4.s.n. Lazarev - Diagnostic Area Karmei - Privire In Viitor

§ij1

t:CI!-q-.E

---= ~ u !!IE L~9Ll

'~-

~

Serghei

Nikolaevici

Lazarev

Descrierea CIP a Bibliotecii NafOnale a Romaniei

~V,~RGIDN~O~~C

DIAGNOSTICAREA

Diagnosticarea karmei: Privire in viitor / Serghei Nikolaevici Lazarev; trad.: Viorica Odainic ~i Dorin Onofrei.

2000

-

320 p.; 20 cm. - (Diagnosticarea karmei; 4) ISBN 973-85007-2-9 1.Odainic, Viorica(trad.) II. Onofrei, Dorin (trad.) 159.951

):tlo1arHOCTIo1KaKaPMbl. KHlo1raYeTBepTa~. K6YAYllleMY

CaHKT-TIe-rep6ypr, 1999

.f

Copyright renewed @ 1998 by S.N. Lazarev Copyright C 2000 ROVIMED TRADING S.R.L. Toate drepturile rezervate pentru Romania ~i Republica Moldova. Multiplicarea ~i/sau distribuirea prezentului volum sau a unor fragmente din acesta prin orice mijloace (prezente sau viitoare) este interzisa B.ra acceptul scris ROVIMED TRADING S.R.L.

PRIVIRE IN VIITOR "'-

JIA3APEBC.H. np"KOCHOBeH"e

Traducere din limba rusa VIORICA ODAINIC ~l DORIN ONOFREI 1

EdituraDHARANA Tel.: 021 3372424 Fax: 021644 6377 e-mail: busuioc@pcnetro Redactor: Dorin Onofrei

Coperta coJectiei: Mihai Marinescu

KARMEI

Bucure~ti: Dharana,

.

IJustratie coperta I: Andrei Rubliov, Mdntuitoru/(1420) Tehnoredactare: Marian Irimia Unic distribuitor: Societatea de Distributie a CArtii Pro-No; Bucure~ti, str. Ing. Pandele Taru~anu, nr. 13 TeUfax: (01) 222.69.35, 222.69.38 e-mail: [email protected] Imprimat la Tipografia Centralil. Comanda nr. 1368

DHARANA

I

~

I

(~

,

Bucure!'}ti

/51tJ2~

r

~~; a)E-E-..<::i

----

fi .

G9.40Z(~'1 \, I I

--= -

-"/-1

u

~

h'J. 9

-,

--

u~

~ U9Ll

L

I!""

-z:a3

(e); CATRE

CITITORI

Cea de-a treia carte ar fi trehuit sa se numeasca "Cazuri din practicif'. Eu socoteam ca, prin cele doua carti anterioare, sistemul a fost incheiat. iar in cea de-a treia aveam de gand sa adue explicatii, precizari, completari in legatura cu sistemul. Au aparut insa noi euno~tinte, ~i acestea s-au dovedit a fi intr-atat de importante, ineat a trehuit sa scriu urgent a treia carte. In decursul acestu1 timp, multe persoane rni-au adresat intrehari ~i eu Ie-am promis ca voi raspunde la ele in paginile unei dicti. Le cer scuze eelor care au asistat la conferintele mele din Vladivostok. Eu Ie-am promis ca voi raspunde la biletele ~i voi inregistra raspunsurile pe casete video. Oar n-am reu~it. Atunei am prom is ca in cartea a patra voi da raspunsuri la intrebari, insa ~i de aceasta data s-au acumulat informatii noi, tara de care, din cate imi dau eu seama, cercetarile mele n-ar fi putut sa fie complete ~i incheiate. Aeum sistemul este mai mult sau mai 'putin definitivat. Oar, 0 data ce a~a s-au intamplat luerurile, eu voi da intr-o carte separata raspunsuri la intrebari, explie~tii ~icompletari. Cred ca cea de-a cincea carte 7

r

---~"""-i

u

~§~;

>Cf-Q-1::

mele, nazuinta de Clllloa~tere J

=.,...

:va aparea In t03mlla anului 1998. Inca () data, iI rag pe cititor sa Inteleaga: ell IlU dau nici un fel de sfaturi ~; nu Indcmn la nimic. Eu imi imparta~esc experienta in domeniul aJuti'irii oalumii Inconjuratoarc.

--

n9ll

~

-"

mCililor, rezlIltatele cercetarilor

~

u

INTRODUCERE

Sper ca accasta carte sa-I ajute pe cel

care 0 va citi.

Cu respect, Autorul in primavara anului 1996, dupa ee aparuse de slib tipar cartea a treia, eu consideram ca sistemul Illeu este, in principill, incheiat. intalneam tot mai des oameni care spllilcau ca lectura eelor trei carti le-a schimbat earaeterul ~i eonceptia despre lume. Numeroase disfunctii dispareau tara urma, dadi.

.-

olllul analiza cu atentie lucrurile despre care se vorbea in carti. Ce-i drept, au existat situatii dind eUllo~tintele Illele. experienta ~i intuitia mea se dovedeau neputincioase in fata bolii. Atunci imi venea sa abandonez toate cercetarile ~i sa ma ocup de altceva. Mai frecvente Insa erau cazurile de insanato$ire frapanta. Acest 11Icrllma obliga sa merg mai departe. a mare importanta a avut faptul ca am izbutit sa cOlllprim 0 cantitate uria$ZLde informatii in cateva adevaruri simple ~i accesibile. Opiniile ell privire la cartile scrise erall diametral opuse. Unii spuneau ca sistemul este prea simplu. Altii ca este prea complicat ~i putin aecesibil. Unii spuncau ca cea mai tare este prima carte. -

"Cea mai tare este cartea a trcia'"

~

spuneau altii. ,.Cea mai

tare cste totu$i a dOlla", - socoteall lInii ~i demonstrall acesta eu argumente.

lucrul

9

i~

'''''''--1

~.. 1:Cf-F-<..<::

r-

-

~ --=

u

=-=

H91Z

'

---'.

g.

~........ I"'"

Atunci

am

inteles ca

oamenii

percep

diferit ~i ca, asupra

fiediruia, cartea

culara. De

cartii m-am

actiunea

atullci cand

am

sa

inceput

informatia

exercita

cOllvins recitesc

in mod

0 actiune

pc propria-mi

manuscrisul

partipie Ie,

minute

dupa

sului, la nivel subtil, a urmat

ce incepusem deodata

Apoi

lectura lnanl1scri-

un ~oc atat de puternic,

il1veli~urile fine ale biocampului

desfaca

meu

au

inceput

sa se

in bUditi. eoconul

strueturii biodimpului

"llInece"

lent de

pc inveli~ul fizic. Mai

observat:

atullei dind

aura

dispare, ornul

a

mClI multi

rnoare

sa

inceput

clarvazatori

in scurt

Ell mi-am dat seama ea sitllatia este grava ~i am descopar sursa ataeului.

au

timp.

incereat

sa

Rezultatlll a fost ell totul nea~teptat. Aeeasta sursa s-a Jovedit a fi propriul meu manuseris.

Pentru prima oani in viata mea, citeam un text 0 actiune energetiea, adica viteza de transformare in cnergie era

din punet ii

de

vedere

energetic.

inmanam aceleia~i persoane aeela~i text,

fi citit eu u~urint3 ~i totul devine limpede imediat. Am inteles ca, in oriee text, luerul eel mai important este canalul profund, info-senzorial. ~i ill pictura, ~i in poezie, ~i in cantec, incarcatura invizibila ce se ascunde 111spatele oricarui text, nota sau forma este fundamentala. Texte aparent asemanatoarc pot avea grade de profunzime absolut inegale. Aici se

deschide calea

pentru 0 infinitaperfeetionare.

Cu cat mai

multa iubire contine

informatia, eu atat mai mare cste densitatea ei ~i mai putemica actiunea. De fapt, cunoa~terea rationala a lumii nu funqioneaza atunci eand lipse~te cea senzoriala. lar

profunzimea cunoa~teriisenzoriale este determinata de cantitatea de iubire falii de Dumnezeu, acumulata in suflet. Multi dintre cei care eitisera cartea a doua spuneau ca lectura ei te poate aduce la disperare. Cea mai mica gre~ealA

[oarte marc. Mi-am imaginat ce se putea

expusa in carte nu putea fi experimente interesante. Eu ii

dadeam unci persoanedoua -

trei

~j"sa-~i

Se vede indata ca s-a f3cut 0 buna redaetare, textul poate

a infonnatiei

era nearmonios, informatia perceputa. Noi am efeetllat

sa Ie citeasca

~

care exereita

intfllnpla ell cititorii dirtii me Ie ~i In-au trecut fiori. Am ajuns la concluzia ca, dupa stratul exterior al informatiei cuprinse in cal1e, lIrma un fond interior mult mai puternic ~i, daca aeesta

foi de manuscris ~i 0 rugam

spuna parerea.

Scuz.<1-ma - zicea omul - dar este imposibil de citit, textul este sofisticat, putin inteligibil, practic n-am inteles nimic.

10

textul Peste doua zile

"purificam"

tara niei 0 modificare. Omul citea ~i se entuziasma.

Peste cateva

~

turam programele agresive prin rugaciuni ~i pocaint3, adica

primului

volum.

indit

Eu studiam fondul de profunzime la nivel subtil .i Inlii.

este urmata de pedeapsa - pentru

pacateleparintilor

~i ale

bunicilor, din cine §tie ce motive, plate~te nepotul, apare sen-

zatia ca nu exista nici 0 ie~ire. Eu Ii lini~team.De~i informatia este prelucrata in carti la maximum, totu~i aeesta este un reportaj despre calea pe care am strabatut-o in cunoa~terea lumii ~i a Iegilor care 0 guverneaza. "Omul nu plate~te pentru gandurile

agresive

-

Ie explicam

eu

pacientilor

- daca acestea

nu sunt sprijinite de sentimente agresive, ele nu riizbat in interior. Daca omul face zarva, se agitii ~i striga, in exterior, iar

11

"--'-1 QU

'D~~~

/ 1

---

!!!§

~ H91Z

,...

in interior pastreaza iubirea. lucrlll acesta nu va avea repercusiuni negative asupra sanaUitii lui". Mai departe, emotiile, faptele reprobabile ale stramo~ilor nO~lri patrund ~i raffian in

imi amintesc cum 0 femeie, venind in viziHi la mille, a SpllS: "Ell pot deja sa merg:;oi sa vorbesc".

l10astra spirituala. adica, daca 111vietile anterioare eu n-am fast

- Ce sa inteleg? - m-am mirat eu. Adica, dumneavoastra nu mergcati ~i nu puteati vorbi? Chipul ei mi s-a parut cunoSCLlt, insa I1lI-mi puteam aminti

gelos,

Linde 0 vazusem.

biocampul

nostru in cazul III care sunt identice eu struetura

gclozia

parintilor

mei Ill! va piitrunde

'ill adallcul

sLitletului meu. lar daca eu am 0 orientare corecta, va disparea chiar ~i "noroiul"

superficial

personala

corespullde

anterioare

eu i-am dispretllit

capatat de la stramo~i. Karma

celei a parintilor

~i, daca 'in trei vieti

pe oameni,

socotindu-ma

mai

de~tept dedit altiL in viata aceasta eu primesc un tata, un bunk

- Sunt deja la a treia ~edinta eu dumneavoastra - zfunbi femeia. La prima ~edinta sotul mel! m-a adLis in brate. Pe atullci eu nl! mai puteam nici sa merg, nici sa vorbesc, boala mea era consideraHi inclirabilii. Treptat, mu~chii se atrofiaza ~i omul, la incepllt, nu mai merge, apoi IlU mai vorbe~te, apoi I1ll

~i tin strabuilic din aceea~i categoric. De aceea, atunei cand omul incepe sa lucreze aSLIpra sa §i se 'intoaree spre Dlimnezeu, plltem considera ca elml are 0 karma familiala, ci

"Ai sa mori oricLim pe masa de operatii - a zis el - :;oanscle tale de supravietuire nu sunt nici de 10%". Mi-am dat seama ca el

doar una persona Iii. $L cu dit mai puternica este aspiratia ditre

IlU vrea sa-~i strice statisticile.

Dumnezeu ~i catre iubire, Cll atat mai putin depinde omul de cnergetica lumii inconjlldHoare, de experienta negativa a stra-

mol' acasa. DlIlllneavoastra mi-ati explicat ca ell sunt stapanita deopotriva de gelozie :;oi de trufie. De fapt, eu nu aveam absoilit nici 0 idee care este sensul vietii, pentrll ce traiesc eu ~i

1l10~ilor sai ~i a vietilor sale anterioare. Atullci dilld scriam cmiea a treia, aveam momellte de deruta: inlaturi ata~area de 0 valoare umana, apare alta. Procesul parea sa fie nest8r~it, de accca incercam sa generalizez la maximum notiunea de "valoare umana". $i, In eele din urrna, au ramas de fapt doua Ilotiuni cardinale - "gelozia" ~i "trufia". Unele grupuri de boli ~i nenorociri erall legate de tema relatiilor, iar alte grupuri - de tema aptitudinilor, intelectului, perfectiunii. Gelozia provoca unele afectillni, trufia - altele, iar combinarea geloziei cu trufia provoea, de regula, afectiuni grave ~i adesea incurabile.

/2

j

mai respira. Un chirurg academician

a SpliS di nu ma va opera.

Intr-un euvant, m-au trim is sa

cum trebuie sa m3 comport ca sa fiu tericita. Mi-am revazut intreaga viata ~i am Inteles multe lueruri. $i, cu dit mai multa caldura simteam in suflet, Cll atat mai repede ma parasea boala. Pentru mine. iubirea de Dumnezell fusese intotdeauni.l 0 notillne abstracta. AClIm insa, pur :;oisimplll, 0 simt. intalnirea Cll astfel de pacienti imi adllcea bLicurie. In ultimlll timp am incepLit sa resimt oboseala in urma maratonului de :;oaseani, care a incepllt in anul 1990. imi parea bine ca sistemul fUllctiona tara participarea mea. Inforlllatia aeeasta putea ajuta milioane de oallleni. Pan a a-mi etectua

investigatiile,

citC31ll peste tot unul ~i accla~i

/3

"

--'--:.r--I

::IU

§e~..

trI~~.E

~

u

-

~

Ll9ll

~---

--

lucru: "S081ia nu poate fi schimbata. de soarta nu te poti feri", Practic. este imposibil sa schimbi caracterul ornlilui. Eu nu putearn nici macar sa-mi imaginez ca soarta, sanatatea ~i caracterlll copillllui pot fi schimbate pana la na~terea ~i chiar pana la zamislirea Illi. Nu ~tiall1 pentru ce a aparllt ol11ulpe acest Pall1fmt. Care este sensul vietii? Pentru ee traim. daca oriellll1 imbatranim, pierzand totul. ~i apoi murill1? Ell nici ll1acar nu banuiam ca purtarea ullui 0111se poate sehimba radical in cateva ore. Imi amintesc cum a venit la mine 0 doarnna: - Dupa ~edillta cu durnneavoastra. - poveste~teea - eu m-am pomit spre casa. Ajung acasa, sun la lI~a, u~a se des. chide. in prag sta fiiea mea ~i, deodata. fetita ma intreaba uimita: ,.Mama, ce ti s-a intamplat?

Nu ~tiu de ce rni-a pierit

tot cheful sa ma port urat cu tine". S-a dovedit di este de ajuns ca omul sa-~i schimbe concep. tifl des pre Illme. sa simta cat de real este sentimentul de iubire fata de Dumnezeu ~i cat de iluzorii ~j neesentiale sunt toate celelalte ~i. indatii Incep sa se schimbe nu numai caraeterul, sanatatea ~i sOflrta lui, ci ~i oamenii din preajrna ~i. in general~ lumea din jurul acestui om. Mie niei prin gand nu-mi putea treee di in felul acesta poate fi salvat nu numai un singur om. ci un grup de oameni ~i chiar un ora~, un popor sau 0 tarn intreaga. Oar. cu cat inaintam mai mult, Cll atat rnai limpede Imi dadeam searna cat de irnportanta este, P':'!ltru insanato~irea ~i salvarea atat a unui singur om, cat ~i a unor mari grupuri de oameni. 0 conceptie corecta despre lume ~i efortul de autoperfectionare. ]4

Pe atunci era greu sa-mi imaginez ca cea mai mare forta in Univers este iubirea. ~i, chiar daea multe inca nu Ie intelegeam, totu~i ma puteam deja orienta in lumea inconjuratoare. Una dintre lacunele din cercemrile mele 0 reprezentau filozofia indiana ~i cea chineza. De ce trebuie sa renunti la toate dorintele, ca sA fii fericit? De ce filozofia indiana considera toata lumea inconjuratoare drept 0 iluzie? De ce gandirea umana este declarata principalul du~man, cand tocmai con~tiinta evoluata il face pe om sa fie cu adevarat om? Sa zicem ea mie imi puteam eumva explica lucrurile acestea, sistemul mell insa nu Ie putea explica. Din studiile me Ie lipseau notiuni ca: "viata", "dorinta", "con~tiinta omului". Eu nu ~tiam daea ele vcr aparea. inteJegeam ca toate valorile umane trebuie concentrate intr-un singur grup, insa nu reu~eam acest lucru. A~adar, existau doua notiuni clare ~i bine definite: "gelozia" ~i "trufia". Exista intelegerea modului in care acestea pot fi invinse, iar bolile generate de ele, inlaturate. Au mai aparut doua notiuni, destlll de vagi. Prima era moralitatea, iubirea fatAde oamenL A dOlla notiune era contactul eu viitorul, care se realiza prin intermediul scopurilor, visurilor ~i idealurilor. Trebuie sa fiu cinstit: eu n-am izbutit sa vad relatia reciprodi dintre ele. in cartea a treia am incercat sa inlantui totul intr-un sistem un ie, lucrul aeesta insa nu mi-a reu~it, Ultimii ~ase ani am muncit la limita posibilitatilor mele. Sistemul nu era incheiat, dar functiona. Ma convingearn de aceasta cu fiecare zi. Nu ma gandeam ca ar putea aparea vreo noua directie pentru investigare. in orice caz, eram sigur ca, in urmatorii cativa ani, ]5

,

I

I I I

,.....

--~---"""---[

..

~...~! 1

t

-,"",'0->-

~~

,....

IHI se va produce 0 noua bre~a care sa permita cercetarilor Illele sa avanscze. ~i, pe Illastlra ce eartea a trcia inainta spre sfiir.'?it, ell priveam tot mai des "'pre panzele curate din atelierul meu. La unna urmei, sunt pictor sau nu? "Oatoria

fata de oameni mi-alll faclIt-o, aCLIm pot sa ma

reJaxcz -?isa traiesc

0

viata normala". Astfel gandeam eu la

illceplltuJ primavcrii lui 1996. Aveam un "ghimpe" care nu-mi diidea pace - tema timpuJui. Simteam insa ca e peste puterile mele, de aceea m-am Jasat paguba~. sa ma eu. odihnesc vreull an ~j jumatate, apoi mai vedem" -"Am am hotarat Timp de vreo Juna, am trecut U~or Cll vederea tot ce era legat de cerceUiriJe mele. Apoi s-au declan~at acele evenimente care m-au facut sa tresar agitat .'?isa uit de pJanurile .'?ivisuri/e Informa~ia nOlla vine adesea sub forma mortii sau a unu; me Ie. .'?irde ncnorociri. Am Inceput sa primesc aceasta informatie noUa In primavara al1l1Jui J996. Eu Imi scriam cartile ca sa Ill! Ie repet pacicntiJor de fiecare data unul .'?iacela~i lucru. 0 informatie foarte simpJa, la prima vedere, era adesea asimiJat<'i eu multa greutate. La Inceput am vrut pur ~i simplu sa dactilografiez un articol, pentru a-I IIl/11an3 pacielltiJor mei. C
-

!!!!IE!

LISll

L

~

!::

~

A~a s-au brodit lucrurile ca eu fie nll luerez deloe, fie lucrez eu intensitate maxima. Daea nll fac un salt calitativ inainte, atllnei dind ma ocup de ceva, oeupatia devine neinteresallta pentru mine .'?i0 abandollez. Munea III ritmul eel mai rapid eu putintii mobiJizeaza toate fortele organismuilli ~i permite aseensiunea la noi niveluri calitative. Eu am lucrat cativa ani ca pietor decorator. Imi amintesc cum, Intr-o institutie oarecare, 0 doamna administrator

Ill-a anuntat solemn:

Pictorlll dinaillte ramallea la servieill dite eineisprezece ore, " dar IlU reu~ea Intotdeauna sa Indeplineasea sarcinile cc-i erau Inercdintate. Pe mine nll ma intereseaza eatll~i de putin cat timp yeti petreee la loelll de munca, eu am nevoie de rezlIltate".

Peste dOlla saptamani,

Icelll de l11unca trei

- patru

ea mi-a cerut sa raman la

ore.

-

Oar ell fae tot ce Imi Incredintati.

-

DUl11neavoastra

Insa petreceti

la loelll de mundi

nu mai

mult de 0 ora. - Totll~i eu 0 scot la eapat eu tot luerul. - Eu insist ca dumlleavoastra sa ramaneti pe loc pana la pranz - i.Ispus ea. - Adresati-i, va rog, aeeasta eerinta eelui care va veni III locul meu, - am raspul1s eu .'?iapoi mi-am dat demisia. Ei bine, acest stil de luCfu s-a dovedit

a fi extrem de

Ilecesar.'?i util, atullci dind am Illeeput sa luerez Ja cartile mcle. Informatia expusa in prima carte a~ II plltut-o expune in cateva tomuri mari, dar am izbutit s-o cOlllprim palla la di!nc!i'iunile unei bro-?uri. De aceea, perceperea imediata a cartilor mele poate II dificilii. in schimb pot avea loe trallsformari importante ~i, aClll11,cand l11isc spLine di dupa lectura eartiJor me Ie

16

~

\

~

"GH. ASACH'"

~"ii g.

<:CE-E-..o::

-)..'...~"';'

caracterul se schimba in mod radical. ell nu ma mai mir. Nu ma mir di mlilte boli trec. Acum ma mira mai mult daca ele nll trec. Dupa aparitia cartii a treia. eu socoteam ea la mine la consultatie trebuie sa vina oameni, practie, sanato~i. Intr-adevar, la consultatie au inceput sa vina oameni ale caror caractere, sanatate ~i soarta se sehimbasera. Ei vroiau sa se convlllga ca actioneaza coreet ~i sa-~i satisfaca dorinta de a ellnoa~te. lata insa ea, putin cate putin, au inecput sa apara paeienti la care totul era curat, din punctul de vedere al cercetarilor me Ie anterioare, dar se ivea ceva nou. ~i acest nou

s-a dovedit a fi mult mai gray ~i mai periculos decat ancorarea In relatii, din care rezulta gelozia, ~i decM ata~area de aptitudini, intelect, perfectiune. In clasificarea mea, acest fenomen purta numele de "ata~are de viitor". lar eu, din cine ~tie ce motive, nu puteam s-o Inlatur. Ma intorceam iar ~i iar la aeeasta tema. Pentru a nu ne ata~a de viitor, este necesar sa nu ne fixam pe visuri ~iplanurLTrebuie sa intelegemca totul este determinat de vointa divina, iar vointa noastra este eeva seculldar. Eu tot intreprindeam noi ~i noi incercari de a invinge viitorul. Insa Oll-mi izbutea nimic. Cu dit mai multa iubire ~i euno~tinte oferi. ell atat mai multe iti vin. De aceea, tocmai in timpul conversatiilor -?iconferintelor, mi se dezvaluia, mai freevent deeM oricalld, 0 noua percepere a problemei. ~i iata

~

I!!!!!!!!!I!I ~

1

-~

HSll

J..

"..

Trecutul

este material.

Viitorul

este spiritual.

Ceea ce

nlll11im materic este una dintre forl11ele timpului. Aceasta forma se nUl11c-?te"treeut".

Ceea ce numim ,.spirit", "bioeamp",

"spatiu" este de asemenea 0 forma a timpului, care se numqtc ,.viitor". Viitoml este spiritu~1. Trecutul este material. Prezentul este !?i material

~i spiritual.

lubirea da na~tere spiritului.

Spiritul da na!?tere materieL Materia tinde sa se contopeaserl Cli spiritul !?isa se intoarca la iubire ~i la DUl11nezeu.

De la ce incepe viata? De la ceea ee numim "homeostaz;l". Regimurile spatial, material ~i energetic se modifica. in in. teriorul eelulei insa schimbarile decurg potrivit unei scheme complet diferite. Interactiunea materiei. spatiului !?ienergiei in celliia sc deosebe~te de proeesele analog ice din exterior. Adica procesele temporale din eelula se deosebesc de procesele temporale din mcdiul inconjllriitor. Pentru ca celula sa supravietuiasea In mediul inconjurator, ea trebuie sa controleze starea materiei, spatilllui ~i energiei Injurul sau! Sa ne intoareem din nOli la seria initiala. lubirea da na~tere structurilor informationale ale biocampului, adica spatiale. Informatia. transformandll-se in materie, da na!?tere energiei. Energia se transforma in materie, materia tinde spre acumlllarea

energiei

.}i a informatiei.

Controlul

!?i interaetiunea

ell

ca. la 0 cOllferintatinuta in una din CaseIe de cliitura, eu

structurile

explic: - Filozofia indiana spune ca timpul se atla la baza lumii inconjuriitoare, timpul na~te totul. Timpul se imparte in treclIt, prezent ~i viitor.

materiale !?ispirituale. Cu cat este mai 1nalt gradul de evolutie

materia Ie ~i spirituale inseamna

al organismului,

timpului valorile fraqiunc

IR

-= -

---'''--:>~I

u

cu aHlt mai inalt este gmdul

detinerea valorilor de control

asupm

ambiant, adica asupra spatiului ~i materieL Dar spirituale -?imateriale sunt remcute dill nou, 111fiecare de secunda,

de sentimentul

iubirii.

Atullci

c3nd scara

]9

r

r-I

QU

§:!h]'.

j::Q!-!-1::

-.o ;.»~"-

-

L -

............

-

~

U

--

~

UIILl

-"...

valori/or materia/e $i spirituale depa$e.'?terezervele de iubire. ineep sa apara ce/e pe care Ie numim bolile, nenorocirile organisll1ului. Atunci survine oprirea acumularii de valori materiaIe $i spirituale $i activarea orientarii spre acumularea iubirii. Cand valorile Illateriale $i spirituale ating anumite proportii, rezcrvele de iubire trebuie sa depa.'?easca 0 anumita limita. Atunci spatiul ;;i materia se comprima intr-un sillgur punct. treclltul, prezentul $i viitorul de asemenea. TotuJ se transforma intr-un timp primordial ;;i revine la cauza primara. Cu dit omul poseda 0 cantitate mai mare de valori materiale;;i spiritllale. eu atat mai considerabil este controlul lui aSlipra treeutului $i viitorului. a data ce exista anllmite limite ale materiei ;;i spatiullii $i dimensiuni maxime ale lor, rezuJta di exista 0 dimensiune maxima a timpului. Atunci cand timpul personal al unei fiinte vii ajunge egaJ cu timpuJ-limitii, cielul evolutiei se incheie. Universlil a aparut Ja inceput ea un tot unitar, un organism lInic. Aceasta lInitate se mai pastreaza la !liveJ subtil. Fiinte vii .'?iobieete inanimate, care aparent sunt absoJut diferite. aJcatuiesc, Ja nivel subtil, un tot unital'. De aceea, orice obiect sau fiinti'i dill LJnivers constituie 0 unitate absoJuta ell acesta in plan subtil. Cu aJte clIvinte, oriee unitate material-spatialii, indiferent de dimensiunile ei, contine 0 informatie eompletii desprc tot Universul. De aceea se poate afirrna ea Universul este structurat pe principiu] hologramei. Universlil a luat fiilltii ca un illlpuls info-senzoriaL ea eeva ineoll$tient. EI poate revelli la eauza prilllara, transformandu-se in contrariul sall. Spiritul di'i na$tere materiei. Cu cat mai departe evoJueaza

acest proees, eu atat apare 0 mai mare cantitate de materie, cu atat mai mll]te interconexiuni se formcaza in interiorul ci ~i eu atat mai intcligenta devine materia. Animatul se deosebe~te de inanimat printr-o mull mai mare densitate a timpului, prin concentratia acestuia. Oar aceasta densitate cre~te nu datorita sporirii expansillnii spatiullli $i a cantitatii de mater ie, ci datorita eonexiunilor informationale, adica datorita amplifidirii aspectlllui rational. Pe masura ee evo]ueaza, Universul trebuie

sa devina tot mai rational,

iar eon~tiinta individuala,

unindu-se treptat in forme de con$tiinta eo]ectiva, Illand treptat amploare, trebuie sa atinga proportiile UniverslI]ui. Intrueat Universu] a aparut ca 0 entitate unitara. con~tiillta colectiva ~i cea individuala aJcatuiau, ]a 'inceput. un tot unitaL Pe Illaslira ce Universu] evo]ueaza, diferenta de potential dilltre con~tiinta co]ectiva ~i eea individuala ere~te. Oar, Cli dit mai depm1e inainteaza procesul, cu atat mai mult Incearca eu-I individual sa concentreze in sine lumea inconjuriitoare .-;i eu atat mai mlilte selTIne de con.-;tiinta eoleetiva Incepe el sa manifeste. Universul, continuand sa se diJate, incepe sa se com prime. Atunci eand con~tiinta individuala a tiecarei fiinte vii ajunge la proportii]e intreguilli Univers. con~tiinta individuala ~i cea eolectiva se transforma intr-un tot unitar ~i ciclul se incheie. Insu~i proeesuJ evolutiei Universu]ui reprezinta un proees ell il11pulsliri $i oscilatii de la material la spiritual ~i invers. Con$tiinta reprezinta sUllla aspectelor material $i spiritual, avand ca baza aspectul senzorial. Evolutia eon$tiintei cuprinde .3clape: Primu] impuls - amplificarea scntimentului iubirii. AI doilea impu]s - aceentuarea aspectului spiritual.

20 21

;,;;r

I

--~.:

\

I

;Jh].

1%:l1-1-.E

,">

-.,...

-

-.-

~-

t:

~

w

--= -~

= LUlll

"..

II,

AI treilea impuls - a:-;pectul material logic. Cli alte clivinte, mai intai iubirea, apc; intuifia ~i pc urma logica. NOlla conceptie distruge vechile strllcturi logice. A~adar. distrugerea structurilor spirifuale, destabilizarea lor este de a~el11enea 0 forma de percepere a Iloului. Prin urmare, ~i dlstrugerea, destabilizarea scntirnentului de iubire fata de lumea inconjuratoare reprezinta 0 conditie necesara a cunoa~terii. Cu cat mai mare este saltul pc calea cunoa~terii predestinat 1IIlui 0111,ell atat rna; profunda este prabll~irea tuturor terneiurilor, pc care el trebuie 5-0 suporte. ~i. ell dtt mai puternica este in

1 1

aceasta situatie iubirea fata de DUI11I1CZCU, Cli atat mai neesentiale devin pcntru 0111il1veli~ul sau fizic, material, structurile sale spirituale, poten(ialul sau senzorial, cu atat mai sigur va accede ella un nou nive/. Fiecare 0111,ca de altfel fiecare fiinta vie, are un model al IUlllii inconjurMoare. are proportii mai mari, dar ~i mai multa Modelul inertie. senzori~' Modelul ration~1 are proportii mai mici. dar 0 viteza de adaptare ll1ai mare. Insa, oricat de perfect ar fi modelul rational-senzorial lumii inconjuratoare, el va avea intotdeauna limite. A~adar,al es~e inevitabila ciocnirea,

conflictul cu lumea inconjuratoare,

prill urmare - agresivitatea ~i bolile. Singurul model real al IUl11iiinconjuratoare reprezinta cunoa~terea lumii prin " intermediul cauzci primare, adidi prin intermediul tubirii fata de Dumnezeu. Atunci ciind aceastii iubire detine prioritate~, intr-o situatie critica, con.'?tiinfa, intrand in conflict Cll lumea inconjuriitoare, nu se prabu.'?e.'?te. nu moare, ci se restructureaZc1, ridicandu-se la noi niveluri. in consecinta, boala, necazul, I~enorocirea sunt semne care arata ca modelul lumii inconjuratoare pe care ni I-am creat nu mai corespunde realitatii. 22

Pentru a intelege ceva, trebuie sa l1e intarim intuitia. Pentru a ne intari intuitia, trebuie sa ne intarim iubirea fata de lumea inconjuriitoare. lar pentru a He intari iubirea fata de lume, trebuie sa ne intarim iubirea fata de Dumnezeu! in cartea a treia, eu am incercat sa clasific toate valori Ie umane in trei categorii: valori materiale, valori spirituale, care cuprindeau relatiile, aptitudinile .'?iintelectul, .'?ia treia categorie, pe care eu 0 numeam "iubirea fata de oameni ~i fata de lumea illconjuratoare". Apoi a devenit ciaI' ca iubirea fata de oameni ~i fata de lumea illconjuratoare reprezillta un strat mai subtil al valorilor spirituale, care sta la baza atat a relatiilor, dit ~i a intelectului .'?iaptitudillilor. Mai tarziu a devenit cIar di tocmai aceasta este forma de contact Uirgit Cll viitorul. in acel moment, ell inca nu .'?tiamca aceasta tema este cea mai periculoasa ~i ca ata.'?area de contactlll cu viitorul reprezinta cauza principala a maladiilor psihice grave, a callcerului, sterilitatii ~i a morti i subite.

.-r-,

u

:Hii~ ccq-q-..<:; ...;..:,.r;:.-

-

~

,....

cartile dUITIlleavoastra, complet?

ce Ill-a Impiedicat

sa m.1 vindec

Privesc prin ea ~i ma gandesc, oare cati oameni se afla in

VI ITO R U L

acest moment In aceea~i situatie? Cei pentru care informatia expusa in cartile mele constituie poate unica speranta ~i ~ansa

11

I

de scapare. lar faptlll ca IlU am reu!?it sa illteleg cateva adevaruri simple nu Ie va pennitc oamcnilor sa se refaca ~i sa supravietuiasdi. - Aveti doar 0 singura cramponare -Ii spun doaml1ci. Doar 0 singura problema IlU a fost rezolvata. Aveti viitorlll inch is pe Illai Illllit de ] 00%. Cata vreme situatia va ramane l1eschimbata, 11-0sa va puteti intrema definitiv.

Pacicnta statca in fata mea.

-

Pentru inccput am sa va rclatez povcstea mea

ea. in lInna Cll ditiva ani s-a descoperit

-

a SpliS

ca am cancer.

tarzill s-a clarifieat di praceslll de mctastazare

Mai

inceplIse deja

- Cum adiea viitorlll este Inchis? - intreaba doal11na. Asta inseamna ca visez prea mult, ca imi fae merell planuri?

~i era destuJ de avansat. Tratamcntul n-a dat vreun rczultat dcosebit. Apoi mi-a eazut In mana prima dllmneavoastra carte, dupa care ~i cclelaJtc doua. Am avut noroc: ceca ce am

- Acest simptom nu este eel mai important - Ii zic - tema este mult mai compJicatiL Calm ~i metodic, incep sa-i explic situatia. Peste un timp

cumparat nu crall Ili!?te falsuri dupa cartile dUllllleavoastra. La Ncw York ~i ill altc ora~e, falsificarea de carti este tot atat de

oarecare vad cllm biocamplll ei se Illodifica lin, ceea ce inseamna ca, de aellm inainte, boala aflata ,.in suspensie", pitita, va incepe sa ccdeze.

r.1spandita ea !?i in Rusia.

Dupa ce am citit cartilc

dum-

ncavoastra. pc corp mi s-au dcschis rani ~i dill ele a ineeput sa curga sange !?ipurai. Dupa un timp oarecarc am simtit ca sunt sanatoasa. AicL la New York, japonezii lucreaza eu aparatura de diagnosticare cxcclcnta. Ei folosesc eomputereJe ~i deseopera destul de rapid eelc mai mici simptome de cancer. Ei Ill-au examinat ~i mi-au spus di IlU s-a prod us 0 vindecare completa. Prill urmarc, ceva totu.'?i a l11ai ramas. ~i iata ca am venit la dUllll1cavoastra pentru a afla; ce l1-am inteles din

-

~

LI91.<:

II' II!

I ! I,

~

u

il11i al11intesc cllm a iC$it la iveala tema viitorului. Totul ineepe ell senzatia de instabilitate ~i de pierdere a controlului asupra

sitllatiei.

NOLia ni se pare ca apreciem

totul Cll ajutoruJ

logicii $i al gandirii. insa gandirea IlU este viabiJii tara simtire. lar dacli simturile nll l1e ofera 0 adaptare minima la lumea Illconjuratoare, cOIl~tiinta devine nesigura, apare frica. Cand invatam sa condllc l11a~il1a,aveam 0 teama teribila ~i tnigeam mereu Cll ochiul Ja instructorul care ~edea aliituri. Oar iata ca,

24 25

If'

--"'--.1

u

~ i1.e. i:tIE-E-,E

_.,,;.-:--.

.~

-

pentru prima data, am urcat In ma~ina de unul singur ~i am demarat. ~i peste un minut a aparut senzatia ca fac aeest lucru de-o viata. Am apasat pe accelerator ~i, de atunci Incolo, am condus mereu cu viteza maxima. Peste un timp oarecare duceam cu ma~illa 0 persoana. Dupa zece minute de mers, acesta ITI-aIntrebat prudent - De catii vreme conduceti? - De douii-trei IlIlli- i-am raspuns. EI a tactl!, apoi a adaugat - Probabil, caracterul explicii totul. in prim3vara anlilui 1996 au illceput sa mi se Intample lucruri ciudate. Incepuse sa-mi fie frica sa ~ofez. Imi amintesc ca, intr-un interval de cateva zile, reu~isem sa creez de trei ori conditiile pentru Ull posibil accident rutier ~i doar din pura intamplare ma~il1amea nu a fost lovita. Curios lucru, la nivellil ratiunii vedeam ca situatia este critica, dar asta nu schimba nimic. Atunci cand simturile nu ofera 0 evaluare corecta a situatiei, ratiunea te poate salva doar Intr-un singur caz din patru - cinci. Am incercat sa ~ofez cu mai multa grija, insa sentimentul de sigurantii IlUaparea. Cand am illceput sa conduc ma~ina, am ohservat eit de mult este legata starea afectiva de incidentele de pc ~osea. Daca se Intampla sa ganditi urat despre pietonii care va deranjeaza, lucrurile se pot star~i cu accidentarea unui om pe strada. ~i asta se va intampla tara voia dumneavoastra. Dadi v-ati gandit cu aroganta la Ull agent de circulatie. daca I-ati Injosit in sinea dumneavoastra sau cu yorba. atunei, In dccurs de cateva zile !,)i.pe deasupra, absolut nejustifieat ~i

~

1

....

iJ

...--

II!!!! H9LZ

r-

ilogic. veti fi injosit de Ullagent de circulatie. Personal mi-am trasat pentru totdeauna 0 regula care se cere respectata dind te a~ezi la volan. Ea este compusa dill patru punete: Primul - sa ai cOllsideratiefata de pietoni. AI doilea - sa ai eonsideratie fata de ~oferii de pe ~osea. AI treilea - sa ai consideratie fata de inspeetorii politiei rutiere. AI patrulea - sa ai eonsideratie fata de semnele de eirculatie. Am eonstatat dupa aeeasta ea-mi vine mult mai u~or sa !,)ofez.Simteam ca. ill cazul ill care aecidentul totu~i s-ar produce. pagubele ar fi Cll 111l11t mai mici decat Intr-o situatie obi~nuita. Peste un an am fost victima lInui accident de circlilatie ~i numai printr-un miracol n-am fast ranit. Mai tarziu am analizat aceasta intamplare. Am Ineeput sa franez la cotiturii, de~i vedeam nisipul de pe marginea drumului. Cfind vehiculul a inceput sa derapeze. a trebuit sa apas pe frana tara sa debreiez, pentru ca ma~ina sa-~i mentina stabilitatea. ~i atunci am intrat eu rotile din stanga intr-o biiltoaca, pe fundul careia era noroi. In astfel de cazuri, ma~ina scapa de sub control. Regula de bazii a fost respectatii, eu toate acestea, accidentul s-a produs. Am cazut pe ganduri ~i am adaugat un al cincilea punct: "Sa ai

consideratie fata de drumul pe care circuli. indiferent in ce -

stare se aflii". Mai tarziu m-am convills de Ilenumarate ori cii laudiiro~enia ~i inful11urareape ~osea sunt calea cea mai directii spre traumatism ~i sinucidere. Starea noastra afectiva determina, cu mult timp Illainte, daca se va produce un accident de circulatie. precum ~i gravitatea lui.

26 27

II

..

-t-::::::

~ §~ sC:If E

ma clatinam de-a dreptlii. Am cereetat, ca sa vad In legatura eu ce Illi se Intalllpla toate acestea. Rasplinslil care sosea era invariabil: In legatura Cll alte lumi. In mine se producea 0 puternica perturbare In raport eu alte lumi. Fiindca veni yorba, ~i vederea a Inceput sa-Illi sliibeasca. dar slabea intr-un mod oareculll ciudat. Periodic. puteam deslu~i chiar ~i cel mai marunt text, uneori Insa palla ~i caracterele mari incepeall sa-mi pluteasdi In rata ochilor. Ca gravitate, situatia se asemana Cll cea descrisa In cartea a doua, dind alll Incepllt sa orbesc. Acul11 !nSa totul se petrecea Illai lent ~i ]a 0 scara mult mai mare. Aveam senzatia

ca sunt ca 0 Illusca ce se zbate prinsa

in piasa.

Simteam ca nu voi ti in stare sa suport ceea ce venea acum peste mine. In clipe de grea cumpana, omul poate supravietui uitand de sine ~i concentnlndu-se

la a-i ajuta pe altii.

Cand simtcam ca situatia e tara ie~ire. m.1 l.1sam tot mai mult absorbit de activitatea mea de vindecator, astrel. salvand pe a]tii, 111.1salval1l pe mine. Cand te zbati sa-i ajuti pe altii, ti sc reveleaza

acele rezerve

interioare

care nu funetioneaza

atunci eand incerci sa te ajuti pe tine. Acum insa aceasta strategie Illl-mi era de nici un folos. 1n propria mea viziul1e. viata imi era demult asimilata unei partide de ~ah, iar eu 0 urmareal1l pardi dilltr-lln punct exterior. Ins3, de aceasta data. simteam ca adversarul l11a depa~e~te Cll mult ca forta. Ca ~i altadata. incercalll sa fac ceva. dar vedeam cum intreaga COI1structie se naruie cu incetul. Asta se Intalllpla cam pevremea aparitiei ce/ci de-a treia diqi. In acea perioada ma zbateam sa

-~

H9a

~ Acest precept J11-aajutat In primavara lui ]996, de~i simteam ca ceva Illi e in regula cu viitorulmeu. Pe l1ea~teptate, a aparut 0 sllrprinzatoare stare de sfar~eala. Pierdcam din puteri,

~

<>. (;

r-

salvez viata unuia dintre paciciltii Illei. Acesta avea cancer la plamani. EI indeplinea tot ce-i spuneam, dar starea lui continua sa se inrautateasca. schimbe.

Ceva din caracterul

EI insa constituia

II

ILiinu-i permitea sa se

doar 0 parte dill problema.

Sim-

team ca-mi scapa ceva, ca ILinee ]a suprafata ]ucrurilor. CLI toate stradanii]e me Ie. bolnavuL incetul cu incetu], se stingea. Apoi, el a murit. Dupa ce a aparut cea de-a treia carte, am tinut 0 eonferinta la Moscova. Apoi m-am ocupat de pacienti. 0 doamna mi-a povestit ca tata] ei a avut cancer pulmollar. "A inceput sa se roage, sa-~i bea urina .}i, peste un timp oarecare, boala a disparut"

- povestea ea. Totul pare simplu, dar de ce unii In

situatia data se vindeca. iar altii nu? Exista cazuri cand cineva, afland ea are cancer, i~i schimba atitudinea fata de lumea Inconjurfitoare. renunta la carne. adopta un regim alimental' drastic ~i se insanato!?e~te. MLilta ]ume ~tie ce este macrobiotica. 0 alimentatie corecta a contribLiit adesea la vindecarea afeqiuni]or canceroase. ClI toate acestea. la New York m-a vizitat lIllul dintre cei mai ferventi admiratori ai acestui curent, ~i e] avea diagnosticlll: cancer la laringe. Sotia Llnuia dintre promotorii alimentatiei corecte a murit de callcer, iar tumorile fiicei acesteia erall tratate eu apa magnetizata ~i alte metode, ~i nu Cll ajutorul dietei. Prin urmare. dieta, urinoterapia ~i alte metode de tratamcnt creeaza doar Ull cadru care sa eontribuie la restructurarea interioara a olllului. De ce. cand unii o81lleni se adreseaza /ui Dumnezeu, rugaeiunile lor ajullg la destinatie. iar ei se vinded'i? De ce rugaciunile altora IlU sunt auzite de Dumnezeu? De ee unii o8meni nu sllnt in stare sa sc roage, iar altii Illi vor?

2X 2')

r

I

~

!

QU

~~

~E-~.E

-

Pe atlillci nu ma vedeamin stare sa dau un raspullsclar la aceste intrebari. Eram con~tient de un singur lucru: esteputin probabil ca cel inrait ~i orgolios sa se vindece adresand rugaciuni Illi Dlimnezeu. Se intamplii ca in exterior omuJ sa fie deja pregatit pelltru schimbare, insa sutletul Jui sa se impotriveasca. 111aceI moment, el fie cedeaza acestui sentiment aparcnt ~i, in acest caz, este putin probabil ca ceva sa-J mai salveze, fie incearca, in dureri ~i chinuri, sa simta in orice imprejurare ca vointa sa. con~tiinta ~i eJ insu~i sunt secundari, iar iubirca de Dumnezeu - primordia Hi. Un tanar mi-a spus odatii dupa conferinta: - Cand 3 inceput prelegerea, am simtit cum ceva ma impinge afara din saULAbia de-am rezistat. lar la sfar~it, dumneavoastra ne-ati propus tuturor sa ne rugall1 in tacere. Pai, iata ca IlU am fost in stare sa ma rog, pardi mi se lipise limba de eerul gurii. - Sufletul dumneavoastra este ata!;lat in mod excesiv de valorile umane - i-am explicat - aveti prea multe exigente, mai ales fata de propria persoalla. Dispretul fata de sine,

nemllltlimirea de sine sunt, ~i ele, forme ale trufiei. Inainte Illl intelegeal11 de ce 11111ltor 03meni Ii se face rau in biserica. Apoi l11i-am dat seama: ill laca!;lul smnt are lac umilirea valori/or 1Il11ane,iar in subcon~tient este introdllsa informatia despre caracterul

lor secllndar.

$i, Cll cat sufletul este mai puternic

ata~at de ele, Cll Mat mai dureros se desta~oara Ilormalizare.

procesul de

lar daca omul, intrand in Jaca~ul stant, nu este

acordat la 0 stare suprema de seninatate, atllnci agresivitatea, care izbucne~te in timpul unor astfel de mutatii, se reintoarce Ileintarziat aSLIpra lui. dand na!;ltere lInor probleme grave.

30

f

f: ..~

{~ $'

t

t

f

-

!!!!a

"..

~

II

I<:

;5

L~9L~

6.-

~

0.

Intrllcat problema cea mai serioasa este generata de ata~area de valorile spirituale, rezulta urmatorlillucru: cu cat m~i intlexibila este orientarea clliva spre aptitudini, intelect, canera, cu

atat mai grave vor fi traumatismele suportate de sutlet

!;Iiell atat mai rau se va simti persoana

respectiva

in Jaca~lIl

sfant. Una dintre pacientele me Ie mi-a relatat 0 istorie ciudata. Fiiea ei a absolvit ~eoala eu medalie de aUf. Invata exce-

lent a fost admisa la faeultate tara vreo dificultate. La universita;e era printre studentele cele mai bune. In toata aceasta perioada, ea nu a mers niciodata la biserica - nu ~tiu cum se explica, dar nu reu~ea. lata insa ca, in allul al treilea de faeul-

tate, ceva a ineeput s-o atraga intr-acolo. Ea a intrat in biserica, a zabovit inauntru, tara sa simta 0 schimbare radicala sau vreo durere fizica deosebita, A avut doar senzatia de u~oara "plutire". Apoi a intervenit brusc 0 inrautatire a starii psihice. dupa care ea a ajuns la ospiciu. - La ora actllala - povestea doamna - fiica mea este practic invalida. Spuneti-mi. ceea ce i s-a intamplat a fost sau nu legat de vizitarea bisericii? - m-a intrebat femeia.

- A fost. Axarea pe valorile spirituale, pe intelect, pe aptitudini !;Iicariera depa!;lea la tanara fata de sute de ori iubirea fata de Dumnezeu. Daca eaar fi frecventat laea~ulstant de la 0 va'rsta frageda ~i ar fi fost invatata sa se roage lui Dumnezeu, atllnci. in mod firesc, i-ar fi fost oprita, de sus, rapida dezvoltare a inteleetului ~i a aptitudinilor. orientand-o illcetul cu ineetul spre iubire. Daca ill1pulsul de a face eariera. de a-~i dezvolta aptitudinile s-ar fi dovedit prea puternic, atunci aceste aptitudini i-ar ti fost pur ~i simplu blocate, preschimballd-o 31

...

~I

~u

Q ~+::::: E..:..; i:i.

~~~.E

,

;;...;:;::"-'i;1.,~

-

intr-o fiintii saraca cu duhul, pana in clipa in care tanara i~i va fi cuJtivat 0 justa orientare spirituaJa. Cand trenul a atins viteza maxima, virajul in direqia eea bumi se poate solda cu 0 catastrofli. Fiica dumneavoastra era sortita mOI1ii ~i lipsei urma~ilor

~i, pentru a dobandi ~ansa de a supravietui ~i de a avea eopii, ea a trebuit sa piarda ceea ce a determinat inceputul distrugerii sufletului ei. Aceasta cale este oricum inevitabila ~i, eu cat mai devreme pa~e~ti pe ea, eu atat mai fericit devii in eele din urma. Cred ca femeia m-a intcles ~i a simtit cum trebuie sa se roage, pentru ca fiiea ei sa se vindece. Totul pare foarte sim-

,.. .--I...

pentru Creator

""--

atunci cand va veni in contact Cll noile valori lImane, eu atat mai apriga va fi durerea pe care va trebui s-o Indure peste un timp oarecare pentru a nu se ata~a suflete.o;;te de ele! insa una sunt suferintele, ~i altceva sunt chinurile. ~i, 111masura In care omul este pregatit sa apere .o;;isa pastreze sentimentul de iubire, In aceea.o;;imasura eatastrofa devine 0 competitie in care olTlul se perfcqioneaza, iar nenorocirea se transforma Il1tr-un exercieu cat este mai ridicat

p.'u: o~iee s-ar intampla, pastreaza-ti iubirea de Dumnezeu; fie ~I un smgur strop, incearca sa-I retii in suflet atunci cand incep necazurile. Nu .o;;tiude ce, dar putini oameni reu~esc acest lucru.

nivellil Illi de con.o;;tiinta, cu atat mai mici sunt ~ansele lui de a sllpravietui, atullci cand orientarea lui interioara este gre~ita.

Abia peste un timp oareeare am inceput, putin cate putin, sa inteleg despre ce este vorba. Omul, in dnmul lui spre

tora un succes imediat. Dupa dit se vcde, pentru ca omul sa-.o;;imentina propriul

Dumnezeu, parca ar urca ni~te trepte. EI nu mai depinde de treapta pe care a lasat-o in urma, ei depinde de cea care .ii sta in fata. ~i, ea sa uree pe urmatoarea treapta, el trebuie sa

statut de fiillta umana, pentru ea el sa devina .o;;il11ai uman, e nccesar sa i se rcpete cat l11aides ca el este om doar in exterior, pe cand sutletlillui este Divin, iar acest Divin este alcatuit din

traiasca un timp oareeare eu imaginea ei in suflet, sa 0 simta, sa vada in ea un seop. Acest proces este inevitabil. Oar, imediat ce 0 vaJorifica, se obi~nuie.o;;teeu ea .o;;iii apare senzatia de

iubire eterna. Precum albina aduna miere, astfel ~i OInul se na.o;;tepentru a aClll11ula in suflet acest sentiment. ~i, pe cat de

stabilitate pe aeeasta noua treapta, el, jnevitabiJ, cade de pe ea .o;;iastfel pierde Jegatura cu treapta din fata, nemaifiind totodata legat de cea pe care a lasat-o deja in urma. ~i iata ca, in acest moment de dezintegrare a existentei, in ee masurii se va stradui omul sa pastreze sentimentul de iubire

-

-"-""""'" -==-

"..

Cll cat mai multa fericire va simti, dar, mai ales, ell dit mai puternic va fj atluxul de iubire in sutletul lui

Din pacate, parintii se gandese, eel mai adesea, cum sa dezvolte la copiii lor doar ace Ie calitati care sa Ie of ere aees-

real va resimti omul sentimentul deveni rnai uman.

2i

L~9a:

-.--

.o;;i

tiu de Intarire a forte lor. ClI eat omul este mai puternic,

~<

Divinului in suflet, pe atat va

Revin la tema timpului .o;;ila tema viitorului. in aprilie 1996 am fost rugat sa ajllt 0 persoana. Trebuia sa 111adeplasez la aceasta la spital. Cand am atlat ea este yorba de un om de afaceri ~i inca unul foarte important, am hoHin'it sa

32 33

f'

\

-

:;JE~]' " ~~~.<:: ~ ~

u

:

F~~~,

H9lZ

-- ?-

I1lImerg. De eele !TIai!TIulteori, este inutiJ sa tratezi astfeJ de

oameni. Ei sunt obi~nuiti sa faca orice, CLiexceptia unui singur /ucru: sa se schimbe ei in~i~i. Mentinandu-se un timp oarecare pe pozitii de lideri ;oi vazand ca vointa, con;otiinta ~i intelectul Ie-au permis sa obrina tot ce ;oi-au propus, ei nu-;oi mai dau seama ca, din clipa in care sentimentul de iubire inceteazii sa Ie mai alimenteze, vointa, con;otiinta ;oi intelectul se transforma intr-un ,~juvaf'. De aceea. dadi 0 astfel de persoan a apeleaza totu~i Ja mine, 0 face fiindca vede in mine doar un remediu la moda, 0 pastiJa, pe care 0 va intrebuinta in paraleJ Cll alte cinci . ~apte tipuri de tratament. Imi am intesc CUIll, odata, am fost rugat sa examinez 0 persoana, care

- Sine, atunci cate $ans"eam de a supravietui, daca incep Jucrul asupra mea dupa metoda dumneavoastra.-? -

f

Cam ~apte procentc. Oar este foarte putin.

r

- LJneori ~i ~apte procentc inseal11l1afoarte muJt. ~i Cllaceasta al11incheiat discutia.

I

Cand mi se adreseaza un bolnav de cancer ~ima intreaba daca, dupa consultarea mea, Illai poate merge ~i pe la alti medici, ell ii raspund di in situatii critice trebuie puse in aplicare toate mijJoaceJe, pentru a indrepta lucruriJe. Atat

venise special pentl1J aceasta din Canada. Medicii J-au avertizat ea i-au ramas saptamani numarate de viatiL Se pare ca avea cancer Ja creier. Cand a SUllat la u~a, i-a deschis ~i I-a condus inauntru un cunoScut de-almeu, care se intampla sa fie $i proprietarul apartamentului.

eficienta lor poate fi mult sporita, saLi ele pot deveni superflue, atunci dind omul deseopera calea eea buna.

- De ce aveti praf pe lustra? - a fast prima intrebare pe care a adresat-o pacienrul.

ma consulte imi povestea.

Acest amanunt mi~a fost relatat mai tarziu. Cand a intrat insa in camera, I-am privit In ochi ;oiam inteles ca In cazul lui nu se mai poate face nimic.

-

Ce garantii imi puteti oferi, daca vii platesc pentru trata-

ment? - a intrebat.

- Nici una. - De ee? Fiindca,

In

primul

rand,

tatul

dUllll1eavOastra. de disponibi/itateape care asupra dumnea-voastra In~iva.

depinde

0 averi

de

de a lucra

dieta, cat ~i medicamentele,

chimioterapia

~i tratamentul

c.u raze se pot dovedi absolut ineficicnte atunci cand, concornltent, nu s-au produs schimbari in profunzime. ~i dimpotriva,

,

I I I

irni amintesc cum, eativa ani In urma, 0 doamna venita sa - M-am ImboJnavit de lirnfogranulomatoza. serie de ;oedinte de chimioterapie. Rezultatele

~

Incepusem 0 analizelor nu

s-au ariitat prea incurajatoare. ~edeam mereLi ell frica In sutlet. Oar iata ea mi s-a intamplat sa-mi indrept atcntia asupra copiilor, care sufereaLi de asemenea de cancer. Ointr-o data ~lli s-a rncLit nespus de mila de ei ~i am simtit in sutlet atata dragoste, incat iTI-am ru~inat de propriiJe me Ie temeri $i .de nemultumirea fata de IUlllea Inconjuratoare ~i fata de mme insailli. M-am gandit: "Ei, atat de Illicuti, trebuie sa Infrllllte moartea, iar ell fae 0 tragedie din ce mi se Intampla mie". Oupa care anaJizele mi s-au illlbunatatit bruse, iar organismllJ

)4 ),;

\

~-

-

~§~BCH""q,,,,,..<::

r...:...::;.

~i tara acesta.

-

Pe omul bUll la sutlet

Dumnezeu il paze~te - m-am

gandit. Imi amintesc

CUm mi-a

telefonat lIn barbat din lakutial

- Spulleti-mi, e necesar Dare sa reclirg la interventie chirurgicala? - a Intrebat el ~i mi-a explicat situatia. Toata

viati'i S-3 simtit sanatos, Illsa la un examen medical recent s-a descoperit ca nl! are un rinichi. Dupa aceasta, medicii au Intreprins 0 cercetare detaliata ~i au constatat ca rinichiul exista totu$i, insa este foarte mic ~i sclerozat ~j, judedind

dupa tcate

aparelltele, practic nu fUllqioneaza. - EI vii Illcurdi - au spus medicii. extirpam.

Este mai bine sa-I

L-all internat ill spital ~i all that data operatiei. Insa, in ziua respectiva, interventia nl! a aVlIt Joe: chirurgul patise ceva Ja

mana. Au al11£1nat-ocu doua saptam£1ni. In zilla operatieL chirurglll s-a imbolnavit subit ~i, din nou, totul s-a amanat. La a treia tentativa s-a intampJat aeela~i Jucru. -

M-all externat ~i aellm nu ~tiu dad} sa ma operez.

-

Sa n-o faceti - i-am spus. PatoJogia rinichiului dllm-

neavoastra

este rezlIltatul blocarii unlli pllternic program de

autodistrugere. In cazlIJ in care ati fi extirpat rinichilil. blocajul s-ar ti prodlls prin congestie sau prin pierderea completa a I

lakutia (Republica Saba) - republica autonoma in Federatia Rusa, In Siberia Orienta/a, in bazinul tluviu/ui Lena, cu capitala Jakutsk. Aici se at1a irnportante zacaminte de diamallte.-;;i aur. 16

HBL~

........

a dat subit 0 reaetie alergica la chimioterapie. Medicii S-3U vazut nevoiti sa anuleze tratamentul, insa ell m-am illsal1ato~it

-

~ !-!!!!IiI

u

..-!'-

vederii.Un programatat

de puternic de autodistrugere este consecinta blamarii ~i a dispretului fata de oameni. societate ~i lumea inconjuratoare. Jar dorinta exagerata de a condal11lla0 aveti pentru ca ati fost invatat de mic copil sa dllcet~ 0 viata i!~ conformitate cu anumite principii ~i scopuri, Cll Ideea LIilUI viitor luminos, iar, cu 0 atare viziune, dorinta de a-i judeca pe aJtii, apoi de a ucide. devine tot mai puterniea ~i se cOllverte~te, in mod inevitabil, intr-un program de alitodist~lIgere..Cu toate acestea, sunteti din tire un om bun la sutlet ~I, de~1 v-a fost deforlllata perceptia psihica a lumii, totu~i v-ati straduit sa pastrati in sutlet bunatatea, de aceea, pe de 0 parte, vi s-a dat aceasta Illalfonnatie, iar. pe de alta parte, ati dimas s5-natos; rinichillJ dumneavoastra atrotiat pardi a strans intr-un nod vizillnea gre~ita pe care 0 aveati asupra lumii ~i care era illlprimata in pJanul elllotiilor. De aeeea, dadi rini.c~liul!~uva creeaza efectiv probleme, nu are rost sa va grab]t! Cll mterventia chirurgicala. Mi-am adus aminte de aeeasta int3mpJare cand ma deplasam eu ma~ina Ja spital, la omul de afaceri pe care am fost rugat sa-I ajut. M-al1l deeis sa merg la el. c£1nd i-am atlat diagnosticul. Era yorba de cancer pulmonar. "De curan~, lI: pacient almeu a decedat, iar eu incere s3-1scot la mal pe asta - mi-a trecut prin minte. . ~!. in saJonuJ spitaluilli am dat cu ochii de un barbat palld chinuit. Era evident insa ea judecata ~i vointa nu i-au fost afectate. - V-ati obi~lluit de mic sa va lasati caHilizit de intelect ~i aptitudini - i-am spus. Acesl fapt va permitea sa obtineti cele

37

! It

~I

+:::::

\

~§'iB-

~u

ClH-E--.E

F~~

-

dOfite, sa va dczvoltati. insa, ell cat mai insistent $i mai aprig va orientati spre intelect $i aptitudini. cu at.h mai dureros era pentru dUl11ncavoastra orice C$cc. Cu cat mai importame sunt pentru 0111aptitudinile $i intelectul. ell atat Illai mult el incearefi sa tina sub control orice situ3tie, uitand ea voillta /ui va fi intotdeaun3 secundara! Contlictul eu intreaga Ilime $i Cli Universul se amplifica treptat. Dar, intruciit sentimcntul propriei primordialitati, preClIl11.'?idorinfa de a supulle medilll Incolljufator, pornesc de la con$tiin~a $i de la trupul Ilostru, rezulta ca, pentru inccput,

I II,

I

I

ne va ti distrllsa COIl$tiinta, jar dupa aceea $i trupul. La inceplit apar c$ccurile, dificultatile nejustificate, nedreptatile ~i, daca omul receptioneaza corect aceste semnale de avertizare, el

1',

II' I I I ,I

I

I''I' I.

'Iii I

I' "

I

reu~e~te sa se echilibreze la timp. Oar, dadi in adancul inimii, olnul nu renunta la dorinta de a stapani situatia, ci cauta s-o accentllcze prin sentimentul de iritare ~i nemultumire Indreptat Impotriva IUlllii inconjuriitoare, atunci ,,~treangul" se strange mai tare. - Ar fi bine - Ii zic pacielltuilli - sa va reamintiti toate e~ecurile, necazurile ~i sa Ie acceptati ca pe un remcdiu. Sa inlaturati prin pocainta supararea pe lumea inco'1iuriitoare, pe cei apropiati ~i pe propria persoana. 1ar rugacillnea dumnea-in voastrfi sa exprime clar ideea ca fericirea suprema 0 vedeti iubirca de Dumnezeu. Bolnavul m-a Inteles perfect. A Inceput sa lucreze, illsa simteam ca el IlU se sehimba In profunzime. Ceva in sutletul Illi /llI-i pennitea sa se puna pe sine pe loelll doL dependent de voin~a Suprema. Camplil lui se restabilea treptat ~i se purifiea, iar ata~area de aptitudini, illteleet $i perfeqiune se diminlla tot

I

' "

.1. 1

I

,I,

--.....

- -=-

-"(

u~

L~9a

~

..,

mai mult. Insa starea lui nu se ameliora. problema: ata~area de viitor.

Ramanca 0 singura

- Nu construiti planuri, nu visa~i, nu va ganditi la viitorii spuneam lui ~i sotiei Illi. - Noi deja IlUne mai galldim la nimie, IlUplanifidim ~i nu ne cream sperante de viitor - raspundeau ei. Insa, ori de cate ori II supuneam testului, constatam ca parametrii cramponarii de viitor ramaneau tot atat de amenintHtori ~i, In acest punet, ma simteam neputincios. Ceva se ascundea In spatele acestui fapt, dar ce 3nUl11e,nu puteam Intelege. Constatandu-mi propria incapacitate, am incercat sa atrag la solutionarea aeestui eaz alti experti. Una din cuno~tintele mele, 0 bioellergoterapeuta de Inalta clasa, mi-a marturisit eu sineeritate:

-

It'

Nu inteleg. II eercetez de la distanta, ciimpul ii este

ell rat, in regula, cu toate acestea, energia i se duce. Simteam ea suprasolicitarile Incep sa depa;;easdi. limita critica. Cli toate aeestea. imi venea mai ll~or sa mor eu, decat sa-I viid pe el cum se stinge ell incetul. Procesul critic din plamani a fost stopat, apoi a lIrmat 0 ameliorare. Plamanii se purifieau, insa, bruse, au illcepllt sa functioneze mai .~rost rinichii. Organismul a illeetat sa semai impotriveaseabolil. La sfiir~itul lui iulie, el a decedat. Pe masura ce incere3m eu mai multa Indarjire sa-I salvez, observam ca in propriul meu organism incep procese similare. Imi 3mintesc cum, In urma Cll opt ani, la 0 petrecere la care se aflau ~i eativa bioellergoterapellti, ne al11uzam cu totii fiic3nd diagnosticari. dintre ei, adresandu-mi-se, mi-a zis pe nea~teptate:

Unul

~x 39

~I 1

---I""'

'5u

-

far cauza lTIor~ii dumneavoastra vor fi plall1anii. $tirea IlU Ill-a slirprins. Cu cafiva ani inainte, intr-un interval de nUll1ai diteva luni, tacusem de trei ori pneumonie. in prill1ul meu an la ~coala ll1ilitara "Suvorov"2, mi s-a declan~at suhit 0 broll~ita aClIta, care nu rasplindea nici lInui tratall1ent. Medicul

$ef de la unitatea sanitara mi-a spus, privindu-ll1a

pI in

de compasiune:

-

Frafioare, se pare ca te-ai ales cu 0 tuberculoza. Tubereuloza IlU mi-a fast depistata, dar niei medieamelltele nu-mi ajutau. Medieii

au de~is

sa Ill!

ma declare

inapt pentru serviciul

militar, ci doar sa ll1a readuca la starea obi$lllIita,

cine $tie,

poate organismul

forte. ~i,

intr-adevar,

0 Va seoate la capat prill propriile

peste Un timp

oareeare,

boala a treeut de la sine.

Mai tflrziu am analizat ee mi s-a intamplat. Atllnci

eand omul Ii blameaza pc altii sau gande$te unIt

despre eL are de suferit ficatul. daca supararile explozii,

Dadi a jigllit

pe eineva sall

/ui

semallifestacuintermitente.calli$te atl/nci este afectata inima. Dadi omul se Sllpara des,

$i nu l1ullIai pe cei apropiati, sufera stomacul.

ci $i pe sine, pe circumstante,

SUpan1rile de proportii

aetioneaza

la nivel

subtiJ, in trall$e insesizabile, amplu este volulllu! colu!.

dar permanente. $i, eu car mai pretentiilor, ell atat mai mare este peri-

Ncmultumirea

fata de lumea illeOl~juriitoare, fata de 50311,1, permanenta inacceptare interioara a situatiei genereaza cele mai profunde sllparari, care, eel mai adesea, propria

2

~corile militare "Suvorov" - institutii de invatamant mediu ell profit militar, treapta pregfititoare pentru. ~colile de ~fi~eri, 40 !I Ii II

I' .1

--~T

u

oe:':i[ ~~~~

~

frica. Frica aparea doar in clipa ceind trebuia sa riposteze .,

CUIva.

medicina ,

grozava sa ripostez, ~i eu imi riscam, din ceind in ceind viata

sale, -

este

secundar,

primordial.

s-au

dezvoltat

iar

sentirnentul

iubirii

de

intrucat -,?ipedagogia. ~i psihologia, ~i din

ideea

primordialitatii

valorilor

umane. rezulUi ca nici pedagogia, nici psihologia. nici me-

'- dicin3 nu au formulat 0 eonc~ptie clara asupra omului, asupra

pe mine insumi ca nu sunt I~~. i~;

pcrsonalitatii

ammtesc cum mi s-a povestit despre un baiat pe care II bateau . , cole g ii, adesea fit - .. ra IlICI un motlv, din simplu amuzament.

umane.

prin urmare,

influenta

asupra

fiintei

umalle se reduce la 0 suma de metode ~i tehnici, care pot aduce rezultate aparent pozitive, dar cu lIfmari imprevizibile pentru viitor. A-,?adar, la ~coala militara "Suvorov", am sdipat

Acesta doar i~i acoperea fata cu mainile ~i repeta:

- Doamne, iarta-i, caci nu ~tiu ce fae! Aici fUllcti~l1a acela~i mecanism. Abia cand am inceput sa am in!eles ca frica paralizanta

~alorile

pumnezeu

Acest sindrom al vulnerabilitatii imi era atat de cunoscut de parca ar fi fost yorba despre mine. Aveam ~i eu 0 fric~

v I~la ocup de bloenergetica

de bron~ita cronica acuta datorita faptului ea, in subcon~tient, intelesesem: ori accept lumea a~a cum este ea ~i ineep, putin cate putin, sa ma insellillez ~i sa intellsific rezistenta ~i

din

tllle.r~te cOllstituie un mecallism de aparare ~i dovede~te 0 buna

actiunile

~c~lhbrare a sistemului nervos. Cand m-am maturizat, mi s-a II1tampl~t de cateva ori, in accese de manie, sa fill pe pllnctul de a lJclde persoana care ma infuriase. Doar printr-o minune

energice

in exterior,

ori acul11ulez tot mai l11ultii

insatisfactie fata de lume ~i fata de situatia mea, dupa care ma imbolllavesc ~i mar.

rell!;leam sa

r:a opresc, mai Cll seama cand realizam ca persoana respectlva a actionat Cll 0 totala lipsa de scrupule. Dadi ac~asta explozie interioara de agresivitate nll este stavilita prll1tr-o paralizie exterioara, se poate produce 0 anihilare fizica sau e~lergetica. Orientarea excesiva spre proprilll sau eu ~i spre ~'aloflle le~ate de acesta genereaza sentimentul exagerat al Imp0l1antel acestor valori !;Ii a eu-Iui, ~i, respectiv, dorinta exagerata de a Ie apara ~i, in adancul sufletului sau, de a lIri. in .1

I'

cazl~' dat, starea de illtepenire salveaza ~i sufletul 1?i viata. Astfe!, co~plexul de inferioritate este rezultanta ullui complex de normahtate. De aeeea, lucrul eel mai important care trebuie

'!

Ii'

dezvo.ltat Ill! este eapacitatea de a te apara ~i de a ataca, ci capacltatea de a fi bland, de a sil11ti ca eu-I omenesc, cu toate

/',

, '.'

Vorbind la modul general, cancerul este boala intristarii. Deprimarea. nemultumirea fata de sine ~i de sOal.ta eehivaleaza, aproape in toate cazurile, eu aparitia bolilor callceroase. ~i, in primul rfllld, sunt predispuse la cancer persoanele spiritualizate, fiindca autoflagelarea, rcgretarea treeutului, criticarea neajunsurilor. inacceptarea IUlllii inconjuratoare se manifesta la ei mult mai pregnant decat la altii. "Celor vulgari Ii se da bueuria, celor ginga~i Ii se dii intristarea" spunea Esellin.1. Vulgar este cel orientat cu predidere spre valorile materiale. Cel gillga~ este acela pelltru care esentiale -, Esenin, Serghei I\leksandrovici (1895

1925) - poet rus. Cantaret al satului ru;. sensibilIa suferintele ol11ului ~i ale vietuitoarelor, marcat de ireversibilitatea timpului .'jii de pierderea varstei paradisiacc. ~

42 43

I

G

.--..-=-= -

H9LZ

r.:::.;;.,.,.,.~~

pel~tru a ma convinge

~

r-

..

QU t091Z

-

-

.- r--I

-if ,'Ii ., ~

slint valorile spirituale.

Daca 1115aomul traie~te exclusiv

ClI

valorile spirituale, el devine tot mai fragil ~i mai trist, asta in exterior,

I

I, 'I

pc cand in interior cre~te iritarea. lar consecilltele

sunt deplorabile. Pentru ca oillul sa poaHi traj deopotriva Cli valorile spiritllale ~i materiale, el trebuie, pentru Inceput, sa

H

i" .",' -<\

~~. J'

inteles di gandirea in sine este sterila, ea eele mai elegante $i mai subtile constructii logice sunt de importanta secLindara,pe cand sentimenlul de iubire, seninatatea 5i bucuria sunl esentiale.

I

tra.iasca in iubire. Impulsul mcu juvenil. care m3 orienta spre valorile spirituale, era l11tr-atat de puternic, incat. efectiv, nu

in primavara lui 1996 i11S3elipele de bueurie erau rare. A aparut cea de-a treia carte, Cll toate aeestea. problemele me Ie

aveam ~allse sa supravietuiesc. Simteam cum sutletul mi se acopera de tristete ~i nu m3 vedeam in stare sa ma °PUIl

S-3U inmultit.

II

acestui proces. M-au salvat cillci ani de Il1Ul1capc un ~antier de constructii. La Inceput am fast mUl1citor auxiliar, apei dulgher,

incalcari.

,II'

sudol', electrician, maistru. Era evident ca nu valorez Ilici deua pm.ale ca muncitor la constructii. Ulleitele Imi lunccau din

I'I I'

II, II' I'

1,1

,

1'1 ",1 ,

I'I .1

maini ~i Imi era incredibil de greu sa lucrez. Cu atat mai mult cu dit Illi consumam bauturi a\coolice din convingere, iar, ca ulluia sosit de curand din Soci"' (acolo locuisem pan a atul1ci), imi era adesea peste pllteri sa Ilicrez pe un gel' de minus treizeei de grade. ~i, pentru 3 rezista, intonam mereu cantece. Cll 0 jUl11atate de voce. Imi amilltesc cum ~efull11eu de brigada striga III gllra mare atllnci eand dadea Cll ochii de ~eflll

,I

'II

II

I

Am incereat sa derulez cvenimentele, pentru a intelege fata de care entitati anume aveau loe din partea mea In primul rand, se produceau illcaleari in raport Cll viit~rul. Apoi. fata de alte lumi $i, in afara de aceasta, fata de tl~p. Incalcarea legilor In raport cu alte lumi Imi provoca slablrea

t,

~.

" i

~ f.

vederii, pierderea puterilor 5i, nu 5tiu de ee, imi ~imi.nua imunitatca etica. Nu-mi pot expliea faptul. lnsa atitudlllea celorlaJti oameni

fata de mine a inceput sa se Inrautateasea.

N-am remarcat imediat acest lucru, insa tendinta respectiva s-a dovedit a fi destul de puterniea. De ee aeeea$i Incalcare este legata, deopotriva, .agresivilatea fata de viitor 5i fata de alte IUI.ni? ~

~al1tierului:

In ee mod stint legate de viitor alte hum? Am meeput

de ~.

Sa-iTIl

"Mihail Semionovici. ia-I pe eOl11pozitor de aieL ca ne baga in boale". Oar, de vrel11e ee .}cful 5antierului era chiar unchiul meu, ell Illli continuam Ilicrui. de~i la atingerea mea totul se

aminlesc ca, dupa moarte, sutletul oiTIului ajunge In lumea de

prabll~ea,- ardea 5i sarea In aer. ~i tot mai des am Ineeput sa resimt in suflet accle simple sentil11ente umane, la care privisem ell aroganta $i dispret odinioara. Am simtit $i. trepta!, am

aptitudini va poseda omul la urmaloarea sa na5tere, a$ada~, celelalte lumi se atla in legatura Cll palierele superioare ale Spl-

.\

Sod

-

ora5 in sudul Federatiei Ruse, port la Marea Neagra. Statiune

dineolo de 1110rmant,apoi in alte lumi 5i, cu cat mai multe lumi

parcurge eL eu atat mai multa spiritualitate, inteligenta ~i

Oaea omul, pana la aparitia sa pe Pamant. a trait il~ cele ma~ alte lumi. potentialul sall interior este enorm, de~i, de. multe ori, el Ilu-$i da seama de acest lucru. sau nu I se of era ritualitatii.

balneoclimalcridi.

44

45

.'

F~\

u

6.-

, posibililalea de ~ ,' 1 d ezva ' 1III capacltatl " Ie, soarta lui fiind, eel . mal adesea, nefe . . V ".. rlCIta. D oar .c: JOffa splntulul ~I personalitatea ". le~lta dill camlln J ease esc e totl. cellaltl . . oamcni. Astfel de 'I d b d . 03mCl1l devin l1i~ . -'. ~1e par/ntl exee Ient!. Un destlll. rava.<,>it,neca. . . zunle,<;il bailIe ii g)h"I caza- spre 0 VIZlune . . corectii aSLIpra IUl1lii "

"I 1'1' i I

11,1'

'1'I',1

,

'

I

,

,I

III

ell c:

I

[II

II "II

- Nu se !iitie din ce motive au hotarat sa va verifice prill Departamentul de Stat. De aceea va rtlgam sa a~teptati cam 0 saptamana ~i apoi sa veniti dupa pa~aport - mi s-a cOlllllnieat ell amabilitate. Am trecut pe acolo peste 0 saptamana.

~

'"

faptc concrete, cat

informatii strategice. in lumea de dincolo de mormant, coor(j . ona Ie Ie tempora Ie sunt compnmate ~i, de aceea , acolo Poate .. (I Ii contemp at VlltOru!. III celeJalte Ilimi 1115a I gradul de cuprinde . . .. re
- ~titi. in America aCLIm are loe 0 greva a funetionarilor ~i, din aceasta cauza, nu va putem spline cand va sosi raspunsui din Washington. Sunati-ne peste Inca 0 saptamana.

A

!.

'

pro~eslll

de con~tientizarc dDliasprezece SCCUll

a prezentullii

dureaza,

~ ",

In medic,

.

d e. O pt sectln de d ureaza con.}ticlltizarea . . trccutullil ~I dOlla - pa I'llsecull e, cea a VlltOfllllii.In Ilimea de I d . " ~1Il~olo de 1110rman.t,acest tefillCI1 poate echivala cu dOlla Ilini. mr III celelalte luml '. - eu d 01 anI. Respectlv,.}1 perceptia lumii ~ . ~ lI1eonJlIratoare este
',

46

j

~

Am sunat din nou, la data stabilita. - Mai bine sunati dLipa Anul NOLI,- mi-all raspLll1s- poate ca atllnei lucrurile se VOl'elarifica. Am sunat in primele zile ale lui ianuarie. - Greva a luat sfar!iiit, Insa hartiile dumncavoastra nu all sosit de la Washington. Sunati peste aproximativ zece zile. Am dat un telefon pe la mijlocullui ianuarie.

A

~

Va rugam sa mergeti la casierie ca sa achitati taxa pen-

s-a spus. Am venit, dar pa!iiaportul nl! mi-a fost eliberat.

"

A

'

.cA

"

-

d 1 .
,"II

"

I1-

Interviul a decurs

trLlviza, iar peste trei ore veniti sa va ridicati pa.}aportLiI- mi

,"

,'I

I,I''

-

'

,I

ii 'I

I"',

"

A

1.,

..,i Ill-am dus la consulat.

bine.

celelal l e Itlllll sunt ,111 egatura Cli nlvelurile I super/oare ale spi~' -". It ua Itatl!. Insa. IJ1tr-UIlfel anumc. ele sunt " . legale de viilor . A m 0 bservat d emliit ca cel care au darul .' ".. elarvlzlUll1l folose". e, d e ee Ie mal . multe on,. eontactul la nivel . subcon.'ltlent cu lul11ed de .IIlCO 0 de mormant. ~ Dadi Insa arc .

" I'

1

,

actele necesare

A.adar,

"

I'

ca

La Inceputullui decembrie 1995 am hoHirat sa obtin 0 viza de intrare 111SUA valabila pc trei ani. Am luat invitatia ~i toate

.

"

I'

,.....-

toate plallurile ..,i sperantele 1111se naruiau. se Intampla evenimentele sa ia 0 turnura de-a dreptul absurda.

"

'. ""1spre lublrea de D lImnezcu. A 5tlcL .c:' CI transmit . capillor. . pe de 0 parte, cnoflllul ( '. P0 Ien.la , IIltenor, pe de alta- parte. 0 conceptie corecta- despre lume. '

1" II'",

I"

d

.

E1'8. -~

~~~i1

-.----

ill

0

,!! ,

r

- Oeocamdata dumneavoastra, Jalluane.

IlU avem niei 0 informatie referitoare la 111l-aU spus - sllnati pe la sfar!iiitul lui

47

r

u

--.....=-=-

-

H9a

,....

--

u

~--'-'+o:::::

-..Tn!

.0 E .. i::i. t: "" Co. ~;:3o... Q:lt-t-.<::

--

HIliZ

I

,I

Dupa aceste cuvinte am Inteles ca nu mai am Ilici 0 ~allsa

Dupa doua luni ~i jumatate de telefoane permanente, am Inteles ca trebuie sa-mi retrag pa~aportuJ. Toate planurile mi s-au dus de dipa. Pima la urma m-am impacat cu situatia. a data ce de sus mi se blocheaza Intr-un mod atat de evident posibilitatea de a pleca in America, Inseamna ca nu se cuvine sa ma afiu acolo, am conchis eu .'li m-am lini~tit. ~i iata, dau un ultim tclefon la consulatul american.

sa obtin viza. Am sunat la New York, la 0 cllnoscuta de-a mea.

- Actele dumneavoastra au sosit - mi s-a comunicat. insa,

Am~illtel~~ ~a astfel povestea se poate prelungi la nesrar~it. Hazulllltregil sltuatii COllsta In faptul ca pa-,?aportul meu ramasese la cOllsulatul american ~i, III tot acest rastimp, IlUam putut pleca Ilicaieri din tara.

I!

- ~l!mneavoastra va pllteti lua pa-,?aportul Inapoi oric3nd do.. ntl, - ml-au raspuns cei de la consulat atunci c3nd m-am interesat. II iI:

h I,

!

Aceasta mi-a spus ca va lua personal

legatura cu cei de la

Departamentul de Stat al SUA ~i va afla de cc Ill! s-a dat nici . un raspuns. Peste cateva zile , ea a aflat ca te A

se simtea nedumerirea.

~

ce va. In vocea el

- Am sllnat-o pe persoana care se ocupa acolo de chestionare, acte etc. S-ar parea ca te cUlloa-'?tedestlll de bine din a~,zite. Ei bine, s-a constatat ca nici una dintre hartiile tale nu a 3JlIns la Dcpartamentul de Stat. -

I

I i

incearca sa telefonezi la consulat .'li sa Ie splli celor de am rugat-o.

acolo acela~i Ilicru

I

~

Ciiteva zile mai tarziu ne sllnam din nOlI.

I

')

~

- Nu cumva vreo gluma mai nOlia? - Exact. Mi-aLl spus ca, de tapt, dosarul tall a fost expediat la Moscova. -

Bine

-

am nlspuns - voi Incerca sa afill clUe ceva prin

eel de la ambasada. Cand Illsa persoanele Cll relatii la ambasada din Moscova au incercat sa clarifice situatia, Ii s-a raspuns ca cei de acolo ntl au primit nici 0 infofmatie.

4R

f

daca vi se vor elibera sau IllI actele, a va decide consulul american In persoana. - Spuneti-mi, deseori se Intampla ca Insu~i consulul sa se ocupe de eliberarea vizelor? - mi-am manifestat eu interesul. La celalalt capat al tirului s-a simtit a ezitare. - Este pentru prima oara cand se intampla - mi s-a raspuns. - Bine, cum sa ma inscriu in audienta la consul? - Acum e plecat in concediu, sunati peste doua saptamani. Am telefonat peste doua saptiimani. mi - COllsulullllCa nll a aparut, slillati peste cateva zile ~

- Cum crezi, cc mi-au Sp us la Cons. u/ .Lt ' '-. - m-a Int re b at " amuzata Cllnoscuta mea.

.

iJ

s-a comunicat cu amabilitate. In cele din urma, cOllslllul a venit la serviciu. - Poftiti, va puteti Inscrie pentru audienta ~i veniti peste vreo 10 zile - mi s-a spus. Asta se Intampla deja pc la mijlocul

lui martie. Am fost

statu it sa ma prezint cu 0 ora Inainte, ceea ce am ~i tacut Cll cOIl~tiinciozitate. - Momcntan, cOllsulul este ocupat, mai a~teptati cam 0 ora ~ijumate - Ill-au rugal. - Sigur, sigur. - alll raspuns. 49

-

=-=z

I

I

<'!:i"O

0

-

imi cer scuze, consuluJ l1-a uitat de existenta mea? Totul e In regula. Nu va faceti probleme, am fost consolat - dar, tocmai acul1l, consulul a plecat. Mai- a~teptati inca putin, apoi yeti fi chemat.

I

I

,I

I

II

I

,II II "

Am a~teptat tacut Inca trei are cu privirea atintita Inainte. Pe urma am fost chemat la ghi~eu.

"

II

II", ,"nII 'I II, I 'I

- ~titi, in momentul de fata, consulul este ocupat, - a spus domni~oara - dar el ~i-a dat acorduJ, a~a ca puteti veni dupa ora trei sa va ridicati pa~aportlll Cll viza pusa.

I

,

,

1'1'

Ceea ce am ~i mcut.

',,' , ,I / II' ill il

I Ih

Abia mai tarziu am incercat sa analizez ~i sa pAtrulld sensu! celor Intamplate. I

I,

,I, "I'

.:1, II1II

"I' 1'1

"I

,I:

I

,

Cu cat mai absurda ~i mai umiJitoare este turnura pe care 0 iau evenimentele din jurul nostru, eu atat acest lueru eonstituie un semnal mai pregnant de pregatire a terenului pentru ceva serios. in ace I moment, circumstante!e imi destramau, metodic ~i cu precizie, planurile ~i sperantele de viitor. intelegeam di cel mai nelnsemnat sentiment de iritare sau inraire interioara nu-mi va permite sa depa~esc Incercarile care, dupa cat se pare, aVeau sa vina in curand. Putin cate putin, am inceput sa ma impac cu ideea ca orice obiectiv, orice plan se va narui In mod inevitabil. Nu a fost prea greu. Mult mai dificil a fost sa accept triidarile ~i nedreptatile de care am avut parte in acea primavara. in volumul al treilea am scris despre un om de afaceri, aJ ciirui camp incepuse sa se deregleze, generand 0 dezorganizare in planul destinuJui ~i al

~ <;: u«

-

--=-=

U9a

-:..»_. Peste 0 ora ~i jurnatate m-am apropiat de 0 doml1i~oara ~j am Intrebat respectuos:

-+::::: E..:..; p..

~~~.E

,..-

-..racterului angajatilor sai. Am descoperit di poti distruge ,"108rta ~i caracterul omului, acordandll-i un salariun~meritat de mare. Ei bine, acum pot dezvalui identitatea acelel persoane. .&am chiar eu. Vroiam sa institui la mine la birou un fel de comunism ~i vroiam ca angajatii mei sa nu duca lipsa de nimic, cu atat mai mult Cll cat colectivul era plltin numeros, ~apte oameni in total. La inceput, am observat ca ang~jatilo~ mei Ii se deformeaza structurile destinului, apoi unora dmtre el le~a slabit vederea, ceea ce constituia un semnal extrem de alarmant. Apoi am remarcat ca se inmultesc nemultumirile surde ale colaboratorilor mei la adresa mea. A inceput sa se ';£', constituie 0 adevarata opozitie. Intelegeam ca trebuie sa ma OJ!

abtin Cll orice pret sa-i condamn ~i sa~i dispretuiesc.

Daca nll

voi face fata incercarilor, nu mi se va permite sa inteleg ce s-a intiimplat. tara a mai vorbi de necazurile ~i bolile care ar fi urmat. Cu toate acestea, situatiile care se creau erau adesea destul de surprinziitoare. Imi amintesc cum un cunoscut de-almeu. caruia ii acordam 0 incredere deplina. imi spunea. privindu~ma in ochi: ,.Asculta aici. tu mi-ai salvat viata. nu te voi trada niciodata, iar. in ce prive~te banii. fii pe pace, e garantat suta la suta". Apoi s-a dovedit di promisiunile lui, ca sa zic a~a, nu corespundeau realitatii. La inceputlll verii lui 1996. toate ideile mele despre corectitudine, moralitate, onestitate, nu ~tiu cum, s-au prabu~it dintr-o data. Credeam ca pot accepta Cll lI~lIrillta pierderea banilor ~i orice e~ec. iar ruperea relatiilor credeam ca 0 pot suporta fara a clipi din ochi. Ma consideram 0 persoana echiJibraU1. S-a dovedit insa ca tradarea ~i purtarea imorala. pur ~i simplu. In-all dadimat ~i Cllasta nu puteam face nimic.

50 51

,

1"'

-oJ."",

"r-I

~ §-t 8o::q f-..;;:

ClU

.Ii I

I

,

II

a~a valeri umane cum sunt idealurile, marala, onestitatea, corectitudinea. ClI ratiunea intelegeam eft purtarea colaboratorilor mei ~i a altor oameni fatii de mine a fast generata. in primul rand, de propria mea stare, dar supararea "naboia prin

I

11111

I

I

ii,

,

toate sparturile" ~i Ill! rell~eam sa-mi stapanesc sentimentele.

IlU poate aceepta $i ierta tradarea. Ilecillstea,

sufletului,

tatca, prabu~irea idealurilor, persoana se Indreapta

La mongoli, pe vremea lui Genghis-Han,

1",:"

Multe eu

'

I

III I,

cea rnai clImplita

Illcetul

patrundeam

spiritualitatea

intampHitor luda $-3 spanzurat. Dar, pe de aha parte, fiecare 0111este dWiuzit de Dumnezeu, prin urmare, In ochii lui

moralitatea,

la acele evenimellte,

sensu I

deja, la momelltul

rugandll-se

ticalo~ie, de tradare nu este illtamplator. a~adar, el vindeca sufletul celui ce a fost tradal. Dar 111ce mod allume vindeca el sllfletul, acest lucru nu-I Illtelegeam, ~i asta nu permitea sllparariJor mele sa dispara. COlltinllfmdu-mi cercetarile, am ajulls

spiritualitiitii,

aceasta

catre 0 boala grava ~i ditre

IUlli in ~ir, tot revenilld

p~deapsa se clivenea pentru crima care se numea astfel: "In;;elarea celui ce $-3 increzut ill tine". Pc de 0 parte, tidilo;;ia ;;i tradarea var fl, mai devreme sau mai tarziu, pedepsite, nl!

Dumnezeu IlU exista villovati. Cu toate acestea, fiecare act de

batjocorirea

Ileabatllt

Iledrep-

moarte.

intelegeam l'i;'1

nll echivaleaza

eelor

devenit Ilotiuni

cu DlIl11neZeli ~i ca multi oameni.

Confundasem

idealurile

~i iubirea fusesera sillollime.

iubirii,

considerasel1l

Illtotdeauna

ca

l1loralitatea

este

ceea ce Insemlla ca nu poate fi iubit eel ce

te-a tradat $i te-a of ens at. in aceasta privinta, propriile

~i iubirea au

Se pare Illsa ea, pentru mine,

moral itatea ell iubirea $i, ca sa fiu ~i mai exact,

in subeoll~tient superioara

de fapt valorilor spirituale~

mea, spiritualitatea

absolut distincte.

ollestitatea,

atunei.

cand scriam cartea a treia, di

Illi DUl1lnezeu, se roaga

vreau sa zie ca, In viziunea

Intamplate

incetul

sale reetifidiri.

viata a introdus

Mai tarziu am Inteles ~i Ull alt detaliu

fundamenlal.

I~ 0 concluzie sllrprillziitoare, care a limpezit lucrurile ~i m-a aJutat sa sllpravie~uiesc. i

Cartea mea a avut 0 prea mare importanta pentru 0 multime

I

Dupa cat se pare, viitorul

i I,

I

~biectivele,

principiile

IdeaJuri, spiritualitate corectitudiIie, viitor.

52

scopurile,

mai Illseamna

$i

$i nob/ete, el illseamna ~i 1110ralitate,

far pierderea viitorlilui callceroase

ill cOllsecillta,

bu~irea pJanurilor

,I,

$i sperantele. Viitorlll

numai

onestitate. Persoana ata$ata de viitor pierde acest

pare, afectiunile inchis.

IlU reprezinta

inseamna moarte. ~i, dupa cat se apar atunci

persoalla

calld

viitorul

care nu poate accepta

de oameni. lar, printr-o viziune gre~ita asupra IUlllii, Ie poate diiuna mliitora. Fire$te, acest lucru IlU trebuie admis. Prin urmare, trebuie sa mi se dea posibilitatea de a-mi pastra iubirea,

dind In mine va fi distrus tot ce este omenesc, ~i, daea voi reu~i sa pastrez iubirea, atunei nu numai ea voi supravietui, dar, de asemenea, voi putea sa seriu a$a cum se euvine aeeste

atunci

este

randuri. Daca insa, In momentul prabu~irii valorilor umane, eu

pra-

nu voi reu~i sa-mi melltin iubirea de Dumnezeu, atunci, categoric. nu este de dorit sa mai raman in viata, sa fiu sanAtos ~i,

$i sperallteJor sale, persoana care, ill adanclil

u

~..... ==-=::z

-

I""" ."

Nu 1113a~teptam ca sutletul rnel! sa fie atat de dependent de

s: «:

H9a

.!. ._~-

1,'1111

I, '

«: l-

53

r-I

ClU

~Hi

~ -g

o::I~~.E

-

~ u

"=-= "'II!! U9LZ

~"".

\

~

~

1

ell atat mai mult, sa scriu aceasta carte. Atunci illsa neintele-

. . gand inca taate acestea, repetam: "Iubesc pc cei ce m-au tradat. lubesc pc cei ce all fast ncdrepti ell mine. lubesc pc cei ce mi-au calcat in picioare idealmile ~i mi-au distrus sperantele". Sufletul se impotrivea,

ell Insa repetarn de slite de ori aceste

clivinte ~i II cOllvingeam. "Oricate necazuri ~i nenorociri s-ar illtampla, iubirea mea ciitre Tine, D03mne. nu va descre~te, repetam ell - ~i orice prabll~ire a valorilor UI1131lC 0 primesc eapc 0 purificare

a iubirii catre Tine". Aceasta

rugaciune

ITI-a

ajutat ~i ea sa nu m3 inraiesc in momentele critice.

Analizand de sute ~i mii de ori intamplarile

acestea ~i pc cele ce au Ufmat, am infeles mai profund conexiunea ce exista

1 I,

'.11' ,

I

I

Am infeles de ce pri-

ma dragoste este. eel mai adesea, tara de noroc. Fiindca eas

,I', I I III

aparent neconcordante.

reprezinta un simbol al fericirii umane. ~i pastrarea in suflet a

,II

sentimentului iubirii, atunci cand toate coordonatele exterioare ale existentei lui se prabu~esc, ii permite ol11ului sa traiasca

.1

mai tarziu adevarata

dragoste,

tara consecinte

grave pentru

1

I

intre evenimente

II.

sanatate ~j viatii.

I 'I

I'Ii

Sa ne imaginam 0 alta situatie. Un barbat se illdragoste~te de 0 feme ie, sentimentul este reciproc. ~i. dilltr-o data. profitand de un pretext oarecare de mica importanta, ea adoptii fata de el un comportament Iledemn, imoral ~i neonest, iar el nu intelege .ce. se intampla. Dar ~i ea mai tarziu i~i poate explica anevoie comportamelltul. in realitate, iata cum stau lucrurile. Ceea ce numim "contactul ell viitorul", adica moralitatea, spiritualitatea, nobletea, principiile, visurile ~i idealurile fundamenteaza ~i relafiile spirituale, ~i perfectillnea, ~i aptitudinile,

i

II

II ~

54

i

$r:

,

#

~i intelectul. ~i daca orientarea barbatlilui indragostit spr~ relatiile Cll femeia iubita, spre perfectiunea ~i spiritualitatea el depa~esc limita admisa, atllnci acest barbat va pieri sau se va imbolnavi gray ~i viata lui paate fi salvata, in primul rand, printr-un compartament imaral ~i nedrept al femeii. Daca barbatlll va pastra iubirea, atunci ata~area de viitor va fi Inlaturata ~i, respectiv, se va diminua ata~area de relatii, aptitudini ~i intelect. Prin urmare, cu cat mai mare este capacitatea noastra de a pastra iubirea ~i de a ierta persaan3 illbitii, care ne-a calcat In picioare celemaiinalte~inobilesentimente.cllatat mai multe relatii armonioase. aptitudini. capacitati intelectuale~~i ceea ce noi numirn ,,fericire umana" ne vor fi Ingiiduite. Intelegerea acestor lucruri mi-a permis sa supravietuiesc ~i sa opresc procesul de dezintegrare care incepuse In primavara lui 1996. Totodata am putut sa-i salvez ~i pe alti oameni. ale caror grave afectiuni erau consecinta neputintei lor de a-~i salva, in momentele dificile. iubirea.

u u

-..

Hllil r-

NOlLE

VALORI

A treia categorie, care se afla la baza primelor doua contactul cu viitorul. De orice informatie nOlla, eu luam cuno~tintii In felul urmator: La inceput survenea prabu~irea deplina a tuturor lucrurilor, 'pierderea controluilli asupra situatiei. Apoi Incercarea de a intelege, de a aprecia ceea ce se intampla. Mai departe urma includerea noului element in sistem. in cele din urma venea ~Iefuirea modeluilli prin punerea lui in practica. adica propria mea purificare in acest sens, traversarea con~tienta, corecta a sute ~i sllte de situatii, lucrul Cll pacientii etc. Dupa aceasta, noua informatie putea fi introdusa in carte. 0 informatie nepreluerata putea fi periculoasii pentru cititori, de acest lucru eu m-am convins cand abia incepllsem sa scriu prima carte. ~

Cartea a treia a ie~it de sub tipar. Multi spuneau ca ea le-a ajutat foal1e mult. Oar, peste diteva luni deja, eu am vazut ca informatia expusa In ea este depa~ita de acele cllno~tinte pe care Ie-am dobandit in vara anului 1996. Era cazul sa ma a~ez sa scriu 0 noua carte. Eu Insa, daca e sa fiu sincer, pUinuiam sa ma odihnesc, sa ma lil1i~tesc, apoi sa seriu 0 carte, In care sa raspund la multe intrebari ~i sa explic multe pasaje neclare. Mi se spunea adesea ca informatia este extrem de comprimaHi ~i ca a~ fi putut scrie cateva carti, care sa lalllllreasca esentiallil din ccle scrise mai inainte! Evenimentele care se petrecllsera m-all fikut sa inteleg ca sistemulnll este incheiat ~i ca informatiile pe care Ie primesc ell pot fi dintre cele mai Ilea~teptate, ca trebuie sa depun eforturi pentru a reu~i sa Ie asimilez. Toamna, eu socoteam ca, in principiu, toate valorile umane pot fi impartite In trei categori i.

Prima categorie A dOlla categorie 56

-

relatiile. aptitudinile, intelectul, perfeqiunea.

Sitlla1ia care se crease atunci a fost de-a dreptlll mistica. Cand incercam sa scriu textul primei dirti, pardi nu ma lasa s-o fac ceva de sus De obicei, autorul scrie textul cartii, timp de mai multe luni corecteaza manuscrisui, apoi alearga dupa redactori, rugandu-i sa-i tipan'asca cartea. Primul meu redactor m-a cautat ea singura, dupa ce a citit 0 nota informativa din revista ,,$tiintii ~i Religie"S, ~i tot ea mi-a propus sa scriu 0 carte, iar cand a vazut ca nu sunt in stare sa scriu, a gasit 0 ie~ire din situatie:

- Puteti dicta textul pe banda de magnetofon, - a spus ea iar restul se face. Afara de aceasta, 0 cuno~tinta comuna 0 5

"~tiinta ?i Religie" ("Nallka i Religia ") revista lunara, can: ap~r~ din septembrie 1959. Contine articole de popularizare a Istonel religiilor, a ?tiintelor ezoterice, a doctrinelor mistice etc. -

57

r I

+~

~~-~--i

u

~ §-'-" 8QH-~.E

~

<;: (5

-

-"" =-=-:

H9ll --..-----

"...

Ii!

III

': I ~I

II

!

avertizase ca eu Imi pot pierde rapid interesul fata de carte ~i 0 pot abandona. De aceea, pentru Ull manuscris inca inexistent. mi-a fast platit un avans banesc substantial, pe care I-am cheltuit pe loc. lar peste doua IUlli, cand Imi pierise, cu adevarat, orice dorillta sa ma ocup de scrierea carti i - se dovedise a fi 0 treaba Impovaratoare ~i dificila - era tarziu sa mai dau inapoi. Dupa cum m-am convins, tot ce avea vreo legatura cu notiunea de karma. cu informatiile despre ea, semana cu un cuib de viespi. La cea mai mica atillgere se starnea 0 asemenea agitatie, incat de-abia izbuteai sa te fere~ti. Ca sa pot dicta textul mai leslle, eu am proplls sa adunam un grup nu prea mare, caruia, pur ~i simplu, sa-i povestesc despre investigatiile mele. Le-am oferit informatie bruta, tara a-mi imagina catu~ide putin ca lucrul acesta ar putea fi periculos. Peste cateva minute, toti au observat, dintr-o data, ca se intampla ceva ingrozitor. Multi au inceput a se ingalbeni la fata, s-a instalat a stare de slabiciune acuta, care continua sa se acutizeze. Biocampul din jurul capetelor intregii asistenfe a inceput sa se comporte ciudat. Toti au fost u~or atin~i de panica. Eu insa nu ~tiam deloc ce sa fac. Trebuia totu~i sa fae ceva. Nu trebuia sa primiti informatia pe care v-am comunicat-o. Din cine ~tie ce motive, ea este foarte periculoasa pentru voi. Deocamdata, nu ~tiu ce sa fac, doar s-o iau inapoi? Deodata m-a fulgerat gandul: intr-adevar, de ce n-a~ lua Inapoi informatia aceasta?

-

Veti uita indata tot ce v-am vorbit pana acum - Ie-am

spus celor de fata. Peste noua secunde, totul se va ~terge. 5X

Dupa aceea am vazut cum totul a revenit la nonnal ~i ne-8m continuat convorbirea. Eu am Inteles ca, pentru mine, conectarea directa la diverse surse de informatie poate fi inofensivii, pentru altii inca este periculoasa. La Inceput, trebuie sa porti informatia In interiorul tau, 5-0 adaptezi ~i abia apoi 0 poti oferi altora, aqionand ca un fel de filtru. Cu 0 carte, lucrurile sunt ~i mai serioase. Oricat de importanta ar fi infonnatia dobandita, trece eel putin 0 jumatate de an pana cand aceasta poate fi inclusa in carte.

l

jI'

A~adar, ciitre toal11na anului 1996. eu socoteam ca este putin probabil sa poata aparea 0 noua tema. Aceasta Insa a aparut. f?iInca absolut pe nea~teptate, dind eram In una dintre deplasarile mele peste hotare. Conducatorul tarii in care ma aflam atunci a vrut sa discute cu mine. L-am cercetat de la distanta: alaturi de omul acesta, in biocampul lui, era 0 pata stralucitoare. ingerul pazitor, unul foarte puternic. ~i omul insu~i era 0 persoana spiritualizata f?iarmonioasa. Mi-am dat consimt3.mantulsa ne intalnim. Fiindca veni vorba. omului acesta ii era proprie ata~area de viitor. Biocampul lui arata ca el Ii dispretuia pe nemernici f?ipe cei josnici. - Oar pentru ce sa-i respect? - se mira el mai apoi, In timpul conversatiei. - Nu trebuie respectati, dar nici sa-i dispretuim nu se poate - ii explicam eu. Acest dispret !,>inemultumirea sporita fata de sine In urma insucceselor se grupau intr-un program de autodistrugere. care putea sa ia avant !,>isa creeze mai apoi probleme de sanatate. 59

~'-' H9LZ

...-

---.---

I I I

I

II

I

I

I,

I

I

I

'I

Noaptea m-am trezit bruse din cauza senzatiei de profunda neincredere ~; de inceput al unei maladii acute. Am flicllt gllturai Intr-o forma foal1e grava. in pills, tema care mi se dezvaluia era una noua. Ea nu era legaHi nici de relatii, nici de aptitudini, nici de principii, nici de idealuri. M-am uitat dincotro vine destabilizarea. S-a dovedit cii programul meu illtrase in rezonantii cu programul ol11uluipe care trebuia sa-I viid In dimincata Ufmatoare. Un program care opera activ In subcon~tientulilli a intrat In rezonantii cu almel! ~i In mine a izbucnit 0 agresivitate illterioara, IndreptaHi impotriva intregii lumi, carc s-a tfansformat pe lac l11tr-unprogram de autodistrugere ~i a fost bloeata de guturai. lar de gllturaiul aeesta eu n-am putut scapa doua saptamani. imi amintesc cum, dupa 0 vreme oarecare, Ie explicam paeientilor la consultatii: - Nemultumirea interioara fata de lumea Ineonjuratoare, blamarea altar oameni se transforma Intr-un program de alltodistrugere ~i este blocata prin dureri de cap, traumatisme craniene, l11eningite,eneefalite, pierderea viizullii sau a auzului. Unlll dintre cele mai clemente momente ale blocarii II reprezinta inflamatia rinofaringelui. Dadi aceasta I1Ureu~e~te sa bloeheze progral11ulde autodistrugere, lovitura se Indreaptii asllpra sistemului urogenital. Ei bine, - continuam eu - un gutllrai rebel eonstituie unul dintre primele semne de activare a autodistrugerii. Apoi Imi aminteal11de ochii mei fO-?ii~i de nasul inf1amat -?i adaugam: "Vedeti. in momentul de fata eu suport tocmai 0 asttel de explozie". Apoi, in decursul eatorva saptamani dupa Intalnire, eu Inceream sa analizez ee anume Ill-a plltut scutura a~a. Tema era, In mod evident, nOlla~i era legata de eoneeptul de "plltere". Pentru mine, tema aceasta nu avea vreo Inselllnatate

deosebiHi, pentru pacientul mell 'insa ea era de 0 importanta primordiala. Prin urlllare, 111lIna dintre vieti, ell am acumulat multa agresiYitate fata de oameni ~i fata de lumea Inconjuritoare din cauza acestei teme. Puterea s-a doyedit a fi situaUi foarte sus in ierarhia valorilor umane. Dar "puterea" este un concept colectiv. Ea nu inseamna numai controlul aSLIprasituatiei. Ea reprezinta suma catorva valori umane. Eu fliceam calcule, ana!izam, sondam iar ~i iar, Incercand sa inte!eg despre ce este yorba. Programul din sufletul meu fusese trezit. Dupa cum am observat, In cea de-a patra viata, eu avusesem prea multa putere. Prea multa putere, ~i aYliSesem

..

0 atitudine prea incorecta fata de acest fapt. in viata aceasta, eu simteam cum puterea asupra oamenilor, oricat de miea ar fi, ma face arogant, crud ~i despotic. De aceea, viata mea actuala consta, In fond, dintr-un ~ir de umilinte. indata ce aparea 0 posibilitate de a ma afirma ca lider In raport cu altii, eram pe loc "strivit" ca 0 musca. La nivelul subcon~tientlilui,

simteam

ca faima, celebritatea ~i mai Cll seama 0 pozitie inalta in societate nu I1l1l11aica ma vor corupe, ci chiar ma vor ucide; In

f >;

\

eel mai bun caz, ma vor faee nefericit. Cand am vazut ca a Ineeput activarea programllilli, mi-am dat seama ca, daca nll

voi asimila noua valoare umana In deeurs de

0

luna-dolla, mai

apoi, pur ~i simplu, vui fi meut una ell pamantul.

I IJ

;

60

I

,j

~; iata-ma din nou analizand. Din ce eonsta puterea? Aceasta inseamna a gllverna destinele altor oameni, a~adar, capacitatea de a guverna propriul destin, prin urmare, nici un potentat_nu trebuie sa aibii eeea ee se nume~te "cramponarea 61

r -

-

u

/

--I

:H..!;. o:;j

!-
-

--==

~ u H9lZ

~:~

--

de un destin fericit". EI trebuie sa-~i pastreze calmlll ~i sangele rece in fata oricaror necazuri, Ilenorociri, lovituri ale destinului. Mai apoi am verificat de multe ori: intr-adevar, conceptul

lumii inconjuratoare }i tara 0 con$tiinta evoluata. Prin urmare, impulsul volitiv elevat este rezuItatuI unei atitudini coreete fata de lume, al orientarii corecte in cadrul acesteia. lar lucrul acesta este posibil atunci cand in suf1et s-a aCl/mulat multa iubire fata de Oumnezeu, cand cunoa$terea lumii s-a fiicut de pe pozitia iubirii, dind omul a renuntat cu totulla manifestarile vointei sale, vazand in toate vointa Creatorului. De aceea, un conducator adevarat poate fi, de regula, eel care a renuntat in mod con$tient la dorintele omene$ti, la vointa sa, la idealurile, seopurile ~i sperantele sale, pastrand 0 singura dorinta, un singur scop ~i 0 singura manifestare de vointa - sa treaca dincolo de limitele a tot ce este omenesc, pentru a simti unitatea cu Dumnezeu. Atunci am inteles de ce, in filozofia indiana, renuntarea la dorinte era una dintre conditiiJe esentiale pentru dobandirea fericirii supreme.

(notiunea) de "destin" este 0 componenta a unui astfel de concept cum e "puterea". Fara 0 puternica intuitie, potentatlll n-ar putea exista, dar 0 intuitie puternica inseamna contact largit cu viitorul, iar largirea contaetu/ui

cu viitorul are loc numai la

oamenii Cll 0 mare rezerva de spiritua/itate.

insa conceptul de

"contact ell viitorul", ca ~i conceptul de "destin",

imi era deja

ClinOSClit.

Mai era 0 componenta, care, pe deasupra, era ~i cea principala. Treptat am dibuit-o - aceasta era vointa. Fara 0 vointa puternidi, nici un carmuitor n-ar fi in stare sa conduca statuI. E/ poate fi inzestrat, inteligent, spiritual ~i cumsecade, poate avea un destin fericit, !nsa, daca este lipsit de vointa, el IlUtrebllie sa stea la carma statului, caci II va duce la pieire. Dar ce este vointa? Dupa cum se vede, este mult mai u~or sa simti lucrul acesta dedit sa-I con}tientizezi. Eu testam un model dupa altul, straduindu-ma sa inteleg ce este vointa. Vointa este dorinta care poate dainui 0 zi, 0 IUlla, un an etc. Oorinta obi$l1uita apare pentru un timp oarecare, apoi dispare. Oar, atunci cand conditiile de realizare a dorintei au disparut, in timp ce aceasta a ramas, avem de-a face Cll0 mare dorinta iar , ,

atunci cand conditiile deja de vointa.

se °PUIl dainuirii

dorintei

este yorba

!;,

Omul cu vointa este un om Cll gandire strategica. Oar gandirea strategica nu este posibila tara 0 profunda intelegere a

Oamenii ma roaga mereu sa scriu de care inciilcare a legilor karmice este legam fiecare boala. Nu exista 0 legatura stricta $i nici nu poate exista. Pc (:?.rde individualizat este fiecare om, pe atat de illdividualizata este boala lui. insa, desigur, exista 0 anumita illterdependenta. Pancreasul, de pilda, raspullde de relatiile dintre oameni. Daca aveti adesea pretentii la adresa unei persoane apropiate ~i apare dorinta de a rupe relatiile cu ea, i$i poate face aparitia diabetul. Daea nu intentionati sa rupeti relatiile, dar va sllparati mereu, veti avea probleme cu duodenul ~i cu stomacul, iar lucrul acesta, mai apoi, poate da complicatii ~i dureri de inima. Daca ganditi aspru ~i lIrat despre 0 persoana apropiata, pot avea de suferit ficatul $i vezica biliara.

1>2 63

I

I

roo-

o"E1R

---~---

QU

~~~.E

-

;;

:

-==-=

j H9a

,i.

I

Sa Illeditalll asupra urlllatoarei intrebari. De ce oare plexul solar, 0 acullllllare de energie Ilervoasa, se afl:! alaturi de loelll In care glal1dele participa activ la digerarea hranei? Pentru ca

I

II I

I

I i

I; I

I:

in procesul ingurgitarii

hranei are loe cunoa~terea

lumii ineon-

juratoare. Omul digera hrana mai intiLi pe plan informational. Vazul, mirosul, gustlll servesc ea intermediari illtre cele dOlla sisteme informationale:

hrana ~i organismul

uman. Daca la

aeest stadiu informatia nll este asimilata corect, atunci fie va disparea dorinta de a manca aceasta Ilfana, fie 11-0vor accepta

ill

stomaelll ~i intestinele - se VR0~;;::b:~~ildiaft:t:a. La cantine ~i I

I

II

ja restaurantele

ieftine, intoxicatiile

all loe, de eele mai mllite

ori, Illl dill cauza calitatii I1Hll1carii, ci din eauza stiirii celui care a gatit-o.

Ull buciitar bun inseamlla,

inainte de toate,

bUl1atate interioara, lipsa depelldcntei de valorile umane, filulta iubire in suflet. 0 cuno!;)tinta mi-a spus odatii: "Mama mea se ruga Intotdeaun3 Illaillte sa prepare manearea ~i toti remareau di. ea gate~te minunat".

lar bunica mea a Ilicrat ca sora de ca-

ritate Intr-ull spital militar ~i a vazut de toate holera

-

dar, dilld 0 Intrebam:

"Bunieo,

~i tifos, ~i tu ai fost bolnava

vreodata?" - ea Imi raspundea; "Nu, niciodata, (nainte de a merge la Illunea ma rugam, spullcam: - ~i ma dueeamla lucru". Dupa asta Illi-am alllintit un cpisod din viata mea. Pe dind de-abia Incepcalll sa-mi elaborez metoda ~i IlU scrisesem inca nici 0 carte, s-a Intamplat sa ma aflu Intr-un ora~eI IlU prea mare din nord. Am intrat In vorba Cll mediclil ~ef al spitalullii din localitate. "Ei bine, daca tu afirmi ea toate sunt legate Intre ele, cxpliea-mi atunci de ee ma doare inima? Nici un

64

medicament nll mi-a ajutat, durerile au dimas a~a cum au fosf'. "E simplll de toL ai adllnat l11ulta sliparare impotriva femeilor". ,,~i ee trebuie sa fae?" - "DlI-te la biseridi, aprinde 0 IUl11anarepentru sanMatea ta, iarta toate supararile, pune-ti ill ordine sufletuL apoi adreseaza-te lui Dumnezeu ~i roaga-te ca toate supararile sa piece din sufletul tau ~i din sufletele url11a~ilor tai j>icere iertare pcntru faptul ca ai purtat suparare'. - ,."1 "'i atunci totul va treeeT' Ell am zambit doar. ,.Binelntclc,ca va trecc". .,Daca-i a~a, noi urcam chiar acum in ma:;;ina ~1 l11ergem la biscrica, ea este in afara ora~ului, cale de-o ora,
adesea Inmarl11Ure~te dill cauza unel

exaltari de nelnteles. lar 0 biserica ce se inaHa deasllpra raului treze~te un asemenea sentiment de veneratie, incat te rogi tara ellvinte, doar privind-o. Ne-am apropiat cu l11a~inade biseridi, aeolo nll era nimeni. Langa biserica, Intr-o Clll1icidi, un calugar spargea lemne. I-am ecrut perl11isiunea sa il:tl~I~1~i elne-_a eondlls In biserica. Am intrat ~i am pus lumanafl. Deodata. ealugarul s-a apropiat de Iloi. "Atlillci ealld puneti lumallari ~i va rugati, sa spuneti sunt dupa voia 'fa>". Am ie~it din biseriea, drul11ul de intoarcerc, aprind lumanarea, ma

la srar~it numaidecat:
r-

-

I

'---I

Cia

~

~if 1%If-f--<:: u

I

I

r~ -~--~ U9l~

~.o.Ii--

mele. voinrei meIe, eu-Iui mell, dar atunci cand rostesc: , parca a~ fi gata sa renunt Ja dorintele mele". Silllteam totll~i di, din cine ~tie ce motive, dorintelor

lui. La un om obi~nuit insa, daca aspiratia la iubire ~i la

I

fraza aceasta este foarte irnportanta. Peste cativa ani, studiind structurile

ale omului, am Inteles ca fraza aceasta permite sa nl! ne ancoram in dorintele noastre.

spirituale

J

>'" ¥-

, t

sa nu Ie socotim principalul nostru scop. in caz

COl1trar, fie di ele nu se vor implilli, fie ca implinirea

putea aduce ell

lor ar

mad nenorociri. 0 CUIlQscutade-a mea mi-a SpLiS odata: "Vrei sa te invat sine

clim sa-ti ill1plille~ti dorintele?

Atunci

-

~--

cand

I f

intalllpia atlillci la Ilivel slIbtil. ",$tii eeva, dadl vrei sa-ti ramana copiii in viata, Illai bine Ill! te oCLIpanici tu eu aceasta. ,$tii Acesta este

semnul infinitului. Atllnci cand ti-o imaginezi, dorintele tale cresc in subcon~tient de sute ~i mii de ori. Daca dimensiullile dorintei tale sUnt mici, iar ea cOl1travine legilor Universului, atunci ea va disparea putin cate putin ~i tu nu vei avea prea mult de suterit. Daca insa aceasta este de mii de ori mai mare, atullci ~i reactia va fi pe Illasura. In ee caz dorintele tale vor merge impotriva Universului? Atunci eand importanta eu-Iui Hill timan, va fi mai presus de eu-I suprem, Divin. Sufletul, cramponandu-se

de valorile umane, da na~tere unor dorinte eu genneni de agresivitate. Cu cat mai mare este dependel1ta, de valorile umane, ell atat mai mare este Ineareatura de agresivitate care Insote~tedorintele. De aceea dorintele 1IIluistant

pot cre~te tara sa adllea vreun prejlldieill deosebit sufletuilli

mari proportii patrunde pana la 0 adancime eonsiderabila ~i, in cOllsecinta, se trallsmite urma~ilor, lucrul acesta se poate star~i cu disparitia intregului neam. De aceea euvintele "Faca-se voia Ta, D0311111e"inseamna ca dorintele nasellte de un suflet imperfect nu trebuie sa se realizeze, dadi aeest fapt se opllne

vointei Celui de sus. Illtr-un asemenea caz, nici chiar 0 rugaminte incorecta nll va fi prea periculoasa. Cand omul aecentll-

dore~ti ceva.

imagineaza-ti cifra opt. Cu cat mai clar ti-o vei imagina, Cli afat mai repede ti se vor implini dorintele". M-am uitat ce se

ce inseamna cifra opt? Mai tii Illinte matematica?

nu rell~e~te sa depa~easdi evolutia dorintelor, lucrurile se pot termina eu boli, moarte etc. Dadi 0 dorinta de

Dumnezell

.{

/ ,1>' ~ +' 1 ! f

f

eaza in rugaciullea

sa ea dorinta IlIi, vointa lui, viata IlIi, eu-I

lui uman sunt secllndare, esentiale tiind iubirea fata de DUl11nezeu ~i vointa Divina, atunei, eu cat mai des repeta el lucrul acesta, Cll atat mai putin depinde de valorile lImane, ell atat mai mult se purifica sutletul lui ~i Cll atat mai repede i se implinese dorintele, aducandu-i nu durere, pierderi ~i suferinte, ci toata armonia fericirii ull1ane". Importanta celor spuse de dilugar in biserica eu am simtit-o pentru ca aveam deja un precedent. Din fire, eu IlU sunt un om al jUl11atatilor de masura ~i, 0 data ce doresc ceva sau imi propun un seop, merg pana la capat. in plus, oridit timp ar treee, dorintele nu mi se diminueaza. Dlipa toate semnele, ell am fost in vietile anterioare un om destul de armonios ~i proportiile dorintelor mele au fost l11ari. Am observat inca din

eopilarie ea toate dorintele meIe se implinesc. La ineeput, lucrul aeesta ma bueura, apoi insa a ineepllt sa ma sperie. Caci dorilltele me Ie pot aduee rau altar oameni. Atunci am ineeput sa-mi dezvolt dorillta puternica de a-i ajuta pe oameni sa eUlloasca

IUl11ea.

66 67

<0; -+~ t: ~~-t B-

---~: Q

i:of-f-.E

~ ~

Jr

Jl.I~!nl . ~lItereadorillteitrcbuie sa corespulldiiarmoniei interi~ OdiC. IlIblrea ~., este Pent I1J un om nearmonios, nl! atat fericire A c~t tor!lIra. (~u cat mai mare este dorinta medicului sall ~ vrn decatorulul de a I 'ljllta . pe paclent, Cll atat mai credincios tre b'LJlesa- fie el,in interior. Compasiunea este cea care 11face pe om 0111.Donnta de a-I ajuta pe celalalt de a-I s I ,a va d ezvolta cel e mal' .c: IrUllloase calitati Uillane Daca <,

. c, '- ca IIlsa- ultam . . _ bOr/I e, nenorocmle, . ,suferintele imb ., a rallirea punhca sutletul I . nOI transformalll-. Izbavirea de su fi'ennte rntr-un seop in sine ' ~

~

.~ 'ir;. if/.

J

era adcsea lIimitor. Atunci, in 1990, dupa ce am vazut pentru prima oara structurile karmicc, cu am inceput sa-mi creez metoda. Ea a luat Ila~tere, in primul rand, ca un sistem de alltoapfuare. Mi-am dat seam3 ca situatia este foarte serioasa ~i ca, dadi IlU voi invata sa vad cine ataca, de unde vine atacuL lucrurile se pot sfar~i prost. La inceput. ell atribuiam orice de~ formari ale campului deochiului sau farmecelor $i incercam, mai Intai, sa resping toate astea, apoi, pur -?i simplu, sa Ie distrug, Pe maslidi ce cOlltinuam sa lucrez, capacitatea de patrundcre vizuala mi se amplifica. ~i iata ca, odata, pe cand

incercam, fiira succes, sa-I descopar pc alltorul farmecelor, ell am inceput sa pfltrund in nivclurile subtile ~i am avut de sliportat unlll dintre cele mai mari ~ocuri. Nu erau 13 mijloc nici farmecele, nici deochiul, era 0 pedeapsa de sus. M-au trecut fiori, cand am aflat Cll cille Incercasem sa Ilipl. Am vazut ca aceasta "vindecare" nu-i dedit 0 pasuire temporara -?i ca, in eele din urma, ea Illl va duce la nimic bun. M-am dus la

~

. Atullc! .';'1vllldeciitoruL ~i medicul iall b oa Ia aSlipra Ior. e destuJ - eompiitimeasca pc d oar sa-I . paclenl. In acest Caz truplll '. paclentlllUJ se purifica dar sutletlll se IIlrale$te. -' Pentru' medic . ' sau vrndecator, - cllnoa.';'tcrea . ( y c fa p tuh'I] ca- vOll1ta noastra dorinta ~ Iloastra de a-I c'Ijuta e ce rla a t sunt intotdeallna seclJlldare iar " I P , .

.

~

biserica. m-am rugal, adresandll-ma

lui Duml1ezeu, ~i am cerut

sa Ilu-mi fie dat sa-I ajut pe paciellt, daca aceasta va dauna sufletului Illi. Am Illteles eft oamenii trebuie ajutati, dar lucrul

~

VOla

.

IlIl Dumnezeu

.' reprczmta ..'

.. condltla

~i iubirea

pelltru

0

fata.

d

-- e EI sanatate

. sunt pnmordla/e, ~

buna

sllpravle~ulre. . In "nul 1990,call d IlIcram Ja cooperativa Pe .

fnstllutul de mcdicina nr] "

6X

jj

,

.

=-

H91l

~~fl~

Destinlll imi diidea lovituri tara crutare . . ,Jar eu nll puteam int.e Iege - pen~rll ce? Acum Imi dati seama cn puterea dorin:~Ior mele, c~nJl[gata Cll 0 COllcePtie incorecta despre lume ma Ipsea, practlc, de ~ansele de a supravietui M~ '. ~. a sa Ivau b ollie ne s ftar~r't e, d estrnul absoilit dezorganizat <;:iin r. , a ara d e aeeasta . 'f do nn,a d t d e Iilecare clipa de a intelege lu ,mea, e a-i simti ' armonia. . In "nul 1980 0 gcpa, I" " 'j eu am compus lIn toast: Viata . . .' es.t.eposJbl/ltatea de a iubi, care ne-a fast oferita. Omlll ~~te l;n pentru iubire. far sensul vietii constii in aculTIularea ~TII.I.I~~"

.

G

$i de

.

pentru

I~ pe anga -

examillam pe paclenti $i efectlll

acesta trebuie mcut corecL Am inteles de ce durata vietii medicilor este mai mica dedit a oamcnilor de alte profesii. Medicul -?ivindecatorul IlU leclIicsc, ei lI$ureaza sllferintelc pacientului ~i II ajuta sa se insanato~easca. La lisus Hristos veneau mii de boillavi. el insa ii vindeca numai pc unii, pc cei care erau pregatiti, adica strabatusera cea mai mare partc a dnnl1ului. ~i l1ulntamplator intreba el daca omul crede. Cu cat mai pllternidi este nazllinta spre DUlllnezeu, eu atat mai putin 69

II

f

r-

/

-,

Q

CIU

~r.:~~

'II I

1'1

I'I

ii dauneaza sufletului I

,

11,1

~ II

II

vllldeca

I

I

I

~tunci

I I Ii

1i.

orice schimbari

cardinale.

Caci. de unde

~-a luat fr~za: "Nu este prooroc dispretuit dedit in patria lui ~i I~ casa IUI"? Cand a venit in localitatea sa, Hristos n-a putut

;I

pe nimeni.

Pentru toti,

el era fiul

teslarului

losif.

el a plecat de aeolo, rostind fraza eare mai apoi a deve-

oule?". Eu am SpliS ca ii voi dezvalui secretul. Acest secret este legat de propria ei persoana. Trebuie sa fii mai bun, sa tinzi spre autoperfeqionare.

Imi amintesc de un caz amuzant, care s-a iotftmplat pc

Dad! medicul a fost credincios

daca sufletullui cuprillde multa iubire, dorillta lui sincera de a-I ajufa pe pacient nu-i dauneaza. EI IlU se autoflageleaza cand n-a

I'll'

", I 1"1

in viata anterioara,

fast in stare sa ajute, nl! se supara pe pacient cand acesta nu se comporta corect. "Atunci cand medicul adevarat intra in salon, bolnavii se simt mai bine", - spunea Behterev6. Adica, in primlll rand. medicul lecuie~te cu sufletul sau. EI Ie transmite

lilli, I

pacientilor

preaplinul

iubirii sale ~i capacitatea

de a iubi, iar

lucrul acesta reprezintc'i principallil tratament. Nli exista medicina tara personalitatca medicului. Medicul care aspira la Cllnoa~terea sllfletului ~i simte legatura dintre sutlet ~i trllp se va orienta mai corect in orice boala. Deosebit de semnificativa este personalitatea medicuilli in medicin3 orientala. 0 chinezoaica pe care 0 cllnosc ~i care practica aCllplinctura mi-a povestit ca 0 doamna cu titlll ~tiintific ~i diploma de acupullctor a sadiit-o vreme indelungata: ,.Eu infig acele in acelea~i pUllcte ca ~i tine. Explidi-mi de ce tu obtii rezlIltate excelente, in timp ce ale mele sunt, practic, (, .B~hlcrc~, ~ladimir Mihailovici (1857-1927) - ncuropalolog. pSlhratru .~J. pSI~lOJOg. fliS. A adus importallte contributii la studiul morfoJoglel.CrelcruJul...Preocuparea lui de capetenie a reprezentat-o crearea unel an1pJe ~trmte a personaliUitiL care sa serveasci'i drept bazi'ipentru educarea omului. 70

Unul ~i acela~i medicament, pres-

cris de medici diferiti. da efecte diferite, a~adar. tratamentul primar este cel informational.

nit cunoscuta tuturor.

I"

-E..+-:::::< i:i. I:::

atunci cand de-abia incepeam sa lucrez cu structurile karmice. Ma atlam in Crimeea impreuna Cll prietenii mei. Noi am luat un taxi ~i am plecat spre 0 plaja. Era randul meu sa platesc. dar. in ultima clipa, pard\ m-a imboldit ceva. I-am spus unui prieten: "Plate~te tu". - ~i am sarit din ma~ina. EI a achitat calatoria rnra

sa spunavreun cllvant, apoi ne-amdus pe plaja.

care nu era decat 0 ingramadire de bolovani in apropierea ape!.

Ne-am scaldat, ne-am bronzat. Apoi am scos diteva stide de "Madera,,7 ~i gusHiri. Cu "Madera" sunt bune Ilucile ~i ca.}cavalul, afara de acestea, noi mai aveam paine, ro~ii, eastraveti. Am umplut paharele. am tinllt un toast "Pentru minunata natura a Crimeei .}i pentru AllipkaK". Am mai stat, am admirat natura. Am umpilit paharele a doua oara. am toastat. am ballt, apoi am luat 0 gustare. Peste cinci minute. prietenul mell a simtit dureri in burta. Mi se pare di m-am intoxicat" ~ a spus el. Noi am ras ell totii, ~:ltrucat mancaseram

acelea.}i bucate. "Peste doua minute, totul

va trece, SliS capul, - ii spuneam noi - hai sa mai bem .}i sa imbucam". Lui insa i se facea tot mai diu. Cateva minute mai tarziu, dupa ce s-a culcat, pentru cft ilUmai era in stare sa ~ada~ 7

"Madera" - varietate de vin dulce, eare-~i are originea in ins.

Madeira, provincie a Portugalici. .. . K Alupka ora~ in Ucraina, pe tarmul sudic al penms.ulel Cnmeea, la 17 km spre sud-vest de lalta. Statiune balneoclimatenca. -

71

~

~

-

--....... --.,

H9Ll ,...

--

u

~--r--I

alF--~f I

---

i!iiii HSU"

L

;;,.

~

rfata lui a illccput sa capete 0 Iluanta verzuic. Ne-am dat Seal113 ca sitlla~iaeste grava. Atullci mi-am amintit ca sunt vindeciHor.

II

Pancreasul ]ucreaza eu tema re]atiilor, iar duodenul - ell al11bele teme. Starea fiziea ~i el11otionalii a ol11ului depinde de modul in care sc forl11eaza slrllctura informationala a hranei ee intra in intestin. De aceea, ]1I-anavariata, de]icatesele rapese toarte multe puteri $i pot duee la boli, la diminllarea potentialu]lIi spiritual ;>i

L-am privit ca sa In!cleg des pre ce este vorba ~i am hotarat sa fae un mic experiment. Toti Imi cereal! sa incep imcdiat sa prescz alllll11ite pUllcte sau sa fac pase ell mainile deasupra

suferindului. ,.Am sa-I pun pc picioare - am zis ell - dar Ill! inainte de a face un Jucru". M-am apropiat de prietenul meu,

creator. Din aceasta cauza, ]ongevivii consuma, de regula, luana Ilediversificata ~i in cantitati nu prea man.

Ill-am aplecat .}i i-am .}optit la ureche: "Te-ai suparat pc mine din cauza bani lor de taxi, cere-i iertare lui Dumnezeu", Peste

Hrana difcrcntiata

Dupa cum se vede, codul informational al hranei poate fi schimbat ehiar ~i dupa ingurgitarea acesteia. A~adar, poti sa te rogi lui Dumnezeu IlUnumai inainte, ci :?idupa masa. AtLlnei dind omu I doar vede ;>i incepe sa guste hrana, are loe un

inteles - ca sa digeri 0 asemenea cantitate de hrana, toate glandele trcbuie sa mearga ca ccasul. Oar pentru aeeasta I. "'.

pnve.';'te manearea, mandnca tara graba, procesul asimiliirii se desfii~oara mai bille, iar de;>eurile illformationale vor fi mai putine. Din acest motiv, Ull meniu coreet alcatuit, infuziile de plante pot ajuta in tratamenteJe celor mai diverse afeqiuni.

illfofmatia

72

rcferitoare

la aptitudini,

inteleet,

perfectiullc.

trcbllie sa nu fii gelos, aspru, trufa~, adica mandiul trebllie sa fie bun la sutlet, altmillteri va muri, pur $i simplu, de indigestie. Dadi omul este gelos ~i suseeptibil, panereasu] ii funetionea:z.1 mai prost $i el este Ilevoit sa manallee mai putine dulciuri. Jar daca omul are ambitii sporitc, fiealu] lui arc de suferit ~i el trebllie sa mananee mai putine alil11ente al11are, sarate, pic3ntc. De aceea, atunci cand omul tine un post riguros

Dupa ce mancarea 3;junge in stomac, incepe a doua ctapa a

inforll1ationalii$i-o asuma glandele salivare, iar in stomae, mai ell scamii, suprafata peretilor stomacaJi de langa eardie $i de liinga pilar, la intrarea in intestin aecastii funetie 0 indeplinesc vezica biliar{!, duodenul $i pancreasul. Ficatul prelucreazii

II

singura zi". Lacomia e ]acomie, ee-o fi bUll In asta? Apoi am

activ, de aceea, daea omul mai inhii

a~imiliirii informationale, iar a treia etapa Incepe cand hrana aJunge in intestin. Aici are loe proeesul eel mai important. Daea in prima etapa 0 parte eOllsiderabila din mUnca

I

De$i,

din eand in cand, sunt indicate aUll $oellrile, cat $i eompetitiile. Mai inainle, ell nl! inte]egcam de ce oamenii pot spline eu mandrie des pre cineva: "EI poate manca un berbec Intr-o

lIl~ minut, pielea fetei i~a devenit rozli, iar, peste illca cinci minute, !loi Cli tatii .}cdeam deja .}iInchinam pahare.

schimb informational

ajuta la tratarea multor afeqiuni.

sau face foame, ata$area lui cnergetiea de valori]e um3nc sla-

I I

be-?te in mod eonsiderabil. Jar daea el sc ~i roaga In timpu] aeesta, rezultatul va ti eu mult mai bun, adica ;>i postul, ~i foamea purifidi,

In pril11111rand, slltletul,

iar lucrul acesta ii permite ~itrupului sa sc puritice. Daca insa omlll se supara, se

framanta $i se cearta in pcrioada postului curativ,

lIll asemenea

regim de foame ii poate dauna truPUllli. Medicii au remarcat ea 0 cura indclungata

de infometare

da rezultate

mai bune in

n

~

~---/~!

~~;;.

u

alf-~.E

" ~

-

.--iIi

uea I

I conditii de stationare, ~i I1Ude ambulatoriu. in spitale ~i in sanatorii, amul se deconecteaza de la stresuri ~i framantari, iar efectul, fire~te, este mai accentual. Nu intamplator, ill timpul postului, Hristos se retragea In de-?ert TotLl~i rollil principal, atat in imbolnavire, cat ~i in insanato~ire, II au caracterul ~i conceptia despre fume a olTIului. lata-mil stand de vorba Cli un tanar care are diabet. Nu slIntem la prima ~edillta. Ii examinez organele la nivelul biocampului. Zon3 pancreasului ii este afectata foarte puternic.

Pancreasul se leaga prilltr-un Hr informational invizibil de Illoartea sotiei lui in dOlla vieti 3nterioare. Cauza principala a l110rtii sotiei 0 reprezinta ata~area lui, in primul rand, de vointa, dorinte, in al doilea rand - de principii, idealuri, ~i, in al treilea rand, de relatii. Adica, este yorba de agresivitate, atunci cand ceva se opune vointei, dorintelor; este yorba de despotism, aspril11e. principialitate oarbii, atunci cand cineva nu corespunde idealurilor; este yorba de susceptibilitate, gelozie. suspicillne in relatii. "Ell ineere sa Ilierez la dezvoltarea mea persollala, - zice tallarul - insa maidi-mea ma stinghere~te foarte mult. Merell nll-mi pune Ilicrurile la loelll lor. Ma eaka plietise~te eu tot felul de pretentii".

pe nervi. Ma

"Mall1a dUll1neavoastra va administreaza tin vaecin pelltru care Ill! aveti toleranta necesara. Cea mai mica enervare ~i agresivitate la adres3 m3111eiamplifica in Sllbcoll~tient agresivitatea fata de viitoarea dumneavoastra sotie". Ell ridie din lImeri. ,.in dOlla vieti anterioare a Il1l1rit sotia dUll1lleavoastra, iar in aeeasta viata ~i in cea lIrmatoare yeti mllri dUll1neavoastra.

74

AtM doar ea, inainte

de aeeasta,

va puteti

pierde vederea sau va pot paraliza pieioarele. Mainile ~i, ll1ai ales, pieioarele oal11enilor gelo~i sunt prost irigate eu sange. Ata~area de relatii ~i de idealuri distruge vedcrea. Ei bine, sall va sehimbati, incepand demaille.atitudinea fata de lumea ineonjuratoare, sau pregatiti-va de ee este mai rau". II privesc in oehii aselln~i dupa IentileIe ochelarilor. "Trei IlIlli,exact trei IlIni, IlU reactiollati deloe la Illmea 'inconjuratoare. in dumIleavoastra intra totul, dar nu iese nimic in afara. Scopurile, principiile,

vointa ~i dorintele

voastra, tot ce reaetioneaza dispara. a sllprafata

dUll1neavoastra.

etf-! dllmnea-

la Illmea inconjuriitoare

neagra eu desavar~ire.

trebuie sa

E permis sa gan-

diti, e interzis sa apreciati situatia. Daea yeti reu~i sa faeeti luerul aeesta, totul se va schimba in bine". Mi s-a povestit Cllm un tallar a hotarat sa se abtina de a-i mai dezaproba pc alti oameni. ~i-a legat la Imina inadins un fir de lana, care ii amintea de aeeasta. Tanarul eredea ea va da gre~ de dOlla sau trei ori. dar lueruJ aeesta s-a intamplat de zeei de ori. ,.Noi dezaprobal11 de sllte de ori pe zi pe cate eineva - a remareat odata ell uimire un prieten de-almell - apoi ne miram di ne imbolnavim". Lucrul eelmai trist este ea asta a devenit 0 norma !?i. cu un asemenea bagaj, noi ne apueam sa plillem luerurile la punet ell persoana iubita. iar drept rezultat Ile alegem eu diabet. Odata am intrat ill yorba la sauna ell lIn barbat robust,

puternie

-

Iliei Illl mi-ar fi tree lit prin millte ea are diabe~. ,,~a

!?titidi ell sunt Ull 0111ell vointii: am tinut un regim sever ~I ml-a seazlit zaharul de la douazeei la ~ase-~apte lInitati. Am eitit eartile dUI1l11eavoastra. De eun1nd all illeeput sa ma doara degetele de la picioare. Mi-am dat seama ca am terminat ell 75

r-

-

--.~~r

~ii ;;. i:lH-f-..';:: ~

u I

L

HIILl

I

!"""'

! ,',.1

lIna, dar a Inceput alta", "DiabetuJ inseamna lIciderea iubirii

'II II1' I'

~

din C3uza relatiilor" - am zis cu. "intr-adevar, cativa ani in urma Ill-3m despartit de sotie. aceasta este cauza multOI' streslIrj". "Vindecati-va sufletul ~i se va insanato~i trupul" I-am statu it cu.

I

"Ce diversitate

CAZINOUL

exterioara ~i ce unitate interioara prezillta

IUlllca, - cugetam ell - s-ar parea ca Ill! poatefi nici 0 legatura

II

Intrc crc;;terea llulllarului homosexualilor ~i sporirea cazurilor de diabet, dar cauza estc aceea~i - gelozia. Pcntru multi 03-

I

illcepe tara motive vizibile, din senin". Tocmai acest IlIerll i S-3 Intamplat ulluia dilltre paciciltii

mcnL diabetul

mei din New York. "Nici aculll IlU pot Intelege de ce am mClIt diabet, - imi spunea el - ell sunt medic de meserie, un bUll specialist, mil alimcntez eoreet. N-am illeereat senti mente de ura sau vreo slIparare deosebita fata de nimeni". "Ei bille, dar nelllultu/11ire :;;iiritare permanenta din cauza cuiva?" "Pe astea Ie-am avut vrcme de mai multi ani tata de propriulmeu fiu". "Oar luerul acesta cste :;;imai periculos. Pentru dUl11neavoastra

au dipatat 0 importanta prea mare vointa :;;iprincipii Ie

dlllll-

Ileavoastra, preClI/11 $i idealizarea relatiilor, Pentru lecuirea slitletlilui dlllllileavoastra vi s-a dat un fill, al dirlli earacter, eompOlialllellt .',>iconcepfie despre Iume se °PUIl principiilor, idealurilor, vointei :;;idorin!elor dUlllneavoastra, Puteti intra in contlict, dar nu se poate sa renuntati la iubire. Pentru dUlllllcavoastra illsa principii Ie s-au dovedit a fi Illai importante deeM iubirca, Atunci eand OlllllJ renunta la iubire. incearca sa rupa legaturile interioare ell persoana iLlbiti'Lva avea probleme in mod sigur. Daea dori!i sa titi sanatos, orice s-ar intalllpla, sa IlU renuntati

76

la persoallele

iubite",

N-am pLltut sa-mi daLl seama ITIulta vremc, pentru ce se due oamenii la eazinou, eredeam c11doar pentru a ca:;;tiga 0 mare sUll1a de bani sau, dimpotriva. pentru a 0 cheltLli. De fapt aeesta este doar un fond exterior. Omul merge la cazinou pentru a se invala sa depillda mai putin de vaJorile umane. in viata obi;muita, pierclerile se Intillllpia de diteva ori pe an. Omul care nll este prcgatit pentru elc i:;;iva intoxica suf1etul cu el110tii negative, apoi vor incepe nenorocirile .',>ibolile. Dadi 0 purificare deplina prin :;;oc nu estc posibiHi, ol11ul se alege cu 0 boala grea, care ii purifiea slitletul clipa de clipa prin mici necazun.

eu succes aces! rol. In sala de jocuri. Intr-o sillgura seara, poti suferi 0 suta dc mici pierderi ~i Cazinoul

poate Indeplini

0 picrdere-doua mai 111ari.Atitudillca tala de ele estc decisiva - "se va redresa" o11111lill viitor sau "se va Illeca". Iar. Illtrlldit cazinoul estc 0 imitatie a vie1ii -UlljOC, cu picrderile de aiei te poti i111paca 111ai u.',>ordeeat Cll cele din viata. A$adar, ne alegc111 Illl cu 0 boa la, ci Cll un vaccin. Daca ol11l1lilltelege ca 77

.-.

QU u

\1.-

HII'-Z

rvine la cazinou, In primul nind, pentru a se desavar~i, pentru a se schimba, pentru a depinde mai putin de senti mente Ie ~i dorintele sale, atunci fiecare vizita la tripou!! face mai bogat ~i mai fericit. Mai bogat devine sutletul, iar aceasta este bogatia principala. Daca Insa omul vine la cazinou manat de dorinta nelnfninata de a se Imbogiiti. practic, nu are ~anse sa di~;ige. lar ca~tigul. chiar dadi va fi, poate duce la consecinte ~i mai grave. Mi s-a povestit iSloria unui american, care vizita deseori cazinoul ~i pierdea acolo toti banii disponibili. $i iata ca, odahl, el a ca~tigat vreo ]00 de mii de dolari. Individul a fost fericit 0 saptfUllana, dar nu se mai putea opri, vroia ~i mai mult. A revenit ~i iar a Inceput sa joace. A pierdut intreaga suma. Apoi a pierdut toti banii lichizi pe care Ii avea. Apoi ~i-a vandllt casa. crezand ca, in felul asta, i~i va putea recupera banii pierduti. $i-a pierdut ~i casa. Cand nu-i mai ramasese nimic, ghinionistlll a hotarat sa jefuiasca 0 banca, pentru a obtine bani sa joace mai departe. A fost arestat ~i bagat la pu~carie. Dupa ClIlll se ~tie, pu~caria nu are cazinou. Altii 0 sfiir~esc~i mai rau. Dar situatii ca cea de mai sus se ivesc, II~tr-o forma embrionara, 0 data la cciteva minute, atunci cand practici jocuri de noroc. Ell am remareat clar ca, dupa ce ai pierdut, trebllie sa. te opre~ti un timp .}i sa-ti vii In fire. Emotiile negative izbucnesc, in mod inevitahil. .}i Inabu~a pe'loc intuitia. Oar, tara intuitie, n-ai ce eauta la jocurile de noroc. Fiindca veni vorba, la cazinou nu e neaparat sa vii Cll bani grei. Exista aparate de joc la care jetonul costa 5 centi. Poti sa vii cu douazeci de dolari In buzunar!li sajoci toata seara. 7K

Odata Illergeam cu autocarul care circulii pe traseul New York - Atlantic City. Toti pasagerii erau pensionari. Autocarul sose!lte 111Atlantic City seara ~i pleaea dis-de-dimineatft. Drulllul tine vreo trei ore. La intoarcere, pasagerii all tacut sehimb de impresii ~i s-a dovedit di cea mai mare pierdere a fost carn de 40-50 de dolari. imi amintesc cum m-am dus prima oara la Atlantic City: ballii pe care ii ca~tigasem dand consultatii pacientilor Imi ajungeau pentru bilete, casa !li masa !lichiar pentru odihna, din cand in dind. - Vrei sa te relaxezi complet, sa mergi la cazinou pe toata noaptea? - m-a Intrebat ellnoseuta care ma invitase la New York.

-

Fire~te - am raspllns eu.

- La New York, joeurile de noroc sunt interzise, sa mergem la Atlantic City, eale de doua ore ~ijumatate de mers eu ma~lI1a. ~i iata-ne gonind spre sud, la douasprezece noaptea. Drumul seamana ell pista de decolare a unui aerodrom. Fiecare banda de circula~ie este mareata cu patratele metal ice, illalte de un celltimetru, la vreo doi metri unul de altul. in intuneric. laturile patratelor se transforma in nesffi.r~itelillii intrerupte de-a lungul drumului. Pe di~iva kilometri inainte se Intind pardi ghirlande de luminite. La un metru de marginea drumului, asfaltul aduce eu 0 seandura de spalat ~i, daca adoarllle la volan, la treeerea pe alta banda, ~oferul va auzi deja un cioeanit caracteristic, iar, atullci cand va ie~i pe f3~ia cu nervuri de la marginea drumuluL zgomotul va fi ea eel prod us de un bat apasat ell putere pe suprafata unei scanduri de spalat. Afara de aceasta, de ambele parti ale !loselei se perinda. borne cu dungi 79

/---!

+"=:::

-

I'I

I

luminiscente. Astfel, conducatorul auto se orienteaza pe traseu nu dupa lumina farurilor, ci dupa liniile stralucitoare care n:archeaza benzile de circulatie ~i dupa punctele ro~ii reflectonzante de am beIe parti ale drumului. Nemaipomenita mizerie a drumurilor din Peterburg a devenit evidenta pentrll mine dupa prima calatorie In SUA. La drept vorbind, Peterburglll este un ora~ unic. Unul dintre cele mai mari centre ale eulturii mondiale,. ora~uI arata atat de Illurdar ~i de ural. indit pare ea nu va mal fr nieie3nd frumos .'?icurat. ~i dirmuitorii ora~ului au fost eu totii de aceea~i teapa. Fiecare a nazuit sa-~i dea ob~lul la distrugerea ;;;iparaginirea ora~lIlui. in timp ce imi . amlllteam de Peterbur g ul murdaI' bra~ zdat de ya n.un t }I." lIl.csat t .

de nune,

" ma.'?illa ne purta lin pe minunatele '

drumuri

ale

Americii. A~ezati in ma~ina, noi diseutam despre distraetia ee . ne a.'?tepta. -

Putem merge illdata la aparatele de joc sau la ruleta.

- Spuneti-mi, unde sunt eele mai multe }anse de ea.'?tig? - La bbek-jack. E ca injocul de "douazeei .'?iUIlU",atat ea asul p.oate avea unsprezeee punete sau un punct, dupa cum dore.'?tl. -

De ce tocmai black-jack?

- Pentru ea, la ruleta .'?ila aparatele de joc, ceea ce conteaza, in fond, este intuitia. Ce-i drept, fiecare automat are 0 ora pe zi la care of era ca~tiguri, profesioni.'?tii cunosc luerul acesta .'?Iif "mulg" la timpul potri'lit. Dar asta e alta chestie. La black-jack insa trebuie sa ai nu numai intuitie, ci .'?idexteritate. Un om care e in pasa buna .'?i,in plus, este un bun profesionist poate ca.'?tiga intr-o noapte 0 suma bunieica. 80

Sunt curios sa .'?tiucarn cat.

f i "

H91.l

-.i-

~

.....

-

lata, de pi Ida, nll demult un indi'lid a inccput sa joaee, iar, dupa ce cei de acolo au 'lazut cllm joaca, apoi, probabil. s-au informat cine e, de el s-a apropiat patronul cazinoului .'?L surazand amabil, I-a anuntat: "Daea veti renunta astazi la joe, sllntem dispu;;;i sa va pHitim 100 de mii de dolari". Omuln-a rcnuntat la joc. "Azi sLint binc dispus, vreau sa joe" - a raspuns el.

,

It 't

.y

f.

I

-

-'-" =-=§!§!

<

E.:.. ~ ~ aJ~~.E 8- (;

QU

-

Bine, dar slima ca.'?tigurilor, - nll ma l:1sameu

-

care a

fost cea mai mare din 1Iitimui timp? - Nu demult, un tip a ca-'?tigat la black-jack intr-o singura noapte II milioane de dolari. E drept ca, daca suma ca~tigului depa~e.$te 0 mie de dolari, ea este impozitata, totu-,?is-a alcs -,?i el cu bani frumo.$i - A mai fost vrelln caz asemanator?

,..

- Da, a fost. Vnul dintre cele mai mari cazinouri, "Trump Plaza", care e sitllat chiar la intrarea in Atlantic City, a fost vizitat de curand de tigani - se spline di era 0 -,?atraintreaga ei bine, sllma pe care all ca~tigat-o ci nu este cunoscuta Cli exactitatc, ceea ce se -'?tiee ca la cazinou nu s-au gasit destui bani gheata pentru a Ie plati ca~tigul! Interlocntoarea mea m-a privit cu coada ochiului: - Ei, asta e deja de competenta ta. Tiganii au 0 intllitie excelellta, ei ~tiu sa prevada viitorul. Jar atunci cand se aduna un grup mare, in mod evident, energetica functioneaza vine mai lI-,?or~i sa-I "clatine" pe crupier. - Cc inseamna "sa-I clatinc pc erupier'''? -Ai

sajoci-ai

~i Ie

sa vezi.

- ~i totu~i, daca oamenii ca~tiga la black-jack, de ce cazinoul nll sllprim3 acestjoe? KI

-

--r-I

~u

§ 'ij

1

~

g.

~!-!-..o::

li>: -< u

-

HQ'-l

~.....

".. 1'1 I,

- Ruleta, aparatele de joc .i alte jocuri de noroc aduc un venit stabil, numai black-jack provoaca pierderi, i"sa, daca ar fi suprimat, nimeni n-ar mai merge la cazinou. Totul ar semana cu unjaf la drumul mare, de aceea .i exist. black-jack. Dar, crede-ma, ei ~tiu multe procedee sa te faca sa pierzi.

II

I

I

II .'Ii

Iii

~ste mai mare haosul in stat, cu atat este rnai irnportanta figura "

."~ici un functionar nl! este interesat ea statuI sa prospere, caci prosperitatea statului inseamna disciplina riguroasa §i control

- Spune-mimacar unul.

I

I

- Cu placere. Daca vei avea c~iguri substanfiale~iconstante, pe Ice va fi schimbat crupierul. Cartea nu-ti va mai veni, iar daca tu nu vei intelege ~i nu vei simti imediat lucrul acesta SQcoatedi ai ~i pierdut.

!

- Ei bine, dar daca omul este un profesionist? - Daca e~ti profesionist ~i c~tigi bani mereu, este mai bine sa nu te ariiti la acela~i cazinou. $i-apoi ~ 20 de mii de dolari Il1tr-o luna ti se var ierta. Dar, dadi var fi mai multi aminte~te-ti ca nimeni nu-i poarta de grija ma§inii tale dj~ parcare, drumul este lung ~i viteza mare. Exista totu§i oameni care nu lucreaza nicaieri §i 11-0due rau, pariind la curse sau mergand la cazinou. Eu m-am gandit ca, in Rusia, in eel mai bun caz, cei de la tripou i-ar fi tacut eu degetul unui astfel de om §i i-ar fi zis ea este mai bine sa nu mai dea pe la acest cazinou. Jar daea omul n-ar fi inteles, peste cateva zile ar fi fost ucis ehiar la u§a easei sale. in general, omului ii este proprie iluzia ca statuI poate fi cumseeade, Ie poarta de grija eetatenilor sai, i~i onoreazii promisiunile tacute acestora. Statui inseamna legile existente §i functionarii care Ie aplica. Jar eel mai mare du§man al statului nu este eetateanul, ci functionarul statului. Cu cat mai prost funqioneaza legile, eu cat sunt ele mai absurde, eu cat 82

functionarului ~i ell atat rnai rnulte bunuri detine el. De aeeea

~ I

.iil activitatilor functionarului. in timpul puterii sovietiee exista ,0 diseiplina aspra, legile insa erau absurde ~i nefire~ti, de :aceea figura funqionarului a capatat 0 irnportan1ii uria~a. Aeurn in Rusia nu exista niei diseiplina riguroasa, nici legi bine gandite. Fire~te, tara "se balace~te" in haos. Legile se adopta in parlarnent, dar opinia publica este cea care Ie creeaza. Ele sllnt rezuItatuI eforturilor colective ale savantilor, filozofilor, liderilor religio~i, oarnenilor de arta. intrucat In Rusia opinia publica a fost anihilata, parlarnentul a inceput nu numai sa adopte, ci ~i sa elaboreze legi, ~i imediat au ie~it la iveala lipsa de perfectiune -?idefectele multora dintre legile adoptate. in Rusia dinaintea perioadei socialisrnului, multi oameni traiau cu iluzia ca poate exista 0 societate intemeiata nu pe iubire, ci pe planuri, principii ~i idealuri. Exista iluzia ca muncitorul estemaiinteligent.rnaicurnsecade.mainobil decat bogata-?ul, datorita sirnplului fapt ca el i-?ipetreee toata zilla la strung. Exista iluzia ea statui trebuie sa fie condus nu de profesioni-?ti, ci de oarnelli incompetellti. neillstruiti -?i saraci. Aceasta ar fi reprezelltat principala garantie a democratiei -?ia fericirii tarii. Exista iluzia ca asistenta medicala este gratuita, ea statui are grija de cetatenii sai, ca, daca 0 perS031laocupii un post de raspundere, e de la sine inteles ea ea este inteligentii, cllmsecade. illstruita ~i nobilii. Omlll pliite~te llltotdeauna 83

"

~

-~-~~I

!;u

~ 0]. >Q~~.E

~

-

-=Hila

""

r .,

scump pentru iluziiJe sale, deoarece iluzia il1seamna idea/uri. Ii zambesc, la randulmcu, iau foita cu adresa ~i 1113dau [a 0 parte, buil11aeit. Apoi 1113uit la ceas ~i Incerc, naue, sa-l~l pun

s~erante, principii $i scopuri. Jar, atunci cand omul apreciaza $1 clIllOa$te lumea mai Illta! prin mijlocirea idealurilor, a spe-

mintea la treaba. Se pare ea nu ell zbor la New York, CI New

rantelor, el devine sclavullor.

Yorkul imi zboara pe langa nas. Privese din nou injur, zapacit,

Spiritualitatea, visurile, idealurile sunt 0 iluzie. iar iubirea este 0 rea/itate. Atlillci calld omul apreciaza lumca de pc

~i deodata imi dau seama ca ma aflu in Rusia, care este tara neprofcsioni~tilor, fie di este yorba de funqionari sau dc con-

po~iti.ile iubirii, imaginea lumii pc care $i-o construic$te el comclde Cli cea reala. Nu se poate sa depinzi de iluzii, este mult pfea periculos.

ducatori. in Rusia, de obicei, eu Jntreb intotdeauna

Daca toate cele trci raspunsuri se potrivesc, exista ~anse S3 ml se fi spus adevarul.

Din acest punet de vedere, cazinoul reprezinta Ull medicament excelcnt, $i Ill! 1l1lITIaicazinoul. Imi amintesc CUIll, odata, . diverse intamplari.

la 0 petrecere,

Rusia este 0 tara imprevizibil:i -

se povesteau

j

3m inceput eu. Nu demult

i~~1biletele, care fusesera deja platite din New York. Ma apropI! de casa pe care scrie: "Procurarea biletelor pentru ora~ele de peste hotare", ~i ii expJic femeii de la ghi~ell: "Biletele mele

tf

all fost deja pJatite, trebuie doar sa Ie ridic, cui m-a~ putea adresa?"

.'.

Sa ~titi di ati gre~it locul- Jmi expJica ea Cll amabilitate.

Exista un singur loc in Moscova, ajllllge~i acolo.

am sa va explic cum sa

Am ramas cam descumpanit. - Cat timp imi ia sa ajung ac%? Peste dOlla ore trebuia sa zbor spre New Yark. -

Ar trebui sa reu~iti - imi raspunde

ea cu un zambet

fermecator. Aveti de facut Cll ma~ina un drum ceva mai lung de 0 ora.

X4

Mai adresez de cateva ori Intrebarca mea

altar oameni, inclusiv unora de la ghi!;lee. in celc din urma, cineva Imi arata 0 camera mica la vreo 30 de metri de easa [a

trebuia sa zbor la New York. Ma due acolo de unde trebuia sa

-

de trei ori.

care mi s-a dat primul raspuns. Acolo se aflau reprezentantii eompaniei aeriene "Cruise Air". 0 doamna, care ~edea la 0

masllta, mi-a z3mbit politicos $i mi-a inl11anatbiletele comandate anterior. Care este semnifieatia

acestei situatii? Pe 1a noi,

multi traiese cu iluzia ca funetionarul, 0 data ce detinc un post, este' competent, insa Ilicrul accsta se Intampla foarte rar, iar mai apoi, e3nd iluziile ~i idea[urile se prabu~esc, omul se Infurie pe altii, pc [umea ioconjuriHoare ~i se imbolnave~te.

Ii I

- Crezi ca in America nu int3lne~ti asemenea idiotenie? m-a intrebat 0 cuno~tinta. Imagineaza-ti lIrmatorul tablou. Sosesc ell la New Y ork ~i ma opresc in Brooklyn. Am bani in cont la 0 banca din Israel. am mare nevoie de ei ~i vreau sa-i ridic. lata-ma, a~adar, intrand, Cli cartea mea de credit, la filiala unei banei, \a a doua, a treia ~i, In cele din urma, aflu ca pot scmlte bani gheata doar de \a 0 singura banca din Manhattan. Luam, impreuna Cli domni$oara ee facea pe translatoarea, un taxi ~i mergem aeolo. Cand ajungem, X5

r--

/

~;

QU

~.';;'

/:QI-~.E

-

~ ---= u

=

U9LZ

rI

I,

casierita, foarte politieoasa, bani gheata.

ne raspunde

ca aici putem primi de dolari, i-am zambit amabil casieritei ~i i-am Intins ceeul. Ea

m-a'recunoscut, mi-a raspuns la fel de politicos ~i, peste un

- Care este suma maxima pe care 0 pot Incasa dintr-o data? -ma interesez eu.

minut, eu aveam suma necesara. Un alt prieten de-almeu, care asistase la diseutie, a remarcat: - Baieti, daca socotiti ca aceasta casierita este din fire 0

- ~apte mii de dolari - imi raspunde casierita ~i zambe~te cu amabilitate.

searbii. sa ~titi ca gre~iti. ea, pur ~i simplu, i~i face datoria. Noua ni s-au lungit fetele.

Ell cOl11pletez un cec pentru ~apte mii de dolari, II semnez ~i i-I Illmanez. Ea mi-I Inapoiaza.

- Cum a~a? - Foarte simplu. Ballii pe care nu i-ai putut ridica au ra-

- Din pacate, nu va pot plati banii ace~tia - zice ea.

- Deee? - 0 Intreb eu, buimaeit, prin intennediul translatoarei. - Llicrul acesta if puteti clarifica (elefon.

la urmatorul

Illimar de

~i ne Intinde prin ghh;;eu 0 foita cu un numar de telefon. Telefonul e din Israel, IlU avem de unde suna, prin urmare, trebuie sa ne Intoarcem In Brooklyn cu taxiul - patruzeci de d<'lari dus, patruzeei de dolari Intors. a jumatate de zi Inceream sa obtinem legatura ell Israelul. In sfar~it. am reu~it ~i am explieat cum stau luerurile. - Totu/ e foarte simplu - l11is-a spus - suma maxima ce poate fi plMila dintr-o data constituie ~apte mii de dolari, il1sa, potrivit regulilor baneii. suma maxima nu se plate~te niciodata. Daca ati fi eerut ~ase mii noua sLite nouazeci ~i cinci de dolari i-ati fi primit.

'

- Iti poti Inchipui starea mea la auzul acestor cuvinte? - a SpliS inter/ocutorlll mell. Atat de mult vroiam sa-i spun doua vorbe jigodiei de la ghi~eu. - a continuat el - dar asta e America - aici trebuie sa zambe~ti. A dOlia zi, noi am luat iar lIn taxi ~i ne-am dus In Manhattan. ELIam completat un eec pentru ~ase mii nOlia slite

S6

.",'

J

mas In banca IIlCa 0 zi In plus ~i i-au adus bancii venit In timpul acesta. Credeti cumva ca banca se Ingrije~~ed~ interesele clientului? Numai In limitele unei bune-cuvllnte Impuse. Dar. daca veti eomite vreo gre~eala, credeti-ma, banca nu va va ierta. Este 0 regula foarte simpla: bancii nu-i convine sa va re~titllie banii ~i ea va face totul ca sa nu primiti ace~ti bani exista foarte multe metode ~i subterfllgii absolut oficiale. Deci, daca aveti iluzia ea, depunand banii la banca, sunteti perfect aparat, sa ~titi ca va IIl$elati amarnic. Dupa cum ~pune Lazarev, - amiculmeu a dat din cap. privindu-ma - potl avea Incredere numai In Dumnezeu ~i eu sunt de aeeea~i parere. Poti avea Incredere suta la suta In cel care este absolut co~stant, dar absolut constant nu poate fi nici un om, nici chiar eel mai sfant. Este constant ceea ce e etern ~i nllmai Dlimnezeu este etem. De aceea, eand cineva spline di trebllie sa crezi In oameni, este fie un ticalos, fie un natarau, fie un idealist ceea ce, In ultima instanta, e unul ~i acela~i lucru. Trebui~ sa crezi IlUIn oameni, ci In Dumnezeu. Fiindca veni yorba, daca socotiti ea baneile actioneaza numai pe cai legale, va in~elati. K7

r--

~

~

-I

---

+:::::

5a §~ BI:IH-f-..;::

«: ~u

~...... ~

-

H9a

11

r- ~

Aici, in America, un jurist mi-a povcstit 0 intilmplare clirioasa. a femcie avea Intr-o banca eIvetiana un cont de vreo doua milioane ~i jumatate de dolari. Ea a hotarM fie sa rctraga toata aceasta sumiL tie 5-0 transfere in alta bancii. N-a avut

lor din vistieria statului in buzunarele unor partieulari, stralucit

planitieata ~i executata. . 0 aha iluzie este di fllnctionarul dintr-lIll post Important poate fi tampit. Incompetent - da, dar tamp~t - ~lici.odata. '.)ur

noroe: Ill! avea mO$tenitori. Oar orice band) este foarte bine informata despre soarta fiedirui dcpullator. Doamna a indepIin it toate formalitatile necesare pcntru a-.'?i seoate banii $i trebuia sa mearga a dOl/a zi sa-i primeasca sau sa-i trallsfere IlU sunt siguf. in orice caz, ea trebuia sa-$i puna Sel11l1atllr~

lli simplu, noi ineeream sa-i definim logica ~I actlllllile pornll~d de la idealurile ~i iluziile noastre. IIlIzia majora estc di Rusla ar reprezenta

~i eu 0 ideologic proprie. A~a ca puteti considera ca 1].1Ceceilia 11-3fost razboi, au fost doar rafuieli matiote. ClI man slime dc bani ~i un marc numar de victime, fiindca de intcresele Ru~i~i

definitiva in zilla urmfLtoare. IC$ind de Ja banca, ea a mers sa faeii 0 plimbare prill ora$, apoi a intrat intr-o cafcilea ca sa ia Illasa de prallZ. Peste 0 ora i s-a mClIt rau, apoi ea a murit probabil, cafeaua era alterata. A~a ca, fratilor, daca socotiti ca-

ea stat. ea tara lInitara. judedind praetic, nu s-a tinllt cont.

funqionarul poate fi obtuz atunci cand are un locu~or ma;10S, va il1~elati; el poate fi absolut incompetent in meseria lui, in

Din cine ~tie ce motive.

petenta, compromisa

stupizenie

cu des-

.f

HH

Cecena

Jcikeria)

Rusa. In l10rdul l11unOlor Caucaz.

autonol11a cu republica capita/a Groznji.

--

.'

eu I-am simtit pc propria mea piele. Odata am hotarat sa joe la eazinou ca ~i cum a~ fi la lucru, tara sperante ~i planuri. Trebuie sa ma due. sa joe, sa ca~tig 0 mica suma ~i sa plec.

de toti, incepand cu pre~edintele~i incomtarii $i

altceva deeM 0 opera tie de spalare a banilor ~i de pompare a

Cecel.,ia (Republica

de aeeasta

atat mai putine ~anse are sa ca~tige ceva. Cel mai mic insllcces II va face SfH;iipiarda eumpatu[ definitiv. Apropo. lucrul acesta

tCfminand Cll corpul ofiteresc mediLl, dar oricine cite~te ziarele i~j poate -da seam a ca toata povestea asta Cll Cecenia nu-i

Fedcra!Ja

ell mi-am amintit

banilor. ~i. Cll cat mai mult "se sealda" in ele, Cll atat mai mult incepe sa depinda de ele, iar ell cat mai mllit depinde de ele, Cll

saptam<1na.Toti vorbesc despre razboiul din Cecenia<) pre 0 actiune care geme de incapacitate,

dupa toate selllnele, aiel,

discutie in drllm spre eazinou. Cand omulmerge spre cazinoll, el inc~pc sa-~i faca illlZii. visuri ~i sperante legate de ea~tigarea

ceca cc prive~te illdatoririle lui de funqionar, fiindca aici are de suferit poporuL iar poporul nu are opinie publica ~i legi prin can: 5<1-1poata influcl1ta pc functional'. Oar uite, in ceca ce privc~te mintea, reJatiile, jocurile dill culise, functionarul trebuie sa fie absolut competent, altfel nu-~i va pastra fotolilll nici 0

'J

Ull stat unitar, ell 0 politidi bine elaborata uni~a

in

I

!

Fiindea veni vorba, principalul indieiu a[ lipsei dependentei de iluzii este puterea de a plcca, fie ~i Cll un ea~tig mie 'in buzunar. La ineeput, lucrul acesta nu-mi reu~ea nicideeum. insa. 'indaHi ce mi-am sehimbat atitudinca fata de joe, am incepllt sa ca~tig. Anume atunci am aflat ea vocea lalliltric~ exista cu adevarat ~i am inteles ce rcprezintii aceasta. Dupa

H9

t

-

--~;>--!

u

~~~t

~

&iiI Hili/:

;-",

,...

c~"n s.e vede. destillLl/ui nostrll ii este uneori perm is sfatLlrl,

I

perceput

ca 0

oa

'- In IIlteriorul ~ pta.' IIlseslzablla . can ~CIIn tel Iloastre, Ce-i d rep,t cea mal", mica izbucnire a '. paslunl 1or ~I. emo ( iil or lIIn b re~te con~tiinta ~i t4 poate aJLlI1gela noi deja intr-o forma denaturata sau ~:n~~::::1a

1II1 III II

fapt

~

'

,

i

'

I: 'I..

In s~araaceea, eu eram absolut calm, Cund intram

" ' Ei bine , dac-a e "negru," "negru" sa fiIe - m-am gandlt

eu, Ca sa-mi lau ' '" avant, am Jueat, mai intai, black-' , Jack, Ill-am plllnbat printre mese ~i, in cele din urma

. a~OI

m-a~n apropJat

' - dealer. Jueatori

nu

erau A III Iuat loc, am pontat 0 fisa de einci dol' pe "ro~u ~I. " ,,~n am pierdut. Atunci am mizat e ,P "negru. BJla s-a invartit indelung ~i, in sfar~it ,Oprlt s-a pe euloarea Ileagra D e ~apte . sat! opt on am mizat constant pe negru"~' '. I am ca~tlgat. Apoi " mi-a trecut Prin galld ca IlLIpoate cadea n "egru " mereu, Am . . , . jucat de CIllCIon " pe ro~u" <;:id . ' '( e cmci on am pierdut . A m A .. " . . . ,

A

~

mceput sa I11IZeZpe ne Jru" "g ~I lar am prins a ca~tiga . Ca nd I a a cazut pe "negru" t ad b"1 Ol lazecea oara, m-am gandit . ca, din PUIlCtde veder~:~ruore t IC. , ucrul aeesta nu .

dureze

~I al11 inceput

sa mizez

. dur ere VIO~enta mi-a strabcitut

pe

ro<;:u", '(

i

poate sa

,

n c IIpa

aceea

0

tamplel " i . ' e. 1111venea 0 IJ1formafie ,

de care nu Illa puteam descot OroSI.. ~I pe care trebuia s-o accept . tara 111arzlere. Cel care mi-o diidea era. -' . lara~l. destlJ1ul meu, . . ' Textul era SCLIrt,I I el t ez i'::.lara l11odlficari: A

tA

~

90

Prostule, mizeaza pe "negru".

-

,

~

de masa ruletei. Acolo se atla doar 0 foata-

,Cind pe "ro~u", cand pe "negru". .."j; Cand a dizut "negru" pentru a patruzecea oara, domni~oara dealer ~i-a desrneut bratele a uimire ~i a spus in engleza:

"In cazl-

nou, ml-a venit deodahi CLit otLl1 pe nea~teptate urm a" t oarea . . '. , ' IIlformatie' .' ,am ultat M' sa- vad " mi-o da; era destinul meu. cme

-

'1:- Hm, sa vedem, m-am inciudat eu, oricum, nL!poate fi la fel i mult de treizeci de ori, ~i am continuat sa mizez periodic

ne d ea A ~a

,

"

Lucru de mirare, astazi iese doar "negru". ludedind dupa fata ei, vedea a:]a ceva pentru prima eara in viata, Mai departe nu mai putea fi "negru" :]i eu am inceput sa pontez toti banii rama~i pe ,.ro:]u", Cand a cazut "negru" cam a patruzeci ~i cineea oara, mi s-au terminat banii, Fata mi-a zambit compatimitor, eu m-am ridicat ~i m-am indepartat de masa, Dupa aceea, eu am analizat situatia :]i am inteles cauza fenomenului care se produsese. Membrana biodimpului, care reprezinta continuarea corpului nostru, determina intreaga serle de evenimente care se petree in exterior. lntrudit noi influentam structura biocampului prin emotiile noastre profunde, regretele, reveriile, nemultumirea ~i iritarea schimta. cursul evenimentelor care ni se intampla., Prin urmare, la cazinou poate ca~t'ga omul care nu este dependent de dorintele ~i emotiile sale, Acesta peate fi sau un om echilibrat de la natura, sau unul care merge la cazinou cum ar merge la serviciu. sau cel caruia nu-i pasa de ca~tig, sau cel care i~i poate deconecta pentru 0 vreme emotiile ori interesul personal. La masa de black-jack, dealernl este intotdeauna calm suf1ete~te. Dupa cum se vede, atunci cand el face cartile, ele se distribuie deja in a~a fel, incat mana cea mai buna ii vine jucatorului mai lini~tit, iar cea mai proasta celui mai iritat. Daca, dintr-un motiv oarecare, dealerul i~i pierde calmul ~i are emotii, ~

91

--

Ciu

/

:

c--+:::::

::.

~

0: (]

§-i;.e.

O::H-f-<;:

-

=-==

H9LZ

r

jucatorii

ineep sa ca~tige. Astfel de dealeri

rapid. Sunt coneediati I

.1

I

II

sunt concediati

dcalerii foarte slabi ~i eei foarte bUilL

adica eei de la care elientii dh;;tiga foarte mult sall IlU ca~tiga aproape Ilimic. Dealerul trebuie sa zambeasca mai des, sa cOll1unice ell jucatorii,

Iucrul aeesta ii face ~i mai dependenti

de joc, a earui intruchipare

0 reprezinta dealerul. Trebuie Sa ti

se ereeze impresia ca. dill clipa ill clipa. vei ca~tiga. Clielltii lasa cele mai ll1ari Sllme de bani toemai la dealerii de acest tip. Exista diverse metode pentru a-I ,.clatina" pe dealer. a-I face

Dealerul se facea stacojiu la fata ~i ineepea sa spuna ceva in engleza, eu zambeam proste~te ~i imi desfaeeam bratele. stanjenit, ceream seuze. Apoi uitam ~i iar Ie inhatam. Daca dealerul impartea cartile dupa un asemenea ca~tigau, eu - ill primul rand. Daca jucatorul

incident, jucatorii vede ca, practic,

nu are nici 0 ~ansa de ca~tig, el ii poate spune dealerului "sorrendo" ~i, atunci, 0 jumatate din banii pc care i-a depus ca miza ii sunt restituiti. imi amintesc cum. la ineheierea unuijoc, dealerul a inceput sa stranga banii de la cei care pierdusera.

sa-~i iasa din fire. Cand am inceput sa joc, eu recurgeam intuitiv ]a e]e. Sa zicem ca, avand 17 puncte, eu mai ceream 0 carte. Din pllnctul de vedere a] ce]or din jur ~i, in primul rand,

Deodata. 0 femeie eu trasaturi asiatiee, care ~edea la masa de joc, I-a apucat pe nea~teptate de mana ~i a ineeput a-i arata

al dealerului, era 0 prostie. Oamenii deveneau

defel. Dealerul I-a chemat pe loc pe angajatul responsabil

nervo~i, iar eu

ea~tigam. Apoi, eu ma bizuiam mai mult pe intuitie dedit pe ]ogica. Cartile au 0 logica, ea difcra de reprezentarile ~i stereotipurile noastre, dar exista ~i seamana

foarte mult Cll logica

vietii. Sa presupullcm di sllecesele ~i insuccesele

destillul. CLIcat mai deta~at de jocul de carti este omul, eu atat mai bine simte perioadele de cre~tere ~i descre~tere din cursul jocului. Daca dealerul v-a dat doua carti care sllnt ]a fel, de exemplu, doi de trei, doi ~eptari, dllmneavoastra ariitati cu degetele

92

cateva Illese ~i, impreuna.

Illunele de "split". Dupa asta,jucati situatie, cartile Illi trebuie atinse, s-o fadi. Deoarcce nll ~tiam lucrul carti ~i Ie desparteam ell mana mea.

ei se straduiau

de

sa-i explice ccva

ace lei felllci. Alaturi de mine s-a nilllerit un jucator de origine rusa. care, vazandu-mi privirea nedumerita, a mormait: -

vin In valuri ~i,

~tunci dilld slintem 1l1tr-o pasa proasta, nc putcm face de cap. Illsa, daca incepe sa Ile mearga bine. IlU trebuie sa suparam

0 bifureatie, ceea ce poarta pentru doi. Indiferent de l1ulllai dealerul are dreptul aeesta, ell inhatam ambelc

prin gesturi ca rellullta la joc. Limba engleza ea n-o intelegea

Suma e midi, 0 vor ierta.

- $i dad'i suma ar fi fast mare? - m-am interesat eu. EI a aratat la tavan: - Vezi emisferele alea negre pe tavan? - ITI-Uintrebat el. Eu am dat din cap. Tot tavanul Aeolo se afla camerc video, peticula. Daca se isdi un conflict serviciul de securitatc i] analizeaza

era Illtesat de ele. care inregistreaza totlll pe serios. filmul este derulat ~i mil1utios.

A~a cum presupusese vecinul meu. conflietul a fost aplanat rapid. "Sorrendo" - au rostit dealerlll ~i colegullui ~i brusc au ridicat mainile SliS. $i au mai repetat tot a~a de cateva ori, ca femeia sa inteleaga. In cele din urma, aceasta a dat din cap ascultatoare. 01

.'

~--~I

u

~+~

~ ~~ Ea)f-f-15

-

;":

~

~

u

=--

H911

~ Timp de vreo 20 de minute dupa intamplarea asta. dealerul a tot pierdut. Dar, oricat analizam eu mai tarziu orice joc, ma convingeam de un lucrll: in joclil de dirti ca~tiga cel care ~tje sa nll se sllpllna pasiuniJor sale. Daca doriti sa va puneti la il1cercare, exista 0 metoda foarte simpla. Mergeti la cazinou pentru exact dOlla ore ~i, la expirarea acestora, indiferent de situatie, parasiti ruleta, masa sau automatul de joc. Daca yeti izbuti sa va ridicati de 2-3 ori, tara a taragana nici un minut in plus - puteti juca ~i spera chiar la un ca~tig. Daca insa v-ati perm is sa ramaneti un pic mai mult, nu luati cu dumneavoastra la cazinou sume mari ~i a~teptati-va la pierdere - va va fi mai u~or. In general ins.1 oamenii merg la tripou ca sa-~i faca necazuri $i sa piarda. Imi amintesc cum 0 pacientii i~i destacea bratele a nedumerire:

- Sotul meu n-a fost niciodata 0 fire infocata, dar uite ca merge la cazinoll, pierde mereu, in plus, a inceput sa bea, nu inteleg deloc, ce s-a intamplat? - Sotul dumneavoastra prezinta ata~iiri de dorinte $i vointa, - indoi eu un deget - de un destin fericit, - il indoi pe al doi/ea - ~i de intelect $i aptitudini - II indoi pe al treilea. Toate astea el le-a transmis fiului sau $i acesta are acum biocampul dereglat. Ca sa-$i salveze fiul, el trebuie sa-$i diminueze ata$area de valorile lImane: ori cazinoul, ori betia, ori afectiuni ~i traumatisme grave pentru el ~i fiul lui. Rugati-vii pentru dumneavoastra, pentru fiul $i nepotii dumneavoastra, i-am spus eu femeii - daca va yeti purifica sufletul ~i pe cel aJ fiului, sotul se va redresa. In general, mie imi place sa calatoresc. Peisajele care se perinda dincolo de geam ma cufunda iotr-o stare minunata. ~i lJ4

iati-ne zburand noaptea pe ~osea in intampinarea

luminitelor,

care se pierd in departare. insotitoarea mea, care se aflii alaturi, poveste$te: Ultima oara cand am fost la cazinou m-am dus la automatul eu jetoane de douazeci $i cillci de dolari. ExisHi ~i automate Cll .~ fise de 0 suta de dolari, insa, de obicei, in preajma lor e putina lume. Ei bille, stii acolo un tip, trage de maner $i, deodata, se revarsa pe nea$teptate, 0 movila intreaga de jetoane, cred eli vreo dOlla mii de dolari. "Felicitarile

me Ie" - ii zic eu, iar el se

uita la mine $i pufne$te iritat: "NlI ma incurcati,

astazi am

pierdut deja $aptezeci $i cinci de mii de dolari". -

Dar tu e$ti 0 jucatoare

pasionata?

-

0 intreb eu.

- Foarte - sun ide ea. A~ fi in stare sa pierd la jocuri de noroc tot ce am. De aceea nu iau cu mine niciodata mai mult de doua slite de dolari. Dar apoi, calld plec, am buzunarele gol ite,

capul golit, sufletul golit - ba, poate chiar u$urat, - sunlde ea iani$i - in schimb, te deconectezi de-a binelea de la toate. - ~i ai ca$tigat vreodah'i Slime mari? a luna in lIrma era cat pe ce sa ca$tig. M-am a$ezat la un ~

automat $i l-al11 "hral\lf' cateva ceasuri la rand. Aveam sentimentul ca 311tomatul f'sta ar putea oferi azi un ca$tig. Bmsc Ill-a apucat 0 durere de burta. Am alergat la toaleta $i IlU mi-am lasat pe scaunul meu paharuJ de plastic. Cand Ill-am Intors, langa automatul mel! era zarva. Sc apropiasera ca~iva in$i, care au hotiirat sa "hraneasca" pe rand automatlll, a$a cum rncusem eu, $i, pana sa treaca dOLiaminute, all ca$tigat trei stlte cincizeci de mii de dolari. - Burta a inceput sa te doara tocmai ca sa nu ca~tigi. - i-am spus eu - aspiri la un destin fericit. Atunci dind ai necazuri in viata de toate zilele, e$ti foarte necajita? - am intrebat-o.

95

,

-

u

.. 1;i.

1%If-~,g

-..L-

.-.

~ ~ H91l

roo-

mea,

-

Da, foarte muh ~ a reculloscut

cu sinceritate

insotitoarea

In acest caz, Il1tr-adevar, IlU trcbuie sa iei cu tine bani

grei la cazinou

-

am spus eu,

Ea a privit inainte, ingandurata. - Sc prea poate. Apropo, uite ca ajungem la Atlantic City. La intrarea ill ora~ se Inalta enorma cladire "Trump Plaza", care cuprinde sub acela~i acoperi~ un hotel, baruri, restaurallte ~i cazinouJ. Mai departe, de-a lungul tannului, se il1$irii lIrlllatoarele cazinouri: "Caesar", "Taj Mahal", etc. Cand intri in cazinou, ai sellzatia ca ai nimerit intr-o poveste. Totul sclipe~te ~i irizeaZcl. in uria!?a sala CLIsuprafata de mii de metri patrati uiti de timp !?ide toate, te cuflllizi 1ntr-o atmosfera Cll totul neobi~nuita, care actioneaza ca un narcotic. Imi amintesc cum Ill-am apropiat pentru prima oara de Ull automat de Joc ~i am di$tigat intr-o ora vreo mie de dolari. pe care, ce-i drept, i-am pierdut mai apoi pana la unul. ~i numai la primele 3-4 vizite la cazinou visam la ca~tig, la lIn nomc nea~teptat, pe lIrllla m-am lini~tit 0 data pentru totdeauna. Dupa aceea, cazinoul a fost pentru mine, In primul rand, un loc in care Imi pot Invlnge caracterul ~i emotiiJe, de$i la Inceput. dupa dite imi aduc aminte, uitam de toate, Imi amintesc cum am venit a doua oara la Atlantic City, impreuna Cll un cunoscut. Ne-am dus la cazi. noul "Caesar" ~i, Intr-o jumiHate de ora, ell am pierdut tot ce aveamla mine. Am cer$it de la Insotitorul meu mai intai douazeci de dolari, apoi inca zece. Pe lIrma, el in-a condus la automatele cu jetoane de cinci centi, mi-a pus trei dolari III mana $i a zis: "Exerscaza". Vreme de cateva ceasuri, ell am stat ;-i am smucit Cll inver$unare manctele automate lor. Mai

1)6

1

tarzlU, d l Ipa- ce Pierdusem toti, banii, ne-alll dus pe splai sa ne ~

.

plimbam. Eu am privit in jllr ~i am SpllS: A

-

Acum inteleg de ee am picrdut totul atat de repede.

-

De ce?

s-a ariitat interesat tovara~ul meu, ~ incat am '(, - Pan a intr-atat am mceput sa-' vise z la cac;:tig uitat de toate eelelalte - am raspuns eu ~i am aratat cu degetul -

~

In ios.

,

'

EI s-a uitat la picioarele pantofi d e cu I"all diferite

~

-It t

mele ~i a zambl~t:.e~am _I,nc~.a '.

Cand

dorinta ~.

'

A

111

It I \ll1palenJene~te

privirea, este mai bine sa nu spefl la ~a~tlg, , - ,t,\' le deJ'oc au lIn ritm, iar dormtele noastre - alt fltm, - . C,aI ~. . ~t dorintele noastre I11seamna mal "

-

~

m-alll

gandlt

~I, Cll ca,

ell -

~'

~

mult pentru Iloi, Cll atat mai putin simtim lumea IIlconJuratoare

.'

~i ritmul vietii ei". Fiindca

veni

yorba,

jueand

la cazinou,

am ajuns- la ce conclllzii interesante. Ell judecam in felulurmiitor: ,,0 d~ta , . ~ eaz. inoul inseamna bani, va sa-' Zlca, daca- pie,rd, e pentru ea sunt de fieeare II1SlleceS c adeo ata~at d e bal 11" ,yC' I 111a- bllcuram , ..' . ea de el . MI-all1 aranJat pOSI b I" I'- ta te de a 1113Pllflfica d e at a~ar . '

~

-

~

trebllrile pe plan financial', dar n-am II1ceput sa ca~t~g, . ~ A m In.et es ca JoClll de noroc il1semnna nl! atat ballI, c~t lie a ap.tlaptitudini, ~i Illam deja fiecarc illsllcces drept 0 um~'I" ~

'

'

tudinilor mele, a perfeetiunii

mele, ~i Imi ceream lertare pfln

. I ~t ura cu tema aceasrugaciul1i pentru orice nel11Ultumlre111eg~ . . A

."

ta . Mi-am aranjat treburile pe planul aptltudmllor, d..u ~-am, .' d seama c.'a de fapt ' caZIllOLI inceput sa ca~tig, Atunel I11I-al11at " illseal11na nu atat bani sau aptitudini, dit I11t~ltle, contact" C~ A . ,- . d vcdlt a fi 0 trea b a viitorul. Inlaturarea acestel ata~afl s-a 0 97

1--

u

§ v §'<::

1::1::11'E

~ ~--

u

Hllll

r~_~~

rmull mai complicata. uar, dupa ce mi-am dat seama de Jucrul acesta, eu, in orice caz, am inceput sa respect regulile elementare de lucru cu structurile viitorului. Daca omul a mancat bine sau a baut vartos inainte de joe. activitatea strueturilor spirituale seade ~i, in mod corespunzator, slabe~te intuitia. Daea te-ai enervat inainte de joe sau, pur ~i simplu, mergi la cazinoLieam indispus. poti sa-ti iei ramas bun de la ca~tig. Aeolo trebuie sa mergi eM mai calm, capacitatea de u bIoca stresuriJe in timpul jocului spore~te ~ansele de ca~tig. Intrucat stresul este rezLlltatul aprecierii unei situatii, a~adar al aetiviHitii con~tiil1tei.omul capabil sa stopeze proeesele active ale con~tiintei poate folosi vizita la cazinou pentru a se schimba in mai bine ~i a-~i schimba atitudinea fata de viata ca atare, deoarece, in ceea ce prive~te legile sale de baza, jocul la cazinoLi difera putin de jocul pe care iljucam noi toti ~i care se nume~te "viata",

"

TRIUNGHIUL" . I I

Problema mea este Llna foartc delieata. - illli pove~te~te l~~l '.' t - ell sunt un barbat puternic, sanatos, 3m sotle. COp". a~lel~3e femeile, 3m avut legaturi amoroase, totul deeurgea Im! p . non.nal Nll delllllit am mcut cuno~tlnta eu 0 ~em.eic. ea este . mai tanara decat mine. e frumoasa, - pe sell. rt a re tot ce treblile

~

..

~

entru ea barbatul sa aibii ~i dorintii, ~i potenta" EI, bille, In cee_a ~e prive,te dorin!a- totul era bine- eram insii Iipsl! de potentaU 11fiIaSco total ''ide~i ea a avut un comportament. .Irepro~abtl. Asta e una 1a mana. In al doilea rand, am Slllltit ea- m- am .., "agiitat" serios. Pe de a Ita par te - s,otia eopll! . Pe scurt, un ~

~

~

~

haos total". . . "Ineep s ii studiez situatia. Pnvmdu-ma - cum I.LlC! ez, e I zam. . .?'. be~te apar altl COpll. "{ ." Spuneti-mi, in dimpllllllell d eocamdata a pare Illoarte - In camplll dumneavoastra, ,. '~.absoluta intr-lIll vlltor nu prea indepartat - II raspund eu, Privirea

lui devine

mai serioasa.

- De ce situatia e atat de periculoasa? ' - Da, e foart~ periculoasa, dumneavoastra tent Cll doamna

aceasta

din lIfmatoarele

cauze.

.

ati fost Impo. p rima t.le ,II

de

99

.-

r

-~

~ ~ s~f-f-:;:: ~

-

--=

~ '-'

!!!m!

~-

U9ll

r-

dUl11neavoastra'dae.a va- p 1ae fIemelle. . re/ati ile eu 0 femeie '

d'onllta d e

a 0 eueerL ea Insa~i devill adesea un seap pentru' dumneavoastra Pnn urmare. . . . ' .' dumlleavoastra . vetl SlIlltl mal des iritare, suparare --=; I '.depindeti. d e ea ~I

- $i care este ic~irea, dadi cxisHivreul1a? - De obieei, nu exista ie~ire din situatie. Dc obicei, omul

"

ge oZle, Jar neeazul pe fIemel d uee Ia conseeinte . deplorab'l I e pentru potenta sexuala A . .

y

d Qua eauza- tllle de amanta

.

. dumneavoastra' . ea est e nemalpo-

. rnenit de ge J Ioasa ~I, m tllnpul aetului sexual. toata a , ~.

~

gresJvltatea dill slJbeon~tientul " . ei s-ar fi prabu~lt asupra dUlllneavoastra 0 at"a vlltoare. ~" mamte de Intalnirea ell ea sa va (-' .

.

rugatl., sa va rugati. Inu Ita- vreme, ~. ~ ~ . Imaginati-va . I/lamte de mtalnlre ea v-ati -. despartlt. ca- ea V-a parasit i re' '. ,~ petate "Doamne toate sunt dupa<- VOla . ' T a pe taate Ie pnlllesc ell umiJinta ' O' ' . nee S-ar IIltalllpla, imi pastrez illbirea" Ru .~. . gatl-va. numele iubirii pentru T me sunt gata sa renunt"Doal11ne,in J

.

~

(

~

~

. , fe~:eJ~e sexllale, la femei' laa too:::ec ele . In general, Incepand d'e aZJ. este mal .,'bme sa va rugati ma; de ,s. Poate ar trebui sa- renunt la ea? - Intreaba .

omeneasea,

/a placerile

-

~ ". II1gnjorat.

-.

r. ::..r

uu.

Ccind va cadea

ell t

Jatu J,

J"'

rane a IIllma vreo femeie va d eatl prea muit la trup ~i prea pUfin la sufiet. De ace~ ~and at aeum 0 prabl ema. pe care nu sunteti In stare s 0 a VI s-a . - so IutJOnafJ". Daca va vet'.I d espartl Y" de femeia aeeasta ' judeeand ~ '. dupa eampul dUlllneavoastrii [ ." Illun. ' v e,1 Daea vcti ~ ' lI~abu~.it!iubirea ec i-a purtati. ea sa depindeti de' I:~~:irca .sa ea . putm, va vetl, IInbolnavi ,j . .. ." tot Ve tI I11UfI. Daea ve ri In ( . . en me relatlJle ell ea . v-a vetl - '~Imbo/navi. ' ~I veti Illuri Ad lea, ' - d aea- va- Il1toaree I Ia .sotle , ~I 0 ara"t' t. P SI.1 pe ~lemeia ~

-

~

"

~

""

"

"

aeeasta veti . ',0 lenta Daca va¥ parasltl - . " sotla ~i " P'ecati,Icmela la £' avea 0 l110arte rapidii. "

aVea

.

Illoarie

aeeasta . , vetl.'

se illlboinave~te ~i moare, intelegand elar ca motivul il reprezintii relatiile lui eu femeile. Daca femeia iubita devine un seop, urmarea este Illoartea. in viata urm:1toare, omul nll-~i mai "Iinge bllzele", lIitandLl-se la femei, nu mai da tarcoale fieearei fuste, IlU se mai Infioara eand vede 0 femeie frumoasa. Astfel se educa sufletul. Aeul11, pentru a preveni 0 afectiune eaneeroasa destul de aprapiata, trebuie sa depuneti eforturi serioase ca sa va sehimbati dumneavoastra ~ansa.

In mai bine. Aceasta este singura

- De eurand, ea s-a batezat, eu am rugat-o s-o faca, Luerlll acesta imbun:1tate~te situatia? - Da, dar nu este de ajulls. Trebuie sa va revedeti viata de sute de ori, sa va rugati ~i sa eereti iertare pentru eel mai mic semn de agresivitate la adresa femeilar, care a constituit 0 marturie a ata~arii de relatii, idealuri, momcntele sexuale etc. 0 saptamana rllgati-vii ~i cereti iertare pentru faptul ca ati avut drept seop suprem nu iubirea pentru Dumnezell, ei femeia ~i tot ee e legat de ea. Imaginati-va ca sunteti un mo~ batdin, care Ill! mai are nici potenta sexualii, nici dorinta, niei femei. Petreeeti cateva zile Illtr-o asemenea stare ~i suflctul vi se va Illsenina Ilumaidecat. Uitati pClltrll diteva IUlli de orice man-care gllstoasa. Este util chiar sa faceti foame. $titi de ee, Inainte vrcmc, lipsa poftei de mancare era soeotita primul semn de indragostire? Prill illtennediul mallcarii, omul se ata~eaza de valorile umane. Pentru maneare se consuma foarte mllita energie spiritual a subtila. Ego-ulumall se alllplifiea ~i iubirea poate fi mai u~or ofensata. ClI cat sentimentul de iubire este mai

100

101

.'

---

!;o

I

rI

I

' '

puternic, ell alai /TIajpericulos cste un alenlal impotriva lui. De aceca, organislTIul j~i pune in funqiune mccallismele de apararc. Pentru eel sentimcntul de iubire sa se cristalizeze in suflet, este

I

:1' ,I', I

II

.. -. 0 situatie banala, al zice. ~u lI~sa1-am spus sa nu rupa relatiile fo - xces de zel in acest cu ce~ ~i:'lt~'r;~;~:si':: :':'~c:~a~~a ~::i :ol11ul1;ce ea As!a seilS: a c:' e, all1cetat-am eetat . lata insa ca aseara ma suna ~I 11mspune .. I ce se ca se sllnte I3r atras de Prima iubita ~i ca nu II1teege intiimpla. - V-am SpliS doa r , in cazul dumneavoastra Ill! s-a prod us a ~

ncvoie de f()311emLilte Pllteri, in cOllsecinta dispare dorinta de a cOll1unica, a manea, a bea, a Ie distra. Un moment foarte

,,1

~

~

important: sentimentul de iubire trebuie purificat de sedimentuJ va lori/or UlTIanc.Cu cat mai puternica este iubirea, ell ahlt mai putin dependent

de toate trebuie sa fie omul.

Procesul

de

I'

1'1'

j'l

III'

vrea sli-~i modifice regilllul ~i lucru! acesta are un efeet nefast asupra evolufiei iubirii din sllfletul lui. Illai tiirziu. el p'ate~te foarte scump pentru asta. A~adaJ.,daca v-ati indragostit. uitati pentru 0 vreme de toate, in afara de iubire. Asta Illseamna sa pastrati in suflet acest sentiment. orice s-ar Intamp/a. lar oscilatiile IIIraport ell persoana iubita sunt absoJut fire~ti pcntrll COIl~tiinta.Daca va vin periodic gandurile ea ea IIUva iube~te, ci doar va canta In struna, ca are, in ceea ce va prive~te, Ilumai interese Illateriale, ca are pe altcineva, iar dllmneavoastra IlU sunteti decat a pasillne trecatoare etc., este un fenomen absolut firesc. Ele nu va dau voie sa va ata~ati de persoana iubit.;i~i s-o transformafi iutr-un scop. Important e ca aeeste ganduri. temperandu-va ardoarea din exterior, sa nu va sllibeasca iubirea din interior. Barbatul prive~te prin geam, Ingandurat. - Spuneti-mi, aveti adesea pacienti CllastfeJ de cazuri? - Destul de des. Aseara In-a sunat un tanar din Miami. EI

I,I"

I~i pierduse interesul fata de prietena sa ~i i~i gasise alta iubitii.

"

A "" cu aman d olla. inchidere definitiva a situatiei, pastrati relaflile

descatLl~are a iubirii, regruparea valorilor. cand totul este subordonat iubirii. cste un proces foarte anevoios. Consumul de energie este la fel ca in cazulunei afectiuni grave. Dacli omul IlU

I

e u~

I~-!I!!!!! ~

HIILl

I

Ii'

~

~"e 3i:i go a:I!-l-..c::

~"'-

I' I "il,1

"""---1

- Dar ele vorfi geloase.

- p.ar a". IUb .1- Femeia este geloasa fiindca se tem~ sa ~u va .1 d . rea. Daca vet izbllti sa-i oferiti atata illblre ~I atentle de parca' ea ar fi singura, nu va fi geloasa.. ~

.

.

D ar ste un lucru foarte dlflCl1. A . e~ . -Asta eJa e p~oblema dumneavoastra. Intelegetl odata ca . . . s,tuatla 111care. v -atl pomel1l t IlU este determinata de dumnea. . ~. voas t fa, v-ati. obl~nlllt 111a dallcul sutletlilui sa divinizati feme13 . . . ~ 0 relatle. Ile t u Iburata y..i fenclta cu in a~a masura, Andit I ° . . singura femele v-ar uClde A~a dar. VI S e a p lica un tratament, '... care presupune fiIe. tradare .pgnlre sa II in..losire din partea .. . . . feme II IIIb Ite ~I, ap,01 moartea d umn ea voastra , fie haos total ill . . .. . -

~

A

A

-

~

"

;

ij

\;

"" d"II1 care cauri yeti fi vl3ta persona ra, rIpsa. famtllel ~I ma Iad II, . . . bolnav mu Ita vrem e , apol vet I mun, fie formarea lInlii triunghl . amoros. caz In care treblile sa- ara- t a.lt" fiecarei femei multii . . . iublre. sa alergatl lepllr.e~te de Ia una, la alta sa suferiti, ceea ce. de asemenea, ~a va punfica su 11et ul . iar daca nll-i yeti ofen . . - a chinui Cllgelozia ci, ~I destliia iubire unela dmtre ele, ea va-v. . . atlinci. n-al ce-j" ~lace,. va yeti Imbolnavl. ~

-

~

~

"

$i dita vreme intrebat tanarlii.

. poate dura acest ..tnung Ii"? 1 . - Ill-a

102 ]03

...

r

---

I

=00

C

+.::::

~ §-'-' Ej:Q!--<~..<::

~

~

u

-= ~

H9a

..;;;...

r:Jriungh.iul" ~urifica sufletul fiecaruia 0 Icel, un "tflunghl" strict dureazA.

~~it:~lta~:i-n~~i,

dintre

a palla se

l1a~te un copiL dupa asta relatiiJe se ast P reaza, II1tr-o oarecare . maslIra, dar luerllJ acesta af' d'eJ~ 0 IIlfluentii neillsemnata ~ aSLIpra sanatiitii C ~

A

u cat mal putllle eforturi d

"

~ell.t~~1a progresa III bIn I

ell

atat

.'

1/1sensul acuITIularij in sutlet a :1~::~:ti~n~UI I $1 a

. 111. 3/ pef/ell

Ioasa

pcntru

el este

0 astfi'

51t lIat/e.

'

'

-

Piii, reiese ell voi aVea de

bat a/annat -

aCLIm

tallarll/.

Ei ~i, dOlla sotii nL! sunt trei soU' I

EI s-a Ijni~tit indata.

d

-

el d e

..

aLia sotll? - In-a intre-

. - I-am

SpliS Cli.

'

- Ei bine ,- m-am adresat eu pacientului meu In prezent, . multi" tmen evita casatoria civira, Ii1111ca- 51111t . ca tam . . d v pI /a d III .. b u Ictill Ic-ar distru g c fam' Il ... nas' F IIndca- vcnl . vorb a, copm 'a. . A

"

cuti In afara dis
A

Spuncti-mi, dicta arc. v~eo importanC,a III cazlI! Illeu?

-

Desiguf. Mancarca picanta. ama ra,~ S. -" amar~ta,. praJlta. spre aptitudilli '. IIIte Icet, d orlnta vo' lI1.a. t 0 r , .' ' .cmCle. ITII-a Sp us'. "f It I, "y ' d upa- cc ml"- a fast ex f Irpata vezica biliara, -am simtit . slablt ~. . cii< n1-'3m prostlt. A III mod e VI. d ellt, ITII-a -

plifica. orielltarca

. . f--a veZlca

. . blll3ra

se formea.

I

.

za ca cull atunci dind i11fleXI. b.I a- spre el;'o-ul . . , ~,volll,a, t d orlnta, . perfectiunea, aptitudinile i t I v III e ectul sau . Daca e I A' I~I re d lice omul are 0 oriciltare

cOllsumul de mancan In. 104

,i lapte. - De ce trebuie barbatul.

sa COIlSUInmai putin lapte? - Illtreaba

- Nu dcmult am fast intrebat de ce, potrivit prescriptiilor iudaice, se poate sa bei lapte dupa ce ai mancat carne, dar carne poti manca abia peste 6 ore dupa ce ai baut lapte. Lucrul acesta mi-a trezit interesul .}i In-am uitat sa vad ce se intfunpla

~

IIltreaba. barbatul.

memoria"

situatia sc amclioreaza. Daca nu, i se extirpa vezica biliara ~iel este Ilcvoit sa respecte 0 diehl corespunzatoarc. Daca omul este gelos, atunci trebuic sa consume Illai putine dulciuri, iar daca e indragostit, este mai binc sa consume cat mai putin ~i din uncle, ~i din celelalte. Daca omul prezinHi un grad sporit al trufiei, el poate sa distruga iubirea tara sa observe macaI' lucrul accsta, iar mai apoi sa nu inteleaga pentru ce trebuie sa plateasca. intrucat la dumneavoastra predomina mai ales tema relatiilor ~i a geloziei, ar fi de dorit sa adoptati un regim alimental' bazat pc terciuri ~i legume, sa mancati Inai Illulta varza ~i morcovi. $i ridichea este folositoare. Mancati numai carne fiarta ~i numai pe~ti cu solzi, reduccti consumul de paine

'

d' In carne,

. plcallte , sar ate,

amare,

la nivel subtil. Ei bine, laptcle estc cel care ne Icaga de mama. Atunci cfmd bem lapte, in sufletul nostru cre.}te cantitatea de illbire!?i slitletul se deschide. Tot ce manc3m dupa lapte capaHi 0 selllnificatie Illult Illai marc. Carnea este legata de violenta, de ucidere, de amplificarea exo-u)ui, prin urmare, consumarea carnii dupa lapte poate avea 0 intluenta Ilegativa asupra olnului. - Dar, dadi laptele spore.}te iubirea, de ce imi este contraindicat sa-I beau aculll? - Deoarece laptele alllplifica Illi numai iubirea, ci ~i ata!?amentul fata de persoana iubita. Daca 0 mama na!;>teun copil Cll 105

.-

......--

>-I

!sa

~.. g.

1:Qf--q-..<::

-

~ u

!!!!!Iii! UlIll

/'P

sufletul gelos, ii di~pare laptele, drept urmare capilul alaptat de alta mama -?iellergetica lui se 3melioreaza. -

este

dorintele

Cat mai putillii. Mierea ell vodca sau coniac este accep-

tabi/a. Lucrulcelmai importantinsii poate siivar-?i fapte nejustificate,

,

absurde,

derati totul drept un medicament. Tineti minte: eomportamentul femeii iubite nu se Sllpune logicii, analizei, aprecierii. ~titi, exista 0 parabola indiana, Mirele vine la mireasa lui ~i bate la u~aei. Ea intreaba: "Cine e?" "Sunt eu" - zice el, ~i ea nu-i deschide. Aeeea~i poveste se repeta a doua ~i a treia oara. A patra oan1, el vine la u~a ~i, la intrebarea ei: .,Cine e?", raspunde: ,.Tu e.}ti", ~i atunei ea illasa sa intre. De ce proceda ea in felul acesta? Fiindca il iubea. De ee n-a pleeat el dupa

jl

prima. a doua sau a treia incercare? Fiindea 0 iubea. lar daca amond lui propriu s-ar fi dovedit mai presus de iubire, el ~i-ar fi infoiat pene/e,~i-ar fi pus coada pe spinare !;Iiar fi plecat in goana, r°!iu de furie $i indignare. lnsa tanarul a inteles in inima sa ca mireasa il iube$te. dar ceva ascllns inauntrul lui 0 Impiedica sa-I accepte. Ei bine, ego-ul lui, importanta propriei Jui persoane, eu-Ilui erau mai presus de iubire, dar daca omul e gata sa rellllllte, in numele iubirii, la eu-I sau, /a exn-ul sau,

106

~.

t

el,

ab surd $. i dur in aparentii, fata, dupa cum se vede, cult,lva, ~~I . - adevaratul sentiment al IlIblfll. g ri'a J in sllfletul pfletenu IUI' sau 111ralrll

$1 urll.

.. . ~ . lIn1lhntei III fata el, . ... de sentimentul lublfll d-a

. IIIbita dii na$tere

De pendenta ...

-'

y."

na~tere demniH'itii, blandetll $1 rabdalll.

nu dea

DOl11nul 5-0 condamn3ti. Ca sii salveze iubirea, ea vii poate trage ,,-,?uturi" destul de puternice ill PlIllctele sensibile. Cons i-

II

. . . in numele sentllnentu 1UI IUbirii . Jar prin comportamentul .

apol

Femeia iubita

iratiollale;

pe

Dad\ illsa el IlU va reu~i sa faca aces! lucru: lublrea

De endenta de persoana . .. ~ A -"..

reprezintiiIlllm3ncarea,

" ci eforturile dumneavoastrii de autoperfeqiollare.

.'

va crea pro bl eme. Atunci

- Bere - in nici un caz. in general, pentru o3menii gelo~i este mai bine nici sa IlU gllste din produsele de fermentatie. Dadi e sa beti, optati pentru vodca sau coniac. -

lublrea I'Ul A' 11 va face fericiti

','. dind el i-a spus IUbltel sale. "Tu e$tl . '. b0 rlca- Ia p ropriul elf . - acest raspllns a semnificat renuntarea SIIl1 ,

Dar dilltre bauturile alcoolice ce pot bea?

Oar miere 8m voie sa mananc?

...

.

~nalldoi.

-

sale, atuilci

.;;;;

QU

CIIJ

~~~~ -"'

-..

l~91Z

Pacientul Intoarce nedumerit capul.

PRINCIPIILE

-

N-am inteles. Ce legatura au durerile de spate Cli banii?

-

~i totu~i, stati mai bine din punct de vedere financiar?

-

Sa zicem ea e a~a. Care este totu~i legatura?

-

Legatura este foarte simpla. Sunteti prea mult orientat

spre aptitudini. intelect, perfectiune, infatuarea ~i orgoliul dUl11neavoastra sunt exccsive. Asta InSeal11na ea dorinta de a "Imbranci" iubirea din sufletlll altuia sau din propriu! sutlet se accentueaza. Dadi veti Intelege acest lueru In adancul inimii, intuitiv, atunci durerile VOl'trece. Dadi Insa yeti continua 5-0 nedreptatiti pe femeia iubita, durerile vor patrunde In interior ~i se VOl'transfor~.

i I

I

M~ s-a spus ca dumneavoastra puteti oferi exp licaC.11,

atuncl cand medic"11 se d ec Iara-' neputll1cio~i in a stabili . J' dlagnostlcul. Nu demult a Ince p ut sa ma d oara- tare spatcle

. .. ~ acumma - dar rmichii. IlUsunt III stare Ilici sa ma indo'I. nici sa . ma dezd'01. ~1va spun C3 nu am mancat nimic piparat. 11-3111 .. . . . -' IlUm-am expus la fri g baut. ' . Medi CIl SUllt ne d ul11ent!: al1alizele SUllt b.une, IlU s-a de~scoperit

nimic

deosebit.

Eu ins3 simt ca

l~l~rurile stall ~rost. In plus, mi s-a spus ca mi-aLl fost tacute f<.IImece puternlce.

Nu va atlati sub puterea uner farmece, iar aceste du'eI n. . . . . de spate .;:j . At 1'" Jlgl11t v de ri nlc I11 IlU sunt ale dumneavoastra ~

f.cmem.

care va iube~te ~i la ea s-a dec Ian~at progral11ul

. autodlstrugere.

..

~ Intrudit .

vina a

de

Purtati. dul11neavoastra, - 0 prote-

Jatl pe ea ~I- IlIatl totul asupra dUl11neavoastra. -

-

Nici macar IlU am -ji g nit-o g r ay , a

!: 105

t

0

sim p la neln-

telegcre. -

Sjm_pl.~. zic~ti?

ncavoastra

tln3nClara?

Care este in ultima

vreme

situatia

dUIll-

l11aIn afectiuni.

In acela~i timp, yeti pierde ceea ce a cauzat cre~-

terea ambitiilor, adica banii. norocu!' controlul asupra situatiei. Pacientul cade pe ganduri. - V-am Inteles, dar eam prea brusc m-au apucat aeeste

dureri. Spuneti-mi, mai sunt ~i alti faetori nefavorabili?

-

Desigur.

Este yorba de starea generala a lucrurilor In

Ilime. Actlm, In ultimii ani, s-a amplificat bruse ata.'}area Intregii omeniri de valorile spirituale. De aceea a devenit mult mai periculos decat Inainte sa-ti fad un tel din aptitudini, inteleet, principii ~i scopmi, spiritualitate ~i Ilob!ete. - Ce vreti sa spuneti? A ti virtuos ~i onest este In zilla de azi periculos? - Niciodata

n11e periculos

sa fii virtuos ~i onest. Oar sa

faei din toate aeestea, din principii, scop in sine este foarte periculos.

spiritualitatc,

idealuri, tin

- Cu alte cuvinte. vreti sa spuneti ca se apropie epoca ticalo~ilor ~i ca tiealosul ~i nemernieul ajulls la plltere II va Inlocui pc eel de~tept ~i onest? JOl)

lOX

';( u

-

n

i=lu

T--';;

§ S.:-: 8a:lE-~..E

t: ~ u

--

H9a

! -

1'1

I I 1

!I

Dar nu va dati seama ca exact a~a au stat lucrurile

i~to:i~ ~i ca pe tron s-au aflat mai adesea oameni hpSI11de principii?

.

-

~i care ar fi cauza? Ticalosul are 0 mai mare capacitate Pai,

imaginati-va:

1 I'

i

o~sesia Ilil

omul

se afla

la putere.

Cel

mai

~i noblete. ~i, dupa ce acumuleaza destule averi. legi care sa protejeze proprietatea privata. tinde sa

1

ordinea banilor

potentialul

~i stabilitatea

ii secatuie~te

In societate. sutletul,

Cu toate acestea.

diminueaza

spiritual, are loc debilitarea

la urma~ii

neamului. Sa luam

un alt dirmuitor, pentru care scopurile, principii Ie, idealurile constituie obiectivul principal. EI supune unui ideal oarecare tot ce se afla In jurul sau, inclusiv legile, ~i, in numele acestui ideal, incepe sa distruga atat bunastarea, cat -?i viata altor oameni, iar In cele din urma .}i pe a sa. Totul se star-?e.}te eu 0 tragedie. De aiei -?i proverbul: "Drumul spre iad este pavat Cll bune intentii". Germanii au [abricat stereotipul omului ideal arianul. '=omuni~tii au facut din "viitorul luminos" un ideal: Consecin1ele Ie cunoa-?tem cu totii. - Pai bine, rezulta ca a fi spiritualizat este perieulos? - Desigur. Barbatul ma prive-?te uluit. - Ce fel de idei propagali? Spirilualitalea daunatoare omului?

~i noble!ea sunl

- In cazul in care devin principalul obiectiv ~i sensul vietii, sunt [oarte diiunatoare. Vreau sa intelegeti un lucru: evolutia se asimileaza nu numai unui drum care devine tot mai

110

.}i Cll traselll alpinistului

a carlli ascen-

biiltoaea sau omul?

lucru pentru el sunt banii. II doare in cot de idealuri.

spiritualitate el introduce instaureze

~i

siune devine tot mai anevoioasa. Spuneti-mi, cine este expus pericolelor Intr-o masura mai mare: broasca ce zace in

dreplale.

Se pare

vltala.

larg, ea se aseamana

necinstiti

-

important 1

ca aveli

In

lucm, olTIul- ridica din lImeri barbatu!.

-

Clar

-

Cli toate aeestea, noi Illl tragem eonellizia di a fi am este

daunator,

iar a fi broasea este bine! Cli dit mai evoillat estc

omul, eu atat mai multe chinuri va avea de suportat spiritullui. Un animal are trei objective: luana, reproducerea ~i supravietuirea. Omul are parte de mai multe incercari -?i,respectiv,

de mai multa durere, or spiritllalitatea

reprezinta I1l1numai 0 mare fericire, ci ~i un mare pericol. A-?acum omul care IUI~tie sa stap3neasd'i. 0 ma~ina modema, teribila alege bicicleta, ca sa fie mai la adapost de primejdii, tot a~a multi oameni manifesta

Jipsa de dorinta de a se dezvolta spiritual, caci ei simt di in slifietullor sala~luie~te prea putina iubire.

0

Cum se int3mpla

asta la un copil?

Sa presupunem

ca

femeia este insarcillata, iar barbatlll are ghinioane In serie ~i se comporta stupid, nedrept ~i Ileonest. Femeia il dispretllie-?te, este irascibila, II supune blamuilli. Ea nll accepta injosirea aptitudinilor, a inteligentei, spiritualitatii ~i idealurilor. $i, prin agresivitatea sa, ea ata-?eaza sufletlll fililui sau de valorile spirituale. Prin urmare, marile aptitudini, inteligellta avansata, Inalta spiritualitate

devin periculoase

pentru el. Astfel, copilul

inca de mic Ill! vrea sa invete, IlU se poate concentra, da dovada de un comportament imoraL Maica-sa nu precllpete~te nici un efort pelltru a-i dezvolta aptitudinile ~i intelectul, ~i atunci organismul copiluilli are trei ie~iri din situatie: primasa se l111bolnaveasca sau sa moara, ca sa nu-~i intineze sllfletul; III

-_.~~

"",.~~.~.,,,,,

"",:

~u

'''''

CI

.-"~

~

Q:lf-~..<::

subcon;;tient dezvoltarea In emorl-. . , pili 1111 o r ~i illtelectului' CI a a t t d ' ' I . a treia - sa- deZVQ 1te pallerele . . . '," IIltclioare ale splntualiUitii, aptitudinile ;;i intelectul pc seama - sa blochezc ]a nivel '

. ' degradari i eelor supenoare: spiritualitatea, Ilobletea oncstit tea. .~ In fcluJ acesta, se intampJa deseori ca parintii0 c~re' se ~Jng"Jesc ~

o

0

.c doar de ap ftI U d 1111e ~i illtelectul co p ilului s3- 1tra IlSlonne II1tr-o . persoana IInorala.

'

~

~aca societ~tea este ata;>ata in mod excesiv de valorile . ;~J~l~~lale_,a_tunc]~~entrll a.c.ol1trabalansa situatia, cOllduditorul .. llC sa fie stram de spmtualitate, lacolll £IvaI'. C e IUI. Spiri. .. ' t ;>1prinCipia I Ill! i se va permite de sus. sa ramana - ~ - Ia tualizat'

. . Plltere . 0 aca- ll10rahtatea ~i ideologia soc' Ie Ct" a.1I IlU sunt onell. , . ... . tate' spre lublrea de DUll1llezeu, ci spre idealuri nllclpll ~I , .. ' P scopun, a t uncI tlcalo~ii .}i llell1crnicii, in mod illevitab l l vor . ' IIlcepe sa.-1In'-t a me pe cei nobili .}ione~ti. In pnll1l1l rand tre b'ule sa- IIltelegell1 ca spiritual itatea . .' IIltelectul .}I aptitlldillile nu pot constitu' I lIn scop suprem '. . .. A mllltltl-va - de fraza rostita d Olla!TI1i .. d e al1l. 111urma: "Fericiti .

inUlmpBitor a fost el u1l1ilit !,'i erueificat.

Putfllld cvita sa fie

capturat ~i rastigllit pe cruce, el totu~i s-a supus. A acceptat cu seninatate

pierderea

celor

materiale,

caci

DU1l1nezeu IlU

echivaleaza cu ceca ce este material. EI ar fi putut sa-!,'i manifeste aptitudinile ~i inteleetul. dar nu a facut-o. DUlTInezeu nu-nseaml1a aptitudini ~i intelect. Hristos a prim it ell seninatate prabu~irea spiritualitatii. discipolii

a nobletei ~i a idealurilor, atunei cand

sai dragi I-au tdidat ~i I-au renegat. dind cei ec mai

ieri i se inchinau acum i~i bateau joe de eI. il scuipau in fata. Prin urmare, Dumnezeu Illl inseamna spiritllalitate, l10blete ~i idealliri. Ca fiinta din carne ~i sange. lnzestrata eu dorinte. Hristos i~i dorea sa traiasdi, cu toate acestea, el a aeceptat eu ill1pacare pierderea vointei salc, a dorintelor, a vietii. a propriului eLl omenesc. Doar iubirea, una singura, a rall1as. Atunci

r

'

~

~

~

cand cele materiale ~i eele spirituale se tree, cand este distrus

~i

tot eeea ce a luat na!,'tere candva, iubirea este eea care rall1ane. Cand acest lucru va fi simtit de fieeare. atunci, in locul decli. nului, Oll1enirea va cunoa~te un proces de lntlorire !,'icreatie. Pana atunci lnsa noii nascuti prezinta tot ll1ai des dereglari psihiee, un inteleet rudimental', memorie tot mai slaba. Este

0 btuzul sunt mai aproape de D umnezeu decat eel inzestrat . . dc~tept ~I' on cst?

supus distrugerii tot ceca ce. In momentul de fata, potenteaza importanta valorilor umane. Daca. potrivit statisticilor ofieiale,

~

-

~

cel~'. saracl.cll dllhul, ca a lor este imparatia Cerurilor". ' -

Pnn urmare.

ticalosul

~i llemernicuL

illcapabilul A

'

-

Gridit de eiudat ar suna aeeasHi afirmatie dar a,a este 0' . Cel obt lIZ ~I n~pl"lceput este mai aproape de iubire i d~ ~ . .,. DUll1nezcu. decat eel ee ~j. a ~lacut dill aptItudllll, intelect ~i . . .. spmtuailtate scopul suprem . P e d rept cuvant este numit " 0

H' nstos

,

0

, . EI exp I'lea ll1ereu ca-' splntllalita-

"SalvatoI'll I omenirii" . ~ ka IlU poate eonstitul supremul '

scop Nu

-

. In amp 1atar spullca el . ca- IIIb'Irea de Dumllezcu rcprezinta porullca suprema ~I nll ~

tA

In America fiecare al doilea copil se na~te subdezvoltat mintal, a~adar eu anomalii psihice, atunci in Rusia, dupa estimarile speciali~tilor. situatia este ~i mai grava, Cu asemenea tendinte va deveni. in cudind. imposibil pima ~i cel mai elemental' progres tehnie. iar, fiilldca situatia sc agraveaza cu 0 viteza destul de mare. proportiile ~i puterea impotrivirii lumii inconjuratoare 1£1aetiunile ol11ului crese In egala masura. in 113

I J2

-

--=-=

---I'-

~o

a,dolla

u~

lI9a

J

~

..., 'T"-;:; §':"< B<

I

2Su

ij&

t:I<

sfera valorilor spirituale, cea mai periculoasa este ata~area de propria voinfa $i de principii, scopuri $i idealuri, aptitudini ~i intelect. in diavol s-a preschimbat acel inger, care a decis ca IlU iubirea de Dumnezeu constituie scopul suprem, ei, in primul rand, voinf,a personala ;;i dorintele, in al doilea rand, scopurile, principiile, obiectivele $i, in al treilea rand, propria perfectiune, aptitudinile $i intelectul. Incapacitatea de a accepta umilirea propriei voinfe $i a dorinfelor, prabu$irea sperantelor $i a idealurilor, e$ecul, in$elaciunea genereaza in eel mai inalt grad trufia $i agresivitatea din subcon$tient. Fiindea omenirea se afla intr-o sitllatie eritica, exponentii acestei extrem de pericliloase tendinte vor fi tot mai mult stopati in perioada ce urmeaza. in lIrmatorii cinci-zece ani, ei ar putea, pur $i simplu, sa dispara de pe fafa Pamalltului. Fie olllul se transform a $i nu mai susfilleaceasta tendinta, care se axeaza pe ideea ca adevarata ferieire se identifica CLivointa personaJa $i dorinfele, principiile, scopurile, aptitudinile $i intelectul, fie este $ters de pe fata Pamantului impreuna Cll aceasta tendinta. in viitorul apropiat, omenirii ii sunt harazite posibilitiiti mult mai mari $i un spectru mult mai larg de valori umane, stapanirea lor insa este posibilii doar cu eonditia existentei unui volum mai mare de iubire in sufletele tuturor oamenilor. Prin urmare, fie omenirea se indreapta de buna voie eiitre Dumnezeu, spre a aClllllula iubire ~i a diminua dependenta de orice valoare umana, fie procesul purificarii fortate s: va alllplifiea brusc. Este yorba aiei ;;i de eatastrofe naturale, ;;i de razboaie, ;;i de molime, $i de scaderea nivelului moral. cultural ;oispiritualla scara planetara.

--

u~

= .H9l('."

"""J-

STERILITATEA

J

i I'

r . Am ineeput sa- dlctez acest capitol ;;i imediat mi-am adus

I

. k este pe cale sa Ilasca aminte ca" m aeeas Iii clipii, la New Y.or, . II I se Prelungea $i eu ." \ una dilltre paclen t e Ie mele . Trava III . t ..j sa inlatme toate . transl'nlsesem sa- se intoarea . 111trecu. . 'f otnva propnel Persoane , impotnva ~

I

A

supararile sorti!

. .

indreptate

.

A

lI11p

lui Dumnezell. Acest lucru se indimpla eu . d e t:la 1a, eu formam nllmarll 1 - A111cllpa

-

$1 Impotnva.

doua zile in mllla, lar, . ra, a nascut, comtelefonlllul new-yor kez ." Totu! e III regu . ." phcatll nu sunt" - mi . s-a raspuns. i ml .a mintesc cumA- Ill-am - lUll! ..i'{ J'umatate In Llrma. intalnit cu ea pentru pr~111a oara.' noua . de a111,nu fllsese gravida nici 0 data. ~ Aveall1Ju r de treizeci . A'

A

i

Am stat de vor b-a ca 111zece

-

mlllute.

. erona Ca. Demnitatea .umana, - Avet! 0 scara a valonlor .. umane, toate a cestea sunt Illlllunate, dimcnsillnca persona rtatll I. . - A A . ~ tradictie cu lumea .

-

pfl11a 111 cltpa .

inconluratoare. .

re ele

II1tra 111 con,

. 111 ca C cat sunt mal. Ilumeroase functiile cclule!, cu 11

'. . . a org allismulul. Aceasta atat mai illalt este gra d lII de .evo Iutle ~ . la a celulei ramane pc . se int3mpla - atat~ ttmp cat vOlllta persona se produce 0 II1Chistare in propna . plallul doL Daca 1I1sa emnatatea celulel riile programe, illS personalitate, 111 prop ~

~

A

A

114

f-01:!

115

r

I

I

I. I

u

..:..;c.. u ~

~f-
1

~ u

care

Ii potenteaza

intelectul,

I. I

ell-I,

aptitudinile,

sufletul Cll agresivitate

cum

sunt

~i masura

spiritualitatea,

- Cum vine asta? Sa se desparta de viata 111numele iubirii? - IlUse dumerea ea. - Totul este foarte simplu. Daca ar fi in perieol de moarte eopilul dumneavoastra, v-ati sacrifica pentru salvarea lui?

vointa,

- Desigur.

in care i!?i supraillcar~a

sunt proportionale

cu viteza cu care

Imbi'itrane!?te, I!?i pierde capacitatiJe ~i memoria ~i I~i lipse!?te de vigoare urma;;ii. lata de unde provine zicala: "Cand vin pe !ume odraslele gelliilor, natura se odihlle!?te". De aeeea, Inaillte vreme, omul, pe parcursul uneia dilltre vieti, se axa exelusiv pe probleme spirituale, ca mai apoi, mca.lld din aceasta 0 obsesie sa devilla un ipocrit, 0 persoana urmatoarea

viata, el se dezicea

dura ~i despotica. de spiritualitate

lar i'~

pentru

a

supravietui !?i,gandindu-se numai la bani, devenea 0 persoana josnica ;;i imorala. in ziua de azi, omului nu i se va mai pennite sa mearga doar la stanga sau doar la dreapta. Candva, el putea sa duca 0 viata normala !?i sa se dezvolte, renuntand alternativ la valorile materiale !?ila cele spirituale. Astazi e'l nu trebuie sa depinda nici de unele, niei de eelelalte. Spirala evolutiei devine una dubla. Prin urmare, tndia, impartanta propriei persoane devin periculoase cu atat mai curand, eu cat depind mai mult de valorile materiale .sau spirituale. - Tnlfia dumneavoastra - Ii spun pacientei - depa;;e;;te de diteva ori limita normalului. Pentru dumneavoastra, astfel de notiuni -ClllTI sunt "aptitlldinile", "intelectul", "perfectiunea" sunt puse mai pres LISdedit illbirea. Daea doriti sa na~teti un copil, Invatati-va sa va lImiliti ;;i sa eedati. in numele iubirii, omul poate renunta nu numai la bani, ei ;oi la aptitudini, intelect, principii ~i idealuri, la dorinte ;;i la viata.

r ]6

I.1

- Asta ~i inseamna sa fi i pregatit sa-ti iei ramas bun de la viata in numele iubirii. Pentru a se na;;te copilul, sutletlll femeii trebuie sa se umpie de iubire. insa orice valoare umana, aridit de sfanta, rape~te, soarbe din noi ~i iubirea, ;;i puterea, ;;i energia. RezulHi ca, pentru a acumula iubire, trebuie, pentru 0 perioada de timp mai scurta sau mai indelungata, sa ne Indepartam, sa lasam la 0 parte valorile lImane. 0 perioada de timp mai lunga ar insemna necazuri, nenorociri, umilinte ~i boli. Cu dit este mai pregatit cineva sa ia "medicarnentul", ell atat mai mica este doza de care are nevoie. Cu cat mai l11ulteInjosiri, nedreptati ;;ijigniri este capabila sa aceepte femeia In nllrnele iubirii, eu atat mai sal1ato~i~i mai [ericiti VOl'fi copiii pe care-i va na~te. Cu cat mai mult va straduiti, de buna voie, sa cultivati iubirea ;;i blandetea in sufiet, ell atat mai putin necesare sunt umilintele, necazurile ~i nenoroeirile. Peste un timp oareeare, ea a ramas insareinata. Mai inainte socoteam ca, dad un eopil nu se na~te, aceasta indica, tara indoiala, 0 karma negativa, 0 agresivitate sporita In subcon~tient. Dar s-a dovedit ca nu am intru totul dreptate.

I

Ofer eonsultatii unei tinere femei. mi s-a a spus efectuat 0 insfu11
Mi-au

fost extirpate

trompele

iii!§!§

H!ll.l

--

trebuie al1ulata, iar dezvoltarea ei - oprita. Masura 111care, pe parcursul vietii sale, omul se concentreaza asupra propriului eu, asupra propriilor dorinte !?i asupra tuturor ace lor lucruri

--

uterine

-

117

~

II'>'

rn-n ~E-!-~

Qu

T-I

Cereetez dilllpul fetitei ~i vad ea acesta straluee~te cu 0 lumina aurie. Deci totul este curat, atat la nivelul eampului, cat .$i la nivel fizic. Cercetez campul femeii ~i !neep sa inteleg

,

I

,I,

! 'I

, ,

i,'

Dumnezeu, oamenii nl! poarta, in cazul dat, nici 0 vina. Folositi fiecare secunda nu pentru a exprima repro=1urile dumneavoastra la adresa lumii inconjuratoare, ci pentru a imparta~i tuturor celor din preajma iubirea. Cu dit mai mul~a iubire yeti oferi, cu atat mai multa iubire se va intoarce 111 sufletul dumneavoastra. Cu cat mai multa iubire ofera sufletul dumneavoastra, cu atat mai putin depindeti de valorile umane. a apa statatoare poate fi poluata, nu insa =1ii~v~rul. Dac~ sutletlll Illl genereazft iubire, el genereaza agreslvltate. Daca cineva v-a jignit, spuneti-i In gand: ,.Te iubesc". Cand.o persoana va face un bine, spuneti-i acela~i lucru. Daca va st~ng here=1tefaptul de a saluta 0 persoana necllnoscuta,. salutatl-o . In gand. Patrundeti-va de sentimentul ca fiecare sltuat.le prezinta un pretext pentrll a va revarsa iubirea asupra ceIUl.lalt." circumstantft pozitiva contribuie la aClImularea activa a lUblfll, in timp ce una negativa purifica iubirea, 0 face independenta de valorile umane. Am simtit de curand dit de important este sa fie folosita fiecare clipa, pentru a incerca in sutlet sentimentul iubirii. Cativa ani In urma ofeream cOl1sultatii unei anume doamne. Er~u la mijloc mari probleme de sanatate, la fiul acesteia ~i la

cum stall lucrurile. ~ In ceea ce prive~te copilLlI, totul este in regula, insa

I

I I'

tendinta, care s-a perpetuat in neamul dumneavoastra ~i pe care dUlllneavoastra ati amplificat-o, ii bloca eopilului poII

sibilitatea de a se na~te. Fiindca flU erati in stare sa acceptati jigllirea din partea barbatilor, ati fost injosita prin extirparea trompe lor uterine. Daca IlU v-ati fi indreptat spre iubire, ati fi avortat,

in pofida fecundarii

artifieiale,

copilul nu s-ar fi naseut. Dumneavoastra

deci, In orice caz, ati mers spre iubire,

de aceea copilul s-a nascut, ~i s-a nascut curat. Cli toate acestea, aspiratia dumneavoastra catre Dumnezeu ~i dorinta de a

?

acumula ~i a pastra In sliflet iubirea s-au dovedit a fi insuficiente. De aceea nll ati invins tendinta de a vedea In valorile lImane un sens al vietii. "Murdaria" IlU a trecut la copiii dumneavoastra, dar s-a Intors ~i a C3zut asupra dumneavoastra. A yeti un Inceput de tumoare la liter. ~

I

A~a este, ~tiu, simt aceasta - a raspuns femeia - situatia

poate fi schimbata?

-

Desigur. Rugati-va sa fie in[aturata de pe neamul dumneavoastra, adica de pe stramo~i, de pe dumneavoastra ~i de pe lIrllla:;;i, dorinta de a vedea In valorile lImane, atat materia Ie, cat ~i spirituale, suprema fericire. Mai ales cele spirituale. Pareurgeti din nou, de sllte de ori, intreaga dumneavoastra existenta ~i acceptati toate umilintele, neeazurile, nedreptatile ~i insueeesele ca pe un leae pretios. Ceea ee eredeati a fi otrava a fost de fapt, salvarea dumneavoastra. Leacul venea de la

IIX

~'

ea insa~i.Dansa imi povestea cum a Inceputtotul.

.

.

- Aveamun frate, care obi~nuia sa traga la masea =11atllnel trecea pe la mine ~i ma batea la cap. Pana la lIrma mi-am pierdut rabdarea. ~i iata ca odata, cand e\, din nou af~m~t 111 ie~ea din casa mea, am luat ..matura ~i am I~~atllrat.g~I~~IUI" urma lui ~i i-am rostit in spate: "Sa I1Ute mal 1I1torcialCI . ~I el IlUs-a mai Intors, caei. peste 0 saptamana, a murit. Dupa acest eveniment, totul a incepllt sa se naruie In viata mea. 119

~

-= -~-

H9a

!'""

--

f-

QU

«I!-~l

1

§

H9L~

-1"""'

1

Mi-am

3milltit cum 0 descanHitoare

I

e

tarziu, la proces, au ie~it la iveala toate alllanuntele

l3sat

l11-all1. deP

Cli l11a~illa pentru 0 'intrevedere, mii ill~a :.c:r t . lJ a 0111~I su fl ctuJ . .,~'e d esc. h I' d e pnn ,spate . T 0 t ce vel . fastl . ~In urma omul' UI, totu I se . va ill1plini. Dadi au venit la tine Qam CHIrat, -" tll sa- Ie 3rullCi in

.

lIn P ic d e sare ~I sa- roste~tl'. .

urma

darit ahora"», Actiunile

"

din precedenta

. . L uall-va vaLia ceea ce ati

.

cstc

11' '01 contlnU3m $-0

I!

. ~I "IIlcearca sa-i de

b

P

IIi

in minte, la vedcrea omului care pleca, aceste cllvinte: "Te iubesc". Astazi, ii doresc fiecaruia care plead\ de la mine numai bine ~i illbire. Eram Imboldit de curiozitate sa ~tiu cum comunican1 noi cu lumea, caci sufletul omului IlU poate

L

120

.

.~

'

. LCnl]H!:raJuJa rczis{.\t ,- '. hi oeadcl. germane in anij 1941 - ]944. .. elOIC

pacientlll

ca Ilu-mi pot tine In frau emotiile negative. lritarea, ca ~i supararea, este 0 forma de asasinare. ~i In acea clipa mi-au aparut

.

trupu!.. Sotul vec~nei ucise, care [l venit In fuga, aZI;:~n c:ep:~ acestel procedufl barbar . e . M al

ncnorociriloL

in mine inca nu s-a potolit. Vazalldu-i spatele. am Illteles subit

. - a Illcrs la acea t . . . Atunci ea a sUllatope vecll1a. s a ~I a IIlvltat-o In apartamentul sau . I-a distra s cu ceva atentia dupa c are a . UCIS-O.I-a dezmembrat cadavrlll ~i a Ince p ut s~-i 'fi ar ba carnea ~

declan~area

acord. La Incheierea ~cdintei, simteam ca iritarea care s-a iscat

Leningraduluiw . a ~.emele avea un copil care murea de foame . Ea Illl avea ClI ce sa - II lralleasca. -' Plerduse carteJele a rIIllentare.

Oar' . Cli t oate acestea, copilul a Illllrit. $i iata ca au trecut calc. .. Od ata- fcmeia. care era de' ~ ~ . ~ va< de cenl!. , .la 0 b a t ral1]ca, d escopera III amp t-ator 111apartamciltul sau cartelel e d ]n ', 't' tlillpul razbOlll -' . . . . - - Illci Ull cuvanl, ea mer g e Ia vecma de ailer IlIl. Fara 0 0 Illoara -

ca, pentru

mell IlU reu~ea sa Inteleaga ceva, iar cu ullele lucruri Illl era de

"

~

rczulta

illbirea ~i viata. Odata, III timpul unei consultatii.

A

;I!

sporita,

bolilor sau a mortii, este suficienHi ~i simpla disponibilitate interioara, existenta la nivelul subcon~tientuilli, de a ucide

' s[lvar~il11 de sut '" 11111 . e.<;il de on . 111sllbcon~tient. Aceasta reZQnanta atrage actiuni similare. De aceea . dadi' atl rostlt. A 111urma . A cuiva un blcstem , vetl. contll1ua 111subcon~tient sa ros t Itl acest . blestem oricarei persoane care v-a in tors spatel e .II1CUSIV I pro' .' prll 1or dumneavoastra copii P" aZlare s-a ~strecurat 0 notita despre 0 crima Infioriitoare ~ar:lsn - petrecut II1tr-un apartament ' . din Sankt-P..ctersburg. Poveslea a Ince put In tlmpul blocadei A

I

sanatatea ~i bunastarea

~

A . sute de cercLiri. S,avar.<;illl d 0 fapta oarecare

!I

cxistenta, ne dctermina

sau bolile ~i moartea. $i, deseori, olllul se Illlbolllave~te ~i moare. ca sa nu Ingaduie mutilarea propriului suflet printr-o fapta care sa ucida viata ~i dragostea. Fiinddi, In ziua de azL agresivitatea interioara a oalllenilor

F ap ta noastra- este ca la care pornesc 111toate pIeart'l zeci " ~[

noastre au 0 pal1icuJaritate

piatra 3flll1CaHi In a pa. de

acestei

istorii macabre. lata deci di acele vibratii, pe care Ie purtam In subcon~tient Intreaga noastra viata, la care se adauga ~i cele

r

\

ramane indiferent. Dad\ nu transmitem iubire, atullci transmitelll dezaprobare, suparare sau iritare. Am cercetat planul subtil, ca sa vad dH de des sutletul, prin intermediul emotiilor, vine in atingere ell lumea? S-a dovedit ca subcon~tielltul nostru interactioneaza emotional1:u Ilimea inconjuratoare de circa 750 de ori pe secunda, revarsand iubire sall ura. A ne transforma pe noi In~ine ~i propriul nostru ('/.( cstc posibil doar ridicandu-ne deasupra lui. Acest lucru i se 121

\

~~-~~

Qu

~"o. t:Ol-~.E

1 r",-~

intampla omului, atunci cand el se indreaptii catre Dlimnezeu. Nli demuh, 0 doamna mi-a povestit cum i s-a nascut fiica. Nereu~ind sa ramana insarcinata, ea s-a dus sa-i consliite pe medici ~iace~tia i-au spus ca nu va avea copii. "Din ziua aceea am ineetat efectiv sa mananc ~i am inceput sa mil rog. in mai putin de 0 luna, am ramas gravida". Suprema lege a Universului este legea eonservarii ~i acumularii iubirii de Dumnezeu. Noi pomim din Dumnezeu. Ne dezvoltam, ne poten~am individualitatea, acumuland eu fiecare elipa ~i ora iubire in suflet. $i, atunci cand atingem suprema individualitate ~i nivellil sllprem de iubire, noi ne intoarcem in Dumnezeu ~i devenim una eu EI. Cu cat mai independenta de valorile lIlllane este iubirea noastra, eu atat mai mult ne apropiem de DUll1nezeu. Cand, in rugaciunea sa, omul cere ea niei 0 nenoroeire, nici un necaz, nici 0 durere ~i niei 0 pierdere sa nu-i diminueze iubirea de Dumnezeu, sutletul lui devine mai eurat. Daca ma ocup de cazul vreunei femei care sufera de sterilitate, ii propun, inainte de a incepe diagnosticarea, sa faca doua lucruri: primul - prin cain~a sa inlature toate pretentiile fata de Dumnezeu, care se manifestall prin supararile ei pe IUllleainconjuratoare, pe persoanele apropiate, pe sine. Deseori, insatisfac~ia fata de 0 anum ita situa~ie este 0 forma de agresivitate, aparuta la nivelul subcon~tientului, la adresa propriei persoane, a sartii ~i a lui DUlllllezeu. AI doilea lucru - 0 rag sa-~i aminteasca toate acele momente din viata, in care a atentat la iubirea din sutletul altor oameni ~i la cea din propriul ei suflet. Tentatia de a va ridica impotriva iubirii trebuie inlaturata din neamul dumneavoastn'i, de pe stramo~i, de pe 122

t:

-

~ =

1I9LZ

,~'~

-.. ......

. dumneavoastra- persona I ~I de pe urma~i. Pana IlUyeti invata sa . . fi va patrun d etl d e IIIbire ~i sa 0 acumulati in suflet, totul va I tara rost.

-

'f

imi

amintesc

cum

taceam primii pa~i, i~lcercand s~ intre actiunile unel persoane ~I

- legatura - care exista descopar

..

oo.

. anatatea acesteJa sau cea a co p iilor sai. Cand .erau mICI, COpIII . . s. nici mel se IInboInaveau deseori ~i niei medlcamentele, ~

~

pe care I-am me d ."ICIInu Ie erau de vreun ajutor. Primullucru . A. A Irile inteles a fost ca- atat proprll"I e me Ie necazufl, cat ~I necaZl .

.

- fee-

so t iei mele migreaza spre copiii no~tfl ~I Ie pro~~aca a . . tlUllIle. Am II1cercat sa-i explic toate acestea sotlel, dar tara . . . 00' tie" - l11i-a e a I11CIun rost. N u m a bate la cap cu proStli .. " Erai un foarte bun pictor, Oamel1l1velleau Ia s~ 10~~r~~~S~i: ~'i se interesau de lucrarile lui Lazarev. Acum ll1~a A

. . ~tle ai lasat balta pictllra ~1al I11ceput sa te ocupi de DlIl11nezeu ~.

-

A

.

, nu voi aprinde IUl11anarea ~] IlU ce Nu VOl merge Ia b.serica I . .j vo cere jertare pentru faptul de a fi necajita!" Nu eXlsta ~ro. . oroc 111patna sa. T 1111 P de 0 luna am tot il1cercat 5-0 eOl1vll1g, . ~ I -' d ar totul s -a dove d It a fiI In zadar . ~i y iataj ca a trecut 0 una, tar noi al11 plecat In conce d'III I'a Anapal . La sanatoriu, masa ~

A

. - ceasta < ve cina era ocupata de un cuplu, care avea 0 fetlta. ~

c. d e o boala g rava de pie Ie, Fetita parea a avea varsta de SUlerea .~te tipete cinci ani. in fiecare no~pte, pri.n SOI~Il, ea t:c~:~il~il~te. 'Peste infioratoare . Nu mai eXlsta 0 sll1gura noap . . . cateva Zl1e d u pa ce-i V3ZlIsem, fetita era cat pe-aci sa plara.

-

-

A

J

I' A napa ora" la Marea Neagra In Federat.ia Rusa, in tinl1tul Krasnodar, pe tannul nord-estlc a 1 golfului Anapa. Statiune balncoclimaterica. ~

~

"'i

.

123

r

I

I

-

QU :Q~~f

~

!!!!i!I!!! LIsa

~.

~

lata cum s-a intamplat tot u I.. mama ~I.. fetlta au h C sa f:.aca :r~t ~111 tur ~e uria~a roaHl din parcul de distractii Tata~ ~amas .los, Jar cabllla, in carc se aflau mama ~i fiica ~; Ilceput sa urce. Pe . . . nea~teptate, la inaltilllca de 15 Illct n,. ~letlta . s-a Sp e na t .'?I a . ' A IIlcercat sa sara din cabin ,.a alca-sa s-a arunc t A

v

-

~

M

d upa- ea, IIlsa peste cap. Complet . . . . ~ nllllJC lemeia a reu.'?lt totU.'?1 ' sa- prinda fata, salvand-o a see tf' I d Ia 0 moarte. Slgura.- in tot A . 1 urmarea acest timp, tatal, alb c a VMU, IIltreaga scena de jos. . . . A. Fe m~1a I-a povestlt acest incident sotiei mele care, la randul . ' A . ., 0 rafala d e vallt I-a ndlcat poalele A IIlgrozita, netiind in stare sa Vad a-

el, ml I-a relatat mie.

a

rochiei

.

- V rei sa-ti. dovedesc ca- slstemuJ meu functioneaza.? . ,-am A IIIt re bat-o. -

Cum?

. ... - Am sa stall de vorba Cll mama feti t.el d oar cl.ncl mlllllte, . ~I fata IlU va mai tipa prin som 11,va d evelll IllUIt mal calma . T. . e vel oeupa ~l de vindecarea ei? - Tre.- Nu ma voi atinge de ea ~i IlU este neeesar so- vad.

A. llllJe doar sa stau de v or b-a cateva A

mlllute cu maidl-sa . . Peste cateva are, mama fetei s-a aproplat. de mille. . in camer:'L amandoi Iuam - I'oe, a pnvesc in oehi. , .,

Ajllll~i

- CredetJ IIIDumnezeu? Ar fi de dorit sa- credetl,. III cazul in care vreti. ca fiica d umneavoaslra- sa fie sanatoasa.. . dr. - Bille - cade ,c d acor Icmela - ce trebuie sa fac? - Pcntru meeput, raspundeti-mi la IIltrebarea: "Pana la .' na~terea fiicei dumneavoastra a.1 t recurs Ia avorturi?" . -Da. . - Am sa parasesc pcntru cateva min A

v

A

ncavoastra

ute camera, I3r dumii veti. ce re III gan d .lertare lui D umnezcu pentru A

A

faptul cii ati ucis iubirea in propriul suflet ~i in sufletlll cop ilului nenascut. Cand, peste 3 minute, am intrat in camera, am vazut di aura femeii ~i-a recapatat aspectlll normal. - Puteti pleca, va urez toate cele bune - i-am spus. Cuplul a mai petrecut in sanatoriu inca opt zile. in tot acest timp, fetita a strigat prin somn doar 0 singura data, dar s-a potolit imediat. Purtarea i s-a sehimbat, ea a devenit mutt mai blanda. Dupa aceasta Intamplare, sotia mea a Indeplinit ceea ee am rugat-o mai inainte sa faca. Incepand de atunci, ;>1COpl1i no~tri au incetat sa se mai Imbolnaveasca. Cand ccrcetezi In planul subtil, constati di afectiuni complet diferite pot avea aceea~i sursa. M-a surprins foarte mult sa atlu ea sterilitatea ;;i cancerul au aceea~i cauza. ~i iata ca in fata mea sta 0 pacienta, careia ii explic originea sterilitatii ei. - Cand 0 persoana nu estc in stare sa accepte faptul de a fi pierdut ceva ;;i provoaca in acest fel 0 izbucnire de agresivitate, inseamna ca sutletul ii este ata~at de anumite valori. Valorile pot fi matcriale ~i spirituale. lata un strat din valorile spirituale - desenez un cerculet - acestea sunt relatiile. lata al doilea strat - ~i desenez aHituri un alt cerculet. Acestea sunt aptitudinile, intelectuL perfectillnea. Ata~area de ele genereaza aroganta, trufie. - Sub ele desenez un cere mare. - La baza valorilor spirituale, a aptitudinilor ;;i a intelectului sta contactul eu viitorul. £1 se realizeaza prin intermediul spiritualitatii, nobletei, principiilor, visurilor, speranteloL idealurilor. Ata~area de viitor genereaza incapacitatea de a accepta I

124

125

~"

I

2iu

.. ii.

tJ::n-~.E

--

~

;5

~

I

l

HQll

--.

prabu~irea sperantelor Omul se cramponeaza

~i idealurilor, tradarea ~i nedreptatea. de visuri, planuri, nu este capabil sa

traiasca cu ziua de azi, idealizeaza totul in jur. Oar, intrudit lumea nu poate fi ideala, nemultumirea fata de ea cre~te pennanent. Contactul Cll viitorul sta la baza relatiilor spiritualizate, a aptitudinilor

~i intelectului,

a~a incat ata~area de viitor cOllfera

persoanei Ull caracter gelos ~i trufa~, ceea ce este dit se poate de periculos. Viitorul este urmat de soarta fericita, apoi de voillta ~i de dorinte persona Ie. Acul11 a sa va SUPUIlul1ui test ~i yeti intelege mai bine despre ce este yorba. lata cum se prezinta situatia: daca omul se ata~eaza de ceva, el va pierde acest lucru. Toate lucrurile in Illimele carora noi distrugem illbirea urmeaza sa ne fie luate. Sa zicem ea eineva nu poate accepta ideea de a pierde banii, ura~te, este invidios. Oaea pentru aceasta persoana banii constituie

un sector pe 50% "inehis",

atunci sunt posibile

dificultiiti legate de bani. Dacii "inchiderea"

este de 80-90%,

dificultatile SUllt illevitabile. Oaca illsa omul are sectarul banilor "inch is" pe mai mult de 100%, inseal11na ca el fie nu are bani, fie se imbolnave~te ~i l11oare. Oaca segmentul relatiilor este ,,inch is" pe mai mult de 100%, atunci ori IlU exista familie, ori aceasta este foarte nefericita, ori familia este in regula, dar persoana in discutie este afectata de boala, ii slabesc vederca ~i auzul, apare reuillatisillul etc. Oaca viitorul este ..inehis" pe mai mult de 100%, in acest caz, spre deosebire de ispa~irea prill pierdere de bani, survine moartea. Oar, dupa cum se pare, omul poate triii ~i ell viitorul ,,Inch is", in cazlll acesta insa apar cancerul, scleroza multipla, boala lui Parkinson, care sunt bolile viitorului "inch is". Exista inca 0 posibilitate.

126

Viitorul inseamna copiii no~tri. Astfel i!leiit, blodindu-i-se omului posibilitatea de a procrea, el i~i poate continua existenta chiar ~i cu un viitor "inch is". Pentru ca femeia sa nasca un copil sanatos, este necesar ca ea sa treadi, intr-un fel sau altul, prin praba umilirii valorilor umane. 0 importanta deosebita 0 are depa~irea probei de injosire a valorii viitorului. Rezulh'i ca, pentru femeia care risca sterilitatea, cel mai pretios remediu iI constituie plallurile ~i a~tept[lfile date peste cap, atitudinea nedreapta fata de ea, tradarile, distrugerea idealului. Zdruncillarile" sunt deosebit de puternice, timp de un an ~i " jumatate pana la l11ol11entulconceptiei. Oaca femeia nu trece de aceasta proba, atunci, pentru ea, ~ansa de a avea un copil sanatos sau, in genere, de a avea urma~i se inch ide.

-

Sa vedem cum stau lucrurile la dumneavoastra -

l11a

adresez pacientei. Sectorul bani lor este "inchis" pe 40%. Ata~area s-a prod us prin llemultul11ireafatAde sine, fata de situatia financiara. Relatiile sunt "Inchise" pe 60%. Aptitudinile ~i intelectul - pe 3-5%, vointa - pe 3%. Doar un singur parametru depa~e~te pragul fatal. insa el este cel mai important. Ati fost de prea l11ulteori suparata pe sine ~i pe soartii, iar la nivelul subeon~tientului toate acestea inseamna suparare pe Dumnezeu. Faptul de a fi mereu necajita pe lumea inconjuratoare, pe cei apropiati, pe sine putea cauza cancerulla san. in locul acestei boli, v-ati ales cu sterilitatea. Propria soarta nefericita vi se parea 0 otrava, pe cand ea nu era altceva dedt un remediu pretios. Parcurgeti din nou, imaginal', intreaga viata, reactionand la toate episoadele acesteia cu 0 singura emotie, cea a iubirii. Lasati la 0 parte cerintele trupului ~i ale spiritului. Toate clipele de fericire ~i necaz nu sunt dedit 127

'I I

I

....

--~

~-==~f-~.E G

t:lu

1

i~9Ll

-.!.

~~:<.:t.;.~

I-

ll10mente de aculllulare ~i purificare a sentimentului de iubire pentru Dumnezeu. Sim~iti cum va dispar gandurile, ra~iunea,

un lucru: noi nu ne dcspartim niciodata de fiintele dragi, nici Illacar dupa moartea acestora. in plan subtil nll cxista moarte.

aptitudinile, speran~ele ~i visurile, dispar dorintele ~i viata Insa!;li. Ralllane doar iubirea. Daca yeti reu~i sa simti~i acest

Acolo slintem cu totii uniti. Cand regretam moartca rudclor. daunam sllfletelor acestora. Fiecare om i!?i are propriul "sce-

lucru. yeti avea copii.

nariu" al pledirii din viata. $i I1lIne este pennis sa intervenim

imi amintesc cum a venit sa ma consulte 0 doamna, care

In logica Divina. Ne opunem logicii Divine nu atullci cand Il1cerdim sa salvam viata sall sa 0 prelungim, ci atunci cand regretfuTI, cand ne lasam consumati de dllrere !?i nu ne putem

avea acela~i trist diagnostic, sterilitatea. -

In cazlil dumneavoastdL trei parametri depa~esc limita

1'atala - i-am zis - sunt complet "Inchise" sectoarele relatii, spiritllalitate, ideaturL adica vointa ~i cOlltactul cu viitorul.

impaca

cearta sau adulterul, la fel tradarea !;Iicalcarea In picioare a idealurilor. Aceea!?i pozitie a~i avut-o !?i fata de injosirea vo-

- Este una din cauzele steriliH'i~ii dlll11l1eavoastra - ii spun. Nu sunteti capabila sa acceptati ruperea relatiilor. Manifestati 0 nel11l1ltUlnirefata de starea lucrurilor, iar aceasta reprezinta 0 forma mascata de suparare pe Dumnezeu, care se converte!;lte intr-un program de autodistrugere. Nu sunteti in stare sa acceptati e!?eclil propriilor idealuri. Moartea tatalui a illsemnat pentru dlllllneavoastra 0 umilire a relatiilor, planurilor ~i idealurilor, a vointei !;Iidorilltelor. Ca urmare a neaccepH'irii !?i regretului. v-a~i ales cu un triplu program de autodistrugere. in astfcl de cazuri, descendentii

sa ne imbolnavim !?i sa murim, atullci, negre~it, Ile yom imbolnavi !?i yom muri. Prin neacceptarea vointei Divine, noi

sunt lipsiti de vitalitate. Intelegeti

r

dalll1am rezervclor de illbire din sufletul Ilostru !?idin sufletul persoanei decedate. in exterior, avem dreptu! sa ne n~anife~tam regretul, insatisfac~ia, necazul, sa avem SCOPU:I, dOf\l.1~e~ I

I

fata cu disparitia lui.

dragi, survenita. ca

Divine in suflet !?idaca, pentru a obtine acest lucru. 111se cere

Revedeti-va viata, Illcepe~i

- $ti~i, aculll cii~iva ani mi-a murit tatal - zice ea. In adancul sutletului, IlU m-al11 putut impaca nici pana in clipa de

suflete!?te cu moal1ea persoanei

urmare a manifestarii vointei Divine supreme. Tot ce 111se intampla in viata este subordonat scopului acumular~i iubirii

Ceca ce inseamna ca niciodata n-ati fost in stare sa acceptati

intei !;Iia dorin~elor dumneavoastra. sa va rugati. Femeia cade pe ganduri.

vointa. in suflet insa avem dreptul doar la illbire. Incercatl sa intelegcti !?isa simtiti acest lucru. Ea revinc peste aproximativ patruzeci de minute. 0 supun

diagnosticarii !?iridic din umeri.

.

.

- Uimitor! Campul este curat. Sterilitatea apare, de ObICCI. ca lIrmare a sudurilor; sitllatia este ll1ai gravfL atllnci dind suduri, .ci prin posibilitatea procrdirii este blocata nu pril~ grave, diminuarea functionarii glandelor !?i,in caZUfI mult l~aJ dind se produce 0 btocare la nivelu! dlmpului. In ultima vreme, sterilitatea este gellerata anume in felul acesta. A fost exact cazul dumneavoastra, insa acum dimpul este deschis, iar ovarele revin la functii!e lor. Rugati-va pentru viitoarele ]29

12X

~

I I I

--~

~u

s..

't ~~f-01:

1

-

~

!!!I!!!!!!!!I!! ===:::0:

U

H9J.l

._~

ii , I

generatii. Purifidindu-va pe sine ~i purifidind urma~ii, yeti ameliora, In felul acesta, ~i starea viitorului lor tata.

Femeia revine peste 0 ora. Cercetez dimpul sotului ~i nll-mi pot ascunde mirarea. -

Pacienta plcaca, iar eu imi amintesc de 0 illtamplare ciudata, care mi-a demonstrat eiit de important este ca femeia sa depllna eforturi pentru propria armonizare.

Ofereal11 consliitatii

unei paciente in legi'itura cu anulllite probleme. M-am uitat ia campti I sotului ei ~i am vazut ca, in urmatorii doi ani, acesta poate muri.

Nu inteleg care este callza, dar starea sotului dUl11neavoastra

s-a normalizat, contillllati sa va rugati; caracterul sotului se va schimba, iar in ceea ce prive~te sanatatea, totul este in regula. Dupa aceea, al11meditat indelung asupra acestui subiect ca, in sfar~it, sa inteleg: fel11eia este deterl11inata, l11ult mai des dedit barbatul, "sa se rupa" de valorile umane. Ea este ul11ilita

- Aveti un camp relativ curat - i-am spus - in schirnb, sotlll dllmneavoastra poate fi afectat de un cancer la stomac, ~i

la nivel fiziologic prin perioadele de "ciclu", la nivel fizic printr-o constitutie fragila, tot a~a stau lucrurile in plan economic, social etc, etc. Din aceasro cauza, la fel11eie, aspiratia

asta In foarte

spre iubire este 111111t lTIaiputernica decat la barbat, astfel ineilt,

SCLIrt

timp. EI este deprins sa gandeasca urat

despre alti oameni. sa fie prea exigent cu ei. Ar fi bine sa-mi

la nivelul subcon~tientului,

citeasca

femeii este foarte mare. Caracterul, soarta ~i saniitatea barbatului sllnt in proportie de 60-80% determinate de sotia

dirtile sau, cel putin, sa vizioneze

caseta video cu

inregistrarea conferintei. ~ Nici 0 ~al1sa - da din mana femeia - este de profesie l11il~tar~i nll crede in astfel de lucruri, a~a ca nu va citi cartile. Imi desfac mainile a neputinta. - in acest caz nl! va pot ajuta Cll nimic. Pregatiti-I moral ~i, peste diteva Ililli, ar fi bine sa se prezinte la un control medical. Femeia izbucne~te in plans.

- Chiar a~a, nll se mai poate face nimic?

barbatului de sufletul

lui. De aceea, edllcatia corecta a femeii, orientarea ei spre DUl11nezeu ~i iubire asigllra aliit copiilor, cat ~i sotului eL sanatatea ~i viata. Se considera ca geniul tine de sfera intelecPrill lIrmare, un tata de~tept va avea un fiu de~tept. insa, atllnci dind cineva a intreprins 0 cercetare aSllpra ascendentei geniilor, a ie~it la ivealii 0 legitate sllrprinzatoare. S-a dovedit

tlilui.

ca tatii geniilor puteau fi ni~te indivizi destul de primitivi, pc ~

intreaba ea.

- Bine, atlillci sa incercam - zic ell - rugati-va doar pentrll dumneavoastra ~i pentru lIrma~i. Prin purificarea urma~ilor yeti Illodifica starea launtrica a sotului dUlllneavoastra. Suflete~te, el depinde de dumneavoastra ~i efortul pe care-I yeti depune pentru a va armoniza se va reflecta ~i asupra situatiei Illi. Faceti 0 incercare.

uo

dependenta

cand mamele, tara exceptie, au fost femei ie~ite din Dimensiunea

personalitiitii

umane este determinata

COl11un.

de cant i-

tatea de iubire pe care aceasta este capabila s-o retina in suflet. Geniile sunt nascute de femei care poseda 0 personalitate remarcabila, 0 putemica vointa ~i dor~IlFi. dar, in mai mare masura, 0 disponibilitate de a accepta umilirea tuturor acestora, 'in numele iubirii. 1:\1

Su

~E-~f ~

~i iata ee-i povestese poate avea copii.

-

1

d~ja urm<1toarei paciente,

care IlU

intelectul

In februarie 1996 am fast 111Israel. Eram III drum spre Ierusalim. ~ Privifi, In cartiereJe de acolo locuiesc arabii ne spul1ea ~

ghiduJ. ~ti!i de ce femeile arabe au un port atilt de ind'ircat cu podoabe ~i de ce i~i aga!a pe ele toate bijuteriile? Shari'aJ2 prescrie ca, dadi barbatul roste~te de trei ori: "Nu-mi mai e~ti sotie", femeia trebuie In cinei minute sa paraseasea pentru totdeaulla easa, lasand acolo tot ce-i apar!inea. Ea are dreptul

0 femeie araba, cu cat mai neclintite Ii sunt prin-

strada. Femeia traie~te In conditiile unei permanente injosiri a voilltei sale, a dorintelor, a propriului cu, Injosire a principii lor ~i idealurilor, a aptitudillilor ~i illtelectului, ~i, Cll toate acestea, ea trebuie sa-~i dirijeze cumva sotu\' trebuie sa tinda spre ceva, astfel Incat femeia tillde spre ceea ce 0 face fericita ~i Ii permite sa-l conduca pe barbat ~i sa procreezc, spre sentimelltul de iubire. De aceea Orientul, unde femeia este injosita, este plin de copii. Pe dlild Occidentul, tot mai frecvent, se confrunta Cll probleme demografice. La New York discutam

- Ce se intampla ell ea dupa aceea? - mi-am manifestat eu curiozitatea.

cu 0 paeienta.

~

- Personal n-am auzit sa se ti Intamplat a~a eeva - a spus ghidul- presupun ca femeile arabe se poarta In a~a fel, Incat sa IlLIfie date afara de catre barba!ii lor. Desigur,

ghidul

exagera,

cu toate

acestea,

'

Nici 0 datina, niei un mod de viata nl! sunt Intamplatoare. Am Incercat sa InteJeg de ce femeilor Ie slint impuse conditii atat de dure? Cli cat mai pregnant I~i manifesta aptitudinile ~i Shari'.a ~ culegere de Js~an~.uluJ, ~~re se .ba~eaza cnpt.llle p~Jvlnd pnnclpalele cuprmde ~I Ilorme de drert drept unlil dintre suporturile

cre~terii, ea

este micuta de tot. Pana la varsta de 14 ani i se va administra acest hormon prin injectii, pentru a suplini Intr-o oarecare masura aceasta earenta.

In Orient

femeile, Intr-adevar. sunt supuse umilin!elor.

11

- Nu demult am fost In Dallas - povestea ea - ~i acolo am constatat eft la populatia de culoare se nasc copii normali ~i sanato~i, pe cand albii nu au copii. 0 cunoscuta de-a mea a Ilascut 0 fetita, care sufera de lipsa hormonului

precepte etico-religioase ~i juridice ale pe Coran, SIIfIIW ~i fIqh. Pe ling~ pres. indatoriri religioase ale musulmanilor, civil, penal ~i procesual. Este considerat de baza ale ideologiei musulmane.

~

====

r-

sa seoata din casa doar ceea ce poarta pe sine.

- Soarta ei nu mai intereseaza pe nimeni - a raspuns ghidul. - ~i deseori se intampla astfel de eazuri? am intrebat eu.

-

ll9ll

cipiile ~i vointa, cu aHH mai repede se va trezi ca aruncata In

-

u~

Mi-am amintit de un articol pe aeeasta tema. in anul 1996, In America s-au nascllt 30 000 de copii ell hormollul cre~terii lipsa. Speciali~tii au fost de parere di In 1997 numarul acestora se va dubla. Cauza s-a dovedit a fi simpla. De ce majoritatea oamenilor aveau 0 statura nu prea Inalta? Fellomenul reprezinta un exemplu de umilire a trufiei. Cand se na~te un copil atins de trufie, la care sentime~tlll propriei importa.llte depa~e~te limita fatala, atul1ci, III loc de boala sau moarte. 1 sc poate da 0 Incetinire sau 0 stopare a cre~terii. Amploarea pe

132 133

FI..i:i. 3... .... iJ:!E-!-<.E

QU

--

~ is

~ H9l<:

1"""""".........

m_1!"'" I.

care a capatat-o brusc acest proces in America dovede~te ca situafia se agraveaza cu viteza fulgerului. In Occident, tot mai frecvent, principiile, vointa, cariera se dovedesc a fi mai importante dedit iubirea, ceea ee, inevitabil, duce la sterilitate. Inainte, femeia, dupa una sau doua Incarnari In Orient, acuITIulasuficienta smerenie interioara, pentru ca, aparimd pe IUlTleIn urmiitoarea sa Incarnare In Occident, sa se indrepte spre independenta ~i spre 0 libertate a dorintelor. Cultivarea aeestor noi valori nu 'suprima iubirea din sufletul ei, caci trufia ei interioara IlU era exagerata. Cu toate ca avea con~tiinta riguros axata pe valorile umane, ea reu~ea totu~i sa-~i pastreze armonia interioara. Astazi Orientul adopta ideologia ~i sistemul valorie occidental. Con~tiinta individuala occidentala 0 Inlocuie~te, Incetul cu incetul, pe cea colectiva din Orient. Echilibrul stabilit de veacuri este incalcat. Educarea la copii a con~tiintei colective ~i a altruismului se poate dovedi Cll lTlultmai folositoare posteritatii decat orice remediu medical. Mersul lucrurilor pe Panuint ne duce la eoneluzia ca femeii ii va fi tot mai greu sa ramana insarcinata ~i sa nasca. lar, intrudit mecanismele naturale de echiIibrare OJsufletelor omene~ti se distrug, echilibrarea spontana se cere inlocuitii, in momentul de fata, eu un efort con~tient, orientat de purifieare a sufletului.

RUGACIUNEA

lucru este s~ nu ma opresc. La un moment dat am fast cuprins de ~ u~oar~ . Avansez

destul de ineet. Celmai

important

- Daca ar fi Po godit asupra mea revelatla, daca stare d e panlca. . ~. Ul1lane, a~ fi mers de sus 111 JOs, de la DUlTInezeuspre valonle . de gr~d atunci in pril11ulrand, l1li-ar fi fost blocate ata~ar~e . .' supenor, cele de mari Proportii. Puteal11 sa trec, ara Url11a~1 ' J I la particular. Pnl1leal1l reve Ia.t13 periculoase, de la genera. ~. Divina, ;I; y ~~

1113simteam

un l1leS13 sau un sfant ~I

Cll aceasta

Problema 's-ar n rezolvat.

. . . t DUITInezeu insa nll mi-a ofent reve Ia t13. De aceea a tre bUI ~ I sa- I11cep de Jos Sunt 0 fire l11uneitoare. lar temperamentu ' .. t f" ITIeU indolent de la natura, nu tn-a lasat Sa-Ill] Iros~sc ar~ ros. ,. ~ '. ~ ~t" t t mal sus ~] mal pllten \e, <;':' ',.1. 1]1 tot i ace..tl 'i al11, Ill-am "tara . 0 . i -" I-tu SlIS, pOrllll1 d de la valorile ul11ane cele mai simple. nsa, 111a ~cra.mporan " d e ram p onarile de primele trepte, ma expllneam . 'I de urmatoarele. Sil11tind acest penco, I ell lI1al11tal11 . ~;~C:ld din temelii, la fiecare doua luni, intreg slStemdu:, l11-a111gan I . "Dare ce se va intampla dadi Ifla opresc?" '

-

135

~ Qu

"~ ... 3.. "-

i:tIF-
1

~..

t Caci, In cazul acesta, vor ramane nelnchise cele mai ample valori umane, ceea ce poate genera 0 agresivitate de cel mai Il1alt grad. Am decis sa nu Illai starui cu analizele, ci sa merg Illai depal1e. Atul1ci cand mi s-a stabilit diagnosticul: cancer plus Illetastaze, la Illceput am intrat In panica, dar apoi mi-am alllintit 0 veche poveste. La vikingi exista obiceiul ca luptatorii

tacuti

~rizol1ieri sa fie aruncafi In groapa cu lupi, spre a fi sfa.<;iati. Il1sa, daca Iliptatorul era de origil1e nobila sall se distinsesc prin vitejie, i se of ere a ~al1sa unei Illorti delllne. I se arunca In La bolile callce-

roase, cel Illai mult Imi repuglla moartea lenta, ehinuitoare, lips ita de speranta apararii. Apoi Ill-a fulgerat gandul: oare purificarea sutletului, cclild omul uita de necesitatile trupe~ti, IlU reprezillta adevarata aparare? Sa lepad totul, 111afara de iubirea

de DUl11nczeu, -?i sa cOlltilluu sa merg in aeeasta direetie, sa ma schimb, sa-mi purific sufletul. Este 0 mUllca grea, iar mai departe va fi cum 0 vrea DUlllnezeu. M-am gandit ca, daca tot mi-e scris sa ma "tarasc" spre Dumnezcu,

pomind

de .ios, atullci a-?a sa fie. Pe deasllpra, eand Hi este data revelatia, poti sa nu gandc-?ti. in eazul meu Ins~ trebuia sa calculez ~i sa analizez de sute de ori fiecare pas. Avantajul oricarui sistem estc ca el fUlletioneaza independent. Newton a descoperit legea gravitatiei universale, -?iaceasta lege fUllctioneaza independent de vointa -?iearacterul creatorului sau. Cand mise rcpro~eaza ceva In munca mea, raspund ca eu descopar legile evolutiei sufletului, iar acestea functioneaza Intr-un mod tot atat de obiectiv. Este lipsit de seils sa ne propunem sa credem sau IlU III legea gravitatiei

136

~ L ~9Ll

~.'--

groapa sabia, -?i acesta murea luptandu-se.

--

t: c. u-«

ulliversale: ea fUllctioneaza

independent

de opinia Iloastdi III aceasta problema.

Acela~i

lucru se poate spune despre cereetarile mele. E adevarat cft exista totll-?i deosebiri. Cand cineva Inceard'! sa-mi foloseasca metoda in scopuri pur pragmatice, din interese mesehine, tara a se schimba In primul rand pc sine, Iucrurile pot evol1l3 spre un srar~it deplorabil. ~i, In acest caz, ell iarii-?i nll port nici 0 vina. Ceea ee conteaza eu adevarat este ca cerceti'irile mele sunt neeesare atat bolnavilor, cat -?icelor sani'ito~i. Cand ni se Imbolnave~te trupul, reaction am imediat, Incercand sa facem ceva, dind Insa ni se Imbolnave~te sufletul, nu rell~im Intotdeaulla sa Intelegem acest lucru. Atunci cand omul depune un efort pentrll a se armoniza, I-?i purifica sufletul, multimea de boli -?i necazuri pot disparea fara a se fi manifestat efeetiv. Deocamdata nu suntem In stare sa Intelegem ca lIl11plerea sufletului ell illbire pentru Dumnezeu ~i pentrll IUl11eaIllCOnjuratoare este nu 1111lTIai 0 imensa fericire, ei ~i 0 posibilitate de a ne ameliora caracterul, soarta ~i sanatatea.. AClim Ie zie paeientilor

mei: "Sistemul

mell este aldoma

unei c,l~ie care va ajuta sa va ridicati, Cll toate acestea, nu are rest sa va deplasati In carjc, oricat de frlll110ase ~i comode ar fi. Astazi descopar anllmite ata~ari, maine voi descoperi altele, de proportii mai mari. Ghidati-va dupa sentimentul de illbire ~in sllflet. in fieeare situatie se refleeta Intreg spectrul valonlor umane, fie ca sllntem eon~tienti de ele, fie ca nu. ~i dac~, oric~ s-ar Intampla, veti pastra illbirea de DlIlTIneZeli ~i 0 vet I SpOrl, dadi iubirea voastra nu va dcpinde nici de necazuri, niei de umilinte ~i supararL daca, oricand ~i oriunde v-ati afla~ sentimclltul iubirii va fi mai presus de orice valoare, atuncl yeti fi sanato~i ~i fericiti ~i tara sa-;ni cllnoa~teti sistemul". 137

....-

QU

~

..:.:1:1. CQf-~.E u

~,-.

-

!!!!!!!!!!!

nllil

c

--

- Ne rugam a~a cum ne-ati inv~ltat In prima carte - Imi spun deseori pacientii. Doamne, da-Ie du~manilor mei sanatate. iar mie rabdare. in primul rand, nl! este yorba aici de vreo Invatlitura de-a mea, ci de un sfat dat de 0 batn'inica unei cunoscute de-ale mele. Cand doriti cl!iva sanatate, trebuie sa subilltelegeti prin aceasta sanatatea sufleteasca. lar acest lucru ne este dat atunci dlnd iubirea de Dumnezeu reprezinta pentru noi suprema fericire. $i apoi, pentru a-i ajuta pe altii, trebuie. 111primul rand, sa ne purificam Iloi in~ine. Daca va rugati pentru cincva, tara a va fi armonizat propriul suflet, nu yeti face dedit sa luati . asupra dUllllleavoastra ,.Illurdaria" altuia. - Referitor la rugaeiunea din eel de-al doilea VOIUIll,0 putem folosi cand ne rugam? De exemplu. seriam acolo ca toate valorile palllante~ti reprezinta modalitati de aculllulare a iubirii pentru DUlTInezeu, dar, pe langa valorile p{unante~ti, mai exisHi ~i valori nepal1lante~ti,cum sunt contactul eu viitorul, soarta, vointa etc. De aceea, astazi, eu insul11i,cand 1113fOg. eer ea orice valoare umana sa devina pentru mine un mijloe de a cultiva iubirea de Dumnezeu. Dar, 111orice caz, rugacillnea eatre Dumnezeu, in care omu! repeta ca suprema fericire, atat pentru el. cat ~i pentru urma~ii sai, este acumularea iubirii fata de Creator, aj_ut.a~i su~etlilui, ~i trupului. La fel de mult ajuta ~i rugaclllnea. pnn care cineva cere iertare pcntru di ~i-a rncut din valorile lIm3ne un scop sllprem ~i, din aceasta cauzii, Illl 3 plitUt accepta pierderea lor, Illanifestandu-~i, in consecinta. agresivitatea. Prin urmare. ne putem ruga ~i eu propriile cuvill- ' te. Principala menire a rugaeiunii este de a ne elibera de eu-I I3R

110stru omenesc ~i de toate valorile umane, pentru a simti dl supremul ell al omului este Dumnezell ~i iubirea. lubirea In sine este un sentiment extrallJ1lan, Divin ~i, Cll dit mai J1lulta illbire are omul in suflet, Cll atat mai mult se aseamana ellui Duml1ezell. Noi iubim lumea inconjuriitoare Cll rallla~itele iubirii pentru DUl11nezeu, astfel Incat dimensiullile fericirii lImane ~i insa~i posibilitatea de a simti aceasta ferieire sunt determinate

de cantitatea de iubire pentru Dumnezeu.

in timp ce dictam aceste randuri, a sllnat pe nea~teptate telefonul. La celalalt capat se atla 0 fosta pacienta de-a mea. - Am nascut un baietel. Totul este bine. E adevarat ca peste catva timp a avut conjunctivita acuHi la un ochi. Nu i-am administrat medicamente, boala a treeut de la sine. Apoi a rncut 0 puterniea diateza alergica, dar ~i aceasta a trecut rnra illterventii medicale. Acum totul este in regula. - Nu, Ilicrurile nll stall Illtru totul bine - raspund eu - la nivellil subcon~tientului,

baiatul are 0 agresivitate

de 200 de

unitati, ceea ce poate constitui un mare perico! pelltru viitoarea Illi sotie, din aceasta eauza, dupa varsta de trei ani e! se poate imbolnavi. Situatia se explica prin faptul ca in precedenta dumlleavoastra viata, ca, de altfel, ~i in aetuala, ati fost 0 femeie geloasa ~i, pc linie femeiasca, I, I

! ~

~

~i In Incarnarile loziei.

dumneavoastra

se remardi

tema suseeptibilitatii

In neal1lul ~i a ge-

- A~a este, am fost foarte geloasa - cade ea de acord. - Imediat ce con~tiillta copilullii va incepe sa se dezvolte activ ~i va aparea simtul propriei individualitati, a importantei ell-Iui, vcr fi activate ~i ace Ie programe ale subcon~tientuilli. al caror purtator este aeesta. Izbucuirea de ura ~i gelozie fata de 139

,...-

QU

.;.;i:i. ..,,,,, 1%11-1-:2

--

t:

~ ~ lfea

r--

viitoarea sotie a fost blocata prill conjunctivita. Apoi programul de distrugere s-a rcorganizat !?is-a convertit intr-un program de autodistrugere. In acest moment, blocarea pro-

- Felicitarile mele. Ai un inceput de tuberculoza aruncat pe un ton posomorftt. Reu:;;isem sa-I sperii. 11t1glum;].

gramului s-a produs printr-o puternica diateza. Dar, deoarece

- i-am

- Lucrurile mai pot fi schimbate cumva? - Sigur ea da. Nu te mai enerva atala pe sotia ta. Aeesta flutura, iritat, din mana. - Cum sa nu ma enervez, cand ea, pur ~i simplu,

Illl i-ati administrat medicamente, ci v-ati rugat, agresivitatea din subcon~tientul copillilui s-a diminuat de aproape doua ori, cu toate acestea, ea ranullle inca destul de puternica. De aceea se cllvine sa va rugati inca mult timp pentru dumneavoastra

ma

seoate din sarite. - Ai de meut 0 alegere foarte simpla: ori inlaturi supararea

in!?iva, pentru el !?ipentru urma!?i. La timpul cllvenit ar fi bine s3-1 invatati !?ipe baiat sa se roage. Prilllul !?ieel mai important lucru pe care trebuie sa-I inteleaga este ca totul este treditor

pe Ilevasta-ta :;;ite vindeci, ori te alegi cu 0 tuberculoza

~i, ill

aeest caz, nu te mai pot ajuta cu nimie. Inceardi sa intclegi un lucrLl: daca cineva te injose:;;te. inseal11na ca e:;;ti excesiv de

doar iubirea de Dumnezeu ramane. :;;icea mai mare fericire il~

I

viata este sa aCLImulezi iubire pelltru Dumnezeu :;;ipentru lumea ineonjuf
trufa~, de aceea incepe eu tine insuti, roaga-te, schimba-te in profllllzil11e. Chiar dad} sil11ti ca supararea nu-ti trece nici-

~el care ii va vindeca sufletul prill Ilecazllri, tradari :;;ijigniri, Jar oamenii din jur VOl' servi drept mijloaee ale aeestei vin~

decum, cel putin n-o tine in tine. Aceasta e regula de baza. Spune-i pan a la capat tot ce crezi despre ea, la Ufma urmelor, mai sparge :;;itu acolo 0 farfurie - doua.

deeari. EI trebuie sa inteleaga ea IlU este bille, in nici un caz, sa

il vad cum se ehinuie:;;te sa inteleaga. Peste cateva zile m-a

lase supararea sa patrunda in adanc, ca IlU se ellvine sa 0 pastreze l1lult timp in sutlet, ill caz contrar, el se va imbolnavi.

sllnat sotia lui. - Asculta, ce se intampla CLibarbatu-l11eu?

Daca iI veti eduea corect, atat pe eL cat :;;ipe dumneavoastdi in:;;iva. totul va ti bine.

-

din cea mai buna. Plii bine, cand am dat sa deschid gura sa-i zic ceva, el a in:;;fiicat ciocanul :;;ia facut tandari toat3 faianta din baie. Apoi a dat fuga la vitrina ~i a facut-o praf:;;i pe asla. - Ai nevoie de un barbat sanatos sau de vitrina intreaga?-

~.iuta, medicii sunt neputincio:;;i. Am incercat tot ee se putea

140

Da ce se int3l11pla? - am intrebat eu, plin de candoare. Nu demult am facut reparatii, am captu:;;it baia cu faianta

Pu.n .ios receptorul :;;i imi arnintesc de Ullul din primele cazun de inlaturarc a supararilor. Mi s-a adresat un cunoscut. ~ ~tii. de 3 Juni am bron:;;ita. niei un medicament nu ma

mccrca, efectuJ insa cste zero. ~i, dupa cat se pare, situatia este grava.

.

'

am "i'ntrebat-o eu. Ea oftcaza. - Bine, am sa incerc 5-0 las maoimoale. 141

0-

I

I

I

I

~

QU

~~~f

§

-

Eii

1 L ~9LG"

Peste 0 saptamana. bron~itaa trccllt ~itara rnedicamente. Situatia In lume evolueazll astilzi destul de rapid. Puterea elllotiilor noastre cre~te pc an ce trece. Tot Illai des remardilll conexiullea carc exista Intre elllotiilc Iloastre negative ~i boHle, Ilecazlirilc care ne afecteaza. Cre~te vertiginos nllmarul familiilor cu problcllle, iar noi nu sllntern capabili sa citim in spate Ie acestor semne amenintarea dezastruilli. Faptul Illsa dovede~te ca sc acccntueaza tot mai mult orientarea spre valorile umane ~i IlU spre iubirea de Dumnczeu. Asta Inseamna ca bolilc, nenorocirile ~i catastrofele ne pandesc la cotitura. Vad ciaI' acest lucfll cand lucrez cu pacientii. a ora III Ufllla am fost rugat sa 0 contactez telefonic pe 0 doalllna. Motivul parea a fi unul banal: a parasit-o sotul. in mare. pana la acest moment, viata i se desfii~urase in limitele normalului. Unicul inconvenient era ca sotul ei consuma prea mult alcoo!. iar uneori 0 tinea Illtr-o betie zile intregi. Examinez campul femeii ~i vad ca are mari necazuri cu copiii. ii cer sa-mi dea Illunele copiilor. in campul primului nascut. al fiicei. vad deja familiara hieroglifa a unei posibile morti. - CMcva zile in urllla, stateam de yorba Cll 0 doamn3 - ii povestesc. in privinta sotului. totul parea a fi in regula, era un bUll familist. ~i, poftim. aeum ii spune ca Ie iube~te. pe ea ~i pe fiica, iar a dOlla zi, ca din senin. 0 padise~te, pleaca la alta. Era evident ca barbatul sllferea, eu toate acestea, elnu acasa. Le contacta telefonic, doar atat.

se intorcea

- Ai zice ca a fost vrajit. - Nu I-a vrajit nimeni - i-am spus doamllci. Explicatia cste simpla: fiica dumlleavoastra a implinit varsta de 14 ani, iar dUlllneavoastra. ill precedenta existenta, ati fost ata~ata de

142

I

I I I I, I!'

Ii I 1 \. ,

idealuri, principii, spiritualitate, noblete ~i nu admiteati tradarea, jignirea, cearta, nedreptatca. in acela~i spirit v-ati edllcat ~i fiica. AClllll ea face prilllii pa~i in viata, acolo unde se va hotari viitorlll ei ~i unde va fi supllsa incercarii de rupere a relatiilor, contlictuilli, tradarii, jignirii. Ea a ratat deja proba, inainte ca aceasta sa inceapa. lar tatal ei simte di, rupand relatiile de familie, ii poate salva fiicei sale viata. insa incapacitatea dumneavoastra de a intelege coreet situatia creata ~i deelan~area programului de autodistrugere IlU i-au pennis fetitei sa treaca nici macar de aeeasta variallta, u~urata, a il1c~rdirii. in acest moment, obiectivlIl principal ar trebui sa-I constituie salvarea vietii fiicei dumlleavoastra ~i I1l1Il1toarcerea acasa a sotuilli. Primullucru care trebuie fiicut este sa InUiturati orice regret 111legatura eu ce s-a InHimplat, precum ~i nemultumirea fata de situatia creata. Amintiti-va Intreaga viata, mai ales perioada de pana la eonceptie ~i perioada sarcinii. ~i inlaturati orice pretentie fata de oricare barbat. Explicati-i toate acestca fiicei dumneavoastra. La urma lIfmelor, lasati-o sa urmareasea Inregistrarea video a cOllferintelor mele. Eliberati-va in acest moment de toate problemele, pastrati in suflet doar iubirea de Dumnezeu. Este ~ansa dumneavoastra, Illcercati 5-0 valorificati. Aceas~a indilllplare i-o relatez paeientei eu care stau de yorba la telefon. - Cazlil dumneavoastra este similar - Ii spun - ~i fiica dumneavoastra poate muri. Ea a ratat deja incercarea care ii fusese menita, ~i asta inca inainte de start. Aici insa lucrurile sunt ceva mai complicate, caci la mijloc se aflii, In fond, karma dUl11neavoastra personala. Slinteti. in principiu, 0 persoana relativ pllr3. In ]43

~

QU

'oF=:;1i ~~~,g

!

~iata preeedenUi insa ati fost extrell1 de susceptibila $i geloasa, Jar, pe deasLlpra, $i exagerat de prineipiala. Starea dUl1lneavoastra

dar, schilllbandu-va palla ill strafundul sutlctuilli, rugandu-va pentru fiica .'?i pentru urma-,?i, yeti reu-,?i n~lIlte. Este foarte

intcrioara determina

important sa nu va opriti ~i sa IlU disperati. Incepeti prin a va

$i soarta fiieei,

iar sistemul

dumneavoastra interior de valori intluenta, in mod eonsiderabil, coneeptia interioara despre IUll1e a sotului. Astfel, el devenea

recunoa~te gre~elile. inlaturati

gelos.'?i suseeptibil, tara a avea vreun l110tivexterior. Vi s-a oferit 0 data ~ansa de a va elibera de Indireatura de agresivitate, pe care

ei persoane. La dUl11neavoastra sllnt prezente, in mod deosebit, foarte l11ulte suparari pe sine ~i pe soarta .'?i,In subeon~tient, pe DUl11nezeu. Acest atentat la iubire, produs 111sufletul dumneavoastra, I-ati transmis atat fiicei, cat .'?i urma~ilor. Prima saptamana, rugati-va pentru a va elibera de pretentiile fata

ati ll1o~tenit-o din precedenta viata. Aceasta s-a Intamplat dilld era!i gravida eu fiica, In luna a treia sau a patra. Tel11a este aceea~i. Gelozia, supararile, principiile $i idealurile. DUlTIneavoastra Illl ati prof/tat de aceasta ocazie. in loc sa va purificati ~i sa va salvati fiica, dUll1llcavoastra ati "murdarit-o". Vorbind la 11l0dul general, orice Ilecaz de-al dUl11neavoastrn pe motiv de prillcipii sau relatii crea 0 rezonanta In sufletul sotului. La !livelul subcoll.'?tientuJui i se amplifica gelozia, adiea agresivitatea Indreptata impotriva dUI1l11eavoaStra,iar aceasta se convertea Intr-un progral1l ~e autodistrugere ~i, respectiv, era blocat prill accesele de betie. In clipa de fata, atat viata fiicei dumneavoastra, cat $i soarta sO~Llluidepind de starea dUllllleavoastra ~i de efortul pe eare-I vetl depulle pentru a va indrepta. Se a~terne 0 taeere de cateva securKle. ~ M-a ajutat loarte mult cea de-a doua carte a

dUl1lneavoastra - zice doalllila. Nu pot sa-l11idau seallla CUIll a.'?fi procedat in alte Imprejurari. ~

In imprejurari norma Ie, in deems de un an-doi. fiica

dumneavoastr:i ar fi putut fie sa moara, fie sa capete 0 boali! gn:a sau vreo l11utilare, iar dumneavoastra, la scurt timp dupa a~easta, v-ati fi ales eu afectiulli grave ale sistemuJui urogenItal. Acull1 illsa luerurile pot fi schimbate. 0 sa va fie greu,

144

oriee nel11ultumire adresata lui

Dumnezeu prin intermcdiullul11ii

de Divinitate. Abia

Inconjuratoare

sau al propri-

dupa aceea, dupa ce va yeti fi pocait,

lepadati-va de toate valorile lImane ~i rugati-va ca acul11111area iubirii de DUl11nezeu sa devina pcntru dUl11neavoastra ~i pentru url11a~isuprema fericire. Cu aceasta incheiem convorbirea.

-

ll9ll I~

earaeterul

~ =-

u~

0 ora mai tarziu cercetez

campu! femeii ~i observ eu satisfactie di locurile petclor negre $i verzi sunt ocupate treptat de !uminiscellte argintii-azurii. Exalllincz de la distanta dimpul fetei. in locul detormarii adueatoare de moarte, In dimpul acesteia apar sufletele eopiilor ei, iar aura eelui de-al doilea copi!, care va ti fetita, este deosebit de pura ~i frumoasa. Prin unnare, totul va fi bine.

r-

s-;

OE..i:i."'-';:

ClU

~~~.E

1

-

---=

~

!II!!!!!!IIB ;;;;;;;;;;;;;;;

u

L ~9a-

P'~

--"""

ARTELE

MARTI

ALE

Tn decursul catorva ani, eu am mers la antrenamente de karate, intrudit sportul aeesta imi lacea foarte mult . Umflarea P ,. .

I~slta- d~ seils a .mll~chilor ma atragea prea putin. intotdeauna m.I-~u. pla:~t mal mult jocurile sportive, care dezvolta deopotr~va~l~ltllltJa~ ~~~iditatea, eontrolul asupra situatiei ~i in care sta~anlrea starn mterioare este mai importanta deeM eforturile

fizl...ce._Amfrecventat mai multe seetii sportive, fiindca ceea ee se IIlvata la unele dintre ele era 0 banaIa mardea w", la PenI ru ". ~ w' -. IIlcal~ra~1 e~ste suficient sa-ti Insu~e~ti bine un proeedeu, sa-I . . ~Iefule~tl pana Ia automatism ~i II Poti dobori lll strad a e Iliar ~I . . . pe Ull specialist. Toti antrellorii puteau fi imparti . . t i in ~arla '{ l ani, care aratat! 0 Illuhime de chestii , dar n u Ie Invatau nlmle ea ~ W .' lumea; 111batau~l, care te invatau doar cum Sa- love~ t ' . '{ I ~I e d ucau Ia ~Ievil.. -lor 0 agresivitate sporiHi; ~i in profesioni~ti, foarte . . ran, care predau karate-ul ca e 0 arta' . inlrllea 1 d III eoneeptm P d~spre a~ele I~artiale lipsea pregatirea psihologiea, la mu.lti dilltre eel eare lIleercau totu~i sa abordeze artele martiale ea pe 0 filozofie, totul degenera treptat in euhul fortei. lar eultu~ ~

W

~

"

.

~

146

~:

I '~: I ; '.

fortei eere mereu saerificii. Pe urma incepe sa degenereze suflellll, apoi ~iIrllpul. Eu ma straduiam sa tree eumva de la lupta obi~nuita la 0 sinteza ~i sa merg mai departe, adica sa tree de la procedeele de forta la dezvoltarea rapiditatii, apoi a tehnicii etc., dar I1lI-mi reu~ea. in primul rand, eu am 0 gandire inceata de la natura. in al doilea rand, daca n-am inteles eeva, nu pot face acel lucru. in cele din urma, am incetat sa mai fac sport, dar dorinta de a intelege ce sunt artele martiale mi-a ramas. Pentru asta era nevoie sa inteleg mai profund filozofia Indiei, Tibetului, Chinei. Timp de cativa ani am revenit periodic la aeeasta tema. Diferentele dintre stilurile ~i ~eolile de arte martiale din Orient se datorau diferentelor de abordare filozofidi. 0 conceptie noua dadea na~tere unei noi ~coli, iar calitatea filozofiei era destul de rapid confirmata sau infirmata in practica, adica artele martiale erau un excelent instrument de eunoa~tere filozofica a lumii. Cu cat mai puterniea era aspiratia omului spre cunoa~terea lumii, adica spre filozofie, sinteza, Cll atat mai inalt era nivelul pe care, in ultima illstanta, II atingea el sau discipolii lui in artele martiale. De aceea, cele ll1ai bune ~coli au existat pe langa ll1anastirile din Tibet. Acolo au fost elaborate tehnici unice de dezvoltare spiritual a ~i fiziea. Luerul cel mai important este sa I1Ufie separata cunoa~terea spirituala a IUlllii de cea fizica. Daca sunt lipsite de practici spirituale permanente, artele Illartiale degenereaza. Multa vrellle, eu n-am putut intelege de ce 0 cre~tere considerabila a nivelului ~i atingerea ma.iestriei nu stint posibile mra realizarea unei stari de lini~te interioara absoluta. in Orient, aceasta stare era

147

.~

0

QU

'9''';::

§':":

~E-~.E

i:i.

- -m;;;;;

u~

1 ll9ll

F--~~~"

~

--1"1"

t' 1\.

numitli "apc lini.}tite". Pentru ca, in timpulluptei, Illl trebuie sa giinde~ti, sa analizezi. Aceasta stare era numita "minte golita".

~

I

Potrivit unei legende, un maestru i~i bloca in timpul luptei con.}tiinta in a~a masura, indit, dupa 0 vreme oarecare, nu-.}i putea aminti cum se numea arma de care se folosise ~i Cum II cheama pe el insu~i. Pentru mine era 0 enigma inexplicabila: de ce omul trebuie sa se asemuiasdi unui animal? Inseamna oare asta arta ~i evolutie?

De ce, pentru a invinge, trebuie sa

intrudit eu imi propusesem ca scop sa nu ma opresc 1n nici "' ',~

un caz, tenacitatea mea putea avea drept rezultat doar trei variante. Prima - ;ntreruperea actillnilor de vindecare.

De ce era inHiturata .$i dorinta de a trai, iar cel care trecea printr-un ritual almortii .}i, pe durata luptei, se socotea pe sine mort realiza in lupta LlnSLlcces mai mare?

trecerii prin moarte, adica de ce practicile porneau de la premise identicc.

f fizice ~i spirituale

sa IlU se continue, dici lucrurile pot lua 0 illtorsatura proasta. Uneori, ;n timpul primei ~edinte, vine de sus 0 reactie atat de puternica, indit doftoroaia zice: "Cel care a faptuit acest lucrll este mai puternic dedit mine. Nlima pot apllca de a~a ceva".

renunti la toate dorintele, chiar ~i la dorinta de a invinge?

Pentru mine era de neinteles de ce, la ~amanii din Siberia, era socotit drept 0 conditie obligatorie pentru initiere ritualul

suna astfel: "nu s-a potrivit sangellli". Daca, In decurs de doua-trei ~edinte, nu intervine Ilici 0 schimbare, este mai bille

,

J .~

A dOlla - bolile ~i moartea. transformarea Infrangerii 1n A treia, cea mai complicata victorie, adica sa apllc sa inteleg pentru ce este pedepsit pacientul ~i sa ma ridic cu lIn nivel mai sus de maladie, Cll alte cuvinte, sa modelez aceasHi maladie 1nlallntrulmeu (sau, cum se zice, s-o iau asupra mea), apoi, dezvoltandu-mi

sistemul,

De ce, dupa initierea sa ca .$aman, omul se imbolnavea adesea ~i pentru vreme indellillgahi, iar acest fapt era cOl1siderat drept Ull semn bUll? De ce omul Cll 0 viata plina de necazuri, omul Cll un destin nefericit devenca cel mai bun

s-o inving. Aplicat la artele martiale, acest model ar arata cam in felu~

.$aman .$i celmai bUll o~teall? Raspunsurile la aceste intrebari Ie-am obtinut mult mai tarziu, cand am inceput sa lucrez in domeniul bioenergeticii.

ansamblu.

Metoda mea s-a dovedit a fi similanl artelor martiale. Mai Int~i ~i ~Iltai,. pentru ca, incercand sa-I ajut pe fiecare pacient, eu Iml rise vlata .}isanatatea, mai mult decat atii! - sanatatca .$i viata rudeJor me Ie. Doftoroaiele care practica metodele traditionale de vindecare In mod constant au 0 expresie care

14X

Ufmator: ~coala i~i schimbA mereu stilurile, dezvoltandu-Ie ~I imbogatindu-Ie, conceptiile filozofice ~i perceptia IlImi~ in In realitate, lucrul acesta este destul de compllCat.

Ei bine, pe maslIra 'ce evolua, concepti a mea terapelltica i~i demonstra valabilitatea sall lipsurile in practica vindecarii bolnavilor, ~i inca foarte repede. Noulmodel fie se integra tot mai activ, ajutandu-i pe bolnavi sa se insanato~easca, tie nu 'indreptatea a~teptarilc .$i devenea inutil. Sutletul umall reprezinta un teren alat de vast pentrll CUlloa~tere, incat chiar ~i cele mai ample conceptii filozofice pliteau fi verificate destul de 149

--

--~~-~

ClU

~f-~f F"";:;...,..,.

1

Sa ne Intoarcem la artele martiale. De cudind, la 0 ell

0

r~lg~mi.nte Ileobi~nuita. "Noi 3m observat efl elevii no~tri prezlI1ta simptome asemanatoare. Mai intai §i intai, este vorba de sporirea cruzimii, de 0 dorint<1 permanenta de demol1strare a fortei in practica. Poate ca tocmai acest lucru a dus indirect la ,I

I

I

"

.1 I'

I I

cre~terea brusea a nllmarului de aeeidentari din timpul antrenamentelor. Am observat ea In familiile elevilor no~tri au Inceput sa se InUimple mai freevent ncnoroeiri. Deoeamdata, nu reu~im sa Imbunatatim situatia. Noi Intelegem ce ne Impiedica. Principala dificultate 0 reprezinta Jipsa unci teorii a artelor marfiale. Ne dam seama ca, In ~colile de arte martiale, ideea de moralitate trebuie sa fie eon~tieI1Ui, nu spontana. Noi Insa IlU avem 0 conceptie a karate-ului. N-ati putea sa ne ajutati?" Nici eu nu aveam 0 concept ie, mic Illsa Imi place foarte mult sa improvizez, de aeeea am Incercat sa sintetizez aeeasta conceptie mcle'?"

pe parcursul unei scurte prelegeri:

"Ati citit cartile

- m~am interesat eu. S-a dovedit ca Ie-au citit, ~i eu

destula atentie. "Sa judecam logic. Din punctul de vederc al sistemului meu, ~eolile voastre sunt bolnave. Sporirea agresivitatii con~tiI

ente ~i Subcol1~tiente face sa creasca

numarul accidentiirilor,

.( V

nenorocirilor ~i deceselor. Prin urmare, orienta rea voastra, In subeon~tient, nu este tocmai corecta, In plus, concepti a desprc lume este defectuoasa. in aparenta, este un Ilicru paradoxa\, totu~i este un fapt real. Cu dit mai multe tehnici spirituale de dezvoltare a aptitudinilor yeti folosi, eu atat mai rapid va cre~te agresivitatea In subcon~tientul elevilor vo~tri. Spiritl~alitatea este 0 parghie foarte putcrnica ~i, daca este gre~lt orientata, devine mult mai periculoasa. Oricat ar parea de ciudat, daea omul este ata~at de bani, acest fapt poate fi pentru el, de l11ulteori, mai putin periculos decat ata~area de scopuri ~i principii. A~adar. omul care a inceput sa practice in mod serios artele martiale trebuie sa-~i elibereze sutletul nll nllmai de dependenta de valorile materiale, ci ~i de cea de valorile spirituale. De aceea, in () filozofia Orientlilui trebuiau sa existe principii, notiuni ~i conceptie despre lume, care sa penn ita blocarea agresivitatii din sllbcon~tient. in caz contrar, ~colile de arte martiale nu s-ar fi mentinllt l11ultavreme. Prin urmare, trebuiau sa existe tehnici de suprimare a ata~arii de valorile spirituale. Sa incercarn mai Inuii - ma adresez eu interlocutorilor mei - sa intelegem situatia in cadrul sistemului meu. Sa enumcram deci valorile umane: in ce prive~te valorile materiale ~i ata~area de ele, sa zicem, Ilicrurile sunt clare. Apoi urmeaza valorile spirituale. Daca yom analiza dezvoltarea conceptiilor ornului cu privire la ceea ce este lumea inconjuratoare ~i cc fel de legi 0 guverneaza, vom vedea 0 evolutie de la reprezentarile materiale spre niveluri spirituale tot mai elevate. Cum i~i imaginau triburile primitive fortele superioare? Spiritele reprezentau pentru ele personificarea fortei ~i a superioritat-ii, iar, intrucat In natura

I

150 I I

I

II!!!!!!!!!!!

==n9/.l

re~ede. Capacitatea de a veJea structurile karmice imi per111Iteasa economisesc sute de ani. Daca m-a~ fi bazat pe analiza evellimentelor reale .}ia~ fi tras concluziile ~i formulat cOllceptiile In consecinta, mi-ar fi trebuit, probabil, vreo opt sute de ani. Experienta extrasenzoriala 1113ajuta sa fae fata . problemei mult mai repede.

petrecere, ni§te antrenori de karate au venit la mine

~ '-'

151

)

,

~

Qu

-

-..

t: ~ ~ it ~

I!!!!!!!!! ~

i:OE-E-,.,E::;

1 L~gll

l""':.~

--,...-

existau mllite torte, ~i spiritele erau l11ultc. Principalul in viata II reprezellta farfa. Aceasta cOllcemie Ill! putea sa dainuie multli vrcme ~i, treptat, 0 data ell dezvoltarea

sa sufcre transformari. Exponentii

naturali

cOl1ceptii - dinozaurii - disparusera de fcarte Illcetul ell Incetul, oamellii au incepllt aptitudillile sunt mai importante decat forta. ale oS-audovedit a fi mai putemice dedit cele imagine despre

spirite

~i zei 0 reprczentau

"oamcni

galldirii, trebuia

mulHi vreme sa il1teleag~ ca Parghiile spiritufizice. Principala

DlIlllnezeu estc sutletullulllii. sufletul Universuilli?

dacii ~i-a pastrat sentimentul

illtelcs urma~ii lui. ~i. chiar daca palla in prezent filozofii din lumea Intreaga spun ca DU11lnezeu este fie ratiullca suprema, fie ideea, vointa sau legea suprema, Cll doua mii de ani in urma

inteligent. "Dumnezeu IlU este ratiunea suprema" - au prins a spune filozofii. ..Dumnezeu este ideea care guverneaza

152

Exista oare ceva mai mare dedit

na~te tatul. Din el ies ~i 111el se Intorc taate. Asta este ceea cc demal1stralumii.prin purtarea sa, ultimul mesia ~i asta au

se atla eontaetul ell viitorul. ideea sunt Ilotiuni mai ample avea spiritualitate, idei, scopuri. multe dedit cel pur ~i simplu

Cei pc care Ii Ilumirn

supenon

iubirii dupa ce a avut de suferit prabll~irea a tot ce putem defini drcpt valari umane ~i universale. Din acest sentiment se

aparut sentimentul unitatii lIniversalc. "Dumnezeu este ratiunea suprema" - au Illceput sa afirme filozofii. La baza ~r-

"sutlet" este mai amplu dedit elf-Inostru.

lor, erau

Exista: Legile divine. Cel care se ridiea

om, chiar ~i cel mai primitiv,

I1l1lllaiea farta, ci ~i ea aptitudini. Timpul treeea ~i oamenii au prins a Illtelege di inteleetul este mai presus de aptitlldini. A

Iumca". Timpul trecea ~i. putin catc putin, dcvenea ciaI' ca OITIUllllzestrat cu 0 vointa puternica ~i cu dorintc imense poate realiza ~i mai multe. "DulTInezeu este voin{:a universala" - au Inccput -a socoti filozotii. Elemcntele de baza ale eu-Iui uman sunt viata, vointa, dorinta. Oar, Intrudit eu-I omcnesc reprezinta 0 parte dill con~tiinta colectiva In spatiu ~i timp, el cste mai cuprinzlitor dedit 0 singura viata. Ceca ce nUlTIim

la randul

la acest nivel devcnea profet ~i mesia. Exista cilleva superior unui proroc ~i mesia? ExisHi: orice

~i

posibilitatile lor, care Ie depa~eall de /TIllite ori pc cele lImane. Omul se ruga zeului pagan pcntru a se contopi Cli acesta Ill!

titudinilor ~i a inteleetului Speranta, scopul, principilii. dedit "inteligenta". Cel care principii elevate realiza mai

maret",

spirituali ai socieUitii, ei erau superiori carmuitorilor acesteia. Filozofii care cOl11l1nicau ell astfel de oameni spulleau, gClleralizand ideile pe care Ie aveau ei despre ace~ti oamcni, ea

ai unci asemcnca

aptitudinile

ell sutlet

oamenilor eu vointa puternica ~i potcntial vital. Ca lideri

l' ,i

s-a SpllS: "Dumllezeu este iubire". ~i omul urma Illtotdeauna dOLI a eai de cUllaa~tere a lU11lii.Dorinta de a pastra scntimentul iubirii in orice situatie dadea na~tere intelegerii legilor supreme. Ea dadea na~tere profetilor ~i mantuitorilor mesianici. Preceptelc lasate de ei, campullor informational dailluiau secole ~i milenii. fertilizand cultura popoarelor ~i civilizatiilor. Respectarea acestor precepte, practicile spirituale lasate de marii inainta~i dadeall n
--~

cu

~§'t-; IXIE--E--,E

'-

'II II

I i'!

1

teoretice profunde. in acela~i timp, cunoa~terea progresa ~i datorita acumularii experientei. Clasificarea fenomenelor lumii IIlcOlljUratoare,compararea, analiza.';i experimentele duceau la dezvoltarea aptitudinilor ~i a intelectului, iar cei care IlU se limitau la aceasta mergeau mai departe: spre scopuri ~i principii spirituale. Religia dadea na;;tere ;;tiintei. ~tiinta crea intelegerea lumii ca sistem, apoi, pe masura ce evolua, era tot mai mult atrasa spre religie, ceea ce, in ultima instanta, va duce la unirea lor in cadrul unei noi conceptii despre lume, unde ele nu se vor exclude, ci se vor completa ~i imbogati reciproc. a astfel de cale a cunoa;;terii ii era proprie oricarui proces de evolutie. in artele martiale, de asemenea, totul a pomit de la forta. a statura inalta ;;i mu;;chi puternici reprezentau idealul p~ntru cei care abia illitiau procesul cuno~terii. Treptat a inceput sa invinga 0 alta tendinta. Un adversar indemanatic il invingea mult mai repede pe eel puternic dar primitiv. Tehnica ~i rapiditatea reaetiei au devenit un seop de urmat, iar forta loviturii. greutatea ;;i statura au trecut pe planul al doilea. Timpul trecea ;;i s-a davedit ca eel care elaboreaza procedee ;;i manevre ii invinge pe cei care sunt doar indemanatici ;;i rapizi. Mintea s-a dovedit a fi superioara aptitudinilor. Aptitudinile ~i mintea trebuie sa treadi in principii ;;i idei ~i, treptat, procedeele ;;i tehnicile se grupau intr-un stil comun. Maestrul care i;;i insu;;ise acest stil i~i invingea adversaru!. care, adesea. ii era superior in ceea ce prive;;te rapiditatea ~i fOrla. Vointa reprezinta realizarea dorintelor imbinata ell 0 coneeptie filozofica despre lume. Diverse stiluri, eontopindu-se,

154

§ 1I9/.Z

se transformall in ;;coli. Fondatorii de ;;eoli se sprijineau pe principiile unei filozofii a vointei. Cu cat mai spiritualizat ;;i mai nabil suflete;;te era fondatorul unei ;;coli, la nivellil subcon;;tientului ;;i pe plan exterior, Cll atat mai importante erau rezultatele ;;colii lui. Rezultate maxime putea obtine eel care intelegea, in cele din urma, ca lumea nu este guvernata de ratiune, idee sau vointa. Lumea este guvernata de iubire. Omul care avea drept scop acumularea iubirii de Dumnezeu stapiinea situatia illca inainte de crearea ei, adica ;;i luptatorul. ;;i sfiintul fac acela~i lucru. Acesta este contralul asupra situatiei. Atata doar ca ei iI exercita la scari diferite. Prin urmare. sensul artelor martiale consta in CUlloa;;terea lumii, iar mijlocul folosit pentru aceasta este dezvoltarea cOlltrolului asupra situatiei. Pentru ca omul sa poata dobandi maiestrie

in 3I1ele martiale, el trebllia sa inceapa IlU eu ulti-

ma veriga din lant. ci cu prima: resimtirea eontaetlilui Cll Creatorul, scntimentul de iubire nemarginita. care a incetat sa mai depinda de oricare dintre valorile umane. Starea aceasta avea numele de "samadhi". La ea se ajungea, in primul rand, prin renuntarea la controllil asupra sitllatiei ~i prill orientarea spre iubire. Daca omlilui Illl-i reu~ea acest lucru, calea spre perfeqiunea supremaii era inehisa. intelegand aceasta, multi se straduiau ani ;;i chiar decenii intregi sa atinga aceasta stare.. III acest scop era hevoie de blocarea con~liintei, suspendarea propriului ell ;;i renuntarea 1.1dorillte. Cand omul trecea prin situ.1tii la limita mortii sau dincolo de limita ei, apoi se Intorcea in aceasta lume, destabilizarea eu-Illi sau era destul de avansata ;;i acest lucru inlesnea sarcina. 155

I ,f

-

!!i!i!!!!!

~m~

..:.:i:i. I%IE-~.E ~

QU

~.~_._.._t~

-

1

I

H9L~ -p-

Oalllcnii Insa nH se Intorceall Intotdealllla, de aceea se mcea adesea HZ de halucinogene ~i de psihotehnici speciale, care rupeau legaturiJe Cll IUlllea Inconjuratoare, Cll tablOll1 valorilor

de dorinte ~i de vointa. Dorintele noastre. de regula, sunt discrete. Dorinta apare, se realizeaza ~i dispare. Eu-I nostru,

IUlllii. Ceea ce nUlllim "percep~ie a lumii Inconjuratoare"

aceea mi~ciirile line, flu ide, executate In decursulmultor ore, deconectau con~tiil1ta omului ~i, atunci, rezultatele pe care Ie

~i

"eu ulllan" sunt. In principiu, lucruri identice. Distrugerea logicii JUl11iiInconjuriitoare reprezinta, In acela~i timp, destabilizarea eu-Iui nostru. in budislll, mae~trii recurgeau adesea, In acest scop. la Intrebari paradoxa Ie ~i la Un comportament ilogic, inexplicabil. Prill zrlruncinarea con~tiintei discipolului ~i nimicirea sistel11ului Illi de conexiulli logice era Inlaturata ata~area de valorile umane. Dupa IUlli ~i ani de antrenamente cadml favorabil pentru ealltarea Divinului III proprilll suflet s~ preciza tot mai mull. Multi mae~tri din Tibet ii transformau pentru cativa ani pe discipolii

lor ill sclavi supw;d, pana dind

('11-1lor se dizolva in dorinta de eontopire

CLiAbsolutul.

cOI1~tiil1tanoastra sunt, de asemenea, discrete. discontinue.

De

obtinea elevull1ll-1 faceau sa se simta mai important. Daca un procedeu era executat multe ore in ~ir, acest fapt anula aprecierea situatiei, logica ~i analiza. Executarea exercitiilor in bataile ritmice ale tobei, la fel ca tamburina ~amanului, suspenda con~tiinta, scopurilor.

de aceea, In momentul amplificarii aptitudinilor, vointei ~i a dorintelor, nu se producea contopirea

cu eu-I lIman. Con~tiinta noastra este Intotdeaun3 indreptata spre ceva. Pentru a nu se ancora, In timpul instruirii, 1n aptitudini, intelect. vointa, elevilor Ii se dadea a sarcina tadi 0

in

legatura directa cu lupta. De pilda, elevii I~i induceau mai inHii

ll1anastirile din Tibet ul1ul dintre examenele de adll1itere Intr-o ~coala de arte martiale era foarte neobi~nuil. Profesorul se apropia de candidat ~i. pe nea~teptate. II lovea eu putere peste

0 anum ita stare, apoi incercau sa-~i mentina aceasta stare in timpce parau laviturile. La inceput, rezultatul era mllit mai

fata. Daca elevul cadea ca secerat ~i-~i pierdea cuno~tinta. era

slab dedit al eelor care se gandeau numai I.. pararea loviturii, apoi unna un mare salt inainte.

aee~pt~t III ~coala. Daea insa ramanea pe picioare dupa lovltura. nu era accept at. Oricntarea spre propriul cu, spre aparmea propriului ('go era prea puternica, de aceea un astfel de om nu era apt pcntru instruire.

intr-o mana. treeea printr-un ~ir de elevi de-ai sai, care il atacau. EI para toate loviturile, dar nl! seapa oul pe .ios. A~a

Sa nc illtoarccm la starea ,.samadhi". Cel care atinsese aceasta .stare, daca era deja slab it din caUla varstei. traia eateva generatii prill discipolii sai. iar iluminarea lui illterioara se cOllsolida, dalld na~tere unei Iloi viziuni aSlipra lumii. unoI' 110i orientari, lillOI'noi stiJuri. A~adar, ill primul rand trebuie atillsa starea de ilumillare interioara. apoi urll1eaza actiunile. lipsitc

156

Un macstru lua 0 lingura. in care se afla un au. ~i, tinand-o

eeva putea face nllmai un am pentru care loviturile, apararea ~i atacul au Incetat 0 data pentru totdcauna sa mai fie un scop. Pentru el, lucrul celmai important era atingcrea unei stari interioare de renuntare ~i independenta

~-

deplin3. Mentinerea

oului

in lingura era posibila nllmai In cazul unei stabilitati interioare ie~ite din comun. iar luptele contribuiau la amplitiearea acestei 157

Ciu

-

~-

~.. jj- ~ u

i:tIE-<E-<..<::

H9L~ n

ullui bat II1fi'i~uratCll 0 ctirpa. Cum izblltea el sa se fereasca, era absolut de nelnteles.

Aici II putea salva Ilumai evaluarca

momentalla a mi~dirii. Principalul III artele martiale il reprezinta Ill! lovitura, atacul ~i apararea, ci detectarea ~i controlul mi~dirii sau situatiei, fie de la Ineeput, fie chiar Inainte de prodlleerea pcricolul?

lor. Este 0 yorba: ~

"Ce face un ninja dind simte

Cand un ninja simte pericolul, nu iese din casa".

Acest aforism, eu tot comicul lui aparent, contine destul adevar In el. Ell am ramas uimit cand am aflat ca tehnica loviturilor ~i ataeuriloL In ciuda perfectiunii ei, se afla pe ultimulloe In arta ninja. Dupa alltrenamente speciale, era suficient ea un ninja sa-I priveasca pe cilleva In oehi, pentru a-i paraliza vointa. Until dintre examenele sustinute de elevi era, In aparenta, destul de simplu: trebuiau sa intre in cu~ca unui tigru flamand, privindu-I In ochi, ~i fie sa-I adoarma, fie sa-I faca sa dea inapoi. Evolutia sufletului ol11ului consta In aceea ca, in fiecare reincarnare, el pril11e~te un nlll11ar tot Illai mare de valeri Ul11ane, 1£1care trebuie sa reaetioneze ~i cu care trebuie sa interaqioncze, Cu ctit mai puternica este dependenta fata de accstea, cu atat Illai purina iubire ~i stabilitate are el In suflet ~i Cll atilt mai repede va surveni infrangerea, boala sau 11loartea, Cu tiit mai mare este izbanda repurtata in fata propriului cu, datorita aspiratiei spre iubire, spre Dumnezeu, ell atilt mai putin depinde el de toate valorile umane ~i cu atat mai multe dintre acestea poate sa posede. AI1ele martiale reprezinta parea un simbol al impliearii active III situatie, de aeeea eforturile depLise pentru a Invinge

160

! ';

depcndenta de valorile umane au aici 0 impo~anta de~~e~ita. Eforturile continue de autoperfectionare, sponrea eantltatll dc iubire din sutlet, suspendarea

periodiea a interactiunii cu toate

. va 1on 1e uman e (prl" 1 P ost izolare Purtare binevoitoare ~i " ". 0 cOl1 ce p( ie des p re lume carecta, rugaciuni) - toate bl aJll1a, . .. . ~ acestea contribuie artele martiale.

1£1farmarea

lInei atltudml corecte tata de

,....

25u

~E-~~ ~ u

--

H9lZ

",,~

p-

\i

I

~;, JI,-

RECEPTAREA NOlI

INFORMATII

el e ata~at In foarte mare masura de moralitate, onestitate, idealuri ~i noblete, ceea ee Inseamna dt el n-a ~tiut ~i nici n-a

I'

vrut sa se Impaee Cll tradarea, nedreptatea, prabll~irea idealurilor ~i a sperantelor. ~titi de ee. de Illulte ori, omul prefera sa moara, dedit sa se impace ell prabu~irea l110ralitatii ~i idealuri-

, I

lor? Fiindea, prill illtermediulmoralei, a moraliHitii Ul11alle,!loi intram In contact ell eu-I eoleetiv, care tdiie~te, dupa ee eu-I nostru personal se dezintegreaza.. Conectarea inseamna conectarea

la ego-ul colectiv

I

la banca de date a Illtregii omeniri. Cu cat

mai moral este omu\' ell atat mai ampla este eonectarea, care Ii poate relilli IlU Ilumai pe toti oamenii la nivelul omenirii, ci ~i civilizatiile

Slintem In februarie 1997 . A rn venit. "Imprellna cu asistenta . mea la biroll ca sa d lIC mal. departe lucruI la cartea a patra. 11111 . .' treblile 0 J uma tate de 0 ra- ca sa-mi re'VIl1 ~I. sa ma deconectez de A

~

v

~

la toate.

J

- . Am sa va distrag d oar pentru lIn minllt - Iml. spulle . femem care e pe Post de Secreta ra. - I-at .I permls, Ullel. paclente sa A

va callte la telefoll dupa 0 IlIlla,

'

Ridic receptoruI ~i 0 rog pe doarnna sa-mi a'mll1teasca~ problema cu care venise la mine. - Duml1eavoastra ati. SpliS di sotlll meu ar putea rnuri spline' pac/ellta. A~ vrea sa ~tiu care este situ atla lu I acurn '

E'.xamll1ez de la dlstanta

campul

sotuilli

.

ei

'

.

~

~.

~I vad ca tabloul

a ramas aproape tara moditicari. . . - N-are .rost sa te fere~ti de destin, de el IlU te POtl. fen . ZIC eu, Destll1ul reprezinta caracterul de prof.UIlZlrne ~I, daca v. ~ acesta IlU se schimba , III I po t I' scapa dill cur sa. V"IItorulsotului

. - Aceasta Inseamna ea dumlleavoastra este pe cale sa se "IIlchlda. 162

~

dill Galaxia noastra, totalitatea

Galaxiilor din alte

Iumi etc. Totu~i, oricat de important ar fi eu-I colectiv, el nu trebuie sa fie mai important decat iubirea de Dumnezell. ~ a pus - Sotul dllmneavoastra - ma adresez ell doamnei pret In viata. In primlll rand, pe moralitate. idealuri ~i, abia In al doilea rand, pe iubire. Daca e sa alegi ce-i mai important, moralitatea sau iubirea, trebuie sa alegi intotdeauna iubirea. Pentru sotul dumneavoastra insa mai spiritualitatea ~i moralitatea, dar, intrudit,

importante au fost prin intermediullor,

noi intram In contact ell viitorlll, indata ce incepem a Ie soeoti mai preslls de iubire, pentru a ne pllrifica sufletuL trebuie sa Ie pierdem. Pierderea viitorului inseamna. totodata, ~i pierderea valorilor spirituale. Rczultatul este fie 1l1oartea. fie 0 boala incurabiJa, fie sterilitatea, fie diminllarea brusca a potentialului spiritual. Pot aparea 'sehizofrenia, epilepsia, slabirea mel11oriei,

iar la copii morala.

-

Intarzierea dezvoltarii mintale sau degradarea

Deseori copillll, a carui

pret, la Ineeput,

pe moralitate

mama

~i idealuri.

punea eel mai mare ~i abia mai tarziu

-

pe

163

- -.... Qu

~

~'i~

i:tIf-
-

alta feme ie, prin unnare, destul de recenta.

- Daca doriti sa vii salvati satlll -Ii explic ell doamllei trebuie sa lucrati la propria perfeqionare, in primul rand,

trallmatizeaza sufletele viitorilor dumneavoastra copii. $i dumneavoastra, ~i sotului dumneavoastra v-a fast blocata posibilitatea de a avea copii. Intrudit, la viitorii dumneavoastra copii, atat caliHitile, cat ~i defectele se amplifica Inzecit, orientarea incorecta pe care i-ati trallsmis-o sotului distruge sufletele copiilor dumneavoastra, IlUIe permite sa vina pe lume, de aiei

Ill! el. Femeia are parte mult mai adesea decat

bii:~atlll de injosirea

-

f }

;

valoriJor umalle, atat materia Ie, cat ~i

spl~~~uale. De aceea, aspiratia ei la iubire ca principal punct de spnJII1 este mai puternidi dedit a biirbatului. Dupa manifesHi~il.esal,e exterioare, biirbatul tinde mai IllUIt decat femeia spre spmtuahtate, prin urmare, biirbatul aspira mai mult dedit femeia la mora/itate, ollestitate -?i idealuri. De aici rezulta teza despre pacato~ia ~i Jipsa de perfectiune a femeii. De aceea barbatul. ca l1lanifestare exterioara,

este l1lai adesea lider, iar

posibiliUitile lui de control asupra situatiei sunt mai mari. Oar, Intrucdt fel1leia este nevoita mai des sa se umileasca ~i sa sup~rte ~rabu~irea eu-Iui sau ~i, pentru a-i na~te ~i salva pe COpll, aSlgurandu-le sllpravietllirea, este constransa sa Incalce

I

Orienta rea incorecHi

sterilitatea

sotului tine de 0 data

- ii spun ell interlocutoarei

me Ie

-

~i sterilitatea. Copii sal1ato~ina~te acea femeie, la care sentimentul iubirii nu se eontope~te eu 1110ralitatea.onestitatea, principiile, aptitudinile sau banii. lubirea poate fi imorala ~i va trai, dar moralitatea tara iubire nu va trai. Ma adresez din nou doamnei ell care vorbesc la telefon:

-

Cand

0 sa vii rugati,

va puteti

ruga

in fclul

Ufmator:

barbatul. de~i, 111aparel1~a, 0 conduce pe feme ie, interior i ~~ supune ei. Cu alte cuvinte, caracterul sotului corespunde

"Doal11ne, pcntru iubirea fata de Tine eu sunt gata sa renunt la moralitate, onestitate, spiritualitate ~i idealuri". Rugati-va, cand va adresati lui DUlTInezeu,ca iubirea dumneavoastra sa nu depinda de valorile umane ~i ea nici un fel de neeazuri ~i nenoroeiri sa nu va poata diminua iubirea de DUlTInezeu.Daca, 0 data eu efortul dumneavoastra indreptat asupra propriei persoane, ~i sotul va illcerea sa-~i schimbe modul de a privi lumea, sa inteleaga ~i sa simta ca, in viata, iubirea este mai importanta decM principii Ie, va supravietui.

conceptiei interioare despre lume a sotiei. Nu demllit mi-a cerut ajutoruJ 0 femeie, careia Ii fusesc diagnosticata sterilitatea. Dupa un control medical sotului ei i-a fost stabilit acela~i diagnostic. Ellnsa are lIn c;pil de la 0

In u1timul timp, sunt placllt surprills de modificarile care intervin In caracterele pacientilor. Cu cateva zile in unna, 0 pacienta, dandu-~i silinta sa para delicata, mi-a eerut sa-i

Jegil~. ego-ului colectiv, adica ale mora lei umane, aspira~ia feme II la Dumnezeu ~i la iubire este, In medie, mai puternica decat a barbatullii. Daca e sa folosim limbajul bisericii, Illtrucar femeia este la origine mai pacatoasa decat barbatul, ea trebuie sa-J iubeasdi pe Dlimnezeu mai mull. De aceea

164

-

i§!!!

H9LZ

-~

i~bir~, dev.ine un tidilos -?i un netrebnic, pentru a putea supravletu!. Adldi, el poate slipravietui numai in conditiile unci . relluntari permancnte la spiritualitate.

dumneavoastra,

t: c.. G

]65

~..::::

0 8,..:..; i:i. ~

25u

~r=C:::ij

;:

;:;:

0

-=-

U9lZ y garantez

ca, dupa ~edin1a, starea sanMatii

dorea sa-i raspulld

concret,

Cll dite

ei se va schimba.

procente

Ea

sunt Ileputincios. Tot ce va pot propllne este sa a~teptati vreo

se va ameliora

40 de minute, apoi sa intrati iar la mine. Peste 0 ora, in cabinetLiI !TIellintra CLitotul alt 0111.Privirea este calma, blanda, l11i~ciiriIe slint line.

sitllatia

~i daca ea va obtine ce dore~te. - Cu cat mai neclintita va fi orientarea dllmneavoastra spre obtinerea lInlii rezultat - ii spun eu - Cll atat mai putine I IIII

II

I "II

- $titi - spLineea, poticnindu-se - la inceput a fost Llnzid, apoi, nu ~tiu cum, dintr-o data am Inteles ce mi-ati vorbit. Mi se pare ca am inceput sa ma schimb. Ma uit la dimpul ei, II mai examinez 0 data, mai detaliat. Este curat. Campulullui om cu sanatate normala. Femeia care

~anse yeti avea. in al doilea rand, dllmneavoastril incercati sa mil adaptati atat pe mine, cat ~i sistemul mell la felul dUlTIlleavoastra de a fi, adica nu doriti . sa va schimbati . , dar esenta sistemLilui rezida in faptlll ca, tara 0 schimbare a propriului eu, nLi se vor produce schimbari nici in rest. La

ia cllvantul procurorul, apai avocatlli. la judecata ILii Dumnezeu, mai intai, vorbe~te avocatu!. lertarea porne~te de la intelegerea faptului ca propriul eu este secLindar. Acuzarea porne~te de la premisa ca acesta - eu-I omenesc este primar. Va rog sa mergeti ~i sa va ganditi 0

judecata

oamenilor,

mai

-

vreme la cele ce v-am spus. Ea se Intoarce

peste vreo 40-50

de minute.

Dupa

cum ~i mai

felul

se mi~ca, se vede deja ca a devenit mai blanda armonioasa. Privirea ei este mai putin aspra ~i denota mult mai putina exigenta. Incep diagnosticarea, apoi chibzlliesc concentrat pret de cateva secllnde. in sfar~it, ridic incet privirea spre ea. - in decursul acestei ore, n-ati dobandit nimic altceva decat moartea - Ii zic eu - camplll dumneavoastra s-a transformat In "zdrente", doar v-am avel1izat ca, in timpul ~edintei, nu trebuie sa aveti pretentii fata de mine. Lucrul cel mai trist este ca, aCUI11,eu nu va pot ajuta, deoarece agresivitatea dlll11neavoastra interioara indreptata il11potriva mea blocheazii ajutorul din partea subcon~tielltului meu. in aceasta situatie, eu 166

venise la mine la consultatie cu doua ore in urma a disparut. in

intai,

fata mea se afla un om la fel de sigur de sine ca inainte, dar deja complet diferit. Eu ii zambesc, ea imi intoarce zambetul. Dupa aceasta Ile Iuam ramas bun. ~. '~

imi amintesc

cum, cu cateva luni in urma, asistentu\

mi-a povestit 0 intamplare. - Slint uimit cat de profund se schimba oamenii. neata a venit la consultatie

mell Dimi-

0 doamna. Fiara, nu femeie. Cand a

trecut pe langa mine, mi s-a parllt ca a trecut un tanc. -

Am programare

pelltru ora 10 dimineata ~i am sa intru ea Cll voce metalica. Asistentul I~i desface bratele cu mirare.

In cabinetulilli la 10 fix - a rostit

- Mi se pare ca femeia aceasta, chiar daca a zambit vreodata, a taCllt-o nllmai In vietile allterioare. Peste trei ore Insa In vocabularul ei a aparut expresia "scuzati-ma", zambe~te, galldirea e la fel de !impede, dar ochii i-au devenit bla-a-a-a-anzi intoneaza el - nll mai e tanc, e precum 0 limllzina, ~i inca una impodobita pentru nunta, acoperita de fiori - i~i descrie el senzatiile. ]67

-

~ ClU

i:JC: .:.:;i:i, ~E-~.E

r-'

1

~

,

.",

--

.,~"

}

~ u

~

1I9lG"

-"""

In t03111113 anului 1996 am avut la New Yark

0 discutie

Cli 0

pacientiL

- Am sa va povestesc 0 istorie neobi~nllita - a SpliS ea. Toate astea s-au intamplat Cli mine. Exact un an ill lIfm3., am Illat cuno~tinta de cartile dumneavoastra ~i am procurat 0 caseta video. Am illcepllt sa vizionez inregistrarea, de fiecare data Illsa se intc'impla lIllul ~i acela~i lucru: Ill! eram in stare sa privesc, in celmai bun caz adofmeam pe lac. Am Incercat sa citesc 0 carte, Illsa am avut senzatia

ea mestec nisip. Am

inteles ca aceasta carte Ilu-i de mine. Am liisat-o la 0 part;;~;;;i 3m uitat de ea. CMeva luni in urma au inceput necazurik ~i nenorocirile, iar ell simteam di "Iatul" se strange tot mai mult. Oar iaHi ca, I1Uden1ldt. In-3m apropiat de un teanc de dirti uitate ;;i am Illat una la Illtamplare. care s-a dovedit a ti tocmai cartea dumlleavoastrii.

Am citit-o repede, fiira sa ma opresc

vrcodata, ll~or ~i dintr-o rasuflare. Am IIl~eles ~i am acceptat totu] dintr-o data. Apoi am luat caseta ~i am privit-o de la cap la coada cu 0 placere nemaipomenita. pentru a citi cartile dumneavoastra.

Acum Imi dau seama ca. trebuie sa tii cu sufletul

pregatit. - Aveti dreptate - dau eu dill cap afirmativ. Pregatirea sufletului are loe prin durere, prin distrugerea stabilitatii valorilor umane. Ne Indreptam cu mai Illulta u~urinta spre illbire ~i spre DUl1lneZell, atullci cand trecem prin chinuri spirituale ;;i fizice, care ne ajuta sa inteJegem caracteruJ iluzoriu al valorilor Ulllalle ~i caracteruJ real al iubirii de Dumnezeu. Pe de alta parte. cartile meJe SUllt greu de citit pentru multi ~i din cauza autellticitatii !1ia Inaltei concelltratii a

16M

informatiei expuse. In toata lumea exista 0 cantitate enorma de literatura consacraHi karmei, reincarnarii. moralitatii. dar ea contine. 111general, plasITIuiri,:,;iIlll fapte concrete. Jmaginati-va () scara Cll 0 mie de trepte care urca. careia Insa Ii lipsesc cateva trepte chiar de la Inceput ~i. midi! de inalta :,;ifrumoasa ar fi aceasta scara. daca yeti porni pe ea, yeti pieri. Eu sunt de parere ca pe scara mea se poate merge. iar influellta cartilor s-a dovedit a fi foarte puternica. Illcru nea;;teptat chiar :,;ipentru mine. Fiecare organism dispune de 0 anumita capacitate infonnationala. Schimbarile se produc intr-llil mod destu\ de chinuitor, iar schimbarile prea bru;;te pot duce la pieire, de aceea eu Ie spun tuturor ca informatia despre investigatiile mele poate fi propusa, dar nu trebuie impllsa in nici un caz. A;;a cum s-a exprimat 0 pacienta de a mea: "Soala intra cu durere ;;i iese cu durere". Multi oameni observa ca. dupa botez sau dupa orientarea con;;tientA d'itre Dumnezeu. se produce adesea un haos in destin ~i se ivesc 0 multime de necazuri. Asta Inseamna ca persoana in callza dispune de posibilitati reduse de schimbare a sufletului :,;i ca ea este ajutata. In timpul acesta, prin necazuri, adidi printr-o Indepartare de scurta durata de valorile lImanc. CLIcat mai putin se Inraie;;te OIllul In acest caz, cu atat mai repede parcurge ei calea purificarii. Nu demult. am dat 0 consultatie

ullui tanar. a carui mama

- avea cancer. - Cel care trebuie sa moara sunteti dumneavoastra- ii zic

era pe pawl de moarte

- iar mama dumneavoastra. in subcon~tient. va protejcaza. Rugati-va. purificati-va sufletul, astfel va yeti ajuta mama. 169

QU

~~~f

l""""a.-

.

._~

cartea mea. eaci, In ceea ce pri\'e~te energetiea,

- Asearii ell Imprellnii Cll logodnica mea am fost implicati Intr-ull accident rutier - mi-a spus el. Din ma~illa n-a riimas nimic, noi Insii n-avem nici 0 zgarietura, mi-am dat deja seama ca. e 0 avertizare.

brusca

a tuturor

proceselor,

octombrie

pun destinul

"murdiiria" din suflet a inceput sii se rid ice rnai repede, pe de alta parte, intrucat rugaciullea dUlTIneavoastrii cOlltinea mai dumneavoastra

pazitor

nenorocirilor

i-a fost permis sa vii ajute. Tablolll

. Aceste fapte m-au ajutat sa inteleg de ce cartea mea n-a avut nici un ecou in Occident. Nici o'editura n-a consirntit sii-mi publice cartile, atunci cand adeptii investigatiilor me Ie au dus

- Toate computerele pot primi bagajul.

tratative in acest seils. £n Anglia, Germania, rezultatul a fost, pur ~i simplu, 0 totala illdiferel1tii. In ceea ce prive~te America,

reactia cititorilor de limbii englezii la aceasta carte. imi amintesc cum peroram, intr-o discutie ell 0 cuno~tilltii de a mea, despre atentia pe care ar trebui s-o manifeste America fata de

/70

La 'inceputul

lui ,noiembrie

1996.

din aeroport. - Care e povestea? Ce s-a 'intamplat?

ramas acela~i. dar a devenit mai transparent.

America. La illceputul allului 1996, eu am vrut sa tiparesc un tiraj IlU prea mare ~i sii-I expediez la New York, pentru a testa

la Incercare.

la ceara ~i am hotarat sa nu-mi

prima carte In limba engleza a ajuns la New York. Peste 0 saptamanii am sunat-o pe asistenta mea de acolo. - Cartea a ajuns, dar, pana acum, inca n-am reu~it 5-0 iau

a

situatia era mult mai interesal1ta. In 1995 am tradus 0 carte in limba engleza. intrudit traducerea a fost consideratii nereu~itii, a fost efectuaHi, de fapt, 0 nOlla traducere, adidi un vorbitor nativ allimbii a redactat totul Cll multii grijii. Persoana care a realizat aceasta traducere era profesor la 0 universitate din

1996.

Am icnit. Ill-am scarpinat

adidi

multil iubire deceit sete de ca~tig, ingerului

aceasta este

una dil1tre cele mai defavorizate tari din lume. in momentul acesta mi-a parvenit 0 informatie destul de categoridi, al carei autor era destinulmeu. Textul era simplu ~i COI1CI5: - Cartea ta IlU trebuie sa apadi in America mai devreme de

- Nu e 0 avertizare - i-am spus. E moartea dumlleavoastra reala, care trebuia sa se intample ceva mai tarzill. Cand ati Inceput sa va rugati, pe de 0 parte, s-a prod us, in ceea ce vii 0 accelerare

~ U91.G'

Peste ceiteva zile, talliirul mi-a telefonat.

prive~te,

-

~

r

.

de acolo s-au defectat, de aceea nu

- ~i a~a ceva se intampla adesea la New York? - Dupa cate ~tiu, Ilicrul acesta s-a Intamplat pentru prima oara In istoria aeroportului. Mi-am dat seama ea America IlU este pregatita interior pentru cartile mele. De aceea. atunci eand mi s-a spus ca. pentru aparitia cartii in S.U.A., trebuie sii irosesc mult timp ~i puteri pelltru reclama, eu am raspuns ca nu am de gand sa mft ocup de a~a ceva. Din punctul mcu de vedere, Il-avea nici un rost sa irosesc eativa ani pentru a-i ajuta pe cei care nl! doresc sau nu sunt pregatiti pentrl! aceasta. in timpul acesta, Imi puteam Indrcpta eforturile spre a avansa mai de parte ~i spre a-i ajuta pe cei ce erau deja pregatiti ~i aveau 0 nevoie disperata de ajlltor. /7/

QCJ

-

~.. i:i. ~ t:O!-~.E

0

~

~ lI9ll

F'-"-~~i:;-

rLucrul eel mai interesant e ea emi

. g rantii . ¥ . USOJOIlIcare l' IOCLIlsera peste hotare chiar zece sau dOLliizeci r . . £I, es tau f
omellesc.

..

oamenll care

locuiau In Rusia.

M-am ciocnit destul de des eu situatii dind pacientul cOlllunica:

lllsa

luefu.

- Bine - zice femeia - dar daca eu IlU simt !ucrul acesta, ill schimb voi incerca sa-mi conving sufletul sa simtiL e mai bine a~a?

Ill! 51111t q

'{

- Oesigur - raspund eu - etl-I dumneavoastra superior este imuabil ~i vqnic, este Dumnczcu ~i iubire. Oar eu-I dumnea-

JI11~ginati-va ca biintuie viforul $i dumneavoas t fa t Ie va fie va ridi f . ' .' ca,1 ~J mergetl inamte ~. tara a avca catu~1 de putin siguranta ca yeti suprav' t . le:UI. C e ; care spline: ,.Eu IlU simt iubire fata de Dt ~

~

voastra uman, secundar, "murdarit" prin sporirea propriei importante, poate fi schimhat. E un lucru destul de greu, care

v

~

'.

.

IInnezeu,

~ al:eea n-am de gand sa ma schimb" - -n-o IIltele .. g ' se aseamana celul care ' dec Iara: "Bantuie viforul, IllI vad nimi ' de

~i a

moarte, va va fi mult mai u~or sa va rugati!

' - A-ti cOllvillge sutletuJ di iubirea est. . . e mal Illlportanta d eca~t once este 0 mundi foarte diticilfi d . , e aceea Ill! trebllle sa . d Isperatl. " . cuJcat.I Ia pamant ~I inghetati .

a spiritualitatii

- Atullci nu trebuie sa va rugati. Mai a~teptati putin. Oegraba toate astea vi se vor lua. lar cand yeti ti bolnava ~i pe

jmi

~

~

~i a idealurilor,

eu IlU vreau sa accept pierdcrea lor? Eu ridic din umeri:

- DUl11neavoastni Imi spllnet; sa m3 ra g, sa-. 511n1ca.'. IUblrea . dO, c Ul11llezeu reprezmHi fericirea suprema eu Y . . I1U II1te Ieg acest

a moralitatii

Ilobletei ~i a oricamr valori umalle". Oar daca IlU e a.}a, daca

-

. ma culc ~i inghet". E dre c, de aceea nl! VOl. merge, mal. bllle pt UI ~I. a Iegerea lu!.. . , ~ ¥ ~ Acum II1sa pe II1treg Palluintu! se de . - t . "vlforul" c. de oamenl, dupa toate probabi!itatil Z1an.ule ~i astle! . . . . e ,VOl . IiI d III ce 111ce "

n1<11putll1i.

Cu doua zile in urma, 0 pacienta. care venise la mi ne pelltru

consulta~ie, mi-a spus:

- OUll1lleavoastraimi ziceti sa ma rog

-

sa

-

Illa rog astfel' . 0 oamne, pentru iubirea mea fata de Till " e sun t gata sa- accept " Plerdcrea Vle!lI, a dorintelor .}i a vointei a '" . . ., P ropflU 1UI meu eu "

,

i, ",' .~ ",

insa va va face fcricita, nemaivorbind de schimbarile survenite in caracter ~i in starea sani'itatii. Sentimentul fericirii inseamn3 sporirea cantitatii de illbire din suflet. Atunci cand etl-I dumneavoastra uman, secundar simte ca el este mai real ~i mai important decat illbirea, illbirea din suflet incepe sa se stinga. Aceasta ~i este adevarata nefericire, indiferent de numarul ~i calitatea valorilor exterioare de care dispune omul. - Pot sa va mai pUll 0 intrebare? intrebator.

- pal:icnta m3 prive~te

- Va rog. - De ce Ilu-mi pot face cruce la biscrica? - Deoarece crucea reprezinH'i simbolul renuntarii Ja toate valorile umalle 111Ilumele iubirii de Oumllezell. Palla aClll11 insa dumneavoastra n-ati putllt face ~i nici Il-ati dorit Iucrul acesta. DlIlllneavoastra - ii explic eu doamnei - slillteti ata~ata

172

173

-~ QU

'ij.e. i:OE-E-.'C

..

-

1

J

H911

-""

aptitudini, vointa ~i intelect. De aici rezultii cea mai mare

PERSONALITATEA SOCIETATEA ~I

pierderii valorilor umallc. in Biblie,

IUCfUI acesta este numit diavolisl11.lncercati mai intai sa reduceti importanta propriului ell prin post, foame, exercitii respiratorii, Illllilca fizidi ~i oboseaHi, prin limitarea dorintelor. illcercati, de ascmenca, sa va fugati acasa, in genullchi, acesta este un simbol al umilirii ego-ului. Cand va irnprcunati maillile, ell palmcle lipite. Ilicrul acesta inseamna umilirea aptitudinilor dUlTIneavoastra. Cand atingeti podeau3 ell fruntea in timpul rugaciunii, aceasta reprezinta urnilirea con~tiilltei dumneavoastra. Dar, va rag, tilleti millte un lucru simplu: rugandu-va, dumneavoastra va umiliti prapriul

-

~

de propriul exo, de vointa ~i dorinte - una la Imina; de principii, scopuri, idealuri - delia la mana; in al treilea rand - de trufie, adidi neacceptarea

§

elf ~i va indepfu1ati

de valorile

umane,

ingelluncheati ~i va inchinati in fata iubirii, care nu depinde ~i nl! va depinde nieid.nd de oricare valori umane, oridit de mari ar fi acestea.

,,'-

Multi ~till di un om foarte puternic trebuie sa fie bUind, in caz contrar "arde" v3zand Cliochii. Lucrul acesta insft se refera la puterea fiziea, iar. in ceea ce prive~te puterea spirituaJa, existt'i un stereotip opus. Aici insa I1lItrebuie confundat egoismul Cll inrairea. in joeul numit viata, personajul negativ poate fi. in adfincul sutletului. bland, iar eel pozitiv poate fi inrait. Am incercat sa ajut 0 fetita. actionand prin intermediul parintilor ei. Ea avea mari probleme legate de psihic ~i de vorbire. S-ar zice ca totul e simplu: 0 data ce con~tiinta este blocata, exista. prill lIrmare, ata~area de aptitudini, intelect ~i de tot ce sta la baza acestora - spiritualitate. noblete, visuri, sperallte, idealuri. Dar parilltii depuneau eforturi, iar situatia ramanea neschimbata. Simteam ca nu am destul cuno~tinte. Boala ei nu se "incadra" in sistem. Mai tarziu, cand am reu~it sa ajung la niveluri mai subtile, am vazut capul fetitei inchis intr-un cocon. iar acest cocon era legat de destinul' omenirii. in trei vieti anterioare. ea avusese 175

:!!: 81

=u

~~ ]'

I%I ~..<::

~ -~

u

=

, F

;

H9lt

~

"

pretentii fata de intreaga omen ire ~i proportiile

lor erau lIria~e.

Pretentiile se situau la niveili/ contactului Cll viitorul, adica tineal! de momentele esentiale ale moralei lIll1ane. Dupa toate probabilitatile,

in vietile anterioare,

I"'"'

nivellil

con~tiil1tei ei ~i, in mod corespUllzator, al moralei, eticii, moralitatii. ei , a rIDS t extrem de inal1. Illtreaga omen ire i se parea josnica, " cufundata in pacate ~i nedemna de iubire. Oispretul pIin de dezgllst fata de lIll vecin nevrednic se transform a treptat in dis . p retul , fat,a d intrcaga omen ire, Oar, intrucat a purta pica, a dispretui. ae condamna pe cineva inseamna a-i dori in

, tai' 1alInna~ii ceilli care dispretllie~te ~i condamlla doresc Il10art deja ea,moartea intregii ollleniri ~i cauta mijloace tehnice de realizarc a acestui dczjd~rat: Cand pro~entul unor astfel de ~ameni va aringe un an unlit IlIvel, omcllIrea nu va mai ti viabila , t este este mal. mare anvergura unei persona/irati, cu atat Cli mai carapid ~

strabatuta aceasta cale fllnesta. Anvergura unei personalitati este detenninata de amploarea contactuilli Cll obiectele Universului. Oaca un 0111a trait pe alte planete, in alte Galaxii sau in alte lumi, el pastreaza cu acestea pe plan sllbtil. Capacitatile lui de creare a contactul con~tiintci colective ~i de dezvoltare rapida a aptitlldinilor foal1e mari. Oar responsabiJitatea pentru acest contact estesuntenorma, Un om primitiv i~i ura~te cu inver$ullare vecinul care I-a fura1. Un am Illai spiritllalizat condalllna deja intreaga societate in care-~i au locul asemenea moravuri, Un om de 0 extraordinara spiritllalitate poate djspre~ui in persoana vecinului sau intreaga omen ire, care se indreapta intr-o directie . I' ta-" M 31. ~Jnalllte 'y. gre nl! eram in stare sa inteleg "un fapt straniu. Mi" s-a povestit, de pi Ida, desprc lIn mag negru - un caz tipic. Aptitudinile Illi sunt

extrem de dezvo/tate, egoismul e ~i mai mare. Ol11l1lnostrll este absolut lipsit de moralitate ~i etica, Activitatea ii este orientata doar spre beneticil!1 personal, spre propriul ego.

Intrebare: de ce nu este pedepsit un am lipsit de mora/itate, care dispretllie~te 1110ralagenerala? De ce ii permite Dumnezell sa fiiptuiasca Ilicruri imorale? ~i iata-ma cercetandu-I de la distanta, De unde-i vin aptitudini atat de mari $i inaltul potential spiritual? In cea de-a treia viata, el a trait pe 0 alta planeta, in partea opusa a Galaxiei. Acea civilizatie este inrudita Cll a noastra, ~i a dOlla lui viata s-a desfii~urat pe 0 alta planeta, care se afla undeva in partea dreapta a Galaxiei. Viata anterioara existentei actuale I-a adus In America de Sud, In regiunea Braziliei. Oeoarece acolo exista 0 puternica orientare spre trecut, spre Ilicrurile materiale, prin urmare. este vizat direct $i propriul exo, Intrudit acesta este legat de illveli~lIl material. adica de corpul nostru. in aceasta viata, in subcon~tientullui sllnt deja intiparite, pe de 0 parte, uria~e posibiliti'iti spirituale, pc de aha parte -

un

egoism uria~. M-am lIitat sa vad unde ~i-a trait acest am viata a

patra. Din nOli, Brazilia. Stateam ~i ma gandeam. comparam ~i analizam: era ceva ciudat la mijloc. Se pare ca ol1llllnostru s-a atins de uria$e valori spiritllale, calea evolutiei viitoare pare sa se deschida in fata lui, Pentrll ce I-a trebuit Illi DUlllnezeu sa-I "bage Cll nasul" in ego-uluman, fiidindll-I sa uite de clilmile spiritllale pe care se inaltase? in India exista a$a 0 notiune - ,.avatar", care II desemneaz{i pe omul ce apare pe Pamant pentru a-i ajuta ~i salva pe altii. in ti/ozotia ~i mitologia indiana, scopul esential al vietii consta in a te elibera cat mai curand de exo-ul tau ~i de

176 177

~-~-~-:!!I QU =

~~-ii 1:01-1-..0:::

l""'"'i..':--

I

I'

\

inveli~ul uman ~i a pleca spre sferele inalte pentru a nu te rnai re!llcarna PAePamallt. In ~azul dat insa reiese ca, dupa ce a atms sfere mahe, un om ville pe Pamant nu pentru a-i lumina ~i calauzi pe alti oameni, ci pentru a distruge tot ce este moral ~i srant. La drept vorbind, Dumnezeu are 0 logica foarte bizara. Atunci cand Intfilnesc nu un singur caz, ci zeci de cazuri de inchidere a eontaetului eu sferele superioare, ~i vad eu cata iI~sistentaeste "ellfundat" omul In propriul ego, fiind fortat sa lute de toate. ell inteleg ca aeeasta este 0 tendinta ~i, prin urmare, poate fi Inteleasa. Dupa sute ~i mii de incereari ' succesul, orieum, va veni. Important este ea fiecare Ineercare sa difere de eea anterioara" M-am obi~nllit deja sa fae acest lucru ~i ~tiu ca, rnai devrellle sau Illai tarziu, solutia va fi gasita. in cele din uflna aceasta se ive~te. Universlll pulseaza ~i fiecare obiect di~ Univers pulseaza, la ralldlll sall. Fiecare direqie este schimbata periodic de opuslil ei. Callza primara nu poate fi lnteleasa nlllllai prin partea stanga sall numai prin partea dreapta. Dlimnezeu inseamna ~i stanga, ~i dreapta concomitent. Cli dit mai inalte Slint nivelurile de cOIl~tiillta la care se ridica omul, Cll atat mai mari sunt dirnensillllile persollalitatii, eticii ~i ~lloralitatii lui. Dadi insa aceste niveluri devin pentru el mai Importante dedit illbirea de Dumnezeu, ata~area de nivelurile sllperioare ale con~tiintei va duce la 0 catastrofii, iar dorinta de a-~i nimici sernenii va fi imensa. Pentm a-i salva sufletul, omul trebuie lipsit de contactul cu sferele superioare, iar amintirea lui despre acest contact trebuie blocata. De aceea el nu trebuie sa ~tie cum, inaillte de

iiii§

.

HQll

conceperea

~i na~terea sa, ceind inca nu avea inveli~ul fizic, s-a

mi:jeat la nivelurile superioare ale intregii Fiinte. Apoi omul se cufunda in necesitatile corpului sau minuscul, nu traie=1tedecat aceasta ii pentm propriul ego, se gande~te doar la sine =1i vindeea sutletul. Cu 0 saptamana in urma, ell am examinat-o de la distantfl pe una dintre fiieele unui pacient de-at meu. In campul ei am detectat 0 orientare foarte periculoasa, rigida, in directia nivelurilar superioare ale moralitiitii, spiritualitiitii, nobletei ~i idealurilor.

(

;1,

- N-o impiedicati pe fiica dumneavoastra sa fie egoista i-am spus acestui pacient. Femeia se oriellteazli mai rnuh spre cele materiale, iar barbatul spre cele spirituale. Daca fiica dumneaveastra s-ar fi nascut baiat, ar fi murit, deoarece orientarea ei spre valorile spirituale elevate este mult rnai puternica decat spre sentimentul iubirii. Fetita are un comportament egoist? - intreb eu. - Sunt uluit - raspunde barbatul - dar tocmai aceasta e situatia. Ea nu permite ni"":lanuisa-i ia jucariile, sa intre pe teritoriul ei, nu imparte nimic cu altii. Dar, nu va suparati, eu totu~i n-am inteles ce ati spus. Reiese ca trebuie sa-i incurajez egoismul? - Nu; numai ca dumneavoastra ati fi incercat sa-i frangeti egoismul eu forta, sau sa-i schimbati convingerile, pe care 1e-ati fi inlocuit, fire:jte, cu opusul lor, altruismul sau eolectivismul. De aceea, rezultatul ar fi fost tragic, atat pentru ea, cat:ji pentru cei din jur. Egolsmul peate fi invins nu prin colectivism, ci prin iubirea de Dumnezeu. Con~tiinta individualista, egoista, lipsita de iubire, aduce lumii prejudicii tot mai mari. Aceasta este tendinta capitalismului. Dar con=1tiintacolectivista este :ji 179

In

--

~ C

}

!

i:5u

~~~!

-

~

S!!!! H9J.l

I

-<--

P'

mai periculoasa. daca e lipsiHI de iubire ~i. In conceptia multor oameni, socialism ~i catastrofii sunt notiuni identice. Mai

Stau ~i ma uit la un nou film de aqiune. excelent realizat, inregistrat pe caseta video. Un terorist arunca in aer autobuze

inainte. con~tiinta individualista, care I~i are originea In Occident, dadea un impuls dezvoltarii civilizatiei, apoi era

cu oameni. chipul lui exprima 0 cruzime care te ingheata, el

illiocuita de con~tiinta colectivista a Orientului, dand Ila~tere

de bani, de bani grei. Pentru a-i ca~tiga, eli~i ucide semenii.

filozofiei cand

~i cliiturii.

Acum rnsa omenirea

este gata sa ucida pe oricine pentru bani. Teroristul are nevoie

a ajulls III situatia

~i Illcrul acesta inca nu ;pre ecranul televizorului.

con~tiinta

egoista ~i cea colectivista sllnt la fel de mortale. daca sunt lipsite de iubire. A~adar, trebuie sa sc

altceva,

iata aceasta serviciile

~tiillta trebuie sa fie tot mai aproape de Dumnezeu, iubire ~i moralitate. a moralitate care sa se sprijine, in primul rand. IlU pc cOIl~tiinta individuala sau colectiva. ci pe iubirea de

zecelea

Dumnezeu ~i pe sentimentul iubirii in general. Astfel de tcndinte exista ill lume. omenirea deci are ~anse de supravietuire.

dind

la 0 intelegere

un avatar omul care a atins culmile spiritualiHitii,

dar le-a considerat totll;;i inferioare

va fi deja 0 adevarata

cu ei. Dar cand

speciale

nu vor

salva

putea ie~i chiar din randurilc va trece.

A~adar,

catastroru.

VOl'

situa~ia.

Nici poli~ia. nici Viitorul

ueiga~

lupta trebuie

ar

al.unspre-

lor. Zece VOl' fi opriti,

dusa nu impotnva

liner

concep~iei incorecte despr~ lum~

persoane izolate, ci impotriva

care Ie formeaza. Prea putini ~tiu insa cum poate fi modlficata concep~ia despre lume a lInui 0111. Deocamdata, chiar ~i cele mai noi realizari

ale psihologiei

nll sunt adesea nimic altceva

illbirii. Ceilalti sunt nevoiti

In 1995, -

eu am ajuns pentru prima oara .la New York. . .') Care este restaurantul eel mai exotic de pe aiel.

sa se ,.prabu~easca", devenind tradatori, nemernici, oameni pentru care doar banii reprezinta valoarea suprema. Oricat ar

intrebat eu. - Ei, toate restaurantele

parea de ciudat.

la inceput,

cutreierat deja imprellna cu tine -

apoi orientarea

hipertrofiata

;;i ei se avanta,

lucrul

spre

acesta Ie purifica propriul

mai repede se VOl' sal va.

ef:o

mai intai. spre spiritllalitate.

iubire. Cu cat mai repede VOl' dobfindi

IRO

cer bani sau

decat magie prilllitiva.

Devine

mistuie

terori~tii

existe, ~i care nu vor cere nimic ~i nu vor pune nici 0 condi~ie, "

nimic. Este yorba de unirea religiei cu ~tiinta. Rcligia trebuie sa tinda tot mai mult spre ~tiinta, logica ~i analiza, iar duce la

Atunci

.ora: aparea terori~ti, al caror singur scop va fi nilllicirea unui sau a omenirii, pentru simplul motiv ca acestea nu trebUie sa

produca 0 anum ita restructurare a con~tiintei, incat Intaietatea sa apartina nu valorilor materiale sau spirituale. ci sentimentului iubirii, In primul rand, al iubirii fata de Creator fata

de cauza primara. Dar simpla aparitie a unci noi religii I~U~a

Illai poti ajunge

e eel Illai rau - ma gandesc, privind

oamenii

sufletul.

ill cepe

sa-i

apoi spre

iubirea. Cll atat

restallrantul

turnant

de

la

din

- am

sa zicem. le~am mi-au raspuns prietenii. La Brighton,

etajul

patruzeei

al

hotelului

.,Marriott" ai fost deJ.a. Dar la restaurantul de la parterul acelui zgarie-nori,in care se atla World Trade Center, nu yom putea ajunge. Reparatia edificiului va dura pana la sfar;;itullunii maio IRI I

\

~~ -

:r-a ~u

f2§-ii~ Q:lf-f-.c:

fa:: :5

-~

~

"

'

I

I..

I

I.

Iii,;' , I I

Iii

L191(:"

~-~;i...;~

r'II

Peste cateva zile, noi am trecut cu ma~ina pe langa ace~ti zgarie-nori, ~i baza unllia dintre ei era acoperita Cll panouri uria~e din panza de cliloare gri. Acolo se faceall reparatii. Mi s-a povestit ce s-a InHimplat.Ni~te terori~ti arabi au Jansat spre baza acestui zgarie-Ilori un microbuz Incarcat cu explozibil. CJadirea a rezistat - japonezii 0 construisera cu nadejde, Evacllarea edificililui a durat 0 zi. Din d.t Imi amintesc, In timpul zjlei de lucru, In cladire se aflau circa doua sute de mii de oameni un ora~ Intreg, Socoteala era simpHi: 0 cladire cade,

Nu, Era ceva interesant? ,

, . reeizie moartea pre~edll1telul Nostradamus a prezls cu P .

-

-

.

dlnd va fl UCISfratele Jobn Kennedy. A tost ''" d 'Icat termenul . . . . Ll Potrivit informatiel fUn11zate de Nostradamus, acestUla, R0bert I I adevaratul uciga~ al pre~edintelui nu v~ fiparl~:tat. O~~ar:~es: '

'

a sta in ambuseada in ni~te tufi~un, 0 1,la a ~ vazut.1I1 :erifice aceasta informatie, Analizandarhivele" ei ~u una dintre fotografiile ,

tacute in momentul asasma~1I pre~ed~lu telui silueta unul om c 0 anna eu luneta ascuns II1tr-un tu I~,

~

- 'b' Prec ;z;a Predict;e; s-a dovedil Ileajleplal de malta. EI ~ne, dupa Noslradamus, in anul 1998 oraju I New York va dlsparea ? de pe fata pamanlului. Ce credeti des pre aceasla, Eu ridic din umeri, ..' - Ch'lar daca imi va fi ingaduit sa vad vlltorul unul grup mare de oamelll, nu- mi va fi Permis sa fac cunoscut lueru\ , am prez:: acesta. Pacientii mei confirma adesea faptul ,ea tot ~e. I , O ar, eand vad viitorul unul om ~I I-I aduc eu s-a IInp I1111 I d 'lea lar, ~

I

I,

I:: I,

antrenand-o pe alta - principiul dominoliJui. Puteau murj sute de mii de persoalle, ~i IlIcrlll acesta ar fi fost savar~it de 0 mana de oameni. Mai Inainte cu cativa ani, In ziarele americane a fost publicat un articol. Unui am i-a venit In gand 0 i'ntrebare de necrezut: daca el ar fi fast terorist, ar fi putut oare confection a, III mod independent, 0 bomba atomica ~i cat I-ar fi costat?

,

Cele mai multe informatii elle-a obtinllt din biblioteci, Uneori telefona

direct la institutiile

care aveau acces

la asemenea

~

'

informatii ~i raspunsulli era oferit cu amabilitate prin telefoll, Peste cateva IlIni, omul asta avea informatii absolut complete despre materialele necesare pentru confeqionarea unei bombe I

II "

'I I.

"

atom ice la domiciliu, Pretul de cost al bombei era de 40-50 de mii de dolari, Un automobil bun costa de dOlla ori mai scump. Nli prea del11l1lt, cateva mii de japonezi au fost otraviti cu un gaz toxic, Se vede ca organizatorii n-au avut timp Sa se oCLIpede fabricarea unei bOl11beatom ice, Telldinta de nimicire

'

,

cllno~tinta, ell, in primul rand, nu-i spll.n :,tul, A

~

";aa fat~1 de

rand ma straduiesc sa-i formez 0 atltu me coree.

" .' 0 cale eorecta spre Dumnezeu ~I spre O Cer evenllnente ~I' sa-I I' J:: atunci cand totul se confinna. omul depun,e mal IUb Ire, AsI II,el, . UI g ru p I " l1lulte efortun ca sa- se se h'I~l.be Deoarece con~tlln,a un ,

'

-,:f, :t-

'

'h' 1mb a"t in acest caz, mare de oameni este mal greu de sc , prezlcere a eu exactitate a evenimentelor este, penculoasa, ~e

r a lor 111 fa pt se poate intarnpla, pur ~i simplu, ea vl~ua lzare ' I re detaliu sa nu fie pefiTIlSa,0 e aceea, eu ma onentez exae s P ,

reciproca nu se diminueaza, ci se intensifica,

~

Un an Inurma, tot la New York, un pacient m-a intrebat: - Ati vazllt cumva fiJl11ul despre Nostradamus? difuzat de curand de un canal de televiziune.

IX2 I,

I'

A fost

. . , L"\Kennedy, Robert (1925 - 1968) - om pO\!llCamenc, 111, I'wtele lui "\ LF. Kennedy, senator democrat, arlizan a politicii de inlegrare rasialfi, A fost asasinat. ,

183

Su

~ g.

i:CIF-F-.:£::

-

~ &iii

u

H9/Z

",.

prezent, dar, daca este vizat nivelu! subtil al dimpuluL

se pot

-

face pronosticuri dupa modificarile acestuia. lar pronosticuJ Cll privire la New York nu este prea bun.

-

De ce credeti a~a? Nu demult, patru clarvazatori

au vorbit la 0 emisiu~le

televizatii despre faptul cii, panii in 1999, New Yark-ul va dlsparea de pe fata pi'umlntului.

in ianuarie

J997 oter din nou consultatii

la New York.

~

mult sporita ~i ur1l1eaza 0 linie drcapt3., iar nivelul el este de 3

gasi. Locul aqiunii New York, timpul actiunii - vara anului 1997. "Singura mea speranta - a spus femeia la telefon era

ori mai inalt dedit de obicei. Anul 1990 - totol esle bine. 1991 1992,1993 -e bine.

-

-

sa aflu ca am dereglari psihice. insa psihiatrii ~i bioenergoterapcutii la care am fost mi-au spus ca sunt absolut sanatoasa".

La s~ar~itul allului 1993 apar Ili~te flucttlat~i, iar la ince~ putlillui 1994 survine 0 cadere brusca. ACLImIllvelul .este"mal preslUne nu . decat media pentru ora~e Ie 0 b 'I~nuite . 0 " de J;r:a mare pe la sffir~itulilli mal1ie, care se niveleaza destul de

Femeia aceasta n-a Illai venit la consuItatie. Apropo, a mai fost 0 informatie, potrivit careia. mai mult ca sigur, urma sa aiba loe un atentat terorist. Cam astea sunt lucrurile, Ce-i drept, peste dOlla sau trei zile, a venit la mine un pacient, care

unele probleme.

- In jur e Ilumai diavolism - se enerva el - poate ar trebui sa amnc New York-ul asta in aer, la mama dracului.

]X4

I

.'

.

Pacicilta a plecat de1l1ult, iar eu ma Ult pe geam la pelsaJul din Brnoklyn.

'. . Prevestlte asemenecl De ee toerna! N e W Yor k-ului Ii sunt ~ '

Vazandu-mi privirea ironica, a adaugat repede: "Sa ~titi ca posibilitati tehnice exista". Este rutin probabil ca individuJ sa ti vorbit serios. lar cel mai mare perko I nici nu consUi In posibiliUitile tehnice, ci in faptul ca, 0 data ce a~a gande~te un om, lucrul acesta exista

- Spuneti-mi - ma intreaba cu prudenta. doalllna din fata. mea - este adevarat ca New York-uJ trebuie sa dispara?

r

repede, ~i 0 nOlla cadere In iulie 1997. A~adar, IlU slInt excluse

vorbea repede ~j infocat.

A doua zi am iar ore de consultatii in program.

-

- Sa eX3minalll ellergetica New York-ulul la \lIvel su.~tll 8m propus eu - ~i atunci va fi mai u~or sa tragelll concluzl.1. getica New York-ulUl este Sa- II1Cepelll cu anu. I 1985 Ener .

Asistenta mi-a spus ca voise sa ma vada 0 feme ie, care, de un an intreg, are acela~i co~mar in fiecare noapte. Totul arde ~i explodeaza, se prabu~esc casele. Ea i~i cauta fiul ~i Illl-I poate

deci ~i i11subcon~tientul altora, Mai Illtai se ive~te scoput apoi apar posibilitMile telmice.

..'

cataclisme?

De ce inrautatirea

brusca a encrgeticii a inceput 111

I994'! Ce anllme a putut-o provoca'! ~ Cat de reale sunt co~marurile femeii care Ill-a calltat la

telefon'! {',

-

La viitorlll New York-lIllIi nu vreau sa 1113. uit. La ce bUll s~ 1l1ai gande~ti, dadi viitorul este pc de-a Intregul clinoscUt. $i-apoi e Illdoieinic ca-mi va fi permis sa-I va~, .Sa judecal11 logic. Ceca ce vedem In ViSUfl, rcprezJI1ta planul ;ubtil. 'Evenimentele

care se produc 111planlll subtil I~i pot ]85 i \

.1f"""'I Q{.,.)

~ a.

CQf-or-1:

1L

~P:~-~

-

"""""--

imperiu la Rasarit.Dupa toate semnele, era yorba de sistemul socialist. Dar, in aprilie ~i in mai, socialismul ca sistem ideologic continua sa existe, la fel ~i economia care se bazeaza

Este imposibil sa distrugi dilltr-o data un mecanism atat de uria~. Mi-am dat seama ca Nostradamus a gre~it. in timpul aeesta, se dadea 0 lupta intre doi lideri

pe 0 idee abstracta.

prabll~irea energetica. Dar ce a vazut ea? Energetica sau evenimentele reaIe? M-am gandit ca problema poate ti solutionata in felul urmator. Daca

politici.

informatia primiH'i de ea consH'i,in proportie de peste 50%, din energetica, atunci visurile ei sunt doar a reprezentare plastica a

amintindu-mi

frontiera ~i ca avansarea mai departe este perieuloasa. Ei bine, daca intuitia nu este de ajutor, trebuie sa recurg la logica.

ziua indragostitilor. La ora 10 p.m. mergeam in ma~ina eu prietenii, pc bulevardul Nevei, ITIuzica transmisa la radio era s-a prodlls

anume ill 1994? Imi amintesc, iar ~i iar, toate evenimelltele a~teptate: destramarea socialismului. 1993,

diteva

Nostradamus,

persoane la

'2 illnie

mi-au

povestit

1993 trebuie

ca.

potrivit

allului lui

sa se prabu~easca un

,,,,. t~

de profetiile

lui Nostradamus. Mai illtai

se

ea America

este

14 Gornaciov,

Mihail Scrghcicvici (n. 1931) - om politic sov!ctic. Secretar general al peus (1985 - 1991). pre~edint~ ex~cutl~. al URSS (] 990 - ] 991). Initiatorul unor reforme econ0l11lce ~] poiltlce (glasnost,

I~ Eltin

pre~edi]~te

186

temeiurile Uniunii Sovietice. La

ata~ata de bani, bllnuri materiale. de aceea agresivitatea ee tine

vine u~or ~i pe nein primavara

fotoliul celuilaltl~

stereotipurile limitate ale gandirii tale. Un pacient m-a illtrebat: - ill prima carte, dumlleavoastra ati scris

Pana la vara lui J997 au mai ramas diteva luni. De

veni yorba de Nostradamus,

~i

urma careia trupul ramane neviabil. in ceea ce prive~te soarta fiecarui om, poper sau stat in parte, logica dezvoltarii ~i pieirii lor poate ti Illteleasa cu greu, daca Incerci sa Ie Illghesui in

-

Fiindca

a Uniunii Sovietice,

de existenta

distruge spirituL apoi trupul. Unul considera drept 0 catastrom descompullerea trupului, altul - descompunerea spiritului, in

SUl1tem in zilla de 15 februarie 1997. leri a fost sarbAtoare

Raspunsul

14 depindea

12 iunie 1993 a fost publicat decretul privind interzicerea activitatii PCUS. Peste vreo doua IUlli,vazand ca ~i socialismul, ~i economia plalliticata continua foarte bille sa existe, eu am zambit,

Mi-am dat seama ca m-am apropiat de un strat de

din anii 1992-1994.

ulterioara

celalalt. trebuiau destabilizate

A mai ramas un mic detaliu: sa masor acest raport pe plan subtil. Atunci cand am incercat sa obtin informatia, aceasta s-a

importante

unuia dintre ei

era legat de existenta Rlisiei. Pentru ca unu! sa-I illvinga pe

evenimente reale, problernele, tie ~i la a scara mai redusa decM a vazut ea, nu sunt excluse.

New York-ului

Fotoliul

dezvoltarea

caderii energetice din New York. Daca insa peste 50 % sunt

ce totll~i caderea ~rusca a ellergetieii

'"'

-.. r-

brusca a energeticii New York-ului in vara anului 1997, preCUIll ~i evellimelltele fizice pe depJill reale care vor urma dupa

excelenta.

;;;;;;;;; HQll

gasi a realizare in planul fizic, dar pot ~i sa IlU se realizeze. Dupa toate probabilitatile, femeia a vazut cu exactitate caderea

inchis.

-

~.

perestroika).

Boris

Premiul

Nikolaievici

ales al Federatiei

None!

pcntru

(n. 1931) Ruse (199]-

-

pace (I??O).

om politic

rus. Pril11ul

1999).

IX7

I

\

~

QU

~~~l

1

-,

de sllbcon~tjent are la ea un Ilivelinalt . Rlls ,el"' Ill! I s-a perlllls. - acest IUCfU,de aceea suf1etul ei este mai pur. Am citit a sa- faca

incapabil sa aceepte insuecesul, umilirea sa in calitate de lider,

'

dar este sanatos, deoareee 111interior IlU este ata~at de toate aeestea, Jar sufletul lui se refaee, In aceasta viata, dupa gelozie, ata~are de relatii. In viata urmatoare, principalul

in care s-a doved "I( ca- a ta~area e d dedi t ata <;:a rea de , lIcrun e matcriale. Reiese ca dumneavoastra nu aveti intru totul dreptate. .. . spmtualitate

este

carte

' mai Periculoasa

"

'(

pentru el II reprezinta, din nou, relatiile, ~i omul e, din nOli, gelos, Dadi el nu s-a ata~at mai adane de relatii 111urma unoI'

Am admis acest lucru. - Da. a~a reiese. Oar Ill! voi l110difica textul primei carti. ' Pc atunci eu gandeam a~a. a~a sa ~i rfunana. Ma~ apoi Ill-am in tors ell gandulla

fapte agravante,

~i simte di aeolo il a~teapta boala ~i moartea. EI se avallta spre aptitudini ~i inteleet ~i vede acela~i lucru, Combinatia gelozi:i ell tndia, de obicei, nll-i lasa omllllli ~anse de a fi sanatos. In astfel de cazuri, sllpravietuie~te eel mai bland, adica cel care

~

'

't,

-

, mal cu seam a, de problemele materiale, oamenii se odihnesc toata viata ,. " destinzandu-se dupa orientarea rig idi'i Spre val on Ie spmtua , e,

are In suflet mai multii iubire. Cu cat mai repede se indreapUi omul spre sentimentul iubirii, Ctl atat mai repede depa~e~te

'

situatia funesta.

'

Aceasta rezerva este de aiuns CI Pentru 0 vi ala- - d oua,. apOi' un asemenea mod de existenta, ucide <;:jest e dl n I '- sa te 't 10U neVOIe na~ti In Orient. America este ata<;:ata de bal1 1 111ex enol' ~I. e t d . 't spmtualitate in interior Dar situatia m OI1d,al a- s-a 1110 I Icat d fi deja d,in punct de vedere calitativ, Paeientilor eu Ie explic acest

Daca nazuinta

'

'

'

,

'

'

'

rui 0111luat in parte, cat ~i In cadrul soeieHl~ii, Socialismul a aparut ca rezultat al perceperii caracterului dezastruos al filozofiei individualismului. Egoismlllui i-a fast eontrapus eolectivislllui. Intrucat aceasta era 0 lupta tara arbitru, rura iubire de DUlllllezeu ~i tara moralitatea ~i legile care provin din aceasta,

Ilicru III fellil urmator:

-

Ol11ul la care precumpane~te

gandirea

colectivista

devi-

ne gelos, adica pentru el inseamna foarte mult comunicarea ell altii, armonia relatiilor. Aculll imaginati-va: in aceasta viata, olllul este g elos., sus p ic los , suseep t Ib I,l In vlata urmfitoare, un

spre iubire ntl este suficient de puternica,

eKo-ul eolectivist in cepe sa invinga in interiorul olllului ego-ul individualist. Lucrul acesta se intampla atat In interiorul fieca-

~

,

este din nou sanatos. Dar acum toate proce-

sele se desta~oara mult mai repede. Omul se avanta spre relatii

aceasta tema ill repetate

~ ran?url. Treptat, totul a prins sa se limpezeasca. h~ A]~lerica, 0 tara destul de primitiva pc plan spiritual, loclilesc In general cei care <;:i-autrait vi ata a11( ' - 111RUSia, enoara India sat! Tibet. Fara a citi carti, , ocu p and u se ,

~

'

'

'

'

'

asemenea

mod de gandire este . mortal Pent ru e , . At uncI e I se ~Ildr~~pta spre gandirea individualista, Principalul nu mai este ~am]ha, ci servieiul, cariera a p titudinil e , Intel , eell,muse I I 0 ' ata~eaza tot mai mult de acestea se ener veaza , es ( e a so II b I t ' '

'

¥

IXX

-

!E5ii HQlZ

."~"'.~~

dOlla dumneavoastnl

~

:<,.

con~tiinta eolectivista a Illcepllt, pur ~i simplu, sa omoare con~tiinta individualista, Rezultatul acestei lupte este cunoscut intregii lumi, Situatia Insa nu ~i-a gasit 0 rezolvare definitiva, Prin urm~re, ea trebuie sa se desfiinteze ~i sa se rcfaca apoi la 0 seara Illai mare. Situatia a fost blocata in 1993, insa in lK9

.-

iSu

uQ.

rel="nofollow">DE-~.z

~ -!!!!!!!i! u

L1911

'"

acela~i an s-a creat alta, ~i mai periculoasa. Daca mai inainte existau doua sisteme, care concurau ~i se nimiceau unul pc

impingea Rusia spre democratie. Fiecare telltativa de reforma democratica din Rusia sfar~ea in "Iatul" despotislllului. De pilda, NEP-ul ("Noua Politica Economica")" a fos! urmat de colectivizare, iar incercarea lui Hru~ciov de a organiza

ceHilalt, dar exista un echilibru, dupa destramarea Uniunii Soyietice, America a devenit lideruJ politic ~i energetic al

intregii lumi. Analizand faptele, eu am inteles di 3rresivitatea din subcon;i1icntul Americii are un !livellnah,

"sovnarhoz"-uri ("consilii ale economiei populare,,)20 a fost urmata de stagnarea din perioada lui Brejnev, Reformele democratice initiate in timpul lui Gorbaciov au sfar~it cu un puci2!, iar Incerdirile ulterioare ale lui Eltin de a crea un stat

deoarece ea este

ata!?ata de valorile LIJ::3iit::In general. in conditiile decurgerii lellte a proceselor karmice, ata~area interioara de spiritualitate ~i cea exterioara

de bUllurile materiale

diideau un rezultat

exec lent. Rusia insa era ata;;ata atat de cele spirituale, cat ;;i de cele materiale, din exterior. De aceea, Rusia cadea treptat dill democratic in despotism ~i, illtrucat Rusia este mai aproape de Orient, In cele din urma, invingea despotismul, adica prioritatea

I

l I

I

absoluHi a valorilor spirituale. COllsecillte ale acestei situatii sunt zdrobirea Novgoroduluil6 $i asasinarea taruluil7 dupa desfiintarea iobagiei, preculll ~i asasinarea lui Stolipinlx, care incepuse sa illtroduca In agricliitura sistelllul fennclor ~i

democratic, precllm ~i amplificarea brusca a egoismului in politica, economie ~i cultura, au Inceput sa provoace 0 accentuare tot mai puternica a tendintei spre 0 guvernare cruda de tip totalitar. Rusia nu va putea fi niciodata un stat absolut occidental cu 0 con~tiinta individualista, a~a cum nu va fi nici un stat oriental despotic. Mai devreme sau mai tarziu, Rusia se va Invata sa Imbine ambele stiluri de gandire ~i filozofie, ceea ce ii va permite sa se salveze Intregii omeniri, ell atat mai lTIult Cll dit In istaria Rusiei exista un precedent sub raportul Impacarii celar doua principii contrare, Este yorba de epoca lui

II,

Novgorod - ora~ in Federa!ia Rusa, Ja nord de lacul limen. Unul dintre cele mai straJucite centre ale civiliza!iei ruse~ti din secolul XIII. Capitala republicii fcudale Novgorod (1136 - 1478), intrat in componen!a statului centralizat rus in 1478. Oevastat in 1570 de Ivan cel Groaznic. 17 Alexandru 1/ (1818 - 1881) -impara! al Rusie; (1855 - 1881). A realizat diteva mari reforme (agrara, in administratie ~i armata). Promotor al unei politici externe de expansiune ~i interventie. A fost asasi nat. I~ Stolirin, Piotr Arkadicvici (/862 - 19/1)

19

NEP

(Novaja

Ekonomiceskaja

fo/itika)

-

politica economica

adoptata, la initiativa lui V.I.Lenin, de Congresul X al PC(b) din Rusia in martie 192I. care permitea existenta intreprinderilor particulare mici ~i mijlocii in industrie, comer! ~i agricultura, precul11 ~i concesionarea anumitor intreprinderi de stat unor firme straine. 20

Sovnarhoz-uri (Sovetv Nomdno}!,o Hoziojstva) - organe de autoadministrare econom(ca [ocala la nivelul republicilor unionale, carora N.S.Hru~ciov le-a transferat in 1957 dreptul de decizie economidi, anterior 0 prerogativa a ministerelor centrale de la

om politicrevolutiei !'Us. A dirijat, ca prim-ministru ~i ministru de Interne, -reprimarea ruse din 1905 1907. A propus 0 reforma agrara, care prevedea improprieH'irirea taranilor, precum ~i dreptul de vanzare ~i cumparare a pfunantului (1906 ). A fost asasinat de eseri. -

Moscova, 21

Puciul comunist ant,iconstitutional din 19-21 august ]991. al

e~ec a grab

it procesul de destramare

drui

a Uniunii Soviet ice.

190 ~ -f. .." -~

191

--

,....

:010II-.-'-

""U

aH~~t

.. ~-.,;r-

§

-

~

,u9lG"

Petru

In,

mctodele aspre de guvernare Imbinau cu tendintele occidentale democratice, cand

despotica se cu cultura ~i

l11vatam{mtul adllse din Europa. Sub acest aspect, experienta cea mai bogata din Illlne 0 are Sankt-Peterburgul. Pozitia geografica a acestui ora~, energetica luL istoria lui Ii ofera cele

sc va permite sa aveti multi bani. Dadi Ii veti dobandi, yeti dori sa-i ucideti pe altii sal! va yeti sinucide, incerdind sa va salvati sllfletul. De asemenea, In aceasta viata trebuie sa vi se naruie periodic valorile spirituale: trebuie sa fiti tradat, sa fiti

mai multe ~anse de formare a unci gandiri de tip IlOU. Drumlll

tratat in chip josnic ~i nedrept. Daea lucrul acesta nu se va intfunpla, va puteti alege cu tulburari psihice grave, cu 0 boaHL

parcurs de Rusia abia se desehide III fata Americii. Rapiditatea

sau, pur ~i simplu, yeti muri.

Cll care va inainta

America

pc drumul

strabatllt

eu atatea

Ii cercetez CampUllllCa 0 data. - DUl11neavoastra ati avut deja parte de aceste probe de

suferinte de Rusia dcpinde de gradul de corectitudine cu care va fi constrllita ideologia S.U.A ~i de modul in care se vor

gelozie ~i de trufie ~i vreau sa va felicit

dezvolta acolo cultura ~i arta.

succes ~i v-ati pastrat iubirea.

Imi amintesc cum am discutat, ditiva ani In urma, Cll un vindecator din America. ~ Camplll dumlleavoastra este curat - i-am spus. Sunteti S3natos. nl! am de facut nici oobservatie.

- Nu sanatatea mea ma intereseaza

-

a raspuns el. A~ vrea

sa atlu ceva despre sufletlll ~i soarta mea.

- Bine - alll spus eu. In decursul a trei vieti ati locllit III India ~i ati fost atat de preocupat de spirit, Ineat cOI1~tiinta ~i moralitatea dUllll1eavoastra au Inceput sa se degradeze. Urlllatoarele trei vieti le-ati trait III Africa ~i erati gata sa-I ucideti pe oricine pentru bani ~i bunuri materia Ie; In campul dUl11neavoastra vad, In plan subtil, cinci decese. Moartea acestor cinci oameni are legatura cu dUl11neavoastra. in aceasta viata nu vi 22 Petru 1 (eel Mare) (1672-1725) - tar (1682-1721) ~i imparat al Rusiei (1721-1725), remarcabil militar ~i om politic, ctitorul Rusiei moderne. A reformat cu autoritate despotica administratia, economia, armata. A intemeiat ora~ul St. Peterburg (1703), capitala Rusiei din 1712. 192

le-ati facut fata eu

- Am sa va povestesc 0 asemenea inU'implare - in cepe domol vindecatorul. Cu zece ani Inuflna In-am indragostit nebul1e~te de 0 fata ~i am cerut-o 111casatorie. Ea a acceptat. Imi ami~tesc ziua I1lll1tii. Ea era l11inllnata III rochia ei alba ca neaua. III acea zi, mireasa mea In-a in~elat ell altul ~i a fugit cu el. Peste cfttiva ani, ea ~i-a mcut din nou aparitia. Mi-a eerut indelung ie~are ~i ne-am impaeat. Ea mi-a prezentat un proiect foarte ademenitor ~i mi-a propus sa-mi adue ~i eu contriblltia, mai bille zis, eontributia era numai din partea mea, din partea ei venea doar propunerea. Am adunat toti banii pe care Ii aveal11. al11 il11prul11l1tat~i de la prieteni. Mai pe scurt. am stnlns cei 100.000 de dolari de care era nevoie. Ea a disparut Cll bani cu tot. pentrll a doua oara, ~i nu s-a mai inters. Amandoi z[ilnbil11. - Vedeti ee noroc ati avut - ii spun. Cine ar putea salva sutJetul ullui barhat. daca IlU0 femeie? ~ Fiinclea veni vorba. sa va spun eeva dcspre bani - a adaugat

vindecatorul

ingandurat.

Metoda

mea de tratament IlJ3

r-

=u

~

..:.:;i:>., CQ ~.E u

-' I'

U9Ll

-,....

bioenergetic consta in aqiunea asupra coloanei vertebrale. Prin apasare, netezire

.!;>i

-

prin influenta binerncAtoare a pranei,

III III ,

se Imbolnavesc. - lata despre ce cste yorba - raspund eu. Valorile Ul11ane Incep de la dorintelc, viata noastra, de la ceea ce numim l~n

I

!

limitele. Prin urmare, trebuie sa treci dincolo de limitele dorin-

I

,

telor, vointei, vietii, con!;itiintei, iar acest lucru este posibil numai prin sentimentul iubirii. In acest scop, trebuie sa accepti injosirea tuturor valorilor umane. De aceea, actorului adesea nu-i pasa nici de l11oral3, nici de bani !;ii, adesea, el este !;ii imoral, !;iisarac. EI are doar iubirea .!;>inu traie~te dedit prill .!;>i pentru ea, ceea ce face din el un artist adevarat. Din aceastii

II

cauza, destul de des, devin actori oamenii gelo~i ~i trufa$i in adancul sufletului. Singura cale care Ie ramane deschisii este calea spre illbire, ~i aceasta Ie salveazii sllfletul .!;>i viata. Imi aminteam discutia pe care am aVllt-o Cll acest' Om ~i mii gandeam ca toatii America seamana Cll el. Cu cat mai importanti vor fi pentru America banii ~i l110rala ~i Cll dit mai iluzoriu va fi sentimentul iubirii, cu atat mai mari vor fi problemele care pot aparea. De ce totll~i tocl1lai New York-ul se afla in situaria cea mai nefavorabilii? Analizez fapte care, aparent nu au absolut nici 0 legAtura intre ele. Treptat totul se aranjeaza intr-un sistem armonios.

194

- m-a Intrebat

se aranjeze ~i, tocmai atlll1ci, Incep sa moara parintii lor, iar el

Activitatea mea de vindeditor insa nu reprezinta pentru mine 0 oCLIpatie permanenta, ceca ce ma captiveaza este jocul de scena. Pentrll 0 .!;>edintaiau 50 de dolari. - ~titi de ce va simtiti atras de meseria de actor? - I-am intrebat. Pentru a model a eu-I lImall, trebllie sa-i transcenzi

un lucru ciudat?

normal. lata Insa di s-au adaptat nitel, treburile sunt pe cale s~

urmand sa primesc pentru fiecare .!;>edintacate 500 de dolari.

i,I

Ati putea sa-l1li explicati

0 doal1lna la consultatie. Emigrantii ajung 111America. Zbu. . . . cium, necazufI. Totul decllrge totU~I, mal IllUIt sau mal p utin . .

eu corectez energetica maduvei spinarii .!;>i a creierului. Mi s-a propus sa fac din aceasta indeletnicire 0 practica permanenta,

II

--

~

{1':

, '~ I i I I

.

"destin fericit". Cat timp omul are necazuri, el este mai putll1 ata~at de valorile ulllane. Prin urmare, agresivitatea din sl~bcon~tientul lui este , mai scazuHi, iar orientarea lui spre iublre - -tos. lndatii. ' este mai puternica. In mod corespunzator, e I es t e sana ce sc Implinesc toate dorintelc, ata~area de valorile umane la brusc proportii. iar In subcon~tient se declan$eaza agresivita: tea. Blocajul se produce mai Intai la nivelul parintilor, daca orientarea lor incorecta i-a ancorat de valorile lImane. Nu nu. . -. . mai copiii depllld, sub rap011 karmic. d e parmtl. Daca- su fletnl . copilului este curat, pentru "murdaria" transmisa de parintl va pliiti nu el, ci ei. De aceea, bunastarea dobandita tara probleme este foarte periculoasa.

Psihologii nu sunt In stare nici acum sa explice un fapt: omul caplita 0 functie de prestigiu. multi bani ~i, pe nea~tep~ tate, se sinucide. Un alt fapt: Elvetia, cea mai stabila ~i mal . . . . . prospera tara dill IUllle, detll1e ce I mal lI1aIt procen t aJ a I .~sinu~

ciderilor. Mecanislllul care fUllctioneaza In ambele caZLIfi este unul ~i acela~i. Ei bille, America rcprezinHi simbolul Il11plinirii spre tuturor dorintelor. Este tara Cll cca Illai rigida orientare val'orilc Ull1ane, de aceea doar emigratia karmica directa era cea care 0 echilibra Illai mutt sau mai putin. 195

-

=.-I <=>u

~~ g.

l

~F-F-..c

I

p'C:-:'~":

--

~

u

~

Ll9/.l

--"'" De curand, 0 pacienta mi-a povestit cum tot apartamentul ei a fost complet jefuit, In momentul cand ea avea deja biletul pentru New York. 0 aha femeie ~i-a pierdut viata sub rotile lInui autobllz Cll cateva zile Inainte de plecare, ~ Intampl~re absolut enigmatica, inexplicabiJa. Destinul unora se naruie complet Inainte de plecarea In America. Motivul e simplu: scopurile, dorintele, sperantele lor de fericire intra in rezonanta cu programele analoage ale Statelor Unite. Se produce amp/iticarea Jor brusca, urmata de prabu~ire. Ei bine, din 1994 Illcoace, America a Inceput sa ,Jraga" cu putere Illtreaga lume spre va/mile umane, adica spre 0 viata fericita, Implinirea dorintelor, realizarea scopurilm ~i obiectivelor. Prin urmare, pentru .ca omenirea sa nu piara, In America trebuie sa illceapa 0 narulre a vietii prospere, 0 prabu~ire a dorintelor ~i a sperantelor. Lucrul acesta se poate manifesta prin Inrautatirea situatiei ecol1omice, agravarea starii sallatatii, atat fizice, cat ~i psihice, mai Cll seama la noii-nascuti, prin sterilitate, atelltate teroriste, calamitati naturale etc. Oar, intrucat America este tara emigrantilor, iar liderul ei energetic este New York-ul unde sosesc initiaJ toti emigrantii, cele mai multe problem~ val' fi, probabiL pe teritoriuJ New York-ului. Cu cat va fi America mai pregatita sa adopte acea nOlla conceptie despre Ilime care ia Ila~tere In RlIsia, cu atat mai u~or Ii va fi sa invinga dificulHitile care 0 a-?teapta.

1UB1RE $1 MORALA

Cand mi se adreseaza un pacient, iI intreb ce probleme are. EI ~i Ie expune. Confrunt cele auzite Cll ceea ce vad -?i,astfel, dialogul demareaza. lata-ma examinand campul barbatului care sta in fata mea. Dupa toate semnele, acesta, in existenta sa anterioara, ~i-a ucis din gelozie sotia. Prin urmare, in actllala sa viata este periculos sa aiba familie ~i, in genere, sa intretina relatii de durata Cli observ sufletul ullui lumina zilei: ori nl! existenta, moralitatea meu, valori absolute.

femeile. Deasupra capului acestuia insa copil. Acesta are putine ~anse sa vada va fi conceput, ori va muri. In actuala ~i idealLifile reprezinta, pentru pacientul Notiunea de "gelozie" ascunde nu aHit un

instinct posesiv, care s-ar traduce prin teama de a rupe legaturile, cat 0 frica de a pierde idealurile, moralitatea, visurile ~i sperantele. Astfel, barbatul ~i-a ucis sotia nll atat pentru faptul de a fi rupt relatiile Cll el, cat pentru ca eajignise, it1 ochii 11iLl110ralitatea ~i concepti a pe care 0 avea el despre onestitate.

196

197

QU

n;,.

IJ:H-.~.E

\

vaillri de cruzi1l1e, dar IlU Intelegea1l1 de unde vin. Ma consi-

acestea, el trebuie sa aibii copii. Insa, dacii moralitatea ~i idealurile vor fi puse mai presus dedlt iubirea, el se va alege, eel mai

,

eu, ci sistemulmeu

- SplIneti-mi. exista vreo incalcare aetivitatea mea de preot'?

Barbm:ul masiv din fata Illea ma prive~te, in spatele ochelarilor i se citc.';'te a.';'teptarea.

in Ufmatorii doi ani e posibil sa aveti mari problemc de

sanatate - ii spun. Ar trebui sa aveti Ull capil, dUl11neavoastnl Illsa va opuneti.

ell toate

- Bille, -?idaca ma voi stradui sa tiu corect ~i moral, ce se va Intampla atul1ci?

-

Reiese ca va opuneti mora]itatii?

Niei yorba. Am fost mereu de partea moralitatii ~i. In fcluJ accsta, Ill;} indreptam sprc 1l10arte, mra a fi cOIl~tiellt de acest fapt. Simteall1, deseori, CUIll se ridica in sufletul mell

19S

-

De ce?

a legilor divine in

Pentru ca-i invatati sa fie, in primul rand, l11orali. Oar ce-ar trebui sa-i inviit? Oamenii trebllie invatati sa iubeasca. Cand moralitatea inaintea iubirii, avem deja de-a face ell inehizitia. Morase cer pr~dicate, subliniindll-se

insa di

celor pe care Hristos i-a nllmit illvatatori de lege. dirturari ~i farisei. Aceasta perverte.'?te sufletele enoria~ilor ~i. tara a baga w

. ~

I I !

schiloditi sutletele oamellilor.

ele VOl'fi mereu pe locul doi, iar atunci dind se VQf cioeni ell iubirea, vor trebui de fiecare data sa cedeze. Cli cat mai riglifOs i!;ii orienteaza preotlll elloria~ii ditrc idealuri, moralitate:;i cinste, ClI atat mai mult Ii se aseamana el

- Desigur - am dizut de acord. Aceasta se opune mora lei, dar Ill! se Opl!IlCiubirii .'?ilegilor supreme ale UniversuJui.

-

Da, dumneavoastra

litatea ~i spiritualitatea

Dar este imoral.

nomc daea Ill! se va dcclal1!;ia de la bUll ineeput un ampJu proces de metastazare.

merge

- Nu pot avea un copil - raspullde el. Sunt preot catalie, nc este interzis sa avem familie.

- 0 sa fiti moral, II1SaIlLI~i coreet. asta in primul rand. 111 al doilea rand, 0 sa va alegeti Cll un cancer ~i va fi un mare

de valori era viciat, illsa lucrul acesta I-am

illteles mult mai tarziu. Barbatul cade pe ganduri ~i prive~te tacllt prin geam.

Ceca ce InSeal11lla ca. inca de pc acum, elilu rell~e;;te sa treacit de aceasta probii.

-

deram vicios dintru incepllt ~i. de multe orL am vrut sa-mi pun

capat zilelor. fiindea nu vedeam schimbari in bille. De fapt. nu

lar procesul a ~i Illceput.

- Intr-adevar, nll se poate sa aveti 0 familie, aeestea, trebuie sa aveti eopii.

-

r-

Judedind dupa cOllfiguratia karmica, acestui 0111IlU i se va permite, in aCluala existenta, sa Intcmeieze 0 familie, ell taate

-

-=- =

n911

F'~'-:""-~""

probabil, ell un cancer la prostata.

~ U

de seam a, ei devill tot mai neillduratori. -Imi

puteti explica - iI illtreb - 0 fraza rostita de Hristos:

"Fericiti cei saraci cu duhu!. ca a lor este imparatia Cerurilor""? - Biserica 0 explica in felul urmator: eand omu] are mai putine necesitati

de Dumnezeu

-

pamante~ti

~i spirituale.

el este mai aproape

raspllnde preotlii.

- Haideti sa IlU umblam eu cioara vopsita - zie eu. Cel sarac eu duhu!, adica eel lipsit de spiritualitate. este, de fapt, ]99

r

I ! !

I

QU

~~~t

L

U9lG"

"'I!I'f"'~

I ! II

III

I

ticalosul, ncmernicul ~i tradatorul, este obtuzul, stupidul ~i eel de judedi stdimb. Tuturor acestora Ie lipsesc valorile spirituale, ell taale acestea, sentimentul iubirii Ie este mai apropiat .}i mai pe inteles deeat eelar inteligenti, 1110rali~i cinstiti, dar care

- A~adar. afinnati ea-mi este seris sa am un copil? - EI ~ovaie. Exista, de fapt 0 femeie, pentru eare simt 0 afcqiune putemica.

Am socotil ca nu am dreptul sa cedez in tata acestui sentiment.

in viata anlerioara.

-

dUlTIneavoastra IlU ati reu~it sa treeeti

au Hicut din inteligenta, etidi ~i maralitate Ull scop in sine, iar valorile spirituale Ie-au pus mai presus decat iubirea. ~titi care

de aceasta incereare, de aeeea v-a fost data din nOli. Oar, intru-

estc lInul dintre cele mai minunate [lime? - I-am intrebat pc preot.

iubirea. nu ati avut cum sa treeeti de aeeasta prob~L

cilntece de dragoste

din

-

ce ziceti

de Apostolii

care ~i-all parasit sotiile

pc Hristos? - intreaba prcotul.

Acesta rididi din umeri. - Pa.i, sLint Illulte din astea.

- Este un dilltec de-allui Vladimir Visotki2.' - ii zic.

vedeti dUl11ncavoastra,copii ei au apucat sa faca. $i, dadi tot

-

- Frumos dintec - am cazut de acard - dar exista unul ~i mai bun. Preatul imi arundi 0 privirc intrebataare. "- Stai, fraiere. Illl vezi ca e a zaaic, C-un oehi umflat ~i stramba la turlaaie? Stai, fraiere. nu ~tii d'i-i turnataare?

- Ma doare-n

cot. 0 vreau mai tare!"

Cand sentimentele nu depind nid de parametrii fizici. niei de eei spirituali, atunei avem de-a face cu iubirea. Din nou s-a a~ternut tacerea. in timp ce schitez ceva pe foaia de hartie din fata mea. barbatul incearca sa digere ceea ce a fost spus. Apoi intl-caba: Visotki,

Vladimir

Semionovici

(1938-1980)

actor, poet ~i cantaret rus. Canteee care se inscriu in traditia romantei ruse ora~ene~ti. Versuri Jiriee, in care eomicul burlese ~i verva satirica se impletcsc eu ironia amara ~jeu un tragism sra~ietor. 200

Atllnci

mai importanta dedit

pentru a-Iurma

- ACUI11Imi amilltesc - Imi ia eI vorba din gura ~i recita: ..Voi a~terne iubitelor lunci. sa rasune aievea ~i-n vis: eu respir, prin urmare iubesc. iar iubind, inteIeg ca exist."

2.\

cat ITIoralitatea este pentru dumneavoastra

-

Ace~tia ~i-au parasit IlU nllmai sotiilc.

ei ~i eopiii. caci,

vcni yorba, ci s-au lasat caHluziti de iubire. ~i IlU de moralitate. lar venirea lui Hristos

a avut ca scop sa arate lumii ca spiritu-

alitatea nu poate fi mai pres us de iubirc. -

Am sa va pun 0 ultima

intrebare

- zice el. Oferiti-mi

macaI' 0 dovada palpabila ca reincarnarea exista.

-

Exista 0 ll1ultime de dovezi indirecte - ii raspund. Bine,

atunci dati-mi

macaI' 0 ITIarturie sigura ca OUlTInezeu exisHi.

Se a$terne tacerea. reiall

Sa $titi ca ~tiinta ~i religia nu se mai razboiesc intre eleIn cautarea adevarll]lIi, ele ell discutia - dimpotriva.

ineep sa se slistina oficiala.

notiunea

reeiproc.

Slint de parere ca, pentrll ~tiil1ta

de ,.OulTInezeu"

~i cea de ,.reincarnare"

vor

deveni 0 realitate. ~i asta in foarte sellrt timp. -

Nu ma pot abtinc sa va mai pun 0 intrebare - zice bar.

batll!. Spuneti-mi

-

dar, sufletul

-....... --

~

este Ilemuritor?

Pai, daca e sa ne g[mdim logic - ii raspund

-

afirmatia

ea slifletul ar fi nemuritor este 0 blasfemie.

201

I,

,

f

Ii I

I-

trn-;!-<=:

L I "I

Observ nedumerirea parte gandul.

din oehii preotului

p-

SITUATIILE CRITICE

Dumnezeu exista In tiecare dintre noL Ve~llicia este imuabila. in sutletul tiediruia dintre noi exista eeva ce ram3ne neschimbat, eeva ee este ve~nic: Dumnezeu ~j lubirea. Acolo, ceea ce numim noi "spatiu", ,Jimp" ~i "materie" nu se diferen-

tiaza. Insa tot ceea ce este supus schimbarii nu poate ti ve~nic. Sufletul omului se schimba nu numai In decursul vietii. Dese-

ori vad In plan subtil cum are loc fOfmarea sufletului viitorului copil. atunci cand un barbat ~i 0 temeie se iubesc. Cu cat mai Imi amintesc cum, In sitllatii critice, adoptam inluitiv un comportament corect. Tin minte 0 Intamplare, care s-a petrecllt

putille contacte sexuale au loc. cu atat mai activii este dezvoltarea acestui suflet. Acest proces de formare poate dura 1,2,3 vieti, poate chiar mai mull. Se Intampla uneori ca barbatul ~i femeia sa se Intalneasca ~i, Hira sa-~i dea seama, sa se raneasca reciproc In toate valorile umane, astfel Indit 0 relatie sexuala

pe la mijlaeul anilor 70. Eram in muntii Caucaz, In regillnea

laeului Rita. Ne-am oprit pentru un scurt popas langa Mzi. un lac nu prea mare, Cll apa rece ca gheata, care face parte din

intre ei este de neconceput, Intre timp Insa iubirea ~i chinullor modeleaza sufletul copilului, care Ii se va Ila~te peste doua sau trei vieti. lar ei nici macaI' nu banuiese ca idila lor tredHoare

'- suita de lacllri montane Atetuki, situate mai aproape de lantul muntos. Am hoHin1t sa fae gruPlilui nostru 0 poza de la distanta ~i iatii-ma eu aparatul de fotografiat In mana, cautiind un punct mai avantajos. Mai intai m-am Indepartat, apoi am lnceput sa urc pe panta.

sall lunga poveste de dragoste reprezillta, de fapt, casatoria lor spiritualit care va Illai dura diteva vieti. pima ce 0 tiinta arlllonioasa va putea veni pe lume. Sufletul olllului traie~te 1000-1100 de vieti. Apoi el se distruge ~i se creeaza din nou. in final, toate sufletele I~i pierd caracteristicile proprii, individuale ~i se Jntorc la Dlimnezeu ~i devin una eu Dumnezeu, care este, deopatriva, suprema personalitate ~i supremul impersonal.

M-am lasat antrenat de urcu~ ~i m-am ridicat rapid tot mai sus ~i mai sus. Am remarcat a platforma

la diteva

sute de

metri deasupra mea. De acola m-am gandit sa fac poza.
,','

Spre sfiir~it, peretele venea aproape vertical ~i urcu~ul era periculos, dar mi-am zis ea voi cabor! pe pat1ea opllsa. Baietii au hotarat sa continue drulllul ~i au lnceput sa strige dupa mine. Le-am raspuns, de~i nu ma puteau vedea. Din locul In 203

202

u l(9l~

~i-mi due mai de-

- Din punetul meu de vedere, este 0 mare eroare sa eredem ca mai exista ~i altceva ve~nic In afara de Dumnezeu.

-

QU

Ciu

>%)~~f

!

~ u

--

--=====-=

H9lZ

---,...-

'II

ma aflam,

11111apareau ea ni~te punete pe marginea laeului, ~i eu lor la reI. Le-am strigat di ma intore repede. Am

eare

e1

ureat pe platforma ~i am aruneat 0 privire asupra versantului opus. Ochilor mei Ii s-a infiiti~at priveli~tea unui perete abrupt de aproape 0 suta de metri inaltime. panta dulce.

Abia mai jos incepea

-

desprinde.

A treia oara

$i a~a era peste tot. Aveam doua ie~iri din situatie: sa eOlltinull sa life pallta mai departe, pana gasese un loe potrivit pentru eobora~, eeea ee mi-ar fi IlIat, in celmai bun eaz, opt are, ori sa cobol' pe aeolo pe unde am ureal. M-am apropiat de margine ~i am privit drumul pareurs: povarni~ul era aproape abrupt. lar ill Caucazul de Est rocile sunt smramicioase, mentare, se surpa lI~Or.Am decis sa cobor.

pentrll inceput s-o verifiei. apasand pe ea de trei ori. Prima data ineeti~or, pentru a nu pierde eehilibrul. asigudindu-te ea piatra IlUse va desprinde de la bun ineeput. A doua oara mai ferm ~i scurt, pentru a nu didea 0 data ell ea, in cazul in care se

sedi-

foarte lin ~i cu blandete, ITIutandu-ti treptat punctul de sprijin pe piatra. -

Nu trebuie sa te increzi suUi la suta in nici un sprijin, nici macar pur psihologic. Atunci iti va fi mai lesne sa te agati de altele, in cazu I in care acela te va fi tras pe sfoara. Am rell~it sa parcurg cateva zeci de mctri. Sub rododendron, de asemenea,

se intindea

un povarni!;i

Inainte de a Incepe coborarea, mi s-a intamplat ceva ciudat. Aveam 0 senzatie de vid tiuitor in eap, ma golisem de ganduri: nici un regret pentru treeut, nici un plan de viitor. Mi~carile au incetat a mai fi febrile, devenind line ~i precise. Dupa ce am cobon'it vreo cincizeci de metri, am inteles ca rnersesem gre~it

abrupt. Aici ins3 puteam cobori mai w~or, tara a ma agata cu varful degetelor!;ii al teni~ilor, ca inainte. Am ajuns tara~ pana la tufele de rododendron, aici mi-am tras sutletul, apoi am apucat cateva crengi mai groase pentro a-llli continua coborarea ajutandU-1ll3 doar de maini. Pentru orice eventualitate, am smucit de ele. Le-am silluis Cll u~urinta.

~i am luat-o mai spre stanga. Drumul pe care am urcat se afla la dreapta, in diagonala. Am privit In SliS. Nu mai aveam nici 0

Am privit la crengile din ImIna mea ~i am inteles ca. in acea clipa, nu mai aveam nici 0 ~ansa 5-0 scot la capat.

~ansa sa lIfC. Am cercetat cu atentie povarni!;iul ce mergea in .ins. Nici sa cobor nu aveam ~anse. Povarni~ul era abrupt. N-a~ fi rezistat prea mult timp sa raman suspendat in felul acesta. Am inceput sa eereetez Cll atentie tcrenul. Am zarit, treizcci de metri mai jos, spre dreapta, ni~te tufe de rododendron. Arbu~tii erall nll prea mari ~i aveau crengile de aproape un metru IlIngime. Am inteles ea e unica mea ~ansa. Am ineeput sa 1113 depJasez ineeti~or spre drcapta, cvitand sa fae ll1i~eari bru~te. Atunci cc1nd ineerei sli te agati de vreo proeminenta, trebuie,

204

Trebuia totu~i sa mai fac 0 incereare.

Am apucat cu mana

cat mai multe erengi, am tras de ele !;iiam constatat ca, de binc de rau, rezista. Am lnceput sa cobol' lin. cu grija, aga!andu-ma de manunehiurile de crengi. Aproximativ cincizeci de metri i-am parcurs doar eu ajutorulmainilor. Apoi panta a devenit eeva mai dulce ~i am inceput sa simt 0 oareeare stabilitate sub picioare. Coborarea a durat patm ceasuri. Trei ore ~i jumatate n-am seos nici un euvant. Simtcam ca. daca Ie voi raspunde prietcnilor mei, eon~tiinta mea se va 205 ",

~-,--,-~

ng. " ~

CIII' ClU

CQf-<~.I::

1

P'-,,",~

U9lZ

,..-

eoneeta ~i, atul1ci. voi pieri. Cand m-am apropiat de grupul meu, am fost luat la rost, dici Ie diidusem peste cap tot progra-

Le-am aratat locul de unde a trebllit sfi

mul de traversare. cobor.

Nedumeriti,

Ill-au intrebat

seLlI parea ~i mai illlpresionant.

inca 0 data.

De de parte, tra-

Dupa aceasta nll s-au mai iscat

intrebari. E drept tii cineva din grupul nostru a zis: Teoretic, pe acolo este ill1posibil sa eobori.

-

Odatli lIn arll1ean ll1i-a po vest it 0 istorioara

cilldata.

- Traia in miclil nostru ora~el annenesc 0 fetita. Noi. baietii, deprin~i sa hoinarim prin munti, ramaneam de' fieeare data Cll gllm cascata la felul clim intelegea fata sa se distreze. ochii ~i pa~ea Jnaintc. ~i, dintr-o data. caderea ei se incetinea ~i ea incepea sa plancze de pc 0 piatra pc aha, ca un flllture. ~i 0 tinea tot a~a Ea se apropia de marginea

sllte de metri,

cateva

stancii.

inchidea

pan a ee cobora pe pamant.

in cele din

de stanei. Dupa noaptea nllntii, ea hotarase sa incerce dill nOli senzatia cunoscllta de zbor, a~a ea lIrma.

ea s-a zdrobit

a venit pe marginea prapastiei ~i a pa~it ill gal. Oar subcon~tielltul

ei. probabil,

sc ~i ata~ase puternic de valorile umane.

nL! s-a putllt desprinde

astfcl

indit

dent.

Se prea poate ca i-a licarit un sentiment de frica, atunci

calld a pa~it ill prapastie.

de ele $i a devenit

depen-

Se vede ca a patit acela~i lueru ca ~i

suprafata In situatii limita. atunci cand omul da dovada de optimism ~i IlUdispera.

Cativa prieteni s-au dus sa pescuiasca. All oprit ma~ina l;:1nga lac, ~i-au Illat eehipamentul de pescuit ~i au pa~it pe suprafata inghetata. S-au indepartat cam la 0 suta de metri de mal, cand s-a starn it vantul, apoi a Ineepllt sa viscoleasca, a~a ca ei au luat-o inapoi spre mal. dar pe un alt drum. Au ajuns intr-un loe ell gheata subtire, care, dintr-o data, s-a spart. Trei dintre ei au cazut in apa. Doi au putut fi sco~i, pe al treilea Illsa I1U I-au putut gasi. a fost atras sub gheatii. «L-am cautat un sfert de ora - l111ipovestea

ellnoscutul

mell - dar in zadar.

Ne-am Intors pe mal, am urcat in ma~ina ~i am pleeat. Am pareurs vreo doua sute de metri. Viscolea. Le-am zis: "Baieti, Ii aud vocea, haideti sa ne Intoarcem". "Potolc~te-te ~ mi s-a raspuns - e vantul care ~uiera, e~ti prea tulburat". Ell insa 0 una ~i buna: "ii aud foarte clar vacea, sa mergem !napoi". Au crezut cu totii ea mi s-au intunecat mintile. dar, resemnati, au luat-o Inapob>.

tineam

S-au Intors pe malullacului. - Gata, te-ai cOl1vins? Acum putem pleca? -

Nu, luati toporul

~i mcrgeti

eu mine.

EI striga de suh

gheata, vom sparge gheata.

Apostollil Petru, care mcrsese pc ape. pana a-I cllprinde spaima. Atullci cand frica. regretliL neeazurile ne fac sa depindem de IUlllea illconjuratoare. senzatia de zoor ne parase~te nu numai sutletul. ci ~i trupul.

Au hotarat sa nu se puna Cll el ~i I-au urmat. Au parclirs cateva sllte de metri pe suprafata inghetata a lacului, dind, deodata, Ii s-a facut tuturor parul mad-uca. Au auzit cu totii vocea tavara~ului cazllt sub gheata Cli 0 jumatate

NL! pot rezista tentatici de a Ie povesti eititorilor 0 aha intfunplare despre rezervele umane aSCl1nse, care ies la

de ora In urma. De~i schimbata, era. evident vocea lui. S-au apropiat de loeul de unde razbateau sunetele. Au spart gheata cu t9ponll ~i, intr-un minllt. I-au scos la suprafata.

206

-

---

207

~ I, i

i

=u

~§:~ CCf-~.E I

H9a

t

,I I

Lucrurile S-3U pctrecut in felul ufmator. Dupa ce a fast atras sub gheata, taniirul a tot incercat sa iasii la supratatii, dar se izbea peste tot de plafollul de gheata. illtampliitor, s-a agarat Cli bratul de un obiect. care s-a dovedit a fi 0 bucaH'idilltr-ull pat pliant. Intepenitii in gheata lacului. Prin acest tub, tanaml ~i-a strigat prietcnii, apoi I-a folosit ca sa respire. M-am galldit di tubuJ ar fi trebuit. de fapt, sa fie plin ell apa inghetatii. Nu pot sii-mi dall scalll3 dadi el a reu~it sa propulseze gheatadin interior sau dadi exista totll~i un mic spathl liber. Oar aveam in tarii persoan3 care-i allzise VQcca~i care I-a ajutat sa iasii dill apa. Vedeam ell ceca ce spline este adevarat. - Dupa aceasHi intamplare am fast purtat pc brate 0 siipHimana intreaga - poveste~te interlocutorul meu. Au dat in cinstea mea un bairam, care a ramas de pomina printre vecinii me!. - Rezista incerdirii doar eel ee ia 0 atitudine eoreeta in rata vietii - m-am gandit. Viata poate fi privita ea un lant nesfar~it de pierderi. in ultima installta, slintem obligati sa pierdem toate valorile umane de care dispunem. Dar a~a stau lucrurile la 0 privire superfieiala. in oriee situatie ~i in fiecare dintre vieti avem in noi ceea ce IlU se diminueaza niciodata, ci, dimpotriva, se adauga. Este iubirea pentru DUlTInezeu ~i contopirea cu EI. Dintr-o perspectiv3 noi nu pierdem niciodata, Iloi mereu acumulam.

suprema,

Dadi a fost eu adevarat iubire, atunei in suflet trebuie sa ramana bucuria intalnirilor, ~i nu amarul despartirilor. lOX

Cc sa fae ea sa tiu ferieita? - m-a intrebat 0 americana.

~ --i'i: -=-= -<: u ~

- Ati fost intotdeauna ferieita, numai ea IlU va dadeati seama - 'i-am zis. Cand tot ee ne ineonjoara devine un pretext pentru acumularea iubirii in sutlet ~i pentru i~parta~~rea ei: atunei pereepem eu adevarat earaeterul iluzonu al eXlstentel noastre ~i realitatea Divinului in sutletele noastre. Mai inainte nu intelegeam de unde provine dorinta mea nestiivilita de a-mi risea viata. Cfmd, pe 1ainceputul anilor 70, lucram ca ghid in Caucaz, aveam obiceiul de a-mi parasi grupullanga Rita ~i de a coborl drumul pe jos. lar, peste aproximativ doua o~e, dind grupul se aduna ma alaturam lor pe drumul inapoi. (mi placea foarte mult ~a eutreier de unul singur prin defileuri. in felul acesta, sentimentul unitatii cu natura era mai mare. Distractia mea preferata era sa merg pe balustrada poduri lor. Daca ar fi.fo~t ~a cad, ~tiamea IlU infirrnitatea este eea care ma amenmta, 111 sehimb senzatia vecinatatii mortii imi umplea sutletul de bucurie ~icolora CDtotul altfellumea exterioara. Oamenii care i~i tarziu a~ pun deseori viata in pericol devin mai blanzi. ~ai inteles de ceo Valorile un,ane incep de la viatft. In fata monll apropiate, "ace Ie" sutletului nostru se rasueesc automat in direetia iubirii, ceea ce umple viata insa~i de un sens nou. 0 multi~e de oameni din lumea asta i~i risca viata, pare-se, pen~rulucruri insignifiante. Acest fenomen nu poate f1explic:-t printr-o logica simplii. EI se dovede~te a fi unul dm mecanisme Ie care inlatura ata~area de valorile umane. lar izbucnirea avantului spre Dumnezeu ~i spre iubire, in starile limita, apropiate de moarte, pot transforma calitativ omul ~i-I pot cOlJducespre a perceptie absolut naua a lumii. 209

'"

i!!iu

..-

t;§' t:rIf-q.-,..o;: u

~

I

F-"-:"--.:r-~

ill situatij critice. deseori

-------.

lI9/Z

--------

--- .-

mi Se

intampla cate ceva neobi~IlLIit. De aceea, atullei cand pacientii imi spun ca medicii Ie-au SCIl111atvcrdictul. ell Ie explic ci'i medicii Ill! fae decM sa traga concluzii reie~illd dill datele statistice. lar cand omul se Intoarce CLIfata spre DUl11l1ezcu ~i iUbire, statistica Illceteaza deseori sa mai funqioneze. Medici; au tot incercat de nenuITIafate ori s3-1 cOl1vinga pc Valentin Dikuli24 ca, avalld fractunlla coJoana ~ertebrala, elnu trebuie ~i niei nu va putca

imi amintesc de 0 intfunplare ie~ita din com un, care s-a petrecut cu mine imediat dupa terminarea primei cfu1i. Am plecat impreunii eu prietenii intr-un ora~eI din nord, pentru a sarbatori in mijloculnaturii aparitia primei dirt!. Ne-am oprit la spitalul din partea locului, care avea ~i cateva camere de oaspeti. Cand serbarea era in toi, am fost chemat de medici.

vreodata sa

-

meal:g~. Insa bunatatea ~i tcn3citatea lu; Ill! numai ca I-au pus pc pJCIOare, dar i-au penl1i~ sa-i ajute ~i pc altii

SlIcces aceea.o;;i suferintt'L In situatii

sa invinga

manent de energie este in stare sa-~i 11lodifice in mod esential starea ~zica ~!?ispiritul. Valorile Lll11ane all 0 anumiHi capacitate energetlca, Insii, pentru a da dovada de eroism, nu intr-o aqiune momentana, ci pe 0 perioada indeIungata de timp, valorile urnane sunt insuficiente, In aCest caz, izvorul nesecat de energie iI constituie sentimentul iubirii. Daca., in situatii tara de ie~ire, omul i~i deconecteaza orientarea spre valorile lIlllane ~i se indreapta spre sentimentu , , , l llle I I' III b If! 111fi 1111' t e ~I ' radioase, atullci impulsul sall volitiv Se poate ridica la cote o~'ic~at,de ~Ilalte., Astfel, el poate obtine foarte multe ~i poate savar~1 once I1lIJ1Ulle,lar vindecarea fizica reprezinta doar 0 mica pal1e, un dram din acele posibilitati care i se deschid in fata. '

2-1

Dikuli, Valentin Ivanovici - halterofjJ . . ~ SOvie t IC, ar t IS e Clrc, D upa ce a sutent, 111lJrma unul '. accident 0 fractur ' t d ' . . , . a a coIoanel ver1eb raIe ~I. a n1mas JnlObdlzat a eJaborat 0' metoda ,..' tunctrilor musculare bazata . P ropne de resta b I' IIre a . : Pe exerelti . l fiIZlce .' specm ' Iralnrngul pSlhoJogic. Ie ~r' pe '

-

'

Vedeti care e treaba, avem aici 0 pacienta cu sarcina

extrauterina

Cli

critice, omul Inrait stinge" repede, Pana la urma, daar eel care are un aflux per"se

I..

~ '~. ,'1:

~i ne e teama ca nu va rezista

pan

a la

operatie.

Pc atunci, abia incepeam sa fac primii pa~i in intelegerea a ceea ce se nume~te "kanna", Cll toate acestea, ajutorul meu deseori se dovedea a fi eficient. Am stat de vorba cateva minute cu femeia. Putin eate putin, fata ei alba ca vaml a prins culoare, Medicii, hotarand ca e de ajuns, m-au expediat inapoi, Peste vreo patruzeei de minute, medicuI a trecut din nou pe la mme. - ~titi, in scurt timp incepem interventia chirurgicala, iar femeia se simte iara~i rau, N-ati putea, pur ~i simplu, s-o incarcati energetic? - Nici 0 problema - am raspuns. - ~i mai e ceva, ma tem di nu avem suficient sange. N-ati putea dona sange de 1a dumneavoastrii? SangeIe meu are grupa 0, RH pozitiv, deci se potrivea OrICU!.

- Puteti lua din start jumatate de litru - am zis, Am 0 greutate mare. Oar mai e 0 problema. Am baut deja 0 sticla ~i jumatate de vodcii, Nu ~tiu cum se va rasfrange asta asupra

pacientei.

'

'

'

210

211

I I

r-

..QU

w

..it I%IE-<~.J::

~

-,

1

-"or-'

I

"

Am urcat la primul etaj ~i am intrat Intr-o Incapere sterila. ~ Inainte de asta, mi s-a dat sa 1mbrae 0 bOlleta alba ~i ni~te ghetre albe. Mi-am sllflecat maoeca pana la lImar ~i mi-am a:;;ezat cotlll pe pernita de pe masa. Pe podea, alaturi de scaunul pe care ma a~ezasem, a fost PliS un borcall eu solutie citratatii, ea sangele sa I1Use coaguleze. Din acest borean urea pana la masa un tub de callClllC, pe care asistenta medicala iI tinea In mana. ill afara de mme, In Incapere se mai aflau trei persoane: doctorita :;;idoua asistente. Doetorita mi-a legat Imina mai SliS de cot Cll un garou. Cand vena s-a umflat, ea a introdus ell grija un ac gros. Din celalalt capat al acului a Ince-put mai Intai sa pieure, apoi sa eurga sange. Femeia a ata~at Cli aellratete tubul de ealleiuc :;;isangele a Inceput sa se scurga cu Ineetul In borcan. Soreanul se afla cu lIn metru mai jos de cotul meu a:;;ezat pe masB-. in cateva minute, circa 200 de grame de sange au trecut din vena mea in borcan. ~ Cum va simtiti? m-a Intrebatdoctorita. ~ Excelent - am raspuns. -

~ Poate ea 200 de grame sunt de ajuns?

Cuminte,

De ee? Luati 500 - am zis. Daca nu ajunge?

Oar iata di orgal1ismul mell, IlU ~till de ce, a hoHirat altfel. Fluxul de sange a seazut brusc, apoi a Ineetat Cll totul.

Strangeti dill pUl11n,poate di sangele 0 sa porneasea

-

In-a statu it doctorit:a. Cateva minute am strans ell putere din PUI11Il,dar dill vena Illl s-a mai scurs Iliei 0 picatura. Atunci mi-a venit 0 idee. ~ ~titi, s-ar plltea ca garoul sa-mi stranga prea tare vena. Ell zic sa~1scoatem.

212

doetorita

secunde, cand, deodata,

a dezlegat

f ~

.~

garoul.

S-au scurs diteva

i-am vazut privirea uluita. Ea se uita

tinta la borcan. Asistentelor.

de mirare, Ii se lungisera fete Ie.

Am privit III jos :;;iam vazut ea sflllgele este absorb it illapoi in vena. ~ocul a durat cillci secunde, dupa care doctorita, tara nici un cuv8nt. a apucat tubul de cauciue :;oia Incercat sa-mi

J"( >.' scoata acul din vena. Ea a smuls tubu!, acul il1sa a ramas infipt. r '",,"< ~'''"" Aerlll a illeeput sa pAtrunda Cll un ~uierat in vena. Asistentele :;;i doctorita au inmarmurit, privind cum acul inghite eu un ~~ ~uierat aerul. Un sunet galgait urca prin vena de la cot In sus. Femeile continuau sa priveasdi nemi:;;cate cum aerul se ridica pana la ulllar ~i se apropie de clavicula. Am Inteles ca trebuie sa fac ceva.

Scoateti, va rog, acul- Ie-am rugal.

~

Doctorita ~i-a venit in fire ~i imediat mi-a scos acul. ~ Ei bine, deci asta e. Ma duc sa-mi continuu banchetul am zis eu - baietii mft a~teapta. Ea In-a apasat bland pe umar.

- Va rog sa mai ramaneti cinci minute. ~

~

-

--==

".-.

~ Nu-i nimic - m-au asigurat medieii. Va fi un sange ell componenta anti:;ooe.

~

--

U9lG'

II

II

~

~

Credeti ca 0 sa mar?

-

In-am aratat eu curios.

- Mai ramaneti putin- mi-a raspuns ea evaZ1V. S-au scurs zece minute. dupa care am fost lasat sa plec ~i serbarea ~i-a reluat finl1. Peste doua zile, Ile pregateam de plecare. Doctorita s-a apropiat de mine. ~ Dadi cineva mi-ar fi povestit 0 asemenea intamplare, nu Ill-a~ fi obasit nici macar sa rad. Tensiunea velloasa zero se constata, de obicei, daar la cei decedati. Oar ca tensiunea sa fie negativa. ba. mai mult, ca vena sa pompeze sangele inapoi 213

I ,1

-

'Q~ ~~~1

"1 ~

~

!!i!ii!!!

I I

.L

f

--

r~'~';.;~

H9ll

';~-

.~.

dintr-un

I

,I;

I

borcan atlat

mai jos,

dUl11neavoastra, teoretic,

la un metru

distanta...

acest Iuclll este imposibil..

sincera cu dumneavoastra

Am sa fi~1

- a adaugat ea - dadi in incapere nu

~

~i inca eeva, n-am avut curajul sa-i introduc pacientei

ca.racterul pozitiv ascuns al evenimentelor. Trebuie, 0 data ~i pentru totdeauna, sa ne spunem: "Pentru

sangele dumneavoastra,

am folosit altul.

Cat despre paeienta eu sarcina extrauterina, tuit. Interventia

chirurgicala

ea a supravie-

a fost reu~ita. Mai tarziu,

mi s-a

Ca urmare a tuturor

nenorocirilor

ce mi s-au intamplat,

Prima - in situatii

critice

trebuie

intrebi:

.,Ce va lIfma,

cele ee se inUimpla

'loi

trebuie

excluse:

elf. Este categoric

rell~ioare

evaluarea

si-

interzis sa tc

sa sllpravietuiesc?"

intrevazuta

actillnea

In

unei vointe

supreme. A dOlla - nici 0 nenorocire

~i niei 0 incereare

nu sunt date

pentru a zdrobi sau a pedepsi fiinta umana. Multi

eunosc acest

clicton: "Dumnezeu

nu ne trimite

incercari

care sa ne fie peste

intamplarc se ascunde intotdeauna

In orice menit

sa dez'lolte palierele

un aspect constructiv,

un graunte

ale eu-lui nostru,

superioare

Palla ~i 1n cea mai climpliHi situatie

.

se dovedqte

de~i. lIneori,

este dificil

a fi sa-l

Intrezare~ti ~i s3-1 simti imediat. A treia

!

cuprins

A patm - orice s-ar intampla, trebuie, 1n primul rand, salvat sentimentul de illbire din sllflet, chiar ~i Cll pretul ultimelor "Grice

s-ar 1ntampla, Doamne, oriente nenorociri s-ar

abate asupra mea, iubirea mea pentru Tine nu seade'., Doar sporirea considerabila a iubirii de DUl11nezeune asigura supravietuirea =1idepa~irea situa~iilor

criticc.

Blandetea, dorinta de a-i ajuta pe altii in clipele de grea cumpana sunt Dumnezeu.

manifestari

indirecte

ale aspiratiei

~i regula a cineea - pentru competitii

eafre

e necesar sa te

pregate~ti din timp. Astfelj poti sa-ti imaginezi orice situatie de

e~ec a dorintelor, orice pierdere ~i sa-ti spui: "Doamne, accept

puteri".

prezent

incercari, care ne ajuta sa ne depa~im pe noi in~ine, pentru a

puteri:

mi-am elaborat ciiteva reguli de supravietuire. tuatiei. logica umana, propriul

Dumnezeu nu exista notiunea de "pedeapsa", Exista doar putea fi mai aproape de Dumnezeu".

spus di ea Ill-a diu tat in intcntia de a obtille 0 programare.

pozitiv,

de 'liitor echi'laleaza Cli necredinta in DUl11llezeu ~i

ajuta sa ne invingem frica. Mania este ~i ea 0 Jipsa de credinta in DUlllnezeu ~i in

delirez ~i m-a~ fi convins pe mine insami ca a~a e.

'I

Teama

in 'lointa suprema. De aceea. in situatii critice, cste bine sa ne spunem dit mai des: "Toate sunt din 'loia ta, Doamnc". Ne va

a~ fi zis di

s-ar fi aflat, in afara de mine, ~i alti doi martori,

I

Vedeti

de

in situatii critice, in nici un caz sa nu te la~i frica sau de man ie, dki 'lei rata. -

totul ea pe 0 purificare

a iubirii l11ele catre Tine, ~i, oriee mi

. s-ar Il1tal11pla,iubirea mea ditre Tine doar va spori". Nu se cuvine nici sa te temi de viitor, nici sa regreti trecutul. Unul dil1tre pericolele

majore in situatiile

critice este sa

porne~ti in cautare de vinovati, sa te culpabilizezi pe tine sau pe altii. Asta ~i inseamna, de fapt, manie. 215

214

,.....

~

""-:::0

Qu

~~"t S. ~f-
--

;: n: -< u

~

1 LI9ll

-II""'

receptarea

A-I PE

vorbe~ti inti pari dreptul (Ca

AJUTA ALTII

se produce

la nivelul

con~tiintei.

Cand Insa Ie

lent, raspicat, apasand pe cllvinte, acestea par a se nu in con~tiillta, ci direct in suflet, iar efectul este de-a uluitor. sa va dau un exemplu: efectu!, produs asupra unei

familii de cunoscuti

de-ai mei, a fost atat de mare. incat, de

doua luni incoace, viata lor s-a schimbat complet. lar In noaptea ce a lIfmat discutiei, unul dintre soti, din cauza , a fost chinuit de deranjamellte . emotiilor stomacale. Apropo, . poate fi interpretat acest amanunt ca 0 purificare?) Insa. dupa acest gen de discutii, te simti stors de oboseala. Citesc dilltr-o scrisoare adresata mie: ,,0 persoana familiarizata Cli ccrceHirile dumneavoastra

Exista vreun pericol pentru cel ce aplidi 0 astfel de metoda pentru a-i ajuta pe altiiT'. nu

va fi niciodata un practic3nt orb al unui rit, oricare af fi acesta, ;;i, Cli atal mai mult, IlU va fi un fanatic religios.

0 intrebare similara mi-a fost pusa ~i de 0 alta persoana. - Stateam de vorba eu un clinoscut de-al meu - imi

insa, din

II,

":

povestea domnul in cauza - ~i acesta mi-a marturisit di nepotul lui are mereu probleme Cll ma~ina: ea este lovita de

pacate. o3mcnii sunt pe deplill pregatiti sa aplice sistemul dUl11neavoastra daar atullci dilld este deja prea tarziu. (Illfe limp, potentialul profilactic al acestui sistcm II depa;>e~te ell mult pc eel al vinded\rii fizice. Dupa ce am citit toate cartile dumneavoastra, am incercat sa-i ajut ~i pc altii. Atullci dind e;>ti la curent ClI in;>iruirea evellimcntiala din yiata unci perS031le sall a lInci familii ;>iCli situatia in care se atla, este cat se poate de realizabil sa acorzi un ajutor ;>i tara sa ai capacitati extrasenzor"iale. Ins3. dlnd incerci sa explici, folosind fragmente din carte, constati ca persoana respectiva, de~i cade de aeord ~i da intelegator din cap, nl! este totu~i in stare sa intreprinda un efort individual pentru a se indrepta, ~i asta pentru ca 2]6

J

t ~

alte ma~ini. chiar ~i atunci ciind sta parcata. Nu demliit. i S-3 intamplat sa iasa din ma~ina pentru numai cinci minute ~i,

!

dind s-a Intors, a gasit-o botita rau de tot In spate. Atunei i-am explicat prillcipiile sistemului dumneavoastra ~i I-am indemnat

\ \

starllitor

pe nepot sa depllna un efort de autoamcliorare.

A

doua zi am intrat intr-o farmacie ~i. eand dau sa ies, vad cum 0 aha l11a~ina se izbe~te de l11a~ina mea, parcaHi aeolo, iar 10vitura vine exact in partea dill spate. La inceput pardi all dat toti draeii in mine. apoi mi-al1l dat seal1la di ilL!e vorba de 0 simpla. eoincidenta. Am inteles ca am atras, Intr-un anul1le fel. problel1lcle acelui nepol. Este posibil a;>aceva? 217

~

---~

~u

.. ij go a:lE-E-..s:::

l

f"}':...~

-".-

scurta. Cand oferiti cuiva un sfat - Ii explic

In~il1enu vom Incerca sa dileam acest sentiment In picioare. Oeci veti deveni cmotional dcpendent. alunci dind. ajutand pe cineva, va Intemeiati demersul pe idcaluri, moralitate ~i, In

- acordati-i per-

soanei respective ~i dreptul de a alege. in cazul In care sfatul a fost nepotrivit, ea singunl va trebui sa decida daca 5a-1 urmeze

consecinta, nu yeti sliporta sa fiti jignit sau ignorat drept raspuns. Cand yeti avea ca punct de pornire sentimentul de iubire,

va cadea pe umerii ei, Ill! pe

ai dUlllneavoastra. Daca sfatuJ a fost dat pe un tOil categoric, cel Care va suporta cOllsecilltele unei actiuni gre~ite yeti fi

ajutorul dUlllncavoastra

III

chiar dumneavoastra.

Ul1ui sprijin, este

I

foarte important punctul de plecare. Oaca Ja baza ajutorului sta

A~adar, Intrucat nu dcpindeti de valorile umall~, llnm1nd calea

I,

iubirea de oameni,

iubirii

I' I

ill plus, In acordarea atul1ci nl! yeti atrage

"murdaria" aJtuia. Dadi insa vii bazati pe spiritualitate, moralitate ideaJuri,0 atullci apare un fel de depcndenta ~i, respeetiv, este ~iposibila redirectionare

cand

11,1

I I'

21 H

Ill! yeti ad lice prejudicii,

de a acorda sprijin. Ajut3nd, Ill! trebuie sa va a~teptati la gratitudine, plan material, nici pe eel spiritual.

Imi llltemeiez

- MoraJitatea funetioneaza dupa principiuJ dau tau, ca sa-Illi dai"; daca ma port coreet cu tine, fii ~i tu, la "Iti randul Corect Cll mine. A~adar, moralitatea plaseaza oamenii, aetiunile aeestora Intr-un anulllit sistem de dependellta reeiproea. Cand, In relatiile Cll 0 alta persoana, dumlleavoastra respectati normele morale, iar aceasta persoana va tradeaza, printr-o astfel de atitudine, ea calea In picioare etica ~i moralitatea COllllllla luturor oamenilor, deci ~i pe cea care va reprezinta In particular. Drept urmare, In sufletul dUlllneavoastra izbllcne~te agresivitate-a, .ca modalitate de Impotrivire la submillarea eticii ~i moralitatii. Spre deosebire de morala, iubirea este sentimelltul care Ill! poate fi umilit. Cand iubim pe cineva ~i acel cincva ne triideaza, iubirea ramane neschimbata, doar daca noi

i IlLl pe cca a spiritllalitatii,

nici propriei persoane, nici £1]tora, prin dorinta dlll11i1eaVoastra

a "Illurdarici" Inspre dUlllneavoastra.

- Oar cum a~ putea sa determill ajutorul pe moraJitate ~i dilld pe iubire? II

nl! va avea un caractcr fortat ~i ast~el

11-0 sa va irite respingerea lui, iar sLipararea ~i of ens a, vell1te din partea persoanei ajlltate, n-o sa va starneasca dezaprobarca.

r

~ H91l

- Oesigur- este exact acela~i mecanism, prin care Illedicul atrage boala pacientului, de aceea Illedicii au 0 viata mai

sall IlU ~i, astfel, responsabilitatea

--

t: u~

.~ '"

nici pe

I

r

-~

~.~

Qu

CCI!-!-..<:: U

1

F"\:...~

Hllil ,.-

-

Cum se

face de Ie ~tii pe toate? - mi-a aruncat ea 0

privire suspicioasa. ~ Chiar n-ai remarcat

IDEALURILE

deosebirea

dilltre falsuri ~i adeva-

ratele dirti? - La ce deosebire te referi? Sta scris: Lazarev. Am cLlmparat aha, pe care scria Lazorev, mi s-a spus ca e 0 gre~eala de tipar.

.1

- Aiurea, e 0 noua mistificare. N-am rew;;it s-o cOllving sub nici 0 forma. -

0 CUlloscuHi Illli povestea:

Tineam

-

Dc ce cite~ti dirtile acestui ~arlatan?

-

Cum adica de ce? Sunt interesante.

nici bioenergoterapeutii pseudodiscipoli

I

Pili, era Illic de statura, grasull ~i dirullt.

-

Dar adevaratul Lazarev este inalt . calll la I ,111, 90 .

Ill! Illai "eorecteaza

aura", ci efectuea-

~i ~coli, pc care, ehipurile,

scrie dizertatii ~i teze de doctorat. sa-ti preia informatia,

manifestat

~

de multe alte carti, conti nand

ell

.

;;1are

partial

~i prezentand-o

eii in tara noastra s-a instalat un haos ahsolut. dar, chiar a~a. sa nu te atinga nimic dill toate cate se Illtampla?

(',

- in primul nind, III tara Iloastra, pentru toata [umea exista, deocamdaHi, daar obligatii, ~i asta pentru di de la bun inceput

"t,

acest stat a fost orientat spre executarea Illdatoririlor ~i nu spre apararea drepturilor. in al doilea rand, e mai binc ca bioellergoterapeutii sa se refere la iubire ~i etica, dedit la farmece ;;i "giiuri" III aura etc.

"

. ] nl.$'" - nu~e, genertc dat noilor imbogatiti din Rusia . . stsOCI3IISta, provel1ltl, III general. din medii interlope .$i lip l:o siti. de 0 ell ltUra elementara.

modificand-o

Se vor gasi persoanc care

lumii ca pe 0 descopcrire, pc care ~i-o vor atribui. Eu Intelcg w <,

p~st.l: 100 kg 111greutate. III afara de aceasta, el a scris doar trei cartl. celelaJte sLint falsuri.

le-ai urmat sau In

metoda, sau, eel putin, s-o imite. Pe seam a Illuncii tale se vor

~

I'

- dupa ce ti-a

care ai predat. Vor aparea ~i savanti, care vor 111cercasa-ti fure

-

mi-am

mea

za ,.purificarea karmei". Au aparut peste noapte 0 muitillle de

. toate cele ;;apte volume - a ZIS ea Cli voce . . mtata at ate a aiureli sunt ill.?irate aeola, mai ales in ultil nel ~ . . . A pOI 3m reu~lt sa obtin 0 pro g ram are la el pal -' b me, ITII-a " ' mdrugat tot fellli de prostii ;oiIn-a tapat de 500 de dolari. -

cunoscuta

cllvantul "karma" 111titlu. E un clivant la moda. in ziua de azi.

Am citit

~j cum arMa acest individ? ~. ClIrJozltatea.

- m-a Illtrebat

nie de falsuri ~i, In genere,

.

-

Spune-mi

aparut cea de-a treia carte, piata a fost invadatii de 0 sumede-

In mana cartea ta eel de - al t rei.1ea vo 1lIITI.

' C".It~am dll~,,~!' Cartea a atras atentia lIllei doal11l1e din tagma "nallor rU;;1 ~', care nl! ~i-a putut ascunde nedumerirea:

-

-'--' "Noij

I

220

221 I I !

I

-~

r'

~

-

--

:!:'I ~u

~jj CCf-f-..o::

1

~j apoi, la Llnna urmelor, totul se intampla spre bincle oame-

luerarea ~i toata ILimea admira imaginea din portret, iar. peste

nilor. Daea mi-mJ furat idcea ca omuL pentrll a sLlpravietui, trebuie sa dcvina Illai bun - foarte bine, sa fie sanato~i s-o

un timp oarecare, illbita sau copillil se sting din viata, din motive ell totul necunoscute. Tot a~a. 0 mama entuziasmaHi de

prollloveze! Cu cat mai multi adcpti voi avea, ClI atat mai bine.

odraslele sale Ie lIcide. tara a banlli macar ca face aeest lucru. am - Numele meu este destul de bine cllnoscut In tara

Aveam de aJes illtre doua dii: ori sa-mi apar delllnitatea

~i

~

sa-mi protejez interesele, ori sa-mi eontinlill cerceUirile. Fire~tc, am alcs-o pc cea de-a dOlla. Astazi, cand in Rusia all inccput sa apara prime Ie sClllne ale IcgaliUitii ~i moralci, yor impacate

povestesc

ambele

directii. ,

Dar

hai mai

bine

zis eu. Popularitatca

exterioara

nll cste deloc periculoasa,

pe

cand cea patrunsa temeinic in structurile de adiincime poate provoca moartea. A~adar, atata vremc cat, in jurul nUlllelui meu, val' roi zvonuri ~i balfe, ell voi ramane viLi ~i nev3!amat.

sa-ti,

0 istorioara.

Totul este treeator, doar iubirea de Dumnczeu Pc cand ma aflam

~ G

~--

usa -II""'

F:.~

trcbui

if

la lalta26, am fost rugat de catre 0

cat mai mult ni se rcveleaza frumusetca lumina ei sublima, eu atat Illai luminoasa

doamna sa eomcntez 0 intamplare, care se petreclise Cli putin timp inainte. 0 CUllosclita de-a ei ayea un fiu, un baieta~ adora-

ascunsa a vietii ~i ~i mai frullloasa ne

apare aceasta viata In Illanifestarile ei exterioare.

bi!. frumos ca un illgera~. Toata IUlllea era rcalmcnte Incantata de el. Insa iata ca, sLibit ~i tara vreun motiv exterior, baiatul a murit. Medicii nu au reu~it sa constatc cauza decesului. Ei bine, ~tii de ec a l11urit copilul? CUlloscuta mea a faeut ochii mari de mirarc. - Dc ce? - De aceca ca toti ycdeau in eJ Ull ideal, iar idealul este 0 forma de contact CLIviitorul. Baiatul a fost, tara yoia lui, ata~at de viitor, astfel IneD.!
!alta -- ora.;; ill Ucraina, in pen-Ia Cril11eea, port la Marea Neagril. Statlune balneoclimatcrica. 222

:~,

ramane. Cu

i,r

, .

:5"""11 QU

,'>.'-~~ .

-

l

..:.:sCOr-~.c

1_-

poate dura de la cillci minute pana la cillci are. Ma a~ez In I

I

Ie zic cu. Prima jumatate de ora, dUlTIneavoastra 0 sa va puneti

$EDINTELE CD PACIENTII

in ordine, pcntru a fi pe deplin pregatiti de ~edinta propriuzisa. Pc urma vom avea 0 midi prelegere. 0 ~edinta 111grup. dupa care veti intra la mine cate unlil. pcntru ~edintele individllale.

Dumneavoastra

0 sa va expuneti

problemele,

iar

eu, la ranclul meu. am sa va explic callzele ~i am sa va stabilesc metoda de lucru. Apoi, timp de 0 ora - 0 ora ~i jumatate veti

Mai inainte, ~edintcle mele Cli pacientii se desfa~Llrali dupa 0 schema

I

minute,

simplii: alnul intra, Ilia lac, ii vorbeam 15-40 de dupa care el se ruga sub Ilemijlocita

mea slipra-

veghere. In tot acest timp, pacientul se afla 1ntr-o conexiune dura Cll minc. Sc intampla ca uncle persoane sa iasa dupa ~cdinta tinandu-se de pereti. Oeseori, schimbarile fizice erau de-a dreptul surprinzMoare, dar era yorba daar de evolutii in plan tizic, dici, pe atunci, acesta era lInicul met! obiectiv. Nici Ilu-mi imaginam dit de grave pot 11 schimbarile de caracter ~i de sOalia, care urmeaza vindeciirii exclusiv fizice. Mai tarziu, am Intetes un IlIefll: ell cat mai complexa este inraurirea, Cli atat mai delicat ~i mai discret se desta~oara acest proces. Orept unnarc. am renuntat ]a procedee]e de forta. Pan a la urma, am

tnteles ca cea mai puternica ~i. totodata, mai subti]a tnraurire vine de la Dumnezcu. Tocmai de accea. adevarata vindecare este de ncconceput tara notiunea de ..iubire de Dumnezeu". ~i iata di ma aflu Il1tr-o camera ilL! prea mare, 111fata ul1ui grup de pacicl1ti. ~edil1ta 224 II

~ Eiii H9LZ

"""-'~

dreptullor ~i imi incep preJegerea. - intalnirea noastra de astazi va decurge in feluJ urmator-

I,

-

I::

Ilicra individual, dupa care am sa va invit din nou la mine. Yeti IHcra astfel atat cat va tin puterile. M-am convills deja di 0 singura ~edil1ta nu este de ajllns. Pcntru a schimba Cll adevarat ceva in fiinta umana, e nevoie de dOlla-trei ore. A~a deci, sa Illcepem.

Pentru a nc schimba propria soarta ~i starea fizica. trebuie sa l1e schimbam caracterul, eu-I propriu. Pentru a ne schimba eu-I, se cere sa ie!?im dincolo de limitele Illi. sa ne ridicam Jeasupra lui. De unde Incepe eu-Illostru, adica personalitatea omului? Ellncepe de la dorinte, Pentru a ne schimba. trebuie sa ale dorintelor ~i ale con~tiintei. prin iubirea de Dumllezeu, caci

con~tiinta ~i de la viata insa~i. ie~im dincolo de limitele vietii. Acest lucru este posibil doar ea a existat inaintea con~tiintei

~i a vietii, inaintea sel1timel1telor ~i a dorintelor. Oar nu te poti ruga celui pe care-I ura~ti. Caci ce se IntampJa? Grice nemultumire directa fata de Oumnezeu piHrunde In suflet ~i ranuine 3colo. iar. atullci dind, III clipe de grea cump{lI1a, omulll1cepe 225

t

!P'

-~

;1~~g. j:Qf-f-,.o:: "''';:::

~u

1 Fr.::..~sa se roage,

el descoperii ca rugaciunea

lui IlU are nici 0

Pc langa pretelltiile directe fata de Dumnezeu, indirecte, care sunt de trei feluri.

putere.

existii ~i cele

Primul - nemultumirea fata de DUlTInezeu,exprimata prin pretentii fata de lumea Inconjuratoare, fata de societate, stat ~i anumite grupuri de oamenL AI doilea - nemultumirea fatii de DUlTInezeuprin pretentii 1<1adresa parintilor, persoanelor iubite ~i a oamenilor apropiati. AI treilea - pretentii adresate lui Dumnezeu, exprimate prill selltimente de nemultumire fatii de situatie, fatii de sine ~j fatii de propria soarta. Grice nemultumire persistenta fata de sine sau fata de 0 anumita situatie reprezinta, la nivellil subcon~tientuJui, 0 suparare pe sine, pe soarta ~i pe Dumnezeu. Oricat de ciudat ar parea, unul din 1110mentele cele mai periculoase se dovede~te a ti nemultumirea fata de sine ~i fata de 0 situatie data, caci, atunci, suntem direct expu~i ~i agresivitatea

impotriva propriei persoane se poate amplifica deosebit de inuit. In acest caz, se cuvine sa staruim indelung in a ne mantui de pretentiile fata de DUl11nezeu, ceea

I.

I'

ce inseamna ca, inainte de rugaciune, e necesar sa inlaturam prin pocainta orice suparare pe Dumnezeu. Se intampla uneori

II

i

indreptata

I

ca oamenii care vin la mine sa l11aintrebe: - De unu, sall doi, sau trei ani ma tot rog. Am citit ~i toate cele trei carti scrise de dumneavoastnl, dar situatia nl! s-a schimbat. Spuneti-mi, de ce se intampla a~a? - Una din cauzele principale 0 constituie supararile pe DUl11nezeu, care nu au fost inlaturate ~i care s-au acuITIulat ~i au prins radacini in sufletele dumneavoastra.

226 I

'I,

(

Cea de-a doua cauz3, foarte importanta, am sa v-a dezvalui mai tarziu, peste 0 jumatate de ora, c3nd voi reveni - zic eu, adresandu-mii auditorilllui. Sa zicem a~a: pentru a preg3ti - terenul, este necesar sa obtineti 0 eficienta a rugaciunii de la cincizeci de procente in SUS.De la zero pana la cincizeci, rugiiciunea este prea putin cficienta. Daca acest coeficient coboara sub zero, efectul va putea fi urmarit doar cat timp va atlati aici, dici, imediat ce 0 sa va intoarceti acasa, procesul va ti stopat. Situatia se prezinta in felul urmator: la toti cei prezenti, coeficientul este de 200 - 400 de unitati. Mii voi retrage pelltru 0 jumatate de ora, timp in care trebuie sa va puneti in ordine sufletul. Dacii nu vor scadea pretentiile dumneavostra fata de DUITIllezeu,n-o sa va pot pril11ila ~edinta. Piirasesc Illcaperea, care se cufunda in tacere. Mii instalez In camera de alaturi, unde incerc sa 1113relaxez ~i sa ma refac. Cele cateva ore, timp in care m3 aflu intr-o conexiune dura cu .~ grupul, ma istovesc profund. Fiindca velli vorba, doar dupa ce l' ... ~ am cercetat ce allume perturba eficienta rugaciunii, am inteles de ce oamenii preferau, dintotdeaulla, sa se roage in temple: campul energetic, care invaluie laca~ul srant ~i pe slujitorii acestuia, blocheaza, pentru 0 portiune oarecare de timp, pretentiile interioare fata de Dumnezeu ~i, astfel, rugacillnea contribllie efectiv la schimbarea profunda a celui ce se roagi!. La , prima vedere, pare un detaliu neinselllnat - sa inlaturi inainte de rllgaciune toate sllpararile ~i pretentiile fata de Dumnezell, Clltoate acestea, 0 ITIliltimede oameni se roaga ani in ~ir, tara sa banuiasca macar ca rugacillnea Ie este zadarnica. Mi-all fost necesari cativa ani de eforturi intense pentrll a ajunge la acest adevar simplu. 227

r I, "

11 r

-==-

;:: it u<

~ ,HlIll

r."'"

.!:-; ~u

P'"':

I

:

l

~f-~f

II

,

Am con~tielltizat

I'

,I,. I!',

'I I

II

I' I I ,I

I',

I

acest lucru IlU demult,

prin noiembrie

In primul rand, temeia a trebuit sa fie convinsa sa apeleze

1996, cand ma aflam la New York ~i ofere am prin telefon consultatii lInei doamne din Atlanta. Femeia suferea de cancer intestinal. I-am explicat ca trufia ei a atins cote critice ~i i-am spus cum trebuie sa se roage, mai pe scurt, am rncut cu ea 0 ~edinta dupa schema obi~nuita. Peste alte doua zile, starea pacientei a Inceput sa se Inrautateaseli vertiginos. Ea m-a sunat.

la ajutorul meu. deci propria ei dorinta n-a fost chiar atat de mare. In al doilea rand, ea era obi~lllIita sa gandeasca mat despre oameni ~i sa-i judece, iar celor Inraiti sutlete~te metoda mea nu Ie este de prea mare folos. In al treilea rand, lTlai era Inca ceva ce IlU reu~eam sa Inte!eg, ceva ce tinea de mine personal ~i de sistemul meu.

- Continuati sa va rugati i-am spus. -

- Dar nu pot, sinn dureri groaznice - striga ea iritata. Peste un timp oarecare, durerile au devenit insuportabile ~i femeia a fost transportata la spital. Medicii n-au putut nici sa explice, nici sa Illteleaga starea ei. Am fost contactat telefonic de catre soacra-sa: Jllli cer scuze, Ilumai sa IlUcredeti ca am vreo pretentie la dumneavoastra - a Illceput ea cu prudenta dar eu am fost cea care a convins-o pe nora-mea ca trebuie sa ajunga la dUlllneavoastra. In momentul de fata II1Sastarea ei este critica. Am vizitat-o cateva ore In urma ~i ea mi-a spus eli e pe moarte. N-ati putea s-o ajutati cumva?" - In prilllul rand, ea trebuie sa Inlature orice pretentie fata de mine - am raspuns eu. Cand a pomit procesul de purifieare, au aparut ~i durerile, atunci ea a Inceput, 111sinea ei, sa ma invinuiasca ~i sa ma dispretuiasca. Campul meu s-a Illchis ~i

masurile menite s-o protejeze s-au epuizat. Spuneti-i sa

-

H9J.l

,~

'I;I

'

--

~ u

111-

Jiiturc toate nemultumirile fata de DUlTIllezeu,care au aparut de-a lungulll1tregii vieti. - Am sa va dau maine un telefon - a spus doamna. Am pus receptorul 111furea, continuand sa meditez asupra cauzelor celor intamplate.

Aveam Insii bine bagat in cap un lucru: in astfel de situatii trebuie sa inaintez incet ~i chinuitor, "pe branci", caci numai a~a voi descoperi, mai devreme sau mai tarziu, calea cea buna.

In ziua urmatoare, soacra femeii bolnave a sunat din nou.

,>

~

- Nora mea se simte mai bine - mi-a zis ea. Mai poate fi ajutata ~i cu altceva? . - Nora dumneavoastra, de felul ei, este 0 persoana obi~nuita sa vada doar ceea ce e rau in oameni ~i sa-i judece, nu-i a~a?

~

i

y,: '<

-

Intr-adevar, a~a este - mi-a raspuns doamna dupa un

moment de ezitare.

- Sa-i transmiteti urmi'itoarele: daca nu va incerca sa-~i schimbe caracterul ~i sa-~i modifice retroactiv receptarea evenimentelor prin care a trecut, ea nu va reu-,?isa supravietuiasca am spus. In afara de aceasta, dumneavoastra, la fel, sa depuneti un efort de autoameliorare, caci va aflati in conexiune cu

-

'no~a. In felul acesta, ii va fi ~i ei mai u-,?orsa se indrcptc. Am sa va telefonez peste cateva ore. a singura ~edillta s-a prelungit de zeci de ori - Intre trei ~i cinci telefoane pe zi. Cinci zile mai tarziu, pacienta era readusa pe linia de plutire. Peste 0 luna, am auzit ca e pe cale sa se vindece ~i ca starea ei este satisfiicatoare. Nu m-am aies cu

22X

229

t

~-.

::; iSu

-' ":"'-""-

1:li

l

Q

~~~.E

'"

~

Ma intind in pat ~i-mi atintesc privirea in tavan. In camera de alaturi, pacientii sunt adanciti in lucrul de corectie interioara. Acum va trebui sa atipesc pentru zece minute, pentru a-mi deconecta con~tiinta. Atunci cand In prelegerea mea vor fi cuprinse mai multe imagini ~i mai putine scheme, voi fi inteles mai bine. Peste aproximativ douazeci de minute, toti VOl'fi pregatiti ~i atunci vom putea incepe prelegerea. Din senin, mi-am amintit de cazul unci femei, care, de fiecare data cand incerca sa se roage, simtea cum caplll ii este strapuns de 0 durere teribila. $i abia atunci cand ea s-a rugat: "Doamne, Te iubese orieum, numai IlUma lovi", - durerea a disparut. Ea s-a simtit deseori cople~ita de refuzul de a mai trai, ea urmare a trufiei sale exeesive, a~a Ineat ea a acumulat in sutlet 0 puternica agresivitate indreptata impotriva lui Dumnezeu. lar, atunci cand ea incepea sa se roage, aceasta agresivitate se intoreea impotriva ei ~i 0 "Iovea" in cap. Am inteles de ce multi oameni nl! pot sau nu VOl'sa se roage. Sufletul lor IlUeste pregatit pentru aceasta rugaciune. Inainte de a intra il1tr-o incapere eurata, trebuie sa ne ~tergem pe picioare. Prin urmare, ~i lui Dumnezeu se cuvine sa ne adre~ sam doar atunci cand sufletul este pe deplin pregatit.

- Acest am nu este Inca pregatit el nu crede in toate accstea - SPUIl ell. Pot sa citesc de la distanta informatiile referitoare la starea lui, dar nu am dreptul sa vi Ie comunic

Timpul rezervat s-a scurs. Intm in camera, iau loc in fata pacientilor ~i imi illcep prelegerea. Primul lucru pe care trebuie s3-1 eunoa~teti, atunci cand

deocamdata.

veniti la ~edinta, este urmatorul: Dad! rugaciullile dumneavoastra sunt orientate spre indeplinirea dorintelor sau spre insanato~ire, sa ~titi di nu yeti obtille nici vindecarea, nici realizarea eelor dorite. Va rugati

$edilltele mele sunt totu~i ni~te sugestii din culise

~i Ie pot obtine doar cei ce au depus un oarecare efort pentru a-~i depa~i propriul eu ~i a veni In atingere Cll iubirea ~i Cll DlImnczeli. "\

230

~ a: u«

-U9lZ

nici un gest de recuno~tinta din partea ei, nici macar cu un cllvant de multumire, de fapt, nici nu avealll l1evoie de a~a ceva. Am obtinut ceva mult mai important: cateva mrame pretioase de experienta In salvarea ol11uluidin situatiile limita. Pe urma, Intelegeam perfect ca este imposibil sa schimbi a~a, dintrModata, caracterul cuiva, mai ales, cand omul InsLl~i nL! este pregatit s-o faeii. Apoi, trei saptamani In ~ir dupa aceea, am tot Incercat sa prind acel ceva, find calallzitor care Imi scapa mereu. Simteam ca sitllatia este Inca deschisa, di ea nu s-a Incheiat pana la capat, ca, Il1tr-unstar~it, sa gasesc raspunsul: pretentiile fata de Dumnezeu. Nemultumirea fata de lumea Inconjuriitoare, fata de sine, toate sunt ipostaze ale nemultUinirii fata de DUlllnezeli. Daca omul vrea sa se vindece ~i, Cll toate acestea, IlU dore~te sa InIature pretentiile fatA de Dumnezeu ~i sa se schimbe, este de la sine Inteles ca rugaciunea lui nu va ajunge la destinatie. In ultimul timp, de cand am Inceput sa lucrez la Ull nivel mai subtil ~i mai delicat alll simtit cum, la anumite persoane, campul se Inchide, atullci dind sunt rugat sa Ie examinez pentru a Ie acorda ajutor.

~

e..:..: i:i.

23]

f

), I

,..-

"~-.

:s-;

iSu

~f--~f

1

pentru a fi fericiti ~i nu pentru a fi sanato~i. Este firesc, in acest

procente

caz, sa va vindecati,

avandu-i, va este refuzata sanatatea sall chiar viata. Mai departe, urmeaza. valorile spirituale. Primul

villdecare

va fi doar 0

consecinta. Corpul fizic, viata, dorintele ~i con~tiinta, luate impreuna, constituie eu-I nostru omenesc. Daca va rugati pentru a

mentul ca sensul existentei

dumneavoastra

lectul, cu alte cuvinte. perfectiunea.

terestre este acu-

tea, idealurile,

1 I I i'

.

obiectivele,

visurile

$i sperantele.

absenta familiei, fie cu lipsa unor relatii de familie norma Ie, fie, in pofida existentei lInei familii armonioase, ell boala $i moartea. Daca sectorul aptitudinilor ~i al intelectului este "inch is", yom avea de suportat fie un e;;ee absolut in Intreprinderi, ghinioane $i in~elaciuni in serie, fie, In caz de no roc ~i sueces, vom suferi de 0 slab ire a memoriei, de 0 diminllare

a eapa-

.eitatilor sau yom fi loviti de 0 boala grea. Ciind ni se ,,inch ide"" contaetul eu viitorul, atunci Sllntem pu;;i In fata mortii sau Y-

mult, in concluzie, sunteti ata=?at ~i cu atat mai put in vi se va permite sa aveti din acele lucruri, de dragui carora distrugeti bani/or este "inch is" pe 0 sutii de

principiile,

valori noble-

pe mai mult de 0 suta de procente, atllnci avem de-a face fie ell

el personal sau coleetiv, va ere=?te peste masura. De aceea va mai repet inca 0 data: rugati-va, in primul rand, pentru a va elibera de tot ce este uman ~i pentru a va identifica eu iubirea

iubirea. Cand sectorul

aptitudinile, inte-

La baza relatiilor spiritua-

viata insa$i. Sa reeapitulam toate valorile spirituale. Ata~area de relatii genereaza sliseeptibilitatea exagerata, gelozia, suspicillnea sau refllzul de a mai trai, atunci cand se produc rupturi, certuri ~i tradari. Cand sectorul relatiilor este "inch is"

faceti dedit 0 tentativa de a pune rugaciunea in subordinea con~tiintei, dorintelor =?ivietii dumneavoastra, ceea ee inseamna ea eu-I uman, eRo-ul dumneavoastra incearea sa ~i-L subordoneze pe Dumnezeu ~i, drept urmare, importanta ego-ului, fie

~i cu Dumnez~u. in eele ce unneaza, voi trece in revista, pe scurt, =?irul valorilor umane. Primul nivel este constituit din valorile materiale. Neputinta de a accepta pierderea lor este 0 dovada a cramponari i de aceste valori, fapt ce da na~tere agresivitiitii. Apar regretele, frica, invidia, supararea, refuzul de a mai trai. Cu cat mai puternic se manifestii agresivitatea, cu atat mai

-

strat -

Prin toate aceste notiulli, noi realizam cOlltactul cu viitorul. Mai dcparte, avem: destinul fericit, dorilltele, vointa ~i

~i va yeti insal1ato~i. Daca insa vii rugati pentru realizarea obiectivclor, pentru implinirea dorintelor ~i pentru insanato~ire, prin aceasta nu

'ii' I

di ori nu aveti bani, ori,

Ie. a intelectului ~i aptitlldinilor se situeaza stratulunor mult mai subtile, ~i anllme spiritualitatea, moralitatea,

mularea iubirii pentru Dumnezeu, atunci yeti inceta sa mai depindeti de valorile umane, agresivitatea launtrica va disparea

!II

~i mai bine, inseamna

relatiile ell persoanelc apropiate, al doilea

va putea depa~i granitele eu-lui, pentru a va elibera iubirea de aservirea la valorile umane ~i pentru a va patrunde de sellti,I' I

"\)

avem de infruntat cancerul, diabetul, scleroza multipla, psoriazisul sau sterilitatea. Viitorul se "inch ide" atunci cfll1d suntem prca puternic ata=?atide el. in eea de-a treia carte, scriam ca interactiunea Cll viitorul se produce prin intermediul visllrilor, plallllfilor ~i sperantelor.

I 232

-..... 1~glZ

....

insa aceasta

~ c

233

-

~---~

~ojj-

ClU

~E-E-..o::

~ u

!!!!!!!!!!!!!!! ~

1 L ~\lll

Prin urmare. persoana care nu concepe prabu~irea propriilor planuri ~i aspiratii. care se hrane~te doar cu visuri de viitor ~i ii

alizam nici lIna din marile noastre dorinte. iar urma!?ilor no~tri Ie va fi reprimata capacitatea

volitiva.

dispretuie~te pe cei ce i-au dat peste cap proiectele~i sperantele, aceasta persoana se ata~eaza de viitor ~i, ca urmare, 11 poate pierde.

descumpanirea:

Dar viitorul se dovede~te a fi tesut nu numai din proiecte ~i obiective de atins, ci ~i din spiritualitate ~i moralitate,

- Eu !?iCll sotul meu sllntem oameni puternici, cu vointa!?i intotdeauna am obtillut ceea ce ne-am propus, pe cand fiul

onestitate ~i idealuri. Daca nll sunt in stare sa accept prabu~irea

nostru este 0 persoana absolut lipsiHi de vointa: el nu dore~te nimic de la viata ~i Illl aspira la nimic.

La una din !?edintele recente,

idealurilor ~i calcarea in picioare a moralitatii, daea, in adanclil inimii me Ie, eel ce m-a tradat nu afla iertarea, daca

-

~ i-am

iocetul

spus.

Acest

Ilicru i I-ati transmis fiului dumneavoastra, insa la scara Inzecita, !?i, pentru a-i fi salvat sutletul, el a fost lipsit de scopuri,

sterilitate. Mai departe. Daca se "Illchide" soarta, rezulta ca am fost prea nesatistacllti de propria soarta sall de soarta celor

vointa ~i dorinte. lata, in acest fel, acordand dorintelor, vointei !?i scopurilor un loc prioritar in viata !?iinveninandu-se atunci cand, prin f!?ccul acestora. se incearca vindecarea lor, parintii

provocata de

evoilitia societatii, a statului. Ca Ufmare, nu ni se va permite sa avem 0 soarta fericita sall ni se va trimite 0 boala, care sa ne otraveasca intreaga existenta. ,Jnchiderea" vointei 1]ia dorintelor semnaleaza ca am incercat, in adancul sutletuilli, sa supunem vointei ~i dorintelor noastre situatia, iar cel ce a mers impotriva iubirii noastre ne-a trezit mania. Vointa inseamna con1]tiinta plus dorinta. Atullci cand dorim cu ardoare ceva 1]i. pe nea~teptate, posibilitatea de a ne implini dorinta dispare, trebuie sa

aduc pe lume ~~ieduca odrasle lipsite de vointa. apatice. care, in plus, cautfl sa-~i inabu~e vointa, dorintele !?i con:,;tiinta in alcoo!. stupefiante :,;i tot felul de actiuni care duc la dezintegrarea personaliH'itii.

Dar sa mergem mai departe. Dadi se ,Jnchide" viata. . inseamna ca omul 1]i-arenegat de prea multe ori propria viata. era nemultumit de sine. De obicei, in astfel de cazuri. omul fie

il1cercam din rasputeri sa pastram illbirea in suflet. Daca ucidem iubirea din suflet. lasandu-ne prada proprililui dispret. sall daca distrugem iubirea din sufletele altor oameni, calltand vinovati ~i dispretuindu-i, atunci nu ne va fi dat sa materi-

moare, fie se alege cu 0 boala care nu-i permite sa duca

0

viata

normala. Am sa va mai povestesc inca 0 data despre acel drum pe care I-am parcllrs in cautarea originii bolii ~i a semnificatiei ei. ",4. ~,

234

!?i-a l11arturisit

Propria voillta a deven it pentru dumoeavoastra,

cu incetu L mai importanta decat iubirea,

dispretuiesc persoanele imorale, neoneste ~i inechitabile, atllnci l11aatlll pe drlll11ul cel mai scurt spre moarte, cancer sall

apropiati, dar poate fi yorba ~i de 0 nemultumire

0 pacienta

)'.

i

235

.-:'1 QU

1:Qf-~f

--

~ u

;;;;;;;!!

1 usa

F-?:;:"'~~

p-

La II1Ceput. imi propllsesem sa ma OCLIp de diagnosticarea organclor afectate ~i rell~eal11 sa fac acest lucru Cli destul:l

prin diverse metode efectllam corectia ,.structurilor

cum Ie Ilumeam eu, ~i rezultatele S-3Uaratat a fi surprillzatoare.

exactitate. Oar, mai tarziu, au inceput erorile: vedeam ca organul respectiv este bolnav, in5a examenul medical imi infirma diagllosticul. Pana la Ul"ma.s-a dovedit ca nu era nici 0

Ma aflam

afectate,

mcdicii

II declarau

Deformarea structurilor karmice determina Imbolnavirea fantomei, iar, mai tarzill. peste cativa ani, ~i a organului fizic

respectiv. Deci pot fi create, sub indrumarea

iar, peste 0 jUlllatate de an, perS03n3 in cauza 1113diuta sa-mi spulla ca, la un examcn medical recent. diagnosticul pus de mine CLI~ase IUlli in mma s-a confirmat sutii la suta. Atullci 3m inteles ca

saniitos,

corespunziitoare,

am descoperit panaceul. In realitate, ceea ce credeam a fi mantuire s-a dovedit a fi calea cea mai sigma spre distrugerea intregii omeniri. Abia mai tarziu am observat ce mecanism sc declan.'?eaza atunci cand este urmarita, in exclusivitate, doar salvarea fizica: Cli cat mai eficient este proccsul de vindecare.

ve~te efeetiv, In plan proprill-zis fizic. Am devenit con~tient de faptul ca principalul pUI1ator de informatie este campul, ca

eu atat mai rapida este schimbarea in rau a sortii ;;i a caracterului. In uncle cazuri, am vazut cum deformarile de camp revin destul de rapid 1a starea lor illitiala ;;i al11hotarat sa merg mai departe Cll cercetarile, ca sa stabilesc ce anume genereaza

anume In camp se localizeaza ceea ce l1umim noi "deochi".

J 'I

I

,Jarll1ec", "blestell1" sau "baa la". Cu toate acestea, nu reu-,?eamInca sa patrllild In acel spatiu sacrosanct, reprezentat de structurile de adancime ale dimpului. Vreme de cativa ani am tat Incercat, flira succes. sa ating acest !live!. Pe nea.'?teptate,in primavara anului 1990, am

deformarea structurilor karmice. Intr-ull star;;it, am descoperit ell stupoare ca aceste deformari, care determina starea fizica ;;i

a campului

~i existcnta in el a unoI' structuri, actionand aSllpra dirora putea 11 ameliorata instantaneu starea fizica a omului. Apoi am observat en schimbarile survin IlU nllmai In starea fizica ci deopotriva, In caracterul ~i In soarta ol11ului. Am <pricepu~c~

~ ,"

ceea ce noi numill1 "biocamp" .'?iceea ce numim "subcon-'?ticnt", "suflet" sunt, de fapt, ullul .'?i3cela~i lucru. De asemenea, ~

236

karmice, in felul

acesta, yom scapa cu totii de suferintele f1zice. Ma gandeam di

important, am ajuns la concluzia efi afeqiunea incepe la nivelu] dimpu]ui ~i, abia mai tarziu, organul respectiv se Imbolna-

Inceput sa vad. Am constatat lipsa de omagenitate

mea, aparate carc, 0 data pe an, sa "scuture" structurile de

camp ale fiecarui 0111,netezind defonnarile

practicam 0 diagnosticare 3nticipatii ~i. ceca ce era mult mai

[I

intr-o stare de euforie: credeam di am gasit calea

spre vindecarea intregii omeniri.

eroare la mijloe: mi-am dat seama ca vedeam Ill! atat organul, cfH falltoma lui, proiectata In biodimp. Ii indicam ol11ului organelc

karmice",

soarta ol11ului, sunt generate de ura. de sliparari profunde, de regrete- etc. Apoi am Inteles ca, pe langa agresivitatea ex. terioara, exista cea H'iuntrica, mult mai periculoasa, ;;i ca, acull1ulandu-se. aceasta provoaca deformari ale campului ~i, in ultima instanta, afectiuni grave. A~adar, agresivitatea mutileazfl sufletul, iar sufletul bolnav da na~tcre unui trup bolnav. Prin urmare, se cuvine sa vinde-

237

r

~

QU

l

~f-~t

fast nedijit. Rugati-va, cereti ca ura, supararea, gelozia sa paraseasca sufletul dUll1neavoastra, atullci yeti fi sanatos", ~i olllul, intr-adevar, se il1sanato~ea. Credeam ca este de ajuns. Framalltarilc mele au !nceput Insa in clipa 'in care am COllstatat sufletului

de agrcsivitatc. Atunci am Inteles eft omul este pedepsit nu atat pClltru agresivitatc, cat pentru 0 31lumiHistructura psihica, ce urmeaza

sa gcncreze afectiunea respectivii. De aceea, vinde-

C3rC3este posibila daar prill schimbarea caracterului omului. Oar cum sa schimbi firea omului? Credeam ca este Ull lucru imposibil. A inceput 0 perioada de dilltari istovitoare:

de sute

~i mii de ori am tot incercat sa inteleg ce anllme genereaza agresivitatea. Pana la urma, am inteles ca agresivitatea apare atunci dind sufletul se ata~eaza de anumite valori umane. Cu cat mai puternica estc aceasta ata~are de valorile

umane, Cll

at
23X

!!!!!!!II .HSlZ

dim sufletul. lar sufletul poate fi eel mai bine vindecat prin iubire. rugaciullc ~i pocailltfl. Ii spuneam pacientului: "lata. in cutare ~i cutare moment, dumneavoastra ati unlt, iata cand 3ti

di boala poate sa persiste chiar ~i dupa purificarea

-

~ 6

continuu cercetarile. Atunci mi s-a dezvaluit aceasta notiune, care este ,.iubirea de Dumnezeu". S-a dovedit ca, iubindll-L pe OUlTInezeu~i aspinind la EI mai mult dedit la valorile umane, putem ramane in continuare in posesia acestora din urma ~i ne putem bucllra de ele din plin, tara a aCLIlTIulaagresivitate ~i tara a ne alege, in consecinta, cu boala ~i moartea. Abia atunci am inteles de ce invatatura de capatai a lui listls Hristos suna astfel: "Sa-L iube~ti pe Dumllezeu cu mintea ~i cu illima ta", ceea ce inseamna ca mai intai la Oumnezeu, ~i abia apoi la valorile lImane se cuvine sa aspire con~tiinta omuilli. Simtirea, vointa ~i dorintele trebuie Sa fie orientate, In primul rand, spre Dumnezeu ~i doar apoi spre toate cele omene~ti. Am inteles de ce unul din principalele postulate ale filozofiei indiene este renuntarea la toate dorilltele: eliberarea din lanturile dorintelor terestre il face pe am fericit. Am Inteles de ce, renuntand la hrana, practidind exercitii de respiratie ~i decanectandu-se de la sperallte, proiecte, regrete ~i darinte, amul se insanato~e~te. Fiinta umana are diteva flll1ctii de baza: respiratia, hrana, perpetuarea speciei, autoapararea sau controlul asupra situatiei, cunoa~terea. Toate aceste functii izvorasc din sentimentul iubirii de DUlTInezeu.Intr-o situatie critica se pune in mi~care, in primul rand, mecanismul apararii ~i pastrarii sentimentului iubirii in suflet ~i, abia pe urma, instinctul controllilui asupra sitllatiei ~i cel de conservare, ceea ce permite organismuilli sa supravietuiasca ~i sa-~i sporeasca aspiratia catre callza primordiala. Omlll imbat~ane~te ~i moare, i se sting treptat fllnctiile de control aSllpra situatiei, de cunoa~tere, procreare, de luana ~i respiratie, ~i acest proces ii permite sa perceapa caracterul lor 239

I,

!I

...~ ~!L;s. ~~

-~.~

iSu

i:OE-<E-<.E

1

stincteJe de cunoa~tere, procreare ~i de control

!

,111-

aSLIpra

sitllatiei se conecteaza 111acela~i timp. 0 conditie sine qua non. 111 dezvoltarea sentimentului de iubire II constituie e~ecul '{ t emporar al controJului asupra situatiei, diminuarea periodica a atractiei sexuale ~i a impulsuilli co gnitiv , leg at de S . . PI fltu-

alitate, moralitate. idealuri ~i sperante. Cu cat se dovede~te,

III

armo . OIOS se dezvolta, In cele ce urmeaza . functiile , de bazii ale on1l1I Ul,. Blocarea periodica a tuturor functiiJor de baza sau restran g . erca lor permite aspiratiei cfltre cauza primordiala sa se amplifice iar iubirii sa fie mentill uta .'?iacumulata III suflet de asemenea' astfel de cazuri, mai importanta

iubirea

,

cu atat mai

ea contribuie Ja suportarea mai u~oara a stresului , diei st r esu I' nu este nimic altceva decat limitarea. pentru 0 scurtii periGada de timp, a functiilor organismului uman. Respectiv, se proctuce 0 Illtarire .'?i0 revigorare

Cand bolnavul medicament

a organismului.

face 0 erizii puternica

nu-I ajuta la .

de astm

~i nic' '{

l

un

remedierea sitllatiei - ~IIo arte , . i se Jeaga

strans eo-,?ul picptului ~i, impiedicandu-i-se respiratia 111 acest fel. criza trece. Astmul este determinat de exa g erarea imh por-

tantei propriului

i'll.

adieaa vietii. dorintelor, eOIl-';itiintei,Cand

omul se sufoca, are Joe 0 reprimare a tuturor fUlletiilor de b A.'?adar, Sf cuvine sa eolaboram

.

Mi-am

Infii~at

=

zdravall pieptul eu Ull prosop. a.'?a Irldit

abia mai puteam trage aer. Peste doua IUlli ~i jumatate bi.'?nuisem ell aeeasta

240

-

. Qza. Cll natura, nu sa luptam CLi

C meva mi-a povestit cum .'I-a vindecat de astm: ~

stare, Ineetasem

-=-

-

L~9a

secundar ~i iluzoriu. EI Intelege astfel ca. In momentele de cllmpalla, trebuie salvat. in primul rand , sentimentul ill . .. b In!. Cand un barbat se Illdragoste~te de 0 femeie ~i invcrs . ,I

u

m~ 0-

chiar sa fiu con~tient

de

ea. Atunci mi-am seos prosopul .'?i,din acel moment, Il-am mai taeut crize de astm. Imi amintesc de 0 alUi Intamplare. Omul avea inima foarte bolnava. inghitea cam la treizeei .'?i~ase de pastile pe zi, Insa efectul era foarte slab, a~a Incat starea lui se inrautatea pe zi ce trecea. Medicii i-au propus sa-l opereze. Data interventiei chi-

rurgicale a fost fixata pentru ziua de luni.

.

.

.

- Ai mai multe ~anse sa mori decat sa supravietllle~tl - I-a spus chirurgul tara oeoli~uri. ~aizeci la suta ca ai sa mori p~ masa de operatie, dar. daca. nu te operezi, e sigur suUi la suta di ai sa mori la tine-n pat. Duminica I-a vizitat un prieten ~i, stand de yorba, acesta i-a povestit cum, folosind tehniea respiratiei superficiale, se grave. poate obtine vindecarea unor afectiuni deosebit ~e Am simtit ea asta e ceea ce-mi trebuie - martuflsea omul ~ostru -' .'?i. luni dimineata. cand medicii au venit dupa mine, am refuzat sa fiu operat". ,.N-o sa vi se mai ofere 0 a doua .'?ansa ~ I-au avertizat medicii - daca ajungeti pe moarte, n-o sa va primim inapoi". "Oar decizia mea fusese

una definitiva. Am uitat de toate ~i m-am deconectat de la tot ce era in juru-mi. incercam sa respir cat mai lin ~i dit mai lent. Respiratia trebuia sa devina insesizabila. lmaginati-va urmatoarea situatie: vine amantul la doamna

lui acasa ~i. eand colo. apare ca din senin sotul. ~i iata, sta nostrLl pitit In spatele draperiilor ~i abia daca mai sufia, mai bine zis, incearca sa respire lin ~i delicat. Ei bine, a~a procedam .'?ieu povestea fostul boillav. ACUI1.1.i.l1in:a mea este absolut sanatoasa, all confifillat-o ~i medicI!, cat

amorezul

~

des pre pastile. nl! mai am nevoie de ele". Barbatul avea 0 24]

lClE:-,-<}§. ii::

";S"1, <=>u

~::I 0>.... Q:J ,-<1-..<::

u-<

-

1 p-~:;:..~

H9lG"

~ "" I

intati~are binevoitoare fusese candva cardiac.

.'li blanda, n-ai fi crezut niciodata

ca

-

Mft adresez pacientiJor 8.'lezati in fata mea.

- Tehnicile de retinere a respiratiei, abstinenta alimentara, blocarea proceseJor de gandire logidi, critidi ..,i analitica, ell alte clIvillte, blocarea con~tiilltei, eliberarea de dorinte, toate acestea, luate impreuna, Ill! garanteazadepa.}ireahalii ca atare,

intai aSLIpra propriilor

banui ceva, inspre blandete. iubire .'li DUl11nezeu, ca sa inceapa procesuJ de insanato.'lire, pe dilld. temandu-se. regretand.

Uneori pacientii imi spun cu iritare in glas: "Tot ma rag ~i l11a rag ~i nici un rezultat". Este foarte prababiJ ca astfel de oallleni sa nu ajunga niciodata la vreun rezultat. Dadeal11 ca exemplu cazulunei femei, careia, dupa numai 0 saptamana de rugaciul1i, i s-a resorb it complet ~i a disparut 0 tumoare canceroasa de dilllellsiuni mari. Ea a inteles ca nu mai are nici 0 5ansa de supravietuire ..,.ide aceea se ruga, in bUlla parte,

Observ atentia intiparita cOl1tinuu prelegerea.

pe fetele pacientilor

ii

:t

boaJa ~i-a pierdut .'.. mei 51-1111

~,

242

~i nepoti,

sutlete. Calld veti silllti

deci va veti putea ruga ~i pcntrl! urma~i.

invenillandu-se, .}ansele lui de a se insan3tO.'li .'li de a slipravietui sunt, practic, nule.

agresivitatea,

copii

daca

Ill! sunteti

ca iubirea de

DUlllllezeu IlU va descre~te, orice necaz sau Ilcllorocire vi s-ar intiimpla, atullci veti ~ti ca ati rcu5it sa va armonizati sufletuL

cient ca OIllU! sa se indrepte, macar .}i In subcol1.'ltient, tara a

valorile ulllane ~L dispanind ro!';tul.

pentru

telor dllll1lleavoastra, pc atat de real va fi ajutorul pc care-I ve~i putea acorda copiilor 5i nepotilor. De aceea, apJecati-va mai

ele creeaZJdaar un fundal favorabil vinded'irii. Oar este sufi-

pentru iertarea pacatelor ill fata lui DlIlllnezeu, 5i nu pentru a se vindeca. Iubirea ei, care este eu-J suprem, n-a mai depins de

Nu va rllgati

suficient de curati. Cand va rugati pentrll altcincva, se poate intiimpla sa atragcti "l1lurdaria" celuilalt sal! sa i-o transllliteti pe a dumneavoastra. Pe cat de profunda va fi purificarea sufle-

I. I

.-e"""I

~u

(i(''''';:::,~

l

..:.:8~

comportament,

provoaca

iritarc ~i, In subcon;>tient, dii na~tere

agresivitatii.

.

- Chiar ~i atul1ci dilld exterior?

MORALITATEA

I.

II

!HI exista neeazuri

evidente

In

- Trebuie ca sotlll dUITIlleavoastra sa se diiasca pentru faptul de a va fi ridieat In inima lui mai presus de Dumnezeu.

I.

Sa ceara iertare pentru ca a identificat fericirea suprema Cll spiritualitatea, pasiunea, idealurile $i eu relatia cu fiinta iubiHi.

II ,I

EI trebuie Sa Inlature prin pocainta cele mai mici suparari la adresa dumneavoastra, ~i ma refer aiei la orice fel de pretclltie, I I

Sotul meu sutera de un sarcom localizat In regiunea ~oldului - Imi marturise~te pacienta. In curand va fi SlipUS

fie ea necaz, enervare sau insatisfactie. Sa rcpete de sute de ori ca fericirea suprema consta In acumularea iubirii fata de Dumnezeu, iar relatia cu femeia iubita nu este dedit 0

interventiei chirurgicale. eu ceva?

modalitate de a spori aceasta iubire.

-

Spuneti-mi daca elmai

poate fi ajutat

- II pot ajuta ~i eu eu ceva? - Illtreaba femeia. Binelnteles. Efortul dumneavoastra este chiar mai important decat al lui. Dumneavoastra sunteti cea care i-ati

Examinez campul barbatului. Agresivitatea din subcoll~tient constitllie 2000 de unitati ~i este Indreptata Impotriva femeilor. Am remarcat existenta ata~arilor de relatii, de moralitate ~i idealuri, de spiritualitate ~i noblete. - in viata precedentii, sotlll dumneavoastra va diviniza i-am SpliS - acest Iucru va putea cauza moartea ~i. pelltru a slIpravietui. ati Inceput sa-I In$elati In dreapta ~i In stanga. Atunei. in sufletul lui s-a aprins ura Impotriva dllmneavoastra ~i consecintele au fost deplorabile

In precedenta viata, ata;>area de relatii, de moral ita-

te ~i idealuri, ~i asta fiilldea iubeati la el ceea ce tinea de umall,

i

e "

Ii

pentru amandoi.

- Oar In aetuala viata IlU I-am In~elat niciodata doamna.

determinat

- a zis ('-

- Toemai de aeeea el s-a ata;>at ;>imai mult de relatia Cll dumneavoastra ~i a Ineeput sa va idealizeze. far eea mai nelnsemnata nepotrivire cu idealul, fie ea In vorbe, ganduri sau

~i IlU ceea ce era sadit de Dlimnezeli. Ferneia II apropie pe barbat de Dumnezeu atullei eand illbe;-te la el, Inainte de toate, eeea ce-i nepieritor, grauntele Divin. Daca Insa femeia 11adora, In , primul rand, pentru puterea lui financiara, sau pentru inteligenta, sau pentru moralitate, atunci, prin aceasta, ea "tintuie~te" sufletul barbatului de aeeste valori. Drept urmare, el fie nll Ie poate avea, fie, posedandu-Ie, se Imbolnave~te gray sau moare. Doamna m3 prive~te cercetator. - Reiese ca adevarata nirnic?

iubire este cca care nu depinde de

"'"

244

f::

~ Hila

{~~

I"

~-'=

245

--

-I

.= ~u =

t::: i:Qf-
u~

~ = H9a

-~-.... -..if

"1!

-

- Gre.;;iti. Mai aproape de DU111nezeueste eel ce are Illai multa iubire in sutlet. Oar deseori se intampla ca moralitatea, principiile .;;i idealurile sa inceapa sa ne distruga iubirea. ill

A~a cstc - raspund eu.

- Atunci IlU va inteleg. Intotdeauna Illi-a fost absolut illdiferent dadi sotul mcu e bogat sau sarac, prost sau de~tept, norocos sau IlU. Care este atullci cauza?

-

I-ati fi iertat sotului dUllllleavoastra saracia

astfel de cazuri este mai bine sa renuIlta111 la moralitate .;;iidealuri, dedit la iubire. Omul111oral, spiritual :;;icumsecade

Ii explic Cll - i-ati fi trecut cu vederea gesturi]e stupide :;;ie:;;ecurile. Sentimentele dUlllncavoastra nu sunt legate de bani, aptitudini sau -

resi111ti mai puternic decat oricare altu] sentimentul

asta il apropie de OUl11llezeu. Illsa, daca el i~i va cOllsidera moralitatea, spiritualitatea ~i idealurile mai importallte dedit

soal1a norocoasa. E]e sunt legate de un singur lucru. Insa, de

iubirea, atunci, comparat

data aceasta. temeinic. Acest lucrtl cste mora]itatca. Daci'i sotul ar fi adoptat rata de dumneavoastra un comportament imoraL neclrept ~i neonest, iubirea dumneavoastra n-ar fi rezistat.

noi "uman" a fast, este ~i va fi

Destul pentru astazi. puteti pleca. Ciind 0 sa va prezentati ]a .;;edinla Ufmatoare, vom vedea ce ati reu:;;it sa obtineti dumneavoastra .;;icum s-a descurcat sotul dutnneavoastra.

~i va fi 0 realitate.

Fa p]eaca. iar eu Imi amintesc cum, ]a prima ei vizita, i-am dictat textul unci rugaciulli care urma sa-i ajute sotului ei. ,.Doamnc, ill Ilumele iubirii de Tinc sunt gata sa ma despart de viata, de dorinte .;;i vointa, de idealuri .;;i sperante, de Illoralitate, onestitate .;;iechitate, de cei apropiati .;;ide orice fericire

E greu sa rcnunti la moralitatc. Pentru iubirca de DUlllnczcu poti rcnunta la orice.

- Inteleg accst lucru - zice ea - insa sutletului, a.;;a ori altfe!. ii vine greu, dici cel 1110ral,onest .;;i inteligent este ll1ai apropial de DUll1llezeu decat ticalosul. Ilu-i a.;;a'?

246

-

0 iluzie. Exista 0 singura realitate, .;;iasta e iubirea. Ea a fost 0 realitate, este 0 realitate

-

-

fiind cu ornul lipsit de spiritualitate,

el nu va fi mai aproape de Oumllezeu, ci, dimpotriva, mai strain de EI. Vreau sa intelegeti un lucru: tot ceea ce numim

S-a a.;;ternut Hicerea. Ochii fcmeii sunt sca]dati In lacrimi.

umana". Femeia .;;i-a notat cu grijii aceste randuri, dupa care a roslit un singur cuvanL "Greu". - Cc e greu'?

poate

iubirii, ~i

~

~

..

","u

-

~~~f

l

I:: ~

-= I!!!!!!!!! --

L~9ll f viitorul, adica spiritualitatea,

Ilobletea, principii Ie, sperantele,

idealurilc. Acestea formeaza doua straturi de valori spirituale.

ED -L COLECTIV

Primul strat - relatiile. AI do ilea strat - aptitudinile,

intelectul, perfeqiunea.

Urmeaza apoi valorile materiale. dar, din eauza ata;;amentului

Sunt doar cateva notiuni,

fata de ele, se isca bolile, nenoro-

cirile, suferintele unui numar imens de oameni! De regula, 0 eramponare IlU e nieiodata singura. Ele formeaza fascicu!e, grupuri de valori.

Conform acestei scheme, gelozia arata In feluJ urmator: ata~are de vointa ~i dorillte - unu la mana, ata~are de idealurile spiritualiUitii - doi la mana, in sfar~it - ata~area de relatii. Mai Intai, omul I~i purifica prin rugaeiuni tema relatiilor. adica gelozia, suseeptibilitatea, ineapacitatea de a accepta cearta ~i

Cand lllli parvine 0 noua inforlllatie, eu n-o pot testa, aprecia, controla. incerc, pur.';ii Silllplu, un sentiment de panidi totala,

[a gandul

ca sistemul

functioneaza deloc. Apoi perioada de panidi tatonarea ~i valorificarea

functioneaza ~i disperare

In gol sau IlU trece

. ruperea

~i Incepe

relatiilor,

ell alte cuvinte, stratul u~or, de suprafati'i.

apoi I~i revede Intrcaga viata ~i accepta, ca pe 0 purifieare a

treptata a telllei. Cand spun "panica

~i di~perare", ceea ce am In vedere nu e chiar ceea ce I~i IIllagJlleaza cititorul. Eu nu mai am astfel de emotii in interior dar, In exterior, substanta umana ~i con~tiinta lll~ana confer~

iubirii de DUlllnezeu, nu numai prabu~irea relatii!or, ci ~i a sperantelor. planurilor, idealurilor, spiritualiUitii ~i moralitatii.

In mod reflex emotiilor 0 atare culoare. Pentru mine, viata mea devenit, de foarte multa vreme. Ull joc ~i un teren pentru ~ Illvestigatii. Aparent Insa am acelea~i emotii ca ale tuturor. A~adar, fapte disparate, notiuni despre ata;;area de anumite valori umane au capatat acum forma unui sistem. Grice valori umane pornesc de la ego-ul nostru, de la eu-I nostru. Deci prima veriga este viata. A doua - sentimentul, dorinta, vointa. A treia veriga estc destillul. A patra 0 reprezinta cO;1tactul ~u

~i de idealuri, omu! aeeepta umilirea vointei ~i a dorintelor ca ,pe 0 purifieare a iubirii de Dumnezeu. Dupa ee el i~i inlatura

24K

Atunci dind a ineetat sa mai depinda interior atat de relatii, cat

treptat dependenta Insanato~irea.

de vointa

~i dorintele

proprii.

survine

-(~ )i

Cum arata In aceasta schema notiunea de "trufie",? Exista doua tipuri de trufic: primul - eu 0 puterniea dinta spre neeesitatile

trupului

(eu trei verigi:

prima

-

ten-

dorinta 249

.~ ~u

:::::

-

;:: =:-

~~~EE: ~ <:: i'5

1 ~;;"~~

U9ll

-"~

;;i vointa, a dOlla

~

destinul fericit, a treia

inteJectul) ;;i al doiJea tip necesitatile spiritului. Aici, primul - dorinta ;;i vointa, idealurile, ;;i al treilea diteva secunde, eu parcurg

-

transmiterea ditre fiica, al carei viitor este deja inch is; nivelul este, practic, eu 50% mai inalt decat eel mortal. prin urmare,

- Cll 0 mai mare orientare spre fasciculele arata In felul urmator: al doilea - principiile, scopurile, aptitudinile, intelectul. ACllm, In rapid intreg lantul, testez starea

omLllui, apoi examinez modul in care agresivitatea dimpuL compar gradele

aptitudinile ;;i

de deformare,

rezLlltatul va 11 fie Illoartca, tie 0 boaJa grava, fie sterilitatea. Cereetez modul coneret in care se poate manifesta boala Ja fiica: sunt afectate nLi strueturile fizice, ci eele Reducerea spiritualitatii poate avea loc pe diteva cai:

deformeaza

dupa care pot trage

concluzii despre caracterul ~i gravitatea bolii. Dupa ce a fost alcfituita, schema fUllctioneaza CLIprecizie.

1 Ii

I II

I Ii

Amplificarea

Siabirea Illellloriei, aptitudinilor.

trasatLirilor de caracterjosnice.

3. 4.

Debilitarea intelectului. Tulburari psihice.

in cazLiI de fata, redLicerea potentialLilui spiritual al fiicei

in fata mea stau doua femei, mama ~i fiica. Cercetez starea fizica a mamei: dereglari serioase la sanul drept ;;i la corpul uterin, curand poate i'ncepe formarea unei tumori canceroase. ;1

I. 2.

psihiee.

are loc prin intcnnediLiI dereglarii psihicului. Mil Illai uit 0 data sa vild ce este blocat la fiidi. Oho, se produce inchiderea tuturor ceJor trei niveluri, in consecinta

Glanda mamara din dreapta indica suparari grele la adresa altora sau la adresa propriei persoane, a propriuJui destin. In cazul dal, este yorba de propria persoana. Examinez campul

~

sterililate sau lipsa copiilor (In astfel de eazuri, copiii sunt lipsiti de vitalitate). Prin urmare, starea psihicului va continua sa se inrauHiteasca. Mai departe e posibila moal1ea. Acum inteleg de ce poate avea mama cancer la san.

karmic. Mama "este tinuta" de destinul fiicei, care este in pericol de moarte, in consecinta, destinul 0 "ciupe;;te" de sanul

ma adresez fiicei, care pare sa aibil vreo treizcci de ani. Dumneavoastra aveti eopii? -Nu. - Se intampla sa va confruntati eu fobii, stari obsesive, ,instabilitate psihica? -

drept. Ma uit la punctele temporale ale mamci: acestea IBcep Sa se deplaseze din viitor spre trecut, prill urmare, este pe cale sa Illceapa 0 boa/a grava. Parcurg ;;irul valorilor Ul11ane;;i vad ca sLltletul mamei este ata;;at foarte puternic de relatii; de Illoralitate, principii ;;i idealuri - ;;i mai muJt; intr-o oarecare masLlra e ata;;8t ;;i de voillta ;;i dorillte. Cea mai puternica este ata;;area de spiritualitate, moralitate ;;i idealuri, adica de viitor.

Eu verific informatiile

obtinute

~

-Du. ~

A

yeti senzatia ca se deschide

un gol in fata dllmnea-

voastra? Da, mi se intampla.

Forma de agresivitate prill care s-a ancorat ea 0 reprezinta, in linii mari, supararea fata de sine, fata de destin ;;i fata de

~

A;; putea preciza care este tabloul

DUlllnezeli. Telldinta se manifesta intr-o varianta amplificatii: '3\

psihicului

fiieei,

momentul

eand

concret

ar putea

al prabu;;irii

surveni

moartea,

250

2S J ~i. ",.,

.,

.~ ","u

"'''::: :;J §-;;;;.

I:QE-<E-<-<::

;:::

~u

1

-p;::

H9a

,.

precum ~i Jmprejurarile de producere a acesteia, acestea Jnsa

Intervine 0 pauza.

nu mai sunt esentiale. Principalul II reprezinta eforturile Indreptate spre propria transformare.

- Doar II iubiti - zic - numai ca IlU doriti lucrul acesta.

Nu demult, 0 pacienta mi-a spus:

-

- Un an In urma am fost la dumneavoastra la consultatie ~i dllmneavoastra mi-ati comunicat ca, peste 0 jumatate de an, ma va tn'ida iubitul ~i ca ell trebuie sa-I iert dinainte ~i sa ma

- Dadi aveti In mana 0 lentila tulbure, nu yeti vedea prin ea nimic sau yeti vedea totul deformat. Tratati-I pe sot ca pe copilul dumlleavoastra, doar 0 mama I~i iube~te copilul, oricum ar fi el. Mai Intai de toate, ea II iube~te. abia apoi II critidi

dtlmneavoastra, eu am facut fata acestei Incercari. Eu ridic din umeri:

sau II pedepse~te. Ei bine. singura lentil a curata prin care putem vedea In mod real lumea Inconjuratoare nu estc nici

-

0 data ce a existat 0 sugestie, aceasta Iltl mai este considerata 0 Incercare serioasa. lata, daca eu nu v-a~ fi spus nimic

con~tiinta noastra. nici dorintele noastre, ci sentimentlll illbirii din sutlet. Plineti-va sllfletul In ordine ~i abia pe urma decideti

~i dumneavoastra ati fi depa.'?it aceastii situatie, pastrandu-va iubirea, atunci aceasta ar fi fost. Intr-adeviir. 0 Incercare ~i 0

daea divortati sau nu.

victorie.

Le privesc din nou eu luare aminte pe paeientele din fata mea. Mai Inainte. eu le-a~ fi povestit tot ce descriu aCUI11,iar ele ar fi dat afirmativ din cap l11ulta vreme, tara a Intelege macaI' ceva. Ell le-a~ fi explicat iar ~i iar. pentru ca aceasta sa Ii se Intipareasea In memorie, astfel Ineat ele sa-~i poaHi indrepta eforturile spre propria transformare. Apoi am Inteles ca pUllctlll forte al sistemului meu II reprezinta Intelegerea

Ma uit la femeile din fata mea ~i Imi amintesc

de 0 pacienta: viid ca, In adancul sufletlilui, I~i iube~te satul ~i ca divortul Ii poate aduce, In cel mai bun caz, 0 boala grea, Insa ambitiile Ii Impaienjenesc ochii.

-

Bine - zice ea - Inteleg ca Injosirile ~i supararile din sotului ma vindeca, accept

acest

lucru,

totu~i voi

divoqa. Se poate sa procedez a~a?

4nor lucruri ascunsemailnainte.adica modificarile se produc prin intermediul Illcrului activ al con~tiilltei, Insa, pentrll a ajunge la sentimentul iubirii, trebuie sa renunti pentru un timp

-

Sigur ca se poate - raspund - In acest caz Insa pregatiti-va sa va confnmtati Cll mari probleme de sanatate. - Nu mai Inteleg nimic - se sllpara doamna. Doar sunt gata sa accept Injosirile. numai ca ntl vreau sa traiesc cu sotlll meu!

~i la cOI1~tiinta. s-o padisc~ti. Astfel, punctele forte ale sistemuilli meu devin punctele lui slabc. Prin urmare, sistemul meu, dezvoltandu-se. trebllie sa rellunte la sine. adica sa puna

- Binc - continlill eu - ascultati aceasta fraza: ,.SUllt gata de competitii. dar Illl ma voi antrena". "\

252

seama eu Insami daca. II iubesc sau

nu?

reorientez nu spre principii, ci spre iubire. Pe atunci Inca ntl aveam till iubit, dar, peste Inca trei luni, el m-a tradal. Datorita

pmiea

Dar cum sa-mi dau

sa recunoa~teti

1{

~ :?:/ iii.

cOIl~tiinta,

logica pe planul doi. in practica. accasta Inseamna

253

--

~

.!:-;

--

3.. - ~ i:Q.-q-..c 1=..:.:ii

","u

~

1 H91l

f.

4..

ca ~i modeleJe me Ie trebuic sa contina mai l11ulte sentimente dedit ganduri. Olllul se vindeca mai intai prin schimbarea apoi prin modificarea

gandurilor.

sentimentelor,

fast pentru dUl11neavoastra l11ai importante decat iubirea. Atullci cando pentru vindecarea dumneavoastra, aveati parte de certuri, tradari ~i suparari, dumneavoastra va salvati nu iubi-

Apropo. nu dcmult mi-am

rea, ci principii Ie ~i idealurile.

dat seallla de lucrul acesta 0 data in plus! 0 ora intreaga i-am tot explicat Llnui Ulnar venit la consliitatie care este sensu I probJemei ~i CUIllar trebui el sa procedeze. Zadarnic, efeetul a

aceasta, adresandu-va \ui Dumnezeu. Peste un ceas, cand ele intra din nou in camera ~i iau loc III fata mea. tablou\ pc care il vad e deja abso\ut diferit. Acum, fiica va trai, de~i va mai avea un timp oarecare probleme psihice. Le explic cum sa faca sentimentul iubirii independent

fost egal eu zero. Atllnei am inteles. - Cunoa~terea lumii are lac mai intai prill intermediul sentimentelor. apoi prill intermediul gandurilor - i-am SpliS aculll dumneavoastra nu il1telegeti. deoareee sentimentele dumllcavoastrii nu sunt pregatite pentru aceasta. incepeti prill a

de valorile umane. ~i, In acela~i timp. vad cum se produce 0 allleliorare interioara.

va pocai. rugati-va, ~i. peste 0 vreme, dadi vom incepe sa comunicam, yeti ti in stare sa ma intelegeti.

Mai tarziu. analizand zeei de cazuri ale Ullor pacienti care depuneau etol1uri sa se schimbe pe sine, am observat 0 particularitate Illspaimantatoare. S-ar zice ca la baza tuturor

$i iata ca vad acum ill fata mea 0 mama, care se indreapta spre 0 boala grava, ~i 0 fiica ee poate muri in lIrmatorii doi ani. Inainte de accasta insa se va produce ~i descompullerea

valorilor stau dorintele, prill urmare, pe masura ce omul I~i da osteneala, ata~area de vointa, dorillta, viata trebuie sa dispara ultima, dar, din cine ~tie ee motive, tabloul care rezulta era Intrucatva diferit. Cea mai stabila ~i mai greu de Illvins s-a do-

lenta a

structurilor spirituale. Ell Ie pot spune ca s-au cramponat de contactul eu viitorul. de absolutizarea valorilor lImalle etc., iar ele i~i vor incorda toata eOIl~tiil1ta pentru a ma intelege ~i aproape toate tortele lor se VOl'consuma ill acest seop. Nu, a~a

vedit, nu se ~tie de ce, ata~area de moralitate, echitate. idealuri, spiritualitate.

IlU merge. e nevoie de altccva ~i, pe masura ce ele Illli imparta~esc problemclc lor. se ive~te trcptat ~i solutia. imi ridic mainile eu palmele indreptate sprc cle. , - Gata, de ajuns - zic. Va rog. ascultati-Illa. Pentru a fi fcricit $i sanatos, omul trebllie sa traiasca, mai intai, pentru iubirea de DumnezclI. ~i abia apoi pentru toate celelalte valori umane. Dumncavoastra ati trait pentru moralitate. onestitate. principii, idealuri. ~i nu pentru iubirca de Dumnezeu. ele au

254

Mergeti ~i cereti iertare pentru

La Incepllt, ,

eu l1-am aeordat

acestui

fapt 0 importan1a

deosebita. Dar iata ca Il11irevine In minte un caz complicat. Un tanar a cazut In patima betiei, este chinuit mereu de fobii ~i co~maruri. Dupa prima ~edinta, energetica lui s.a echilibrat. iar ata~area de propriul eRo, adiea de viata, dorinta, vointa, a fost practic inlaturata. NlImai un parametru ramimea stabil- contactul eu viitorul. adica 1110rala,principiilc, ctica ~i idealurile. Toti parametrii illtrasera. practic. in norma. dar 255

.!:-; ","u

:.~

l

~~~f

HIILl

.""

starea till1arului l1l1se schimbase. Nu se ~tie de ce, "se ridicau [a suprafata" mcreu programe de dispret, ingamfare, aroganta fata de oameni. EI indeplinea con~tiincios tot ce-i spuneam, dar situatia nu se schimba. Ceva il tinea foarte stdins. ~i iaHi-ma incepand din nOli investigatiile pentru a afla de unde are el dorinta atat de puternica de a-i dispretui ~i de a-i injosi pc oameni. Aceasta ii vine din viata anterioara. Omul asta a trait pc teritoriul Chinei de Vest, unde i-a dispretuit pe oamenii de alte crcdinte, pc oamenii ale caror moralii ~i mod de viata erau diferite de morala ~i modul de viata ale grupului din care fliCCHparte el insl1~i. Atunci am priceput: ego-ul lui personal este Inch is, dar el are 0 enorma ata~are de eu-l coleetiv. Noi suntem in legiitura eu eu-I eoleetiv prin intermediul unei ample conceptii despre etidi, moralitate, idealuri. £u-I nostru personal se distruge, dar eu-I colectiv continua sa tr:'iiascii. De aceea, in oriee soeietate, respectarea moralei publice ~i a legilor etice era socotita mai presus dedit viata, cu alte cuvinte. valorile con~tiintei colective sunt intotdeauna presus dedit orice alte valori ale con~tiintei individuale.

--

E5!

~

mai Din

~."...

Cativa ani in Ufma eram in relatii amicale cu 0 doamna. Un eunoscut de-al ei era pompier in New York. EI mi-a comunical 0 informatie foarte curioasa. S-a dovedit ca, printre incendiile nemotivate din raza New York-ului, pe primul loc se situeaza cele ai caror autori au fost tineri din familii evreie~ti ortodoxe, in care sunt respectate foarte riguros toate canoanele rehgioase. Prin urmare, trebuie sa traie~ti, in primul rand, nu pcntru principii ~i idealuri, ~i nici macar pentru poruncile lui Dumnezeu, ci pentm iubirea de Dumnezeu. Cn dit mai puterniea este orientarea olllului spre acumularea iubirii fata de DUlllnezeu, eu atat mai putin este ellegat de precepte, idealuri ~i principii. Ei bine. indata ec tanarul s-a adresat lui Dumnezeu ~i I-a ccrut iertare pentru faptul ea a socotit etica ~i morala colectiva mai presus decat iubirea de Dumnezeu ~i a facut din ele un seop in sine, ea a inceput sa-i dispretuiasca ~i sa-i condamne pe cei straini de ele. fobiile ~i starea depresiva i-au dispfuut ~i Illi ~i-au mai facut aparitia.

aceast:'i cauza, ispita de a considera etica .'?i morala colectiva superioare iubirii este foarte mare. ~i aceasta a dus adesea la 0 situatie paradoxala. De plid:'i, avem doi oameni. Unul dintre ei este preocupat de principiile moralitatii lImane .'?ide poruncile lui Dumnezcu. iar celalalt traie~te pentru iubire, de aceea incalca uileori atat poruncile lui DumnezclI, cat ~i morala umana. Fiul primului dintre ei ajunge un criminal. iar fiul celuilalt devine un om bun ~i cumsecade. Dacii ignori acest mecanism, este imposibil sa explici de ce fiul unui om virtuos ~i cumsecade ajunge un criminal.

256

I

I

.-=m Qu

P..1i, aI~~.E

\

H9/.l

F".:..~

-

Sa vii in septembrie, ca.nd e vremea bataii pe!1telui,uite

atunci ai sa vezi 0 adevi'ir.qUi bogatie. Vroiam sa-I sun peste cateva zile, ca sa ie~im Cll Ilintrea pe rau !1i sa ma bucllr de tot farmecul pescuitului. Era 0 zi fru-

SI KACIAELIAN

moasa ~i sufletul meu era pi in de impacare,

ceva insa Ilu-mi

permitea sa ma relaxez Cll totul ~i sa uit de toate. Am inceput sa-rni analizez starea ~i mi-arn arnintit: Vladivostokll(~9.

I

inainte de a veni la Habarovsk, am tinut 0 conferinta la Vladivostok. Auditoriul era cel obi!?nuit, totul decurgea conform planului. Dar, atunci dind am cercetat agresivitatea subcOIl~tientaa eelor din sala, am suspinat in sinea mea - 400 de ullitati. Callza - ata~area de viitor. in plus, viitorlll era inchis in proportie de 80-95%. Un om eu astfel de parametri se poate imbolnavi, iar, pelltrll till ora~, lucrul aeesta poate insemlla catastrota ecologica. prabu~ire eeonomidi, epidemii etc. Cu alte cllvinte, daca sitllatia aceasta se va melltine !1iviitorul va ineepe sa se inchida intr-o proportie care sa depa~easea 100%, Vladivostokul se poate confrunta eu mari probleme. In decursul conferilltei, am cercetat de la distanta regiunile Extremului Orient. Linia "Kamceatka-\O- Japollia" prezellta Pllterniee deformari .de camp. Dupa toate probabilitatile, acesta era un raion al unor

- Vreti sa vedeti 0 a~ezare a omului primitiv, veche de aproximativ noua mii de ani? in plus, acolo s-au pastrat picturi rupestre - m-au intrebat ni~te cllno~tinte de-ale mele cand ma aflam la Habarovsk27. Aceasta propllnere mi-a trezit intereslll ~i, fire~te. am acceptat. A doua zi. ei au venit sa ma ia cu ma~ina de la hotel ~i ne-am indreptat spre locul a~ezarii, pana Ia care aveam de mers, de-a lungul Amurulu?;:, cale de un ceas ~i jllmatate in amonte. Era ill luna septembrie. TimpuI era minunat. Dill cand in cand, prin fata noastra treceall in fuga sau in zbor fazalli. Zilla era insorita. M-am gandit ca am putea da 0 raita pe la pescari sa cllmparam pe~te, cu atat mai mult cu cat, in septembrie, somonii urca in sllsul raului ca sa depuna icreIe. incepe sarbatoarea. imi amilltesc cum, in vara aceluia!1i an, un localnic mi-a zis:

posibile catastrofe ~i cataelisme. Am tinut de m.uhe ori eonferinte in diverse ora~e. nicaieri Insa agresivitatea subcon~tienta

17

Habarovsk - ora~ in Federatia Rusa, port pe raul Amur. Centru industrial ~i cultural. ~H Amur (chin. Hei/o//x JiallX) - fluviu in nord-estul Asiei, se varsa in Occanul Pacific (MarcH Oholsk). Cursul lui mijlociu constituie gran ita dintre Federa!ia Rusa ~i China. 258

-

t:

~ ~

1<)

f

'£,

#: ,

"

~

'

Vladivostok - ora~ in Federatia Rusa, in Extremul Orient, port la Marca Japonici. JO . . Kamceatka - peninsula in nord-estul partii asiatice a Federatlel Ruse, margin ita. de Oceanul Pacific. Marea Bering ~i Marea Ohotsk. Regiune cu ghetarL vulcani, gheizere. izvoare terrnale.

~ 't

259

~

1

~u

pe; ~~ ~E-E-1::

-

~ ~---=

u

1 H9J.l

camp din Extremul Orient. Din cine ~tie ce motive, ata~area de spiritualitate ~i viitor a cleven it, in uhimul timp, cea mai peri-

nu depa~ea 200 de unitati. Ce-i drept, a existat 0 exceptie: ora~u] Neriungri-". unde erau 250 de uilitiiti de agresivit~te subcon~tienta. Un ora~ Ill! prea prosper. Dar. mai mult de 400

culoasa. Dar de ce tocmai Extremul Orient? Ce anume determinil cauza? Mil ridic palla la planul subtil ~i caut, pe Pamant

de uniHiti, era ceva de neinteles! Pe atullci inca Ill! 1?tiam di la Haharovsk voi vedea acela~i tablal!, ceea ce va indica 0 Jipsa

sau In afara lui, locul care provoaca aceasta situatie periculoasa. ~i 11gasesc. Tibet. Himalaya. Treptat. totul Imi devine clar. Regiunea care se intinde ca 0 fa~ie Ingusta de la Kamceatka pana la Japonia este puternic coneetahi la Tibet, Himalaya - la

de bUllastare destu\ de extinsa. Oar eu nici IlU banuiam macar di., peste vreodoua

IUlli, cand voi ajunge

sivitatea sllbcon~tienta a auditoriu\ui

la Chicago,

agre-

la conferinta mea va fi la

viitor. Nivelul spiritual al omenirii a creseut considerabil

fel. Prin urmare, se poate vorbi de un proces periculos la scara intregii Terre. Dadi acesta se va accelera

timii zece ani; spiritualitatea,

sau i~i va melltine

La Vladivostok, in timpul conferintei, In-au trecut fiori. imi venise un galld l1ea~teptat: ,.~i daca 0 agresivitate atat de sporita este daar in subcon~tientul celor care au citit cartile

Fiilldca a erescut nivelul spiritual, ata~area de el a deyenit mai periculoasa. In mod corespunz3tor, a scazut bunastarea In zonele de contact sporit cu yiitorul. Din ma~ina In care ma aflam, priveam drumul care ne alerga in Intampinare. Ce dez-

me Ie? In acest caz, pot pune capat, daca Illi zilelor me Ie, cercetarilor mele cu siguranta". I-am rugat sa ridice mana pe cei care nl! citisera deloc dirtile me Ie ~i vellisera pelltru prima

nod amant va avea situatia aceasta? Un cataclism, 0 prabu~ire economica sau nu se vor mai na~te copii? Dar, poate, e posibil

oara la 0 cOllferinta de-a mea. Apoi i-am testat ca pe un grup unitar. Situatia acestor oameni s-a dovedit a fi ~i mai proasta. cercetarile.

sa reu~im cumva sa aducem situatia la un echilibru? Ma~ina ne ducea tot mai departe. "Pierderile eele mai groaznice sunt eele

Imensa

pe care nll Ie observam

agres~vitate din subcon~tientul salii era provocatii de aha cauza. Intrucat in a treia mea carte ramasese desehisa tema

Am Incercat sa stabilesc cauzele deformarilor periculoase de Ne.riungri lakutla.

- ora;; in Federatia

Rusa, in sudul republicii

-

m-am gandit. Carnca omenirii moare

~i se desprinde in bucati. Omenirea InSa, ca ~i pana acum, este aplecata asupra problemelor imediate. Uneori, ceea ce se intampla seamana Cll 0 agonie: mainile, picioarele zvacnesc convulsiv, spatele se arcuie~te, ochii se dal! peste cap, capul tremura, ~i toate acestea functioneaza separat ~i Ill! sunt de lac legate intre ele. Este un simptolll periculos. in ullimu\ timp, savantii nici macar nu pot gasi callza pieirii subite a unor mari grupuri de animale ~i a padurilor".

viitorului, aceasta IlU Ie-a permis muhora dintre cei care-mi citisera toate cele trei dirti sa se echilibreze complet. Situatia care se crease depil~ea limitele celor trei carti scrise de mille . . " In cartea a treia abia incepusem sa sondez aceasta tema.

\I

intelectul se dezvolta mai actiy,

datoritil forme lor colective de comunicare, iar relatiile dintre popoare ~i state s-au intensificat simtitor pe tot Pamantul.

ritmul, va fi diu.

Am inteles atullci di Imi pot continua

in ul-

autonome ,~~

,'.

26]

260

-s-I

""u ~"'-, ,,'. ----

~

C~

l

Noi nu avem un mecanism de evaluare a situatiei la scara intregii omeniri. Oeoarece omenirea nu este con~tienta de faptul ca ea este un singur organism. dadi astazi ar incepe sa moara, ea n-ar intelege ~i n-3r simti lucrul acesta. Fiecare stat se crede centrul Pamantului ~i i-?i urmare.$te.in primul rand, propriile sale interese. Oadi nava este trainica ~i nu e furtuna,

fiecare pasagersc poate gandi la sine ~i aceasta nu-i provoac3 navei nici 0 dauna. Oaca insa se produce un accident !;Iicorabia capMa 0 spartura, pasagerii trebuie sa elaboreze 0 gandire colectiv3. Daca ei IlU vor fi in stare sa impinga pe planul al doilea interesele personale ~i chiar problema supravietuirii personaIe, se vor declan~a procese incontrolabile. cand totul va lucra nu pentru salvare, ci pentro autodistrugere. Oar, cand naufragiaza 0 corabie, principii Ie de supravictuire sunt cunoscute: mai intai de toate - salvareafemeilor ~i a copiilor, executarea neconditionaHi a ordinelor capitanului ~i ale grupului de comanda. Capitanul trebuie sa detina informatii complete

despre tot ce se intampla pe corabie. Stabilirea gradului de pericol al evenimentelor. aprecierea corecta a sitllatiei, preclltn ~i decizia care se impllnc trebuiesc lasate in seama celui l11ai competcnt ~i mai instruit 0111.Pe nava, un astfel de am trebllie sa fie capitanul. La scara omcnirii, care se apropie de 0 situatie critica. un astfel de rol ar fi pututjllca centre Ie ~i comisiile internationale. ale caror prerogative ar fi putut fi reglementate printr-ull acord intre principalele tari din lume. Nu numai colectarea -?ianaJiza informatiilor, ci ~i pronosticarea evenimentelor viitoare ar fi perm is ca, in astfel de centre ~i comisii. sa fie elaborate

262

c~"ii. "''''''''

~f-~,g

.-'I hotaniri

colective

~i sa fie facute propuneri

~i recomandari

unor diverse tari. Oar principalul este aici formarea unei con§tiinte care sa reuneasca intreaga ornenire, a unei con~tiinte care sa-i penn ita organismului care se zbate convulsiv sa se transforme dintr-un organism

rnuribund in unul. fie ~i bolnav,

dar pe cale de insanato§ire. Daca totul e atat de simplu, de ce nu se creeaza 0 gandire colectiva, de vreme ce totul pe Pamant incepe sa moara? Fiindca omenirea a luat deja cuno~tinta de gandirea colectiva prill intermediul fascismului ~i al socialisrnului. Atunci cand 0mul vrea sa restructureze lumea inconjuratoare, orientandu-se, in primul rand, spre idealuri, scopuri ~i principii, ~i nu spre sentimentul

iubirii,

aceasta

are un star~it tragic.

aceasta, gandirea colectiva are urmatoarea

Pe langa

particularitate:

ea 0

inabu~a pe cea individuala. Prin urmare. accelltul pus doar pe gandirea colectiva ~i un sistem incorect al valorilor in momentlll forl11ariiacesteia pot duce, mai apoi, la consecinte periculoase. Pentru ca gandirea individuala ~i cea colectiva sa convietuiasca pa~l1icin cadrul uneia §i aceleia~i conceptii, este necesar sa se uneasca materialisl11ul ~i idealismul, ~tiinta ~i religia. Inaltarea deasupra

spirituallilui

~i a l11aterialului este

posibila prill iubirea de Oumnezeu, pe care sufletul trebuie s-o contina intr-o cantitate inuit mai mare dedit inaillte. Cu cat mai repede va fi parcurs acest drum de fiecare om, popor, stat ~i de Intreaga omen ire, ell atat mai putine morti, Ilenorociri, cataclisme ~i razboaie se vor produce pe Pam ant In viitorul apropiat. "Ce este iubirea de Oumnezeu?" - imi amintesc iar intre. barea pe care mi-a pus-o un pacient. Oumllezeu este iubirea

263

~e

-

~-

Hsa P'

~

01 ~§~ 'P-

~u

PQI-I-..<::

1

r I,

care nu depinde de nimie, prin urmare, eu dit mai independent

Mai apoi, voi avea un camp larg pentru Illcditatie. Am observat 0 particularitate interesanta: ill biserici. densitatea

este sentimentul iubirii din sufletul dumneavoastra in raport ell amariiciunile, neeazurile, supiiriirile ~i nenorocirile vietii, cu toate, iubiti lumea ineonjuratoare

timpului este mai mare dedit ill alte locuri. Intnind aeola, omul i:;d schimba caracteristicile temporale. Uneori, aceasta compri-

mai intai de

~i abia mai apoi 0 apreeiatL

marc a timpului devine vizibila ~i pe plan fizic. ~ Atunci dind am incepllt sa triiiesc in conformitate

acesta este inca un pas spre Dumnezeu. Trebuie sa aveti fata de Ilime atitudinea pe care 0 aveti fatA de proprilll

sistellllli dUlllneavoastra

durnneavoastra copil: in primul rand iI iubitL apoi il mustrati, iI pedepsiti, il tratati Cll asprime. Dadi s-a creat a~a 0 situatie

situ-

atia urmatoare: ca sa ies din casa ~i sa ajung cu metroul pana la tren, am nevoie de 0 ora ~i jUlllatate. les din easa, verific ora exaetii la eativa trecatori, ceasurile lor indica aceea~i ora ea ~i

va ciilcati in picioare, nu va dispretuiti, nu ucideti iubirea din sutletul dumneavoastrii, intelegand ca DUlTInezeu nu pedep-

-

ell

- mi-a povestit un pacient - ell 3m

observat ca timplil sllferii schimbari ciudate. Imaginati-va

cand vi s-au priibu~it destinul ~i dorintele, ideallirile, speran(elc ~i cele mai sfinte senti mente umane, iar dumneavoastra nu

se~te nieiodata, ci doar contribuie

ceasul Illeu. Pana la plecarea trenului Illai ramane

0 jumatatc

de ora, Illimai ea eu am de mers Cll metrolll cam 0 ora. Cobor in metrou, ure in vagon ~i, ill momelltul cand sunt aproape de tren, ceasul meu ~i ceasul dill gara arata ca am petrecut In

la sporirea iubirii din suflet

acesta este inca un pas spre EI.

Eu continuam sa meditez ~i sa privesc drumul care pleca lin spre deparUiri. Mergeam deja de mai bine de 0 ora ~i peste

metrou eincisprezeee minute. Nu pot explica acest lucru. - Oar e ceva simplll - zic - Cll cat este Illai Illulta iubire.

putin, trebuia sa ajungem la 0 riispantie. de unde 5-0 luiim pe

Cll ata! mai mare este dellsitatea tilllPului. in legatura Cli aceasta, pot fi semnalate cele mai diverse efeete.

un drum de tara. la stanga, spre Amur, pe al carui mal se atlau urmele a~eziirii omului primitiv. in scurt timp am vazut locul unde trebuia sa cotim. ill vreme ce mergealll pe pietri~, tot Illai aproape de Amur, eu am incercat sa inteleg ~i sa simt pentru ce

din apropierea drumului a inceput sa se schimbe. Pad urea s-a dat la a parte ~i drept

ciopleau oaillenii primitivi imagini pe stanci? Doar este 0

inaillte a sclipit suprafata azurie a Amurului. Am ajuns la lIn

munca grea ~i migaloasa, oare 0 faceau numai din dragoste pentru arta? Daca este yorba de magie, atunci ill ce mod ac-

Exista cateva variante de interpretare a denumirii acestui sat. a localnidi a spus ca traducerea coreeta a cllvantului "Sikaciaelian" este, probabil. "aflare",

In timp ce meditam.

peisajul

sat nanai'2 IlU prea mare.

tiona aceasta? iti sta milltea ill loc: am sa vin foarte cllrand in

contact CLI gandirea unor oameni care au trait cu zece mii de ani in Llrma. La ce se gandeau ei atunci? Cum Ie apiirea lumea inconjurMoare? Cum era timpul in care au triiit ei?

264

~~~~H9/.l

~~

atat mai aproape sunteti de Dumnezeu. Dadi,

u

_,2 Nanai

-

popor

~i

t .\~

reeensamant

putin nUll1eros (eca 10 000 de persoane, potrivit

din 1977) din tinutuJ Habarovsk, vorbitor idiom care face parte din familia de limhi tungusn-manciuricnc. unui

al unul

265

,-

.~

'I

.. 'it

i:Of-o~.E

1

I

1'1

1

II :11'

"cunoa~tere". Aici a fast, mai demult, locul in care se oficiau ritualurile magice prin intermediul carora aborigenii aflau informatii legate de viitor. Grupul nostrll a fost intampinat Cll amabilitate de 0 doamna, care s-a dovedit a fi invatatoarea din partea locului. Ea ne-a condus la un muzeu etnografic nu prea mare. care se afla in cladirea ~colii,~i ne-a aratat obiectele descoperite in timpul sapiiturilor.

- Adicii se dovede~te di aceste figurine au 0 selllnificatie? - a intrebat invatatoarea. interesata.

- lata figurinele cu care ~amanii ii lecuiau pe oameni - a spus ea. Daca un om se imbolnavea, venea ~amanul ~i cioplea din lemn 0 figurina, pe care 0 punea la capataiul bolnavului, ~i omul se insanato.$ea.

ce numim "diavolism",

- Spuneti-mi, va rog, a.$a ceva se putea intampla eu adevarat?

umilit ~i infnlnt. Pictorul a izbutit sa Invinga tendinta periculoasa in creatiile sale, dar n-a reu~it 5-0 biruie in sufletul sau. Spiritualitatea, idealurile $i aptitudinile lui cre~teau tot mai

- Desigur. Apropo, influenta acestei figurine se aseamanii cu influenta exercitaUi de tablourile luri. Astfel de cramponari

,I I

,i:I .1

aptitudini. spiritualitate

$i idea-

au ca rezultat 0 trufie enorma, ceea iar tablourile pictorului

erau un mod

de invingere a acestuia. Pentru aceasta, subiectul lui predilect I-a reprezentat "Demonul" lui Lermontoy-'4 $i, de aceea, In tablourile lui Vrubel. Demonul este cople~it de suferinta, este

Desigur - a raspuns ea. - in figurina aceasta, de exemplu, este codat un program de ul11ilirea trufiei - zic. Soala era legata de ambitiile sporite ale omului. $amanul a fost, in mod evident, un profesionist, lucra in planul subtil. Actiunea energetica, oricat de puternica ar fi, are un efect exterior de scurta durata. Actiunea infor-

mult, iar iubirea ranuillea tot mai mult in urma lor. de aceea fiul lui s-a nascut cu buza de iepure, ceea ce reprezinta

a

umilire a idealurilor, spiritualitatii .$i aptitudinilor. Buza de iepurc demonstreaza di spiritualitatea ~i aptitudinile au depa~it cu mult rezervele de iubire. De aceea, fiul lui era de 0 trufie enorma, care s-a manifestat prin suparari permanente la !livelul

mationala este mai subtila .$imai stabila. Putea deveni ~amall II

lui VrubeI-1.1. Acest pictor a avut 0

enorma ata~are de perfeqiune,

-

II

~

u

-

HII/.l

.::e.....-

I'

i

'" ~

QU

l1umai acel om, a! carui contact cu DUlllnezeli era la Ull nivel superior fata de ceilalti, adiea cel care avea in suflet rezerve de iubire mai mari dedit ale altar oameni. Densitatea timpului cre~tea ~i el putea simti ~i vedea viitorul. dar contactul cu viitorul IUI avea asupra lui 0 influenta ucigatoare, precum asupra altora. Atunci cand II vedea pe bolnav ~i incepea sa ciopleasca figurine. el exercita deja 0 inriurire pe plan informational asupra bolnavului, ii modifica orientarea interioara a subcon~tientului, iar omu! se insanato~ea.

.

266

33 Vruhcl, Mihail Alcksandrovici (I R5~1910) - piclar rus, reprezentant de seamS. al simbolismului ~i al 111i~cariiAn nouvcau din Rusia. Tab]nurilc lui, exprcsic a unci viziuni obscsivc asupra lumii, reprezinta proiec!ii ale unui univers oniric, marcat de speran!e ~i angoase. 34 Lermontov, Mihai1 lurievici (1814-]841) - poet, prozator $i dramaturg rlls. Poczia sa, rod al unei sensibiliUi!i romanticc, se caracterizeaza printr-o elaborare formaJa rcmarcabila. Poelmll sau DCIIIOfIllIreprezinta 0 a1egorie a spiritului superior, suprauman, care aspira sa se integreze. prin iubire, conditiei umane obi$nuite, spre a putea invinge singuratatea abso1uUi. 267

f

---~

l

~u

-V""-':5<&".,

~§~~

~E-<E-<..<::

o- - ~ ~

Hila

subeon~tientului. Din aeeea~i eauzi'L In eele din urma, pietorul a ineeput sa fie privat de eon~tiinta sa, 0 data eu sperantele ~i

actioneaza $i pe plan energetic. Atllnci eand primul impllls, cel care creeaza tabloul, este alciituit din idealuri, idei, ganduri, tabloul nl! poate trai, el moare. Ca oriee lucru de valoare, orice

idealurile sale. - EI a fost, probabil, faCLItfa!a?

supus unei incereari,

careia nu i-a

adevarata opera de arta incepe cu sentimentlll iubirii. abia mai apoi apare ceca ce depinde de acesta ~i ceea cc noi nUl11il11 valori lImane" zu g ravite de artist. "

- Grice mare pictor este tentat sa puna mai mare pret pe imensul sau potential spiritual dedit pe iubire $i, atllnci, ii este trimisa 0 incercare, care, de cele mai mliite ori, se prezinta sub !.,

ili

['

I

- Priviti, tamburina aceasta, zurgalaii ~i imbraeamintea aeeasta sunt autentice. Este Illlbraealllintea lInui ~al11all, cine-

'.,'

i I I

-

lentul mai repede. Insa ~i rasplata pentn! aceasta va fi una pe masura.

explic: "Comprimarea

- Spuneti-mi, va rog, toate tabJourile aqioneaza aSLIpra eelui care Ie prive~te? - ~i-amanifestat interesuldoamna.

-

I

Foarte lI~Or. Un tablou bun i$i are propriul sau spatiu ~i

timp. Oensitatea timpului lui este mllit mai mare, el este ca 0 fiinta vie, independenta. in plus- nu are nici a importanta ce este reprezentat aeolo. Astfel de tablouri au acelea~i proprietati vindecatoare ca $i icoanele. Tablourile vindeca action and pe plan informational. dar, strabaHind eOIl~tiinta l1oastra,

26~

Da, este adevarat - dau eu afirl11ativ din cap.

- Se spline ea este mai bine sa nu tii in mana tamburina unui $alllan, fiindca poti Illuri, a$a e? - Da, este 0 observatie justa - zic eu. Vazand fete uimite,

ei II pot ajuta sa-~i dezvolte ta-

- Toate, nLlmaiea nu In aeeea~i masura. Printre tablouri se Intalnese foarte mliite ,"de~euri", care, praetic, nu functioneaza. - Dar un tablou bun poate fi deosebit de unul prost?

I

va a adus toate acestea la Illuzeul nostru. in plus, se spune ca acest ~alllan era 0 fellleie. Este oare adevarat? - intreaba invatatoarea.

desfigureaza ehiplli. fie I~i pierde darul de a erea. ClI dit mai inalt este potentialul spiritual al pictoruilli, ell atat mai mare este durerea pe care 0 resimte el in urma prabw;drii acestuia. Dadi, vazand talentul uria~ al eopiJuJui lor, parintii se gandese numai la eariera ~i aptitudini,

II

Vizita la I11l1zellcontinua.

aspeetlll jignirii ~i tradarii venite din partea femeii iubite. Daea nll izbllte~te sa-i faea fata, atunei fie I$i pierde familia, fie copiii, fie i se intunedi mintea, fie devine homosexual. fie i~i

II

~

u

timpului se poate produce nu numai in

sutletul omuilli. ci $i in obiectele neanimate. La !livelul fizic, fenolllenul acesta poate trece neobservat, In planlll subtil insa este foarte pereeptibil. ~i procesele energetice se desfii~oara mult mai repede in astfel de obiecte. Pe Pamant exista locuri ,

caracterizate prill eomprimarea timpului. La ineeput, acestea erau folosite pentru ritualuri magiee, lTlai apoi in aceste locud au fost construite temple. Ei bine, atunci dind ~amanlll folose~te tambllrina, are loc 0 modificare a caracteristicilor spatiale ~i temporale subtile ale obiectului ~i toate procesele se accelereaza de sute de ori, atat cele pozitive, dit $i cele negative. Deoarece opinia oficiala Ile-a educat in spiritul unei 269

--

.~ar QU

~ ~~ & I%I~I-..<:: 1

obiect. 'I "I

atllnci

cand

de pilda. 0 tamburina.

tudine cresco pe neobservate.

I

I

luam emotiile

de cult, lar daca

in mana

un asemenea

generate

de aceasta ati-

de sllte de ori. i~i schimba

sensul

~i se convertesc intr-un program de autodistrugere. in mod corespunzator, este deplorabil".

Rezultatul.

Am mai examinal 0 vreme oarecare relicvele apoi am ie~it din cladirea ~eolii ~i am pomit Amurului, unde ne a~tepta 0 barca.

din muzeu. spre malul

I

I I

Trebuia

sa parcurgem

pe diu cativa kilometri

pana la locul

I

ei, ca sa ne duca la

acel loc. Am urcat ~i barca parni Amurului.

I

Trece 0 jumatate

lin de-a lungul maluilli de ora ~i iata-ne aeostand la tar-

mul acoperit de bolovani uria~i. Pe ace~ti bolovani anume au fost sapate diverse imagini. Aeum unele dintre ele sunt contUfate eu creta ~i pot fi distinse mai u~or. Ne apropiem de prima imagine. a masca bizara ~i enigmatica. in mod evident,

i 'I

IlU reprezilltft 0 autoritate. Dar exereita oare 0 influenta magica? Pot privi in planul subtil. ca sa vad in ee seop a fost

1,1

ea eioplita. Dupa ce am cules informatia, destinatia ma~tii a

'I

devenit ma-i limpede pentru mine. Se exercita 0 actiune clara asupra viitorului ~i a destinului. adica, prin intermediul unui

II

I

viitoare cu forta pe care 0 exercita aceasta masea, contactul cu viitorul trebuia largit Illl de doua, ci de zece ori. Prin urmare, chestiunea implica ~i personalitatea celui care s-a ocupat de aceasta. Am privit in timp, ea sa vad unde a loeuit acest pietor pana a aparea aici. Nord-vestul muntilor

Himalaya

- zona Tibetului.

Acum

situatia devine mai clara. Un om poate sa-~i triiiasea intreaga viata in Tibet ~i sa nu capete nid un fel de aptitudini. Daca insa el practica discipline spirituale, posibilitiitile lui sporesc in

acele locuri ~i el pastreazli un contact amplifieat eu viitorul de-a Himalaya zonele de contact sporit eu viilorul. Oamenjj prac-

! III

ridicat dedit in alte locuri. insa, pentru a inrauri evenimentele

lungul catorva vieti. Eu priveam cum pornesc in spiralii de la

in care se aflau desenele rupestre.

Uinga barca ne a~tepta deja stapanlll

astfel de desen. era influentat un evcniment viitor. Oar, pentru a dirija evenimentele viitoare, trebuie sa Ie vezi. Am cercetat energetica loclIllIi in care ne aflam. Densitatea timpului ~i eontaetul cu viitorul erall aici la un nivel de doua ori mai

tiea de zeci de mii de ani discipline spirituale care Ie permit sa arunce 0 privire in viitor. Lucrul aeesta era necesar pentru supravietuirea neamului. Oestinul ii impingea pe purtatorii unor astfel de aptitudini

spre divinatie, ~amanism ~i alte practici. Eu ~tiam ea, prin intermediul unui desen, poate fi influentata sallatatea, lumea inconjurfttoare, illsa, nu ~tiu cum, nu-mi dadusem seama ca ~i viitorul poate fi influentat. Dar intluenta exercitata asupra prezentului prin intermediul viitorului este de sute de ori mai puternica. intre timp ne-am apropiat ineet de 0 alta piatra. pe care era reprezentata 0 masea ~i mai ciudata: ni~te oehi jl1len~i bulbucati ~i 0 gura minuscula. invatatoarea ITI-aprivit intens, cu 0 curiozitate deloe ascunsa: - Nimeni l1-a putut explica nici maear eu aproximatie pentru ce a fost cioplit ill piatra acest chip in relief. Dumneavoastra ati putea? 271

270

-

I!!!I!!!!!!!!!

=

n9ll

atitudini trufa~e ~i dispretuitoare fata de obiectele aceasHi tendinta se afla deja in subcon~tientulnostru. noi 0 mentinem.

~ u

.!:-, ","U :," -'-""]'''~

~~-;

l

.. ,CC-,~

1:I:If-<E-.E

X

.f~

- Aici e 0 adevarata ~coala de ~amani - am raspuns eu atllnci cand prive~ti aceaslli masca ~i Iti suspenzi activitatea con~tiintei, douazeci

contactul Cll IUl11eade dincolo de ori.

reprezinta

lar chipul

sc amplifica

mortilor,

0 ie~ire spre lumea eealalUi. In felul acesta, puteau fi informatii

Ie, precum ~i prin eontaetul Cll illlaginile

de pe pietre, I~i indu-

eeau 0 anulllita stare, datorita careia vedeau viitorul dirija. telor

Aceasta reprezenta nu numai 0 cunoa~tere viitoare,

ci ~i 0 posibilitate

de tratare

annonizat

sc de piasa in viitor,

restabilea

putcrile

doua,

Invingand

~i acesta cea

mai

se grea

boala.

sutletul

depa~ea posibilitatile

boinavlllui.

~amalllllui,

Cli

cat

mai

Daca plecarea in viitor

acesta i~i pierdea ellno~tillta

In loelll

acela m-am

por:lenit

situatie curioasa. in planul subtil, ell am simtit alaturi prezenta clliva. M-am lIitat sa vad cine era. Era sufletul femeii-~aman,

a

a~a.

mei

este 0 fiint{\ vie, insa nu una umana. In mod evident, este portretul stilizata

a trupului,

iar spiritele

nu au trupuri.

Aceasta

unui extraterestru.

asemenea, ~i ni~te linii in forma de vartejuri. Din ceea ce viid eu in planul subtil, reiese ca liniile in ~

vartej

amplifica

aetiunea

exercitata

sunt atrase, altele sunt respinse

-

lata Inca

0 imagine

-

aSlIpra viitorului.

Uncle

am explicat eu.

a ulllli

vartej

~

m-au

chemat

I, . cuno~tintele mele - accasta illsa se afla in interiorlilunei silue~ te care rcprezinta un eerb. De ambele parti ale eerbului se atla

i;J intr-o

tille-o tot

- Apropo, nu departe de acest loc mai exista 0 imagine - a spus invatatoarea - este fie 0 barca, fie 0 corabie. Se vad, de

trebuia sa pl~ce ~amanul

de aeeea insu~irea acestei tehnici necesita mai multi ani. veni yorba,

!:

If

era

sall intra intr-o stare de amorteala totala. Plitea ehiar sa moara.

Fiindca

'.~

~al11;l1l

grava

E~ti un bun ~aman,

Aceasta nu este imaginea lInui spirit ~i nici 0 masea rituala - am"zis. Aici se vede, mai jos de fata, ~i reprezentarea

a evenimcllUn

textul informatiei venite din

-

~i-l puteall

a bolilor.

ell 0

ITIliZeU

ce-ar putea ea sa insemne? - m-au intrebat, aratand spre piatra. . . n.. Spre mine privea un ehip infrico~ator cu ochii Imen~lm]Jltl.

unde II vindeca pc bolnav, ii punea pc picioare Intr-o zi -

boala, ell atat mai departe in viitor pentru a restabili

ritua-

sa citese

la

-

~i rudele moartc.

eanteeelor ~i dansurilor

Ie examinasem

seama ca trebuie sa descifrez informatia de unul singuf. - lata, aici mai este 0 masca - m-au chemat insotitorii

lar Illasca aeeasta - am aratat eu spre un alt chip - ajllta la suspendarea activitatii con~tiintei. Aici se aduna, probabil, un grup de initiatL care. cu ajutorul

~i illlbradiminte

Din pacate, ea nu mi-a cOl11unicat nimie altceva. Mi-am dat

-

obtinute

pretioase despre prietenii

-

la sufletele

de exersare a conecUirii

lIn instrument

p-

partea ei:

de vreo

aeesta - II arat eu cu degctul

H9il

'

ora in urma. Am ineeput

-

dOLia imagini.

Una dintre ele seaman a ell un cranill ~i este

des-

tul de dezagrcabila, cealalta este mai armonioasa. -

Aeeasta este, probabiL piatra pe care se savar~eau sacri-

ficiile - a SpliS loealnica.

Numai

ca nimeni

nll poate

intelege

rostul acestor figuri ciudatc langa cerb.

273 272

-

. ._ '~~

carei tamburina

M-am concentrat ~i am Inceput sa patrund In planul subtiL dar pe loc In-a cuprins 0 durere de cap care mi-a strans tamplele.

~ ~-

u

-

,;;-;

,,~tig.

QU

1%1

0::

~

U

1 H9LZ

II

I,

,

i' I

I

I

1

i:'

- ~titi ce l11is-a Intamplat odata in Crimeea? - l11i-am amintit eu. StAteal11Il1tr-o livada, langa un cais batran, ~i 1110~u], care era gazda noastra, a spus di vrea 53-I taic, tiindea aeesta a ineetat cu totul sa mai dea roade. I-am spus e3 voi Incerca sa cad la invoiala Cllpomul. M-am apropiat de el, i-am atins scoarta, am netezit-o ~i am intrat in call1pul informational al eopaeului. POl11ula parut ea raspullde prin eonsil11tamant ~i promisiunea de a da roade. in anu] ace]a, sHipanul a cules doua caldari de caise. Ei bine, aetionand in p]anul subti!, poate fi sporit numarul animalelor, salbatiee ~i domestiee, al pe~telui din rau. Structurile in forma de vartej din interiorul cerbului atrag viata ~i resping moartea, ale caror reprezentari simbolice se afla alaturi de sillleta cer~ bului. Cli alte cuvinte, ne aflam in fata lInor forme de dirijare a lumii Inconjuratoare prin intermediul viitorlllui.

acumu.larii unei experiente uria~e ~i al traditiilor lor. De ce s-a mistllit, a disparut acest strat cultural uria~? De ce cantitatea

~i am pomit pe calea de illtoarcere, iar eu ma tot gandeam, incerdind sa piitrund aceasta enigma. Apoi, treptat, a inceput sa se contureze raspullsul. Mai intai de toate, oamenii primitivi erall lipsiti de contactlll ell alte triburi. Con~tiinta colectiva, care permite valorificarea informatiilor acumulate spre binele celor multi, se forma mai ineet. Teritoriile imense nu favorizau 0 dezvoltare rapidii a legAturilor comerciale. $i, poate, lucrul cel mai important era faptul ca ei incercau sa schimbe intreaga lume din jurul lor, fara ca sa se schimbe, in acela~i timp, pe sine. Dar valorile prineipale ale civilizatiei rezida nu in tehnologia avansata, ei in moralitate, etidi, spiritualitate, eare-~i au sursa in iubirea fata de Creator. intrueat insa ei erau lipsiti de eunoa~terea cauzei unice, lumea intreaga, din punctul lor de vedere, era fiiramitata, iar lInitatea 0 simteau doar in interiorlll lor ~i incereau sa ajusteze dupa scopurile ~i prineipiile lor lumea inconjuratoare. aptitudil1ile, spiritul ~i eu-I lor. Ei au facut din contactele cu viitorul scopullor principal. De aceea, viitorlll a incepllt, treptat, sa se inchida pentru ei ~i, in eele din mma, s-a inchis eu totul. A disparut, practic, 0 cultura periferica original a, fiindca seopul principal al oamenilor a fost nu iubirea fata de Creator, ei aptitudinile ~i potentiallli spiritual. Priveam spre minunatele maluri ale Amurului, care se intindeau de-a lungul raului, ~i incercam senzatia stranie ea am vazllt ceva cunoscut deja pentru mine - un viitor inchis.

colosala de informatii, cu care erau in contact ace~ti oameni. s-a dus pe apa sambetei, tara a liisa vreo urma vizibila la generatiile actuale? Am eoborat spre mal, ne-am urcat in barcii

La Vladivostok, viitorul era inchis In proportie de 60%, iar Habarovskul prezenta lIn procentaj de 85% ~i 0 imensa

~tiinta 1110derna incearca aeum sa abordeze aceasta problema, l1umai ca 0 face Intr-o maniera mult mai brutala ~i tara 0 evaluare a cOl1seeintelor intruzillnii. Priveam

spre imen-

I',

I:

Iii

'

sa oglillda azurie a Amurului ~i spre ~irul de bolovani care se pierdeau in departare de-a lungul malului. Cu zece mii de ani in urma, aici au locuit l1i~te oameni care, judecand dupa toate semnele, se orientau excelent in legile naturii, iar metodele lor de inraurire

I

I'

274

a lumii

incolljuratoare

reprezentau

rezultatlll

275

--

~

~

~

","u

~ §i:i ~f-
--

u~

1 H9il

agresivitate subcon~tienHi. Cu alte cuvinte, tendinta ascunsa In subcon~ticntul

oamenilor

Am privit In jur uluit. Amurul muribund I$i purta apele la

din aceasta regiune de a supune lu-

fel de domol $i de maiestuos, atat ca nu mai avea pe$te! Uria$cle bancuri de pe~ti, care mergeau sa-$i depuna icrele, au

mea InconjuriHoare propriilor lor scopuri, dorinte, propriului eu, propriilor lor planuri de viitor se apropie deja de 0 cota

fugit de apa otravita $i $i-au depus icrele In ocean. Din icrelc

periculoasa.

acestea nu va iqi puiet niciodata.

s-a produs una dintre cele mai mari catastrofe ecologice de pe planeHi, a fost infestat unul dintre raurile cu cele mai bogate

Eu nl! ~tiam ce se va Intampla, daca viitorul se va Inch ide. Un Jucru era clar: situatia de aici nu este prea stralucita. Gandurile mele au fost Intrerupte de vocea Insotitoarei noastre:

rezerve de pe$te din lume. in anii ce vin, In raul acesta IlU vor mai intra pe$ti ca sa-$i depllna icrele. Insa, nici chiar ill ziarele locale, n-am vazut macar 0 singura nota illformativa In lega-

- lata locul unde am urcat In barca, daca doriti, putem merge mui departe, la pescari. - Sigur ca da ~ ITI-ambucllrat eu - prietenii mi-au povestit asta-vara ca prin partile voastre urea pe niu, tocmai pe vremea asta, un nUlllar uria~ de somoni ~i ca se pot cum para icre de Manciuria. Ea a schitat ell mana un gest obosit: - Pe~te nu-i. Amurul. e infestat. - Cum adieli nu-i pe$te? - al11privit-o ell buimacit.

tura cu aceasta catastrofii. Poate ca, in plan slIbtil, salvarea va veni dinspre Rusia, pe plan fizic insa, deocamdata, e doar "murdarie" $i moarte ~i, daca astfel de catastrofe pot fi trecute sub tacere, atullci se poate vorbi de unul dintre acele se.mnale de alanna, care se aud adesea, atunci dind s-a trecut deja de punctul critic. Dar boala grava de care sufera Rusia este 0 boala a intregii ome-

Iliri. "Cat de putin timp ne-a ramas - l11agandeam

- lar a fast deversata In rau 0 mare cantitate de feIK,!. Pe~tii se aruncau pe mal, pe alocuri tot tarmul era acoperit de pe~te intrat In putrefactie. Pe~tele care a mai ramas miroase a fenol. Deversarea s-a produs atunci cand keta-1:'ipornise sa-$i depuna icrele. De aceea sOlllonii n-au mai intrat In diu, astfel II

Incat nu Illai sunt nici icre, nici pe$te. Poate 0 sa gasim vreo cativa la pescari.

I'

~

~i Cll dita

nepasare petrecem l10i timpul acesta". Am ajlllls la pescari.

Nu aveau pe~te. doar navoadele

intinse pe prajini fluturall in bataia vantlilui. Cand era sa pledim din localitate, Intr-o casa s-a gas it totll$i un borcan de . jllmatate de litrll Cll icre de Manciuria, pe care I-am cumparat, ~ -'"

Insa aceste icre aveall un gust ciudat, ca sa nu zic neplacut. Fusese otravit nu nllmai pe$tele, ci $i icrele. "Daca neamului omenesc ii este scris sa degenereze ~i sa piara, lucrul acesta se va Intal11pla, $i regretele nU-$i all rostul

il

II

Statealll $i l11agfmdeam eli

t~

Keta - pe$te teleostean inrudit cu pastravuL dar mult rt1ai mare ca acesta. care tr5.iqte in marile din Extremul Orient ~i migreaza in nuvii pentru reproducere. De la keta se obtin icrele de Mallciuria.

ma gandeam

~

dar cand vezi cum piere substanta spirituala ~1 fizica a oamenilor $i a Ilaturii inconjuratoare, ti se rupe illima". -

II

276

277

- -

,:;

Qu

~~~¥

~E-E-1::

~

u

--

~

1 H91~

~

1 I

II

I I 'I

Ii

Cineva ml-a povestit odatii patania prietenului sau, un aviator, care fusese reformat ca inapt din punct de vedere fizic. S-a 'intamplat urmatorul lucru. Atunci cand avionul lui de lupta a aterizat pe pista ~i rula numai din inertie, aviatorul a vazut deodata cum 0 camila pa~e~te pe pista de beton, taindu-i calea. Era tarziu sa mai vireze ~i, peste doua secunde, avionul a lovit animalu!. Mai tarziu, pilotului i s-a explicat: "Camiia traie~te in propria ei lume ~i in propriul ei timp. Pentru ea, un obiect care se deplaseaza cu 0 viteza arnetitoare nu e decat 0 pata neclara aflata la 0 mare distanta. Pur ~i simplu, carnila nu are un sistem de evaluare a pericoluIui". M-am gandit ca, acum, la orizontul omenirii au aparut multe pete neclare ~i ca nu exista un sistem de evaluare a pericolului care se apropie. Consultarea statisticilor medicale ar provoca un ~oc chiar ~i neprofesioni~tilor. In ultima vreme, mamele nu au suficient lapte ca sa-1?ihraneasca pruncii, caci, dupa 10-20 de zile de alaptare, el seaca. Medicii spun ca vina 0 poarta starea ecologica. Iar faptul ca, 'in ultimii 30-40 de ani, cantitatea medie de lichid seminal a scazut la un individ de doua ori, cat ~i faptul ca fiecare a cincea familie nu are copii, este cauzat, tara 'indoiala, de 0 alimentatie incorecta. In Occident, acest indice este ~i rnai descurajant. In America, conform statisticilor, moartea cea rnai frecventa printre prunci este moartea tara cauze aparente 'in timpul somnului. Potrivit unor date oficiale, tot in America, fiecare al doilea copil este handicapat mintal - acestui fapt nici macar nu i se cauta 0 explicatie. ~tiinta, in esentA, se bazeaza pe reprezentari materialiste despre lume, adica recunoa~te doar ceea ce poate fi pipait ~i reprezinta un fapt real. Pentru carnila, avionul a 278

reprez~ntat un fapt real abia la cateva zeci de metri de ea. Pana atllnci fusese doar 0 pata abstracta la orizont. Faptele insa se produc, de multe ori, atunci cand este deja tarziu sa mai incerci sa Ie combati. Am citit' lIndeva urmatoarea inscriptie: ,.In fiecare zi dispare de pe fata Pamanwlui 0 specie de animale". Eu illbesc foarte mult natura ~i sllnt un calator pasionat. Dupa cum se vede, disparitia lInei populatii de animale sall a unei specii se produce pe neobservate. Animalele i~i vad de treabii, mananca, se inmultesc, lupta pentru teritoriu, 'in planul subtil insa ele nu mai exista. Atunci cand vad animale care, in curand, vor disparea de pe fata Pamantului, 'imi vine sa strig:

.

}:

"Doar sunteti pe moarte, in cunlnd nu yeti mai fi!" Ele insa continua sa traiasca. Le lipse~te capacitatea de a evalua pericolul ce se apropie. Oridit ar parea de surprinzator, oamenii nu se deosebesc prin nimic de animaIe. Este in plina desfa~lIrare procesul de franare a principalei functii - continuarea neamului. La scara omenirii, trei decenii Inseamna extrem de putin. Singura comparatie care se poate face este cu un avion ce gone~te pe pista. Procesele de franare au, de obicei, drept rezultat oprirea. Omenirea seamana cu un echili. brist, care a mers pe drum, apoi a pa~it pe 0 sarma subtire ~i continua sa-~i mentinaechilibrul, dar, fiind dus pe ganduri, n-a observat ca nu mai merge pe drum, ci pe sarma. Sunt un optimist 1?iconsider ca omenirea va sllpravietlli. Dar cu ce se va alege ea cand va veni ziua de maine? ~i care va fi pretlll pe care 11 vom plati noi toti pentrll aceasta supravietllire? "Noi" 'inseamna nu numai oamenii, ci ~i ani. malele ~i padurile, care dispar zi de zi. "Car de simplu este sa te salvezi ~i sa supravietllie~ti, daca ~tii cum - ma gandeam.

279

---~

l

~u

~ij;;'

Q:a...~..<::

~

u

-

!!!!!!!!!!!I!!

H91.Z

-"'"'

Pentru care iubirea repede

a-i pastra pe Pam{mt dispar din

III fiecare suflet

oamenii

pe oamenii,

zi, trebuie

~i s-o

spore~ti.

sa-ti

animalele pastrezi

Numai

de-ar

~i plantele 111 fieee

clipa

intelege

mai

acest lucru".

CU

in Illcrul de afectiuni, unei allumite

LUCRUL PACIENTII

meu Cll pacientii

Illcerc sa rezum marea diversitate

situatii ~i probleme la diteva momente. La baza valori umane poate sta 0 alta valoare. care sa fie

de proportii mult mai mari. Astfel, cand, III cercetarile Iloastre, ajullgem la nivellil valorilor fundamentale, adica al celor care stau la temelia eu-Iui nostru ~i a notiunii Insa~i de "om", deducem di celmai grell ar fi sa Invingem ata~area de dorinte, Intrucat anume dorintele ~i sentimentele stau la baza vietii.

Daca omul reu~e~te sa-~i gaseasca pUllctul de echilibrll

f ,j "

111pri-

vinta acestor valori, el, III n10d sigur, va fi sanatos. Aeest lucru mi-I confirma ~i practica, dar numai \a Inceput. Apoi a ie~it la suprafata un amanllnt alarmant: ata~area de dorinte disparea, Insa ata~area de moralitate, principii, idealuri ~i spiritualitate IlU se lasa inliiturata in nici un fel. Se contura 0 situatie ciudata: veriga intennediara se dovedea a fi mai imp
~

l

QU

CI<:~~~ "''"''"'..

Ii

sale, ceea ce ar aduce Cll sine prabll~irea

ralitate ~i principii este un fenomen destul de raspandit, mai

Exista insa ceva ce sta in puterea nu prea multer oameni. Este

l11ult chiar, ea nu este vazllta ca ceva patologic, dimpotriva, 0 astfel de moarte treze~te un sentiment de admiratie ~i respect.

yorba

Trebuie deci sa confrunt in cOlltinuare faptele ~i sa analizez

situatie?

eticii

~i idealurilor

in IUl11eaoamenilor

lucrurile

stau

adica "spiritualitate",

"noblete",

unic, pe cand

~i "ideal",

vietii,

dezvolHirii

toate,

ne duce la concluzia una care-I identifica zeaza ca fiinta

rand, pe om de animal,

ceea ce

ca exista doua sisteme de valori

umane:

intelectul,

aptitudinile,

individ.

morale se dovede~te

decat conservarea

vietii.

eticii

ell detalii ;;i exemple concrete,

la cerceti'irile

la 0

omul este in stare

profanarea

multoI'

valori.

mele.

accepte e~ecul propriei

sa

accepte calcarea in picioare

moralitati,

a eticii

oamenilor

Astfel

interuma-

;;i a aptitudinilor ;;i moralei

nivellil fiecarui

este determinat

normelor,

~i al preceptelor

apare con~tiinta colectiva,

crearea

noului

colectiva,

care

va face

moralei

~i

inscrise

in

popoarele

~i, 1l1tr-o anumiHi

de etica,

posibila

la subcon;;tientul

de illbire,

masllra, care va

om intr-lin viitor apropiat,

fiedirui cod

care lInifica

va

1110rala ~i con;;tiinta

unificarea

intregii

unificat al omenirii.

ol11eniri.

fiecare

posibilitati, care va depa:;;i de sute de ori llivelul actual. AsHizi omenirea se atla in pragul definitivarii con:;;tiintei colective la scara planetara. Aceasta nOlla valoare umana Ie depa~e~te de sute de individ

~i

de greu sa

al principiilor ~i idealurilor :1,

2X2

tllturor

permite

Conectandu-se

~i analiza, am ajuns

dar ii va fi deosebit

comune

lua na~tere in sufletul

alta conc1uzie foarte importanta. lata cum se prezintii aici

situatia:

relatiilor

statele ;;i intreaga omen ire. Acea cantitate

I

munca de confruntare

nivellil

Prin intermedilll

grllpurile de oameni,

Voi pastra doar canavaua acestor cautari. ContinuandlHlli

tara iubire.

ale con~tiintei.

gan-

nu voi obosi cititorul

referitoare

interperso-

nl! poate exista in afara normelor

a intelectului

Gradul de evolutie

un

cartile sfinte, fiecare dintre noi are acces la treptele sliperioare

a fi deseori mai importanta

In continuare,

eon~tiilltei,

neconceput

direa au la baza radacini etice ~i morale, reiese di respectarea preceptelor

a fi intotdeauna

;;i anllme al relatiilor

colectiva

;;i a

aeeasta

de cantitatea de illbire pe care 0 contino Morala ~i etica sunt de

pe om ca fiinta vie ~i alta care-l caracteri-

rationaUi. Intrucat

a eticii

Cum se explica

se dovede~te

colective,

;;i peste asta.

ne. Prin urmare, 0 etica ;;i 0 morala evoluate determina

alciituiesc

11deosebesc, in primul

sa treaca

general-umane,

oamenilor.

de drept moral, care reglementeazli

ceea ce numim noi "con~tiinta". Tocmai con~tiinta evoluata, ~i Ill! dorintele ;;i vointa, inerente luate impreuna,

idealurilor

evoluata

nale. lar con~tiinta

mai degraba invers. Notiuni

"l11oralitate"

con;;tiinta

produs al activitatii

~i cele care stall la baza lor,

"intelect"

de prabu;;irea

11l0ralitatii eOl11une tuturor

la viata in l1lunele moralitatii,

este Ull fapt ie;;it din comun,

TOtll;;i, acest lucru poate fi suportat ;;i s-a do-

vedit ea multi oameni au fost in stare

a

cum sunt "aptitudine",

1/

de baza

ale con~tiintei.

Pentru un animal, a renullta

I!

structurilor

din nOli anumite situatii, Ie confrunt ~i callt intuitiv solutia. Ciici, ce se intfunpla: l110arteain numele neabdidirii de la mo-

totul din nou.

,

l

-~H9a

t.

echilibrarea este mai importanta decat viata ~i dorintele. Reviid

t: :5

i~i va putea asigura un nivel al propriilor

2~3

-

--~---:=;

6u

"'-.;; ~!3~ E~E-f-..<::

l

-V~".;:...''; ,..,--- -.

I" i

Tradudind toate acestea intr-un limbaj mai simplu, yom spune ca omul care traie~te exclusiv cu preceptele Divine, Insa aceste precepte nu pornesc de la iubirea de Dumnezeu ca valoare suprema ~i fericire suprema, acest om, a~adar, va fi atras spre diavolism. Din aceasta cauza, potentialul lui spiritual nu va inceta sa creasea, Insa procesele de degradare, mai devreme sau mai tarziu, vor avea ca~tig de cauza. RezuItatuI este un fel de "sfant", In care, tot mai mult, se mallifesta diavolismul. Omul care nu a fost In stare sa suporte lovitura data propriilor valori morale supreme ~i care a dat dovada de agresivitate fata de lumea inconjurAtoare, fata de societate ~i fatii de sine, IlUse va putea bucura de valorile noii con~tiinte comune Intregii omeniri. Cel sarac cu duhul va suporta mai u~or 0 astfel de lovitura. De aceea, individul ticalos, nemernic sau imoral reu~e~te mai Iesne, In aeeasta epoca de pregatire a oamenilor pentru 0 con~tiinta eolectiva, sa mentina iubirea In sutlet, dedit eel ee este orientat riguros spre moralitate, onestitate ~i idealuri. Mai mult ea sigur, de acest fenomen se leaga vertiginoasa prabu~ire, in ultirnii zece ani, a vechilor reprezentari asupra eticii ~i moralitiitii 111Intreaga Iume. lar, intrucat Rusiei, judedind dupa toate cele, Ii este rezervat un rol aparte in crearea noii con~tiinte globale, aceasta tara ocupa ferm un loe de frunte in ceea ce prive~te numarul de ticalo~i ~i eanalii aflate la posturile de eonducere. Cu toate aeestea, ornul ticalos, neonest ~i imoral n-o poate duce mult. Revolutia

I

",..

sexliaHi s-a srar~it Cll SIDA, deci Illl se mai poate cauta salvarea ~i supravietllirea In simpla abdicare de la formele superioare de morala. Este perm is doar sa Ie Invingem, sa ne ridicam deasupra lor, iar pentru aeeasta e nevoie, mai intai de toate, sa Intelegcm ~i sa simJim ca nll putcm face din ele un scop suprem ~i 0 fericire suprema. Pacientei care ~ede In fata mea Ii spun, privind-o in ochi: «lllcercati sa va rugati In felul urmator: "Doamne, in numele iubirii de Tine, sunt gata sa renunt la onestitate, corectitudine, la moralitate ~i idealuri, la spiritllalitate ~i dreptate, la ratillne ~i aptitudini, la con~tiinta, dorinte ~i la viatii".»)$i mai adaug: "Iubirea tara moralitate poate exista, pe dind moralitatea tara iubire - nu". Nu ma oprese din lucrul meu cu pacienrii. Ca individ, inevitabil, voi parasi Il1tr-o buna zi aceasta IUl11e,Insa trebuie sa ramana in urma mea un sistem Inchegat, care sa vindece singur, mai binc zis, sa-i 3;jute ol11ului sa se vindece, sa-i creeze conditii pentru a~a ceva. In stadiul actuaL toate bohle, mai exact cauzele lor, SUllt in viziunea mea, Impartite 111doua categorii. Ata~area de dorillte lUlU la mana; de moralitate, -

spiritualitate,

idealuri

-

doi; de aptitudini,

perfectiune,

intelect

- trei. Tema care apare aici este cea a trufiei. A doua categorie 0 constituie dorintele, spiritualitatea ~i idealurile, relatiile interumalle. Tema geloziei. E adevarat ca, ~i illtr-un caz, ~i in altuL totul poate fi Illlaturat, $i atunci ram aile veriga cea mai ampliL care se constituie din contactul cu viitorul ~i din valorile con~tiintei colective, iar acestea. deseori, depa~esc sfera umanului. Cei ce ,. I' .'

2X5

284

I i,I

i

,

oil

-~H9a

"'."~

ori pe cele existellte pana acum, deci tentatia de a 0 pune mai presus de iubire este imensa. Consecintele sunt, cum ~i era de a~teptat, deplorabile.

t: c, C

\

--'---:e-1s QU

~ ~-'-'¥

aH-~.E

-

t:

~ §!!!!!!

1 H9lG"

~.

brusc istovit - imi comunicael - IlU mai sunt in stare sa fac sport, cum obi~nuiam sa fac inainte".

ll1i-atl Cltlt toate cele trei ci:irti parcurg cea mai mare parte din acest drum. Apoi. 1l1tr-o singura ~edinta, ei parcurg ceea ce am aflat de cunind, astfel ca la urma ramane 0 singura valoare

- in primavara aceasta - ii spun eu - contactul cu viitorul este mult mai intens dedit altadata. lar cand omul se ata~eaza de viitor, el simte 0 scadere a puterilor. Uita, in acest moment. de toate treburile tale, trandave;;te ~i dedica-te iubirii. Nu-ti impune nici un plan ~i nici un scop, IlUincerca acum sa obtii ceva, spune.i cat mai des femeii tale dragi cat de mult 0 illbe;;ti ;;i petrece cat mai putin timp cu ea in pat. Sa fie 0 relaxare totala, fara eforturi ;;i constrallgeri. Lasa la 0 parte toate problemele, relaxeaza-te, bucura-te ;;i iube~te!

umana reprezentata de diversele trepte ale con~tiintei colective. DadL ajulls palla aicL pacielltul se vede In stare sa se mi~te ~ingur din punctul mort. folo~indu-se de sfaturile mele ca de 0 trambulina, atunci el va fi sanatos. in eaz contrar, eu insumi il imping. "in siste111ul mell exista un aspect foalie periclilos - Ie spun ell pacientilor - mi-am conceput sistemul ~i mi-am inceput eercetarile

ca savant.

Pe primul loc se aflau

logica,

intelectul ~i con;;tiinta, abia dupa acestea urma iubirea. Dar, eu cat mai mult evolua sistemul, cu atat mai mult con;;tiillta eeda ill fata iubirii. Daca dumneavoastra

II

- Dar cu lucrul meu ce fac? - intervine prudent cunoscutul meu. - intre timp, poti sa ~i lucrezi.

doriti, de aculTI ineolo, sa

urmati sistemul meu, atunei va trebui sa dati la 0 parte eon~tiinta, pastrand doar iubirea. Atata timp cat va temeti, aveti indoieli. trasati planuri. n-o sa va vindeeati.

- Gata, am inteles - raspunde el. leri seara ~i azi dimineata i-am sunat pe trei dintre pacientii mei. in exterior, problemele lor sunt destul de complicate, in aspectullor de profunzime insa totul este simplu. Daca ei mi-ar fi dat crezare ~i n-ar fi sperat ca eu voi fi cel care sa-i vindece. ci s-ar fi apllcat singuri de treaba, atunci, ma gfmdesc, totul ar fi mers bine. Mi-] amintesc pe primul dintre ace;;ti pacienti. A fost pe la l]line 0 singura data. Imi amintesc cum a intrat ~i s-a a~ezat pe scaun in fata mea. - Problemele mele sunt foarte mari, a~ putea spune ca e yorba chiar de 0 nenorocire - a zis el ~i a tacu!. Ei bine, fie ;;i a~a, dadi pacientul tace, pot sa ma uit ~i singur cum stau lucruri]e. in planu] subtil, vad cum soarta il retinede la 0 moarte posibila. Ceea ce inseamna ca. intr-o

In aceasta clipa,

dind va simtiti sutletul patruns de iubire, lepadati-va eon;;tiillta, ea nu face dedit sa va impiedice. Pe unna 0 sa v-a reeapfltati. dar, de atunci incolo. dumneavoastra yeti aeorda iubirii primul ]oc, ~i abia dupa aceea yeti analiza. in aceasta consU'i adevarata desfatare a vietii ;;i adevarata fericire ;;i de aici vine, pana ]a unn3. ~i sanatatea".

I

[I

AsUlzi. cand dictcz aceste ninduri, e 4 martie 1997. Privcse prin geam ]a eeru] a]bastru. Vfmtul leagan3 u~or crengi]e copacilor, In curand vor aparea;;i prime Ie frunze. Primavara se trczesc dorintele ;;i se deschide viitorul. ~i daca, il1 acest anotimp. sufletul este golit de iubire, lucrurile urmeaza sa se schimbe in rau. Ma suna un cunoscut din Colorado. "Ma simt Ii. l

II

286

287

~

§~;

l

~u

IXIE--E--.E

~...,~ .=-

I>;;:,;~

situatic obi;muita, el ar fi trebuit sa moara. insa soarta Ii trimite 0 ncnorocirc anllme ~i, prin aceasta, ii of era ~ansa de a-~i gasi punctul de echilibru ~i de a supravietui. Sunt curios, de care valori s-a ata~at? incep sa cercetez cei ~apte parametri principali: viata. dorintele, soarta, viitorul, adica moralitatea ~i idealurile, aptitudinile

$i intelectul,

relatiile, bunurile

materiII

ale. Constat la el trei ata~ari: relatiile, idealurile ~i dorintele. Relatiile ii sunt inchise pe mai mult de 200%, inseamna ca pragul fatal e depa~it de dOlla ori. Viitorlll este inchis pe 220%, ceea ce este foarte gray. Asta poate insemna oncologidi.

fie 0 aha boala grea ~i incurabilit

Vointa ~i dorin-

toate dorintele. dar, mai ales, dorinta de a poseda 0 femeie ~i de a fi Cll ea. Sunt curios sa atlu ce varianta a ales pentru el propria lui soartii. Ce este aceasta boala sau nenorocire? - Va rog sa-mi spuneti care e problema dUll1neavoastra?ii cer eu pentru a doua oara. ~ Sunt purtator al virusului HIV raspunde barbatul. ~

Acum am 0 imagine integrala a sitllatiei. ~ Dumneavoastra niciodaU'i nu v-ati dat silinta sa traiti prin iubire - ii spun - nl! ati trait dedit pentru inaltele dorinte, supremele idealuri ~i sperallte. pentru relatiile pe care Ie aveati cu cei apropiati. Tot ceea ce era legat de fiinta iubita reprezenta pentru dU1l1lleavoastra un scop supremo lar scopul sllprem IlU se cllville sa fie pierdut ~i. in felul acesta, Illi ati putut admite. la modul eel mai categoric, ruptura in relatii. cearta. tradarea, c~ccu] idealurilor ~i prabu~irea propriei moraliH'iti.

2XX

I 1 Ii

I

fie 0 afectiune

tele sunt inchise pe 800%. A trebuit deci sa-i fie blocata orice posibilitate de a avea relatii cu femeile, sa-i fie distruse toate planurile, sperantele de viitor ~i sa-i fie sllprimate din temelii

I

I

!.

f

--

~ .

'-'

H91.Z .

",..

umilirea ~i reprimarea dorintelor. Acest lucru se manifesta prin gelozii ~i susceptibilitati, dar, mai ales, prin refuzul de a mai trai, atunci dind, pI'in distrugerea valorilor umane, sufletul va era supus unui praces de vindecare. Daca v-ati fi unit ~i dispretuit semen ii, acum ati fi fost efectiv bolnav de SlDA. Dumneavoastra insa va distrugeati pe sine ~i iubirea din propriul suflet, lasandu-va prada deprimarii ~i autoflagelarii. Ati reu~it sa pastrati blandetea fatii de alti oameni, dar n-ati reu~it s-o pastrati ~i fata de sine. lar acest proces se cuvine sa fie oprit, de aceea ati luat acest virus HIY. intelegeti un lucru: dorintele ~i vointa dumneavoastra sunt mijloace de aculTlularein suflet a iubirii de Dumnezeu. Sperantele ~i idealurile la fel, tot a~a ~i relatiile cu persoana iubita. toate acestea sunt mijloace de sporire a sentimentului de iubire. Murind, yeti pierde ~i dorintele, ~i idealurile, ~i fiintele iubite. Planul exterior va fi distrus, in planul subtil insa yeti pastra ~i dupa moarte unitatea ~i contactul cu persoanele dragi. Dar numai prin iubirea de Dumnezeu se poate accede la acest plan, numai a~a il yeti putea percepe. Daca yeti simti ca unica realitate ~i suprema fericire este iubirea de Dumnezeu, atunci niciudata nu yeti mai trai durerea profunda la pierderea fiintei dragi. Yeti lntelege ~i yeti simti ca, in plan subti!, dumneavoastra n-o sa va despartiti de ea niciodata! Vad ca pacientul incearca sa inteleaga ~i sa simta ceea ee-i spun. Dar ceva 11lmpiedica, ~i acest lucru, de asemenea, nu ramane neobservat. EI ~ovaie un timp oareeare, apoi ma intreaba prudent:

- Imi eel' scuze, n-a~ vrea sa va jignesc, dar a~ fi vrut sa ~tiu, in ce masura metoda dumneavoastra imi poate ajuta sa ma vindee? 289

.!::" ~u

~jj jj. a:n-I-~

-

~

~

u

1 H9LZ

--,-

- Nu va promit nimic - Ii explic eu - aici, foarte mult depinde de dumneavoastra. in rnasura In care yeti reu~i sa va deta~ati de valorile umane ~i sa Ie percepeti caracterul secundar, vindecarea va fi realizabila. ;;i iata ca s-au scurs 20 de zile. Sunt curios sa aflu ce a reu~it sa faca acest om. II sun. Aud In receptor 0 voce Inabu~ita: - Totul e ca Inainte, situatia nu s-a schimbat, rezultatele analizelor au ramas acelea~i. Ii examinez dimpul. Ata~area de relatii ~i dorin~e a sdizut, insa viitorul tot inchis a ramas. - Fie ca nu mi-ati dat crezare - ii zie eu - fie n-ati simtit ceea ce v-am spus. Ata~area de moralitate ~i idealuri, ceea ce se cheama contact cu viitorul, a ramas la fel, ea depa~e~te dublul pragului fatal. Valorile proprie; con~tiinte raman, In continuare, mai importante pentru dumneavoastra decat iubirea. Din nou, va lasati cuprins de tearna, indoiala ~i regrete ~i continuati sa despicati tirulin patru. Aici nu va pot ajuta cu nirnic. Ori va schimbati in profunzime, ori renuntati. - intelegeti ce vreau sa spun? - il Intreb, cateva secunde mai tarziu, ~iaud la celalalt capat: - Da, in(eleg. Daca yeti reu~i sa va schimbati, 0 sa ajungeti sa va rugati ~i pentru copii ~i nepoti - ii zic -In lume au fost Inregistrate sute ~i mii de cazuri de vindecare de SIDA tara interventii exterioare. Medicii nu sunt In stare sa explice acest mecanism. lar cauza este simpla: oamenii au simtit "adierea" mortii ~i, In adancul sufletului, au renuntat de buna voie la toate valorile umane, de care se agatau cu lnfrigurare. Trecutul, prezentul, 290

viitorul, toate au devenit dintr-o data illizorii, iar iubirea de DlIl11nezeu, din illlzie, s-a transformat in adevarata realitate. Uitati de trup, Iccliiti-va sufletul, daca se va vindeca el, se va vindeca [?itrupul. Depllileti cforturi in continuare - ii zic ell .'?i inchid telefonul. Un timp oarecare ma odihnesc dupa aceasta convorbire.

in

ultima instanta, toate bolile au 0 singura cauza: nedorinta .'?i incapacitatea de a recunoa~te ca iubirea de OUl11nezeu este mai importanta dedit toate valorile, ca, in primlll rand, se cuvine sa fie salvata ea, illbirea. Nimic, in afara iubirii de Oumnezell, nu poate constitlli lIn scop. Din perspectiva

corpului nostru fizic,

care, In fata Universuilli, nu este dedit un firicel de iarba, pare a fi 0 realitate doar ceea ce seamalla Cll acest corp. Cu dlt mai durabil este acest ceva, raportat la trupul uman, Cll atat mai manifcsta este realitatea lui. Piramida lui Kheops e aproape 0 eternitate,

iar sentimentul

de iubire, care i~i face aparitia in

con~tiin~a noastra ~i 0 Insllflete~te, nu este decat un val de muselina Cll existenta u~oara ~i efemera, ca a fllltura~lIllli de noaptc, care, atras de flacari, se arundi printre cle, se apr:nde ~i piere. Eterna illbire sUi la originea con~tiintei noastre, iar con~tiinta, la randul ei, da na~terc illbirii, care graviteaza in jurul valorilor lImane ~i sc leaga de ele. Con~tiinta vede ~i simte doar propria creatie ~i este oarba ~i ncreceptivii la iubirea primordiala. Oar, ell cat mai mult se aseamana iubirea nascuta din con~tiinta celei originare, Cll atat mai Inalt estc nivellli con~tiintei ~i ell atat mai uman devine omul, Cll atat mai aproape este el de Creator. Privesc reeeptorul telefonlilui. cu

mama

unel

retite

gray

AClIm trebuie sa iall legatura bolnave.

imi

amintesc

cum 29]

,

.~

<:ow

~

So

«IE-oE-o..;::

1

--

~

'-' H9lZ -

exal11inal11parametrii cfunpullii copillilui. in privinta bunllrilor materialc, totu] era In regula. Parametrii relatiilor indicau un

dumlleavoastra, apo! sa lucrati pentru transforl11areasufletului fiicei, iar, dupa aceea,~i a nepotilor. in al doilea rand - i-am

sector curaL La aptitudini .'?iintcleet, ata.'?arca depa.'?ea de doua

zis - Illoralitatea ~i idealurilc mai raman inca pentru dumneavoastra mai importante deeM iubirea. Nici pana acum nu v-ati deta~at sutlete~te ~i IlU i-ati iertat pe cci care v-au injosit ~i v-au jignit l1loralitatea, del11nitatea ~i idealurile. Dumncavoastra continuati sa va Invinovatiti semenii, neizbutind sa intelegeti

ori pragul fatal. Viitorul era inchis pe 100%. Soarta pe 200%. Vointa, dorintele Inehise pc 1000%. In sistemul

meu, trufia poate fi de 2 [eluri: Cll aspect

,Jascist" ~i Cll aspect "socialist". Aspectul "fascist" se manifesta atunei cand accentul se pune pe un destin ferieit, adiea pe intercscle trupului. in cazul dat sunt de l11entionat ata~arile dc

ca vointa omului este intotdeauna secundara. In doua dintre precedentele ei vieti, fiica dumneavoastra a avut p3l1e de un

dorinte, de soarta, de aptitudini

nivel al con~tiintei ~i de un potential intelectual ~i aptitudini

.'?i inteleet. "Soeialista"

este

tndia nasclita din idee. Ata~ari]e sunt de dorinte, spiritualitate

care depa~eau cu mult nivelul pennis de rezervele ei suflete~ti

~i idealuri, aptitudini ~i intc]eel. Fetita suferea de ambele aceste forme. Nici macaI' flU era necesara 0 cercetare rnai amanun-

de iubire. Valorile con~tiintei au devenit pentru ea primordia]e. Orientarea rigida spre aceste valori i-a fast inocu lata cu dOlla

fita a sutletului ~i caracterului, pentru a-mi da seama ca aveam In fata 0 persoan3 eu 0 tire dura, aproape eruda. Inelinatia spre

vieti in unna de ditre

a-i Invinui ~i a-ijudeca pe altii era imensa. Diagnosticul masura acestor deformatii, fetita avea cancer la fical.

bo]nava, atat doar di acest lucru se poate manifesta mai tarziu

Daca fetita este bolnava,

era pc

il I

I II

II, ,I I I,

:

ei capii. Este necesar

ca ~i dumneavoastra

sunteti

alta forma. Prima ~edinta a fost surprinzatoare pentru dumneavoastra, con~tiinta nu reLl~ea sa gaseasca un punct de sprijin, de aceea v-ati agatat de sentimentul iubirii de DUl1lnezeu ~i procesul determ1nase

de transformare ]auntrica s-a declan~at. Accasta 0 schimbarc interioara ~i in sufletul fetitei, ea

incepuse deja sa se insanato~easdi.. Acum illsa a aparllt

abi~nu-

inta .~i v-ati trezit, din nou, prizoniera propriei cOI1~tiinte, ati inceput sa depindeti de planuri ~i sperante. lar, atata timp cat

a scazut pana ]a 145

depindeti

unitati, apoi insa a reinceplit sa creasca. A doua ~edinta a adus putine schimbari. in momentul de fata, indicele proteinei este de circa 1100. ~i iata ca stau de vorba eu mama fetitei: - in prirnul r£ind,sunt foarte puternic "poillate" sufletcle viitorilar

inseamna

ati fast aceea.

~i sub 0

Exista 0 proteina special a, alfa-fetoproteina, a carei eantitate crescuta poate semnala, eu mult Inainte de aparitia lInor anumite simptome, ea III ficat Incepe un proces periculos. La 0 persoana sanatoasa, cantitatea de alfa.fetoproteina se ridica, in medic, la !5 unitati. La fetita, acest indiciu era de 10000 de unitiiti. Dupa prima ~edinta. alfa-fetoproteina

maica-sa. Dumneavoastra

de propria

con~tiinta,

schimbarea

poate produce. De aceea trebuie sa renulltati dorinte

~i la viata ill numcle

iubirii

launtrica

la eOIl~tiillta,

ce va inconjoara,

la

de Dumnezeu. in clipa in

care veti simti eft v-ati eliberat de toate pretentiilc

sa va schimbati mai intai

IlU se

fata de cei

yeti ~ti ca sunteti pe calea cea buna.

i,I

1

"

2lJl

292

I;

I

~

-

r---

.=-= Qu

.~ 3.. i:i -

~!-!-..E

-

Ll9ll

-

sutlete~te pregatiU'i ~i pereepe sensul eelor spuse, atunci eu ma consum mai putin; dad} Insa ceva 0 Impiedica sa aecepte

acele sfaturi, pe care Ie pO:lte primi oricine, citindu-mi cea de-a

~i, abia dupa aceea, sa-i pun la dispozitie informa~ tia privitoare la copilul ei. Serisoarea este atat de reprezentativa, Incat am hotanlt s-o public integral In paginile acestui volum. lata continutLiI ei. patra carte,

informatia, atunci trebuie sa gasesc acele cuvinte care sa 0 faca sa 0 Inteleaga ~i sa 0 simHi, iar, In spatele fiecarui cuvan1, respective.

UncorL dupa 0 convorbire

de trei minute,

am

stau ~i mft gandesc cft mie, In aceea~i masura, Imi lipse~te 0 corecta educatie a simturilor ~i di, pus In fata propriilor melc un pacient. Mai am de parcurs 0

cale lunga, pana sa ajung la 0 deplina armonizare

a propriului

Aculll va trebui sa mai dau un telefon. Rasfoind serisoarea pc care mi-a transmis-o

un eunoseut de-al mell, am cazut pc

gtllldllri. Niciodata l1-am raspuns personal la vreo scrisoare. Canile reprezinUi modul meu de a raspunde la serisori. OeM Slgur, ~i 111acest caz a~ putea sa dau dOlla-trei telefoane, sa explic cum stau lucrurile

mi s-a oferit felll!

Vera Petrovna.

oeazia de a va transmite licarit

~i sa-i ofer persoanei

M-am gandit sa fac urmatorul mame toate aspectele

lucru:

diagnosticului

sa 1111dezvalui

consultatii

~i examinari

prill diverse

spitale, toate la un nivel profesional destul de Inalt (pentru a~a un ora~ CUI11este Riga.16), nu au dus, practic, la nici un rezultat. Am umblat ~i pe la diver~i "vraci", iar, la ora actuala, Nata~a urmeaza un tratament la Centrul de medieina alternativa, cu un medic-bioenergoterapeut ~i Cll Ull alt medic, specialist In terapia

manua!a.

Oiagnosticele

In mai

care

incepand

is-au

pus

ell crizele

au fost

jaksoniene

dintre

eele

(epileptiforme),

mai

asupra

dirora, in principiu, au convenit toti cei care reprezentau medicina

oticiaJa, pana la infestarea helmintica. 1995, dind

(sall criza).

suferind.

speranta de a primi un

0 oarecare

brie a acestui an, ea va Il11plini ~apte ani. Un an ~i jU111atatede

scrisa. Fiecare mama a trecut prin acele emotii exprimate atlillci cand ~i-a vazlit copillll

aceasta scrisoare ~i, in

Il11bolnavit fiica mea Nata~a, mezina familiei. in luna octOI11-

respective

111

CLI totullntamplator,

ajutor sall, cel putin, un sfat din pariea dllmneavoastra. j Lucrurile stau in felul urmator: in luna mai, anul 995, s-a

diferite,

204

Tarasova

acesta, mi-a

posibilitatea de a se descurca de una sinoura 111situatia t:. creata , iar. mai departe. totul depillde de vointa paeientului. insa, de aceasta data, m-a frapat cOl1tinutul scrisorii: prea bine era scrisoare,

I:

Ma l1umesc

alergatura pe la medici-de

slItlet.

I

"Buna zilla, stimate Serghei Nieolaeviei.

de dcpa~ire a situatici

nevoie de un timp Indelungat ca sa m3 odihncse. lata ~i aCLIm.

cercetari. sun1, la randulmeu,

--

~

1

Am pus jos receptorul ~i mi-am aeordat din nou 0 paliZa, pcntru a-mi reface fOllele. Cand stau de yorba ell pacientii, se Int3mp1ii anumite lucruri: dadi persoana In cauza este

trehuie sa stca propria mea experienta

~ is

totul

Nata~a

a avut pentru

Problema este ca, prima data spasmul

s-a petreeut in plina strada, rora sa fi exislat

acestei

mClI, ci sa-i ofer doar

.\6

Riga - capitala in Marea Baltica.

Letoniei,

port

pe raul

Daugava,

la varsarea

acestuia

205

r

,..-

..~

~u

§7i

¥

«IE-E-.E

~ ~-

-

u

1 !lOll

.

mai inainte vreun stres saLi vreo durere de cap etc., care sa anunte, in vrcull fel, Ilcnorocirea. Era 0 dimineata ca oricare aha. Mergeam

la climparatllri,

dind, deodatii...

daar sa strige: "Ma..." - ll1
ea a apucat

intins, globii oculari i

dilatat. Neurochirurgul

a rcnuntat la cazulnostru.

Pe II martie

l11-am internat impreuna Cll Nata~a, Intr-un spital, pentru ccrceHiri. Nicolai Borisovici Reznikov era ~ef de seetie ~i, totodata,

medic-~ef al spitalului

regional,

in persoana

lui II

s-au clat peste cap (nistagmus), abia de se mai tinea pc picioare

aveam pc celmai bun terapcut din ora.? Cinc, daca nu el, ar fi

(pc atllnci inca IlU di.dca). Totul a durat nu mai inuit de

putut sa stabileasca mai exact un diagnostic? Par a ti crize jacksoniene, insa nll in varianta clasidi. Dar ~i ell 3m remarcat,

douazeci de seclIndc. Nu ~i-a pierdut cuno~tinta.

Dupa clim

mi-a miir-turisit chiar ea, vocca mea, in acelmomcnt, parea di vine de foarte de parte ~i, dc~i avea ochii deschi~i, totul in jur

inca de la bun inceput, ca boala nu seaman a sa fie epilepsic.

era cufundat in bezna. La inceput, accste crize aveau lac cam 0 data pc luna, apoi

literatura de specialitate.

de dOlla ori. De prin septcmbrie anul trecut, crizele au II1Ceput sa revina 0 data - de dOlla ori pc sapti'umina, ceea cc ne-a dcterminat sa nc adresam unui Illedic-ncuropatolog de la dispensarul psihonellrologic. Tot atunci au fost tacute ~i prilllelc electroencefalograme,

care au relevat 0 epiactivitate

111zona

tamplelor. Mai pc scurt, crizele se repetau cam de trei od pc sapHilllana ~i au tinut-o a~a pana In februaric. Medicamcntclc nu aveall nici un efect. Ne-am adrcsat pentru consultatii unui I1cllroch irurg .?i acesta a constatat, pe liinga toate celelalte, 0 arahnoidita .?i i-a prescris un curs de terapie rezolutiva pentru dOlla sapti'unani. Dupa prima saptamana (cu cate 5-6 injectii pe zi), boala s-a agravat ~i l11ai mult: crizele se repetau de 40-50 de ori pc zi (dind aveau lac noaptea. prin somn, ochii i se deschideau. diteva secundc ea nu mai respira, apoi urmau l11i~dirile brll~te, spasl110dice din maini, picioare, buze). Era

groaznic. TOl11ografiacOl11puterizataa seos la iveala di cxista vrco tumoarc pe creier, doar tensiunea intracraniana ceva Illai ridicatit iar ventriculul al III-lea al creieruilli

296

Am studii de biolog-chimist,

m-am interesat,

am consultat

Desigur, nl! sunt medic, dar ceca ce

se intampla IlU putea fi catalogat drept criza, parea a fi un spasm al ullui vas al creierului, sau 0 dereglare III transmiterea impulsului spre maduva spinarii (segmentul toracic). Pe scuti. au "burdll~it-o" pe Nata.'?a mea cu relanium, dupa care numarul de erize a scazut de la 50 pe zi la doua-trei. Dar, ee era mai important, diagnosticul Inca nu fusese stabilit eu exactitate.

drepl care mi-am

schimbat directia cautarilor, umbl[md dupa

tot soiul de "vraci", mai ales ca in~i.'?i medicii de la spitalul regional m-au smtuit s-o fac. "Vracii" rostogoleau Ollale, rulau ceara etc., dar tot n-a folosit la nimic. Au incepllt sa iasa la sllprafata tot feluJ de amanUIlte (uIlul dintre ace$ti "vraci" dildea 111dirti), ca, pc linia mea, Ilcamlll se trage din tigani (e adc'varat ea am avut UIl bunic sarb de origine) ~i di, in geIlcre, pe linia fcmeiasca a familiei, eu $i cu fiica mea "purtam crueea

IlU

satanei", $i asta fiindca in neamul nostru au existat vrajitori. Pe scurt, obseuritate totala. $i sa ~titi ca, la acelmoment, citisem deja toate eartile dumlleavoastra. Sunt 0 persoana credincioasa

estc estc

~i cred ea Dumnezeu mi-a indreptat pa$ii spre Centrul de mcdicina alternativa, unde, la star$itul lui mai 1996, Nata$ci i 297

r I

u_--"..

.-...-11':1 ""U

~~g. a:lE-E-..<::

-

~

G

~ 1I9ll

--r

1

s-a faCtlt 0 noua diagnosticare. Mi-au spus ca Ii este dereglat refluxlIl venos, tensiunea intracraniana estc ridicata ~i are arahnoidita, ~i au mai adaugat di se angajeaza ei sa corecteze toate aceste disfunctii. recurgand la un specialist III terapia manuala. In acel moment, Nata~a avea cate 20-30 de spasme pe zi (0 noua agravare) ~i intentionam sa ne internam din nou la spital. 0 saptamana-doua am urmat ~edintele de tratament ~i Nata~a parea sa fi sdipat definitiv de suferinta. Oar am uitat sa va relatez Inca ceva. 0 cuno~tinta de-a mea, care a locuit mult timp In Habarovsk, ii cuno~tea pe doi bioenergoterapeuti din partea 10cuiuLLia 5i Serghei, care sunt adepti ai metodei dumneavoastra de tratament ~i, trebuind sa piece in delegatie la Habarovsk, s-a invoit sa-i caute 5i sa Ie transmita fotografia Nata~ei 5i 0 alta poza, cu mine, sotul ~i fiica (pc care. pentru dumneavoastra). Ace~ti orice evcntualitate, vi Ic trimit ~i namcni aLl lucrat cu ea de la distanta in aceea~i perioada in care starea Nata5ei s-a ameliorat. Ce sa va spun? Am trait 0 luna de fericire. Ii mulwmeam lui OLlmnezeu ca fiicuta mea e sanatoasa. Cu toate aeestea, ea continua 5edintele de tratament eu bioenergoterapeutul de la Centru. Copilul a putu!. In sfar~it sa iasa la plimbare (pana la acel moment nu-mi perm iteam, niei fizk, nici moral, sa 0 scot afara, unde erau 5i alti copi;, pentru a nu 0 trallmatiza pe Nata~a). le~eam seara tarziu, cand curtea era pustie. ~i iaHi dL in sffu5it. copilul meu. de 0 luna de zile, putea fi impreuna cu cei de varsta ei (este adevarat ca se afla mcreu sub supraveghcre). Cand, deodaHi. pc la srar~itul lui iulie, s-a produs 0 naLla agravare. La ineeput. am observat ca au revenit spasmele nocturne, apai ele s-au extins ~i pe

perioada zilei, a5a indit reveneau de 15-20 de ori pc zi. Am dat fuga la Centru, al11luat din nou legatura eu medicul specialist In terapin manuala, au reinceput ~edintcie zilnice cu acest fel bioenergoterapeutul etc., 5i tot a~a am de terapie ~i cele cu t;nut-o pfma aelll11. Probabii, va dati seal11a ca toate acestea nu nc-au fast oferite a~a, dc pomana. S-au purtat eu noi ca ni~te persoane foarte dragllte ~i sensibile. Medicul bioencrgoterapcut este 5i el de parcre ca nu-i vorba de epilepsie, dar n-a vrut sa ne of ere 0 inforlllatie Illai exacta. Cunoscuta mea mi-a adus 5 dumneavoastra casete video cu Inregistrari ale conferintelor tinute la SurgUt'7, TiumeIY'!\ ~i Moscova. Le-am unnarit pe l11i-au Illers la inima 5i sunt toate. Cartile dumneavoastra dumneavoastra, de5i mlllte lucruri absolut de acord eLl metoda nu Ie-am intelcs. $i iata ca. a~a cum cel ce se Ineadi se agata in disperare ~i de un pai, tot a~a ~i ell m-am agatat de aceasta ~ansa de a va transmitc scrisoarea mea. Depun eforturi pentru a ma indrepta, caci nici eu, nici sotul meu nu suntem ni5te Ingeri. Ma caicsc ~i-l11i eer iel1are pentru toate, dar starea N~ta~ci nu se schilllba In bine. Asta deocamdata.

imi dau sea-

l11aca, privit de 13distanta, cazul nostru nl! este, poate, cel mai difici\. Insft. va rag sa ma credeti, slillteti ultima noastra dLlmneavoastra (aiei mft sperantft. Sunt la corent Cll metoda repet), dar a-ti schimba radical caracterul nu e 0 treaba de-o zi, iar copiltll continua sa sufere. Cc-i de faCtlt? Va rog. dati-mi un raspuns. A5 fi venit ell lnsallli la dUl11neavoastra, dar. financial', Illl-mi pot perlllite sa acopar nici macar costul

.

.'7 Surgut - ora~ in Fcdcra~ia Rus[t in Siberia Occidental a, port pe Iluviu\ Obi. 'x Tiumen - ora~ In Federatia Rusa, la cst de Ekaterinburg, pe r3ul Tura.

299 29X

.S""1s QU

~

Eo

~E-<E-<.E

--

~

u

1 1I9/Z

r-

biletelor de drum, nemaivorbind

de cheltuielile

pentru cazare.

Ma intreb daca se poate face un tratament de la distanta. Va

dezllodamantul

a fast tragic. Ea 11-(1incetat sa-~i blameze ~i

Illultumesc antieipat. Va asigur de marea mea recuno~tinta!

sa-~i dispretuiasca sotul. Aeeasta atitudine se accentua, mai ales, in perioada sareinii, din aceasta cauza., fiul ei murea dupa

fIlIi pun 0 mare Scrghei Nicolaeviei."

l1a~tere sall, cum S-(l intamplat in ultima dintre acele dOlla existente, in timpul sarcillii. dupa care ea ispa;;ea totul prin

speranta

in ajutorul

dumneavoastra,

boala ;;i momie. Tin in mana scrisoarea. Urmeaza sa mai dau un telefon. I-am sUl1at pe ace~ti pacienti deja de trei ori in ultirnele zece zile. Am sa va povestese cum s-a intamplat totul. Sa ineepem

strans pe aceasta intre aripile sale. De fapt, vazuta in plan subtil, imaginea este foarte intcresanta: a fiinta fabuloasa ~i-a

produce prin schizofrenie.

i

ile ~i 1110ralitatea illcrente ei. Reprimarea epilepsie

con;;tiintei se poate

$i dimilluare a capacitii-

infii~llrat strans aripile in jurul siluetei fetitei, iar cioeul ~i-I

tilor. Bloeajul se poate produce prilltr-o injosire a idealurilor, iar, intruciit aspectul fizic se leaga de aspiratia noastra spre un

tine incle;;tat pe eapul ei, iar, alaturi, strans lipit de eopila, se afla viitorul ei fiu. Parea ar ti a~ezat intr-un Icagan, insa acest leagan este destinat ceremoniei funerare. Aeum 0 sa va tradue

ideal, rezulta ea aeeasta se poate manifesta printr-o l11utilare a chipului de la 0 varsta frageda, prin pierderea ullui ochi sau, in genere, a vederii, printr-o cicatrice sau alt semn pe fata. In cazul dat, soarta fiului ei ii provoea periodic stari de

In doua dintre vietile ei precedentc, fetita a fast extrem de suseeptibila, geloasa ~i principiala, drept urmarc, In actuala

illtunecare a con~tiintei. Daca. In sutletul ei, aceasta copila va reu;;i sa se Indrepte pe 0 eale bUlla ;;i nu se va crampona de

existenta, sutletul ei este puternic ata;;at de relatii, idealuri ;;i dorinte. Aveam de-a face ell tema eJasica a geloziei. I s-a oferit, ;;i in existentele trecllte, posibilitatea de a simti earac-

con~tiinta care i se stillgc periodic, dadi va simti earacterul secundaI' al valorilor lIll1anC ;;i se va intoarce ell fata spre iubirea de Dumnezeu, atullci, la varsta pubertatii, intrc zece ~i paisprezece ani, ea va trece proba ~i va izbuti sa pastreze

300 i'

aceasta proba, ceea ce inseamna ea trebuia sa-i fie IlIat, sau SlipUS debiliHirii, acel tueru, pentru care ea a distrus iubirea. Este yorba aici de con~tiinta, ell idealurile, speralltele. principi-

terlll secundaI' al acestor valori In raport ell iubirea. Au fost prezente aeolo ~i certurile. ~i tradarile, ;;i necazurile, ;;i nedreptatile, ea insa Illl reu~ea sa intelcaga ca toate aeestca reprezentau un remediu pretios, atat pentru propriuJ ei sutlet, cat ;;i pentru sutletul fiului ei. in loc sa-;;i protcjeze iubirea, ea i~i apara principiile, idealurile, demnitatea. in ambele aeele victi,

~

copila Ill! mai avea ~anse sa treaca de

eu diagnosticul. Imediat ee am inceput sa fac diagl1osticarea, alll vazut In planul subtil soarta fiului eopilei, care 0 tinea

aceasta informatie intr-un limbaj aeeesibil.

I

in viata actuala,

sentimentul de iubire, eand, in plan subtil, va fi antrenata in anumite situatii. Ciici trebuie sa va marturisese di. noi avem de mCllt fata viitoarelor incercari ell !TI1I1tinainte de materializarea lor in pla.n fizic. AstfeL pe cat de coreet ne stmt educate simturile. pc atat de sigur yom reu~i sa invingem in p]anu] 30]

.-e-1! QU

~~ E-

IXIE-oE-o1::

-

~

~

w

1

--,-

lI9LZ

subtil, in subcon-,?tient,toate incercarile care ne sunt trimise, chiar dad! nu ne dam seama in mod con~tient de aceasta. Atunci nenoroeirile ~i sllferintele fiziec se vor retrage din fata noaslra. Insa, daea omul nll este in stare sa inteleaga de ee i-a fost data aeeasta viata ~i. confrunt<1ndu-se ell Incerdirile, nl! alege sa salveze iubirea, atunci urmcaza sa i se ia, Ineetul ell Ineetul. totuJ. Ineepand eu ace I moment, pentru purificarea sufletului devin obligatorii chinurile interminabile. imi amintesc de vizita unui domn, care a batut drumul pan a la mine pentru a ma ruga -un singur ILieru, ~i allume sa-i explic de ce a murit fiica [ui? Viata ei era senina ~i minunata: iubea ~i i~i dorea sa se marite. Cand, deodaHi, s-a simtit cLiprinsa de 0 striga ea - mor, simt ca in curand 0 sa fridi teribila: "Mama ~

mor. Mama, vreau sa tdiesc".

$i strigatul ei subit III noapte:

"Mama, tata, a venit moal1ea la mine ~i mi-a presarat cenu~a pe plapuma". Parintii dau fuga la ea, aprind lumina ~i vad cellu~a de pe plapuma. Au avut UB~oe. Apoi au urmat cateva luni de chinuri groaznice, dupa care suferinta pardi a mai tasat-o. Fata parea tot mai fericita, pe chipul ei aparllse zambetul ~i, dind colo, ca se arunca de pe geam ~i moare. lar, in planul subtil, mi se dezvaluie aceea~i poveste, veche de eand lumea. in existentele

sale preeedente,

fata a acumulat

in sub-

con~tient 0 imensa agresivitate Indreptata Impotriva sotului -,?i a flului sau. Cand s-a Indragostit, sufletul copilului $-a apropiat de ea. Ura ascunsa s-a pus in mi-,?care ~i a inceput sa aqioneze autonolll, programul de distrllgcre s-a deelan~at ~i a inceput sa-i ucidii filii ell mull inainte ca acesta sa fie conceput. Dublul fililui a intreprin~ tentative, care s-au dovedit a fi zadarnice, de

302

l a-i salva pe alllandoi, de aici ~i eenu~a materializata, ~i viziullile de co~mar, ~i ehinurile fetei. Insa tanara nu a fost in stare sa gaseasca drumul cel drept, niei parintii nu au putut-o ajuta in acest sens. Astfel ea dublul a illchis sufletul fiului ei, protejandu-I de agresivitate.

Progralllul a evoluat ~i s-a conver-

tit in autodistrugere. in subcon~tientul saLl, fata simtea: CLifiecare clipa traita, ea illcearca tot Illai mull sa-~i ucida fiul. Sinuciderea a pus capat acestui sentiment de lira. Privite in profunzime, aceste doua istorii sunt aproape identice, la suprafata insa, CLi siguranta, fiecare dilltre ele reprezinta 0 suferil1ta ~i 0 tragedie aparte. Oar m-am decis sa nu-i spun, deocamdata, ace lei mame, care mi-a scris scrisoarea, ca fiica ei, in vietile precedente, l1-a reu~it sa treaca proba, ea, gravida fiind, ea ~i-a dispretuit sotuL ca fiul ei, de fiecare data, murea. Cand am sunat-o pentru prima data, i-am spus sa se roage. Nu i-am oferit explicatii

~i nu i-am povcstit nimic. Cititorul

cllnoa~te deja textul rugaciunii: "Doamne, In numele iubirii de Tine sunt gata sa renullt la moralitate, la idealuri, la spiritualitate ~i noblete, la cei apropiati, la dorinte ~i la viata". Am SlIl1at-Qdin nOli peste cateva zile. -

Cum se simte fiica dumneavoastra?

-

Nu se observa schimbari deosebite - mi-a raspuns femeia. E adevarat ca numarul crizelor a scazut de la cillcisprezece la zece. Ea credea, probabil, ca, atunci dilld 0 voi suna, se va produce minLinea. Eu insL!mi Ill! ma a~teptam la millulli. Stabilirea minunea.

unei dinamici

pozitive

este mai importanta

decat

303

.~

""u

c.-.

~~

¥

I%H-f-o.E

~

u

-

~

1 ~.,.-

tl9LZ

::...

'!

""

.~

.--,....

I

1

~

Vii rog sa retineti binc ceca ce Ufmeaza sa va spun ll1-am adresat ei. Rugaciunea dUl11ncavoastra Ill! are efect. -

fata de

care IlU au fast inca inJMurate. Acestea apar sub forma slipararilor la adresa eclor Aveti

l11ulte pretcntii

Dumnezcu,

din jur, la adresa propriei persoane, sub forma slipararilor

pc

situatia creata, pe soartiL Mai ales acestea din unna sunt foarte IlUmcroasc. Altceva: rugati-va I1U1l1iITIaipcntru dlllllneavoastra ~i pentru fiica, ci !j>ipentru viitorii nepoti. Oar, pentru inceput,

pUllcti ordillc In propriul suflet. $i inca lIn lucru: omul se deosebc$te de animal printr-o cOI1-?tiinta evoluata, adica prin ollcstitate. Illoralitatc, spiritualitatc .'?i noblete. Ei bine, dUI11neavoastra

ati trait pana aellm eu simtul Illoralita~ii ~i al 110-

- Daea necazllrile va impiediea sa va rugati, atunci imi pare foarte rau. Rugaciullea la vreme de nenoroeire este deosebit de eficienta, mai ell seama daea obiectivul ei este aspiratia dltre iubirea de Dlll11nezeu. - Am inteles - raspunde sunati?

repede femeia. 0 sa Ile mai

- Vom vedea

- zic eu $i inchid. Peste trei zile ii dau iara~i telefon.

- Acum este de dorit sa mancati dit mai putin, iar dimineata e bine sa faceti tcrapie cu urina: ajuta la diminuarea ata.';iarii de spiritualitate. dumneavoastra?

Catc crize

pe zi arc acum

fiica

I

I

ble~ei ~i Ill! cu cel al iubirii. Aceasta orientare de via~a i-ati transmis-o tiicei dUlllneavoastn'i $i generatiilor urlllatoare. Cereti de la Dumllezeu iertare pentru aceasta .';Iirllgati-va ca iubirea dUl11ncavoastra pcntrll EI sa se rid ice deasupra fericirii umanc. Cinci zi]e rnai tarziu am sunat-o din nou: - Ce mai face fiica dumneavoastra? - Tot a.';ia,zece crize pe zi - mi-a raspulls femeia. Ea incerca sa-.';iiasclInda dezamagirea, insa aceasta Illl-i reu.'?ea. - Ascultati aici la ce va spun - i-am zis. Daca dllllllleavoastra credeti ca 0 sa va slin in fiecarc saptamana ca sa va ,Jrag~ ]" remorca" proprilll dumneavoastra copit grc.';iiti amarnic. In celmai bun caz, 0 sa va mai dau inca Ull te]efoll. Vad dupa C~ll1pu]fetitei ca in tot acest timp n-ati fiicut nimic.

- Imi cer iertare se scuzii femeia - dar Ill! am avut cand. -

Am avut m<.lrinecazuri zilele aeestea.

304

- Patru-cinci-

raspunde

femeia.

I

Au trecllt trei zile de la aceasta convorbirc. Pana acum i-am dat sfaturi valabile pcntru vindecarea oricarui copil .'?inl! i-am

r

I I

dezvaillit inca adevaratele cauze care all determinat boala tiicei ei. Acum a sosit 1110mcntul sa.i dau accasta informatic strict particulara. De.';ii, sub diverse forme, acest lucru se 111talllpfa Cll ficcarc dilltre femei. Tot ceea ce i-am comunicat

pana acum mame] fetitei

bolnave poate ti aflat citind toate cartile mele, dar mai ales volumul palm. Ridic receptoru] ~i formez nUmarLlI.

-

Cum se simte fata? - !ntreb imediat ce aud la celalalt

capat vocea deja familiara. Aculll are 0 singuri'i criza pe zi - a raspuns femeia. Schimbarea codului informational al dimpurilor dureaza cam doua-trei lunL - zic eu. De aceea nu este de dorit sa lasati -

acum lucrurilc balta. Nu e bine nici sa stati pe ganduri, sa 305

-~

~

~ §:: ¥. t: an...'::" ~

""u 1

--

H9Lt

analizati, nici sa vfi faceti tot felul de sperante. ~i inca ceva, fiica dumn~fI\'oastra, in doua dintre existentele ei precedente, .i-a dispre\uit .i .i-a blamat sotul, cat a fost gravida, dar a rncut-o ~i inainte de conceptie. Prin urmare, acela:;;i lucru s-a int3mplat. intr-o masura mai mare sau mai mica, :;;icu dumneavoastra. ~i cu mama dumneavoastra. Aduceti-va aminte, retraiti totul ~i rugati-va. Va doresc toate cele bune.

CUM SE NA$TE UN TOAST

Ne atlam intr-un restaurant din Moscova, amenajat la subsolul unei cladiri. Ni~te hinkali'w excelenti ~i 0 ambianta placuta. "Biiieti, va prepun un toast - zic eu. Tocmai incep sa-mi scriu cea de-a patra carte. Sa bem deei ca aceasta carte sa vada lumina zilei". ~i am inehinat eu totii paharele. - Mai zi cateva toasturi - ma imbolde~te vecinul de la masa - numai sa Ie compui a~a, din mers, cum iti e obiceiul. Consimt. Cu douazeei ~i cinci de ani in urma, cand lucram ca ghid in Abhazia4(),obi:;;nuiamsa-mi notez toasturile. Fiecare urare de pahar echivala eu 0 intreaga carte. era ca un poem comprimat la 0 miniatllra sau la 0 singllra fraza. Imi aduc aminte cum am auzit, dupa parerea mea, eel mai surprinzator toast. Se intampla prin 1973. Eram pleeat, Impreuna Cli un ,W

Hinkali mancare traditionala georgiana, un fel de coltllna~i cu carne de berbec condimentata, care se servesc fierbinti ca gustare la Vin. -

40

Abhazia

~

republica autonoma in Georgia, cuprinsa intre Marea

Neagra ~i mun1ii Caucaz.

307

r

.-== ~u

--

~"ijg. ~

!!!!!!!!!!!!I!I =

J:Df-f-..<:: ,]

1 HSLZ

...,.

--

grup de ghizi, Intr-o regiune dincolo de Suhurni41, lntr-o deplasare de creatie. Vrma sa coborlm In grata Abrskila,

una

,.Oar comllni~tii ~i poporul sunt un tot Intreg. Sa l1imice~ti partidu] cOl11unist Inseamn3 sa nimice.'?ti intreg poporlll",

dintre cele mai frumoase din tinutu] abhaz. Abatandu-ne

din

Nici 11l1-ll1itrecea prin minte ca putea fi altfe!. $i iaHi-ne

drum. am poposit la un mic restaurant. Oe fapt, era 0 locuinta

deci pe noi, un grup de ghizi. ~ezand la maS3 ~i ascuJtandu-1 pe

traditionala

un biitran abhaz, care tocmai se pregiitea sa rosteasca un toast.

abhaza,

Impletita

din nuiele,

care se nume~te

"aphazha", In centru se afla 0 vatra cu focullocins, deasupra ei atarna un ceaun imens cu mamaliga. Mai sus era agatata In carlige carnea afumata, iar ~i mai sus, pe ni~te pnljini de Iemn,

Eram curios, cum va suna 0 nOlla mostra a gcnului, care abunda, de obicei, in tot felul de infloritllri. Oar mo~u] ~i-a

se afuma branza de oaie, Ne-am ospatat ~i ne pregateam deja sa ne continuam drumul. Imi amintesc ce vremuri erau. Era perioada cand, In tara, cumplitul regim socialist II1CepUSesa se

"Sa bem pentru ca poporul 5-0 dudi bine". Suna oarecum stupid, vreall sa spun - pentru mille. La Inceput, n-am Intrevazllt In aceasta fraza nimic altceva decat 0

mai destinda. Cu toate acestea, in urechi mai staruia inca frazeologia sforaitoare: "Supremul tel al partidului este binele

noua lozilldi sovietica. Doar 0 secunda mai tarziu a ajuns ~i palla ]a mine intreaga maretie a acestui toast. Biitranul nu se

poporului", "Partidul inseamna poporul"

-

tara a se preciza

macar care partido "Poporul este conducatorul statuIui", "ale~ii poporuJui", "lnainte, spre victoria comunismului" etc. Chiar daca Iti Intorceau stomacul

pe dos, aceste lozinci totu~i i~i

taceau simtita ir:fluenta. Cum spunea un francez: ca ni~te cuie, daca sunt prea des repetate, Iti intra aduc aminte cum, In timpul unei discutii iscate excursii, 0 cucoana lector I~i imparta~ea temerile:

"Idei Ie sunt In cap". imi in biroul de

"in aceasta tara exista forte care doresc sa starpeasca partidul comunist ~i pe toti comuni~tii". Atunci ghidul, care ~edea alaturi de mine ~i pe care-I consideram 0 persoanii foarte inteligenta, intrucat anume lui i'se Incredintau toate excursiile cu academicienii, a mormiiit pe nea~teptate: ,Ji vcr starpi pe comuni~ti, dar va ramane poporul". De groaza, am simtit cum ma trec fiorii. 41

Suhumi - ora~ in Georgia, capitala Republicii Autonome Abhazia,

port la Marea Neagra. Statiune balneoclimaterica.

308

ridicat paharul ~i a zis:

galldea la sine. el se gandea la ceilalti, cl dorea ca toti oamenii, chiar ~i cei pe care nu-i cUllo~tea, sa fie fericiti. ill aceea~i clipa, aceste simple cLlvillte s-au transformat,

pentru mine, In

ceva fermecat, nobil ~i millLlllat. $i cand te gande.'?ti ca, mai inainte, toastul reprezenta pentru mine 0 cuvalltare banala, croita dupa anumite ~abloane. Am inteles ca toastul este 0 urare adresata semenilor, de aeeea, eu cat mai l1lu]te emotii ~i idei exprima, cu atat este mai reu~it. Cu cat mai surprinzator este, cu atat mai sigur va ajullge el la inimilc ascultatori]or. Atullci am inceput sa compun toastllri. lata, spre exemplLl, unul: "Barbatul este mai de~tept decat femeia. barbatul este mai puternie decM femeia, barbatul este mai nobil ~i mai spiritual, sa ridicam deei aceste pahare pentru cea care-] face sa fie a~a, pentru femeie~" Sau ahul:

309

r

,...

.~ QU -----

~ii;;'

13:H-f--,=

-

.. : - -.~.~ {

1 -

"Vedem cum, zi de zi, se construiesc case ~i se inalta biserici noi ~i vedem cum sunt distrllse easele ~i se prabu~ese biserieile, cum au loc eataclisme ~i razboaie. Sa inchinam deci pentru acel laca~ sfiint care va dainui chiar ~i atunei cfmd aSLIpranoastra se vor abate razboaiele ~i eataclismele, acel laca~ s£3nt care se na~te in sufletul nostru atunci dind ne adllnam imprellna, cand ne imparta~im unul altuia iubirea, cand se leaga intre noi prietenia, cand ne uram reeiproc numai bine". Stau in restaurantul de la subsol. Localul are tavanele joase ~i nu este prea spatios. Treeand pe langa mine, proprietarul imi zambe~te eu ealdura. Ne eunoa~tem dill vedere, Ill! sllnt pentru prima data aiei. Prietenii a~teapta de la mine un toast. Acum va trebui sa simt tot ceea ce se petrece in sufletul meu ~i sa traduc aceste sentimente in ellvinte. Cli cat mai mliita illbire vor ellprinde ele, eu atat mai frumos ~i mai surprinzator va fi toastlll: ,Jmaginati-va ca ati facut cuno~tinta eu 0 preafrumoasa doamna. Sufletul dumneavoastra tanje~te dupa ea, simtiti cum va dau laerimile de ferieire ~i, cand va ganditi la ea, va vibreaza tot trupul, iar sufletul va este patruns de fiorul unei tainice ~i inefabile frumuseti. Simtiti di nu mai slinteti eel de odinioara, ca sufletul devine tot mai bun ~i mai frumos. Va ganditi atunei: este chiar iubirea, iat-o. Dar nu este deeM jumMate din iubire. lar acum, imaginati-va ca femeia iubita v-a jignit sall v-a tradat, sau s-a purtat intr-un mod josnic. Dadi yeti reu~i sa ramaneti la acelea~i sentirnente de inceput, atllnci yeti ~ti Clleertitudine ca aceasta este adevarata iubire. Cunoa~terea autentidi a lumii ineepe nu 0 data cu trairea bucuriei ~i a sllferintei, ei ell puterea de a treee dincolo de ele. Doar eel care 310

~

w

-= -

--

I!!!!!!!!!!II!!

tl9LZ

.~

I"'"'

are puterea de a suporta 0 fericire suprema va putea depa~i ~i durerea cea mai adanea. De aeeea vreau sa inehin acest pahar pentru cele care ne ranesc ~i astfel ne ofera prilejul de a ne intregi sentimentul nostru de iubire. Sa bem deci pentru femei". Dam peste cap paharele. "Zi-i urmatorul!" - ma roaga amieii mei. - Aeordati-mi doar trei secunde, vi-I improvizez imediatIe zic eu ~iineep. ,,~titi ce-i aceea memarie? - Toata lumea ridica din umeri. - Foarte bine, savantii n-au aflat acest lucru nici pana in ziua de azi. a sa va dezvalui acum despre ce este yorba. Ati observat cum, in copilarie, retii orice amanunt, iar la batranete nu-ti mai aduci aminte nici ce-ai facut dimineata. Memoria de suprafata, logica, mai funetioneaza, pe dind cea emotionala, memoria simturilor, se ~terge. Cand in exterior se produc tot felul de mutatii, strueturile de profunzime se cuvine sa ramana neschimbate. Astfel, eu cat mai constante sunt emotiile de profunzime, cu atat mai mare este cantitatea de informatie pe care 0 putem retine. Cea mai mare stabilitate 0 are sentimentul iubirii, care ne une~te cu .Dumnezeu. Cu dit mai multa iubire cuprinde sufletul nostru, eu atat mai viguroasa ne este memoria ~i eu a13.tmai exact putem evalua realitatea exterioara, stapanind-o, in felul acesta, mai bine. in copilarie avem foarte multa iubire in suflet, de aeeea fiecare eveniment ne lasa 0 urma profunda, imbogatindu-ne lumea interioara. 0 data cu trecerea anilor, Doi irosim rezerva de iubire ~i memoria noastra emotionala slabe~te. Cand trecem printr-o anumita situatie, noi traim in interaetiune eu ea, apoi, dupa ce 0 depa~im, extragem din ea 0 anumitii experienta. Astfel durata vietii noastre se 311

~

§ IS~;

i5u

i:Of-f-.E

~ <5

1

-

=-=

1I9LZ

masoara IlU in ani, ei In ace I bagaj emotional ~i sentimental pe care I-am agonisit. Fiecare intamplare din viata este aidoma

,.Nu avem dccat un singur loc"

unei fiori: unele fiori sunt bogate ill polen, $i atunci albinuta,

au lasat-o inallntru pe iubire. in cea de-a treia casa a fast gaz-

care coboara

duita sanatatea. Oeci sa bem pentru ca $i ferieirea, ~i sanatatea.

in zbor pe ele, poate sa adune

pretios, pe care.1 va transfonna,

din nectarul

mai tarziu, in miere, pe dind

alte tlori se dovedesc a fi tara rod. Putem trai a intreaga viata, flira a trece macar a singura data printr~o emotie puternica $i profunda. $i atunci vom avea senzatia ca nu am trait eu adevarat dedit vreo 15 ani. asta In cel mai bun caz. Dar putem COI11prima 0 expericnta de cateva sute de ani in 30-40 de ani de viata. Ei bine, daca, in orice situatie, vom reu$i sa pastram iubirea din sutlet, atullci yom putea retine in memorie pentru totdeaulla palla $i cele mai subtile nuante ale emotiilor traite. lar daca IlU vom salva iubirea, reprimand-o in sutlet, atunci vor p~'ili $i celelalte senti mente, iar viata trecuta va parea

- ~j au lasat-o pe fericire sa

intre. Tot 3$a, in eea de-a doua casa. nu era decat un lac, a$a di

$i iubirca sa nu nc paraseasca niciodata caminele. Noi golim paharele.

- Ce ziceti daca voi Incerca, pe haza acestui toast, sa improvizez un altul? - am Intrcbat cu. -

Indrazne$te - s-au aratat intrigati ortacii.

- A~adar, mergeau pe drum fcricirea, iubirea $i sanatatea. $i In prima casa s-a gasit doar un singur lac. Gospodarii au cazut pe ganduri, pe cine sa invite inauntru? Au hotarat palla la urma, ca fericirea este lucrul cel mai important ~i au lasat-o pe ea sa poposeasca liinga vatra lor. iar iubirea ~i sanatatea au

devastata ca Ull pustiu.

ramas sa stca in tinda. Prima a piiriisit casa iubirea, apoi sanatatea, la urma a plecat ~i fericirea. In cea dc-a doua casa, langa

Beau acum pentru ca adevarata noastra viata sa dureze cat mai mult".

vatra a fast Hisata sanatatea, caci, tara sanatate, ce rost mai all

$i inchinam din nou paharele. - Zi-I $i pe al treilea - staruie comesenii mei - dar sf, fie unulmai scurt $i mai pe intelesulnostru. - Billc. s-a facut. Haideti sa bem pentru ea niciodat.i .-;a nu-i vorbim de riiu $i sa nll-ijudedim stramb pe cei ell care nc-a fost odinioara bine. Au amu!it cu totii. apoi au dat aprobator din cap. Toastu/ a fast acceptat. Am mai baut un rand. - Am sa va proPUIl $i eu un toast - zice vecinul meu. Mergeau pe drulll iubirea, ferieirea $i sanatatea. ~i iata ca se opresc ele la 0 casa $i bat la U$a. lar din casa Ii se raspunde:

,...

iubirea ~i fericirea? Oed fericirea ~i iubirea au ramas in tinda.

$L la Inceput, a plecat iubirea, apoi fericirea ~i, pana la lIrma. $i sanatatea. lar in cea de-a treia casa au hotarat ca iubirea este cea mai importanta ~i, astfcl, ea a ramas in casa. lar langa ea au hotanlt sa ranulna $i sanatatea, $i fericirea. Sa bem deci pelltru ca intotdeauna sa lasam iubirea sa intre prima. Banchetul nostru a continual. lar eu $edeam ~i ma gandeam la viata asta, la cat de eiudata poate fi. Oouazeci de ani Ill-am ocupat de tot felul de lucruri. de care, eram cOllvin.s, nu voi avea nieiodata ncvoie. A~ fi putut sa termin doua facultati, dar Il-ilm absolvit nici una. A~ fi putut deveni un ciintaret ~i un

:112 313 ~ .

--~

iSu

[2§jjg.

-

--

~

;;;;;§

IXIE-!-..<:: u

1

H9LZ

-~---

pictor aceasta

profesionist, ~i,

drept

dar urmare,

nu

am nu

gasit mi-am

nici

timp,

valorificat

nici

nici

talentele me Ie. imi amintesc cum, de nenumarate

meu ma lua la

puteri

unul

pentru

dintre

ori, unchiul

led ffi-a sunat un cunoscut din America. - iti aminte~ti cum, la New York, ai fost vizitat de un cuplu sosit din alta tara? Sotia nu reu~ea de multi ani sa ramana insarcinata, barbatul, la fel, avea probleme. Ei bine, imediat ce s-au intors acasa, ea a ramas gravida, iar treburile lui s-au pus pe roate. Ei te invita sa Ie faei 0 vizita. ~i au mai spus ca, dadi vrei, te vor asigura ~i eu pacienti. Astfel iti vei putea recupera banii de drum, te vei odihni ~i, in paralel, vei mai ea~tiga un ban. Nici nu ~tiu ce sa raspund. Vara e abia la ineeput ~i eu ma gandeam sa-mi petree vacanta la casa de la tara. - In cazul in eare voi putea merge la ei - zjc eu - asta se

fluturandu-mi pumnul pe sub nas: "Ai inca nimic in via~a asta". Apci: "Ai aproape 40 de ani ,i tu continui sa faci pe prostul". Dupa 40 de ani, el a dat a lehamite din mana ,i s-a lasat paguba~. Dar s-a dovedit ca, iotr-o anum ita masurii, tocmai ace Ie lucruri, pe care nu Ie-am luat niciodata in serios, m-au ajutat, de fapt, sa ma realizez in via~a. ~i nu numai sa ma realizez, ci ~i sa-mi asigur 0 anumita situa~ie materiala. Am reu~it sa-mi cumpar apartamentulin care locuiesc acum. Cu banii ca~tigati, mi-am perm is sa cutreier lumea. Ceea ce m-a izbit eel mai mult, in diHitoriile meIe in afara, a fost constatarea ca in Rusia exista totu~i un cadru mult mai potrivit pentru odihna. Mai toate statiunile din strainatate arata la fel: 0 mare ingramadire

va intampla abia peste vreo patru luni. Dar, cine ~tie, poate chiar in iulie... ~tiu di, dupa aparitia celei de-a patra ciirti, va trebui sii-mi iau cateva luni de vacan~ii. Ce va urma dupa aceea, nu pot sii

de constructii ~i cativa palmieri pipemiciti pe malul miirii.A~a

~tiu. Acum insa e mai bine sa nu-mi fac planuri de viitor, ci sa

arata practic tJate statiunile din Occident. Am descoperit ca Soci ~i Crimeea sunt, in ceea ce prive~te resursele naturale, printre cele mai minunal:: lacuri din lume. Escapadele in sanul naturii, pescuitul sau noptile albe in jurul focului de tabara,

pietez, sa pet;ec cat mai mult timp in mijlocul naturii. Am visat la acest lucru 0 viatli intreaga. Sper ca anul acesta sa ajung sii-mi viid visul ill\plinit.

rost,

aproape 30 de ani ~i n-ai ob~inut

toate

acestea sunt, de cele mai multe ori, inaccesibile in

Occident. in schimb, am vizitat monumentele de cultura, pe care mai

inainte nu Ie-am putut vedea decat in poze, ~i asta a

fast unicul ca~tig cu care m-am ales. Sunt, intr-adevar, impresionante. in ultimul timp iosa ma atrage mai mult sa hoinaresc tara ~inta prin padure, sa scormonesc dupa ciuperci. Universul

launtric se dovede~te a fi mult mai important decat lumea exterioara. 314

II

,..-

~ <=>u

iH~1'

aH-~1:i

-= =-=

~ -

u

1 ---

lI9LZ

r..-

INCHEIERE CUPRINS

Cei care au citit aceasta carte III manuscris all test de parere ca am abordat In ea un stH mult mai personal. A~a 0 fi. Oar informatia continuta III carte este atat. de importanta, Incat am decis sa ma till cat mai aproape de stilul relatarilor reporterice.}ti: cum am primit aceasta informatie, care au fost circumstantele .}i cc a urmat. A trebuit sa parcurg 0 cale lunga, care poate fr rezumata Il1tr-o singura fram: "Ignorarea faptului ca ie.}irea In viitor se reaJizeaza IlLInUlllai prin scopuri, planuri .}iobiective, ci .}i prin spiritualitate, moraJitate $i etica, putea sa ma coste viata. Sa, mai mult, IIIjoc erall pllse ~i vietile altor oameni." Am Illteles diteva adevaruri, care m-au ajutat sa devin un 0111mai fericit. Inca de pe cand eram copi!, am aspirat, In primul rand, la perfeqionarea calitatilor mele intelectuale, la cliltivarea aptitudinilor, la 0 evolutie personala .}i la Clll10a~terea lumii Illcol~juratoarc- dar s-a dovedit di atingerea acestor obiective estc de neCOIlCepLlttara 0 profunda schimbare interioara .}i tara ajutorul acordat altar oameni. Cand am Inteles acest lucru .'?ial11 Inceput sa actionez In consecinta, abia atLinci am simtit Cli adevarat ceca ce noi. oamenii. Ilumim "fericirc". Le dorcsc tuturor cititori lor mei sa ajunga sa SinHa, la fel ca mine, adevarata fericire. ,: 'fiiffia... ..,..,-:::: ,,\10'-

316

......

"GH. ASACHI" \

~

Catre cititori Introducere V iitorul

7 9 24

Noile valori

56

Cazinoul

77

"Triunghiul"...99 Principiile I08 Sterilitatea 115 Rugaciunea 135 AI1ele martiale I46 Receptarea noii informarii 162 Personalitatea ~i societatea 175 lubire.}i mm-ala I97 Situatiilc critice A-i ajuta pe altii Idea luri Ie

203 2J6 220

~ediJltelc cu paciclltii Moral itatea Eu-] colectiv

224 .244 248

Sikaciael ian 258 Lucrul Cll pacicntii 28! Cum se Ila~tc Ull toaS1 307 Incheiere.. ...m~.:::,.".;.:.~3 J6

.~

'1":::::

""u F".:..~~:.

l

l%If-f-o;;:

Editura

Dharana:

Lazarev Serghei Nikolaevici DIA GNOST/CAREA KARMEI Au aparut:

aeorde un interviu in care sa raspunda la aceste probleme. Domnia so a gasit interesante multe dintre intrebarile la care dealtfel a $i rajpuns acceptiind un viitor interviu eu un nou sef de inlrebari aviind insii rugaminlea de a nu se repeta problemele pe care le-a liimurit deja in eele opt volume, Dueii afi cifif seria "Diagnosticarea karmei" .}'imai ave!l nelamuriri, puteli sa ne scrieli pe adresa: Editura Dharana, OP. 53, c.P. 52, Bucure$ti sau e-mail: [email protected]

... EdifuTa face eforturi pemru a organiza ill IUlla octombrie 0 conferin/a a domnului Lazarev la Bucure$ti, Cei care doresc sa sus!ina acest proiect sunt ruga/i sa ne contocleze la: bWiUioc@/H.:net.ro sau la tel: 02/.337.24.24.

/

cartea intCii SISTEMUL AUTOREGLARII CAMPURILOR cartea a doua KARMA PURA cartea a treia IUBIREA cortea a patra PRIVIRE iN VIITOR cartea a cincea RASPUNSURILAiNTREBARI cartea a ~asea TREPTE CATRE DIVINITATE cartea a ~aptea TRANSCENDEREA FERICIRII cortea a opta DIALOGURI

intrucat pe adresa editurU au sosit numeroase serisori eu ne/amuriri referifoare la .visfemul diagnosficarii karmei, la ultima intrevedere I-am rugal pe domnul S,N, Lazarev sii ne

Va rugam co intrebarile siifie scurte .}'ide interes general.

-~ -

,..'''''

seria de autor

Noi vom selecta infrebarile dumneavoastra, Ie Vom traduce in limba rusii $i i Ie vom prezenta domnului Lazarev urmdnd cu riijpunsurile sa fie publicote ulterior intr-un volum separat.

u

il9lZ

!~+-:_~

La

Dragi cititori,

~

§ ~;; 8- ~

In curand: carlea a noua ~i cartea a zecea, In care autorul incheie sistemul, ~i primele trei suplimente video La "Diagnosticarea karmei".

Alteaparitii: EU $1 VALERlU POPA - CANCERUL, BOALA INCURABILA (autor Petre Anca) ~

iN ACTE E$Tl

VIU

- valum

~

de paezii

(autor Traian Calin Uba) ZORILOR ZABRA VNIC

-valum de paezii

(autor Venera Antonescu)

II I