Asistenta Psihologica In Procesul Muncii

Asistenta psihologica in procesul muncii Directiile strategice ale asistentei psihologice Psihologia ocupationala - Anton Tabachiu Asistenta psihologului in procesul muncii este o activitate complexa si se refera la stabilirea directiilor strategice si tactice ale demersurilor psihologului practician. Acesta are nevoie de calitati intelectuale, abilitati profesionale deosebite, dar trebuie sa respecte deontologia in toate ocaziile care fac necesara prezenta si interventia.

Psihologul practician – asistent al conducerii intreprinderii Munca psihologului practician are pronuntat caracter aplicativ. In acceptiunea de asistent al conducerii intreprinderii, psihologul practician are statut de consilier pentru toate problemele resurselor umane, pozitie din care trebuie sa-si foloseasca priceperea in a rezolva probleme de natura practica, de a pregati si sfatui managerii in problemele cunoasterii si conducerii oamenilor. Psihologul Traian Herseni considera ca munca psihologului de teren este o activitate de inginerie sociala – stiinta aplicata in rezolvarea problemelor social-umane.

Directiile strategice ale asistentei psihologice Strategia se realizeaza pe citeva coordonate majore: a. sa sesizeze si sa inventarieze aspectele social umane ale organizatiei servindu-se de patru procedee principale: - consultarea bibliografiei de specialitate, dar cu un ochi critic si selectiv - consultarea arhivei intreprinderii - consultarea compartimentelor (resurse umane, organizarea si protectia muncii, cabinet medical) si a persoanelor implicare in rezolvarea problemelor - efectuarea unor anchete de opinii pentru inventarierea problemelor social-umane Toate acestea se fac in paralel cu solutionarea unor probleme concrete si urgente b. sa determine la nivel stiintific aspectele social-umane ale intreprinderii c. sa stabileasca natura critica sau problematica a aspectelor social umane (situatie critica) ale intreprinderii, ponderile acestora si gradul de urgenta Problemele se clasifica in functie de gradul de importanta si urgenta, incepind cu cele care sunt grave pentru viata si sanatatea si satisfactia

1

oamenilor, cele care implica pierderi economice si cele care, indeferent de importanta lor, sunt usor de rezolvat. d. sa cerceteze pentru aflarea cauzelor au provocat sau intretinut aspectele problematice si aici ne referim la cauze obiective (factori materiali ai procesului de productie) si subiective (ce izvorasc din conceptiile, interesele scopurile si aspiratiile salariatilor) e. sa elaboreze pentru forurile de conducere propuneri concrete de solutionare a aspectelor problematice Aceasta se poate face actionind asupra cauzelor nu ameliorind efectele. Planul de interventie trebuie aprobat de conducerea intreprinderii, fapt care da psihologului autoritatea intreprinderii actiunilor preconizate si sprijinul celor implicati. f. sa urmareasca aplicarea masurilor propuse si sa corecteze eventualele erori g. sa generalizeze in propria unitate masurile care s-au dovedit eficiente si sa le comunice si altor laboratoare pentru a deveni exemple de bune practici Interesul de breasla este considerat superior intereselor diferitelor firme.

Directiile tactice ale asistentei psihologice Aria preocuparilor cu “bataie medie” a psihologului practician cuprinde urmatoarele activitati, potrivit psihologului Zoltan Bogathy, care a lucrat la Combinatul Siderurgic Resita: - stabilirea cerintelor specifice pentru fiecare profesie si loc de munca (fisa postului) - alcatuirea bateriilor de teste psihologice necesare diferitelor examinari (orientare, selectie si reorientare profesionala, promovare, anchetarea accidentelor de munca) - efectuarea de examinari psihologice - reorientarea personalului in urma accidentelor, bolilor profesioale sau reconversiei - studiul locurilor de munca periculoase si elaborarea de recomandari si contraindicatii - participarea la organizarea ergonomica a locurilor de munca - analiza psihologica a avariilor tehnice - participarea la elaborarea si aplicarea normelor de tehnica securitatii muncii - imbunatatirea echipamentelor tehnice daca acestea nu corespund particularitatilor psiho-fiziologice ale operatorilor - pregatirea salariatilor in cadrul cursurilor de perfectionare - intocmirea dosarelor psihologice pentru toti angajatii pentru a fi un punct de plecare in luarea deciziilor privind repartizarea pe posturi si functii, salarizare, analiza conflictelor de munca Un asemenea dosar cuprinde fisa de primire, fisa de apreciere, fisa de comportament profesional si cea de comprotament psiho-social. Aceasta pentru a putea fi transpusa in practica cerinta “omul potrivit la locul 2

potrivit” si a adevarului ca “orice om este bun la ceva, dar nimeni nu este bun la orice”. Psihologul practician trebuie sa studieze mediul socio-cultural din zona de amplasare a intreprinderii, sa investigheze relatiile interpersonale, climatul psihosocial, probleme conflictuale si sa le medieze, sa participe la anchetele sociale, sa acorde asistenta psihologica angajatilor si, desigur, sa intocmeasca referate, studii, informari in functie de cerinte.

Organizarea si functionarea laboratorului de psihologie a intreprinderii

Fara un laborator de psihosociologie, psihologul practician este ca un vinator fara arma. Si asta pentru ca intreprinderea este un organism economic-social, problemele pe care trebuie sa le rezolve sunt de natura socio-umana. Diagramele de relatii ale laboratorului de psihosociologie

In interiorul intreprinderii

Din punct de vedere functional, laboratorul este subordonat compartimentului de resurse umane pentru ca este serviciul cel mai apropiat ca preocupari. Pentru operativitate, exista o relatie directa si cu conducerea unitatii. Consiliind-o nemijlocit, psihologul isi va putea manifesta si statutul de asistent al conducerii in problemele social-umane. Laboratorul va avea relatii directe cu toate compartimentele functionale, sectiile de productie, sindicatul. Laboratorul se afla intr-o situatie organizatoric relationala privilegiata care ii asigura contactul nemijlocit cu intreg personalul si cadrele de conducere, cu toate compartimentele si sectiile de productie.

In exteriorul intreprinderii

Laboratorul de psihosociologie trebuie sa intretina relatii cu o serie de institutii din afara firmei, in primul rind cu institutiile si organizatiile profesionale care coordoneaza munca psihologilor sau cu laboratoarele omoloage din alte intreprinderi pentru schimburi de experienta, instruiri. Laboratorul intretine relatii si cu institutiile care au atributii in domeniul muncii si protectiei sociale, sanatate publica, expertiza si recuperarea capacitatii de munca, facultati de psihologie.

Organizarea laboratorului Pentru inceput, laboratorul poate functiona cu un singur specialist licentiat in psihologie si cu un tehnician cu pregatire medie. Daca psihologul este stagiar (0-3 ani vechime), acesta va trebui sa efectueze un stagiu de formare in activitati practice la laboratoare cu traditie. Dotarea laboratorului – este nevoie de minim doua incaperi care sa comunice intre ele dar si cu exteriorul, separat de sectiile de productie. Una dintre incaperi va fi organizata ca sala de examinare. Testele psihologice si aparatura de laborator sunt instrumente de lucru care asigura precizia, obiectivitatea si operativitatea investigatiilor si sunt procurate in functie de necesitatile problemelor abordate si a disponibilitatii financiare a intreprinderii. 3

Programul de desfasurare este similar celui al intreprinderii, la primele ore ale diminetii fiind programate examinarile psihologice, de regula in aceleasi zile, apoi continuindu-se cu cercetari de teren si cu asistenta psihologica. Planul de desfasurare a implementarii laboratorului de psiho-sociologie va cuprinde incadrarea personalului, o perioada de minim trei luni pentru acomodare si cunoasterea intreprinderii, elaborarea unui plan de actiune ce va fi prezentat conducerii pentru aprobare.

Psihosociograma psihologului industrial Cu toate ca este o meserie relativ noua in Romania, activitatea de psiholog industrial este una deosebit de complexa care necesita pregatire temeinica de specialitate si experienta practica. O caracteristica a profesiunii este aceea ca, cu exceptia cercetarii stiintifice si a invatamintului universitar, psihologia nu s-a practicat pentru sine ci pentru altii, ceea ce I-a conferit un statut de toleranta in domeniile pe care le servea. Cu toate neajunsurile, psihologia ramine o stiinta frumoasa care se ocupa de oameni, de tainele vietii lor psihice. Atita timp cit vor fi oameni vor fi si probleme sufletesti de rezolvat, ceea ce confera psihologiei un viitor sigur. Conditiile de viata, de munca, relatiile interumane nu sunt niciodata perfecte, de aceea psihologul intervine pentru a ameliora. Obiectul muncii psihologului practician il constituie pastrarea, apararea sau restabilirea sanatatii sufletesti, a personalitatii omului care desfasoara activitati de munca. El intervine atit in aspect individul cit si social. Conditiile muncii psihologului sunt foarte variate, in functie de domeniul in care activeaza. Munca sa se imparte intre laboratorul de psihologie cit si in atelierele si sectiile intreprinderii, uneori afara, sub cerul liber, alaturi de subiectii sai. El este nevoit sa cunoasca si sa se adapteze mediului social in care activeaza, obiceiurilor, traditiilor si cutumelor. Cind psihologul este singurul reprezentant al stiintei lui, ar trebui sa dobindeasca atit propriul prestigiu cit si autoritatea necesara operationalizarii masurilor preconizate, cit si prestigiul stiintei pe care o reprezinta. Specificul muncii psihologului este de factura intelectuala, insa cu numeroase activitati de rutina. Activitatea sa nu este unidirectionala. Acesta trebuie sa poata aborda, in mod competent, aspecte organizationale, tehnice, financiare, igienice, de personal si de securitatea muncii si sa cunoasca procesul de productie. Psihologul practician trebuie sa sesizeze importanta unor aspecte social-umane inainte ca acestea sa se deterioreze, sa fie pregatit sa le rezolve, facindu-se util organizatiei. Prin munca sa i se ofera o autoritate neformala de aceea trebuie sa dea dovada de competenta, eficienta. Activitatea psihologului practician are un vadit caracter social. El trebuie sa tina seama atit de interesele generale ale intreprinderii cit si de interesele individuale ale salariatilor, care nu intotdeauna coincid. Trebuie sa respecte etica muncii, deontologia, care impune pastrarea secretului profesonal si codul deontologic al psihologilor.

4

Metode, tehnici si instrumente de lucru utilizate de psiholog – examinari cu teste psihologice, chestionare, aparate de laborator. Acestea impun ca psihologul sa fie bine pregatit, sa aiba practica de experimentator, capacitate de orientare rapida, sa ia decizii prompte, sa aiba simt critic si de raspundere. Psihologul trebuie sa manifeste prudenta in folosirea instrumentelor de lucru, sa nu devina robul lor, fiind ajutat de intuitie psihologica. Cerintele profesinii de psiholog – curiozitatea si spiritul stiintific in tratarea problemelor trebuie sa-l caracterizeze pe profesionist, dat fiind ca psihologia se afla la intersectia stiintelor naturii. Psihologului trebuie sa-i placa munca cu oamenii, sa manifeste dorinta de a-i cunoaste si ajuta, in sens stiintific, nu filantropic, sa fie obiectiv, rezistind la presiunile simpatiilor ori antipatiilor. Deontologia profesiunii de psholog – obiectul muncii psihologului fiind personalitatea, scopurile propuse si mijloacele folosite trebuie sa se inscrie, in mod strict, in valorile eticii profesionale, dintre care respectul, demnitatea persoanei, a vietii sale particulare, a intereselor si libertatii sale constituie revendicarile legitime esentiale. El trebuie sa aplice criterii si metode comunicabile si controlabile stiintific, limitindu-se astfel la apelul autoritatii. Trebuie sa comunice cunostintele sale cit mai complet posibil. Psihologul nu trebuie sa accepte conditii de munca ce i-ar afecta independenta profesionala si trebuie sa-si sustina confratii in acelasi scop.

5