literar ¿i artistic
ANUL XIV nr. 768 17 mai 2005
Såptåmânal de culturå ¿i atitudine
Din arhivele CNSAS - Problema „Artå Culturå“
Omul, în general, este victima ¿i cålåul acestei lumi
A separa pentru a uni Stela Tinney p. 14
Carmen Chivu p. 4
Dialog Vlad Ciobanu Iolanda Malamen p. 3
Annick de Souzenelle împreunå cu dr. Ioan Ladea Medalion Ioan Ladea p. 8-9
16 pagini 8000 lei 0.80 lei
Ioan LADEA
Dragonul este fåcut din aceea¿i substan¡å ca ¿i visul „Nu vom umple aceastå notå cu citate referitoare la Dragonul implicat direct în Via¡a curentå a omului. Am våzut ¿i vom vedea cå acest Dragon, nu numai cå devine animal domestic, dar este ¿i animal de carne alimentarå (existå crescåtorii de Dragoni etc.). Dupå cum am mai spus, acestea toate sunt metafore. Dragonul este fåcut din aceea¿i substan¡å ca ¿i visul, ca ¿i gândul e o fantomå fårå concrete¡e. El poate reprezenta Spiritul, Psihicul Omului ¿i în capitolul de fa¡å reprezintå Primåvara, Lemnul, ¥nvierea, Yang-ul în debut. ¥n limbaj simbolic, dacå Primåvara înseamnå Via¡å reprezentatå prin Lemn, Via¡a înseamnå Spirit, reprezentat prin Dragon. Oriunde, Dragonul este legat de Apå, fie cå el e Dragon de Påmânt sau de Lemn sau de orice alt fel, e legat de Apå, deoarece numai Apa poate - prin smerenia ei, cântatå de Lao zi så renun¡e la orice formå a ei ¿i så îmbrace o alta, impuså chiar cu blânde¡e. Doar când nu mai existå Yang, când nu mai are cine comanda, doar când coboarå ¥ntunericul ¿i Frigul, când nu mai sunt Dragoni în preajmå, atunci Apa, care a deprins viciul Formei, începe så formuleze infinite flori fårå Via¡å, cåci via¡a e datå de Yang, de Dragon, de Qi, de Cåldurå ¿i Luminå, de tot ce poate asimila sau corupe Materia, smulgând-o din iner¡ia oarbå, supunând-o ¿i altor Legi, mai subtile, mai rafinate, aduse din Ceruri de cåtre Dragoni. Uneori, drept recuno¿tin¡å, oamenii îi a¿azå pe masa ¥mpåratului ca Hranå, pråji¡i în gråsime ¿i asorta¡i cu arome. Dar ei nu se lecuiesc, nu uråsc, sunt asemenea proorocilor, bucuro¿i de jertfå, nu se îndepårteazå de Oameni, nu fug de ei, cåci Via¡a înseamnå, mai ales când î¿i tråie¿te începutul, mai ales când e tânårå, GENEROZITATE, ¿i de aceea Lemnul are ca simbol animalic Dragonul, Spiritul. Fapt pentru care Lemnul stå deasupra tuturor celorlalte Loji, cu toate cå el este începutul. Citind textele vechi în limba în care au fost scrise, toate acestea se învålmå¿esc într-un amalgam ame¡itor, care pierzând controlul strict ra¡ional te conduc la o în¡elegere supralogicå. ¥n peisajul acestei Lumi trebuie så tråie¿ti ferind o floare de la o striviturå, ferind un om de o suferin¡å; astfel Punctele pentru în¡epat se våd mai bine, deoarece privirea nu mai e întunecatå de cåtre interes, logica nu mai practicå vivisec¡ia fårå putin¡å de repara¡ie, Omul nu se mai simte ståpân mânuind ini¡iativa ca pe o poruncå adresatå Naturii. Nu pledåm pentru o nebuloaså misticå, dar nu putem exclude mistica. Ea face parte din Via¡å, mângâie ¿i îngåduie stringen¡ei logice lipsa ei de elasticitate. Vechiul chinez e obiectiv, nu solicitå minunea ca excep¡ie, nu cer¿e¿te o abatere salvatoare, pentru el minunea face parte din Via¡å, pentru el Simbolul e realitate, e un Nume bine ales, atât de bine, încât poate reprezenta cu totul pe cel care îl poartå, chiar ¿i în mintea altcuiva“. (Acupunctura, vol. I., Ed. Florile Dalbe, 1999)