Activitati

Comunicarea asertiva ESEU Asertivitatea a fost comparată de unii specialişti chiar cu competenţa socială datorită multiplelor interferenţe dintre aceasta şi celelalte componente ale competenţei sociale. Lazarus (1973) oferă o deschidere asupra asertivităţii, definind-o ca fiind capacitatea de a-i influenţa pe alţii. O abordare mai recentă a aceluiaşi fenomen consideră asertivitatea ca un deschizător al comunicării ce permite exprimarea sentimentelor în legătură cu un eveniment, fără a-l blama şi fără a-l evalua pe celălalt ca adversar. Se poate astfel elabora o sinteză de comportamente, abilităţi, de care trebuie să dispună individual în comunicarea asertivă:  A spune “nu” atunci când situaţia o cere;  A exprima atât sentimentele pozitive cât şi pe cele negative;  A începe, a continua, a finaliza o conversaţie;  A avea putere de convingere;  A avea curajul de a susţine propriile drepturi fără a le încălca pe ale altora ;  A lua cuvântul  Curajul de a afirma şi susţine propriul punct de vedere ;  Asumarea responsabilităţii  Stima de sine şi dorinţa de afirmare. Comunicarea asertivă oferă posibilitatea ca viaţa să demonstreze o mai mare eficienţă în câmpul profesional şi în relaţiile interpersonale, un self-management calitativ şi un mai mare impact asupra celorlalţi. Asertivitatea se opune agresivităţii şi manipulării dar şi comportamentului pasiv ; ea nu înseamnă renunţare şi nici lipsă de combativitate. Astfel între a fi pasiv şi agresiv, asertivitatea presupune negociere cu ceilalţi şi implică păstrarea demnităţii, respectând în acelaşi timp dorinţele şi drepturile celorlalţi.

PORTOFOLIU CONSILIERE SI ORIENTARE

CURSANT : ZORILA DORINA UNITATEA ŞCOLARĂ: ŞCOALA CU CL. I-VIII LETEA-VECHE

FORMATOR : ADRIANA IONESCU PERIOADA: DECEMBRIE 2007

PROIECT DE ACTIVITATE CONSILIERE SI ORIENTARE MODULUL: 4 DATA: 17 DEC. 2007 CLASA: a II-a OBIECTIV CADRU: Dobândirea abilităţilor de explorare şi planificare a carierei OB. REFERINŢĂ: să prezinte importanţa achiziţiilor educaţionale pentru viaţa cotidiană şi viitoarea carieră TEME ŞI CONŢINUTURI: Cunoştinţele dobândite în şcoală şi importanţa lor pentru viaţa cotidiană şi viitoarea carieră.

Activităţi

Metode

Mijloa ce

Timp Evaluare

1.Brainstorming – cuvântul cheie Brainstor ming „meserii” Se cere elevilor să exemplifice cât mai multe meserii cunoscute. Se notează pe o coală mare de hârtie( aceasta va rămâne pe tablă pe tot parcursul activităţii). Discuţii: V-ar plăcea vreuna dintre aceste discuţia meserii? Pentru a ajunge să practicaţi aceste meserii ce trebuie să faceţi încă de pe acum? Concluzia:deci, ce înveţi astăzi îţi poate fi de folos mâine.

Coală mare de hârtie

10 min.

Aprecieri verbale

2. Fişa de lucru „Ce învăţ astăzi mă Lucru în grup poate ajuta mâine”. - se împart elevii în 3 grupe - se va scrie pe bileţele câte una din deprinderile principale pe care le dobândesc elevii în şcoală: citit, scris, socotit. - Reprezentanţii grupelor trag câte un bilet şi primesc o foaie de lucru. Sarcina de lucru:să identifice-n viaţa cotidiană şi profesională cât mai multe utilizări ale

Fişe de lucru

20 min.

Fişe de evaluare

marker

deprinderii respective.(7 min.) -Se împart fişe de lucru(anexa 1). Elevii sunt rugaţi să comunice rezultatul activităţii pe grupe. - Se notează la tablă într-un tabel(ca cel din fişă) situaţiile găsite. - Elevii îşi completează şi ei în fişa de lucru. Discuţiile privesc rolul învăţării în şcoală: - Care este rolul deprinderilor scris, citit, socotit în viaţa cotidiană? - Cum ajută aceste deprinderi la realizarea sarcinilor profesionale? - Care este mediul cel mai propice pentru învăţarea acestor deprinderi? 3.Joc „Construcţia” Se prezintă elevilor „cărămizile din anexa 2. Sarcină: elevii trebuie să găsească acele cărămizi pe baza cărora au învăţat să citească. Se lipesc pe tablă pentru a obţine o construcţie numită „Aşa am învăţat să citesc”(vezi anexa 2). Obs. Se pot folosi şi cuburi. Discuţii: - În cât timp aţi însuşit această abilitate? - Ce dificultăţi aţi întâlnit? Cui aţi cerut ajutor? - La ce vă va folosi în viitor? Se împart elevii în 4 grupe. Fiecare va primi o fişă de lucru după ce au ales una din activităţile: scris, socotit, mersul pe bicicletă, desenatul. Elevii trebuie să-şi imagineze că fiecare abilitate e ca o „construcţie” şi ei să scrie pe „cărămizi”(cuburi) activităţile care i-au ajutat să-şi formeze acea abilitate. Se cere elevilor să prezinte construcţiile realizate (ceilalţi pot aduce completări) Discuţii: - Cât sunt de importante aceste achiziţii? - Daţi exemple de profesii în care le puteţi folosi. - Cât de important este să ne formăm aceste deprinderi în mod corect?

Conversa ţia Explicaţia

Jocul

explicaţia

interevalu area

Fişe de lucru Cuburi Cretă Marker Foi

20 min.

aprecieri verbale observaţia

Discuţia

Lucru în echipă Joc

discuţia

interevalu area

ACTIVITĂŢI DESFĂŞURATE CU ELEVII „

JOCURILE CUNOASTERII”

SCOPUL: antrenarea elevilor pentru reprezentându-se împreună cu alţii.

•

ca

aceştia

să

se

cunoască

„LINIA VIEŢII”

Fiecare copil întinde o coardă reprezentând viaţa sa. Pe această coardă vor fi prinse desene , istorisiri, fotografii, etc. care ilustrează evenimente importante din viaţa sa, fie în ordine cronologică, fie în ce ordine doreşte. De asemenea, ei pot anticipa şi asupra viitorului. • „CERCUL DE CONVERSAŢIE” Copiii sunt aşezaţi în cerc şi completează enunţurile: - Ceea ce prefer eu este……………………………. - Jocul meu preferat este………………………….. - Mi-ar plăcea să fiu……………………………….. - Sunt fericit când………………………………… - Sunt trist atunci când……………………………. - Aş vrea să fiu mai………………………………. - Într-o zi sper să………………………………… • „REPORTERUL CLASEI” Un elev ţinând în mână un microfon (poate fi jucărie) trece prin dreptul fiecărui coleg, adresându-i un set de întrebări:

- Cine eşti tu? - Când te-ai născut? - Unde locuieşti?

• „GHICI DESRPRE CINE VORBESC” Fiecare copil trebuie să compună o mică poveste despre sine sau despre un coleg din grup. Ceilalţi trebuie să ghicească despre cine este vorba. Pentru un dialog mai antrenant se pun şi întrebări clarificatoare (ca la jocul „foc – apă – gheaţă”) • „BIJUTERIA FERMECATĂ” Jocul trebuie anunţat dinainte pentru ca fiecare participant să-şi aducă obiectul preferat( o bijuterie, animalul, posterul, fotografia cu persoana iubită, jucăria, etc). Se desfăşoară ca o ştafetă. Simbolul vorbitorului –o crenguţă de măr înflorit (sau poate fi şi altceva- bagheta fermecată)- este trecut de la unul la altul cu un compliment, o dedicaţie. Cel care primeşte simbolul îşi prezintă „bijuteria”, motivând alegerea, precizând persoana de la care a primit obiectul, ce sentimente are faţă de aceasta, ce reprezintă acum pentru el, dacă are vreo legătură cu viitoarea profesie sau cu viaţa personală, etc.

CHESTIONAR SCOPUL: cunoaşterea modelelor de viaţă şi a aspiraţiilor EŞANTION: 20 de elevi CLASA a III a

„Eu în Oglinda Viitorului” 1. 2. 3. 4.

Aş vrea să fiu ca ……………….pentru că…………………………… Nu aş dori să fiu ca ……………deoarece…………………………… Mi-ar plăcea să devin…………..pentru că…………………………… Aş prefera să locuiesc…………deoarece……………………………

REZULTATE: Analizând răspunsurile lor am constatat că cei mai mulţi (60%) îşi aleg ca model pe elevi cu rezultate bune la învăţătură, 20% au ca model pe unul dintre părinţi, restul au ales diverse modele: „ o pasăre, ca să zboare”, „aş vrea să semăn cu învăţătoarea”, etc. La a doua întrebare, cei mai mulţi dintre elevi au răspuns că nu vor să fie ca Mihăiţă, deoarece „este murdar”, „neîngrijit”, „este sărac”, „nu are casă”, etc. La întrebarea a treia , 75% dintre elevi au scris ce vor să devină, „orientându-se” la meserii mai bine susţinute financiar: preşedinte, primar, fotbalist, etc. Surprinzătoare au fost răspunsurile la ultima întrebare, deoarece un procent mare, 82% doresc să locuiască în altă ţară, deoarece „mama/tata e acolo”, „se câştigă mulţi bani”, aş avea unde să lucrez”, „este frumos şi curat”. Ceilalţi doresc să locuiască în ţară dar speră la un spaţiu mai mare de locuit(casă, vilă).