Alternative Pentru Energie Durabilă - Prezentare

Proiect finanţat de UNIUNEA EUROPEANĂ

Alte rnati ve pe ntru energi e durabi l ă Program PHARE 2006

FUNDAŢIA SPEOLOGICĂ “Club Speo Bucovina”

Creşterea rolului societăţii civile în procesul de integrare a României Componenta 2 – Democraţie, protecţia mediului, protecţia consumatorului, dialog social, aspecte de gen şi ocuparea forţei de muncă

Conţinutul acestui material nu reprezintă în mod necesar poziţia oficială a Uniunii Europene.” Pentru eventuale informaţii şi sesizări legate de proiectele PHARE contactaţi [email protected]

 Aplicant : Fundaţia Speologică “CLUB SPEO BUCOVINA”  Instituţii asociate: Consiliul Judeţean Suceava Inspectoratul Şcolar Judeţean Suceava

Localităţi ţintă: Adâncata, Baia, Cacica, Dărmăneşti, Dumbrăveni, Fântânele, Gălăneşti, Ilişeşti, Ipoteşti, Liteni, Marginea, Mălini, Putna, Salcea, Straja, Stroieşti, Şcheia, Siminicea, Udeşti, Vereşti

Ce îşi propune proiectul să realizeze Înţelegerea de către elevi a rolului eficienţei energetice şi surselor „curate” de energie pentru asigurarea calităţii mediului

Numele acţiunii iniţiate în şcoală:

“Aleg energia durabilă!”

De ce energie dur

abilă?

•rezervele de combustibili fosili (cărbune, petrol, gaze naturale) sunt utilizate într-un ritm alert; • formarea rezervelor de combustibili fosili este un proces extrem de lung ; • combustibilii fosili reprezintă principala cauză a eliberării în atmosferă a CO2 - cel mai important gaz de seră ce influenţează schimbările climatice la nivel planetar

Ef ectul de ser ă

.

Ef ectul d e seră

Iniţiat ive • Rio de Janeiro, 1992, Convenţia Cadru a Naţiunilor Unite privind schimbările climatice • Kyoto, 1997, Protocolul de la Kyoto • Johannesburg, 2002, a fost convenit că este nevoie de a informa şi educa persoanele asupra căilor de a adopta stiluri de viaţă mai sustenabile şi decada 2005 - 2014 a fost declarată de UNESCO,- Decada Educaţiei pentru Dezvoltare Sustenabilă. ( EDS). Uniunea Europeană a aderat la acest Protocol de reducere a emisiilor de gaze cu efecte de seră

 Energie verde  Energie curată  Energie durabilă  Energie ecologică  Energie inteligentă  Energie sustenabilă  Energie regenerabilă

Su rse regenerabil e d e energ ie     

Eoliană Solară Energia apei Geotermală Biomasă

Ener gia eoliană  sursă de energie generată prin puterea vântului

Ener gia eoliană

Ava nta je  se pretează aplicaţiilor la scară redusă.  emisia zero de substanţe poluante şi gaze cu efect de seră, datorită faptului că nu se ard combustibili.  nu se produc deşeuri.  costuri reduse pe unitate de energie produsă. Costul a scăzut substanţial în ultimii ani, ajungând în S.U.A. să fie chiar mai mic decât în cazul energiei generate din combustibili clasici. În 2008, preţul energiei eoliene ajunsese la 70 euro/Mwh , iar previziunile sunt de continuare a scăderii acestora, deoarece se pun în funcţiuni tot mai multe unităţi eoliene cu putere instalată de mai mulţi megawaţi. Costuri reduse de scoatere din funcţiune. Spre deosebire de centralele nucleare, de exemplu, unde costurile de scoatere din funcţiune pot fi de câteva ori mai mari decât costurile centralei, în cazul generatoarelor eoliene, costurile de scoatere din funcţiune, la capătul perioadei normale de funcţionare, sunt minime, acestea putând fi integral reciclate.

De za va ntaje  resursa energetică relativ limitată, inconstanţa datorită variaţiei vitezei vântului şi numărului redus de amplasamente posibile. Puţine locuri pe Pământ oferă posibilitatea producerii a suficientă electricitate folosind energia vântului.  La început, un important dezavantaj al producţiei de energie eoliană a fost preţul destul de mare de producere a energiei şi fiabilitatea relativ redusă a turbinelor. În ultimii ani, însă, preţul de producţie pe unitate de energie electrică a scăzut drastic, ajungând, prin îmbunătăţirea parametrilor tehnici ai turbinelor, la cifre de ordinul 3-4 eurocenţi pe kilowatt oră.  "poluarea vizuală" - eolienele au o apariţie neplăcută  "poluare sonoră" (sunt prea gălăgioase).  turbinele afectează mediul şi ecosistemele din împrejurimi, omorând păsări şi necesitând terenuri mari virane pentru instalarea lor.  risc mare de distrugere în cazul furtunilor, dacă viteza vântului depăşeşte limitele admise la proiectare. Oricât de mare ar fi limita admisă, întotdeauna există posibilitatea ca ea să fie depăşită.

En erg ie so la ră  energia direct produsă prin transferul energiei luminoase radiată de Soare. Aplicaţii: panouri solare  termice  fotovoltaice

Aplic aţii  Ceasurile produse de firma japoneză Citizen sunt dotate cu o celulă solară inclusă în cadran care încarcă un acumulator cu litiu având o independenţă de 150-240 zile şi care după o funcţionare de 20 ani prezintă o scădere de capacitate de maximum 20% Calculatoarele de buzunar pot dispune de alimentare dublă de la baterie şi celulă solară sau alimentare simplă doar de la celule solare, caz în care pentru funcţionare este nevoie de o iluminare relativ puternică

Apli caţii energ ie s olară

Aparatele automate de taxare în parcări aparţin sitemelor cu alimentare autonomă care pe lângă un modul cu celule solare mai este înzestrat şi cu un acumlator pentru a se asigura alimentarea continuă cu energie electrică

Apl icaţi i ener gie sol ară Iluminat public stradal cu sistem hibrid compus din panou solar si generator eolian

Balizele luminoase sunt corpuri de iluminat incluse în asfalt, ce emit o lumină difuză produsă cu ajutorul unuia sau mai multor LED-uri pe baza energiei acumulate în cursul zilei prin intermediul celulelor solare. Dispun de o autonomie de 6-7 zile fără soare

Apli caţii energ ie s olară  pompă de apă folosită pentru irigarea prin picurare a unei grădini de dimensiuni mici (aprox. 3 ari).

pompă solară folosită pentru a scoate apă dintr-un puţ pentru animale chiar în câmp, fără a fi nevoie de alimentare cu energie electrică.

Apli caţii energ ie s olară - mijlo ace de t ra nsport

 Automobilele solare de la Universitatea din Michigan şi Universitatea din Minnesota la competiţia Solar Challenge din America de Nord în 2006 Automobilele solare sunt construite utilizând rezultate din tehnica spaţială, tehnologia de fabricaţie a bicicletelor, industria de automobile şi tehnologia energiei regenerabile. Cadrul este realizat din materiale composite uşoare (fibră de carbon, fibră de sticlă, etc) asamblate prin lipire cu răşini sintetice. Cadrul este purtătorul a sute de celule solare legate între ele. Un astfel de ansamblu, într-o zi însorită, poate produce o putere de până la 2kW(2,6CP)

Solar ta xi

Iulie 2007- decembrie 2008 58.000 km 38 de ţări, peste 100 persoane au dorit să circule cu Solar taxi

Apli caţi i energi e sol ară - mi jloace de transpor t pe apă  Primele vase comerciale au fost construite în 1995, printre acestea fiind Solifleur construit in Elveţia, cu o capacitate de transport de 12 persoane şi care a efectuat curse pe lacul Neuchâtel. În staţionare energia suplimentar produsă este livrată în reţea la 230 V.

Din anul 2000 este în funcţiune catamaranul Alstersonne (Hamburg) având o lungime de 26,53m şi o lăţime de 5,30m. Poate transporta 100 pasageri.

 Catamaranul elvetian Sun21 a reuşit traversarea Atlanticului, în februarie 2007

Apl icaţi i energi e sol ar ă Vehicule pe şine - ELSE vagon propulsat cu energie solară Vagon autonom acţionat de motor electric alimentat cu curentul produs de panouri solare şi stocat în baterii de acumulatoare. ELSE este un vagon experimental cu 6-8 locuri. Viteza atinsă este de 15 km/h (teoretică maximă 50 km/h). Autonomia în condiţii de umbră este de 60 km

Avioane fără pilot Primul avion cu o greutate de 12 kg a fost Sunrise I (1974) având o putere de 450W furnizată de cca 1000 celule solare. A urmat Sunrise II ( 1975) , 600 W alimentat de 4480 celule solare.

Apl icaţi i – energie sola r ă  Panourile solare sunt utilizate pe scară tot mai largă la producerea de curent electric ca surse principale/ secundare de curent electric în cazul clădirilor

Panouri solare integrate în acoperişul clădirii Universităţii Georgetown- Washington DC

Panouri solare pe faţada halei de sport din Tübingen

Apli caţi i energi e sol ară - cent ral e sol are exploatabile economic doar în zone cu foarte multe zile însorite pe an

 Centralea solară de la Amareleja, din sudul Portugaliei, este considerată “cea mai mare din lume”. Centrala asigură nevoile de consum energetic a 30.000 de gospodării.  Cu o putere instalată de peste 46 de MW, centrala va contribui la reducerea cu 89 de tone de CO2 pe an.  Construcţia centralei solare a necesitat investiţii de 261 de milioane de euro.  Ea este compusă din 262.080 de panouri fotovoltaice instalate pe 2.520 de module amplasate pe o suprafaţă de 250 de hectare

Apli caţii e nergie s olară Anunţat de câţiva ani, Solar Tower (Australia) e unul din cele mai ambiţioase proiecte de energie alternativă din istorie. Uzina urmează să producă la fel de multă energie ca un mic reactor nuclear, dar fără pericolele acestuia. Înălţimea acestuia va fi dublă faţă de cea mai înaltă clădire de pe Pământ, CN Tower din Canada, adică 1000 de metri Puterea instalata: 200 MW

Energi a apei

capaci tatea apei de a acţi ona cu o anum ită forţ ă asupra corpur ilor întâl ni te în depl as area sa Roţi hidraulice cu aducţiune inferioară şi superioară

Microhidro turbinele electrice Prezenţa unui mic pârâu sau râu in apropierea casei, care poate furniza cel putin 5 litri/sec de la o diferenta de nivel de cel putin 3m, sau 0,5litri/sec de la o diferenta de nivel de cel putin 10m.

Ener gia apei Barajul cu cea mai mare putere, 18200 MW este Barajul Celor Trei Defilee din China .Acesta se înalţă la 181 metri pe o lungime de 2,3 kilometri deasupra văii râului Yangtze, în provincia Hubei .

Barajul Hoover –al doilea ca putere din SUA 2074MW, - 221 m- se află în statul Nevada, în Black Canyon, pe fluviul Colorado, la doar 30 mile S-E de Las Vegas. Este vizitat anul de 8-10 milioane turişti

Energi a a pe i- Apl ica ţi i Centrale mareomotrice

condiţii naturale: -amplitudinea mareelor să fie de cel puţin 8 m -să existe un bazin natural (de regulă un estuar), care să comunice cu oceanul printr-o deschidere foarte îngustă. ţărmurile atlantice ale Franţei, Marii Britanii, SUA, Canadei, în Nordul Australiei, în estul Chinei.



Instalaţii care recuperează energia valurilor

Instalaţie care utilizează energia valurilor la Peniche, Portugalia

Energia geot ermică reprezintă căldura conţinută

în fluidele şi rocile subterane

 Energia Pământului  Utilizări:  incălzirea locuinţelor, birourilor, spaţiilor de invăţământ, a celor comerciale, a spitalelor etc.  pregătirea apei calde menajere,  utilizări industriale în sere, acvacultură, piscicultură, uscarea cherestelei, a inului, pasteurizarea laptelui etc.  în domeniul sănătăţii - balneologie;  pentru producerea de energie electrică.

1.Energia miezului fierbinte a Pământului- geotermală 2.Energia păturilor de suprafaţă- geotermică

 Ţări cu ape geotermale foarte fierbinţi: Japonia, Indonezia, Filipina, Noua Zeelandă, SUA, Canada, Italia , Islanda  România – Călimăneşti- 97oC

Aplicaţii - Centrale geotermale  Captează energia geotermală pe care o transformă în electricitate Se injectează prin crăpături apă rece sub presiune la câtiva kilometri adâncime, în zonele calde ale scoarţei terestre. Apa iese pe altă parte încălzită sub formă de aburi, aceştia sunt captaţi şi apoi transformaţi în electricitate. Ciclul se reia prin pomparea apei acum răcite. SUA, Filipine, Indonezia , Mexic, Italia, Japonia, Noua Zeelandă, Islanda (3000400MW)

Aplicaţii – pompe de căldură utilizabile oriunde în lume  Instalaţii care colectează căldura Pământului conţinută în ape subterane, printr-o reţea de conducte instalată fie în pământ, fie într-un bazin sau lac. Apa care circulă prin reţea ajută la încălzirea agentului termic ce va genera căldură în casă.

Energia deriv biomas ă

ată din

Biomasa este partea biodegradabilă a produselor, deşeurilor şi reziduurilor din agricultură, silvicultură, industrie, deşeuri urbane Lista surselor de biomasă include: • lemn şi deşeuri de lemn (coji, rumeguş, aşchii, surcele, etc); • plantaţii energetice: salcie, plop, rapiţă, floarea soarelui, grâu,porumb, • deşeuri agricole: resturi de la recoltare- coceni, păioase, viţă de vie, • deşeuri de la ferme de animale (excremente) • deşeuri de apă (nămol şi biogaz obţinut din centralele de purificare a apei • deşeuri industriale; • deşeuri urbane

Prel ucrări al e biom asei

 Brichetele de lemn sunt produse din fragmente de deşeuri de cherestea, cum sunt rumeguşul, surcelele sau bucăţile mici de lemn care sunt comprimate sub presiune ridicată. Datorită conţinutului scăzut de umiditate, valoarea energetică a brichetei este mai ridicată decât cea a lemnului Peleţii sunt prelucraţi din deşeuri de cherestea produse de joagăre şi companii de prelucrare a cherestelei, precum şi din deşeuri forestiere. Cele mai utilizate deşeuri pentru producerea de pelete sunt rumeguşul şi surcelele de lemn. Din punct de vedere tehnic este posibil să se obţină peleţi şi din coji sau scoarţă de copac, bucăţi de lemn, paie şi culturi energetice

Bio comb ustibili Biocarburanţii  sunt forme de valorificare energetică a biomasei în carburanţi lichizi sau gazoşi utilizaţi pentru transport

a) bioetanol - produs din biomasă b) biodisel - produs din ulei vegetal sau animal, de calitatea motorinei c) biogaz - carburant gazos care poate fi purificat până ajunge la calitatea gazului natural d) biocarburanţi sintetici - hidrocarburi sintetice sau amestecuri de hidrocarburi sintetice, care au fost extrase din biomasă; e) biohidrogen - hidrogen extras din biomasă; f) ulei vegetal pur - ulei produs din plante oleaginoase, utilizat ca şi combustibil pentru anumite tipuri de motoare

Eficien ţ a energet ică Recomandări Câteva sfaturi simple, practice pentru a proteja viata pe planeta Pământ : - Pentru deplasare :  • să preferam mersul pe jos sau pe bicicleta pentru distantele mici  • să preferam transportul in comun  • să cumparam masini mai putin poluante (vehicule alternative electrice)  • să efectuam un control regulat al masinilor personale - Pentru consumul de energie :  • intretinerea instalatiei de incălzire a spaţiului în care locuim  • izolarea termică cât mai bună a spaţiului în care locuim  • evitarea consumului inutil de energie  • utilizarea de surse de energie nepoluante -in privinta deseurilor : trierea deşeurilor (reciclarea hârtiei, a plasticului si a sticlei) -in privinta apei :  • eliminarea consumului excesiv si fără rost de apă  • repararea si intretinerea instalatiilor sanitare din locuinte, pentru a evita pierderile de apa

Impreuna putem contribui la păstrarea echilibrului naturii !

SUC CES !  Date contact:  Fundaţia Speologică “Club Speo Bucovina”  Telefon : 0743. 554064, 0743.066770  Fax : 0230.524944