Prof. Radu STANCIU
COORDONAREA ŞI CONTROLUL CA ATRIBUTE ALE CONDUCERII
COORDONAREA - armonizarea, echilibrarea desfăşurării în timp a diverselor categorii de activităţi din subordinea unui conducător
CONTROLUL - reglarea activităţii de către conducător prin verificarea, supravegerea modului de desfăşurare a unei activităţi şi eliminarea abaterilor faţă de obiectivele stabilite respectiv valorificarea unor oportunităţi apărute în timp
R. STANCIU © 2018
2
COORDONAREA ŞI CONTROLUL CA ATRIBUTE ALE CONDUCERII
PROCES: OBIECTIVE → ACTIVITĂŢI → FAZE COORDONAREA se referă la activităţi şi la fazele acestora (asigurarea modului lor de desfăşurare pentru atingerea obiectivelor stabilite) CONTROLUL se referă la obiective (verificarea concordanţei dintre realizări şi obiectivele preconizate)
R. STANCIU © 2018
3
COORDONAREA ACTIVITĂŢILOR
are drept scop menţinerea ordinii într-un sistem în timpul desfăşurării activităţilor de către executanţi ca urmare a unei comezi privind punerea în practică a deciziei managerului activităţile au un caracter dinamic → pot să apară abateri de la planul iniţial ← comportamentul angajaţilor, stare utilajelor, calitatea materiilor prime etc.
eliminarea abaterilor şi restabilirea ordinii presupun armonizarea, sincronizarea, echilibrarea, convergenţa şi corelarea fazelor
R. STANCIU © 2018
4
Etape în exercitarea atributului de coordonare
strângerea de informaţii despre fazele procesului ce trebuie coordonat
compararea informaţiilor obţinute cu un etalon (un program de acţiune, realizări ale altor executanţi, norme de muncă etc.) luarea unor măsuri de corectare a eventualelor abateri prin ordine, comenzi suplimentare cu rol de reglare
R. STANCIU © 2018
5
Modalităţi de coordonare
coordonarea managerială coordonarea prin regulamente (când abaterile au un caracter repetitiv) coordonarea prin proiecte (de către responsabilii de proiect) coordonarea prin compartimente de specializare (de exemplu compartimentul de asigurare a calităţii)
R. STANCIU © 2018
6
Metode de coordonare
prin obiective - are la bază determinarea riguroasă a obiectivelor, exprimate în general cantitativ, până la nivelul fiecărui executant din fiecare compartiment
prin bugete - se bazează pe urmărirea respectării valorii diferitelor articole din buget care vor conduce la realizarea profitului dorit prin proiecte - se aplică pe o perioadă limitată de timp în vederea soluţionării unor probleme complexe, dar definite precis, care au un caracter inovaţional prin excepţie - are la bază circulaţia ascendentă diferenţiată a informaţiilor ţinând cont de mărimea abaterii valorii efective de la cea prescrisă R. STANCIU © 2018
7
CONTROLUL REZULTATELOR
cuprinde acţiunile şi deciziile pe care trebuie să le ia managerii pentru a asigura concordanţa dintre rezultatele obţinute şi rezultatele dorite baza de comparaţie – OBIECTIVELE managerul trebuie să asigure resursele necesare atingerii acestor obiective
R. STANCIU © 2018
8
CONTROLUL REZULTATELOR
chiar în condiţiile alocării resurselor şi planificării activităţilor, pot să apară evenimente neprevăzute care să devieze organizaţia de la planurile iniţiale managerii trebuie să fie pregătiţi şi capabili să redirecţioneze activităţile organizaţiei pe care o conduc în sensul atingerii obiectivelor originale
controlul se desfăşoară la toate nivelurile ierarhice ale unei organizaţii
R. STANCIU © 2018
9
Nivelurile de control
Scopuri socioeconomice Misiunea Obiective globale Obiective specifice Obiective compartimente Obiective formaţii de lucru Obiective individuale R. STANCIU © 2018
Timp consumat pentru control
Consiliul director
Control strategic Manageri de nivel superior
10%
Manageri de nivel mediu
Control tactic
25%
Mangeri de primă linie
Control operaţional
50% 10
Funcţiile controlului
De evaluare - asigurarea cunoaşterii situaţiei reale şi compararea acesteia cu obiectivele şi cu standardele prestabilite, controlul îndeplineşte funcţia Preventivă - permite sesizarea din timp a eventualelor abateri sau tendinţelor negative care ar putea provoca perturbaţii în sistem Informativă - furnizarea permanentă a informaţiilor asupra modului în care sunt aplicate deciziile
R. STANCIU © 2018
11
Funcţiile controlului (continuare)
Educativă - generalizarea experienţei pozitive, valorificarea concluziilor desprinse în urma controlului, contribuţia la întărirea disciplinei în muncă, la respectarea legalităţii şi la crearea unui climat pozitiv de muncă De reglare - luarea măsurilor necesare pentru efectuarea corecţiilor, înlăturarea deficienţelor şi a cauzelor care au generat abaterile sau situaţiile negative
R. STANCIU © 2018
12
Elementele procesului de control
STANDARDELE INFORMAŢIILE ACŢIUNILE CORECTIVE
R. STANCIU © 2018
13
Elementele procesului de control. STANDARDELE
derivă din obiective şi au caracteristici asemănătoare trebuie să fie legate logic de obiective, ele reprezentând criteriile care permit managerilor să evalueze acţiunile viitore, prezente sau trecute pot fi măsurate într-o varietate de moduri: în unităţi fizice sau monetare, în termeni cantitativi sau calitativi
forma în care sunt exprimate standardele depinde de ceea ce se urmăreşte a fi măsurat şi de nivelul ierarhic al celui în sarcina căruia cade luarea măsurilor corective
R. STANCIU © 2018
14
Elementele procesului de control. INFORMAŢIILE
permit compararea rezultatelor curente cu standardele şi determinarea gradului de corespondenţă dintre acestea sunt relativ uşor de obţinute pentru activităţi care produc rezultate specifice, ca de exemplu, activităţile din domeniul producţiei sau vânzărilor rezulatatele unor compartimente din domeniul juridic sau cel al resurselor umane sunt mult mai dificil de evaluat deoarece sunt dificil de măsurat
R. STANCIU © 2018
15
Elementele procesului de control. ACŢIUNILE CORECTIVE
necesare numai în cazul în care apar devieri, abateri inacceptabile de la standarde se pot manifesta în mai multe feluri în funcţie de natura şi de mărimea abaterilor pot modifica desfăşurarea uneia sau mai multor operaţii sau proceduri, pot redimensiona resurselor sau pot schimba elementele de bază ale procesului se poate lua în calcul reconsiderarea standardului stabilit iniţial
R. STANCIU © 2018
16
Etapele de bază ale procesului de control
Stabilirea standardelor şi a metodelor de măsurare
Măsurarea rezultatelor (informaţii)
Rezultatele sunt la nivelul standardelor?
NU
Acţiuni corective
DA Procesul poate continua
R. STANCIU © 2018
17
Clasificarea metodelor de control
gradul de cuprindere al procesului de control control parţial control total
ierarhizarea controlului
control strategic control tactic-operaţional
ponderea intervenţiilor umane în procesul de control control efectuat de factorul uman control automat
situarea în timp a momentului controlului faţă de momentul desfăşurării activităţii controlate precontrol (control preventiv, feedforward) control curent (concurent, operativ) postcontrol (postfactum, feedback)
R. STANCIU © 2018
18
Etapele proiectării unui sistem de control
definirea rezultatelor dorite stabilirea predictorilor pentru rezultate determinarea standardelor pentru predictori şi rezultate stabilirea reţelei de informaţii şi de feedback evaluarea informaţiei şi adoptarea măsurilor corective
R. STANCIU © 2018
19