Atetoza Si Ataxia

Atetoza si Ataxia Pareza si Paralizia

Atetoza si Ataxia sunt doua conditii clinice majore in care coordonare proasta a miscarilor se poate observa. Aceste conditii pot aparea in paralizii cerebrale, tumori cerebrale si traumatisme craniene. Atetoza este adeseori asociata cu spasticitatea sau ataxia si reflecta rani la o parte a creierului numita ganglioni bazali. Copilul cu Atetoza demonstreaza un nivel foarte ridicat de activitate, cu toate ca functionarea lui efectiva este foarte slaba; evolueaza de la un stadiu initial care poate sa dureze pana la varsta de 3-4 ani; arata mare incapacitate in controlarea miscarilor. Aceleasi dificultati cu organizarea miscarilor sunt evidente la fata si in structura cavitatii orale. Astfel, hranirea si vorbirea sunt domenii importante de ingrijorare. Multi copii, pana in momentul cand ajung la varsta scolara, releva o inclinatie spre partea lor dreapta impotriva gravitatiei si incearca sa se protejeze in cazul in care tind sa cada. Dar acestor miscari le lipseste eficienta deoarece sunt de obicei exagerate, imprevizibile si dezorganizate. Bolnavul tinde de multe ori sa functioneze mai eficient in pozitie verticala deoarece reduce forta gravitationala. Copilul cu Atetoza care este limitat de un sistem rigid de sedere pe tot parcursul zilei poate suferi de deformari ale soldurilor, genunchilor, picioarelor si coloanei vertebrale. Totusi, un sistem de scaune care ofera un control pelvin puternic, al trunchiului si al picioarelor ofera copilului bolnav oportunitati de a-si utiliza capul si bratele în mod eficient. Ataxia se refera in general la subdezvoltarea echilibrului impotriva gravitatiei si la o lipsa a preciziei in miscari. Organizarea de baza a miscarii poate exista insa rafinarea este dificila. Ataxia se dezvolta de obicei cand zona creierului, numita cerebel, centrul coordonator al miscarii, este ranit. Ea apare sub forma lipsei preciziei; de exemplu, atunci cand un copil incearca sa arate un obiect in spatiu, el va avea dificultati in tinerea mainii nemiscate. Ataxia este in general insotita de hipotomie; aceasta lipsa a tonusului muscular impune o reactie intarziata la schimbarile in greutate, deasemeni poarta deseori casti de protectie deoarece acestia nu-si pot proteja capurile adecvat in cazul unei caderi. Copilul compenseaza stabilitatea slaba prin selectarea unor pozitii care ii ofera stabilitate pozitionala, de exemplu sederea in “W”, tararea pe o baza larga de sprijin, statul in pozitie bipeda cu picioarele desfacute si prinsatura

puternica a mainilor pentru sustinere asistata. Datorita acestor compensatii dar si a pozitiei vertical in care ar trebui sa fie asezati, multi copii cu Ataxia se simt mai in siguranta. In cazul in care exista copii bolnavi de Atetoza sau Ataxie in clasa: - Pentru a reduce instabilitatea si necoordonarea bratului si miscarile mainii, asigura sprijin prin plasarea mainii pe umarul elevului; - Pentru a reduce miscarile necoordonate, pozitioneaza copilul in asa fel incat marea parte a corpului sau sa fie sprijinita iar el sa se poata concentra doar pe una sau doua parti ale corpului, de exemplu cap, brat sau mana; - Biroul sau masa la care lucreaza copilul trebuie sa fie la o inaltime la care picioarele sa fie ferme pe podea iar bratele se pot odihni pe suprafata mesei; - Benzile magnetice pentru incheietura pot permite copilului sa scrie independent. Pareza severa sau Paralizia poate cauza limitarea sau absenta miscarii. Spina bifida, mielomeningocelul (defect congenital al coloanei vertebrale cu rani la tesutul nervos), post-poliomielita, maduva spinarii, rani ale nervilor periferici sau distrofia musculara sunt cauzele care pot determina aparitia paraliziei. Pareza poate rezulta din atrofierea mushilor din cauza implicarii neuronale sau in cazuri de distrofie musculara, de la inlocuirea tesutului muscular. Nervul care inverveaza musculatura poate fi distrus de boala, ca in cazul poliomielitei; de deformari congenitale, in cazul spinei bifida; de trauma, in cazul maduvei spinarii si rani ale nervilor periferici. Factorul care determina daca rezultatul este slabiciunea sau paralizia este gradul si locatia ranii sau a bolii. Paralizia poate fi partiala sau totala. Pentru cea dintai, functia motorie poate fi restrictionata partial. Daca paralizia este completa, in acest caz pierderea senzatiei si puterii de miscare este totala. In cazul in care exista copii cu Paralizie in clase : - Gasiti cai alternative pentru indeplinirea sarcinilor; - Urmareste ranile pe care copilul poate sa nu le simta; incurajeaza frecvent schimbarea pozitiei; - Cartul pivotant sau cartul pe burta cu o insertie poate fi folositor pentru un copil paraplegic in descoperirea mediului prin tarare. Cand acel copil este capabil sa stea, ar fi cazul pentru o proteza pentru picioare. Copilul care incepe sa

“mearga” ar putea folosi proteza pentru picior lung sau carjele.