BAZELE CONTABILITĂŢII As.Dr.Ec.VARTOLOMEI Mihaela
• CAPITOLUL 1.
CONTABILITĂŢII • CAPITOLUL 2. • • • • • • •
CAPITOLUL 3. CAPITOLUL 4. CAPITOLUL 5. CAPITOLUL 6. CAPITOLUL 7. CAPITOLUL 8. CAPITOLUL 9. CONTABILITATE • CAPITOLUL 10.
SISTEMUL INFORMAŢIONAL ECONOMIC ŞI ŞTIINŢA PATRIMONIU – OBIECT AL CONTABILITĂŢII METODA CONTABILITĂŢII BILANŢUL CONTABIL DOCUMENTAREA CONTABILĂ EVALUAREA CONTUL BALANŢA DE VERIFICARE FORMELE DE INVENTARIEREA
1
CAPITOLUL 1 SISTEMUL INFORMAŢIONAL ECONOMIC ŞI ŞTIINŢA CONTABILITĂŢII 1.1. COORDONATELE CONTABILITĂŢII ÎN CADRUL ŞTIINŢELOR ECONOMICE
2
3
CONTABILITATEA
4
CONTABILITATEA
5
CONTABILITATEA
6
Economia politică ŞTIINŢE ECONOMICE FUNDAMENTALE
Istoria economică
- Management
Doctrine economice Ştiinţe funcţionale
- Contabilitate - Prognoza - Statistica etc
Economii speciale
ŞTIINŢE ECONOMI CE
ŞTIINŢE ECONOMICE TEHNICOAPLICATIVE
Ştiinţa unităţilor economice Economie mondială Ştiinţe economice de ramură Sociologia economică
ŞTIINŢE ECONOMICE DE GRANIŢĂ
Geografia economică Cibernetica economică Ecologia economică,
Structura ştiinţelor etc economice
- Ergonomia - Circulaţia bănească - Finanţe-credit etc
- Economia industriei - Economia comerţului - Economia construcţiilor - Economia agriculturii etc
7
Economia politică
prin
Categorii ECONOMICE
CONTABILIT ATEA
Legi Disciplinele economice funcţionale
Determinate de evidenţa şi gestionarea fondurilor unităţilor
Disciplinele economice de ramură
Determinate de specificul activităţii
Informatica economică
Determinate de schimbul de informaţii
Ştiinţe juridice
Determinate de sistemul juridic
Matematica
Determinate de aparatul matematic specific
Relaţiile contabilităţii cu ştiinţele economice
8
CAPITOLUL 1 SISTEMUL INFORMAŢIONAL ECONOMIC ŞI ŞTIINŢA CONTABILITĂŢII • 1.2. INFORMAŢIILE, SISTEMUL INFORMAŢIONAL ECONOMIC ŞI SISTEMUL INFORMATIC 9
Definiţie
Comunicare, veste, ştire care transmite cunoştinţe, date, despre situaţii, fenomene, procese, pentru a oferi o lămurire, o constatare a unei probleme trecute, prezente sau viitoare.
Funcţii Informaţia
- cunoaştere - constatare sau punere la curent - lămurire
Clasificare
Natura conţinutului
după
Reflectarea în timp
Rolul managerial
tehnice
dinamice
de conducere
economice
pasive (istorice)
de raportare
ştiinţifice
previzionale
culturale social-politice sportive
10
11
culegerea informaţiilor înregistrare prelucrare CIRCUITUL INFORMAŢIONAL ECONOMIC
stocare transmitere analiza valorificare 12
13
SISTEMUL INFORMAŢIONAL ECONOMIC
PLANIFICAREA (BUGETAREA) ECONOMICOFINANCIARĂ
EVIDENŢA ECONOMICĂ
LEGISLAŢIA ECONOMICOFINANCIARĂ
Sistemul informaţional economic (schema funcţională)
14
ORGANISM ECONOMIC AGENT ECONOMIC PROCESE ECONOMICE RAMURA ECONOMICĂ UNITĂŢI DE ÎNREGISTRARE
ECONOMIE NAŢIONALĂ
UNITĂŢI DE TRANSMITERE A DATELOR
ŞI CULEGERE A DATELOR UNITĂŢI DE INTRODUCERE A DATELOR ÎN UNITĂŢI DE PRELUCRARE
UNITĂŢI DE PRELUCRARE
MEMORIE
UNITĂŢI DE REDARE A REZULTATELOR
Sistemul informaţional economic (schema organizaţională)
15
Sistemul informatic primeşte anumite date şi informaţii pe care le prelucrează cu ajutorul echipamentelor electronice, folosind procedee şi tehnici specifice şi respectând anumite reguli formale, obţinându-se la ieşire rezultate care au din nou un înţeles Culegerea, transmiterea şi introducerea datelor primare (cu înţeles) în Sistem informatic sistem Prelucrarea Prelucrarea formală mecanizată şi automatizată şi păstrarea datelor
formală manuală Informaţii prelucrate cu înţeles Analiza informaţiilor şi valorificarea lor
Sistemul informaţional economic şi sistemul informatic
16
CAPITOLUL 1 SISTEMUL INFORMAŢIONAL ECONOMIC ŞI ŞTIINŢA CONTABILITĂŢII • 1.3. EVIDENŢA ECONOMICĂ – ELEMENT AL SISTEMULUI INFORMAŢIONAL ECONOMIC 17
EVIDENŢA ECONOMICĂ
18
19
- are ca obiect: înregistrarea, urmărirea şi controlul operativ a operaţiilor, fenomenelor şi proceselor economice, în momentul şi locul producerii lor; - asigură operativitate cunoaşterii fenomenelor şi proceselor; - îmbracă forme tehnice variate de măsurare şi înregistrare „evidenţa tehnico-operativă”; - asigură necesitate continuă de uniformitate a conducerii la nivelul fiecărei structuri; EVIDENŢA OPERATIV Ă
- se organizează funcţie de nevoile conducerii operative şi pentru anumite fenomene, activităţi sau procese economice individuale, nu este completă – necesitatea folosirii ES şi EC; - foloseşte etalonul natural şi etalonul „muncă” - exemple: - evidenţa utilizării timpului de muncă - evidenţa încărcării capacităţilor de producţie - evidenţa consumului de materii prime - evidenţa realizării contractelor de aprovizionare - evidenţa producţiei realizate livrări.
- evidenţa realizării contractelor şi comenzilor de 20
- are ca obiect: studiul fenomenelor cu caracter general, de masă, pe care le înregistrează după criterii comune; EVIDENŢA STATISTIC Ă
- nu este o evidenţă completă, fiind selectivă; - îşi culege informaţii şi înregistrează fenomene individuale, folosind personalul şi mijloacele proprii; - utilizează informaţii provenite din celelalte evidenţe (EO şi EC); - etaloanele folosite sunt cele naturale şi monetare. - este forma principală de evidenţă economică; - înregistrează, urmăreşte şi controlează în mod documentat, complet, neîntrerupt acele fenomene şi procese economice, care se pot exprima valoric;
EVIDENŢA - asigură întocmirea documentelor, controlul, înregistrarea CONTABIL mijloacelor, fenomenelor, proceselor care pot fi exprimate Ă valoric asigurând furnizarea, publicarea şi păstrarea informaţiilor cu privire la situaţia patrimoniului şi rezultatelor obţinute de unitate; -utilizează etalonul monetar şi uneori, pe cel natural (evidenţa valorică);
21
Etalon formă de exprimare a mărimii unui fenomen, proces economic, pentru a putea fi înregistrat
Natural
Natural
(cantitativ)
convenţional
Măsoară şi exprimă mijloacele şi procesele economice în unităţi de măsură specifice proprietăţilor fizice (kg, l, mc, buc etc.)
Măsoară şi exprimă mai multe feluri de produse prin echivalare, cu un produs luat ca unitate de măsură etalon (în construcţii – apartament cu 2 camere)
Muncă
Bănesc (valoric, monetar)
Măsoară volumul de muncă cheltuit pentru producerea bunurilor (ore muncă, zile muncă etc)
Măsoară, sub aspect valoric, bunurile, cu ajutorul unităţilor monetare specifice fiecărei ţări. 22
CAPITOLUL 1 SISTEMUL INFORMAŢIONAL ECONOMIC ŞI ŞTIINŢA CONTABILITĂŢII • 1.4. SARCINI ŞI FUNCŢII ÎN CADRUL SISTEMULUI CONTABIL
23
Sarcinile sistemului de contabilitate Ştiinţifice - definirea obiectului de studiu şi sferei de cuprindere, - precizarea metodelor şi procedeelor de cercetare, - stabilirea rolului şi locului în cadrul ştiinţelor şi evidenţei economice, - elaborarea mijloacelor de aplicare în practică (documente, registre, fişe etc)
Practice (aplicative) - furnizarea informaţiilor necesare elaborării bugetelor activităţii generale (venituri, cheltuieli, profitul impozabil, profitul net şi modul de repartizare), - înregistrarea cronologică şi completă a operaţiilor economice şi financiare, - controlul operaţiilor patrimoniale şi a exactităţii datelor; - creşterea eficienţei economice – obţinerea profitului; - întocmirea bilanţului contabil: bilanţ şi contul de profit şi pierderi; - realizarea creşterii eficienţei economice. 24
Funcţiile sistemului de contabilitate
25
26
Sistem de contabilitate
În partidă simplă
În partidă dublă
- operaţia economică se înregistrează numai într-o partidă sau cont (ex. Intrarea unei sume de bani în casierie – contul „Casa”);
- operaţia economică, prin intermediul contului, determină modificări în două părţi, una incluzând dinamica activului (originea) şi alta indicând destinaţia, şi, în sinteză, dă posibilitatea stabilirii rezultatului activităţii economice.
- nu asigură un sistem informaţional complet şi operativ; - nu permite cunoaşterea modificărilor succesive ale mijloacelor şi rezultatelor;
- nu pot fi reflectate cu claritate rezultatele Clasificarea sistemelor de contabilitate
27
Sistem de contabilitate
Monist
- are la bază organizarea contabilităţii într-un singur circuit, furnizează informaţii care privesc terţii (relaţii externe), dar şi pentru gestionarea internă (relaţii interne)
Dualist
- are la bază organizarea contabilităţii pe două niveluri
Clasificarea sistemelor de contabilitate
28
Funcţi CAPITAL i extern e Funcţii interne
APROVIZIONAR E
VÂNZARE
REALIZARE
EXPLOATARE
Fazele circuitului economic, sistemul monist 29
Funcţii extern e
CAPITAL
APROVIZIONAR E
VÂNZARE
CONTURILE CONTABILITĂŢI I FINANCIARE Funcţii interne
REALIZARE
CONTURILE CONTABILITĂŢI I FINANCIARE EXPLOATARE
CONTURILE CIRCUITULUI CONTABILITĂŢII DE GESTIUNE
Fazele circuitului economic, sistemul dualist
30
CONTABILITATEA FINANCIARĂ SAU GENERALĂ Financial Accounting Scop: de a determina periodic situaţia patrimoniului, asigurând gestionarea informaţiilor pentru completarea bilanţului, a contului de profit şi pierdere şi a anexelor la Obiective: - înregistrarea operaţiilor care afectează bilanţ (este obligatorie, având o metodă unitară) patrimoniul pentru determinarea rezultatelor; - furnizarea de informaţii; Funcţii:
- publicarea documentelor de sinteză - înregistrare completă a tranzacţiilor; - comunicare financiară externă;
fiscală;
- instrument de verificare şi probă judiciară şi - instrument de gestiune a întreprinderii;
- furnizare a informaţiilor necesare realizării sintezelor macroeconomice; - informare a terţilor; - asigurare a informaţiilor necesare sintezelor macroeconomice – conturi anuale.
31
CONTABILITATEA DE GESTIUNE (INTERNĂ) SAU ANALITICĂ (MANAGERIALĂ) Managerial Accounting Scop: - controlul factorilor de producţie, pentru obţinerea de produse cu costuri raţionale Obiective: - calcularea costurilor de producţie; - stabilirea rezultatelor şi rentabilităţii produselor; - întocmirea Bugetelor Activităţii Generale; - urmărirea şi controlul acestuia Funcţii: - de determinare a costurilor pe produse, lucrări şi sectoare de activitate; activităţi;
- determinarea marjelor şi rezultatelor analitice/produse şi
- generare şi furnizare de informaţii pentru elaborarea Bugetelor şi costurilor previzionale; - generare şi furnizare a informaţiilor destinate actualizării indicatorilor de gestiune din structura Tabloului de bord al întreprinderii; - generare a informaţiilor pentru măsurarea
32
INVESTITORI
CONTABILITATEA
FURNIZORI (de materii prime, energie, consumabile etc)
ZONA DE CONTACT CU CONTABILITATE DE GESTIUNE ZONA INTERNĂ MEDIUL EXTERN FINANCIARĂ
CLIENŢI (pentru produse, lucrări vândute etc)
STATUL (pentru impozite şi taxe) Organizarea contabilităţii în două circuite
33
CAPITOLUL 1 SISTEMUL INFORMAŢIONAL ECONOMIC ŞI ŞTIINŢA CONTABILITĂŢII • 1.5. UNITĂŢILE PATRIMONIALE – SFERA DE APLICARE A CONTABILITĂŢII 34
35
PERTURBAŢII
INFORMAŢII CĂTRE ALTE UNITĂŢI
PROCES DE CONDUCERE ORGANE DE CONDUCERE
DECIZII RESURSE MATERIALE ŞI UMANE
INFORMAŢII DE LA ALTE UNITĂŢI
INFORMAŢII
PROCES DE EXECUŢIE ORGANE DE EXECUŢIE
PRODUSE FACTURATE LUCRĂRI EXECUTATE
INFORMAŢII PERTURBAŢII
Sistemul cibernetic al unităţii economice
36