Badila Raluca Ana Studii Concluzii

Concluzii Studii de drept Badila Raluca Ana www.edituralumen.ro www.librariavirtuala.com

Studii de drept

Concluzii După prezentarea prevederilor ConvenĠiei úi ale Protocolului AdiĠional, precum úi în urma analizei textelor legislative interne incidente apare concluzia insuficienĠei úi necorelărilor între legile naĠionale,pe de o parte, dar úi între acestea úi ConvenĠie. Este necesară, deci, o activitate de elaborare a unei legislaĠii adecvate úi o compatibilizare a celei existente cu exigenĠele internaĠionale. Pornind de la modelul francez sau elveĠian, propunem fie adoptarea unor legi speciale pentru fiecare capitol reglementat de ConvenĠie urmând ca în Codul penal să se prevadă doar limitele de pedeapsă aplicabile (în FranĠa L 94-653 din 29 iulie 1994 relativ la respectul corpului uman; L 94-654 din 29 iulie 1994 relativ la donarea úi utilizarea elementelor úi produselor corpului uman, la asistenĠa medicală la procreere úi diagnosticul prenatal, Codul penal francez, Cartea I titlul II SecĠiunea 4 – Experimente asupra persoanei umane, Cartea V Titlul I cap I infracĠiuni contra eticii biomedicale) , fie modelul elveĠian, de reglementare printr-o lege a tuturor situaĠiilor prevăzute de ConvenĠie úi a sancĠiunilor aplicabile pentru încălcarea acestora (Legea federală elveĠiană din 18 decembrie 1998 în vigoare din 14 octombrie 2003). De remarcat că un prim pas în acest sens s-a făcut o dată cu introducerea în proiectul Codului penal la titlul Crime úi delicte contra persoanei a cap. IV Crime úi delicte privind manipularea genetică. Se incriminează astfel utilizarea ingineriei genetice pentru a produce arme biologice sau de exterminare în masă precum úi alterarea genotipului uman, cu útiinĠă, în orice mod, sau crearea unei fiinĠe umane identice unei alte fiinĠe umane prin clonare. Tentativa de creare ilegală de embrioni umani úi clonare este sancĠionată. Persoana juridică se sancĠionează pentru delictele prevăzute în respectivul capitol. Conform art.193, alterarea genotipului, cu intenĠie, în orice mod, se pedepseúte cu închisoare strictă de la 2 la 5 ani. Această incriminare nu este suficientă, fiind necesară o reglementare clară corespunzătoare, conformă cu cerinĠa impusă de art.18 al ConvenĠiei legat de protejarea embrionilor, cu art.12, 13 úi 14 care interzic 120

Concluzii Studii de drept Badila Raluca Ana www.edituralumen.ro www.librariavirtuala.com

Studii de drept

intervenĠiile pe genom în alte scopuri decât cele terapeutice, de diagnostic úi pentru motive preventive úi numai dacă nu se produce nici o modificare în genomul unui ascendent, precum úi alegerea sexului viitorului copil, cu excepĠia cazului în care se urmăreúte evitarea unei boli serioase ereditare legată de sex. Articolul 194 incriminează utilizarea ingineriei genetice pentru a produce arme biologice sau alte arme de exterminare în masă. Prin inginerie genetică se înĠelege ansamblul de tehnici care modifică biologia moleculară sau celulară a unui organism prin mijloace care nu sunt posibile în condiĠii naturale. Astfel de tehnici se referă la tehnologia ADN recombinat, fuziunea celulară, micro úi macroincapsularea, introducerea unei noi gene úi schimbarea poziĠiei genelor.21 Art.195 interzice crearea ilegală de embrioni umani în alte scopuri decât procreaĠia, precum úi clonarea. Conform alin.2 constituie delict crearea, prin clonare, a unei fiinĠe umane genetic identice unei alte fiinĠe umane vii sau moarte. Se permite astfel reproducerea asistată medical, dar úi aici trebuie să se prevadă condiĠiile concrete în care se poate realiza o asemenea activitate, aceasta având multiple implicaĠii în domeniul dreptului, al moralei, al útiinĠei. Din păcate acete reglementări nu au fost reĠinute de legiuitorul român prin modificările aduse Codului penal prin Legea nr. 278/2006, publicată în M. Of. Nr.601 din 12.07.2006. Pentru o reglementare adecvată, considerăm că pot fi luate în considerare modelele oferite de alte legislaĠii. Recomandarea 1100 din 1989 a Consiliului Europei susĠine unificarea legislaĠiilor Ġărilor membre sub acest aspect, ca úi autorizarea legală a cercetărilor útiinĠifice pe embrioni, crearea lor în scopul cercetării fiind interzisă de art.18 alin 2 al ConvenĠiei pentru biomedicină. Legea franceză din 1994 are un punct de vedere similar când prevede protejarea embrionilor supranumerari. În problema protecĠiei embrionilor doar Germania a adoptat o lege specială în 1990, Spania úi alte Ġări referindu-se adiacent la embrioni, când 21 A.Boroi, Gh. Nistoreanu, Drept penal.Partea specială, ediĠia a III-a revizuită conform noului Cod penal, Ed. All Beck, Bucureúti, 2005, p. 85.

121

Concluzii Studii de drept Badila Raluca Ana www.edituralumen.ro www.librariavirtuala.com

Studii de drept

reglementează reproducerea asistată medical (RMA), iar Belgia, Grecia, Irlanda, Italia nu au legi în domeniu. Majoritatea statelor interzic determinarea sexului înainte de o implantare intrauterină de embrioni. Germania, Norvegia, ElveĠia interzic selecĠia embrionilor indiferent de scop: donare, cercetare. Donarea de embrioni este în general permisă în toate statele ce reglementează RMA, permiĠând ca embrionii suplimentari din fecundarea in vitro să fie distruúi sau criogenizaĠi. Legat de donare se pune problema organizării úi legitimităĠii băncilor de embrioni ca úi a congelării acestora. În majoritatea statelor congelarea este permisă până la trei ani, în Austria până la un an. Congelarea în scopul transferului post-mortem de embrioni este interzisă în FranĠa prin condiĠia legală expresă a efectuării RMA numai la persoanele în viaĠă. Cercetările pe embrioni sunt interzise în Irlanda úi Norvegia. Germania úi Austria admit astfel de cercetări doar în folosul embrionilor úi indiferent de vârsta lor. FranĠa úi Suedia o admit doar cu titlu excepĠional úi până la 14 zile. Anglia admite cercetarea pe embrioni fără condiĠii. Cele mai multe probleme de legiferare le-a ridicat RMA. Socotită o practică împotriva naturii, prin RMA se nasc aproximativ 3 procente din totalul de nou născuĠi.22 Prin aceste proceduri un copil poate avea 5 părinĠi úi anume doi genetici, doi adoptivi sau sociali úi o mamă purtătoare acolo unde se permite, de unde nevoia de a se consacra, pe de o parte dreptul copilului la filiaĠie legitimă úi pe de altă parte dreptul de a-úi cunoaúte părinĠii. Pentru evitarea impactelor cu morala úi legea, în majoritatea legislaĠiilor s-a hotărât ca această tehnologie să se aplice numai la cuplurile heterosexuale, căsătorite de mimimum 2 ani, să existe consimĠământul scris úi informat al cuplului úi acesta să fie dat în faĠa unui tribunal sau a unui notar, să se efectueze după eúecul altor terapii úi în condiĠii de anonimat al donatorului de gameĠi care în unele Ġări poate deveni cunoscut după vârsta de 18 ani (Legea elveĠiană, art. 18) . Clonarea tinde a fi admisă pentru salvarea unor specii pe cale de dispariĠie dar este interzisă la om deoarece ar perturba 22 G Scripcaru, Bioetica úi de lege ferenda, în “Pro lege” nr.3/2003, p.177

122

Concluzii Studii de drept Badila Raluca Ana www.edituralumen.ro www.librariavirtuala.com

Studii de drept

raportul bărbaĠi-femei, ar suprima sexualitatea, ar creúte inegalităĠile sociale (ca în clonarea de genii) úi ar suprima variabilitatea naturală. După cum se poate observa, problemele ridicate de tehnologiile avansate în domeniul biologiei úi al medicinei sunt extrem de complexe. De aici rezultă necesitatea unor reglementări juridice amănunĠite care trebuie să Ġină seama de particularităĠile diferitelor procedee medicale úi de stadiul cunoútinĠelor biologice asupra începutului vieĠii umane în vederea evitării impactului negativ pe care l-ar putea avea asupra demnităĠii umane, a integrităĠii corporale úi a sănătăĠii persoanelor, dar úi asupra structurii actuale a societăĠii.

123