Andrei Panoiu.pdf

ANDREI P~NOIU

CURRICULUM VITAE

DATE PERSONALE: Data [i locul na[terii: Decembrie 2, 1927, comuna B`l`ne[ti, jud. Gorj

STUDII: 1949 - liceul Industrial nr.1, specializarea Sculptura 1955 - Institutul de Arhitectur` din Bucure[ti 1971 - sus]inerea doctoratului, ob]inånd titlul de Doctor \n Arhitectur`

FUNC}II: 1955-1956 Proiectant pentru lucr`rile de repara]ii [i \ntre]inerea fondului de locuin]e, a spa]iilor comerciale, terenurilor libere [i a gr`dinilor, IAL raionul Tudor Vladimirescu 1956 - 1970 Angajat \n Serviciul Monumente Istorice, Direc]ia General` a Artelor Plastice, muzeelor [iMonumentelor; Secretar al Comisiei de Avizare; al Ministrului Culturii \n Comisia [tiin]ifica pentru Muzee [i Monumente pe lång` Academia Roman`; Delegat permanent \n Comisia deAvizare a direc]iei Monumentelor Istorice din CSAS. 1970 - Angajat la Direc]ia Monumentelor Istorice; dup` Desfiin]are - angajat la Muzeul Na]ional de Istorie, Sec]ia Cercet`ri Aerofotografice.

LUCR~RI {I STUDII - Pictura votiv` din Nordul Olteniei, 1968, 40 p. + 60 plan[e foto - Feronerie veche romåneasc`, cu Dan Giurescu, 1967, 104 p. desene + 84 plan[e ilustra]ie fotografic` - Din arhitectura veche a Indiei, 1968, 86 p.,

20

70 desene, 202 imagini foto - Arhitectura bisericilor din lemn din ]ara Romåneasc`, Institutul de Arhitectur`, manuscris dactilo 138 p., 80 plan[e desenate; plus vol II ilustra]ia fotografic` 60 imagini opere de art` [i arhitectur` tradi]ional`. - Mobilier vechi romånesc, 1975, 44 p, 17 desene, 87 plan[e fotografice, 122 desene [i relevee, restitu]ii - Arhitectura tradi]ional` din zona centrala a Gorjului, Muzeul Na]ional de Istorie, 1982, 155 p., 84 plan[e [i restitu]ii perspective - Arhitectura [i sistematizarea rurala din jude]ul Mehedin]i, Muzeul Na]ional de Istorie, 1983, 227 p., 120 desene relevee [i reproduceri planuri topografice, 10 fotografii. - Arhitectura [i Sistematizarea a[ez`rilor din Arges [i Muscel sec. XVIII - XIX, 2004 157 p., 136 desene relevee, planuri topografice, planuri de mo[ie, 137 imagini fotografice - Arhitectura tradi]ional` gorjean`, 1996, 186 p., 96 desene relevee, restitu]ii [i detalii, planuri de mo[ie, 87 imagini fotografice - Evolu]ia a[ez`rilor rurale \n sec XVIII-XIX, tem` de contact cu IPJ nr 2364/1988 Prahova, 32 p. 30 planuri de mo[ie, 30 imagini fotografice - Evolu]ia a[ez`rilor sate[ti sec XVII-XIX, tema de contract cu IPJ- Parhova, partea a doua, 1989, text plus planuri de mo[ie 60, 60 imagini fotografice - Evolu]ia sistematiz`rii ora[ului Bucure[ti, mijlocul secolului al XVIII -lea, 1850, tema de contract cu Institutul Proiect Bucure[ti, nr 2680/ 1986 (text, paln[e, fotografii) - Evolu]ia sitematiz`rii ora[ului Bucure[ti, tema de contract cu Institutul Proicet Bucure[ti, nr 1228/1987, perioada 1850 1900 (text, plan[e, reproduceri, planuri topografice, fotografii) - Evolu]ia sistematiz`rii ora[ului Bucure[ti, 1900-1940, contract cu Institutul Proiect Bucure[ti, nr 1441/1988 (text, plan[e, fotografii)

Evolu]ia ora[ului Bucure[ti

- Evolu]ia sistematiz`rii ora[ului Bucure[ti, material de sintez` completat cu date de detaliu [i alte planuri [i imagini fotografice, tema de contract pe anul 1989 - Bucure[ti - schi]a de dezvoltare urbanistic` a ora[ului, tema de contract, text plus partea grafic`, 1993 cu Institutul Urban, cuprinzånd zona suburban` a ora[ului [i zona Bucure[ti-Giurgiu.

ACTIVIT~}I PROFESIONALE: - Sus]inerea mai multor comunic`ri despre Bucure[ti, despre tårgurile [i ora[ele din Romånia, despre a[ez`rile vechi romåne[ti, sus]inute de expozi]ii demonstrative. - Ciclu de conferin]e sus]inute \n Polonia privind Arhitectura tradi]ional` romåneasc` - Autor a numeroase articole ap`rute \n presa central` [i \n revistele culturale (revista Muzeelor), revistele de monumente istorice (revista Arhitectura). Publicarea mai multor articole \n revista Arhitext [i \n suplimentul Forum privind a[ez`rile vechi romåne[ti [i tr`s`turile arhitecturii tradi]ioanale.

21

ANDREI P~NOIU

PREZENTARE

Lucrarea de fa]` reprezint` rezultatul studiilor de cercetare a evolu]iei sistematiz`rii ora[ului Bucure[ti, cuprinzånd perioada ce se \ntinde din a doua jum`tate a secolului al XVIII-lea pån` c`tre cel de-al doilea R`zboi Mondial, punåndu-se \n eviden]` acei factori care au determinat dezvoltarea [i continua restructurare a a[ez`rii urbane pl`m`dit` \n jurul vechiului nucleu medieval determinat de Curtea Domneasc` [i colinele din jur, de suita hanurilor m`n`stire[ti [i zonele de tårguri. Studiul s-a axat pe cercetarea fondurilor arhivistice, cu colec]iile lor de microfilme, urm`rindu-se atent programele \nscrise de planurile ora[ului, ridic`rile topografice, planurile tehnice [i schi]ele cerute de continuele corect`ri de \ndreptare a traseului stradal, de efectuare a parcel`rilor etc., totul corelat cu suita de dispozi]ii, acte explicative, rapoarte [i coresponden]` de cancelarie pe care se \ntemeiaz` elaborarea lor. Bogatul material consultat [i citat \n studiile dezvoltate \n trei faze pune \n eviden]` principiile de continu` perfectare a ariei ora[ului [i a racordului ei cu zonele \nvecinate. Se subliniaz` totodat` o serie de programe speciale menite s` perfec]ioneze modul de desf`[urare a vie]ii sociale de zi cu zi, instituit de un regim statornic de administrare a ora[ului, preocupat de continua modernizare a str`zilor, alinierea construc]iilor, alimentarea cu ap`, canalizare [i iluminat; alte programe deosebite urm`resc extinderea controlat` a ora[ului, construc]ia de pie]e publice, pie]e comerciale cu hale moderne, efectuarea de parcel`ri ordonate, construirea de locuin]e sau regularizarea cursului Dåmbovi]ei. Gr`dinile [i parcurile, construc]iile [i lucr`rile de art` \nscriu [i ele realiz`ri de seam` \n programul de \nfrumuse]are a ora[ului. S-ar putea spune c` unele demersuri de sistematizarea Bucure[tilor se fac cunoscute chiar din prima jum`tate a secolului al

22

XVII-lea, prin hot`rnicii, \mp`r]iri de terenuri [i lotiz`ri, alinierea [i pavarea uli]elor, desec`ri, modific`ri de albii de råuri [i påraie, statornicirea vetrelor de tårg, limitarea extinderii ora[ului. {erban Cantacuzino [i mai cu seam` Constantin Bråncoveanu se implic` incisiv \n opera]iuni de trasare a unor noi traiecte ordonate [i asanare a zonei de sub S`rindar, continuate [i c`tre sfår[itul secolului al XVIII-lea, prin alungarea t`b`c`riilor de pe Dåmbovi]a dincolo de Radu Vod`. Centrul comercial se extinde [i el c`tre vestul [i nord-vestul Cur]ii Domnne[ti, pe lång` care polarizeaz` acum numeroase locuin]e boiere[ti, hanuri [i m`n`stiri. Din aceast` perioad`, \n timpul lui Alexandru Ipsilanti (1774-1782, 1796-1797) [i Ioan Caragea (1782-1783), apar [i primele elemente de legisla]ie urban`, referitor la ordonarea uli]elor [i regularizarea Dåmbovi]ei, m`rginirea ora[ului etc. Din suita planurilor tehnice amintite, putem s` surprindem ideile directoare de totdeauna ale acestei opere cu etapele ei importante, cu modul \n care a fost \n]eleas` traducerea \n fapt a dispozi]iilor administrative; putem s` \n]elegem cum sa f`cut realizarea, integral` sau numai par]ial`, ca [i respingerea sau modificarea \n unele cazuri a acestor proiecte inginere[ti, \mpreun` cu to]i acei factori care au asigurat \n final dezvoltarea coerent`, ca un tot organic, atåt a ariei ora[ului, cåt [i a a[ez`rilor limitrofe. Retrospectiv privind se desprinde c` o serie \ntreag` de teme (sau de idei) privind dezvoltarea ora[ului Bucure[ti enun]ate \nc` de la sfår[itul secolului al XVIII-lea sunt mereu \n actualitate (de definitivare sau de reluare \ntr-o form` sau alta) [i \n a doua jum`tate a secolului urm`tor. Concursul de sistematizare a ora[ului Bucure[ti din anul 1906, ca [i reorganizarea comunelor suburbane, pune teme pe care trebuie s` le rezolve planurile de sistemati-

Evolu]ia ora[ului Bucure[ti

zare din etapele urm`toare. Tot a[a, Planul Director de Sistematizare legiferat \n anul 1935, \nscrie teme dezb`tute \n fel [i chip la vremea respectiv`, care r`mån s`-[i g`seasc` o rezolvare mai mult sau mai pu]in identic` acelora[i sensuri ini]iale, prin repetatele schi]e de sistematizare. Ceea ce surprinde \n final \n specificul dezvolt`rii Bucure[tilor este efortul considerabil [i consecven]a cu care s-a urm`rit definitivarea unei structuri stradale, radialinelar` clar`, cu leg`turi directe ale centrului cu periferia, cu zonele suburbane [i centrele economice \nvecinate. De remarcat este [i faptul c` principalele momente ale dezvolt`rii urbanistice a ora[ului-capital` coincid de fapt cu momentele de afirmare a stilurilor specifice artei locale de a construi, cu perioadele de avånt economic [i prosperitate a vie]ii sociale romåne[ti. Nu trebuie pierdut din vedere c` \ntreaga aceast` activitate de ordonare, de sistematizare a Bucure[tilor reprezint` \n fapt un experiment \ndeaproape urmat de toate ora[ele ]`rii – Br`ila, Giurgiu, Turnu Severin, Craiova, Pite[ti etc., precum [i un model pentru toate ora[ele noi de pe linia Dun`rii; mai mult, model pentru ordonarea comunelor suburbane \n perioada regulamentar` (pån` la Revolu]ia de la 1848) [i postregulamentar` (pån` la Reforma agrar` de la 1864), model chiar \n unele privin]e [i pentru principiile de \nf`ptuire a sistematiz`rii a[ez`rilor rurale. S-a urm`rit ca textul s` respecte ordinea [i sensul documentelor de arhiv` [i coloratura limbajului vremii cu termenii s`i proprii. Pentru \n]elegerea sensului «sistematiz`rii» de la acea vreme cu \ntreaga ei problematic` s-a ]inut ca \n cuprinsul lucr`rii, ca subiect [i titlu de capitole s` fie \nscrise [i categoriile de lucr`ri chiar cu titlul dosarelor lor de eviden]` documentar`, f`r` a se abuza de notele de trimitere. Numele de persoane, precum [i func]iile lor

s-au transcris adesea a[a cum au fost g`site \n notele citate sau \n coresponden]a de tip obi[nuit. Ilutra]ia fotografic` [i schi]ele ce vin s` expliciteze fenomenul se prezint` a[a cum s-au \nregistrat la vremea realiz`rii studiului, cu mijloacele noastre mai mult decåt modeste, \n m`sura \n care ne-a fost \n]eleas` pasiunea [i ni s-a \ng`duit, \n perioada cånd nu se putea vorbi \n niciun fel de Bucure[ti [i de trecutul lor artistic [i istoric… R`månem recunosc`tori colegilor de la Institutul Proiect Bucure[ti care ne-au \ncurajat pentru finalizarea acestui studiu [i neau asigurat o autofinan]are \n cadrul Muzeului Na]ional de Istorie.

23

ANDREI P~NOIU

SCURT~ PRIVIRE ISTORIC~ ASUPRA ORA{ULUI BUCURE{TI

Vatra de \nceput a Bucure[tilor se situeaz` \n cuprinsul zonei p`duroase ce desparte cele dou` stepe al cåmpiei muntene, \ntre meandrele Dåmbovi]ei [i lacurile Colentinei, un cadru deosebit de prielnic pentru vån`toare [i pescuit, pentru cre[terea vitelor [i cultura p`måntului, pentru dezvoltarea unui mod de via]` lini[tit [i prosper. Afla]i pe r`scrucea drumurilor mari din valea Dun`rii cu cele ce str`bat fluviul [i lan]ul carpatic, Bucure[tii cu vadul de traversare a Dåmbovi]ei, devin din timpuri imemoriale locul prin care trebuie s` se perinde dintr-un sens \n altul cu interesele lor tot felul de c`l`tori pa[nici, caravane de negustori seto[i de \mbog`]ire, cohorte ost`[e[ti pornite pe jaf [i cucerire. Toate acese drumuri se \nscriu unei str`vechi re]ele de comunica]ii, cunoscute chiar din perioada dacic` [i daco-roman`, toate drumuri medievale de renume pe care documentele cartografice ni le \nscriu ca drumuri comerciale importante, drumuri ale «banului» (sau ale gologanului), drumuri ale «s`rii», ale «oii» (sau ale berbecului), ale «vacii» (sau ale boului), ale «untului» [i ale «brånzei», ale «vinului» (sau ale «]uicii»), ale «p`curii» (sau ale prahovenilor), ale «bu]ilor», ale «mocanilor» etc. |n p`ienjeni[ul lor, toate aceste drumuri se arat` continuu str`b`tute \n lungul [i \n latul ]`rii dup` un calendar propriu pentru toate acele bålciuri [i tårguri de peste an, ale «Zborului», tårguri ale Cucului, ale Zmeului, ale Cocorului, tårgurile C`iu]ului (C`iu]ilor sau C`iata), tårgurile Dr`gaicii, ale Mo[ilor [i altele asem`n`toare, pe care memoria [i realitatea ni le p`streaz` [i ast`zi vie \n toat` ]ara [i chiar pe aria Bucure[tilor. |n]elegånd bine rosturile acestor «tårguri zbur`toare», organizate ca cele ale «Neam]ului», care se compun [i se descompun, cu drumurile pe la est de Carpa]i [i cele ale «T`tarului», pe la sud de Carpa]i,

24

spre est, totdeauna situate pe o unitate teritorial` bine delimitat`, \n locuri bine ap`rate, cu p`[uni \n jur [i ape curg`toare \n apropiere, \n]elegem bine [i situa]ia Bucure[tilor – un tårg pl`m`dit \ntre rovinele Dåmbovi]ei, la ad`postul dintre colinele \nalte ale Dealului Mitropoliei, Dealul de la Mihai Vod` [i m`gurile de la Radu Vod` [i sf. Ilie. Tocmai aceste dealuri \nt`rite pentru a ap`ra \ntreaga a[ezare [i tårgul de la poalele lor vor face ca Bucure[tii s` devin` acea [tiut` Cetate a Dåmbovi]ei [i s` prospere a[a precum o cunoa[tem. * * * Descoperirile arheologice pun \n eviden]` \n acest biotop atåt de particular pe care se va \nscrie aria Bucure[tilor, resturi de faun` local` [i interesante urme de cultur` neolitic` cu vetre de locuire, unelte [i obiecte de uz casnic; amintim numai de a[ez`rile relevate la Dude[ti, Fundenii Doamnei, Pantelimon, C`]elu, Giule[ti, Jilava, Vidra, Glina [i altele. Prelucrarea metalelor, a cuprului [i mai apoi a bronzului, a fierului, argintului [i aurului, este identificat` [i ea pe vatra ora[ului, pe malurile Dåmbovi]ei [i Colentinei, pe ostrovul lacului de la Fundeni, la Plumbuita, cartierul Pantelimon, dealul Ciurel, malurile lacului Tei sau Giule[ti-Sårbi, al`turi de alte categorii de obiecte care atest` o via]` spiritual` foarte divers` [i plin` de str`lucire. Acestei perioade timpurii, care \n fapt premerge apari]iei [i prelucr`rii metalelor, \i apar]ine [i acea oper` ceramic` \nf`]i[ånd o zeitate feminin`, denumit` dup` localiatea unde s-a descoperit, “Venus de Vidra”, ca [i celebrul altar de la C`scioarele. Sunt de re]inut [i a[ez`ri ale tracilor sau geto-dacilor, atestate la D`m`roaia, \n cartierul Pantelimon, la Str`ule[ti, pe dealul Arsenalului, pe strada “Ziduri \ntre vii”, pe Dealul Piscului etc.

Evolu]ia ora[ului Bucure[ti

Cunoa[terea metalurgiei fierului [i dezvoltarea rela]iilor cu lumea greac` sau cea roman` r`måne [i ea semnificativ`, prin tezaurele monetare [i obiectele de podoab` de la Herestr`u [i Fundeni. Alte descoperiri, la Pipera, Bucure[tii Noi, Crånga[i, pe colina de la Negru Vod`, pun \n eviden]` caracterul unei civiliza]ii proprii secolelor III-IV e.n., continuat` unitar [i \n secolele VI-VII, tot pe malurile lacului Tei, la Crånga[i [i D`m`roaia, o civiliza]ie care str`bate [i \n secolele X-XI, [i mai tårziu, a[a cum o pun \n eviden]` rezultatele cercet`rilor efectuate \n alte puncte, la Pipera, Bucure[tii Noi, Pia]a de Flori sau Giule[ti-Sårbi. Datele din secolele XI-XIV, despre a[ez`rile cunoscute de pe dealul Arsenalului, din p`durea Pantelimon, de pe malurile lacului Tei sau de pe strada sf. Ioan Nou s-ar putea spune c` definesc un ev mediu deplin conturat, o civiliza]ie \naintat`, cu caracter etnic propriu. Descoperirea unor lupe de fier la B`neasa, Str`ule[ti, Militari, Buftea sau Ciurel [i a resturilor unor ateliere de prelucrarea metalelor, la Curtea Veche, ne dovedesc c` de pe acum era bine st`pånit` opera]iunea de reducere a minereurilor, fapt ce ne face s` \n]elegem mai bine rosturile vie]ii me[te[ug`re[ti din secolele XIII-XIV [i de ce se statornice[te zona de tårg pe locul unde avea s` apar` chiar [tiuta Curte Domneasc`. Dar numai dezvoltarea rela]iilor de produc]ie feudale pe teritoriul dintre Carpa]ii Meridionali [i Dun`re, [i maturizarea social economic` [i politic` a for]elor feudale locale care au determinat formarea la \nceputul veacului al XIV-lea a statului feudal }ara Romåneasc` constituie \n fapt premizele apari]iei ora[ului Bucure[ti \ntre a doua jum`tate a veacului al XIV-lea [i mijlocul secolului al XV-lea. Ajuns la aceast` dat` tårg sub obl`duirea Cur]ii Domne[ti, puternic centru negus-

toresc, cu recunoa[terea chiar a unei autorit`]i politico-administrativ` bine organizat`, Bucure[tii aveau desigur, ca toate a[ez`rile vremii, o mo[ie a lor proprie mo[tenit` de la acei ance[tri numi]i «mo[i». Numele de Bucure[ti ne apare \n mod firesc ca o deducere din patronimul acelui mo[str`mo[ st`pånitorul mo[iei, pe care tradi]ia ni-l impune ca p`rintele Bucure[tilor pe ciobanul Bucur. «Descrierea statistic` a Prin]ipatului Valahiei» f`cut` \n anul 1829 de Deta[amenutl geodezic al armatei ruse pentru harta militar` din anii 1828-1829, ne spune c` Bucure[tii ini]ial au fost un s`tuc \n st`pånirea unui «proprietar» [i numai «abia \n veacul al XIV-lea, voievodul Mircea, numit cel B`trån, dup` o b`t`lie pe care a cå[tigat-o \n acest loc asupra sultanului Baiazid-Ilderim l-a declarat ora[, [i \n anul 1383 a construit acolo un palat, al c`rui loc poart` pån` azi numele de Curtea Veche, adic` Palatul vechi», [tire care se arat` c` a fost prelucrat` dup` «Istoria lui Dionisie». Putem \n]elege, deci, c` acea b`t`lie dintre Mircea [i Baiazid dat` la Rovinele \nc` neprecizate a avut loc de fapt \n mla[tina Dåmbovi]ei \n zona Palatului Vechi. Dou` documente din vremea lui Vlad ]epe[, unul din 13 iunie 1458, dat «lång` cursul apei Dåmbovi]a» [i cel`lalt din 20 septembrie 1459 dat \n “Cetatea Bucure[ti» atest` cea dintåi men]ionare a Bucure[tilor, la acea dat` impu[i ca re[edin]` Domneasc`, fortificat`. \ntr-o scrisoare din 1476 c`tre Papa Sixt al IV-lea, regele Matei Corvin al Ungariei calific` Bucure[tii drept «cetatea cea mai puternic` a ]`rii, \nt`rit` [i prin lucr`ri de art` (militar`) [i de alt` natur`», iar printr-o alta, datat` 4 decembrie 1476, acela[i rege nume[te Bucure[tii «cetatea cea mai puternic` a acelei ]`ri»... |n]elegem, deci, c` Bucure[tii puteau fi \nt`ri]i cu lucr`ri constånd din [an]uri [i

25

ANDREI P~NOIU

valuri de p`månt, dar poate [i anume amenaj`ri ale cursului Dåmbovi]ei, sau a \nt`ririi vårfurilor din jurul re[edin]ei, ca [i supravegherea protejat` a drumurilor de interior. Odat` cu sfår[itul secolului al XV-lea [i \nceputul veacului urm`tor, ora[ul cunoa[te o via]` economic` foarte activ`, \nregistråndu-se o cre[tere semnificativ` a popula]iei [i a num`rului de me[te[ugari, cojocari, abagii, tabaci, lumån`rari, s`punari, cismari, curelari, [elari etc. Dup` jum`tatea secolului sunt men]iona]i \n documente [i primii jude]i, care \mpreun` cu pårgarii trebuie s` se \ngrijeasc` de ]inerea bålciurilor [i a iarmaroacelor \n locurile statornicite. Locurile virane sunt de acum considerate «locuri domne[ti» [i d`ruite de Domnie apropia]ilor ei, ca ace[tia s` poat` construi pe ele case; de acum este bine statornicit` existen]a a dou` tårguri importante; unul, cel de pe lång` Curtea domneasc`, iar cel`lalt \n afar`. Voievodul Mircea Ciobanu delimitånd vatra ora[ului, porunce[te ca «Bucure[tiul s` fie \ngr`dit cu lemne mari de stejar»; lui i se datoreaz` o refacere nou` a Cur]ii Domne[ti [i zidirea paraclisului ei, biserica Curtea Veche. C`l`torul francez Pierre Lescalopier r`måne impresionat de felul cum se ar`ta ora[ul \n anul 1574, «\nconjurat de \nt`rituri din trunchiuri mari de copaci \nfipte \n p`månt unul lång` altul [i legate \ntre ele prin grinzi transversale prinse prin cuie lungi [i groase de lemn»; desigur, este vorba de lucr`ri de o oarecare fortificare, dar \ndeosebi de o delimitare a ora[ului fa]` de restul mo[iei. Pe Sivori, secretarul lui Petru Cercel, \l uime[te frumuse]ea m`n`stirii Sf. Troi]` (Radu Vod`), iar palatul \i pare «de o m`rime mijlocie»; vede totodat` case din lemn [i din lut, «mici dar comode», pr`v`lii multe [i «bine \nzestrate cu m`rfuri»; bisericile, cele mai multe sunt tot din lemn.

26

Bucure[tii secolului al XVI-lea apar ca un ora[ situat pe partea stång` a Dåmbovi]ei, avånd drept centru Curtea Domneasc`, \n jurul c`reia se dezvolt` tårgul; de cealalt` parte a råului se aflau locurile m`n`stirilor Radu Vod`, Sf. Ecaterina [i Mihai Vod`, \ntre ele \ntinzåndu-se gr`dinile, livezile [i viile domne[ti, ale boierilor [i m`n`stirilor; numai apropiat de malurile Dåmbovi]ei se aflau casele [i bordeiele calicilor. \n jurul Cur]ii Domne[ti, pe locurile din spate se formase cu mult \nainte un tårg de m`rfuri locale, aduse din ]ar`, de la Bra[ov sau din Imperiul Otoman. Acesta se va numi mai apoi Tårgul din N`untru, \n opozi]ie cu Tårgul din Afar`, de veche existen]`, ambele legate \ntre ele de o uli]` larg`, care se va numi cu timpul «Podul Tårgului de Afar`», iar mai apoi Calea Mo[ilor. Episcopul catolic Petru Baksici v`zånd Bucure[tii \n anul 1640 spune c` palatul principelui este a[ezat pe ]`rmul Dåmbovi]ei, o parte a lui \ntinzåndu-se chiar peste råu [i ca s` intri \n gr`dina lui trebuie s` treci de cealalt` parte a råului, prin palat. Gr`dina \n discu]ie nu este altceva decåt locul inundabil de alt` dat` al luncii de la poalele Dealului Mitropoliei. Poate c` la acea dat` firul Dåmbovi]ei trecea prin ora[ numai prin acel canal identificat \n timpul lucr`rilor pasajului din Pia]a Unirii ca un canal peste care se afl` strada de ast`zi dintre Hanul lui Manuc [i Curtea Domneasc`. Diaconul Paul de Alep, secretarul patriarhului Macarie al Antiohiei descrie \n 1656 Curtea Domneasc` ca o cl`dire mare, \nconjurat` cu \nt`rituri de lemn, rezidit` de Matei cu totul din nou. Aceast` cl`dire este uimitor de elegant`, cu un aspect \ncånt`tor [i mult mai frumoas` decåt cea din Tårgovi[te. Dup` 1659 Bucure[tii r`mån singura re[edin]` domneasc` [i devin Capital`; se ridic` Mitropolia [i ora[ul se extinde mult [i de cealalt` parte a Dåmbovi]ei. De acum

Evolu]ia ora[ului Bucure[ti

sunt cuprinse ora[ului [i locurile dintre Lipscani, Col]ea [i S`rindar unde {erban Cantacuzino \[i ridic` palatul s`u cu «biserica Doamnei». {erban Cantacuzino se \ngrije[te s` \nfrumuse]eze Curtea Domneasc` [i dispune s` fie sco[i to]i tabacii de sub Zl`tari [i S`rindar [i str`muta]i \n afara ora[ului, la Radu Vod`. Tot a[a, se preocup` pentru iezuirea Dåmbovi]ei, dåndu-i cu acest prilej o singur` matc`, \n maluri de lut. Acum suntem \n fa]a unei mari interven]ii de ordonare [i de \ntregire a ariei ora[ului, prin scoaterea \n aval de Radu Vod` a industriilor nocive, iar Dåmbovi]ei, ale c`rei ape \ntre]ineau «mla[tinile» din fa]a ora[ului [i balta Ci[migiului, i se taie o matc` sigur`. Totodat` se ridic` peste Dåmbovi]a unul dintre podurile cele mai importante ale ora[ului, \n fa]a Mitropoliei, pod care va purta numele de «podul lui {erban Vod`», sau «podul Velichi», adic` «cel mare». Constantin Bråncoveanu g`se[te cu cale s`[i cl`deasc` un palat al s`u tocmai pe aceste locuri de la poalele Mitropoliei, \nzestrat cu b`i [i o frumoas` gr`din`, \ntins` pån` \n fa]a la Curtea Domneasc` [i cu o alt` proprietate tot pe Dåmbovi]a chiar \n cap`tul C`ii Victoriei de ast`zi. Axul principal al ora[ului \l constituia la acea dat` traiectul de la Curtea Domneasc` pån` la Mihai Vod`, paralel firului Dåmbovi]ei. \n 1692, Bråncoveanu traseaz` uli]a ce trebuia s` porneasc` de la re[edin]a sa spre Mogo[oaia, unde \[i f`cuse un palat \n mijlocul unei gr`dini mari pe malul lacului. Pentru realizarea acelei uli]e importante, cunoscut` sub numele de Podul Mogo[oaiei sunt str`punse cur]ile [i casele boierilor B`l`ceni, ale V`c`re[tilor, Filipe[tilor [i Corbenilor, trecånd prin mijlocul palatului lui [erban Cantacuzino. Bariera ora[ului este a[ezat` acum dincolo de S`rindar. Tot a[a, “nevoia[ii” din valea S`rindarului sunt sco[i s`-[i fac` case [i bordeie mai \n afara

ora[ului. Calicii de lång` Dåmbovi]a sunt sco[i [i ei mai \n afar`, pe locurile lor a[ezåndu-se case [i cur]i boiere[ti. Ora[ul \ntregit de Bråncoveanu pe liniile de la Col]ea [i S`rindar are mult de suferit \n urma incendiului din 1718, cånd odat` cu Tårgul arde [i Curtea Domneasc` \mpreun` cu multe dintre casele boiere[ti [i unele m`n`stiri. Totul se reface \n decurs de 2 ani, dar nu se mai recl`desc nici „casa pe stålpi de piatr` cu trei cafasuri” zidit` de Bråncoveanu, nici acel “il Palazzino di otto stanze” f`cut de {erban Cantacuzino, nici chio[cul din Gr`dina Italian`. Vremurilor care \i urmeaz` se impun aten]iei \n primul rånd ridicarea unor construc]ii cu caracter comercial, a “carvasaralei” (a v`mii) [i a mai multor hanuri. Tårgul din N`untru, Tårgul de Sus [i Tårgul Cucului \ncep s` devin` necuprinz`toare func]iunii lor, nici s` se mai respecte o delimitare \ntre ele, impunåndu-se o rea[ezare a lor [i crearea de noi pie]e. O reorganizare \nsemnat` a ora[ului se va cunoa[te abia \n timpul lui Alexandru Ipsilanti (1774-1782), care \ntreprinde m`suri de delimitare a ariei ora[ului [i \mp`r]irea ei \n 67 mahalale, trasarea canalului de deviere a apelor Arge[ului, captarea izvoarelor de la ]eple[ti pentru aducerea apei \n Bucure[ti [i \nfiin]area de ci[mele publice. Alte m`suri privesc ridicarea unei cur]i domne[ti pe Dealul Spirei [i \nfiin]area Vorniciei pentru poduri, cu sarcina repar`rii pavajelor de lemn ale ora[ului. Nu trebuie uitate casele lui de var` – chio[curi – realizate dup` modelul turcesc pe malul de la Herestr`u [i la Cotroceni. |n vremea lui Mavrogheni (1786-1789) aria ora[ului se statornice[te la 93 mahalale. La marginea ora[ului, \n cap`tul drumului Mogo[oaiei domnitorul ]ine s`-[i ridice un chio[c cu o important` gr`din`, \n spate cu o moar` de vånt decorativ`, \mpodobit` dup` moda apusean` cu o planta]ie aleas`; chiar \n fa]a chio[cului [i a bisericii paraclis,

27

ANDREI P~NOIU

documentele ne amintesc de existen]a acelei ci[mele cu mai multe havuzuri, conceput` [i cu o vistierie a apei pentru ci[melile ora[ului. Oricum, construit chiar cu mijloace mai modeste, acest chio[c cu havuzele ci[melelor lui trebuie c` avea s` aminteasc` mult de nota chio[curilor din celebrele [tucaturi de pe fa]adele bisericii Fundenii Doamnei. Poate tot din aceast` perioad` datau [i biserica paraclis cu chio[curile din mijlocul insulei de pe lacul Herestr`u unde \nalta doamn` ]inea [coal` pentru educarea fetelor, pe care localnicii o numeau “haremul lui Mavrogheni”, recunoscut loc [i de petreceri periodice pentru domnitor cu boierii invita]i, cu ospe]e [i plimb`ri cu barca pe lac. Preocupat` de starea ora[ului, \n 1826 Domnia d` o serie de porunci cu privire la \mbun`t`]irea drumurilor, alinierea caselor, l`rgirea [i \ntre]inerea podurilor (str`zilor), desecarea batacurilor, delimitarea ariei ora[ului cu [an]uri [i l`sarea unei zone libere \n jur, hot`råndu-se ca noile cl`diri s` se fac` numai cu “bileturi” (autoriza]ii). Nu scap` aten]iei nici preocuparea pentru via]a social-cultural` a ora[ului [i amenajarea zonei de la Her`str`u pentru preumbl`ri [i pentru organizarea de spectacole teatrale \n aer liber \nso]ite de muzica meterhanalei domne[ti. Pe zi ce trece se accentueaz` tot mai mult destr`marea societ`]ii feudale [i \[i fac apari]ia primele ateliere manufacturiere de la Fundeni, Pociovali[te, Ciorogårla [i M`rcu]a. Contradic]iile dintre marile imperii, contradic]iile din \nsu[i sånul societ`]ii romåne[ti \[i g`sesc expresie \n repetatele r`zboaie ruso-turco-austriece de la sfår[itul secolului al XVIII-lea [i \nceputul veacului urm`tor, \n izbucnirea Revolu]iei de la 1821. Bucure[tii sufer` [i ei prefaceri structurale \n aceast` perioad`, \ndeosebi dup` Pacea de la Adrianopol (1829), dup` instituirea

28

Regulamentului Organic. Prevederile g`site de cuviin]` de edili pentru modernizarea Bucure[tilor sunt \nscrise \n acel “regulament de \nfrumuse]are” a ora[ului la care se va face referire de fiecare dat` cånd vor trebui l`rgite str`zile, executate lucr`rile de alimentare cu ap` [i de canalizare, \nl`turarea urm`rilor cutremurului din anul 1838 sau a incendiului din anul 1847, sistematizarea Dåmbovi]ei sau asanarea lacurilor Colentinei etc. La mijlocul secolului al XIX-lea Bucure[tii dobåndesc deja claritatea unei structuri voit radial-inelar`, cu un centru bine precizat spre care converg arterele legate de zonele suburbane. Din punct de vedere edilitar-urbanistic, trebuie consemnate eforturile pentru modernizarea pavajelor de str`zi [i trotuare, efortul pentru trasarea acelui bulevard de centur`, cu stabilirea barierelor ora[ului [i sistematizarea structurii stradale pe acele direc]ii care reclam` o urgen]` impus` de modernizarea sau de rezolvarea unor func]iuni importante. Tocmai acestui sens i se \nscrie [i ac]iunea neab`tut` de desfacere a cl`dirilor \nvechite care amenin]` trec`torii, ca [i desfacerea hanurilor m`n`stire[ti din centrul vechi al ora[ului, pentru crearea de amplasamente destinate construirii sediilor unor institu]ii cu func]iuni noi, \nfiin]area de pie]e [i gr`dini publice. Bulevardul t`iat \n anul 1860 prin fa]a Academiei, \ntr-o prim` etap` numai pe por]iunea dintre strada Col]ei [i Podul Mogo[oaiei, a[teapt` s` fie continuat \n ambele sensuri. Abia \n 1871 acest bulevard va ajunge pån` la marginea de apus a Ci[migiului. Un rol deosebit pentru salubritatea [i modernizarea ora[ului se datoreaz` Comitetului Sanitar, care stabile[te norme de func]ionare a stabilimentelor de tot felul, \nfiin]area de cimitire \n afara ora[ului, asanarea b`l]ilor, regularizarea Dåmbovi]ei etc. Sistematizarea Dåmbovi]ei, cu desfiin]area

Evolu]ia ora[ului Bucure[ti

morilor, regularizarea cursului [i formarea de cheiuri va constitui obiectul unor programe care vor include deopotriv` alimentarea cu ap` potabil` de calitate [i instala]ii de canalizare a ora[ului. Instalarea liniei ferate [i suita sa de ateliere va imprima zonei respective o not` aparte \n ansamblul ora[ului, avånd ca o consecin]` direct` \ntreruperea “bulevardului de centur`” pe linia dintre [oseaua Basarab [i [oseaua Zinca Golescu. Pe aria str`b`tut` de linia ferat` se va \nfiripa, treptat, un cartier cu totul nou, constituit din polarizarea for]ei de munc` cerut` de func]ionarea instala]iilor feroviare. Mult` vreme aceast` gar` cu suita sa de ateliere va fi privit` ca o situa]ie de provizorat, punåndu-se \n discu]ie aducerea ei, ca o mare gar` central`, al`turat firului Dåmbovi]ei, la Pia]a Elefterie, pentru care sau f`cut chiar exproprieri [i achizi]ii de terenuri. De fapt \ntreg programul de lucr`ri al ultimului deceniu al secolului se arat` a fi dintre cele mai interesante, cuprinzånd cl`diri publice majore, de interes na]ional. Palatul de Justi]ie, dup` planurile arhitectului A. Ballu (1890-1895), Palatul Bibliotecii Centrale Universitare, de Paul Gotereau (1890-1900), Palatul Po[telor, de arhitectul Alexandru S`vulescu (1894-1900), Palatul Ministerului Agriculturii, de Louis Pierre Blanc (1895) sau cel al Casei de Depuneri [i Consemna]iuni de Paul Gotereau (18961900) sunt exemple de referin]` pentru perioada de mare opulen]` deschis` de dobåndirea independen]ei de stat a Romåniei. De asemenea, legat de ac]iunea de creare a parcurilor [i gr`dinilor, a \mpodobirii pie]elor cu monumente publice, consemn`m [i interesul manifestat pentru arta monumental`, pentru arta decorativ` [i statuar`, domeniu \n care antreprenorii [i arti[tii consacra]i \[i ofer` serviciile. Fonderiile [i atelierele specializate ale

Arsenalului Armatei, ale [coalei de Arte [i Meserii [i numero[ilor particulari sunt tot mai mult solicitate s` satisfac` cerin]ele tot mai mari [i tot mai exigente ale artelor decorective [i funerare. A[ez`rile din jurul Bucure[tiului, care sufer` continuu un pronun]at proces de urbanizare, preiau pe seama lor multe dintre sarcinile pe care se \ntemeiaz` prosperitatea [i unele func]iuni ale ora[ului-capital`. Dezvoltarea acestor a[ez`ri se face dup` planuri [i proiecte inginere[ti \ntocmite cu aceia[i aten]ie [i preocupare de care se bucur` chiar ordonarea vetrei ora[ului. Unirea Principatelor de la 1859, Reforma agrar` de la 1864 (aplicat` domeniilor m`n`stire[ti: ale Cernic`i, Pantelimonului, Sf. Ion, Radu Vod`, Mihai Vod` [i Plumbuitei) [i dobåndirea Independen]ei de Stat a Romåniei la 1877 deschid calea abord`rii unor programe cu totul deosebite de dezvoltare a Bucure[tilor, unele dintre ele cuprinse \n datele Concursului pentru Sistematizarea ora[ului din anul 1906 [i elaborarea planurilor de sistematizare din anii 1914-1916, 1919-1922 [i 1928-1935. Ca realiz`ri cu totul remarcabile \nscrise de opera de modernizare a Bucure[tilor sunt de re]inut: ordonarea texturii stradale, comasarea propriet`]ilor din zona ars` de la Sf. Gheorghe \n urma incendiului de la 1847, realizarea gr`dinii Ci[migiului [i aleiului de la [osea, programul construc]iilor monumentale cu trasarea marilor bulevarde de la sfår[itul secolului al XIX-lea [i \nceputul de veac urm`tor, realizarea Parcului Carol [i organizarea Expozi]iei generale a tuturor romånilor din anul 1906, Concursul de sistematizarea Bucure[tilor din anul 1906; programul construc]iilor reziden]iale CFR aplicat dup` primul R`zboi Mondial. *** |n ce prive[te popula]ia, se fac urm`toarele preciz`ri:

29

ANDREI P~NOIU

Tabela Statisticeasc` a Politiei Bucure[tilor din decembrie 1831 arat` c` \n total se num`rau \n Bucure[ti 58.791 locuitori \nscri[i \n 13065 familii, \n afara celor nestatornici]i ([i ei de la 10 pån` 12000). Cu str`ini cu tot, popula]ia Bucure[tilor se consider` c` se ridic` pån` la 70000 locuitori, ora[ul num`rånd la acea dat` 10074 case. S` re]inem \ns` c` la acea dat` ora[ul era foarte mult depopulat, fa]` de situa]ia de la sfår[itul secolului al XVIII-lea (\n anul 1831 au murit de holer` \n Bucure[ti 2170 locuitori). \ntre 1866 [i 1877, popula]ia Bucure[tilor spore[te de la 162000 locuitori la 177302, ca \n 1902 s` ating` 289184 locuitori, cre[terile \nregistrate datoråndu-se \ndeosebi afluxului de locuitori veni]i de la ]ar` sau din alte ora[e. Datele statistice consemneaz` \n anul 1878 existen]a \n Bucure[ti a 21034 case (5681 \n culoarea negru, 5175 \n albastru, 4857 \n galben, 3891 \n verde [i numai 1430 \n culoarea ro[u, centrul comercial al ora[ului). \ntre 1850 [i 1860 se construiesc \n Bucure[ti 3675 imobile, \ntre 1860 [i 1870 se cifreaz` 3730, iar \ntre 1870 [i 1880 doar 1889.

30

Evolu]ia ora[ului Bucure[ti

31

ANDREI P~NOIU

Planul ora[ului Bucure[ti dup` harta militar` de la 1770, cu dispozitivul confrunt`rilor dintre ru[i [i turci; redac]ie în limba francez`

32

Evolu]ia ora[ului Bucure[ti

Aria ora[ului [i vecin`t`]ile \n interpretarea documentelor cartografice PLANURILE TIMPURII ALE BUCURE{TILOR

Este [tiut c` h`r]ile [i planurile de mo[ii, ca toate documentele de cancelarie se redactau \n dou` exemplare, adesea cuprinzånd un cartu[ cu vederi, detalii de recunoa[tere a reliefului, practic` cuprins` [i regulilor de dresarea planurilor militare; reprezent`rile din cartu[ele planurilor de hot`rnicie semnate de Moritz von Ott, la 1818, pentru mo[iile Persica, Dålgile [i M`rginenii sau cele semnate de Andrei Cova Kovaci pentru mo[ia B`je[ti de la 181 sunt l`muritoare. Tocmai asemenea vederi caracteristice din planurile Bucure[tilor au constituit ]inta cabinetelor de gravori ale revistelor de tip „magazin” din Occident dornice s` ofere cititorilor reportaje inspirate din lumea inedit` a }`rilor Romåne, recurgåndu-se adesea la trucuri grafice cu ad`ugiri de elemente de exotism oriental, care s` le fac` cåt mai atractive, cåt mai interesante: podurile cu cocoa[` sau morile Dåmbovi]ei ar`tate cu ro]i verticale (cånd de fapt acestea erau amånate de alerg`tori orizontale inaccesibile privitorului), patrul`ri de caraule turce[ti cu [alvari [i turbane etc. sunt exemplul elocvent al acestei pratici de exagerare, f`r` a se aminti de scenele fanteziste cu \nchinarea \n fa]a cuceritorului [i predarea cheilor cet`]ii. Totu[i, dincolo de toate exager`rile, vederile acestea cuprind elemente de referin]` c`rora trebuie s` li se dea crezare [tiindu-se c` topografii vremii ca [i pictorii se foloseau de aparatele chambre claire (o prism` sau un sistem de oglinzi) care \ng`duia copierea exact` a imaginii de la orizont. Iat`, deci, c` nu toate aceste gravuri din perioada secolului al XVIII-lea trebuie privite cu totul \nchipuiri; oricum, axialitatea [i orizontalitatea controlate optic, care se cereau fidele realit`]ii; apoi s` nu se piard` din vedere rev`rs`rile inimaginabile ale Dåmbovi]ei pe care topografii militari trebuiau totu[i s` le men]ioneze, cumva. Din acest punct de vedere gravura cu „Buchorest” de johann Theodoro Boetio

tip`rit` \n 1717 trebuie privit` expresia unui plan al Bucure[tilor \nf`]i[ånd ora[ul \mprejmuit [i prev`zut cu [an]uri, turnuri de observa]ie, foi[oare [i cupole ale unor edificii importante, cam a[a cum putem s` ni-l \nchipuim din descrieri, cu oglinda ieziturilor Dåmbovi]ei \n prim plan, ca un fluviu. Dincolo de discu]iile ce s-ar cere, s` preciz`m c` planul ora[ului oglindit de aceast` vedere ne r`måne necunoscut. De referin]` ne r`måne acel „Plan de la vielle Bucurest”, datat anul 1770, din timpul confrunt`rilor dintre ru[i [i turci din anii 1768-1774, cu scar` grafic` de o „or` de mers (1:21.000) cu legend` explicativ` \n limba francez`: se precizeaz` structura stradal`, firul Dåmbovi]ei, drumurile, zonele \mp`durite, ariile cultivabile, p`[unile, pozi]iile armatelor beligerante1. Mult mai corect se prezint` planul ora[ului Bucure[ti din anul 1772, cu precizarea mai exact` a firului Dåmbovi]ei, situa]ia m`n`stirilor [i a bisericilor, \mp`r]irea pe mahalale etc., totul \nscris \ntr-o arie bine delimitat`, marcat` de planta]ii2. Un plan al bucure[tilor cu totul aparte este ca publicat de Frantz Joseph Sulzer \n lucrarea sa Geschichte des Transalpinischen Daciens \n Viena, 1781, cu titlul Grund Rifa der Haupt Stadt Bukurest in der Wallachei, cu scara grafic` de 2000 pa[i; o schi]` verosimil` numai pentru zona central`, restul \nf`]i[ånd \nregistr`ri aproximative3. Registrul al`turat prezint` o legend` pentru obiectivele consemnate, Palatul Domnesc, m`n`stirile [i bisericile. Prezen]a elve]ianului Sulzer e lång` Al. Ipsilanti, amintit ca secretar domnesc, inginer sau avocat se leag` de aduc]iunea apei \n Bucure[ti, [i canalizarea ora[ului, pentru racordarea Arge[ului cu Dåmbovi]a; probabil \n acea[i problematic` a aduc]iunilor de ap` [i a lucr`rilor de canalizare se semnaleaz` prezen]a lui Sulzer [i la Ia[i, \n amintita lucrare person-

BUCHOREST, aria ora[ului dup` o gravur` de Johan Theodero Boetio, 1717

33

ANDREI P~NOIU

34

Evolu]ia ora[ului Bucure[ti

BUKUREST, macrofotografie de detaliu din harta maiorului Ieney cu parcursul c`l`toriilor din Valahia [i Bulgaria; 1784

BUKUREST; foaie din harta maiorului Specht

35

ANDREI P~NOIU

36

Evolu]ia ora[ului Bucure[ti

al` l`såndu-se [i un plan al acestui ora[ lucrat \ntr-o manier` identic` cu cea a planului Bucure[tilor. Interesant apare [i acel plan al Bucure[tilor (Bukurest) desprinse din schi]ele orientative (ca ghid sau ca raport?) ale maiorului Ieney, [eful cabinetului cartografic al armatei austriece, din anul 1784 cu parcursul lui prin Valahia [i Bulgaria4. Bucure[tii sunt \nf`]i[a]i ca o a[ezare de tip adunat situat pe intersec]ia drumurilor importante, unde se traverseaz` Dåmbovi]a. De referin]` r`mån numai drumurile, firul apei, palatul voievodal [i ctitoriile. Este vorba de o schi]` informativ` cuprins` \ntrun traseu \n care sunt indicate numai localit`]ile cu planuri de tårguri [i ora[e; sar putea sus]ine c` planul acesta dateaz` din perioada cånd Re[edin]a Domneasc` se afla provizoriu la Mihai Vod`. Un plan al Bucure[tilor dintre cele mai exacte ale vremii se datoreaz` maiorului Specht, datat 1791-1792, plan[a nr. 72 din suita celor 108 cadre ale unor h`r]i militare celor dou` Valahii, manuscris aflat \n colec]ile Bibliotecii Academiei Romåne5. Acest plan al ora[ului ne este cunoscut [i dintr-o imagine de microfilm, foarte probabil din exemplarul nr. 2 al acestei h`r]i6. Planul \n discu]ie reu[e[te ca \n semitopografia vremii s` redea complexitatea reliefului: aria a[ez`rii cu Ci[migiul \ntrep`truns` D\mbovi]ei, tot p`ienjeni[ul uli]elor [i gr`dinile, leg`turile cu vecin`t`]ile, planta]iile de vie, re[edin]a lui Mavrogheni. Colentina este \nf`]i[at` [i ea \n toate detaliile cu \nl`n]uirea b`l]ilor [i a[ez`rile de str`juire a trecerilor de la B`neasa, Herestr`u, Floreasca, Fundeni, M`rcu]a, Pantelimon. Valea Dåmbovi]ei ne apare ca un [leau str`b`tut de drumuri [i poteci printre gårli]ele care adun` apele dintre maluri pe toat` lungimea de la Mihai Vod` pån` dincolo de Foi[or [i V`c`re[ti. Situa]ia aceasta a ora[ului vine s` ne-o ilus-

treze [i alte dou` planuri de la aceia[i dat`: planul locotenentului F.B. Purcel7 (datat „9 noiembrie 1789”) [i planul sublocotenentului Ferdinand Ernst8 (din 1791), considerat un dublet din acela[i cabinet topografic, din timpul ocupa]iei trupelor austriece comandate de Feld Mare[al Principele de saxaCoburg, din anii 1787-1791. Planul lui Purcel detaileaz` mai bine aria ora[ului, marcånd råpele care m`rginesc valea Dåmbovi]ei, cu valora]ii de tente de culoare care marcheaz` cl`dirile importante cu vatra veche a tårgurilor, ariile inundabile sau zonele de lunc` [i dumbrav`, gr`dinile, planta]iile de vie. Foarte atent este redat firul Dåmbovi]ei cu toate meandrele, gårli]ele, ostroavele, poldurile [i morile de pe \ntinsul lui. Comparånd planul lui Purcel cu cel al lui Ernst se desprinde c` elementele importante ale reliefului (uli]e, drumuri, palate, biserici, hanuri sau m`n`stiri) marcate cu culoare ro[ie reprezint` reperele unei ridic`ri topografice exacte: \n schimb, restul cl`dirilor (puncte negre) sunt numai \nsemne menite s` sublinieze conven]ional traseele [i importan]a uli]elor; tot indicative r`mån [i marcajele sugestice de locuri de cultur` [i gr`dini de pe \ntreaga arie a ora[ului, cele mai multe planta]ii de vie. |n legenda explicativ` este \nscris` pozi]ionarea a 91 biserici [i m`n`stiri, 8 hanuri (case pentru c`l`tori) [i 28 palate [i case boiere[eti. Importan]a covår[itoare a acestor ridic`ri topografice const` \n faptul c` se \ng`duie o restitu]ie a \ntregii vetre a tårgului medieval cu construc]iile lui importante. |n suita planurilor timpurii se \nscrie [i acel plan redactat de A. Gaudi din serviciile cancelariei Austriei la Bucure[ti [i rev`zut de General-Maiorul de Hartingh, intrat \n folosin]a generalului Miloradici \n timpul r`zboiului ruso-turc din anii 1806-18129. Din grafia lui deosebit` se surprind detalii care caracterizeaz` structura ora[ului de la acea

37

ANDREI P~NOIU

Planul ora[ului Bucure[ti dintre anii 1789 - 1790, atribuit lui Ferdinand Ernst

38

dat`, dezvoltat pe interesec]ia a dou` axe perpendiculare generate de drumurile principale ale zonei, ferit de inunda]iile Dåmbovi]ei; desprindem c` traiectul spre Tårgul de Afar` nu este definitivat, dar nici podul de P`månt nu este deplin consolidat; de-a lungul lui, de la Ci[migiu \n sus de o parte [i de alta fiin]eaz` luncile, z`voaiele [i dumbrava, [tiute din descrieri, cu aportul lor la dezvoltarea ulterioar` a urbei. Acest plan apare [i el \n mai multe redac]iuni, dar \n aten]ia noastr` intr` numai imaginea unui cadru microfilmat. Preciz`m c` un Gaudi este autor [i al altor schi]e din perioada de \nceput a secolului, dar apare [i ca arhitect \n preocup`rile c`ruia intr` restaur`ri la biserica me[terului Manole [i la paraclisul Episcopiei Råmnicului la jum`tatea secolului. Din alte \nsemn`ri ne este cunoscut [i un Iorgu Gaudi absolvent de la Sf. Sava. Printre cele mai interesante planuri ale Bucure[tilor din perioada de \nceput a secolului al XIX-lea trebuie s` \nscriem o pies`, exemplarul I [i II, reconstituit` din asamblarea a patru cadre de microfilm, desprinse poate chiar dintr-un format mai mare de hart`, \n redac]ie francez`, cu o legend` detailat`, scar` grafic` [i orientare, pe care se afl` ad`ugat undeva \n limba rus`: „Goroda Bucuresta”. Este vorba de o reprezentare care cuprinde toat` vatra ora[ului de la Cotroceni la Dude[ti [i cu Pantelimonul, numai o por]iune din Colentina; Curtea veche nu arsese cånd s-a dresat acest plan [i nici Podul de P`månt nu

era \nc` definitivat. Interesant` ni se prezint` [i o schi]` cu propriet`]ile din perioada de \nceput a secolului al XIX-lea de pe malul Dåmbovi]ei, dintre Podul Mogo[oaiei, Biserica Domneasc` [i Mitropolie, din care rezult` c` toat` Curtea Veche, disp`rut`, cuprindea parcela cu locul Hanului Manuc \ntins pån` la Podul Calicilor. Cotul for]at al Dåmbovi]ei de aici poate explica locul prizei acelui canal amintit trecut prin fa]a Bisericii Domne[ti, poate chiar fostul canal al morii acestei biserici [tiut din secolul al XV-lea. Detaliul din schi]a de fa]` se identific` cu exactitate \n structura planului precedent.

Evolu]ia ora[ului Bucure[ti

Un plan al ora[ului Bucure[ti din perioada de început a secolului al XIX-lea, rezultat din întregirea noastr` a patru cadre de microfilm; redac]ie în limba rus`

Planul Capitalei Bucure[ti dup` ocuparea sa de c`tre generalul Miloradovici (l806, dec.25) executat de A. Gaude, din cancelaria Autriei [i rev`zut de Hostingt, cu explica]ii redactate în limba francez`

Planul Bucure[tilor ridicat de ing.-Lct. F.B.Purcel din anul 1789 xerografie dup` G.D.Florescu

41

ANDREI P~NOIU

Planul Bucure[tilor din anii 1822 -1824 atribuit indiscutabil lui Moritz von Ott; detaliu cu încadrarea perimetrului

42

Evolu]ia ora[ului Bucure[ti

PLANURI ALE BUCURE{TILOR DIN PRIMA JUM~TATE A SECOLULUI AL XIX-LEA

Planul din Harta Mare a Bucure[tilor, sau Planul cel Mare al Capitalei, \n care se cuprindeau hotarele, toate podurile cele mari peste råu, toate uli]ele tårgului, toate mahalalele care r`spund \n drumurile Cåmpului, cu toate cotiturile Dåmbovi]ei se afla expus \n cl`direa Magistratului (Prim`riei); \n temeiul acestui plan se f`ceau toate chibzuirile Divanului cu privire la paveluiri, m`rginirea poli]iei (ora[ului), m`surile \mpotriva rev`rs`rilor Dåmbovi]ei etc. Continuu completat cu modific`rile intervenite, totdeauna era solicitat de trupele de ocupa]ie, dar adesea uitat a se mai restitui... Datele de arhiv` consemneaz` \n primele dou` decenii ale secolului al XIX-lea prezen]a unui num`r tot mai mare de antreprenori, hotarnici-topografi sau geometri, ingineri arhitectoni sau idroteci, c`rora li se \ncredin]eaz` lucr`ri importante. S` amintim numai de inginerul Andrei Kovaci (\ntre altele hotarnic al mo[iilor B`je[ti [i B`lile[ti la 1810) \ns`rcinat cu unele \ndrept`ri ale ora[ului [i s` cerceteze viiturile Dåmbovi]ei, de arhitectul Fraincvrach men]ionat la 1815 (poate chiar acel Fraiwalt ingineul care vrea monopolul plutirii Arge[ului pe 10 ani) [i pe care Alexandru {u]u \l \ns`rcineaz` la 1819 s` ridice „planul \n harta mare, cu ar`tare de toate podurile cele mari, de uli]ele tårgului, de toate mahalalele, de toate uli]ele mahalalelor care r`spund \n drumurile cåmpului de arhitec]ii Hartler, Giulini [i al]ii, \ns`rcina]i cu refacerea podurilor [i a uli]elor etc. Cu o bogat` activitate \l [tim pe inginerul arhitecton [i geometru Moritz von D’Ott din timpul lui Caragea, \ns`rcinat cu planul „pentru v`rs`turi” al Dåmbovi]ei, Ilfovului [i Ciorogårlei, la 1818, [i apoi de domnitorul Alexandru {u]u s` ridice un plan al Bucure[tilor. Iat` c` din aceast` perioad` se semnaleaz` \n colec]iile Bibliotecii V.A. Urechea din

Gala]i prezen]a unui plan al Bucure[tilor pe care Paul Pålt\nea \l dateaz` corect anul 1825 [i \n atribuite lui Moritz von D’Ott, de[i degrad`rile suportului [tirbesc tocmai locul acestor date. Grafia \nscrisurilor [i semnele topografice inconfundabile atribuie indiscutabil acest plan lui D’Ott, inginer topograf, reg`sit \n planuri de hot`rnicie f`cute pentru mo[iile Persica, Dålgile, Cioc`ne[ti, Faorei, Ni]ule[ti [i Ulmu. Este vorba de o ridicare topografic` pe care nicio alt` hart` a ora[ului nu o egaleaz` pån` la apari]ia planului lui Borrocyn. Suntem totu[i, aici, \n fa]a unui dublet sau a unei reproduceri, poate la o alt` scar` a unui alt plan al lui Moritz von D’Ott, terminat \nainte de 22 ianuarie 1823, necunoscut \nc`, men]ionat \ntr-un pitac domnesc din timpul lui Grigorie Ghica, alc`tuit din dou` foi. Pe acest plan sunt consemnate aria ora[ului cu cele 10 plase, \mprejmuit cu [an], leg`turile cu vecin`t`]ile, marcarea zonei centrale, cu trimiteri la legend`; Curtea Domneasc` cea Nou` cu paraclisul ei de pe Dealul Arsenalului, centrul vechi al ora[ului, Mitropolia, bisericile vremii, m`n`stirile [i toate hanurile, morile de ap`, podurile peste råu, cur]ile riverane Colentinei cu paraclisele lor, Gr`dina lui Mavrogheni cu chio[cul [i aleiul spre lac etc. Se spune c` [i Kreuchely-Schnerdtberg, consulul prusian la Bucure[ti este autor al unui plan al ora[ului de la 1822; poate c` acest plan nu este altul decåt cel ridicat de Moritz von D’Ott, supus prusian, inginer topograf \ns`rcinat oficial cu aceast` lucrare; nu [tim pån` acum nimic despre existen]a unui plan Kreuchely. Planurile topografice ale Bucure[tilor din h`r]ile ruse[ti din anii 1828, 1829 [i dup` aceea se datoreaz` \n principal ridic`rilor Statului major al armatei a II-a ruse[ti, care a folosit toate statisticile [i reambul`rile materialelor locale, amintindu-i ca

Detaliu din planul Bucure[tilor de la 1822-1824, cu zona central`

43

ANDREI P~NOIU

44

Evolu]ia ora[ului Bucure[ti

45

ANDREI P~NOIU

recunoscu]i topografi pe Sernskant [i Kuzmin, autori ai acelui plan deosebit al Bucure[tilor de la 1828. Pe datele lor se dreseaz` [i acea hart` din anii 1829-1835 la scara 1/420.000, retip`rit` \n 1852, [i ea cuprinzånd un plan al Bucure[tilor \ncadrat ansamblului teritoriului }`rilor Romåne; aceast` hart` r`måne recunoscut` prin fidelitatea red`rii reliefului \n semitopografia vremii: re]eaua drumurilor de tot felul, firele de ap`, culturile specifice, num`rul locuin]elor [i locuitorii lor etc. \n suita aceasta a specificului topografiei militare din perioada anilor 1828-1830 face parte tocmai [i acel „Plan Goroda Bucoresta”, cu ora[ul \mp`r]it pe culori, plase [i mahalale, \nso]it de o bogat` legend` explicativ`, cu scar` grafic` [i orientare, [i el restituit de noi din recompunerea a patru cadre de microfilm; re]inem din modul de organizare al a[ez`rii urbane, detaliile, care se leag` de redarea structurii stradale, limitele ora[ului [i vastele planta]ii de vi]` de vie. Poate c` ridic`rile topografice din acest plan cu toate detaliile arhitectului Faiser (Heinrich Gotfried Feusser von Mentzen transcris ca: Fais`r, Faiser, Feiser von Menten, Feisser, Hainrich Vaiser etc.) s` \ntocmeasc` noul plan al Bucure[tilor, cu aria extins` a ora[ului de la acea vreme, [i noile bariere, plan ce se \nainteaz` domnitorului Al. Ghica, \n anul 1835.

46

F`r` \ndoial` acest plan, cu primele rezultate ale Regulamentului de \nfrumuse]are a Capitalei apare asem`n`tor acelui plan al ora[ului din anul 1837, publicat \n almanahul pe acela[i an. Din seria aceasta timpurie de h`r]i face parte [i acel „Planu a politii Bucure[ti” (f`r` scar`) din editura Valbaum [i Weice \n care pe lång` structura stradal` bine precizat` [i barierele stabilite sunt marcate [i ci[melile mari, toate b`l]ile importante peste care se va cl`di ora[ul. Cunoscutul plan din anul 1842 publicat \n mai multe edi]ii [i [tiut din „Almanach de Valachie” pe acela[i an, ca [i planul semnat de Gheorghe Ghica din aceia[i perioad`, aflat la Arhivele din Viena, sunt ridic`ri care urm`resc s` redea structura stradal`, drumurile de acces, barierele [i \mp`r]irea pe sectoare [i pl`[i; sunt bine precizate construc]iile importante din zona central`, hanurile, cheiurile Dåmbovi]ei, barierele etc.; sub semn`tura inginerului C.N. Råmniceanu, este vorba de \nf`ptuirile lui Faiser, arhitectul Capitalei, sub direc]ia Vladimir Blarenberg. Planurile ora[ului Bucure[ti din anii 1835, 1836, 1837, 1842, r`mån cunoscute sub numele de planurile Faiser, Blarenberg, Ghica sau Råmniceanu ridicate prilejuit, de ac]iunea de \nlinierea str`zilor, trasarea perimetrului ora[ului, precizarea barierelor [i \mp`r]irea pe sectoare; chiar [i Borroczyn

ANDREI P~NOIU

este autorul unui asemenea plan. Re]inem dintre acestea planul ora[ului din 1842, ridicat de C.N. Råmniceanu, scara 1:0 stånjeni, remarcat prin tendin]a clar` de \nscrierea unei structuri stradale clar` radial-inelar` dictat` de Regulamentul de \nfrumuse]are. Dincolo de [tiutele planuri indicative timpurii din anii 1835-1842, trebuie amintit [i acel „Plan de Bucure[ti”, nesemnat [i nedatat, pe culori [i \mp`r]it \n caroiaje, \n redac]ie francez`, cu registre explicative de detaliu pentru str`zi [i toate edificiile importante, cuprinzånd [i unele propuneri; re]inem numai cåteva \nsemn`ri: Gara de nord apare pe locul actual, bulevardul ce trece prin fa]a academiei lui Orescu trebuie s` ocoleasc` pe cealalt` movil` bisericile sf. Ilie, \ntrev`zåndu-se ca gr`dina Ci[migiu, a[a cum voise Bibescu la un moment dat, s` se \ntind` chiar pån` la Dåmbovi]a; din \nsemn`ri, mai [tim c` se \ntrevedea o gr`din` \n jurul S`rindarului \ntins` pån` \n Brezoianu [i chiar cu o deschidere c`tre teatrul na]ional; aria ora[ului este deplin

48

delimitat` [i sunt stabilite [i locurile pentru cimitie etc. [tim apoi c` pentru diferite trebuin]e ale Municipalit`]ii se continu` acea activitate de reluare, de copiere, de \ntregire a planurilor existente. Lui Villacrosse, de pild`, din anul 1847 i se recomand` s` execute o copie dup` „planul cel mare al capitalei”, lucrare pentru care prime[te 110 galbeni. Dar abia \n 1852, prin repetate interven]ii pe lång` consulaul francez, [i numai la dispozi]ia domnitorului, se ajunge ca lucrarea s` fie s`vår[it`. „Planul Bucure[tiului”, ridicat \ntre 19 august 1843 [i 18 aprilie 186, desf`[urat pe 100 plan[e, alc`tuit de un colectiv de topografi. Baza pe care a slujit pentru triangula]ia acestui plan s-a luat [i s-a a[ezat pe o \ntindere de [es \ntre M`n`stirea Cotroceni [i Drumul Craiovii, \n lungime de 1562 stånjeni \ntre M`n`stirea Cotroceni [i Drumul Craiovii, \n lungime de 1562 stånjeni {erban Vod`. Declina]ia magnetic` registrat` = 10035’58” vest. Punctul principal al

Evolu]ia ora[ului Bucure[ti

nivela]iei l-a constituit placa de piatr` de la mijlocul celei dintåi por]i de intrare, \n grile, a bisericii Mitropoliei, cu 409 palme, 7 degete [i 9 linii zecimale {erban Vod` deasupra nivelului M`rii Negre. Dup` aceste ridic`ri – din 1846-1847 -, ca o sintez`, se [tie c` s-a realizat apoi un plan al ora[ului care, a[a cum ne spune Borroczin “s-a f`cut nev`zut” \n timpul evenimentelor anului 1848. Planul ora[ului Bucure[ti cu partea ars` \n 1847, de Eduard Schweder, scara de 300 klafteri, cuprinde: Planul Bucure[tiului. Ridicat, tras chi publicat din porunca prea \n`l]atului Domn St`pånitor Barbu Dimitrie [tirbei V.V., Borroczyn (maior, Baron Rudolf Artur), scar` de 1:1000, 1852; 1 foaie colorat` 72 x 68 cm, reluat` \n mai multe reproduceri. Este cunoscut` [i edi]ia acestui plan \n format mare, pe patru foi. Arhivele Statului conserv` un exemplar din acest plan cu valoare de manuscris, \n care

tot fondul de construc]ii este po[at diferen]iat, cu culoare, marcåndu-se continuule interven]ii ale municipalit`]ii. Plan Der Stadt Bukarest, auf grundlage einer aelteren okonomischen Aufnahme reambulirt von Friedrich Jung, k:k Hauptmann, 1856. Se prezint` strucuta cea mai complet` a ora[ului, cu fondul de construc]ii, parcel`ri, pie]e [i gr`dini publice etc; face parte din categoria planurilor economice ale ora[ului, care trebuie s` tr`iasc` din resursele sale.

49

ANDREI P~NOIU

Planul ora[ului Bucure[ti cu împrejurimile sale, detaliu din harta Romånia Meridional`; 1856-1864

50

Evolu]ia ora[ului Bucure[ti

PLANURILE BUCURE{TILOR |N CARTOGRAFIA ROMÅNEASC~

"Bucuresci". Planul ora[ului Bucure[ti cu \mprejurimile sale, detaliu din harta Romåniei meridionale (112 plan[e format 60/40, sc`ri aproximativ 1/57000), scara \n paralele: miliariu austriacu, miliariu geograficu [i miriametru de locometre; ridicare acestei h`r]i s-a f`cut din dispozi]ia Domnitorului generalului Fligely, \n a c`rui subordine au participat al`turi de militari austrieci [i ofi]eri de geniu [i topografi romåni. Reproducerea ei \n versiune romåneasc` s-a \ncredin]at lui Szatmary, dup` procedeul chromolithographiei, noutate \n acest tip de aplica]ie; cotarea acestei h`r]i ca un document [tiin]ific incontestabil [i bogata experien]` a inginerilor - topografi, hotarnici, geometriangulatori etc. – impun topografiei romåne[ti o recunoa[tere de prestigiu \n universalitate. Bucure[ti, Capitala Romåniei, scara 1.300 pa[i, D. Pappasoglu, lucr`toru Ambrosiu Petru, Bucure[ti, 1871; foaie colorat` 83 x 61 cm, tras \n mai multe edi]ii, cu \mp`r]irea pe culori, precum [i serii numai pentru cåte un sector separat. Locotentul-colonel D. Pappasoglu, temeinic desenator, gravor [i cartograf, cunosc`tor al teritoriului, el este totodat` autor al unei h`r]i a Principatului, desf`[urat` pe jude]e, precum [i a mai multor planuri de restitu]ie a ora[ului Bucure[ti etc. F`r` \ndoial` c` opera lui, pe nedrept uitat`, sufer` prin modul de interpretare de concep]ie romantic` a vremii, abuzånd de recosntituiri, de rebotezarea multor localit`]i, de date pe care adesea documentele nu le confirm`. Perspectiva culorii de ro[iu din Bucure[ti de Pappasoglu E., circa 1872; foaie colorat`, manuscris, 51x45 cm. Se \nf`]i[eaz` planul ora[ului, vedere \n perspectiv` axonometric` a cl`dirilor. Plan du Bucarest (Roumanie), \n „Atlas des Grande Ville du Monde”, Paris, 1879: Se prezint` o imagine caracteristic` a

ora[ului cu figurarea \ntregului s`u program edilitar, prin ai c`rui renume \l face s` fie \nscris printre marile ora[e europene. Comuna Bucure[ti, serviciul Hydraulic Extraordinar. Corec]iunea Dåmbovi]ei. Planul de Situa]ie [i profilul \n lung cu profilele type ale canalului. Plan general scara 1:10000; 1 foaie colorat` 55 x 73 cm. Circa 1882: Se prezint` profilul apei Dåmbovi]a cu taluzarea malurilor, trasarea celor dou` bulevarde m`rgina[e [i traseul canalului proiectat, trasat peste firul Dåmbovi]ei, cu profilul longitudinal al firului apei etc. Planul Capitalei Bucure[ti [i al \nvecin`t`]ilor, 1 foaie 67 x 72 autor necunoscut; circa 1882: Manuscris colorat, copia unor planuri mai vechi, actualizat`; reprezint` g`rile ora[ului [i bulevardul de centur` definitiv pe linia Cotroceni, Calea Zinca Golescu, [oseaua Basarabilor, [oseaua Bonaparte, [oseaua [tefan cel Mare [i [oseaua Mihai Bravu, pån` la intersec]ia cu Calea Viitorului. Este prev`zut pe acest plan [i trasarea bulevardului din fa]a Academiei, de la Col]ea pån` la intersec]ia cu Schitu M`gureanu. Foarte interesant` este situa]ia gr`dinilor de la [osea [i din jurul lacurilor cu „cetatea” de pe insul`. Aria ora[ului se arat` a fi \mp`r]it` pe sectoare, marcåndu-se corect toate zonele plantate cu vii. Mai sunt precizate: Gr`dina Botanic`, Manufactura de Tabac, Penitenciarul V`c`re[ti, {oseaua, Fabrica de c`r`mid` Gherghel, Uzina de Gaz, Fabrica de chibrituri, Abatorul, Tirul German etc. Plan General al Canalisarei Dåmbovi]ei \n interiorul ora[ului Bucure[ti, scara 1:10000, desemnat dup` proiectul adoptat de Onor Consiliu Comunal, de F. Sesquieres sub direc]ia D-lui Gr. Cerkez, inginer [ef al ora[ului; 1 foaie colorat` 37 x 83cm., circa 1885: Se d` un fragment al ora[ului, cu anvergura råului Dåmbovi]a [i proiectarea canalului,

Planul de detaliu al canaliz`rii Dåmbovi]ei cu profilele transversal [i lonfitudinal, cc.1882

51

ANDREI P~NOIU

52

Evolu]ia ora[ului Bucure[ti

53

ANDREI P~NOIU

Centrulu Capitalei Bucuresci, Colorea de ro[iu, D. Papasoglu, 1871

54

ANDREI P~NOIU

Planul Ora[ului Bucuresci conform rectific`rii Dåmbovi]ei, planurile de aliniere al stradelor [i bulevardelor, sub direc]ia D-lui G.A. Or`scu, 1894

precizåndu-se pie]ele tangente, cele dou` porturi, locul apelor minerale. Se arat` ca existånd la acea dat` bulevardul ce duce la Col]ea pån` la Schitu M`gureanu. Re]inem de pe acest plan traseul schi]at al unei str`zi care trebuia s` uneasc` strada 11 Iunie cu strada Brezoianu, ducånd pån` la {tirbei Vod`. Tot a[a se remarc` pe acest plan canalul Dåmbovi]ei s`pat \nainte vreme \n aval de ora[, de la Vitan la Manolache. Planul ora[ului Bucure[ti, rev`zut [i \ndreptat cu ar`tarea canaliz`rii Dåmbovi]ei de Sesquieres (D.P.). Plan tras \n mai multe edi]ii, \n jurul anului 1890. Planul Ora[ului Bucure[ti, rev`zut [i corectat conform rectific`rii Dåmbovi]ei, planurile de aliniere al stradelor [i bule vardelor, alc`tuit sub direc]ia S-llui G.A. Or`scu, [eful serviciului, 1893; foaie caroiat`: 8/a-f; 52/65: Se marcheaz` propunerile de sistematizare \nf`]i[ate, cu precizarea traseelor deja realizate, precum [i a celor de viitor; este marcat` \n acest fel, ca lucrare de viitor [i trasarea bulevardului ce duce de la Pia]a Universit`]ii la strada Roman` [i [osea (Pia]a Victoriei). Ora[ul este \mp`r]it pe sectoare [i este \nso]it de o legend` [i o bogat` list` explicativ`. Cåmpul Mo[ilor [i articula]ia lui cu Bulevardul Teilor nu este \nc` realizat`; Pia]a Bibescu Vod`, Hala de Pe[te, Hala

56

(cea mare) \nc` se mai p`streaz` \n vechea lor form`. Planul Ora[ului Bucure[ti lucrat de Institutul Geografic al Armatei pentru Prim`ria Bucure[ti, scara 1:5000, Bucure[ti 1895-1899; 4 foi 100 x 84 cm. Se traseaz` structura sistematizat` a ora[ului, marcåndu-se amplasamentele importante, zonele de industrie, antrepozite, pie]ele, parcurile [i gr`dinile etc. Este cunoscut` [i edi]ia color, scara 1:10000, a acestui plan pe o singur` foaie, \n caroiaj, pe sectoare. Edi]ia acestuia este prilejuit` de comemorarea a celui de al „XXXIII an al Domniei M.S. Regelui Carol I”. Str`pungerile proiectate a se realiza cu marile bulevarde articulate \n pie]e circulare, elipsoidale sau p`trate reprezint` evident o inspira]ie dup` experimentul parizian al lui Hausman; trebuie ad`ugat c` fiind \n vizit` la Napoleon al III-lea, lui Carol I i-a atras aten]ia str`pungerile de felul acesta trasate cu culoare ro[ie peste re]eaua de str`zi existente. Planul ora[ului Bucure[ti \ntocmit din dispozi]ia primarului Capitalei N. Gr. Filipescu \n anul 1895, la scara 1000 m=0,15 („\ntocmit dup` documentele existente”) Sunt cuprinse [i prevederile unor studii [i proiecte menite a fi realizate \n viitorul apropiat; pe lång` marile str`pungeri prev`zute a se realiza, articulate unor pie]e circulare, elipsoidale sau rectangulare este cuprins` [i Gara Central`, proiectat` \n vecin`tatea imediat` a Dåmbovi]ei, cu intrarea articulat` Pie]ei Elefterie, \n

Evolu]ia ora[ului Bucure[ti

cap`tul marilor bulevarde, Elisabeta [i Independe]ei; Marea ax`: Bariera Vergului – Palatul de la Cotroceni este complet definitivat` [i se recunosc (punctat) [i prevederile bulevardului care trebuie s` uneasc` zona Col]ea cu prelungirea din Pia]a Roman` [i Pia]a Victoriei; sunt definitivate planurile pentru parcurile de la Palatul Cotroceni [i Gr`dina de la [osea c [i Tårgul Mo[ilor; |n afara bulevardelor de centur` definitivate la aceast` dat`, [oseaua Viilor, [oseaua Doamnei, Strada Pandurilor, urmat` – cu \ntreruperea liniei de cale ferat` – de [oseaua Basarabilor, [oseaua Bonaparte, [oseaua {tefan cel Mare, [oseaua Mihai Bravu pån` la Calea Vitan. |ntre [oseaua Viilor [i cap`tul Bulevardului Mihai Bravu continu` s` r`mån` o zon` nestr`b`tut` de o leg`tur` direct`; industriile cu atelierele de tot felul se recunoa[te c` ocup` zona periferic` a ora[ului (Fabrica de bere Opler, Fabrica de Frank Kaffe, Fabrica de Chibrituri, Abatorul, Uzinele Lemaitre, Fabrica de Bazalt, Uzina de Tramvaie Electrice, Fabrica de Lemn`rie E.Lessel, Fabrica de Bere Lutter, Societatea de Tramvaie, Moara State Stanciovici, Fabrica de Frånghii [i ]es`turi mecanice, Moara Olmazu, Moara Asan, Fabrica de S`pun Stela etc.); Apar realizate pe strada Polizu: [coala de Poduri [i [osele [i [coala de Arte [i Meserii; tot a[a, apar definitivate Spitalul Filantropia, Maternitatea Filantropia, Spitalul de Copii, Spitalul Colentina etc.

Bucurescii [i zonele \nconjur`toare, detaliu dintr-o hart` militar` \n redac]ie german`, gravat` de R. Zoscsak 1903-1904 (retip`rit` 31.VIII.1916), scara 1:75000 sau 1 cm=1000 pa[i: Se red` extrem de clar structura ora[ului (dar [i a comunelor suburbane [i adiacente lor cuprinzånd \n detaliu v`ile Dåmbovi]ei, Colentinei [i Sabarului), marcåndu-se re]eaua stradal` cu arterele de penetra]ie [i barierele respective, linia de cale ferat` [i [oseaua de centur` ce reune[te cele 23 forturi, drumurile de leg`tur` cu vecin`t`]ile, p`durile, locurile de cultur`, traseul conductului de ap` de la Arcuda-Dragomire[tiMilitari, ca [i canalizarea Dåmbovi]ei. Se cunosc [i alte versiuni ale acestei h`r]i ridicat` de Institutul Geografic al Armatei, cromolitografie, dar f`r` marcarea forturilor. Plan general de la Ville Bucarest, manuscris, scara 100m=3,25m, dup` 1906 (8 plan[e, 98 x 62cm, lipsesc 2 buc.) Planul ora[ului Bucure[ti, edi]ia oficial`, 1911, scara 1:1000, imprimat de Serviciul geografic al armatei: Se d` situa]ia exact` a ora[ului, cu toate re]elele stradale ale zonelor nou parcelate; Se po[eaz` str`zile importante cu culoare ro[ie; Planul de fa]`, reluat dup` r`zboi, prime[te consemnarea: cu jurnalul nr. 13 din 12 mai 1919. Planul ora[ului Bucure[ti. Edi]ie oficial`, scara 1:10000, 1 foaie necolorat` 108 x 95, imprimat de Serviciul geografic al

Planul general al canaliz`rii Dâmbovi]ei în interiorul ora[ului Bucure[ti, 1/10.000, dup` proiectul adoptat de Onor Consiliu Comunal de P.Sesqiueres sub direc]ia d-lui Gr. Cerchez, inginer [ef al ora[ului, cc.1885

57

ANDREI P~NOIU Planul Ora[ului Bucuresci, rev`zut [i îndreptat cu ar`tarea Canaliz`rii Dåmbovi]ei de D.P. Sesquiere sub direc]ia Domnului Gr.Cerkez, inginer [ef al Capitalei (1885 -1890?)

58

Evolu]ia ora[ului Bucure[ti

59

ANDREI P~NOIU

Bucurescii, detaliu din harta gravat` în 1903 -1904 [1 tip`rit` în redac]ie german` în 1916

60

Evolu]ia ora[ului Bucure[ti

armatei, Bucure[ti, 1911 Planul ora[ului Bucure[ti pe altitudine, 1911, cuprinzånd 257 fotografii format 50 x 50cm. Planul ora[ului Bucure[ti dup` ultimele date oficiale lucrat \n atelierele Socec & Co., Bucure[ti, 1911 (f`r` scar`). Legenda cu indicatorul alfabetic al str`zilor [i bro[ura (27 p.) semnate de Al. Iovanovici, c`pitan. Bucure[tii Noi, scara 1:20000, 1911, 1 foaie 36 x 30 cm Bucure[tii (Vest), 1:50000, 1911; 1 foaie 30 x 36cm Planul ora[ului Bucure[ti dup` ultimele date oficiale, 1 foaie colorat` 73 x 96 cm, Socec & Co., Bucure[ti, 1914. Planul Bucure[ti, de inginer Florian, Bucure[ti, 1915; foaie colorat` 48,5 x 44cm, cu o bro[ur` de 32 pag., cuprinzånd [i un indicator alfabetic, litografia Neumann (mai multe edi]ii). Planul de sistematizare a Capitalei, 1919; lucrare prezentat` Consiliului tehnic superior ca un program de sistematizare a Capitalei, cuprinzånd 27 piese scrise [i alte 11 plan[e, la scara 1:5000. Pe marginea acestui plan, prin Jurnalul s`u nr. 13 din 12 mai 1919, Consiliul tehnic superior dezvolt` o analiz` de detaliu a situa]iei ora[ului

Bucure[ti pe toat` perioada de la \nceputul secolului, inclusiv durata r`zboiului, jalonånd direc]iile pe care trebuie s` le urmeze opera de sistematizare a Capitalei... Planul ora[ului Bucure[ti, scara 1:10000, foaie colorat` 102 x 80 cm., plus bro[ur` de 23 pagini, ap`rut \n Editura libr`riei Socec & Co., \n colec]ia de ghiduri „Socec”, Bucure[ti – 1923. Noul plan al ora[ului Bucure[ti pe anul 1926, scara 1:12000: Se prezint` o list` de prescurt`ri [i o legend` a semnelor pentru diferite institu]ii, biserici, sinagogi, comisariate de poli]ie, percep]ii fiscale, percep]ii comunale etc. Importan]a planului de fa]` o constituie marcarea liniilor de tramvai electrice [i cu cai existente la acea dat`. Locul G`rii centrale \nc` este men]ionat pe amplasamentul de la Elefterie. Plan de sistematizare a unui ora[gr`din` \n \mprejur`rimile Bucure[tilor, f`r` an (cca. 1922-1925?): fotocopie a unui proiect cuprinzånd planul general, cartiere, planuri tip locuin]e etc. \n total 32 de imagini. Planul grafic [i fotografic al ora[ului Bucure[ti \ntocmit de Compagnie Aerienne Francaise \n baza contractului \ncheiat cu ora[ul Bucure[ti la 10 februarie

Plan de sistematizare a unui ora[ gr`din` în împrejurimile Bucure[tilor

"Plan General de la Ville Bucarest", manuscris, cca. 1906, detaliu Calea Victoriei - Calea Grivi]ei

61

ANDREI P~NOIU

Planul grafic [i fotografic al ora[ului Bucure[ti întocmit de Compagne Aerienne Francaise, scara 1/5.000, 1927 (zon` adiacent` [oselei Viilor)

62

1927, scara 1:050000. Bucure[ti, 1927; ridic`rile pe teren \n anii 1891-1899 [i 1902; \mprejur`rile Bucure[tiului [i revizuit \n anul 1914; scara 1:10000; ridicat de Serviciul geografic al armatei, 1927: Se d` legend` foarte bogat`, echidistan]a curbelor principale de 200 m, normale de 40, ajut`toare de 20; |nf`]i[eaz` harta ora[ului Bucure[ti cu linia CFR de centur` f`r` precizarea forturilor [i toate arterele de penetra]ie principale, racordurile cu a[ez`rile \nvecinate; Se remarc` zonele populate \n ultimul timp, cu comunele sistematizate: Progresul, Leordeni, Dude[ti, B`neasa, Her`str`u, Colentina, Grivi]a, D`m`roaia, Chitila, Giule[ti; Planul municiului Bucure[ti cu noua \mp`r]ire a circumscrip]iilor de poli]ie. \ntocmit dup` datele oficiale de Fredi Wahnig, cartograf, scara 1:20000, latura fiec`rui p`trat de 5 cm = 1 km.;

bro[ur` 14 p. cu situa]ia din plan [i lista tuturor str`zilor + 1 foaie cu harta format 65 x 50 cm., color. Cuprinde: Legenda pentru raza sectoarelor comunale, raza circumscrip]iilor de poli]ie, chesturi (4), comisariate (total 40), cu scar` grafic`; Se d` [i \mp`r]irea pe sectoare: I = galben; II = negru; III = albastru; IV = verde. Planul municipiului Bucure[ti [i al comunelor suburbane, scara: 1:15000, f`r` an (cca. 1930), „Dorelia”, Bra[ov; 1 foaie 115 x 100. Se d` re]eaua de c`i ferate [i \ntreaga structur` a ora[ului cu str`zile nominalizate [i comunele Dude[ti, Pope[ti-Leordeni, Progresul, {erban Vod`, Lupeasca, Militari, Ro[u, Marele Voievod Mihai, Grivi]a, D`m`roaia, B`neasa, Her`str`u, Colentina, Andronache, Fundeni, Dobroie[ti, Pantelimon etc.; Se recunosc „parcel`rile haotice” intervenite \n zonele de periferie sustras controlului

Evolu]ia ora[ului Bucure[ti

Planul Ora[ului Bucure[ti lucrat de Institutul Geografic al Armatei pentru Prim`ria Capitalei în 1895 -1899, zona Gr`dina Botanic`; Gara de Nord

municipalit`]ii, cu trasee de str`zi \ntre]esate \ntåmpl`tor (\n comunele Dude[ti, Cioplea, [erban Vod`, Lupeasca, Crånga[i etc.). Pentru cartierele Grivi]a cu parcul Nicolae Bazilescu se \ncearc` \n schimb o ordonare pe suprafe]e \ntinse, zona D`m`roaia [i cea aferent` liniei ferate r`månånd tributare \nc` dezvolt`rii \ntåmpl`toare din faza anterioar`. Cartierele Militari, Colentina, B`neasa apar ca rezolv`ri unitare, dup` proiecte de ansamblu. Mai pu]in unitare [i tot atåt de inegal tratate se arat` [i toate rezolv`rile date zonelor situate \ntre [oselele Bonaparte, {tefan cel Mare [i linia lacurilor Her`str`u, Tei [i Fundeni, \ndeosebi aria dintre Calea Doroban]i [i Floreasca. Planul municipiului Bucure[ti, de general C. Teodorescu, \nso]it de un indicator al str`zilor [i adresele autorit`]ilor publice [i particulare importante, \ntocmit de Institutul Cartografic „Unirea”, Bra[ov, 1930,

scara 1:20000 ([i cu scar` grafic` de 1000 m, \mp`r]it \n carouri). Se indic` liniile de tramvai \n func]iune, barierele, raza ora[ului, edificiile publice, suprafe]e cl`dite, locurile virane, monumente, biserici, cimitire, parcuri [i gr`dini publice, c`i ferate, limitele comisariatelor de poli]ie. Planul general al [oselelor din jurul capitalei (conductor M. Sigoti), 1 plan[` 40 x 29 cm, cu scala 0, m = 100m, inclusiv o scar` grafic` de 4000 m: Se d` traseul principalelor artere ale Capitalei, cu linia de centur` [i barierele respective; {oseaua Mihai Bravu [i cea spre V`c`re[ti sunt marcate punctat („\n proiec]iune”); La explica]ii se d` legenda cuvenit` pentru aceste [osele [i numele cl`dirilor figurate. Planul municipiului Bucure[ti; sensul unic [i reguli de observat pentru circula]ia vehiculelor, 1931. Editat de Institutul Cartografic „Unirea”, Bucure[ti:

Planul Director de Sistematizare a Municipiului Bucure[ti, decretat la 9 mai 1935, Anexa 17, Schema arterelor de circula]ie

63

ANDREI P~NOIU

Se d` aria ora[ului cu \ntreaga re]ea de str`zi (toate nominalizate) [i indica]ia circula]iei \n zona central`. Elaborarea acestei h`r]i cu titlul de „Sens Unic” trebuie pus` \n leg`tur` cu preocup`rile municipalit`]ii pentru rezolvarea circula]iei \n punctele nodale sau cele mai critice pentru pietoni. Planul ora[ului [i al municipiului Bucure[ti, scara 1:3000, 1 foaie colorat` 103 x 79 cm p., Bucure[ti, 1931, Socec & Co. (Ghidul Socec): Pe acela[i plan se cuprinde o schem` la scara 1:128000 cu o legend` pentru cl`diri, biserici, g`ri, tramvai, sta]ii, raza ora[ului, raza sectoarelor comunale, raza sectoarelor po[tale, lista celor 36 linii de autobuze, traseul liniilor de tramvai, 38 \n total [i lista str`zilor; Se remarc` situa]ia aglomer`rilor din zona central`; Se recunosc construc]iile importante (numerotate fiecare \n parte, gr`dinile publice [i scuarurile, stadioanele; Se denumesc [i parcel`rile: Davila, M.R(`zboi), Parcul Rahova, Berindei, Radorin, Parcul Mihai Bravu, Regele Ferdinand, Domeniilor, Principele Carol, Bonaparte, Filipescu etc., toate p`strånd vechile denumiri. Planul schematic al liniilor de tramvaie valabil cu \ncepere de la 22 martie 1931; 1 foaie colorat` 25 x 21,5cm. + bro[ur` 4 p., Bucure[ti, Imprimeria Independen]a, 1931. Municipiul Bucure[ti [i \mprejurimile; Institutul Cartografic „Unirea”, Bra[ov, 1931. Bucure[ti, ghid oficial, cu 20 h`r]i pentru orientare, Funda]ia pentru literatur` [i art`, 1934. Cuprinde: Atenee populare, monumente publice, istoricul ora[ului, muzee, colec]ii, anticarii, biblioteci, cluburi, restaurante, farmacii, hipodromuri, \nchisori, funda]ii, ministere, pia]ete, pie]e alimentare, sanatorii, fabrici, cimitire, licee, universit`]i etc.

64

H`r]ile \nf`]i[eaz` detalii din planul Capitalei actualizat, cuprinzånd \ntreaga structur` stradal`, inclusiv parcel`rile intervenite, parcurile [i gr`dinile, locurile de agrement etc. Municipiul Bucure[ti [i comunele suburbane, „Unirea”, Bra[ov, 1935; mai multe edi]ii, 1 hart` format 61 x 55 cm., \n bro[ur` 60 p. + 17 pl. Planul general al municipiului Bucure[ti cu noile linii de tramvai, scara 1:15000, 1 foaie colorat` 67 x 80 cm., \n bro[ur` 21 p., E. Marvan, Bucure[ti, 1935. Planul director de sistematizare al ora[ului Bucure[ti. Memoriu justificativ [i planuri, Decretat la 9 mai 1935, editat de Prim`ria municipiului Bucure[ti, 1935. Planul municipiului Bucure[ti, 1 foaie colorat` 141 x 110 cm, „Unirea”, Bra[ov, 1937. Planul municipiului Bucure[ti cu indicatorul alfabetic al str`zilor, scara 1:15000; 1 hart` 66 x 72,5 cm., colorat` + bro[ur` 145 p., „Marvan”, Bucure[ti, 1938, autori: S\mboteanu, colonel Ulisse [i Moldoveanu (m.D.). Planul municipiului Bucure[ti, scara 1:30000, 1 foaie colorat` 40 x 57,5 cm., „Luceaf`rul” - Bucure[ti, 1939 (Ministerul Muncii, Expozi]ie interna]ional` „Munc` [i voie bun`”). Planul municipiului Bucure[ti [i al circumscrip]iilor administrative cu com. urbane... de jude] [i com. rurale, scara, scara 1:15000, 2 foi, Bucure[ti, 1943.

Evolu]ia ora[ului Bucure[ti

Idei directoare privind sistematizarea ora[ului Bucure[ti statornicite prin Regulamentul de |nfrumuse]are a Ora[ului REGULAMENTUL DE |NFRUMUSE}ARE A ORA{ULUI

Dezvoltarea ordonat` [i \nfrumuse]area Bucure[tilor au stat \n aten]ia Domniei ca o preocupare continu`, manifestat` prin grija fa]` de tårgului ora[ului [i uli]ele lui, fa]` de apa Dåmbovi]ei [i morile ei, fa]` de realizarea acelor palate \nzestrate cu chio[curi, cu foi[oare, fåntåni [i gr`dini, totul \mpodobit cu stucaturi sau zugr`veli \n fresc`. Grija pentru lucr`rile edilitare atåt de numeroase din vremea lui Bråncoveanu [i din perioada de sfår[it a secolului al XVIIIlea este reg`sit` la \nceputul veacului urm`tor prin poruncile de aliniere a caselor, l`rgirea str`zilor, \ntre]inerea podurilor, desecarea batacurilor, delimitarea ariei ora[ului cu [an]uri [i l`sarea unei zone slobode \n jur. Problemele care se pun acum \n fa]a edililor sunt legate de cerin]ele de modernizare [i de integrare a vechiului ora[ medieval unei structuri unitare, definit` de cele 78 mahalale constituite \n jurul bisericilor, accentul punåndu-se \ns` \ndeosebi pe rezolvarea circula]iei. La 5 martie 1830, se \nfiin]eaz` "Comisia pentru \nfrumuse]area [i \ndreptarea poli]iei", alc`tuit` din arhitec]ii Hartl [i Ott, locotenent-colonel Baumer, doctorii Constantin Estiotu [i Grunau. |n prima sa [edin]` din 6 iulie 1830 se redacteaz` acel "Regulament pentru starea s`n`t`]ii [i paza bunei orånduieli \n poli]ia Bucure[ti", stabilindu-se urm`toarele prevederi generale1): Delimitarea ariei ora[ului [i marcarea ei; Facerea de bariere, pentru intrare [i ie[ire; Cl`direa fronturilor stradale, \nfundarea uli]elor inutile, vinderea c`tre popula]ie a terenurilor libere; A[ternerea cu caldaråm de piatr` a uli]elor [i facerea nivela]iei str`zilor, cu scurgerea apelor; L`rgirea uli]elor cu patru palme domne[ti, spre a dobåndi o l`rgime a lor de

6 stånjeni; Introducerea obligativit`]ii autoriza]iei pentru toate lucr`rile de construc]ii [i repara]ii; Desfiin]area grajdurilor [i a umbl`torilor de pe Dåmbovi]a; Sporirea m`surilor de cur`]enie \n poli]ie, cu locuri de depozitare a gunoaielor, crearea de pie]e; Facerea de ci[mele [i pu]uri \n pie]e; Reglementarea problemei cimitirelor, prin scoaterea lor \n afar`. Ob[teasc` tabel` ar`t`toare de starea lucr`rilor magistratului Prin]ipatului Valahiei de la a lor \ntocmire, adic` de la 1831 luna aug. [i pån` la leat 1833, iulie 31. Ora[i Bucure[ti, leat 1831, dechembrie \n leat 1832: Au s`vår[it din nou 63 [osele, din care 33 a[ternute cu nisip [i 30 cu piatr`, osebit de patru meremetisite S-au astupat 23 batacuri dup` mahalalele ora[ului S-au cump`rat instrumentele trebuincioase pentru Comanda de foc S-au \ntocmit mijloacele pentru cur`]irea uli]elor S-au a[ternut cu piatr` \n centrul ora[ului 13 uli]e cu cheltuiala proprietarilor prin st`ruirea magistratului, afar` de trei ce s-au meremetisit S-au s`vår[it dou` [osele de la capetele podurilor Cali]i [i {erban Vod`, cum [i aleia cea a [oselei Podului Mo[esei pån` la B`neasa S-au s`vår[it 9739 stånjeni cvadra]i du prin feluri de uli]e ale mahalalelor f`cåndu-s` [osele a[ternute cu piatr` Se \ndeletnice[te pentru a[ternerea cu piatr` a toat` \ntinderea Podului de P`månt, asemenea [i a[ternerea cu piatr` (a) multor alte uli]e ce au r`mas nef`cute din anul trecut, cum [i meremetisirea celor patru uli]e mari ale Politii din Hartel arhitectonu dup` al s`u contract

65

ANDREI P~NOIU

Planul Bucurestilor ridicat prin dispozitia Regulamentului de înfrumusetare al Capitalei în perioada 1834-1836 (cunoscut din însemnari si ca "planul Faisser")

S-au st`ruit cu \ngrijirea asupra s`vår[irii bulevardului dup` Coasta Mitropoliei [i luminarea lui care face cea mai mare podoab` ora[ului, fiind ast`zi ob[teasc` plimbare a or`[enilor, unde este a s` pune [i un ceasornic S-au mai \ntocmit luminarea celorlalte uli]e ale poli]iei ce r`m`seser` din anul trecut neluminate Propuneri de \mbun`t`]iri dup` raportul magistratului ce urmeaz` a se face spre \nfrumuse]area ora[ului |mbun`t`]iri ce au chibzuit a se face precum se arat`: S` se fac` acolo cinci canaluri mari spre curgerea apelor din ora[, dup` articolul al 10-lea din Regulament; stånjeni 3950, S` se fac` canaluri de dup` dou` caldaråmuri ale uli]elor celor mari, Podul Mogo[oaia [i Tårgul de Afar`, cu zid de piatr`, \n lungime de pån` la 3370 stånjeni; S` se a[tearn` cu caldaråm de piatr` uli]ele intr`rilor cu bariere [i comunica]iile, [i altele care corespondaresc cu uli]ele cele mari; S` se fac` acolo 50 ci[mele propuse dup` Regulament; S` se m`rgineasc` hotarul Poli]iei cu facerea de [an]uri de jur-\mprejur [i cu [osea a[ternut` cu pietri[ [i s` se poat`

66

umbla car` pe dånsa; stånjeni 9.800; S` se fac` cinci foi[oare de foc cu ceasornic [i clopotele lor, adic` \n fiecare v`psea cåte unul; S` se fac` podi[te \n tårg unde este neap`rat` trebuin]`; S` se fac` un teatru pentru ora[, dar nefiind locul cunoscut nu se poate ar`ta cheltuiala ce ar putea merge; S` se fac` o gr`din` public` pentru ora[, dar nefiind locul cunoscut nu se poate cunoa[te pre]ul; S` se pun` \n m`n`stirile cele mari, ce se va g`si cu cale, cåte un ceasornic din partea m`n`stirilor; S` se aduc` din Europa [i un me[ter pentru ci[mele; Se socote[te ca pe podurile mari s` se g`seasc` patru locuri al`turi, care dup` ce se vor a[terne cu piatr` s` se dea toate carele pe acele bariere, unde s` trag` cu feluritele lucruri de vånzare [i s` nu \mpiedice umblatul or`[enilor; S` se stabileasc` o regul` pentru cei ce vor veni s` cl`deasc` din nou [i \n cazul binalei din nou s` fie supu[i a le face dup` un plan ce s-ar da prin Sfat de c`tre arhitectul ora[ului, astfel ca \ncetul cu \ncetul s` se dobåneasc` o \nfrumuse]are...2) Raportul cu lista lucr`rilor de mai sus completat \n 1834 cu propunerile Marii Vornicii

Evolu]ia ora[ului Bucure[ti

\nf`]i[eaz` datele unui Program de 10 ani. Pe temeiul lui arhitectul Sanejouand prezint` domnitorului Alexandru Ghica un material detaliat referitor la sistematizarea [i dezvoltarea Bucure[tilor \n anul 1836. Cu observa]iile ivite \ntre anii 1834 [i 1836, Regulamentul de \nfrumuse]are cap`t` forma sa definitiv` dup` care trebuie s` se \nf`ptuiasc` modernizarea Bucure[tilor, luat apoi ca model [i pentru celelalte ora[e ale Principatului. Lucr`rile trebuie urmate potrivit hot`rårilor magistratului, consemnate \ntr-un junal prin care se cer \mputernicirile cuvenite atåt pentru cl`dirile din interiorul ora[ului, cåt [i a celor de pe marginea Dåmbovi]ei. Un plan exact al Bucure[tilor cu aria ora[ului, \mp`r]irea pe sectoare, pe v`psele [i toate barierile este \ntocmit chiar de arhitectul Faiser3). Sfatul or`[enesc elaboreaz` regulamentul ce trebuie s` se respecte de acum \ncolo \n privin]a cartierelor (gropilor) de nisip din politia Bucure[tilor, construc]iile ce urmeaz` a se ridica pe marginea Gårli]ei ce trece pe sub poalele Mitropoliei, m`surile care vizau higiena ora[ului [i ordonarea lui cu pie]e noi etc. Pentru evitarea rev`rs`rilor Dåmbovi]ei, al c`rei nivel continu` s` se ridice mereu, se \ntrevede un sistem de "[an]uri" [i canale

de deriva]ie, de corectare a firului apei [i accelerarea cursului ei, de asanare a b`l]ilor etc. Se cere elaborarea unui proiect pentru construc]ia de nou a unui local nou al Comisiei v`pselei de ro[u, prev`zut` cu un foi[or de foc deasupra ei. Se \ntocme[te un plan anume al Capitalei pentru \mp`r]irea poli]iei pe "V`psele" cu marcarea zonelor centrale [i periferice, dup` importan]a lor, cu regimuri diferen]iate de administrare [i reguli de realizare a construc]iilor. Un program urm`rit cu deosebit` aten]ie, prevedea d`råmarea caselor primejdioase din ora[ul Bucure[ti, vizåndu-se \ndeosebi ruinele, casele cu ziduri cr`pate [i toate acele [andramale din lemn, [atrele [i acoperi[urile ie[ite \n consol`, amenin]ate de putrezire [i \n pericol de foc. L`såndu-se la o parte toate acele programe de construc]ii sistematice [i dot`ri culturaladministrative sau de alt interes, fie el particular sau ob[tesc, accentul se pune insistent pe ordonarea traseului stradal [i modernizarea re]elei de comunica]ii, realizarea de fronturi stradale unitare \n zona central`, l`rgirea str`zilor [i pavarea lor, \nchiderea de uli]e inutile [i deschiderea altora de interes ob[tesc etc. Din anul 1834, re]inem apari]ia Direc]iei Arhitectonice pe lång` Sfatul or`[enesc [i

Stavilarele de la Baiu pentru regularizarea Dâmbovitei, proiectate înainte de jumatatea secolului al XIX-lea; proiect (desen)

67

ANDREI P~NOIU

orånduirea lui Sanjuan \n postul de Director artitecton 1. Tot a[a, re]inem dispozi]ia de tragere \napoi cu 4 palme a cl`dirilor existente [i a celor ce se vor ridica de acum \ncolo, pentru l`rgirea [i \ndreptarea uli]elor. Printr-un studiu de detaliu, \n mod asem`n`tor, se dispune \nchiderea unor ulicioare nepotrivite [i deschiderea altora noi, de ob[teasc` folosin]`4. |nlinierea uli]elor. Se ivesc mereu o seam` de probleme legate de \ntocmirea ora[ului \n acord cu prevederile regulamentului de \nfrumuse]are, \ndeosebi legate de respectarea alinierii, a regimului de construc]ii [i a \nvelitorilor incendiabile, \ntåmpinåndu-se opozi]ie acerb` [i din partea acelora care se angajaser` s`-[i refac` locuin]ele, pr`v`liile, namestiile [i \mprejurimile numai cu caracter de provizorat, urmånd ca dup` aceea s` fie retrase la linie potrivit regulei generale. Mul]i dintre proprietarii \n cauz`, acum refuzau s` se alinieze, invocånd motive de amånare. |ntre urgen]ele de rezolvat se \nscrie [i aceea de \nchidere de ulicioare care se dovedesc "v`t`m`toare" [i deschiderea, \n schimb, a altora din nou "de ob[teasc` folosin]`"; urgen]` reclam` [i perimetrarea statornicit` a b`l]ii Ci[migiului. Departamentul din L`untru se sesizeaz` mereu de faptul c` multe dintre cl`diri se afl` \n proast` stare, dintre care unele chiar nelocuite, \n pericol de pr`bu[ire sau primejdioase din punct de vedere al pericolului de incendiere, ceråndu-se a se \ntocmi liste de toate cl`dirile aflate \n aceast` categorie. Se face [i observa]ia asupra modului cum sunt dirijate lucr`rile sistematice de [osele spre a se corecta planurile pentru cl`dirile de case, pr`v`lii [i altele; se face remarca c` adesea oamenii \[i fac casele a[a cum se pricepe fiecare, nepropor]ionate, stråmte, f`r` a se p`stra paza \nlinierii \n fa]a uli]elor [i principiul de a se retrage fiecare cu cåte patru palme \napoi.

68

Rapoartele arat` c` se g`sesc foarte multe \nc`peri ajunse \n a[a de proast` stare \ncåt se cere de \ndat` a fi d`råmate, afar` de unele excep]ii \n care trebuie s` cear` proprietarilor c` dac` nu le vor repara \ntr-un termen dat atunci s` se d`råme [i acestea. Se face [i observa]ia c` locuitorii or`[eni nu sunt to]i \n stare a-[i face \nc`peri deopotriv` unul cu altul [i r`måne a se slobozi de st`pånire \n ce chip urmeaz` a se regula ora[ul, dup` starea finan]ial` a fiec`rui locuitor. Se ivesc adesea [i \nc`lc`ri ale regulilor de \nfrumuse]area ora[ului prin faptul c` se construie[te totu[i f`r` bileturi (autoriza]ii); se dau [i bilete ale c`ror prevederi nu se respect` \ntocmai, se dau bileturi de \nvelire cu sit` chiar [i a pr`v`liilor din zona central` a ora[ului, se dau bileturi f`r` num`r de \nregistrare sau nu se respect` regula \nlinierilor, construindu-se \mprejmuiri pentru gr`dini f`r` bilet, f`r` a se retrage la linia cerut`5). Nu este bine privit` nici situa]ia maidanelor, nici a locurilor nejustificate de mari din jurul bisericilor, unde adesea fiin]eaz` cimitire [i nici a uli]elor [i intr`rilor prea \nguste [i \ntortocheate din zona hanurilor vechi. Arhitectul ora[ului se cere anume s` fie str`in, cu consemn s` nu vorbeasc` romåne[te [i s` nu dea explica]ii; el colind` ora[ul cu birjea [i cu un \nso]itor dup` el, \ntocme[te schi]e cu m`sur`tori [i propuneri de rectificare pe care le prezint` magistratului...

Evolu]ia ora[ului Bucure[ti

URM~RILE CUTREMURULUI DIN ANUL 1838 {I A INCENDIULUI DIN 1847. CONTINUAREA ACTIVIT~}II DE SISTEMATIZARE DUP~ JUM~TATEA SECOLULUI

Desfiin]area [atrelor de pe uli]ele cele mari [i d`råmarea caselor proaste. Anul 1838 este marcat de apari]ia cutremurului de p`månt care ruineaz` multe cl`diri din Bucure[ti. Se procedeaz` la alc`tuirea unei catagrafii a pagubelor pricinuite [i Departamentul din L`untru dispune ca toate construc]iile afectate s` fie supuse cercet`rii [i a se hot`r\ fie meremet`sirea lor, fie d`råmarea. Multe cl`diri s-au d`råmat deja \n timpul cutremurului, iar altele cu ziduri cr`pate stau gata s` cad`. Tocmai abaterea acestui cutremur pune \n fa]a Municipalit`]ii \n anii 1838-1839, sarcina de a se lua \n studiu "desfiin]area a feluri de [atre de pe uli]ele cele mai \nsemnate din Bucure[ti", ca [i desfiin]area unor hambare de scaune vechi sau cuhnii, cu t`ierea stra[inilor la cåteva case6). |n luna noiembrie a anului 1838 din partea Departamentului din L`untru se trimite o otno[enie Sfatului or`[enesc cu privire la starea necorespunz`toare a unor construc]ii din poli]ia ora[ului Bucure[ti. Printre altele, se cere "b`garea de seam` asupra celor ce poate strica lini[tita petrecere [i asigurare a ob[tii [i cu grij` pentru o mai bun` \nfrumuse]are a uli]elor, spre podoaba Capitalei"... Se face observa]ia c` Bucure[tii sunt l`sa]i cu tot sub ne\ngrijire [i de aceea se cere desfiin]area pe uli]ele mai mari [i mai \nsemnate a feluri de [atre [i alte cl`diri, unele cu pere]i de gard iar altele cu strea[inile gata s` cad`7). Spre buna orånduire pentru viitor, se cere s` se fac` o list` de toate asemenea cl`diri nepotrivite, de scånduri sau de gard de pe uli]ele cele mai mari, care s` fie supus` Departamentului \n termen de 15 zile, spre a se a[tepta porunc` de urmare. Lista Sfatului or`[enesc se prezint` abia la \nceputul anului urm`tor \nf`]i[åndu-se o situa]ie pe "v`psele", specificåndu-se urm`toarele tipuri de construc]ii necorespunz`toare: Calcane de scåndur`

{andramale de scåndur` Diferite ateliere: de dog`rie, potcov`rii, caret`[erie, cherestegii, cov`cerii, fier`rii etc., toate din scåndur`, cu pere]i de scånduri Diferite pr`v`lioare cu pere]i de scånduri sau de gard, b`c`nii, bragagerii, m`cel`rii, cårciumi etc. {oproane, hambare, magazii sau alte \nc`peri vechi din lemn. |n total sunt \nscrise desfacerii 93 obiective de acest fel, \n afara gardurilor. Poli]ia ora[ului prezint` [i ea o situa]ie absolut asem`n`toare. Separat, se prezint` o list` a cl`dirilor g`site \n proast` stare, pe mahalale, cu un total de 107 case, pentru fiecare obiectiv \n parte precizåndu-se m`surile de urmat: meremeturi, consolid`ri, d`råm`ri de tot, desfacerea [i refacerea retras de la strad` etc. Treptat, se ivesc \ns` [i alte situa]ii, cum este cea a cl`dirilor de lemn de pe uli]a Tårgului de Afar`, care prilejuit de facerea unui canal sunt \n pericol s` cad` amenin]ånd atåt trec`torii, cåt [i me[terii lucr`tori. Obiect cu totul aparte fac construc]iile cu ziduri cr`pate din cauza cutremurului din 1838, unele dintre ele ceråndu-se a fi \ndat` demolate, a[a cum este turnul de la Stavropoleos etc. Arhitectul ora[ului trebuie s` cerceteze fiecare obiectiv \n parte [i s` fac` observa]iile cuvenite, \ndeosebi asupra acelor \nc`peri care servesc [i ca loc de adun`ri publice, a c`ror func]ionare de acum \ncolo trebuie s` se bucure de o autoriza]ie special`. O parte din cl`dirile \nvecinate [i cu ziduri cr`pate trebuie s` se d`råme \ndat`, chiar din anul 1839; altele continu` s` fie p`strate pån` \n anul 1842 sau chiar pån` \n anul 1844, cånd [eful poli]iei trebuie s` intervin` pentru evacuarea locatarilor amenin]a]i [i s` se provedeze la desfacerea zidurilor. Tragerea \napoi cu 4 palme.

69

ANDREI P~NOIU

Detaliu cu corectarea traseului stradal între proprietatile pitaresei Zinca Balaceanu ca si Dohtoru G. Grandu pe o ulicioara din mahalaua Biserici Enei, 1841, 29/1841, I, 215 = aproximativ a proprietatilor d-nei pitarese

Prin otno[enia nr. 1352/1839 s-a dispus ordonarea uli]elor Capitalei, prin tragerea \napoi cu 4 palme a construc]iilor fa]` de frontul existent. Dispozi]ia \n cauz` vizeaz` [i tragerea cu aceast` distan]` a gardurilor de \mprejmuire a cur]ilor, a gr`dinilor [i a locurilor de orice fel. Mai mult, se impune ca tot ce se va construi de acum \ncolo s` se fac` numai cu \nscrisul unui bilet (autoriza]ie), respectåndu-se linia frontului stradal stabilit pe aceast` cale. Magistratul ora[ului r`måne r`spunz`tor de aplicarea cu stricte]e a acestei hot`råri. De fapt este vorba de repetarea mereu a unor dispozi]ii bine cunoscute. Fa]` de cererile venite, arhitectul Capitalei este obligat s` cerceteze situa]ia la fa]a locului a fiec`rui caz \n parte [i s` se pronun]e asupra m`surilor de urmat, \ntocmind \n acest sens un referat \nso]it de o schi]` de plan l`muritoare. Abateri nu se \ng`duie [i locuitorii nu mai pot ridica nimic altfel nici \n interiorul cur]ii lor; la o solicitare insistent` pentru un hambar gospod`resc se d` acordul ca acesta s` fie f`cut pe roate. Fire[te, \ntåmpl`rile ivite \nf`]i[eaz` aspecte dintre cele mai diferite [i fiec`rui caz trebuie s` i se dea r`spunsul cuvenit. Dar to]i solicitan]ii vor s` cl`deasc` \ns` f`r` s` se retrag` \napoi cu cele patru palme distan]`8). Programul de sistematizare a teritoriului,

70

atåt \n ce prive[te comunica]iile, cåt [i ordonarea localit`]ilor urbane [i rurale impune alc`tuirea \n anul 1841 a unei liste a acelora ce se \ns`rcineaz` cu me[te[ugul ingineriei, pentru aceasta acordåndu-se [i cåte un atestat, \n temeiul unor lucr`ri practice. Aceste atestate se d`deau \ns` de mai mult` vreme, mul]i dintre me[terii [i contracii locali fiind recunoscu]i drept "conduc`tori empirici", cu acela[i preocup`ri pe care le aveau [i "calfele inginere[ti". Acesta este tocmai momentul cånd se impune facerea unui bilan] a realiz`rilor de pån` aici \n domeniul \nlinierilor [i trecerea \ntr-o faz` nou` a regulilor cerute de Regulamentul de \nfrumuse]are. Se trimite \n acest sens o Circular` atåt Capitalei, cåt [i celorlalte ora[e ale Principalului, cerånduse liste corecte de cåte cl`diri s-au \n`l]at din nou [i cåte uli]e s-au a[ternat cu pavaje, sau cåte asemenea obiective s-au pref`cut [i \mbun`t`]it. Este vorba de eviden]a deopotriv` a cl`dirilor publice [i particulare, cu precizarea cåte s-au \nfiin]at pe anul trecut9). Toate cl`dirile s` se ridice acum la drum, fiecare cas` s` aib` o "privitire", drumul s` aib` o linie adev`rat` a lui de 6 stånjeni l`rgime, l`såndu-se pe ambele p`r]i ale lui cåte patru palme. Modul de aplicare a poruncilor circulare impare \ns` adesea solicitarea de "deslu[iri". Complet`rile sau preciz`rile g`site de cuvi-

Evolu]ia ora[ului Bucure[ti

in]` sunt f`cute cunoscut prin diferite anaforale, ceråndu-se desfiin]area cu totul a cl`dirilor proaste, sau prefacerea lor a[a cum se impune. Se vor preface toate acelea din scånduri sau lemn, cele acoperite cu trestie sau cu paie. Ca \nvelitori sunt recomandate olanele [i [i]a. Problemele sunt dntre cele mai variate [i terbuie g`sit` o rezolvare pentru fiecare caz \n parte, respectåndu-se \ntru totul spiritul legii. Arhitectul ora[ului [i cele dou` ajutoare ale lui (fiecare la råndul s`u r`spundea de cåte dou` raioane) cerceteaz` situa]ia la fa]a locului, \ntocme[te o schi]` cu m`sur`tori [i traseaz` direc]ia obligatorie de aliniere. Solu]iile se dau pe loc, dar trebuie confirmate de Sfatul or`[enesc [i Departamentul din L`untru, eliberåndu-se pentru fiecare lucrare un "\nscris" (bilet de autorizare) pe care se specific` condi]iile de urmat. Este evident c` proprietarii caut` s` piard` cåt mai pu]in, sau chiar s` cå[tige ceva teren; opera de aliniere a str`zilor trebuie gr`bit`, \ntrucåt acum se lucreaz` la ridicarea topografic` a ariei ora[ului [i planul acesta trebuie s` \nf`]i[eze o situa]ie cåt mai definitiv`. Arhitectul ora[ului nu poate prididi deplas`rile [i pentru acesta i se tocme[te mereu o birj` cu ziua. Nu pu]ine sunt cazurile cånd \nfund`turile, pe care se \ntind tot felul de locuin]e [i namestii, se termin` prin supral`rgiri sau alveole \ntortochiate \nconjurånd o puzderie de imobile de diferite destina]ii

\nf`]i[ånd situa]ii f`r` ie[ire pentru alinierile care se vor. Alte numeroase probleme privesc rezolv`ri pentru cl`diri cu destina]ie comercial` sau me[te[ug`reasc`, unele cu vaduri vechi, statornice prin danii [i privilegii domne[ti, altele prin \n]elegeri de tot felul10). Incendiul Bucure[tilor din anul 1847. Marele incendiu din anul 1847 mistuie cu des`vår[ire zona central` a ora[ului; ard pr`v`liile din centru ale m`n`stirii Cotroceni, ard [i pr`v`liile Col]ei, arde totul \n jurul bisericii Sf. Gheorghe Nou, arde [i temni]a statului. |n fa]a programului stabilit de Regulamentul de \nfrumuse]are a Capitalei se creeaz` o situa]ie cu totul nou`. Din \nalt` porunc`, se d`råm` toate zidurile r`mase \n picioare. Se \ntocme[te o Comisie pentru "\mp`r]irea locurilor" [i se hot`re[te \ndreptarea uli]elor, dup` un plan anume \ntocmit, cu tragerea \napoi a caselor cu 4 palme. Maiorul Boroczin se \ns`rcineaz` cu alc`tuirea planului [i alinierea ora[ului \n partea cea ars`. Prin tema dat` se cerea: De a se face uli]e de 6 stånjeni [i de a le \ndrepta. De a se proiecta o pia]` \n jurul bisericii Sf. Gheorghe. De a se \nfiin]a \nc` o pia]` pe locul Pu[c`riei. O comisie alc`tuit` din: logof`tul Ioan Manu, logof`tul Otetele[teanu, maiorul

71

ANDREI P~NOIU

Lotizarile de la Sf. Gheorghe dupa incendiu

Pravalii, P-ta Sf. Anton - dupa incendiul Bucurestilor

72

baron Boroczin, clucerul Poenaru [i arhitectonul Heft \[i d` avizul asupra acestui plan [i Domnitorul Gheorghe Bibescu porunce[te la 24 august 1847 s` fie pus \n execu]ie. Tot atunci se hot`re[te [i ordonarea pie]ei Hereasca de la Sf. Vineri [i de a se deschide acea "Uli]` Dreapt`" de trei stånjeni [i jum`tate l`]ime tras` din Uli]a Vergului spre Stelea, prin \ndreptarea unei uli]e [ov`ite. Se recunoa[te de \nsu[i autorul proiectului c` "era trebuin]` a se face schimburi de locuri [i str`mutare de mahalale \ntregi". Proiectul [i executarea planului \n discu]ie "au fost atacate de o clas` puternic`", prin reclama]ii la Sf. Petersburg [i Constantinopol, determinåndu-l pe Domnitor, pentru moment, s` p`r`seasc` ideea realiz`rii lui. Kiseleff \i scrie lui Bibescu, \ns`, c` din porunc` imperial` trebuie s` \mplineasc` planurile dup` proiect. Urmeaz` evenimentele anului 1848, Domnitorul Gheorghe Bibescu este \nl`turat, iar o seam` de in[i interesa]i adreseaz` Domnitorului noi jalbe, atacånd principiul de refacere a ora[ului [i prezen-

tånd alte propuneri decåt cele ale recomand`rii f`cute. Se obiecteaz` c` nu s-a procedat a[a cum a f`cut Ipsilante, \n anul 1804, cånd a luat foc hanul Col]ii, dånd slobozenie ca oamenii s`[i construiasc` pr`v`liile pe vechile lor ziduri. Se aminte[te, apoi, c` ora[ul a suferit arderi de cl`diri [i \n anul 1832, pe vremea obl`duirii ruse[ti, dar s-au \ndatorat proprietarii a face numai tragerea de la uli]e \nd`r`t cu 4 palme11. Invocåndu-se unele motive, se propune a se cl`di dinaintea bisericii Sf. Gheorghe Nou, de c`tre proprietarii acelor locuri, a unei osebit rånd de pr`v`lii, cu dou` fe]e, \n chip de semicerc, iar ceilal]i proprietari lovi]i de incendiu s` se desp`gubeasc` din partea St`pånirea sau printr-un ob[tesc ajutor de bani. Al]ii cer s` li se dea voie s` construiasc` pe locurile cele vechi, cu tragerea \nd`r`t cu 4 palme, dup` Regulament etc. [i, pentru c` totul porne[te de la faptul c` sau dat bileturi (recunoa[teri de drepturi de proprietate) la unii, nu pe locurile lor de pr`v`lii cu pozi]ii bune, de mai bin de 4 stånjeni \n fa]ad`, ci pe alte p`r]i, dosnice, cu mai pu]in loc de pr`v`lie, \n timp ce al]ii

Evolu]ia ora[ului Bucure[ti

primesc locuri mai mari [i mai bune decåt au avut sau pentru c` s-au luat locuri [i binale de la unii [i s-au dat la al]ii, maiorul Boroczin este chemat \n fa]a Sfatului Admnistrativ al ]`rii, ca singur ce a fost \ns`rcinat cu apari]iile acestei lucr`ri. |ntr-unul din rapoartele sale, Boroczin arat` c` prin ofisul nr. 2894 a fost \ns`rcinat s` proiecteze [i fa]adele caselor ce se vor cl`di \n pie]ele Sf. Gheorghe Nou [i Sf. Anton, hot`råte a se \nfrumuse]a \n starea lor de reconstruc]ie de dup` incendiu [i ]ine s` mul]umeasc` arhitectului Montbach pentru aportul s`u la aceast` lucrare12. |n timpul evenimentelor anului 1848, repunåndu-se \n discu]ie situa]ia lotiz`rilor efectuate de Boroczin, [i ceråndu-se revenirea la forma propriet`]ilor ini]iale, Consiliul Municipal se disculp`, ar`tånd c` totul a fost stabilit de c`tre o comisie, f`r` s` fie consultat \n aceast` problem`. Locotenen]a Domneasc`, c`utånd o rzolvare corect`, orånduie[te [i ea o comisie format` de 4 persoane pentru a cerceta plångerile formulate. Se ordon` ca lucrurile s` r`mån` totu[i a[a cum sunt, \ntrucåt alt-

fel s-ar produce o [i mai mare \ncurc`tur`. Villacroz face propunerea de aliniere a str`zilor cu corectarea traseului lor \n punctele dificile. O mul]ime de construc]ii trebuie desfiin]ate de pe uli]a Hereasc`i, la sf. Vineri, \n mahalaua Dobortesei, pe uli]a Covacilor, uli]a Nem]easc`, mahalaua Sf. Anton etc. Se cere desfacerea grajdurilor de nuiele, a grajdurilor cu pere]i din pari c`ptu[i]i cu umplutur` de fån [i b`legar, a [oproanelor [i magaziilor de scåndur` dinmahalaua Delea veche, Fl`månda [i Foi[or. Sunt tolerate pån` la Sf. Gheorghe anul viitor magherni]ele ridicate \n urma incendiului pe locul pie]ii Sf. Gheorghe Nou. Arhitectul Montbach r`måne \n cele din urm` s` se ocupe singur de realizarea celor dou` pie]e, elaborånd atåt proiectele fa]adelor, cåt [i detaliile de tåmpl`rie, aflåndu-se \n subordinea arhitectului ora[ului.

73

ANDREI P~NOIU

ANUL 1848: DREPTATE {I FR~}IE Un protest memorabil al lui Alexandru Orescu, fost arhitect [ef al ora[ului

Revolu]ia de la 1848 impune pe Nicolae Golescu ca ministru dinl`untru (de interne), pe Al. Or`scu ca arhitect [ef al Capitalei [i pe arhitectul Iacob Melic ca adjunct, drept continuatori ai programului de modernizarea ora[ului. Coresponden]a de Stat, dispozi]iile [i actele normative \nscrise sub semn`turile acestor b`rba]i revolu]ionari se fac sub deviza "Dreptate [i Fr`]ie". |nfrångerea Revolu]iei determin` suspendarea pa[optistului Alexandru Orescu din func]ia de arhitect [ef al capitalei, Bucure[ti, \n care fusese numit \n locul lui Vilacrosse, prin decretul 420. Vilacrosse revine la vechiul s`u post, \n schimb, Or`scu prime[te \n sarcin` unele atribu]ii considerate mai mult decåt umilitoare. Fa]` de interven]iile sale, sus]inute cu mult` demnitate, se accept` s` fie trimis ca arhitect [ef al ora[ului Craiova, dar este repede adus \napoi, s` \mplineasc` multe

74

dintre cerin]ele de modernizare a Capitalei. Apreciat mult de c`tre Domnie, are prilejul s` participe activ la abordarea unei suite \ntregi de lucr`ri, \ntre care modernizarea structurii stradale a ora[ului, crearea de pie]e [i amplasamente de construc]ii noi, sistematizarea Dåmbovi]ei, elaborarea de proiecte pentru biserici, [colii de toate tipurile [i cl`diri publice sunt cåteva dintre realiz`rile importante. Iat` pentru ce memoriul adresat de Alexandru Or`scu Dumnealui, Marelui Logof`t al Drept`]ii C. Cantacuzino, caimacan al ]`rii Romåne[ti, redat aici integral, trebuie considerat crezul s`u c`l`uzitor moral, politic [i profesional.

Evolu]ia ora[ului Bucure[ti

Excelen]ei Sale Dumnealui Marelui Logof`t al drept`]ii C. Cantacuzino caimacan al ]`rii Romåne[ti

Ekselen]ie! Primirea postului de Arhitect al Ora[ului de la un guvern desfiin]at a fost supunerea mea la Regulament, al c`ruia fiu [i sunt. Regulamentul d` drept de \naintare Rumånului dup` slujbele sale. A mea slujb` de la anul 1837 [i pån` [a 1841 ca ajutor al Arhitectului Ora[ului este destul de cunoscut`, dup` care [i trimiterea mea de \nalta St`pånire la cele mai vestite Academii ale Europei, spre des`vår[irea studiilor Arhitectonice. [apte ani ai tinere]ii se petrecur` \n asemenea studii, ca s` pociu fi o dat` folositor Patriei mele; ca [i Rumånul s` poat` avea acea måndrie na]ional`, c` el [i \n art` nu r`måne mai jos; precum aceasta se vedereaz` din diploma de Arhitect dobåndit`. Cinstita eforie a [coalelor, urm`toare fiind poruncii Domne[ti, mi-a scris \n dou` rånduri formal s` viu \n ]ar`, unde \n luna Mai anului curg`tor m-am [i aflat. Guvernul revolu]ionar [tiind datoriile mele c`tre Patrie, m` \ndatoreaz` a primi postul ce era vacant [i pentru care chiar C[institul] Sfat Or`[enescu la anul 1840 m` recomandase. F`r` \mpotrivire \l [i priimiiu, \ncredin]at c` cu aceasta \mplinescu o datorie sfånt` c`tre Patrie, [i c` printr-o slujb` neobosit` [i cinstit` voiu putea dobåndi binevoin]a [i protec]ia \naltei st`påniri. M` v`z \ns` dep`rtat din postul meu, f`r` s` fi s`vår[it cea mai mic` c`lcare a datoriilor mele, [i f`r` s` se fi ivit vreo reclama]ie sau nemul]umire \mpotriv`mi. M` rog Cinstitei C`im`c`nii s` binevoiasc` a lua \n de aproape b`gare de seam` c` ca Rumån ce a jertfit ce mai frumoas` parte a vie]ii sale \n Academiile cele mai laminate [i cu o silin]` nepregetat`, spre a dobåndi o [tiin]` spe]ial` atåt de trebuincioas`; putea n`d`jdui a g`si \n ]ara sa acea ocrotire ce se cuvine artelor celor folositoare. Mångåindu-m` [i acum cu tot cu aceast` n`dejde am toat` \ncrederea c` Cinstita C`im`c`nie nu va \ng`dui a se cutrupi cu des`vår[ire dreptul unui Rumån de c`tre streini, cari nu [tiu \nc` de unde ar fi \n stare s` dovedeasc` temeinicia \nv`]`turii lor cu documenturi academice; [i c` prin urmare va \ngriji a mi se face [i mie \ndestulare mul]`mitoare [i potrivit` specialit`]ii mele. Am cinste a fi cu cel mai adånd respect al Ekselen]ii voastre, Cel mai plecat [i cel mai supus Slug` Arch. Al. Oresco \n 16 Nembr. 1848 Bucure[ti

C`im`c`nia ]`rii Romåne[ti Departamentul din N`untru va face cuvenita sa punere la cale 1848 dec. 16 C. Cantacuzino

75

ANDREI P~NOIU

ACTIVITATEA DE SISTEMATIZARE A ORA{ULUI BUCURE{TI LA JUM~TATEA SECOLULUI AL XIXLEA

Plan de situa]ie zona bisericii cu sfin]i [i Caimata, cu propriet`]ile parcele construite, 1851

76

Urm`rile incendiului din anul 1847 impun o orientare nou` a \ntregului program de sistematizare a ora[ului, \n sensul c` unele m`suri de pån` aici de ordonare a structurii stradale, considerate adesea a fi prea incisive [i abordate cu mult` timiditate, devin acum o necesitate imperioas`. Problemele care se pun acum sunt legate \n primul rånd de refacerea pie]elor de la Sf. Gheorghe Nou [i Sf. Anton, din zona ars`, cu str`zile adiacente lor, de continuarea programului de ordonare a structurii stradale, axat pe ideea alinierii str`zilor [i realizarea de fronturi stradale unitare, integrate unei structuri cåt mai clare, justificat` func]ional. Tocmai pentru acest lucru se \nscrie acum un anume program de m`suri, privind \nchiderea acelor ulicioare inutile [i treceri nereglementare dintr-o strad` \n alta, toate considerate accese care nu se \nscriu regimului c`ilor de circula]ie din interiorul ora[ului. |n prima urgen]` intra situa]ia acelor ulicioare articulate str`zilor principale: ulicioara al`turat` bisericii Sf. Vasile, racordat` Podului Mogo[oaiei, ulicioara ce se leag` de uli]ele bisericii cu Sfin]i [i bisericii Caimatei; \nchiderea unei ulicioare din mahalaua O]etari, a unei ulicioare din mahalaua bisericii Schitul M`gureanu, \nchiderea unei ulicioare \n mahalaua Curtea Veche, precum [i a altor asemenea ulicioare din mahalaua Sf. Ecaterina, Sf. Voievozi, Olari etc. Se \nchid \n mod voit [i toate acele str`zi ce ies afar` din ora[ aflate \ntre barierele Mogo[oaiei [i Tårgovi[te. Tot a[a se cere [i \nchiderea unei treceri din cap`tul uli]ei de la biserica Pantelimon, care d`dea \n Tårgul Obor13 [i ca acestea atåtea altele de peste tot.

Toate aceste ulicioare \nchise acum, \mpreun` cu cele suspendate \n anul 1835 se pun \n vånzare, ca terenuri ale Sfatului Or`[enesc, destinate ca locuri pe care s` se construiasc`. Comisia Tehnic` insist` ca nici o deschidere [i nici un fel de strad` s` nu se mai pun` \n lucrare f`r` avizul s`u prealabil. Aplicarea m`surilor de mai sus include totodat` [i acele demersuri ini]iale \nc` \nainte de anul 1837, privind desfiin]area de [atre de pe uli]ele cele mai mari [i \nsemnate [i curmarea cl`dirilor celor proaste [i amenin]`toare de primejdie. |n temeiul acestui program de m`suri se organizeaz` o adev`rat` campanie \n toate mahalalele pentru desfacerea de buc`t`rii de uluc`, de case vechi [i de ziduri cr`pate etc. Tot ce trebuie f`cut se centralizeaz` \n liste [i tabele explicative care se reiau de la un an la altul. O asemenea list` mai complet` de ruinele de d\råmat dateaz` din anul 1851, martie 30, \ntocmit` de Villacrosse, arhitectul ora[ului, cuprinde \ntre urgen]e un total de 15 obiective mari. Se fac \ns` referiri [i la alte liste asem`n`toare din anul 1850, cu tabele de casele c`rora li s-a cerut d`råmarea, \ntre care figureaz` locuin]e, pr`v`lii, c`m`ri, co[are de gard; se cuprind \ntre aceste obiective de desf`cut [i co[uri [i plimb`tori, pridvoare, tot felul de od`i, grajduri, magazii, foi[oare de scåndur`, [oproane etc. Se cere [i desfacerea de ateliere [i de instala]ii de tot felul. Se men]ioneaz` c` numai \n cursul anului 1850 s-au prezentat peste 80 asemenea adrese [i scrisori, f`r` totu[i s` se fi luat m`suri. Probleme dificile pun [i numeroase propriet`]i ale unor institu]ii str`ine, a[teptånduse mereu r`spunsul consulatelor respective.

Evolu]ia ora[ului Bucure[ti

Este [tiut apoi c` parte din str`zi sunt cu construc]ii vechi de scåndur` sau din lemn, parte din paiant`, cu calcane tec, toate oferind o \nf`]i[are foarte precar`. Fiecare dintre aceste construc]ii trebuie cercetat` de c`tre arhitectul ora[ului \nso]it de un conductor, f`cåndu-se apoi pentru toate referate \nso]ite de cåte o schi]` cu planul de situa]ie. Cu acest prilej se desfac imediat cuptoarele "nedestoinice" de påine, se scot tot mai \n afar` atelierele de lucrat cu foc, se d`råm` [andramalele de lemn din curtea bisericii Cre]ulescu, se d`råm` cherhanaua de s`pun`rie din mahalaua Fl`månda, se d`råm` casele lui Dumitru [alvaragiu de Udricani etc. Cånd este vorba de repara]ii sau extinderi, prevederile sunt cåt se poate de clare, ceråndu-se mai \ntåi demolarea p`r]ii care trebuie desf`cut` [i dup` aceea se va vedea ce este de f`cut. A[a se cere [i \n cazul hanului Cre]ulescu, unde o parte este deja recl`dit` [i acum proprietarul vrea o \ntregire etc. Referindu-se la ansamblul m`surilor mai sus citate [i a modului de aplicare a lor, vedem c` totul se \nscrie planului de refacere [i \nfrumuse]are a ora[ului, prev`zåndu-se t`ieri de case f`r` a se acorda desp`gubiri. Domnitorul este \n deplin` cuno[tin]` de fiecare caz \n parte [i insist` s` se gr`beasc` aplicarea planului de m`suri. Pentru respectarea m`surilor de aliniere [i construirea caselor la linie, \ntocmai cu biletul dat, se recurge la concursul pe care trebuie s`-l dea epista]ii ale[i dintre calfele cele mai bune, care trebuie s` fac` \n fiecare såmb`t` controlul lucr`rilor din ora[, dup` lista primit` de la Sfat14.

De acum \ncolo se cere acordarea de "bileturi" (autoriza]ii) [i pentru toate repara]iile propuse de proprietari privind refacerea fa]adelor, m`rirea ferestrelor sau a u[ilor, refacerea \nvelitorilor, amplasarea slonurilor, latrinelor sau cote]elor etc. Sfatul impune ca orice fel de cerere de acest fel s` fie \nso]it` [i de un plan de situa]ie al locului respectiv [i precizarea lucr`rilor de f`cut. Unii proprietari consimt s` se retrag` la noua linie stabilit`, al]ii refuz` cu \nc`p`]ånare acest lucru [i refac totul cum vor ei, \ntr-ascuns. |n hot`rårile sale Sfatul r`måne ferm pe pozi]ie [i nu se \ng`duie nici o excep]ie, aplicånd [traf (pedeaps`) pentru orice abatere. Se ivesc [i cazuri cånd pentru \ndreptarea ora[ului se d`råm` [i ni[te pr`v`lii \n stare bun` din fa]a por]ii S`rindarului, "sub cuvånt c` ar fi \n stare proast`". Probleme cu totul deosebite se ivesc \n privin]a refacerii zonei arse a ora[ului, din pricina comas`rii terenurilor respective, fiind oprit` atåt refacerea vechilor pr`v`lii, cåt [i \nstr`inarea pla]urilor respective. Abia \n 1855 se \ng`duie r`scump`rarea locurilor de]inute cu embatic [i trecerea lor \n grabnic`? St`pånire. |n anul 1855, prin Secretariatul Statului se orånduie[te o Comisie care \mpreun` cu Direc]ia Lucr`rilor Publice trebuie s` conlucreze la perfectarea legiuirii pentru cl`diri. Aga Constantin Br`iloiu, aga Petrache Poenaru, clucerul Grigore Bengescu [i arhitectul ora[ului, Gaetan Burelli sunt \ns`rcina]i s` chibzuiasc` reguli potrivite, statornice [i generale, care s` vegheze la respectarea Regulamentului de \nfrumuse]are a Ora[ului, la realizarea l`rgimii legiuite a uli]elor [i \nlinierea cl`dirilor.

Schi]e de plan din anul 1848 privind corectarea traseului stradal al unei uli]e din mahalaua Caimatei Schi]` de plan privind coretarea traseului stradal în fa]a bisericii O]etari din anul 1850 semnat` de arhitectul ora[ului Villacros

Schi]` de plan semnat` de Scarlat Orescu, ajutorul arhitectului ora[ului din anul 1849, privind retragerea de urmat în vederea amplas`rii unor construc]ii noi

Schi]` de plan semnat` de inginerul Lespezeanu din anul 1850 privind o aliniere pe uli]a Mogo[oaia, unde pu]ul existent impune retragerea ambelor fronturi stadale, unul cu trei palme iar cel`lalt cu 5.

77

ANDREI P~NOIU

Prin Jurnalul din 20 februarie 1860 se cere a fi introduse unele modific`ri \n Regulamentul de Construc]ii. Trotuarele pe str`zile principale s` fie din piatr` de Pietroasa, s` se construiasc` canale de scurgere, s` se fac` prevederi \mpotriva incendiilor, s` se treac` la aplicarea de planuri sistematice pentru anumite tipuri de cl`diri etc. Noile reguli se aplic` acum pe tot cuprinsul Capitalei, pentru orice mahala; regula de pån` acum era obligatorie numai pentru cl`dirile din cuprinsul ocolului I [i cele aflate pe uli]ele principale. Unii dintre proprietari, pentru respectarea alinierii, sunt sili]i a ie[i afar` cu gardurile lor [i obliga]i s` pl`teasc` terenul respectiv. Consiliul Municipal prin Jurnalul s`u din 11 august 1860 cere Ministrului Secretar de Stat s` se precizeze acel punct de vedere cu privire la facerea gardurilor, fiind pus` acum \n discu]ie realizarea lor. Este sigur c` toate acele regulamente principale ale urbei Bucure[ti pentru alinieri [i cl`diri, care privesc datoria Corpora]iei lucr`torilor zidari, dulgheri de sub M`im`rie, publicat \n bro[ur`, ca o prim` edi]ie, \n anul 1848 s-au impus [i regimului de administrare a celorlalte ora[e din ]ar`. Pentru d`råmarea hanurilor m`n`stire[ti: Greci, Stavropoleos, Constantin Vod`, Sf. Ioan [i Sf. Ecaterina. Demolarea acestor hanuri fusese deja hot`råt` din anul 1853, dar cuvio[ii acestor m`n`stiri se plång Domniei cerånd mereu

78

amånarea. Prin Ofisul nr. 885 se porunce[te o anchet`, deocamdat` totul m`rginindu-se la d`råmarea acelor cl`diri care pot fi pricinuitoare de primejdii, recl`dirile r`månånd a se face, potrivit cu mijloacele [i \ntr-o vreme cump`nit`. Pentru cercetarea acestor hanuri se face o Comisie, compus` din clucer Costache Pencovici, serdar Alexandru Oprescu [i D-l Villacrosse, care s` arate adev`rata stare a lor. Raportul acestei Comisii precizeaz`: La hanul Greci, biserica este \n stare bun`, dar cl`dirile de spre uli]a [erban Vod` cum [i cele din spre fund, \n stånga intr`rii \n han, trebuie neap`rat d`råmate; cl`dirile de spre uli]a Stavropoleos [i celelalte se vor d`råma, de asemenea, dar se vor amåna, ca recl`direa s` se fac` treptat... La hanul Stavropoleos, paraclisul este \n proast` [i primejdioas` stare [i neap`rat trebuie d`råmat. Biserica, de[i se afl` \n proast` stare, deocamdat` nu \nf`]i[eaz` primejdie, \ns` [i ea trebuie d`råmat` [i recl`dit` din nou. Cl`dirile celelalte, ne\ntre]inute, unele ar trebui pref`cute iar altele reparate... La hanul Sf. Ioan, toate p`r]ile de spre uli]e sunt destul de solide [i nu amenin]` nici o primejdie; p`r]ile despre curte, cl`dite \n paiante de lemn, cåt [i ne[te \nc`peri proaste [i ruinate din mijlocul hanului urmeaz` a se d`råma, \ntocmai ca [i clopotni]a. La hanul Sf. Ecaterina o parte de cl`diri de spre curtea m`n`stirii pån` la curtea hanu-

Evolu]ia ora[ului Bucure[ti

lui urmeaz` a se demola \ndat`, fiind \n stare primejdioas`; pentru cealalt` parte, sar putea deocamdat` acorda o amånare pentru un curs de vreme. La hanul Constantin Vod`, construc]ie cunoscut` nou` din releveul lui Borroczyn care din lips` de documente certe trebuie considerat` mai degrab` din vremea Mavrocorda]ilor decåt a Bråncovenilor toate cl`dirile din partea hanului [i pån` \n Uli]a Fran]uzeasc`, cum [i parte din Uli]a Mogo[oaiei, cl`dite \n paiante, peste drum de aga Bellu, sunt \n proast` stare [i trebuie d`råmate f`r` \ntårziere. Partea de spre Uli]a Stavropoleos [i Mogo[oaiei este destul de solid`, dar l`sat` \n ne\ngrijire; are trebuin]` de repara]ii [i toate bol]ile s` se desfiin]eze. \n anul 1860 o alt` Comisie din care fac parte arhitec]ii Schlatter, Tabai [i Cusnovski cerceteaz` din nou starea \n care se afl` hanul Constantin Vod`. Raportul acestei Comisii arat` c` hanul se vede dezvelit deoparte [i de alta, cu bol]ile desfiin]ate, astfel \ncåt comisia poate s` se \ncredin]eze de pu]ina lui soliditate; pere]ii desp`r]itori, de[i sunt gro[i, se v`d str`b`tu]i \n diferite sensuri de o mul]ime de cr`p`turi [i zidurile cu c`r`mizile måncate. Comisia, \n deplin` covic]ie (sic!) propune grabnica lui desfiin]are \n totalitate, pån` jos, \n fa]a p`måntului, f`r` excep]ie. Actul respectiv, datat 11 iunie 1860, este semnat de Poenaru, Schlatter, Tabai, Orescu [i al]ii. La 20 august, Consiliul de Mini[tri, cu o

majoritate de 5 voturi, hot`r`[te s` se suspende lucr`rile de la hanul Constantin Vod` de pe Uli]a Mogo[oaiei, pån` se va \ntocmi planul de aliniere al Capitalei, dar totul r`måne de acum un teren liber pe care pån` la ridicarea Palatului Po[telor se va instala aici circul Suhr, circul Huttemann, improviza]ia unor s`li de spectacole pentru teatru, muzic`, gimnastic` etc. Egumenul S`rindarului se plånge [i el \n 1860 c` i s-a cerut [i lui s` d`råme toate edificiile, precum [i clopotni]a de la intrare, de[i toate aceste cl`diri sunt cunoscute ca destul de solide [i \ngrijite. \n r`spunsul s`u, Cusnovski, arhitectul Municipalit`]ii, precizeaz` c` "alinierea urmeaz` [i \n viitor a se litera voit atåt pentru casele particulare, cåt [i pentru cele m`n`stire[ti". La Stavropoleos se constat` acum c` galeriile de lemn`rie [i \nvelitoarea de [indril` sunt \n stare proast` [i trebuie neap`rat desfiin]ate. N`stavnicul m`n`stirii cere amånare, dar Costaforu \i impune \ndeplinirea celor hot`råte \n privin]a hanurilor m`n`stire[ti. La 11 februarie 1861, rezult` c` se d`råm` la Stavropoleos totul, a[a cum se ceruse, dar mai r`mån unele ziduri pe stålpi ce amenin]` s` se pr`bu[easc`. Se cere arhitec]ilor s` se pun` la cale un plan de aliniere al cl`dirii... Tot a[a se pune \n vedee m`n`stirii Greci s` d`råme cl`dirile vechiului han din fa]a str`zii. Prefectura Poli]iei intervine [i ea

Schi]` de plan din anul 1848 semnat` de Al. Oresco înf`]i[ând un detaliu de aliniat de pe uli]a Podul Mogo[oaiei

Schi]` de plan cu un detaliu privind intersec]ia unei uli]e cu cea a Vergului, din anul 1851.

Schi]` de plan cu situa]ia unei str`zi din mahalaua Arhimendritului, unde se cere retragerea dela linie pentru o refacere a caselor; anul 1852 (copie dup` Villacros)

79

Evolu]ia ora[ului Bucure[ti

ordonånd ca la hanurile Stavropoleos, Greci, Sf. Ioan [i Sf. Ecaterina s` se des`vår[easc` d`råmarea zidurilor \n cel mai scurt timp. Se ia \n discu]ie [i pivni]a bisericii Cre]ulescu de pe Calea Mogo[oaiei, vizavi de Palatul Princiar, ceråndu-se s` dispar`, de[i aceasta este o lucrare nou`, \nceput` cu autoriza]ie, dar sistat` pe parcurs... |n anul 1864 fiind pus` \n aplicare d`råmarea hanului [i a bisericii Sf. Ioan, aflat acum \n deplin` ruin`, se propune ca pe locul lor s` se a[eze edificiul care s` ad`posteasc` Poli]ia Capitalei [i Comanda Pompierilor. Se opineaz` \ns` c` pentru aceast` lucrare poate fi ales [i locul din fundul Pie]ei Episcopiei, cånd va trebui s` se cuprind` \n proiectul respectiv [i d`råmarea bisericii, paraclisul Episcopiei Råmnicului. Se consider` \ns` c` pia]a aceasta nu \ntrune]te condi]iile cerute [i acolo se

\ntrevede s` se ridice un alt obiectiv.

Hanurile din Bucure[ti în zona lor cea mai dens` consemnate în planul lui Borroczyn

Bulevardul de centur`. Stabilirea barierelor ora[ului. |n anul 1835 se pune problema acord`rii unui regim unitar administr`rii ariei ora[ului circumscris` \n limite \mpietruite, ca hotare adev`rate. Departamentul pricinilor din l`untru prin Raportul s`u nr. 1068, sesizeaz` tendin]a de cre[tere neorånduit` a ariei ora[ului [i cere s` fie sporit` orice cl`dire afar` din cuprinsul poli]iei; de[i semnele de margine sunt bine [tiute, cere a se face acum altele, spre a fi mai bine cunoscute. Unii dintre locuitori solicit` \ns` insistent aprob`ri s`-[i construiasc` [i cåte o cram` \n viile lor, \n afara raionului Capitalei, \n afara barierelor ora[ului. Potrivit articolului 10 din Regulamentul de \nfrumuse]are a Capitalei, acest lucru nu poate fi \ng`duit.

81

ANDREI P~NOIU

Plan pentru o bariera pe noul boulevard spre Cotroceni, Villacrosse, 1852

82 Planul Borroczin, detaliu Bariera Mogo[oaiei

Evolu]ia ora[ului Bucure[ti

83

ANDREI P~NOIU

\n anul 1836 regimul zonei periferice a ora[ului face obiectul unui studiu de detaliu \ntre to]i factorii interesa]i, constatånduse c` mul]i locuitori \[i ridic` locuin]e noi construind noaptea, ho]e[te, f`r` autoriza]ie. |ntre bariera uli]ei Podul de P`månt [i cea a Tårgovi[tei se v`d cl`dindu-se o mul]ime de case, pe locuri ce n-au fost slobode, cu pere]i de gard, lipite cu p`månt, lucrate f`r` orånduial` [i \mpotriva dispozi]iilor. Se cere poprirea acestor cl`diri [i desfiin]area lor. Sfatul or`[enesc al Capitalei este solicitat de locuitori s` aprobe s`-[i cl`deasc` case pe terenurile slobode sau \ngr`dite, \n råndul altor cl`diri existente, aflate la linia [oselei de margine, pe partea din afar` a hotarului \nchipuit al ora[ului. Problema ce se pune este dac` se d` voie proprietarilor s` construiasc` \n jurul ora[ului, sau nu; se pune \n discu]ie [i aducerea acestora la linia m`rgina[`, pe \nchipuitul hotar. |n acest caz pån` la ce distan]` proprietarii din afar` se pot \ntinde a cl`di \mprejur. Se [tie totu[i c` din hotar \n afar` trebuie s` r`mån` 200 stånjeni \mprejurul ora[ului teren slobod. Din cercet`rile f`cute, rezult` necesitatea unui proiect de statornicire a liniei de demarca]ie a ariei ora[ului, a[a cum \l \ntocmise arhitectul Faiser \n anii 1835 1836, odat` cu stabilirea culorilor de sectoare. Presiunile care se fac pentru aprobarea de construc]iii noi \n afara raionului sunt foarte mari, dar planul din anul 1835 \nsu[it de Ob[teasca Adunare [i \nt`rit de Domnitor r`måne \n valabilitate. Concluzia la care se ajunge este ca s` se pun` \n lucrare un nou plan al Capitalei, cu refacerea traseului "v`pselelor" [i deslu[irea [oselei ce face \nconjurul ora[ului cu bari-

84

erele ce sunt a se muta \n dreptul hotarului ora[ului. Sfatul Or`[enesc propune a se lua \n considerare urm`toarele m`suri de solu]ionare a acestei probleme: S` se demarcheze ocolul ora[ului cu [an] pe toat` \ntinderea lui, respectåndu-se planul din anul 1835; se solicit` s` se pun` semne [i pentru marcarea zonei periferice de 200 stånjeni, pe limitele exterioare; S` nu se mai fac` construc]ii pe aceast` zon` de 200 stånjeni, \n jur, iar cei ce au acum locuin]e aici s` fie opri]i a le mai preface, cu timpul acestea desfiin]åndu-se total, terenul s` r`mån` slobod; Gr`dinile [i viile ce se vor afla pe aceast` arie [i vor avea \nc`peri de petrecere, se vor \nscrie \ntr-o list`, slobozite a le avea proprietarii [i a le \mbun`t`]i dup` trebuin]`, f`r` \ng`duin]a de a se mai face altele; Locurile slobode se vor cultiva cu sem`n`turi [i \mprejmui cu [an]uri; Barierele se vor a[eza la punctele hot`råte dup` planul ora[ului; Se va reface numerota]ia caselor, din v`pselele respective fiind scoase uli]ele [i toate \nfund`turile din afara liniei raionului, cuprinz\ndu-se \ntinderea ora[ului15). Pentru elaborarea planului \n discu]ie al ora[ului este \ns`rcinat maiorul Boroczin, care face o trecere \n revist` a situa]iilor anterioare [i prezint` un proiect v`zut [i de c`tre [eful Poli]iei. Localuri pentru barierele ora[ului. |n anul 1840 este pus` \n discu]ie repararea barierelor de la Dobroteasa, din uli]a {erban Vod`, uli]a Cali]ii, uli]a Podu de P`månt,

Evolu]ia ora[ului Bucure[ti

Dealul Spirei etc. Listele de materiale [i devizele respective ne arat` c` este vorba de construc]ii modeste, sub forma unor \nc`peri din zid`rie de c`r`mid`, prev`zute cu sobe, spoite cu var [i acoperite cu trestie [i [ovar. Numai casa de barier` din uli]a Podu de P`månt se acoper` cu olan16. Abia odat` cu jum`tatea secolului, reconsideråndu-se punctul de vedere cu privire la definitivarea limitei de dezvoltare a ora[ului, se pune [i problema construirii de bariere corespunz`toare. Foarte l`muritor \n acest sens este proiectul \ntocmit de arhitectul Villacrosse pentru bariera din Dealul Spirii, al c`rei model urma apoi s`-l reproduc` [i celelalte bariere. Polarizarea popula]iei. Prin Jurnalul din 30 oct. 1837 se legifereaz` libertatea nem`rginit` a ]`ranului s` se str`mute acolo unde dore[te. Slobozenia aceasta face s` se resimt` un aflux de cereri de str`mutare a s`tenilor \ndeosebi \n Capital` [i fenomenul se explic` prin generalizarea aici a unui sistem de rela]ii \ntemeiate pe dezvoltarea continu` a pie]ei de schimb, de tip capitalist, menit` s` acopere cerin]ele produc]iei industriale [i me[te[ug`re[ti mereu \n cre[tere. {i dac` acest proces de str`mutare ini]ial era \ncurajat, treptat se \ntreprind m`suri de st`vilirea cererilor s`tenilor de a statornici \n ora[e. Se recunoa[te c` aceste cereri ale locuitorilor devin tot mai numeroase odat` cu apari]ia "Legiuirea celei noi pentru datoriile [i drepturile reciproce \ntre proprietari [i cl`ca[i" din anul 1851, odat` cu apari]ia unor tårguri [i ora[e declarate "slobode". Problema aceasta este prezentat` la 30 iunie 1851 M`riei Sale Prin]ului Domnitor, din Jurnalul destinat public`rii reie[ind

urm`toarele condi]ii de \ndeplinit: Cei ce doresc s` se str`mute \n ora[e vor fi datori s` aib` o meserie, prezentånd \n acest sens dovada starostiei corpora]iei respective S` se fac` dovada cump`r`rii sau mo[tenirii unei propriet`]i ohabnice \n perimetrul barierelor, suficient` ca \ntindere, pentru locuin]`, spa]iu pentru grajd de vite, p`tul, magazie de producte, notre] etc. S` se prezinte chez`[ia unui locuitor or`[an, proprietar de avere mi[c`toare, om de caracter [i cu cinste, \nso]it` de adeverin]a de la poli]ie sau de cårmuirea de jude] c` s`teanul respectiv mutåndu-se acolo va \ndeplini \ndatoririle de or`[ean Se [tie c` tocmai \n aceast` perioad` atåt Capitala cåt [i toate tårgurile [i ora[ele ]`rii sunt asaltate de str`muta]i la periferiile lor, prin cump`r`turi de terenuri, al`turåndu-se astfel acelor meseria[i [i negustori de tot felul care \[i aduceau un substan]ial aport la dezvoltarea vie]ii economice a vremii, dar se sesizeaz` [i faptul c` multe dintre mo[ii se depopuleaz` [i p`månturile r`mån nemuncite. |n ora[ele care iau acum avånt se fac vånz`ri de sili[ti c`tre oricine vrea s` cumpere asemenea terenuri, dar de multe ori str`mut`rile [i construc]ia caselor respective \ntårzie. Adesea nu se mai cunosc nici proprietarii acestor locuri [i este nevoie s` se fac` repetate anun]uri prin circularele or`[ene[ti ca \n termene stabilite proprietarii respectivi s` se \ndatoreze a cur`]i [i a \mprejmui negre[it aceste terenuri. Statornicirea limitei periferice a ora[ului la mijlocul secolului al XIX-lea. |n anul 1851 se construiesc un num`r de

85

ANDREI P~NOIU

"[etre" din scåndur` pentru ad`postirea celor ce vin s` vånd` produsele lor \n oborul Tårgului de Afar`. Construc]iile respective se a[az` \ns` pe "locul slobod" de 200 stånjeni din jurul ora[ului considerate "vremelnice[ti", care s` se desfac` de \ndat` ce se va cere acest lucru. Iat` \ns` c` pe terenul respectiv se ridic` altfel de cl`diri decåt privesc "bileturile" date. Domnitorul intervine energic \n aceast` problem` a respect`rii raionului de 200 stånjeni. Se cere Departamentului din L`untru s` m`rgineasc` periferia ora[ului conform Raportului din 16 noiembrie 1849 [i a preciz`rilor din Jurnalul de la 14 iulie 1848; \n loc de cei 200 stånjeni, spa]iul slobod s` se m`rgineasc` acum numai la 50 de stånjeni, din care 6 stånjeni pentru facerea unui [an] m`rginitor, 14 stånjeni pentru bulevardul din n`untrul [an]ului [i 30 pentru esplanada din afara [an]ului. Domnitorul cere \ntocmirea unei "h`r]i" de c`tre Boroczin, cu precizarea limitelor periferice ale ora[ului, atåt cea exterioar`, cåt [i cea interioar`, cu descrierea exact` a acestei zone. Se cere \ntocmirea unei Liste de cl`dirile [i de ogr`zile cu ziduri ce se afl` pe acest spa]iu de 50 stånjeni; \n termen de 10 ani proprietarii acestor cl`diri trebuie s` le desfiin]eze, sau s` le mute. Domnitorul prime[te planul \ntocmit de Boroczin \n cursul anului 1852 [i arhitectul Villacrosse este \ns`rcinat s` des`vår[easc` demarca]ia Capitalei conform Ofisului dat, cu catagrafierea deslu[itoare a tot ce cuprinde acum raionul de 50 stånjeni. Lucrarea trebuia s` se \ncheie prin marcarea cu cåte doi stålpi gro[i lungi de doi stånjeni [i jum`tate, a celor 11 intr`ri; ceilal]i stålpi trebuiau dispu[i ca bornele de pe [osele la patru stånjeni unul de altul, a[eza]i \n zig-zag pe amåndou` p`r]ile intervalului de 50 stånjeni.

86

Boroczin \ntocme[te totodat` planul de nou al ora[ului, lucrare care se \ncheie la 17 iulie 1852, \nf`]i[ånd proiectarea din anul 1846 cu [an]urile [i [oseaua \ntrev`zut`, dar [i situa]ia barierelor, a [an]ului de 6 stånjeni cu intervalul esplanadei de 14 stånjeni. Se precizeaz` c` se reproduc acum lucr`ri ale unui plan al Bucure[tilor, care s-a f`ut nev`zut \n anul 1848. Villacrosse este gata s` \nceap` trasarea noului bulevard de centur`, dar proprietarii afecta]i de aceast` "zon` slobod`" ce trebuie realizat` \n jurul Capitalei fac tot felul de plångeri ceråndu-[i dreptul de a construi pe acest teren, de a-[i \mprejmui locuin]ele existente etc. Aceste cereri sunt mult prea numeroase pentru a nu fi luate \n seam` [i unele dintre ele, din partea marilor proprietari, pot fi considerate adev`rate presiuni asupra Sfatului. \nsu[i Domnitorul este nevoit s` recunoasc` c` trebuie s` se fac` unele concesii [i s` se dea voie s` se cl`deasc` pe acest raion slobod destinat s` devin` "bulevard", dar numai pentru 10 ani, [i cu condi]ia ca s` se desfiin]eze apoi totul dup` aceea, sau s` se str`mute f`r` tocmeal`. Foarte mul]i dintre cei ce se afl` \n situa]ia de mai sus, ca cei din Dealul Spirei, afla]i pe locul slobod, arat` c` sunt a[eza]i de fapt pe propriet`]ile lor personale [i cer \n mod special s` fie ap`ra]i \n drepturile lor \mpotriva acestei proiectate str`mut`ri. \n anul 1854, Comisia Tehnic`, care se men]inuse prudent` \n afara acestei probleme, arat` c` a[a s-a zis \n anul 1852, realizarea acestui Bulevard va cere vreme foarte \ndelungat`, reclamåndu-se un capital de peste 4000000 lei pentru desp`gubirea propriet`]ilor afectate; pentru restrångerea ora[ului, se pronun]` \n felul urm`tor: O zon` de 12 - 15 stånjeni l`rgime va fi prea destul` pentru bulevardul de \ncingere [i comunica]ie. Dac` direc]ia acestui bulevard ar urm`ri drumuri \n

Evolu]ia ora[ului Bucure[ti

fiin]` din apropierea traseului proiectat, [i numai acolo unde acest lucru nu este posibil s` se treac` aceasta prin propriet`]i, fondul necesar realiz`rii acestui bulevard s-ar reduce la costul s`u real; Villacrosse va fi de acum dezangajat de aceast` \ns`rcinare, urm`rindu-[i problemele atåt de covår[itoare ce privesc atribu]iile sale; Topograful Schweder va prelua el ducerea acestei opera]ii mai departe. Intervenind de fiecare dat` elemente noi, printre care [i decesul nea[teptat al lui Villacrosse, iar rezolvarea \ntr-un fel sau altul a bulevardului de centur` \ntårziat, Consiliul Municipal al Capitalei se vede silit \n anul 1856 s` repete plångerile sale Ministerului de Interne. I se r`spunde \ns` c` "raionul ora[ului" este \ntocmit \nc` din anul 1852, dup` un proiect \nt`rit prin Ofis Domnesc... Totu[i, Comisia Tehnic` intervine [i ]ine s` precizeze c` la timpul cuvenit - 31 martie 1854 - a ar`tat cauzele neputin]ei realiz`rii Bulevardului hot`råt \n anul 1852, men]inåndu-se lipsa de ajutoare [i dispari]ia \ntre timp a lui Villacrosse. Dar pån` la noua legiuire de reglementare se cere s` se recunoasc` semnele ar`tate dup` planul din anul 1835. Casele ce cad \n afara acelor bariere urmeaz` s` fie trecute \n administra]ia jude]ului Ilfov. Se cere acum ca aceast` lucrare s` fie realizat` de municipalitate, care \[i alc`tuie[te o Comisie care s` hot`reasc` cele de urmat \n privin]a acestui "drum de rond" numit Bulevardul din jurul Capitalei. Prin Jurnalul [edin]ei din 6 iulie 1857 se ajunge la concluzia c` \nchiderea conturului s` se restrång` \n acele zone nelocuite [i netrebuincioase ora[ului, iar barierele de la Cotroceni [i Belvedere s` se contopeasc`, retr`gåndu-se mai \n`untru, \n dreptul bisericii farmazonului; s` se retrag` \n`untru [i alte trei bariere, cele ale uli]elor din Dealul Spirei, Craiovii [i C`r`midari.

Conform planului \ntocmit, s` se \mpart` aria ora[ului numai \n trei sectoare. Se face observa]ia c` dac` s-ar trage de la Sf. Gheorghe patru raze \n direc]ia uli]elor Mogo[oaiei, tårgul de Afar`, Dude[ti [i Craiovei, s-ar forma \n fiecare ocol cåte patru desp`r]ituri, lucru care ar trebui definitivat de arhitectul Capitalei. Fa]` de insistentele interven]ii ale Sfatului [i Poli]iei Capitalei se \ncearc` un bilan] al tuturor demersurilor f`cute din anul 1835 pån` la acea dat` pentru instituirea unui "rond \n jurul Capitalei". Printr-un material adresat c`tre Principatele Unite, Sfatul citeaz` concluziile arhitectului ora[ului relative la \nfiin]area bulevardului studiat, g`sindu-se mai necesar proiectul pentru amenajarea råului Dåmbovi]a din susul ei pån` la Vitan, canalizarea unor str`zi centrale, proiectele pentru poduri de piatr`, amenajarea cheiului la batimentul fåntånilor, pia]a din strada Craiovii, pia]a Municipalit`]ii, toate cu cheiurile lor, proiectele pentru cartierele Izvorului [i Mihai Vod`, proiectul pentru salubritatea Capitalei etc. Pån` la luarea unei hot`råri definitive \n aceast` problem` \n care p`rerile diferi]ilor factori sunt atåt de \mp`r]ite, se cere a se da o serie de dispozi]ii care s` \mpiedice a[ezarea locuitorilor care vin din afar` s` se statorniceasc` \n jurul Capitalei. Reformele administrative \nf`ptuite \n r`stimp, fac ca aceast` problem` a bulevardului din jurul Capitalei s` fie pus` din nou pe rol. Prin Jurnalul Consiliului Direc]iei Lucr`rilor Publice, \n anul 1861, legat [i de cererea de rediscutare a situa]iei barierilor, se conchide c` Bulevardul, cu o deschidere de 12 - 15 stånjeni, trebuie s` urm`reasc` uli]ele m`rgina[e; se cere s` se ia m`suri de \nfiin]area lui ne\ntårziat, dup` planul \nsemnat de fosta Comisie Tehnic`, r`månånd s` fie studiat` \n detaliu situa]ia barierelor17).

87

ANDREI P~NOIU

PIE}ELE BUCURE{TILOR

Din diferite \nsemn`ri, la jum`tatea secolului, ne sunt cunoscute \n Bucure[ti urm`toarele pie]e principale: Pia]a Ghica, Pia]a Sf. Vineri, Pia]a Amzei, Pia]a Cre]ulescu, Pia]a Zarafilor, Pia]a Episcopiei, Pia]a bisericii Sf. Gheorghe Nou, Pia]a bisericii Curtea Veche sau Pia]a Sf. Anton, Pia]a din Cap`tul Uli]ei Mogo[oaiei sau Pia]a Victoriei etc. Unele dintre acestea sunt cunoscute ca fiind pie]e vechi, p`strate pe locurile lor, altele sunt pie]e noi, create prin \nlinierea str`zilor, sau pe locul unor construc]ii disp`rute. Tot a[a, unele pie]e dispar odat` cu ordonarea traseului stradal sau prin transformarea lor \n gr`dini publice. "Pia]a Maghistratului" sau "Pia]a Mare", apare mai tårziu, compus` din dou` pie]e: 1. "Pia]a Ghica", ca o pia]` de carne, de pe[te [i de p`s`ri, situat` \n stånga Dåmbovi]ei. 2. "Pia]a Bibescu", pentru legume [i fructe, situat` pe partea dreapt` a råului. Pia]a de la Sf. Vineri - Fierasca sau Herasca, zis` [i "Pia]a Noua", vine s` \nlocuiasc` "Pia]a Fierasca Veche", aflat` undeva \n partea din spre sud-est a bisericii. Pia]a Niculescului, cunoscut` ca o pia]` a cherestegiilor, aflat` \n partea stång` a Po[tei Vechi [i a Gr`dinii Episcopiei, dispare \n 1841 [i se \ntemeiat` \n locul ei Pia]a Amzei, pe locul lui Iancu Ghica. Pia]a Episcopiei se proiecteaz` \n 1852 \n jurul Paraclisului Episcopiei Råmnicului, dar nu se realizeaz` efectiv decåt prin demantelarea bisericii devenind pia]` [i gr`din` public`. Pia]a [i gr`dina bisericii Sf. Gheorghe Nou [i Pia]a bisericii Sf. Anton \nf`]i[eaz` o situa]ie asem`n`toare Pie]ei Episcopiei, ambele \nfiin]ate dup` incendiul din 1847. Pia]a bisericii Sf. Anton se identific` la 1856 cu Pia]a Zarafilor. Aici \n 1885 se vor construi unele pavilioane din metal pentru vånzarea florilor [i va c`p`ta numele de Pia]a de Flori. Pia]a Cre]ulescu, situat` \n fa]a bisericii

88

Cre]ulescu, dispare \ncorporat` \n gr`dina Palatului Domnesc. Pia]a Sf.. [tefan, de pe Calea Vergului (devenit` C`l`ra[ilor), aflat` ini]ial lång` biserica Sf. {tefan, va fi deplasat` pu]in spre est, devenind Pia]a Traian. Hala actual` este o construc]ie realizat` abia \n 1896.18) Planul ora[ului din perioada de sfår[it a secolului arat` [i Pia]a Matache M`celaru (fosta Pia]a Grivi]a) cu hala respectiv`, din 1887. Pia]a Grigorie Ghica. Pia]a Grigorie Ghica se \ntrege[te pe un loc dimpotriv` \n fa]` palatului prin]ului Bibescu, pe teren cump`rat de la Aga Costache Cre]ulescu \n anul 1846. |n anul 1854, Corpora]ia m`celarilor arat` c` [an]ul din gura pie]ei, despre uli]a Bazaca are nevoie de unele lucr`ri de \mbun`t`]ire sc`pate din aten]ia conductorului de pavaje Alecu Poenaru. La aceast` dat` se face un proiect de aliniere al acestei [i o reclam` Eforia Spitalului s` o \mprejmuiasc`.19) Gherete tip pentru pie]ele din Bucure[ti. |n anul 1862, \n cadrul unei ac]iuni luat` pe Capital`, se cerea s` se fac` 39 gherete din lemn \n Pia]a de la Bariera Mogo[oaiei. Datele arat` c` se recomand` o "gheret` model", dup` care s` se construiasc` apoi celelalte. M`sura aceasta fusese luat` de M`ria Sa \mpreun` cu ministrul de interior, pentru a dobåndi aceast` pia]` [i un aspect frumos, precum [i de a putea profita casa municipal` de un cå[tig anual realizat din chirii.20) |n aten]ie intr` [i starea pie]ei sau a "Carefalului" din fa]a barierei Mo[ilor, dintre [oseaua Colentinei, [oseaua Herestr`u [i Oborul, ajungåndu-se la concluzia c` [i acest loc trebuie \mbun`t`]it \n mod asem`n`tor…21) O licita]ie din anul 1864 anun]` hot`rårea de a se construi \n Bucure[ti 38 gherete

Evolu]ia ora[ului Bucure[ti

pentru vånzarea de påine [i 7 pentru carne, conform proiectelor \ntocmite de arhitectul ora[ului, de scåndur`. Pia]a Amzei. Cerc`rile ce fac particularii a li se da voie s` cl`deasc` cu a lor cheltuial` pr`v`lii \n pie]ele Sfatului… Dup` incendiul din 1847, din zona central` a ora[ului sunt scoase \n afar` o seam` de pr`v`lii, [i \ndeosebi cele ce lucreaz` cu foc. Pia]a Amzei este considerat` [i ea ca unul dintre locurile potrivite pentru aceste pr`v`lii. Unii, ca Petre Covaciu, \nchiriaz` aici o bucat` de loc slobod, ca s` cl`deasc` o pr`v`lie de cov`cerie. Lucrarea r`måne \ns` neterminat` [i cov`ceria respectiv` o voia Ion Manu, ca s` cl`deasc` o alta pe locul ei, din zid`rie, [i pe lång` ea [i alte patru od`i, cu prini]a dedesubt, \n soroc de patru ani… Dragomir Precupe]u vrea [i el un loc de pr`v`lie tot \n Pia]a Amzei, dup` planul arhitectului ora[ului. El avea acolo o pr`v`lie de scåndur` [i vrea s-o fac` \n paiant` de zid [i \nvelit` cu olane…, dar problema aceasta ajunge, \n 1851, la Domnitor, care pune urm`toarea rezolu]ie: "… S` mi se arate pe planul pie]ei locul ce se cere cu embatic. Acest plan de nu se va fi aflånd \n pia]`, s` se ridice acum cu exactitate, ar`tåndu-se cu deslu[ire cl`dirile ce se afl` \n pia]`, precum [i felul [i starea \n care se afl` acele cl`diri. Planul ce mi se supune acum despre felul cl`dirii la care se \ndatoreaz` embaticarul este o \nchipuire prea nedeslu[it`. Aceste planuri, care nu se p`strau \n arhiva statului, trebuie s` fie destinate (sic! - poate desinate) mai cu des`vår[ire \n toate am`nuntele, iar nu numai schi]e. |n sfår[it, aceste pie]e s-au \ntocmit pentru destina]ie special` [i bine determinat`; ca s` \ndeplineasc` dar adev`ratul lor scop cerem ca Sfatul s` chibzuiasc` \mp`r]irile fiec`rei pie]e, uli]e [i felul cl`dirilor (ca) s` p`[im pe viitor cu un chip dup` reguli bine

conturate la un tot \ndeplinitor trebuin]elor pentru care aceste pie]e s-au \nfiin]at". Rezolu]ia \n cauz`, care este trimis` Sfatului Or`[enesc, trebuie considerat` punctul de pornire a unei ac]iuni unitare de ordonare a principalelor pie]e ale ora[ului, unele dintre ele hot`råndu-se s` primeasc` o destina]ie precis` de la bun \nceput.22) |nfiin]area pie]ei pe locul din Strada Cali]ii d`ruit de Mitropolie |n anul 1855 se face proiectul pentru construc]ia cheiului de la Pia]a Cali]ii. Devizul cuprinde baterea de taraci [i stålpi, a[ezarea de grinzi [i leg`turi din lemn etc. Tot acum, este hot`råt` \nfiin]area aici a unei pie]e, ridicarea cheiului [i pavarea ei; terenul este dat de Mitropolie [i trebuie s` se renun]e la toate cl`dirile aflate pe el, care trebuie s` se d`råme [i proprietarii (embaticarii) s` fie desp`gubi]i23). Se renun]` [i la "baia Mitropoliei", a c`rei desfiin]are \mpreun` cu a celorlalte cl`diri (c`scioare date cu embatic) se aprob` prin \nalt` rezolu]ie. Datele din anul 1856 arat` c` pia]a s-a format pe locul b`ii din strada Craiovii, lumina Dåmbovi]ii l`såndu-se de 6 stånjeni, cu parapet peste tot, cum se arat` \n proiect… Pia]a de parad` de la Sf. Vineri [i pia]a Beilicului. Prin "hrisovul" nr. 5 din 28 februarie 1847, cu prilejul hot`rårii de statornicire a pie]ii de la Sf. Vineri ca "pia]` de parad`", se dispune ca "meidanul Beilicului" s` slujeasc` ca pia]` anume pentru adunarea vånz`torilor, fiind \n comunica]ie direct` cu barierele. Dughengii de aici au fost r`spåndi]i prin alte pie]e. \n acela[i sens se pronun]` [i Chibzuirea regularisirii pie]elor din anul 1852, care categorise[te pie]ele Bucure[tilor \n pie]e de parad` [i pie]e de zarzavaturi [i alte obiecte de hran`… {i pentru c` acest meidan de 19x27 stånjeni nu este cuprinz`tor s-a f`cut \ndemånare

89

ANDREI P~NOIU

90

Evolu]ia ora[ului Bucure[ti

91

ANDREI P~NOIU

c`minarului Iacovachi Buiuclis s` pun` \n acest scop [i locul lui personal situat al`turat. Se cere ca \n acest scop contractul Buiuclis s` prezinte un plan de organizarea pie]ei, \n decurs de cinci ani, realizat` \n etape, cu nivelarea locului, paveluirea, plantarea aleiului [i facerea a patru felinare etc. |n anul 1858 se vede c` planurile respective s-au \ntocmit, s-au confec]ionat [i mai multe butce, dar pia]a r`måne pustie \n continuare, dugheni]ele nefolosite, contractul respectiv neprimind dezlegarea cuvenit` din partea poli]iei, de[i Departamentul din L`untru sus]ine aceast` propunere. Domnitorul r`måne [i el surprins de neaplicarea acestei m`suri, dar lucrurile r`mån neschimbate, intervenind evenimentele Unirii Principatelor…24) Pia]a de la biserica Sf. Gheorghe Nou. Din modul cum s-a proiectat \nlinierea str`zilor \n chip ordonat pe locul båntuit de incendiul din anul 1847, prin \nalt` hot`råre luat` \n jurul bisericii Sf. Gheorghe s-a stabilit a se \nfiin]a o pia]`. Se ivesc plångeri \mpotriva lu`rii de locuri pentru crearea pie]ei Sf. Gheorghe [i l`rgirea uli]elor, dar hot`rårile administra]iei r`mån clare: "s` fie totdeauna pie]ele [i l`rgimea str`zilor \n \ntregimea lor, asemenea scopului cu care s-a \nfiin]at, f`r` a se c`lca sub nici un pretext"… Se pune la cale [i desfiin]area tarabelor de tot felul. Pentru aceast` pia]` s-a \ntocmit un proiect de pavare cu piatr` [i \mprejmuiri cu lan] de fier, dar prin ordin s-a zis ca \n loc de borne s` se fac` "cu planta]ie" [i totul modificat \n acest chip25). Proiectul s-a aprobat, neavånd \n alt scop decåt \mbun`t`]irea \nfrumuse]`rii acestei pie]e, a se gr`bi punerea ei \n execu]ie de c`tre Consiliul Municipal al ora[ului Bucure[ti. Toate acestea se ar`tau la 3 iunie 1857, dat`

92

cånd se [tie c` exista deja un proiect de gr`din` public` \n jurul bisericii Sf. Gheorghe \ntocmit de Ulbrict Hofmann, gr`dinar arhitect [i peisagist. Pia]a ce este a se \nfiin]a pe locul unde a fost biserica Sf. Anton. Proprietarii mahalalelor Curtea Veche, Sf. Ion Nou [i Sf. Gheorghe Vechi \n anul 1852 reclam` Sfatului c` terenul pe care a fost Temni]a Capitalei [i biserica Sf. Anton, \n urma alinierii f`cut` dup` focul din anul 1847 s-a destinat pentru a sluji ca pia]` public`; c`r`mida zidurilor desf`cute se [tie c` se ridic` de aici pentru trebuin]ele de la Gr`dina Public` [tirbei Vod`, iar \n locul de unde a fost scoas` aceasta s-au format mai multe g`uri \n care se adun` apa ce d` un miros atåt de greu v`t`m`tor s`n`t`]ii; gunoaiele [i murdarlåcul ce s-au pus pe aceast` pia]` au devenit cu totul nesuferite s`n`t`]ii [i \nfrumuse]`rii… Cererea respectiv` este \ndreptat` de Sfatul Capitalei serdarului Al. Or`scu, inginerul arhitect, ca s` se informeze la fa]a locului de cele ar`tate. Prin raportul s`u, Or`scu d` \ncredin]are c` reclaman]ii au dreptate atunci cånd cer a vedea o pia]` \n centrul ora[ului pe un loc cu b`l]i \nverzite; propune ca \mbun`t`]irea cerut` s` se fac` printr-o \ndreptare a pie]ei [i o potrivire a ei cu caldaråmul uli]elor ce o \nconjoar`, toat` suprafa]a a[ternåndu-se cu piatr`, precum [i a m`rginilor p`r]ii de al`turea, dup` cum se specific` \n planul al`turat. Se cer astfel 812 stånjeni patra]i a fi a[ternu]i din nou [i 48 de pref`cut, cu potrivirea moloazelor, scurgerea b`l]ilor [i ridicarea gunoaielor, totul ridicåndu-se la suma de lei 41080. Dar, dup` porunca Departamentului din L`untru urmeaz` a se cheltui pentru aceast` lucrare, dup` un calcul restråns, pån` la 14.616 lei. Fa]` de alte interven]ii [i licita]ii urmate, vedem c` la 11 octombrie 1852 Secretariatul

Evolu]ia ora[ului Bucure[ti

Podul Mogo[oaiei, vedere de detaliu a pie]ei Episcopiei; 1852

Statului face cunoscut` aprobarea Domnitorului, pentru suma de 4466 lei. Problema acestei pie]e este reluat` abia \n 1857, cånd arhitectul Capitalei, Gaetan Burelli, face [i el un raport ar`tånd starea proast` \n care se afl` prezentånd proiectul pentru pavarea ei [i a str`zilor laterale, pentru care prime[te aproba]ia cerut`. |n anul 1861, membrii Consiliului Municipal (Bolliac, Melic, Berindei, Popescu) pun \n discu]ie situa]ia faptului c` trebuie f`cut acum [i pavajul pe strada dintre Pia]a Sf. Anton [i Curtea Veche…26). Pia]a metohului Episcopiei Råmnicului. Fa]` de Raportul Departamentului Credin]ii din 29 martie 1850, se pune \n vedere arhitectului m`n`stiresc Ioan Schlatter s` ridice planul \n privin]a pie]ii ce este a se \ntocmi la metohul Episcopiei Råmnicului, unde de mai mult` vreme se desf`[oar` lucr`ri de refacere din nou a bisericii [i trebuie s` se construiasc` [i un palat episcopal. Rezult` c`, \n final, se cere d`råmarea cl`dirilor celor vechi [i \nfiin]area pie]ei proiectate "cåt mai f`r` z`bav`"; din demol`ri s` se fac` umplutura locurilor mai joase, cu nivela]ie [i s` se a[tearn` caldaråm pe acea parte a pie]ii; cealalt` parte se va pava odat` cu facerea noilor cl`diri proiectate. Se face [i observa]ia c` s-ar putea deschide o comunica]ie cu uli]a despre Po[ta Veche, nu numai pe partea stång` a pie]ii, ci [i pe dreapta. Schlatter, arhitectul Departamentului Credin]ii, [i contracciul execu]iei, arhitectul Hartel sunt chema]i s` pun` \n ordine eviden]a lucr`rilor, cu tot ce s-a f`cut pån` atunci [i ce anume a mai r`mas de executat. Deocamdat` orice lucrare \nceteaz`. Continu` \ns` lucr`rile de definitivare a formei pie]ei, cu facerea bordurilor [i a caldaråmului. Alexandru Or`scu, inginerul drumurilor din Capital` este \ns`rcinat

chiar din anul 1851 cu trasarea uli]ei de leg`tur` dintre podul Mogo[oaiei [i cea a Po[tei, spre a putea umbla tr`surile cu \nlesnire [i f`r` risc. S-ar p`rea c` proiectantul [i executantul lucr`rilor de refacerea bisericii metohului Episcopiei nu au fost \n m`sur` s` prezinte o situa]ie clar`, a[a cum se cerea, [i deschiderea [antierului \ntårzie mereu, totul r`månånd \n p`r`sire. Terenul respectiv numai \n 3-4 ani ajunge s` devin` loc de depozitarea gunoaielor [i nici un fel de vorb` de refacere a bisericii… Prin anii 1856-1857, se reia seria de proiecte de amenajare a acestei pie]e, \n paralel cu amenajarea celei de la biserica Sf. Gheorghe, avansåndu-se [i ideea transform`rii \ntregului spa]ui \ntr-o gr`din`, \ntreaga problem` intrånd \n aten]ia direct` a inginerului Alexandru Or`scu. Urma numai s` fie marcat locul bisericii cu un monument27). Nu se p`streaz` majoritatea planurilor la care se face referire mai sus [i studiul lor conduce la concluzii destul de interesante. Putem \n]elege c` s-au prezentat dou` variante de amenajare a pie]ii, cu refacerea bisericii [i ridicarea unor corpuri de cl`diri pentru Palatul Episcopiei [i sediul Departamentului Credin]ei, lucr`ri la care este asociat lui Schlatter [i arhitectul Montbach. Acestora se adaug` [i varianta lui Or`scu, invitat s` deschid` strada amintit`. Ni se p`streaz` [i planurile tehnice de refacere a bisericii, precum [i dou` plan[e cu amenaj`rile peisagistice propuse, una dintre ele semnat` de arhitectul Giesel. Se cade s` amintim c` programul ini]ial de organizare a acestei pie]e [i stabilirea lucr`rilor de restaurare a bisericii metohului Episcopiei Råmnicului, cu evalu`rile respective a fost elaborat ini]ial de c`tre arhitectul Hefft [i modificat pe parcurs \n

93

Proiect pentru pia]a Episcopiei Râmnicului, I. Schlatter, 1851 Proiect pentru refacerea bisericii Episcopiei Râmnicului, fa]ada principal`, anul 1853; arhitect I.Schlatter

94

Evolu]ia ora[ului Bucure[ti

proiectele lor de Schlatter, Montbach [i Freiwald, proiecte pe care la timpul cuvenit Comisia Tehnic` [i le-a \nsu[it, cu unele recomand`ri. Nu s-au ivit obiec]ii nici \mpotriva plasticii arhitecturale \n stil "neogotic englezesc", cu panouri de tencuial`, profile din piatr` de Rusciuc [i elemente decorative din migm` de piatr`… Obiec]ii se ivesc numai din partea Episcopiei Råmnicului, [i numai pe parcurs, reclamånd o arhitectur` \ntr-un stil "curat bizantic", potrivit ritului ortodox… Se [tie c` Alexandru Orescu prezint` \n final [i el un proiect pentru aceast` lucrare, pe care Comisia Tehnic` \l g`se[te "\ndestul de bine combinat", dac` se vrea \ntr-adev`r o biseric` \n stil ortodox… |n 1858 se reia \ntreaga problem` a acestei lucr`ri [i p`rerea Comisiei Tehnice este ca \n locul acestei biserici s` se cl`deasc` un alt edificiu mai \nc`p`tor [i mai analog cu importan]a pie]ei… Cunoa[tem c` pietr`ria adus` de Oliva Italianul - 500 buc`]i marmur` - printr-un contract de aprovizionare din anul 1850, este luat` pentru trebuin]ele Palatului Universit`]ii28), iar arhitectul Ministerului Cultelor face \n 1865 un plan pentru un parc pe locul acestei biserici29). Tårgul Mo[ilor. Cortul Domnesc de la Mo[i [i \nceputul unui program al Expozi]iilor Na]ionale. Tårgul de vite [i de furaje ]inut pe locul unui obor cu ocol de vite avea loc \n zilele de mar]i [i de vineri. |n afar` \ns` de aceste dou` zile, se mai ]inea [i un tårg special, cu o durat` mai mare, la sfår[itul prim`verii, purtånd numele de "Mo[i". Cu prilejul acestui tårg anual aveau loc s`rb`tori la care participa \nsu[i Domnitorul [i suita sa de dreg`tori. Tocmai pentru aceste s`rb`tori se ridica "Cortul Domnesc" unde avea loc ceremonia, cåntau tarafurile de l`utari [i jucau c`lu[arii…

Alexandru Ioan Cuza a inten]ionat s` transforme acest tårg al Mo[ilor cu S`rb`toarea Na]ional` a Mo[ilor \ntr-o "Expozi]ie Na]ional`". Un proiect de lege, nedatat (se pare de prin 1862), prevedea c` "S`rb`toarea Na]ional` a Mo[ilor" devine pe viitor [i o expozi]ie na]ional` de produc]ie [i succesuri indigene din toat` Romånia, \n arte, industrie, manufactur` ]`r`neasc`, agricultur`, cre[tere de vite, \ntreceri sportive etc. Acest anteproiect de lege s-ar putea crede c` st` la baza Decretului din 1864, care viza mutarea mai \ntåi a Tårgului de la Mo[i, aflat pe o mo[ie particular`, pe mo[ia statului de la Cotroceni… Pentru mobilarea cortului de la Mo[i. Bålciurile Capitalei. Prilejuit de deschiderea Tårgului de la Mo[i \ntotdeauna avea grij` de cur`]irea terenului [i a[ternerea lui cu nisip \n vederea \nfiin]`rii corturilor cerute, precum [i dregerea drumurilor pe care se comunic` la el cu tr`surile. Tot a[a se car` acolo frunz` pentru umbrarele ce se fac pe lång` aceste corturi. Trebuie s` amintim c` pentru ]inerea bålciurilor de pretutindeni, pe aceste terenuri se aflau totdeauna "barace" anume f`cute de proprietarii bålciurilor, iar dac` totu[i asemenea barace nu se aflau, tårgove]ii interesa]i trebuiau s`-[i ridice corturi, zise [i "perdele", pentru ad`postirea m`rfurilor sau pentru petreceri. Deschiderea tårgului de la Mo[i, la data de 24 iunie, era precedat` de o ceremonie cu totul deosebit`, "spre \nalt` solemnitate", la care participa \nsu[i Domnitorul cu invita]ii s`i, avånd loc [i o "tratac]ie" \nso]it`, "dup` vechiul obicei", de o serbare na]ional`, cu l`utari, orchestr`, muzic` militar`, jocuri de c`lu[ari etc. Cortul rezervat Domnitorului [i invita]ilor s`i era o lucrare preten]ioas`, extrem de costisitoare [i dup` \ncheierea tårgului trebuia ridicat [i p`strat \n bun` stare, pentru

95

ANDREI P~NOIU

o nou` \ntrebuin]are. Pentru anul 1850, de pild`, prin \nalt Ofis Domnesc se slobod 600 galbeni pentur preg`tirea cortului [i tratamentul trebuincios la Bålciul Mo[ilor. Pentru prefacerea cortului de la Mo[i, din anul 1855, vedem c` se cer printre altele, aducerea a 50 canapele, o mas` pentru a fi a[ezat` \naintea M`riei Sale, 80 foteluri, dou` je]uri (pentru M`ria Sa [i pentru Doamna) cinci oglinzi [i 40 scaune din cele de la Teatru, 100 ghivece de flori etc. Pentru Serbarea Na]ional` de la Tårgul Mo[ilor din anul 1857 ni se p`streaz` listele de materiale \ntrebuin]ate [i notele de plat` ale lucr`rilor efectuate. |ntreg ansamblul este \mpodobit cu piese de mobilier \nchiriat a[ezate pe o podea ceruit`, cu vase [i ghirlande de flori, l`mpi de iluminare festiv` a interiorului, precum [i cu 24 steaguri \n`l]ate pe 24 vergele. Particip` la aceast` ceremonie [i Fialcovski pentru organizarea bufetului, Ulrich Hofmann directorul Gr`dinilor publice, cu decorarea pavilionului Bist (Wiest), artistul cu orchestra sa, Ioan Zonca starostele muzicii [tabului, Ni]` Dr`goi starostele muzicii regimentului, Jak cu eclerarea cu lampioane, Teodor Mehedin]eanu cu eclerarea cu l`mpi mari, Bossel cu chiria mobilierului [.a.m.d. La aceast` ceremonie se desfac totodat` [i 60 butelii de [ampanie. |[i aduc aportul la aceast` serbare, al`turi de o forma]ie de l`utari (pl`tit` cu 100 lei) [i o echip` de c`lu[ari adus` dintr-un sat din jude]ul Ilfov (pl`tit` cu 131 lei [i 20 parale) 30). La \nceputul deceniului al [aptelea al secolului trecut, Ministerul Agriculturii, Comer]ului, Industriei [i Construc]iilor, cu ordinul nr 10717/1863, cere str`mutarea tårgului de s`pt`mån` al oborului [i bålciului mo[ilor de pe mo[ia Colentina pe Cåmpia Cotrocenilor. Consiliul Municipal r`spunde c` este mai

96

bine a se \nfiin]a un alt obor, cu zile de tårg mar]ea [i vinerea, oborul actual din Tårgul de Afar` r`månånd \n fiin]`, cu zile de tårg miercurea [i s`mb`ta. Tocmai \n acest sens apare [i Decretul nr. 18 din 13 februarie 1864, semnat de Alexandru Ioan, autorizånd \nfiin]area noului tårg de obor la Cotroceni. Dar, la o cercetare de detaliu se constat` c` terenul \n cauz` este insuficient [i inginerii \ns`rcina]i cu \mp`r]irea terenului propun ca acest tårg s` se a[eze la V`c`re[ti, \n fa]a m`n`stirii. [i propunerea aceasta cade \ntrucåt prin Decret se nominalizeaz` terenul de la Cotroceni. Cum \ndat` intervine [i schimbarea de domnitor, se prime[te dispozi]ie ca s` se suspende hot`rårea luat`, precizåndu-se c` s-a decis ca tårgul mo[ilor s` r`mån` pe mo[ia Colentina. Problema acestui tårg se reia, totu[i, [i chiar \n cursul anului 1864 se hot`re[te ca Tårgul Mo[ilor s` se a[eze pe mo[ia statului dintre Bariera Spirea [i Cali]a. Nici pe acest loc se vede c` nu se poate face str`mutarea dorit`, deoarece aici este hot`råt a se face o Expozi]iune de produse agricole [i de industrie. Se prezint` atunci un proiect pentur \nfiin]area unui tårg s`pt`månal, cu bålciul mo[ilor, expozi]iune agricol` [i industrial` [i cu organizarea unei curse de cai pe cåmpul dintre Dealul Spirea [i Cali]a31).

Evolu]ia ora[ului Bucure[ti

PENTRU DESCHIDEREA UNUI BULEVARD CU |NCEPERE DIN COL}EI PE DINAINTEA ACADEMIEI, TRECÅND PE LÅNG~ S~RINDAR {I PÅN~ |N STRADA BREZOIANU, CU O GR~DIN~ |N JURUL M~N~STIRII S~RINDAR, CUM {I PENTRU RECTIFICAREA CURSULUI DÅMBOVI}EI DE LA COTUL BONTESII PÅN~ LA PODUL PALICIU. ALTE LUCR~RII DE CORECTARE A TRASEULUI STRADAL AL BUCURE{TILOR Printr-o dispozi]ie adresat` arhitectului Cusnovschi, la 13 august 1864, Administra]ia ora[ului Bucure[ti \[i arat` preocup`rile asupra \nfrumuse]`rii Capitalei, \ntre altele [i prin deschiderea unui bulevard de 15 m (\mpreun` cu trotuarul) \ncepånd din strada Col]ei, trecånd pe dinaintea Academiei [i pe lång` S`rindar, spre a r`spunde \n Brezoianu, cu o gr`din` \n jurul m`n`stirii S`rindar. Cu acest prilej, prin \nfrumuse]area uneia din cele mai importante p`r]i ale Bucure[tilor, se extermin` apele cu b`ltesc mai totdeauna \n gr`dinile particulare situate mai la vale de S`rindar care atac` salubritatea public`, prin infectarea aerului. Se transmite cu acest prilej arhitectului Cusnovschi planul de situa]ie cu propriet`]ile statului, invitåndu-l s` se ocupe de \ndat` de alc`tuirea a dou` proiecte de realizarea celor cerute, [i anume: Se consider` c` propriet`]ile de stat trebuie våndute la particulari, pentru a se \nfiin]a cl`diri pe ele. Planul existent fiind vechi, urmeaz` a se completa cu cl`dirile realizate \ntre timp. Ministerul Agriculturii invit` [i el pe inginerul Tetoianu s` ia leg`tura cu arhitectul [ef al ora[ului [i s` se studieze: - deschiderea unui bulevard pe lång` S`rindar, prin curtea Academiei, pån` la Col]ea - deschiderea Gr`dinii Filaret - Pia]a Episcopiei - Pie]ele Stavropoleos [i cea din fa]`, \n locul r`mas gol prin d`råmarea zidurilor din fa]a bisericii Zl`tari Se cere s` se dreseze un anteproiect pentru deschiderea bulevardului de la S`rindar [i s` se prezinte o estima]ie pentru cl`dirile ce se expropriar`. La 4 ianuarie 1865, se prezint` Directorului general al Agriculturii [i Lucr`rilor Publice proiectul pentru bulevardul propus [i realizarea unei gr`dini a S`rindarului legat`

de cea a Ci[migiului. Se precizeaz` totodat` c` bulevardul proiectat de 20 m l`rgime, prin prelungire, traversånd Calea Mo[ilor, poate ie[i la Bariera Iancului, cu o lungime total` de 3000 m. Tot a[a, se arat` c` locurile de la acest bulevard ce se vor vinde la particulari sunt suficiente pentru acoperirea costului gr`dinii [i \nfrumuse]`rii cerute, lucr`ri care se estimeaz` la 4600 galbeni, \n aceast` sum` incluzåndu-se [i pia]a din fa]a Academiei. Consiliul Lucr`rilor Publice consider` c` trebuie pus` problema prelungirii acestei str`zi \n ambele p`r]i; la r`s`rit s` mearg` pån` la Bariera Iancului, iar \n partea de apus \n cotul Dåmbovi]ei, [i de acolo, deviat` c`tre nord, spre Podul Paliciu. De la Cotul Bonta[ spre Paliciu deschiderea acestei str`zi se va combina cu canalizarea Dåmbovi]ei. L`rgimea str`zii proiectat` va fi de 30 metri, din care 15 pentru [osea [i 15 rezerva]i ambelor trotuare. Spre \ns`n`to[irea locurilor cuprinse \ntre strada Brezoianu [i strada Mogo[oaiei se va deschide o strad` de 20 m, transversal` str`zii sus citat` [i limitat` de o parte de pia]a din dosul teatrului [i de alta \n pia]a din capul podului Fåntånilor. La \ncruci[area acestor str`zi proiectate se va face o pia]`, \mprejurul c`reia, precum [i lateral se va divide p`måntul \n loturi, spre a se face cl`diri particulare. |n acest sens se cere un anteproiect, \nso]it de un plan de situa]ie cu locurile de expropriat, precum [i o evaluare sumar`. Tocmai \n sensul acestui aviz se prezint` la 23 ianuarie 1865 Proiectul de Lege de declarare ca lucrare de utilitate public` rectificarea cursului Dåmbovi]ei, combinånduse aceast` interven]ie cu deschiderea unei str`zi pe locul din vale al S`rindarului, pån` \n dreptul pompelor de alimentare. Pentru \nfiin]area de cheiuri pe Dåmbovi]a pe partea de ora[, mai sus de Podul Mihai Vod`, urmeaz` s` apar` un proiect de lege

97

ANDREI P~NOIU

Bucure[ti, Capitala României, scara 1.300 pa[i, de D.Pappasoglu, lucr`toru Ambrosiu Petru, 1871, detaliu cu Academia, Palatul [u]u, Col]ea Planul tras`rii Bulevardului Elisabeta; cl`dirile existente, parcelarea imprimat`, pozi]ia bisericii S`rindar, 1873, Al. Fraivold, inginer [i arhitect topograf - Ilfov 232 Proiect pentru deschiderea unui boulevard pe locurile dintre str. Rondellu [i Calea Mogo[oaiei, 1875

98

Evolu]ia ora[ului Bucure[ti

separat. Legat de trasarea acestui bulevard se pune problema proiect`rii unui Palat Administrativ pe una din lateralele sale \n care s` se concentreze toate ministerele, lucrare care se \ncredin]eaz` arhitectului Tabai. Arhitectul Burelli este [i el invitat s` sisteze \ndat` toate lucr`rile aflate \n sarcina sa pentru restaurarea S`rindarului. Tot arhitectului Tabai i se cere s` prezinte cåt mai urgent [i proiectul pentru un palat al Prefecturii Capitalei32. Pentru prelungirea Bulevardului Elisabeta Doamna. |n 1878, Prim`ria dore[te prelungirea Bulevardului Elisabeta Doamna pån` \n Gorgani; se cere a se ceda pentru aceasta terenul aflat \n cale, din pepiniera gr`dinii Ci[migiu, avånd \n vedere pe lång` \nfrumuse]area ora[ului [i deschiderea unei artere de comunica]ie cu centrul. Se cere s` se dreseze \n acest scop un plan de situa]ie al terenului necesar bulevardului, cu locul ce urmeaz` a se lua din partea Lucr`rilor Publice, \n suprafa]` de 985 mp. Prin Jurnalul Consiliului de Mini[tri din 6 noiembrie 1878 se \ncuviin]eaz` Proiectul de lege prezentat, pentru realizarea unei lucr`ri de utilitate public`. Vånz`ri de locuri ale Prim`riei pentru plata datoriei. La un bilan] al anului 1850 se constat` c` cheltuielile dep`[esc veniturile ora[ului; se hot`r`[te atunci s` se pun` \n vånzare unele locuri. Terenurile trebuie s` se \mpart` dup` plan [i s` se marcheze cu ]`ru[i pozi]ia locului [i numerota]iei lor. Unele locuri sunt cump`r`tur` a Sfatului pentru diferite trebuin]e - crearea de pie]e sau str`pungeri de str`zi - [i se pune problema dac` trebuie våndute. Din aceast` perioad` dateaz` lotiz`ri pentru locuri din uli]ele {erban Vod` [i

Gorgani, Pia]a Sf. Vineri, Strada Belvedere, cele dou` stradele ale Pie]ii Sf. Gheorghe Nou, vånzarea vechii cazarme de la Beilic etc. \n 1862 Consiliul Municipal pune \n vånzare o stradel` dintre proprietatea Dnei Sultana Malacu [i N. Gherasim. Se vånd prin licita]ie [i 9 locuri din Pia]a Sf. Gheorghe, ca [i un loc public pe stradela Dorob`n]ia. Se pune \n vånzare [i stradela ce \ncepe din strada Zborului [i r`spunde lång` biserica Vergului, precum [i stradela dintre propriet`]ile Dlui Ghica [i C. Movil` din strada Cuadranul. \n 1873 se vinde Societ`]ii Equestre locul din apropierea Po[tii Vechi pentru a se construi acolo un circ. Societatea nu pl`te[te locul [i nici nu vrea s` termine lucrarea \n timpul cel mai scurt, construc]ie ridicat` numai pån` la fa]a solului. |n 1881 au loc vånz`ri la licita]ie de locuri dep`rtare de centru, nefolositoare comunei, cu baltacuri etc. Se vånd astfel de locuri pe strada Elisei nr. 15, col]ul dintre str`zile Traian [i Vulturul33. Pentru crearea unei case a lucr`rilor ora[ului Bucure[ti. \ntre anii 1865-1870, se fac demersuri pentru a se institui "Casa Lucr`rilor Ora[ului Bucure[ti", care s` asigure din timp mijloace care s` fac` fa]` cheltuielilor pentru \ntocmirea unui plan general al ora[ului [i pentru efectuarea exproprierilor necesare aplic`rii lui… I se cere Prim`riei ca \n termen de 5 ani s` prezinte guvernului un plan general al ora[ului, s` fixeze alinierile [i nivelmentul dup` care se va cl`di, s` indice deschiderile noi de str`zi, pie]e etc., plan care odat` ce se va aproba de guvern, de Consiliul de Mini[tri [i prin Decret, nu se va mai putea schimba decåt prin Lege. |n temeiul acestui cadru se va putea trece la facerea de alinieri, suprim`ri de str`zi sau por]iuni nefolositoare etc. Se cere astfel crearea unui fond pentru finan]area lucr`rilor urgente, depus la Casa

99

ANDREI P~NOIU

Planul str`pungerii bulervardul Independen]ei [i prelungirea intr`rii principale \n gr`dina Ci[migiu, sc. 1/500 interne [i administrative 156/1881, f. 115 - ing. Tauriceanu

de Economii, cu folosirea dobånzilor-cont, fond care s` se lichideze \n decurs de 10 ani. |mbun`t`]irea str`zilor nepavate [i facerea de [osele. Alinieri [i construc]ii de str`zi. La jum`tatea secolului trecut Bucure[tii sunt pe cale s`-[i definitiveze o structur` stradal` unitar`, \nscris` perimetrului trasat de bulevardul de centur`. Acea ac]iune de corectare [i de l`rgire a str`zilor, de \nchideri de uli]e nefolositoare sau de deschidere a altora noi, continu`. Se cere ca toate aceste str`zi s`-[i dobåndeasc` fronturi continui, f`r` locuri virane, cu canalizare; se ajunge la concluzia c` \mprejmuirile este bine s` nu se fac` din zid`rie, pentru a se putea opera mai cu u[urin]` eventualele \nlinieri. |n anul 1863 se studiaz` introducerea unui nou sistem pentru pavarea Capitalei, dup` propunerea lui Falachini Zefirino din Viena, cu firma sa specializat` \n lucr`ri de str`zi [i [osele, c`i ferate etc… Luis Schondorf prezint` [i el o ofert` ([i un proiect) pentru \mbun`t`]irea pavelelor [i trotuarelor din Capital`. Tocmai pe acest temei, cu numai un an mai tårziu, \n 1864, se va \ncepe pavarea Podului Mogo[oaiei cu gresie [i granit adus tocmai din Sco]ia, din Italia [i Austria. La \nceputul celui de-al [aptelea deceniu se arat` ca nepavate o serie de str`zi importante ca: Popa Soare, Orghidan, Oboru Vechi, Zece Mese, Olari, Mecet, Vardianu, Sf. [tefan, Her`[escu, Vergu, Popi[teanu, Bobescu, Dude[ti, Zugravu, Fauru, {coala, Sinagoga, B`dulescu, Lucaci, Ciutaru, dac` ne rezum`m numai la citarea situa]iei din sectorul culoarei negru34. Lucr`rile de pavare cerute de locuitori sunt o povar` mare pe umerii municipalit`]ii angajat` \ntr-un program atent urm`rit de realizarea de drumuri [i [osele sistematice, unele cu caracter local, altele artere de leg`tur`, sau care se \nscriu Bulevardului de Centur` etc. Sunt multe str`zi ca aceea

100

numit` a "Telegrafului", ce merge pe sub dealul Mitropoliei pån` la aceea numit` Bibescu, pentru care se arat` - \n anul 1861 c` trebuie \mbun`t`]it` \ntrucåt pe ea se afl` multe nepotrivirii: se r`stoarn` tr`surile, trebuie ref`cut pavajul etc35). Proprietarii str`zii Vaselor cer s` li se l`rgeasc` [i s` li se paveze uli]a, cu \ncepere din a Mo[ilor [i merge \n Obor printr-o porti]`; precum [i deschiderea unei bariere, cu local de barier`; dar pentru aceast` lucrare trebuie s` se str`mute chiar Tårgul Oborului pe Cåmpul Mo[ilor36). |n ultimul p`trar al secolului problema alinierii str`zilor, a definitiv`rii traseului [i moderniz`rii lor se pune \n mod [i mai hot`råt datorit` faptului c` la aceast` dat` se constituise deja un punct de vedere de ansamblu privind sistematizarea Capitalei. |n 1875, Primarul Comunei Bucure[ti prezint` Ministerului de Interne cu adresa nr 3665 un Regulament pentru construc]iile [i alinierile din Capital`, regulament votat [i aprobat de Consiliul Comunal, ceråndu-se [i asentimentul acestui for. |n sensul acestei preocup`ri se \nscrie [i acea hot`råre a Consiliului Comunal de la 20 septembrie 1878, de a se schimba nomenclatura str`zilor din Bucure[ti, dup` cum urmeaz`: Strada Mogo[oaia se va numi Calea Victoriei; Strada Her`str`u Doroban]ilor; Calea Vergului - C`l`ra[ilor; Strada Tårgovi[tei - Grivi]ei; Strada Belvedere - Plevna; Calea Craiovei - Calea Rahovei; Strada German` - Smårdan Strada Spirei - 13 Septembrie; Strada Filaret - 11 Iunie; Bulevardul Brezoianu, Cotroceni Bd. Independen]ei37). |n 1881, Consiliul Comunal aprob` proiectele pentru alinierea urm`toarelor str`zi: Lustrului, Palestina, Vaselor, Luminii, Pitagora, Minervei, Biserica Alexe, Agiula, Modestiei, Lucaci, Col]ea, Bati[te, Sf. Apostoli. Tot \n 1881 se \ncuviin]eaz` [i alinierile prev`zute \n proiectele pentru str`zile:

Evolu]ia ora[ului Bucure[ti

Sf. Ion Nicu, cu l`rgime de 10 m, \ncepånd din strada patria pån` \n Negru Vod`; Strada Libert`]ii, de 10 m, \ncepånd din strada 11 iunie pån` la Calea Rahovei; Strada V`mei, de 10 m, din strada Clemen]ei pån` la strada Col]ei; Calea V`c`re[ti, 12 m, din Sf. Vineri pån` \n strada Radu Vod`; Strada Potcovari [i L`utari, de 8 m. |n cadrul aceleia[i m`suri, se proiecteaz` [i alinierea str`zilor:Manea Brutaru, de 12 m l`rgime; Pantelimon, de 12 m; M`rcu]a, de 12 m; Smårdan, de 12 m; Salvatorul, de 12 m; Leon Vod`, de 10 m; Fund`tura F`urarului; Strada Mosci; Strada San]ului, de 8 [i 12 m. |n acela[i timp se supun retragerii, cu toat` \mpotrivirea manifestat`, [i casele de la O]elul Lega]iunii Ruse de pe Calea Victoriei; se cere oprirea imediat` a repara]iilor acestei case, \ncepute f`r` aprobarea conform` Regulamentului pentru Construc]ii din Bucure[ti [i pedepsirea me[terilor contractan]i, care lucreaz` aici f`r` permisiune. Medicul [ef al Capitalei [i locuitorii cer \nchiderea \n interesul salubrit`]ii ora[ului, a locului stradelei dintre strada Sfin]i [i Polon` etc. Dispozi]iile Prim`riei nu \ng`duie excep]ii la regimul repara]iilor sau supraetaj`rilor pentru toate imobilele hot`råte retragerii sau desfiin]`rii lor \n viitor. Alinierea str. Victoria, \n jurul Hotelului de Fran]a, impune [i pentru aceast` proprietate o corectur` cuprins` \ntre str. Victoria, Plevna [i Ulicioar`, astfel \ncåt s` se urm`reasc` linia ro[ie trasat` pe plan. Pentru realizarea prelungirii Bulevardului se aprob` \nchiderea intr`rii vechi a Ci[migiului despre strada Silfidelor, cu unele exproprieri [i vånz`ri de terenuri. Se hot`re[te totodat` \nfiin]area unei alte intr`ri \n direc]iunea Bulevardului Mare, conform schi]ei. Se propune un Proiect de Lege prin care se cere tuturor proprietarilor de locuri virane din Capital` s` le \ngr`deasc`; locurile ne\ngrijite urmau s` se \mprejmuiasc` de

c`tre Prim`rie, \n contul proprietarilor. Semnificative anvergurii acestei ac]iuni de sistematizare a Bucure[tilor din perioada de sfår[it de veac sunt [i alinierile proiectate \n perioada 1878-1888, pentru str`zile: Caimata, de 10 m l`rgime; Sfin]i, de 10 m; Popa Nann (dou` p`r]i), de 10 m; Popa Cosma, cu \ncepere din Calea Victoriei, pån` la Roman`, de 10 m, pån` \n dreptul casei Cre]ulescu, iar de aici \ncolo de 14 m; Strada Israelit`, de 8 m; Strada Ioan, de 12 m; Dobroteasa, de 10 m, din V`c`re[ti, pån` \n Strada R`dulescu; Gra]ioasa, de 10 m; Strada Municipal` [i Mitropolia, formånd o singur` strad`; Strada Uzinei de Gaz, \ncepånd din sus de Filaret, pån` \n strada Olimpului; Strada Horei, de 12 m; Strada Olari, \ncepånd din Calea Mo[i [i continuånd pån` \n Bulevardul Oborului de Cai, de 12 m; din Mo[i pån` la Lucaci de 14 m; din Lunei pån` \n strada Traian, de 12 m. Corect`rile urm`rite continu` apoi, pån` \n pragul secolului al XX-lea, conform prevederilor din schi]ele definitivate pe parcurs din planul de sistematizare al ora[ului. Din lips` de fonduri pentru exproprieri, adesea rectific`rile se fac etapizat, odat` pentru latura numerelor cu so] [i apoi acelor f`r` so], ca circula]ia s` fie cåt mai pu]in stånjenit`. Sunt [i str`zi care reclam` o l`rgire mult sporit` fa]` de deschiderile obi[nuite, legat tocmai de realizarea unei comunica]ii normale \n anumite puncte. Modificarea str`zii Clopotari, pe partea cuprins` \ntre Calea Victoriei [i Pu]u de Piatr`, l`rgit` de la 12 m la 18,50m, conform Decretului Regal 2819/1888, este tocmai un exemplu de acest fel. Semnificativ` r`måne din acest punct de vedere [i l`rgirea str`zii Bazaca la 14 m \n loc de 10 m cåt se stabilise ini]ial \ntrucåt este o leg`tur` de mare importan]` dintre str. Halelor cu r`spåntia str`zilor Carol [i Calea Mo[ilor, toate artere de activ` circula]ie38).

101

ANDREI P~NOIU

PENTRU CUR~}ENIA CAPITALEI

Chibzuirea m`surilor de cur`]enie a Capitalei figura \n cadrul unor preocup`ri legate stråns de ap`rarea s`n`t`]ii publice. Doctorii de la "culori" \mpreun` cu arhitectul ora[ului alc`tuiau o comisie care stabilea totdeauna planul de m`suri imediate. |n anul 1856 aceast` comisie a doctorilor de la "culori" se \nlocuie[te cu un comitet sanitar, care se \ngrije[te de protec]ia s`n`t`]ii pe \ntreg Principatul ]`rii Romåne[ti. Raportul \naintat c`tre M`ria Sa propunea ca din acest comitet s` fac` parte: - m`dularele sfatului ora[ului - [eful poli]iei - vornicul ora[ului - protomedicul - un alt doctor hot`råt de M`ria Sa Se cerea ca acest comitet s`-[i aib` regulat [edin]ele sale \n sediul Sfatului Or`[enesc cel pu]in de dou` ori pe lun`, chibzuind asupra mijloacelor [i m`surilor de pus \n lucrare, \n acord cu starea Capitalei. |nc` din \nceputurile sale, Comitetul Sanitar \ntocme[te o analiz` a situa]iei Bucure[tilor, cu referiri la nocivit`]ile din fabricile de t`b`c`rii [i arg`seal`, lumån`ri de seu etc. Raportul citeaz` gradul de nocivitate al stabilimentelor dup` clasarea f`cut` de "Raportul Institutului Fran]ei de la 13 septembrie 1810", \mp`r]indu-le \n trei clase: I. Stabilimente ce trebuie s` se \ndep`rteze din zonele locuite (arg`s`torii, s`pun`riile, lumån`rile, pesc`riile, fabricile de scrobeal`, povernele de cereale, t`ierea vitelor). II. Stabilimente a c`ror \ndep`rtare nu este neap`rat impus` pån` nu se constat` c` [i ele sunt nocive (cojoc`riile, curel`ruiile, filaturile de m`tase, ber`riile, distil`riile, uleeriile). III. Stabilimente care pot func]iona f`r` a produce nici un fel de nocivitate, dar sub supravegherea poli]iei (boiangeriile, vopsitoriile de piei, lån`riile, m`cel`riile). Se citeaz` \n cazul Bucure[tilor putoarea proverbial` din mahalaua tabacilor, situa]ia

102

lumån`riei din mahalaua Visarion, unde se afl` [i o povarn` cu borhot de cereale etc. Partea a II-a a acestui raport trateaz` despre uli]e, pie]e, despre gunoi, ele[tee, umbl`tori, morminte. Starea uli]elor este considerat` nevrednic` de un ora[ civilizat; toate uli]ele se umplu cu noroi, se prefac \n locuri de emana]ii miasmatice, f`r` a aminti de acele devers`ri ale grajdurilor. Raportul cheam` guvernul de "denadinsul" s` stårneasc` toate batacele, prin a[ternerea de piatr` [i facerea de canalizare; uli]ele [i tårgurile s` se cure]e des, noroiul \ngr`m`dit s` se ridice pe toat` ziua, iar praful s` se m`ture [i s` se ridice imediat. Ele[teele: s` se stårpeasc` b`l]ile din Capital` [i din jurul ora[ului. Balta Her`str`u (cu mirosurile sale aduse de vånt \n ora[) ar trebui s` se \mbun`t`]easc`, a[a cum s-a f`cut cu Ci[migiul, asiguråndu-se scurgerea convenabil` a apelor [i plantarea de arbori de protec]ie de[i [i stufo[i. Umbl`torile: sistemul curgerii umbl`torilor este defectuos; umbl`torile de pe malul gårlei s` se desfiin]eze, iar cele aflate departe de gårl` s` fie f`cut` dup` reguli igienice. Dåmbovi]a: Malurile råului se vor \mbun`t`]i \ntr-un chip sistematic, ca s` nu mai serveasc` ca depozit de gunoi; apa acestui råu a devenit v`t`m`toare [i improprie de b`ut. Morminte: \n Capital` mor]ii se \ngroap` \n biserici [i \n cur]ile lor, un exemplu remarcabil al neputin]ei despre no]iunile cele mai elementare ale igienei. Se cere a se \nfiin]a cimitire afar` din ora[, unde nici o locuin]` s` nu fie mai cu apropiere de una sut` metri. Comisia cere prin acest raport \ntocmit la 8 mai 1856 s` se alc`tuiasc` un Comitet permanent de igien` [i salubritate, alc`tuit din oameni competen]i, care s` se ocupe \n detaliu de problemele amintite. Prima [edin]` a Comitetului are loc la 12

Evolu]ia ora[ului Bucure[ti

iunie 1856, discutåndu-se Regulamentul asupra s`n`t`]ii, \nfrumuse]`rii [i a bunei orånduieli \n Capital`, hot`råndu-se: - t`ierea afar` din Capital` a vitelor - mutarea pesc`riilor - \nfiin]area cimitirelor. Se discut` problema de unde s-ar putea procura fonduri pentru cump`rarea terenurilor ce trebuiesc pentru \nc` alte cimitire. A doua [edin]` ia \n dezbatere regulamentul \nfrumuse]`rii, chibzuind s` se acorde fabrican]ilor de s`pun [i lumån`ri un termen pån` la 23 aprilie 1858 ca s`-[i g`seasc` locuri \n jocul morilor de la Foi[or, unde s`-[i cl`deasc` instala]iile lor. Pentru arg`s`torii [i fabrici de scrobeal`, ca [i pentru povernele de cereale, se acord` un termen pån` la sfår[itul lunii mai a anului 1857, spre a se str`muta afar` din ora[ [i \ndep`rtat de drumurile mari. |n [edin]a a treia se discut` situa]ia stabilimentelor care nu este nevoie s` fie scoase afar` din ora[, dar trebuie atent supravegheate. Se elaboreaz` totodat` o lucrare tratånd despre m`surile de salubritate recomandate de igiena public`39). Construirea unui canal pe sub strada Mogo[oaia de la barier` pån` \n råul Dåmbovi]a, lång` Pia]a Sf. Ion. Pe uli]a {tirbei Vod`, vis a vis de Dimitrie Baiarolu se afl` un canal ce trece prin proprietatea D. Schlatler [i intr` \n lacul Ci[migiu, slujind cåndva de scurgerea apelor de ploaie de pe uli]ele: Fåntåna Boului, Uli]a Luteran`, Bossehi, Villacrosse [i {tirbei Vod`. De la \nceput acesta a fost un canal mic, \ncåt abia putea primi apele de pe uli]e. |n 1854 pavajul de la Episcopie s-a l`sat mai jos [i apele uli]ei Her`str`u au inundat locurile din \mprejurimi [i Gr`dina Ci[migiului, intrånd \n unele case. |n 1861 se propune s` treac` acest canal pe

Podul Mogo[oaiei, de la Ci[meaua Ro[ie pån` la Sf. Ioan asanåndu-se astfel [i Ci[migiul, care a devenit un loc v`t`m`tor, noroios. Scap` astfel de b`lti]e [i strada Her`str`ului [i aceia numit` "Morminte Evree[ti". Se cere lui Amino[eanu s` prezinte un anteproiect cu profilul longitudinal folosindu-se [i planul din arhiva Ministerului; se vor a[eza acum pavaje [i trotuare noi. O groap` pentru adunarea apelor se afl` [i pe uli]a Sf. Voievozi, \n curtea [colii Militare, care fiind \nfundat` face uli]a [i maidanul [i mai b`ltoase… Se face un proiect [i pentru scurgerea apelor din strada Sl`tineanu, Filipescu [i Popa Cosma, prin strada Sf. Voievozi, ducånd pån` \n Calea Tårgovi[tei40). |n anul 1876, \n zona central` a ora[ului existau canale subterane pe str`zile Podul Mogo[oaiei, Strada German`, Strada Col]ei, Strada Pensionatului, Strada Mo[i, Strada Episcopiei, Strada Clemen]ei. Transportul prafului [i al noroiului de pe strada Capitalei. Starea "vadurilor sacagiilor" intra \n aten]ia direct` a Municipalit`]ii, \ntrucåt apa råului Dåmbovi]a se \ntrebuin]a atåt pentru udatul str`zilor, cåt [i pentru consumul casnic. Arhitectul ora[ului trebuia s` se \ngrijeasc` ca totdeauna vadurile de luat ap` s` fie amenajate cu sc`ri de coboråre la nivelul apei, prev`zute cu pavimente de caldaråmuri, parapete corespunz`toare [i felinare. Malurile råului se amenajau [i ele cu t`lpoaie, taraci [i umplutur` de p`månt. \n zona central` a ora[ului ne sunt cunoscute urm`toarele vaduri importante de sacagii: - Vadul de la Curtea Veche - Vadul de la Sf. Ioan Vechi - Vadul de la Jicni]`, de a c`rui \ntre]inere se \ngrijea proprietarul de b`i ovreie[ti - Vadul de la Podul Beilicului |n anul 1850 cerin]ele de ap` ale ora[ului [i

103

ANDREI P~NOIU

nevoia udatului str`zilor \mpotriva prafului sunt atåt de stringente \ncåt se pune problema ca aceast` opera]iune s` se fac` "dup` o sistem` nou`", ca \n celelalte capitale europene. Inginerul Gilbert supune atunci un proiect de stropitul uli]ei Mogo[oaiei [i [oseaua Kiseleff cu sacale prev`zute cu tulumbe cu ]evi de pånz` [i ud`toare alimentate de la ni[te puncte fixe41). Tot a[a se prevede [i udatul str`zii {tirbei Vod`, la intr`rile principale de la Gr`dina Ci[migiu; nu este prev`zut` [i [oseaua Cotroceni, \ntrucåt Domnitorul nu st` permanent acolo. Se pune [i problema evacu`rii gunoiului. Se [tie c` \nc` din anul 1842 se introduseser` \n Capital` c`ru]ele (car`le) cu dou` rate [i cu cutie pe deasupra, pentru c`ratul gunoiului. Pe aceast` cale se instituie un serviciu permanent al Municipalit`]ii care se \ngrije[te de ridicarea gunoiului [i a prafului de pe uli]i, m`turatul pe cele mai \ntinse zone r`månånd de fapt \n seama proprietarilor. |n vreme de iarn` se cere [i \nl`turarea z`pezii [i a ghe]ei. |n anul 860, Consiliul Municipal d` prin licita]ie cur`]irea str`zilor din Bucure[ti lui Simion St`nescu. Contractul se face pentru 40 care folosite pentru noroi [i praf. Ofertantul se oblig` s` aibe care solide [i u[oare pe care s` se a[eze tronurile ce i se vor da de Municipalitate, ]inute \n bun` stare, lucrånd astfel \ncåt s` nu se \ntrerup` circula]ia. Chiar \n cursul acelui an, pentru z`pada c`zut` se evalueaz` \ns` c` vor trebui 1000 care pentru evacuarea ei timp de 15 zile. Tot a[a se lucreaz` pentru evacuarea a 4000 stånjeni p`tra]i de ghea]` pe zi. T`iatul ghe]ei se opereaz` d` c`tre aresta]i, folosindu-se [i concursul batalionului de geniu. |n cadrul m`surilor de salubritate a ora[ului din anul 1862 se ia hot`rårea ca birjarii c`tu]a[i s` se str`mute cu sta]ionarea c`ru]elor lor de pe locul lui Niculescu din suburbia R`zvan, de pe strada Mo[ilor, mai

104

spre marginea ora[ului42). Aducerea unei ma[ini de cur`]it privatele. Odat` cu \nceputul celui de al [aptelea deceniu, chestiunea de[ert`rii privatelor intr` \ndeaproape \n aten]ia Consiliului Municipal, \ntrucåt de[ert`torii sunt ocupa]i [i cu plug`ritul. Se cere a se introduce la Bucure[ti acel sistem de cur`]irea privatelor inventat de inginerul civil Denis Marrassich, sistem aplicat cu succes [i la Buda. Un serviciu specializat, cu o instala]ie anume se ocup` de de[ertarea latrinelor [i desinfectarea lor, con]inutul transportåndu-se \n afara ora[ului f`r` nici un inconvenient, folosindu-se "ma[ina atmosferic`". Inginerul Marrassich se angajeaz` s` aduc` \n Bucure[ti 12 asemenea ma[ini cu tr`surile lor [i accesoriile necesare, totul månuit de personalul [i caii serviciului s`u. Cere s` i se dea pe durata de 15 ani, timpul afectat concesiunii sale, dou` terenuri de cåte dou` hectare fiecare, unul pentru a cl`di stabilimente impuse (grajduri pentru cai, [oproane [i remize, o magazie), pentru prepararea substan]elor, iar cel`lalt pentru a se cl`di o construc]ie unde din materialul depus se vor prepara pudretele ce se vor ambala [i se vor expedia la concesionar \n folosul s`u. Se precizeaz` c` toate institu]iile sunt obligate acum s` foloseasc` pentru aceast` opera]ie ma[ina Marrassich, cu pre]ul stabilit. |ntreprinderea respectiv` se [tie c` \[i \ncepe activitatea sub controlul Serviciului sanitar al Capitalei \n anul 1862 43). Cimitirile ca program arhitectural Regulamentul pentru \nmormånt`ri [i Legea pentru cimitire. La \nceputul perioadei regulamentare, \n Bucure[ti sunt cunoscute urm`toarele cimitire: - Cimitirul din streaja (bariera) Podului Mogo[oaiei, \n afar`:

Evolu]ia ora[ului Bucure[ti

- La Tårgul-de-afar`; - La Podul de P`månt; - \n deal la Filaret; - Pentru papi[ta[i, \n afar` de straja Podului Mogo[oaiei; - Pentru protestan]i, tot la locul acesta; - Pentru armeni, \n afar` de streaja Tårgului-de-Afar`, pe drumul Foc[anilor; - Pentru evrei, tot la locul acesta. |n 1851 a ap`rut Legiuirea pentru \nmormånt`ri \n afar` din ora[ (articolele 25-50); Regulamentul de \nfrumuse]are reu[e[te s` impun` m`sura c`tre jum`tatea secolului ca terenurile l`sate libere \n jurul bisericilor s` fie folsite pentru corectarea traseelor stradale [i \nfrumuse]area ora[ului cu noi parcuri [i gr`dini. Cimitirul Bellu \nfiin]at \n anii 1850-1851 se \ntemeiaz` prin grija Mitropoliei, care r`scump`r` tot domeniul Bellu, casele, gr`dina, planta]iile [i toate terenurile din jur, pentru crearea unui cimitir al Capitalei \n afara barierei din cap`tul uli]ei {erban Vod`. Amenajarea ansamblului acestui domeniu ca un parc unitar menit s` devin` un cimitir al Capitalei este \ns` o oper` de durat`, construindu-se aici [i o biseric`, care a func]ionat pån` la ridicarea capelei actuale, purtånd \n \nceputuri chiar numele de "M`n`stirea Bellu". Urmare a demersurilor Comitetului Sanitar, al Jurnalului [edin]ei din 12 iunie 1856 cu privire la \nfiin]area a \nc` trei cimitire pentru ora[ul Bucure[ti, \n anul 1859 apare acel Regulament de \nmormånt`ri. |n afara datelor generale privind sepultura [i locurile ce-i sunt consacrate se fac preciz`ri cu privire la transportul deceda]ilor, clasificarea terenurilor de \nmormånt`ri, personalul cimitirelor, regimul declar`rii deceselor, efectuarea autopsiilor sau modul de \mb`ls`mare. Se interzic \ngrop`rile \n biserici, temple, sinagogi, spitaluri sau capele publice. Toate cultele sunt obligate s` aibe cimitirele lor, pe confesiuni. Pentru cimitire se recomand` alegerea locurilor \nalte, expuse la nord, \nchise cu [an] [i \mprejmuire \nalt`, bogat plantate. |n Bucure[ti, unde se va termina acum cim-

itirul [erban Vod`, se vor construi alte trei cimitire. Cimitirele r`mase \n afara acestui regulament urmeaz` a se \nchide, pån` la expirarea a [apte ani de la ultima \ngropare. Toate str`mut`rile de morminte se vor efectua numai dup` trecerea a celor [apte ani de la ultima \ngropare etc. La cimitirul {erban Vod`, aflat \n lucru, urmeaz` a se planta copaci pe marginile aleilor ce au a se face aici dup` planurile arhitectului Gaetan Burelli; se cere a se \ns`rcina gr`dinarul public s` stabileasc` esen]ele arborilor decorativi44). Din alte note [tim c` de gr`dina cimitirului Bellu este \ns`rcinat s` se preocupe \ndeaproape peisagistul Ulbricht Hoffmann, directorul gr`dinilor publice. |n anul 1864 apare Legea pentru cimitire [i \nmormånt`ri. |n termeni mai categorici, se reiau prevederile regulamentul pentru \nmormånt`ri, cu alte preciz`ri de detaliu \n plus. Cimitirele actuale (din interiorul ora[ului) se vor men]ine 15 ani (afar` de hot`rårea de evacuare a lor), termen dup` care vor primi o alt` destina]ie. Locurile lor se vor preface \n pie]e sau gr`dini publice, \ns` dup` str`mutarea mormintelor. Reglement`rile statornicite prin aceast` lege fac de\ndat` s` se desfiin]eze cimitirele din jurul bisericilor [i terenul l`sat liber s` \ng`duie corectarea traseelor stradale, realizarea de fronturi unitare etc45). Am g`sit cu cale s` ne oprim asupra acestei legisla]ii, \ntrucåt prin ea se define[te, totodat`, apari]ia unui program arhitectural cu implica]ii de ordin major \n fizionomia nou` a Bucure[tilor, un program care va cultiva, \n afara amenaj`rilor urbanistice, dezvoltarea artei funerare cu tr`s`turile sale atåt de personale pe care le \nf`]i[eaz` stilurile arhitecturii [i sculpturii clasicizate sau neogotice de la sfår[itul secolului trecut.

105

ANDREI P~NOIU

PROGRAME DE ARHITECTUR~ SPECIALIZATE

|nc` prin tabela magistratului ora[ului Bucure[ti din 31 iulie 1833, \nscris \ntre \mbun`t`]irile ce au a se face figureaz` al`turi de repararea podurilor [i a podi[urilor [i facerea a cinci foi[oare de foc, facerea ci[melelor, a unui teatru, a unei gr`dini publice etc. Problema podurilor ne r`måne \n general necunoscut` \n afara locurilor unde au fost situate [i a deselor refaceri la care mereu sunt supuse. Tot a[a, ne r`mån necunoscute [i toate acele turnuri [i foi[oare de foc sau de paz`, prezente atåt \n centru, cåt [i \n restul ora[ului. |n ce prive[te fåntånile, situa]ia \[i g`se[te o rezolvare prin aducerea \n ]ar` a inginerului idrotec Marsillon, c`ruia i se \ncredin]eaz` elaborarea unor proiecte de alimentare cu ap`. Facerea unui teatru la Bucure[ti este o problem` aparte, urm`rit` cu toat` aten]ia ani de-a råndul. Referitor la situa]ia gr`dinilor publice, problema acestui program cå[tig` atåta importan]` \ncåt consider`m c` trebuie tratat` \ntr-un capitol separat. {tim c` \ncepånd cu deceniul al IV-lea al acestui secol s-au elaborat o serie de proiecte tip pentru sta]ii de po[t`, pentru magazii de rezerv`, [coli, case de sfat, localuri de subprefecturi sau pentru biserici. Dup` incendiul din 1847, care mistuie zona central` a ora[ului Bucure[ti a ap`rut o legiuire de reglementare a regimului de construc]ie din Capital`; cu prevederi anume pentru cl`dirile f`cute din nou [i cele ce urmeaz` a se repara. Unele dintre aceste prevederi repet` m`surile surprinse \n Regulamentul pentru alinierea uli]elor, ca [i prescrip]iile privind regimul de construc]ie al povernelor sau al cuptoarelor de simigerie [i al cov`liilor, care trebuiau ridicate dup` planuri anume \ntocmite. {tim c` pentru aceasta, municipalitatea ora[ului Bucure[ti editeaz` prescrip]ii pen-

106

tru regulile de urmat, \nscrise pe formulare tip pentru fiecare sector \n parte [i difuzate odat` cu autoriza]iile de construc]ie, \nscrise ca m`suri obligatorii, Dar tocmai aceste formulare-autoriza]ie sunt luate ca model [i de celelalte ora[e46). Interesant este faptul c` de respectarea acestor reguli de construc]ie sunt chema]i s` r`spund` [i me[terii lucr`tori \mpreun` cu maimarba[a lor. Povernele. Una dintre acele ramuri industriale care cunoa[te o larg` r`spåndite \n decursul secolului al XVIII-lea [i \nceputul veacului urm`tor o constituie fabricarea spiritului. Distileriile modeste de pretutindeni, concepute mai \ntåi sub forma unor cazane simple, sunt concurate treptat de instala]ii dezvoltate, de capacitate mare, montate \n \nc`peri anume, articulate spa]iilor de fermentare, cunoscute de obicei sub numele de poverne. \n scurt timp ne afl`m \n fa]a unui program arhitectural dintre cele mai frecvente \n perimetrul ora[ului. Despre povernele care lucreaz` \n Bucure[ti, Dvornicia Mare arat` \n anul 1831 c` sunt cu totul "necuviincioase", reprezentånd o primejdie de foc [i v`t`m`toare s`n`t`]ii. Se cere ca aceste poverne s` fie scoase \n afara barierelor ora[ului. Al`turi de povernele de rachiu [i cele de cear` [i seu, urmeaz` a se scoate din ora[ povernele de ulei, povernele de ber`rie [i povernele de s`pun. Covacii, careta[ii, potcovarii, fierarii [i c`ld`rarii sunt obliga]i cu acest prilej s`-[i fac` co[uri zdravene de zid`rie [i s` fie \nl`turate pr`v`liile de lemn. Preocup`rile fa]` de situa]ia povernelor intr` \n actualitate [i \n anul 1842, cånd o statistic` anume \ntocmit` arat` c` num`rul acestora \n Poli]ia Bucure[tilor se ridic` la 116. |n aceast` statistic` se arat` cum sunt cl`dite fiecare dintre aceste poverne, de cå]i ani dateaz`, cu ce sunt

Evolu]ia ora[ului Bucure[ti

Zona: Abator - Foi[or în planurile lui D.Papazoglu de la 1871 cu locurile de gr`dini [i ale Livezii de duzi

107

ANDREI P~NOIU

\nvelite, cum sunt situate [i cåte cazane are fiecare. Aceast` eviden]` a servit ca temei stabilirii normelor de construc]ie a povernelor din anul 1843. Se orånduie[te ca orice povarn` s-ar ridica de acum \ncolo s` fie supus` Sec]iei inginere[ti, interzicåndu-se cu des`vår[ire construc]ia lor \n sectorul culorii ro[u. |n celelalte sectoare se admite construc]ia acestor obiective cu respectarea anumitor condi]ii, legate de p`strarea unei zone libere \n jur, cl`direa s` fie f`cut` din zid`rie, cu \nc`peri boltite, \nvelite cu olane, cotlonul [i co[urile de fum a[ezate \n mijloc, nivelul pardoselii s` fie totdeauna mai jos decåt nivelul terenului cu o jum`tate de stånjen, iar obloanele s` se c`ptu[easc` cu tabl` de fier etc. {tim c` \n anul 1853 fiin]au \n Bucur[ti 48 de asemenea poverne [i 32 cazane de rachiu, cele mai multe ne\ndeplinind \ns` condi]iile de func]ionare stabilite. }inåndu-se seama de incendiile petrecute, \n anul 1955 se propune desfiin]area din Capital` a povernelor, "chirestegiilor [i a cov`ceriilor", asemenea "fabrica]ii" cl`dite dup` legi stabilite din anul 1844 s` fie scoase afar` din ora[; sunt opri]i de a s`l`[ui \n ora[ c`ld`rarii [i fabrican]ii de s`pun [i lumån`ri47). Morile. |ncepånd cu al patrulea deceniu al secolului al XIX-lea, m`cini[ul devine o problem` tot mai grea pentru ora[ul Bucure[ti. Odat` cu cre[terea num`rului morilor, cursul

108

Dåmbovi]ei devine tot mai insuficient, \ntocmai ca [i cel al Colentinei [i pentru a se face fa]` cerin]elor mereu crescånde se ia m`sura construirii de mori cu atelaje [i de vånt. Intra \n ac]iune \n acela[i timp [i un sistem de gospod`rirea apei Dåmbovi]ei, ca s` se asigure func]ionarea cåt mai fireasc` a morilor de ap`. Dar men]inerea acestor mori cu z`gazuri tot mai mari bareaz` cursul apei, se produc inunda]ii mari pe zone \ntinse. M`cini[ul acestor mori este totu[i insuficient [i Sfatul trebuie s` caute variante grabnice. |n acest context se \nmul]e[te num`rul morilor cu cai [i se pune r`spicat problema introducerii morilor cu vapor, care pot amåna chiar cåte 12 pietre, adic` echivalentul unei mori de ap` dintre cele mai mari. Zalhanalele. Zalhanaua, numit` adesea zahana, zaana sau bati[te, iar mai apoi abator, constituie un program arhitectural de mai larg` \ntrebuin]are, impus \n cele din urm` chiar [i a[ez`rilor s`te[ti. Pe timp ce trece, num`rul acestor zalhanale este \n continu` cre[tere. Prin diferite porunci [i ordine circulare se prescriu condi]iile de func]ionare a acestor zalhanale, sub supravegherea Serviciului sanitar al ]`rii. |n anul 1868 apare Decretul nr. 794 pentru func]ionarea zalhanalelor, \n care se precizeaz` regulile de construc]ie [i prescrip]iile ce trebuie s` \ndeplineasc` acest tip de instala]ii. Planurile Bucure[tilor \nsemneaz` "Zalhanaua" [i "Abatorul"

Evolu]ia ora[ului Bucure[ti

aflåndu-se undeva pe Dåmbovi]a, la ie[irea din ora[. Alte asemenea abatoare, mai mult sau mai pu]in importante sunt cele ale Plumbuitei, cu vaduri vechi pe apa Colentinei date cu embatic. Planul Bucure[tilor \ntocmit de maiorul Papazoglu arat` c` abatorul ora[ului se desf`[oar` pe o arie foarte \ntins`, cu pia]` [i oboare de primire a animalelor, cu gr`tare de sacrificare chiar deasupra firului apei, prev`zute chiar cu mori[ti [i jgheaburi de sp`lare, cu vaste spa]ii bogat plantate, cu crearea unei zone de separare de \nc`perile destinate p`str`rii [i desfacerii c`rnii, totul rezolvat sub forma unui ansamblu unitar, cu accese independente. B`ile publice. B`ile publice atåt de numeroase alt`dat` \n Bucure[ti constituie un program arhitectural despre care [tim prea pu]in lucruri, de[i ne este binecunoscut faptul c` b`i publice \[i aveau la un un moment dat mai toate ora[ele [i tårgurile mari; mai mult, instala]ii specializate de acest fel existau chiar [i pe lång` unele case [i conace boiere[ti de ]ar`. O "baie veche" \n Bucure[ti este atestat` chiar din secolul al XVI-lea. Ne sunt intrate \n renume \ns` acele "b`i turce[ti", care se aflau undeva \n apropierea Dåmbovi]ei, spre cap`tul c`ii {erban Vod`. A[a cum sunt ele ar`tate \ntr-un desen de Papazoglu, \n]elegem c` este vorba de o construc]ie cu caracter public terminat` \n partea superioar` prin cupole largi, amintind de silueta

acelor b`i "am-am" de tip oriental. Despre deschiderea unei b`i \n Bucure[ti avea cuno[tin]` [i \n anul 1825, aprilie 8, cånd Lagard cere \ncuviin]area s` deschid` o baie, un s`la[ de 10 od`i. |n anul 1840 Waremberg cere [i el autoriza]ie s` ridice ni[te b`i din scåndur` pentru care arhitectul Faisser propune aviz favorabil, ad`ugånd c` nic`ieri \n Europa nu se popresc asemenea lucr`ri49). Sunt pomenite \ns` [i alte cereri asem`n`toare pentru locuri aflate chiar pe vatra ora[ului vechi. La mijlocul secolului ia fiin]` \n Bucure[ti [i o "[coal` de nata]ie", prev`zut` cu bazinul ei, situat` undeva \n apropiere de cursul Dåmbovi]ei, [coal` care s-ar putea deduce c` func]iona mai mult ca [trand. Instala]ii, fabrici, industrii diverse… A[a cum s-a ar`tat, programul de sistematizare a ora[ului apare sub forma acelui Regulament de \nfrumuse]are, cuprinzånd m`suri de \mbun`t`]ire, cu lucr`ri de construc]ii [i de repara]iuni pentru obiective cu caracter economic [i social cultural. Aceste prevederi repet` adesea m`surile cuprinse \n Regulamentul pentru alinierea uli]elor, ca [i prescrip]iile privind regimul de construc]ie al povernelor, al cuptoarelor de simigerie, al cov`ceriilor al zalhanalelor sau al altor instala]ii, care trebuiau ridicate dup` un anume plan. Comitetul Sanitar cere \n 1858 neap`rata desfiin]are a acelor fabrici v`t`m`toare s`n`t`]ii publice. Se num`r` printre acestea

109

ANDREI P~NOIU

povernele de rachiu, fabricile de lumån`ri de seu [i fabricile de t`b`c`rie din Mahalaua Sårbilor, f`cute dup` sistemul european. Davilla este [i el \mpotriva distilieriilor de scrobeal` [i zah`r, de cereale sau de fructe [i cere s` fie scoase \n afara ora[ului, cere ca la barier` s` fie oprit` intrarea \n ora[ a rachiului [i a spirtului pån` nu se va aduce o prob` la Administra]ia Sanitar`, spre cercetare. Propune ca antreprenorii fabrican]i de b`uturi spirtoase s` dea un examen de specialitate, spre ap`rarea s`n`t`]ii publice50). Mori, instala]ii de panifica]ie, fabrici de bere. Asigurarea cu produse de panifica]ie a Capitalei se leag` direct de industria mor`ritului, industrie care pån` la mijlocul secolului al XIX-lea este dependent` aproape \n exclusivitate de cursul Dåmbovi]ei cu suita lui de mori de ap`. La 1852 sunt \n fin]` 10 mori de ap` cu un total de 34 roate, m`cinånd zilnic 265 saci, cantitate care \mpreun` cu cea a morilor de pe Colentina \ndestuleaz` cerin]ele Capitalei. Tocmai cerin]ele asigur`rii cu påine a ora[ului, fac ca Municipalitatea nici s` nu se gåndeasc` la desfiin]area morilor de ap` de pe Dåmbovi]a a[a cum se ceruse prin legiuirea din 1835. Abia \n 1853 se \nfiin]eaz` prima moar` mare \nzestrat` cu ma[in` de aburi, cu val]uri, apar]inånd lui Assan. Dup` \ndelungate tratative Prosperu Durand \nfiin]eaz` [i el un stabiliment de moar` cu abur [i o brut`rie mecanic` \n Bucure[ti, cu condi]ie ca aceast` moar` s` aib` cel pu]in 12 perechi de pietre, m`cinånd astfel, zilnic 20000-25000 ocale de f`in`. Ofertantul este autorizat \ns` a m`ri aceast` moar`, trecånd peste 24 perechi de pietre de m`cinat51). \n anul 1863 stabilimentul George Solacolu cuprindea urm`torul inventar:

110

- o locomotiv` de 8 cai putere cu treer`torile ei - o moar` de f`in` cu 2 piese fran]uze[ti - ma[in` de fr`måntat coca, cu 2 pietre [i maneju[ (malaxorul de fr`måntat coca) - 2 prese de fidea, macaroane, lazena, stelu]e - o pomp` de ap` - un cur`]itor (trior) de gråu Numai datorit` apari]iei [i moderniz`rii continue a instala]iilor de m`cinat cu ma[ini cu aburi se va putea trece \n anul 1864 la desfiin]area total` a morilor de ap` [i a z`gazurilor lor de pe Dåmbovi]a. \n anul 1872 "morile de foc" din Bucure[ti sunt \n num`r de 6. C`r`mid`rii, v`r`rii, gropi de nisip… |nc` de la apari]ia sa, Regulamentul de \nfrumuse]are a ora[ului pusese problema reglement`rii situa]iei gropilor de nisip [i a c`r`mid`riilor, ceråndu-se facerea unui reces`månt al acestor "industrii" [i interzicerea func]ion`rii lor pe raza ora[ului. Numai pentru desfacerea acestor materiale de construc]ie se stabilesc locuri [i pr`v`lii \n anume pie]e ale ora[ului. Dup` jum`tatea secolului, datorit` cerin]elor tot mai mari de asemenea materiale, se pune problema practic`rii de gropi sistematice, \n afara bulevardului de centur`; se introduc totodat` prescrip]ii privind modul de ardere al c`r`mizilor [i fabricarea lor dup` formate [i dimensiuni impuse. Legat de regimul de reglementare al acestor industrii, se propune \nfiin]area de c`r`mid`rii cu "ma[ini", a[a ca cea a sertarului Filipescu, \n 1857 sau ca cea a "fabricii sistematice de c`r`mid`", proprietatea lui Max Tomolia. |n 1877 \[i \ncepe func]ionarea c`r`mid`ria lui Gherghely, iar \n 1887 se deschide o fabric` de bazalt artificial. |n privin]a felului [i formei c`r`mizilor.

Evolu]ia ora[ului Bucure[ti

Se luase hot`rårea ca facerea c`r`mizilor s` urmeze prescrip]iilor date privind formatul (dimensiunile) [i arderea, ceråndu-se s` se pun` de \ndat` \n lucrare noile tipare. Ob[tea c`r`midarilor prezint` \ns` o \mpotrivire, invocånd motivul c` nu cunosc prezisa m`sur`, de[i tiparele respective le fuseser` date chiar reclaman]ilor. Dar, pentru a se pune o ordine \n aceast` problem`, se opre[te intrarea \n Capital` a orice fel de c`r`mid` neconformat` cu m`sura stabilit`. Municipalitatea observ` c` din an \n an c`r`mida se face tot mai mic` [i mai neagr`, iar la ploaie se preface \n p`månt negru. Inconvenientul const` \n faptul c` niciodat` nu se pot face devize exacte [i \ntr-o construc]ie nu pot fi folosite mai multe tipuri de c`r`mizi. Pe viitor se cere s` se fac` numai dou` tipuri de c`r`mizi, pentru zidiri [i pentru sobe, toate trebuind s` fie bine ars`; contrar, s` nu se admit` intrarea ei \n ora[. Municipalitatea Bucure[tilor propune \n anul 1855 urm`toarele dimensiuni de c`r`mizi; - lungime 0,145 = o palm`, patru degete [i 5 linii - l`]ime 0,070 = [apte degete [i 5 linii - grosime 0,030 = trei degete [i 5 linii Serdarul Ioan Filipescu propune s` se introduc` fabrica]ia de c`r`mizi cu ma[ina, la o \ntreprindere ce voie[te a o face pe proprietatea sa din mahalaua Elefterie. Rela]ia dat` de arhitectul Capitalei arat` c` este vorba de un loc de 25 pogoane [i p`måntul respectiv \ntrune[te toate calit`]ile cerute. A[a cum se arat` \n anul 1857, tot pe acest teren se vor a[eza [i cuptoarele. Se ivesc [i ofertan]i care cer s` lucreze c`r`mida \n dijm`. Fabrican]ii din Crånga[i nu respect` prescrip]iile impuse [i se refuz` intrarea \n Capital` a c`r`mizilor lor, fiind de format mai mic. Aceast` c`r`mid` o vrea \ns`, \n 1859, Hagi Constantin pentru biserica Sf. Nicolae Sårbi.

Arhitectul Frits Seler refuz` [i el c`r`mida f`cut` la C`r`mid`ria de la Cotroceni, \n 1860, pentur c` nu este de dimensiunile cerute. Fabrican]ii de c`r`mizi se plång mereu c` sunt opri]i la barier`, se plång [i antreprenorii, \n 1861, c` nu au c`r`mid` pentru lucr`rile lor. Berindei intervine pe lång` Consiliul Municipal ca s` se aprobe de c`tre Minister [i fabricarea de c`r`mizi de dimensiuni mai mici, pentru bol]i. Se consider` c` "propunerea nu-[i are bazele ei [i nu se aprob` alte dimensiuni" 52). Fabrici metalurgice. Dintre fabricile [i atelierele metalurgice importante se cade s` amintim \ntåi de toate pe cele ale armatei. \n 1861 \ncepe s` func]ioneze Arsenalul, \ntemeiat pe nucleul unei [coli de arte. |n 1862 Fonderia [i Capsuleria Na]ional` aveau urm`torul inventar: - un laminor - o ma[in` de g`urit ]evile - alte dou` ma[ini de g`urit - un strung - diferite alte ma[ini ce lucrau capse goale |n 1864, francezul Luis Lemaitre ob]ine concesiunea \nfiin]`rii unei fabrici de cåntare, de m`suri [i greut`]i pe malul stång al Dåmbovi]ei, deschizånd \n anul urm`tor [i o turn`torie. Erhard Wolf, elve]ian de origine, deschide [i el o \ntreprindere metalurgic` pe Dealul Filaretului, iar \n 1867 \[i face apari]ia turn`toria Freund. Treptat num`rul diferitelor ateliere turn`torii sau fabrici specializate \ncepe s` creasc`. S` amintim numai de atelierele mecanice ale C`ilor Ferate, ale liniile de tramvaie sau ale Direc]iei Po[telor.

111

ANDREI P~NOIU

ILUMINAREA CAPITALEI

La sfår[itul anului 1862 se fac preg`tiri ca \ncepånd cu 1 ianuarie 1863 s` se angajeze un contract de iluminarea ora[ului pe o perioad` de 3 ani. Lampele din Gr`dina Ci[migiu trebuie s` se bucure de aten]ia cuvenit` [i nu pot fi uitate. Contractul se adjudec` asupra persoanelor Marcus Laz`r [i Solomon Lavi]u, cu 164 lei pe an pentru fiecare lamp`, oferindu-se astfel un sc`z`månt de 31 lei pentru fiecare lamp`, fa]` de anul trecut. Dar se ivesc [i alte oferete mai sc`zute [i se cere o nou` licita]ie. Cum l`mpile Ci[migiului nu se mai aprind [i "eclerajul" nu mai prive[te acum statul, aceast` gr`din` ajunge s` fie "azilul tuturor f`c`torilor de rele [i necuviin]e". Municipalitatea este dispus` s` primeasc` aceast` sarcin`, dar nu are fonduri [i cere s` fie sus]inut` ca [i \n trecut, din fondurile statului, care a profitat [i profit` de veniturile gr`dinii. Camera legislativ` caut` s` dea satisfac]ie Municipalit`]ii, spre a fi \ncurajat` \n lucr`rile de \nfrumuse]are [i buna administrare a monumentelor comunale or`[ene[ti. |n ce prive[te iluminatul ora[ului, se delibereaz` asupra proiectului lui Ef. Grant, care prezint` o ofert` de iluminare cu gaz fluid pe timp de 50 ani. Mehedin]eanu, care prezentase [i el un proiect pe aceast` tem`, protesteaz` \mpotriva respingerii ofertei sale, dar i se arat` cauzele. Cum Ministerul Agriculturii, Comer]ului [i Lucr`rilor Publice nu cedeaz` acel venit intrat \n litigiu, contractul \n discu]ie nu se poate perfecta decåt incluzåndu-se \n calcul numai iluminatul str`zilor. Pe de alt` parte, Municipalitatea arat` c` Ministerul ascunde avantajul proiectului prezentat de Mehedin]eanu [i recomand` [i proiectul lui Diez din anul 1860, cu pre]ul cel mai sc`zut. Bonet, inspectorul de lucr`ri publice elaboreaz` un caiet de \ns`rcin`ri pe aceast` tem`. La 26 septembrie din acela[i an 1863,

112

urmeaz` o nou` licita]ie, la care sunt invita]i [i al]i trei concuren]i. Se iau \n discu]ie ofertele lui Mehedin]eanu, Grant, Lempart [i H. Gaster. Municipalitatea, \n ce o prive[te, cere sporirea num`rului de lampe… Consiliul de Mini[tri intervine [i cere o nou` licita]ie, publicat` la Ia[i, Bucure[ti, Viena, Berlin, Paris [i Londra. Se public` acum [i pre]urile eclerajului din mai multe ora[e ale Europei; se face [i o vizit` la marile instala]ii de iluminat de acest fel. Antreprenorul Marcu Laz`r decedeaz` acum, \n anul 1864, dar contractul s`u expir` \n 1865. |ntre timp se redacteaz` un "caiet de \ns`rcin`ri pentru coversiunea lumin`rii cu gazu fluidu a Capitalei Bucure[ti". Agen]ia noastr` de la Paris comunic` c` sau publicat acolo condi]iunile pentru iluminatul Capitalei [i Alecsandri cere s` i se transmit` la timp cererile [i declara]iile industria[ilor str`ini care se vor prezenta la agen]ie…53). Luminarea Capitalei cu gaz aeriform. Consiliul Municipal purta de mai mult` vreme o coresponde]` activ` referitoare la iluminarea Capitalei cu gae aeriform. |n Bucure[ti se experimenteaz` deja iluminatul cu gaz aeriform [i se aminte[te [i de iluminatul electric, cu caracter decorativ chiar din acel an 1864. Vine la Bucure[ti cu o ofert` [i Luigi Vittek, directorul Oficiunii cu gaz de la Ancona, pentru a se \n]elege cu autorit`]ile romåne [i s` cear` ce avea de cerut. Condi]iile \nscrise privesc locul unde se prepar` [i se conserv` gazul, afar` din barier`, scutirea de chirie [i de vam`, durata concesiunii, regimul cu modul de efectuare a lucr`rilor, traseul conductelor, folosirea aparatelor de iluminat, tipurile [i costul lor. Se precizeaz` c` este vorba de gaz de c`rbuni de p`månt, f`r` miros, nev`t`m`tor…

Evolu]ia ora[ului Bucure[ti

La expirarea contractului, Municipalitatea devine proprietar` a \ntreprinderii. Dac` \ntre timp apare un alt mod de iluminare, ofertan]ii se oblig` s`-l introduc` imediat. Caietul de sarcini se semneaz` la 20 martie 1864 de inginerii Costinescu, Vairach [i Anino[eanu54). O ofert` pentru iluminarea cu gaz aeriform a Capitalei depune [i Teodor Mehedin]eanu ca [i M.M. Goldenstein din Paris. La acea dat` sunt \n Bucure[ti mai mul]i \ntreprinz`tori de iluminarea cu lampe a ora[ului, pentru "focul cu artificie" [i "Soarele electric" ce este a se pune pe turnul Poli]iei Capitalei. Naibauer este angajat pentru iluminarea Ci[migiului cu prilejul ceremoniilor, iar Laz`r Leno este antreprenorul iluminatului Ora[ului, ]inånd 97 lampe pentru 164 lei pe lun`. Ace[ti antreprenori vor fiin]a \n continuare pån` la instalarea fabricii de gaz amintit`.

a dat satisfac]ie Prim`riei, f`cånd s` i se recunoasc` acesteia dreptul la iluminat electric. Prim`ria vrea iluminat electric nu numai pentru un singur bulevard, ci pretinde dreptul iluminatului electric al \ntregului ora[, cu societatea german` Helios56).

Iluminarea ora[ului Bucure[ti cu gaz petroliu. |n 1878 Bucure[tii se lumineaz` atåt prin becuri cu gaz aeriform, cåt [i prin 1632 lampe cu petrol a[ezate pe str`zile mai dosnice [i dep`rtate de centru, iluminare care se d` prin \ntreprindere pe an, prin licita]ie55). Litigiul \ntre compania de gaz [i Prim`ria Bucure[ti, 1898-1902. La 26 martie 1868 Municipalitatea Bucure[ti trateaz` cu o firm` francez` concesion`rii iluminatului cu gaz al Capitalei pentru o perioad` de 40 de ani cu clauz` c` "dac` va apare un alt sistem de iluminat \n Europa, concesionarul se oblig` s`-l pun` \n aplicare \n Bucure[ti, \n 3 ani". La un moment dat Prim`ria s-a considerat \ndrept`]it` s`-[i instaleze o uzin` electric` [i suprim` un num`r de bonturi de iluminat cu gaz [i a electrificat un raion (un bulevard). Compania protesteaz` [i se deschide un proces la 30 aprilie 1888. Curtea de Apel

113

ANDREI P~NOIU

REGULARIZAREA CURSULUI DÅMBOVI}EI

Chiar de la sfår[itul secolului al XVIII-lea se face sim]it` nevoia unor m`suri de regularizare a cursului Dåmbovi]ei, urm`rinduse evitarea pericolului de inundare [i asigurarea unui debit constant de ap` care s` str`bat` ora[ul. Se pune astfel problema s` se creeze canale de leg`tur` \ntre Dåmbovi]a [i firele altor ape \nvecinate, urm`rindu-se amenajarea acestui råu ca o cale navigabil` [i asigurarea func]ion`rii continue a morilor de m`cinat [i a altor instala]ii månate de ap`. T`ierea canalului dintre Ilfov [i Ciorogårla. Problema inunda]iilor Capitalei se pune r`spicat abia prin Jurnalul din 18 aprilie 1844, luåndu-se \n discu]ie raportul inginerului idrotec J. Marsillon cu privire la regularizarea cursului Dåmbovi]ei; se propune legarea \ntre ele a råurilor Ciorogårla, Ilfovul [i Dåmbovi]a. T`ierea canalului \ncepe la 17 august anul 1845, avåndu-l comisar pe pitarul Costache Antonescu, iar coordonator al lucr`rilor pe inginerul Petrache Popescu care operase ridic`rile topografice57). La 1 noiembrie 1845, inginerul Marsillon raporteaz` terminarea canalului Ilfovului, apele acestui råu curgånd de acum \n Colentina. Lucrarea nu se poate \ncheia \ns` aici, råului Dåmbovi]a trebuind s` i se asigure o regularizare corect`, cu navigabilitate. Un proiect pentru un baraj mobil pe råul Dåmbovi]a. Recunoscåndu-se c` morile cu z`gazurile lor constituie tot r`ul cu inunda]iile pe care le produce rev`rsarea Dåmbovi]ei, i se cere \n anul 1845 inginerul Gilbert s` alc`tuiasc` un proiect pentru un baraj mobil pe Dåmbovi]a, care s` contribuie la regularizarea råului58). Este vorba de un baraj mobil, care s` \nchid` [i s` deschid` calea vaselor navigabile, ridicånd [i coborånd nivelul apelor dup` cum cere [i trebuin]a func]ion`rii morilor.

114

Se arat` c` acest baraj se compune dintr-o "nav`" paralelipipedic` din lemn, lung` de 20 metri, lat` de 3 metri [i \nalt` de 3,5, a[ezat` transversal pe firul apei \ntre dou` culee de zid`rie, putånd s` pivoteze \n jurul unui stålp aflat pe unul din col]urile sale angajat \ntr-un uluc uneia din culee. Nava de tipul acesta este \mp`r]it` \n patru compartimente, \n ale c`r`r pere]i situa]i \n amonte [i aval s-au practicat cåte dou` vane p`trate de 0,40m latura. Culeele sunt construite din pilo]i puternici, peste care se a[az` un radier din beton, protejate \n amont [i \n aval de pilo]i [i palplan[e, taluzuri cu pleteri de fascine pe ]`ru[i etc. A[ezat` la locul ei, aceast` nav` månuit` cu ajutorul vanelor poate fi scufundat` de tot, realizåndu-se un prag de c`dere a apei de 1 1,5 metri \n`l]ime. Dac` trebuie s` treac` o nav` oarecare pe canal, tot cu ajutrul vanelor respective ea poate golit`, ridicat` la suprafa]` [i rab`tut` c`tre mal, pe fusul amintit, folosindu-se un troliu. Se sus]ine c` acest tip de baraj poate fi månuit foarte u[or, dar se cere ca statul s` intervin` ca toate culeele s` fie executate din zid`rie, conform planului, iar nu din lemn. Acest tip de baraje este aplicat pe mai multe råuri ale Fran]ei, func]ioneaz` perfect de bine [i este aplicabil [i pe Dåmbovi]a. Proiectul acestui baraj cu ecluz` mai cuprinde lucr`ri de s`p`turi, dragaje, funda]ii pe pilo]i, taluz`ri, umpluturi de p`månt, consolid`ri de maluri, lucr`ri de [arpanterie pentru facerea ecluzei, opera]iuni de calaf`tuire etc. |ntreaga lucrare se evalueaz` la suma de 35.000 pia[tri. Gilbert \ntocme[te proiectul pentru acest baraj, dar nu se poate pronun]a asupra tipului de moar` ce se va adopta, putånd fi folosite atåt cele cu o singur` roat`, cåt [i cele de tipul acelora din Valahia care utilizeaz` drept canal \ntreaga deschidere a

Evolu]ia ora[ului Bucure[ti

115

ANDREI P~NOIU

"Inunda]iile din 1862.. "; imaginea imortalizeaz` vizita Domnitorului Al.Cuza înso]it de doctorul C. Davila vizitånd mahalaua Tabaci

råului. Dar mai \ntåi trebuie ridicat un plan al Dåmbovi]ei pe toat` \ntinderea sa, cu nivelmentul corect al råului, cunoscåndu-se c` patul actual al albiei nu este cel natural. Prevederi ale poli]iei Bucure[tilor pentru vremea inunda]iilor. Cum regularizarea cursului Dåmbovi]ei este mereu amånat` [i canalele Ilfovului [i Colentinei nu pot prelua viiturile mari, Capitala continu` s` fie amenin]at` de inunda]ii. Poli]ia Capitalei se vede nevoit` s`-[i procure din timp luntrele trebuitoare. Dar de la un an la altul se cer b`rci tot mai multe [i se caut` s` se procure de oriunde sar ivi o ofert` oarecare. |n anul 1856 se ajunge la \n]elegere ca asemenea luntre s` se construiasc` \n lungime de patru stånjeni [i jum`tate. Poli]ia vrea \ns` luntre trainice, f`cute dintr-un singur trunchi, din stejar. Investiga]iile insistente \n jude]ele Prahova, Muscel, Arge[, Teleorman [i Vålcea r`mån \ns` f`r` rezultat, neg`sindu-se stejari atåt de gro[i. |n anul 1858 vedem c` func]ioneaz` \n Capital` pendinte de Gilbert ma[inistul Serviciului Batelului Dragueur, \nzestrat cu 9 luntre, revenindu-i \n sarcin` cur`]irea lacului Ci[migiu [i a Dåmbovi]ei. Pentru anul 1859 trebuie \ns` s` se construiasc` \nc` 9 luntre dup` modelele [tiute, problema inunda]iilor devenind tot mai amenin]`toare... Canalizarea Dåmbovi]ei \ntre Foi[or [i Manolache. |n anul 1857, dup` multe dezbateri \ncep lucr`rile de formare a unui canal \ntre

116

Foi[or [i Manolache, atåt sub etiaj, cåt [i peste etiaj, cu potrivirea taluzelor canalului [i digurilor; p`måntul s`pat se prevede a se depozita de o parte [i de alta a canalului pentru formarea unui dig-[osea \n l`]ime de 8,00 m; \n`l]imea canalului trebuie s` ating` 2,90 m., cu o l`]ime la fund de 12,00 m. Proiectul respectiv pentru realizarea sectorului dintre moara Foi[orului [i moara Manolache semnat de inginerul Perez se \ncredin]eaz` spre execu]ie contracciului Grigore Eliad. Lucr`rile merg anevoie din cauza lipsei de mån` de lucru; se cer 600 salahori, un conductor [i doi picheri. Arestan]ii nu pot fi folosi]i din cauz` c` nu sunt solda]i de paz` a lor. Peste canal este proiectat un pod tip pentru drumul ce duce la Vitan pe din dos de V`c`re[ti \n drumul de Olteni]a, [i un altul la punctul "Manolache" pentru racordarea [oselei ce duce de la C`]elu tot \n drumul po[tal al Olteni]ei59). Proiect pentru navigabilitatea Dåmbovi]ei. Problema inunda]iilor Dåmbovi]ei r`måne deschis`, Capitala fiind amenin]at` continuu. |n urma rev`rs`rilor din anul 1862, Theofil Ignat, prin dou` memorii adresate Domnitorului, pune deschis aceast` problem`, denun]ånd complicitatea marilor proprietari \n men]inerea acestei situa]ii; el cere regularizarea cursului Dåmbovi]ei pån` la Olteni]a [i amenajarea ei navigabil`, cu vase plutitoare anume construite. Cercet`rile efectuate \i \ng`duie inginerului Theofil Ignat s` \ntocmeasc` o hart` pe care indic` cele 20 mori desfiin]ate pån` la acea

Evolu]ia ora[ului Bucure[ti

"Marea v`rsare a Dåmbovi]ei de la 1/13 la 8/20 martie" cu zona inundabil` a Bucure[tilor; imagine de ansamblu, foaie comemorativ` editat` de D. Papazoglu [i G. Venrich, cu precizarea cotelor critice atinse în anii 1862, 1864, 1856

117

ANDREI P~NOIU

St`vilarele de la Baiu pentru regularizarea Dåmbovi]ei, proiectate înainte de jum`tatea secolului al XIX-lea; proiect (desen)

dat`, precum [i restul celor 30 r`mase \n fiin]`, ar`tåndu-se pentru fiecare distan]a dintre ele, cota fa]` de praguri, num`rul ro]ilor antrenate [i m`cini[ul. |n concluzie, cere desfiin]area acestor z`gazuri [i sus]ine c` guvernul trebuie s` fac` din Dåmbovi]a un råu navigabil cu vase dup` o propor]ie a lui, atåt cu scopul \nfrumuse]`rii Capitalei, cåt [i pentru \nflorirea comer]ului. Dup` calculele lui, navigabilitatea acestui råu, de la Olteni]a la Bucure[ti, este rezervat` numai 40 ore pe s`pt`mån`, interval \n care morile nu func]ioneaz`. Theofil Ignat sus]ine c` are cuno[tin]e tehnice care \ng`duie ca apa s`-[i sape singur` canalul [i morile nu trebuie demontate deocamdat`; pretinde c` se poate angaja s` devieze chiar apele Oltului... Consiliul Tehnic "nu-[i poate da o opinie \ntr-o chestiune atåt de complicat`" [i rev`rs`rile continu` tot mai amenin]`tor. Construc]ia unui chei \n dreptul Bastimentului Fåntånilor din Capital`. La 29 iunie 1859, arhitectul Capitalei ia \n]elegere \mpreun` cu Gilbert, mecanicul fåntånilor, \n privin]a proiectului unui chei al Bastimentului Fåntånilor; Gilbert nu numai c` nu se opune, dar arat` c` [i

118

dore[te aceast` lucrare. Se convine s` se fac` \n acest punct un chei de zid`rie pe ambele laturi, ceråndu-se, \ns`, mai \ntåi, nivelarea general` a Dåmbovi]ei60). Podurile de peste Dåmbovi]a. Dintr-o list` de la jum`tatea secolului trecut ne sunt cunoscute \n Bucure[ti, \n afara altor pun]i mai mici, de folosin]` restråns`, urm`toarele poduri peste apa Dåmbovi]ei: - podul de la moara Sf. Ioan, la bariera Podu de P`månt - podul de la Cåmpineanu - podul de la morile Paliciu - podul de la Url`]eanu, din Podul de P`månt, la Pharmazoru - podul de la Bemfis - podul de la morile Vl`dichii - podul de la Gr`dina cu Cai - podul de la Mihai Vod`, spre Sf. Ilie - podul de la Agie - podul de la Machina Fåntånilor - puntea de la Gr`dina Florescu, spre uli]a Fran]uzeasc` - podul de la Spiridon Vechi - podul de la cap`tul uli]ei Cali]ii, la Curtea Veche - podul din Pia]a Mare

Evolu]ia ora[ului Bucure[ti

- podul din cap`tul uli]ei Podul Beilic, la Cazarma Veche - podul de la Iacovachi - podul de la Matachi din mahalaua Dobrotesei - podul de la Sachelari, din mahalaua Apostol - cele dou` poduri de la Sima - un alt pod cu vadul s`u vechi, f`r` nume - podurile de la morile Foi[oru - podul din drumul Pope[tilor de la Vitan Dintre podurile cele mai mari, trebuie s` amintim "Podul {erban Vod`", din cap`tul C`ii {erban Vod`, denumit [i "Podul cel Mare", cunoscut [i cu numele de "Podul Velichi" sau "Podul cel Vechi". Cunoa[tem din men]iunile documentare modul de constituire al podurilor tradi]ionale, urmate de "podurile \mp`r`te[ti" [i "podurile sistematice" sau "podurile americane", lucr`ri inginere[ti de deschidere mare, din fier, f`r` reazemuri intermediare. |n anul 1862 se hot`re[te refacerea podului de la Cotroceni [i arhitectul ora[ului \nntocme[te proiectul pentru un pod de lemn. Proiectul acesta se respinge [i se \ns`rcineaz` inginerul Zanen s` fac` un pod pe stålpi de c`r`mid`, cu c`p`tåiele [i temelia de piatr`, iar tablierul din lemn...

61). Tot atunci se hot`re[te [i refacere podurilor din suburbia Tabaci [i din strada N`sturarilor. La aceast` dat` are loc [i licita]ia pentru podul din strada Warenberg din suburbia Izvorul, dup` proiectul arhitectului Capitalei; documenta]ia respectiv`, considerat` pentru un "pod de tip american", se respinge [i ea, \ntrucåt "forma nu corespunde solidit`]ii sistemului american". Despre facerea unei podi[ti \n dosul Gr`dinii Warenber (Gr`dina cu Cai) se fac demersuri \nc` din anul 1851, dar fa]` de interven]iile lui Orescu lucrarea \ntårzie. Din anul 1852 ni se p`streaz` proiectul pentru un pod de lemn peste Dåmbovi]a, \ntre Gr`dina cu Cai [i Gr`dina Mimi, \n locul unei pun]i de 20 m lungime [i lat de 4, situat la 0,70 m deasupra nivelului apei. Este vorba de acel "projet d'un pont en charpante a construire sur la Dåmbovi]a" f`cut de Direc]ia Central` a Lucr`rilor Publice, pentru a c`rui realizare se \ncheie un contract cu D. Racoviceanu \n august 1853, sub supravegherea inginerului Louvel [i Lalann, inginerul superior. Inginerul Lespezeanu prime[te s` supravegheze direct lucrarea. Orescu prezint` un Raport personal,

Podul peste Dåmbovi]a de la Mihai Vod`, dup` un desen de Luigi Mayer din anul 1794

119

ANDREI P~NOIU

legenda legenda legenda legenda legenda legenda legenda legenda legenda legenda

120

ar`tånd c`, vorbind despre soliditate, proiectul respectiv este o lucrare gre[it conceput`. Raportul acesta este luat \n serios, dar abia \n anul 1855 [eful Direc]iei Tehnice de atunci cere lui Orescu s` prezinte el proiectul unui nou pod, \n forma dorit`62).

geniu militar, ca [i la \ntrebuin]area ma[inii de scos taraci. Lucr`rile \ncepute acum nu se pot \ns` opri aici

Pentru cur`]irea [i canalizarea Dåmbovi]ei. |n anul 1860 tabacii se \ngrijesc de Gårli]a lor, c`utånd s` primeasc` cåt mai mult` ap` din Dåmbovi]a. Ei se \mpotrivesc lucr`rilor de batere de taraci de \nt`rirea malurilor; mai mult, ei scot taracii existen]i. Se aduce astfel pagub` morilor ocolite, iar apa furat` pentru cur`]irea pieilor se revars` peste malurile Gårli]ei, potopind toate casele [i gr`dinile pe unde trece, inundåndu-se astfel mahalalele Radu Vod`, Dobroteasa, Bro[enii, Slobozia, Apostolu [i C`r`midaru. |n aceste condi]ii, \n anul 1861, se pune problema ridic`rii nivela]iei Dåmbovi]ei pe tot parcursul ei de la gura Arge[ului pån` la "[an]uri", cu profile transversal [i longitudinal. Revizorul Lucr`rilor Publice, Marin Popescu, este \ns`rcinat s` fac` lucrarea de nivela]ie, cu toate instrumentele. Inginerul Bonet se \ns`rcineaz` s` alc`tuiasc` un studiu pentru situa]ia apelor care afecteaz` Capitala. Prin concluziile acestei Comisii se cere desfiin]area z`gazurilor sau a st`vilarelor de mori, ca [i a altor construc]ii care \mpiedic` liberul curs al apei. Este nevoie de bra]e de munc` pentru d`råmarea acestor instala]ii, iar proprietarii se [tie c` se opun. Arhitectul [ef al Capitalei prezint` o evaluare [i un plan de m`suri pentru desfacerea z`gazului de la Vitan, cu n`molitorul, desfacerea podului [i a z`gazului de la Foi[or, desfiin]area din]arilor, a taracilor [i a leg`turilor r`mase de la morile lui Gusi etc. |n temeiul acestor demersuri \ncepe s` se despotmoleasc` Gårla, recurgåndu-se la concursul pompierilor [i a Corpului de

Cu adresa nr. 1904 din 10 martie 1862, Municipalitatea arat` Ministerului din N`untru starea de ne\ngrijire a Dåmbovi]ei [i demersurile referitoare la facerea unui pod de piatr` [i a unei por]iuni de chei pe malul Dåmbovi]i la Bastimentul Fåntånilor, ar`tånd c` Bucure[tii ar trebui s` se bucure de avantajul acestei ape, f`cåndu-se din ea un råu plutitor, cu stabilirea unei l`rgimi normale, formarea de cheiuri de cåte trei stånjeni [i jum`tate, desfiin]area piedicilor din calea apei. Tot r`ul se arat` c` provine din cre[terea albiei råului [i din lips` de maluri. Vor trebui, deci, f`cute maluri mai \nalte decåt nivelul apelor crescute. Dac` formarea de cheiuri spre a face Dåmbovi]a råu plutitor se prive[te ca o lucrare de perspectiv` \ndep`rtat`, lucrurile nu pot r`måne totu[i \n "starea de s`lb`ticie" cum se afl` acum. Podul [i formarea de maluri de ap`rarea ora[ului s-ar putea \ncepe de la Cotroceni, unde trebuie s` se ridice [oselele ce se leag` cu malurile la \n`l]imea de cinci palme; malurile nu este neap`rat nevoie s` fie de piatr`; ele se pot face [i de p`månt, sprijinite cu taraci b`tu]i, c`ptu[i]i cu t`lpi groase de stejar [i lega]i \n cle[ti. Lumina Dåmbovi]ei se va putea l`sa de [ase stånjeni, ca l`rgime normal`. Calculul form`rii de maluri [i cheiuri de p`månt pe o lungime de 4000 stånjeni, pån` la morile de la Vitan, t`indu-se [i trei sinuozit`]i, se urc` pån` la 80000 galbeni. De[i s-ar p`rea la \nceput ca aceste maluri s` fie nepotrivite, ele vor ap`ra totu[i definitiv ora[ul. Prin Jurnalul din 19 mai 1862, Consiliul

* *

*

Evolu]ia ora[ului Bucure[ti

Lucr`rilor Publice ia \n studiu ameliora]iile cerute [i avånd \n vedere lucr`rile \ntreprinse de t`ierea malurilor [i cur`]irea de taraci a albiei, precum [i studiile comandate cere s` se alc`tuiasc` un proiect care s` cuprind`: ameliorarea malurilor prin diguri [i pe alocuri cu cheiuri, precum [i t`ierea coturilor pe unde ele sunt prea pronun]ate; tot a[a, s` se fac` un proiect de cur`]irea general` pe raza cåt ]ine Capitala a albiei råului, \nf`]i[åndu-se pentru fiecare lucrare, de deosebit` natur`, proiecte complete, spre a se lua m`surile cuvenite de punere \n executare. O analiz` atent` a situa]iei Dåmbovi]ei, arat` c` cele mai multe propriet`]i riverane au grajduri [i private care se scurg \n albia råului, iar b`legarul se strånge [i se arunc` pe maluri sau direct pe matc`, molipsind apa [i prejudiciind s`n`tatea locuitorilor. Prin Jurnalul Ministerelor, aprobat de M`ria Sa pentru cazul de \nec`ciune [i calamit`]ile ce sufer` Capitala, urmeaz` s` se des`vår[easc` opera]iunea de despotmolire a råului nu numai de toate lemnele [i necur`]eniile ce \mpiedic` cursul, dar a se cur`]i [i ambele maluri atåt de depozitele de gunoaie [i b`r`ci, cåt [i de toate acele cl`diri serioase, pån` la o dep`rtare de cåte trei stånjeni [i jum`tate de fiecare mal, conform art. 8 din Regulamentul Organic. |ndeplinirea acestor dispozi]ii s-a \ncredin]at municipalit`]ii, dåndu-i-se spre ajutor osta[ii din Corpul de Geniu Militar. Penitenciarul se ofer` s` pun` [i el la dispozi]ie cåte 200 arestan]i pe fiecare zi pentru unele lucr`ri din Capital`, dar municipalitatea refuz` acest sprijin, ar`tånd c` dore[te s`-[i dezvolte un corp al s`u propriu de lucr`tori. Planurile tehnice p`strate ne arat` c` \ncepånd cu al optulea deceniu aceast` m`sur` de degajare a cursului Dåmbovi]ei, cu deschiderile stabilite se realizase complet pe tot parcursul de str`batere a Capitalei, desf`cåndu-se toate construc]iile

[i toate amenaj`rile de sprijinire a malurilor f`cute alt`dat` prin baterea de tabaci64). Sistematizarea Dåmbovi]ei. |ntre municipalitatea Bucure[tilor [i Ministerul Lucr`rilor Publice se iviser` \nc` de mai mult` vreme unele disensiuni \n cåteva probleme importante privind administrarea ora[ului. Ministerul Lucr`rilor Publice pretindea c` se \ncalc` unele hot`råri importante, prin acordarea cu prea mare u[urin]` a unor autoriza]ii de construc]ie nerespectåndu-se regulile stabilite, neprivegherea regulilor de urmat, \ntårzierea aplic`rii unor m`suri considerate de imediat` necesitate etc. Divergen]ele rezult` mai cu seam` din faptul c` opiniile Serviciului tehnic al municipalit`]ii se opun de multe ori celor ale Direc]iei Lucr`rilor Publice. Problema Dåmbovi]ei, de pild`, Ministerul Lucr`rilor Publice ]ine s` o preia asupra sa, un fapt asupra c`ruia municipalitatea ]ine cu tot dinadinsul s` se opun`. Unele hot`råri ale ministerului vin \n contradic]ie cu interesele municipalit`]ii [i faptul c` urgen]a cu care se reclam` aplicarea lor este dependent` de al]i factori sau nu se dispune de cadrul material cerut treze[te reac]ii imediate din partea Municipalit`]ii. De mai mult` vreme se hot`råse ca matca Dåmbovi]ei [i aliniamentul de-a lungul malurilor sale s` intre sub atårnarea Direc]iei Lucr`rilor Publice, care singur` s` dea \nvoiri de construc]ii atåt pe matc`, cåt [i pe maluri. Se cerea, deci, Municipalit`]ii ca la acordarea autorit`]ilor de construc]ii s` se respecte aceast` regul` a celor opt stånjeni [i jum`tate paralel malurilor sau a celor 17 stånjeni, cel pu]in, lua]i de la mijlocul apei, a[a cum se preciza prin Ordonan]a Domneasc` de la 7 septembrie 1862. Ministerul Lucr`rilor Publice repro[eaz` Municipalit`]ii c` datorit` serviciului tehnic pe care \l are nici aliniamentele de

121

ANDREI P~NOIU

122

Evolu]ia ora[ului Bucure[ti

123

ANDREI P~NOIU

str`zi, nici pavajele, nici salubritatea nu sunt aplicate conform legilor... Consiliul Municipal, \ntre ai c`rui membri figura [i Al. Orescu, cere Ministerul Lucr`rilor Publice s`-i lase "neatinse" drepturile privitoare la \nfrumuse]area [i salubritatea ora[ului. Ministerul Agriculturii, Comer]ului [i Lucr`rilor Publice cere Ministerului de Interne ca Municipalitatea s`-[i schimbe tonul [i s` nu se mai amestece \n aceast` problem` a Dåmbovi]ei, care nu se este de competen]a ei, \ntrucåt, altfel, va fi silit a curma orice coresponden]` cu ea. Dar Consiliul Municipal consider` c` totul este \n contra legii, c` se cuvine numai Municipalit`]ii drept de facere a lucr`rilor publice din Capital` [i a canaliz`rii Dåmbovi]ei. Ministerul de Interne este nevoit s` intervin`, totu[i, [i s` invite Municipalitatea s` renun]e a mai reclama independen]` total` \n problemele acestea atåt de importante. |n aceste condi]ii, Al. Zanee este numit [eful serviciului tehnic al Municipalit`]ii, dar inginerii mai vechi de aici, ca Al. Poenaru [i Hinna, s-ar p`rea c` nu-i prea dau ajutorul cuvenit. |n 1864 apare Legea pentru desfiin]area morilor de pe råul Dåmbovi]a care cuprinde: "Se desfiin]eaz` toate z`gazele, st`vilarele, lesele, \ngr`diturile, zidirile [i orice (construc]ie) aflat` pe matca Dåmbovi]ei, afar`, \n sus [i \n jos, f`cute \mpotriva legiuirii din 1835..." Morile, pivele [i fer`straele de la munte nu sunt cuprinse \n aceste prevederi. |n prevederile acestei legi se mai cuprind: - s` dea \n Bucure[ti l`rgime apei de 20 m [i s` se lase pe margini, de-o parte [i de alta, cåte 3 stånjeni [i jum`tate, conform art. 9 din Regulamentul Organic; - s` se desfiin]eze toate podurile cu picioare; - s` se fac` studii de canalizare a råului

124

Dåmbovi]a [i de \nfiin]are de splaiuri; - s` se taie coturile, s` se \nal]e pe alocurea malurile, s` se dea alt` direc]ie apelor ce se revars` mai sus de [an]uri; - s` se cure]e canalul de deriva]ie al Ilfovului ce d` \n Colentina; - s` se \nceap` lucr`rile de prelungire a canalului Dåmbovi]a - Ilfov - Colentina65). Proiect de lege pentru \nfiin]area de cheiuri pe ambele maluri ale Dåmbovi]ei pe toat` partea din n`untrul Capitalei (adoptat cu 66 voturi ontra 32 [i 11 ob]ineri la 24 februarie 1864 [i definitivat la 5 martie 1865) precizeaz`: "Se declar` Lege rectificarea cursului Dåmbovi]ei, cu l`rgimea cheiurilor de 20 metri; se afecteaz` 45000 pentru r`scump`r`ri de locuiri, 150000 pentru canalizarea [i 600000 pentru deschiderea unui bulevard [i construirea de edificii publice." |n 1869 - 1870 se reia Proiectul pentru exproprierile necesare rectific`rii [i facerii cheiurilor Dåmbovi]ei \n Capital` pe o l`rgime de max. 100 metri. Studiile \ncepute \n anul 1865 s-au \ndeplinit [i urmeaz` a se aplica \n 1870, conform prevederilor din 183166). |n august 1879 Prim`ria ora[ului Bucure[ti hot`r`[te punerea \n executare a canaliz`rii [i regulariz`rii cursului Dåmbovi]ei, lucrare pentru care se anun]` licita]ie public` pentru data de 10 septembrie a aceluia[i an. Proiectele sunt f`cute de Corpul tehnic al ora[ului [i modificate [i puse de acord cu recomand`rile Consiliului Tehnic din Ministerul Lucr`rilor Publice. Se prev`d lucr`ri de adåncire a albiei Dåmbovi]ei, de rectificare a cursului acestei ape, lucr`ri de zid`rie pentru cheiuri, precum [i ridicarea a patru poduri, totul \n valoare de 4 milioane. Se apreciaz` c` lucr`rile de expropriere vor costa mai mult decåt se anticipase. Acum se cere autoriza]iunea \nceperii lucr`rilor [i trebuie s` se ]in` seama de

Evolu]ia ora[ului Bucure[ti

efectuarea licita]iei la termenul stabilit, a[teptåndu-se antreprenori ofertan]i din toate unghiurile Europei. Totul trebuie gr`bit, \ntrucåt lucr`rile de canalizare [i de distribu]ie a apei sunt stråns legate de adåncirea Dåmbovi]ei. Se precizeaz` c` proiectul a[a cum se prezint` el spre aprobarea prevede transformarea Dåmbovi]ei \ntr-un adev`rat canal de naviga]ie intern`, analog canalelor din alte ]`ri, a[a cum este, de pild`, canalul de naviga]ie de L'Ouriq din Fran]a, f`cut \n anii din urm` aproape \n acela[i condi]ii. Acest canal este susceptibil s` se prelungeasc` pån` la Dun`re, urmånd valea Dåmbovi]ei [i cea a Arge[ului; Corpul tehnic al Prim`riei a [i f`cut oarecare studii preliminare \n acest sens \nsemnate pe "Planul general al cursului Dåmbovi]ei" [i \n materialul al`turat. Acest canal nu va consta mai mult de 2000000. Prim`ria are inten]ia s` studieze chiar definitiv facerea acestui canal. Prelungirea canalului prive[te Ministerului Lucr`rilor Publice [i Ministerul de Interne [i suntem siguri - scrie primarul c`tre ministrul afacerilor interne - c` ve]i binevoi a lua m`surile ce ve]i crede de cuviin]` ca aceast` mare idee s` se duc` la \ndeplinire... Prin Jurnalul nr. 314 din 4 august 1879 al Consiliului Lucr`rilor Publice se arat` c` planurile de aliniere [i regulare a Dåmbovi]ei modificate de Prim`rie au fost aprobate absolut f`r` nici o modificare de c`tre eminen]ii ingineri str`ini Lalann, Culmann [i Burkly Ziegler [i care s` se aprobe de \ndat` pentru a se putea trece la expropieri. Pentru trasarea noii albii de la Groz`ve[ti la Vitan se demoleaz` pe partea dreapt` a Dåmbovi]ei 192 propriet`]i [i pe stånga 182. O corectur` considerat` ca fiind binevenit` se opereaz` \n zona Spitalului Bråncovenesc, la cererea Eforiei Spitalelor. Prin licita]ie, execu]ia lucr`rilor revine inginerului Alexandr Boisquerin, antre-

prenor francez, pentru suma de 3351000 lei. Lucr`rile \ncep la 2 noiembrie 1880 [i dureaz` pån` la 1886. Albia råului se adånce[te cu 6 metri, amenajåndu-se [i dou` c`deri de ap`, la Groz`ve[ti [i Vitan. Pe fundul apei s-a fixat o podin` din elemente de stejar a[ezate pe grinzi [i pilo]i, alia råului avånd posibilitatea, dup` calcule, ca \n urma rectific`rilor s` transporte un debit de ap` de 8 mc/s la nivelul minor, iar la cel major, pån` la nivelul splaiurilor, 22 mc/s. Primarul Cariagdi se måndre[te c` a g`sit \n sarcina Prim`riei trei proiecte mari Canalizarea Dåmbovi]ei, Alimentarea cu ap` a ora[ului [i Reconstruc]ia treptat` [i sistematic` a pavajelor - proiecte pe care lea adus cu succes la bun sfår[it, cu garan]ia unui \mprumut de 15150000 lei aprobat la bun sfår[it prin Decretul 1752 din 10 iulie 187867). Pentru savanta [i con[tiincioasa lucrare ce au prezentat inginerii Culmann, decanul Politehnicii din Zurich [i Burkly-Ziegler, inginerul [ef al ora[ului Zurich, ca exper]i chema]i de Prim`rie pentru proiectele rectific`rii Dåmbovi]ei, canaliz`rii ora[ului [i aducerea apei, drept recuno[tin]` pentru st`ruin]a lor se propune s` li se confere Crucea de Ofi]eri ai Stelei Romåniei. Domnul Alburquaque dore[te [i el a participa la licita]ia ce se va ]ine pentru lucr`rile de \nfrumuse]are a ora[ului Bucure[ti. Este vorba de canalizarea ora[ului licitat` la 28 august [i 4 septembrie 1881, pentru lucr`rile de canale noi, executate \n beton. Depune ofert` [i "Compaigne Marseillaise de Ciments du Midi", care [i cå[tig` cu oferta sa avantajoas`, acceptånd o reducere cu 15% a devizului. Se primesc \ns` ca concuren]i [i domnii Phipp Holtzmann, Ioan Suss, Gaiser, Cammer et Comp., Freind, Societatea Romån` de Construc]iuni [i de Lucr`ri Publice, cu \ndatorirea de a prezenta un inginer care s` fi lucrat \n astfel de materie, Union Bern [i M. Papadopolu68).

125

ANDREI P~NOIU

ALIMENTAREA CU AP~

Alimentarea cu ap` a constituit totdeauna una dintre cele mai grele probleme ale Bucure[tilor. Unele izvoare se aflau totu[i de-o parte [i de alta a Dåmbovi]ei, c`rora se ad`ugau apoi numeroase pu]uri de pe toat` aria ora[ului. Un hrisov referitor la ci[melele ora[ului dateaz` chiar din anul 1799. |n 1814 Caragea d` [i el un pitac asem`n`tor, urmat de un altul din 1828. Reiese c` la 1814 se aflau \n Bucure[ti 18 ci[mele. Datele de detaliu de la acea dat` arat` c` apa era adus` de la Cioc`ne[ti [i Crevedia. Venea \ntr-o hasna la ci[meaua lui Mavrogheni [i curgea la alte dou` ci[mele ce erau sub cas`; tot sub cas` era [i un havuz mare cu [apte vase, din care apa trecea apoi \n ora[, la locul lui Manea Brutaru \n Her`[e[ti. La s`parea temeliilor casei lui Cocorescu de pe Podul Mogo[oaiei s-a g`sit \n anul 1840 o bolt` de zid f`cut` din vechime pentru ci[mea. Cercet`rile municipalit`]ii \mpreun` cu arhitectul Faiser nu pot stabili vechimea acestei bol]i, re]in \ns` c` acest canal poate fi repus \n func]iune69). |nc` din anii 1832-1834 se pusese problema s` se aduc` din Europa un me[ter pentru ci[mele70). Tocmai \n acest sens se \nscrie aducerea \n ]ar`, \n 1840, a inginerului Marsillon Jean Baptiste [i a lui Gilbert mecanicul. Marsillon este autorul proiectul pentru acea cas` a "stabilismentul fåntånilor" care trebuie s` se ridice pe malul drept al Dåmbovi]ei dup` anul 1845, \n spatele Agiei. Proiectele respective, care ni s-au p`strat redau \n detaliu instala]iile respective [i toate datele legate de realizarea lucr`rii. {tim c` lucrarea s-a pus \n func]iune cu succes la 21 sept. 1847 a[a cum se prev`zuse [i a func]ionat pån` c`tre deceniul al VIIIlea al secolului XIX-lea. Realizarea ei se face cu sprijinul lucr`torilor de la Teatrul na]ional [i de la Gr`dinile publice, colaborånd cu inginerul Zanna, inginerul Petre Tabai, picherul Rusulescu [i

126

c`r`midarii de pe Podul de P`månt, care \l ajut` s` preg`teasc` puzzolana artificial` pentru temelia "pompelor de foc", folosind huma adus` din satul Ro[u, varul de Sirna, preparånd astfel betoanele care vor fi folosite pentru funda]iile Teatrului na]ional [i basinele din gr`dina public` Kiseleff [i canalul Ci[migiului. Concomitent s-au folosit \ns` [i alte surse de ap` care trebuiau s` alimenteze numeroasele ci[mele care se ridic` \n vatra ora[ului \n perioada anilor 1850-1860. De modul cum ar`ta o asemenea ci[mea, ca plastic` arhitectural`, ne demonstreaz` fåntåna de piatr` de la biserica Amzei, pån` mai de curånd aflat` \n func]iune. |n anul 1837 se propune Prim`riei \nfiin]area unui nou rezervor din metal, astfel \ncåt distribu]ia apei s` func]ioneze [i noaptea. Tot atunci intr` \n vigoare [i primul regulament privitor la taxa pentru distribu]ia apei cu tarife diferen]iate: pentru buc`t`rii, sp`l`torii, grajduri, [oproane, b`i publice [i fabrici. Cum problema apei r`måne \nc` nerezolvat`, pentru Bucure[ti \n anul 1862 se prevede \nfiin]area a mai multe fåntåni \n suburbii [i se aloc` un fond de 150000 lei pentru a se studia alimentarea Capitalei cu ap` de izvoare. De fapt se reia un studiu din anii 1837 cerut de Domnitorul Gheorghe Bibescu pentru aducerea apelor de la Crevedia \n 40 fåntåni ale Capitalei70). Se instituie o Comisie din care fac parte arhitectul Cusnovschi, conduc`torul Maxen]ian, inginerul Piersiceanu [i C`p`]åneanu, directorul [colilor de art`. |n raportul acestei comisii se arat` c` la Cre]ule[ti, pe malul drept al Colentinei s-a dat peste olanele de p`månt prin care se aducea apa \n Capital`, probåndu-se c` aceast` alimentare cu ap`, la care se constat` c` se racordau [i izvoarele de la Crevedia, func]iona prin c`derea natural` a apei. Printre izvoarele cercetate figurau [i cele de la p`durea Merii De[i, Cioc`ne[ti,

Evolu]ia ora[ului Bucure[ti

Giule[ti, Rudeni, Podul B`rbierului, Fåntåna Ursului, Fåntåna Fetei. Se estimeaz` c` din aceste izvoare se poate dispune de 10000000 oca ap` de izvor pentru Capital` \n decurs de 24 ore72). |n paralel se fac demersuri pentru recreearea mai multor pu]uri arteziene, unele dintre ele proiectate \n zona Cotrocenilor. Pentru satisfacerea cerin]elor de ap` potabil` a Capitalei studiaz` \ntre anii 1862 1869 un proiect [i inginerul francez, Fraycinet. Fraycinet \ncearc` s` transforme \n 1871 un proiect de \mbun`t`]irea apei ora[ului a inginerului Charlier, dar f`r` succes. Primarul capitalei, Cre]ulescu, st`ruie \n 1872 s` fie consultat pentru aceast` lucrare inginerul german Lindley din Frankfurt, care propune un program la care se \nscriu mul]i ofertan]i str`ini, \ntre care [i: inginerul Mounier, pentru asigurarea a 20000 mc de ap` extra[i din Dåmbovi]a cerånd \n schimb concesia lucr`rii pe 30 ani; inginerii "Rose Green [i Slade"; Noris Vantherin. Din lipsa unui proiect tehnic care s` asigure apa pe perioada respectiv` [i urm`toare, nici unul dintre ei nu este acceptat. Pentru realizarea acestei lucr`ri, Prim`ria Bucure[tilor intr` \n dialog cu Guilloux, directorul Societ`]ii C`ilor Ferate Romåne, care s` angajeaz` s` prezinte urm`toarele piese: - Planul general de nivelare al ora[ului; - Studiul distribuirii apelor de alimenta]ie a ora[ului; - Studiul canaliz`rii sau construc]iei canalelor ora[ului. Se estimeaz` \n Conven]ia \ncheiat` c` inginerul [ef al Capitalei este singurul \mputernicit s` trateze aceste probleme cu Direc]ia General` a C.F.R. Planul general de nivelare al Capitalei se va face \n 10 luni, cu ridicarea exact` a råului Dåmbovi]a pe parcursul ora[ului, cu cotele

de nivelare a fundului, a marginilor, cotele fundurilor sub poduri [i fundurile canalelor ce se vars` \n gårl`. Un profil \n lung de recunoa[tere a talvegului se va face \n sus de Bucure[ti, pe lungimea necesar` asigur`rii deriva]iunii care se va studia pentru alimentarea ora[ului, reperånd exact deversiunea apelor sale care se arunc` \n Brezoaia \n canalul de desc`rcare. Planul ora[ului Bucure[ti, redus la axele str`zilor sale, va ar`ta \ns` exact proiec]iunea fa]adelor, monumentelor mai principale, indicate prin numirile lor [i schi]a formei lor, la scara 1:4000. Prim`ria va pune la dispozi]ia d-lui Denize planul actual ce posed` mai cu seam` planul Borroczin [i planul Barklay. Studiul aduc]iunii apelor de alimenta]ie \n ora[ [i distribuirea lor va cuprinde: - Studiul comparativ la fa]a locului al cuantumului izvoarelor [i gårlelor care pot alimenta ora[ul - Studiul comparativ al mijloacelor de a ridica apa Dåmbovi]ei \n rezervoare pe Dealul Cotroceni, fie prin ma[ini fixe, fie prin ma[ini hidraulice, fie prin apeducte - Un studiu al rezervoarelor, amplasamentului [i construc]iei lor - Sta]ia de filtrare - Modul de distribu]ie la particulari - Studiul traseului [i diametrul conductelor - Devize [i extrasuri - Redactarea proiectelor - Studiul complet al canaliz`rii - Proiecte definitive - Rezumat |n iulie 1876 se prezint` Consiliului Tehnic un studiu de canalizare a Dåmbovi]ei, iar \n luna august se procedeaz` la cur`]irea canalelor Bucure[tilor de pe re]eaua subteran`, dup` cum urmeaz`: - Podul Mogo[oaiei - Strada German` - Strada Col]ei - Strada Pensionatul

127

ANDREI P~NOIU

- Strada Mo[i - Strada Episcopiei - Strada Clemen]ei Proiectele prezentate se aprob` de municipalitate cu oarecare condi]ii, iar prin Jurnalul din 3 iulie se \nsu[esc [i de Consiliul de Mini[tri cu rezolu]ia: "Se aprob` luarea de ap` din Dåmbovi]a, prin deriva]iune natural`, la punctul Lungule]u; fa]` de rezultatul sondajelor, se va merge mai sus de moara Cosoba". Pentru \ncadrarea \n sumele precizate, se cuprinde: - 3,5 milioane pentru aducerea apelor - 3 milioane pentru distribuirea \n ora[ - 4 milioane pentru construirea canalelor. Dup` un an de cercet`ri atente se prcizeaz` c` apa necesar` ora[ului trebuie luat` dintr-un loc situat mai sus de Lungule]u, de la 27,5 km [i trecerea ei printr-o linie filtrat` paralel` cu råul, lung` de 500 metri [i lat` de 9 metri. Conducta, cu un diametru de 0,90 m, realizat` din beton pe primii 7000 m [i din font` \n rest, urma s` aduc` apele pån` la rezervorul de zid`rie de o capacitate de 8000 mc. situat \n Dealul Spirei. Un al doilea rezervor trebuia s` se construiasc` la [osea, de 6000 mc. capacitate. Se ivesc evenimentele anilor 1877-1878 [i lucr`rile intr` \ntr-un impas. Se instituie o Comisie de ingineri str`ini chema]i ca exper]i din care face parte [i inginerul Lalanne, inspector general de poduri [i [osele din Fran]a, profesorul Culmann de la [coala politehnic` din Zurich [i BurkliZigler, inginerul [ef al acestui ora[. |n ce prive[te capta]iunea, aducerea [i distribu]ia apelor, lucr`rile s-au examinat de P.I. Manovici, Iorceanu [i Capu]ineanu, stabilindu-se c` de fapt este vorba de rezultatul unui viciu de contract [i se dispune efectuarea pl`]ilor cuvenite73). Studiile lui Ziegler [i Culmann \ncepute \n anul 1879 se \ncheie \n octombrie 1882, cu aducerea apelor pån` la marginea Bucure[tilor. La aceast` dat` Culmann decedeaz` [i lucr`rile urmeaz` s` fie continuate de Burki-Ziegler, cu supravegherea inginerilor romåni Matac, Simion [i Giupescu. Ansamblul lucr`rilor cuprindea \n principal

128

realizarea unor bazine de decantare descoperite, cu pere]i din lemn [i filtre de nisip situate \n localitatea B\cu. Apa Dåmbovi]ei, decantat` [i filtrat` era adus` prin apeduct \n rezervorul de la Cotroceni, de unde era \mpins` apoi \n re]ea prin pompe ac]ionate cu turbine hidraulice, folosind c`derea de ap` de 7,00 m creat` la Ciurel odat` cu completarea lucr`rilor de canalizare a Dåmbovi]ei. Alte expertize ulterioare, ca aceea din anul 1885 f`cut` de inginerul hidrolog Wilhelm Lindley din Frankfurt, atrag aten]ia asupra m`surilor de \mbun`t`]ire a acestei instala]ii, ceråndu-se refacerea pere]ilor din materiale durabile, reducerea lungimii exagerate a filtrelor etc. S-a recomandat chiar [i aducerea apei de munte. A fost nevoie ca instala]ia existent` s` se completeze cu o sta]ie de pompare la Groz`ve[ti, o re]ea de distribu]ie [i un rezervor de compensa]ie, toate date \n func]iune \n anul 1888. Lucrarea de la Arcuda a fost preluat` de antreprenorul Boisquerin, cel care lucrase [i la canalizarea Dåmbovi]ei. Uzina modern` a fost executat` de firma Echer-Wiss din Zurich \ntre anii 1885 [i 1888, re]eaua de o companie belgian` din Liege, iar Foi[orul de Foc de c`tre \ntreprinderea Thene. \n rezervorul de la Foi[orul de Foc apa nu s-a ridicat niciodat` pån` la cotele a[teptate, nedispunåndu-se niciodat` de presiunea cerut`, pån` \n anul 1924. |ntre anii 1890 [i 1891, s-a \ncercat [i folosirea filtrelor acoperite, dar din gre[eala firmei "Glotlyouetea", s-au pr`bu[it \nvelitorile chiar \n timpul execu]iei. Inginerul Elie Radu sus]ine \ntre anii 1898 [i 1899 construirea a 20 pu]uri care s` capteze apele subterane de la Bragadiru, lucr`rile pentru care se execut` numeroase studii, dac` apele acestea sunt potabile. Realizarea lucr`rilor cade \n sarcina antreprenorilor Dutour [i Simon. Cu acest aport calitatea apei destinat` consumului ora[ului Bucur[ti se \mbun`t`]e[te sim]itor.

Evolu]ia ora[ului Bucure[ti

GR~DINILE PUBLICE

Materialele de arhiv` ne furnizeaz` date extrem de importante despre tradi]ia parcurilor [i a gr`dinilor bucure[tene la sfår[itul secolului al XVIII-lea. Harta lui Purcel, de pild`, ne \nf`]i[eaz` numeroase case [i palate pe vatra ora[ului [i din \mprejurimi prev`zute cu gr`dini mari anume amenajate, unele concepute \n compozi]ii geometrice, organizate cu vegeta]ie liber` sau cu trasee care \mbin` armonios specificul gr`dinilor arhitecturale cu cadrul peisajului natural, din care nici fåntånile, nici oglinzile de ap` nu lipsesc. Aceste compozi]ii se [tie c` totdeauna erau \ntregite cu tot felul de foi[oare [i chio[curi preten]ios lucrate \n specificul arhitecturii acelui baroc local din perioada de sfår[it al secolului al XVIII-lea [i \nceputul veacului urm`tor. Gr`dina lui Mavrogheni cu ci[meaua [i chio[cul s`u conceput \n forma unui adev`rat palat, este tocmai un exemplu de acest fel. Poate tocmai dup` concep]ia parcurilor vremii, sub influen]a modei preromantismului s-a integrat acestei gr`dini [i moara de vånt despre care se [tie c` a figurat \n acest punct pån` la evolu]ia de la 1821. |nfiin]area Aleiului B`nesii [i a Gr`dinii Publice de la cap`tul Podului Mogo[oaiei. Drumul din cap`tul Podului Mogo[oaia spre B`neasa, un drum vechi domnesc, intr` \n aten]ia lui Kiseleff, care dicteaz` facerea lui pentru c`l`toria cu tr`sura, cu planta]ii de arbori pe ambele p`r]i etc. |n luna mai anul 1832, Sfatul or`[enesc organizeaz` licita]ia pentru facerea acestui aleiu, \ncepånd de dincolo de locul gr`dinii lui Mavrogheni, pån` la B`neasa. Se angajeaz` de \ndat` un peisagist francez, \n persoana lui Constant ("Constantin") gr`dinarul, care se ocup` atåt de terasamente, cåt [i de plantarea arborilor decorativi, consolidarea umpluturilor f`cåndu-se cu o ma[in` de b`tut p`måntul. Gr`dinarul Constant fiind \ns`rcinat [i cu

alte lucr`ri, printre care [i facerea bulevardului ce urc` la Mitropolie, Aleiul B`nesii r`måne oarecum \n uitare. |n cele din urm`, de acesta trebuie s` se ocupe \ndeaproape \nsu[i Mihai Ghica, [eful Departamentului din L`untru [i magistratul ora[ului Bucure[ti74). Printr-o not`, Sfatul or`[enesc al Capitalei, arat` c` potrivit articolului 34, aliniatul 2 din Regulamentul Organic, ating`tor de \nfrumuse]area Capitalei, se prevede a se \ntocmi o "plimbare public`" la cap`tul podului Mogo[oaiei, unde a fost chio[cul lui Mavrogheni. Prezedentul Sfatului, C. Roset, cu raportul nr. 1830 din 22 martie anul 1842 arat` c` a rostit aceast` lucrare acum iar preasfin]ia sa P`rintele mitropolit a [i binevoit a citi sfe[tania cuvenit` \n fa]a deputa]ilor mahalalei, a Sfatului Or`[enesc, a staro[tilor de corpora]ii [i a altor particulari [i negu]`tori dintre ci mai \nsemna]i, blagoslovind plugurile [i uneltele lucr`torilor care au \nceput a sparge \n]elenitele brazde ale acelui p`månt pentru facerea acestei gr`dini; 12 salahori s-au ostenit o zi pentru a \ndrepta terenul [i a cur`]a ruin`rile cl`dirii celei vechi de pe acest loc75). Se fac demersuri [i pentru redobåndirea terenurilor \nstr`inate de egumenii bisericii; se cere s` se preia [i hanul ci[melei, deoarece se inten]ioneaz` organizarea unei pie]e \n cap`tul uli]ei Podul Mogo[oaiei. Dintr-un raport din martie 1845, reiese c` planul [oselei Kiseleff \ntocmit \n timpul "vremelnice[tei obl`duiri", cu hotarele de o parte [i de alta de cåte 40 stånjeni trebuie s` se \nfrumuse]eze cu cheltuiala statului, dar nimic nu s-a f`cut \n acest sens. Realizarea acestei lucr`ri este \ncredin]at` peisagistului Meyer, hot`råndu-se \n final c` atåt Gr`dina Public`, cåt [i Aleiul B`nesei s` fie tratate ca o oper` unitar`. Se pune astfel \n lucrare facerea unei gr`dini publice pe amåndoua laturile [ose-

129

ANDREI P~NOIU

130

Evolu]ia ora[ului Bucure[ti

Tip de gr`din` amenajat` arhitectural pentru o construc]ie important din vegeta]ie liber`, lotiz`ri, terenuri de cultur`, moar`, canal de deriva]ie, podi[c` etc.), 1789

Ansamblu important al unei gr`dini amenajate arhitectural bine delimitat fa]` de locurile de cultur`, gr`dinile potagere [i vii sau alte planta]ii de pomi care acoper` în întregime [i toate cuartalele învecinate înscrise re]elei de poteci locale, 1789

131

ANDREI P~NOIU

132

Evolu]ia ora[ului Bucure[ti

lei, \ntr-o \ntindere de 360 stånjeni [i lat` de 40 stånjeni; se cere totodat` s` se divizeze \n parcele de cåte 45 stånjeni fiecare lateral` a acestei [osele care s` se vånd` celor interesa]i spre a-[i cl`di case de petrecere [i gr`dini dup` modelul din planul ce se al`tur`. Cine nu construie[te \ns` pe acest teren \n termen de doi ani prevederile planului respectiv, pierde dreptul de proprietate [i locul urmeaz` s` fie repartizat altei persoane. Se n`d`jduie[te ca pe aceast` cale s` se realizeze \nfrumuse]area dorit`, f`r` ca statul s` fac` nici un fel de cheltuial`76). Cunoa[tem ideea acestui tip de parcelare chiar din planurile lui Meyer, dar nu [tim care au fost \n final rezultatele dobåndite, alte planuri mai tårzii, ar`tånd totu[i cele mai multe din aceste locuri a fi neocupate. La o revedere a situa]iei mai sus ar`tat`, \n anul 1853, se ia hot`rårea ca s` se sisteze a se mai da locuri c`tre particulari la [osea, sub nici un fel de condi]ie, abrogåndu-se astfel acel Ofis Domnesc nr. 282 din anul 1846. Lucrarea se realizeaz` potrivit planului conceput de Meyer, la des`vår[irea ei aducåndu-[i contribu]ia [i arhitec]ii Al. Orescu [i Iacob Melic, cu facerea drumurilor, a chio[curilor, a fåntånilor [i pavilioanelor cerute chiar de c`tre Domnitor. Se [tie c` \n anul 1847, sultanul a cerut [i el proiectul acestei alei pentru a se face una asem`n`toare la Constantinopol. Gr`dina Mitropoliei. Meyer \n[tiin]eaz` departamentul din L`untru c` a primit ridicrea topografic` a terenului Mitropoliei pentru proiectarea unui plan de Gr`din` Public`. Dar Departamentului nu-i este \ns` cunoscut` aceast` lucrare a Sf. Mitropolii [i-l invit` a se adresa pentru cererea sa chiar acolo de unde a primit planul. Nu putem [ti despre care gr`din` este totu[i vorba [i ce anume s-a realizat \n

final. Poate fi vorba \n cazul de fa]` de amenajarea aleiului Mitropoliei, sau de gr`dina de pe terasa din spate, specificat` ca o amenajare de acest fel \n planul ora[ului din anul 1852. O gr`din` a Mitropoliei putea fi considerat` [i bulevardul amenajat \n anul 1832 de Constant. Dar, poate este vorba chiar de gr`dina din jurul Palatului unde locuia Bibescu, amenajarea ei putånd fi cerut` direct de Domnitor [i Mitropolit. Gr`dina Cimitirul Bellu. Se \ntemeiaz` prin grija Mitropoliei care r`scump`r` tot domeniul Bellu, cu casele, gr`dina, planta]iile [i toate terenurile din jur, pentru crearea unui cimitir al Capitalei \n afara barierei din cap`tul uli]ei {erban Vod`. Planul topografic al acestui domeniu, \ntocmit \n cererea mitropolitului, consemneaz` \n detaliu ansamblul gr`dinii acestui palat existent la acea dat`. Amenajarea ansamblului acestui domeniu ca un parc unitar menit s` devin` un cimitir al Capitalei este \ns` o oper` de durat` [i face obiectul altor ridic`ri topografice [i opera]iuni de lotalizare. |n anul 1858, Ulrich Hofmann, \ndeplinitor de Director al Gr`dinilor Publice, arat` \ntro not` c` el a realizat [i Gr`dina cimitirului Bellu77). Nu [tim \ns` cum ar`ta aceast` nou` gr`din` destinat` s` devin` cimitir [i dac` \n cuprinsul ei a fost integrat` [i vechea gr`din` a palatului Bellu, care fiin]a \nainte de anul 1840. Arhitectul Petre Burelli, ca arhitect al Ministerului Cultelor \[i aduce [i el aportul la realizarea acestui lucru. Gr`dina Spitalului Filantropia. Odat` cu construc]ia Spitalului Filantropia se ia hot`rårea ca s` se amenajeze [i o gr`din`. |n anul 1849 se apreciaz` c` ar mai trebui a se s`di \n curtea acestui spital [i al]i copaci de p`dure, adu[i din p`durea M`n`stirea V`c`re[ti de la T\nganu.

133

ANDREI P~NOIU

Gr`dina public` de Sfåntul Gheorghe Nou. Dup` incediul din 23 martie 1847 se stabile[te planul de recl`dire al ora[ului cu o nou` aliniere a uli]elor, rezervåndu-se locul unei gr`dini la Sf. Gheorghe78). Lucr`rile respetive \ntårzie \ns` foarte mult, din pricini diferite. Problema gr`dinii [i a pie]ei respective este reluat` abia prin anii 1855 - 1857, odat` cu restructur`rile propuse [i pentru pia]a paraclisului Episcopiei Råmnicului. Ulrich Hofmann, peisagistul, \ns`rcinat cu proiectarea gr`dinii pe spa]iul respectiv, elaboreaz` planul de planta]ii, de trasarea aleilor [i dispunerea altor elemente decorative. Pe acest plan se \nsemneaz` locul bisericii, basenul, aleiul de plopi piramidali, aleiul de gledecii sau de salcåmi, ori de plute negre, boschete de diferi]i copaci [i tufe exotice, grupe de diferite flori, locuri rezervate pentru a[ezarea capacelor de repausare etc. Lucrarea respectiv` [tim c` s-a realizat conform prevederilor acestui proiect, de aceast` form` amintind [i restitu]iile \n perspectiv` axonometric` ale lui Pappazoglu din anul 1867. |n 1862 Luis Lavra, agricultorul, se ofer` s` \ntre]in` gr`dina de la biserica Sf. Gheorghe Nou pentru suma de 7000 lei, ofert` care se consider` de c`tre Consiliul Comunal a fi foarte avantajoas`79). |nfiin]area Gr`dinii Publice Ci[migiu. |n anul 1845, martie 19, inginerul idrotec Marsillon przint` planul [i devizul pentru secarea b`l]ii Ci[migiului. Proiectul respectiv este analizat de c`tre Comisia format` de inginerul Balzano, inginerul idrotec Marsillon, inginerul Sec]iei Tehnice, maiorul Borroczin, cu participarea Arhitec]ilor Villacrosse, Schlatter [i a lui Meyer, directorul Gr`dinilor Publice. Printre altele se prevedea trasarea unui [an] lung de 623 stånjeni [i lat de 18 palme,

134

adånc de un stånjen. |n cale urmeaz` a se scurge [i toate apele de ploaie [i din izvoare, pe distan]a dintre Podul Mogo[oaiei [i Podul de P`månt. Este nevoie s` se fac` [i unele s`p`turi [i umpluturi de p`månt pentru nivela]ia ariei ora[ului. Inginerul Vairah este orånduit ca ajutor al maiorului Borroczin, s` poarte \ns`rcinarea stårpirii b`l]ii. Se ajunge la concluzia c` proprietarii trebuie s` fac` ei \mprejmuirea locului cu un [an] adånc [i pari. La 18 iulie 1850, Meyer, directorul Gr`dinilor Publice, anun]` c` proiectul pentru construirea gr`dinii publice Ci[migiu este \ncheiat, dup` preg`tirile f`cute timp de 7 ani; se arat` c` acest proiect cuprinde diferitele devize [i planul amenaj`rilor, \nso]it de patru liste. |n dou` capitole mari se \nf`]i[eaz` distribu]ia planului [i lucr`rile de executat, astfel \ncåt s` se ofere priveli[ti de vizitare inedite \n fiecare sezon [i la orice or`, totul amenajat ca un veritabil ornament al ora[ului. Toate aleile vor fi pavate cu piatr` [i nisip, practicabile pe orice vreme. |n afar` de cele trei intr`ri monumentale, mai sunt prev`zute [i alte accese pentru pietoni. O parte a gr`dinii lui Pencovici care este inclus` bine \n aceast` compozi]ie, trebuie achizi]ionat` pentru \ntregirea gr`dinii publice. |n aceea[i situa]ie se afl` [i un alt teren particular de pe latura de vest a gr`dinii, care este ocupat de trei proprietari. Meyer precizeaz` c` execu]ia acestui plan cu lucr`rile preg`titoare va dura doi ani. Planta]iile se vor face \n general cu arbori indigeni. Cåteva alei principale [i cåteva idei vor fi marcate cu ornamente de arbu[ti [i flori de gr`din`. Se prevede realizarea unei "pe[teri" cu piatr` rustic`. Se urm`re[te a se ob]ine un ansamblu peisagistic din planta]ii [i gazon. Se mai cer 200 b`nci bine lucrate [i vopsite. Vor trebui cinci poduri, din care dou` pentru trecerea

Evolu]ia ora[ului Bucure[ti

135

ANDREI P~NOIU

136

Evolu]ia ora[ului Bucure[ti

137

ANDREI P~NOIU

138

Evolu]ia ora[ului Bucure[ti

canalului, separånd cele dou` lacuri, bine\n]eles prin forma lor boltit` permi]ånd trecerea b`rcilor. Pe insul` urmeaz` s` se realizeze o statuie de vegeta]ie, poate cea a lui Apollon [i s` se a[eze dou` vase largi pentru ornarea a dou` locuri alese. Nu sunt uitate nici chio[curile pentru muzic` [i umbrare. Alte lucr`ri privesc pavilioanele pentru ad`postirea de ploaie, ecluze pentru purificarea apelor la marginea råului etc. Se sus]ine ca lucr`rile s` se continue dup` proiectul prezentat, a c`rui \ncepere se consider` c` s-a f`cut \nc` din anul 1845, prin cur`]irea lacurilor [i desecarea terenurilor, concomitent cu abordarea multor prevederi din proiectul actual de gr`din` public`, a c`rei pozi]ie central` \n ora[ o \nscrie printre rarit`]ile Europei80). |n anul 1855 gr`dina Ci[migiu se constituise deja \n formele sale generale; continu` preocup`rile de permanent` \nfrumuse]are, de amenajarea intr`rilor, corectarea

perimetrului, pietruirea aleilor etc. R`måne \ns` \n aten]ie deosebit` regimul de construc]ie al cl`dirilor din jur. Potrivit prevederilor f`cute de Maer se propune cump`rarea locului lui Iancu Dimancea al`turat, dar se prefer` l`rgirea ariei gr`dinii prin d`råmarea cl`dirilor aflate pe locuri ce pot fi dobåndite cu terenuri date \n schimb; se fac por]ile antreurilor acestor gr`dini, se monteaz` b`nci, fanare de iluminat, se reface vasul plutitor de pe lacul Ci[migiu cu numele de "vapor", precum [i b`rcile de preumblare, se dau \n explorare bufeturile [i pavilioanele de muzic` etc. |n 1864 se cere facerea acelor cinci poduri, dou` poduri mari [i trei mici, care trebuie a[ezate peste aleul gr`dinii, conform proiectului \ntocmitde inginerul Serviciului Tehnic al Capitalei |nfii]area Gr`dinii de la Cotroceni. La sfår[itul anului 1851, Carol Meyer, directorul gr`dinilor publice arat` printr-un

139

ANDREI P~NOIU

140

Evolu]ia ora[ului Bucure[ti

141

ANDREI P~NOIU

142

ANDREI P~NOIU

referat c` prin "verbaliceasc` porunc`" a primit \ns`rcinarea M`riei Sale s` alc`tuiasc` proiectul pentru planta]iile ce sunt a se face la Cotroceni, \n partea de r`s`rit [i miaz`-zi, [tiindu-se c` \nc`perile de aici s-au destinat pentru "Palat de var`" al Domnului St`pånitor. Anexat referatului se prezint` un plan [i dou` liste, cu un deviz \n valoare de 53394 lei. Departamentul din L`untru g`se[te "covår[itoare" cheltuiala prev`zut` de[i se argumenteaz` c` s-a ]inut seama de dorin]ele \n`l]imii sale [i proiectul s-a \nchipuit precåt au stat cu putin]` p`zind toat` economia recomandat` de M`ria Sa. Proiectul respectiv rezult` c` s-a pus \n lucrare de \ndat`, pe anul 1852 prev`zånduse 2625 zile de lucru, 6 sacagii, un gr`dinar [i doi privighetori. Printr-o not` se face precizarea c` speciile pentru planta]ii se vor lua de la pepiniera Gr`dinii Kiseleff [i dintre cele ce se vor aduce pentru Gr`dina Ci[migiu. O alt` list` de planta]ii de la sfår[itul anului 1852 prevede aducerea pentru Gr`dina de la Cotroceni, din p`durea Cociocu, a

144

urm`toarelor specii: 200 juga[tri, 500 corai, 800 ulmi, 600 lemn cåinesc, 300 tufani, 600 carpeni, 100 p`ducel, 100 plop negru. Din P`durea Pantelimon a Spitalului Col]ei se cer: 800 ar]ari, 500 carpeni, 100 c`tin`, 1000 sångeri, 500 s`lcii. Din P`durea M`rgineni a M`n`stirii Dealul: 100 nuci, 300 brazi, 200 m`ce[i, 100 c`tin`, 150 pa]achin`, 200 dårmoe[ie, 200 clocopici. De la C`scioarele: 400 plopi argintii, 500 anini, 400 m`ce[i, 150 porumbari, 300 castani de la Tismana, 250 scumpie. Lucr`rile sunt \ns` \ntrerupte \n anul urm`tor, prin nea[teptata \ncetare din via]` a lui Meyer. Domnitorul dispune atunci ca s` se sisteze deocamdat` orice lucrare care trebuie f`cut` din nou; r`måne de acum \ncolo a se face numai \ntre]inerea ei81). |n cele din urm`, Domnitorul g`se[te de cuviin]` c` de aceast` gr`din` \ntre]inut` de guvern beneficiaz` \ntåi de toate localitatea [i ca atare ea trebuie trecut` pe seama a[ez`måntului de la Cotroceni. |n anul 1872 [tim c` se prezint` un proiect, ref`cut, pentru \nfiin]area unei pompe, cu

Evolu]ia ora[ului Bucure[ti

bazinele necesare pentru alimentarea cu ap` a gr`dinii de la Cotroceni. Se prevede montarea unei pompe cu manej \n pu]ul existent din curtea Palatului [i a[ezarea de ]evi de conducere a apei c`tre bazinuri. Se cuprinde [i facerea a dou` bazinuri pentru alimentarea cu ap` a palatului [i udatul gr`dinii. Pe unul din aceste bazine se va a[eza o figur` de bronz de la Fabrica Kahle & Sohn din Postdam, iar pe cel`lalt o figur` luat` din Ci[migiu. Inginerul Boiarolu a \ntocmit proiectul pentru aceast` instala]ie, dar se cer [i unele m`suri pentru scurgerea apelor ce stagneaz` \n Valea de la Cotroceni, a[a cum cere Decretul semnat de Carol I din aprilie 1872. Prim`ria este chemat` s` desfunde canalele care s` conduc` apele acestea la Elefterie. Boiarolu cere [i cur`]irea acelui canal de scurgere a apelor ce vin din Gr`dina Botanic` ca [i cultivarea luncii respective. Prim`ria face o \ntåmpinare, ar`tånd c` aceste lucr`ri privesc statul; pe seama sa se afl` atåtea canale de desfundat \n Bucure[ti pe care nu le pridide[te. Gr`dinarul Knechtel duce [i el un deviz pentru plantarea cu platani a V`ii

Cotrocenilor [i \nlocuirea plutelor uscate de pe aleea cea mare din Ci[migiu82). Facerea unei gr`dini la Catedrala Curtea Veche. |n anul 1863 s-a alc`tuit de arhitectul Capitalei, Cusnovschi un nou plan pentru formarea unei gr`dini \n curtea Catedralei Curtea Veche, \ntr-un "chip sistematic", care cost` pån` la suma de 10612 lei - "o gr`din` sistematic`" potrivit cu pozi]ia care o are expus` catedrala. Consiliul Tehnic v`zånd proiectul de planta]ie a cur]ii numitei catedrale Curtea Veche, v`zånd [i observa]ia cuviosului arhimandrit Visarion, care pretinde c` partea cur]ii din dreapta u[ii bisericii ar trebui s` fie liber` pentru circula]ia poporului [i a tr`surilor, iar planta]ia din afar` de curte, de pe trotuare ar fi impropie, [i \mpiedic` circula]ia, aprob` cererea de a se m`rgini planta]ia numai pe partea cur]ii de la linia tras` cu ro[u, care este delimitat` acum cu un grilaj spre altar83). |nfiin]area unei gr`dini \mprejurul [i \n interiorul Sf. Mitropolii. La 27 septembrie 1875, |.P.S. Mitropolitul Ungrovlahiei [i Primat al

145

ANDREI P~NOIU

Romåniei, arat` c` dore[te a oferi Mitropoliei din Bucure[ti flor`ria |.P.S. din Ia[i [i s-au dat ordine a se aduce \n Bucure[ti f`r` plat`. Mitropolitul cere o persoan` competent` s` fac` planul, dup` \n]elegerea ce se va lua cu el, pentru \nfiin]area unei gr`dini atåt \mprejurul, cåt [i \n interiorul Sf. Mitropolii. Din partea Administra]iei se scrie gr`dinarului constructor Knechtel s` se prezinte de urgen]` pentru a se \n]elege cu Eminen]a Sa asupra vorbitei gr`dini. La 31 martie 1876, inginerul statului din Serviciul de Poduri [i {osele arat` c` proiectul prezentat de gr`dinarul constructor nu este altceva decåt copia proiectului alc`tuit de arhitectul Beni[ al Domeniilor Statului, trimis \n 2 exemplare, cuprinzånd: plan, profilele sc`rilor, memoriu, deviz. Se cere facerea unui zid de sprijin, consolid`ri cu batere de taraci \mpleti]i cu nuiele, umplutur` [i planta]ii, consolidarea aleiului \nceput de la sc`rile obeliscului pån` la rondul ceasornicului de soare. La cap`tul aleiului, pe lång` obelisc, se va \nfiin]a o scar` de piatr`; dosarul \n discu]ie este depus \nc` din anul 1871. La amåndou` p`r]ile drumului se va construi un canal deschis din piatr` de råu. Drumul pe alei se va face cu moloz peste care s` se a[tearn` nisip pietros. Aleiurile se vor planta cu arbori alterna]i de tei [i salcåmi; salcåmii se vor scoate cånd teii vor da umbra necesar`. Se va face [i o alee boltit`, cu [an]uri pe

146

margine, spre partea din spre Filaret. Se va \nfiin]a de asemenea o gr`din` de pomi roditori, \n partea de miaz`-zi a aleiului, terenul fiind mai \ntåi nivelat [i cur`]it. Arborii roditori se vor cump`ra de la o pepinier` care nu este \n loc b`ltos84). |mbun`t`]irea plimb`rii de la Filaretu. Lucrarea drumului [i a caldaråmului cu destuparea canalului pån` la Dåmbovi]a. Face obiectul unor planuri cerute de Departamentul din L`untru \n iulie 1851. Inginerul drumurilor din Capital`, Al. Orescu, d` planurile cerute de preg`tirea licita]iilor [i \ncredin]area cu condi]iile de execu]ie. Se prevede facerea din nou a caldaråmului de la poarta din dos a Sf. Mitropolii pån` la caldaråmul din vale, pe o l`rgime de 4 stånjeni. Cum livada respectiv` este proprietatea Mitropoliei, toate lucr`rile ei se vor suporta de Mitropolie, \ntocmai ca [i localnicii de pe uli]a ce merge din a Cali]ii pån` la Podi[c`. |ntr-un raport din anul 1857 se arat` c` pentru \mbun`t`]irea plimb`rii de la Filaret, hot`råt` \n anul 1851, nu se mai face nimic acolo din anul 1854. Pentru aceast` lucrare \n anul 1855 arhitectul ora[ului, Burelli prezint` un raport cu observa]iile sale. Dar tot pentru aceast` lucrare trebuie s` revin` \n mod asem`n`tor [i \n anii 1856 [i 1857, determinåndu-l astfel pe Alessandru D. Ghica, caimacanul ]`rii Romåne[ti s` supuie situa]ia \nf`]i[at` Ministerului din

Evolu]ia ora[ului Bucure[ti

L`untru85). Pentru \nfiin]area Gr`dini Publice Filaret. La 26 aprilie 1862, Ministerul Lucr`rilor Publice se sesizeaz` de faptul c` terenul destinat de Gr`din` Public` la Filaret continu` s` fie ocupat de cl`diri particulare. Se cere s` se comunice dup` ce autoriza]ii [i cu ce motive se \ng`duie deturnarea acestor locuri de la destina]ia [tiut`. Dar municipalitatea se desculpa ar`tånd c` n-a tolerat asemenea construc]ii; dimpotriv`, v`zånd c` s-ar fi \nsu[it o parte din acel teren a cerut Ministerului Cultelor o situa]ie a tuturor locurilor de la Filaret pentru a se cunoa[te atåt \ntinderea, cåt [i temeiul \nstr`in`rii. S-au f`cut [i interven]ii pentru oprirea lucr`rilor [i s-a cerut P`rintelui Mitropolit de a nu se mai \nchiria sau \nstr`ina locuri din livad`; s-a cerut s` nu se legalizeze nici un act de acest fel iar poli]ia s` popreasc` planta]iile de pomi. |n anul 1864, dintr-o dispozi]ie dat` arhitectului [ef al Capitalei vedem c` problema amenaj`rii unei gr`dini care s` dea un aspect agreabil terenului de la Filaret, prin \nfiin]area unei gr`dini corespunz`toare cu pozi]ia \n care se afl` constituie o preocupare a municipalit`]ii; se cere arhitectului Cusnovschi s` prezinte planurile [i devizul aproximativ cu costul \nfiin]`rii gr`dinii [i str`zii precum [i lista locurilor ce vor fi våndute, numele persoanelr ce urmeaz` a fi expropriate pentru \nfiin]area acelei str`zi etc. Documenta]ia trebuie completat` cu o

pies` care arat` m`rimea [i costul aproximativ al tuturor cl`dirilor ce cad pe noua strad` propus`, precum [i costul locurilor pe care s-ar putea \nfiin]a zidiri, locuri care s` fie våndute, pentru realizarea unui fond cu care s` se \nfiin]eze gr`dina86). |nfiin]area unei gr`dini botanice \n cåmpia din josul m`n`stirii Cotroceni. |n august 1860, directorul [colii Na]ionale de Medicin` [i Farmacie \nainteaz` planul gr`dinii botanice ce este a \nfiin]a \n cåmpia din josul m`n`stirii Cotroceni [i cere a se lua dispozi]iuni pentru preg`tire, dup` deviz. Se prevede, deocamdat`, o \ngr`dire cu scånduri, nivelarea terenului, acoperirea cu nisip a drumurilor, construirea a trei pun]i naturale peste canalele de ap`, pentru leg`tur` cu gr`dina palatului Cotroceni etc. Planta]iile cuprind s`direa a 5000 arbori [i arbu[ti de diferite feluri, c`rora se adaug` \nc` 800 buc`]i esen]e exotice de arbori [i arbu[ti din pepinierele gr`dinilor statului. Devizul respectiv se cifreaz` la suma de 56425, a[a cum arat` inspectorul general Davila. Al. Zanne, inginerul, [eful serviciului tehnic al municipalit`]ii aprob` devizul [i face cunoscut c` executarea lui se poate dirija prin persoana d-lui Hofmann, mai cu seam` c` dånsul este [i autorul acestui proiect. Pentru realizarea lucr`rii, Davilla se adreseaz` Direc]iei Tehnice s`-i fie f`cute cunoscut to]i arborii [i plantele gr`dinilor

147

ANDREI P~NOIU

148

Evolu]ia ora[ului Bucure[ti

publice, iar gr`dinarii respectivi s` \i [i poat` ar`ta, ca s` \ntocmeasc` lista de toate lucr`rile necesare gr`dinii87). Str`mutarea Gr`dinii Botanice [i Zoologice a Universit`]ii la Cotroceni. |nc` din anul 1872 s-a cedat un loc care apar]inea mo[iei Cotrocenilor, pentru \nfiin]area unei gr`dini botanice a Universit`]ii din Bucure[ti. Acest loc era \ns` acoperit cu ape stagnate, \nf`]i[ånd o situa]ie de netolerat cadrului de vecin`tate a re[edin]ei domne[ti. Pentru asanarea acestui loc se opereaz` o serie de rigole descoperite [i planta]ii. Tocmai pentru acest loc, [eful Gr`dinilor Publice K. Knechtel era de p`rere c` se potrive[te pentru \nfiin]area unei gr`dini [tiin]ifice, un fel de "jardin des plantes". Dar se ajunge la concluzia c` pentru aceast` gr`din` este mai potrivit terenul din Valea de la Cotroceni situat de cealalt` parte a [oselei, unde trebuie s` se fac` lucr`ri de asanare asem`n`toare. La 28.05.1883, P.I. Aurelian ia \n]elegere cu D. Brånz`, directorul Gr`dinii Botanice ar`tånd c` \ntr-o discu]ie cu regele au c`zut de acord c` cel mai bun loc pentru Gr`dina Botanic` este cel din Valea de la Cotroceni; vizavi de cel unde a mai fost aceast` gr`din`.

Locul respectiv, \n suprafa]` de 18 pogoane [i 10 pr`jini, aflat \n seama Lucr`rilor Publice se trece acum \n proprietatea Ministerului Cultelor [i Instruc]iunii Publice, cu destina]ia ca aici s` se str`mute Gr`dina Public` de la Universitate. Brånz`, Grecescu, inginerul Cerchez [i Knechtel [eful gr`dinilor statului examinånd acest teren propun ca ariei respective s` i se mai adauge \nc` unele por]iuni din propriet`]ile \nvecinate. Ei cer, de asemenea, mutarea cantonului apropiat, iar terenul \n discu]ie s` se \mprejmuiasc` de \ndat` pentru Gr`dina Botanic` [i Zoologic` a Universit`]ii.

149

ANDREI P~NOIU

SITUA}IA ORA{ULUI BUCURE{TI LA |NCEPUTUL SECOLULUI XX

H`r]ile Institutului Geografic al Armatei din anii 1902-1904 ne \nf`]i[eaz` foarte exact structura reliefului Bucure[tilor [i a zonelor \nconjur`toare, punåndu-se \n eviden]` re]eaua stradal` a ora[ului cu arterele de penetra]ie, linia de cale ferat` [i [oseaua ce reune[te cele 24 forturi. Din aceste h`r]i re]inem regimul de administrare a \ntregi zone cuprinse \ntre limita marcat` a ora[ului [i linia forturilor, \n care comunele Progresul, Pope[tii Conduratu, Dude[tii, Pantelimonul, Her`str`ul, B`neasa, Bucure[tii, Chiajna [i Militarii ne apar ca a[ez`ri ordonate, realizate dup` planuri inginere[ti. Aceea[i situa]ie o \nf`]i[eaz` [i alte a[ez`ri \nvecinate, situate \n afara perimetrului liniei forturilor ca: Afuma]i, {tef`ne[ti, Tunari, Otopeni, Mogo[oaia, Buftea, Dragomire[ti, Ciorogårla etc., toate a[ez`ri pentru a c`ror organizare [tim c` s-au elaborat planuri sistematice \nc` din perioada regulamentar` [i postregulamentar`. Cu alte cuvinte, ne afl`m \n fa]a unui rezultat al activit`]ii de sistematizare [i de organizare a teritoriului \nscris \ntr-un r`stimp de peste o jum`tate de secol. Pornindu-se tocmai de la aceast` situa]ie de ansamblu consemnat` de ridic`rile topografice efectuate odat` cu \nceputul secolului, vom putea urm`ri, comparativ, evolu]ia \nscris` de lucr`rile din etapele imediat urm`toare. Pentru \nceputul secolului Bucure[tii p`streaz` o not` a lor proprie \n care totul pare preocupat de concertele [i serb`rile din gr`dinile publice, cu o Administra]ie care se \ngrije[te atent de plantarea bulevardelor [i care din elaborarea de planuri de \ndreptarea [i alinierea str`zilor \[i face o datorie de cap`t. Gr`dina Botanic` se vrea \mpodobit` cu noi construc]ii ce cer subscrip]ii pentru ridicarea de noi monumente publice; alte proiecte vizeaz` iluminatul, dezvoltarea re]elei de alimentare cu ap` [i de canalizare, cur`]irea [i adåncirea

150

Dåmbovi]ei, consolidarea malurilor cu diguri pentru a se face fa]` viiturilor. Acesta este cadrul anului 1906, cånd se deschide \n Parcul Carol Expozi]ia General` Romån`, dup` modelul marilor expozi]ii europene. Expozi]ia aceasta se instituie ca un grandios ansamblu desf`[urat pe Cåmpurile Filaretului. Palatul Regal cu Geniul Militar, vederea din interior spre Poarta de Intrare cu Palatul Artelor, Arenele Romane, Pavilionul Domeniul Coroanei, Palatul Justi]iei, Palatul Agriculturii sau Palatul Minelor [i Carierelor sunt pavilioane care se arat` concepute sub forma unor adev`rate ansambluri arhitecturale, toate tratate \ntr-o plastic` major`, care anun]` \nc` de pe acum crearea unui stil romånesc monumental. Reconstituirea Castelului lui }epe[ Vod`, a Arenelor Romane, a golfului luptelor navale sau a redutelor cucerite ale Plevnei se \nscriu \n firescul romantism tårziu propriu na]iunii noastre, angajat` acum s`-[i cl`deasc` o Capital` modern`. {i dac` pån` la R`zboiul pentru Independen]` Bucure[tii se voiau acel "Helioplis" (ora[ al Soarelui), de acum \ncolo ei trebuie s` devin` un ora[ al statuilor, un ora[ gr`din` \n adev`ratul sens al cuvåntului. \nceputul secolului g`se[te Bucure[tii angaja]i \ntr-o serie de lucr`ri foarte importante, a c`ror realizare reclam` fonduri tot mai mari. Complet`rile de la noul edificiu al Casei de Depuneri [i de la Palatul Po[telor, construc]iile din Gr`dina Botanic`, cl`direa Palatului de Justi]ie ,numeroasele exproprieri pentru crearea de noi amplasamente, alinierea [i corectarea traseului str`zilor [i a pie]elor, proiectele pentru prelungirea liniei ferate Mogo[oaia - Obor [i a unei noi c`i ferate Filaret - Abator ca [i organizarea Expozi]iei Generale Romåne sunt doar cåteva din lucr`rile de acest fel ale primului deceniu. |n contextul acestui cadru, Municipalitatea

Evolu]ia ora[ului Bucure[ti

\ncurajat` de programul Expozi]iei Generale a Romånilor din anul 1906, ia hot`rårea lans`rii unui concurs public pentru sistematizarea ora[ului Bucure[ti, \n tema anun]at` \nscriindu-se de fapt \ntreaga problematic` a dezvolt`rii Capitalei. Tocmai datele problemei, programul [i ideile desprinse din studiile prezentate la concurs vor constitui de acum \ncolo acele jaloane de care trebuie s` ]in` seama planul de sistematizare al ora[ului aflat \n curs de elaborare. Se [tie c` prin Legea din anul 1894 comuna Bucure[ti fusese obligat` s` legifereze un plan de sistematizare al ora[ului pån` la 1900, dar de abia dup` acest concurs sunt angaja]i desenatori iar arhitectul Berendei se \ns`rcineaz` s` studieze "regularea planului ora[ului". |ntre Stat [i Prim`ria Comunei Bucure[ti intervin o serie de schimburi de terenuri [i imobile, care las` mån` liber` municipalit`]ii s` ia multe ini]iative. Pentru a se \ncuraja construc]ia de cl`diri pe Calea Victoriei, se acord` \n 1910 reducerea de impozite pentru toate imobilele ce se vor construi pe fronturile aliniate ale acestei str`zi. Bisericile din Bucure[ti sunt autorizate s` vånd` din terenurile lor pentru a se cl`di pe ele. Ca s`-[i creeze veniturile cerute, Prim`ria trebuie [i ea s` \nstr`ineze unele terenuri [i imobile din proprietatea Comunei. Tot pentru crearea de venituri pentru Prim`rie, se \nfiin]eaz` un impozit de 4% pentru cl`diri [i locuri virane, de 5% pentru chirii [i hoteluri etc. Impozite se pun [i asupra cererilor de a se construi, pentru repara]iuni [i \mprejmuiri de gr`dini publice etc. Din aceste fonduri trebuie s` finan]eze diferite ac]iuni de \nfrumuse]area ora[ului, ca [i costul materialelor [i manoperei pentru pichetarea axelor de alinieri, tabelele cu nomenclatura str`zilor [i numerotarea propriet`]ilor, precum [i pentru marcarea

punctelor de nivel, reproducerea de planuri, lipiri [i carton`ri sau lucr`ri aflate \n atribu]iile Serviciului planului, controlului construc]iilor [i cl`dirilor. Tot din aceste venituri trebuie acoperit [i fondul de rulment folosit pentru \mprejmuirea locurilor virane, ca [i pentru fotografierea [i d`råmarea caselor insalubre sau care amenin]` s` cad`. Prin Decrete, pe baza art. 94 din Legea pentru organizarea comunelor urbane se aprob`: - Planurile pentru racordarea str`zii Cercului cu strada Popa Petre, precum [i prelungirea Bd. Ferdinand pån` la Gara Obor; - Planul pentru alinierea str`zii Costache Marinescu, a[a cum s-a votat de Consiliul Comunal; - L`rgirea [oselei Ciorogårla, Cotroceni, Bolintin, de la 19 la 30 m; - Alinierea [i amenajarea por]iunii din fa]` a Universit`]ii, \n dosul Statuii Mihai Viteazu, unde se deschide o strad` de 8 m, \ntre strada Academiei [i b-dul Col]ei; - Sistematizarea cartierului Cotroceni [i a str`zilor [i pie]elor adiacente cuprinse \ntre linia ferat`, Gara de Nord - Filaret, partea exterioar` a C`ii 13 Septembrie, a str`zii Izvor, a str`zii B.P. Hasdeu, Plevnei, [oseaua Basarab pån` la Uzina hidraulic` Groz`ve[ti, cu excep]ia pentru strada Carol Davila \ntre Cotroceni [i promenad`, a c`rei l`rgime va fi de 14 m; - Alinierea C`ii Mo[ilor \ntre C\mpul Mo[ilor [i Pia]a Sf. Gheorghe cu pie]ele [i str`zile adiacente; - Planurile de l`rgire a str`zilor cuprinse \ntre Popa Petre [i B-dul Col]ei, trecånd prin str`zile Maria Rosetti [i C.A. Rosetti str`b`tånd blocul \ntre strada Cantacuzino [i strada Rotarilor; - Planul pentru deschiderea mai multor str`zi pe locul situat \n [oseaua Jianului nr. 16-20 [i parcelarea acestui loc; - Prelungirea str`zii Domni]a, \ntre Calea

151

ANDREI P~NOIU

C`l`ra[i [i strada Mircea Vod`-Lucaci, a[a cum s-a votat de Consiliul Comunal; - Votul Comunei Bucure[ti din 1911, prin care s-a decis a se reveni asupra decretului de aliniere a C`ii Doroban]ilor din anul 1909, pe o l`rgime de 24 m, r`månånd ca \n viitor aceast` strad` pe por]iunea dintre strada Roman` [i [oseaua {tefan cel Mare s` aib` o l`rgime de 20 m, adic` cum s-a decretat \n anul 1891; - Planul pentru modificarea alinierii strada Paris, \ntre Calea Victoriei [i strada Caragheorghievici; - Planul pentru sistematizarea por]iunii din Ocolul III [i IV cuprins` \ntre Calea Mo[ilor, [oseaua Colentina, Popa Nan, ]epe[ Vod` [i raza ora[ului, precum [i planul pentru amenajarea pie]ei din strada Bl`nari, mic[oråndu-se pia]a cu 5 m dinspre strada Lipscani [i suprimåndu-se [i scuarul din mijloc. - Prin decrete regale, \n anul 1912 se aprob` alinierea [i nivelmentul "Inelului I" (Strada C.A. Rosetti \ntre strada Golescu, strada Cantacuzino [i strada Rotarilor [i Icoanei) [i "Inelului II" (\ntre Mo[ilor [i Dude[ti, prin strada Traian). Tot a[a, \n anul 1913, se aprob` planurile pentru alinierea [i nivelmentul Bulevardului Col]ei (din fa]a noului ospel comunal [i Pia]a Br\tianu) sau \n 1914, se hot`r`[te corectarea alinierii ansamblului Pie]ii Regale Carol I). Exemplele de astfel de legifer`ri de alinieri devin tot mai numeroase [i o reglementare unitar` a regimului lor nu se vede decåt prin elaborarea unui plan sistematizat al ora[ului, a[a cum se ceruse \nc` de la sfår[itul secolului trecut. Datorit` complet`rilor topografice f`cute pe parcurs, \ndeosebi \n anii 1907 - 1909, se \ntocme[te \n anul 1911 de c`tre Institutul Geografic al Armatei planul Bucure[tilor la scara 1:10000 cu situa]ia exact` a ora[ului, cu toate re]elele zonelor nou parcelate. La aceast` dat`, Bucur[tii Noi erau deja constitui]i [i aveau [i ei ridicat un plan al lor

152

aparte. Din 1914 pån` la izbucnirea R`zboiului s-a \ntocmit de c`tre Serviciul Tehnic al Comunei primul plan de ansamblu, cu alinierea tuturor str`zilor, planul care s-a reluat \ntocmai [i dup` r`zboi. De[i acest plan reprezint` un pas \nainte fa]` de starea haotic` dinaintea lui, cånd str`zile aveau cåte dou` [i chiar trei alinieri \n acela[i timp, se constat` c` [i acest plan este repede dep`[it [i nu mai corespunde avåntului de dezvoltare al Capitalei; nevoilor de dup` R`zboi nu mai corespunde nici acel principiu din trecut, de a c`uta s` se rectifice [i s` se \ndrepte toate str`zile existente, pentru fiecare locuin]` \n parte ceråndu-se exproprieri sau cedare de teren. A[a-zisul Plan de Alinieri \n aceste condi]ii este departe de a putea fi considerat un Plan de sistematizare. Este clar c` pe aceast` cale nu se poate realiza o deosebire net` \ntre str`zile cu cl`diri simple de locuit [i arterele de circula]ie intens`, f`r` perspectiva realiz`rii de mari bulevarde, de str`zi largi, plantate, de traiecte bine diferen]iate. Totu[i, pentru c`utarea unor rezolv`ri imediate aceast` practic` continu`. |n anul 1924, de pild`, se aprob` planul de modificare a alinierii Pie]ei Victoriei [i Senatului, prilej cu care se aduce o corectare a fronturilor stradale, rotunjiri de col]uri, te[ituri etc. pentru crearea unei deosebiri ordonate \n fa]a marii construc]ii a Senatului. |n anul 1925 suprafa]a Bucure[tilor \nsumeaz` 6000 ha, din care proprietatea Comunei, f`r` str`zi [i pie]e, era doar de 193 ha, c`rora se adaug` cele 580 ha ale Parcului Na]ional de la periferie. Ora[ul continu` s` se dezvolte \ntr-o form` cu totul necontrolat`. Pentru a se pune ordine, se ia hot`rårea, \n 927, s` se \ntocmeasc` planul anul 19 fotografic al \ntregii regiuni a Bucure[tilor, pån` la linia forturilor, plan care trebuie s` serveasc` ca punct de plecare pentru toate studiile ulterioare.

Evolu]ia ora[ului Bucure[ti

153

ANDREI P~NOIU

154

Evolu]ia ora[ului Bucure[ti

Tot acum se ridic` [i un plan al tuturor lacurilor din partea de nord a ora[ului [i a råului Colentina, påna la Dobra, pe r\ul Ialomi]a. Se \ntocme[te, \n mod asem`n`tor, primul proiect pentru o centur` de planta]ie \n jurul ora[ului [i se fixeaz` servitutea de retragere [i l`rgirea arterelor de penetra]ie \n Capital`. Toat` aceast` activitate atåt de intens` pe toate planurile, c`reia i se adaug` [i punerea \n aplicare a proiectelor de asanare [i sistematizare a lacurilor, se \ncoroneaz` cu hot`rårea de \nfiin]are pe lång` Prim`ria Municipiului Bucure[ti a unei Comisii de sistematizare a Capitalei. La saloanele oficiale de arhitectur` [i art` decorativ` dinanii 1930, 1931, organizate \n palatul [colii Superioare de Arhitectur` se prezint` planuri pentru locuin]e, planul general pentru un ora[ petrolier, proiecte pentru institute, hale, castele vån`tore[ti, b`nci, teatre, muzee, [coli, relevee, proiecte de diplom` etc. Acum abia se reglementeaz` de fapt exercitarea profesiei de arhitect [i se pune problema elabor`rii unui nou plan de sistematizare a Capitalei, oper` la care particip` o suit` \ntreag` de speciali[ti, plan care se aprob` prin decret regal \n anul 1935 sub denumirea de PLANUL DIRECTOR DE SISTEMATIZARE A MUNICIPIULUI BUCURE{TI. Precipitarea evenimentelor politice care anticipeaz` izbucnirea celui de-al II-lea R`zboi Mondial fac \ns` ca prevederile majore ale acestui plan s` r`mån` \n a[teptare.

Trebuie s` re]inem c` \n ce prive[te sistematizarea Bucure[tilor ne g`sim \n fa]a unui fenomen a c`rui \ntreag` problematic` a fost urm`rit` de Municipalitate cu toat` perseveren]a, realizånd lucr`ri care au stårnit interesul [i admira]ia speciali[tilor de pretutindeni.

Prin programele de realizare de locuin]e ieftine pentru cei s`raci [i foarte s`raci, prin abordarea cu competen]` [i ingeniozitate a unor probleme atåt de specifice Bucure[tilor, \ndeosebi alinierea [i \nfrumuse]area ora[ului, modul de organizare a salubrit`]ii sau asanarea lacurilor din zona de nord, fac ca urbanismul romånesc s` se bucure de un binemeritat prestigiu \ntre cele dou` R`zboaie Mondiale; speciali[tii romåni, prin opera lor teoretic` [i realiz`rile practice \nscrise sunt coopta]i adesea \n organismele interna]ionale ale domeniului [i nu odat` chema]i s` dezbat` [i s` se pronun]e \n problem dintre cele mai dificile privind dezvoltarea ora[elor. Indiscutabil, inginerul Cincinat Sfin]escu fostul bursier al Academiei Romåne pentru studiul cu aplicare \n edilitarea public \n ora[ele Europei, ajuns [ef al Cadastrului, director al Casei lucr`rilor ora[ului, inspector general, profesor de urbanism la Academia de Arhitectur` din Bucure[ti, vicepre[edinte al Federa]iei interna]ionale de la Londra pentru locuin]e [i amenajarea ora[elor etc. -, prin colabor`rile sale atåt de active la revistele de specialitate [i autor a numeroase lucr`ri devenite fundamentale domeniului (Urbanistica general`, Urbanistica special`, studiul "Pentru Bucure[ti" etc.), joac` rolul de seam` \n dezvoltarea urbanismului romånesc [i multe dintre ideile sale stau la baza dezvolt`rii ora[ului Bucure[ti \n forma sa de ast`zi. Chiar dac` \n notele [i trimiterile noastre bibliografice nu va fi citat, putem spune c` practic nu exist` problem` \nscris` domeniului sistematiz`rii ora[ului Bucure[ti care s` nu fi fost supus` discu]iei [i tratat` des`vår[it la vremea respectiv` de inginerul Cincinat Sfin]escu. \n cele din urm` ne propunem s` ne oprim, sumar, asupra unor aspect mai deosebite privind evolu]ia sistematiz`rii ora[ului Bucure[ti, a[a cum rezult` ele din studiul materialelor documentare.

155

ANDREI P~NOIU

CONCURSUL DE SISTEMATIZAREA ORA{ULUI BUCURE{TI DIN ANUL 1906

Problema organiz`rii de licita]ii [i concursuri publice pentru realizarea unor obiective cu caracter economic sau edilitar fusese folosit` cu succes de Municipalitatea ora[ului Bucure[ti \nc` de mai mult` vreme. Aducerea de speciali[ti str`ini pentru organizarea activit`]ii unor servicii tehnice, ca [i acordarea de burse de studii \n str`in`tate pentru formarea de cadre de speciali[ti se \nscrie [i ea de fapt aceluia[i sens. O serie de regulamente cu prevederi de detaliu privind organizarea concursurilor, ]inerea licita]iilor [i adjudecarea lucr`rilor veneau s` reglementeze cu mino]iozitate aceast` activitate \n toate detaliile sale. Tocmai \n acest sens, \n anul 1906, se consider` c` este nevoie s` se organizeze un concurs public pe tema sistematiz`rii ora[ului Bucure[ti. Programul concursului se public` \n Monitorul Oficial din 29 martie 1906, anun]ånd datele pentru un "Proiect general de sistematizare a ora[ului Bucure[ti", l`såndu-se un termen de 9 luni pentru preg`tirea studiilor solicitate. Odat` cu depunerea proiectele, concuren]ii trebuie s` prezinte [i un memoriu detaliat asupra propunerilor f`cute; planurile urmeaz` a fi expuse dou` s`pt`måni, pentru a fi v`zute de public, juriul compunåndu-se din: Primarul ora[ului, ca pre[edinte, cei doi ajutori de primar, directorul lucr`rilor tehnice, directorul serviciului sanitar superior, delega]i de consiliul comunal, directorul [colii de Bele-arte [i arhitectur`, directorul [colii de poduri [i [osele, un delegat al Ministerului de interne [i [eful serviciului planului al Prim`riei. Premiile anun]ate sunt: unul de 25000 lei, unul de 10000 lei [i unul de 5000 lei pl`tite \n trei zile de la proclamarea premian]ilor. Prim`ria pune la dispozi]ia concuren]ilor, contra cost, planuri la scara 1:5000 cu curbe de nivel, unul pentru studii, altul pentru proiectul definitiv, precum [i un plan la

156

scara 1:10000 cu indicatorul str`zilor. La cerere se pot pune la dispozi]ia celor interesa]i "planurile decretate" de aliniere precum [i planul la scara 1:2000; piese dup` care se permite scoaterea de copii de c`tre consultan]i. Concuren]ii trebuie s` depun` planul la scara 1:5000, trasånd pe el tot ce va crede de trebuin]` astfel ca proiectul lor s` fie vizibil reprezentat. Proiectele premiate se anun]` c` devin proprietatea comunei. Prim`ria \[i rezerv` dreptul de a introduce modific`rile ce va crede de cuviin]` \n proiectele premiate, folosindu-le cum va dori, f`r` a avea neboie s` intre \n tratative speciale cu autorul sau a-i pl`ti vreo indemniza]ie. \n "Programul concursului pentru proiectul de sistematizare ora[ului Bucure[ti", se arat` c` ora[ul a luat o extensie prea mare fa]` de suprafa]a ce posed`, prezint` o insuficien]` tehnic` \n sistemul de trasare a str`zilor, pe alocurea cu incoveniente de ordin igienic, cartiere insalubre, pu]ine monumente publice sau dezavantajos a[ezate din lips` de pie]e. Se cere a se ar`ta prin proiectul de concursul toate modific`rile de introdus \n planul existent pentru \ndreptarea incovenientelor, modific`ri care vor permite totodat` [i o dezvoltare ra]ional` \n viitor. Se cere s` se ]in` seama de necesitate imperioas` nu numai de a \mpiedica pentru un timp mai \ndelungat \ntinderea ora[ului spre periferie, dar \nc` de a restrånge pe cåt posibil actuala parte populat` a ora[ului. Modific`rile ce se vor aduce planului vor consta \n: - Sistematizarea str`zilor; - Reparti]ia str`zilor; - Alinierea cl`dirilor \n raport cu aceea a str`zilor. Se cere a se avea \n vedere \ndrumarea arterelor principale spre \nlesnirea circula]iei, prin deschideri de bulevarde

Evolu]ia ora[ului Bucure[ti

largi, crearea de paralele pentru c`ile prea solicitate [i \n special \nlesnirea circula]iei pe direc]ia nord-sud. Orientarea str`zilor va ]ine seama de a nu se amenja str`zi drepte pe direc]ia våntului nord-est [i de a se evita direc]ia est-vest, care las` frontul de nord \n umbr` tot timpul zilei [i pe cel de sud continuu la soare pantele str`zilor rectificate nu vor fi mai mari de 4%. Rectific`rile se vor realiza prin: - Stabilirea de noi alinieri pentru cl`diri, pe care acestea se vor retrage treptat, odat` cu reconstituirea lor; - Crearea de str`zi paralele, care s` descarce circula]ia; - Prevederea de gr`dini de fa]ad` pe str`zile secundare. Alte date privesc condi]iile de dimensionare a str`zilor, a locurilor \nchise \ntre str`zi, reparti]iunea pie]elor ([i clasarea lor dup` func]iuni [i modul de trasare), precizarea locului pentru o gr`din` zoologic` [i un parc de jocuri [i concursuri sportive, efectuarea de planta]ii, alinierea cl`dirilor \n raport cu cea a str`zilor etc. Se insist` ca, urm`rindu-se \ndeaproape aspectele de tehnic`, de igien` [i de art`, s` predomine grija pentru a se ob]ine o lucrare realizabil` \n mod practic, cu mijloacele de care dispune ora[ul. Deschiderile de bulevarde, de str`zi, de pie]e noi, precum [i l`rgirea, rectificarea [i prelungirea de str`zi existente va ]ine seama de valoarea cl`dirilor care vor trebui expropiate. |ntre concuren]i figureaz` ingineri [i arhitec]i din Fran]a [i Ungaria. Cunoa[tem c` la sfår[itul concursului, Comisiunea \mputernicit` cu studiul [i clasarea proiectelor pentru "Planul de regulare [i sistematizare a Capitalei" g`se[te c` nici unul dintre proiectele prezentate nu este satisf`c`tor [i nu se poate acorda decåt premiul III [i cåteva men]iuni. Unele proiecte au prezentat elemente valoroase \n sensul temei, fapt pentru care se

hot`re[te achizi]ionarea lor ca material documentar. Unii dintre concuren]i refuz` s` accepte aceast` achizi]ionare [i \[i retrag proiectele, al]ii reclam` o sum` mai mare. Dup` o \nsemnare oarecare din materialele referitoare la acest concurs, re]inem urm`toarea ordine89). - III Proiectul cu motto "Hora]iu" (Eugeniu {tef`nescu) - IV Proiectul cu motto "X Y Z" (S. Terrusianu, S. Cu]arida, Gr. Muneeanu) - V Proiectul cu motto "Mens Divina" (J. Redont) - VI Proiectul cu motto "Res severa verum gaudium" (J. Puscariu) - VII Proiectul cu motto "G.O." (G. Olivier) Din alte \nsemn`ri avem cuno[tin]` c` pe locul I s-a clasat inginerul M.I. Stroescu, iar pe locul II inginerul Nicolae G. Constinescu. \n cele ce urmeaz` s` ne oprim asupra datelor re]inute din pu]inul material referitor la acest concurs, extras \ndeosebi din memoriile explicative. 1. Proiectul participantului G. Olivier din Bucure[ti, Bulevardul Academiei 14, intitulat: Proiect de concurs pentru sistematizarea ora[ului Bucure[ti, avånd ca motto "G.O.", din care se p`streaz` un memoriu scris de mån`... 90). El a[az` Gara Central` \n apropierea C`ii Victoriei, \n Gr`dina Ci[migiu, lång` Teatrul Liric, cu acces pe c`i largi. \ntre aceste c`i, mai \nsemnat` va fi aceea ce une[te Pia]a Velter M`r`cineanu cu Calea Victoriei; Gara Central` va comunica cu Gara de Nord printr-un tunel. Gara de Nord va r`måne ca o sta]iune intermediar` [i cu gar` de triaj [i de m`rfuri. O pia]` mai principal` se creeaz` pe Calea Victoriei, \n dreptul Academiei [i biserica Sf. Voievozi. Se proiecteaz` acoperirea Dåmbovi]ei [i transformarea ei \ntr-un tunel care ar putea servi fie unui metropolitan, fie unui canal colector principal. Propune ca Dåmbovi]a s`

157

ANDREI P~NOIU

se acopere cu totul [i s` se transforme la suprafa]` \ntr-o alee m`rea]`, bine plantat`. Proiectul acesta a fost g`sit de Comisiune "prea insuficient". 2. Proiecul inginerului Eugeniu [tef`nescu, cu motto "Hora]iu" ([i nume fictiv de participare, "E. Ple[oianu", Calea Victoriei 166; Rotarilor 18) retribuit cu suma de 25000 lei [i pune \n discu]ie urm`toarele elemente: - M`rimea ora[ului, densitatea, extensiuni viitoare - Structura, categoriile de zone - Extensiunea prin alipire a aglomera]iilor limitrofe - Fixarea suprafe]ei unit`]ii centrale - Diviziunile principale ale ora[ului, re]eaua general` de str`zi, artere, lungimea [i l`rgimea lor - Conforma]ia [i dimensionarea blocurilor de cl`diri - Pie]ele publice, tårgurile - Parcurile exterioare, p`durile, sistemele de parcuri - Mijloace [i m`suri de executare - M`suri administrative91). 3. Proiectul inginerului I. Puscariu din Ungaria, avånd ca motto "Res severa, verum gudium", retribuit cu 1500 lei, cuprinde suprafe]ele de expropiat, calculele cu l`rgimile de str`zi, formarea gr`dinilor, pie]ele, scuarurile, devizul [i totalul exproprierilor etc. 92). 4. Proiectul inginerului Stroescu, clasat pe locul I, cu motto: "Lucidus ordo" trateaz` urm`toarele teme: - M`rginirea Bucure[tilor, fa]` de densitatea popula]iei [i timpul dubl`rii ei, cerånd: a. Oprirea oric`ror construc]ii pe str`zile nepavate, ne\nliniate, necanalizate [i f`r` ap`; b. Crearea de zone sau districte cu

158

prescrip]iuni relativ la felul de construc]ie (\nchise sau deschise), \n`l]imea, num`rul de etaje, maximul de suprafa]` cl`dit`, felul materialului de construc]ie etc. c. Crearea de obstacole naturale pentru realizarea m`rginirii ora[ului prin: råuri, lacuri, parcuri, linii ferate; - Linii de tramvaie, metropolitanul, liniile ferate [i g`rile; - Pie]ele; - Crearea de cartiere industriale, de lucr`tori, comerciale [i de locuit; - Cl`dirile publice, monumentele; - Executarea planului proiectat. Propune: - \ntocmirea unui Regulament de construc]ii [i alinieri, conform prescrip]iilor indicate; - Prevederea unui fond anual de circa 500000 lei pentru expropieri la periferie [i amenaj`ri de parcuri; - Construirea de c`tre stat a liniei ferate metropolitane de pe cheiul Dåmbovi]ei; - Suprimarea impozitului asupra materialelor de construc]ie pentru cl`dirile f`cute din nou [i pentru \mprejmuiri; - Cump`rarea de terenuri de c`tre comun` la extremitatea ora[ului [i pe marile artere deschide [i construirea de case moderne, igienice, pentru \nchiriat; - Aplicarea unei taxe propor]ionale cu lungimea fa]adei [i costul mediu al lucr`rilor din suprafa]a str`zii; G`rile r`mån a[a cum se g`sesc, dar va trebui creat` o gar` principal` \n dreptul C`ii Victoriei93). Proiectul inginerului N.G. Costinescu de la Serviciul Apelor al Prim`riei, clasat al II-lea intitulat: Sistematizarea Planului Ora[ului, cu motto-ul "Lucreaz` f`r` preget", retribuit cu 3000 lei porne[te de la studiul: reliefului cu particularit`]ile sale [i pozi]ia satelor din jur c`tre care tinde s` se dezvolte ora[ul; a[ez`rile aflate dincolo de Bulevardul de centur` trebuie s` se sistematizeze94); p`r]ile m`rgina[e ale Bucure[tilor trebuie

Evolu]ia ora[ului Bucure[ti

159

Evolu]ia ora[ului Bucure[ti

161

ANDREI P~NOIU

alipite satelor din jur, pentru a se forma centre separate se propune modelarea structurii stradale a ora[ului dup` sistemul circular unit cu cel radial. Potrivit programului se formeaz` propunerile g`site de cuviin]` pentru pie]e, parcuri [i gr`dini, pentru g`ri [i bulevarde de centur` etc.; regret` construc]ia palatului Casei de Depuneri atåt de apropiat \n fa]a Po[tei, unde ar fi trebuit realizat` o pia]`. \ntre altele, cere modificarea Pie]ei Universit`]ii, exproprierea \ntregii propriet`]ii [u]u, \nlocuirea statuii lui Mihai Viteazul cu un monument grandios sau cu o column` imitånd Columna lui Traian; statuile lui Heliade R`dulescu [i Gheorghe Laz`r se vor depune \n curtea Academiei Romåne. Pentru reconstituirea Palatului Regal se va expropria zona din jur, iar \n pia]a din fa]a sa se va a[eza statuia ecvestr` a regelui Carol I. Alte propuneri vizeaz` schimbarea vegeta]iei din Gr`dina Ateneului, stabiliri de amplasamente pentru palatele Camerei [i Senatului, Academiei Romåne, Ministerului de Finan]e, Ministerului de Externe, retragerea \napoi a Teatrului Na]ional cu 10 m, deschiderea unei alei \n Ci[migiu care s`-i dea perspectiva cuvenit` Palatului Ministerului de Construc]ii etc. Propuneri asem`n`toare se fac [i \n ce prive[te g`rile, Bulevardul de Centur` sau amenajarea slaiurilor Dåmbovi]ei. Proiectul arhitectului J. Redont, arhitect peisagist (G.P.) al Ministerului instruc]iunii publice [i artelor frumoase din Fran]a, Paris:

162

61, rue Louis Blanc; Reims: 26, Bd. Roederer, motto "Mens Divina" 95), cuprinde urm`toarele piese: - Memoriul descriptiv [i justificarea proiectului general de sistematizare al ora[ului Bucure[ti; - Planul sistematiz`rii ora[ului pe care este figurat traseul general al proiectului; - 52 planuri dresate pe scara 0,002m/m pe metru; - 36 vederi perspectiv` ale pie]elor, monumentelor [i principalelor edificii proiectate; - Un plan cotat al profilelor diferitelor drumuri [i c`i principale; - Un plan de profil longitudinal, cotat, al bulevardului circular; - Memorial descriptive [i justificativ tip`rit. Clasat fiind pe locul V, el refuz` s` primeasc` suma oferit` de Prim`rie (nu [tim cåt) [i cere s`-[i ridice proiectul, reclamånd respectarea dreptului de autor. Partea scris` a proiectului este cuprins` \ntr-un volum tip`rit \n limba francez`, coperta purtånd titlul: Ora[ul Bucure[ti/Patria [i dreptul meu/ Planul de Sistematisa]iunea/ Memoire Descriptif / du Project. Pe coperta interioar` se \nscrie titlul: Royaume de Roumanie/ Ville de Bucarest/ Project de Systematisation/ Memoire descriptif. Textul memoriului cuprinde o introducere, un "avant-propos" [i expunerea proietului. - Capitolul I prezint` rezumatul Programului

Evolu]ia ora[ului Bucure[ti

163

ANDREI P~NOIU

- Capitolul II trateaz` proiectul bulevardului circular - Capitolul III despre g`ri (gara Central`, gara Filaret, gara de Est) - Capitolul IV deschideri de mari artere; str`zi noi [i l`rgiri de str`zi vechi - Capitolul V niveluri [i pante ale c`ilor proiectate sau rectificate, instala]ii, vespasiene, tramvaie - Capitolul VI crearea de pie]e noi; pie]e de circula]ie, pie]e comerciale [i tårguri, pie]e monumentale [i arhitecturale, pia]a g`rii centrale etc. Ideea principal` care a stat la baza elabor`rii proiectului a fost crearea \n apropierea centrului Capitalei a unui cartier nou unde se vor putea amplasa diferite institu]ii administrative, dotat cu leg`turi de comunica]ie u[oare cu restul ora[ului. Pentru Pia]a G`rii s-a prev`zut o form` circular` cu raza de 100 metri, \n care converg 12 str`zi, cu suficiente spa]ii \ntre ele pentru amplasarea [colii de Arte Frumoase, Ministerului de R`zboi, Ministerului de Justi]ie, Conservatorului, Tribunalului de Comer] [i Cercul Militar, un hotel etc. Gara Central` este prev`zut` ca un cap`t de perspectiv` pentru una din arterele pie]ii desf`[urat` pe un front de 180 metri lungime avånd ca motiv principal forma unui imens "pignon" vitrat al hall-ului, flancat de dou` turnuri sau de doi piloni cu bogate ornamente. \n vederile sale, Camera Deputa]ilor trebuie s` dispar`. \n afara pie]elor Rosetti, Palatului Tegal, S`rindarului, Mihai Vod`, Pia]a Bursei, scuarul de la Sf. Gheorghe, Berzei, Plevnei etc. se aminte[te de pie]ele plantate, decorative [i de circula]ie ca [i de pie]ele gr`din`. Se insist` chiar asupra creerii unor sisteme de parcuri [i gr`dini, f`cåndu-se citarea lor cu suprafe]ele respective. Parcul Carol, fostul parc Filaret este gåndit s` devin` o gr`din` zoologic` [i parc de jocuri pentru concursuri publice.

164

Proiectul inginerilor S. Terrusianu, N. Cu]arida [i G. Munteanu pentru sistematizarea planului ora[ului cu motto "X Y Z", semnat L.Lisdorffer, strada Jules Michelet nr. 14 remunerat cu 2000 lei, clasat al IVlea, propune o interven]ie destul de incisiv` \n fizionomia ora[ului, cerånd demolarea unui num`r important de cl`diri [i deschiderea a 310 str`zi noi, rectificarea [i l`rgimea a alte 30 str`zi [i fund`turi, crearea a 73 gr`dini (scuaruri, gr`dini pe lång` biserici, gr`dini particulare, cea de lång` Palatul Po[telor, Gr`dina Botanic`); tot a[a se propune crearea a 16 pie]e comerciale, 82 pie]e de circula]ie, 17 pie]e gr`dini [i 6 pie]e monumentale. Autorii proiectului consider` c` Bucure[tiului este un ora[ prea mare [i \n prevederile lor, suprafa]a Capitalei urmeaz` a fi redus` de la 5600 hectare la numai 2400 hectare, iar perimetrul scurtat de la 30 km la 15517 metri. Prin structura stradal` propus` (de mari artere exterioare [i interioare, articulate \ntre ele cu alte artere de desc`rcare etc.) se urm`re[te fixarea unei limite de centur` [i crearea a dou` bulevarde inelare, concentrice, cu rectific`ri [i l`rgiri de str`zi vechi, deschideri de str`zi noi, acolo unde terenul permite, pe locuri virane [i construc]ii de locuin]e \n cartierele \ntemeiate pe terenuri de lång` fabrica de chibrituri, pe cele de sub coasta [i pe dealul de la Azilul Elena Doamna, toate fostele vii de pe locurile dintre Calea Dude[ti, Gura-Lupului [i bulevardul de centur` stabilit etc. \n propunerile lor Gr`dina Kiseleff ar urma s` r`mån` totu[i \n limitele ora[ului. \ntre altele, se propune crearea unei artere noi din fa]a Palatului de Justi]ie pån` \n strada Stavropoleos; s-ar crea astfel o pia]` \n spatele Palatului Po[telor, care s-ar putea transforma \ntr-o gr`din`... Tot a[a se propune acoperirea Dåmbovi]ei, \ntre podurile Justi]iei [i Carol, creindu-se \n fa]a Palatului de Justi]ie o frumoas` pia]`-

Evolu]ia ora[ului Bucure[ti

gr`din`. Alte prevederi cer prelungirea bulevardului Col]ei, prelungirea bulevardului Dinicu Golecu ([i l`rgirea lui uniform` de 24 m), crearea a opt pie]e importante situate pe bulevardele de centur`, de preferin]` la punctele de intrare \n ora[ [i altele. Este pus` \n discu]ie [i situa]ia pie]elor de circula]ie, a pie]elor gr`dini sau a pie]elor monumentale, ca [i a parcurilor [i a gr`dinilor, gara central`, gr`dina zoologic` etc. Ne este cunoscut [i proiectul care materializeaz` propunerile de mai sus cu corect`rile operate pe "Planul ora[ului Bucure[ti" de la 1895 - 1899, la scara 1:5000. Re]inem din acest plan traseul fixat bulevardului de centur` [i zonelor plantate, arterele ce se deschid [i pie]ele propuse. 118 Cum dosarele materialelor de arhiv` sunt cu totul incompletee, nu [tim cum s-a f`cut jurizarea proiectelor respective. Unii participan]i au \nvinuit Prim`ria c` a hot`råt ca concursul s` nu aib` loc, al]ii au cerut s` cunoasc` componen]a Comisiei [i procesele verbale de jurizare etc. Oricum, de[i proiectele s-au depus \n termen, jurizarea lor \ntårzie foarte mult, Consiliul Tehnic Superior motivat de specific`rile regulamentului de concurs refuz` s` delege membru care s` fac` parte din juriul examinator al proiectelor (ce nu i-au fost supuse spre studiu) 97). Cu privire la acest concurs, Buletinul Societ`]ii Politehnice nr. 8 pe anul 1907 publica o prezentare a proiectului inginerului N.G. Costinescu \mpreun` cu tema program, material din care afl`m o serie de date care arunc` o lumin` cuprinz`toare asupra acestui eveniment. Tot a[a, \n anul 1908, Societatea Politehnic` organizeaz` \n seara zilei de 5/18 aprilie o \ntålnire cu inginerii I. Pu[cariu, M.I. Stroescu [i N.G. Costinescu care s`-[i motiveze solu]iile tehnice adoptate.

Fa]` de aceast` conferin]` foarte interesant` se desprinde interven]ia inginerului Cucu Starotescu, care constat` c` ce s-a propus pentru sistematizarea ora[ului, constituie "un pericol pentru viitorul lui", \ntrucåt Programul de la care s-a pornit a alertat cu totul "\nsemnarea cuvåntului sistematizare". Acest cuvånt arat` c` a fost propus chiar de Domnia sa pe cånd era la Serviciul Tehnic al Prim`riei [i nu a \n]eles prin el "regulare". Prin "sistematizare", cu exemplific`rile date, arat` la vremea respectiv` s-a \n]eles un fel de partid` cu credit [i debit care s` fac` Bucure[tii s` aib` un venit determinat cu care s` se poat` face \ndrept`rile [i amenaj`rile de care are nevoie, adic` am putea ad`uga noi, o dezvoltare echilibrat`, prosper` [i armonioas` a a[ez`rii. ]ine s` precizeze c` a[a a \n]eles el cuvåntul de sistematizare, iar nu cum se interpreteaz` acum.

165

ANDREI P~NOIU

PLANURILE DE SISTEMATIZARE A CAPITALEI DIN ANII 1914 1916 {I 1919 - 1921

|n sensul articolului 94 al Legii pentru organizarea comunelor urbane din 1894, Capitala era obligat` ca pån` \n anul 1898 s` aib` planurile de alinieri ale tuturor str`zilor \n regul`. Obliga]ia de a decreta un "plan de sistematizare" cel mai tårziu pån` \n anul 1900 se prelunge[te pån` la 1 ianuarie 1915, spre a putea fi supus spre aprobare Consiliului de Mini[tri dup` aceea nimic nemaiputåndu-se schimba decåt prin lege. Se ajunge \ns` ca \n anul 1914 din acest plan s` nu fie realizat nici 25% [i pentru finalizarea lucr`rii trebuie adus la Prim`rie, \ns`rcinat cu conducerea Planului, inginerul Cincinat Sfin]escu, care beneficiaz` de o burs` de doi ani pentru studiul urbanisticii ora[elor din Europa. La 1 mai 1914 situa]ia planurilor de aliniere era urm`toarea: - Str`zi cunoscute din Capital`, dup` Anuarul Statistic: 1293 - Str`zi cu planuri de aliniere decretate, \n regul`: 630 - Str`zi cu planuri aprobate numai de Consiliul Comunal, dar nedecretate: 42 - Str`zi care au numai proiecte, f`r` garan]ie, f`r` semn`turi, cu mai multe proiecte pentru aceia[i strad` - Str`zi [i \nfund`turi care nu au nici un fel de proiect construite dup` bunul plac al proprietarilor: 587 Rezult` deci, dup` planul 1:5000, c` la 1 mai 1914 numai 48% din str`zile ora[ului aveau planuri de alinieri, conform Legii de organizare a comunelor urbane. De la aceast` dat` s-a \nceput s` se studieze din nou planurile existente de sistematizarea Capitalei, p`stråndu-se partea lor cea mai bun`, pref`cåndu-se p`r]ile neconvenabile [i s` se completeze ce era de completat. Lucr`rile continu` [i \n final se prezint`: Proiectul General de Alinieri la scara 1:5000, Proiectul General Program de Sistematizare, la scara 1:10000 [i o parte din Proiectul de

166

Detaliu la scara 1:1000, ]inånd seama de avizele Comisiei Tehnice a Prim`riei din 12 [i 18 iunie 1916. Se cere s` se aprobe \n mod separat toate p`r]ile proiectului de detaliu pe cartiere astfel ca toate str`zile Capitalei s` aib` de acum un plan de aliniere legiferat cu unul [i acela[i Decret. Expunerea tehnic` asupra Planului de Sistematizare pornea de la ideea c` \n ansamblul s`u proiectul acesta trebuia s` fie realizabil \n 50 - 60 ani [i factorul de baz` de care trebuie s` se ]in` seama \l constituie cre[terea popula]iei, pentru care unele statistici mai apropiate ar`tau urm`toarea situa]ie: - Anul 1860 120000 locuitori - Anul 1872 177645 locuitori - Anul 1903 289184 locuitori - Anul 1910 325000 locuitori - Anul 1912 342000 locuitori Se aprecia c` la finele acestei perioade de 50 - 60 ani \n Bucure[ti se vor afla circa 1000000 locuitori, repartiza]i pe o suprafa]` de circa 6000 hectare, adic` \ntro densitate de 167 locuitori la hectar, oferindu-se astfel condi]ii bune de via]` popula]iei pån` \n anul 1980 [i chiar pån` \n 2000. Se [tie c` prin extensiunea de la 1894, Bucure[tii au trecut peste ocolul IV, \nglobånd \n aria lor aglomera]iuni de circa 2000 hectare, f`r` ca s` se fixeze un plan de sistematizare al acestor a[ez`ri, acele aglomera]iuni au continuat s` se dezvolte 25 de ani aproape la voia \ntåmpl`rii, ora[ul mo[tenind acum o situa]ie grea. Pentru preg`tirea extinderii Capitalei s-a \ntocmit \n anul 1910 numai un proiect de Regulament pentru Construc]ii [i Alinieri aplicabil comunelor suburbane cuprinse \ntre linia de centur` a fortifica]iilor. Comisiunea Tehnic` de la 20 aprilie 1914 a stabilit \n tr`s`turi generale punctele ce trebuie avute \n vedere cu privire la dezvoltarea ora[ului [i anume:

Evolu]ia ora[ului Bucure[ti

- Formarea a trei inele concentrice (ringuri) ocupånd \n cea mai mare parte str`zile existente, l`rgindu-se acolo unde este nevoie [i va \ng`dui posibilitatea, \n limita sumelor de care dispune Comuna; - Aceste inele vor fi legate \nte ele prin str`zi radiale, c`rora li s-ar da o l`rgime de la 12 metri \n centru, sau mai mare dac` este posibil, m`rindu-se treptat de la un inel la altul [i formånd dup` ultimul inel "[osele de penetra]ie" cu o l`rgime medie de 30 metri, a[a cum este ultimul inel, al IIIlea. Unele excep]ii vor fi f`cute pentru marile bulevarde, ca [oseaua Jianu, Bd. Col]ei, Bd. Ferdinand, bulevardul care s` duc` spre Valea Plångerii etc., care vor putea avea [i l`]imi mai mari de 30 m. |n aceea[i situa]ie se afl` limita ora[ului [i determinarea ei fie prin centur` de verdea]` (parc, izlazuri, centur` agricol`), fie prin bulevarde largi de aproximativ 30 metri. Aceast` nou` delimitare va necesita modificarea legii de m`rginire a ora[ului Bucure[ti din anul 1895. S-a c`utat a se limita ora[ul prin bulevarde de centur` (al IV-lea inel) de l`rgimi de la 30 la 50 metri, astfel \ncåt s` se \ncorporeze \n ora[ regiunile construite [i cu stråns` leg`tur` cu zona ora[ului. Delimitarea cea mai grea o prezint` sudul ora[ului, \n dreptul aglomera]iei Piept`nari [i comuna suburban` {erban Vod`, aici solu]ia fiind greu de ales, pentru un moment, din cauza lipsei cu des`vår[ire a unei artere inelare [i a \ntinderii exagerate spre sud a regiunii acoperite cu case. S-a creat o situa]ie c` nu se poate renun]a la trasarea unei artere inelare [i nici nu se poate hot`r\ s` coboråm prea mult spre sud, spre a se evita exproprieri de construc]ii pe o zon` \ntins`. Se conchide c` este prudent a se trasa un inel cu o pozi]ie intermediar`. Partea r`mas` \n afar` din aglomera]iunea Piept`nari se va \ngloba

\ntr-o delimitare ra]ional` comunei {erban Vod`. Delimitarea aceasta a Capitalei s-a trasat [i pe planul 1:20000 cu \mprejurimile ora[ului, pe care se observ` o propunere de extindere spre nord a zonei ora[ului. Dup` Legea de m`rginire a ora[ului Bucure[ti din 1885, suprafa]a ocupat` ar fi de cca. 5583 hectare. Dup` noua delimitare, f`r` \nglob`rile de la nord [i Cåmpul Cotroceni, suprafa]a afectat` Capitalei ar fi aproximativ 5381 hectare. Ar trebui expropria]i 6770000 mp la un cost de 15 milioane lei. S-a prev`zut prin Regulamentul proiectat \n 1910, ca pe baza Legii Comunelor Rurale s` nu se permit` construirea de locuin]e [i parcel`ri de construc]ii decåt \n interiorul vetrei satului, care se va delimita vizibil. Dup` delimitarea ora[ului, se urm`re[te specializarea cartierelor, opera]iune greu de realizat din cauza lipsei unei legi anume. Specializarea cartierelor prive[te modul de construire reciproc al cl`dirilor (construc]ii \nchise, grupate sau deschise, cu sau f`r` retragere de la alinierea str`zii, ori construc]ii de vile), ca [i regimul de \n`l]ime [i utilizare. Specializarea aceasta va \ng`dui, ca excep]ie, ridicarea de cl`diri proprii unui caracter specific unei trepte higienic` superioare, \ns` nu se va permite o construc]ie care intr` \n caracterul unui cartier higienice[te inferior. Specializarea de care se vorbe[te nu este urm`rit` numai din punct de vedere higienic, ci [i economic [i tehnic. |n ansamblul s`u, specializarea pe cartiere, ca prevederi cuprinde: cartiere de locuin]e, cartiere industriale, de locuin]e ieftine, de vile, precum [i regiunea militar`. Se dau [i date privind centrele de aprovizionare [i cantit`]ile consumate, \ntemeiat pe cifre statistice de detaliu. Se precizeaz` [i prevederile pentru liniile ferate, cu tendin]a de dezvoltare a g`rii Obor [i completarea liniei de centur` prin

167

ANDREI P~NOIU

linia Obor, Abator [i Obor-Filaret; s-a amplasat [i Gara Central`, proiectat` de Direc]ia C`ilor Ferate. Se argumenteaz` c` centralizarea traficului exterior de c`l`tori prin o gar` situat` cåt mai \n interiorul capitalei este o solu]ie adoptat` \n ultimul timp [i de unele ora[e mari din Germania: Lipsca, Frankfurt pe Main, Munchen etc. Se consider` c` solu]ia de amplas`ri de g`ri pe cartiere, specific` Londrei sau Berlinului este dezavantajoas`. Sintetic, memoriul \nf`]i[eaz` [i situa]ia traficului de m`rfuri, pe linia Abator Halele Centrale. Linia ce deserve[te abatorul este posibil s` fie condus` ca linie metropolitan`, pån` la Halele Centrale, fie \n subsolul lor, fie \n råndul lor, dup` cum va indica studiul care abordeaz` problema deservirii halelor. Se poate ca deservirea galelor s` se fac` numai \n timpul nop]ii, cu vagoanele Societ`]ii de Tramvaie Bucure[ti. Linia ferat` se prevede s` fie garat` terminus la cheiul Dåmbovi]ei, lång` Sf. Elefterie, de unde s` treac` apoi Dåmbovi]a, eventual acoperit`, fie de-a lungul råului. Alt` solu]ie, cu linia ferat` trasat` diametral, vizeaz` p`strarea G`rii de Nord ca o gar` de resfrångere, de unde trenurile apuc` spre podul Groz`ve[ti [i apoi spre Elefterie, de aici \ncolo urmåndu-se linia Dåmbovi]ei. Referiri, cu explica]ii uneori de detaliu, se fac [i \n ce prive[te rezolvarea pasajelor de nivel, pasaje subterane pentru pietoni, realizarea canalelor de naviga]ie, spa]iile libere, pie]ele etc. Gr`dinile [i parcurile \ntregite urmeaz` s` \nsumeze 320 hectare. Chestiunea str`zilor necunoscute, adic` a acelor str`zi creiate ilegal, prin lotiz`ri f`cute de proprietari sustras controlului Municipalit`]ii, se opineaz` c` trebuie s` se recunoasc` anumite str`zi sau fund`turi creiate dup` anul 1895, cånd apare Legea de m`rginire a ora[elor. Se arat` c` unele diintre aceste str`zi sunt deja recunoscute, \ns` \n mod nelegal. Se procedeaz` la motivarea alinierilor, pe

168

cartiere; alinierea str`zilor ce se vor deschide de nou nefiind realist`, Comuna nu este obligat` a le aplica decåt dac` proprietarii riverani interesa]i vor ceda gratuit terenul pentru strad` [i vor suporta cheltuielile edilitare necesare. Planul acesta de sistematizare se aprob` pe cartiere, pentru fiecare punct \n parte f`cåndu-se constat`rile cuvenite. Intrarea Romåniei \ns` \n R`zboi \nghea]` totul \n aceast` situa]ie98). Trebuie s` ad`ug`m c` din studiile \ntreprinse \n cursul anilor 1914-1916 de Comisia Tehnic` de pe lång` Consiliul Comunal al Capitalei se desprinde ideea realiz`rii programului de dezvoltare a ora[ului prin participarea la aceast` oper` a diferite asocia]ii cet`]ene[ti care s` sprijine Administra]ia Comunal` pentru \nf`ptuirea unei capitale cu adev`rat "ora[-gr`din`". Se consider` c` aceste asocia]ii ar putea s` conclude? dup` modelul acelor Association de CitesJardines de France", dup` modelul dat de "Cartenstadte Gesellschaft" din Berlin sau de "Garden City Association" din Londra, urmånd astfel s` fac` din Bucure[ti "Ora[ul Bucuriilor" 99). Am v`zut c` pentru programul de sistematizare a Capitalei din anii 1912-1916 se \ntocme[te un plan al Bucure[tilor la scara 1:10000 [i un altul la scara 1:5000, cu prevederi de detaliu; cum \n timpul R`zboiului planul la scara 1:5000 s-a pierdut, \n anul 1919 s-a luat hot`rårea ca \ntreaga opera]iune de sistematizare a Capitalei s` se opereze dup` planul de la scara 1:10000, cu unele actualiz`ri [i anume prevederi f`cute \n acest sens. Astfel, la 22 august 1919, se prezint` Consiliului Tehnic Superior documenta]ia relativ` la sistematizarea cartierelor Capitalei, \nso]it` de 27 piese scrise [i alte plan[e, cerånd s` fie analizat`. Din materialele de arhiv` rezult` c` Memoriul Planului de Sistematizare \n discu]ie s-a tip`rit [i el \mpreun` cu planul

Evolu]ia ora[ului Bucure[ti

general de sistematizare [i \ntreg materialul a fost studiat \n prealabil, dup` care sau executat planurile pe cartiere. Cu privire la aceast` ac]iune, [tim c` prin Jurnalul s`u nr. 13 din 12 mai 1919, Consiliul Tehnic Superior ceruse ca odat` cu Planul general de sistematizare s` se \ntocmeasc` [i Proiectele pentru legile [i regulamentele privind sistematizarea Capitalei. Trebuiau incluse \n legile [i regulamentele respective preciz`rile: - Obligativitatea ]inerii planului ora[ului la curent \ntr-un mod cu adev`rat cadastral; - Crearea unor mai u[oare condi]ii pentru ob]inerea autoriza]iilor de repara]ii; - Chestiunea aprob`rii planurilor de aliniere pe cartiere s`-[i g`seasc` o rezolvare unitar`, prin prevederile cuprinse \n aceea[i lege, astfel \ncåt s` nu mai fie nevoie de noi legi sau decrete pentru autorizarea acestor interven]ii de detaliu. |n proiectul de sistematizare nu s-au trecut solu]ii pentru toate problemele cuprinse \n memoriul tip`rit; se fac preciz`ri c` pe planuri anume nu au fost \nscrise acele rezolv`ri care dac` ar fi fost f`cute cunoscute s-ar fi adus Comunei mai mult pabuge decåt avantaje, a[a cum este, de pild`, limitarea ariei ora[ului printr-o zon` de parcuri. Se prezint` planul la scara 1:10000, dar pe acesta nu s-a trecut \n detaliu situa]ia cu prevederile pe cartiere, fiindc`, a[a cum s-a votat, mai r`mån a se face o serie de ridic`ri topografice [i a se perfecta studiul pentru precizarea limitelor acelor planta]ii ale ora[ului, [tiindu-se c` pentru aceast` lucrare se cer fonduri \nsemnate [i mult timp pentru realizarea lor, opera]iune care nu este absolut necesar` acum. Chiar ]inerea planului cadastral la curent este [i ea dependent` de situa]ia bugetar` a comunei. La 25 iunie 1919, Consiliul Comunal a aprobat delimitarea ora[ului printr-o [osea \nconjur`toare, potrivit planului. Acea

[osea se arat` c` va merge pe lång`, sau printr-o centur` de planta]ii de o l`]ime variabil`, de cca. 300 m, dup` cum se va stabili \n fiecare punct prin ridicpri de planuri de detaliu. \n interven]ia sa c`tre pre[edintele Consiliului Superior, Primarul arat` c` \n toate timpurile delimitarea Capitalei a constituit una din preocup`rile de seam` ale administra]iei, [tiindu-se c` \ntinderea prea mare a ora[ului este de fapt o piedic` \n calea bunei \ngrijiri a a[ez`rii [i a unei ra]ionale dezvolt`ri a ei. Pentru a se opri tocmai aceast` \ntindere s-au creat [osele \nconjur`toare: [oseaua Basarab, [oseaua [tefan cel Mare, [oseaua Mihai Bravu, [oseaua Pandurilor. Aceste [osele nu au dat de fapt rezultatul a[teptat, fiindc` fenomenul \ntinderii nes`n`toase a acestui ora[ este un proces cu multe cauze. \nc` dinainte de R`zboi, prindea din ce \n ce mai mult ideea cre`rii \n lungul actualei zone de delimitare a unei centuri de verdea]` [i planta]ii, prev`zut` cu o arter` inelar` de lungime suficient`, care s` asigure o zon` protectoare contra extinderii ora[ului din`untru spre \n afar`, care s` opreasc` [i uniea aglomera]iilor ce s-ar forma \n afara ariei ora[ului [i \n tendin]a de a se uni cu Capitala. Se asigura astfel [i un spa]iu liber, estetic [i higienic ce va juca un rol pentru circula[ie [i via]a civic` a ora[ului; la \nceput acest spa]iu va putea fi \ntrebuin]at pentru agricultur` sau alte \ntreprinderi (afar` de cele de construc]ii), dar r`mas liber de orice cl`dirre. Costul ridicat a \mpiedicat definitivarea unui asemenea proiect, dar s-a pus problema relu`rii lui \n 1918. Comisiunea Tehnic` \n [edin]a din 17 iunie 1919, avånd \n vedere extinderea pe care o va lua \n curånd Capitala considera c` este momentul s` se achizi]ioneze cu pre]uri avantajoase terenurile necesare unui plan a[a de vast [i atåt de util. S-a convenit s` se prezinte Consiliului Comunal un proiect de

169

ANDREI P~NOIU

exproprierea zonei necesare cre`rii acelei centuri variabile care s` se amenajeze cu planta]ii, terenuri de jocuri etc., \ntr-un cuvånt, cu spa]ii care s` r`mån` libere [i s` delimiteze Capitala \n mod eficace. Spa]iile libere vor fi dup` caz, cånd \n`untrul, cånd \n afara liniei de centur` [i se va c`uta s` se restrång`, \n acela[i timp, zona construibil` a Capitalei, care este fixat` dup` Legea din 1895. S-a trasat un plan la scara 1:10000, cu suprafa]` de expropriat de circa 585,5 hectare, din care 155 hectare de]in pe ele cosntruc]ii care vor trebuie expropriate [i ele la un cost mai ridicat, lucru ce nu se poate evita. Costul total al acestor exproprieri se cifreaz` la 18504000 [i de[i se pare c` suma este mare, ea poate s` fie [i mai mare; nu trebuie uitat \ns` c` marea oper` care se face acum asigurånd Capitalei ]`rii noastre un loc de seam` printre ora[ele cele mai civilizate este un prilej care nu trebuie sc`pat. M`sur`torile [i exproprierile se consider` c` trebuie \ncepute urgent asiguråndu-se Capitalei o suprafa]` total` de cca. 5880 hectare, inclusiv Parcul Na]ional, f`r`r extinderea lui pe mo[ia Her`str`u, din care 905,5 hectare parcuri existente [i cele cerute pentru centura proiectat` (revenind astfel cam 9 mp. de parc pe cap de locuitor, afar` de parcurile care s-ar crea pe teritoriul Capitalei [i afar` de extindere Parcului Na]ional, care ar mai ridica cu 975 hectare suprafa]a parcurilor); ar urma astfel s` revin` \n final 18,75 mp. de parc pe cap de locuitor (fa]` de 3,2 mp. pe cap de locuitor reveni]i dup` Legea din 1895, cånd nu era \nglobat acesteia Parcul Na]ional), fa]` de o popula]ie de circa 1 milion de locuitori ce ar atinge Capitala \n jurul anului 1980, adic` o densitate de aproximativ 187 locuitori la hectar, o densitate egal` cu cea a Londrei. \n [edin]a Consiliului de la 25 iunie 1919, cu Deciziunea nr. 147, ]inånd seama de pla-

170

nurile aflate \n dosarul respectiv [i de l`muririle date de [eful Serviciului Cadastrului, Consiliul aprob`: - Delimitarea ora[ului printr-o [osea \nconjuur`toare, portrivit Planului de Sistematizare, care s` mearg` pe lång` o centur` de planta]ii de o l`]ime de cca. 300 m cre se va stabili prin ridic`ri de planuri de detaliu, f`cåndu-se totodat` demersuri de expropriere pentru utilitate public` a perimetrelor afectate de aceast` centur`, care va r`måne liber` de orice construc]iuni. - Facerea unui proiect de lege pentru asigurarea sumei necesar` efectu`rii exproprierilor - Se aprob` s` se \nceap` ridicarea planurilor de detaliu, \ntr-un termen cåt mai scurt posbili, pentru a se face programul de execu]ie al acestei centuri. Datele documentare arat` c` Planul de Sistematizare [i memoriile lui au fost cercetate de Comisia Tehnic` a Comunei \n anii 1914 - 1918 [i sunt reluate acum \n 1919 \ntro form` destul de apropiat`. Consiliul Tehnic observ` c` a[a zisul plan de perspectiv` al Capitalei \nf`]i[eaz` de fapt situa]ia actual` a ora[ului [i c` m`surile de sistematizare constau doar \n rectificarea traseului unor str`zi, fie prin l`rgirea, fie prin \ndreptarea lor [i deschiderea cåtorva str`zi noi, \n general \n prelungirea celor vechi, precum [i crearea cåtorva pie]e. Inginerul Sfin]escu este nevoit s` declare c` a fost \mpiedicat s` dea ora[ului Bucure[ti o adev`rat` sistematizare, fie din lips` de fonduri, fie din cauza unei nehot`råri a Comunei \n ce prive[te specificul problemelor de sistematizare [i de \nfrumuse]are a ora[ului. Consiliul Tehnic Superior atrage aten]ia c` trebuie s` se \ntocmeasc` un plan de sistematizare \n conformitate cu principiile de urbanism adoptate [i pentru ora[ele din Occident. Sistematizarea trebuie studiat` paralel cu Regulamentul de Construc]iuni,

Evolu]ia ora[ului Bucure[ti

care va trebui s` pun` restric]ii pentru fiecare cartier sau strad`, ca [i pentru fiecare construc]ie, spre a se putea u[or creea ansambluri de acela[i stil, cartiere de [coli superioare, cartiere ouvriere, cartiere militare, cartiere gr`dini-scuaruri propor]ionate [i studiate, pie]e formånd ansambluri arhitectonice, cu monumente [i statui, \n stråns` leg`tur` cu arhitectonica [i estetica ora[ului. Pe aceast` cale ar putea cå[tiga \n frumuse]e atåt arhitectura na]ional`, cåt [i ora[ul, impunånd stilul na]ional romånesc \n mase de acela[i stil, totul acompaniat de culoare, de portice sau galerii \n stråns` leg`tur` cu anumite pie]e [i ele de acela[i stil. Se conchide c` este bine s` se ]in` seama \n dezvoltarea ora[ului Bucure[ti [i de scumpirea traiului, fapt care reclam` m`suri pentru o canalizare a unei p`r]i din popula]ia ora[ului c`tre anumite centre din afar`, mai bine situate ca pozi]ie [i orientare sau prezentånd diferite avantaje locale. Fa]` de definitiv`rile cerute de Consiliul Tehnic Superior, cu modific`rile [i complet`rile operate ce s-au cerut \n [edin]a din 7 noiembrie 1919, \ndeosebi pentru a se face circula]iei, proiectul de sistematizare a Bucure[tilor din anul 1914 - 1916, reluat [i completat \n anii 1919 - 1920, s-a sanc]ionat [i decretat \n anul 1921, punåndu-se astfel la dispozi]ia Capitalei un plan unitar, cuprinzånd ansamblul tuturor str`zilor, cu un program concret privind dezvoltarea ora[ului. A[a cum se va vedea \n continuare, [i acestui plan \i lipsesc \nc` multe elemente, pentru a putea fi considerat un plan de sistematizare \n adev`ratul \n]eles al cuvåntului. Prin studiul din 1922 se ar`ta c` \n limitele ora[ului de la acea dat` se putea cuprinde o popula]ie de peste 1,5 milioane, repartizat` pe urm`toarele zone: - O zon` central` de 500 hectare cu cl`diri

supra \n`l]ate cu densitate 800 locuitori la hectar - O zon` de cl`diri de raport, adic` cu multe etaje, de 1000 hectare, cu cca. 500 locuitori la hectar - O zon` medie, adic` de cl`diri mai mici, de cca. 2000 hectare, cu o densitate de 200 locuitori la hectar - O zon` periferic`, joas`, acel garden city numit \n literatura de specialitate, de cca 2000 hectare, cu o densitate de 100 locuitori la hectar. Deci la 1 milion locuitori, \n loc de 1,5 milioane se pot admite construc]ii \nc` [i mai joase \n zona central`, diminuånd astfel densitatea centrului Capitalei [i r`spunzånd de fapt unei cerin]e atåt de ordin economic, cåt [i social. La aceast` dat` se considera c` suprafa]a de cca. 5800 hectare a Bucure[tilor era suficient` pentru o cre[tere de popula]ie \ntr-o perioad` de 50 ani, spa]iile libere existente putånd acoperi necesarul pentru construc]iile cerute de acest viitor. \n acela[i timp se cerea a fi studiate planurile de amenajare a comunelor suburbane \nvecinate, care [i ele la råndul lor cunosc o cre[tere asem`n`toare. De asemeni, pentru Bucure[ti se impunea alc`tuirea imediat a unui studiu asupra unei urbaniz`ri regionale, cuprinzånd \ntreaga arie pån` la centura de fortifica]ii. O centur` de planta]ii [i zone agricole active trebuiau s` formeze o zon` real` de desp`r]ire \ntre Capital` [i comunele suburbane intrate \n discu]ie. Obiectul acestui studiu trebuiau s`-l fac` [i rela]iile dintre comunele suburbane \nse[i, trasåndu-se de la bun \nceput delimit`rile g`site de cuviin]`.

171

ANDREI P~NOIU

LOCUIN}E IEFTINE |N CAPITAL~ UN PROIECT PENTRU UN ORA{ GR~DIN~ LA MARGINEA BUCURE{TILOR

Dup` r`zboi, se pune \n discu]ie reconstruirea locuin]elor urbane, a satelor [i a fermelor distruse, terminarea construc]iilor sistate, construirea de noi locuin]e \n centrele populate, \mbun`t`]irea locuin]elor insalubre, crearea de noi colonii [i sate, ca urmare a aplic`rii Reformei agrare. |n \ntåmpinarea acestui deziderat, vine s` apar` Legea pentru \ncurajarea construc]iilor de cl`diri din 23 iulie 1921 [i Legea de \mpropriet`rire \n ora[e a func]ionarilor, a invalizilor de r`zboi, v`duvelor cu orfani [i demobiliza]ilor, din octombrie 1921. Tot a[a, \[i fac apari]ia [i alte legi cu privire la chirii [i oficiile de \nchiriere, menite s` \ncurajeze ridicarea de construc]ii mari. |nc` din faza de proiect a acestei legi, s-a cerut desprinderea cåtorva principii care trebuie avute \n vedere \n politica de \ncurajare a construc]iei de noi cl`diri prin: - Aplicarea unei politici clare de comasare [i reparcelare a terenurilor (mai \ntåi cele libere de construc]ii); - |ncurajarea construc]iilor pe locurile virane de pe str`zile deja deschise [i unde exist` f`cute lucr`rile edilitare; - S` se \ncurajeze cåt mai mult capitalul care se investe[te \n construc]ii sau \n materialele de construc]ie. Se aprecia la acea dat` c` numai \n Bucure[ti este nevoie ca \n timp de 20 - 30 ani s` se construiasc` peste 200000 apartamente, pentru ca \n adev`r s` se rezolve criza de locuin]e din acest ora[. Dar pentru aceasta trebuie \ncurajat` \n mod corespunz`tor produc]ia [i ieftinirea materialelor de construc]ie [i \nlesnirea transporturilor, ca [i asigurarea måinii de lucru necesare acestei activit`]i. |n paralel m`surilor se relev` [i principiile ce trebuie s` c`l`uzeasc` prevederile legale \n problema reparti]iilor cl`dirilor existente [i \n problema produc]iei de cl`diri noi, cu preocuparea de a se spori capacitatea locativ` a cl`dirilor existente. Se cerea ca repar-

172

ti]ia cl`dirilor existente s` fie privit` ca un regim excep]ional pentru tot timpul cåt va dura epoca de subproduc]iune normal`, adic` produc]ia normal` de locuin]e a anului 1912, cånd s-au realizat 4000 locuin]e la o popula]ide de 340000 locuitori. Se cere acum ca la 700000 locuitori actuali \n Bucure[ti s` se construiasc` cel pu]in 8000 locuitori pe an. Acuzarea acestei crize se datoreaz` lipsei de terenuri ieftine, lipsei de \ncurajare a construc]iei de cl`diri, a speculei create \n jurul acapar`rii terenurilor de construit, a insuficien]ei Legii chiriilor etc. La periferie se construie[te haotic, iar Prim`ria \ncomuneaz` ora[ului suprafe]e vaste pe care se a[eaz` o imens` mas` pauper` de locuitori, \n timp ce \n centrul ora[ului exproprierile devin tot mai costisitoare. Ce s-a f`cut pån` acum este considerat prea pu]in. Acapararea de terenuri de c`tre speculan]i las` \n urma sa cartiere cu totul insalubre, a[a cum este cartierul Ple[oianu, \n nordul [i \n sud-estul ora[ului, sau cartierul Tei, r`mas ca o trist` mo[tenire din lotiz`rile Ghicule[tilor. Pe baza legii din 16 mai 1910, relativ la locuin]e ieftine [i s`n`toase, se creeaz` \n Bucure[ti Societatea pentru locuin]e ieftine, una dintre primele de acest fel din Europa, care pån` \n anul 1928 a construit \n total 1900 locuin]e (din care 700 dup` 1919). La acea dat` societatea poseda \n Bucure[ti cca. 100 hectare terenuri destinate a primi locuin]e. Pentru construc]ia de locuin]e pentru cei foarte s`raci se emite ideea lans`rii chiar a unui concurs interna]ional, \ntreaga aceast` activitate urmånd s` fie sus]inut` cu un credit interna]ional cu dobånzi foarte sc`zute, cu bani lua]i de acolo de unde se g`sesc... Se schi]eaz` pentru aceasta [i datele unei teme; aceste locuin]e pot s` aib` [i numai 2 camere, una pentru p`rin]i [i alta pentru

Evolu]ia ora[ului Bucure[ti

173

ANDREI P~NOIU

copii, consideråndu-se totu[i un mare progres dac` s-ar putea folosi buc`t`ria drept sal` de måncare. Se recomand` crearea de tipuri de locuin]e familiale care corespund tradi]iei variabile cu regiunile ]`rii, unele cu 2 camere, altele cu 3. |n etapa imediat urm`toare ar urma s` se treac` la construirea cartierelor numeroase, transperiferice ale ora[ului Bucure[ti, din al c`ror fond de locuin]e nu este nimic de p`strat. Popula]ia de aici va trebui transplantat` \n locuin]e standard. Legea de \mpropriet`rire urban` publicat` \n M.O. din 18 octombrie 1821 \[i g`se[te aplicare [i \n Bucure[ti. Unele caren]e ale acestei legi s-au ameliorat sim]itor prin Regulamentul ei de aplicare luat \n studiu \n anul 1924, cu unele prelungiri de termene de \nscriere pentru aceste \mpropriet`riri pån` \n anul 1927. Comisia de \mpropriet`rire a reu[it s` satisfac` cererile a 2266 solicitan]i, inclusiv \mpropriet`ririle de la D`m`roaia; de asemenea s-au mai pus la dispozi]ia acestei comisii \nc` 243 locuri pe str`zi existente. \n anul 1926 s-a parcelat terenul numit D`m`roaia, situat pe malul sudic al Colentinei, la nordul Capitalei, lång` hipodromul B`neasa, \n satul Bucure[tii Noi, \n suprafa]` de 125 hectare. Planul de parcelare s-a alc`tuit dup` principii moderne de urbanism, ob]inåndu-se 1550 loturi, afar` de terenurile pentru institu]iile publice, parcuri, locuri de sport etc. Pentru loturile respective din ora[ s-au perceput [i costuri pentru lucr`rile edilitare. Prin contract s-a stabilit [i tipul de construc]ie cu modul de a[ezare al ei pe teren,

174

prin grup`rile respective urm`rindu-se ob]inerea unor efecte estetice satisf`c`toare. Lucr`rile \ncep \n august 1926 [i \n termen de un an se realizeaz` \n linii mari traseele unora dintre str`zi, cu excep]ia conductelor de alimentare cu ap` [i canal. |mpropriet`riri asem`n`tare se fac [i \n parcel`rile Erb`riei, Schitul Maicilor, Delavrancea, str. General Angelescu. Societatea Comunal`, prin concursurile pentru planuri tip de locuin]e, parter [i etaj, prin noile cartiere ce a deschis [i a cl`dit \n mod estetic [i igienic, reprezint` de fapt urbanismul practic al epocii. Locuin]ele cu etaj construite \n cartierul Clucerul (de la [osea), pentru func]ionarii publici, casele din Filantropia, {erban Vod`, Roiulu (Dude[ti), Lån`riei, Lupeasca (Cotroceni), Rahovei (Bragadiru), Cazarmei, Doroban]i (Prelungirea) reflect` foarte bine preocup`rile urbanistice ale vremii. Fabrica Belvedere, Fabrica de Chibrituri Filaret, Ministerul de Finan]e, Ministerul de R`zboi, C`ile Ferate etc. [i-au construit [i ele prin Societatea Comunal` pe terenuri \nvecinate lor locuin]e pentru func]ionarii lor, ocupate cu chirie cåt timp slujesc acolo. Casa Autonom` a Construc]iilor ia fiin]` prin Legea din 30 mai 1930, autorizat` fiind s` acorde \mprumuturi pe termen lung pentru construc]ia de locuin]e, s` cumpere terenuri pentru a le vinde, s` \nchirieze [i s` vånd` case, c` construiasc` edificii publice. Se fac totodat` preciz`ri cu privire la regimul tipurilor autorizate de a se construi [i a modului lor de atribuire popula]iei. Casa Autonom` a Construc]iilor procedeaz`

Evolu]ia ora[ului Bucure[ti

175

ANDREI P~NOIU

la un \mprumut de 5 milioane dolari de la Societatea Italian` "Impresse all Estero"; din acest fond s-au realizat un grup de circa 70 de locuin]e individuale \n cartierul Cotroceni. |n 1934 se realizeaz` \n mod asem`n`tor 11 cl`diri (22 apartamente) \n Vatra Luminoas`. Tot a[a, mai construiesc \n Bucure[ti, C. A. M., Casa Muncii, C. F. R. Studiile arat` c` toate aceste construc]ii ieftine nu sunt deloc ieftine, din lipsa complet` a capitalului ieftin cu care s` se poat` realiza aceste locuin]e; capitalurile [i creditele destinate acestui scop sunt mici, aproape inexistente, ajutorul colectivit`]ilor foarte mic, popula]ia s`rac` [i muncitoreasc` cå[tig` foarte pu]in, lipse[te o lege care s` canalizeze toate fondurile de construc]ie \n måna unei singure institu]ii, lipse[te ini]iativa care s` coordoneze eforturile statului. *** De la 1910 \ncoace sistemul locuin]elor ieftine de o familie avånd curte separat`, a

176

luat o dezvoltare foarte mare prin construirea de adev`rate "ora[e-gr`din`", "caz`rmile de \nchiriat" r`månånd proprii zonelor deja construite, unde terenul este scump. Se sus]inea [i teza c` locuin]a ieftin` va face [i traiul mai ieftin unei familii, ar`tåndu-se c` totdeauna o gr`din` se poate munci cu folos. Tot a[a se argumenta c` din punct de vedere moral locuin]a de o familie e superioar` apartamentului din "cazarma de \nchiriat", care este \n acela[i timp [i mai scump`; costul instala]iilor publice \n sistemul "ora[elorgr`din`" este un lucru care se remediaz` u[or [i putem vorbi \n adev`r de "un paradis al locuin]elor de o familie"... Inginerul Cincinat Sfin]escu ia ca model \n ideea acestui tip de a[ez`ri pe Ebenzer Howard, care a reu[it s` creeze adev`rate or`[ele din locuin]e cu o singur` familie cu gr`dini separate, \n care loturile de construit s` nu fie supuse speculei [i unde s` se g`seasc` totul absolut trebuitor unui trai fecund locuitorilor lor: industrie, comer], organiza]ii culturale [i de sport etc.

Evolu]ia ora[ului Bucure[ti

|n Anglia s-au construit ora[e-gr`dini la Letchworth, Port-Sunlight, Bournville etc.; ca [i \n Fran]a, Belgia, Germania, Italia, englezii [i francezii, ca s` intensifice produc]ia, caut` s` \ncurajeze a[a-zisa "industrie la domiciliu", dotånd familiile respective s` lucreze mult [i ieftin acas`, f`r` a mai pierde timpul cu drumul pån` la uzin`. S-a spus mereu c` oricine munce[te \ntr-un ora[-gr`din` foarte confortabil cu ce cå[tig` din munca lui mai poate face [i economii. Pentru locuitorii Bucure[tilor un astfel de ora[ ar fi cu adev`rat paradis, dar pentru ]ara noastr` se cere s` propag`m "ora[ul gr`din` romån". |n centrul Capitalei se pot g`si ocazii destule pentru aplicarea "sistemului american", iar periferiei s`-i l`s`m lini[tea ora[elor gr`dini... La Biblioteca Academiei Romåne se afl` un album cu titlul "Un ora[ gr`din` la marginea Bucure[tilor", purtånd pe copert` men]iunea: "Bucure[ti - Proiect de sistematizare a \mprejurimilor". |n acest album figureaz` 32 imagini fotografice format 34 x 24 ca reprezentånd planul de ansamblu al unui ora[ gr`din`

(proiec]ie orizontal` [i vedere perspectiv`), planuri fa]ade, sec]iuni [i vederi perspective de locuin]e, unele dintre ele "vile tip popular" (parter), altele "vile al`turate", tip economic. |n acest album mai figureaz` planul cu "sistematizarea [i parcelarea unui teren \n regiunea Cocioc, cu vederea perspectiv` a unei str`zi principale". |ntr-o alt` plan[` se prezint` tot "sistematizarea unui teren la Cocioc", \nf`]i[ånd zona principal`, pentru case cu trei etaje, cu distribu]ia planimetric` a apartamentelor. Nu cunoa[tem paternitatea acestui proiect, dar f`r` nici un fel de \ndoial` putem atribui aceast` lucrare inginerului Cincinat Sfin]escu, care a fost de fapt cam singurul sus]in`tor al acestui tip de ora[ gåndit s` vin` \n \ntåmpinarea crizei de locuin]e tot mai acut` din Capital`; ora[e de tipul acesta nu s-au realizat \n ]ara noastr` [i albumul \n discu[ie ne r`måne ca o m`rturie unicat asupra modului de abordare a acestei teme. Trebuie s` ar`t`m c` \n ce prive[te sus]inerile inginerului Sfin]escu \n

177

ANDREI P~NOIU

chestiunea locuin]elor ieftine publicate \n diferite reviste de specialitate, acesta prime[te replica direct` a inginerului Cristea Niculescu din New York, \n anul 1920, care cere st`vilirea cheltuielilor f`cute f`r` chibzuial`, ar`tånd c` politica satisfacerii nevoilor trebuie evaluat` acum "p`r`lice[te"; s` nu se conteze pe \mprumuturi externe pentru construc]ia de locuin]e ieftine \ntrucåt nimeni nu este dispus s` acorde credite [i s`-[i risipeasc` capitalurile pentru a[a-ceva f`r` profituri sigure; trebuie ]inut seama c` nu este vorba la noi numai de a cl`di locuin]e ieftine, dar [i de a organiza via]a astfel ca munca s` fie folosit` la maximum, pentru a se putea beneficia de o distribu]ie comun` de abur, de energie, lumin`, aparate [i scule de gospod`rie comune, organizare pentru aprovizionare \n comun etc., pentru standardizare, pentru lucruri tip, \n care produc]ia s` fie foarte economic`. Exemplificat, el r`spunde prin descrierea modului de organizare al unei gospod`rii americane (2 planuri, parter plus etaj [i dispozi]ia pieselor). Se sus]ine c` ora[ele gr`din` de la noi se proiecteaz` pentru 20 - 30 mii de locuitori, maximum 60 mii, \n jurul lor asigurånduse o centur` agricol`. Dar dezvoltarea vertiginoas` a a[ez`rilor suburbane [i din \mprejurimile Bucure[tilor scoate destul de repede din discu]ie ideea unor asemenea ora[e. Comunele suburbane constituite acum \[i reclam` o leg`tur` a lor proprie direct` cu ora[ul. Bucure[tii Noi, de pild`, ajung la un record la \nceputul secolului trecut cu Societatea Autonom` de Tramvaie, ca pe baza Legii pentru construc]ia C`ilor Ferate de interes local s` li se asigure exploatarea unei re]ele de tramavaie care s` lege localit`]ile Bucure[tii Noi de comuna B`neasa. Leg`turi asem`n`toare ce cer [i cu alte sate \nvecinate ca Rociu, Militari, Chiajna, B`neasa [i Bucoveiu.

178

Se motiveaz` c` astfel se leag` Capitala ]`rii cu un mic or`[el \n forma]ie, muncitorii avånd la \ndemån` un mijloc de locomo]ie repede [i ieftin. De acum \ncolo, o rezolvare a problemei comunelor suburbane se va pune sub forma elabor`rii de studii [i proiecte de ordonare [i sistematizare.

Evolu]ia ora[ului Bucure[ti

179

ANDREI P~NOIU

PLANUL DIRECTOR DE SISTEMATIZARE A MUNICIPIULUI BUCURE{TI {I STUDIILE PREMERG~TOARE LUI

u, Din marile probleme nitorul Ora[elor din

180

Planul de sistematizare aprobat \n anul 1921, cu toate prevederile sale de detaliu, las` totu[i loc liber multor ac]iuni de amenajere [i remodelare a formei ora[ului, prin trasarea de noi bulevarde, crearea de noi parcuri [i gr`dini sau c`utarea de amplasamente potrivite noilor ansambluri arhitecturale, sens \n care se fac diferite propuneri. \nsu[i Nicolae Iorga este autorul unei propuneri care ar face locul unei gr`dini pe Dealul Spirei, unde s-ar afla o mare catedral`, cu o gr`din` degajat` spre str`zile Sf. Apostoli, Mihai Vod` [i Izvor, totul amenajat cu ansambluri arhitecturale, bulevarde, scuaruri, sc`ri monumentale [i completat cu o leg`tur` proiectat` spre Gara de Nord. Se sugera de asemenea completarea p`r]ii din spate a Palatului Ministerului Lucr`rilor Publice, ad`ugåndu-se \ntregii cl`diri un etaj, ca [i \nlocuirea Imprimeriei Monitorului Oficial de o avenue deschis` spre Ci[migiu, iar Dåmbovi]a s` se acopere cu un pod \ntins de la Liceul "Gheorghe Laz`r" pån` la Mihai Vod`...100). Ideea aceasta are \ns` mai multe paternit`]i, \n acest sens existånd [i studiul \ntocmit cåndva de inginerul Sfin]escu [i arhitectul Burcu[, pentru folosirea adecvat` a colinelor \nalte ale Bucure[tilor. Pe toat` perioada deceniului LIPSE{TE UN RÅND de studii metodice de c`tre Direc]ia Tehnic` a Prim`riei privind structurarea ariei ora[ului [i organizarea vie]ii sociale a \ntregii a[ez`ri. Date importante de direc]ionare a acestor ac]iuni vine s` ofere [i recens`måntul din anul 1930, \ng`duindu-se astfel posibilitatea alc`tuirii unui studiu pe cåt de exhaustiv pe atåt de metodic [i unitar. O serie din datele acestui studiu au fost publicate periodic \n diferite lucr`ri de specialitate de inginerul Sfin]escu. Fundamentale \n aceast` privin]` sunt volumele aflate la Biblioteca Academiei R.S. Romånia, intitulate: - Studiul sistematiz`rii Capitalei, 1931,

Documentarea, delimitarea, Zonificarea, circula]ia; - Sistematizarea [i delimitarea ora[ului Bucure[ti; studii sub preziden]ia D-lui primar Dem.I. Dobrescu, 1930-1931. De fapt este vorba de o singur` lucrare, un volum reprezentånd copiile pe hårtie ozalid ale originalului, iar cel`lalt un album (desen) cuprinzånd piese referitoare la urm`toarele teme: construc]iile [i relieful solului Bucure[tilor, clima [i climatologia, suprafe]ele construite, densitatea cl`dirilor (dup` recens`måntul din 1930), densitatea popula]iei, mortalitatea prin tuberculoz`, reparti]ia \ntreprinderilor industriale [i comerciale, distribu]ia industriei, traficul pe calea ferat` [i str`zi, zonele de influen]` ale parcurilor, centura de verdea]`..., situa]ia concentr`rii comer]ului, zonificarea, c`i ferate, [osele de penetra]ie [i leg`tura \ntre suburbane, centrele de atrac]ie [i clasificarea circula]iei, zonele de influen]` ale liniilor de tramvai electric, studiul inelului central de circula]ie, studiul amenaj`rii pie]elor Victoriei [i Br`tianu etc. Mai toate pie]ele acestui studiu putem spune c` sunt realizate de Direc]ia Tehnic` a Prim`riei sau de Casa Lucr`rilor Municipiului, cele mai multe semnate chiar de Sfin]escu. Ne-am referit la acest studiu pentru c` el reune[te o documenta]ie pe care se va \ntemeia de fapt elaborarea Planului Director de Sistematizare al Municipiului Bucure[ti. Se [tie c` \n anul 1928 se \nfiin]eaz` la Prim`ria Municipiului Bucure[ti "Comisiunea de Sistematizare", cu \ns`rcinarea de a da directive pentru \ntocmirea planului general de sistematizare a Capitalei care a func]ionat pån` \n anul 1943, cu un num`r de circa 20-30 membri. Din sånul acestei comisii s-a format un comitet restråns \ns`rcinat cu \ntocmirea Planului director de sistematizare, prin care s` se prevad`, \n linii mari, amenajarea viitoare a \ntregului teritoriu al

Evolu]ia ora[ului Bucure[ti

181

ANDREI P~NOIU

Capitalei, pån` la linia ferat` a forturilor. Acest "comitet de lucru", format din arhitec]ii Duiliu Marcu, G.M. Cantacuzino, R. Bolomay, I. Davidescu [i inginerul T. R`dulescu au prezentat la sfår[itul anului 1934 un proiect alc`tuit din 51 plan[e [i un amplu memoriu justificativ, l`muritor pentru problemele cele mai importante privind dezvoltarea Capitalei pe o perioad` de 4050 de ani. Principiul de baz` urm`rit prin dresarea planului director viza a se proiecta o re]ea de artere de circula]ie, l`sånd restul str`zilor a[a cum sunt. Pe aceast` re]ea urma a se trasa planurile de detaliu cu alinierea construc]iilor separat` de alinierea str`zilor. La periferie [i \n comunele suburbane se \ng`duie acum str`zi mai \nguste decåt prevede Regulamentul existent. |n loc de 12 sau de 10 m l`rgime minim`, \n cartierele de locuin]e ieftine [i uvriere se vor permite [i 8 sau chiar 6 metri, \ns` cl`dirile vor fi retrase, pentru a se avea cel pu]in 12 m spa]iu liber \ntre fa]ad`. Fund`turile nu mai sunt interzise, ci considerate un mijloc practic de a ob]ine col]uri lini[tite. Toate lucr`rile edilitare efectuate din nou pe str`zile secundare [i de acces la locuin]e, precum [i exproprierile pentru \ndrept`ri locale se vor suporta de proprietarii riverani. Se afirm` c` acum ora[ul \[i face osatura \n formarea definitiv`, pe care nu i-o va mai putea schimba nimeni. Planul de sistematizare (care nu trebuie confundat cu planl de alinieri [i care nu este decåt numai una din p`r]ile componente ale planului general) \[i propune s` prevad` amenaj`rile necesare ridic`rii economice, locuri special amenajate pentru industrie [i comer], c`i bune de comunica]ii \n interiorul ora[ului, c`i bune de comunica]ii cu regiunile \nconjur`toare de unde se face aprovizionarea, c`i bune de

182

comunica]ii cu restul ]`rii. Planul de sistematizare trebuie s` reglementeze construc]ia de locuin]e s`n`toase, s` prevad` locuri de recrea]ie \n aer liber, parcuri, gr`dini, terenuri de sport, terenuri de joac` pentru copii mari [i mici, la \ndemåna popula]iei. Se propune a se schimba din ora[ numai acele locuri care este de absolut` nevoie s` fie schimbate, aten]ia \ndreptåndu-se spre partea nou` a ora[ului, care ia na[ere acum. Se constat` c` s-a gre[it pån` acum prin \ng`duirea extraordinarei cre[teri pe care a luat-o aglomera]ia \n ultimele decenii, deoarece s-a f`cut la voia \ntåmpl`rii, construindu-se peste o mie de hectare de teren nou dincolo de marginea ora[ului f`r` nici un plan, f`r` nici o autoriza]ie, dup` bunul plac al parcel`rilor. Tot a[a, prin planul de alinieri care a fost \n vigoare pån` acum, s-a voit s` se \ndrepte toate str`zile existente, ceea ce a constituit o eroare foarte grav`, f`r` vreun folos urbanistic apreciabil. Se sus]ine c` trebuie p`r`sit acest sistem de alinieri [i se propune anularea acelui plan \n p`r]ile \n care nu a fost realizat consideråndu-se c` trebuie concentrate toate eforturile pentru \nfiin]area unei bune re]ele de artere de circula]ie [i nu sistem de spa]ii libere, expropriind ce va fi necesar pentru realizarea acestora [i stabilind numai pe ce aliniere s` se a[eze construc]iile viitoare. Planul Director de Sistematizare prevede: - Solu]ii pentru delimitare, oprindu-se \ntinderea nem`surat` a aglomera]iei. Printr-un plan de "utilizarea terenului" (sau de zonificare) s-a precizat modul de \ntrebuin]are a terenului pån` la forturi, stabilindu-se zonele rezervate construc]iilor [i cele non aedificandi; - Propuneri pentru solu]ionarea problemei locuin]elor, \n special pentru popula]ia foarte s`rac`; - |mp`r]irea \n zone de clase de construc]ii (zone de locuin]e, zone comerciale, zone

Evolu]ia ora[ului Bucure[ti

183

Evolu]ia ora[ului Bucure[ti

185

ANDREI P~NOIU

industriale etc.) dup` num`rul etajelor [i dup` procentul \ntre suprafa]a construit` [i suprafa]a rezervat` cur]ilor) conform noului regulament de construc]ii [i alinieri; - Un sistem de parcuri [i gr`dini (spa]ii verzi), terenuri de sport [i jocuri, ]inånd seama [i de asanarea lacurilor din nordul ora[ului, p`strarea p`durilor existente [i \nfiin]area altora noi, cu amenajarea \mprejurimilor; - Un sistem de c`i ferate [i g`ri de persoane [i m`rfuri; - Terenuri de avia]ie; problema canalului navigabil pe [osele [i str`zi cu scheletul noului plan de alinieri; - Monumentele [i cl`dirile publice de \nfiin]at; - |ntocmiri sanitare cu a[ez`mintele spitalic[ti necesare; propuneri relative la viitoare cimitire mari, \n afara aglomera]iei; - Aprovizionarea Capitalei cu alimente, furaje, lemne de foc, cereale, vite etc.; - Alimentarea cu ap`, evacuarea gunoaielor [i a apelor uzate etc.; - Estetica ora[ului cu personalitatea lui, aspectul pie]elor publice, bulevardele, punerea \n valoare a elementelor naturale; - Studii de detaliu pentru diferite pie]e, bulevarde, parcuri; - Punerea \n valoare a monumentelor istorice; - M`suri cu principiile de prev`zut \n Legea

186

de aplicare a planului, comasarea, contribu]ia riveranilor, contribu]ia statului etc. Dup` Legea din 1929, \n limitele lor, Bucure[tii cuprindeau 7200 hectare suprafa]a ora[ului [i cca. 36000 hectare pån` la linia forturilor, revenind astfel o densitate de circa 75 locuitori la hectar (de cinci ori mai mic` decåt a Parisului). Comunele suburbane se arat` \n cea mai mare parte a fi prelungiri ale ora[ului, f`r` niciun spa]iu desp`r]itor \ntre ele. Sate distincte sunt numai cåteva: Pantelimon, Dude[ti, Pope[ti Leordeni, Ro[u, cu o popula]ie de agricultori [i l`ptari a c`rei cre[tere este relativ redus`. Suburbanele cele mai importante sunt acelea care fac corp comun cu ora[ul, unele cu o popula]ie de peste 10.000 locuitori, aflate \n plin` cre[tere [i compuse aproape exclusiv prin parcel`ri neautorizate [i case ridicate prin contraven]ie. Cre[terea suprafe]ei construite \nf`]i[eaz` urm`toarea situa]ie: - De la 1894 la 1911, fa]` de o suprafa]` de 2.710 hectare, un spor de circa 87 hectare; - De la 1911 pån` la 1927, suprafa]a construit` cre[te cu \nc` 940 hectare, folosindu-se terenurile virane din oral, \nscriind astfel un total de 3.860 hectare construite la acea dat`. De re]inut, cre[terea cea mai mare nu are loc \n interiorul ora[ului, ci \n comunele

Evolu]ia ora[ului Bucure[ti

suburbane, lipite de ora[, care au luat fiin]` cu pu]in timp \naintea r`zboiului [i s-au dezvoltat dup` aceea, ajungånd ca \mpreun` cu vechile sate s` acopere o suprafa]` construit` de circa 2.200 hectare, cu o popula]ie de peste 70.000 locuitori. Concluzia desprins` scoate \n eviden]` faptul c` pentru a se pune stavil` extinderii aglomera]iei, trebuie m`rginite \n mod real comunele suburbane. Ne sunt bine cunoscute m`surile luate pentru m`rginirea ariei ora[ului de la sfår[itul secolului al XVIII-lea, din timpul Regulamentului Organic, de la mijlocul secolului trecut sau cele stabilite prin Legea din 1895, cånd s-a urm`rit \mpiedicarea parcel`rilor din zonele periferice. Problema s-a pus \n mod asem`n`tor [i prin propunerile concursului pentru planul de sistematizare a ora[ului din anul 1906. Prin proiectul din anii 1914-1915, s-a propus crearea unei centuri de planta]ii late de 200-300 metri, propunere care n-a putut fi luat` \n studiu din cauza costului ridicat (20 - 30 milioane lei aur) [i a declan[`rii r`zboiului. Se apreciaz` \ns` c` solu]ia cre`rii unei centuri de planta]ii propus` \n anii 1928 - 1933, sus]inut` [i \n proiectul de fa]` va da rezultatele scontate. Autorii proiectului consider` c` pretutindeni cre[terea aglomera]iei este un fenomen cu adånci cauze sociale, care nu

poate fi oprit` prin simple mijloace represive [i propun: - Respectarea delimit`rii zonelor destinate construc]iilor prev`zute \n proiect - S` se g`seasc` mijloace de a se construi \n mas` locuin]e pentru popula]ia s`rac`... - |n cartierele muncitore[ti din ora[ [i din suburbane s` se reduc` costul lucr`rilor edilitare, ca s` poat` fi \nzestrate cu strictul necesar \n condi]iile cele mai ieftine posibile [i s` se aduc` u[ur`ri regulamentului de construc]ii muncitore[ti pentru locuin]e muncitore[ti, prin reduceri de impozite [i chiar subven]ii - Arterele de penetra]ie \n ora[ pån` la linia ferat` s` fie protejate de o få[ie de teren lat` de 100 - 150 metri, spre a se \mpiedica extinderea aglomera]iei de-a lungul [oselelor mari - Achizi]ionarea de c`tre comun` a cåt mai multe terenuri \n jurul ora[ului, pån` la linia forturilor, inclusiv terenuri care s` nu fie risipite \n \mpropriet`riri. Se pune \n eviden]` faptul c` de cele mai multe ori cl`dirile celor s`raci sunt construite dup` tipul "vagon" sau cel al caselor de ]ar` izolate. Tipul vagon, cu fa]ada \ndreptat` spre calcanul vecinului este cel mai neigienic posibil, lipsind \nc`perile de lumin`, f`r` posibilitate de ventila]ie transversal` [i primenirea aerului [i \n acela[i timp [i scumpe. Regulamentele de con-

187

ANDREI P~NOIU

struc]ii [i alinieri \n vigoare, cu unele prescrip]ii nera]ionale nu asigur` o bun` igien`, iar altele prea drastice [i inutile determin` popula]ia s`rac` s` fug` \n afara razei ora[ului [i s`-[i fac` locuin]e \n plin cåmp. Statisticile arat` c` popula]ia s`rac` este \nghesuit` \n construc]ii ne\nc`p`toare, unde unui locuitor nu-i revine nici m`car jum`tate din minimul de suprafa]` necesar`. Din statistici reiese c` pentru a se decongestiona actualele locuin]e, ar mai trebui \nc` 12.500 locuin]e uvriere, iar pentru a putea primi afluxul anual al cre[terii popula]iei, ar mai trebui create circa 1.200 locuin]e anual. Dar pentru aceast` rezolvare, comuna trebuie s` preia pe seama sa construirea de locuin]e igienice [i cu adv`rat economice, care s` poat` fi puse la dispozi]ia popula]iei s`race, cu o anuitate suportabil`. Tot a[a, se cere o subven]ie din partea statului [i o degrevare de impozite pentru aceste locuin]e de existen]` minim`. Se cere crearea unui tip economic de locuin]` [i executarea lui \n cartiere noi, distribuite [i construite \n mod ra]ional. Autorii proiectului ajung la concluzia c` tipul de locuin]` cel mai favorabil pentru popula]ia s`rac` este cel al locuin]ei individuale cu parter [i etaj, locuin]e lipite, calcan la calcan, retrase de la alinierea str`zii cu 6 metri, l`sånd loc unei gr`dini]e de flori, iar \n spate cu o gr`din` de cultur` mai important`. Str`zile ar fi largi numai de 6-8 metri, dar distan]a \ntre fronturile caselor ar fi de 14 pån` la 20 metri. Solu]ionarea locuin]elor \n case - bloc poate fi [i ea destul de interesant` [i trebuie \ncercat`. Locuin]ele pentru celelalte categorii sociale ale popula]iei ora[ului, f`r` a fi ideale, nu prezint` asemenea defecte ca cele ale micilor muncitori [i cu unele corective de introdus \n regulamentul de construc]ii [i alinieri, pot fi pe viitor satisf`c`toare. Se manifest` tot mai mult tendin]a de

188

diferen]iere a teritoriului ora[ului \n zone, \n care nu se admite decåt un anumit fel de activitate. Prin proiectul de sistematizare prezentat se fixeaz` urm`toarele zone: - Zona rural` (non aedificandi), \n care \n principiu nu sunt admise construc]ii decåt cu unele excep]ii bine motivate; - Zona reziden]ial`, \n care sunt permise locuin]e [i excep]ional unele pr`v`lii sau ateliere; - Zona protejat`, \n care pe lång` locuin]e sunt \ng`duite [i unele industrii [i comer]uri care nu aduc turbur`ri locuirii lini[tite [i s`n`toase prin activitatea lor; - Zona mixt`, \n care este admis acela[i amestec de locuin]e, comer] [i industrie, f`r` s` pericliteze s`n`tatea locuitorilor; - Zona de afaceri, care corespunde unui såmbure al ora[ului unde nu s-ar permite locuirea decåt \n mod excep]ional, de la etajul al II-lea \n sus, zon` \n care s-ar \ng`dui \n`l]imi mai mari decåt cele obi[nuite; - Zona industrial`, destinat` exclusiv industriei, cu interdic]ia de a fi locuit`; - Zone speciale, care cuprind diverse institu]ii care scap` unei reglement`ri generale [i trebuie delimitate de la caz la caz (zone militare, ale c`ilor ferate, cartiere de \nv`]`månt, spitale, cimitirele, pie]ele de alimente etc.); - Zona spa]iilor libere; Planul Director de Sistematizare este \nso]it de un regulament de construc]ii care prevede \mp`r]irea teritoriului municipiului \n clase de construc]ii, care privesc regimul de \n`l]ime, procentul de suprafa]` construibil [i densitatea de construc]ie. Se pune accentul pe crearea unui \ntreg sistem de spa]ii verzi, prev`zåndu-se scuaruri, gr`dini pentru copii de toate vårstele, terenuri de joc, gr`dini [i parcuri urbane, p`duri \n raza municipiului, terenuri de sport pentru mari reuniuni sportice etc. S-a renun]at la ideea unei centuri de planta]ie de mare \n`l]ime la periferia ora[ului,

Evolu]ia ora[ului Bucure[ti

189

ANDREI P~NOIU

uniforme, preferåndu-se completarea Parcului na]ional cu pålcuri de verdea]` pe diferite terenuri virane, care s` \nainteze spre centrul ora[ului [i s` l`rgeasc` aria Parcului na]ional. S-a prev`zut crearea de parcuri noi \n zonele: \ntre [oseaua Cotroceni [i valea Dåmbovi]ei, \n cåmpul Caraca[ lång` egie, \n groapa Cu]arida, pe locul hipodromului Floreasca [i velodromului T. C. R., Gr`dina Tei m`rit`, la gara Obor Tårgul Mo[ilor, la sud de [oseaua Iancului (Vatra Luminoas`), Gropile Ganovici, de la Turturele spre Dude[ti, Valea Plångerii cu Dealul Piscului, pån` la V`c`re[ti, Dealul Arsenalului, gr`dina Mare[alului Filipescu, la Pia]a Elefterie, terenul Societ`]ii de dare de semn, al fabricii Gib, pån` la Azilul Elena Doamna etc. S-a prev`zut de asemenea a fi amenajate ca parc malurile Colentinei, cele ale Dåmbovi]ei, precum [i a p`durii B`neasa, pån` la linia forturilor; s-a recomandat [i amenajarea ca parcuri comunale a p`durilor [i lacurilor de la Cernica, Ciorogårla, Pustnicul [i Pantelimon etc. Pentru o popula]ie viitoare de 1.300.000 locuitori revine o suprafa]` total` de 6.516 hectare, adic` 38 m.p. pe cap de locuitor, incluzånd [i suburbanele. Studiul pune \n evidn]` situa]ia insuficient` a c`ilor ferate, lipsind g`rile specializate pentru m`rfuri, industrie, cofet`rie etc.; exist` circa 60 de \ncruci[`ri ale liniilor ferate cu str`zile [i toate sunt pasaje de nivel. Se fac propuneri pentru rezolvarea traficului \ndep`rtat de c`l`tori, modific`ri [i complet`ri de linii ferate, propuneri pentru rezolvarea traficului apropiat, precizarea regimului pe care trebuie s`-l aib` calea ferat` a forturilor [i linia metropolitanului. Avia]ia [i naviga]ia, circula]ia rutier` \nscriu [i ele preocup`ri pentru rezolvarea \n toate detaliile sale a func]iunilor ora[ului. Autorii arat` c` Bucure[tii [i-au pierdut car-

190

acteristica lor de ora[-gr`din` [i personalitatea lor, \n afara structurii stradale radial concentric`, r`måne s` o defineasc`, ca element de \nfrumuse]are, pie]ele publice, salba de lacuri din zona de nord [i colinele din jurul Dåmbovi]ei. Lipse[te text S` dea o deosebit` aten]ie fa]adelor, aplicarea de servitu]i de estetic` printr-un regulament de construc]ii [i alinieri, precum [i crearea unei "Comisii pentru aplicarea planului de sistematizare". Un aport esen]ial \n aceast` oper` de \nfrumuse]are revine planta]iilor, parcurilor [i gr`dinilor publice, bulevardelor plantate, peluzelor de iarb` [i de flori, ca [i iluminatului public, \nf`]i[`rii firmelor, reclamelor, chio[curilor de tot felul sau sta]iilor de tramvaie, elemente care trebuie studiate atent \n toate detaliile lor. Planul Director, cuprinde studii de detaliu [i asupra monumentelor [i cl`dirilor publice, privite ca puncte importante ale ora[ului, prev`zåndu-se urm`toarele: - Palatul Regal cu \mprejurimile sale; \nglobåndu-se [i terenurile \nvecinate, va fi \nconjurat ast`zi, cu crearea unei fa]ade spre Ci[migiu [i o str`pungere pån` la aceast` gr`din`; - Parlamentul, actuala Camer` a deputa]ilor, se consider` c` este r`u a[ezat` \n Dealul Mitropoliei, ca [i cl`direa Senatului; se prevede reunirea celor dou` Camere \ntr-o singur` cl`dire a[ezat` pe Dealul Arsenalului; - Ministerele se consider` c` ar fi fost nimerit s` fie grupate \n jurul unei mari esplanade, dar nu se dispune de un asemenea spa]iu \n centrul ora[ului; - Catedrala este prev`zut a fi a[ezat` la poalele Dealului Mitropoliei. Aceea[i grij` se poart` pentru realizarea unui palat al Prim`riei Municipiului, Academia Romån`, Opera Romån` [i Opereta, crearea unei S`li de festivit`]i [i adun`ri publice, pentru Cetatea

Evolu]ia ora[ului Bucure[ti

Universitar` [i pentru crearea altui centru de [coli superioare, la V`c`re[ti, sau D`m`roaia [i B`neasa. Comitetul de lucru a fost \ns`rcinat cu efectuarea de studii de detaliu pentru alinierea C`ii Victoriei, \ncepånd de la Calea Grivi]ei [i pån` la Dåmbovi]a. La fel s-a studiat [i Pia]a Universit`]ii (Pia]a Prim`riei) [i Pia]a Victoriei (pentru care s-au \ntocmit [i machete). Pia]a Academiei Romåne, Pia]a G`rii de Nord [i Parcul Na]ional, \mpreun` cu parcul pentru jocuri de copii de la [oseaua Kiseleff. S-au mai efectuat studii [i pentru alte detalii, scuaruri, r`spåntii, pasajul de la Mogo[oaia etc. Aplicarea noului plan de sistematizare se consider` c` trebuie s` fie un instrument de conciliere \ntre interesul individual (particular) [i interesul general, conferindu-se Comunei drepturi ([i \mputerniciri) din punct de vedfere al igienei, siguran]ei, ap`r`rii na]ionale [i esteticii, dreptul de a expropria pentru cauz` de utilitate public`, de a face comas`ri urbane, de a interzice construc]ii pe anumite terenuri etc. Studiul se \ncheie cu declara]ia autorilor c` de fapt orice plan este numai o "bucat` de hårtie", executarea r`månånd "totul"; realizarea planului depinde de planul de cultur` [i civiliza]ie a popula]iei [i de progresul general al locuitorilor \n toate domeniile [i \n toate direc]iile. Criticile fa]` de acest plan \ntårzie s` apar`. |nc` din faza de elaborare, Societatea Arhitec]ilor Romåni a f`cut unele remarci \ntr-un memoriu adresat Prim`riei, [i prin interven]ia arhitectului Alex. Zamphiropol publicat \n revista Arhitectura din luna august 1935. |ntre altele, sistemul arterelor de circula]ie se consider` confuz [i defectuos iar renun]area la centura de verdea]` care ar fi \nconjurat metropola, este o mare gre[eal`... Unele obiective se arat` c` sunt r`u amplasate sau insuficient studiate etc.

Alte critici arat` c` s-au fixat liniile directoare ale viitoarei sistematiz`ri avånd ata[at proiectului [i un "tablou de zonificare", tablou care trebuia s` fie completat cu detalii [i \nso]it de un "regulament pentru construc]ii". Dar planul s-a pus \n aplicare cu regulamentul de construc]ii din anul 1928. Planul mai trebuia \nso]it apoi [i de o lege de comasare, care s` rezolve situa]ia terenurilor r`mase din exproprieri, iar o alt` lege s` prevad` finan]area [i modalit`]ile practice de plat` pentru realizarea acestui proiect. Circula]ia las` [i ea de dorit; trebuiesc create noile artere de circula]ie, trebuiesc scoase tramvaiele din centrul ora[ului etc... Se consider` c`, bun-r`u, acest proiect trebuie completat cu toate legile [i regulamentele necesare [i numai \n decursul timpului se vor putea cunoa[te defectele lui [i se vor putea cere modific`ri. Caren]ele Planului Director \ncep s` ias` repede la iveal`. Se cer mereu interven]ii ale Direc]iei Tehnice a Prim`riei pentru definitivarea unor detalii. Pentru rezolvarea intersec]iei Bulevardului cu Calea Victoriei, de pild`, care nu convenea a[a cum s-a precizat \n planul decretat, se elaboreaz` nici mai mult, nici mai pu]in decå 17 variante, din care numai dou` se arat` acceptabile. Precipitarea evenimentelor politice care anticipeaz` izbucnirea celui de-al doilea R`zboi Mondial fac, \ns` ca prevederile majore ale acestui plan s` r`mån` pentru mult timp \n a[teptare.

191

ANDREI P~NOIU

CONCURSURI PUBLICE

Problema reconstruc]iei [i \nfrumuse]`rii Capitalei fiind pus` cu foarte mult` acuitate, pentru unele lucr`ri importante se lanseaz` concursuri de proiecte, pentru altele continu` [tiutele rectific`ri de alinieri. Practica folosirii concursurilor publice a fost larg r`spåndit` \nc` din a doua jum`tate a secolului trecut. Unul dintre concursurile importante de acest fel din pragul secolului nostru poate fi considerat [i cel organizat pentru Palatul Senatului, ai c`rui cå[tig`tori, arhitec]ii Doneaud [i Maimarolu, distin[i cu premiul I, "exquo", au fost \ns`rcina]i cu realizarea lucr`rii, dup` un "proiect contopit". Din perioada de \nceput a secolului, l`muritor \n privin]a acestei practici ni se pare modul de organizare al concursului din anul 1906 pentru sistematizarea ora[ului Bucure[ti, asupra c`ruia ne-am referit \n detaliu. Mult mai obi[nuite \ns` r`mån lucr`rile abordate de Direc]ia Tehnic` a Prim`riei. Cazul realiz`rii Expozi]iei Generale a Romånilor din Parcul Carol, proiectat` de arhitec]ii St. Burcu[ [i V. Burcu[ [i V. {tef`nescu este un exemplu dintre cele mai l`muritoare \n aceast` privin]`. Lucr`rile de ordonare [i de a se da o "form` mai regulat`" la Tårgul Mo[i, abordate concomitent cu organizarea Expozi]iei din Parcul Carol, prilej cu care se cerea [i revederea ... LIPSESTE TEXT Lucr`rile de alinierea str`zilor m`rgina[e se \nscriu \ns` procedeelor obi[nuite. De fapt, \n cazul de fa]` trebuia rezolvat` [i amplasarea "pavilionului central de recep]iune", unde aveau loc manifest`ri expozi]ionale \n paralel celor ]inute \n Parcul Carol. Un moment important \n ce prive[te ]inerea concursurilor de acest fel \l ofer` publicarea la 2 ianuarie 1916 de c`tre Epitropia A[ez`mintelor "Nifon

192

Mitropolitul" a programului pentru cl`direa unui nou local pe terenul de lång` hipodromul B`neasa. Societatea Arhitec]ilor Romåni, \n cadrul c`reia func]ionau \nc` din anul 1910 o Comisie pentru concursurile publice [i o Comisie pentru \nfrumuse]area Capitalei, este nevoit` s` intervin` [i s` cear` unele modific`ri ale programului, impunånd o anumit` ordine \n instituirea concursilor publice. Interesant se arat` [i concursul pentru proiectul cimitirului "Bellu Nou", la care se cere prezentarea a "dou` probe" predate la termene diferite. Ideea organiz`rii concursului din anul 1919 pentru amenajarea pie]elor Romei (Roman`) [i Victoriei este motivat` de faptul c` "experien]a demonstreaz` c` numai pe aceast` cale se pot ob]ine rezultatele scontate, mobilizånd totodat` marele public pentru realizarea lucr`rilor destinate posterit`]ii". La acest concurs pot participa to]i arhitec]ii, eventual \n colaborare cu inginerii [i sculptorii etc. Se cere prezentarea planurilor de situa]ie, fa]ade, sec]iuni, detalii, vederi, perspective, devize. Programul arat` c` Pia]a Romei trebuie tratat` ca o pia]` de circula]ie, dar [i ca o pia]` cu caracter arhitectural; se specific` [i condi]iile de jurizare, acordarea premiilor etc. Pentru Pia]a Victoriei se cere ca aceasta s` fie tratat` ca o pia]` de circula]ie intens`, marcåndu-se punctele neutre; totul trebuie realizat ca o pia]` \nchis`, \n armonie cu mediul \nconjur`tor, \mpodobit` eventual cu arcuri de triumf, coloane, por]i etc. Dar [i pentru desf`[urarea acestor concursuri se cere de c`tre Societatea Arhitec]ilor Romåni introducerea unor modific`ri de program. Inginerului Sfin]escu, autorul programului acestui concurs s-ar p`rea c` nu-i convine aceast` interven]ie [i se renun]` la ]inerea concursului, Casei Lucr`rilor

Evolu]ia ora[ului Bucure[ti

Ora[ului \ncredin]åndu-i studierea celor dou` piese. Legat de aceasta, trebuie s` ar`t`m c` \n anul 1921 apare LIPSESTE TEXT reglementare general`. Regulamentul concursurilor publice de arhitectur` \ntocmit de Societatea Arhitec]ilor Romåni, prin care se stabile[te modul de alc`tuire a programelor, valoarea premiilor, compunerea juriilor, judecata, rezultatul [i expunerea lucr`rilor, alc`tuirea Comisiunii concursurilor publice etc. Ca rectific`ri de alinieri de tipul cel mai obi[nuit putem s` amintim de modificarea alinierii Pie]ii Victoriei [i Senatului, \n anul 1924. Cu acest prilej se face o corectare a fronturilor stradale pentru a crea o deschidere ordonat` \n fa]a noii construc]ii a Senatului, pentru care fiin]au deja la acea dat` a[ternute funda]iile; se opereaz` rotunjiri de col]uri, te[ituri etc. Obi[nui]i cu practica concursuriloe publice ([i poate [i cu \nv`]`mintele trase de pe urma concursului de sistematizare a Bucure[tilor din anul 1906), arhitec]ii R. Bolomey [i I. Davidescu particip` la concursul interna]ional pentru sistematizarea ora[ului Belgrad din anul 1922, ob]inånd premiul IV (de 35000 dinari), premiul I [i II nu s-a acordat, situa]i imediat dup` concuren]ii francecezi. Anul 1925 era caracterizat de cineva c` se distinge printr-o "avalan[` de concursuri publice". |n literatura de specialitate r`mån mai bine cunoscute concursurile pentru Prim`ria Ora[ului Bucure[ti, Palatul Ministerului de Domenii, Academia Romån`, Asocia]ia Inginerilor de Mine etc. Pentru Palatul Prim`riei Bucure[ti se mai ]inuser` [i alte concursuri, dar din lipsa unui serviciu de eviden]` nu se mai poate face referire la vechile studii, \ntrucåt s-au pierdut [i se hot`r`[te, astfel, publicarea unui nou concurs pe aceast` tem`, la care particip`: arhitec]ii Burcu[ [i Ro[u, Cristofi Cerckez, I. Enescu, I. Dinescu, E. Grosu, T.T.

Socolescu [i D. Petrescu-Gopes. C. Pomponiu, C.B. Cretzoiu, N. Georgescu [i L: Teodosiu, I. }`ru[anu, A. Ghiaciu[, Gh. Pl`cintaru-Linteanu [i Gh. Gr`tescu, Fl. St`nculescu, St. Becu, D. Wallter [i Harry Schoenberg cu pictorul Georges de Loewendel. La concursul pentru localul Asocia]iei Inginerilor [i Tehnicienilor din Industria Minier` particip` 11 invita]i: arhitec]ii C`n`n`u, Sm`r`ndescu, Burcu[ [i Iliescu [i al]ii. Este \ns`rcinat cu realizarea lucr`rii arhitectul Paul Sm`r`ndescu. La concursul pentru localul Academiei Romåne, arhitectul Gh. Pl`cintaru-Liteanu ob]ine premiul II (nu [tim dac` s-a acordat [i premiul I); iar arhitectul Balo[iu se claseaz` al III-lea. Un antreproiect prezint` [i J. Negoescu. |nscriem \n suita acestor concursuri [i pe cel instituit de Societatea Arhitec]ilor pentru elaborarea unui tratat de Istoria Arhitecturii Romåne[ti, din anul 1933. Planul Director pentru Sistematizarea Capitalei decretat \n anul 1935 pune [i el \n fa]a Prim`riei o serie de probleme pe care trebuie s` le rezolve Municipalitatea cu for]ele sale, sau s` fie definitivate prin Concursuri publice. Amintim doar de concursul ini]iat de Prim`ria Capitalei din anul 1937 pentru Palatul Municipal, al c`rui premiat a fost Petre Antonescu [i de proiectele pentru Pia]a Victoriei, Pia]a Palatului Regal [i pentru "Pia]a 8 Iunie". Situa]ia concursului pentru amenajarea "Pie]ii 8 Iunie" ne este mai bine cunoscut`, datorit` unui album fotografic aflat la Biblioteca Academiei R.S.R. cu titlul: "Concursul pentru amenajarea pie]ei 8 Iunie". Plan[ele numerotate de la 1 la 15, \nf`]i[eaz` propunerile de sistematizare a cunoscutei pie]e din fa]a aleii Mitropoliei, a Halelor [i a Spitalului Bråncovenesc.

193

ANDREI P~NOIU

194

ANDREI P~NOIU

Nu cunoa[tem datele programului \n cauz`, \ns` din plan[ele prezentate putem re]ine totu[i ideile principale cu privire la cererea de ordonare [i de organizare a \ntregului ansamblu, \ncadrat cu fronturi unitare, \mpodobit cu scuaruri, fåntåni [i oglinzi de ap`, grupuri statuare, colonade, explanade, planta]ii decorative etc., Dåmbovi]a \n final urmånd s` fie acoperit` de un plan[eu general. Scopul concursului l-a constiuit realizarea unei pie]e urbane reprezentative a Capitalei, cu func]ii politice [i culturale, \nzestrat` cu cl`diri monumentale, rezolvåndu-se totodat` problema circula]iei \n acest punct al ora[ului. Lucr`rile prezentate se arat` a fi inspirate de principiile compozi]ionale ale clasicismului tårziu din vestul Europei, [i stilurile mai noi ale arhitecturii de avangard` reflectate \n urbanistic`, \ntemeiat pe studiul simetriei [i al ordonan]elor clasice.

196

Despre acest concurs pentru Pia]a "8 Iunie" [tim doar c` arhitec]ii Alexandru Zamphiropol [i Alexandru Hempel au ob]inut premiul II.

Evolu]ia ora[ului Bucure[ti

ASANAREA LACURILOR CAPITALEI

|nc` din prima jum`tate a secolului al XIXlea se formase ideea c` trebuie asanate lacurile Colentinei [i ferit ora[ul de nocivit`]ile pe care le reprezint` zonele de b`l]i [i de smårcuri cu mirosurile lor uråte care se abat asupra Capitalei. Realizarea acestor asan`ri se pune \n discu]ie abia \n anul 1912, cu prilejul \nscrierii lacurilor \n terenul afectat cre`rii Parcului Na]ional. Asanarea lacurilor, abordat` de Uzinele Comunale Bucure[ti, se \nscrie \ns` unui program mai complex, care urm`re[te [i asanarea cartierelor m`rgina[e ale Capitalei, ai c`ror locuitori trebuie s` tr`iasc` [i ei \n condi]ii mai omene[ti. Realizarea acestor lucr`ri atåt de mari [i cu totul neobi[nuite se constituie ca o problem` edilitar` de igien`, de crearea unui cadru de pitoresc inedit cu amenaj`ri de agrement [i de circula]ie urban` a c`rei rezolvare Casa Lucr`rilor Ora[ului a sus]inut-o cu hot`råre. Inginerii C. Sfin]escu, Dr. I. Costinescu, Ricardo Canella [i al]ii s-au constituit \ntr-o Comisie prezidat` de inginerul Elie Radu, studiind mai multe variante asupra modului de tratare a acestei teme, [i anume: - S` se formeze din toate lacurile din jurul Capitalei un singur lac, care s` influen]eze favorabil condi]iile de microclimat din timpul verii, creåndu-se totodat` [i posibilitatea folosirii rezervei de ap` pentru irigarea terenurilor de gr`din`rie [i realizarea unei hidrocentrale - Realizarea leg`turii lacului C`ld`ru[ani cu Snagovul, cu posibilitatea de plutire pån` aproape de Bucure[ti - Reuniunea lacurilor din jurul Capitalei, \n scopul amenaj`rii lor navigabile. Lucr`rile amintite se \mpart de fapt \n trei grupe distincte, [i anume: - Lucr`ri de deversarea apelor Ialomi]ei \n Colentina - Lucr`ri de realizarea compens`rii debitelor [i aducerea apelor \n lacuri - Lucr`ri de asanare [i sitematizarea

lacurilor cuprinse \ntre B`neasa [i Cernica, precum [i leg`tura cu Dåmbovi]a. Toate studiile s-au \ntemeiat pe date documentare [i cercet`ri de detaliu, care pornesc de la considera]ii de ordin biologic [i studii hidrologice minu]ioase, cu m`sur`tori metodice [i sondaje caracteristice, care au \ng`duit alc`tuirea de diagrame [i grafice exacte ale vaia]iilor nivelelor [i debitelor apelor, cu mediile lunare ale anilor seceto[i [i mijlocii etc. Pentru \ntreg sistemul hidrostatic studiat se stabile[te \n anul 1929 de c`tre Dir. C.L.M. diviziunea zero, la cota + 77, 651 m, fixat` pe mira instalat` sub podul de cale ferat` de la lacul B`neasa. Studiile sunt completate de diferite ipoteze de sporirea debitului Colentinei [i o serie \ntreag` de planuri pe care se \nscriu pozi]iile rezervoarelor proiectate, profilul \n lungul v`ii Colentinei, evaluarea pierderilor, sondaje, amenajarea prizei de ap` [i profilele canalului de aduc]iuni, sec]iunile barajului deversor etc. Problema "Bucure[tilor port la Dun`re" cu lacul ce trebuia s` fie s`pat lång` abator, a constituit obiectul unor studii efectuate de Prim`rie, realizarea acestei lucr`ri urmånd s` revin` aten]iei Pre[edin]iei Consiliului de Mini[tri. Studiile \ncepute \nc` din anii 1926 - 1927, au continuat pån` \n 1930, cånd speciali[tii chema]i [i-au spus cuvåntul, prezentånd concluziile solicitate. Casa Lucr`rilor Ora[ului a \ntreprins ridic`ri preliminare pe teren [i a f`cut m`sur`tori de debite pe Ialomi]a [i Colentina. |ntåiul anteproiect s-a f`cut de Uzinele Comunale Bucure[ti cu concursul inginerilor R. Canella, Corbu [i Bleju. Macheta [i planurile prezentate de aceast` comisie au primit aprobarea Palatului: Execu]ia lucr`rilor s-a calculat astfel: - Etapa I: realizarea rezervorului artificial Buftea (18 luni, terminare sep[tembrie 1934) - Etapa II: amenajarea lacurilor B`neasa [i

197

ANDREI P~NOIU

Her`str`u (5 luni, terminare iunie 1935) - Etapa III: realizarea barajului pe Ialomi]a [i a canalului de derivare (18 luni, terminare \n noiembrie 1936) Amenajarea Lacului Floreasca (terminare \n septembrie 1936) - Etapa IV: amenajarea lacului Tei, cu baraj (16 luni, terminare \n noiembrie 1937) - Etapa V: amenajarea Lacului Fundeni, \n 1938-1939. Lucrarea a avut de \ntåmpinat opozi]ia dårz` a anumitor cercuri [i primarul Capitalei, D. I. Dobrescu a fost \nl`turat din func]ie. Oprit` pentru scurt timp, execu]ia lucr`rii a fost reiterat` [i continuat` cu succes de inginerii Nicolae C. Caranfil, D. R. Corbu, Dorin Pavel, Th. R`dulescu etc. |n ce prive[te canalul spre Dun`re, se aprecia c` acesta este o oper` indispensbil` pentru ridicarea Bucure[tilor, \ntrucåt nu se poate face din capitala noastr` o mare metropol`, f`r` ca ea s` devin` un centru de trafic comercial. Proiectul a \nceput la 13 noiembrie 1933 cu facerea de c`tre U.C.B. a unui baraj la Buftea, executat \n anii 1934-1935, creånduse un lac de 300 hectare suprafa]` [i aproape 10 milioane metru cubi capacitate. |n septembrie 1935, cu o parte din aceste ape s-a umplut albia amenajat` a lacului Her`str`u, urmånd ca rezervorul de la Buftea s` se refac` cu apele mari al Ialomi]ei. Asanarea lacurilor de[i s-a abordat ca o lucrare independent`, ea se \ncadreaz` ansamblului de perspectiv` schi]at de programul de sistematizare al Capitalei, urm`rindu-se urm`toarele obiective: - Derivarea unui curs de ap` mai mare \n Colentina; - Transformarea mla[tinilor din partea de nord-est a Capitalei \n locuri pitore[ti [i salubre; - Favorizarea condi]iilor de creare a marelui Parc Na]ional al Capitalei; - Crearea unei suprafe]e de lacuri asanate

198

de aproape 1300 hectare apt` s` \mbun`t`]easc` climatul local, cu sc`derea vårfurilor de temperatur` tropical` \n timpul verii [i absorb]ia unei cantit`]i \nsemnate din praful cu care este \nc`rcat aerul Capitalei; - Posibilitatea de dezvoltare a sporturilor nautice [i naviga]iei de agrement. Asanarea lacurilor Colentinei se \nscrie programului general de sistematizare a Capitalei ca o vast` [i extrem de complicat` lucrare inginereasc`, realizat` de Uzinele Comunale, \n parte \n regie, \n parte \n antrepriz`. Barajul de la Buftea cu st`vilarele [i lucr`rile anexe, ridicarea bisericii de la Rebege[ti, barajul de pe apa Ialomi]ei de la Bilciure[ti, barajul [i st`vilarele lacului Her`str`u sunt doar c\teva dintre lucr`rile de art` pentru a c`ror realizare s-au imaginat solu]ii ingenioase. |n programele de viitor figurau printre altele, [i amenajarea lacurilor Pantelimon [i Cernica, \mpreun` cu portul industrial al Capitalei [i leg`tura cu naviga]ie cu Dåmbovi]a [i Arge[ul.

Evolu]ia ora[ului Bucure[ti

199

ANDREI P~NOIU

NOTE

1. Analele Parlamentare, I, partea I-a, p. 442. 2. Arhivele Statului, Vornicia din L`untru, 4199/1834, f. 11/36. 3. Arh. Stat. , Lucr`ri Publice, 1/1830, f. 17. 4. Arh. Stat. , Lucr`ri Publice, 1/1830, f. 4; 33/1841, \ntreg dosarul. 5. Arh. Stat. , Lucr`ri Publice, 6/1835, \ntreg dosarul. 6. Arh. Stat. , Lucr`ri Publice, 1/1830, f. 14. 7. Arh. Stat. , Lucr`ri Publice, 1/1837, f. 2. 8. Arh. Stat. , Lucr`ri Publice, 5/1839, \ntreg dosarul. 9. Arh. Stat. , Lucr`ri Publice, 33/1841, \ntreg dosarul 10. Arh. Stat. , Lucr`ri Publice, 1/1835, f. 75. 11. Arh. Stat. , Lucr`ri Publice, 48/1847, f. 2-7. 12. Arh. Stat. , Lucr`ri Publice, 25/1847, \ntreg dosarul. 13. Arh. Stat. , Lucr`ri Publice, 147/1851, \ntreg dosarul. 14. Arh. Stat. , Lucr`ri Publice, 29/1840, III 331-336 [i urm`toarele. 15. Arh. Stat. , Lucr`ri Publice, 6/1835, \ntreg dosarul. 16. Arh. Stat. , Lucr`ri Publice, 29/1840, I, f. 2,3,4 [i urm`toarele; 6/1835, f. 139 etc. 17. Arh. Stat. , Lucr`ri Publice, 113/1851, \ntreg dosarul. 18. Arh. Stat., Comunale, 54/1850, f. 1-4. 19. Arh. Stat. , Lucr`ri Publice, 29/1840, III 331-336 [i urm`toarele. 20. Arh. Stat., Comunale, 245/1862, f. 88, 139, 142, 144. 21. Arh. Stat., Reaz., 375/1864. 22. Arh. Stat., Comunale, 49/1850. 23. Arh. Stat., P.M.P., 145/1852. 24. Arh. Stat. , Lucr`ri Publice,

200

28/1850, \ntreg dosarul. 25. Arh. Stat. , Lucr`ri Publice, 38/1850, f. 90; REAZ, 85/1852. 26. Arh. Stat., Reaz., 78/1852, \ntreg dosarul. 27. Arh. Stat. , Lucr`ri Publice, 38/1850, \ntreg dosarul. 28. Arh. Stat., Reaz., 74/1851, \ntreg dosarul. 29. Arh. Stat., Planuri Ilfov., nr 160. 30. Arh. Stat., Comunale, 9/1850. 31. Arh. Stat., Reaz., 336/1864, \ntreg dosarul. 32. Arh. Stat. , Lucr`ri Publice, 4/1864, \ntreg dosarul. 33. Arh. Stat., Comunal`, dosarele 54/1850, 323/1863, 49/1881. 34. Arh. Stat., Filiala Municipiului Bucure[ti, ford PMB, 3352/1860, f. 14 [i urm`toarele. 35. Arh. Stat. , Lucr`ri Publice, 41/1861. 36. Arh. Stat. , Lucr`ri Publice, 65/1858, \ntreg dosarul. 37. Arh. Stat., Comunale, 264/1878. 38. Arh. Stat., Comunal`, 156/1881, tot dosarul. 39. Arh. Stat., Rural Comunale, 37/1856, tot dosarul. 40. Arh. Stat. , Lucr`ri Publice, 3/1837, tot dosarul. 41. Arh. Stat., Comunale, 20/1850. 42. Arh. Stat., Comunal`, 205/1862, 68-1862, Monitorul Oficial din 13 iulie 1862. 43. Arh. Stat., Comunal`, 368/1862. 44. Arh. Stat. , Lucr`ri Publice, 93/1859. 45. Arh. Stat. , Administrative, 41/1861, f. 26 [i urm`toarele. 46. Arh. Stat., Rural Comunal`,

Evolu]ia ora[ului Bucure[ti

36/1853, f. 263-264. 47. Arh. Stat. , Lucr`ri Publice, 68/1853, f. 39. 48. Arh. Stat., Rural Comunale, 30/1848, f. 5-7. 49. Arh. Stat. , Lucr`ri Publice, 23/1840, f. 1-2. 50. Arh. Stat., Rural Comunale, 18/1859, spicuiri. 51. Arh. Stat. , Administrative, 81/1856, f. 1-2. 52. Arh. Stat. , Lucr`ri Publice, 142/1851, \ntreg dosarul. 53. Arh. Stat., Comunal`, 147/1862., \ntreg dosarul 54. Arh. Stat. , Lucr`ri Publice, 44/1864, \ntreg dosarul. 55. Arh. Stat., Comunal`, 271/1878. 56. Arh. Stat., Microfilme, Fran]a, rola nr 108, cadrul 352 [i urm`toarele. 57. Arh. Stat. , Lucr`ri Publice, 75/1844, \ntreg dosarul. 58. Arh. Stat. , Lucr`ri Publice, 68/1845, f. 2 [i urm`toarele. 59. Arh. Stat. , Lucr`ri Publice, 18/1868, \ntreg dosarul. 60. Arh. Stat. , Lucr`ri Publice, 199/1859. 61. Arh. Stat., Comunal`, 245/1862, f. 14. 62. Arh. Stat. , Lucr`ri Publice, 5/1851, \ntreg dosarul. 63. Arh. Stat. , Lucr`ri Publice, 108/1861, \ntreg dosarul [i dosarul 57-1861. 64. Arh. Stat., Comunal`, 57/1862, \ntreg dosarul. 65. Arh. Stat., Senatul, 27/186465, \ntreg dosarul. 66. Arh. Stat., Ibidem, 1/1864-65, 304/1869-1870. 67. Arh. Stat., Comunal`, 119/1879, \ntreg dosarul. 68. Arh. Stat., Comunal`, 158/1881.

69. Lipseste 70. Arh. Stat., Vornicia, 4199/1834, f. 36, verso. 71. Arh. Stat., Studiul este semnat de ing. Blaremberg [i Hartel [i Schlatter. 72. Arh. Stat., Comunal`, 346/1862, \ntreg dosarul. 73. Arh. Stat., Comunal`, 119/1878, \ntreg dosarul. 74. Arh. Stat., Filiala Municipiului Bucure[ti, fond P.M.. Administrative, 51/1832, \ntreg dosarul. 75. Arh. Stat. , Lucr`ri Publice, 52/1845, \ntreg dosarul. 76. Arh. Stat. , Lucr`ri Publice, 52/1845, f. 20. 77. Arh. Stat., Comunal`, 4/1850, f. 113. 78. Arh. Stat. , Lucr`ri Publice, 38/1850, f. 90 79. Arh. Stat., Comunal`, 245/186, f. 5. 80. Arh. Stat., Lucr`ri Publice, 75/1846, 51/1845, Ministerul Agriculturii… 33/1850, \ntregul material \ndosariat. 81. Arh. Stat., Reaz., 44/1851, \ntreg dosarul. 82. Arh. Stat., Reaz., 541/1872, \ntreg dosarul. 83. Arh. Stat. , Lucr`ri Publice, 95/1863. 84. Arh. Stat., Reaz., 605/1876. 85. Arh. Stat. , Lucr`ri Publice, 204/1851. 86. Arh. Stat., Reaz., 244/1862; Lucr`ri publice 4/1864 \ntreg materialul \ntocmit. 87. Arh. Stat., Reaz., 198/1860, \ntreg dosarul. 88. Arh. Stat., Reaz., 788/1884, \ntreg dosarul. 89. Arh. Stat., Filiala Municipiului Bucure[ti, fond PMB, d. 134, f. 18, 137. 90. Arh. Stat., Ibidem, d. 132. 91. Arh. Stat., Ibidem, d. 136.

201

ANDREI P~NOIU

92. Arh. Stat., Ibidem, d. 134. 93. Arh. Stat., Ibidem, d. 132. 94. Arh. Stat., Ibidem, d. 137. 95. Arh. Stat., Ibidem, d. 133. 96. Arh. Stat., Ibidem. 97. Arh. Stat., Consiliul Tehnic Superior, 22/1907, f. 10. 98. Arh. Stat., Consiliul Tehnic Superior, 40, 41, 42/1919, \ntregul material. 99. Arh. Stat., Cincinat Sfin]escu, Bucure[ti \n viitor. Studiu de Sistematizare urmat de un "Anteproiect de lege". 100. Arh. Stat., Iulia Pascu, Din marile probleme edilitare ale Bucure[tilor, \n Monitorul Ora[elor din Romånia, an IV (1927), n. 5-6.

202

Evolu]ia ora[ului Bucure[ti

DATE {I EVENIMENTE CARE MARCHEAZ~ DEZVOLTAREA BUCURE{TILOR CUTREMURE, INCENDII, LEGI, REGULAMENTE ETC.

1704 - Marele foc al Bucure[tilor pårjole[te tot centrul ora[ului [i \ndeosebi Tårgul de Sus 1718 - Arde Tårgul, Curtea Domneasc`, multe biserici [i m`n`stiri, case boiere[ti. Curtea Domneasc` se repar` \n, dar nu se mai reface casa f`cut` de Bråncoveanu, precum nici il Palazzino f`cut de [erban Cantacuzino [i nici Gr`dina Italian` 1738 - Cutremur mare miercuri 11 iunie orele 3 dup` amiaz`; crap` adånc zidurile Cur]ii Domne[ti, cade turla de la Stavropoleos, se d`råm` biserica Domni]a B`la[a etc. 1755 - Izbucne[te un incendiu mar]i seara 27 februarie de la biserica Sf. Sava; ard biserici, pr`v`lii [i case 1766 - Arde tot Tårgul Cucului \n incendiul din 2 noiembrie 1798 - Un cutremur mare de p`månt din noaptea de 26 martie \nsp`imånt` \ntregul ora[ 1802 - Cutremur mare \n 14 octombrie ora 7 seara, dureaz` 10 minute; sunt afectate o parte \nsemmnat` din construc]iile ora[ului; cade turnul Col]ii, s-a pr`bu[it \n \ntregime m`n`stirea Cotroceni \mpreun` cu clopotni]a, paraclisul [i casele din jur. Se ruineaz` aproape \n \ntregime Hanul Col]ei; este lovit, \ntre altele [i Hanul Ro[u, Hanul [erban Vod` [i Hanul Zamfir, cu stric`ciuni mari la S`rindar, Mihai Vod`, Zl`tari, Sf. Apostoli etc. 1804 - Incendiul din 28 august, izbucnit de la Sf. Gheorghe, distruge o bun` parte din centrul commercial al ora[ului; arde Hanul Sf. Gheorghe, [erban Vod`, Col]ea, Hanul lui Zamfir, Hanul Mihai Vod` [i altele; ard 2000 pr`v`lii, case mari [i mici, producåndu-se o pagub` de 30.000 galbeni. 1804 - se produce un cutremur care love[te [i Hanul Papazoglu 1812 - Are loc un incendiu de propor]ii mai restrånse la 22 decembrie 1823 - se produce un incendiu \n afara centrului ora[ului din care se aprinde [i Hanul Sf. Ecaterina

1825 - Arde Palatul Domnesc de pe Podul Mogo[oaiei (domnitorul Grigore Ghica locuie[te \n casele lui Dinu Kre]ulescu, iar apoi se mut` la Mihai Vod`) 1826 - se d` porunc` de \mbun`t`]irea drumurilor, alinierea caselor, l`rgirea str`zilor, \ntre]inerea podurilor, desecarea batacurilor, m`rginirea ariei ora[ului cu [an]uri [i l`sarea unei zone slobode \n jur, hot`råndu-se ca noile cl`diri s` se fac` numai cu "bileturi" (autoriza]ie) 1835 - Arde din nou Tårgul Cucului, de la Col]ea pån` la B`r`]ie, \mpreun` cu hanul Sf. Gheorghe 1838 - arde pån` la p`månt Hanul Ro[u 1838 - Cutremur mare \n 11 ianuarie care afecteaz` grav o arie mare a ]`rii; pretutindeni cad co[urile [i sobele, se zdrobesc bisericile, sufer` mult turnurile clopotni]` [i tåmplele de zid`rie; ici-colo se despic` peste mijloc [i cåte o pivni]`, grinzile sar de pe furci, se mai sparge [i cåte o bute de rachiu pe podvalele ei, pe prundul v`ilor se vede p`måntul zdrobit [i prin cr`p`turi iese ap` amestecat` cu nisip… Pentru cercetarea urm`rilor acestui cutremur \n Bucure[ti se \ntocme[te o comisie alc`tuit` din maiorul Arcudinschi, ajutorul inginerului statului, arhitec]ii ora[ului Faiser [i Xavier Villacroz. Se fac expertise [i catagrafii de pagube cu planuri de m`suri [i liste concrete de propuneri pentru stat [i poli]ie vizånd d`råm`ri, meremetiseli, retrageri. Se face un canal pe uli]a Tårgului de Afar`. 1839, 1842, 1844 - continu` opera]iunile de d`råmare [i p`suiri de cl`diri avariate, evacu`ri de locatari 1839 - Otno[enia 1352/839 dispune ordonarea uli]elor, prin tragerea \napoi cu 4 palme; magistratul r`måne r`spunz`tor de respectarea frontului stradal, totul se construie[te numai cu bilet (autoriza]ie). Arhitectul capitalei este obligat s` cerceteze situa]ia la fa]a locului a fiec`rui caz \n parte, stabile[te m`surile de urmat [i \ntocme[te schi]a de plan l`muritoare.

203

ANDREI P~NOIU

1841 - Se alc`tuie[te lista celor atesta]i ca \ngineri, \n baza unei lucr`ri practice, contraccii locali, conduc`torii empirici cu acelea[i preocup`ri, ca [i "calfele inginere[ti" 1841 - bilan] realiz`ri fa]` de Regulamentul de \nfrumuse]are: liste cl`diri noi, uli]e paveluite, prefaceri, \mbun`t`]iri particulare [i de stat 1844 - august, se interzice construc]ia de mori [i z`gazuri pe Dåmbovia, se hot`re[te deversarea Ilfovului \n Colentina, urmånd s` se trag` un canal [i \ntre Dåmbovi]a [i Colentina 1846 - nov. 25, apare \n Buletin Gazet` Oficial` publicarea regulilor pentru \nfrumuse]area Capitalei [i ap`rarea ei de primejdiile focului. 1847 - se creeaz` Direc]ia lucr`rilor publice, pendinte de Ministerul de Interne, cuprinzånd patru desp`r]iri; pentru rezolvarea problemelor podurilor [i drumurilor, a arhitecturii [i a lucr`rilor hidraulice 1847 - apare Regulamentul pentru \mp`r]irea Capitalei \n 3 ocoale [i Regulamentul pentru alinieri [i cl`diri, cu m`suri care privesc la datoria Corpora]iei lucr`torilor zidari, dulgheri, de sub m`im`rie, publicat \n bro[ur` 1847 - \n 23 martie \ncepe incendiul cel mare al Bucure[tilor de la casa Drug`nescu; arde tot centul commercial, ard 12 biserici [i 13 mahalale; Hanul Sf. Gheorghe nu se mai poate reface [i Domnitorul cere s` se fac` pe locul lui o Gr`din` Public` dup` planurile lui Borroczyn 1848 - se cere s` se construiasc` dup` un plan la scar`, pentru toate nivelurile, inclusiv fa]adele; se dau instruc]iuni normative pentru dimensiuni, reguli de construc]ii, materiale, modul de realizare pentru balcoane, bol]i, grosimi de ziduri, dimensiuni de grinzi, [arpante, \nvelitori, tåmpl`rie, corni[`raie, cu reguli precise pentru fiecare sector \n parte, interdic]iile de respectat, regula aviz`rii etc.

204

1850 - Inaugurarea s`lii de concerte Bossel, pentru spectacole teatrale [i musicale, aflat` \n fa]a teatrului 1850 - 1852 - se \nfiin]eaz` sub conducerea lui Or`scu o [coal` de agen]i de poduri [i [osele, care la propunerea lui Lalann se transfrm` \n [coal` de conductori-ingineri de poduri [i [osele 1853 - cu circulara nr 771, domnitorul Barbu Dimitrie [tirbei dispune s` fie supuse spre aprobare [i \nt`rire orice plan, proiect [i deviz pentru [osele, poduri, cl`diri [i orice lucrare tehnic` ce cere o aloca]ie de fonduri publice, fie c` este vorba numai de o repara]ie 1855 - se legifereaz` stånjenul de 2 metri, denumit "Stånjenul lui [tirbei", din care se fabric` 50 modele, pentru magistra]i, a[a cum se propusese [i \n anul 1835 1855 - se adopt` regula pentru fabricarea c`r`mizii de dimensiuni standard: 0,145p. x 0,70 x 0,030 stånjeni, palme, degete… 1856 - apare Regulamentul pentru deschidere din nou de uli]e \n Capital`, hot`råndu-se regimul lor, cu dimensiuni, \n func]ie de articula]ii, servitu]i etc., precum [i regimul ce trebuie s`-l aib` cl`dirile, cu fa]ade uniforme, potrivite corni[elor etc.; se precizeaz` [i ce se \n]elege prin "pasagiu" [i obligativitatea \nchiderii lui cu por]i de fier \n grilaj. 1860 - Vine la Direc]ia Lucr`rilor Publice Al. Or`scu 1860 - Formarea unei comisii din Or`scu, Melic [i Berindei pentru studierea unui program edilitar de perspectiv`, privind desecarea lacurilor, alimentarea cu ap`, pavarea, canalizarea, alinierea definitiv` a str`zilor, deschiderea de noi str`zi [i delimitarea \ntinderii ora[ului 1861 - Deschiderea bulevardului; prelungirea lui cere o lege de exproprieri pentru cauz` de utilitate public` 1863 - apar "Instruc]ii [i regule pentru dresarea ramului de arhitectur`", adoptåndu-se ca unitate de m`sur` pentru aceste

Evolu]ia ora[ului Bucure[ti

lucr`ri "metrul, de[i sitemul zecimal de m`suri [i greut`]i se va aplica numai \ncepånd cu anul 1864 (amintim c` unii ingineri au folosit metrul [i "stånjenul zecimal" chiar din anii 1840-1845) 1864, 31 martie - apare Legea pentru comunele urbane [i rurale, prin care se statueaz` modeul de "formarea comunei", lege care va afecta [i a[ez`rile din zona suburban` a Bucure[tilor 1864, 14 august - Lege pentru regularea propriet`]ii rurale, care stabile[te c` s`tenii cl`ca[i sunt [i r`mån deplin proprietari pe locurile supuse posesiunii (st`pånirii) lor, \n \ntinderea ce se stabile[te prin lege. 1864, 20 oct. - Lege de expropria]iune pentru cauz` de utilitate public` (se permite astfel municipalit`]ii s` poat` dispune asupra realiz`rii unitare a unei ac]iuni de corectare a traseului stradal, realizarea de ponturi stradale [i pie]e unitare, crearea de parcuri [i gr`dini etc.) 1867 - se deschide [coala de Poduri [i [osele (cu 15 cursan]i), sub direc]ia lui Dimitrie Petrescu 1868, 28 februarie - Regulament pentru facerea [i executarea hot`rniciilor (precizeaz` opera]iunile inginerilor hotarnici; se re]in implica]iile directe asupra activit`]ii de sistematizare a zonei suburbane [i marginile ora[ului) 1868, 18 aprilie - Regulament pentru zalhanale, ceråndu-se s` se precizeze locul pentru aceast` instala]ie, \ntinderea construc]iei, dep`rtarea de ap` curg`toare, specificåndu-se totodat` unele reguli de construc]ie [i alte prescrip]ii 1869 - duminic` 19/13 octombrie 1869 ora 9 are loc inaugurarea la Filaret a liniei ferate Bucure[ti-Giurgiu 1869 - se inaugureaz` cl`direa Universit`]ii din Bucure[ti 1871 - \n cadrul Societ`]ii pentru \nv`]`tura poporului romån se organizeaz` cursuri publice pentru muncitori cu o frecven]` de trei ori pe s`pt`mån` la care pred` [i Al.

Or`scu pentru dulgherii [i zidarii din Bucure[ti elemente de greometrie descriptiv` [i arhitectur`, care s` suplimenteze lipsa altor mijloace de calificarea lor. 1876 - \nfiintarea Societ`]ii inginerilor [i arhitec]ilor, sub connducerea lui Al. Or`scu, \ntrunind un num`r de 135 membri. 1877 - apare revista societ`]ii de ingineri [i arhitec]i 1881 - Prim`ria ora[ului Bucure[ti este autorizat` a da \n \ntreprindere urm`toarele trei lucr`ri, conform planului [i caietelor de sarcini aprobate de Consiliul Comunal [i Guvern:

Canalizarea Dåmbovi]ei - ad\ncirea [i rectificarea ei lei 1.000.000 - exproprieri 1.000.000 2.500.000 Ape - aducerea apei lei 2.950.000 - distribuirea apei 3.200.000 - canalizarea 4.500.000 Piatra cubic` (din carierele Romåniei sau din str`in`tate) pentru reconstruc]ia treptat` [i sistematic` a pavajelor lei 2.000.000 1882. Se \nfiin]eaz` Asocia]ia inginerilor romåni, organiza]ie profesional`. 1882. Este instalat` la Bucure[ti prima central` electric`, la scurt timp dup` crearea primelor centrale electrice din lume. 1891. Se \nfiin]eaz` Societatea arhitec]ilor romåni, de c`tre Ion Mincu, Al. S`vulescu, N. Gabrielescu, G. Sterian [i al]ii, sub pre[edin]ia lui Al. Or`scu 1891. Comisia Juriului Interna]ional, din care f`cea parte [i Al. Or`scu cu Gr. Cerchez, al`turi de arh. Joly din Paris [i Wallot, din

205

ANDREI P~NOIU

Berlin acord` premiul I arhitectului romån Maimarolu pentru Palatul Camerei Deputa]ilor. 1892. Se voteaz` creditul pentru construirea \n pia]a Constantin Vod` a Palatului Telegrafo-Postal; se \ns`rcineaz` un arhitect [i o persoan` cunosc`toare s` viziteze \n str`in`tate asemenea cl`diri [i se alc`tuiasc` Programul [i proiectul. Pia]a aaceasta fusese destinat` \nainte pentru Palatul Senatului, care se va construi acum \mpreun` cu cel al Adun`rii Deputa]ilor 1892, 9 aprilie - Lege pentru organizarea Serviciului Administra]iei Centrale a Ministerului de Interne; se cuprinde aici un Serviciu Arhitectonic cu atribu]ii privind facerea planurilor, a devizelor [i caietelor de sarcini, controlul [i privigherea lucr`rilor, elaborarea de planuri pentru unele institu]ii, stabilimente pendinte de resortul s`u. 1892, 28 iunie - Regulament pentru conservarea [i restaurarea monumentelor publice (defini]ie, clasific`ri, regimul de administrare; despre Comisiunea Monumentelor Publice; despre Inventariul general al monumentelor) 1892, 1 decembrie - Decret pentru \ntreprinderi de lucr`ri publice, reglementarea licita]iilor, adjudec`ri, caiete de sarcini, urm`rirea - execu]iei, reglementatea pl`]ilor. 1893, 28 ianuarie - Regulament pentru monumentele [i obiectele descoperite \ntåmpl`tor, regimul de cercetare 1894, 26 iunie - Regulament pentru alinierea satelor [i pentru construirea locuin]elor ]`r`ne[ti 1902 - Academia Romån` anun]` acordarea bursei Adamachi unui inginer cu aplicarea la edilitatea public`, s` studieze urbanistica ora[elor din Europa [i practic` \ntr-un birou de proiectare din Germania 1903 - Societatea arhitec]ilor romåni, fondat` \n anul 1891, este recunoscut` acum, la 7 martie ca persoan` juridic`

206

1906 - Deschiderea Expozi]iei Generale din Parcul Carol 1906 - Elaborarea studiului [i proiectului pentru linia ferat` Filaret - Abator, dezvoltat \n patru variante 1906 - Concurs pentru planul de sistematizare al Capitalei 1908, 1 iulie - Legea de organizare a comunelor rurale, al c`rei regim vizeaz` [i a[ez`rile suburbane 1908 - Pichetarea axelor de aliniere, marcarea nomenclaturii str`zilor, numerotarea propriet`]ilor, marcarea punctelor de nivel; la Prim`rie se \nfiin]eaz` Serviciul Central al Planului, Controlul Construc]iilor [i Cl`dirilor [i Serviciul Central al Apelor. Se ia m`sura ca de acum \ncolo s` fie fotografiate toate casele insalubre sau care amenin]` s` cad`. 1910, 16 mai - Lege relativ` la \nfiin]area unei societ`]i comunale pentru construirea de locuin]e ieftine \n Bucure[ti avånd ca scop \mbun`t`]irea mijloacelor de trai prin \nlesnirea procup`rii de locuin]e ieftine [i s`n`toase popula]iunii nevoia[e din Capital` Societatea este autorizat` s` cumpere terenuri \n scop de parcelare S` construiasc` pe aceste terenuri, fie \n regie, fie \n antrepriz`, locuin]e ieftine [i igienice individuale, de o valoare maxim` de 8000 lei S` construiasc` astfel de locuin]e pe terenuri particulare de o suprafa]` cel mult 200mp S` \nlesneasc` transformarea locuin]elor insalubre S` vånd` locuin]e individuale de o valoare cel mult 8000 lei, inclusive terenul la locuitori romåni ai capitalei, cump`r`torii achitånd \n prelabil cel pu]in 10% din valoarea licit]iei S` ajute cooperativele ce s-ar \nfiin]a de muncitori, meseria[i sau func]ionari, a \nlesni dobåndirea de locuin]e a membrilor etc.

Evolu]ia ora[ului Bucure[ti

1910, decembrie 21 - Raportul relativ la proiectul de Lege pentru schimb de immobile [i stingerea de drepturi de propriet`]i \ntre stat [i prim`ria comunei Bucure[ti 1910 - 1911 - ini]ierea unui Proiect de Lege pentru reducerea impozitelor la construc]iile ce se vor ridica \nainte de 1 ianuarie 1912 pe noua aliniere a C`ii Victoriei 1911 -Unele biserici sunt autorizate s` vånd` terenuri din proprietatea lor. 1912 - Se instituie un concurs pentru construirea Palatului Comunal din Craiova; nu se acord` premiul I [i ies la iveal` o serie de vicii de form`. 1915 - Se elaboreaz` "Anteproiectul de Lege" asupra stabilirii, construirii, dezvolt`rii [i sistematiz`rii comunelor; acest anteproiect este de fapt "manifestul" pentru un Program de sistematizare a ora[ului Bucure[ti, realizabil \ntr-o perioad` de 50 de ani. 1916 - 1918 Primul R`zboi Mondial; Bucure[tii cad sub ocupa]ie inamic`; dispare Planul de sistematizare al Ora[ului la scara 1:5.000. 1920 - Se instituie un Concurs public de proiecte pentru amenajarea Pie]elor Romei (Romane) [i Victoriei 1921 Apare Regulamentul Concursurilor Publice de Arhitectur`, \ntocmit de Societatea Arhitec]ilor Romåni. 1922 Are loc la 11 iunie Consf`tuirea la Cluj a Uniunii Ora[elor din Romånia. 1922 Are loc la 18 octombrie al II-lea Congres al Ora[elor din Romånia 1924 Are loc Congresul de Urbanism de la Strassburg, la care particip` [i delega]i ai Uniunii Ora[elor din Romånia. 1924 Congresul de Urbanistic` de la Amsterdam 1925 Are loc Congresul interna]ional de la New York pentru amenanjarea ora[elor, sub auspiciile "Asocia]iei Interna]ionale pentru amenanjarea ora[elor [i pentru ora[ele gr`dini"

1925 Are loc al treilea Congres Interna]ional al ora[elor de la Paris; particip` [i U.O.R. cu delega]ie numeroas`. 1925 Are loc Expozi]ia de Arte Decorative de la Paris, unde \ntr-un pavilion se prezint` "Planul Voision" al lui Le Corbusier pentru transformarea Centrului Parisului. 1925 La 13-14 septembrie are loc Congresul Uniunii Ora[elor din Romånia, a III-a Adunare general` ordinar`, ]inut la Bucure[ti. 1925 Are loc Expozi]ia Ora[elor din Romånia, la Bucure[ti, \n Parcul Carol 1925 La 28 septembrie - 2 octombrie, are loc Congresul Interna]ional de Urbanism de la Paris, la care particip` [i o delega]ie de speciali[ti romåni. 1925 13-14 septembrie Congresul Uniunii Ora[elor din Romånia, ]inut la Chi[in`u. 1926 La 17-18 ianuarie are loc \n Capital` o reunire cu delega]ii ora[elor membre ale Uniunii, cånd se deschide [i Expozi]ia ora[elor din Romånia. 1926 septembrie, are loc Congresul Interna]ional de locuin]e [i amenajarea Ora[elor, organizat la Viena prin \ngrijirea "Federa]iei interna]ionale pentru Amenanjarea Ora[elor, Regiunilor [i Ora[elor Gr`dini" cu sediul la Londra. 1927 - Congresul Uniunii Ora[elor din Romånia, ]inut la 9-10 octombrie la Constan]a 1927, 27 mai - Legea de \ncurajare a construc]iilor; se prevede obligativitatea de a construi \ntr-un termen dat (pån` la 1 ianuarie 1930), dar numai pe terenurile mai mari ca 1000 mp. 1927 - se ridic` Planul topografic al \ntregii regiuni Bucure[ti, pån` la Linia Forturilor, realizat de Compagnie Aeienne Francaise 1927 - Se ridic` Planul tuturor localit`]ilor din nordul ora[ului, pån` la Dobra, pe råul Ialomi]a, pentru a se putea face asanarea lacurilor cu aducerea apei din acest råu. 1927 - se \nfiin]eaz` Societatea Urbani[tilor din Romånia cu caracter tehnic, [tiin]ific [i

207

ANDREI P~NOIU

de propagand`, iar nu politic. 1927 - Se \ntocme[te primul proiect de centur` de planta]ie, cu servitu]i de retragere [i l`rgiri la arterele de penetra]ie, \n leg`tur` cu re]eaua de parcuri [i spa]ii libere necesare aglomera]iei (votat [i pus \n aplicare dup` un regim special) 1928 iunie, \n Expozi]ia - Tårg al Mo[ilor din Bucure[ti se organizeaz` un paviilion edilitar. 1928 - Are loc la Paris \ntre 2-8 iulie Congresul Interna]ional de locuin]e [i amenajarea ora[elor, unde particip` [i o delega]ie romån`; Se discut` problema locuin]ei celor foarte s`raci, a locuin]elor ieftine, a remedierii crizei de locuin]e, a locuin]ei rurale. 1928 - Are loc Congresul al III-lea al Societ`]ii Arhitec]ilor Romåni, cu ordinea de zi: Problema sistematiz`rii ora[elor (\n ultimul congres al acestei uniuni, din anul 1934, s-a dezb`tut tot "chestiunea sistematiz`rii"). 1928 - apare "Regulament pentru construc]ii [i alinieri al Municipiului Bucure[ti" publicat \n "Monitorul Comunal" nr. 4 din 22 iunie 1928; (\mp`r]irea ora[ului \n patru zone, alinierea [i l`rgimea str`zilor, terenuri construibile, a[ezarea cl`dirilor cu regimul lor de aliniere, pie]ele, edificiile publice, monumente, \n`l]imi, suprafe]e libere, cur]i, te[ituri, pu]uri, planta]ii, contruc]ii, autoriza]ii) 1929 - Instruc]iuni [i norme pentru \ntocmirea planurilor de sistematizare defini]ie, elemente componente, opera]iuni preg`titoare, documentare, programul, proiectul de sistematizare [i extensiunea \n viitor, probleme urbanistice esen]iale, piese constructive, tabele de \ncadr`ri etc. 1929, august 13 - Legea pentru organizarea administra]iei locale; se d` o precizare mai mare caracterului [i elementelor planului de sistematizare, hot`rånd ca la \ntocmirea lui s` se ]in` seama de cerin]ele viitorului [i pentru pie]e, gr`dini, planta]ii, parcuri, edi-

208

ficii [i monumente publice, deschideri de noi artere de comunica]ie [i alte nevoi. 1929, septembrie 11 - Legea pentru organizarea administr`rii Municipiului Bucure[ti; se stabilesc principiile organizatorice ale urbanisticii regionale, cuprinzånd o regiune urban` [i o regiune rural` de ac]iune urbanistic`; se prevede sistemul zonific`rii, dispunånd crearea de diferite regiuni de construc]ii [i folosin]` a propriet`]ii, \n raport cu specialitatea cartierului. ' 1930 ianuarie - se discut` un Proiect de Lege pentru \nfiin]area pe lång` Ministerul Lucr`rilor Publice a unei Direc]ii Generale a Edilit`]ii Publice [i de Urbanism 1935, mai 9 - Se legifereaz` Planul Director de Sistematizare al Municipiului Bucure[ti 1936, martie 27 - Legea administrativ` aduce unele modific`ri dispozi]iilor existente, stabilindu-se m`suri pentru executarea planurilor de situa]ie [i de sistematizare 1937, februarie 7 - se recunoa[te prin lege dreptul de a se face expropieri \n folosul industriilor [i \ntreprinderilor particulare, \n leg`tur` cu \narmarea [i ap`rarea ]`rii 1938, februarie 27 - prin Constitu]ie se \ncearc` s` se defineasc` no]iunea de "utilitate public`" 1938, martie 27 - Legea administrativ`; acord` o aten]ie special` condi]iilor de organizare [i de dezvoltare a comunelor, stabilind dispozi]ii noi pentru \ndrumarea activit`]ii urbanistice. Planurile edilitare sunt definite, ca un ansamblu de m`suri tehnice, financiare, administrative [i juridice, referitoare la condi]iile de organizare [i dezvoltare a centrelor populate; reprezint` programe administrative precizånd modul cum se solu]ioneaz` toate problemele care condi]ioneaz` sistematizarea, dezvoltarea [i \nfrumuse]area acestor centre. 1938, octombrie 14 - s-a creat un nou caz de utilitate public`, pentru Lucr`rile de interes economico-financiar al statului, privind

Evolu]ia ora[ului Bucure[ti

a[ezarea [i extinderea \ntreprinderilor particulare sau publice. 1939, martie 4 - Legea Municipiului Bucure[ti, organizeaz` un sistem mai simplu de recuperare \n \ntregime a plus-valutei \n cazul execut`rii de lucr`ri edilitare determinate de lege: deschideri de str`zi, treceri, pie]e, parcuri, transform`ri de str`zi, \n bulevarde, m`riri de pie]e etc., municipiul avånd dreptul de a expropria toate imobilele de orice form` [i dimensiuni situate pån` la o adåncime de 30 metri; con]ine dispozi]ii interesante privitoare la condi]iile de sistematizare a ora[ului; impune sistemul zonific`rii cu determinarea modului de utilizare a terenului [i stabilirea claselor de construc]ie

209

ANDREI P~NOIU

BIBLIOGRAFIE SUMAR~

- "Arhitectura, revist` romån` de art`". Bucure[ti", 1906 - "Arhitectura". Revista Societ`]ii Arhitec]ilor Romåni, Bucure[ti 1916-1934 - "Arhitectura". Trimestrial de arhitectur` [i urbanistic` al Societ`]ii Arhitec]ilor Romåni. Bucure[ti 1935-1944 - "Buletinul Societ`]ii Politecnice din Romånia", Bucure[ti, pe anii 1901-1940 - "Buletinul Societ`]ii Arhitec]ilor Diploma]i din Romånia", Bucure[ti, 1927 -1928 - "Buletinul Societ`]ii Arhitec]ilor Romåni", Bucure[ti, 1912, 1919, 1927 -1928, 1945-1946 - Giurescu, C. Constantin, "Istoria Bucure[tilor", edi]ia a II-a, editura Sport Turism, Bucure[ti, 1979 - Ionescu-Sion, Gheorghe, "Istoria Bucure[tilor", Bucure[ti, 1899 - Iorga, N., "Istoria Bucure[tilor", Bucure[ti, 1939 - "Monitorul Uniunii Ora[elor din Romånia", Bucure[ti, 1923-1932 - Colectiv de redactori, Muzeul de Istorie al Ora[ului Bucure[ti, "Bucure[ti, scurt istoric", 1959 - Colectiv de redactori, Muzeul de Istorie al Ora[ului Bucure[ti, "Istoria ora[ului Bucure[ti", 1965 - W.H.Lindley, "Memoriu general asupra alimentarei cu ap` a ora[ului Bucure[ti [i propuneri pentru \mbun`t`]irea [i sporirea ei", Bucure[ti, 1906 - Potra, George, "Din Bucure[tii de alt`dat`", Editura [tiin]ific` [i enciclopedic`, Bucure[ti, 1981 Potra, George, "Istoricul Hanurilor Bucure[tilor", Editura [tiin]ific` [i enciclopedic`, Bucure[ti, 1985 - Prim`ria Municipiului Bucure[ti, "Planul Director de Sistematizare, decretat la 9 mai 1935", Memoriu justificativ [i planuri - Sfin]escu C. - "Bucure[tii \n viitor", studiu de sistematizare urmat de un anteproect de lege, Bucure[ti, iunie 1919 - Sfin]escu C., "Edilitatea ora[elor [i satelor din Romånia Mare. I. Starea actual`. I

210

Organizarea administrativ`, tehnic` [i financiar`", Bucure[ti, 1921 - Sfin]escu C., "Transformarea constructiv` a Capitalei", Bucure[ti 1921 - Sfin]escu C., "Superurbanismul", \n "Buletinul Societ`]ii Politehnice", iunie 1929 - Sfin]escu C., "Urbanistica Special`; (Partea II) Tehnologia, Urbanohistologia, Urbanotherapia" - Sfin]escu C., "Pentru Bucure[ti; noi studii urbanistice; Delimit`ri, Zonificare, Circula]ie, Estetic`", Bucure[ti, 1932 - Sfin]escu C., Edilitate. "Aliment`ri cu ap`, canaliz`ri. \nl`turarea gunoaiului. Pavaje." ,Bucure[ti, 1932 - Sfin]escu C., "Urbanistica General`, 1. Evolu]ia, Igiena, Economia-Circula]ia, Estetica, Legisla]ia", Bucure[ti, 1933 - Uzinele Comunale Bucure[ti. "Asanarea lacurilor Colentinei", Bucure[ti,1936 - Uzinele Comunale Bucure[ti. "Cum este organizat` [i cum func]ioneaz` Societatea General` de gaz [i de Electricitate din Bucure[ti", Bucure[ti,1938 - U.C. B., "Cum sunt organizate [i cum func]ioneaz` Uzinele Comunale Bucure[ti", Bucure[ti, 1945 - "Urbanismul", Bucure[ti 1932 - Vårtosu, Emil, Vårtosu, Ion [i Oprescu, Horia, "\nceputuri edilitare 1830-1832, documente pentru istoria Bucure[tilor", vol. I, Bucure[ti, 1936

M.I. Pural - Senatul - Visteria comunal` - Fonduri de arhive cercetate \n Arhivele na]ionale, la Biblioteca Academiei Romåne, \n alte biblioteci " Planuri [i hot`rnicii " Reforma agrar`, 1864-1910 " Documente [i catagrafii " Vorncia din L`untru " Prim`ria Municipiului Bucure[ti " Ministerul de Interne -

Evolu]ia ora[ului Bucure[ti

Administrative vechi etc. " Cabinetul de materiale cartografice al B.A.R. " Cabinetul de stampe " Consiliul Tehnic Superior

211