curăţare, se vor trata prin vopsire cu o vopsea specială ce asigură protecţia anticorozivă a armăturilor şi o mai bună aderenţă a betonului faţă de armături. Substanţa de protecţie se procură odată cu materialele pentru betoane speciale, se prepară conform instrucţiunilor specifice şi se aplică prin pensulare. Aplicarea betonului special de reparare (inclusiv prepararea sa) se face conform instrucţiunilor specifice. Prin această operaţie, se refac dimensiunile iniţiale ale elementului reparat, iar prin întărire se restabileşte întreaga capacitate portantă.

19.1.3. PROTECŢIA ANTICOROZIVĂ A SUPRAFEŢELOR DE BETON Protecţia anticorozivă a suprafeţelor de beton se aplică cu scopul realizării unei mai bune rezistenţe a elementelor din beton armat împotriva degradării prin acţiunea apei şi a sărurilor din atmosferă, sporindu-le astfel durabilitatea în timp. Pentru elementele din beton armat, care au fost remediate prin utilizarea betoanelor speciale de reparaţii, protecţia anticorozivă a suprafeţelor este necesară atât pentru realizarea protecţiei betonului cât şi pentru uniformizarea culorii suprafeţelor lor. În acest caz protecţia elementelor reparate se face pe toate suprafeţele de beton aparente (atât în zonele reparate cât şi în zonele nereparate). Protecţia anticorozivă poate avea şi un rol decorativ atunci când se folosesc produse colorate. Protecţia anticorozivă are în vedere 2 operaţii şi anume: 

finisarea suprafeţei care are scopul de a închide porii şi de a uniformiza suprafaţa;



aplicarea protecţiei anticorozive care are şi rol estetic;

Proprietăţile minime ale protecţiei anticorozive a suprafeţelor de beton sunt: 

stabilitate Ia variaţiile climatice;



sistemul aplicat să fie elastic şi să aibă capacitatea de a închide fisuri cu deschiderea de max. 0.3 mm;



să împiedice pătrunderea apei şi a agenţilor dăunători (de exemplu C02, S02) şi să frâneze carbonatarea;



permeabilitate Ia difuzia vaporilor de apă;



aderenţă bună Ia stratul suport;



modulul de elasticitate, coeficientul de dilatare termică şi de permeabilitate Ia vapori de apă, comparabile cu cele ale betonului de calitate superioară(C35/45).

Dintre caracteristicile tehnice minime precizăm: 

temperatura de aplicare min.

5° C;

Revigorarea turismului în situl UNESCO Valea Viilor prin modernizarea drumului județean DJ 142G Copșa Mică – Motiș, km 0+000 – km 10+400



rezistenţa Ia compresiune: -

după 24 ore:

> 20 N/mm2

-

după 28 zile:

> 50 N/mm2



rezistenţa Ia tracţiune

≥ 1,8 N/mm2



aderenţa

≥ 2 N/mm2



alungirea Ia rupere

≥ 100%



rezistenţa Ia difuzia vaporilor de apă

≥ 0,5 m



rezistenţa Ia difuzia C02

> 80 m

Materialele de protecţie anticorozivă pot fi aplicate cu pensula, cu ruloul sau sub formă de spray.

19.2.

REPARAŢII PRIN INJECŢII

19.2.1.

GENERALITĂŢI

Pentru remedierea fisurilor (injectare) Ia elementele din beton armat, se vor respecta prevederile din "Instrucţiuni tehnice privind procedeele de remediere a defectelor pentru elementele de beton şi beton armat, indicativ C 149- 87". Procedeele de injectare sunt diferenţiate după criteriile următoare: 

Mărimea deschiderii fisurilor;



Natura materialului utilizat pentru injectare.

C149-87, Tabel 2 Tipul de deteriorare Nr. Crt.

descriere

notatie

f0

1

Procedee de remediere Caracterizarea deteriorarii

deschidere<0.5mm

Pe baza de ciment

Inchidere cu pasta de ciment conf. pct 2.7

FISURI f1

f2

deschidere 0.5…2mm

deschidere>2mm

-

Injectare cu pasta de ciment conf pct 2.11

Pe baza de amestecu ri epoxidice Inchidere cu chit epoxidic conf. pct 3.12 Injectare cu rasina epoxidica, conf pct 3.13 Injectare cu chit epoxidic conf pct 3.14

Revigorarea turismului în situl UNESCO Valea Viilor prin modernizarea drumului județean DJ 142G Copșa Mică – Motiș, km 0+000 – km 10+400

2

3

4

DETERIORARI IN STRATUL DE ACOPERIRE A ARMATURILOR ruperea muchiilor DETERIORARI DE ADANCIME SI SUPRAFATA REDUSA: cedari locale la solicitari de compresiune sau sarcini DETERIORARI DE ADANCIME SI/SAU SUPRAFATA MARE:cedari la solicitari de compresine sau socuri

DSA

DASR

DASM

adancime max 4cm

Mortar, conf pct 2.8

Mortar, conf pct 3.16

adancime max 1/4h si suprafata max 0.3m²

Beton, conf pct 2.9

Beton, conf pct 3.16

- adancime max 1/4 h si suprafata >0.3m²

- betonare in exces conf. pct 2.12

- adancime >1/4h si suprafata<0.3 m²

- torcretare, conf pct 2.13

Beton, conf pct 3.16

În funcţie de materialul utilizat pentru injectare se deosebesc următoarele 2 (două) procedee: 

pe bază de ciment - care se aplică pentru injectarea fisurilor cu deschideri mai mari de 2mm, inclusiv;



pe bază de răşini epoxidice - care se aplică pentru injectarea fisurilor cu deschideri mai mari de 0,5 mm, inclusiv.

Remedierea fisurilor prin injectare se desfăşoară în 3 (trei) faze şi anume: 

lucrări pregătitoare;



injectarea propriu-zisă;



verificarea aplicării corecte a procedeului de injectare.

19.2.2.

CONDIŢII DE APLICARE

1. amestecuri pe bază de ciment a. se aplică Ia temperaturi ale mediului ambiant mai mari de +10°C, inclusiv. 2. amestecuri pe bază de amestecuri epoxidice: a. condiţiile de aplicare sunt următoarele: b. temperatura mediului ambiant şi a elementului va fi de min. + 15°C iar umiditatea relativă a aerului va fi de max. 60 %; c. suprafeţele betonului să fie uscate; d. fisurile să fie stabilizate; e. temperatura materialelor să fie cuprinsă între + 15°C si +30°C.

19.2.3.

MATERIALE

Pentru injectările pe bază de ciment se va utiliza, de preferinţă, acelaşi ciment utilizat în elementul ce trebuie injectat. Materialele folosite trebuie să corespundă cerinţelor de calitate din legislaţia în vigoare.

CAPITOLUL 20. NORME DE SANATATE SI SECURITATE IN MUNCA

Revigorarea turismului în situl UNESCO Valea Viilor prin modernizarea drumului județean DJ 142G Copșa Mică – Motiș, km 0+000 – km 10+400

În documentaţie au fost prevăzute lucrările necesare executării lucrărilor în deplină siguranţă (sprijiniri, eşafodaje, parapete, etc.). La execuţie se vor respecta toate prevederile legale privind protecţia muncii, prevenirea şi stingerea incendiilor şi în mod special: 1. Legea nr.5/1965 cu privire la protecţia muncii, republicată în Buletinul oficial al RSR, nr. 24/18/02/1969. 2. Normele tehnice cu caracter metodologic privind cercetarea şi evidenţa accidentelor de muncă şi a bolilor profesionale, republicate în Buletinul Transporturilor rutiere şi navale nr. 2/1981. 3. Ordinul nr. 9/1972 al Ministerului Muncii cu privire la aprobarea normativului republican pentru acordarea echipamentului de protecţie şi echipamentului de lucru, precum şi instrucţiunile de aplicare a normativului publicat în revista "Protecţia muncii nr.1-2/1972. 4. Ordinul MTTc nr.242/61 privind acordarea alimentaţiei de protecţie a unor angajaţi, publicat în foaia MTTc nr.10/05.05.1981. 5. Ordinul comun al Ministerului Muncii şi Ministerului Sănătăţii nr.34/20.02.1975 şi respectiv nr.110/02.02.1977 _i 39/18.02.1977. 6. Ordinul MATMCGFF cu nr.612/17.06.1976, prin care se aprobă "Normele de prevenire şi stingere a incendiilor şi dotarea cu maşini, instalaţii, utilaje, aparatură, echipament de protecţie şi substanţe chimice pentru prevenirea şi stingerea incendiilor'. 7. Ordinul MTTc nr.8/21.05.1982 privind aprobarea normelor de protecţia muncii în activitatea de întreţinere a drumurilor. 8. Ordinul MTTc nr.9/21.06.1982 prin care se aprobă "Normele de protecţia muncii în activitatea de construcţii-montaj pentru transporturi feroviare, rutiere şi navale", din care menţionăm: Se vor lua măsuri de protecţia muncii specifice acestor lucrări: 

restricţii de viteză pe drum;



semnalizarea corespunzătoare a unor lucrări ce se execută în apropierea circulaţiei rutiere.

În caz de necesitate, Antreprenorul va lua măsuri pentru executarea lucrărilor în deplină siguranţă. Dacă la execuţie se adoptă altă tehnologie decât cea prevăzută în proiect se vor lua şi măsuri corespunzătoare de protecţia muncii.

Revigorarea turismului în situl UNESCO Valea Viilor prin modernizarea drumului județean DJ 142G Copșa Mică – Motiș, km 0+000 – km 10+400

CAPITOLUL 21. ALTE PREVEDERI 21.1.

SCOP

Prevederile prezentului Caiet de Sarcini sunt obligatorii pentru oricare unitate de execuţie care realizează lucrări de poduri. Având în vedere complexitatea lucrării ce face obiectul studiului de faţă, selecţia unităților de execuţie trebuie făcută pe baza experienţei anterioare şi în directă legătură cu referinţe similare. Nerespectarea acestor prevederi atrage după sine întreruperea lucrărilor şi refacerea lor. Antreprenorul este răspunzător de pagubele rezultate din aceste întreruperi şi de refacerea lucrărilor necorespunzătoare. Antreprenorul este obligat să efectueze toate încercările de laborator şi verificările prevăzute în prezentul Caiet de Sarcini şi în normele tehnice în vigoare, precum şi încercările şi verificările suplimentare pe care Proiectantul şi Inginerul le vor considera necesare pe parcursul execuţiei lucrărilor. Dispoziţiile de şantier date de Inginer şi Proiectant, cu respectarea normelor legale în vigoare, au aceeaşi putere ca şi proiectul de execuţie. În cazul în care un rezultat provenit dintr-o verificare vizuală sau încercare efectuată pe parcurs, referitoare la rezistenţa, stabilitatea, durabilitatea sau funcţionalitatea lucrărilor depăşeşte, în sens defavorabil, abaterile admisibile prevăzute în proiect sau în prescripţiile tehnice, decizia asupra continuării lucrărilor nu va putea fi luată decât pe baza acordului dat în scris de Inginer. Eventualele divergenţe ce vor rezulta din prevederile prezentului Caiet de Sarcini şi capacitatea Antreprenorului şi a Inginerului de a le respecta întocmai, se vor concilia între Proiectant, Executant şi Inginer. Caietul de Sarcini face parte din documentaţia pentru elaborarea şi prezentarea ofertei şi constituie ansamblul cerinţelor pe bază cărora se elaborează de către fiecare ofertant propunerea tehnică.

21.2.

CATEGORIA ŞI CLASA DE IMPORTANŢĂ

Categoria de importanţă a lucrării a fost stabilită conform Regulamentului M.L.P.A.T, ordin Nr. 31/N din 02.10.1995 “Metodologie de stabilire a categoriei de importanţă a construcţiilor” Obiectivul se încadrează în categoria de importanţă B (construcţii de importanţă deosebită), modelul 1 de asigurare a calităţii şi clasa de importanţă B, conform HGR nr. 766/21 noiembrie 1997, Anexa nr. 3. Podul d.p.d.v. a structurii ca lucrare hidrotehnică de traversare, conform STAS , se încadrează în categoria 4 deInginereşti construcţie.

CAPITOLUL 22. MASINI SI UTILAJE

Revigorarea turismului în situl UNESCO Valea Viilor prin modernizarea drumului județean DJ 142G Copșa Mică – Motiș, km 0+000 – km 10+400

Se vor utiliza maşini şi utilaje de construcţii adecvate tipurilor de lucrări şi condiţiilor de lucru. Tipuri de maşini şi utilaje funcţie de tipurile de lucrări În funcţie de tipurile de lucrări, de modul de execuţie al acestora, dar şi de dotarea Antreprenorului, utilajele se împart astfel: 

utilaje necesare lucrărilor de săpături;



utilaje necesare transportului şi montării prefabricatelor, podurilor;



utilaje pentru transportul betonului;



utilaje pentru transportul, încărcarea şi aşezarea anrocamentelor;

Utilaje necesare lucrărilor de săpături: 

utilaje care sapă (escavator);



utilaje care deplasează pământul prin împingere (buldozer);



utilaje care transportă pământ pe distanţe mici şi care încarcă (încărcător frontal);



utilaje care transportă (autobasculante);



utilaje pentru împrăştiere (buldozer);



utilaje pentru compactare (rulou compresor static autopropulsant, placă vibratoare).

Utilaje necesare transportului şi montării prefabricatelor, podurilor şi structurilor provizorii: 

utilaje pentru transport (trailere);



utilaje pentru montare, încărcare şi descărcare (automacara).

Utilaje pentru transportul betonului: 

maşini pentru transportul betonului (autobetoniere).

Utilaje pentru transportul, încărcarea şi aşezarea anrocamentelor: 

utilaje pentru transport şi încărcare (autobasculantă, încărcător frontal);



utilaje pentru aşezare (automacara).

Selectarea utilajelor pentru executarea mecanizată a lucrărilor se va efectua pe baza a două grupe de criterii: 

criterii tehnologice;



criterii tehnico-economice.

22.1

CRITERII TEHNOLOGICE

Criteriile tehnologice reprezintă elemente de analiză primară a variantelor de soluţii de mecanizare, având numai în anumite cazuri rol determinant. Pe baza lor se va face preselectarea în vederea încadrării în condiţiile tehnologice de lucru reclamate de lucrare. Criteriile tehnologice pot avea caracter determinant în condiţiile în care, prin analiza lor rezultă o singură soluţie posibilă de aplicat. În cazul în care din analiza variantelor de mecanizare rezultă două sau mai multe soluţii posibile, selectarea tipurilor posibile se va face pe baza criteriilor tehnico-economice. Variantele de soluţii de mecanizare care se vor analiza pe baza criteriilor de selectare se stabilesc ţinând cont de dotarea disponibilă sau posibilităţile de dotare sau închiriere. Principalele criterii tehnologice de care trebuie să se ţină seama la selectarea utilajelor de construcţii sunt: 

poziţia frontului de lucru faţă de nivelul solului;

Revigorarea turismului în situl UNESCO Valea Viilor prin modernizarea drumului județean DJ 142G Copșa Mică – Motiș, km 0+000 – km 10+400





distanţa de deplasare pentru pământ, piatră, beton, etc.;

cantitatea de lucrări de executat. Criteriile tehnologice de alegere a mijloacelor de transport sunt:



capacitatea utilajului de săpat sau a autoîncărcătorului;



distanţele de transport;



natura căilor de circulaţie şi starea acestora;



lăţimea şi pantele căilor de circulaţie;



relieful şi condiţiile climatice.

CRITERII TEHNICO-ECONOMICE Criterii tehnico-economice care vor fi luate în considerare la selectarea utilajelor sunt: 

necesarul specific de energie;



costul unitar;



unde este cazul, numărul mijloacelor de transport necesare pentru deservirea unui utilaj;



posibilităţile şi costurile închirierii utilajelor;



cheltuieli pentru întreţinere şi reparaţii;



cheltuieli pentru pregătirea forţei de muncă.

CAPITOLUL 23. DESCRIEREA LUCRARILOR SI ORDINEA DE EXECUTIE

Revigorarea turismului în situl UNESCO Valea Viilor prin modernizarea drumului județean DJ 142G Copșa Mică – Motiș, km 0+000 – km 10+400

23.1

REGLEMENTĂRI PRIVIND EXECUTAREA LUCRĂRILOR

Piesele principale pe baza cărora Antreprenorul va realiza lucrările sunt următoarele: 



Documente furnizate de Inginer: -

toate documentele care fac parte din documentaţia de licitaţie şi care sunt parte din contract;

-

planurile generale de amplasament şi dispoziţiile generale;

-

studiul geotehnic, cu precizarea condiţiilor din amplasament şi a soluţiilor adecvate pentru fundaţii;

-

studiul topografic.

Documente care vor fi elaborate de Antreprenor: -

graficul de execuţie;

-

adaptări la situaţia întâlnită pe parcursul execuţiei aprobate de Inginer şi Proiectant;

-

toate documentele, calculele şi planurile care sunt necesare pentru proiectarea finală şi planurile lucrărilor pentru structurile finale şi toate structurile provizorii care ar putea fi necesare în faza de construcţie;

-

detalii tehnice de execuţie avizate de către Inginer: planuri de cofraj şi armare; planşe de detalii de execuţie privind structura metalică;

-

Caiet de Sarcini cu prescripţii tehnice adecvate lucrării.

La execuţie, Antreprenorul va respecta prevederile din proiect şi din Caietul de Sarcini. De asemenea, va lua măsuri pentru protejarea mediului înconjurător în timpul execuţiei lucrării respective. Se precizează că nici o adaptare sau modificare la execuţie faţă de documentaţie nu se poate face decât cu aprobarea Inginerului şi a Proiectantului general. Se vor respecta cu stricteţe standardele şi normele în vigoare. Antreprenorul va întocmi un program privind execuţia lucrării, conţinând: 

lista documentaţiei necesare execuţiei;



eşalonarea predării parţiale a lucrărilor către Inginer.

LUCRĂRI DE ORGANIZARE Întreprinderea executantă trebuie să aibă dotarea tehnică, materială, instalaţiile, dispozitivele şi sistemele de control necesare execuţiei în conformitate cu prevederile din proiect şi din Caietul de Sarcini. Lucrările de organizare specifice pentru execuţia lucrărilor de artă se vor efectua în corelare cu cele aferente celorlalte lucrări de construcţii de pe întreg tronsonul de autostradă. Înainte de începerea lucrărilor de execuţie se va proceda la o verificare minuţioasă a situaţiei existente în zona de amplasare a lucrării de artă, pentru depistarea eventualelor lucrări ascunse. Antreprenorul răspunde direct de calitatea materialelor şi execuţia de calitate a tuturor lucrărilor necesare, în conformitate cu documentele contractuale şi prevederile din Caietul de Sarcini, efectuând toate probele şi încercările de laborator menţionate. Antreprenorul va ţine în siguranţă şi va prezenţa, la cererea organelor de control, actele de constatare şi procesele verbale de recepţie pe faze (certificate de calitate, buletin de încercări, verificarea lucrărilor ascunse, etc.), încheiate între reprezentanţii Inginerului, Antreprenorului şi

Revigorarea turismului în situl UNESCO Valea Viilor prin modernizarea drumului județean DJ 142G Copșa Mică – Motiș, km 0+000 – km 10+400

Antreprenorului.

TRASAREA LUCRĂRILOR DE ARTĂ PE TEREN Lucrarea va fi începută numai după efectuarea operaţiei de predare-primire a amplasamentului şi consemnarea ei într-un proces-verbal încheiat între delegaţii Inginerului şi Antreprenorului. Tot atunci se vor preda repere de către Proiectant. Cu ocazia operaţiei de predare – primire a amplasamentului trebuie să participe şi deţinătorii de reţele (reţele electrice, apă, canal, etc.) din zona afectată de lucrarea respectivă. Începerea execuţiei infrastructurii se va face în urma efectuării, de către Executant, a trasării. Trasarea pe teren constă în determinarea, materializarea şi reperarea elementelor caracteristice, care definesc amplasamentul şi axele lucrării. Înainte de începerea lucrărilor, se va verifica întreaga trasare pe teren, atât în ansamblu, cât şi pe fiecare obiect în parte, determinându-se dacă se încadrează în abaterile prevăzute de STAS 9824/0 -74, STAS 9824/2 - 75, STAS 9824/4 – 83 şi „Normativul pentru verificarea calităţii şi recepţiei lucrărilor de construcţii şi instalaţii aferente” C 56 - 1985 anexele II.2.1 şi II.2.2. tabelul 1. Lungimi (m) Toleranţe cm

25

50

100

150

200

250

Toleranţe T/d1

±2

±2

±3

±4

±5

±5

În verificarea trasărilor şi reperelor se mai include: verificarea dimensiunilor şi a cotelor părţii din lucrare executată anterior, a amprizei căii ferate, a platformelor existente în zonă, a altor lucrări faţă de care s-au raportat elementele proiectului. În cazul depăşirii abaterilor admisibile, lucrările nu pot fi începute decât cu acordul scris al Inginerului, după o prealabilă verificare.

EXECUTAREA LUCRĂRILOR DE SĂPĂTURI ŞI UMPLUTURI La lucrările de săpături se vor verifica de către Antreprenor şi se vor controla de inspectorul de şantier: 

corespondenţa dintre natura straturilor întâlnite şi datele din proiect;



dimensiunile şi poziţia conturului fundaţiilor în comparaţie cu proiectul şi cu abaterile admisibile;



realizarea pantelor longitudinale şi transversale prevăzute în proiect, precum şi a altor dispozitive de colectare şi evacuare a apelor;



existenţa unor posibilităţi de dislocări, lunecări, a unor infiltraţii, izvoare, precum şi realizarea prevederilor proiectului.

Lista abaterilor admisibile corespunde anexei II.2.2 din Normativul C 56 - 1985. La verificarea naturii terenului participă obligatoriu şi geotehnicianul. Verificările pe parcurs se vor efectua pentru toate elementele construcţiei şi se vor înregistra în procese-verbale de lucrări ascunse. Toate lucrările suplimentare temporare pentru săpături rezultate din utilizarea unei tehnologii aleasă de Antreprenor, care nu corespunde proiectului, trebuie să fie realizate numai cu aprobarea Inginerului, responsabilitatea şi costul revenindu-i Antreprenorului. La executarea umpluturilor, se va verifica, pe parcurs de către Antreprenor şi se vor controla de inspectorul de şantier: 

eliminarea stratului vegetal;



respectarea formelor geometrice şi poziţia elementelor lucrărilor, inclusiv racordările cu terasamentele, drumurile, şanţurile de gardă;

Revigorarea turismului în situl UNESCO Valea Viilor prin modernizarea drumului județean DJ 142G Copșa Mică – Motiș, km 0+000 – km 10+400



asigurarea gropilor de împrumut;



respectarea tehnologiei de compactare, inclusiv a grosimii straturilor compactate;



calitatea pământului întrebuinţat, care trebuie să fie de aceeaşi categorie cu cea prevăzută în proiect sau admisă de prescripţiile tehnice specifice; se admite o abatere de 5% la compoziţia granulozităţii prescrise.

Verificarea compactării umpluturilor se va face pe tot timpul efectuării lor, conform STAS 7582 - 91 astfel: 

verificarea de bază a compactării se face prin determinări ale greutăţii volumice şi a umidităţii pentru fiecare tip de pământ şi pentru fiecare strat de pământ compactat în lucrare;



verificarea se poate face şi prin penetrări statice sau dinamice, prin determinări radiometrice, prin încercări cu placa, fără a fi exclusă însă verificarea determinării greutăţilor volumice;



nu se trece la punerea în operă a stratului următor decât după constatarea că stratul verificat îndeplineşte condiţiile de calitate prevăzute în proiect.

Caracteristicile terenului de fundare şi ale pământului de umplutură se verifică pe baza rezultatelor din rapoartele de încercări făcute la laboratoare atestate.

LUCRĂRI PROVIZORII Lucrările provizorii sunt astfel proiectate şi se vor executa de Antreprenor aşa încât să garanteze că lucrările definitive nu vor suferi în nici un fel ca urmare a deformaţiilor lucrărilor provizorii ca rezistenţă sau aspect, iar dimensiunile lucrărilor definitive se vor încadra în toleranţele admise de Codul de practică NE 012 – 2010, respectiv NE 012/1-2007. Lucrările provizorii se execută de Antreprenor pe baza proiectului şi se avizează de Inginer. Toate calculele necesare şi desenele de lucru trebuie elaborate de Antreprenor. Antreprenorul trebuie să ia în considerare că toate aceste documente trebuie controlate şi aprobate de autorităţile competente – Inginer şi Proiectant general. După montarea finală a structurilor provizorii, Antreprenorul poate continua lucrările numai dacă structura provizorie are controlul final al autorităţii şi a Inginerului. La realizarea lucrărilor provizorii, Antreprenorul este obligat: 

să asigure securitatea lucrătorilor şi a lucrărilor definitive;



să ţină seama de datele impuse de lucrarea definitivă;



să respecte succesiunea fazelor de execuţie;



să respecte conţinutul detaliilor din proiect.

La execuţie trebuie respectate şi verificate: 

stabilitatea reazemelor provizorii;



dispoziţiile ce trebuie îndeplinite în timpul manipulărilor şi pentru toate operaţiile de reglare, calare, demontare;



contrasăgeţile şi toleranţele de execuţie;



controlul deformaţiilor şi tasărilor.

La realizarea lucrărilor provizorii trebuie să se ţină seama de instrucţiunile de montare şi de instrucţiunile cu privire la toate elementele a căror eventuală defecţiune ar putea avea consecinţe grave asupra securităţii lucrărilor.

Revigorarea turismului în situl UNESCO Valea Viilor prin modernizarea drumului județean DJ 142G Copșa Mică – Motiș, km 0+000 – km 10+400

Calitatea materialelor de inventar şi a materialelor noi trebuie să corespundă standardelor în vigoare. Antreprenorul are obligaţia să prezinte certificate de atestare pentru materialele destinate lucrărilor provizorii, atât atunci când se folosesc produse noi, cât şi atunci când se folosesc materiale vechi, pentru care trebuie să se garanteze că sunt echivalente unor materiale noi. Întrebuinţarea de materiale refolosibile este autorizată atât timp cât deformaţiile sau efectele oboselii nu riscă să compromită securitatea execuţiei. Materialele degradate se rebutează sau se dau la reparat în ateliere de specialitate. În acest din urmă caz, Antreprenorul va justifica valabilitatea reparaţiei, fără ca această justificare să-i atenueze responsabilitatea. Toleranţele aplicabile la lucrările provizorii sunt stabilite în funcţie de lucrările definitive. Deformaţiile lucrărilor provizorii se controlează prin nivelmente efectuate de către Antreprenor faţă de reperele acceptate de Inginer. Rezultatele măsurătorilor se transmit Inginerului. Antreprenorul are obligaţia de a asigura întreţinerea regulată a lucrărilor provizorii, astfel încât să prevină apariţia unor deformaţii.

EXECUŢIA DRUMURILOR TEHNOLOGICE ŞI PLATFORMELOR TEHNOLOGICE 23.1.1

EXECUŢIA DRUMURILOR TEHNOLOGICE PROVIZORII

Pentru accesul la lucrările de artă la care se execută lucrări, se vor realiza drumuri tehnologice în conformitate cu normele în vigoare care vor asigura deplasarea utilajelor necesare, în condiţii de siguranţă. După finalizarea lucrărilor, se vor desfiinţa drumurile tehnologice provizorii şi se vor reda terenurile ocupate de acestea utilizării lor precedente.

EXECUŢIA PLATFORMELOR TEHNOLOGICE Platformele tehnologice se realizează în imediata vecinătatea lucrărilor de artă la care se vor executa lucrări. Acestea vor fi utilizate pentru depozitarea elementelor prefabricate, a materialelor şi utilajelor necesare. Grosimea platformei se va determina astfel încât utilajele şi respectiv elementele prefabricate vor putea fi aşezate stabil şi în condiţii de siguranţă. La finalizarea lucrărilor, terenul pe care a fost realizată platforma tehnologică va fi redat vechii sale utilităţi, zona rămânând neafectată de deşeuri şi alte substanţe nocive, respectându-se legislaţia de mediu.

EXECUŢIA INFRASTRUCTURILOR PODURILOR Executarea culeelor şi a pilelor podului, fundate indirect, se va face pe baza prevederilor prezentului Caiet de Sarcini cât şi a respectării normelor şi prevederilor în vigoare. Execuţia lor presupune stabilirea căilor de acces pentru materiale şi utilaje, crearea de drumuri şi platforme tehnologice, îndiguiri şi crearea de incinte închise de lucru – lucrări provizorii.

EXECUŢIA SUPRASTRUCTURILOR PODURILOR Prezentul Caiet de Sarcini cuprinde condiţiile pentru execuţia în uzină şi pe şantier a tablierelor din beton armat și precomprimat, metalice şi compuse oţel-beton. Întreprinderea executantă trebuie să dispună de dotarea tehnică, precum şi dotarea cu personal calificat, materiale, instalaţii, dispozitive şi sisteme de control necesare execuţiei, în conformitate cu prevederile din proiect. De experienţă similară trebuie să dispună şi uzina de confecţie metalică. La execuţia şi recepţia lucrărilor, se vor respecta prevederile din normativele şi standardele în vigoare, cuprinse în prezentul Caiet de Sarcini. Execuţia tablierelor se va face conform cerinţelor contractuale, conform standardelor menţionate în anexe şi a prezentului Caiet de Sarcini. Proiectantul în colaborare cu uzina de confecţii metalice va întocmi planşele de uzinare, care vor fi supuse verificării şi aprobării de către verificatorul de proiect autorizat. Pentru a asigura calitatea şi execuţia corespunzătoare a structurii metalice şi ca bază pentru controlul calităţii de către Inginer, Antreprenorul este obligat să întocmească un plan de sudare. Planul de sudare trebuie să fie rezumat într-un desen special, adiţional planurilor de detalii de

Revigorarea turismului în situl UNESCO Valea Viilor prin modernizarea drumului județean DJ 142G Copșa Mică – Motiș, km 0+000 – km 10+400

execuţie.

Conţinutul minim al acestui plan de sudură este: 

Identificarea tipului de sudură pentru fiecare îmbinare conform planurilor de execuţie.



Stabilirea ordinei de execuţie a fiecărei îmbinări sudate, determinarea direcţiei de sudură, întreruperile necesare, etc. pentru a reduce sau a preveni tensiunile remanente generate de sudură.



Stabilirea şi identificarea îmbinărilor executate în fabrică/ateliere sau pe şantier.



Identificarea îmbinărilor finale şi provizorii, procedura de îndepărtare sau tăiere a îmbinărilor sudate temporar.



Determinarea şi identificarea părţilor subansamblate.



Reguli pentru testare şi identificarea amplasării testărilor, descrierea metodei de testare.



Reglementarea pentru procedura de preîncălzire şi identificarea amplasării acestor zone.



Descrierea condiţiilor de mediu necesare pentru execuţia în fabrică/atelier şi în special pentru lucrările pe teren.



Descrierea metodei de asamblare a structurii finale din oţel pentru toate tipurile de îmbinării (sudate, bolţuri).



Descrierea certificatelor obligatorii pentru muncitorii ce execută îmbinările sudate şi certificarea pentru Inginerul responsabil cu execuţia lucrării şi pentru elaborarea planului de sudură.

Antreprenorul trebuie să aibă o certificare din care să reiasă că este autorizat să execute structuri metalice şi mai ales să execute îmbinări sudate. Toate certificatele necesare, inclusiv certificatele pentru muncitori, trebuie prezentate Inginerului din timp, înainte de începerea lucrărilor. Procesul tehnologic de execuţie în uzină se va stabili de către uzina constructoare pe baza tehnologiilor de sudare şi asamblare omologate conform SR EN ISO 15614-8:2016, iar criteriile de acceptabilitate vor fi conform Caietului de Sarcini prezent. Ansamblele şi subansamblele tablierelor metalice se vor executa numai cu sudori autorizaţi. Autorizarea sudorilor se va face conform prevederilor SR EN 9606–1:2014, prescripţiilor ISCIR– CR–9–2013 şi în conformitate cu Programul de autorizare a sudorilor pentru lucrări care se execută sub supravegherea Registrului Naval Român. Pe fiecare piesă decupată dintr-o tablă, se va aplica un marcaj prin vopsire şi poansonare în zone aprioric stabilite, prin care se notează: 

numărul piesei conform mărcii din desenele de execuţie şi eventual, indicativul elementului la care se foloseşte;



marca şi clasa de calitate a tablei;



numărul lotului din care provine.

În vederea urmăririi controlului execuţiei se vor completa fişe de urmărire a execuţiei şi fişe de măsurători. În fişe se vor trece pentru fiecare piesă marca şi clasa de calitate a oţelului, precum şi şarja şi numărul certificatului de calitate al lotului din care face parte piesa debitată. Fisele de urmărire şi măsurători întocmite pentru fiecare piesă şi subansamblu sudat, vor fi semnate de CTC pe uzină şi RNR şi prezentate la recepţia subansamblelor, odată cu restul documentelor de recepţie. Întreprinderea executantă răspunde direct de calitatea materialelor şi execuţia de calitate a tuturor lucrărilor necesare realizării tablierului în conformitate cu planurile de detalii de execuţie şi prevederile din prezentul Caiet de Sarcini.

Revigorarea turismului în situl UNESCO Valea Viilor prin modernizarea drumului județean DJ 142G Copșa Mică – Motiș, km 0+000 – km 10+400

TEHNOLOGIA DE MONTAJ A SUPRASTRUCTURII Procesul tehnologic de montaj a suprastructurii se va desfăşura conform planșelor de tehnologie. Etapele principale sunt prezenatate mai jos: 

se asamblează grinzile tablierului;



se montează grinzile;



se monolitizează colţurile de cadru din beton armat în cazul podurilor integrale;



se montează prefabricatele de cale;



se monolitizează placa din beton armat;



se execută hidroizolaţia şi protecţia hidroizolației;



se execută calea pe tablier.

Betonarea părţilor rămase a dalei tablierului se execută sub conducerea nemijlocită a conducătorului tehnic al lucrării, care în afară de sarcina de a realiza un proces tehnologic de calitate la turnarea betonului, trebuie să urmărească prelevarea probelor pentru controlul calităţii betonului proaspăt şi a betonului întărit. Betonarea va respecta regulile menţionate în Codul de practică NE 012/1 – 2007. Modul de prelevare de probe şi criteriile de conformitate fac parte din acelaşi normativ. Hidroizolaţia şi calea pe tabliere se pot executa la minimum 21 de zile de la turnarea betonului.

CAPITOLUL 24. RECEPTIA LUCRARILOR

Revigorarea turismului în situl UNESCO Valea Viilor prin modernizarea drumului județean DJ 142G Copșa Mică – Motiș, km 0+000 – km 10+400

CONDIŢII DE RECEPŢIE PENTRU LUCRĂRILE DE ARTĂ

24.1

Recepţia lucrării este o parte a sistemului calităţii în construcţii. Prin recepţionarea unei lucrării se certifică faptul că Antreprenorul a respectat toate prevederile contractului şi aleproiectului. Recepţia lucrărilor se efectuează pe întreaga construcţie sau pe părţi ale acesteia, pe baza prevederilor din prezentul Caiet de Sarcini. Nu se admite trecerea la o nouă fază de execuţie înainte de încheierea procesuluiverbal referitor la faza precedentă, dacă aceasta urmează să devină lucrare ascunsă. Recepţiile au la bază examinarea directă efectuată de Inginer, Antreprenor şi Proiectantul detaliilor de execuţie, pe parcursul execuţiei. Tipurile de recepţie sunt: 

Recepţia pe faze de lucru, conform C 56 - 2002



Recepţia la terminarea lucrărilor, conform HG nr. 273/03.06.2014;



Recepţia finală, conform HG nr. 273/03.06.2014.

RECEPŢIA PE FAZE DE LUCRU La recepţia pe faze de lucru (faze determinante şi recepţia lucrărilor ce devin ascunse), se va verifica dacă partea lucrării care trebuie să fie acceptată este realizată în conformitate cu proiectul şi prezentul Caiet de Sarcini. După verificare va fi întocmit un raport de recepţie, pe fiecare stadiu separat stipulând, dacă este permis să se înceapă următorul stadiu al lucrării. La recepţie trebuie să ia parte următoarele persoane: I.S.C.L.P.U.A.T., reprezentanţii Inginerului, reprezentanţii Antreprenorului şi reprezentanţii Proiectantului. Caietul de Procese verbale de lucrări ascunse trebuie să fie la dispoziţia comisiei de recepţie.

RECEPŢIA LA TERMINAREA LUCRĂRILOR Recepţa la terminarea lucrărilor se va organiza cu respectarea prevederilor HG nr. 273/03.06.2014. Comisia de recepţie examinează: 

Respectarea prevederilor din autorizaţia de construire, precum şi avizele şi condiţiile de execuţie impuse de autorităţile competente.

Examinarea se va face prin: 

cercetarea vizuală a construcţiei;



analiza documentelor conţinute în cartea tehnică a construcţiei: -

existenţa şi conţinutul proceselor-verbale de lucrări ascunse, precum şi a proceselor-verbale de verificare a calităţii betonului după decofrare şi de apreciere a calităţii betonului pus în operă;

-

constatările consemnate în cursul execuţiei de către Inginer, Proiectant, CTC sau alte organe de control;

-

confirmarea, prin proces-verbal, a executării prevăzute în diferitele documente examinate;

-

consemnările din condica de betoane;

-

dimensiunile de ansamblu şi cotele de nivel;

-

dimensiunile diferitelor elemente în raport cu cotele din proiectul de execuţie;

-

încadrarea în abaterile admise;

-

respectarea condiţiilor tehnice speciale impuse prin proiect privind materialele utilizate, compoziţia betonului, gradul de impermeabilitate,

corecte

a

măsurilor

Revigorarea turismului în situl UNESCO Valea Viilor prin modernizarea drumului județean DJ 142G Copșa Mică – Motiș, km 0+000 – km 10+400

gradul de gelivitate, etc.; -

orice altă verificare ce se consideră necesară.



executarea lucrărilor în conformitate cu prevederile contractului, ale documentaţiei de execuţie şi ale reglementărilor specifice;



referatul de prezentare întocmit de Inginer şi Proiectantul detaliilor de execuţie cu privire la modul la care a fost executată lucrarea;



terminarea tuturor lucrărilor prevăzute în contractul încheiat şi Antreprenor.

între Inginer

Antreprenorul trebuie să comunice Investitorului data terminării tuturor lucrărilor prevăzute în contract, printr-un document scris confirmat de investitor. Comisia de recepţie se numeşte de către Investitor şi este alcătuită din cel puţin 5 (cinci) membri. Dintre aceştia, obligatoriu vor face parte un reprezentant al investitorului şi un reprezentant al administraţiei locale pe teritoriul căreia este situată construcţia, iar ceilalţi vor fi specialişti în domeniu. Investitorul va organiza începerea recepţiei în maximum 15 zile calendaristice de la notificarea terminării lucrărilor şi va comunica data stabilită: 

membrilor comisiei de recepţie;



Antreprenorului

Reprezentanţii Antreprenorului şi Proiectantului nu pot face parte din comisia de recepţie, aceştia având calitatea de invitaţi. Verificările efectuate de comisia de recepţie sunt consemnate într-un proces verbal de recepţie prin care se recomandă admiterea recepţiei, cu sau fără obiecţii, amânarea sau respingerea recepţiei. Recepţia se poate admite în cazul în care obiecţiile nu sunt de natură să afecteze utilizarea lucrării, dar se amână în cazul neterminării unor lucrări, în cazul constatării unor vicii ale lucrărilor sau la existenţa unor dubii privind calitatea acestora.

RECEPŢIA FINALĂ Recepţia la terminarea lucrărilor se va organiza cu respectarea prevederilor HG nr. 273/03.06.2014. Recepţia finală este convocată de investitor în cel mult 15 zile după expirarea perioadei de garanţie prevăzută în contract. La recepţia finală participă: 

Investitorul;



comisia de recepţie numită de investitor;



Proiectantul lucrării;



Antreprenor

Comisia examinează: 

procesul verbal de recepţie la terminarea lucrărilor;



finalizarea lucrărilor cerute de “recepţia de la terminarea lucrărilor”;



referatul Investitorului privind comportarea construcţiilor în exploatare, inclusiv viciile aferente şi remedierea lor.

Comisia de recepţie finală recomandă admiterea, amânarea sau respingerea recepţiei. În cazul în care lucrarea a fost respinsă, utilizarea ei va fi interzisă.