Analiza Resortul Deciziilor Strategice.docx

UNIVERSITATEA DIN BUCUREȘTI FACULTATEA DE SOCIOLOGIE ȘI ASISTENȚĂ SOCIALĂ MASTERAT STUDII DE SECURITATE ȘI ANALIZA INFORMAȚIILOR

Viitorul României în Uniunea Europeană

CURS: ANALIZA – RESORTUL DECIZIILOR STRATEGICE COORDONATOR CURS: EXPERT SRI –Iuliana Udroiu

STUDENTĂ: Muscalu Andreea-Elena

Societatea actuală este martora unei continue schimbări pe scena relațiilor internaționale, acestea fiind vizibile prin noi conflicte între entități statale și/sau nonstatale, războaie hybrid, anexări ilegitime, migrație incontrolabilă și noi acorduri pe scena internațională. Principalele amenințări ale societății actuale sunt terorismul, proliferarea armelor de distrugere în masă, conflicte regionale, statele eșuate și crima organizată. Secolul XXI a fost marcat de nevoia profundă a sentimentului de securitate iar asigurarea acesteia pe plan intern cât și extern a unui stat se poate realiza prin aderarea la alianțe defensive sau coaliții internaționale însă și prin semnarea unor tratate sau acorduri, acestea presupunând costuri, riscuri dar și beneficii în același timp. Statele, unicii actorii ai scenei internaționale în viziunea realistă, au decis că pentru a face față amenințărilor, cea mai eficientă metodă este de a crea o alianță defensivă, o alianță ce garantează securitatea fiecărui membru, într-un mod individual și irevocabil. Ideea unei alianțe defensive nu este deloc nouă, însă rezultatele unui astfel de acord nu au fost mereu pe măsura așteptărilor. Literatura de specialitate arată în mod paradoxal faptul că, indiferent dacă scena internațională se schimb, actorii și amenințările variind, această nevoie de securitate este resimțită în mod constant și în prezent, exceptând particularitățile amenințărilor și diversitatea actorilor. Cel mai ilustrativ exemplu de alianță defensivă globală care a reușit să-și atingă scopul pentru care a fost creată dar și să-și legitimeze supraviețuirea pe scena internațională, ca furnizor de securitate regională și pol de stabilitate este Organizația Tratatului Atlanticului de Nord.

În ceea ce privește

asigurarea păcii, securității și prosperității la nivel european, proiectul care reușește acest lucru cu legături atât în intern cât și în extern este Uniunea Europeană, fondată de-a lungul mai multor etape istorice, astfel:  18 aprilie 1951: prin instituirea Comunității Europene a Cărbunelui și Oțelului, urmare a Declarației Schuman de la 9 mai 1950, ce a creat o piață comună între cele șase state fondatoare (Belgia, Franța, Italia, Luxemburg, Republica Federală Germană și Țările de Jos);

 25 martie 1957: prin Tratatul de la Roma s-a instituit Comunitatea Europeană a Energiei Atomice și Comunitatea Economică Europeană;  1 noiembrie 1993: Instituirea Uniunii Europene prin Tratatul de la Maastricht, este adăugată dimensiunea cooperării interguvernamentale în domenii precum politica externă și securitatea internă;  2009: Intrarea în vigoare a Tratatul de la Lisabona, prin care se schimbă procedurile

de funcționare a UE, se instituie funcția de președinte permanent al Consiliului European și se creaza postul de Înalt reprezentant al Uniunii pentru afaceri externe și politica de securitate; În procesul aderării României la Uniunea Europeană, statul român a parcurs câteva etape imperative statutului de membru UE. Așadar, în 1990, România acreditează primul ambasador, inițiind astfel primele discuții diplomatice cu Comunitatea Europeană. Următorul pas a fost semnarea la 1 februarie 1991 a acordului de asociere la Comunitățile Europene și acordul intermediar privind comerțul cu România. Un an mai târziu, în 1994, a avut loc inițierea strategiei de preaderare care s-a bazat pe acorduri europene, dialog structurat pe monitorizarea implementării acordurilor și programul Phare. Prin semnarea Declarației de la Snagov, la 21 iunie 1995, România și-a afirmat orientare spre principiile europene (promovarea statului de drept, pluralismul politic). Statul român a depus la 22 iunie 1995 cererea oficială de aderare la Uniunea Europeană, prezentând totodată și Strategia Națională de Pregătire a Aderării României la UE. În ianuarie 1999, România a adoptat programul național de aderare și tot în 1999 are loc Consiliul European de la Helsinki, unde a avut loc deschiderea negocierilor de aderare. La 24 aprilie 2005 România a semnat Tratatul de Aderare la Uniune pentru ca la 1 ianuarie 2007 să devină stat membru a Uniunii Europene.

Viitorul României în Uniunea Europeană Analiza scenariilor

Best Case Scenario

Worst Case Scenario

Business as Usual

Wild Card

Președenția

Căderea Guvernului

One step IN

Consiliului Uniunii

Dăncilă în timpul

One step OUT

Europene- 10+

președinției C.U.E

+

-

0

-

Klaus Werner Iohanis – + viitor Președinte al Consiliului European Fonduri europene pt +

-

-

-

0

0

-

0

0

-

Intrarea României în

RO-EXIT

Spatiul Schengen

Româniadezvoltare continuă Piața

comună

europeană

+

Coeziune europeană

+

-

0

-

Siguranța frontierelor

+

0

0

-

+

0

0

-

naționale Migrație externă a cetățenilor români

Best Case Scenario

Dacă statul român reușește să finalizeze cu succes mandatul președinției Consiliului Uniunii Europene, unul dintre beneficiile majore ar fi accesul la spațiul Schengen. Aderarea României la spațiul Schengen reprezintă o necesitate în contextul de securitate european, fiind un plus de siguranță pentru granițele Uniunii dar și pentru frontierele naționale. Pentru a putea adera la spațiul Schengen, statul român a trebuit să parcurgă un proces etapizat cu scopul de a ajunge la standardele europene, pentru ca în final să desființeze controalele la frontierele terestre, maritime și aeriene. O bună gestionare a președinției poate însemna pentru România mai multe investiții directe europene, mai multe fonduri pentru dezvoltare în domenii precum infrastructura, agricultura și mediul. Mai mult, România își va câștiga locul în rândul statelor care fac parte din procesul decizional, devenind astfel un membru important alături de partenerii săi, state precum Franța și Germania. De asemenea, în acest context favorabil, nu putem nega șansele pe care Președintele Klaus Iohanis le are la candidatura președinției Consiliului European. Worst Case Scenario Guvernul Dancilă reprezintă un moment istoric pentru politica românească, fiind prima data când funcția de prim-ministru este ocupată de către o femeie. Nu vom analiza progresele sau greșelile făcute de Guvernul Dancilă însă ne vom îndrepta atenția către efectele negative pe care le-ar avea căderea Guvernului în timpul mandatului președinției Consiliului Uniunii Europene. În primul rând, instabilitatea politică ar conduce la o scădere a investițiilor în România, la deprecierea monedei naționale, statul român fiind caracterizat drept un stat instabil politic și economic, incapabil să ducă la bun sfârșit obligațiile europene. Putem continua cu izolarea României pe plan politic și economic, pierderea avantajelor unui stat membru demn de încredere, neîndeplinirea unuia dintre cele mai importante obiective, și anume, aderarea la spațiul Schengen. Un blocaj economic s-ar resimți și în procesul dezvoltării, accesarea fondurilor europene fiind pusă sub semnul întrebării.

Bussines like Usual Conform unui raport prezentat de Institutul European din România ce privește activitatea României ca stat membru al Uniunii Europene, în cei 10 ani de la aderare, cel mai important beneficiu este, din perspectiva cetățeniilor români, dreptul de a lucra, studia și călători oriunde, pe teritoriul Uniunii Europene. Viitorul Uniunii Europene, conform Declarației de la Roma este bazat pe patru piloni, și anume : - O Europă sigură și securizată - O Europă prosperă și durabilă - O Europă socială - O Europă mai puternică pe scena internațională Chiar dacă proiectul european este pilonul principal al unei Europe stabile și prospere, în ultimii 10 ani, Uniunea Europeană a cunoscut și nenumărate crize existențiale, precum cea economică și financiară, euroscepticismul, amenințarea teroristă pe teritoriul statelor membre, și nu în ultimul rând, Brexit-ul. În urma ultimului Eurobarometru, cetățenii români au cel mai ridicat nivel de încredere privind viitorul Uniunii Europene, resimțind însă amenințarea teroristă și imigrația ca fiind principale probleme cu care se confruntă UE. Însă la nivel național, cetățenii români, percep ca principale temeri situația economică, corupția și sistemul deficitar de îngrijire al sănătății și de securitate socială. În ceea ce privește avantajele reciproce ale apartenenței României la Uniunea Europeană, putem evidenția dreptul cetățenilor români de a locui, a munci și de a se pensiona oriunde pe teritoriul UE, dreptul de a beneficia de protecție consulară, dreptul de a alege și de a fi ales și dreptul de a fi reprezentat în cadrul instituțiilor europene. Mai mult, beneficiile aderării pentru statul român sunt în principal legate de dezvoltarea economică. Astfel, în perioada 2007-2017, se poate observa dublarea

produsului intern brut, îmbunătățirea structurii economiei naționale, creșterea accesului produselor românești pe piața europeană, fluxul de investiții străine directe europene, ameliorarea indicatorilor de sărăcie, excluziune socială și creșterea veniturilor populației. În plus, accesarea fondurilor europene au ajutat la dezvoltarea societății românești prin investiții în domenii precum mediul (programe de extindere și modernizare a sistemelor de apă și canalizare, reducerea poluării și diminuarea efectelor schimbărilor climatice), transportul (investiții în infrastructura), în domeniul agriculturii și dezvoltării rurale, în domeniul educațional (Erasmus plus) dar și în domeniul afacerilor interne (programe de pregătire prin intermediul CEPOL și INTERPOL). România, ca stat membru european continuă sa își respecte angajamentele europene, dar mai mult, continuă cu implicarea la nivel european pentru a răspunde intereselor și așteptărilor cetățenilor români. De asemenea, statul român va continua adoptare și implementarea principiilor și libertaților fundamentale pe care se bazează Uniunea Europeană, având ca direcții cheie susținerea unei Europe a cetățeniilor, bazată pe consens, comunicare și stabilitate.

Wild card Deși sunt câteva voci care susțin ieșirea României din Uniunea Europeană, mișcarea RoExit nu are un mare ecou în rândul cetățenilor români, de asemenea, este dificil să ne imaginam statul rămân în context european fără a mai face parte din Uniune. Brexit-ul reprezintă un precedent periculos pentru toate statele membre UE, însă avantajele parteneriatului european ar trebui să conducă la o perioadă de calmitate în rândul membrilor. În primul rând, economia națională nu ar permite izolarea de piața unică europeană iar nevoia continuă de fonduri europene ar face foarte grea o presupusă separare de UE. Mai mult, izolarea pe plan extern a României în contextul actual, nu este cea mai bună strategie de politică externă, România are nevoie de parteneri de încredere, cu care sa-și îndeplinească idealul european. Parteneriatele, investițiile, contractele și nu nu în

ultimul rând avantajele Uniunii Europene ar lasă România într-o situație greu de gestionat și de remediat. Vocile care susțin mișcarea RoExit folosesc argumente precum atingerea suveranității statului, problemele corporațiilor internaționale, contribuțiile oferite către UE, exportul de forță de muncă și de personal calificat.

Bibliografie

1. FONTAINE, Pascal, "12 lecţii despre Europa", Luxemburg : Oficiul pentru Publicaţii al Uniunii Europene, pp.44, 2014, disponibil on-line la: https://publications.europa.eu/en/publication-detail/-/publication/2d85274b-00934e38-896a-12518d629057/language-ro ; 2. Strategie globală pentru politica externă și de securitate a Uniunii Europene, "Viziune comună, acțiuni comune: o Europă mai puternică ", 2016, disponibil on-line la: https://europa.eu/globalstrategy/sites/globalstrategy/files/eugs_ro_version.pdf ; 3. DOLGHIN, Nicolae; SARCINSCHI, Alexandra; DINU,Mihai-Ştefan, "RISCURI ŞI AMENINŢĂRI LA ADRESA SECURITĂŢII ROMÂNIEI. ACTUALITATE ŞI PERSPECTIVĂ", în Centrul de Studii Strategice de Apărare şi Securitate, Ameninţări la adresa securităţii, Ed. Universităţii Naţionale de Apărare, Bucureşti, 2004,, disponibil on-line la: https://cssas.unap.ro/ro/pdf_studii/riscuri_si_amenintari_actualitate_si_perspectiva.pdf ;

Surse online 1. https://ue.mae.ro/node/408 2. http://www.ier.ro/sites/default/files/pdf/Raport-Romania-10-ani-in-UE-online_0.pdf 3. https://www.digi24.ro/opinii/roexit-va-fi-psd-partidul-anti-ue-1006626