QU H9tZ
~.
:..~~~:":
Serghei
Nikolaevici
Lazarev
DIAGNOSTICAREA
Descrierea CIP a Bibliotecii Na10nale a României LAZAREV, SERGEJ NIKOLAEVIC Diagnosticarea karmei: Dialoguri f Serghei Nikolaevici Lazarev; trad.: Gavrila Henter, Alexandru Sokolov. - Bucure~ti: Dharana, 2003 256 p.; 20 cm. - (Diagnostiearea karmei; 8)
KARMEI
DIALOGURI
ISBN 973-86367-0-1 I. Henter, Gavrila (trad.) Il Sokoloy, Alexandru (trad.) 159.951
JIA3APEBC.H. ,Qlo1arHOCTlIIKa ,Qlo1anor
KapMbt.
KHHra
BOCbMas:l.
C YIo1TaTenSlMIo1
CaHKT-ne-rep6ypr,
Traducere
r
2003
GAVRILA
HENTER
din limba rusa ~i ALEXANDRU
SOKOLOV
~
Copyright (Q 2003 by S.N. Lazarev Copyright I:J 2003 ROVlMED TRADING S.R.L. Toate drepturile rezervate pentru România ~i Republica Moldova. Multipliearea ~iIsau distribuirea prezentului volum sau a unor fragmente din acesta prin orice mijloace (prezente sau viitoare) este interzisa tara aceeptul seris ROVIMED TRADING S.R.L. Editura DHARANA Tel.: 021 3372424 Fax: 021 644 63 77 e-mail:
[email protected]
Edi tura
Redactor: D. Savopol Coperta eolec1iei: Mihai Marineseu
DHARANA
*
Unie distribuitor: Societatea de Distributie a CArtii Pro-No; Bucure~ti, str. Ing. Pandele Taru~anu, Dr. 13 TeUf",,: (01) 222.69.35, 222.69.38 e.mail:
[email protected] Imprimat la Tipografia Centrala. Comanda Of. 1372
Bucure~ti
165jÇf-
t
---~
.."'" ~ §~ Bo:JE-E-1::
<=>u
~
-
==-~
l r
::-~1,...,1-
-1
.HI/il
)S9,g
....-
L33. 17
GCJ,
H[7~ (g) 1 \
,
~
1
CUVÂNT ADRESAT CITITORILOR
Dupa ce au citit cele ~apte caJ1i ale mele, multi Îmi pun Întrebarea: "Cum sa ma rog ~i ce trebuie sa cer?" - Faceti Humai un singur lucru, raspund eu. - Învatati sa parcurgeti just orice situatie traumatizantà. Învatati sa pàstrati divinul În momentul pierderii umanului. Dacâ ati simtit cà pàstrati 'iubirea În orice situatie, - rugati-vâ pentru copiii dumneavoastra, ca ace~tia sa poatà pàstra ~i retine iubirea În orice Încercàri, nu numai atunci când se destrama nivelul material ~i spiritual, dar ~i atunci când se destramâ cel mai important - cel senzorial. Multa lume mi-a spus ca cel mai u~or mod de a-ti Însu~i infonnatia este prin Întrebâri ~i râspunsuri. De aceea s-a editat aceasta carte ~i daca observati vreo repetare, doresc sâ va previn, n~ este Întâmplâtor. leri, 18 martie, am avut 0 conferintâ În Sankt-Peterburg. Dimineata, din birou, am sunat la 0 femeie care a fost la mine În audientâ de doua ori. Ea are cancer. Nu s-a produs nici 0
7
~ ~u
p-"";-,:?;-:~ . "" ,..'"
atiei traumatizante
este Înalta.
-
~
Ü9a-
ameliorare. Pentru mine, aceasta este 0 situatie interesantâ. ~i iata, cunoscând-o, privesc câmpul ei. (În plus ea a participat mea.) Campul ej este bun. Receptarea
~ c.. <5
""-.;;
l
ieri Ja prelegerea
iH~g.
CQE-E-..<::
situ-
Am rugat-o sa-mi spunâ numele copiilor ei. Ea mi le-a cnumerat ~i, deodatâ, totul mi s-a clarificat. Unul dintre copii avea În camp posibilitatea decesului. Acceptarea situatiei traumatizante s-a Închis. Nu poate Sa pâstreze iubirea În cazul zdruncinarii nivelului senzorial. Autorul este marna care Illi a plltut pâstra iubirea În situatii traumatizante. Fiecare situatie traurnatizanta care a trecut la baiat, În plan subtil a provocat 0 explozie de autodistrugere. La marnâ, acest program se transforma În tumora canceroasa. - Dumneavoastra, ati avut În tinerete accese de lipsa a dorintei de a trai, deprimare ~i nemuJtumire de sine, am spus eu. - În interior, ati Înabu~it iubirea fata de sot prin care avea loc puriticarea. Trebuie sa Va rugati pentru fiu, sâ-l Învât:ati sâ pastreze iubirea Întotdeauna ~i În orice situatie.
- Dar cum sa ma mg pentru tiul meu? - ma Întreabâ femeia. - Pai nllmai despre asta am vorbit În lectia mea de ieri. - lertati-ma, dar e ceva ce nu Înteleg. - Aduceti-va aminte de toate momentele cand v-ati dezis de iubire. Eu vad Ca ati /ucrat asupra dumneavoastrâ. Nu vad În sufletul dUl.nneavoastra ura ~i Suparare, dar exista În schimb 0 puternica dezicere de iubire manifestata prin deprimare ~i lipsa dorintei de a trai. Este necesar sa iertati nu numai pe altii ci ~i pe dumneavoastra, trebuie sa va acceptati soarta ca un dat de la Dumnezeu. Învatati~va tiul sâ-~i pastreze iubirea, ~i sâ
l
~
-,.....
depa~easca nu numai ura ~i supararea dar ~i depresia, Îndoiala ~i frica. Nu va puteti noastre frica.
imagina
cum
poate sa distruga
sufletele
Nu degeaba În Biblie se spune ca cel caruia Îi este frica nu este tentat de iubire. În subcon~tient, emotia fricii se ramitica
1
În: renuntare, ura .}i programuJ de distrugere a ceea ce ne provoaca frica. Una dintre formele primordiale ale dependentei 0 constituie frica. La Început Boi pierdem simtirea ~i viziunea divinului În aceasta Jume. .Vointa, dorintele noastre Încep sa umbreasca iubirea divinâ. Tocmai atunci apare frica. Mi-e fricâ sa pierd umanuJ de care am Început sa depind. Dupa fricâ vine Îndoiala În ceea ce prive~te viitorul tau 11i neÎncrederea
În sine. Dupa aceasta
urmeaza nemultumirea de sine, depresia. Apoi apare supararea, iar dupa ele apare ura. Cand ne este fricâ ÎI1permanenta pentru viitorul nostru precum ~i de ceea ce a~teptam de la acesta, atunci deja suntem bolnavi. A~teptarea Înseamn3 vampirism - consumare ~i dependentà. Voi repeta pe scurt: Învd(a(i-vdfiu/
sd-$i pm'treze iuhirea.
Rugati-va ca el sa alunge tot ceea ce poate Împiedica iubirea. Ajutând sufletullui, yeti Însanato~i corpul dumneavoastra.
Vi se pare ca dezicerea de iubire are loc numai prin ura ~i SUparare? Nu demult am CUl10scutun barbat care suferea de 0 aritmie ce putea duçe pana la oprirea inimii. Cauza era În femeia iubitâ. Prima Întrebare pe care i-am pus-o ei a fost: e frica 5a-l pierdeti?" - "Da, rni-e fricâ În permanentâ ca nu"Va cumva sa
8 9
r 1
1
~
",,- ---!=-~ ~ ~ §- c.::iJJf-f-..<:: G +::::::
~u
F'-::.._plece,sa ma paraseasca-
l
.,
üsa
........
p-
a raspuns ea". ~ Fiti atentâ, prin
aceasta il ucideti. Întelegeti cà vointa dumneavoastra, În acest caz, nu Înseamna nimic. Daca de sus va este dat sa va despartiti, nu yeti putea face nimic, iar frica este În zadar. Daca va este dat sa râmâneti impreuna, nu se poate ascunde nicâieri. Dar daca iubirea dumneavoastra se transforma În ajteptare ji dependen(â ji najte frica ~i depresie, atunei credeti-ma , aceasta constituie cea mai rea variantâ de a retine ' omul iubit. Forme de a se dezice de iubire sunt multe.
lubirea este Întotdeaunalegatâ de 0 boala purificatoare. ~i daca noi nu dorim sa acceptam 0 boala ~i Încercam sa fugim de fiinta iubita provocând-o pe ea ~i pe sine la despartire, nesocotind ~i discreditând sentimentul personal, Îneer. când sa-I dirijam, atunci, pentru salvarea sutletului, noi trebuie sa pierdef!1tot ceea ce ne-a tacut sa renuntiim la iubirea fata de Dumnezeu. A accepta voillta Divin3, a te supune iubirii, a pastra iubirea În momelltul pierderii a tot eeea ce este uman, a trai cu acest sentiment ~i a tinde În permanentâ spre el, iatâ principalele reguli ale sanatatii ~i ale supravietuirii.
LUCRUL
CU
SINE
LE
Cum sli indeplirtlim plicatele din Irecut prin rugliciune ? Acum 0 lun3 ~ijumatate, la 0 audientâ , 0 femeie mi-a spus urmatoarele: "Eu am Înteles, aeum plee sa ma rog pentru toate pacatele mele, iar dupa aceea voi Începe sa ma rog pentru urma~i". Eu am dus-o În camera unde stâtea Întreaga grupa care a venit În audienta ~i am spus: - Va rog pe toti sa retineti urmâtoarele: Este doar un singur pacat: acesta este dezicerea de Oumnezeu, de iubirea fata de El. Este 0 singurâ probJemà: sa parcurgem situatia traumatizanta prin pastrarea iubirii de Dumnezeu tara a avea pretentii de la Dumnezeu ~i lume. Exista un singur tel: sa Învat:âmsa vedem ~i sa simtim din ce În ce mai clar iubirea de Dumnezeu ~i vointa divina În propria persoana ~i În lumea Înconjurâtoare. Cu cât Întelegeti mai bine acest lucru, cu atât mai u~orva fi
Il
r
.5""'1 QU
,
-t-:::::
l
~~~g.
-
~ '-==:-
<.-: a::IE-E-.c ~ (]
H9LZ
, ,,' '''''''''''''' -~'''~..
..~
II"
sa depa~iti tot ceea ce sta În calea iubirii. Ajungem la aceasta treptat.
În momentul durerii, primul lucru pe care trebuie facem este aceJa de a ne Îndrepta spre Dumnezeu.
La Început, noi depa~im dorinta blestema, de ajudeca ~i de a urÎ. Apoi depa~im supararile.
unei situatii, bizuindu-ne pe vointa Divina.
Dupa aceasta urmeaza perioada
de razbunare,
de a
nemultumirii fata de propria soartâ. Apoi vom Încerca sa depa~im depresia, sine, Îndoiala ~i frica fata de viitor.
de sine ~i a
neÎncrederea
În
~i cu cat evoluam mai mult În vederea depa~irii agresiunÎi, cu cat mai subtila ~i imperceptibila este forma agresÎunii, cu asupra iubirii.
Cea mai mare fericire a omului vine din viitor. Ea este subtilâ ~i imperceptibilâ, la fel ca ~i temerile, Îndoielile ~i depresiiIe,
dar tocmai prin ele incepe
dezicerea
impercep..
tibiliifafii {le Divin. Cele mai ÎnaIte aspecte ale dorintelor con~tÎente se ascund În viitor.
Dependentade viitor conduee la distrugere În prezent ~i trecut.
iubitul
orice
deznodamant
al
dezvoltand ~i Încercand sa ne facem placuti pentru omul iubit ~i sa Încercam sa restabilim relatiile.
Daca noi, adresandu-ne lui Dumnezeu, logica
umana,
0 parase~te, fata se
adreseaza lui Dumnezeu ~i se roaga ca aceasta sa se Întoarca.
Dorintele, soarta~i viata ei sunt Înjosite. Însa ea, cu scopul de a-I recâ~tiga pe baiat se concentreaza nu asupra iubirii fata de Dumnezeu, ci asupra dorintei ei de a se uni cu acest flâcau.
atunci
Încercâm
sâ folosim
pastrâm Divinul
Ilumal pentru
scopurile ~i dorintele noastre.
Cand ne rugâm la Dumnezeu, noi patrundem În planuri atat de subtile, unde printr-un efort obi~nuit al vointei nu reu~im sa ,.
aJungem.
Dar cand ne adresam lui Dumnezeu pentru a ne Îndeplini dorintele noastre umane, atunci, pur ~i simplu, ne Întârim dependenta de dorinte incomensurabil mai mari decât cele care le confera invidia ~i supârarea. Omul se roagâ În mod normal pentru sânatatea copiilor lui, pentru ca ace~tia
De aceea cand este vorba despre viitor, nu uitati de vointa Divinâ. Va prezint un exemplu:
sa acceptam
AI trei/ea lucru, la nivelul exterior, sa urmam logica umana
nemultumirii
atat mai mare trebuÎe sa fie concentrarea
AI doilea lucru, trebuie
sa-J
persoana iubita,
sa aiba
0 soartâ favorabila,
tara sa ÎllteJeaga ca prin
ca sa Întoarcâ la ei
aceasta omul distruge
~i familia, ~i soarta, precum ~i sanatatea ~i sufletul, ~i nu numai pe ale sale, ci ~i pe ale celor apropiati. Dar dacâ atunci cand i se adreseaza lui Dumnezeu omul spune: "Doamne, eu doresc acest Jucru, dar fie voia ta, iar ceea ce vei hotafÎ tu eu voi primi cu smerenie ~i iubire", atunci 0 astfel de rugaciulle aparâ deja Într-o mare mâsura de dependellta viitoare fata de fericirea umana. Pentru a vi se Îndeplini dorintele nu este necesar sa va
12 13
~
l
QU
F
"~ "!3 ~ ::: .a:U-f-..c
üga
.~...........
:'..:.:.;.-~':-'-'
ruga~i lui Dumnezeu. Cu cât exista mai putina iubire În dorinteJe dumneavoastra, cu atât mai pu~ine ~anse vor exista pentru Împlinirea lor ~i dacâ se Împlinesc, atunci atrag dupa sine nenorocirea. Dacâ dorintele se refera la placerea sexualâ, la nâzuinta de a apàra ~i de a Îmbunàtàti propria viatâ, cu cat va yeti concentra mai mult asupra umanului, cu atât dorintele vor fi mai Încàrcate de invidie, condamnare, gelozie ~i supâ~ rare ~i cu cat va yeti ruga mai mult pentru Întaptuirea unor asemenea dorin~e, cu atât mai triste vor fi urmàrile acestora. Multi gândesc astfel: Dumnezeu e mai de~tept decât mine. El Însu~i hotàrà~te care dintre dorintele me le sa se Îndepli~ neascà ~i care nu. N ici vorba. Încep sa se Înfiiptuiasca toate dorintele. Ele se destrama Însa Împreuna cu autorullor, atunci când În plan subtil vor deveni periculoase pentru ]umea inconjurâtoare. Cu cât dorintele noastre sunt orientate mai mult inspre Divin, cu atât exista În noi 0 puternica nazuintâ interioarâ spre iubire, ~i, cu atât orice dorintâ a noastra se Întaptuie~te tara nici 0 rugâciune. Cu cat depâ~im În permaDenta ÎD Doi ata~amentul fata de uman ~i ne ÎDfrânam periodic, ocolind con~tiinta ,i dorintele, umanului,
nazuind spre Divin În momentul distrugerii În aceea~i masura tot ceea ce dorim ni se va da.
Trebuie sa Întelegem ca În fiecare moment noi facem 0 alegere - fie renuntând la iubire fie acceptând-o. Rezultatele depind numai de taria nàzuintelor noastre ~i de luerul permanent asupra propriei persoane.
~
1
1 14
~
u
leri am discutat cu fiul meu. - Tie nu ~i-a trecut supararea profundà pe femei - i-am explicat eu Jui. Eu vàd ca simpla cerintà de a se ruga §i de a elimina supararea nu este eficienta. Încep sa explic mai simplu. Acele sentimente ~i dorinte pe care le are omul determina posibilitàtile acestuia precum ~i calitatea fericirii pe care 0 obtine. lata, În ceea ce prive~te broasca, sa spunem cà are 0 scara limitata de senti mente ~i dorinte ~i aceasta nu depa§e~te granita micii sale lumi. Inseamnâ câ avem posibilitatea sa obfinem 0 fericire cu atât mai mare cu cât este mai dezvoltat sentimentul nostru. Dar sentimentul se na~te din iubire ~i tara aceasta moare. Deci cu cât sunt mai mari dorintele, cu atât trebuie sa nâzuim mai mult spre Dumnezeu ~i spre iubire. Aceasta nu constituie pur ~i simplu doar indemnurile mele; concluziile mele le-am verificat ani de-a rândul În situatii reale legate de sànâtate. far vederea planurilor subtile a accelerat procesul trecerii teoriei În practica de 0 mie de ori. fn plan subti l, eu vâd În acela~i timp caracterul tau, sanatatea ta, soarta ta ~i crede-mâ, acolo totul este unitar. Ceea ce simti tu acum, mai târziu va fi soarta ta. Daca vei pâstra În suf1et iubirea, - soarta ta va frai ~i se va dezvolta. Daca În sufletul tau vei tine supararea, condamnarea ~i depresia, soarta ta se va Îmbolnavi ~i se va destrama. Fara boala ~i pierdere nu dobândim nimic. Cu cât este mai mare iubirea in suf1et, cu atât putem suporta 0 durere mai mare. Cele mai mari dureri vin de la omul iubit. Aceasta Înseamna ca, cu cât Yom fi mai sinceri, mai marinimo~i ~i Yom avea 0 atitudine
.~
!
15
,.
-
!!!!!!!!!!I!
---~~
"t".::::,
~ §;.; Ëo::If-f-.E
<Su 1
tara pretentii fata de omul iubit, oricât de dureros ne-ar fi uneori, cu atM mai mult noi Yom avea dreptul de a fi bogafi, sanato~i ~i fericiti. Apropo, eu am examinat problema bogatiei. Posedarea iahturilor, caselor de odihna, a apartamenteIor, ma~inilor constituie emotia care cuprinde ca dimensiune aproximativ trei vieti. Jar dragostea adevaratii cuprinde 10-15 vieli. Adica, În exterior, noi ne putem cOllvinge pe noi În~ine de orice, dar În subcon~tientul nostru exista un mod real de apreciere a situatiei. Astfel, nici 0 fericire materiala nu se compara nici pe departe cu dragostea obj~nuita. Cât primim În viatâ, atât trebuie sa pierdem. $i cata fericire obtinem prin dragoste umanâ, atâta durere trebuic sa primim În mod corespullzâtor. A rezista Ja pierderea dragostei umane se poate numai cu a singura conditie: atunci când iubirea fatA de Dumnezeu este mai importantâ. Jar atunci prin nâzuinta spre Dumnezeu omul prime~te mai multa fericire decât de la dragostea umana. Aceasta se obtine de-a lungul aniIor ~i a zecÎJor de ani. Potentialul de nedistrus al marinimiei exista de obicei atuncÎ când În cadrul neamului au existat generatii de credincio~i. Dar acest lucru se poate obtine ~i prin autoeducatie. Nu' deodatâ, bineÎnteles, dar se poate. AstfeJ, daeâ În momentul Îndrâgostirii simtim durere dar astrâm cu oriee P ret., iubirea atunci sentimentul fericirii ' de dimensiunea a zecePvieti nu se destrama, deci poti avea ~i casa de odihna, iahturi ~i ma~Îni, poti sa devii capabil, talentat ~i faimos. Toate acestea nu dauneazâ Însa sufletului ~i eorpului. Vrei sa fii fcricit? Nu permite fricii, neÎncrederii În sine,
«(
u
-
--=-
Ü9LZ
F;:,;;;~:~'"
1
~ i:i:
depresiei, supararii ~i condamnarii sa-ti afecteze iubirea. Convinge-ti mai des sufletul ca iubirea de Dumnezeu este mai presus de fericire ~i destatare. Aceasta va vindeea nu numai sufletul tau, ci ~i corpul ~i soarta ta.
- În cartile
dumneavoastra
anterioare ati SpllS ca nu
e voie sa te rogi pentru copii, acum se poate face? Eu am explicat ca pentru a ne putea ruga pentru urma~i este necesar sa Învâtâm noi În~ine sa trecem prin situatii traumatizante. Înfrânati reflexele pastrarii iubirii. Demonstrati
autoapârârii. În practicâ
Formati reflexele trecând real prin
câteva situa1ii. Atunci rugaciunea pentru urma~i va fi eficientâ. Altfel, CUIll vor putea Învâta ceva copiii dumneavoastrâ dacâ dUlllnea-
.
voastrâ ÎIl~iva IlU sunteti În stare s-o faceti? Dacâ nu reu~iti adresati-va lui Dumnezeu ~i cereti ajutor pentru pàstrarea iubirii. concentrati-va asupra acestui lucru :;;i tràiti prin aceasta.
Mai devreme
sau mai tarziu yeti reu~i.
Mentionez Înca un moment. Întrucât copiii reprezinta viitorul nostru, IlU Yom putea sa-i ajutam dacâ simtim agresivitate fata de viitor. Fricile, regretele. gândurile Întunecate despre viitor, nesiguranta ;;i depresia. toate acestea cOllstituie agresiunea fata de viitor ~i depcndenta fata de aeesta. Atâta timp cat noi depindem urma;;1.
de viitor ne este greu ca În mod real sa-i ajutàm pe
a observatie curioasà: eu am scris des pre faptul ca trecutul ~i viitorul su nt legate Între ele. dar nu mi-am Închipuit cà aceastâ legâturâ este a~a de evidenta. Un timp Îndelungat am
Jo ]7
7-6
:;9[jJ-
~
.
~
.~ Qu
§ 13~~ P:If-!-
..<::
t: Co.
15
1
,
".... ;;~~,;.~" "
-<-~
-
L~9a
i i~~ercat sâ eJimin depresia adicâ in sine ~i in viltor, d~r il-am putut sa fac nimic inneincrederea legâturâ cu aceasta. Dupâ aceea ml-am adus aminte de concluziile mele. Agresiunea fatâ d~ treeut reprezintâ in acela~j timp ~i agresiunea fatâ de viitor. Sa presupunem ca neacceptarea trecutului ma face plângaref ~i panlcard. Am revizuit totul, am acceptat ~i am Început sa ma ro~ pentru inlâturarea neplaceriJor trecutuJui ~i am constatat cu mlrar~ ca a Început sa se schimbe atitudinea mea fatâ de viitor. ~xlsta ~n fapt interesant, pe care pana În prezent nu pot sa-J expl.c: un" oameni se raaga un timp indeJungat pentru copii, ceea ce duce la 0 Îmbunâtatire evidenta persoane. Efectul asupra copiilor este invers.asupra Sau apare Propriilor fenome~~l ~pus: omul nu se poate aduce În regulâ pe sine, dar la COpll, dm oarecare motive, se simte 0 ameliorare brusca. Se
. poate ca ~c.e~sta ~a depinda
de orientarea
interioarâ a urma~ilor asupra DlvlllltâtiJ. Daca energia iubirii este mare, atunci pârintii chiar cu 0 neinsemn~.ta strâdanie, pot ajuta la schimbari de proportii in cazul copllior lor. ~tiu cu certitudine cà unul dintre cele. . mal per~cuJ~ase programe care ii love~te pe copii, il constituie lipsa donntel de a trai sau Încercarea de sinucidere, ceea ce se Întâmpla Îndeosebi la femei.
~up~rarea pe pârinti poate sa ducâ in generaI la Jipsa de efic./ellta a rugâciunii. Imi aduc .aminte cà la una dintre audJentele mele, 0 femeie a . .. P lans În hohot e . M le nU-mI lese nimic, - a spus suspinand ." - . În mintea mea se creeazà un vid ceva ma Împiedicà in stradania de a ma ruga". ~i numai atunc; ~and, dupa câteva ore, am observat ca ea poartà 0 suparare Ilnensâ fata de tata, ea a Început sa plangâ În hohote, dar cu
totul altfeJ. Acestea erau lacrimi de purificare. Dupa aceea a pomit rugàciunea. Sâ va spun un lucru. Dacâ omul ~tie cà sàvâr~e~te 0 crimâ impatriva iubirii ~i cu toate acestea a comite, câinta nu mai are nici a importantâ. În situatii de acest gen, "pacatuiesc ~i apai mâ câiesc" nu exista. Câinta presupune schimbarea care nu permite repetarea unar mari crime impotriva iubirii. Cu cât mai mult ne orientam in gândurile, cuvintele ~i actiunile noastre asupra dorintelor, can~tiintei noastre ~i cu cât mai putin ne orientâm asupra iubirii, cu atât mai mult ne apropiem de boalâ, urâ ~i decâdere. Când omul spune: "Doamne, miluie~te-mâ pe mine. pâcâtosul!" - aceasta Înseamna: Doamne fie-ti milâ de mine, acordâ-mi iubire, Întrucât eu sunt pàcâtos adicâ din cauza lipsei de iubire cad in dependentâ de uman, dând na~tere la invidie, gelazie supârare ~i ura. ~i când asemenea senti mente dirijeazâ comportamentul omului, el va fi Întatdeauna pàcâtos.
Fiul meu sulera de angina incurabilli, de adenoizi ~i de biilbiiiala. Cine e autorul? Lucrez mult asupra mea, cunosc aproape pe de rost continutul clirtilor dumneavoastra. Va rog sa-mi spuneti in ce consta piedica, de ce nu pot sa-mi ajut baiatul? Capacitatea de a traversa 0 situatie traumatizanta, dupa scrisul dumneavoastra, pâna În prezent este
judecând la nivelul
minim. Ati depa~it ura, gelozia ~i supârarea. Dar nu yeti dori sâ trâiti dacà yeti fi umilità ca femeie. Dacà la femeie apare 0 scânteie de lipsa a dorintei de viatà, ca 0 neplâcere Îngrozitaare ~i situatie traumatizantâ, atunci in câteva zile poate
/8 19
-
---=
~
-~._-~
6u
j::..:.:ii.
3..:::
IXIE-E-..o:::
l "-.
-
-.-
r
, ~,""'
...'-
-
~
aduce prejudicii serioase nu numai copiilor, dar ~i nepotilor ~i
1
,1 1 1 Il
'i
l' l, 1 ,1
stranepotilor. La copilul dumneavoastra, În oriee situatie de boaIâ, se cupleau În mod automat renuntarea iubire prin frica, neÎncrederea În sine, lipsa dorintei de a trai.laÎnseamnâ cà la ei trebuie Înfrânte atât con!iitiinfacat ~i dorinta. fnfrânarea
1
con~tiintei se face prin bâlbâialâ. Dorinfa se Înfrâneazâ prin deformarea fuoctiei inimii ~i a plâmanilor. constituie 0 marturie a stârilor de supârare. Repetatele anghine Alegeti oriee situatie cu care vâ veti confrunta În curând. Daca În momentuI neplacerii apare frica, condamnarea sau depresia, rugâciunile dumneavoastra pentru copil nu ÎI vor ajuta. Atâta timp cat exista agresiunea fata de copii, adiea fata de viitor, nu veti putea sa-i ajutati. Asta În primuI rand. În al doi/ea rand: În ultimii ani, eu ma ÎntâJnesc din ce În ce mai des cu parinti care au citit cartiJe mele ~i lucrând cu ei În~i~i s-au pus În ordine. Ei au un camp minunat ~i clar. fn acela~i timp Însâ nu-i pot armoniza pe copii lor. Problema este urmatoarea: pentru a puritica sufletuJ copiilor trebuie sâ ne purificâm la un nive! mult mai subtil. lar pentru ca armonia 110astrasâ patrunda În ace!e straturi, ulleori sunt necesari zecÎ de alli. Eu am Început sa caut posibilitafi pentru accelerarea acestui proccs. S-a adeverit câ doua 'uni pe an - În martie ~i aprilie ~
1 1
viitorul depinde de noi ~i activitatea
noastra serioasâ În aceastâ perioadâ poate aduce mu!te made. Am mai observat ca programul. de autodistrugere, !ipsa dorintei de a trai, se desface pe neobservate ~i În consecinfâ, duce la invidie ~i lira Illult mai puternice decât supararea, Aceasta maitrebuie ales lasafemei. lata de ce subliniez eu ca Îllaintea rugaciunii aibâ lac, de mai multe ori, mecanismuJ de câintâ atunei când noi ne
20
ad resam. - luiDumnezeu ,1. C erem sa se elimine. din sufletul - de iubire prin lipsa dorintel de a tral. -' nostru agreslUnea fata. lata Înca un lucru Important. Atunci când amui nu fr sin g.uratate, se deconec teaza- de probleme, mânanca, se a a 111. . . rugaclUnea es t e. mal eficlenta,-. lar sc himbârile pâtrund mal . adânc În subcon~tlent. Dar existâ un mecanism mai putermc de . ~ patrundere În su b COIl~f lell,.t la once a d an C 1' lne . Acest mecanislll . dra gostilll , atunci subcon~tise nume~te lUb'Ire. Când 1101ne 111 .. entul se desc h'd 1 el."'11profunzlme, lar co m p ortamentul nostru .. coreet poate sa ne p.urifice nu numal pe noi , dar ~i pe urllla~11 . - 1 7 10 .. I;;:i ~
~
v
~
-
1a::
V
v
t ~ invers, desigur. De aceea 15 genera.lI. na~tn pana a , . " .. principale 1e momel 1te dll1 vlata, d umn ea voastra Pe care trebUle sa le rememorati sunt acelea care sun t legate de momentul Îndragostirii.
--
~
...:
u
UlIll
, 1 1 1
:
~
-
~
~ ;;: -t O::U-!--.c: U
~~;;g.
~u
~
1
r
""";::...~....--. " .'. '
'
..
H9ll
, '1 1 1
PARTIC U LARIT ATI LE LUC RU LUI ASUPRA PRO PRIEL PERSOANE
1
l'
'"
sa facem tn cazul ln care recunoa§tem ca treb. ... . :e .. . iertam in con§tiinta iar Ulesa terlam omul pen 1ru }lgntre, .. su b con§tienl supararea nu trece. Cum sa sca m ' p am d e accasla?
1
,
'1
Il, '1
-
La Început trebuie sa ÎnteJegem ca supararea
lin leac ,pentru. saJvarea noastra ~i a copiiJor IlO$tri, 1 1 l, 1 l,
Apol trebUie sa Întelegem ca În fa+<> lui D
. cons!"t 1 UJe
.
\-U UlTInezeu nu eXIsta ce. . . '. c:re au dreptate ~I vmovati, nu exista om care ne-a su arat EXIsta. Dlimneze~ care ne vindeca §i ne con duce spre . eVO'~t' Alerta Pe cmeva IIlseamna sa accepti pierdere t'e. a ~ . . .. umane. 'lenClru ~
r 1
. ~i da.c~ În aeest moment noi retinem mâcar 0 picatura d lublre D,vllla Jn/auntruJ Ilostru - pierzand-ope c ea umana, nOI~ acumuJam iubire DivÎnà.
1
Cu eât dezvoltam mai mul
1
adÎcà 1
1
t In nOI capacitatea de a ierta de a acce pta . Pen tru s"lle vomta D ivina, odata c~ ~
'
pâstrarea iubirii În suflet, cu atât mai repede Începe sa se schjmbe subcon~tientul IlOstru. Noi Yom putea Întelege mai rapid ca omul care n.e-a suparat n-are nici 0 vina daca ni-I inchipuim ca fiind un copi!. Ura, enervarea ~i supararea fatâ de un copil nu are sens. A educa prin frica, umilintâ ~i invidie este ucigator pentru copil ~i sinuciga~ pentru parinti. Daca noua nu ne place ceva În comportamentul copilului, trebuie sa ne schimbam nei ~i sa-I ajutam sa se schimbe ~i el. Copilul poate fi pedepsit, dar Întotdeauna trebuie iertat ~i iubit. Deseori ni se pun Întrebari de felul acesta: sa presupunem ca cineva din cuno~tintele dumneavoastra v-a În~elat, v-a umilit, v-a furat. Acesta trebuie iertat. Înseamna oare ca relatiile trebuie sa fie la fel ca Înainte? Deci, iata, ca daca copilul devine huligan, trebuie sa-I iubim ~i sâ-l iertam. Dar, În acela~i timp, trebuie sa-I Îngradim sau sa-I pedepsim cu scopul de a-i fi mai u~or sa se Îndrepte. Noi suntem Divini În sufIetul nostru dar avem un Înveli~ Liman. De aceea noi traim În spiritul unei logici duble - Divina ~i umana. lata de ce doresc sa subliniez din nou cà cea mai buna metoda de educare a oamenilor care ne Înconjoara 0 eonstituie autoeducarea noastra, Mai demult am considerat ca schimbarile noastre profunde au 0 influenta reala Ilumai asupra copiilor. Dupa aceea, spre mirarea mea, am Început sa observ ca schimbarile bellefiee petrecute În sufletul omului ce se afla În audientâ la mine, nu numai ca ÎI ajutau, dar deseori sai vau viata rudelor, a prieteniJor §i ehiar a cuno~tintelor Îndepartate care aveau legatura cu acesta.
22 23
~
CI E.. 't'':::: Q.
~U
~:> lU ~ ~E-!-1::
=~ ;;: -!!!!!!!!!!!I!!! -
1
,",''''.
Apo~ am 1 l, 1
.
-.
;.~~~~
Ü9Ll
IIu.
-~
ÎI~feJescâ ceea ce numim noi emofie constituie 0
struc~ura de camp. Cand Încep sa ma schimb, atunc; În jurul n~eu IIlcep S.âse ~chimbe structura spatiului §i a timpu/ui. Cu cat SUnt mal man schimbâriJe personale , cu ata t m . sc ,.Hm b. a tab/oul JUl11ii a 1 rea 1 se . Îl1conjurâtoare Se ScJ . .. . 11 mba d nlmentelor, emotllle esenu 1eVeoamenÎlor §i atitudinea lor [a1-;; . ~
;'1 l, 1,1
1
IERTAREA
Cu .ca~t sunt. mal. adanci ~ \4 d e mme. §i mai pozitive schimbârile. cu atat mai m3le este clrcUlnferinta influentei aSllpra lumii Astfel se poate Înconjurâtoare schimba soarta .. .i caracterul acelora care m~ Il1conJoarâ. Deseori sunt lntrebat:
1,,1 l,
-~ . Cum sâ-mi ajut ruda?. Cum sâ m~ a mg pentru ea pentru ca sa-I fie mai bine? lar eu râspund
Il Il l"
-
astfe/:
Doriti sâ-i ajutati pc aJfii? Atunci ajutati-vâ voastrâ În§ivâ. Pe d umneaInainte. eu nu am În/eles sensul acestei fraze, acum În/ele .. ca cel ma, greu este sa te Învingi pe tine. Totul parea foart: sllnplu. Tocma, pnn noi În.ine, prin pnn emotl/le noastre foarte adân i '. subcon.t;en!ul nOS!ru,
. . §J Il1terdependentâ
Schimbându-/le
c , no! aJungem la relatii rcale
cu de Jumea
Înconjurâtoare.
'
pe /loi schimbâm l umea d I/1Juru 1nostru. ' ',
Eu am doi copii mici (de 3 luni §i de 5 an;). Nu demuIt am aflat ca sotul meu ma .n§eala, duce 0 viata dubla. Pentrn mine acest lucru a fost 0 mare zdrnncinare. El s-a cait §i m~a rugat fn genunchi sa-l iert, a spus ca a§a ceva nu se va mai repeta, ca a Jacut alegerea. Eu fnsa nu pot sa-i iert acest lucru. fitiu ca am trait tot timpul cu el iar el m-a mintit, a insistat sa avem al doilea copil fn timp ce avea relatii amoroase cu aItcineva. Nu pot sa divortez de el deoarece copiii fi iubesc foarte mult iar printre aItele, sunt complet singura fn aeest ora§, avand muIte probleme financiare. Pe de aIta parte §i eu fi iubesc Joarte 1nuIt, de§i nu pot sa iert minciuna. Starea sanatiitii mele s-a fnrautatit bruse, am devenit isterica, Dm cu un psihic labil. În plus am copiii pe care trebuie sa-i cresc §i care au nevoie de 0 mama sanatoasa §i descllrcareata. Va rog, ajutati-ma. Am mers §i la biserica, dar nu ma ajuta nimic, sunteti uItima mea sperallta.
25
r---
.~ Cd ~u
~ii if QQE-E-..o:::::
F::",~-~,'
- Începefi cu Întelegerea faptului ca lipsa iertârii va omoara nu numai pe dumneavoastra, ci ~i pe copii. În cel mai bun caz, dumneavoastrâ va distrugeti fizic, iar copiilor le distrugeti sanatatea ~i soarta. Daca va pun un diagnostic, 0 sa sllne În felul urmator: triumful suta la suta al logicii umane. Cu 0 asemenea atitudine fata de lume, chiar dacâ sotul va sta În genunchi În fata dumneavoastrâ 0 viafa Întreaga, tot nu va avea nici un rezultat.
1l' d,
1
l"
I,'"
1
1 1
"
1
l,
1 " 1,.
"
/'I
-
Zdruncinarea materiala pentru dumneavoastra, judecând dupa toate, constituie un eveniment nesemnificativ. lar zdruncinarea con~tiintei ~i a fericirii sentimentale este un fenomen imposibil. Corpul nostru adevarat este iubirea, care este ve~nica. Jar restul, adica viata, dorintele, con~tiinfa trebuie sa se schimbe periodic. "Lenjeria dumneavoastra intima" s-a lipit de corp pana la coaste, ceea ce nu este admisibil. ~i credeti-ma, se rupe, ~i aceastâ situatie Înseamnâ doar Începutul. Chiar daca nu va supuneti, nu acceptati, se va rupe Împreuna cu sanatatea $i viata. Ati pierdut nOfiunea de iubire. Iubirea a devenit pentru dumneavoastra viata, familia ~i relatiile stabile. Cu cât yeti râmâne mai mult În aceasta stare, cu atât mai dureroasa va fi trecerea la purificare. Am avut paciente cu probJeme similare. Le-am explicat: Închipuiti-va ca trebuie sa moara unul dintre copiii dumneavoastra. Acesta nu are viitor, el a fost ~ters. Nici un cititor În ste le, astrolog sau vrajitor nu va putea sa-I salveze ~i nici un descantec nu~1va saiVa. Întl1lcât energia viitorului trece prin iubire, iar iubirea pentru copil poate s-o dea numai marna. Dar
-
~
aceste legaturi, asta nu Înseamna ca ele nu exista.
De ce cea mai grava boaIa apare din cauza cà nu putem trece peste pierderea fericirii sentimentale? Tocmai pentru aceasta este baza umallului.
-
~
.-,:
U9ll
pentru aceasta ea trebuie sa se debaras:ze nu numa~ d~ material, ci ~i de spiritual $i de nivelul sentimental. Trebule sa treceti prin zdruncinarea ~i dezastrul con$tiintei $i dorintei. Daca În acest moment mecanismul de pastrare $i de salvare a iubirii functioneaza, copilul va fi salvat. Comportamentu/ tatli/ui este indreptat in mod intuitiv spre sa/varea sujlete/or # vie(ii copU/or. De ce trebuie sa se caiasca sotul dumneavoastrâ din moment ce dumneavoastrâ nu ati reu$it sâ asigurati iubirea $i energia propriilor copii? Pentru faptul -ca el a salvat În mod subcon~tient viata copiilor dumneavoastra comuni? Cu cât pretindeti mai multa câintâ $i autoblamare de la el, cu atât mai putine $anse lâsati copiilor dumneavoastra privind sanatatea $i supravietuirea. Con~tiinta $i sentimentele noastre se dezvoltâ continuu ~i noi devenim mai Întelepti ~i de fiecare data dam 0 noua apreciere celor Întâmplate. De aceea concluziile categorÎce ~i unitare precum $i aprecierea pot fi cOllsiderate boalâ. Aceasta Înseamnâ refuzul dezvoltârii, oprirea acesteia. Va repet pentru a mia oara: ceea ce se petrece cu -dumneavoastrli este (leterminat de stareadumneavoastrii interioarli precum # de starea copU/or dumneavoastrli. Dacâ nu vedeti
faptul ca
-
. u
Întregul
univers este 0
creatie sentimentalà.
Timpul este sentiment. Spatiul este sentiment. Suhstan(a este sentiment.
26
27
.=
'.
§
c>u
f"";;Cc';;;:::.
-~_.
.
i"
luhirea este sentiment. Dumnezeu este lubire. lubirea a tlat ntqtere Cu cat evoJuam mai mult, cu atat mai ÎnaJtauniversulu;. este senzuaJitatea noastra, cu atat mai amp/a paleta de dorinte, cu atat mai mare este posibilitatea de a iubi. Dar orice Înaltimi am atinge În dezvoltarea care de fapt este ~i esenta senzualitatii, dezvoltarii omului, iubirea pentru Dumnezeu va fi mereu mai ampJa. Deoarece din acest sentiment consta ÎntreguJ Univers. -5i iata paradoxuJ. ImplllsllJ càtre evolutia con~tiintei ~i dorinteJor Î1 constituie senzualitatea, ceea ce noi numim desfàtare, tare. -5i III aceJa~i timp aceasta este evoJutie, cel mai mare pericol,dezvoldaca ea devine 0 va/oare absolutâ. Atunci excludem destabilizarea ,i pierderea
",'.',. l
,l,' "
, ,',', '.'" i
"" , "
1
"
''', ," "r
.ei. Înehipuiti-va ca un am urca pe 0 scara ,i dmtr-o data IIltra În paniea ,i Îi este frica de faptul ca mai departe nu var mai fi trepte, - este Întuneric ,i treptele nu se vad. $i cu cat teama ii va fi mai mare, cu atat mai putine ,anse va aVea sa ajunga la capatuJ scarii. Noi aVem un Înveli~ uman, dar În esentâ noi suntem Divini.
\
"'
,',' /,1 ,
,,, , 1\'
;f'
.',1 l'" r,l'
(, l",
" ln planul subtil noi suntem deja Acolo
-
sus, noi deja am
obtinut ,i aVem totu/. În plan exterior noi urcam scara masurand fiecare treapta. $i pentru a sim!i mai bine ,ederea p~ odlhna scarii, /loi trebuie sa ne Împiedicâm de trepte. vrem sa Îllnoptam pe 0 treaptâ, -5idacâ considerând ferieirea Suprema, atunei vom fi tra,i de urechi ca pe aceasta este ca sa nu uitâm de predestinarea urmâtoarea, noastra. Stabilitatea fericirii umalle este 0 treaptâ comoda pe care dore.
u~ Ll9ll
1
, ,"
g.
'ii IJ:::q-E-,.o::
trebuie sa distrugem acel ceva de care ne ata~am acul11. Voi v-ati creat un perete de fier-beton din idealuri, morala, stabiJitate familiala. Acel ceva pe care I-ati considerat a fi fericire a fost de fapt un refuz de a evolua. Dacà noi nu nazuim de bunavoie
câtre iubire .
se conecteazà
mecanismuJ de constrângere. Mise pu ne deseori Întrebarea dacâ eu cred În semne. Orice eveniment care vi se Întâmpla este deja un semn. În fiecare situatie În care sllnteti pu~i exista germcnul viitorului. Caci orice eveniment este ca formarea unor cercuri În apa - Î~i pu ne amprenta ~i pe viitor ~i pe trecllt. Situatia cu sotul durnneavoastra este Uil "clopotel" care vâ avertizeaza despre 0 situatie neprielnica serioasa la copii ~i la dumncavoastra În~iva. Puteti schimba situatia numai daca va schimbati dUl11neavoastra ~i pentru a vâ schimba, trebuie sa vâ schimbati modul de a judeca evenimentele. -5i tocmai acest lucru refuzati sa-I faceti. Nu doriti sa va schirnbati de bunâvoie. $i des pre CUm se schimba oal11enii În mod fortat yeti Întelege poate citind cârtile mele. Vreau sa subliniez Îllca 0 data ca iertarea este un proces chinuitor care este imposibiJ tara a va schimba pe dumneavoastra.
M-am gândit În felul urmator: dar ce Înseamna iertarea? $i pentru mine am stabilit câteva definitii:
.
recunoa~tereavointei Divine În ceea ce s-a Întâmplat;
adica lira, supararile, pretentiile devin lipsite de sens;
.
pastrarea iubirii fata de persoana care ne-a supârat;
adica fricHe, depresia, Îndoielile sunt de asemenea tarâ sens; . aceasta este disponibilitatea de a-ti ajuta aproapele sa se schimbe. 29
--
~
~
1
-,
~u
1
:2~'iig: Q:lE-f-.c
f2i: 0
1
,
F";;:._,-'
'"r
,..
H9l2"
~;:.~
Ii Ii
Il Am observat ca daca omul se leaga de nimicuri ~i nu este oprÎt la timp, el va face acest lucru din ce În ce mai mult, deci eu trebuie sa iert omul, dar trebuie sâ-l ajut ca pe un copil care face gre~eli din ce În ce mai serÎoase. Adicâ iubirea pentru un copil nu exclude limitâri ~i mas uri drastice atunci când pentru el dorintele acopera iubirea. $i astfel eu am extras aceste trei principiÎ. Apoi am avut 0 discutie interesantâ cu un pacient caruia i-am expLisaceste lucruri.
(l'
i'I'11
,
l
'," l' ') '1 1'1 ,~ 1 '1ill ',II, l,l,
-
$titi, nu sunt de acord cu punctul trei, - a SpLiSel. Oricât m-am chinuit eu sa-Î educ pe oamenÎi care mi-au mcut rau ~i m-au trâdat, IlUa ie~it nimic, a fost chiar mai rau. Dar daca mi-am spus ca acest Jucru e de la Dumnezeu, ei au Început sa se schimbe. ~i nu numai fata de mine, ci ~i fata de altii. Eu rn-am gandit, apoi am fost de acord cu el:
III, l' 1,.1 Ii" I'i'
l" :,1:1
- lertarea Înseamnâ acceptarea vointei lui Dumnezeu, pastrarea iubirii fata de cel care m-a suparat ~i capacitatea de a ma schimba pe mine, fapt care constituie cel mai bun mijloc de a-i educa pe ceilalti. Apoi am meditat Îl1delung asupra acestei probleme. Daca omul, de dragul dorintelor sale, se dezice de iubire atunCÎ vindecarea Jui se va face prin Înjosirea dorintelor adica prin moarte, distrugerea destil1ului, boli. În societatea umana, atunci cand un infractor ajunge la Închisoare, aceasta reprezintii Ull proces de accelerare a vointei Divine. Adica ni~te masuri drastice fata de omu! la care ambitiile ~i dorintele Îllcep sa umbreascâ ilibirea ~i care Îi permit sa ocoleasca pe viitor bolile ~i rnoartea. Astfel, 0 educatie corecta În copilarie Înseamna posibiJi-
tatea de a evita bolile ~i moartea În viitor. 0 cuno~tint:â Îmi povestea odatâ:
- Eu am avut multi prieteni - banditi. Trei sferturi din ei sunt deja În pâmânt. Interesant, de ce oare? Doar nu fiecare dintre ei a ucis. Riispunsul e simplu, Disponibilitatea de a ucide, de a jefui ~i Înjosi pe altii de dragul propriilor dorinte Înseamnâ În fiecare fractiune de secundâ 0 uria~â cOl1centrareasupra dorintelor ~i a vietii care spalà iubirea din sutlet. 0 astfel de COI1centrare spre lume omoara nu IlLimaiun bandit, ci ~i copiii ~i nepotii sai. Noi, comunicând unul cu celalalt, vrem sau nu, ne educam unul pe altul. lar educatia presupune iubire, ajutor În ev.olutie ~i limitàri rezonabile. Am 35 de ani. Am crescut intr-o familie de intelectuali cu 0 situatie financiara buna, Am facut 0 facu/tate, Nu m-am preocupat de cariera §i am vrut sa ma marit din dragoste. Dar acest lueru nu mi-a reu§it. Din diverse motive m-am despartit de barbati netinand cont ca ei ma iubeau (conform spuselor lor), Cu doi ani in urma am facut 0 operatie de marire a sanilor. Dupa aceasta viata mea s-a distrus definitiv. Mi-am pierdut serviciuI, am ramas cu 0 gramadii de datorii §i m-am despiirtit de biirbatul cu care triiiam. În a/ara de aceasta, operatia a fost facuta gre§it §i a trebuit sa 0 iau de la capat in ianuarie 2002. În uttima vreme am 0 depresie continua, plang des. Starea mea moralli §i psihica se inriiutiite§te mereu, am zacut bolnava mult timp iarna. Nu mii parii-
30 ]1
-
.= ~ ~U
O:H-!
F
'.
~..'~.
-
IIi..
-
1
l
1
l,
1
se~te sentimentu/ de disperare, pur ~i simp/u parc a ma invart in cere ~i nu giisese nid 0 ie~ire. Evenimentele se repeta cu diverse persoane ~i in perioade diferite ~i nu pot inte/ege Clim sa rup acest /ant? Ce gre~esc? Ajuta-
'
I~I' ,(, l, 1
,
ti-ma sa inte/eg cauze/e crizei ~i cum sa ma ajut singura?
i,1;1 " '\'1' ,;',,",
l
'\'l,
,"
- Atullci când un barbat se Îndragoste~te de 0 femeie se subÎnteJege aparitia pe lume a unor copii. Ce Înseamna asta!?! - Cu cât cre~te mai mult În suf1etul femeii concentrarea asupra iubirii ~i mai putin asupra dorillteJor, cu atât e mai mare ~ansa de a aparea pe lume copii fericiti ~i acest iucru atrage barbatul.
,
'1' Il, l,l' , l, Il'
Când sellzuaJitatea cre~te iar dorintele se ampJifica ~i umbresc iubirea, atunci are ioc 0 cre~tere a agresivitâtii ~i acest sperÎe barbatii. Cre~terea sexuaJitatii este foarte periculoasaIucru În
Il'
'I 1,,',1 , Il
acest caz. Predilectia femeii catre sex 0 face agresiva ~i pe copiii ei - bo/navi. Una dintre cauzeJe ÎmboJnavirilor serioase la copii este urmatoarea. Sâ ne imaginal11ca În subcon~tientul
", 1"1 "1 1
femeii este formata 0 puternicâ dependellta de dorinte - care putea venÎ din ni~te vieti treclIte, putea fi transmisa de pârinti sali de sotul care pana la câsàtorie a fost foarte activ sexua/ 1 1
;' 1
1
'
atent ~i tandru Înaintc de concepere, iar În timpul sarcinii: brusc, s-a comportat cu tolul diferit! La situatia nepJâcutâ eare de fapt este 0 purificare ~i sa/vare a copi/lilui, femeia reactio~ neazâ supârându-se, condamnând ~i invidiind. În sufletul c~pilului se strecoara 0 bomba cu efect Îlltârziat ~i trec câtiva ani dupa na~terea copiJului. Femeia observa ca sotu! ei s~a n'icit pllternic fata de ea În plan sexual. Ea nu ÎnteJege ca puternica scâdere a sexualitâtii sotuJui lucreazâ În sensul salvârii copi11I1ui,scâzând dependenta sa de dorinte ~i viatâ. Femeia intra
c:
--
j:'; ;;:
-t U USll
Il
,1
~
"".::::,
§2§~g.
Într-o stare de depresie, suparare ~i parere de rau. Situatia continua sa se Înrautateascâ. Femeia Î~i gase~te un amant ~i dacâ comportamentul sotului este Îndreptat intuitiv Inspre saJvarea copilului, atunci amantul va avea un singur scop - de a obtine 0 satisfacere maxima. Femeia capâta 0 destatare sexuala imensa ~i gânde~te: În sfiÎr~it, Dumnezeu mi-a ascultat rugâciunile ~i mi-a dat fericire. lar dupa un anumit
timp i se Îmbolnâve~te~i Îi moare copilul. ~i mai departe femeia are 0 deplina neÎncredere În toate, devine depresiva. Jar peste câtiva ani medicii pun diagnosticul - cancer.
Sâ ne Întoarcem la subieet. Aveti 0 sexualitate crescuta ~i dependentâ de dorinta. Eu va pun un diagnostic dupa scrisuJ dumneavoastrâ. În mod corespullzator, aveti 0 agresiune crescuta fata de barbati ~i Înseamlla cà ~i fata de copii. Dumneavoastra faceti cuno~tinta cu un barbat ~i la Început sentimentuJ iubirii Întuneca dorinta iar apoi se desta~oarâ treptat "volantul" senzualitatii. ~i de Îndatâ ce dorinta ~i agresivitatea ating lm nivel periculos, barbatul va pârâse~te, Înjosind involuntar dorinteJe dumneavoastra, Prin comportamentul lor bârbatii au lucrat la purificarea ~i salvarea copiilor dumlleavoastra. Atunci când ati rncllt operatia, concelltrarea dumnea~ voastra asupra senzualitâti i ~i dorintelor a crescut de câteva ori. Starea viitoriIor copii s-a Înrautatit brusc. Înseamna ca ~i amploarea purificarii trebuia sa creascâ de câteva ori. Ce trebuie sa faceti ÎIl aceasta situatie? În primul rând sa pastrati iubirea, adica sa nu và fie frica, sa nu va deprimati, sa nu va para rau, sa nu va suparati pe dumneavoastrâ ~i pe soarta. În al doilea rând. trebuie sa acceptati În totalitate situatia care s-a conturat. În al treilea rând, trebuie sa ajutati natma. IlU sa va
32 33
,,
't"~
.= 0::1
r""'
-
'~""-"
-1.
.
--&
1
-
n9a
::
1
'II ,Ii
luptafÎ CUea. 0 dieta severa, Înfranarea dorintelor, eliminarea raporturilor sexuale, rugaciunea pentru unna~i. În reJatia cu bârbatij orientati-vâ asupra prieteniei §i nu a 3$ternutului. Fiti ateota: magazinele din Occident sunt pline Dehi de Jucruri frumoase, dar toti se Îmbracâ ca ni~te vagabonzi, de ce? Cu cat se ata~eazâ mai mult Occidentul de dorinte, cu atat sunt mai putine femei frumoase ~i cu atât exista 0 dorintâ mai scazutâ
l" ',i" l'
,,' 1 1
de a se Îmbrâca frumas. Încetati S3 va arâtati sexualitatea vestimentatie.
Nu vii rujati strident
În
buzele, nu va fardati la
ochi. ~i În nid un caz sa nu vizionati filme porno. jnceti~or $Î
constant Începeti sa lucrati asupra dumneavoastra schimbafi. Yeti avea succes.
~i sa va
l, 1
1 'l,
1 ',1
Înteleg ca trebuie sa am ni§te relatii cordiale cu amui care m-a jignit, dar comportamentul lui imi revine in ~at~ ochilor §i orice sentiment cordial incremene§te. Eu lml spun: este bun, trebuie iertat. Dar sentimentele mele spun: este un ticalos §i un nemernic §i este imposibil de iubit. Ce sa fac? - Haidefi sa judecam logic, am propus eu. - În mijlocul nostru nu au existat niciodatâ persoane ideale ~i nu Vorexista . Dar nai tofi - coeo~afi, surzi, orbi, handicapati fizie sutlete~te sau spiritual - no; tOfi suntem predesti~a'i s~ qjungem la Dumnezeu. Astazi nI.!~tim ceva - mâine vom Învata. Acela care v-a Înjosit a~tâzi, În drumul sau va deveni orieum Divin. lar În plan uman el va fi mai bun, daea nu astazi, atunei mâine, daea nu mâine, atunei peste 0 luna. Corpul Î~i !nceteaza evolutia ~i se deseompune. Dar evolutia
1
l, '1
~ c::-=:-
~~~Ë1:I:IE-!-1:: C
","U
planurilor interioare continua. Astfel priviti amui ca .pe. un copil care astâzi nu ~tie sâ iubeascâ, dar peste un anUlTIIttlmp va Învâta. ~i cel mai bun lucru ÎI constituie eduearea lui, pe care ~ Începeti prin propria schimbare; caci schimbându-ne pe nOI În~ine, schimbâm lumea din jurul nostru ~i pe aceia care stau alâturi de noi. Întrucât procesul de educare prin propria schimbare este destul de Îndelungat, noi putem include un a1 doilea aspect al educatiei. Adicâ sa ajutam celalalt om În evolutia sa: pe alocuri iertându-I, pe alocuri strunindu-I. Procesul de educare al altui om, adica de schimbare a lui, este direct legat de propria noastrâ schimbare. Acum pentru mine notiunea de iertare arata astfel:
.
acceptarea ~i reeunoa~terea vointei Divine În cele
petreeute;
.
.
pastrarea iubirii fata de persoana care v-ajignit sau mal
precis: prin intermediul careia vi s-a dat purificarea;
.
disponibilitatea de a va schimba pe dumneavoastra
În~ivâ ~i de a ajuta alta persoanâ sa se schimbe În mod benefic. Doresc sa subliniez Înca 0 data: noi ne suparam pe acea persoanà de la care a~teptam ceva. Cu cât a~tept mai multe de la 0 persoana, cu atât mai puternicâ va fi depresia ~i supârarea mea daca nu primesc ce doresc. A a~tepta ceva Înseamna dependenta. Cu cât depindem mai mult de fericirea um.ana, c~ atât mai putina iubire va exista În noi ~i va fi mal multa supârare ~i boala. Deci, cu cât pretentiile ~i a~teptarile va sunt mai mici, cu cât pretindeti mai putin, cu atât mai repede se transforma sotul dumneavoastra dintr-un vânzator de la care eereti ceva pentru ca I-ati platit, Într-un copil de la eare
34
35
-~
1
""u r
..:.;i:i,
.. ~f-of-o.E
: -'~-,-
;..."'
.....
~,
Il
. . dumneavoastra nu a$tep tatl. 1111111C II1telegând c;o;" . a mapolerea H'... ' " "
fil, gnJII ~I preocuparii constituie deia 0 fericir e '1111 ensa.~~. yi . J atull CI'" 111once durere pe care v-a ~. provoaca vetl vedea nu . tical ~$Ia 1". UI, CI propna dumneavoastra imperfectiune ~I atullcÎ oriee durere Ile va Îl11pin g '. iubi'.
e nu c~tre d Istrugere . adic-a sp.reJU deeare, sliparare, râzbunare ci spre creare iubire' . , lertare ~Ipropria schimbare. '
~,S, A ~rla pe cellitalt Înseamnli sii plistrezi nu numai . luhlrea fa(~ (te el, dar # fil(d de line Însu(i. Atata timp cat
l, 1,,1,
suntem rab" fericirii um3ne, !loi trebuie sa câJcâm" .. pe cin eVa - file pe al~ll, fie pe 110iÎI1~ine.
con§tlent.zamca
sa mai a§teptam situatiile
-
Ieromonahul Serafim ROllse a Sp us'." A ra'"mas mu 1Imlll . U,ln Iimp (tecal credeam noi" ~. I"" P '. . yi d aca~ pnvlm 111sp t 1 aee nostru, tara 0 cercetare deosebita vedem ." ca omel1lrea se atM . ' enza- foarte serioasa . ç;:. "mtr-o )'1 nlel " un fel de Încercari . extenoare nu vor sehimba situatia. Daeâ . ne Yom .clorta "111!nod e 1" 1111 UItor - lueram v asupra noastrâ Înseamnâ ca aces~ luer ~a u nu ne place ~I aceasta este deja 0 constrângere. Trebule sa vede m "1 111ueru 1 asupra noastra nu un chin ci
-
p 1aeere.
'
0
~n~eti$or, În.fieeare zi, trebuie sa ne schimbam ~i aceasta sa d eVllla 0 bucune. 36
sa sim~im cà iubirea
--
Ll91l
"..
fatH de Dumnezeu
satisfactie cu mult mai mare decât sexul, alcoolul, carea, Îndeplinirea oricàror dorin~e.
este 0 comuni)
~i atunci cand vom sim1i 0 desÎatare ce deriva din faptul ca am devenit mai puri, mai buni la suflet, atunci nu va fi nevoie
,(
sii ne eonvingem de faptul cà este timpul sA lucram asupra noastra. Vom face aeest lucru În fiecare secunda. $i În aceastA activitate asupra noastrà yom Îl1cepe sa vedem nu un chin de a Înabu~i dorintele, ci 0 bucurie de a nazui catre iubire,
"
limita? ~pu::t:ncepemJara ~ml, va rog, Serghei Nikolaevici, acel ' . cuv a" nt magICcare .. sa ne zn sa lucram " d emne sa lncepem " chiar de astiizi, l,
Trebuie
-
10 plCloare
O,~ul- Începe sa luereze efeetiv asupra sa numai atune. eand este pus la zid. Cum sa '.
este tim ul - -
C.
~
u
Prin eartite dumneavoastra ne-ati ajutat serios, dar problema eonsta În faptul ca de fndata ce eriza urmatoare din viata mea este depa§ita, eu Îneep treptat sa ma relaxez, sa nit mai luerez asupra sinelui §i dupa 'IU anumit timp observ din nou la mine aeelea§i simptome. - Cursul tirnpuluieste asemânâtor celui al apeL Daca nu Înotàm Într~o singura direc~ie,suntem luati de apa. În ultima vreme am ajuns la concluzia cà a càuta Divinul dinlàuntrul nostru trebuie sa constituie 0 preocupare constantà, altfel În loe de Divin apare umanul deformat ~iagresiv. De ce ajung oamenit Într-un mod atat de diferit la iubirea Divina? - Unii trebuie sa treaca prin foc ~i apa, altii, prin ciur ~i sitA, iar pentru al~ii- este prea devreme sa treaca prin ceva. Fiecare are nivelullui. Important este sa $tii În ce direc~ie sa mergi, spre ce sa te Îndrepti. 37
\
.= ~ ~u
-OP";:::
§~;;êo::If-f-.c
De dit aVem nevoie ca sâ ne ridicâm superioara, atât ni se va ~i da.
--.-----
pe 0 treaptâ
". f 1
COPI
Ca atare, tot ceea ce ni se Întamplâ are lac În primul rand
II
./
nu pentru a Întâri viata, dorintele ~i altele 1
asemânâtoare, ci
Daca Întelegem acest lucru, atunci noua ni se va da tocmai ceea ce ne trebuie. 1 l'
I" ,i
Eu sunt doar la prima dumneavoastra carte §i sunt fOl/rte zdrundnata de cele ci/ite. Toate conceptiile, prin-
",1
iii.
" ii.:
l"'
,Il',1 I
l' ',1 l',', ",,
!", ,'.1 l" 1'1 l',
l,"',' Il, l,'l' "
"
cipiile mele se naruie, sunt dezorientata. Nu §tiu cum sa
ma comport de ac!,m incolo # ce sadespre gandesc departe: despre mine, despre oameni, tot pe ceeamai ce ne inconjoara §i se intampla cu noi. Va rog sa-mi raspundeti. A§tept lamuririle dumneavoastra.
-
0 cOllceptie Divinâ asupra lucruri/or presupune
bucurie ~i iubire În sufJet.
Înconjurâtoare ~i atuilci veriÎncepe sa vede{i voin{aDivinli În toate ~i vâ va fi mai u~or sa va schimbati caci noi respectam Jumea În functie de starea În care ne atlam. cOllceptiei despre /ume este uneori foarte
chiar morta/a, Îlltrucat informationale
Iii
1
u~urare,
Strâduiti-vâ sâ priviti astfel lumea
restructurarea este periculoasa.
Schimbarea chilluitoare, ~i uneori
tumultuoasa
a structurilor
AstfeJ ca' În fata dumneavoastrâ se atla 0 cale lunga multe transformâri ~i ~i pentru aceasta trebuie sa fiti pur ~i simplu pregâtirâ. PrincipaluJ algoritm de cunoa~tere a Jumii il constituie vederea iubirii Divine În tot ceea ce se Întamplâ.
-
~
,...
Noi uitam ca voin{a Divina este Îndreptatii Înspre a ne ajuta sa tlobiindim iubirel/ fara de Dumnezeu.
pentru a Întari iubirelL
§
LlSlZ
~
F"~_-'
1"::
-
Eu §i sotul meu nu avem copii. leri, dupa vizionarea casetei dumneavoastra din 02.04.02 in Sankt Peterburg a dat peste noi a ma§ina. Siava cerului ca nu au fast victime. Eu am citit toate car[ile dumneavoastra. Starea dupa lecturare este colosaM! Dar pe ..? mine mit intereseazit de ce not. nu avem copn.
-
Copilul apare din iubire ~i pentru a-i transmite 0 portie
de iubire, În acel moment trebuie pierdut urnanu!. Cu cat pastrâm iubirea În momentul durerii ~i pierderii ~i mergem În Întâmpinarea ei, cu atât vom avea urma~i mai sanato$i. Cu cat ne sunt sortiti ni~te copii mai talentati, cu atât mai mare este portia de iubire pe care trebuie sa 0 transmitem. Deci, cu
atât mai multe dureri ~i chinuri trebuie sa primim În
cadrul purificârii premergàtoare. Faptul cà a dat peste dumneavoastrâ 0 ma~ina constituie marturie a faptului cà ati avut parte de putinâ Înjosire umanului pana acum ~i posibilitâtile sunt Înca miei.
0 a
3H 39
.~ «1 ","U
~f-o~j
r... =..~~-
Cu cat va veti concentra mai muit asupra DivinuJui, cu cat va yeti schimba mai intens, lucrand asupra dumneavoastra, cu atat mai repede ~i mai lipsita de dureri va fi pregàtirea pentru na~terea uilui copi!.
l'
1"1 , 1 ,1 ,
"1
l' , i"'1
1 !' 1',1 Il 'il
III '1 l'i, l' 'I, ,III l' 'II
1 l'
Un ministru rus a povestit unnatoarea istorie: a trait impreuna cu sotia cativa ani, dar Dumnezeu nu le-a dat nicidecum copii. ~i iata ca 0 biitranica i-a sfatuit: "Lua[i de pe strada fn familie un catel sarman, nefericit, parasit ~i bolnav ~i Dumnezeu vii va trimite feridre". La inceput nu a crezut-o pe biitranica, dar a trecut 0 perioada de timp ~i s-a ivit ocazia de a lua tocmai un catel fara stapan # nefericit. Ei l-au luat, l-au fngrijit ~i el a fnceput sa traiasca fntocmai ca membru al fami/iei. Dupa aceasta sotia a ramas fnsarcinata. Cand a venit timpul sa nasca, ei s-au gandit ca baietelul ~i cainele nu se vor acomoda sau vor sta unul fn calea celuilalt ~i au dat cainele pe maini bune. Batranica aceea a spus: "Cum a[i putut sa fnstraina[i cainele care v-a adus noroc. Nu 0 sa mai ave[i noroc". $i intr-adevar, cand au adus copilul acasa de la spital fn familie, fn relatfile dintre ei s-a produs un adevarat haos ~i dupa a anumita perioada familia s-a destramat. - Mai devreme am scris despre urmatorul fapt. Femeia nu poate sa-nascâ. prime~te În familie un copil oarecare ~j dupa aceea na~te. De ce? Pentru cà iubirea Î~i croie~te drumul prin scoarta bunâstârii, a dorintelor ~.a.m.d.
Când omul trâie~te un sentiment permanent de iubire ~i
i!
Il ,1 11\
1
f
40
~
-
--= -
u~ H9a
diruire, atunci i se purifica sufletul ~i structurile naturale ale câmpului sau, pentru di acesta constituie unul ~i acela~i lucru. Purificarea sufletului, adica a structurilor celor mai profunde, mai devreme sau mai târziu conduce ~i la purificarea structurilor corporale de suprafatà, adica a celor legate de corp. Noi suntemmai mult consumatori ai iubirii umane. Lucram asupra dorintelor noastre, asupra vointei noastre, asupra con~ tinuitâtii ei. În cazul iubirii Divine noi dâruim. Cu cât exista mai multa iubire Divinâ În sentimente le noastre, cu atât mai mare fericire este pentru noi sa daruim nu sa primim. ~i acela care Învata sa daruiasca mai inuit decât prime~te, aceluia i se purifica sufletuJ. Întrucât copilul se na~te nu din dorintâ ci din iubire, pentru aparitia lui pe lume la femeie trebuie sa fie creat obiceiuJ de a darui iubire ,i energie. Gelozia, susceptibilitatea, pasiunea pentru dorintele sexuale, ghiftuirea - taate acestea cresc caracterul de consumator ~i priveazâ de energia necesara pentru aparitia copiilor pe lume. ~i nu numai a copiilor lor ci ~i a energiei necesare pentru existent:a ~i evolutia familiei. În ultima vreme femeilor sterile a Început sa Ii se recomande Înfometarea. ~i multe dintre ele dupa un astfel de tratament au râmas Însarcinate. La nivelul uman, superficial, noi primim energie atunci când mâncam, ne bronzâm ~.a.m.d. La nivel Divin - Hai 0 restituim. ~i daca noi Înfrânam nivelul liman, limitându-ne mâncarea, sexualitatea, dorintele, În special primâvara, când se formeaza aceste dorinte, noua ne este mai u~or sa percepem Divinul ~i sa ne umplem sufletul cu iubire ~i energie, càci energm este 0 functie a timpului, iar timpul - 0 functie a iubirii. 41
i 'i !I
~
l
ClU
i ~-
..
a:lf-~f
- --C.
-
H9lZ
, ,1 III
l', ,1 ,1:11
Il''
1
l' 1 l'
l, Iii
1. '1
':Ii l",I
III,
i:
1
Sa ne Întoarcemla Întrebareade ce oamenii tin animale? În relatiile umane iubirea dezinteresata se Întâlne§te rar. De obicei ea se manifesta fata de copii sau fatâ de pârinti. De ce? Pentru Ca iubirea este umbrita de uman, iar baza fericirii umane 0 cOllstituie dorillta sexuaHi, adica viata §i continuitatea ei. De aceea iubirea fata de parinti ~i copii, acolo unde este blocata atraqia sexualâ, este mai purâ ~i de durata mai lunga. De aceea familiile care sunt Întemeiate În primul rând pe prietenie ~i respect, iar apoi pe relatiile sexuale, sunt mai fericite ~i rezista mai mult. lubirea fata de un animal este asemanatoare cu iubirea fata de un copi/. În cadrul acesteia exista multa daruire §i preocupare §i În acela~i timp lipsâ de pretentii care ucid iubirea. ~i cum poti sa te superi pe un animal? far animalele de casa au nevoie de 0 atentie mai mare decat un copi/. Daca animalul ar fi de rasa, Îngrijit, cu un arbore genealogic bun, iubirea fata de el ar putea fi din interes pentru faptul cà este de rasa, frumos, ~.a.m.d. Înseamna ca dâruire ar fi mai putinâ. Dar cand nu exista nimic din aceasta, dezinteresarea este maxima. Jar În iubire cu cat daruim mai mult, cu atat primim mai mult. În Biblie se spune: "Iubirea acopera multe pacate". Eu am observat periodic la pacientii mei un tablou uimitor. Închipuiti-va 0 femeÎe cu 0 stare interioarâ catastrofala. Parametrii suntÎngrozitori. Dar se Îndrâgoste~te !ilicauta iubirea, Înlâturând temerile, pretentiile !ililogica ~i imediat toti parametrii se echilibreaza vertiginos, câmpul ei Începe pur ~i simplu sa straluceasca. Apoi apar la ea ambitiile, Îndoielile, bunul simt 0 Îndeaml1a sa Înfrâneze iubirea ~i totul se Întoarce
t::
~
vertiginos pe vechiul taga~ ~i poate chiar se Înrautate~te. Dar daca femeia traie!?te iubind nu 0 zi, nu doua, nu 0 saptamâna, atunci Începe rena~terea interÎoara care purifica la fel ca rugâciunea. Emotiile con~tiintei noastre trec În adâncÎme dupa aprox:imativ 0 jumâtate de 3n, un an. Omul devine altul. 0 alta soarta, 0 alta karma. Se pare ca Serafim Sarovski a spus: "Daca Dumnezeu a chemat pe cineva la El, atunci acea persoanâ nu mai are nevoie de rugâcÎune. Noi ne rugam pentru a simti iubirea Divina În sutletul nostru, pentru a ne uni prin interrnediul ei cu Dumnezeu, pentru a ne simti ca fiind 0 parte din El". Deci, atâta timp cât catelul a fost În casa, În sufletul femeii s-a format mecanismul iubirii, adicà daruirea iubirii, a caldurii ~i bunatàtii În mod neÎntrerupt, În fiecare secunda. De ce copilul aparut nu a putut sustine În sufletul femeii acest proces? Pentru ca s-a conectat mecanismul fericjrii umane. Acesta este copilul ei, parte din ea, este prelungirea vietii ei. Deci apar ~i temerile ~i nemu!WmÎrea de sine ~i de ceÎlalti, adica 0 Întreaga explozÎe de dorinte. FemeÎa nu Învatase Înca sà iubeasca, dar primise deja fericire. Fundamentul era Înca slab, dar casa fusese deja cOl1struita. De ce În trecut, atunci cand se na~tea un copi 1se aduceau jertfe, darurÎ din abundentà? Pentru ca !loi ne apropiem de Dumnezeu nu atunci când primim, ci atunci cand dàruim. Daca femeia ar fi aruncat pur ~i simplu câinele În stradà, atunci mecanismul iubirii dezinteresate, al daruirii, al preocuparii s-ar fi oprit, noul nascut nu ar fi primit iubirea ~Î energia vitala de la mama În plan subtil ~Î mai mult ca sigur ar fi murit.
42 43
-
!!!!!II
1
.!::' ClU
~ ."
1:tIf-<~.E
r-,'. :..~~
-
~
lI91Z
l' l' l
Dar Întrucâtau dat câinele pe mâini bune, mecanismulde a ~ti
di'
sa iubeasca nu s-a distrus, ci s-a infrânat. Energia a ajuns pentru viata copilului, dar nu a ajuns pentru sustinerea familiei.
l',
poate spune cu siguranta cà vor apàrea probleme de comunÎ-
cafe Între copiluIei ~iceilalti copii de vârsta lui. De ce poate fi legatif cruzimea ado/escentilor
La ~coa/a copilu/ este necajit de cei/a/ti, cum Sa se comporte 1
- În primul rând trebuie sa se comporte corect mama sa. Intuitia copiilor este net superioara celei a adultilor. Ei reacti-
,1
oneaza la agresiunea subcon~tientâ mult mai repede ~j mai dur.
'" ,}
Bâiatul, la exterior foalie lini~tit, Îi poate urÎ incon~tient pe cei de aceea~i vârsta cu el. Poate fie sa se urasca fie sa se calce În
111111' '1 'III,,' , ,1
picioare pe sine, tara sa bânuÎascâ acest lucru. ~i intr-un caz ~i În eelalalt el va atrage agresiunea exterioarâ, adicâ devine obiectul Înjosirii pentru cei de vârsta lui.
l 'III
', " l,l '.11 'I!' 1
:1
1l'
Il'
I!fl "
coreet?
De aceea el trebuie Invatat ln primu! rand sa fie bun la suflet ~i sa nu judece, sa nu fie razbunator. Copi/ul este foarte atent la emolii/e parinlilor ~i Ii copiaza. ~i daca parinlii il Învatâ În primul rând bunatatea ~i abia pe urmâ sa se apere, nu fac mare tevaturâ din faptul ca el are probleme cu ceilalti copii de vârsta lui, atunci situatia se eehilibreazâ treptat. Dar aceasta este doar 0 masca de suprafatâ a emotiilor pe care copilul 0 Împrulllutâ
mereu de la pârinti. Reaqia din profunzime
la
evenimentele Înconjuratoare se transmite În anii prernergâtori na~terii copHului. .
~i dacà mama a mentinut mereu sentimentul de superioritate fatà de sot sau de alti oameni, daca i-a judecat inuit timp pe ceilalti, s-a supara.t sau a fost depresiva, nu a vrut sa trâiascà Îllainte de na~tere sau În timpul sarcinii, atunei se
din ziua
de azi? - Dezvoltarea fizica ~i psihica a copilu/ui se petrece mult mai rapid decât la maturi. În mod corespunzàtor, caracterul ~i concep!ia
despre
lume se poate schimba
destul de repede.
Educatia moralà pentrll copil 0 constitllie nu numai conceptia despre lume dar ~i despre caraeter ~i destin. Moralitatea Îndeamna omul sâ-~i Înfrâneze agresiunea fatà de ceilalti, dezvolta capacitatea de a-~i Învinge dorintele, Îndeamna la iubire ~i bunatate. Notiunea de moralitate a fost creatâ de religie, fapt care a asigurat societâtii 0 supravietuire strategica. Societatea sovietica s-a prâbll~it datorita faptului cà
ideologia, filozofia ~i moralitatea au fost În esentà paguboase, bazându-se pe prioritâtile bunastârii fizice ~i ale principiului
uman În totalitate. Înainte de fonnarea unui stat, apar triburile, apoi acestea se unesc În cnezate (principate),
-~
t: ~
care unindu-se la
rândul lor, treptat, formau un stat. Cu 10-15 ani În urma, pe unui stat neputincios au aparut grupuri de banditi care
fondul
au purtat Între ele ràzboaie ~i s-au unit, formând ni~te "triburi" mai mari. Desigur ca din rândul lor au fost ale~i lideri aceia care au avut 0 experientà mai mare În supravietuire ~i dezvoltarea tribu lui, adicà cei originari din Caucaz. La ora actuala Rusia este 0 tara feudalà cu tendinfa de a se transforma În monarhie. $i dat fiind faptul ca totu~i exista lin stat iar potentialul spiritual acumulat este uria~, aeest proces În Rusia nu are loe de câteva sute de ani, ci doar de zeci de ani.
44
45
.~
l
<=>u
~;; jj~~f-<..<::
--= -
-=
I!!!!!!!!!!I!
~
1
F'
,\ i Il:,
1' ,(
Il 1 1
Ilrl
Il III 1:1 1
1
i:
1
Dar psihologia tribalol,banditeascâ, pe care tineretul a primit-o in locul celei pierdute, nu a putut sol nu se facol resimtitol În rândul generatiei contemporane. Frâul liber al dorintelor, permisiunea tuturor lucrurilor, sexualitatea lipsita de scrupule, Înjosirea celorlalti, cultul banului, tuturor acestor lucruri Ii s-a facut propagandii mai mul!i ani ~i pe stradii ~i pe ecranele televizoarelor. ~i daca În timpul socialismului sutletul omului a fast silit sa se cladeascâ pe cele mai inalte valori umane, atunci dupa crahul acestuia toti au Început sa se roage pentru valori de moment. Degradarea con~tiintei conduce la degradarea comportamentului, iar apoi la degenerarea urma~ilor sau la absenta lor. Acest proces il ~i observolm la multi adolescenti acum. Dar marea majoritate a adolescentilor - ~i acest lucru este evident - este sânoltoasâ intrucât 1n Uniunea Sovietica majoritatea oamenilor au fost credincio~i În mod intuitiv. Nazuinta catre spiritualitate ~i principii morale superioare tarol sporirea iubirii În sutlet este imposibilâ. ~i cu toate col sistemul soeialist ÎI1 sine a fast sortit pieirii, gândirea strategiea ~i acumularea iubirii ~i-au taeut treaba. A rezultat un tablou interesant. Pe de a parte - un potential uria~ neÎntrebuintat. Pe de altâ parte - 0 psihologie de stat sâraeol, sau mai bine zis absenta. Spontaneitatea ÎI1 eoneeptia despre lume Îi eonduce pe ul1ii catre religie, pe altii coltrebani. În momentul de fata noi observâm cum se formeazâ noua conceptie a rusului. Banii Încep deja sol nu mai suceascol mintile, dar permisiunea tuturor lucrurilor ~i sexualitatea continua solfie idolii tineretului contemporan. Urmolrile unei astfel de conceptii despre viatolÎ~i var arata coltii. Încercarea de a nu 46
~
-
U9a
crea 0 nouâ conceptie despre lume ci de a fura meeanie ceva ain Vest nu este ÎI1folosul culturii ruse~ti contemporane. Nu demult am aprins televizorul ~i imediat I~am ~i stins deoarece alâturi de mine stateau copiii. Ce am vazut acolo? Pe tot ecranul, lInul din idolii Hollywoodului, schimonosindll-~i fata tânârâ ~i frumoasol, striga sâlbatic: "Tu ai nevoie de un membru mare, mare de tot, ~i nimic altceva". Subcon~tientul nostru are particlliaritatile sale. Un cuvânt pe care un tânâr de douâzeci de ani il poate auzi ~i apoi ÎI uita, asupra unuia de doisprezece ani poate avea 0 influentâ uria~â pe tot restul vietii sale. Astfel În prezent noi Înca suntem eopii ~i Întreaga tara asimileazâ cu laeomie oriee eonceptie despre lume, Încercând sà-~i creeze un nou sistem de valori. Rolzbunarea, ura, loleomia, cruzimea ~i lipsa de principii care cuprind ecranele televizoarelor se manifesta la tineret În eomportamentullor iar apoi
copiii lor devin criminah - se poate spune genetic. Aceasta Întrucât orice program, la copii se Întete~te de nenumârate ori. Soleredem colva trece timpul ~i cruzimea va fi data uitarii este 0 naivitate. În subcon~tientul nostru nu existolnotiunea de nou ~i vechi. Odatol, În ziare a aparut 0 Însemnare despre 0 crimol sâlbaticâ. 0 batrânicâ pensionarâ, fàrol nici un motiv, ~i-a omorât vecina. Mai târziu, dupol investigatii, a reie~it urmoltoruJ tablou. Boltrâniea a locuit În timpul bloeadei În Leningrad ~i odatâ, pe fondul unui acces de foamete, a ehemat-o pe vecinol, a ornorât-o, i-a tran~at trupul ~i a maneat-o. Au trecut 50 de ani, În con~tiintol s-a uÎtat totul, ~i deodatâ la televizor, apare 0 imagine despre blocada din Leningrad. Programul 47
\~
'~
Q
","u
FI..il
Cl!:3.,::: Q:)r-r-..o::
-
f-
~
u
1
~
l',
1
-
-....
crimei S-3 activat În morl automat: batrânica S-3 ridicat, S-3 dus la vecinâ, a sunat la u~â, a chemat-o la ea În vizitâ, apoi a
1 l'
amorat-o, dar n-a dovedit sâ-Î taie capul deoarece a apârut
[II,
satul vecinei. TrÎurnfulstomacului ~i dorintelor asupra iubirii, daca se fixeazà În comportament poate supravietui În subcon~tiel1t mai multe generatii.
',."
Eu clInosc nLimai doua dii de invingere a dorintei Înterioare de a ucide.
Prima - destrâmarea sutletului trebuie sa se transforme În destrâmarea corpului. 80ala, chinurile personale, moartea Il'1
I,I
1,1
I,
rascumpârâ Într-o oarecare mâsurâ faptele anterioare. cale e stihinic8.
Aceastâ
Cea de-a doua cale este cea con~tientâ, iar aceasta Înseamnâ iubire, pocâintâ ~i schimbarea propriei persoane. Prin adresarea câtre Dumnezeu noi putem schimba acele profullzimi ale subcon~tientului nostru despre care nici nu avem bânuialâ. Cu cat este mai serioasâ dorinta noastra de a ne schimba, cu atât mai repede apare rezuhatul.
l' 11"
Înainte nu mi-a fost clar un fenomen. Sâ presupunem câ vâd faptul di tumora canceroasâ a omului este legatâ de
l',
caracterul ~i cOl1ceptiadespre lume a acestuia. Îi explic acestui om legâturile bolii lui cu emotiile profunde pe care le-a trait cu
r" 1
'fi 1
i I,
douâzeci de ani În urm3.0mul viatâ, Î~i schimbâ atitudinea tumora canceroasâ trece.
Începe sâ-~i reevalueze propria fatâ de toate evenimentele ~i
Tumora a trecut. dar eu vâd câ totu~i caracterul lui nu s-a schimbat. Adicâ lui i s-a dat lin avans din transformârile sale viitoare. lar multi. neÎntelegând acest lucru, Înceteazâ sâ se schimbe ~i nedumeriti se Întreabâ de ce a revenit boa la.
H911
~
----
De ce totu~i intentia poate lecui? Acest lucru nu I-am Îoteles imediat. Dar atunci când am con~tientizat, am Început sA vorbesc cu pacientii În [elul urmâtor: tot ceea ce ati fiicut cândva În viatâ, În interior, continuati sa faceti ~i acum. Caracterul holografic al Universului În spa!iu denotil cil În plan subtil universul reprezintil un punct. Întrucât planul exterior este legat de cel primordial subtil, orice parte a Universului dispune de 0 informa!ie deplinil despre acesta. Se pare cil Universul este holografic ~i În timp, adicil În plan primordial subtil trecutul, prezentul ~i viitorul sunt reprezentate ca ni~te puncte. De aceea, În orice proces care are loc Seascunde informatia despre trecut, prezent ~i viitor. Procesele atlate În stingere ln exterior, În plan subtil Î~i continuâ existenfa. Evenimentele ce au loc compun con~tiinta ~i au influentâ asupra sa. Dar este posibil ~i procesul invers. COI1~tiil1taformeazâ evellimentul ~i are influentâ aSllpra lui. ~j iatâ, dacâ dumneavoastrâ ati stabilit un seop ~i aveti intentia sâ Întreprindeti ceva, În subcon$tient, În fiecare secuntll;, Începe{i .fa Îl injiiptui{i. Dacâ omul este gata sâ Înfàptuiascâ un aet de eroism atllnci el Înfâptuie~te acest lucru În interior În fieeare secundâ, vorbind Într-un limbaj simplu: dac/i sunt pregl;tit SI; Înfi;ptuiesc ceva, aceasta Înseamnli deja aCflune. De aceea pentru subcon~tientul omului,conceptia exterioarâ despre lume Îllseamnâ În acela~i timp comportamentul sau. Întrucât la tineri acest proces este mult mai intens decât ]a vârstnici,
conceptia
actualâ despre
lume a societâtii
noastre,
48 49
--
,...
.!:' ~u
:iU!.."R
r
-
l
cafe se forineazâ În mod stihinic sau În mod con~tient, peste un timp va determina cultura sau politiea Rusiei viitoare. 1 ,'1 1
1 'I
1 1 Il 1
1.
Fiul meu a fmplinit 15 ani. 4 ani a rnstat fn casa fenomenul de "poltergeist". În ace§ti 4 ani "eroa" l-a biftut, l-a chinuit, l-a sugrumat pe copi!. Nu i-a permis sa mearga la ~coalif (dispareau pantofii, ~i chiar fmbracamintea de pe el, dispareau manualele ~i caietele). Ce fnseamna asta ? De cefiul meu are 0 asemenea soarta ? - Eu am pus diagnosticul bâiatului dumneavoastrâ dupâ bile/elul pe care mi I-a(i trimis. S-a format urmâtorul tablou. Acesta este dublul copilului dumneavoastrà care ii salveazâ viata. ~coala §i facultatea se identificâ la nai În subcon~tient cu 0 soartâ binerncâtoare. Ne concentreazâ asupra con~tiintei ~i capacitâtilor. Dar dacâ aceastâ dependentapoate ucide, atunci copilului ii dispare dorinta de a invâta, iar dacâ trebuie sa aparâ În viata copii atunci sufletul viitoriJor copii sau al lui personal vor face totul ca sâ-i salveze viata. Acest proces a aparut la vârsta de II alli. Acum Închipuiti-va, Începe la el pubertatea, sufletul fiului dumneavoastra intra În cantact cu viitoarea sotie, marna copiilor sai. ln plan subtil el Începe sa treaca prin Înjosire, suparare, adica se conecteazâ mecanismul de purificare a sufletului prin diferite situatii. Nivelul mândriei lui este de opt ori mai mare decât celletal. De ce ? Pentru ca la dumneavoastra. femeilor din neam le-a placut sa condamne ~i sa critice oamenii, adica puneau con~tiinta mai presus de iubire. Aceasta Înseamna ca fiul dumneavoastra nu suporta e~ecul con~tiintei, ceea ce duce la neplàceri pe linia destinului, insatisfactii, nedreptâti, Înjosiri, 50
i:!:If-
~
-
~ u ~ H9lZ
-
-1'" ',,>
care constituje pentru el obstacole de netrecut. El nu poate .pastra În momentul purificârij iubirea fata de un ait omo Înseamnà cà este necesarâ Înfrânarea dezvoltarii con~tiintei sale ~i destabilizarea ei. Atunci va avea 0 ~ansà de a supravietui ~i a avea copii. Având În vedere cà v-ati Îngrijit de el cu 0 asemenea ardoare, sutletele copiilo'r lui sunt bune, fapt pentru care va felicit. Faceti ordine În sutletul dumneavoastrâ, Învatati copi lui sa se roage ~i totul se va aranja.
j
1\ ,1 "
Copilului meu fi place sa faca grimase ~i sa spuna diferite bifdaranii ~i prostii, iar pe deasupra fi place sa-i dirijeze pe varstnici. Care este cauza acestui fenomen ? - Grice anomalie. cruzime precum !ii boala apar atunci când nu exista suficienta iubire În suflet fata de Divinitate. Exista doua tipuri de boli. Primul - când omul are sensibilitate, intelect ~i capacitate peste nivelul mediu, date de la Cel de Sus. El nu poate sa se descurce cu acestea, iar daca ~i parintii ~i predecesorii nu au fost credincio~i, atunci chiar stradaniile con~tiente spre iubire nu permit depa~irea inertiei sentjmentelor sale. La un asemenea om vor apare probleme cu sutletul ~i trupul. Dar, cu toate acestea, se vor intâlni tendinte pozitive. Acum, sa ne Închipuim 0 alta situatie. În mod con~tient, omul renuntâ la iubire ~i se arunca in vârtejul bunastarii sentimentale ~i materiale ~i chiar prin capacitatile obi~nuite ~i prin dorinte el va Începe sa decadâ cu intensitate, ba chiar sutletul degenereazâ mai repede decât trupul ca urmare a conceptiei gre~ite despre lume. Apoi va avea loc distrugerea, deprecierea fericirii umane ~i in final, ie~irea pe prima cale. Toate acestea oeupa mult timp ~i reprezinta 51
l 1
.~ ~u
l
~!3~-; i:CIf-f-.E
r-' ;:;:;;Jf:
~
numeroase chin uri. Ce este de tac ut? P . . entru un, ' , expenenta . . negatl~~- este mal. nnportantâ decât cea pozitivâ. .$i iatâ câ unii oame~1 mcearcâ sâ cucereascâ autoritatea ~i sâ se convingâ de pr~~na b~nastare prin dezvoltarea comunicârii ~i iubirii. lar ~ltlJ - P~1I1Înâbu~irea ~i Înjosirea ceIorlalfi. Când amuI nu IUbe~~e~I nu. poate sâ lucreze, nu s-a obi~nuit sa daruiasca, atuncl el depll1de În cea mai mare masur a- de baza c."". lenCIrII, I3r evo~u!ia J~i merge greu. Apare ispita de a nu evoJua, d~pa~lOdu-J pe altii, ci de a-i da Înapoi pe cei care sunt la '
'II
l,
~lveJ~' I~i." Toc~a~ acest modeJ de comportamem a fost II1cetatenlt 111socl3lJsm. Si un asemenea comportament vorbe~tedespre pericolul crescând pentru copil. Pe de 0 parte la el trebuJe.limltat comportamentullipsit de etica, mergând pâna la ~edeps'rea fizica, iar pe de alta parte trebuie Învatat sa IUbeascâ ~i sâ evolueze. Dar mai bine sa Începeti cu 'dumneavoastrâ, Întrucât comportamentul copilului este dat d regul~ de- starea. suf]eteascâ ~i subcon~tienta a Pàrintilor~ ampllficata de mal multe ori.
1 1 i'i
Il 1111
l,II' ,,1
'[
,
1,1
1
1
"
Noi avem mari probleme cu bi1iatul. Toate [aptele §i triisiiturile lui de ~ar~cter sunt fn flagrantii contradictie ~ll ceea ce am don nOl, pifrin{ii, de la el. Ne-am strifduit mtotdeauna si1-i [im un exem p lu P OZI' t,' v , d ar am gre§tt. undeva. Acum acest lucrn este evident. Ne aflam fn p~rma~en{ii. in stare de alarma, cum sa indreptiim S.tuat.a? Ajutati-ne! - Gre~ea.lapârintilor, În general, constâ În faptul cà ace~tia sunt convll1~1 .de u.rmâtoruJ fapt copii Î~i Însu~esc comportamentul extcflor ~I nazuintele de suprafatâ ale pârintilor. Ei
-
t; ~ u Hga
judeca astfel: "Eu nu am comis nici 0 infractiune pentru bani. E;u nu am furat, nu am omorât, nu am Înjurat oamenii ~i nu rn-am razbunat pe ei. De ce copilul meu este cu totul altfel?" ad_ca pârintii s-au comportat normal iar la copi 1,nu se ~tie din ce motive, aceastii tendintâ degenereazâ. Dar iatà: morala e~te un comportament care orienteazà omul spre iubire. Dacâ pârintii renuntâ la iubire, copi lui renuntà la moralà. Sà presupunem cà omul nu a fost În permanentâ muJtumit de soarta sa ~i de situatia tinanciarâ. Dar cu toate acestea a fost un am cumsecade ~i un cetâtean politicos iar copiluJ lui Începe sâ jefuiasca ~i sa omoare. Este complicat pentru pàrinte sâ Înteleagâ ca nemultumirea fata de soartâ ~i existenta unui copil uciga~ constituie unuJ ~i acela~i lucru: dezicerea de Dumnezeu timp indeluilgat. Neacceptarea exterioarâ a unui mediu agresiv n~te dimilluarea depelldelltei ~i Îlldeamna la actiune. Neacceptarea illterioarâ Înseamnâ dezicerea de iubire ~i de Dumnezeu. Permanent, tot ceea ce facem ln exterior trece În interiorulnostru. De aceea logica umana trebuie sa fie Întreruptâ, iar cea DivÎna - neintrerupta. latâ deci cà 0 Îndelungatâ Ilemultumire fata de soartà, supârarea pe oameni, condamnarea Illmii Înconjllrâtoare, depresia, lipsa de credintâ În sine, e~ecul ~i Îndoiala În propriul viitor, renuntarea Ja iubirea fata de omul Îndrâgit care vrând-nevrând ne-a pricilluit durere, toate acestea macinâ pe neobservate sutletul nostru În plan subtil; la copii devine vizibiJ, iar la nepoti - catastrofal. Sufletul - tarâ iubire - incepe sa moarà, dar acest lucru nu se poate observa deodatà. lata de ce este mai bine sà se faca ordine În suflet, nea~teptând manifestârile
52 53
-
~
l
","u
.-.:
~ ggf-~.E
t: ~ u
-~
!
r
il! l'
'1
'II
Il !,I
l' 1
1
1
"
l' Il' 1'1
externe. lar atunci, chiar la fiul matur, pot aparea schimbari evidente În caracter ~i comportament. În asemenea cazuri, eu arat parintilor: cu cât sunt mai puternice emotiile dumneavoastra cu atât mai mult se duc ele În viitor ~i ca atare influenteazâ urma~ii. Cele mai puternice izbucniri de emotii Încep În perioada pubertâtii. ~i În acest caz sunt puterni~e emo!iile de supilrare pe pilrin!i, frica, lipsa de dorintil de a trai, iar apoi, peste 10 ani, pot aparea probleme serioase. Perioada urm~toare 0 constituie prima iubire. Apar chiar ~i gânduri rele, detallnarea omului iubit - ceea ce reprezinta 0 catastrota În plan subtil. De regula prima iubire nu este norocoasa ~i provoacâ dureri suflete~ti. La fel ca În timpul na~terii, prin durerea sufleteascâ ~i fizica, se purifica iubirea noastra fata de Du~nnezeu ~i urma~ii no~tri au capacitate de viatâ. ln clipele primei iubiri, pentru tânar cea mai pericuJoasâ este condamnarea, iar pentru fata - depresia ~i lipsa dorintei de a trai. Urmâtoarea izbucnire a sentimentului are loc Înainte de a face cUllo.}tintacu viitorul sot sau sotie ~i Înainte de a se casatori. Care este esellta frazei: toate câsatoriile au loc În ceruri? Acea~ta Însearnna ca sotii se cunosc de mult În plan subtil ~i ace~tla au deja copii comuni care trebuie sa apara. De aceea chiar daca la suprafatâ emotiiJe sunt retinute ~i sub control, În subcon.}tient, la viitorii soti pot aparea nernultumiri. În acest caz, pretentiile reciproce .}i suparârile sunt la fel de periculoase. Mai exista 0 etapa irnportanta .}ianume comportamentul parillti.lor În timpul sarcinii. Conceptia lor despre lume, caracterul ~I comportamentul se a.}eaza nu nurnai În suflet ci chiar .}iÎn corpul fizic .}iÎn gena copilului. -5iiata ca atunci ~ând noi , 54
~
-
H9LZ
"f revizuindu-ne viata, ne debarasam de logica umana ~i ne apropiem de logica iubirii .}ia vointei Divine, putem schimba trecutul copiilor no.}triprecum ~i viitorul.
Stimate Serghei Nikolaevici, ce parere aveti despre iubirea fata de idoli? Mii de fete ~i Mieti sunt Îndragostiti de starurile renumite ale muzicii pop, de arti~ti, sportivi etc. Unii capata sentimentul de bucurie ~i de inspiratie, iar altii ajung sa se sinucidif. De ce se Întampla astfel? Este dauni:itor ca 0 femeie sa viseze la cineva de neatins daca are un sot iubitor ~ifamilie? Îmi amintesc de 0 Întâmplare petrecutâ Într-o vara, la taril. M-am dus la un fermier sil cumpilr lapte. SOfia lui, râzând, mi-a aratat cu degetul: "Vezi gâscanul acela, el este eroul nostru. S-a Îndragostit de 0 gâsca .}i nu dâ voie nimânui sil se apropie de ea. Umblil dupil ea de pareil ar fi legal de aceasta. 0 mângâie .}Î0 ciupe~te. Ca sa vezi, s-a Îndragostit cu adevarat, nu poate trai tara ea." lata 0 alta poveste. Odata, Înotam În Marea Neagra ~i am vâzut urmatoarea imagine. La câtiva metri În fata mea Înota un pe~te destul mic. Era frumos din cale-afara, de culoare albastrâ cu mici pete albe ~i deasupra lui Înota pe~tele-ac, pu!in gillbui. Parca era lipit de el. Se vede ca se jucau Împreuna .}i pluteau printre pietre ca ~i cand ar fi fost lipi!i unul de celillalt. Ce Înseamna toate astea? Fiecare fiintâ vie are diapazonul sau de percepere a lumii, structura sa informationala. Dezvoltarea Universului este din ce În ce mai mult diversificata ~i În acela.}i timp nazuie.}te din ce În ce mai mult spre unitate. Însa diversitatea Înseamna ~i
55
---~~
;:Su
-
l
IIH
"
'-'..
-
:\,
1,'
destramare. Numai ca unitatea Înseamna osificare. Fiecare fiintâ, dezvoJtându-se În matca sa, se strâduie~te sa se uneascâ cu lumea Înconjurâtoare. Aceasta este chezâ~ia supravietuirii ~i apare sub diferite forme. De exemplu, când ne Îndragostim de cineva, ne unim cu aceasta fiintâ ~i u~or Încep sâ treaca spre noi perceptia sa despre lume, sentimentul sau, capacitatea ~i talentul sau. ~i nu numai asta. Odatâ, un profesor mi-a povestit urmâtoarele:
1
-
0 tânara fata s-a Îndragostit de un negru. Câteva luni au
fost prieteni. Situatia nu a ajuns pana la pat. S-au sârutat numai 0 singura data. Apoi s-au despârtit. Nu Îmi aduc arninte din ce motive. Dupa un an ea s-a câsatorit, iar dupa inca un an a nâscut un negri~or Încântator. Putem sa ne Închipuim starea sotului ~i a parintilor. Au trebuit sa invite mai multi profesori ca ace~tia sa explice ca acest lucru este posibil. Ca argument a fost adus urmâtorul fapt: câtiva ani s-au efectuat experimente În Jegatura cu Încruci~area cailor cu zebre. Dar, de la masculul zebra ~i de la iapa nu a aparut nici un urma~, fecundarea nu a avut loc. lepele au fast fecundate de armâsari ~i dupa aceea, dupa un anumit timp, au Început sa fete zebre. Ce Înseamnâ acest fapt? Acesta vorbe~te despre faptul ca natura Universului este În primul rând informationala. Aduceti-va aminte de EV3nghelia dupâ 103n. La Început a fost Cuvântul. iar Cuvântul a fost cu Dumnezeu ~i Cuvântul a fost Dumnezeu. Aceasta este 0 dovada directa referitoare la baza informationalâ a Universului. A~adar, idolul nostru devine acea persoanâ care ne ajutâ sâ ne dezvoltam prin contactul cu ea. Dar În comunicarea prieteneasca nai preluâm ceea ce ne-a placut: vointa, bunâtatea ~i 56
J
lit
,
marinimia, capacitatea de a iubi, iar În plan sexual, tot ceea ce vedem, adicâ 0 pârticica minuscula. În acest caz, putem obtine nu ceea ce visam. Ca atare, cred eu, se poate sâ ai un sot iubit ~i copii, sa visezi la idoli, dar mai bine sâ visezi la prietenie ~i comunicare cu ace~tia decât la sex, Întrucât nu se ~tie niciodata ce sllrprizâ Îi vei aduce sotului. Apropo, la consultatiile me le vin deseori femei foarte frumaase. Câlld pleaca Îmi spun: "Eu va iubesc." Este clar despre ce este vorba. ln plan subti] noi nu avem sex. Astfel ca notiunea de "iubire" este lipsitâ de frici ~i ata~amente. În ceea ce prive~te tineretul ~i necesitatea acestuia de a avea idoli este un fenomen complet normal. Dorintele injosite sunt legate tocmai de trup iar sentimentuI iubirii ~i transmiterea energiei se realizeazâ În mod liber. Daca nu exista experienta de depâ~ire a dorintelor, atunci concentrarea asupra idolului canduce la unii la faptul cà dorintele incep sâ Înâbu~e iubirea ~i ca atare ~i viata. Acest lucru poate sa duca la sinucidere. Dupa pârerea mea, atitudinea fa~â de idol trebuie sa fie urmâtoarea: tot ceea ce ne place la acesta !loi preluâm, pentru a-i da lui ~i altora cu mult mai mult.
~~
~,g"-
~ u
-
!!!!!!i!ii!
ll9lt
:!IIi ~u
-..;;:::::
~~;;êi:Of-f-..<:: u~
l
-U9a
T"";:~~'-
--1"'" ',1 i,
~
RELATII PERSONALE
f '"
i,
" 't,
'i':' ''$'0
~.
-1 'Ii
l !;
1
Am fost parasita de catre omul iubit ~i de atunci nu
1
ma mai pot indragosti de nimeni.
l,
1.
ri
;>,' *,
- Îndragostirea eonstituie 0 fericire mult mai mare deeât orice bunuri materiale ~i spirituale. Noi, Înainte de a primi, la Început pierdem. $i cu cat este mai mare ferieirea dobândirii, cu atât mai dureroasa ~i mai chinuitoare este pregatirea aeesteia. Daea !loi nu ~tim sa pierdem, atunci suntem privati de posibilitatea de a dobândi. Cu cât este mai mare supararea, Înjosirea, regretul, lipsa dorintei de a trai pe care le-ati simtit cu ocazia despartirii, cu atât aveti mai putine ~anse de a treee prin Încercarea urmatoare. Atunei iubirea puternica va putea sa se termine În mod tragic pentru .dumneavoastra precum ~i pentru omul iubit. Cât ne este dat de sus, tot atât trebuie sa pierdem. Dar când primim 0 fericire imensa, nu ne uitam În jur ~i nu ne comparam cu cei care au fost privati de aceasta. Când Încep pierderile ~i nefericirile, noi ne uitam la altii ~i Începem sa ne 58
i
~.
$ ! ,;,
~'
,c:
suparam pe soarta. A~adar, sa ÎllteJegem un lucru simplu. Orice boala pe care ati primit-o de la soartâ constituie zalogul fericirii viitoare. Orice chinuri, daca dumneavoastra va yeti Înfrâna sa urâti, sa va suparati, sa va fie frica ~i sa fiti depresiva, constituie zaloguJ fericirii viitoare.
.!:, <::>u
~.:::::
--
~
~ ~ii.e. ~ ~f-f-J:: u
!!!!I!!!!!!
===
1 H9ll ,...
RELIGIA -~.~
~ 'il ~T
Cu cativa ani {n unna, fn Italia, Dalai Lama, adresandu-se multimii a lansat chemarea "sa ne petrecem viata fntr-a ve§nici'i fericire." Ziari§tii au cerut imediat explicatii: "ce fnseamna feridre pentru fnaltul prelat al TibetuIui?" Acesta a meditat fndelung, iar apoi a spus: "Fericirea este capacitatea de a exclude din cap asemenea lucruri precum gelozia, mandria, ura ~i de a le {nlocui cu iertarea, rabdarea, autocreatia." În car{ile dumneavoastra se vorbe~te de acela~i Iucru. Exista vreD diferenta? - Nu existâ nici 0 diferentâ. Oamenii care se aflâ la poalele muntilor vâd imagini ~i situatii cu totul diferite. Dar dacâ Î~i ridicâ capul ~i se uitâ spre vârf atunci vad cu totii unul ~iacela~i lucru. Orice om care poate sa vada planurile subtile, Întelege la urma urmei di tara iubire ~i nâzuintâ spre Dumnezeu nu se poate supravietui. Conceptul exterior al fericirii poate fi legat de muncâ, de
"'".
bani, de lipsà de mi~care, de renume, de putere, de mâncare, de sex, etc. Dar dacâ toate acestea nu sunt asigurate de 0 explozie de iubire În suflet, atunci ceea ce ieri a fost fericire ~i desfâtare, azi devine chin ~i Încercare. Invidia, frica, gelozia, depresia, condamnarea ~i supararea ne Îndepârteazâ de iubire ~i, treptat, fac totul mai nefericit. Fiecare dintre noi tràie~te pentru fericire ~i nâzuie~te la ea. Fenomenele exterioare ale fericirii aratâ altfel la fiecare dintre noi. Astfel, Întotdeauna trebuie sa avem În vedere care este esenta oricarei fericiri. Atâta timp cât nàzuim spre iubire ~i mârim acest sentiment În sutletul nostru, Yom fi rnereu fericiti. Tocmai aceasta este fericirea pe cafe nimeni nu ne-o poate lua. Numai noi vom putea renunta la ea.
'"
! "'.
$ -.
~ '~.
Pe mine ma intereseaza unnatoarea problema: Eu prezint spre pomenire sufletul unei rude care a murit acum 20 de ani. Ce se fntampla daca sufletul lui, fn aceasta perioada, s-a reincarnat pe Pamant sau {n aite lumi inca 0 data ~i el triiie§te acum undeva? Nu cumva fi pricinuiesc vreun rau? Este cunoscut faptul ca daca te ragi pentru "odihna" sufletului unui viu este rau. Însa biserica nu recunoa§te refncarnarea. - Cel mai bun ajutor acordat unei rude decedate il constituie sentimentul dumneavoastrà interior, pâstrarea iubirii $i renulltarea la pretentiile fatâ de cei vii ~i cei morti. Eu am observat cât de mult ajutà acest Illeru. Acesta ajutâ sufletul oricum, indiferent daca acesta se atla În alte lumi sau pe Pamant. Care este sensul rugaciunii atullci când ne rugâm pentru
60 61
~
:!:'I Su
~~ -.: 1:I:IE-~1[
l f~
;::~._j
~--"o,.
l~ ,t,
:~\
Traie~te sau este mort, nu are nici 0 importan1â! Aceasta pentru cà iubirea pentru Dumnezeu se atlâ dincolo de limitele vietii ~i ale morfii. Aici rugàciunea
ajutâ oricum ~i nu are
importantà unde se atlâ el, În care lume.
1i
Eu ~i cu prietenul meu mergem la 0 biserica protestanta. $i la mine ~i la el se obserua urmi1toarele: inainte de slujba noi "ne innegrim", ne comportam ca ni~te nehuni, ne infuriem §i pe parcurs, incet, incet, "ne iluminam", ne Iini§tim. Aceasta este cu adevarat purificare sau este 0 i/uzie? În afara de faptul ca merg la biserica, nu beau, nu fumez, ma comport ca un om educat, ma rog §i cu toate astea are loc 0 atractie duIceaga catre orice mar~i1vie (vri1jitorie, destri1balare, automutilare, clevetire).
-, ",
~ 1.'" 'i'
~.
,
j~
.~
'f
-
La Început, cre~tinismul a aparat cu claritate ~i consecventà prioritatea iubirii fatâ de toate lucrurile. În toate ramificatiile ~i curentele ulterioare exista din ce În ce mai multa logicâ, gândire umanâ sanatoasa ~i mai putina iubire fata de Divillitate. Iatâ de ce prioritatea invizibila subcon~tienta a moralei ~i principiilor dau deseori un rezultat invers. Cu cât se roaga mai mult amui, folosindu-se de curentul dat ~i nu de cre~tinism, ~i allume de 0 ramificatie, traind În aceasta, cu atât mai mult poate aparea reversul dorintelor. De aceea eu cred câ, În primul rând trebuie sa cite~ti Biblia ~i sa Întelegi de unde au aparut celelalte curente. Sa percepi suprematia iubirii asupra tuturor intentiilor, dorintelor ~i a vietii. Poate ca atunci var exista mai putine nazuinte nefire~ti.
-
:'
, ~. 1'\ 1
1
~{'
~ ll9LZ
'H'
cineva? Sensul constà În faptul cà omul a simtit În sinea lui Divinul, iubirea fafà de Dumnezeu ca pe 0 realitate superioara. Il ,1
........
-
~ u
Dumneavoastra spuneti mereu ca trebuie sa ne rugi1m. Spuneti-ne cum anume? Dupa car/ea de rugi1dune sau pur ~i simplu sa-i ier/i1m pe toti, sa alungam temerile ~i sa ne revizuim viata? $i inca ceva, cand este mai bine sa ne ocupam de a§a ceva? lisus Hristos ne-a dat rugàciunea. Se pare cà a compune rugâciuni dupa el constituie un sacrilegiu. Dar rugâciuni au tot apârut. Cum sa apreciem acest lucru? Ca 0 crima fata de ce a spus Hristos, ca 0 crima fata de credinta În Dumnezeu, ca 0 renuntare la principalele porunci? De ce oamenii continua sa compunâ rugâciuni ~i de ce le urmeazâ? Fac aceasta pentru cà noi trebuie Întotdeauna sâ-L recunoa~tem pe Dumnezeu. Noi ÎI cautam În permanenta pe Dumnezeu În sinea noastra ~i diutâm În permanentà acele cuvinte prin care ÎI putem simti pe Dumnezeu În sinea noastrà. lata de ce un lucru principal ÎI constituie nu textul rugâciunii, ci posibilitatea de a simti În noi iubirea ve~nica, posibilitatea de a depâ~i ata~amentul de fericirea umana, posibilitatea iubirii umanului ca pe propriul copi 1,fie cà este viata mea, fie ca este corpul meu sau lumea mea Înconjuratoare. Fiecare om are un timp al sau pentru a se ruga, În generaI, atunci când con~tiinta nu ne Încurca. Asta poate fi dis de dimineata, poate fi atunci când noi ne-am eliberat de toate ~i am gâsit timpul ~i locul potrivit pentru aceasta ~i poate fi când dqrim foarte mult sa 'Ile rugam. De aceea eu nu pot sà determin cu precizie când sa ne rugam. Când omul nazuie~te În permanentâ catre Dumnezeu În sutletul lui, are atunci dreptul sa aleaga unde, când ~i cum sa se roage.
62 63
::-;. ~u
~..:::::
~ F..:.;.e. ~~~.E
...
t: ~
-
uga
bâri. Conceptia noastra despre viatâ, concentrarea noastrâ spre
~TIINTA ,
~I
RE LI GIA
iubire su nt Încâ infime pentru a putea pâtrunde orice fel de adevâr care sâ ne permitâ apoi sâ schimbâm cu adevârat lumea Înconjllrâtoare. Astfel, ne Întoarcem din nou la iubire ~i la propriile 110astre schimbâri.
Pot oamen;; care se inbesc nnnl pe altnl - barbatnl §i femeia sa se simta reciproc de la distanta §i sa-§i
-
- Ne-ati spns cii daca omnl are 0 imensa energie a iubirii Divine atunci cu el se pot fntiimpla lucruri uimitoare, CIlm ar fi sa fi creasca inapoi 0 parle din corp, sa se normalizeze activitatea organelor §i mnlte altele. - Daca ~opârlei Îi cre~te la loc coada, Înseamna cà În natura exista un mecanism de regenerare a pârtilor corpului. Problema care se pune este de ce nu functioneazà ~i la altii. Daca acest lucru ar fi valabil la om, totul ar fi mai simplu. Invulnerabilitatea corpului nostru, regenerarea tuturor organelor Înseamnà oprirea dezvoltarii. Omul Î~i pierde responsabilitatea fatà de naturà. Închipuiti-va cà dumneavoastrâ câlâtoriti cu 0 ma~inâ la care indiferent ce ati face, nu va avea loc nimic din ce ar putea duce la propria moarte. Atunci dumneavoastrâ ati Începe sâ-i omorâti pe cei din jur. Adica 0 aparare impenetrabila Înseamna oprirca evolutici. Când noi yom Învâta sa evoluàm ~i sa depâ-,?imcapacÎtatea de apârare, atunci probabil câ lUIyom mai fi atât de vulnerabili. Noi nu suntem pregâtiti pentru schim-
trimita semnale invizibile, ceva de gennl telepatiei? - Toti oamenii apropiati sunt legati unii de altii. Ei efectlleazâ În permanentà un schimb de informatii la nivelul subcon~tientului. În plan subtil oamenii eomunicâ mult mai activ clecât În plan extcrior. Eu a.m vàzut de nenumàrate ori situatii când un tânâr s-a apropiat, pentru prima data de 0 fata ~i a meut cuno~tintà cu ea. Daea ea i-a fast hàrazità, atunci dialogul interior dintre ei a avut loc pc parcursul a câtiva ani. ~i totul a fost hotarât În plan subtil. Lumea interioarà pe care noi nu 0 veclem actioneazâ mult mai activ decât cea exterioarâ. Nu numai oamenii care se iubesc, clar pur ~i simplu rudele ~i uneori oamenii necunoscuti fac totu-,?ischimb de informatie. Tot ce se Întâmplâ cu noi În exterior, a avut loc În plan subtil cu mult Înainte. Dnpa ce am citit cartile dnmneavoastra §i am Incrat asnpra propriei persoane sanatatea mea s-a fmbnnatatit simtitor, toata Inna nn m-a parasit sentimentnl caldnrii §i inbirii, nn am avnt regrete §i frica. Dnpa 0 Inna, dintr-o data, din mine a inceput sa iasa "negativul"; sana-tatea s-a inrautatit !ji au aparut ni!jte rnici dureri pe care inainte nu le-am avut. 65
64
.~ ~u
.,.:::::
~§;';Ëi:CIf-of-oJ:: 1 ..,.,
,-
-
1~9a
$
-
Ii
"i
, Il i
Il
i
1
l'
1
Va repet inca 0 data tuturor:
PENTRU MINE ESTE CHINUlTOR DE DUREROS sA RASPUND LA ÎNTREBÀR1INUTILE. Eu scriu În cartile mele ca purificarea are loc În etape: ati parcurs prima etapa, adica dumneavoastra personal, dupa care urmeaza copiii dumneavoastra sau vietile anterioare. Viata este 0 sinusoida, ceea ce este pe deplin natural. Purificarea nu poate cuprinde toate etapele dintr-odata. Noi nu suntem pregatiti pentru a~a ceva. Care este atitudinea dumneavoastra fata de sistemul Reiki? Unele situatii ale acestui sistem se aseamana cu informatia pe care 0 dati in car{ile dumneavoastra, cum ar fi imposibi/itatea de a scapa de bo/i fara a schimba atitudinea fata de viata a bolnavului insu§i. Este adevarat ca sistemul Reiki permite vindecarea oricarei boU? - Când am inceput sil lucrez În planurile subtile am observat ca la pacientii care au Început sa lucreze cu sistemul Reiki apar probleme. La Început este destul de bine dar pc parcurs apar probleme. Am diagnosticat 0 femeie cu un camp extraordillar, care traie~te dupa sistemul Ivanov dar starea copiilor ei a fost 0 catastrom. Adica omul se pune la punct cu 0 metoda putin fortata, Însa nu are loc 0 schimbare profunda. lar la copii aceasta are 0 influenta rea. Astfel, diJpa parerea mea, sistemul Reiki nu este lipsit de neajunsuri. Dar acest sistem aduce mult mai putine prejudicii decât alte sisteme de lecuire, unde omul pompeaza În mod nemijlocit energie altei persoane de~i nu se ~tie daca Îi face bine sau nu. Câteodata, micile probleme care nu apar la exterior, mai tarziu se transforma În probleme serioase. 66
'.' .~~ ~,
PROBLEME
f
Fiica mea era cat pe ce sa fie violata,
acest lucru?
1
jt
-
~ "-=-
n: (;
de ce este legat
.
- De multe ori punând diagnosticul, am vazut una ~i aceea~i imagine. Starea sutleteascâ a criminalului ~i a jertfei sale sunt În mod practic identice. Cu cat este mai mare concentrareafetelor asupra dorintei sexuale În detrimentul iubirii, cu atât mai tare atrage ea ~i formeaza infractorul din jurul ei. (mi aduc aminte de 0 femeie care a venit În audienta cu fiica. Pe fata au Încercat sa 0 violeze. În copilarie a suferit mult timp de enurezis. Au Început ~i problemele psihice. - ~titi, povestea marna, eu am dus-o la un villdecator, dar dupa aceasta situatia s-a Înrautatit. Acum nu ~tiu ce sa mai fac! - Dumneavoastra ati citit caftile mele? - Da, am citit toate cele $apte carti. - Ati vizionat ~i videocasetele? - Da, ultimile. - Dar ati (ucrat $i asupra sinelui? 67
.~ ClU
+::::::
~§~Ë-
l
I:I:IE-E-J:=:
iIt
F""~O-;:"~-",
, 1
. .......
-
--
1.
- Da, sigur ca da, - a dat repede din cap femeia dar aceasta nu prea mi-a ajutat. Doresc sa 0 ajutati pe fiica mea, pot sa 0 invit acum? ~
- Nu va grabiti, - am spus eu, la Început 0 sa vorbesc cu dumneavoastra. Repet Întrebarea: ati Ilicrat asupra sinelui? -
Desigur, - raspunde femeia. - Deci, iata,.., - Încep eu. Vreau sa-i SPUIlmamei 0 fraza dura dar ma abtin.., de fapt nu ati Illerat asupra dUITIneavoastra $i nu trebuie sa ma convingeti despre aeeasta. Esenta luerului asupra propriei persoane consta În schimbarea dUlTIneavoastra. i,
l'
Dar eu nu vad aceste schimbari. Nivelul trufiei este de cinci ori mai mare decât cel mortaL Adicà orice nedreptate, insucces
1,1
$i neplàceri
l'
dumneavoastrà cunoa~teti faptul cà trufia apare atunci când totul este umplut de gelozie. Dependenta dumneavoastrà de
1. ,1'1 '1 1,1
"
ale
sortii
le percepeti
cu Înver~unare,
dar
dorinte depa~e$te de treisprezece ori nivelul mortal. Adicà sa pastrati iubirea pentru Dumnezeu când va su nt umilite sentimentele,
sperantelor
feminitatea, când are loc prabu~irea dorintelor ~i -
dumneavoastra n-ati vrut ~i acum nici nu puteti.
Unul din principalii
parametri dupa care determin eu starea
olTIului este capacitatea de a accepta situatia traumatizanta. Adica de a pastra iubirea de Dumnezeu prin pierderea umanului. Eu cred ca la dumneavoastra aceasta capacitate nu este pe plus. Pot sa va dezamagesc, ea este chiar pe minus, este pur ~i simplLi Închisa. Cu alte cuvinte, orice situatie traumatizanta va provoaca doar 0 singurà emotie - autodistrugerea. Cum a~ putea sa va ajut fiica, dacâ dumneavoastra În orice secunda 0 omorâti prin modul În care percepeti lumea? 68
Dar ce am de meut? - ma Întreabà Îngrijoratâ femeia,
- Întelegeti, cà pentru dumneavoastrâ crice situatie traumatizantâ constituie salvarea vietii fiicei, acceptati orice boalà cu multumire ~i cu iubire de Dumnezeu. Dar, la Îllceput, prin pocâintâ, eliminati toate momentele de nemultumire de sine, depresia ~; lipsa dor;n!e; de a tra;. La barba!; programul de autodistrugere Îi distruge pe ei ÎIl~i$i, iar la femei, acest program le omoara copii. Enurezisul pe care ÎI are copilul reprezintâ programul de autodistrugere transmis de dumlleavoastrà acestuia. Vulnerabilitatea ~i sellsibilitatea mâritâ, În cazul ÎIl care nu ajunge' nâzuinta spre iubire, ÎI face pe om fie jertfii, fie infractor. La Început Înlàturati prin pocàintâ toate momentele de dezicere de iubire, iar apoi retràiti-vâ viata, uitând de toate ~i gândindu-và numai la iubire, Stati a$a câteva ore, iar dupa aceea va intra fiica dumneavoastrâ $i yom vedea ce ~anse avem. Peste câteva ore eu discut cu fiica ei. Ea este foarte sfioasà, motiv pentru care Îmi Întinde 0 notita care cuprinde Întrebàrile. Prima Întrebare curioasà: tâmaduitorul a limitat sensibilitatea. Ce trebuie fiicut ca sa revina sentimentele? A doua Întrebare: oriee s-ar Întâmpla ~i cu Îllvâtâtura ~i cu familia, eu nu dore sc sa traiesc, Întrebarea a treia: fiirà nici 0 cauza, pur ~i simplu din senin ma trezesc noaptea ~i mi se pare cà-mi pierd mintile. ~i ultima Întrebare, care este pusa de foarte multi pacienti: de ce oamenilor nu le place sa comunice cu mine? . - latà, - spun eu, - Nu te stradui sa redobânde$ti sensibilitatea pentru cà aceasta te va ucide dacà nu Înveti sà iube~ti ~i sa ierti, iar $coala iubirii nu se dobânde~te imediat. Dacâ Înveti sa iube~ti, sentimentele se Întorc de la sine. Astrel
,
(i)
-
~
~ u
=-== ""=
H9a
.~ Qu
- -"'"---, ,-"~~'~>. "
Il'
Il! !
il!!
!
!
1
1
! 1
'1
1
l
r
, 1,~
~ u H9lZ
~~
.
-
vindeeâtorul nu ti-a meut rau, ci te-a ajutat. Tu nu vrei sa traie~ti pentru ca de orice te-ai oeupa nu poti sa parcurgi În mod just cel mai mic contlict. lar cea mai mica durere conecteaza la tine programlll sinuciderii care apoi apare În con~tiinta ca lipsii a dorinlei de a trai. Înrelege un lucru simplu: orice conjlict inseamnii evolulie. Prive~te, tu ai un corp ~i eu am un corp. Dorintele tale de suprafata sunt legate de corp ~i viatâ. La mine se Întâmplâ acela~i lucru. Dar pentru ca noi avem corpuri diferite, atunci dorintele noastre nu vor coincide niciodata. Iata de ce orice comunicare Între noi va fi Întotdeauna contlictuala ~i acest lucru este normal. Încercarea de a scapa de conflict, de a ÎI elimina de la râdacina, Înseamnâ dezÎcere de evolutie. Dacâ nu exista nâzuinta spre iubire, atunci conflictul nu se poate soluliona. Astfel, trebuie sa Înlelegi Înca 0 data ca orice conflict Înseamna evolutie; orice conflict produce durere ~i orice durere constituie un imbold catre iubirea de Dumnezeu. În cazul conflictelor nu trebuie sa Înabu~im dorintele altora sali sa ne punem În situatie de dependentâ fatâ de altii ci trebuie sâ sintetizâm dorintele, sa gasim 0 solutie generala pentru ambele parti. Pentru rezolvarea conflictului este nevoie sa Învâtâm sa ne Înfrânâm dorintele ~i sa nâzuim spee iubire iar tu nu poti deocamdatâ nici una nici alta. De aceea nu vrei nici sa traie~tÎ. Trecem la a treia Întrebare. Când drumul care duce spre iubire devine ca un fir de atâ. atuncÎ pentru salvare este necesarâ oprirea a tot ceea ce ne desparte de iubire, adicâ frica, ura, judecata, supararea ~i depresia. Dar Întrucât toate acestea sunt emanate de con~tiintâ, atunci pentru salvarea sutletului con~tiinta Începe sa se 70
~;; jji:Of-oF-<..o::
distruga. Eu am seris În cartile me le ca schizofrenia exista la oamenii care Î~i mascheaza gelozia. Daca ziua tu Înfrânezi cumva dorinta ~i te straduie~ti sa fii marinimoasa, noaptea În schimb aceasta dependenla ~i agresivitate da pe dinafara ~i de aceea se destrama con~tiinta. latâ de ce Înainte de somn trebuie sa te pui la punct ~i În loc de 0 cina copioasa, care Înti\re~te dependenta de dorinlil, este mai bine sa te rogi. În fiecare seara sa mori ca dimineata sa Învii. Sa-Ii iei ramas bun de la tot ce-Ii este drag. Dar daca Înainte de aceasta nu simti iubire, atunci sutletul tau se umple de frica ~i depresie. latâ de ce este bine ca la Început sa te rogi, concentrându-te asupra iubirii, iar apoi, când simti iubirea, sa-ti iei ramas bun de la tot ce-Ii este drag. De Îndatâ ce con~tiinla nou formata nu mai este agresiva, În loc de destramare, Începe evolutia. În ceea ce prive~te comunicarea, totul este simplu. Comunicarea - este un nivel sensibil iar daca omul depinde de fericire, În ceea ce prive~te comunicarea el este Întotdeauna agresiv falil de allii sau falil de sine. De aceea, de obicei lui Îi este frid de comunicare ~i 0 ocole~te: când ura se refera În mare parte la sine, oamenii nu doresc sâ comunice cu acesta; iar daca agresivitatea subcon~tienta este Îndreptata catre ei de asemenea nu doresc sà comunÎce. Sa nu-ti fie fricà de boala, mergi În Întâmpinarea ei. Daca yom putea pastra iubirea, atunci boala va disparea treptat. Dreptul de a fi fericit Îl are numai acela care În fiecare fractiune de secunda este gata sa piarda desrntare ~i sa pàstreze iubirea. Farâ boala nu existâ evolutie. 71
.' 1 r l'
-
!!!!!!!BI!
.-e-13 QU
F'" ~::J:::o
-
l
""""--
Aceasta boala Însa nu trebuie sa fie neagra sau sumbra, ci luminoasa ~i stralucitoare. Sa Întelegi un lucru simplu: oriee boala este chezâ~ia fericirii tale viitoare. Cu cât mai multe boli ~i Încercari Îti oferâ soarta, cu atât te a~teapta 0 mai mare fericire În viitor. Il:1
1
1
',l'
Il
1\
l"
,
HI/ll
.,-~-~
~
t' .j.~
\ ~
l
#.
IUBIREA
1~
i
,
~
~i eu cat ejti mai mult pregatit pentru a baala sufleteasea cu atât mai putine suferinte fiziee vei primi. Dar daca noi, d~ milioane de ani ne-am obi~nuit sa suportam 0 boala fizica, pentru a depa~i 0 boala sufleteasca prin nâzuinta spre iubire mai avem de Învatat. Aceasta Înseamna ~i ~tiinta ~i arta ~i desmtare.
1'1
Se spune: iubirea a fast §i a trecut? Omul a ramas §i iubire nu mai este? - Ceea ce În plan exterior ni se pare de neclintit ~ive~nic,
1
1
-~
~ii g. t:~ a:lf-q-..o::; u
Du-te ~i Învata!
,1
subtil este efemer, de scurta durata. ~i invers. 0 u~oara adiere a sentimentului de iubire care dispare dupa un anumit timp tara urma, mai târziu, prin ie~ireaÎn planul subtil, devine ve~nie. Iata de ce În filozofia indiana, Întreaga lume materiala e denumita Maya adica iluzie. Daca privim din punctul de vedere al eternitatii, atunci iubirea nu se stinge niciodata ~i nu trece. Numai noi ne trecem ~i ne stingem. În plan
,1
l
'1
1 '1 I~
f ~.
Cwn sa deosebim
Î
-
f
iubirea de ata§ament?
Cu cat sunteti gata sa va daruiti omului iubit mai mult, sa aveti grija de el, cu cat mai mare este altruismul din . atitul!inea fard de el, cu atfÎt mai purin llepinde(i de el. Daca
a~teptati ceva de la omul iubit Înseamna ca dupa un anumit timp Îl1cepeti sa-i cereti. Daca dupa ce cereti nu primiti, atul1ci Îllcepeti sa va suparati ~i sa-I condamnati. Cand dumnea, ~>
i
73
.=" <=>u
§ ~;
Q:a-E-.<:::
l Il
1 Il Il
f
f
EMOTIILE .
Ii
l ,/
,1:
,1
1"1
t: c.. < U
--
UIILl
'--~~"':
voastTli Lua,i - deveniri dependent, vii sim,;,; obliga,i, iar ctÎnd d"li - vii elibemli. Dependenta n~te frka, Îndoiala, depresia ~i supararea. Aceasta Înseamna ca sunteti pregatit sa da!i mul! mai mul! decâ! sa lua!i, daca nu a~!ep!a!i nimic de la omul iubit, de la soarta ~i de la viitor, daca În rela!iile dumneavoastra nu exista temeri, Îndoieli, pretentii ~i suparare, daea sentimentul Însu~i va face fericit, atunei probabil cà aeeasta eonstÎtuie iubirea.
~
Stimate Serghei Nikolaevici! Probabil ca intrebarea mea 0 sa vi se para interesanta. Problema cons ta in faptul ca atunci cand am avut cele mai serioase neplaceri, explozii ale emotiilor negative, acestea s-au intiimplat nu 0 data, ci ~i peste 0 luna sau doua. Dumneavoastra scrie(i ca cele mai puternice emotii izbucnesc de
-
la inceput, iar aici este invers: 0 luna doua totul e normal, iar apoi e ca ~i cum m-ar fi acoperit valurile. Daca in acest caz este ceva deosebit, spre ce trebuie sa ne indreptam atentia? Va sunt foarte recunoscator pentru ciirtile dumneavoastrii ~i pentru cercetari! - În plan exterior, evenimentul a avut loe ~i apoi a disparut. Realitatea aeestuia s-a transformat Într-un zero mare. În plan subtil, evenimentul a durat destul de mult dupa ce a avut loc, astfel ~i evenimentul viitor se afla În mod invizibil În prezent cu mult Înainte de intaptuirea sa in plan exterior. Cu cât patrundem mai adânc În plan subtil, cu atât mai mult este revârsat evenimentul in trecut ~i viitor. Notiunile "ieri" ~i "mâine" devin identice. ÎI!trucât subcon~tientul nostru are in 75
-~
~u
~"ii ËI%IE-E-..;::
1 r,,- -;-~.,/.-
pril~ul rand 0 structura
-. ,
ie~ind În plan uri
s~l.btlle profunde, !loi Î!lcepem sa vedem atât trecutul cât ~i VII~orUI.lar daca ie~im În cele mai subtile ~i tainice pla!luri, nOI vedem ca orice eveniment se dizolvâ În timp ~i la urma mmei cuprinde suJui.
tot procesul temporar
Ulla:
~.
de câmp, atunci
}
BOLILE
de evolutie a Univer-
SECOLULUI
Cu cât pâtru!ldem mai mult În planurile profunde, cu atât mai mult se sintetizeaza orice eveniment. Adica În plan subtil are loc IlU activitatea de exterior a actiunii, ci esenta evenimentului. Astfel: În planul subtil de profunzime tot ceea ce se petrece,
Il 1
r!
c~ea ce s-a petrecut ~i ce se va petrece În Univers devine un SIll~U: eveniment, 0 singura situatie. Vorbind Într-un limbaj l11alslmplu, În plan subtil nu exista termene Îndepârtate. Orice eveniment petrecut continua sa dureze În subcon~tientul nostru, iar noi continuam sa reactionam la acesta.
,\ ~.
Dacâ reactia nu este justâ, are loc 0 aClImulare permanentâ iar apoi 0 expulzare În forma agresivâ de idei, emotii, boli' nefericiri, etc. Situatia mârturise~te mai degrabâ despre calcul~ gre~ite ale conceptiei dumneavoastra despre lume. Vâ prezint un exemplu simplu. Omul considera
ca 110tiunea moralitate
trebuie S3 fie de
necli~ltit.. $i cu cât se eoneentreaZ3 mai mult asupra stabilitatii adevarunlor umane, con~tiintei ~i sentimentelor, eu atât mai l1lult explozia agresivitatii va veni În apararea lor. Ce Înseamna agresivitatea? $i ura, ~i eondamnarea, ~i supârarea Înseamna l1umai autoapârare. Cu cât ne aparâl1l mai dur structura 110a.str3. il1formationalà eu atât mai staticâ este ea. Lipsa donnteJ de schil1lbare, de progres, contrazice mersul evenimentelor Universului.
r
t
.-.
0~
De ce considerati homosexualitatea 0 boa la? De la aceasta nu se moare, ea nu provoaci'i nid chinuri fizice ~i fn special sufIete~ti. Ea are infIuenta asupra natalita{ii? - Concluziile mele pornese de la practica. La toti cei care au fost la mine având probleme de homosexualitate am vazut 0 singurâ imagine. 0 imensa sensibilitate ~i gingâ~ie, iar În acela~i timp un nivel Înalt de agresiune care a fost acoperita de schimbarea orientârii sexuale. Toti homosexualii, În lâuntrul lor, sunt incredibil de gelo~i. Astfel, relatiile normale pentru ei pot fi sinuciga~e. 0 asemenea dimensiune de dependentâ se elaboreazâ de obieei În decursul câtorva generatii la rând sau În câteva vieti trecute. Clim are loe evolutia omului? Cu fiecare viatâ amploarea sentimentelor cre~te. Daca nu 0 Învingi prin nazuinta permanentâ spre Dlimnezeu ~i prin acumlliarea de iubire, În loc de evolutie 0 sâ avem degradare sali pieire. Sensibilitatea este definitâ de amploarea dorintelor, este frul11usetea ~i posibilitatea de a crea. De aeeea un om sensibil, care s-a nascut În familie de atei se simte atras de homo-
76 77
r
~"ii,e.-
.~ QU
i:tIf-of-o.E
1
-,
r---
sexualitate
mai mult ca orieine. În oriee soeietate, exista
Întotdeauna un procent determinat de oameni la care nivelul ~ensibilitatii ~i inteleetului depa~e~tecu mult parametrii medii. Intr-o societate bine orientata, ace~ti oameni devin salvatorii
~i-i atrag dupa sine pe ceilalti. Daea În societate umanul Începe 1
sa umbreascâ din ce in ce mai mult Divinul,
Il'
iar impulsul de
depâ~ire a pâcatului originar prin nazuinta spre Dumnezeu cade, atullci oamenii Îndeplinesc a functie inversa eum ar fi infectia care trebuie sâ distruga un organism slab. De aceea cre~terea brllsca a Ilumârului de homosexuali În societate, din punctul meu de vedere, constituie un indice al unei crize serioase din care 0 societate va ie~i fie reÎnnoita, Înfiiptuind un salt conceptual de iubire fata de Dumnezeu, fie va merge pe drumul Sodomei ~i Gomorei. Boala reÎnnoie~te organismul puternic ~i il omoarâ pe cel slab. Boala sufletului aratâ În exterior inofensiv dar ea are 0 amploare mai mare ~i este mai neerutâtoare iar consecintele sunt mult mai grave. Am chit dis de dimineatâ 0 Însemnare ca Îlltr-o tara, musulmanii fanatici Îi omoarâ pe cei care din punctullor de vedere Încalcâ legile morale ~i Divine: pe homosexuali, drogati, ferne; care se vopsesc ~i se Îmbracâ frumos. Nu demult m-a Întrebat 0 cuno~tintâ:
-
Cum poate fi
explicatâ
.$i ÎIl prezent Estul Occidentul
Fraze:
În extreme.
~i Vestul Î~i demonstreazâ extremele lor.
tolereazâ multe lucruri
acestea ~i distrugâlld
familiile,
distruga ~i viata ~i dorinta,
femeilor, iar
--&
depravându-Ie
OrientuJ
este gata
pe sa
aici sunt cei care doresc sa faeâ de
~
Ü9LG"
-
neatins ~i sa pastreze absolut curate bazele fericirii umane. Pe de 0 parte avem de-a face cu 0 rena~tere lentâ, iar pe de altâ parte cu capacitatea de a distruge popoare ~i chiar Întreaga omellire daca aceasta intrâ În contradictie cu modelul ideal. 0 deplina admiralie a umanului ca ~i ura falii de acesta În esentâ este unul ~i acela~i lucru. Esenta e una, iar formele de dependenlii sunt diferite. Când namenii se baze.za În general pe uman, extremele sunt jnevitabile, jar atunci are lac fie divinizarea materialului ~i plncnnirea fala de acesta, fie divinizarea spiritualului cu dogmatismul ~i Întepenirea sa. Unii, de dragul corpului, omoara spiritualitatea, alfii, de dragul spiritualitâtii, omoarâ corpul. Cu cât omul nâzuie~te mai mult spre Dumnezeu ~i iubire cu atât mai pufine extremisme exista În concepfia sa despre lume
El Înlelege ca .tât materi.lul cât ~i spiritualul sunt necesare pentru evolutie ~i fiind atent la ele nu devi ne robu 1acestora. ~i În cnmpnrtament.
Ce se fntamplli cu cei care nu citesc cartile dumneavoastra? - Noi cunoa~tem lumea În mod intuitiv, În fiecare secunda Încercând sa construim 0 atitudine corecta fata de noi În~ine ~i
fata de lumea inconjuratoare.
esenta urmâtoarei
Dumnezeu ÎIl lucruri mârunte ~i diavolul
.'
0fi:
Imaginea inexactâ tactica ~i Cercetiirile mele accelereaza doar procesul cunoa~terii. Tot ceea ce Înainte a fost haotic, dupa ce faceti cuno~tintacu cercetarile mele, devine con~tiel1t. strategica duce la autodistrugere.
Boala apare fntotdeauna ca urmare a unor actiuni (ganduri) ale. omului? Pot oare cdmpurile geo-magnetice avea influente asupra sanatatii karmice a individului?
n 79
"1
1
:=
~
.~ 3", -
ClU
"~F-F-1:
l
- Mi s-a comunicat ca nu demult a fost 0 emisiune la televizor. La Cernobâl, În locurile În care radiatiile au fost mai puternice, au intrat Într-o casâ de oameni credincio~i Î!l care se gaseau multe icoane, iar În aceasta casâ nivelul radiatiilor era ÎI1 pararnetrii !lormali. Adicâ starea omului poate schimba mediul Îl1conjurâtor, poate schimba continutul mediului Înconjurâtor ~i este În stare sa scoata din organism orice substanta diiunatoare. De aceea, zona geo-patogena este Într-uil caz izvorul bolilor ~i moqii, iar În ait caz - izvorul evolutiei. Omul a Început sa evolueze nu pe latitudini sudice, ci pe cele nordice pentru ca acolo conditiile de supravietuire sunt mai complicate. Copilul are nevoie de stabilitate, Îngrijire ~i de aparitia a Înca ceva, ce este conditionat de stabilitate. Dar evolutia Începe atunci cand se schimbâ conditiile, când confortul se schimbii În probleme. De aceea, starea noastra interioarâ aflnonioasa poate Illl numai sa salveze, dar ~i sa ne oblige la evolutie pe fondul unor conditii neprielnice, lar daca aceasta zona geo-patogena este deosebit de periculoasa, atunci pe noi, ceea ce se nume~te soartà, ne va Îndepàrta din acest loc. latà de ce eu sunt de acord cu faptul cà trebuie sa descoperim zone le geo-patogene cu scopul de a nu construi case pe aceste locuri, de asemenea, sunt adeptul ecologiei, ~i a unei alimentatii ecologice, naturale. Totodatà, repet, cà În primul rand printr-o actiune inversa !loi influentàm mediul, Însâ asupra Iloastra au influelltâ zone le geo-patogelle. Conform cercetârilor mele, influentele exterioare sunt secundar~, de~i, tara Îndoialâ, exista ~i influente inverse.
80
~ i5
..........
-~
ü9a
Este bine sa studiem medicinile alternative? - Cititi cu atentie eât1i1emele! Ce Înseamna "este bine sa studiem"? Eu ca specialist trebuie sa gâsesc punctele periculoase ~i sa le Însernn, Dumneavoastrâ vorbiti astfel: "eu, În general, am studiat indicatoarele drumului, - dar mai bine nu merg pe aeest drum!", Respeetati indicatoarele de drum! Întelege(i ca este periculos sa lecuiti dar ajutându-i pe altii .i manifestand iubire fata de ei, noi ne salvâm pe noi În~ine. Dupa filosofia orientalâ nu e voie sa ajuti - omul trebuie sa-~i traiaseâ propria Karma, iar dupa filosofia occidentala - omul trebuie ajutat În oriee eaz. Cartea mea se nume~te "Diagnosticarea Karmei", Înseamna, cà trebuie sa ajutàm, dar trebuie s-o facem corect pentru a nu aduce prejudicii propriei persoane ~i altora.
'1
1
.!:-, ~u
~~~l
.
-
l
,-
c.
~
1
~ ;i; )i.
i
II
"Ji:
RE LI GIA 1 .
$,
'$;;-
i
.~ ~~ 'w
d'
; .f; Poate un musulman sa-i iubeasca atat pe Dumnezeu cat §i pe Allah?
- Tati oamenii difera În plan exteriar - difera ~i locurile unde traiesc, nationalitatea ~i religia. Cu cât patrundem mai adânc În planurile subtile, cu atât mai putin vedem diferenta dintre oameni. ~i Înca putin mai departe se pare ca noi suntem cu toti unici În plan subtil. ~i acolo nu exista nici nationalitate, nici religie. Cu cât exista mai putina frica, Îndoiala, invidie, condamnare ~i suparare În iubirea noastra, cu atât suntem mai aproape de Dumnezeu. ~i toate imaginile noastre despre Dumnezeu niciodata nu var fi exacte, Întrucât ele sunt legate de corpul ~i con~tiinta noastra. În acest caz cel mai bun model al lui Dumllezeu este acela care depa~e~te limitele con~tiintei ~idorintei. În ultima vreme, tot mai multi oameni, nu numai efi Înteleg, dar ~i simt ca Dumnezeu este iubire. În ce constii esenta activitatii pentru acei, la care activitatea profesionala este indreptata in general asug2
t
in acela§i timp
if 1
1 1
'~: ~ ~,:
i
!!!!II! L).9Jl
~
~ .i:
-
~
pra salvarii corpului §i a psihicului (medicina, indus tria farmaceutica)? Aceasta activitate creatoare nu constituie un pacat? - Exista doua puncte de vedere cu privire la vindecarea bolii.
Orienta/a - care considera ca boala este karma omului, el trebuie sa lucreze asupra sa, nu este permis ca boala sa fie tratata. Occidentalii - care prevede ca trebuie tratata orice boala ~i orice om. Teoria orientala respinge notiunea de trup, ÎI considera "drept iluzÎe ~i prevede cà trebuie sà se Îngrijeasca numai sufletul, ~i atunci boala trece. Teoria occidentala vorbe~te despre faptul ca sufletul este iluiie. Este necesar sa se Îllgrijeascâ trupul ~i sa se Înlature toate bolile. Oamenii religio~i spuneau: daca boala este data de Dumnezeu nu este voie sa 0 tratezi. AteÎ~tii spuneau: Întrucât nu exista Dumnezeu, bolile trebuie tratate. Timpul a arâtat ca au dreptate ~i unii ~i altii. Trupul se transforma În suflet ~i suf1etul se transforma În trup. Când omul tine post, prin Înfometare, solicitari fizice, lucrâlld asupra trupUILli,atunci el aqioneazâ În mod favorabil asupra sufletului sâLl ~i invers. Armonia evolutiei consta ÎIl faptul cà Întotdeauna a existat medicilla care se ocupa de trup; ~tiinta care s-a oCLlpatde spirit ~i religia care s-a ocupat de suflet. Acurn religia, ~tiinta ~i medicina se apropie din ce În ce mai mult neopunându-se una celeilalte, ci ajutându-se. Medicina devine pâguboasa atullci când porne~te de la prioritatea trupului ~i neagà existenta sufletului. lar medicina sirnptomaticà, al càrei scop este de a 83
.~ QU
§.. Iiu
l r-"'~~:~~::~
distrug~ ~i~~tomel: exterioare ale bolii, În prezent Începe sa ~e ~epa~!ta. ln Occident s-a spus: rninte sanatoasa Într-un corp sanatos. Incercarea de a des p . rinde sutl etul de Ir up sau tnvers la_~rma urmei, frâneazâ evolutia. Dar Întrucât sufletul nostr~ :ra~e~~en~u.~tmai mult decât trupul, eu consider ca prioritatea tnsanat.o~lfIIsutletuJui trebuie pastrata, atunci eând este vorba de boh. Daca omul nu vindeca boala corpului sau, atunei
I:I:1f-of-o..<::
~
-
~1I9ll
,.
"'"
1
NARCOMANIA
aee~sta p~a~e sa intluenteze În mod benefic asupra sufletului, destmulUi ~I a urma~ilor sai. Dar daea amuI nu Î~i vindeca sutletul, nu poate a~tepta sa aiba loe ceva pozitiv pentru el sau P~I~truurma~ii sai. Când medicina contemporana Î~i va revizui v~zlUn.easa asupra omului atunci ajutorul pentru trop va Înceta sa mal fie un scop În sine ~i poate va aparea cadul medicinii care ar~ta În care cazuri, În ce masura ~i cât de ÎndeJungat se poate ~uta corpul, ~i În ce situatii nu e voie sa faci acest Jucru Întrucât acesta poate sa dauneze sufletului. Pentru mine am
Il 1
1 1 1'1
hotarât.,~ceasta problema, numind cartea rnea "Diagnosticarea ~Karm:1.. Se poate sau nu se poate ~uta omul care prime~te mcercafl de sus? Se poate ajuta, dar ajutorul trebuie acordat Coreet.
~-
De ce beau gelo$ii? - Închipuiti-va un om la care În subcon~tient mocnesc carbunii geloziei, adica dependenta de dorintele sexuale. Cu cât este mai mare amploarea dorintelor, cu atât mai puternica va fi gelozia, durerea sufleteasca, agresivitatea ~i cu atât mai repede vor apârea boUle. Când omul bea, el nu dore~te nimic. Adicâ are loc discreditarea celor mai mari dorinte, desprinderea deacestea. Gelozia se miqoreazâ În mod corespunzator. Dacâ dependenta de dorinta sexualâ este foarte puternicâ, iar gelozia devine un stres de nedepà~it, atunci omul poate ori sa bea eâteva zile tara Întrerupere ori sâ consume moderat dar În mod constant bâuturi spirtoase. Într-un asemenea caz are loc degradarea ~i degenerarea dorintelor. În mod corespunzâtor are loc ~i degradarea omului. Se poate bea mult tarà a deveni alcoolic. De Îndatâ ce dependenta de dorintele profunde se transforma În dependelltà de alcool, Îllcepe distrugerea. Acest lucru este valabil ~i pentru narcomani. Cu cat cre~te mai puternic dependenta interioarà de dorinte, cu atât mai dureros
85
.!::, C>U
c.:: ~;; êaJE-!-<.<::
1
-
86
-
!!!Eii U9Ll
',"
are loe zdruneinarea nivelului simturilor. În mod treptat, organisl11ulajunge la aeel punet, eand oriee boala da numai un program de autodistrugere. Oriee situatie de stres, launtrie, devine de nedepa~it. ~i daca În momentul bolii omul nu trâie~te 0 emotie pozitiva, adaneâ, atunci Încep sa se destrame structurile subtile ale sufletului. Evolutia se transforma În degradare. Daeâ sentimentul de iubire catre Dumnezeu s-a pierdut, atunei pentru a supravietui În interior, omul eauta oriee emotie pozitiva, care sa-I ajute sa Înabu~e boala. Praeticarea sportului, schimbarea locului de munca, noi preocupari, excursiile, toate acestea hotarâsc problema Într-o oarecare ~nâsurâ, daca boala este situata la 0 adancime nu prea mare. Insa daca ea a patruns În straturile subtile, 0 asemenea boala poate fi Înabu~itânumai de alcool sau droguri. Dacâ boala a patruns mai adânc, atunei În acest caz, nu ajuta nici alcoolul, nici drogurile. Aici exista - doua caio Fie prin iubire fata de Dumnezeu putem sa Înlaturam dependenta adanca de dorinta de viatâ, fie prin eliminarea bolii prin degradarea ~i autodistrugerea personalitâtii. Atunci apare homosexualitatea, schizofrenia, starile maniaeale etc. Daca sotia este geloasa, de ce poate sa bea sotul? Femeia geloasa ~i suparacioasa ataea În plan subtil ~i Î~i omoara În permanenta sotu!. Cu cat sunt mai echilibrate la om eon~tijnta ~j dorinta, cu atât mai mult ere~te dependenta de ele. Alcoolul oferâ zdruneinarea eon~tiintei ~i a dorintei. În acest moment, agresivitatea femeii nu poate pâtrunde În interiorul sotului. Dar daeâ sotul Îneearca sa se protejeze nu printr-un eomportament coreet ~i autoedueare, ci prin alcool, atunci treptat, el va fi nevoit sa mareasea doza. ln continuare fie va deveni alcoolie fie va divorta.
~ u
i) '<.'
GELOZIA
Cand rn-am despiirtit de prietenul meu, fiica mea l-a siirutat pe buze. A fost nepliicut pentru mine acest lucru, ceea ce i-am §i spus. Ce inseamnii asta
t
,>,. ~.
t
- gelozie?
r
- Acesta este un comportament incorect al fiicei dumneavoastra la care ati reactionat corespunzator. Dacâ nu exista 0 ' situatie iar dumneavoastra 0 banuiti, va e frica, sunteti geloasa, atunci este rau. Înseamn3. cà 0 yeti Înfrana pe fiica dumneavoastrâ nu prin iubire, ci prin agresivitate. Acest lucru nu da nici un rezultat bun. Cu ce putem stapani omul iubit? El trebuie sa realizeze alaturi de noi care sunt instinctele sale principale. El trebuie sa obtina de la noi iubire, iar noi trebuie sa-I ajutam sa Î~i dezvolte acest sentiment. Trebuie sa se simtâ bine cu noL Daea eu nu stau pe loe, atunci evoluez, nâzuiese spre eeva, ma schimb, astfel eu 0 ajut prin aceasta pe partenera mea. Femeia se simte bine cu barbatul daea el nu este stabil. Stabilitatea ridicata a comportamelltului demonstreazâ dependenta de con~tiinta ~i dorinte. Un asemenea barbat devine neinteresant 87
"ii.e.--
.~ ~u
i:J::a..., J:
""" ;:"""""-'.
pentru femeie. Va prezint Încâ un aspect: femeia se simte femeie atunci când Îi este Înjositafeminitatea. lubirea se trezej)te În femeie atunci când ea se simte slabâ ~i neajutoratâ. Daca barbatului Îi place ca femeia care trâie~te alaturi de el sa fie mai tare ca el iar el nu Încearca sa 0 supunâ, atunci 0 va pierde.
1 1.1
l' i.1 Il
:/ Il
1
1/
1
Il 1
-
1
-,'
--C.
-
H9lZ
I~, acelaJ?i timp daca barbatului nu Îi este fricâ sâ-J?i arate " .\, ~ t
slâbiciunea sa, Înjosirea J?ilipsa de apârare, aceasta Înseamna ca ~i el este gata sa primeascâ ~i sa pastreze iubirea, ~i aceasta atrage de asemenea câtre el femeia. În ce constâ pericolul
situatiei atunci când barbatul se situeazâ În dependentAfatâ de femeie? Aceasta Înseamnâ cà el va tolera toate dorintele ei.
~:
Nu demult am examinat un pacient. El are un camp clar, minunat, iar sotia a avut 0 explozje de agresiune fatA de el. "Nu Îl1teleg nimic, - a spus el. - eu ma rog, eu iert, dar tara rost, lucrurile merg spre divort. Dumneavoastrâ Îmi spuneti Îl1saca starea mea de armonie ~i conceptia despre lume trebuie sa 0 schimbe pe sotia mea. De ce ea nu se schimbâ?" 0 conceptie armonioasa despre lume consta Într-o atitudine corecta fata de sotie. Nu numai dumneavoastra trebuie sa . simtiti iubirea, trebuie sa va ajutati ~i sotia sa simta acela~i lucru. De ce lIllei femei ortodoxe nu i se poate permite sà intre În altar? De ce tocmai femeii i se atribuie faptul ca este Întruchiparea pacatuJui? De ce tocmai Eva a pacatuit? Întrucât femeia este Întruchiparea dorintelor ~i tocmai dorintele Împiedicâ accesulla iubirea Divinâ. Deseori noi nu putem simti Oivinul pâna când nu potolim dorintele noastre. Aceste dorinte, câteodata este necesar sâ le potolim dur, nu numai În propria persoanâ, ci ~i În altiL
Barbatul este- un mascul. $i el trebuie sa demonstreze În perrnanenta fernelei independenta sa. Trebuie sâ demonstreze ca el este mai puternic decât ea. Dacâ femeia nu va sirnti slabiciune ~i lipsâ de aparare În fata barbatului, În sutletul ei nu se va na~te iubirea jar
descendentii
nu vor fi armollio~i. În
u~
Înseamnâ cà iubirea din sutletul ei se va diminua ~i aceasta duce la degenerarea urma~ilor ei. De aceea, 0 femeie fru, ,,',.' moasa, sensibila, patima~a, alaluri de un barbai slab degenereazâ. Dorintele vor depa~i iubirea ~i rapid vor Începe sâ dea na~tere la agresivitate. Degenerarea va exista nu numai la t urma~i dar j)iÎn sutletul femeii. ~' '\' );. Omul a apârut asemeni tractului intestinal iar tema dorintei, 'L' În subcol1j)tientul lui, este strâns'Iegata de tema alimentatiei. latà de ce ghiftuirea nu nllmai cà duce la impotenta omului, dar cu timpul distruge j)i structurile suf1ete~ti Într-o mâsurà mult mai mare. Apropo, zona gurii este foarte puternic legatà de dorinte. Dacà În copilàrie copi lui dumneavoastrâ a avut stomatità, atunci tema geloziei, tema ata~amentului ridicat sunt prezel1te neapârat. Dacâ fiica dumneavoastrâ se sârutâ cu al~ii, Înseamnà cà ea nu poate sa-~i Înfrâneze dorintele sale. Sarutarea buzelor este identicâ cu contactul sexual. latâ de ce la 0 Întâlnire normalà ~i la despârtire este dorit sa se sarute pe obraz. Totodatâ nu merità sa và supârati pe fatà dar cred cà este necesar sâ i se explice cà un asemenea comportament este indezirabil. Ce Înseamnâ bâtrânetea ~i moartea? Aceasta Înseamnâ limitarea ~i stoparea dorintelor noastre. Pe de, 0 parte, Dumnezeu ne dà iubire, iar pe de altà parte limiteaza ~i
H8
89
.r=-! cu
Q<:;~vg. j%I~f-o.:::
-
~
1 Ü9Ll
, ~,-,,-
r
stopeazâ dorintele noastre. Noi trebuie sa ne asemanarn În toate lui Dumnezeu. Înseamnâ câ În afara de iubire, noi trebuie sa ne ajutâm reciproc sâ ne Înfrânâm dorintele dacâ ele Încurcâ iubirea. Îmi aduc aminte cà Într-o revistâ am citit 0 poveste pe care a prezentat-o un militar: el a iubit-o pe sotia s~ la nebunie, Însâ ea era mereu cu bâutura În cap. <5ide Îndatâ ce consuma bâuturi alcoolice. orice bârbat devenea pentru ea sot legitim. El a rugat-o ~i a implorat-o sâ nu mai bea. Dar nu a ajutat nimic. În cele din urma ei au divof1:at~i el a plecat Într-un ait ora~. Au trecut câtiva ani. Întorcându-se În ora~ul sau a aflat cà sotia lui s-a recâsâtorit ~i nu mai bea. A Început sa investigheze cauza. A aflat câ actualul ei sot, pentru fiecare pâllârel de bâuturâ Îi administra 0 bâtaie zdravânâ. "Iubirea mea, - a seris la redactie bârbatul - nu a putut sa 0 schimbe deloc dar 0 simpla bâtaie a transformat-o. Unde e dreptatea?" $i iata ca iubirea Divinâ reala ar fi schimbat-o pe femeie, iar ea ar fi Încetat sa mai bea. La acest barbat iubirea a fost prea strâns legatâ de dorinte, de intangibilitate ~i stabilitate umana. $i cu cât mai mult a purtat-o În brate ~i s-a supârat pe ea, cu atât mai repede iubirea s-a transformat În dorint:â ~i i-a distrus pe amândoi, dar bârbatul nu a inteles acest Iucru. Cel de-al doilea barbat a vazut ca nu poate tolera dorintefe tinerei neveste. Dar daca el ar fi batut-o cu ura, ea nu s-ar fi schimbat. El a mcut acest lucru mai degraba ca un pàrinte În scop educativ. Este straniu faptul câ iubirea Divinâ a fost mai aproape În cazul al doilea decât in primul caz. Nu trebuie sâ uitâm faptul cà de~i suntem organizati superior, suntem animale. Procesul evolutiei are lac la noi in mod fortat iar con~tiinta deplinà nu
exista. Pe noi ne va impiedica Întotdeauna ceva spre iubirea de Dumnezeu. Pur ~i simplu, cate unii au nevoie de milioane de impulsuri, iar altora le sunt suficiente doar câteva zecÎ. La unii trebuie sâ Înfranezi putin dorintele ~i nazuintele iar la altii trebuie stopate prin pierderea sânâtâtii sau a vietii. Esenta evolutiei omului constâ În apropÎerea de Dumnezeu. Dar amui cat ar Încerca sa puna dorinta mai pres us de iubire, el mai devreme sau mai tarziu va pierde. $i cu cât va intelege mai repede acest lucm cu atat mai bine. Nu demult 0 femeie mi-a relatat a poveste: "Am 0 prietena teribil de batâu~a. De Îndatâ ce 0 contrazici, sare la bâtaie. $i dâ cu orice Îi pica În mana. Începe cu tigaia ~i ti-o dâ În cap Cll elan. Dacâ nu este tigaie Î~i scoate pantofii ~i bate cu tocul in cap. Ea a divortat de sol. lar toli concubinii fugeau de ea. Un concubin, dupa un asemenea contact a ajuns la reanimare. Dar iatâ ca nu demult rn-am Întâlnit cu ea, - Îmi poveste~te ferneia ~i am Întrebat-o cum 0 duce." Se pare ca acum are un bâcbat cu care traie~te fiind casatorita cu el. ,,~i cum il mai altoie~ti?" - s-a interesat ferneia. "Ce vorbe~ti - s-a agitat ea - mi-e ~i frica sa ma gândesc la a~a ceva". "Dar ce s-a intâmplat?" "El e boxer. Eu rn-am aruncat pe el prima data iar el a reactionat cu un upercut. Deschid larg ochii, sunt culcatâ pe podea ~i nu
Înte!eg nimic. Ma ridic ~i ma arunc asupra lui Înca 0 data. El Îmi trage una din nou. Eu poc ~i iara~isunt culcatâ pejas. El -
~
~t. 1-
~ " ~.
90
este un om bun la suflet dar e boxer, Întelegi, a~a ca acum ne iubim ~i ne Întelegern foarte bine." În Biblie se spune: comporta-te cu semenul tau a~a cum ai dori ca el.sa se comporte cu tine. Aceastâ tezâ Înfraneazâ agresiunea fatâ de alti oameni. Ea reflecta legile bioenergeticii sau
t, 1l, S
91
1
i~
.=" QU
~b~f
l
--
~ H9lZ
---
vorbind Într-un limbaj oriental, legiJe karmei. Ce semeni aceea ~i culegi, se spune În Biblie. Cum te comporti cu oamenii, a~a se vor comporta ~i ei cu tine. Dacà vei urÎ, Înjosi ~i ràzbuna peste câtva timp vei primi acela~i lucru. Aeesta este un minimum pe care trebuie sà-I ~tie ~i sà-l Îlldeplineascà ariee am pentru a putea supravietui. Se poate oare dezvolta mai departe aceasta teza ? Se pare cà da. Închipuiti-va urmatoarea situatie. Dumneavoastrâ va educati copi luI. Doriti ca el sa aiba grija de dumneavoastra, sa va ajute cu bani la batrânete, sa nu va uite niciodatâ ~i sa va Îndeplineasea dorintele. Faceti toate aceste lucruri pentru copil. Trece timpul ~i deodata eopilul nu se mai supune, nu dore~te sa comunice cu dumneavoastra, nu Împârta~e~te caldura sufleteascâ. "De ce s-a intâmplat astfel? - Întrebati amarât. ~ Eu am fâcut totul pentru el." Prietenii va raspund: "tu ai stricat copilul Îndeplinindu-i toate dorintele. Niciodatâ nu I-ai pedepsit pentru faptele sale huliganice. L-ai Învâtat sâ ia -?inu I-ai Învatat sa dea". În concluzie, nivelul afectiunii În relatiile cu alti oameni este redus. Cum sa ne cornportâm atunci cu semenul nostru? Concluzia vine de la sine. Trebuie sa ne comportam tata de semenul nostru in a§a tel inciU sa-l ajutam sa se apropie de Dumnezeu. Înseamn3 cà atitudinea fata de semen - este Întotdeauna educarea acestuia ~i În acela~i timp autoeducarea ta. Noi trebuie Întotdeauna sà-I ajutâm sa iubeasca ~i periodic, sa-i Înfrânâm dorintele ~i ambitiile. Bine, dar daca omul te-a jignit ~i te-a tradat, cum sa te compoqi cu el? În primul rand trebuie
sa ne aducem aminte de cuvintele lui Hristos: Daca cineva te-a lovit peste obraz, intoarce-I ~i pe celâlalt. Asta Înseamna Înainte de toate ca nu trebuie sa te razbuni pentru jignirea suferiti'i.
1.
Nu este voie sa manife~ti 0 Împotrivire launtrica. Aceasta este recunoa~terea vointei Divine În oriee situatie. ~i daca eu am fost atacat de 0 altà persoana, atunci cauza se afla În primul rând În mine. Înseamnâ ca schimbàrile mele profunde vor face agresiunea din partea altora - imposibilâ. Fraza lui Iisus Hristos reflectâ legile ascullse ale Universului. Principiul non-violentei din Budism nu ~i din religiile orientale izvorâ~te din cuno~terea acelora~i legi. Totodata Hristos a spus: "Daca clliva i-a fost seris sa ma tradeze el este condamnat sa faca acest lucru, dar vai de acela care 0 va face." Îllseamna ca daca se opre~te agresivitateaaltui om, daca Înfrânam pornirile sale mâr~ave noi vom putea de asemenea sa ajutam sufletullui. Astfel, ajutam alti oameni prin doua modalitâti. În primul rând, umplând sufletul propriu cu iubire ~i schimbându-ne, eliminând prin aceasta radacinile problemelor daunatoare. În al doilea rând, prin înfrânarea altor oameni de a se manifesta Într-uil mod josnic. Eu am observat ca daca omul rn-a tractat În lucruri marunte atunci oricat l-a~ ierta el se va perfectiona În aceasta. Cel mai rau din ceea ce-i putem face acestui om este sa-I urâm, sa-l condamnam ~i prin urmare sa nu-I ajutam cu nimic. Este mai bine daca noi Îl ajutàm sa Înfrâneze procesul patolagie, continu and condamnarea? Cel mai bun lucru este daca, J
92
93 1
1
"..
.~
-= -
~"iiË- \5 ~ i:tIf--of-1:
<=>u
1 U9lG"
tara sa manifestam ura, supârare ~i condamnare. ÎI facem sa Înteleaga ca el nu se comporta bine ~i prin asta sa-i Înfrânam agresivitatea. Atunci avem de-a face cu un proces educativ. Schimbârile pozitive vor avea loc mai repede la celâlalt omo Ce Înseamnâ legile moralei ~i legile juridice? Începem cu cele religioase. Dacâ omul rncepe sâ invidieze, sâ condamne, nu se abtine de la mâncare, de la sex, atunci incepe degenerarea care se va râsfrânge asupra atitudinii sale fa~ de oameni. Comportamentul agresiv ~i emotional, acumulându-se, il impinge pe el la nivelul al treilea. Îocepe cu Încâlcarea legilor nevâzute profunde, pe care le descrie religia, iese la nivelul Încâlcarii vizibile a legilor prescrise de morala ~i eticâ iar apoi Începe sa Încalce legile civile, adicâ incepe sa fure, sâ omoare, sâ trâdeze etc. În general, tradarea este mai degrabâ Încâlcarea legilor morale. La Început, omul reounta la iubire, apoi invidiazâ, pe urmâ trâdeazâ ~i omoarâ. Când omul Încalcâ de nenumârate ori legile morale ~i civile, atunci tipul comportamental se fixeazâ ~i pâtrunde În adâncul subcon~tielltului transformându-se ~i revenind sub forma de boalâ ~i moarte. În acest caz, Închisoarea nu Îi mai permite sâ accentueze descompunerea, ~i-i salveaza sufletul de degradare. Detentia joaca rolul bolii ~i ca atare, salveazâ sufletul. Astfel, codul civil, moral ~i religios accelereazâ procesul evolufiei arâtând omului acea granitâ dupâ care el pierde selltimentul iubirii ~i al Divinitâtii În el ÎIlSU~i.Trehuie Ilumai sâ cunoa~tem pentru ce exista aceste legi. Printr-o atitudine justâ fatâ de umanaceste legi ne ajutâ sa percepem Divinul.
'.'
}
TIMPUL
1 1
1
i'
De fiecare datif În preajma Anului Nou mi se Întilmplif lucruri neplifcute. De data aceasta l-am pierdut pe sotul meu. L-am gifsit numai dupif 0 sifptifmilnif. Spuneti-mi de ce este legat acest lucru? Timpul nu trece uniform. În momentu] eruperii energiei, timpul se ingusteaza. La om eruperea energiei are loc atunci când se na~te, când se indrâgoste~te, când se instaleazâ pubertatea. când se nasc copiii sâi, in momentul uneÎ mari bucurii ~i În timpul sarhâtorilor. lar noi in astfel de momente creâm un tablou al evenimentelor ~i comportamentului pentru multi ani Înainte, Eu am numit acest lucru, pentru mine, principala emotie de stres. Sunt deseori' Întrebat: de ce da un efect a~a de puternic de insânâto~ire scâldatul iarna in copcâ. Eu explic aceasta În felul urmâtor. Cu cât este mai puternic stresul, cu atât mai adânc se duce acea emotie principala asupra câreia se concentreazâ omul. De aceea in timpul puternicului stres omul bine pregâtit se poate purifica in mare masurâ. Vâ aduceti aminte câ eu am descris un caz În care un om paralizat a fost j
94 95
1 1
~ ~u
l F--;::......--.
1 Iii
,1
tarât de 0 femeie la sauna ~i I-a oparit pânâ la epuizare? Pe de 0 parte avem de-a face cu iubire ~i marinimie, emotii pozitive, iar pe de alta parte este vorba de 0 situatie de stres apropiatà de cea mortalâ. În aceste cazuri cOllcentrarea asupra iubirii purifica mult mai intens. Daca marna simte iubire ~i pJâcere În timpulna~terii, atunci durerea pe care 0 simte În acela~j tirnp Înzestreazâ copilul cu 0 purificare rapida. ~i invers. Oacà Înainte de na~tere emotiile principale ale mamei au fost supàrarea, gelozia, Înjosirea, atunci emotia principalà de stres poate fi negativâ ~i distruge sànâtatea copilului precum ~i soarta pe mai multi ani. Ce se Întâmplâ În cazul scâldatului În apa iarna? În primul rând are loc concentrarea asupra emotiilor pozitive. Scaldarea are loc În grup. Toatâ lumea este bine dispusâ. Nu are nimeni frica, depresie ~i neÎncredere. În acela~i timp, apa rece ca gheata provoaca 0 pierdere imensa de energie, de Înjosire a vietii ~i a dorintelor. Întrucât energia principala provine din iubire, atunci În subcon~tient emotia generatà de stres, care nu se poate limita cu nimic, se fixeaza asupra Oivinului. Acceptarea deplina a situatiei de stres, pâstreaza mârinimia ~ia iubirea. Este natural ca va fi sânâtate ~i va fi Întinerire. Atâta timp cat amui considera acestea ca un impuls spre Divinitate, spre schimbàri personale, rezuItatu1 va fi minunat. Daca omul considera scaldatul În Copca drept 0 tableta, ca mijloc de obtinere a s~natâtii ~i numai acest lucru, atunci efeetul pozitiv poate sà scada brusc. Sa ne Întoarcem la Anul Nou. În plan subtil, În aceasta sârbatoare este cumva inclus Întregul an viitor. Fie cà dorim sali nu, În launtrul nostru ne concentrâm asupra viitorului ~i 96
..:..;j? alf""'~.E
-"'"
"' .r.~ ':.-.
. .,
Hga
-
suntem allcorati În el. În functie de starea sufleteascà cu care am Îlltâmpinat Anul Nou se vor petrece ~i evenimelltele viitoare. Toatà lumea cUlloa~te proverbul: cum Întâmpini Anul NOll a~a ÎI ~i petreci. $i toata lumea Încearca sa aglomereze masa cu mâncaruri ~i sa se distreze de minune, pentru ca anul sà fie fericit. Dar su nt putini aceia care Înteleg cà acest proverb se refera, la starea launtrica ~i Illi la 0 masa plina de mâncaruri. Anul Nou trebuie Întâmpinat cu sufletul curat ~i nu cu corpul Îmbuibat de mancare. Daca ajungem la Anul Nou cu supàràri, cu temeri ascunse ~i Cl! diferite pretentii atunci vor trebui sa aiba loc acele evenimente care elimina din noi aceste emo1ii. Samân1a anului urmator trebuie sà fie curata. Altfel degeaba strope~ti cu apa, ea nu Încolte~te ~i nu da recoltfi buna. La acest lucru va provoaca situatia cu sotul pierdut. Frica, depresia ~i supararea atrag gelozia. ~i Întrucât aceasta are loc nu prima data, dU111neavoastra vâ obi~nuiti din ce În ce mai mult cu situatii diferite ~i va este mai u~or sa va concentrati
aSLIpra Divinl!lui.
Acest lucru Înseamna ca omul va fi bun. Astfel, mâncarea pe masa de Anul NOl! este necesara pentru emotii pozitive. lar suprasatura~ia ÎIl acest caz poate avea efect contrar. Este mai bine sa ispâ~e~ti rncând 0 baie la copca ~i trecând la dieta decât sa te Îndopi ~i sa te certi cu so~ul. Apropo, eu 3m observat 0 particularitate curioasà.. 0 puternica influenta asupra viitorului, adica 0 puternicà purificare a urma~ilor are loc Illi numai În aprilie, ci ~i cu trei zile Îllainte de ziua de na~tere, precum ~i În perioada
na~terii
t:
~
copiilor.
Daca
În aceste
cazuri
te rogi
schimbar~a va fi mai puternica.
97
1
--
.~ QU r~~,..,'--
"
1i
Il, .Il'''1 'I
1
1
l ~
Fiicei mele (care are 18 ani) nu-i merge nid un ceas. Ce inseamna acest lucrn?
-
Nivelul fizic este legat de substan!a, cel spiritual - de spatiu~ iar cel sentimental de timp. Fiica durnneavoastra este puternic dependenta de nivelul sentimental. Printre altele, nu e pur ~i sirnplu un nivel de suprafatâ, de dorinta de sexualitate ci este acel niveJ la care noi ie~im de obicei prin notiunea d~ Îndragostire, de iubire urnana. La aeest niveJ au loc interdependente nernijloeite cu nivelurile timpului. Aici vad eu la fiica dumneavoastra 0 experienta negativa determinata. Pr~babil ca dumneavoastra sau fliea În vietiJe trecute ati manifestat 0 Jipsa puterniea a dorintei de viatâ În momentul e~ecului iubirii umane. La niveluri profunde, diferenta Între natura vie ~i cea moarta lipse~te. ProbJema autonimicirii se transmite ceasurilor ~i eie se opresc. Daca un asemenea program se c~neeteazâ ~a un grup de oameni 0 rezonanta sirnilara se na~te ~Jse transmlte pâmântului. lar daea Întreaga ornenire Îneepe sa se dezica de iubire atunci vor avea loc nu catastrofe ~i clltre~1U.re,ci va muri planeta noastra. Ea poate sa explodeze pur ~I slmplu. Astfel, Înca nu e târziu sa va puneti În ordine atât sutletuJ dumneavoastra cat ~i sutletul fiicei.
'1
Este diiunator sa speri, sa visezi?
-
Sa speri este util ~i necesar, daca 0 faei eorect. V isul este dorin!a legata de momentele profunde ale
Il 1
~-ii Ë-
~f-of-o-=
autorealizârilor noastre. A~a curn un copac rode~te anual ~i produce seminte, a~a ~i omul are nevoie de un vis. Visul este
~
-4
-
--= -
-=
~
II!!!!!!!!!!
U
lI9ll
~-
,. \ un teren foarte bun. Adica v-ati adus În ordine sufletul, v-ati " armonizat cu lumea. Ca ~i un sol useat ce se umple cu apà ~i 4( ~. da apoi vlastari a~a ~i sufletul se umple de iubire ~i da vlastari
)
de dorinte. Astfel dumneavoastra aveti sol, ati sadit samanta dorintei pe care 0 stropiti periodie. Adica va Întoarceti cu i~ gândulla visul dumneavoastrà ~i ÎI Înealziti cu iubire. Dar daca ~. v-ati ata~at de visul dumneavoastra ~i el devine mai import~nt deeât prezentul, atunci se sehimba mersul evenimentelor. Inchipuiti-va ca va duceti În fiecare zi la bueata dumneavoastra de pamant. 0 sapa!i, a udati ~i plecali. Astfel proceda!; În fiecare zi. Trebuie sa saditi samânta ~i pentru 0 perioada sâ uitati de ea. Orieât de bine ai cauta sa Îngrije~ti zilnic aceastâ samânt3, nu vei obtine nici un rezultat. Daca la visurile dumneavoastra se amestecà frica, neÎncrederea În sine, depresia, aceasta este identic cu faptul ca dumneavoastra mergeti zilnic la ogor dar rara a-I nda. Este bine sa Întelegeti urmatoarele: nu noi facem, ci prin noi se face. Omul nu poate visa la ceva imposibil. Visul este numai atingerea realitatii viitoare. ~i daca el nu este construit 'pe situatii exterioare, invidii etc, atunei oriee vis este realizabil. Adica, atunci când visul este nàseut de con~tiinta noastra, el nu are substrat, este gol. lar dacâ visul izvora~te din interiorul nostru. În ciuda voinfei # con$tiin(ei noastre, Înseamna cà exista toate ~ansele ca visul sa devina realitate. ~~
t* ,
samanta pe care 0 sadim În pâmant ~i care pe urma se realizeazâ dupa situatie. Închipuiti-Vâ deci urmâtoarele: ati pregâtit )
98 99 1
.-e-':I QU
~~~l
-
--=
I-= !!!!!!
~
1 ~
"
H9lZ
l~
><',
.,'
SANATATEA
~-: 'C1.
1 1
Eu am probleme cu glanda
t'
'd
'
!TO' a. ln u/tima vreme , ganglionii s-au marit ~'. m. s-a pus d.agnosticul: ade. nom. La ne p oata care are 14 ani au d ,escopent de ase-
menea ganglioni Pe tiro .'d-' a. GangllOm are' §l fr atele §i . sora mea numai ca d e d ImenSlUm mai' mlCI.. Ce mseamnli " ...
asta? De ce?. Ce n u fiacem cum trebuie?
-
Eu am diagnosticatdupa scrisul dumneavoastra starea În w
eare va aflati. . ÎIl ca mpu 1 d umneavoastrà se va. d d01. COpI!.. cu .. v . probleme. Structura 10r splrltua Ia nu este ~111regula.. La IlIvelul
~ campului
se vede
e c um d elormarea
structu ri1 or d e camp ~i suflete~ti este legata la d umneavoastra- cu tire subtiri de glanda ~
tiroida ~ide avare. Ce Înseamna aceastâ Imagine? Daca vorbim la modLl1
genera!, atunci
. ~eaetia gre~ita la stres În viata personal. a afecteaza COpl1llaI'
. . are apol se Îlltoarce la du ml1cavoastra.- De re g uar g 1an da tJroldâ . . de suferit la oamenii cu 0 ge 1oZle crescuta ~i 1a cel sLiparâcio~i .. care posedâ În acela~i tim p des t LIa , . ambltle. 100
Ati observat oare ca la suparare vii Îneeati? Glanda tiroidii, controlând ~i dirijând situatia; ne ajutâ sa ne realizâm dorintele. Cu cât ne Împotrivim mai dur Înjosirii dorintelor noastre, cu atat mai puternica este explozia activitatii glandei tiroide. 0 asemenea expulzare necontrolata de energie este periculoasa pentru organism. Încereând sa rezolvam situatia cu oriee pret, noi treeem de la dirijarea de suprafata la cea interioarâ. Nu trebuie sa uitam faptul cà oriee situatie În plan subtil constituie 0 parte a Universului. Aiei, orice fortare se soldeazà cu e~ec. Dar dacà la exterior noi vedem inutilitatea Încercarilor putem, luptand cu situatia; sa noastre, atunci la nivel subtilnoi eliminam 0 asemcnea cantitate de energie; eare poate sa ameninte cu Illoartea nu nUlllai pe noi În:?ine, dar ~i pe copiii ~i nepotii no~tri. De asemenea se poate suge energie din vietile viitoare. Hiperactivitatea tiroidei, dacà devine periculoasà, se schimba prin Înfranare brusca ~i apare nodului În gat. Sa examinàm problellla din ait punet de vedere. În neamul dumneavoastra toti au tendinta sa se supere ~i sa fie gelo~i. traumatizante determinà boala insà~i neacceptarea situatiei Neacceptarea situatiei care Înfrâneaza patologia sufletului. explozive, la unii poate duce la cre~terea tensiunii, la altii la aparitia Llllorprobleme la glande, la altii; dupa explozia urii Începe sa slabeasca vederea saLI sa apara hemoragia cerebralâ. Dar esenta tuturor problemelor este una ~i aceea~i. Neacceptarea bolii cOl1stituie e~ecul dorintei În relatiile personale. Gradul bolii ~i zguduirile pc care noi trcbuie sa le primim sunt determinate de dimensiunea problemelor l1oastre. ~i aceasta, practic nu coincide cu perceptia noastra exterioarà ~i eu cOlllportamentul nostfU. Sa prcsupunem ca pâna la 101
-
.S-'I QU
~~~t
~
!!!!!!!II!
1 H9ll
~~""
c~nceperea copiilor dumneavoastrâ vi s-au dat douâ-trei sltuatii. Aceasta a creat posibilitatea ca În momentul bolii sutlete~ti .Sâ .nâzuiti spre iubirea Divina ~i sâ depâ~iti dependenta de IUblrea umanâ. ludecând dupa starea dumneavoastra energeticâ nu puteti sâ parcurgeti aceastâ situatie În mod coreet. Cu cât ne ata~âm mai puternic de uman, cu atât mai mulHi energie pierdem pentru a-I retine .
1
I!I
1
l'
operatie Întrucât ace~ti ganglioni se pot transforma În tumori canceroase. Femeia m-a Întrebat daca se poate Întreprinde ceva. "Haideti sa judecam logic, - i-am spus eu ei. Dumneavoastrâ nu acceptati deloc situatia traumatizantâ din relatiile persona le, Aceasta destramâ ~i soarta viitorilor copii. Medicamentul nu va Îmbunatâti caracterul dumneavoastra ~i nu va schimba atitudinea fa1â de viata. Încerca\i sa Întreprinde\i urmatoarele: Învatati sa acceptati pierderile umane Întrebuintând experien\a dumneavoastra precedenta sau depa~ind orice situatie posibila de stres. Creati-va reflexul de pastrare a iubirii, rugati-va pentru copii. Simtiti-va ca v-ati u~urat sutletul; v-ati degajat". "Începeti sa diminuati treptat Întrebuintarea medicamentelor," - "Mergeti la doctor ~i verificati fondul hormonal. Daca funqia tiroidei se restabile~te, atunci este clar ca nu e nevoie de operatie ~i se poate considera ca ganglionii se var absorbi cu timpul." Femeia a Început sa se roage ~i a renuntat treptat la medicamente. Peste câteva luni s-a dus la control unde a reie~it ca fondul hormonal este normal. "Dar sa ~titi ca doctorii insista sa ma opereze - mi-a comunicat tânara femeie. Ce am de
Soli~i~ârile pe~manente ne duc la degenerarea organului ~i la apantm noduhlor: schimbârile organice limiteazâ expulzarea necontrolata a energiei. Sa presupunem câ dumnea-
Il
i'i 1
1 Il: \1
1
i:
voa~t~â ati ~nceput sâ primiti medicamentul ~i situatia s-a stabill~t. ~Impul trece, copi/ul cre~te ~i se ancoreazâ În aceasta r~ahtate ~i dacâ nu va depâ~i situatia care i s-a dat În plan subtil, veti raspunde pentru gre~elile lui. La varsta de 3-5 al1l aceasta est~ Încâ tloare la ureche. Dar când Începe pubertatea reaqla sutleteascâ gre~itâ a copilului fatâ de viitor duc~ la faptul câ evenimentul Începe sâ distruga sutletul cop~"lorlui viitori, cu toate consecintele care decurg de aici. ln acest caz medicamentele pot sâ nu aibâ nici un efect d~oarece ~~dicamentele pe care ~i le administreazâ pot sâ nu-I vmdece I1ICIpe el ~i nici pe copiii ~i nepotii lui. Nu demult mi s-a Întâmplat un eveniment straniu. Pacienta a_hotârât sa-~i faca analizele pentru glanda tiroidâ. S-a dovedit ca fondul hormonal este deteriorat. "Tiroida dumneavoastra nu sllportâ acel ritm al vietii În care trâiti "- a S p us do ctoru 1 ~I. . . . ' ., I-a .prescn~ medlcamente pe baza de hormoni. Dupa câteva ~UI1l,a vel1lt la control. "V-au aparut ganglioni pe tiroida, "I-a spus doctorul ~i a avertizat-o ca este necesar sa faca 0 102
mcut?"
, i'
"
.
Ca raspuns am ridicat din umeri: "Eu nu mâ cert cu doctorii ~i În asemenea cazuri nu dau sfaturi. În ceea ce ma prive~te, Însa, daca la mine s-a restabilit functia organelor, nu m-a~ grabi cu operatia. Dar daca va este frica ~i aveti dubii, Înseamna ca În sufletul dumneavoastra aveti putina iubire ~i schimbarile profunde var fi nesemnificative. Ce sa faceti? Hotarâti singurâ." 103
:='1 QU
-
~~~1 Q:JE-E-..;:: u~ 1
. , "::..'"'-"
H9LZ
--
De la vars ta de 20 de ani sufar de artrita reumatoida. Am cUit carlile dumneavoastra §i incerc sa lucrez asupra propriei persoane. În uItimul timp situatia s-a mralliafit: durerile sunt mai puternice, am temperatura mare. Ajuta{i-ma, va rog, sa descopar cauza boUi. III Iii 1 Iii
,"I
II.
1
il
l',1
l' l,
l'
1
- Noi Ile-am obi~nuit sâ consideram con~tientul nostru ca fiind activ, iar subcon~tientul aproape tot timpul În stare de semi-somn, Illllnai noaptea activându-se putin. Cercetârile mele au demonstrat câ aproximativ 70% din viata noastrâ activa se desfii~oara pc seama subcon~tientului, iar noaptea 95-98%. La nivelul structurilor subtile de camp se desfii~oarâ 0 viatâ intensâ, retlectia caruia 0 constituie con~tientul. Evenimentul care se desta~oarâ În timp ~i În spatiu În plan subtil il constituie emotia. Ceea ce se petrece În plan exterior pe parcursul zilelor ~i Iuni/or, În pJan subtil se petrece pe parcursul catorva minute. În plan subtil noi ne Întâlnim, ne casatorim, dam na~tere copiilor, divortam, În câteva ore. ~i cu cat ne cufundam mai adânc În straturile subcon~tientuJui, adica În straturile câmpului, cu atiit mai puternic se Îngusteaza acesta. Bolile exista numai Într-un strat determinat, acolo unde se deformeaza straturile cele mai apropiate de corp ale campului. Putin mai În profunzime nu sunt permise agresiullea, defonnarea campuriJor ~i Ilici 0 orientare gre~ita. Începând cu 0 anumita adâncime !loi SU!ltem cu totii curati ~i lipsiti de pâcate. Acolo prioritatea iubirii este pentru Hoi absoluta. Sa ne Întoarcem la acel strat În care are loc evenimentul ~i unde are loc Îmbinarca dintre con~tientul uman superior !?i A
illferior. lnchipuiti-va cà se apropie 0 situatie dureroasa. În plan subtillloi reactionam asupra acesteia În mod corect, adicâ
]04
pâstrâm legâtura cu "Eu-I"
Divin prin illbire, iar energia 0
transmitem la adaptarea spre 0 noua situatie, simtind ca pierderea energiei datorita temerilor, depresiei !?isupararii este lipsitâ de sens. 0 situatie parcursâ coreet dâ un impuls imens pentru evollltie. Exista energie care este generatâ de iubire ~i care se realizeaza ~i se manifesta prin explozia dorintelor. Con~tientlll omului fixeaza urmatoarele: a aparut 0 dorinfâ puternicà În care nu exista greutate, Îneordare ~i frica. Omul merge dupa aceastâ dorinta ~i 0 Îndepline~te u~or. Dacâ, Însa, În plan subtil situatia evollltiva este parcursa, iar energia a trecut ÎIl gencral la ura!?i suparare, atunci evolutia omului
este frânata.
În dorintele
lui exista agresiune
~i nu
exista ellergie, iar omulnu-~i poilte Îndeplini dorintele. Planul subtil are 0 particularitate. Acolo timpul trece În mod liber În doua directii. Vorbilld Într-un limbaj simplu, situatia se poate rejllca ~i se pot coreeta gre~elile. În plan extern Însâ, acest
t
lucru este imposibil În mod practie. Ceea ce s-a Întâmplat În plan exterior se Întoarce În plan subti! sub forma de program ferm. Are loc un fel de mi~care ciclica. Conceptia incorectâ despre lume da na~tere la aqiuni gre~ite. lar În situatii dureroase, omul nu se Îndreaptâ spre evolutie, ci spre degradare. Tipul comportamental
1
t:
f t i"
al omului
se Îndreapta
catre planul
subtil. De Îndatâ ce el intra În stratul urmâtor ~i contrazice structura legatà de armonia Universuilli, are loc deformarea structurii sale de câmp ~i se Întoarce dupa un timp cu deformati i de caracter ~i de soartâ. Legea negârii negatiei care este una dinlegile principale ale dialecticii constituie legea dezvoltârii. Cum aratâ aceastâ lege
lOS
1
-'
~
l
~u
~ ;;;;.
i::J:H-f-J:;
Il 1
'II 1
"Dar din cauza Încalcarii multor legi În oameni se race~te iubirea." Una dintre earaeteristicile privind imposibilitatea existentei la nivelul anterior ÎI eonstituie Îmbolnavirea grava. lubirea na~te viata ~i dorinta. La Îneeput exista vlastari minllsculi de dorinte nevinovate ~i nu acopera iubirea. Apoi ele devin din ce În ce mai puternice ~i aeapareazâ din ce În ce mai multa energie. Apoi aeeste dorinte Întuneca complet iubirea ~i nase 0 eonceptie despre lume ~i un comportament nejust. Dorinta lucreazl} din ce În ce mai mult asupra ta ~i cu atât mai greu este de a 0 piistra. Ea Îneepe sa traiaseii de la sine ~i se comporta agresiv. Pe neobservate, omul devine sclavul dorintelor sale. Arta iubirii Înseamna pentru el numai sex. Din ce În ce mai multa energie din suflet treee În corp. lar corpul neeesita din ce În ce mai multa energie ~i apoi Începe sa se degradeze"~i sà moara. În eiirtile mele acest proees se nume~te ata~ament fata de dorinte. Când, În subcon~tient, la oriee situatie dureroasa reactionam cu agresivitate ~i imediat ce tendinta spre iubire seade mai jos de limita periculoasa, se eonecteaza rneeanismul salvàrii sufletului, adiea are loe
t
ij';"
t (;
~
y,
I
f .
r k
{€ 'f-
i
~. .. 106
-
--=
H9ll
r-
În realitate? Daca faza urmatoare a dezvoltarii 0 neaga pe cea anterioarâ, Înseamna ca a trece de la 0 treapta a dezvoltarii ei pe cealalta se poate numai atunci când existenta acesteia pe prima treaptà devine imposibilâ. Legea negarii negatiei vorbe~te despre caracterul fortat al evolu!;e;. Mergem ma; departe. Noi trecem la treapta urmâtoare atunci când nu mai putem exista pe actuala treaptâ. Atitudinea insuficient de justa fata de lume duce la acumulareatreptata a deformatiei. Apare din ce În ce mai multa logica umana, mai multe pretentii ~i mai putinii iubire.
u~
":1<
i
frânarea ~i Întreruperea dorintelor, apar asemenea boli ca arterioseleroza ~i alte tipuri de seleroza, diabet, infarct sau hemoragie eerebralâ, arteritâ sau probleme cu vederea etc. Daca noi nu dorim ca În mod voluntar sa ne limitam dorintele legate de eorp, daeâ nazuintele noastre spre iubire slâbesc, atunei evolutia devine fortata. Meeanismul de frânare ~i distrugere este aplicabil atât la un singur om cât ~i la un grup de oameni. Civilizatia se Îmbolnave~te !?imoare la fel ca un singur om. Acum sa ne Întoarcem la notita. Scrieti cà În ultimul timp starea dumneavoastrâ s-a Înrâutâtit. Au apârut dureri puternice ~i a crescut temperatura. De fapt, situatia dumneavoastra se Îmbunâtâte!?te. Nurnai cà nu 0 judeeati coreet. Daca v-ati limitat neeesitatile ~i ati Început sa va rugati, atunci are loc purificarea. Murdâria din suflet trece În corp. Boala ~i temperatura demonstreazâ puritatea sufletului copiilor dumneavoastrâ. Ca sa ne euratâm mai rapid sufletul, suntem supu~i la mai multe Încercàri. lar daca frica, depresia ~i panica lipsesc, iar nâzuinta spre iubire ~i Dumnezeu sunt permanente, atunci Îneep schimbarile reale ~i profunde. Însânato~irea trebuie sa 0 eâ~tigi Învatând sa prime~ti boala ~i pastrând prin aceasta iubirea. Dar dadi dumneavoastrâ doriti sa Înghititi rugaciunea ca pe 0 tableta ~i sa va Însan3to~iti deodata, mai bine reeititi cartile mele. Dacâ nu sunteti gata sa va schimbati, atunci vindecarea nu va avea loe. Apropo, eu Înainte tot timpul rn-am rugat ~i m-am purificat. Apoi ceva a stagnat. Dupa aceea am Înteles: poti sa te purifiei continuu ~i cu toate astea sa ramâi neschimbat. ~i atun"ciam tras urmatoarea concluzie: nu trebuie sa te cureti ca pe un vas murdar, ci pur ~i simplu trebuie sa 107
.-e-I QU
::::;
l
:
devii ait om. Am mânastire
Înteles de asemenea ca oamenii care se duc la
Î~i sehimba
numele.
Aici
intervine
atunci rezultatele se vad deodatâ,iar În final va fi 0 pierdere.
t
legea negarii
negatiei. Pentru a pâ~i pe a doua treaptâ trebuie sa te depârtezi ~i sa uiti de prima treaptâ. Astfel ~i omenirea
noastra În curând
va deveni alta. Nu va mai fi a~a ellm exista aeum. Aceasta este eeea ce religia l1umqte
f1
"star;;itullumii".
Sâ ne Îl1toareem din nou la notita. putut sa treceti peste situatiile
Dumneavoastrâ
traumatizante
'-« il< if
din viata. Mai ales
peste cele care tin de senti mente. Pentru dumneavoastra
1
1
nu ati
i
supa-
1
i,l 1
rarile
provocate
nedreptatile (
de barbati, tradarile,
au fost Întotdeauna
infidelitàtile,
obstacoJe
Înjosirile,
sa pastrati legatura cu Eu-I dumneavoastra
Divin
Sa pâstrati Divinul
prin iubire.
. oriee situatie, convingându-vâ eereti de la Dumnezeu dumneavoastra. Îllceput,
aplieati
În
ca acest lucru sa le fie dat ~i copiilor
pentru corp un du;; scotian,
pe
eorp apa l'eee dis-de-dimineata. Apoi continuati cu Hathay oga, dupa aceea faeeti baie ~i exereitii de respiratie. Adica pe fondul
diseonfortului
tive. Ocupati-va
fizic
sa pastrati
Învâtati
de aceasta eelmai
bine dimincata
cnergie.
La Început
sLlprasolicitarile
Încercati
sa
deodatâ toate problemele,
elape.
rezolvati
Ulla din
Înfometarea
sever. Acesta
pozi-
vietii
~i a dorintelor.
~i În acest
Dumnezeu. În esentâ suntem cu totii Divini. Acest lucru trebuie sa-I purtam În !loi. Fiecare situatie parcllrsâ În mod corect sa 0 Întàriti cu rugâciune ~i rugati-vâ ~i pentru copii ~i nepoti. Daca orientarea
Nu
ci treptat, pe ÎI constituie
constituie
Înjosirea
trebuie. sa te comporti deosebit de precaut. Daca orice proces se Începe direct, tara menajamellte, mârind bru sc, dupa graficul y bazelol'
de a simti illbirea. Orice eveniment te duce câtre Dumnezeu. Noi cu totii, fie ca avem dreptate, fie ca suntem vinovati sau râtacim, fie di suntem Întelepti - ni s-a hotârât sa ne ducem ]a
când exista
nu su nt de dorit.
etapele puternice ale disconfortului
sau regimul
emotiile
caz
= x,
voastra sa va Învatati sa pastrati continuu emotia pozitiva concentrându-va permanent asupra iubirii. Mecanismul trecerii de ]a illbire În energie nu se formeaza dintr-o data. Dar atllnci când se formeaza, oriee suprasolicitàri actioneaza numai spre binc, adica linia merge nu drept, ci pe traiectoria parabolica.
r
~i capaeitatea dumneavoastrâ se vor schimba ~i nu var fi temporare, var atinge treptat acele straturi care În profunzime determina earacterul dumneavoastrâ, sânatatea ~i soarta, iar schimbârile vor avea loc cu atât mai repede, cu cat dumnea-
"". 1);: f,
IOR
..
aClll11totul este Divin. În oriee sitllatie, chiar ~i În cea mai minllnata, exista un sens superior. Situatia este mai Înteleapta decât dumneavoastra. Fiecare eveniment constituie un motiv
de boala. La
turnându-vâ
este ca dumnea-
bolilor suflete~ti. În acest caz concentrarea aSllpra iubirii trebuie sa fie ~i mai mare. Uitati despre logica umana Întrucat
singurâ prin cuvinte ~i gânduri,
Dupa aceea Îneepeti cu situatiile
exercitiilor
~i iubire, opriti-vâ imediat din exercitiu. Astfel, cand ati Îllvâtat sa trecetÎ prin boli fizice, Începeti sa aqionati asupra
când se destrama uma-
nul. Cand 0 sa Învatati sa pastrati iubirea catre Dumnezeu
j
latà de ce atllnci când Începeti sa exersati, trebuie sa va Înfrânati. Dacâ În sutlet nu exista tendinta de zbor, marinimie
de netrecut. Aveti
nevoie sa Îllvatati
Coroana cre~te repede ~i se dezvolta bine iar radacinile nu reu~escsa 0 urmeze. Principallli În desfà~urarea
i 1
~ u
H9ll
.--
t-"
---
...
109
1
\ 1
~
l
","u
-""-~~'--"-'
voastrà yeti deconecta mai bine logica umana. leri un prieten de-al meu mi-a spus 0 fraza curioasâ: "Eu sunt deseori deprimat pentru cà vreau prea multe". Adicà a~teptàrile, dorintele ~i depresia sunt strâns legate. Vreti sa va faceti bine. Scapati de dorinte ~i de speranta de a va Însanato~i. Schimbati-va, deveniti altcineva ~i acel altcineva se va Însanato~i. Când va adresati lui Oumnezeu trebuie sa uitati de scopuri, de a~teptari ~i de dorinte. Yeti deveni un ait om ~i se vor schimba ~i copiii dumneavoastra. Pentru ei, sentimentul iubirii va deveni fericirea absoluta. Ei se vor Înfrâna, se vor lini~ti sau vor arunca tot ceea ce Îi va Împiedica sa iubeasca ceea ce de fapt reprezinta sanatatea.
La una din preiegerile dumneavoastra ati vorbit despre utilitatea tehnicii de respira{ie. Puteti sa ne explicati mai amanuntit? Ce tehnici se pot folosi, cme poate ~i cine nu are voie sa le utilizeze?
- Eu nu pot sa recomand ceea ce nu ~tiu. Eu nu rn-am ocupat de diagnosticarea ace/ora care se Ocupa cu tehnici de respiratie, dar exista literatura În acest domeniu. lata Însâ ce pot sa va spun pornind de la experienta proprie. Reducerea respiratiei este un proces subcon~tient foarte puternic. Omul poate sà se oCLIpede aceste tehnici ~i Ja exterior sa se simta foarte confortabil, dar În interior nu se va petrece acest Il,ICru.Asta este la fel cu faptul ca au avut loc 0 serie de nenorociri ~i amuI a dat un impuls programului de autodistrugere. Unul din principalii indici ai câii juste ÎI constituie existenta emotiei pozitive, adicâ nu trebuie Întreprins nimic În mod fortat. Sà mergem mai departe. Odatâ mi s-a
-
t: IJ:IE-E--<::u~
:H..!!.
Înfundat nasul ~i am Început sa respir pe gurâ, ~i deodatâ mi-a venit 0 idee: de ce mi s-a Înfundat nasul ca sa-mi fie greu sa respir. Am continuat sa respir pe nas. Trebuia sâ respir Încet, cu sentimentul ca mâ sufoe, dar dupa 5 minute totul a trecut. Câile respiratarii s-au eurâtat. Ce s-a Întâmplat În plan subtil? S-a produs Întarirea ata~amentului de uman, ~i atunci se conecteazà mecanismul de aparare, adicà devine greu sà respiri. Frânarea bruscà a dorintelor umane ~i a vietii armonÎzeaz3 starea generalà, se elaboreaza orientarea coreetâ ~i treee guturaiul. Înseamnà ea putem sa folosim mecanismul pe care ni I-a dat natura, ereând un guturai artificial. Important este sa nu 0 facem brusc ~i sa nu ne suprasolicitàm. Trebuie sa Începem exercitiul dimineata, când avem mai multâ energie, la Început cu solicitâri minime, numai pentru plâcere. Sentimentul plâcerii este legat de sentimentul iubirii. Atât timp cât exista acest lucru, suntem apârati. De Îndatâ ce dispare, trebuie sa Întrerupi exercitiul. Oadi dumneavoastra aveti deja 0 boala serioasa, aceasta Înseamna ca nu mai puteti treee prin situatii de stres. În acest caz, la Început, trebuie sa Învatati sa mentine~i emotia pozitiva, pastrând iubirea În arice situatie. Întrucât chiar schimbarea ritmului de respiratie este un stres serias, atunci este mai bine sa nu Începeti cu tehnica respiratorie. În primul rând, folositi rugaciunea, concentrarea asupra iubirii de Dumnezeu, iar dupa aceea acupati-va de celelalte stresuri cum ar fi cele fizice ~i temperatura.
110 III
r ,
1
~ H9LZ
....
~
+:::::,
~u
52
a::IF-~..<::
r.
-
t; ..;
'"
U
1 ~
U9a;
---
Am fost §ocata cand saptamana trecuta, dupa ce au trecut cdteva zile de la primul contact sexual, barbatul m-a sunat §i , mi-a spus ca ii provoc dezgust fizic. Am purtat 0 discutie putin spus neplacuta. Întreaga agresiune acumulata !ji supararea pe fntreaga lume s-a niipustit asupra mea ca 0 murdarie. Eu m-am simtit ca a prostituata §i nu gasesc nici 0 explicatie: de ce devin din nou obiectul agresiunii din partea barbatilor. Care este cauza? Ajutati-ma.
DIVERSE l':
Din copilarie nu pot sa renunt la obiceiul de a-mi mu§ca buzele. De ce este legat acest lucru?
- Zona gurii este tema dorintelor. Stomatita care apare la copii, problemele cu dintii, mu~carea buzelor, etc. - toate acestea demonstreazâ existenta geloziei ~i supârârii ascunse. Eu va citesc cartile §i sunt de acord cu sistemul dumneavoastra, ma straduiesc sa il aplic zilnic, dar nu prea reu§esc, mai ales În contactele cu barbatii. Am 42 de ani !ji nu am fost niciodata maritata. Nu pot sa gasesc raspuns la Întrebarea: de ce provoc 0 asemenea agresiune la Mrbati. La i"ceput totul este bine, relatiile sunt armonioase dar foarte repede devin obiectul unei crancene agresiuni psihice care, mi-e teama, ca va putea sa se transforme În agresiuni fizice. Eu fncerc sa pastrez iubirea, delicatetea, armonia fn relatiile cu bifrbatii dar toate acestea provoaca de regulif 0 oarecare fndarjire !ji riibufniri din ce În ce mai puternice ale acestei agresiuni. 112
§-'-" 8-
i
- Încep sa explic de departe. Pentru mine, mult timp, a fost de neÎnteles un fapt. Pacientul este gata sâ meargâ la doctor ~i sa puna pe masa 0 suma mare pentru consultatie. Eu Înteleg pe deplin sensul informatiilor ~i experientelor mele. Vad acest lucru la bolnavii de cancer care se Însanâto~esc, la schimbarea radicala a caracterului copiilor ~i adultilor, la schimbarea destinului la cei care au acceptat informatia ~i au hotârât sa se schimbe. Dar numero~i oameni ~i-au exprimat deseori indignarea: de ce trebuie sa plâteascâ pentru bilete la prelegerile mele? Am Înteles faptul ca ace~ti pacienti nu a~teapta multe de la doctori, dar de la mine a~teaptâ foarte mult. A~teptarea Înseamna dependentâ. Dependenta, la randul ei, na~te agresiullca. Numero~i pârinti Încearcâ din râsputeri sa Întareasca dependenta copilului fata de ei, pentru a fi mai u~or sâ-i dirijeze, adica sa-i "educe". Dupa aceasta se mira: de ce copiii Îi urasc sau nu doresc sa comunice cu ei. Atunci cand noi Începel11 sa evoluam noi depindem de izvorul evolutiei. Dar progresul constâ tocmai În faptul cà trebuie sa depinzi mai putin de cel tara de care primii no~tri
} "
113
1
-
.~
~-ij Ë-
<=>u
iJ:IE-E-.E
r~
-
1
~
-
-
~
Eiiii
U
U9a
J
114
1 '\.(
:1>. ':'
" :$:
~ § "
. 1
y
i
1
1.,
.\
:> , ,~ 1
pa~i ar fi fost imposibili. La fel, concep!ia noastra despre Divin, a Început cu Închinarea ~i frica fatA de zei. Apoi s-a transformat În supunerea În fata reguliloT care ajutau la stabilirea de legaturi cu Divinul ~i pc urma cu Întelegerea ca noi suntem parte din Dumnezeu, ÎI purtam În noi ~i, În esenta suntem Divini. Închinarea ~i frica s-au transformat la Început În disciplina, apoi În autodisciplina, ~i dupa aceea În necesitatea permanenta de dezvoltare a Divinului În sine ~i de transformarea Divinului În uman. Întrucât bazele fericirii umane se Îndepârteazâ În viitor deoarece dorintele sexuale sunt Îndreptate spre continuarea vietii În viitor, atunci dependenta de viitor conduce la dezicerea de iubire ~i acumulare a agresiunii. Cu cât a~teptâm mai mult ceva de la viitor, cu atât mai mult se acumuleaza În suflet frica: daca nu yom primi acel ceva? Sau depresia: mai degraba acest Iucru nu-I voi obtine. Sau se acumuleazâ ura fata de acela care rn-a privat de ceea ce am a~teptat. Deci, cu cat a~teptali mai multe de la barba!i, cu atat mal dureros va fi e~ecul dorintelor dumneavoastra. A~teptarile, temerile ~i depresiile dumneavoastrâ de mai multi ani, În subcon~tient, pe neobservate, s-au dezvoltat Într-o imensâ dependenta. De Îndata ce ati primit ce ati dorit, legâtura, din potentiala a devenit realâ. Dupa aceasta a urmat 0 rafalà de agresiune pe care dumneavoastra nu ati perceput-o dar cafe putea sa omoare barbatu!. Dar aceastà legâtura În duet cu agresiunea ar fi actionat la orice distantâ. Daca bârbatul ar fi fost cosmonaut, a doua zi ar fj zburat pe Marte. Dumneavoastrâ I-ati fi gâsit ~i acolo. latâ de ce pentru a supravietui, bâcbatul ar fi trebuit sa mic~oreze ata~amentul dumneavoastrâ.
1
i~
Pentru aceasta era necesar sâ va Înjoseasca În primul rând În plan sexual. În socialism, am Învâtat mult timp divinizarea omului iubit ~i acum ne mirâm de ce În Rusia barbatii omoarâ 3nual aproximativ 14.000 de femei, iar pe deasupra 36.000 de femei sunt agresate. Acest mâcel nu este Întâmplâtor. Cercetâtorii pur ~i simplu nu puteau presupune niciodata ~i nici mâcar prin gând nu le putea trece cât de strâns este legatâ conceptia noastra despre lume cu sânâtatea, soarta ~i viata. Nu a~teptati nil11icde la bârbati, purtati-vâ cu ei ca ~i cu ni~te copii. Dozativa boala, ea và este necesarà, tara boala nu exista evolutie. Având 0 atitudille serioasâ fatâ de ceva, noi ajungem sà depindem de acel ceva. Nu va comportati cu seriozitate nici faIA de vialA, nici faIA de sex nici fa!a de barba!i. Asta nu Înseal11nâcà trebuie sâ vâ comportati superficial ~i neglijent. Aceasta Înseamnâ cà În viatà sunt multe lucruri mai importante decât vÎata. sexul ~i relatiile cu barbatii. În primul rand, mai important este zborul sufletului nostru cafe are loc prin iubirea de Dumnezeu, descoperirea Divinului În sinele nostru ~i revarsarea iubirii ~i energiei asupra lumii inconjuràtoare. Nu uitati niciodatà cà orice boala, prin Înjosire umana este În acela~i til11pun pas spre cucerirea Divinului. Sufletul Întinerqte În plan subtil prin Îl11bàtrânirea fizicâ. Pentru ca divinul sa lumineze ~i sâ ne arate calea trebuie aruncat În mod periodic Înveli~uluman de pe el. În fiecare pierdere exista un moment al creatiei. Orice situatie te conduc~ la Dumnezeu. Astfel tot ceea ce noi numim viata, sex, mUllca su nt toate l1i~te situatii. 115
.~
<=>u
Ir
~~~t F
1
.--
-
"""""
1
,-
Fiecare situatie este 0 floare din care este necesar sa extragem nectarul iubirii. ~i indiferent ce forma sau culoare ar avea floarea, În ea va fi intotdeauna nectar.
~l" ~
1
~ l
1
Este necesar mimai sa Învatam sa culegem acest nectar.
Dacd amuI a tiiIhdrit sau a amoral pe cineva atunci prin el acea persoanii se purificit lar prin aceasta el fnsu§i se purificii. Întrebarea mea este: dacii vointa omului care a siivar§it aceste injractiunf a fost numaf de 10 - 15%, iar restul a fost vointii Divinii, atunci de ce fn toate religifle aceasta se socote§te a fi piicat?
1
Il J)
11 1-
Î 1
- Daca omul a jefuit sau omorat pe cineva, atunci el prin aceasta nu se purifica. Tocmai asta am seris. Âsta e primul lucru. În al doilea rand. De ce omul fura sau omoara? Pentru ca la el dorinta Întuneca totul adica Întulleca cel mai important lucru ~i anume iubirea din care izvora~te notiunea de morala. Morala constituie legile umane care ne ajuta sa pastram sentimentul iubirii. Uneori ele contrazic iubirea in plan superior dar alteori sunt Îndreptate spre pastrarea iubirii. Tocmai de aceea, atunci când dorintele noastre umbresc iubirea suntem gata sa omorâm, sajefuim, sa talharim. Aceasta Îllseamna În primul rand ca cel mai important lucru IlUconsta ÎI1ttadare ~ijefuire, ci În faptul ca dorinta noastra se Înalta mai presus de iubire. Oaca noi invatiim Sâ' punem mai presus iubirea decat dorinta yom reu~i sa stapânim râdacinile tâlhariei ~i crimei. Primullucru pe care trebuie sa-I facem este S3 Întelegem cà dorinta este secundara iar iubirea de ] ]6
-= ---
~ H9ll
. .-a..,
~
Dumnezeu este primordiala. Tocmai de aceea În Biblie ni se spune despre pâcatul primordial al lui Adam ~i Eva. Aceasta Înseamna pierderea iubirii de Dumnezeu pentru dorinta de a continua sa tràie~ti, sa ai un om iubit, familie etc. Se pare cà sunt dorinte umane, dar dacà ele sunt puse mai presus de iubirea de Dumnezeu, În ele sunt cuprinse ràdàcinile infractiunii. Omul care a tradat ~i a omorât este acela În care dupà neam ~i mo~tenire, dupa vieti trecute, În conceptia despre lume a grupurilor anterioare de oameni, state, este deja dezvoltata tendinta de divinizare a dorintei. Sodoma !;'i Gomora de exemplu. De ce au fost omorâti oamel1Î ÎI1Sodoma ~i Gomora? Pel1tru ca ei au creat În sutlet . viitorii uciga!;'i~i ràurncàtori. De ce am seris eu ÎI1cartea mea despre faptul ca principal a infractiune nu este uciderea ~i tâlharirea, ci dezicerea de iubire? Pentru cà tocmai dio aceasta izvorà~te totul. Când omul comite 0 infractiune. aceasta Înseamna un mecanism "extins", de dezicere de iubire În favoarea dorintelor. vietii ~i divinizarea acestora. Este foarte important ca omul sa aibà vointà ~i sà-~i Înteleaga propriile aqiuni. El va putea depa~i acest lucru. Dacà ou-I depa~e!;'te,atul1ci devine responsabil !;'i i se dau anumite probleme. El Î~i va picrde viata ~i dorinta. Oacà la Început se va manifesta voin\l1 Divina În faptul ca el a savâr~it acest lucru, mai târziu ea se va manifesta prin faptul cà omul se Îmbo)nàve~te ~i moare. Vointa Divinâ se manifestii În toate. Dar esenta evolutiei omlll~i constà În faptul ca el se dezvolta În permanentà ca om, cà purificà În el Însll~i Eul Divin ~i clin ce În ce mai mult vointa lui se apropie de cea Divinà. Atunci el Învatà sa vadà Îo ] ]7
.-e-1t
---=
~..;;.
QU
alf-of-o~ u~
!I!I!!!!!!I!!
-==:0::
1 H9Ll
~.......-.
-""1
1
el
1
Însu~i pe Dumnezeu,
sa-~i
pastreze iubirea orice
s-ar
Întampla, cand el depâ~e~te dependen(a de dorinle, cand cu cat mai mult se Îndreapta spre Dumnezeu, cu atât mai putin tradeaza, fura ~i omaara. În aceasta consta esenta vointei a omului. ' Daca organismul se comporta gre~it, atunci este infectie care trebuie sa distruga acest organism. mentul incorect, furtul, cri ma, lacomia ~i gelozia acea infectie care devine din ce În ce mai activa, pe
Il,1 1
l,:
1'1
libere
necesara 0 Comportaconstituie masura ce
iubirea devine pentru !loi mai putin Împortanta ~i deci aceasta Înseamna ca este necesara aceasta infectie.
A~ dori sa subliniez Înca 0 data urmatoarele: În plan
.
exterior exista vointa umana. În pla.n .mult mai subtil, În afara vointei umane se gase~te ~i . vomta Dlvlna. În plan ultraadâllc exista numai vointa Divina. Daca dumneavoastra doriti sa amestecati deodata toate planurile ~i.s~ Încercati sa simtiti unde sa atla voint:a umana ~i unde cea Dlvllla, s-ar putea pur ~i simplu sa nu Întelegeti. Cum
trebuie sa se comporte În armattl, atlit În interior ciit
# În exterior, recrutul tlinlir, atund ciind Î# bat joc de el Îl bat # il Înjosesc? - La Început am sa va relatez 0 istorioara povestit-o 0 pacienta.
' pe care mi-a
"La noi În Murmansk, de obicei oamenii su nt uci§i pe traseu/ Leningradka (a~a se Ilume~te traseul care leaga Murmansk de Sankt Peterburg). mantate ÎIl padure, Eu mergeam
IIR
Apoi trupurile sunt Înmorpe strada §i deodatâ, lânga
k'.
mine, s-a oprit un mierobuz. Din el au ie~it trei bàrbati ~i m-au tras Înauntru. S-au comportat cu mine ca §Î cu 0 oaie care trebuia sacrifieatâ. Când am ajuns În afara ora§ului, am inteles dupa Înfâti!jarea oamenilor care rn-au tinut cà În curând ma vor ucide. Am inceput sa ma rog: "Dumnezeule, eu inteleg cà În curând voi fi ucisa, dar În ciuda acestui fapt eu pàstrez iubirea fatâ de Tine". ~i deodata, unul dintre infractori, cu 0 fala dura, mÎ-a spus: "Nu pot sa Înteleg de ce sunt a~a de bun astàzi..O sà-i dàm drumul muierii. Las-o sa tràiasca." "Ei rn-au Împms din ma~ina ~i s-au dus." Eu cred cà dumneavoastra Întelegeti ce s-a Întâmplat. "ln situatii critice, con§tientul se Înfrâneaza !ji deschide larg subcon~tientul nostru. ~i daca Într-o situatie critica ne angajam corect din punct de vedere embtional, În câteva minute ne putem schimba În a~a fel, cum În situatii obi~nuite ~u ne schimbam În 10-t 5 anL Ceea ce se petreee cu nOI este determinat de starea noastrâ interioarà subcon~tientâ. Unii sunt jigniti, iar de ceilalti nu se ating. Cine Î~i atrage .asupra sa Înjosirea? Cel care are multa agresiune În subcon~tle~t. Curn sa determinâm daca aceasta exista aeolo sau nu? AgreslUnea se na~te prin dependentâ ridicatà. Înseamnà ca ~aca dumnea~ voastra Încercati deseori friea, supararea, depresla, condamnatl pe cineva pentru a simti superioritatea ~erso~alâ, at~nci problemele sunt inevitabile. De aeeea, cea mat bu~a metoda ~e a lupta cu mediul dur Înconjurator este de fapt schtmbarea luI. Jar noi putern sehimba lumea nurnai atunci când ne schimbâm noi În!jine În interior. Întrucât procesul propriei transformàri poate _fi Îndelungat, este nevoie de apararea exterioarà, dar infâptuirea ei trebuie sà fie corecta. Este 119
"
.!:, ~u
'"
~~;;.
~E-~.E
-
e
~ ~
1 uga
,,1 '1
l, ,
1
important sa cunoa~tem urmatoarele: cu cat suntem mai sinceri ~i mai marinimo~i, cu atat apararea noastra este mai eficientâ. A~ dori sa va prezint un exemplu: acum 0 luna ma apropiam cu ma~ina de casa mea. Trecerea este Îngusta; pe partea stânga sunt a~ezate câteva ma~illi. Am observat ca una dilltre Illa~ini a pomit sa parâseasca rândul ~i m-am oprit ca dupa aceea sa-i ocup locul. Am observat În acela~i timp ca, semnalizând din faruri, venea În intâmpinarea mea 0 ma~inâ. AIll privit Îllapoi, pentru a ceda trecerea, dar am vazut ca În spatele meu sta deja un microbuz. L-am semnalizat cu farul pe cel din ma~ina din fata mea, atrâgându-i atentÎa ca trebuie sa râmâna pe lac. Dar din acea rna~ina a ie~it conducatorul furias cafe fusese probabil "racket". Eu am deschÎs u~a ~i am auzit urmâtoarele cuvinte: "Hei, tu, oratanie, de ce ai oprit ~i n-ai trecut, doar eu ti-am cedat trecerea." Înainte eu aveam 0 reaqie Îdentica la jignire; sau ura ~i dorinta de a nimici pe acela care rn-a jignit, sau depresie când nu am putut sa dau replica. Acuma am scos capul din ma~ina ~i i-am spus; "Asculta, te mg foarte mult sa ramâi pe loc, lasâ-I pe acesta sa iasa, eu doresc sâ parchez În locul lui. De aceea ln-am oprit." El, ascultâtor, s-a urcat În ma~ina ~i a dat putin În spate. Eu am ocupat locul În partea stânga ~i am vàzut CUIllel a pomit imediat În fatA~i a Încercat sa-I oblige pe omul care a stat la volanul microbllzului sa dea Înapai. Microbuzul a paroit Înapoi 'circa 50-70 de metri, iar stâpânul ma~inii mici Împingea cu Îndârjire spre ie~ire. Apoi eu am Început sa analizez situatia. Care este esenta comportamentului agresiv al conducatorului ma~inii. Absolutizarea dorintei lui. Daca eu doresc, zdrobesc pe cine vreau, daca ma Împiedica. Nu ~tiu 12{)
t'
'1
daca a fost bandit sau militian. Acest lucru nu este important. Este importanta Însà conceptia despre lume a individu lui. Dacâ omul este rabul propriilor dorinte, el, În sinea lui, Îi va omorÎ Întotdeauna pe altii sau pe sine. Dupa aceea acest lucru va avea loc În realitate. Daca În comportamentul meu nu a existat un raspuns agresiv, Înseamna ca la mine dependenta de dorinte s-a mic~orat, fapt ce I-am constatat cu plàcere. Apoi I-am diagnosticat pe flacaul acela: la el au aparut problerne serioase dupa aceasta , , tara sa banuiasca ceva. Rezerva viitorului era la el de situatie trei ori mai mare decat nivelul mediu. Armonia interioara i-a permis sa se comporte ca un huligan ~i mitocan ~i totul Î-a mers. Peste 15-20 de ani conceptia lui ~i comportamentul exteriar ar fi Început Încet-Încet sa otraveasca armonia interioara ~i atunci ar fi Început sa se destrame atât sanatatea, cat ~i soarta. În situatia . data , aceasta a avut loc Într-un minut. Rezerva viitorului a devenit minus 80 ca ~i la oamenii gray bolnavi. Eu am examinat periodic campullui. Am avut 0 imagine curioasa. Înca timp de 4-5 zile m-a urat din inertie. Dar totul s-a Întors Cll 180 de grade, cu cat mai mult ma ura pe mine, cu atat mai mult se ucidea, cu toate ca omul În interiorul sau a fost armonios. lata de ce cea mai mare parte a programului de autodistrugere a afectat copiii. Apoi, acumuW.ndu-se, a strapuns apàrarea ~i s-a Întors la el. Dupa 20 de zile iar I-am examinat. În zona capului campul era perforat. S-ar putea sa moara din cauza unei leziuni la cap. Ce este curios! El putea sa ma uite demult dar sufletul lui, În primele 10 zile, a manifestat fatA de mine ura, apoi frica. Acum eu Îi diagnostichez campu!. Imaginea a ramas În mod 121
.~ ~u
..g.
l
CQ!-;!,s:::
~"
-
...-. Ii!'!!!!!!!
lI9lt:
-~-
l"
di
l'"il[/ l'
'II ,1
,Ii
.,1 'Ii'
,:,
l 1l' il'
1
,i
1 r j
practic aceea~i, adica ~i-a creat multe probleme. Dar la omul marinimos observam 0 stransa unitate cu Dumnezeu ~i cu lumea Înconjuratoare iar emofiile agresive ÎI parasesc. Cu cat mai marinimos este omul, cu atM mai periculos este sa te superi pe el, nu e voie sa-I superi sau sa-I condamni. Mai exista un aspect. Am auzit candva 0 expresie: este imposibil sa te superi pe un filozof. De ce? Întrucât cunoa~terea!;li Întelegerea nu sunt posibile tara iubire. Jar prin aceasta trebuie ca din interior sa te departezi de viata proprie, de propriul corp ~i de tot ata~amentul tiiu. Filozoful nu se identificâ cu corpul sau, cu con~tiinta sa, cu dorintele sale, iar umilite pot fi numai acestea. Iubirea nu se poate umili. De aceea umilinta este uneori folositoare pentru a ne simti adevaratul Eu interior. De ce În armata se Împu~ca soldatii? Dacâ În momentul umilintei pastrezi iubirea atunci are loc purificarea. Daca Însa se na~te ura, cOlldamnarea ~i supararea, atunci ele În primul rând atrag urmatoarea umililltâ ~i În al doilea rând se revarsà Într-o comportare agresiva fata de altii sau fata de sine. Atunci soldatu! ia pu~ca ~i trage fie În camarazii sai, fie se Împ~~câ el ÎIlSll~i.ln armatà regulile sunt denaturate, dar asemenea reguli sunt ~i În statu 1 nostru. În fieeare zi ne umilesc funetionarii, ballditii, militienii. lar noi tràim totu~i cumva În aceste conditii ~i mai mult decât atât: ne Însânâto~im. Ne Însânâto~im noi, se Însanato~e~te fara. Treptat aeest fellomen are loc ~i În armatâ. A~ dori sa subliniez din nou: oriee om dore!;ltesa traiascâ. ~i oriee om simte În mod intuitiv cà poate sa plâteasca pentru umilirea omului armonios. latâ de ce, cea mai bunâ apârare este sâ acumulezi iubirea,
sâ depâ!;le~tidependenta de uman. În oriee armatâ, soldatii trec printr-o umilire excesivâ ~i nu Întâmplâtor. Cu cât ne agâtâm mai puternic de viafa noastrâ, cu atât mai mult se va acumula În sutlet frica, aroganta, ura ~i depresia. Dacâ În cazul unui râzboi viata proprie este primordialâ, atunci soldatul nu se subordoneazâ ordinelor superiorului, iar În luptâ trâie~te cu frica ~i ura devenind un soldat de nimic. ~i atitudinea dura fa(a de soldati are un scop determinat: acela de a diminua dependenta de viatâ. De aceea, personalitâtile nu sunt iubite În armatâ. Un asemenea om poate sa se certe cu superiorul când de fapt de la el se cere 0 supunere oarbâ În momentele critice. [n institutiile militare se Învatâ: dacâ ai dat un ordin gre~it sa nu ÎI schimbi pentru ca dupâ aceea nu te mai asculta subordonatii. Psihologia militarâ, În esenta ei, este Într-o oarecare masurâ pâguboasâ. De aceea, ministrul aparârii trebuie sâ fie un civil care judecâ din punct de vedere politic ~i nu militar. Schema subordonarii oarbe e râspânditâ nu nllmai În armatâ, ci ~i În tarile orientale. Acolo conceptia "umilintei" pur ~i simplu nu exista. Exista Însa supunerea oarba. Un prieten de-al meu mi-a povestit urmâtoarea
situatie pe
care a vazut-o În Japonia. Mergea pe coridor directorul unei Întreprinderi. Toti muncitorii prezenti se Înclina În fata" lui pâna pleaca la etajul urmator, toti subalternii stau Înclinati ~i
'c
stau a~a cam cinci minute. Eu rn-am mirat: de ce tocmai cinci minute? Interlocutorul mi-a explicat: ca nu ClilTIVacineva sa te toarne la ~ef ca te-ai ridicat primu!.
Sa ne Întoarcem la armatâ. Ura, supararea, condamnarea, toate acestea sunt Încercâri de aparare, dar dintre cele mai
122
123
1
r-
r
QU
1
H9il
~
r;.;"",,/
...1
\
negative. Energia trebuie consumatà nu prin aceste forme sinuciga~e de apàrare, ci prin formarea metodelor mai eficiente. Faptul cà nu demult, soldatii dintr-o unitate s-au unit ~i s-au a~resat procur~turii din cauza umilintei, a Însemnat de fapt cautarea de nOIforme de apàrare prin conducere ~i schimbarea situatiei exterioare. Ura interioarà duce la stângàcie exterioarà. Cu cat este mai mârinimos omul, cu atât este mai neÎnfricat ~i c~ a13t mai mult poate sà creeze metode de apàrare extenoarà. Dar a~ dari sa subliniez din nou cà cea mai buna aparare este unirea cu Dumnezeu care are loc În sufletul nostru prin acumularea iubirii.
l'
STATUL
Acum În Rusia nu exista bani niei pentru armate normale, nid pentru explorarea cosmosului, nu exista bani pentfll cultura ~i educatie adica ramiinem in urma din ce În ce mai mult fata de tari le dezvoltate. Nu demult am auzit la televizor 0 informatie curioasa. Pre~edintele Putin a vorbit cu posesorii soeietati/or de gaze. În Europa, gazul se vinde la un pret scazut. 0 suma aseunsa intra in buzunarele oamenilor de afaeeri. Numai din vanzarea gazlllui se obtine 0 sumii mai mare deeat bugetul anual al Rusiei. Se pune Întrebarea rezonabi/a: de ce se aflii in Rusia, in mainile persoanelor particulare, petrolul, gazul ~i alcoolul? Tiniind cont de gradul de cOfllptie din Rusia, nu putem sa ne a~tepti:im la bunul simt ~i la plata impozitelor. Bugetul ar fi crescut de minimum 10 ori daca statul ar fi reintors aceste cele mai profitabi/e ramuri la sine. Se cunoa~te ca În U.R.S.S. 40% din buget revenea din impozitul pe alcool. Exista oare !?ansaea Rusia sa se puna la punct?
J,
125
.~ <=>u
..~ ~~ ~f-<~.E
l
-
~ C
~ lI91l
- Daca vorbim În limbajul cercetarilor mele, Rusia este În procesul de cÎocnire a ideilor dintre Occident ~i Orient. Gân-
idei care i-au unit pe toti. Occidentul a pomit de la responsabi-
direa colectiva,
rata legii ~i sa depinda de ca ~i de aceea fiecare trebuia sa fie apàrat de aceea~i lege.
relatiile
dintre
oameni,
ideologia,
au fost
Întotdeauna 0 priorÎtate. În Occident, deasupra legilor au stat Întotdeaulla banii, adicâ gândirea materialâ individualâ. Înainte Rusia a fost 0 tara comunistâ. Dacâ aveai relatii, , ,
1
Il
[1
1
l"
litatea fiecàruia fatâ de legi: - fiecare trebuia sa râspundâ În
Nu e voie sa atentezi la idee: iatà de ce În Orient orice om legat de idei, fie conducàtor
sau functionar,
a fost infailibil.
atullci puteai Încâlca ~i ocoli orice lege. Dupâ distrugerea socialismului, Rusia a preluat gândirea occidentalâ. Banii au permis Încâlcarea ~i ocolirea oricârei legi. Ce s-a Întâmplat ca rezultat al acestei gândiri: În Rusia deasupra legii stau banii ~i relatiile. Pelltru noi, gândirea orientalâ nu a reprezentat Întotdeauna disciplina .}i pâstrarea statalitâtii, ci oprimarea personalitâtÎi. În gândirea oc.cidentalâ noi vedem dezmatul relatiilor comerciale tara sa observam organizarea minunatâ a productiei ~i elaborarea gânditâ a legilor. a conceptie eronatâ despre
Aceasta a ~tirbit drepturile multora dar a Întârit unitatea.
lume l1a~te
pe deplin la gândirea orientalâ ~i sâ treacâ În totalitate
0
politicâ ~i 0 economie
gre~itâ. Ce este demo-
cratia? Este dictatura legii. Întrucât ideologie, legi pe parcursul zecilor de ani anteriori noi practic nu am avut, ceea ce numim noi democratie s-a transformat În tâlhârie ~i destrâmarea statului. Orientul a fost Întotdeauna plin de idei .}ide con.}tiint3. colectiva. Occidelltul a fost Întotdeauna mai putemic prin dezvoltarea materialâ ~i con~tiinta individualâ. În Orient, ideea a aqiollat pentru unitatea tuturor. În Occident, materialul a actÎonat pelltru bunâstarea fiecaruia. Atunci când oamenii sunt unÎti având idei, scopuri comune, ei pot obtine rezultate uluitoare. Armata ro~ie flâmânda, nepregatitâ a zdrobit armata Antantei care a fost pregâtitâ ~i educatâ minunat. Într-o perioadâ scurtâ, atât În domeniul ~tiintei cât .}iÎIl cel al tehnicii militare, s-au fàcut adevarate minuni. Entuziasmul a nâscut ]26
În Occident orice om poate fi suspectat, criticat ~i aceasta a dezbinat oamenii dar a format un mecanism de apârare al fiecâruia. În Rusia nu existâ acum un mecanism eficient de apârare al fiecârui omo În Rusia. În prezent, nu existâ idei care sâ-i uneascâ pe toti. Rusia a fost mereu 0 tarâ mai mult orientala. Slugarnicia ratà de lar ~i ratà de conlopist a rost naturalâ. De aceea .}i socialismul.s-a Îllcetâtenit mai repede pe pâmântul Rusiei. De fiecare data când Rusia a vrut sâ renunte gândirea occidentalâ,
la la noi au Început probleme serioase, Au
murit ~i tari ~i adeptii reformelor.
Soarta face aluzie parcâ de
sus la faptul câ Rusia trebuie sâ uneascâ pe pâmântul
ei atât
ideile orientale cât ~i pe cele occidentale. Daca În Rusia nu apare ideea sau ideologia care sa-i uneasca pe toti, atullcÎ viÎtorul ei va fi imposibil. Dacâ În acela~i timp nu va apârea responsabilitatea fiecaruia În fata legii ~i apararea drepturilor omului atunci se va Întâmpla acela~i lucru. În oriee tara, cOllceptia poporului care trâie~te acolo formeaza cultura ~i politica acestuia ~i În ultima instantâ economia ~i Întreaga soarta. În prezent În Rusia se formeazâ În mod stihinic 0 noua COIlceptie despre lume" ]27
~
l
""u F'~
~~
u
IJ:::IE"'~.E
1
~-
1
, "I,,
:
'
'I ,If, ',j' 1
"\': :11 Iii
1
,il
il'I' ',II
'i
, 1
1 1 il,
nsa:
",."~
omeniri $i anume: depâ$irea dependentei
principiu, acest proces are loe În Întreaga lume. Noi percepem din ce În ce mai mult unitatea comuna pe minuseuJa noastra planeta: exista din ce În ce mai multa responsabilitate a fiecaruia $i posibilul pericol din partea fiecâruia pentru soarta planetei. Renuntarea la gândirea colectivâ este tot atât de pâguboasâ ca ~i renuntarea la gândirea individuala. Dacâ ne Întoarcem din nou la Ru.sia,În cadrul ei s-a visat mai mult la viitor. Viitorul s-a apropiat mai repede de Rusia. ~i tot ceea ce trebuie sa parcurga lumea Întreagâ Rusia va parc urge prima. Nu este mai putin importanta formarea justâ a conceptiei despre Jume, atitudinea fata de Jume ~i fatâ de sine decât oriee transformare
if 1,1
-
.........-
Are loe coneetarea ideilor colective cu cele individuale. În
:1
l'1
~ u
) t
'l'
'1:
i>
este material clar .}ide ceea ce este spiritual. Sâ puna iubirea mai presus de viitor ~i prezent. De acest lucru depinde nu numai soarta poporului armean sau izraelian, nu numai a Rusiei clar ~i a Întregii lumi. Armenii pur ~i simplu sunt pe primul plan În aeest domeniu.
! i.
a Anneniei.
- Armenii au fost primii care au trecut la cre$tinism de pe tot teritoriul fostei Uniuni Sovietke, fiind probabil cei mai
,
t
1
! ~
cOllsecventi dintre europeni. De aiei provine nivelul deosebit
de mare al spiritualitâtii armeniJor,lucru observat de câtre toti cercetâtorii, dar cand spiritualitatea este pusa mai presus de iubire, atunei, Întrucât 0 asemenea fericire este mai mare decât tot ceea ce este materiaL atunci ~i pericolul este mult mai mare. Concentrarea aSlipra spiritualitâtii Înseamllâ concelltrarea asupra
viitorului,
de aceea
cand omul este ata$at de
spiritualitate, el pierde Împreuna cu acestea viitorul sau $i chiar $i viata. latâ de ce poparul
armean
depâ$easca problema principalâ
trebuie
În primul rând sâ care stâ În fata Întregii
,
Noi suntem ceceni. În 1995, În timpul razboiului, a cazut fn mana noastra un articol al dumneavoastra. Aceasta ne-a permis sa supravietuim. Daca este posibil, va rugam sa analizati În plan subtil soarta poporului
economica ~i politica.
Problema referitoare la starea spiritualii
nu numai de ceea ce
i
1 t
nostrn,
-
ce se intampla
cu noi !ji pentru ce?
În lume, apare din ce În ce mai puternic opozitia dintre
metoda de gândire occidentalà ~i @rientala. Dacà sunt doi oameni atunci exista doua ideologii ~i doua religii. Esenta metodei occidentale este concentrarea asupra dorintelor. Cu timpul acest lucru te Înfundâ În robia dorintelor
.-
iar m'ai departe În depravare ~i destramare. Esenta rnetodei orientale 0 constituie concentrarea asupra vointei, conducerii,
ideii ~i principiilor. Acest lucru Înseamna agresiunea, consolidarea, provocarea conflictelor din ce În ce mai mari ~i apoi sinuciderea colectiva. Între Cecenia ~i Rusia este un conflict care existâ ~i În Israel. Acel contlict care a existat ~i În lugoslavia, acel conflict care exista acum Între tarile asiatice .!?iAmerica, Între ~tiinta ~i religie. Aici nu este vorba despre Cecenia ~i Rusia, ci de.spre. faptul ca nu pot fi depâ~ite contradiqiile ~i, ca atare, confllctul
va cre~te. Daca vorbim În mod concret despre Rusia ~i Cecenia, Rusia a mers pe drumul occidental neavând 0 culturâ, legi ~i
128 129 ~ ,
.-e-!iJ QU
,'"
,...
Oamenii de §tiinta au observat eà popoarele care locuiesc in
campii se dezvoltà În permanentâ datorita sehimburilor cult~lraie. Popoarele care trâiesc În munti incep sa ramânâ putermc În urma in ceea ce prive§te dezvoltarea lor Întrucât se ingusteaza contactul cu lurnea exterioara. Tocmai În asemenea conditii s-a nascut obiceiul de ospitalitate, Înealearea caruia se pedepsea cu' moartea În Caucaz. Pâra acest obicei n~ ~ra posibila eomunicarea cu lurnea exterioarâ. Adicâ obleelUl ospitalitâtii Înseamna dorinta de a se deschide cât de eât pentru alte eulturi pentru a obtine informatii noi. ". Ca urmare ne 1ntoarcem la popoarele caucaziene. ln pflmul rând, pentru a supravietui este necesar sa se eon"centrez~ În permanentâ aSLIpraapârarii, asupra artei militare. ln al..dOl~e~ rând are loc Înfrânarea posibilitâtilor de dezvoltare a ~tllntel §I a ee~nomiei. În al treilea rând, lipsa anumitor zdruncinâri la scarâ mare. În al patrulea rând, Caucazul detine mult petrol ~i
1
, Ii Il
logia ~i religia. În Rusia
"democratica" toate acestea s-au situat. pe planul doi §i trei §i de aceea, in aeeasta situatie, trebuIe sa apara asemenea eurente unde un anume popor sau un g~p de oameni legat de un anumit partid sau religie,
1
III
trebUl~ sa se contrapuna destramarii generale. in acest plan, cee.enns-au eontrapus Rusiei atat În ceea ce prive§te aspectuJ natIOnal cat §Î cel religios, iar În unele momente ehiar În aspectul ideologic. Fara aceasta conflictuJ nu ar fi rezistat mult timp. În primuJ rand, lipsa ideologiei, a principiilor, a morali-
tâtii la nivel de stat În Rusia a favorizat aparitia conflictului cecen. De c.e toemai În Caueaz? Poporul care trâie§te la §es, este deseofl supus nâvaJirilor §i cueeririlor. Aceasta este i'
_pe de 0 parte muntii ii ajutâ sâ supravietuiasea, iar pe de alta parte muntii taie câile de comunicare cu alte popoare §i Îi apârâ de ineercari serioase. lata de ce nivelul mândriei este
Ne sunt eunoseute din istorie urmâtoarele: un stat care
sa produeâ agrieultori, constructori, educatori ~i creeazâ numai luptatori, un asemeneastat deci, este condamnat la stagnarea dezvoltârii §i este posibilâ În continuare des-
Înceteazâ .~; >-
#
mai mare la popoareledin munti §i totodatâ este mai Înalta §i
trâmarea lui a~a cum s-a Îlltâmplat cu mongolii, spartanii ete. Ce se Întâmpla cu Cecenia?
eoncentrarea asupra prapriei aparari, asupra unei sorti ferieite. Pe de alta parte, pentru a supravietui, un popor mic trebuie sa se orienteze mai mult spre agricultura §i nu spre educatie
Apararea creseutâ pe care 0 asigurâ muntii con~erâ ~i 0 mândrie crescutâ. Diminuarea sehimbului informatlOnal cu alte popoare duce de asemenea la cre~terea mândriei. Exi~tenta
§i spre propria
determinatâ,
aparare.
~i
aeeasta,intr-o
se reflectii asupra dezvoltârii
masura adica 0 Îneetine§te.
.-
minereu de fier etc., ceea ce poate sa Întareaseâ concentrarea asupra sortii fericite ~i sâ mâreaseâ mândria.
Înjosirea sortii. Poporul care trâie§te În munti nu este numeras motiv pentru care eucerirea poate sâ ducâ la disparitia lui. Dar: cu toate acestea, supravietuie~te mai u§or Întrucat este aparat de munti.
precum
!!& H91.l
moralei insa§i. Jnseamnaca trebuie sa apara 0 forta capabila sa se concentreze din ce in ce mai mult asupra vointei, conducerii §i principiilor. Vointa, conducerea,principiile eonstituie ideo-
1
-
~
~'_.
conceptii dezvoltate. De aceea tema dorintei a crescut atât de mare incât a d~s la destramari impetuoase a democrafiei §i a
Il', 1
i
l
~~~i
titeiului care permi.te cu un efort mai mie sa se ob~mâ.0 bunastare mai rapidâ
Înseamnâ
de asemenea
0 mandfle 1
!
130 131
. -
.-e-1t
§ ~~
QU
.aH-E-<.E
-
!i2
(]
~
1 H9lG'
p~-'-;..~.-,,:
-, 1
crescuta care atrage Însa probleme, ~ÎI~~od corespunzator, aceste probleme trebuie sa conduca la I~oslrea sortii, Cecenia a primit nu Înjosirea sortii ci dimpotn~a: 0 .mai p~ternica Întarire a propriei sale in:portante daton ta eXlstentel petrolului, luptâtorilor pe care i-a educat
III Ii
~ecenia, i~~.ologi.ei ~i religiei, care au unit poporul ~I cu aJutorul sprlJlnulUIopiniei internationale. De fapt, acest lucru a dus la pierdere. A dus la 0 mai puterfllcâ dorintâ de a pune miza pe razboi, pe forta <;:i s-amunUJ't a t c a t re b u.le munclt, trebuie Învatat. Tineretul a uitat sa
,1',11" 1."
Il'''
,
~
'
'l"
i',
~
1'1/
1
'11 1
"
,'f
c~asca ~I sa Învete, a Început sa se gândeascâ numai la razboi ~I aceastâ psihoJogie militarâ a Început sa se transforme În banditism. ProbJema Ceceniei constÎtuie un model al feluluÎ eUm un
'l, ,'11,1
r
s!a,t.s~ concentreazâ asupra fortei, principiilor, idei/or, stabilitatll ~I bunastàrii ~i ajunge la un rezuJtat invers. Ceea ce se petre~e aycumÎIl.Cecenia cOllstituie recunoa~terea faptului cà trebule sa creezl nu militari, ci oameni de ~tiinta, muncitori c~nstru~tori, trebuie sa comullici În continuare cu aJte popoar~ ~JatullCItara se va dezvoJta ~Înu va pieri,
Timp ~e zeci de ani ne-au bagat in cap ca poporul trebllle sa cond~ca statul. Acum s-a adeverit ca poporrtl nu a condus mczodata statul. Statul a fost Întotdeauna condus de un ()' . de al 'n . ""'IP "e~1 . / n u 1ttma vreme a apifrut
0 formulare noua. Statul trebuie sa fie condus de fiecare §I nu de popor: d~ci de fiecare dintre noi, oricine am fi. L~ urm~ urmel, CIne trebuie sa conducif statul? Poporul, olzgarhza sau pre~edintele?
*: ~, , A' f'
- Din punctul meu de vedere, statul trebuie sa fie condus de lege, Aceasta este adoptata de un grup de lideri care ~i-au demonstrat competen1a dar este creatâ ~i cizelatà de opinia publica, adica de reprezentantii culturii, ~tiintei, artei, ~i de ideologia, filozofia ~i religia statului. Întrucât cunoa~terea lumii este neÎntreruptà, pentru supravie~uirea strategica este nevoie de dezvoltarea permanentâ ~Î revizuirea legilor. În timpul socialismului, eu am auzit doar un singur punet de vedere: legea ma conduce Înainte, legea este mai Înteleaptâ decât mine, eu trebuie sa ma supun legii tara a cârti. Mai târziu, am auzit cu uimire ~i 0 informatie contrara, ~i anume: legea Întâre~te doar relatiÎle deja aparute ~icreate. Apoi am Înteles ca exista legi referitoare la strategie care se orienteazâ mai mult pe sufletul omului, care se referà la conceptii religioase, morale ~i constitutionale. Exista ~i legi tactice care se schimba mult mai repede. Dar oricât de gândite ~i Întelepte ar fi legile, ele nu reflectâ nieiodata Întregu! tablou al lumii. Ceea ce Înseamna ca nu traseaza 0 linie absolut corecta de comportament. Orice situatie va fi Întotdeauna mai Înteleapta decât noL De aceea eu cred cà În primul rând legile trebuie sa conduca statu l, ~i pe fiecare om În parte trebuie sâ-I conducà
~
.-
iubirea, deoarece este singura lege care ofera 0 imagine clara despre Iume, Aveti
informatii
noi despre regulile
de circulatie?
-
Exista ni~te observatii curioase. Eu am scris cà orice eveniment se repetâ În timp de mai multe ori cu sHibirea intensitatii. Adicà ceea ce noi numim "sem ne" sau indicatori
132 133
j
~ ~u
+:::::
-~
§-'-" 8- ~ a)!-~.E u
l
52
--
Ü9lZ
F'.~~../,
J"" constituie un model pentru evenimentul viitor ~i care În mod real .~~evin pericoful. Este adevarat ca e nevoie sa tragi concluzl!. JlIste. D~ca omul nu se schimba, atunci atentionarea nu f~nct~on~aza. !ntr-a zi eu am zburat Într-o intersecfie, În plina vlteza, ~I am II1trat Într-un "KamAZ". Cu 0 zi Înainte eu am primit câteva "avertis mente". Aluzia a fost destul de clara. Eu
1
1'1
" 1 l,
mergeam acasa cu ma~ina pe faleza Fântânilor. Aveam 60-70 km pe ara ~i În fata mea era a ma~ina. Lumina semaforului era verde. Era 0 distantâ suficienta pentru a trece intersecfia.
Maresc viteza pana la 80-90 km pe ora-. P ' m ~', flama~lI1a
"
l' l':
1.1 1
Il
"
1
dinauntru.
a timpului dâ na§tere programului
de auto-nimicire.
De mufte
ori am observat dupâ aceea cà atunci când Începi sa te grabe§ti, irnaginea reala a lumii din jurul tâu "Înoata". Cu cât te grabe§ti mai mult, cu atât mai mult se deformeaza.
cunoa~terea acestor legi se folosesc ~arlatanii. Când amui se grabe~te, el devine robul dorinlelor sale, El pierde complet controlul asupra situatiei ~i atunci poti sa-I
lui de catre ~rlatani
se aprinde
este permisa cumva de câtre Dumnezeu.
semaforul ro~u nu toata lumea Încetine~te la intersectie . Dar ca sa Pui frâ na- pe cul oarea ver de.
a~aceva eu nu am mai vazut. Eu am Început sâ frânez, dar am
Se poate trage 0 concluzie simplâ. Daca dumneavoast;a ~a grabiti undeva, deja ati Întârziat. Ati Întârziat În esentâ. lntar-
Întelesca nu iesenimic. Am reu§it sa trag volanul În dreapta §i
zie acela care se grabe~te, Se poate face totul repede dar fara
cu toate ca aVeam ABS am zbura
sa te gràbe~ti. Pe traseu puteti sa conduceti ma~jna repede. Daca Însa În interiorul dumneavoastra va apucà graba pot
t aproa pe
.. ocu m mlJ 1 1
~
~ntâmpJa. Î~ fata. Desenul IIlformatle. IIlvizibila ochiului normala, atunci nemaivorbind
zorial, când emotiile
ce se va
mi§carii
ma§inii prezinta 0 y~i dac a tu te ail J' ~111r-o stare t de comportamentul extrasen~oferuJui ti se tran
.
~
. sm,.t ,JarCil ' ln mo d normal pot trage concJuzii corecte. În acest caz situatia a fast ~
~i periculoasa. Pâna sa apara aceasta situatie starea mea interioara prevedea aparitia ei. Ce putea sa fie aces; lucru? stupida
Am Înteles repede. Acesta a Însemnat graba. Când În interiorul
j 1
De
Rusla,
cand
l "
0 fortare exterioarà
pe galbel~, Deodata, eu vad ca ma~ina din fala se opre~te, in
Dupa aceea am condus mai departe §i ma gândeam de ce a putut sa se Întâmple acest lucru. Eu simt Întotdeauna
1 III
-
propriei stari, adica dirijându-I
dirijezi cum vrei. Înseamna ca trebuie sà-I obligi pe om sa se gràbeascâ. Atunci când el Încalca legile superioare, În~elarea
' IIltersectiei. 1
l"~ 1; Il
'
lI~ce~m~~te la II1tersectie, atunci când semaforul Îllcepe sa palpale. Eu apas pe accelerator pentru a traversaverde intersectia
l'
T
tau te grabe§ti. Încerci sa accelerezi timpul. Timpul poate fi accelerat §i Încetinit fizic prin schimbarea
apàrea probleme serioase. Va prezint 0 alta observatie. De Îndata ce la dumneavoastra apare sentimentul de superioritate fatâ de altii În momentul conducerii ma§inii. a~teptati-va
ca În
scurt timp sa apara 0
situatie de avarie. Pe ~osea, ambitiile sunt mult mai peri culoase decât În mod obi~nuit. Apropo, atunci când mergeam sa cumpar 0 casa ~i rn-am
lovit de KamAz eu ma grabeam. Acolo vânzator,
iar noi eram În Întârziere
ma a§tepta un cu 0 jumatate de ara.
Atunci când te grabe~ti, nu numai cà pierzi realitatea lumii. dar mice situatie Începe sa se contureze În cel mai negativ mod.
134
135
,.
~ ~u
iH3 o::n-E-.E
---=
u~
1 H9/.l
...
1 I!'"
Aceastâ casa a fost renovatâ, dar nu am stat În ea niciodatâ. Dupa aceea am vândut-o la un pre! mult mai mic decât cel cu care am cumpârat-o. Am vazut câ "n-o sa meargâ", dar totu~i am hotârât, În ciuda sortii, sa cumpar casa. Însâ eu nu am demonstrat nimic sortii. Astfel, nu demonstrati nimic propriei sorti. Dacâ actiunile dumneavoastrâ pornesc din dorinta de a va demonstra superioritatea, de a va sustine supârarea, de a va sustine dreptatea. atunci credeti-ma, nu va veti alege cu nimic din aceasta, iar pe ~osea cu atât mai mult. Când am pus diagnosticul stârii mele Înainte de accident sau În situatii de accident, am observat Întotdeauna ca exista 0 legâturâ intre problemele serioase ~i agresiunea profunda fata de femei. Valorile de baza dau cele mai mari agresiuni ~i duc la cel mai mare stres, iar aceasta are loc prin zdruncinarea fericirii senzuale ~i daca nu treci prin aceasta În mod just. atunci provoacâ probleme ~i În domeniul sanâtatii. Îmi aduc aminte de 0 Întâmplare despre modul de verificare al ~oferilor profesioni~ti. Trebuia sa fie selectionati câtiva pentru 0 activitate serioasâ. Daca ~oferul este dependent, intra În panicâ, se framânta peste masura, nu poti sa te bazezi pe el. Pc ~oferi i-au Înzestrat cu senzori ~i le-au dat drumul pe un traseu. simulând diferite probleme ~i neplaceri. Unul a parcurs tot traseul foarte lini~tit; nici avariile, nici exploziile ~i "ici efectele luminoase nu I-au putut deranja. ~i deodata senzorii au indicat 0 expJozie a stârii lui interioare ~i 0 reactie care depâ~ea limita la stres cu toate ca ~oferul rula pe lin drum drept tara nici un obstacol. Dupa aceasta s-a constatat "a: ~oferul ~i-a adus aminte cum cu trei zile În urmâ s-a certat cu 136
nevasta. Astfel, daca tineti in suflet supararea pentru omul iubit sau ln mernorie se lnvârt pretentiile, mai bine nu va a~ezati la volan. Pentru 0 Întelegere mai clara, vâ mai prezint un eveniment petrecut recent. Dimineata când am ajuns la birou, al11 avut 0 stare de surescÎtare. Am examinat despre ce este vorba. Am depistat un program de dorinta multipla de moarte a femeilor din cauza injosirii idealurilor, a dorintelor ~i, corespUllzàtor, a celor mai mari dorinte adicâ a iubirii umane. "Diseara va trebui sa ma rog" - lU-am gândit eu. M-am Întors din birou, rn-am a~ezatÎn ma~inâ,trec printr-o mica bâltoaca ~i deodata, mata din dreapta, cu un zgomot, se Împiedicâ lntr-o gura de canal acoperitâ de apa. Merg mai departe Încruntat ~i ma gândesc ca probabil am stricat Ceva. Dar probabil ca am oprit agresiunea prin asta. Dispozitia nu s-a 1mbunatâtit. Am colindat prin ora~, apoi m~am dus acasa. La intrarea În Nevski Prospect efa ambuteiaj. Când sufletul e bine, nu te grâbe~ti nicaieri, dar acum nu prea este bine ~i a mai aparut ~i ambuteiajul. Am trecut cu ma~ina pe contrasens ca sa ajung la Începutul coloanei ~i sa pot demara când apare lumina verde a semaforului. Din partea opusa mai vin ma~ini. Fârà sâ vreau, Împiedic mi~carealor. Trec În maqarier pentru a acorda loc de trecere ~i ma uit cllm trec ma~inile Încet, pe lânga mine. "Ar fi trebuit sa dau Înapoi Înca vreun metru", - ma gândesc eu, ceea ce am ~i mcut. Dintr-o data ceva ma impiedica. Ma uit Înapoi ~i observ ca am intrat Într-un BMW care statea În Spate.Din ma~ina iese 0 femeie tânara ~i desfigurata de mânie, incepând sa ma injure ~i explicându-mi ca am gre~it. "Nu e de ajuns ca am lovit 0 ma~inà,. mai trebuia sa fie ~i 0 femeie la volanul
1 1 1
il'
i
137 .
.~
QU
1.
1
1 I!
i 1
~§;.;.e.t c
l
acesteia" - ma gândesc eu. A~a Îti trebuie - nu ai mcut rugaciunea, nu ai iertat la timp. Ceea ce s-a Întâmplat mai departe, cititorul Î~i va putea Închipui cu aproximatie. Nu va voi obosi rnintea cu detalii inutile. Dar va smtuiesc ca daca În cOI1~tiintâapar deodata pretentii fata de apropiati este mai bine sa stati În ma~ina, sa vâ rugati ~i sâ iertati de 10 ori, iar abia dupa aceea sa porniti spre treaba. Va prezint Înca 0 posibilitate: Daca În con~tiinta dumneavoastra apare 0 oarecare imagine, pâna când ea nu este Întarità de dorinte, ramâne pur ~i simplu imagine, da, daca imaginea este Înta,itii de do,in(e ag,esive, atund ea Începe sa p,indii via(ii. Închipuiti-va ca În fata dumneavoastra apare deodatâ un pieton, Încâlcând toate regulile de circulatie. Daca v-ati fi . . gândit: "te-a~ fi calcat ~i nu mi s-ar fi intâmplat nimic", dumneavoastra ati fi creat deja 0 situatie neplacutâ În viitor. Orice imagine de râzbunare, de nimicire fata de altcineva, daca este Întaritâ prin emotie, constituie deja 0 aqiune care, cu timpul, se va rasfrânge asupra altora sau asupra dumneavoastra. De aceea daca ceva nu va place pe ~osea, considerati-o drept propria imperfectiune ~i un motiv pentru evolutie. Cea mai neplacutâ situatie, daca este prognozatâ ~i este Înmagazinata În Închipuirea noastrâ nu duce Ja agresiune. Agresiunea apare atunci când !loi, În interior, nu reu~im sa controlàrn situatia, când nu 0 Îr1te'legem,când situatia nu este prognozatâ ~i nici luatâ În calcul. Înseamnâ cà aceasta demonstreazà Îngustimea perceptiei noastre iar apàrarea interioara agresiva duce la degradare ~i nu la evolutie.
-+::::::::
--
1:Q!-
CRIMA
Fiica mea de 17 ani Jura din casa sume mari de bani. Mlisurile Juate nu dau nid un rezultat, nid mlicar nu se caie~te. Ajutati-ne!
tf '.
138
- Cum se formeaza personalitatea infractorului? Savanti din lumea Întreaga Încearca sa solutioneze aceasta problema serioasa dar, deocamdata, tara nici un rezultat. Vnde este acea limita, dupa care dorintele normale devin patologice? Nu se bucura de mare trecere nici Încercarea de a da vina pe caracteristicile mo~tenite ~i pe influenta mediului. Un infractor se poate l1a~te Într-o familie perfect echilibrata dar e valabila ~i varianta inversa. Domni~oara de 17 ani Î~i creeaza Înclinatiile patologice. Care sa fie cauza? Daca i-a~ fi pus diagnosticul cu câtiva ani În urma, le-a~ fi spus parintilor: fiica dumnea\foastra are 0 foarte mare agresivitate subcon~tienta fata de oameni În planul banilor ~i al unui destin favorabil. Dependenta de ace~ti factori este atat de puternica Încat fata nu poate accepta În nid un caz pierderea banilor sau insuc139
1
.~ c>u
.1 1 1.11
'l'
,1 1
cesele
l
t:I:n
Dumnezeu?
notiuni Încat ea, fizie, nu se poate controla În acest caz. latâ de ce ea va face oriee ea sa obtinâ bani ~i bunastare. $i eu cat aceastâ tendinta se va dezvolta În timp, cu atât mai mult ea va
suparârii ~i a depresiei noi zâmislim În sutletul. nostru stare de orice crimâ pentru bani sau bunastare.
I-a~ sfâtui pe pârillti sà-~i retrâiasea viata ~i sa .accept~ de nenumarate ori Înjosirile sortii ~i pierderea ballllor, sa se
la dumneavoastra bani ~i nu vi i-a returnat. Sau ati depus undeva 0 sumâ mare de bani ~i i-ati pierdut, sau duceati lipsâ
dezicâ de logica umalla. a dreptâtii, râzbunarii ~i blamàrii. Ilibirea ~i acceptarea absoluta a oricarei situatii În momel~-
de bani ~i va certati din aceasta cauza. Sau, poate a~teptati sa
tul durerii, fie ea durere trupeasca,
câ~tigati 0 sllma mare de bani Însa vi s-a spulberat oriee sperantâ, ori sotul a pierdut banii, i-a dat altcuiva ~.a.m.d.~i daeà În aceste situatii iubirea ~i logica divinà nu au fost
Pentru a ne
despartim
predestinata problemelor Înca Înainte de na~tere.
linia destinului iar În prezent tiul ei sta la Închisoare. Ea nu a putut accepta Înjosirea destinului ~i n-a putut pastra iubirea pentru Dumnezeu. Depresia ei !?i lipsa dorintei de viatâ i-au
de primul.
Fara durere nu exista dezvoltare.
ne
Insa
Cu cat parintii tind mai mult spre Dlimnezeu, În clipele d~ suferÎnta sufleteascâ, cu atât mai rnult copiii lor nu vor mal avea nevoie de suferinta trupeasca. Volumul sufletului este çu rouit mai mare deeât cel al
În
dorinta de a-i ucide pe altii. ~i este sortit pieirii. El nu trebuie sa aibâ un destin favorabil !?i Îl1chisoarea ii salveazà, de fapt, viata. $i privindu-I toatâ lumea-i uimita. "Mai ca-sa este 0 femeie de treaba, buna !?i ordonatâ, de ce oare 0 pedepse~te
ridica la cel de-al doilea nivel trebuie s~
trebuie sâ aecepte suferinta trupului.
creat copilului 0 foarte mare dependentâ de un destin favorabil. El, launtric, este gata sa ueida pe orieine ar atenta la el 0 transfera
ce este
dacâ iubirea noastra fata de Dumnezeu nu este dest~l..d~ puternica atllnci s-ar putea sâ nu rezistâm dllrerii. d~sp~rtlfll ~I implicit yom alulleca spre frica, depresie, sllparan ~l ma. . Cel care nu vrea ~i nu poate sa accepte suferinta sufletulul
0
vroia sa mai traiasca atunci când avea neplàeeri pe
de a se sinueide
spirituala sau sutleteasca,
va pâstra tendinta cAtre Dumnezeu ~i iubire. Orice durere Înseamnâ 0 despal1ire de ceea omenese.
respeetate iar con~tiinta va sugera lira, blamàri, suparari ~i depresii atunci Înseamna cà tiica dumneavoastra a fost
lui. Dorinta
l~n
criminal - În noi sau În urma~ii no~tri - care ultenor va fi ln
Încâ Înainte de a fi conceputâ sau În perioada sarcinii se puteau Întâmpla urmâtoarele lueruri: cineva a Împrumutat de
bunastarea
Nici viata ei nu a fost u~oara iar feciorul sau este
un eriminal tara pereche." De fieeare data când ne dezicem de iubire În favoarea urii,
ti capabila de oriee infraqiune pelltru a-~i atinge seopul. Într-o mare mastlra, aeeastadependenta i-a venit de la pârinti.
mama nu
-
~
!!!151
u
H9/.Z
În viata. Suf1etul sau este atât de dependentde aceste
0 situatie observata În timpul eOllsultatiilor: În tinerete
~..;;. <::
corpului.
~i suferintele
sufletului purifica mult mai mult decât
suferintele fiziee.
,
1\.
viata ~i, câÎndu-se, se iubire ~i accepta durerea elibereaza de agresÎunea fata de A~adar,
parintii
Î~i retraiese
141
140
t
.!:-,
l
~u
~f-~l
,/'
pierderii ca pe 0 salvare ~i ca pe ceva ce duce la dezvoltare. Mai apoi se roaga lui Dumnezeu ~i-i cer ca urma~ul lor sa poatà pastra iubirea, sa accepte voia divina În clipele de
Il,
ill Il
1
.
l,1
'II 1'1
1 l'
Ii! 1
Dependenta
de dorintele
fundamentale
genereaza
depen-
den ta de dorintele superficiale. Îmi amintesc, cât de uimit am fost când am observat pe planul fin ca invidia, gelozia ~i lâcomia reprezinta de fapt unul ~i acela~i lucru. Ulterior am perceput cà toate decurg una din cealaltâ. Atitudinea fatA de viata se schimbâ când omul pierde viziunea vointei omene~ti ~i senzatia de viziune a iubirii divine.
pierderea bunastàrii,În timpul mortii, al bolilor ~i Înjosirilor. Dacâ parintii vor putea crea În sufletul lor un' reflex, un automatisl11de pàstrare a iubirii ei Î~i vor salva copi luI. Deci, cu ceva timp În urmâ m-a~ fi limitat la 0 astfel de explicatie ~i ea v-ar fi ajutat. Acul11, Însâ, Înteleg ca trebuie mers mai departe. Pentru aceasta trebuie sa ràspundem la
Daca
În trecut
amui
gândea
astfel
despre
cel bogat:
"Bogâtia Îi este datâ de la Dumnezeu, nu-I pot invidia ~inu ma pot gândi CUI11sa i-o iau, mai bine sa Încerc sa mâ imbogâtesc ~i eu. Pentru aceasta Însâ trebuie sa tind ~i maÎ mult spre
urmatoarea Întrebare: de ce parintii nu au putut accepta pierderea banilor? De ce nivelul trufiei la copil depa~e~te de 15 ori nivelul monal provocându-i astfel boli, distrugerea
Dumnezeu."
În acest caz energia era orientatâ nu spre distru-
destinului sau moarte. Astfel trecem de la dependenta exterioarâ, exprimatâ prin bunastare ~i bani la 0 dependentâ
gere ci spre zidire. Când Însâ Logica Divinâ era pierdutâ ~i
interioarâ: de la valorile trupului trecem la cele ale spiritului ~i sufletului.
invidia. El are de toate. iar eu nu - nici a~a nu-i drept. Daca femeia iubita pleacâ la altul apare ura ~i invidia. 0 persoanâ invidioasâ va deveni geloasâ, mai devreme sau mai târziu. Pe
ramânea
Odatâ am fâcut urmâtoarea socotealâ: iaht, vile, palate, ma~ini, 0 sumâ mare de bani - toate acestea sunt percepute de subcon~tient ca un nivel de confort ~i placere echivalent cu 30 de unitâti. Iubirea unitâti.
urnana,
elementara,
depâ~e~te
doua
sute
timpuri,
procesul
acesta decurgea
omeneascâ,
atunci apârea
lent: bunicul era invidios,
lacom. În prezent Însâ invidia defor-
tatâl - gelos, iar fiul meaza sufletul uman mult mai repede.
de
s~nzllalâ, iar atunci când persoana iubitâ ne provoacâ supârari ~I durere noi ii râspundem nu cu iertare ci cu agresiune, atunci, cu timpul, dependenta de dorintele fundamentale. profund legate de iubirea umall8, de viata ~i continuarea ei, se transforma intr-o dependentà crescândâ de bUllàstarea materialâ.
doar logica superficialâ,
~
Fericirea sut1eteasca sta la baza fericirii materiale. .')i daca !loi nu putem pastra iubirea atunci când pierdem fericirea
142
= HQLZ
Il
1
-
----=
~
l'
Mi-am amintit una din cele 10 porunci ale Vechiului Testament: "Sa nu pofte~ti nimic din ce este al apropelui tau". 0 singurâ fraza tarâ de care Însà civilizatia contemporanà ar fi imposibilâ. Chintesenta pâcatului primo,rdial al lui Adam ~i al Evei este divinizarea dorintelor. Acestea sunt legate de viata ~i de continuÜatea eL Capacitatea de a te opri la timp, de a nu deveni robul dorintelor a pus temelia viitoarei civilizatii. Trebuiau sa se abtina de la atractia sexualà, adica de la
143
.!:-, ""U
~~~f 1
H9U
p-;.,.~ ,II ,
1
'l' ,1
l', 1
1 l' 1
l','' '1
i ,', 1 1 Ii
Il Il
l, ,1 Il 1
r
1 1
1.
1
t~n,dinta ~e continuitate a vietii. Trebuiau sa-~i Înfrâneze porIlInle de Imbogâtire adicâ tendinta de a apara ~i Întâri viata. Depa~Înd invidia ~i trufia !loi transformam tot ce e lII~an În divin. De aceea eu i-a~ statui pe parintii fetei cu probleme de comportament sa nu se opreasca la prima etapa: cu cât avem ~nai multa fericire cu atM mai dureroasâ e pierderea acesteia, ln cat_egori.a~alorilor urnane fericirea suprema este reprezentata de IUblrea omel1eascâ. Dar dacâ nu tindem În permanenta câtre Dumnezeu cu cat iubirea umanâ este mai mare cu atât mai repede ea se transforma Într-o patimâ Înrobitoare. Cu cât depindem mai mult de dorintele noastre suprerne cu atât avel11~ mai ~utine ~allse sa depà~im durerea despârtirii de ele; ~i c~ atat m.al multâ agresiune ~i dezicere de iubire vom genera cand sentlll1entele ~i dorintele noastre vor e~lIa. La .consultatii eu le explic pacientilor: cea mai puternicâ rabuflllre a sentimentelor are loc ÎI1perioada maturizârii sexuale,. a primei iubiri, a pregàtirii pentru casâtorie. Înjosirea donntelor noastre, adicâ purificarea iubirii noastre pentru Dumnezeu, În aceste perioade, poate avea loc În diferite m:duri,:. ne putem supara nemotivat pe pàrinti, ne pot trada pf/etenn, putem avea parte de pierderi ~i bolL Pierderile din domel1iul material ~i spiritual se accepta cu greu tara 0 pregâtir~ prealabiJà. Atunci când Însa Începi sâ Întelegi, lucrul asupra smelui decurge destul de u~or. Nivelul sufletesc este Însa mult mai complicat. Aici, chiar daea Întelegi totu!. nu-ti prea iese nimie din prima. E nevoie de eforturi multiple ~i sustinute. Nu a~teptati un rezultat imediat; daca v-ati indreptat câtre Durnnezeu ~i ati Început sa 144
---
§ --==
i
t~:
1 ~
If'. '" " (,:}
l,
f
va schimbati, rezultatul va veni, dar nu a!;'a curn v-ati imaginat dumneavoastra: acolo, sus, sunt alte legi ~i reguli. Atunci eând reflexul de pastrare a iubirii se va activa nu "umai În timpul durerilor fiziee dar ~i a eelei suflete~ti Înseamna ca ati meut primul pas pe calea depa~irii ferieirii senzuale. La Început, starea sufletului nostru se transforma În starea fizica !;'iÎn destinul copiilor no~tri. Dupâ un timp, situatia se sehimba: sanatatea noastrâ ~i bunastarea depind de gradul de armonie al spiritului urma;;ilor no~tri, Majoritatea paeientilor mei 0 reprezinta bolnavii de cancer, carora eu le explie: trebuie, la Îneeput sa và ereati un reflex de pâstrare a iubirii În suflet, ulterior~trebuie sa treeeti prin câteva situatii reale pentru a va confirma realitatea tendintei dumneavoastra. Numai dupa aeeasta yeti putea sa va influcntati eopiii, sa le transmiteti, prin rugaciuni, rcflexul pastrarii iubirii. Tumoarea caneeroasa este sufletul deformat al copilului dumneavoastra. Purifieati-i sufletul prin sine. Orientati-i coreet sufletul ~iatunci yeti putea fi sànatos. Va repet din nou eeea ce am mai seris În prima mea carte. Cea mai mare crima este dezicerea de Iubirea Divina. De aici porne~te lantul eelorlalte infraqiuni. Omul care nu se Îngrije~te de sufletul sau nu poate avea un spirit ~i un eorp normale. Sufletul sepurificâ prin lubirea Divina ~i prin durerea omeneasca. ~i atunci cand În clipele de durere noi tindem catre EI!;'i ne gandim la El noi ne salvâm nu numai sufletul nostru ci !;'isufletele urma~ilor no!;'tri !;'iale celor care ne Înconjoarâ. 145
.'
.~ QU
l
~~~t
1
l, '
',[ 'I" '1
Il! 1
1
Ii 1;,'
l, III
La 0 asemenea dependent3 omul devine rob al propriilor do-
-
146
= H9lZ
'1
Nu demult am vazut la televizor 0 statistica a celor care au ie§it din casele de copii. 50% dintre ace§tia sunt vagabonzi, aproximativ 30% stau in inchisori, 18% sunt sinuciga§i §i doar 2% au familii §i duc un mod normal de viata. Se pare ca statistica respectiva nu depinde de ce sume de bani au fost alocate pentru educatia copiilor În orfelinate. Care sa fie cauza? !ji, În genere, care este karma copiilor abandonati sau rama§i fara parinti? leri s-a prezentat la consultatie 0 femeie care a Înfiat 0 fetita. mi-a povestit ea, - toate rude le care "E 0 istorie ciudata, au Încercat 5-0 ajute au murit una câte una. Eu am acceptat-o din tot sufletul ~i simt ca ma duc ~i eu. A Început sa ma doara inima ~i cu fiecare zi ma simt tot mai rau. Am mers atunci cu fata Înfiata la 0 manastire ~i la Întoarcere era cât pe ce sa murim. Parca am inceput sa ma simt mai bine. M-am deta~at putin de fata ~i durerile mi-au trecut. La ea Însa a Început sa fie tot mai pronun1atâ agresivitatea. Ve~nic are nevoie de ceva. Daca nu-i place ceva, sparge vesela. A Început nu demult sa ~i mintâ. Mâ scoate permanent din sârite. Ma face sa racnesc sa devin isterica ~i dupa ce obtine ce vrea se calmeazà. Înai'nte Îmi aducea singura cureaua ~i-mi zicea Ma ma-, bate -m a, - nu mai pot sa ma cOlltrolez. Nu demult mi-a" spus: dacâ nu yom avea parte de bunastare eu voi muri". De aceea am ~i plecat dintr-un post bine platit: banii ~i bunastarea ii fac rau fetei. - Oricât ar pàrea de straniu, - i-am spus eu, - dumneavoastrâ semânati mult cu fiica adoptivâ. Dependenta de dorinte e la dumneavoastrâ de 13-14 ori mai mare decât nivelul criti~.
-
~
, ~ ."
rinte. Dacâ aceastâ dependentâ iese la nivelul exterior omul devine infractor. Dacâ va coborÎ În interior, atunci omul va avea parte de boala grea. Cu un astfel de nivel mortal de dependentâ vin la mine pacienti bolnavi de cancer, sida, diabet, sterilitate sau homosexuali. La fiica dumneavoastrâ adoptiva supunerea senzualâ este fundamentatâ genetic. Iatâ de ce ea nu se poate controla. ~i În acest caz este sortita inchisorii, sârâciei, bolilor, mortii, lipsei copiilor. Dar, fiindca informatia esentialà este continutâ În structura biocâmpului iar genotipul biocâmpului este primar, daca dumneavoastrâ 0 yeti ajuta sâ-~i schimbe radical sutletul, se vor schimba ~i toate celelalte: caracterul, obiceiurile ~i destinul. Ea a fost fiica dumneavoastrâ Într-una din vie1ile precedente. Tabloul dezvoltârii dumneavoastrâ era urmâtorul: fericirea senzualâ s-a dovedit a fi a fi mult mai mare decât rezervele dumneavoastrâ de iubire. ~i când a Început purificarea nu ati ales iubirea, ci gelozia, suparârile ~i blamarea. Spulberarea dorintelor a devenit pentru dumneavoastra un chin insuportabil, deoarece se miqora cantitatea de iubire. Ca sa diminua1i durerea ati Început sâ transferati totul din straturile de profunzime În cele de suprafatâ. Bunastarea material30deve!lise pentru dumneavoastr3o fericirea suprema. Toate acestea i s-au transmis ~i fiicei. În viata trecuta nu v-ati mai Întâlnit. În viata de acum v-ati n30scutdeja cu 0 mentalitate de infractor. Din na~tere, banii erau pentru dumneavoastra 0 fericire abso\utâ ~i toat3oviata ati pierdut ~i v-a1i distrus destinul ~i sânâtatea. Ati acceptat toate aceste pierderi ~i puteti accepta lini~tita orice pierdere materiala. Însâ spulberarea iubirii 147
.~
l
c>u
aH..~f
Il omelle~ti, a dorilltelor ~i relatiilor constituie Înca 0 problemâ ce nu 0 puteti rezolva. De aceea ati avut dintotdeauna buna-
iil
1 1
'1'1
-!&I ---,....
'1
!
t:: ~
H9U
1
ii
..'.
stare dar n-ati avut copii. ~i vi s-a u~LJrat situatia:
profunzime. Dadàceala aiei nu are nici un efect. În acest caz ~Î dumneavoastra trebuie sa va schimbati la nivelul reflexelor. În primul rând, Îllvàtati-va sa tindeti catre Dumnezeu :?i sa pastrati iubirea ÎIl clipele de spulberare a dorintelor §i a vietii. Apropo, aceastâ stare de lucruri va :?i este prezentata prin intermediul fetei dumneavoastra.
relatia
sexuala amplifica brusc dependenta de nivelul senzual. Iata de ce Încercarii cu barbatii nu i-ati mcut fata. La fiica adoptivà instinctul sexual, adica de continuare a neamu]ui, este Închis, ceea ce va ofera 0 ~ansa de a transforma dorinta În iubire ~i nieidecum invers. Însa dependenta dumneavoastra de dorinte a Început sa và ucida fata. SuntetÎ cu ca Într-un raport de rezonantâ ~i va deplasati nu Înspre iubi;e ci spre dorinta. De aeeea v-ati Îmbo]navit, de aceea, de altfel,
~
1
mureau ~i rudele fiicei dumneavoastra. ~u v-ati ~ândit niciodata de ce În Biblie serie: când ajuti pe ~ltcll1eva, mana dreapta nu trebuie sa ~tie ce face stânga. Asta IIlsemna cà nu trebuie sa te concentrezi pe ajutorul acordat a~tu~. am.' amp]ificându-i dorinta lui de cOl1centrare asupra vle~lI. AJutoru1 trebuic sa fie ncobscrvat, tara ata~ament. Cel ~llal mare ajutor ~i cca mai mare grija e sa-] Înveti pc am sa IUbeascâ ;;i sa ierte, sa dea .<,;inu sa ia. Dlimneavoastra Însa ati Început s-o Învâtati Îllvers. A Începllt sa và doara il1illl~. Puteau Însa sa va doarà articulatiile,
sa va pierdeti vederea
sa
avcti a congestie, cancer mamar ~i, În cele din ur~â, sa ITIur'iti.
- Eu sumr de cancer, - adauga femeia. Ridic din umeri: .
-
'
B.inein!eles.~i daca dllmneavoastranu ati fi avut expe-
nenta Plcrderi]or ~i macar 0 fragilà tendinta catre iubire ati fi mu:it.. AClllll, Însa, daca va yeti Învata fiica sa iubeasca ;i 0 vetl 3Juta sa simta care este sensul vietii, atunci veti fi fericite. Retineti, Însa, ca e vorba de lin nivel emotional de mare
If
-,,<, -~~. ,
J
- Ce-ar trehui sa fac când ma enerveaza la culme? - Rugati-va, pâstrati iubirea, iertati. Când ea Întrece orice masura puteti s-o opriti, dar primul impuls trebuie sa fie unul de iubire ~i apoi sa luati masuri de pedepsire mai dure. Spuneti-i ca 0 iubiti dar ca sunteti nevoita s-o pedepsiti ~i sa-i reduceti din drepturi. - Apropo, de ce ma Illinte? - s-a interesat femeia. În modul acesta ea va controleaza. Când omul este ata~at de dorinte el trebuie sa tinda spre indeplinirea oricareia dintre ele. Pentru aceasta trebuie sa ti-i supui pc cei din jurul tau. Omul care va crede minci unile depinde de dUlllneavoastra. De aceea el Încearca prin isterie, intilllidare, prin minciuna, prin nenuIllarate cai sa va manipuleze ~i sa va supuna dorintelor lui. - Ce-; de Tacut? - Sa tindeti spre Dumnezeu ~i sa limitati ceea ce este omenesc. 0 silllpla lilllitare (chiar daca e dura) nu da nici un rezultat. La limitari artificiale omul devine mai de~tept §i mai subtil. Apropo, dupa 0 astfel de schema are loc "educarea" in Închisorile ruse~ti. Daca Însa ati Învatat sa iubiti ~I sa tindeti spre Dumnezeu atunci orice limitare dura a dorintelor ~i vietii se va solda cu Înf10rire :?idezvoltare ~i nicidecum cu degradare :?idistrugere. În primul rand Însa trebuie sa va schimbati dumneavoastra În.<,;iva.
14K
149
.!:-,
~u
CQ~~f
l "1
."
Il
,
-
'!'Iiill
Eu sunt cu totul altfel acum?
-
. . -.Va vedeti cu privirea exterioara TrebUie sa va schllnbati laulltflc.acolo unde d '
Ijll',i
'
umlleavoastra
Il,
~.1 fi'Ilca d umneavoastra
re-
prezentati un tot.
1 'Id
-
1
lara vreun rezultat. Eu am Încerc a,t d ar ""'-
A Tlmp de cateva vieti ati fug it d . . . e IUblTe,lar acum doriti ' . ca În câteva luni sa recupe ra,1 . t totu l. ln n1ed'le, aceste schlmbari
'I .1
-'
1
A
,
. va- vor lua de la 3 la 7 . d a~l, aca vetl lucra la modul real. Uitându-ma la fiemele, am adâugat: . . " "Inamte pentru aceasta nu erau de aJuns 10-13 VIet!. " " Nu d Isperati " ~i nu a~te p tati, vreun rezultat el v
1
'II
'1 Il,
1 Il III" ,'1 i'll, 1 '1,1 l,Ii,
dumneavoastrâ
a ven!" oflcum, daca
' v-ati, Îndre ptat ca-tre D umnezeu".
Vorbese cu 0 doamnâ ~i vâd cât d
".
e greu JI este. Con~tiinta . nu fUl1ctioneazâtara , . ' 0 sllstmere suflet easca.- La J1Jvelurile de
suprafatâ femeia ma mte ege, "II1sa, numa' 1 ce a duc vorba d espre planurile de rofi"unzllne, atll1g ni~t P puncte dureroase ~i . "e femela devine refracta ra" E a rn-ar fi Ill]e 1es d"mtr-odatâ ~i al' fi acceptat totul daca ln su Il etul meu ar fi fi . " ost mal multa iubire ~i concentratia de iubire ar fi1 fost mal. mare N' . . ICI eu nu am . . "IIlvatat "Inca aeest luen 1. D"lagnostlcarea m ea, VIZlunea ~i Înte.- . legerea sllnt superioare capacltatdor ' mele . T oate acestea fac . . .' actlvltatea mea destul de penculoasa . Însa- Iml . IInpun sa-mi . dezvolt tot mai activ s' t . 1
biine~ti care se delapideazâ ~i la lozincile despre grija falii de . copii. În casele de copii este nevoie, dupa parerea mea, de 0 educatie religioasa, pe de 0 parte, ~i de un mod auster de viatâ, ca În mànàstiri sau cazarme, pe de alta parte. În procesul educativ nu trebuie sa tolerezi dorintele, ci sa le educi. Cred cà aceste timpuri nu sunt prea departe: principiul va fi aplicat În case le de copii, În Închisori ~i În societatea noastra care mult timp a fost structurata dupa principiile unei Închisori. Avem nevoie, ca de aer, de iubire ~i de grija fata de sutlet. Însa daca toate acestea nu VOl'fi Întiparite În viziunea asupra lumii ~i În structurile respective ale societâtii noi vom Încetini dezvoltarea ~i 0 yom transforma din bucurie În chin. Noi suntem sortiti iubirii ~i yom ajunge la ea, yom ajunge la 0 viziune normala asupra lumii ~i la 0 educatie corectâ. Depinde de noi cât de repede se VOTÎntâmpla toate acestea.
A
"
-
l'l"
'
"11 11 d' 1
-
A
,
IS emu
~I atunci
nu
mal tratez eu ci
slstemul de cercetari care oJera 4: -"0 IIltele . gere corecta -.. a lumu ~i . '.
poslblhtatea
de schimbare.
Apropo de orfelinate. Nu Întâm p lato r, un copll. ajunge acolo, ProbJema de baza- trebule. sa fi . le aJutorul acordat . se redue la donatiile sufletului copilului Înça toate b'mefacenle /50
I!I!!!!!!!I!
r--...
1
.1.1
-
---= -==:II: ll9LZ
~-'
i
.1
~
De ce În Rusia infractiunile minore sunt pedepsite cu termene de detentie mari, pe cand În Occident e cu totul altfel?
- În Est amui este educat prin metode religioase morale, adica prin metode psihologice, pe când În vest - prin metode economice. ChiaI' ~i 0 detentie de 0 luna are un impact atât de puternic asupra serviciului, modului de viatfL ~i a situatiei financiare Încât il aduce pe om pentru mult timp pe calea cea bunâ, Fiindcà În Rusia nu era recunoscuta proprietatea privatà au fost marite, În locul amenzilor, termenele de detentie. ~i, fiindca În Rusia În prezent nu exista notiuni morale pronuntate ~i nici nu este stabilit un mecanism economic, sistemul de pedepsire actioneazâ haotic, ceea ce Înseamna ca este neeficient. 15/
.!:, ~u
l
~~ê-<:
IXIE-E
~
u
-H9l~
1 l'I,ill
Nu demult am auzit de urmatoarea Întâmplare. 1
,1
centi au mers sâ parcheze ma~ina În garaj.
l,
cillci illdivizi sâ-i injure
Doi adoles-
infractiuni cu atat mai drastice trebuie sâ fie masurile luate. Deocamdatâ În Rusia nu exista 0 profilaxie a infraqiunilor.
Pe alaturi treceau
bauti care, gâsind un pretext oarecare, au Început pe baieti iar apoi sâ-i ~i bata. Vâzând
n-a mcut fatâ problemei, iar ~tiintei ~i religiei nu Ii s-a permis sâ Încerce. Nu demult am aflat 0 istorie Filozofia
câ nu-i de
glul11a unul din baieti a reu~it sa scapc ~i ~i-a sunat pe mobil 1
tatal ;;i militia.
Il
Taica-sau
un foc În direqia
l'!
venit ~i militia
Il
viatâ, iar tatalui
,
l' !! !'
Il'
1
:1/,
dar tara nici un efect.
~i tatal a fost retinut. Huliganul
tovara~ii rau famate dar mrâ prea mult sucees. Fiul a Încep~t sâ fure ~i declara destul de des: "Eu vreau sa ajung În Închlsoare". Acum e la Închisoare. I-am cercetat biocâmpul. Nivelul trufiei este de 5-6 ori mai mare decât nivelul eritic, dependenta
rànit a ramas În
i-a fost intentat un proces - tentativâ de omor
de dorinte este de 13-14 ari mai mare. Moartea este prezenta În struct~lrile biocâmpului, adicâ ar fi sortit pieirii dacâ ar duce 0 viata normala.ÎI poate salva doar 0 serie deÎnjosiri, de aceea ~i vroia sa ajungâ În Închisoare. Când toate acestea var t~ece În
a~ullii. La militie se Întocmesc rapoartele pelltru sfâr~it de an ~] acestea trebuie sa arate bine, iar În acte le procuraturii lipsea tocmai 0 tentativa de Ol11or, descoperitâ ~i pedepsitol. De aceea depun
apârare a vietii
cuiva ci ca pc 0 tentativâ
juridic
sâ aibâ
trebuie
nivelurile de profunzime el se va Îmbolnâvi ~i va mUfi. Sau,
toate eforturile ca sa prezinte cazul nu ca pe 0 functii
educative;
de omar.
deascâ Împreunâ
~tiintei, eulturii
~i religiei
cel putin, se va ÎmbolnavÎ de 0 boala incurabilâ. Dacâ nu va da
Sistemu/
acesta trebuie
sustinâ ce e mai bine la om ~i sol Învingâ pornirile Reprezentantii
',i
agresorilor,
- care este pedepsità cu opt ani. Rudelor revoltate avocatul le-a explicat ca e mai bine sa nu ajullgi la militie spre sfâr~itul
militienii -1
picioarelor
Atunei el a tras În pieptuJ unuia dintre agresori. În acest timp a
'l, Il 1
1 1 1
a formarii unui infractor - un barbat tanar, inteligent, bine educat, dar care nu vroia sa Învete. Tatal sau Încercase de mai multe ori sâ-I scoatâ din diferite
a luat pu;;ca
~i a venit sa-~i salveze cei einci s-au aruncat asupra lui. Acesta a tras
tiu!. Vazându-I, 1"'1
frau liber patologiei sale va ajunge la boala ~i moarte. Daca nu
sol
se va Întâmpla a~a atunci va avea parte de furturi, tâlharii, Înehisoare, posibil, pe viatâ.
negative,
trebuie sa se gân-
La uncle persoane se degradeazâ corpul, la altele - structurile sllfletului. ~i Într-un caz ~i În celalalt la Îneeput sufera
cum poate fi ajutat un om care a comis 0
infractiulle. Educatia tara iubire se transformol În nimicire.
Însa
sufletul. .. . ') M-am interesat: care era situatia În familla acestUl tanar. Conform diagnosticului meu reie,~ea cà un mare "merit" În faptul ca tânarul a devenit infractor Îi revenea mamei. .D_lIpâ
pentru a educa trebuie sa ~tim ce vrem de la omul respectiv,
~
CUI11vrem sa ,fie acesta. Fiindca În Rusia În prezent nu exista 1
niei 0 ideologie, organele responsabile cu reeducarea se transformol În organe de represiune. Am spus deja ca gardianul care pedepse~te devine activeazâ
cu timpul
uciga~. Cu cat mai tarziu
sistemuJ care sa-/ opreaseol de la comiterea
marxistâ
-
toate probabilitâtile, ea i-a transmis 0 dependelltâ pu.t~rl1lca ~~ dorinte, ~i disponibilitatea de a face orice pentru a-;;1IIldeplllll dorintele. S-a dovedit câ maicâ-sa divortase de foarte mult
se unel {
152
).
153
1
.'
-_.~
Su
l
/J::H~"ii.e. E
H91~
-
l'
1
,>
Il
11 Il.
' 1l
'
1
Il
il
1
1 1,1
""
'j:
1 1
--= ~-
~
U
timp de taicâ-sâu. Caracteristica fundamentalâ a mamei lui era sexualitatea nesatisfiicutâ. A distrus câteva familii. Se Îndrâgostea, fermeca barbatul, il despiirtea de familie ~i-apoi il abandona. Tatâl femeii statea la Închisoare pentru un omor din culpâ. Chiar dacâ e un omor din culpâ, Înseamnâ ca În acest caz concentrarea catre bunâstare ~i nivelul trufiei erau imense. Când sutletul este saturat de dependenta de valorile umane ~i Începe sâ se intoxice cu agresivitate, omul devine infractor având de cele mai multe ori un singur scop - sâ-~i distruga destinul, sanâtatea ~i viata, pentru a stopa procesul de dezintegrare a sutletului. ~i cu cât mai degraba societatea ÎI va opri, pe de 0 parte, ~i ii va da posibilitatea de a se schimba radical, pe de alta parte, cu atât mai putin sinistre vor fi forme le pe care le va capâta criminalitatea. Am gasit nu demult În ziare 0 cifra care vorbe~te despre multe - În fiecare an În Rusia 14000 de femei sunt ucise de catre bârbatii lor. În Rusia continua râzboiul de autodistrugere. De ce? De ce În fiecare an În Rusia populatia ullui orâ~el moare din certuri cotidiene, banale? Pentru ca noi nu avem nici criterii ideologice, nici morale ~i nici economice, criterii care ar putea stopa criminalitatea ~i i-ar ajuta infractorului sa se redreseze. E timpul, probabil, ca, de data asta, savantii, psihiatrii ~i medicina sa explice poporului ca marlania, Înjosirea, scarile murdare de bloc sunt Într-o interdependentâ nu numai cu nivelulnostru de trai ci ~i cu sanâtatea noastrâ.;;:i Y. de asemenea , cu caracterul ~i destinele copiilor no~tri.
salvat 750 de oameni, au pierit 1500, nu a supravietuit nici un pasager de la c/asa a I-a. Au pierit ~i vip - urile. Ace!jtia s-au conformat comenzii capitanului: fn barci urca doar doamnele §i copiii. Cei bogati, persoanele instarite s-au dovedit a fi patura cea mai buna a societatii. Noua, fnsa, din copiliirie ni se spunea prin intermediul pove§tilor, romanelor, presei unul §i acela§i lucnt: ce cana/ii sunt toti bogata§ii §i cM de de§tepti §i nobili sunt saracii. Saracul insa se fmbogate§te daca are minte, talent, daca ii place munca ~i este ordonat. !?i majoritatea miliardarilor, daca e sa dam crezare statisticilor, sunt oameni cu 0 fnalta tinuta morali:i !ji cumsecade. Ce sa fie asta: invidia saracilor fata de cei bogati? De ce fnsa nu numai socialismul dar !ji societatea occidentalil contribuie la mentinerea unei asemenea conceptii? La prima vedere situatia pare Într-adevar ciudata. Dupa cum bine observase 0 scriitoare, În Rusia, toti Îi urâsc pe cei bogati ~i totodata toti vor sa fie bogati. În principiu, e vorba despre toat3 lumea. Daca ne amintim de Vechiul Testament una din poruncile lui preconizeazà excluderea invidiei ~i urii fa1â de cei mai boga(i. Socialismul a fost fondat pe alte principii, iar noi am putut evalua consecintele. Se poate spune cà religia ~i-a pierdut din puteri ~i În om au Început sa predomine Însu~irile negative: lascivitatea, invidia ~i lacomia. De ce Însa s-a mentinut atâta vreme ideea unei comuniuni economice ~i a egalitatii - 0 idee care, de altfel, s-a nascut În Occident, Într-un sistem capitalist. Deci societatea occidentalâ a generat ideea de ura fata de cei bogati ~i de egalitate
Am viizut recent la televizor 0 emisiune despre scufundarea Titanicului. Unele date rn-au riivii~it: s-au
154
155
i
,
~
"'u
l
1.
~'i1.e. ~ 1J::n~:c i5
H9l~
......
-~
economica Între cel prost ~i cel de§tept. ~i daca toate acestea
reala spre umanitate a fost reprezentatà În con~tiinta oeeidentalà, În primul rand, de masurile economice. De ce În cele mai grele conditii statul sovietie a supravietuit tara ca, practic, sa aibâ speciali§ti? Din cauzà ca unitatea .}i finalitatea s-au dovedit a fi mult mai efieiente decât avantajul ecol1omic al Occidelltului. În continuare Însa se Întâmpla ceva ciudat. Lenin ataca plin de ura inteligenta. Kirov evacueaza 10000 de persoane din apartamentele lor din Leningrad ,i le cazeazà În baraci unde acestea mor. De ce? Pentru ca muncitorii aveau nevoie de apartamente, iar de intelectuali nu prea avea nevoie nimeni. A;;a Îl1cepe un proces de decimare nu a bogatilor ci a persoanelor inteligente, cultivate. Despre ce ne -vorbe~te acest fapt? Capitalisl11ul nu a putut as"iguraunitatea societatii. Banii ~i legile economice S-3Usituat mai presus de moralitate. Nici socialismul nu i-a putut asigura societatii unitatea. Viitoarea bunàstare materialà ~i ideile care se reduceau la câ~tigarea unei bucàti de pâine s-au dovedit a fi mai preslls de moralitate. Practie, socialismul §i-a Însu~it toate notiunile morale din cre§tinism. lata de ce a rezistat destul de mult, chiar dacà e vorba de biruinta valorilor morale. SocialislTIul,de fapt, a fast 0 Încercare de a restaura crc§tinismul În conditiile contem-
Întâmplat a§a, Înseamna ca exista un sens suprem. Sa anal izam unnatoarea ipostazâ. Orice orgal1ism exista atâta timp cât este unitar. Dacà este distrlls nucleul unei celule s-au
moare §i celula. Dacâ organismului "'l'
dezvoltare a societàtii cu atât mai Înalt trebuie sà fie gradul de
'i'
umal1itate al membrilor acestei societâti ;;i cu atat mai bun trebuie sà fie nivelul de conducere. Religiile universale au
'III: 1 Ii
permis sa fie ridicat cu mult gradul de dezvoltare
'1
Acest nivel a fost conditionat
Il', ,',11
',111
Ii,
III'
l' 'II '1
Il
de legile morale §i ideologice.
l'
'1
sunt
Acest fapt duce la ruperea legàturilor fine care asigurà unitatea societatii. Se deregleazà relatiile de familie §i ulterior se deregleazà ~i se dezintegreaza treptat .?i societatea. Iar atunci când componentele
unui organism
Înceteaza
sâ mai
functioneze ca un Întreg apare boala care, sub amenintarea mortii, impune organismului sà-~i restabileascâ unitatea tuturor organelor. 0 astfel de boa là, la niveJul societàtii, poate fi considerat râzboiul. La un nivel Înalt de dezvoltare caractend dur.?i obligatoriu al impulsurilor evolutioniste
l,
a societâtii.
Esenta capitalisl11ului consta În faptul cà legile economice mai importante decât cele morale.
l " ,.I! I!jl
nu i se asigurà Îl1telegerea
.?i unitatea el nu mai poate supravie!ui. Acela.?i lucru se ÎI1tamplà .?i cu fiintele vii. Cu cat este mai ÎnaJt nivelul de
l '1 1 III'1
devine mai
supravietuirea strategica a societatii. Daea nu exista 0 idee care sà-i uneasca pe saraci, bogati §i oriee membru al soeietâ!ii Într-o strategie generalà de dezvoltare ~i supravietuire atunci toti ace§tia trebuie sâ se uneascà altfel. ~i aeeastâ tendinta
156
l ,
t
.'
porane.
putin eficient dar mult mai periculos. În societatea occidentalâ nu existà O' idee care sà-i fi unit pe toti ;;i sà fi contribuit la
1
--!!!!B
De ce, totu.'}i, În ultimele câteva secole au fast nimiciti cei mai blini? Exista oare un Îllteles.mai adanc? Dadi e sa gândim logic, nimicirea celor mai buni reprezcntanti ai unei societâtÎ 1
,f
ne vorbe§te despre 0 criza serioasà a civilizatiei. Putem oare gâsi un sens profund ;;i dreptate În nimicirea celei mai hune parti din populatie?
f
Ir i. l' I!
Poate fi Întemeiata, din punctul de vedere 157
..
.~
QU
l
~.. §' I:OF-F-.<::
-~-
u~
H9LZ
r
al Jogicii divine, ura fata de cei bogati ~i taJentati?
"Tot ce este lagie - este adevârat - zicea Hegel.
l' .,
"
- Tot ce este adevârat - este lagie." Adicâ, daca ceva exista, oricât de absurd ar pârea, Înseamnâ cà În existenta acestui ceva exista un sens suprern ~i 0 dreptate supremâ. Sâ ne imaginâm acum cà oamenii bogati, inteligenti ~i talentati alcâtuiesc coroana unui arbore. Poparul este trunchiul acestui arbore. Cantitatea de iubire În sutlet care-Î permite omului sa fie religios, moral,
1
sa se simta
1
.1'I~,
!
'1
aceastâ c31ltitate de iubire reprezintâ râdâcinile arborelui. ~; daca arborele poate muri din cauza activitâtii insuficiente a
'li i' l' 1
râdâcinilor, se va rari. În primul rand coroana lui. Cu cât sunt mai mari senzualitatea, dorinta ~i intelectul cu
'
'1 1
pârticica a lumii ~i alâturi de ceilalti oameni
atat mai periculoase devin daca nu sunt asigurate cu iubire. Un criminal va lua viat:a a zeci de persoane pentru a se Îmbogati. Un ide%g va râpune viata a milioane de oameni. În ultimele decenii am uitat ca trebuie sa cheltuim mai multâ energie pentru a acumula iubire ~i a tinde spre Dumnezeu. Toate fortel~ au fost irosite pentru plâceri, dezvoltarea senzuaJitatii, a capacltâtilor ~i a intelectului. În prezent sLintem martorii unui p~roces În care arta
tara de iubire ne omoara sufletele, orien-
tandu-Je spre sex, dorinta ~i agresivitate.
Observâm cum :;tiinta tara iubire ne ucide viitorul, sfidand b~,~ul sil~t cu experimentele sale. Observam cum complexul ITIllltar ~I organele de justitie, orientandu-se spre necesitâtile . lor, ucid ~i nenorocesc tot mai muJti ~i mai multi oamenÎ. Cu cat acest proces va continua mai mult cu atat mai putin se vor Ila~te oameni ta/entati, frumo~i, sensibili. Nu Întamplator, În prezent se nasc foarte mu/fi copii cu deficiente
psihice. E tot mai mare numarul de talente carora nu le este straina perversiunea. Totodatà, Însa, iau avant tendintele sanatoase. Oamenii Încep sa tatoneze situatia - de la goana dupa bani ei trec la cercetarile spirituale. Se Întorc În permanentà la notiunile morale. De la notiunile de moralitate care permit pâstrarea iubirii vor trece treptat la gândirea religioasa ~i Întelegerea sensu lui poruncilor religioase. Nu ne va ramâne decât sâ Întarim suprematia absolutâ a iubirii fatâ de orice valori
1 i
:!
umane, sâ Întelegem iubirea ~i tendinta catre Dumnezeu ca pe 0
chezâ~ie a fericiri supreme, a unitâtii ~i a supravietuirii În
conditiile contemporane. !?tim cu toti ca e pacat sa ucizi. Ce se fntampla cand omul ucide fn timpul sufletul lui dupa moarte, lapt?
Cum se ras frange
atunci
razboiului? Ce se fntllmpla cu luand fn considerare ~i acest
acest lucru asupra
karmei
lui?
Am mai spus cà foarte importantâ este motivatia. Osta~ul În
lupta Î~i face datoria. Elnu vrea sa ucidâ. Daca el se razbuna,
vrea sa ucida, atunci e vorba de un uciga~. Atunci cand În timpul celui de-al Doilea Râzboi Mondial guvernul chema poporul
~i armata sa se razbune pe du~mani, atunci, cred, Ii s-a
rncut un mare rau nu numai osta~ilorci ~icopiilor ~inepotilor lor. Daca moartea cuiva iti provoaca placere atunci poti fi clasat drept uciga~. Uneori sunt Întrebat: "Daca ucidem pe cineva tara suparare ~i ura Înseamnâ ca nu se va il1tampla nimic?" Va repet inca odata: daca eu-I nostru se activeazâ ~i cineva moare din aceasta cauzâ noi vom râspunde pentru aceasta, mai devreme sau mai tarziu. Ma puteti intreba atunci cum râmane cu cei care Î-au
]5X
]59
~ .
:s-1I ~u
..
ccn-~f
E:::
G
=
1
p-.~.. -~.
Ir
H9ll
-r-
1 ,1
i
nimicit
pe
evrei ~i au organizat lagarele de exterminare? Ca sa
genereazà actiunile criminale. Oricât de etic al' fi comportamentulnostru, dacà sensul suprem al vietii pentru noi constâ
1
1
va raspund la aceasta Întrebare ar trebui sa-i studiez pe ace~ti
'1
oameni. Diagnosticându-I pe Hitler dupa filmele documentare am stabilit În biocâmpul sau moartea urma~ilor pana la a
;
treisprezecea generatie. Dependenta de dorinte 0 depa~e~te pe cea mortala de 27 de ori, iar hieroglifa mortii se dubleaza În tanta atitudinea fiecâruia fata de via!a ~i l11oarte. Dzerjinski
Il
1/1
putea scrie tara
Il
III
)
sa tot mai multe mOJ1:i~i se va transforma Într-un program de autonimicire. Mi se parea 0 grozàvie faptul ca pâna la revo-
nici
0
retillere:
lutie În armata activam fetele biserice~ti. Soldatul este ucis iar parintele Îi vorbe~te de iubire. Mai târziu am Înteles: prezenta pârintelui frâna procesul de transformare a soldatului În uciga~
"e bine sa fie Împu~cate 100-
150 de prostituate pentru a ridica disciplina trupelor"; Altadata
Il ,1
Î~i instruia subordonatii:"
,II
Trebuie sa ucideti cat mai multe Fete
~i, deci, avea 0 influentâ benefica asupra societatii În general.
biserice~ti, solutionâlld astfel doua probleme: scâpam de opozitie ~i luâm imensele bogâtii adunate de biserica pravos-
1,1 il
,II
lavnicâ"
- ei bine dacâ e sâ vorbim de ace~ti oameni ei nu au fost executori ci autori. Ei Jucrau conform principiuJui -
l'
1
l11ulte.fn continuare ideea care justificâ crima va atrage asupra
~i
Tro!ki erau autorii ideii lagarelor de concentrare; Lenin a introdus notiunea de capturare a ostaticiJor, iar Într-un biletel
'III,
"scoplll sCllzâ mij/oacele". Scopul trebuie sâ defilleascâ mijloacele ~i dacâ acest scop perm ite uciderea altora Înseamnâ cà deja este un scop 1
pâgubos.
Cu dit mai mult depindem de dorintele noastre cu atat mai puternic realizarea loI' atrage moartea. DorinteJe Însa sunt legate de bunâstarea În viata, de Însâ~i viata, de apàrarea ~i
continuitateaei. latà de ce, oricine al' fi un individ - comunist, national-socialist, adicà fascist. sau un simplu 0111pentru cafe dorilltele sale sunt mai preslls de viata altuia - toate acestea sunt ràdacini
ale criminalitâtii.
0 viziune
incorectà
asupra
lumii genereazâ 0 gândire criminalâ iar aceasta, la rândul ei, ]60
În stabilitatea unei bunâstâri ~i Împlinirea dorintelor noastre, legate În primul rând de necesitâtile corpului, mai devreme sali mai târziu concentratia pentru 0 viatà Îndestulatà va deveni mlilt mai importanta decât 0 persoanâ, doua sau chiar mai
blocâmp de 18 ori. Adicâ, oricare ar fi ideologia, este impor-
,l',
-
!I
.~ c>u
-
~,:cE-<~1i u ..:..;i:i.
l
lIi!!i!!i
H9lZ
,'1
1
-
,II'
AFECTIUNILE
~ 1i'
1 'II
Medicina nu cunoa§te deocamdatif ce anume provoa1
ca boala lui Parkinson! ~
,1
Cum vii explicati acesI lucru?
,1
l"
Il 1
1
- Nu demult rn-a vizitat 0 pacienta cu 0 astfel de pro . bl e.ma. - Pnmul lucru pe care I-am observat a fost nivelul foarte
. . .. ndlcat de trufie, irascibilitate dorinta ferm a de a IrIJa d . '. . v . . .. personal lucrunle. Neacce ptarea ur Ctemlllll1a a oncarel SltuP .. . atH, slipararea launtrica ~i permanenta e sol IOcapacltatea ' de w
W
l, ,
. a ac~ep.ta Plerderea
~i Înjosirea
P .' ~i senzatia
launtrica
de
" ,1
supenontate
asupra celorlalti.
"Trebuie sa terminati cu toate acestea cât se oae1 dereP . pe d"e l.-a~ expiicat pacientei. Când s-a prezentat la cea de-a doua ~edll1ta nu am mai vazut nici un fel de amb - . 1!Il 1auntnce. A u. aparut - II1sa- altele mai profunde: ata~amentul fata de '
"
A
.. . . donnte, subordonarea altora fata. de dorin !el e propfll, IIlcapacl~. . tatea de a-~I'. strul1l pornirile ~i ura fata de cei care 1. t -a u II1JOSlt . d onntele. Toate acestea le avea din bel<;:ug N u emu t am d 1 'i ." . vazut un film des pre doi Pug ili«ti - a m IOceput sa-1 povestesc A
'i
162
pacientei, - cu douazeci de ani În urma ace~tia s-au luptat pentru titlul de campion mondial În boxul profesionist. Unul din ei avea 0 forta de invidiat. Chiar ~i cu manu~i spârgea un sac pentru antrenament umplut cu nisip ~i rumegw,'. AI doilea cra mai abil ~i mult mai puternic psihic, ~i s-a decis sa profite de factorul psihologic. Aflându-se pe ring, el s-a adresat celor din sala ~i le-a strigat: "Ajutati-ma, strigati cu totii Împreuna "Ucide-I". $i a câjligat. A pierdul Însii liiunlrie. S-a Îmbolniivil de boala lui Parkinson. Când avem un nivel Înalt al trufiei ~i gelozÎei nenorocirea e doar pe jumatate. Problemele serioase Încep atunci când ne mentinem cu fermitate dependenta de ceea ce e omenesc. Cruzimea ~i evaluarea În termeni eategoriei a unor persoane reprezinta deja 0 faza a bolii. Exclude1i din lexicul dUl11neavoastracuvintele ~i expresiile "niciodatâ", "Întotdeauna", "cu oriee pret". Prin intermediul internetului 0 dOl11ni~oaral11aÎntreaba: "CUI11pot sa-I iert pe baiatul care Ill-a tradat?" Pentru Început ar trebui sa Înlocuiti expresia "m-a trada!" cu "m-a dus de nas. $i-am mai adaugat : rn-a indus În eroare din cauza slabiciunilor suflete~ti. ~i atunci fapta lui nu va genera ura ~i blamare ci compatimire. Pentru dumneavoastra problema Înfrâllgerii trufiei ~i a geloziei, adica refuzul dependentei de eon~tiinta ~i dorinte, este doar un prim pas. Învatati-va sa vâ deeonectati eon~tiinta ~i dorilltele. Cel de-al doilea Pfls va fi ordinea În ceea ce tine de urma~i. Eforturile vor fi eOllsiderabile. $i va trebuie sa lucrati mult mai mult, gravitatea bolilor este definita de daullele care le-au fost meute urma~ilor. 1cterul, diabetul, toate acestea se datoreaza scleroza ~i boala lui Parkinson ~
problemelor
nerezolvate
ale urma~ilor. 163
---..r
r
.".....
."!i'1o
~.. ;;. ~ w
=>u
CClF-
1
În uItimul an a Început sa-mi cada masiv parul ~i la arice ematie, ariciit de mica ar fi ma umplu taata de pete ra~jj ~i prurit. Care sa fie cauza? $i În afara de acestea, ln fiecare an am probleme cu vasele sangvine §i, pri1niivara, 0 alergie puternicii. S-au apropiat de dumneavoastrâ sufletele viitorilor copii ~i
DIVERSE
trài~iacum emotiile lor. Dacâ acestea sunt agresive trebuie sa
1
suferiti pentru a ajuta la purificarea sufletelor copiilor dumneavoastrâ. Dacâ va cade paru 1Însemnâ cà În copii S-3 activat un puternic program de autonimicire. Oacâ va acoperiti cu pete ro!lii Însemnâ cà la orice situatie problematica copiii reactioneaza prin bJamare. Primâvara ies la suprafatâ dorintele
Iloastre ~i se fortificâ legâtura cu viitorul, adica legâtura cu
1
copiii ~i dacâ aveti alergie sau guturai Însemnâ cà urma~ii dumneavoastrâ au nevoie de 0 Înfrânare a dorintelor. Conclu1
zia este clara: trebuie sa rezolvati problema cu urma~ii. În caz
1
contrar
1
s-ar putea ca urma$ii sa vi se nasca
bolnavi - ~i
dumneavoastra yeti raspunde ulterior de aeest lucru sau s-ar putea sa nu se nasea deloe. În astfel de cazuri foarte multe depind de dUl11neavoastra.
--= H9a
"
,II
--=
Ati seris undeva ca rechinii ii devareaza pe cei gela~i. Exista vrea infarmatie noua În acest caz? . La Început nu Întelegeam de ce anume Pe cel gelo~l? Am
- t Întâmplator vazu
Într-un ziar fotografia
unui barbat pe care UI~ ApOl rechin ÎI Înghitise 111I11treglme, ~ . t s-a fâcut nevazu t . Am dmgnostlca 1 1a rec 11111U - resp ins <.::i '{ . . . f: C de aceasta- situa \ le. Ge lozia <.::ja g resivitatea barbatu 1UI a,a A
.
A
faara 5a-1 fârâmiteze. '.. ~
'{
femel
.
A
h.(t
' ln momentu\ când reehinul I-a Ing. 1,1 erau Imense.
brusc ~l 5-a arbatul ~i-a luat ramas bun de la viata atât d~ ~eta~at de toate Îneât gelozia a disparut, iar reeh1l1ul a aruncat ~~
'. . fatâ de re 1atH, Gelozl3 nu e mml' e altceva decât ata~al11entul ~.
I?
. . Ce este sexu . de dorl11te ~I, 111cele din urmâ, de viata 1I1sa~1. . . ii sale . E s te 0 Continuitate a sa În viitor, este prelunglrea vlet. . ." lUi hranel C u ca t ne concentrâm launtric asupra vletll, sexu .' . . 't ~I ne atât mai gelo~i devenim, Imbatranlm mal ac IV ale ~~sPârtim . mai repede de viatâ. ln presâ apar peAri~dicAPoze A unor persoane care 111câteva luni au Îmbâtranlt cat pentru A
A
A
A
~
A
165
.-~-
~u
el!
l
~vËj%)~F-<.E
-
..........
t:
~
-""=Z
U9LZ
1
1
1
ill
, Il " l'
i 1
1
Il
Il
câtiva zeci de anÎ. Le pUll diagnosticul ~i vàd peste tot uilui ~i acela~i lucru. Se Ila~te sau trebuie sà se nascà Uil copil ~i gelozia acestuia, adicà ata~amentul fatâ de viatâ, este imensà. Copi luI Il-are ~anse de viatà. Chiar dacâ un pârinte va muri situatia copilului nu se va Îmbullàtàti cu mult. Oeci, pàrintele trebuie sa tràiascà, Însa Înjosilldu-se, reprimându-~i sexualitatea ~i dorintele. Cincva divorteazà, altcineva sufera de impotentâ iar al treilea Îmbàtrâne~te prematur. De fapt, noi putem sà aratàm destul de bine ~i la adânci batrâneti. Acest lucru Îllsà e periculos pentru suflet; cu cât trâim mai mult cu atât mai mult cre~te În subcon~tielltul nostru concentratia asupra vietii, sexualitatii -?i dorintelor - toate acestea Încep sà dàuneze sufletului. Apropo, orice animal reactioneazà la frica interioara apàrutà la om ~i Începe sâ se comporte agresiv. De altfel, teama launtricà e cea care ne marturise~te despre ata~amentul exacerbat fata de viatâ.
RELATII
. Cum sa convietulesc cu un 50 t p e care nu-l iubesc? . Dumneavoastra vorbiti peste tot numai despre cel care se iubesc... La multe popoare, În vechime, fetele se maritau ~râ S_â:~ cunoasc. alesul (sau Îi cuno~teau foarte putin). Fata -~t~ c: . nu-~i poate dezaproba alesul, ca trebuie .sa 1se ~upuna.. r~ ~Ia ~
-' câ~tige iubirea :;;iatentia prin capacltatea el de a-llUbl ~1a
;~ ~inevoitoare. Îngrijindu-se de el, indiferent curn se ~rezenta ~. acesta, ea I~Iacce pta În totalitate destinul. De aceea. onentare~ . A . el era 111pm,nul rând IlU spre atractia sexua 1.a ~I d0 rin le , CI '. " là . Sentimentul de prietenie :;;1ca-Id ura- sutle spre vOll1ta . d IVII
-
.
.
- vis a teasca- era mai presus de sexualitate. .Imagmatl-va ca v -. nascut Ull COpi"1hârâzit de soart3. Oncum ar fi1. acest copll. . . --1 În g nJltl ~1 sa-I educat!. V-a p unetl dumlleavoastra tre b ule sa.
-
-
speralltele ÎIl faptul ca- aces t COpi"1va va raspunde . ' cre:;;te, sunte 11 ~en 'citi. cà Îi puteti
. ~
'P CU cat dumneavastrà'
pute!1 I11gnJL
oferi
Ad v a 1a &: le l call
-
. ~I
iubirea voastra ~I 1 sunte!l .' mal b un:;; i aveti,
167 .
.!O!io ClU
"i<
~f-<~..<::
6"
-
E!!i!
1 H9lZ
..,-.~..,,,,
.....
parte de mai putine suparâri ~i temeri pentru viitor cu atât copilul dumneavoastrâ va fi mai bun Încerca(i sa ave(i aceea~i atitudil;e ~i fa(a de so(ul
Pe ca re . ni.u- lUb.'. I~I. C LIatat mai mult cu cât exista foarte des situatii În care. ata~amentul
subcon~tient
~i pretentiile
ÎNTREBÀRI
GENERALE
blocheazâ total
sent.lI~entul iubirii. Femeia Întelege cà a iubit doar atunci când [31111]13s-a destrâmat deja. '1 Il
Il
M-am schimbat muIt §i dupa cum marturisesc cei din jurnl meu rn-am schimbat inspre bine. Mi-a ramas fusa 0
/ 1/,
singura problema pe care ii-o pot solutiona singura. Tubesc 0 femeie. În principiu, mie imi plac Mrbatii, femeile nu m-au interesat niciodata. S-a intamplat insa ca ne-am fndriigostit ~i suntem impreunii de cinci ani. Îmi dau bine seama ca nu e bine cefac. Am incercat de multe ori sa ma despart de prietena mea dar cineva de acolo, de sus, nu-mi permite sa fac acest lucru. Gratie relatiilor noastre eu am fnvatat sa iert, sa am incredere !ji sa iubesc fara suparari §i pretentii. Ma simt fericita, dar ma macina un gand: prin relatia pe care 0 am vai diiuna
1
eu oare sufletului meu §i sufletelor copiilor me;' Cred ca intr-un fel sau altul, voi avea copii. Am 24 de ani, am ci/it cartile dumneavoastra §i lucrez asupra mea.
j
Le facem rau urma~ilor no~tri atunci când ne dezicem de iubire. latâ ce va pot spune despre situatia pe care mi-ati descris-a: dumneavaastra, În subcon~tient, nu puteti nicidecum 169
.-n QU
..,...:::::
l
iB..ij-
aJE-
H9lt
f="""~
1
accepta partea durcroasa clin relatiile personale. Dragostea fata de un barbat se conjugâ cu un ata;;ament atât de Îllcredibil Încat nu puteti accepta durerea purificârii clin partea bârbatului ;;i aceasta vâ va ucide ;;i pc dumneavoastrâ, ;;i pc urma~ii
etc. Eu Însa consider cà una din cauzele longevitatii este lipsa desfrânàrii scxuale. Obiceiurile severe, care reglementau cu strictete atitudinea fatA de femeie ~i educatia corectà a femeii Îllsâ;;i, educatie ce excludea gelozia, supararile ~i pretentiile fata de sot alcatuiau un fond genetic sanatos. Atunci Însa când femeia este geloasa, Î~i critica În permanenta sotul, ;;i e nemultumita de acesta, atunci ea amplifica brusc În propria pcrsoanâ ;;i În copiii sai posibilitatea aparitiei unor afectiuni. Deoarece dorintele ~i vi3ta sunt interdependente, gelozia ;;i supararea unei femei genereazâ tocmai acele afeqiuni care ne scurteaza viata, apropiind bâtrânetea.
dUIl111cavoastrâ. Din cauzà cà baza fericirii omene~ti este viata ~i cOlltinuitatea acesteia, adica atractia sexualà, iubirea pentru 0 femeie În cazul unei frânàri (in subcon;;tient) a atractiei sexuaJe Încetjne~te aculTIularea de agresivitate. Nu e cazul sa va temeti de acest sentiment dar Ilici nu trebuie sa va mâlldriti cu aceastâ legâturâ. OricliITI, mai devreme sau mai târziu, va trebuÎ sa solutionati ;;i aceastâ problemâ. Cu. cat vâ yeti orienta mai mu]t
În relatiile dtimneavoastrâ spre iubire, prietenie ~i
mai putin Îllspre sexualitate, dumncavoastrâ degradare.
1
f1
cu atât yeti menti ne În urma~ii
0 cale de a se dezvolta
De 4 ani lucrez asupra sinelui. La 15 ani, dupa ce-am suferit de otita, am un vajait În urechi - În prezent acesta se amplificit Dupa ce am fost În~elata de sot nu am putut sa citesc nici un rand cu ochiul stang. Nu demult am Început sa vad cu acest ochi - multumesc. Fiul cel mare sufera, din na~tere, de astenie. A suferit 0 trauma acum trei ani iar in prezent sutera de 0 dis'locare a vertebrelor. Fiului cel mic i-a fost extirpat jumatate din intestin. Care este cauza acestor probleme ale copiilor? Daca dumneavoastra În realitate ati perceput atât de dureros situatiile limita Înseamna ca În perioada maturizarii sexuale, a primei iubiri, cand sufletele copiilor s-au apropiat de dumneavoastra Illi ati putut face fata (În planul fin) acestor situatii. Daca ati blamat sau v-ati suparat, atunci e vorba de un program de autonimicire care ulterior v-a afectat capuJ sau intestinul. Daca v-ati inhibat supârârile pot fi afectate inima, plâ-
~i nu una spre
Ce vrea sa fnsemne arteroscleroza vaselor sangvine ale creierului - fmbatranire sau pacafe? Care sunt cauzele? Pe mâsura ce omuI trâie~te ~i se cufundâ tot mai adanc În dorinte se decIan~eazâ mecanisll1ul opus eliberârii. E vorba de afectiuni, bâtrânete, adicâ de stingerea treptatâ a functiilor noastrc - e ~i acesta lin mecanism care ne salveaza sutletuJ de degradarc. Deci, cu cat mai mult ne restriqionam În ceea ce tine de plâcerile IUl11e~ti,mai ales primavara, cu atat suntem mai buni unii tata de altii ~i fatA de sine, ~i cu atM mai mult Yom face fatâ bolilor ~i Îmbatrânirii. De altfel, exista foarte multe ipoteze care expIica longevitatea vietii În Caucaz. Unii cred cà e vorba de caracteristicile hranei, ale apei de munte 170
===:.... ;;: l:5 ~
~ 1
171
f
."!i"'1o ClU
~ ~ if
«11'-1'-<..0::
l r
mânii
sau gâtul.
La copiii
dumneavoastrâ
S-3 amplificat
~i În copiii lor. Aceastâ agresivitate este franatâ acum prin boalà. Sânatatea copi ilor dumneavoastrâ depinde de curn vii
veti putea retrai viata ~i cum yeti putea schimba ceea ce trebuia schimbat. ~i inca un detaliu: aceastâ retraire În gând va deveni realâ dacâ a yeti proiecta de 200 de ori. Alegeti câteva ~i lucrati asupra lor. Scopul este simplu:
dUl1llleavoastrâ trebuie sâ va schimbati. Reaqia dumneavoastrâ la oriee evenÎment trebuie sa fie cu totul alta.
Ce reprezinta "paralizia cerebrala infantilii"? 0 sa va vorbesc la Început despre 0 anumita situatie. Ma atlam În ma~ina unui prieten ~i am Început sà discutàm despre paralizia cerebrala illfantilà. - Sofia mea a stat, la rugàmintea vecinei, cu fiica acesteia care su fera de aceastà boalà. Caracterul fetitei era greoi, complex. - BineÎnte]es, I-am sustinut eu, paralizia cerebralà reprezinta blocarea lInui imens program de autodistrugere. Când; ]àuntrie, e~ti gata sa faci presiuni asupra oricui doar pentru a-ti satisfaee
dorintele ~i acumulezi În sutlet tot mai multe pretentii, blamâri ~i suparàri, atunei cu din ce În ce mai multà putere Îllcepi sa te distrugi ~i unica modalitate de a te salva poate fi doar 0 boala ineurabilâ. Daca În fiecare secundà sutletul urâ~te ~i blameazâ lumea Înconjurâtoare fiecare fractiune de secunda omul se autodistruge...
172
~
i5 Ll9lZ
tendinta de a blama, de a fi deprimat sau de a se supâra. ~allsele lor de a depâ~i situatiile dureroase s-au redus. Însemnâ cà În momentul Încercàrii ei IlU ~i-au ucis agresivitatea În sine
situatii dureroase
-
lii:
atunci
În
$i de aceea este mentinuta
boala ca unie mijloe de
salvare. "
-
De ]a care din pàrinti putea sa vina 0 asemenea
percep(ie? L-am rugat sa-mi spuna numele mamei. Mi I-a spus. -
În biocâmpul
femeii e 0 posibilà moarte a sotului, Î-am
eu, Ce Însemna asta? Înseamna ca gelozia, supâràrile ~i pretentiile ]a aceasta femeie sunt atât de profunde lllcât sotul spus
poate muri sau se poate Îmbolnavi gray. - Da, marna fetitei Într-adevar e foarte exigentà - mi-a spus interlocutorul meu. Mâ uit pe geam la copacii de pe marginea drumullii ~i continui: - În mod practic, toate femei]e inteligente, exigente ~i cu 0 mare vointà au copii nefericiti: - $i ce-i de meut, daca ea s-a nâscut a~a? - Dacà ea la serviciu este exigenta ~i principialà, iar cu omul iubit este ginga~à ~i neajutoratâ atunci totu-i În regulâ. Ea va trece de pllrificare iar copiii vor fi normali. Dacâ Însâ ea va fi durâ, exigentâ ~i principia]â În viata particularâ atunci e mai bine pentru ea sâ nu aibâ copii. Dacà nu vrea sà accepte suferintele din partea sotului le va primi pe cele din partea copi lu lui. - Mà nelini~tesc pentru sotul ei - mi-a spus companÎonul meu. Ce .se va Întâmpla cu el, va muri? lui, - I-am rugat, ~i peste câteva secunde i-am spus: Totu-i bine, barbatul e bun la suflet, sâritor la nevoie, ~i femeia nu-i va putea face rau. -
-
Spune-mi
numele
Reiese cà ceea ce trebuia sà-I ucidâ pe sot trece aSLIpra
copilului?
173
. .
.~u 18-
CIl
l
~~~f
-=
--= ~ ~ u L>9l~
r-
-
Î11vietile antcrioare el ~i-a fiicut sotia geloasâ. 0 control a ~i 0 tinea. din scurt in a$a masurâ Încat cu timpul a devenit Îngrozitor de geloasâ ~i supàràcioasà iar divinizarea subcon$tientà a iubirii lui umane, a relatiilor ~i dorintelor lui din aceastâ viatà este injosità prin caracterul femeii $i prin boala fiicei sale. - AculTI mi-e clar, a concluzionat $oferul uitându-se la traseu, de cc Însà ace$tia s-au Îmbolnâvit, iar altii - nu? - La Început noi pierdem senzatia de continuitate a Divinului $i a iubirii fatâ de tot ce se Întâmplâ. Noi uitâm cà suntel11divini În esenta noastrâ ~i Înccpem sà iubim cu teama
- Da, Îi raspund, programul deja s-a declan~at. Daca femeia are anllmite pretentii asupra tatalui peste care nu poate trece, atunci acest program se declan$eaza $i Îi ucide sotu!. ~i fiindcà ace~ti copii sunt ~i ai sotului mecanismul de nimicire se transfera $i asupra lor. - Sa zicem ca mama Î~i ucide incon~tiellt fiica, fiica, Îllsa, ce vina poarta? - În trei vieti anterioare ea era gata sa suprime pe oricine pentru a-$i satisfacc dorintele. Sufletul ei a Început sa piarda iubire, ceea ce Înseamna ca pentru a-~i sai va sufletul În aceastâ viata va trebui sa i se naruiasca mereu toate dorintele. ~i iata ce obtinem: cel mai mult se ocupa de ea mama, ~i fata trebuie
1,1
~i Îndoialà, iar mai apoi cu melancolie ~i lipsà de Încredere În sine. Ulterior nu mai suntem multumiti de noi În~ine, apar suparàrile pc cei dragi $i pc toatâ. lumea, mai târziu colcàim de ura ~i suntem gata sa nimicim pc oricine nu ni se supune $i ne sta În cale. Fiecare dintre noi alege pe ce treapta trebuie sâ se opreascà. Dacâ mecanismul de pàstrare a iubirii este dezvoltat, atunci amui se opre$te de la primele trepte ale càderii in pâcat. Cu cât acest proces dureazâ mai mult cu atât afectiunile care Încearcâ sà-I opreasca S\ll1t mai serioase. ln acest caz are 0 mare importantà educatia religioasâ ~iconceptia asupra lumii. - De altfel, ce sunt credinta, speranta $i iubirea? De ce aceste notiuni stlnt Icgate Între ele?
sa-i dea În schimb iubire ~i caldura sufleteasca. Recuno~tinta $i iubirea permit echilibrarea oricaror pierderi din partea altei persoane. Deci, mama Î~i iube~te copi lui ~i totodata ÎI va ucide
1
tara sa vrea. Fetei nu-i ramane decât sa-~i iubeasca marna, acceptând Înjosirea dorintelor ei prin agresivitatea rnamei. Il
Sufletlll Învatà, Încet $i chinuitor,
sa iubeasca chiar ~i atunci
cand are loc Înfrânarea dorintelor: Cu cât acest proces va decurge mai repede ~i cu cât lTIai lTIulta iubire va fi În sufletul fetitei cu atât mai mica va fi concentrarea asupra dorintelor iar lllama va Înceta sa Încerce sa-i sparga zidul de aparare al tiicei. Fetita are 0 singurâ ~ansà de supravietuire - sâ râspunda prin iubire la agresivitate. latâ de ce a fost lipsitâ de toate formele de apârare, cu exceptia iubirii $i a caldurii suflete~ti. - Ei bine, eu Însâ nu Î11teleg un lucru. Pentru parinti este 0 mare suferintâ sà-$i Îngrijeasdi acest copil bolnav. inteleg de ce sufe..a marna $Î fiica, Însa de ce trebuie sa sufere $i tatal, dacâ el este un 0111bun $i 11Uare nie! macar 0 --.agresivitate interioarâ? ]74
,
- Sa Începem cu speranta; noi avem dorinte superficiale care tin de corp ;;i dorinte care vin din iubire. Primele trebuie Înfrânte, celelalte trebuie sllstinute. Daca dorinta nu cantine agresivitate ca deja este ca $i Împlinitâ. Atunci Însâ când fiidind pc plac propriei con;;tiinte noi suntem Încercati de fricâ, dubii, neÎncredere noi ne distrugem viitorul ~i câlcâm În 175
.-
.!:l'-; ~u CQf-o~!
l
--
~
= H9lZ
-
il' 1
I,
.
1
1
l,
,1
1
'
Ii 1
picioare dorintele noastre. Speranta Însemnâ pâstrarea dorintelor În acel moment În care con~tiinta se dârâmâ. Speranta este dorinta care existâ În potida temerilor, dubiilor, Înjosirilor, regretelor ~i neplâcerilor. 0 astfel de dorinta poate supravietui doar atunci cand concentrarea asupra iubirii este cu mult mai mare decât concentrarea asupra con~tiintei. - ~m Înteles, Îmi râspunde interlocutorul meu. Speranta este pnmul pas càtre cunoa~terea Divinului. Care-i cel de-al doilea? - Credinta este tendinta câtre iubire atunci când Speranta ITIoare.Adicâ, dacâ noi tindem spre iubire depâ~ind limitele con~tiintei atunci e vorba de sperantâ, dacâ Însâ continuâm sa tindem spre iubire ~itrecem de limitele con~tiintei ~i dorintelor - atuilci e vorba de Credinta. Mi-a ramas sa mai Întreb ce Înseamna zâmbe~te interlocutorul meu.
'
Iubirea?
-
- Nu demuit savantii au stabilit ca doar În partea vizibilâ a Universului se afla circa 150 miliarde de galaxii. În tiecare galaxie se atla câteva miliarde de stele ~i toate acestea reprezinta doar 0 parte intima din ceea ce noi numim lubire. Ne-am continuat, În tacere, drumul pe autostrada Înzapezita. Ma gândeam ca reteta esentiala a sânatatii este sà nu uitam niciodata de iubire, chiar ~i atunci când s-ar parea cà toate sunt Îlllpotriva ei. lar aici tiecare om Î~i alege calea lui.
DIVERSE
Ati seris ca daca omul ura~te sau adora pe cineva atunci, in planul subtil, aceste lucruri arata la fel. Daca eu iubesc nebune§te pe cineva oare acest sentiment este similar cu cel al urii? Sau adoratia, ata~amentul puternic fata de cineva oare aceasta nu este iubi~e? S: pr~a poate ca acesta sa fie motivul pentru care ~l eXIsta zn via ta 0 expresie at/if de raspandita ca ,,0 iubire nefericita". . 0 iubire adevaratâ este Întotdeauna fericitâ. Avetl dreptate. Din punctul de vedere pamântesc iubire Înseamnâ reciprocitate, stabilitate a fericirii umane, aparitia copiilor, Înde-
-
plinirea dorintelor etc. Expresia "iubire nefericità'" Înseamnà 0
iubire din punctul de vedere al dorintelor omene~ti. E vorba mai degraba de 0 dorinla, decâ! de iubire. Dorintele pot fi iubirea Însa - niciodata. Sà gândim Împreunà. Ce este fericirea umanà? Este posi.
nefericite,
bilitatea de Împlinire a dorintelor.
Imaginati-và
cà aveti parte
de 0 fericire imensà. Ajungeti pâna la 0 anumità limita. Dupa 176
177
,...
~ ~u
-
..:.;i:i, ..
t:Of-of-o.E
---= -
fa::
;;;;:;;B
6
1 Ü9ll
Il 1
,
!
fericire cu atât mai nefericit sunteti pelltru ca ~titi ca
0
Motivul
'1 Il 1
l
'
I,
yeti
Acela~i lucru se Întâmplâ ~i cu oamenii. Exista un numar
a~u~~a izvoarelor, asupra iubirii Însa;\Ï, ci asupra dorintelor ~i VICtll. Aeea explozie de iubire În care accentul nu cade pe Divin ci pe dorintele omene~ti este totodata ~i 0 explozie de
Îmcns de oameni. Fiecare Î~i are individualitatea
Sau eu urase femeia de care m-am Îlldragostit sau ma urasc pe mine Însumi ~i nu mai vreau sa traiese fiindcâ ea ma va 1
I~ 1
1
"
atunci tot ce facem reprezinta pentru noi doar un mijloc (~i nu un tel) ~i suntem tot mai fericiti. Daca Însa noi ne concentram asupra dorintelor (fie ca e vorba de copii, de continuitatea vietii, dere-latia cu fiinta Îndrâgita) atunci cu cât sentimentul Ilostru este mai puternic cu atât mai multe suferinte se ascund
III spatele sau realitate.
]78
-
la Îllceput În subcon~tient, ulterior ~i În
nu pudespre
care se generalizeaza. 0 situatie generalizatâ este deja alta dar totodata aceasta contine datele despre cele laite situatii. Exista mai mult de 70 de mii de afectiuni. Depistam la Îneeput sute de cauze, apoi zeei ~i În sfâr~it - una singurâ. Dez.icerea de lubirea divinâ genereaza toate problemele.
nu
abandona. Toate depind de un singur lucru: spre ce tindem !loi atullei când iubim. Daca noi YI iubim pe Dumnezeu În toate
În acest
Ce este 0 generalizare? Existâ diferite situatii. Despre fiecare situatie În parte exista 0 anumitâ infonnatie
ura ~i teama.
;1
in aceasta eternitate.
este
-
.
De ce? Pentru ca 0 astfel de ferieire se concentreaza
1
personal
caz un individ ar trebui sa traiasca ve§nic, altfel tem vorbi despre cointeresarea lui. Ce credeti acest Iucru?
pierde. ~i atunci, cu cât barbatul iube~te mai inuit 0 femeie cu atât mai mult se terne de În~elare, de moarte sau impotenta. În acest caz fericirea se transforma În suferintâ, În chin ~i-apoi Începe degradarea.
real pentru a face ceva pentru eternitate
sa fii cointeresat
1
l'
aceasta limita fericirea pentru dumneavoastra va Însemna nefericire. De ce? Pentru ea dumneavoastra simtiti ca ati atins un asemenea nivel pe care nu-I yeti putea menti ne. În eontinuare aceasta fericire va va sufoea. Sau - 0 alta varianta: obtinând aceastâ fericire Înc~peti sa ~ mtelegeti ca mai devreme sau mai târziu 0 yeti pierde, acest lucru fâcându-va nefericit. ~i cu cât aveti acum mai multa
?
J.,
sa; când Însa
trecem la planuri mai fine individualitatea Îneepe sa se destrame ~i ramâne doar ceva general iar În cele din urmâ ramâne doar Divinul, ve~nicul. În afara de Dumnezeu nimic nu este ve~nic. latâ de ce tot ce e divin În dumneavoastra este ve~nic. La acest nivel Însa simptomele noastre individuale Î~i pierd importanta. Ele au pondere doar atunci când ne aflam În Înveli~ul nostru fizie. Atunci dind patrundem Într-un plan divin comportamentul ~i caracterul nostru nu au nici un sens. De aceea ~i notiunea de "cointeresare personalâ" (atunci când e vorba de planul Divinu lui) este un non-sens. Când Înaintam spre iubire notiunea de "cointeresare" trebuie sa dispara. Iubirea de Dumnezeu este posibilitatea de a fi Întotdeauna fericit. Ce ne mai trebuie pentru a fi fericiti? Noi trebuic sa simtim iubirea pentru Dumnezeu.
Este 0 ]79
r
.~ QU
aH-~l
-
!!Eiii!
~
1 H9lZ
'1 "" Il
Il
Il,
l', , 'ill, l' il 1
1
il
'l'I
1 1
~I
,1
1
Împrejurare de circumstante În care daca nu yom sesiza divinul din noi nu yom putea supravietui. Cam atât despre cointeresarea personala. În fond, daca e sa ne gândim bine omul solutioneaza 0 singura problema pastrarea iubirii pentru Dumnezeu sau refuzul acesteia. De aiei ni se trag toate. În acest plan toti suntem egali. Într-un plan fin sufletele noastre reprezintâ un Întreg. Cointeresarea personalâ este 0 notiune ce tine de un plan de suprafatâ, de mare anvergura. Diferentele sunt cu atât mai neglijabile cu cât ne apropiem mai mult de Divin. Va spun Încâ 0 data: nu are sens sa vorbim despre ceva personal atunci când e vorba de planul divin. Dumnezeu este personalitatea absolutâ ~i impersonalitatea absolu!.. Nu reprezinta oare anumite tehnici (yoga, respiratia controlata, anumite tipuri de meditatie, dianetica, retrairea anumitor situatii etc.) un tel de patrundere ln viitor §i nu este oaTe acest lucru 0 fncalcare a anumitor legi? -Yoga, tehnicile de respiratie, tipurile de meditatie, retrâirea anumitor situatii nu sunt decât ni~te forme de lucru asupra sinelui care ne ajutà sâ ne modificâm starea làuntrica, sa ne schimbam atitudinea fatà de lume - toate acestea ne ajuta sa ne tratam. lese În fata, din punctul meu de vedere, dianetica: aici accentul se pune nu pe rnodificârile pe care le suportàrn ci pe aspeetele tehniee ale chirurgiei biocâmpului. Am seris În càl1ile mele cà la Început dianetica are efect, ulterior Însà apar tot mai multe probleme. Iatà de ce 0 atitudine corecta fata de tehnici ~i con~tientizarea faptului ca acestea nu ]RQ
pot avea drept scop numai sanatatea fizicà sau succesul În afaceri permit utilizarea acestora tara nici un fel de probleme. Când ne modificam În prezent, ne modificâm ~i În trecut ~Î În viitor pentru cà timpul este unie. Patrunderea În viitor reprezintâ 0 concentrare ridicatâ asupra viitorului - e vorba de tehnici speciale care ulterior pot da un efeet negativ. Ideea esentialâ e cea pe care se bazeazà 0 anumita tehnica. Tehnicile indiene au la bazâ ideea unui Dumnezeu unie ~i a eomuniunii cu Acesta. Acest lucru ii ajutà sà-~i dezvolte capacitàtile dacà lâuntric ei nu s-au dezis de acea filozofie care stà la baza acestor tehnici. Tehnicile moderne, de regula, nu au la bazà nici un fel de filozofie de aceea pot fi nocjve. Se poate determina ~i fara diagnosticare daca 0 persoana manifesta agresivitate fata de iubire sau nu? - Daca În cazul agresivitatii din partea altûr persoane la dumlleavoastrà nu apare necesitatea de a ràspunde printr-un sentiment de agresivitate, de a va apàra emotional, Înseamna ca sunteti În regula. If
De ce Începi sa-i iube~ti pe toti numai dupa ce ai fost "lovit", adica injosit, ofensat sau numai dupa ce s-a intamplat un lucru neplacut? De ce simti dorinta de a merge benevol catre iubire dar aceasta do~inta nu se ~ealizeaza? Prin ce se explica acest lucru: pnn faptul ca nu e~ti pregatit sau prin lene elementara? . Dumneavoastra uitati ca noi continuàm sa ràmânem al1l-
1
male ~i atât timp cât Divinul din noi nu a devenit 0 realitate, ]8]
( 1 1
."5"11 QU
r" :;...~;-"
unu/ fortat. Daca este fortat, atunci, !loi sesizâm Divinul doar cand pierdem omenescul, iar pierderea a tot ce e omenesc 0
Il l'
'i "' , i ,III
simtim atunci când suntern loviti, injositi, ofensati. Iata de ce de multe ori un barbat poartâ 0 femeie pe brate, Îi dàruie~te bani, i se Închin3, iar aceasta fuge la altul, care Îi ia banii, 0
1
,II "
',1
. l',
!
l,II
1" ,1
,
Il
1 II I 1,1
I)l'i '1
Înjose~te -?iastfel toti sunt multumiti -?Îfericiti. Pentru cà unul pierde banii, clar dobânde~te iubirea pentru Dumnezeu, altul ia acqtj bani, ajutându-i pe ceilalti sa simta iubirea pentru Dumnezeu. Trebuie sa Întelegem ca atât timp cat noi nu ne Întoarcem la Dumnezeu $i nu suntem ulla cu Dumnezeu sau mâcar nu simtim prioritatea Divinului din noi atunci În noi factorul uman va fi foarte puternic; $Î dependentele, $i lenea ~d lâncezeala.
Il'1'' 1
',1
1
,'II
1
1 l'
Omul se deosebe~te de animale prin faptul cii are ratlune. Tocmai ratiunea ne permite sa ne educam sentimentele. În filozofia indiana insa se spune ca cel mai mare du~man al omului este cort!jtffnta. În Biblie se spune: cuno~tintele muIte inmultesc durerea. Cui ar trebui sa ne Încredintam totu§i, c01l§tiintei sau sentimentelar noastre? - În timpul cercetârilor mele rn-am convins de urmatorul ~ucru; dacâ senti mente le mor. stagneazâ $i con$tiinta. Con$tiII1tanoastrâ este, de fapt, un sentiment generalizat. Ca informatia sâ se realizeze este nevoie de energie. E_nergia, adicâ 182
~ u
--
~
U91l
~,
independentâ de tot ce e omenesc, !loi râmânem ni~te animale dezvoltate, adicâ !loi depindem de ceva, !loi lenevim, nu vrem sa facem anumite lucruri iar procesul dezvoltàrii noastre este
l' ,1
'II
l
~~ê-
t:rIE-<E-<..r::
i1
r-'-
sentimentele, trec În informatie, adicâ În gandire ~i viceversa. Informatia reprezintâ Începutul, masculinul, iar energia femininul. În planul superficial existâ 0 diferenta vizibila Între aceste doua Începuturi. ÎIl straturile de profunzime energia ~i informatia sunt idelltice. Dacâ illdividul are contact cu aceste straturi, atunci orice cuvant spus de el se poate transforma În fapta. 0 fraza rostita se realizeaza ca 0 situatie. Cu cat con~tiinta noastra este mai mare ~i cu cat mai mare e acoperirea ei În timp cu atat mai adânc pâtrunde ea În structurile fine ale Universului. Ce Înseamna sa asculti sfatul unui Întelept? Sau sfatul unui calugàr - sihastru? Primul are 0 experienta impunatoare, generalizând mii de situatii de viatâ. Cel de-al doilea nu are experienta, Îllsa rugâciunea lui este 0 limpezire intuitiva. S-ar parea ca $unt dou.à persoane diametral opuse Însa ambele Îti pot da acela~i sfat . Vorba e ca informatia din mii de situatii de suprafata ~i din zeci de situatii de profunzime pateu fi aceea~i. Cunoa~terea intuitivà e totdeauna Înaintea experientei. La Început noi acumulam informatia cu ajutorul sentimentelor, dupà care ea se transforma În experienta ~i con~tiinta. În stratul se suprafata sentimentele genereazà gandirea iar energia se transforma l'Il informatie. În planurile de profunzime informatia genereazâ energie. În planuri ~i mai fine energia ~i informatia sunt identice ~i se prezintà ca manifestarea unuia ~i aceluia~i Început. Cu cât mai mult ne apropiem de bazele existentei cu atât mai mult gandurile ~i senti mente le noastre se umplu cu iubire. ~i dacâ sentimentul dumneavoastra de iubire este tara de teamâ, lâncezealâ, suparari ~i ofense atunci gândurile ~i senti183
-=-=-=
~u
l
~zn...~f
~ u
--
I!!!!!!!I!
-==-
usa
r
mentele vii vor arâta calea cea drcaptA. Atuilci puteti sa vii Îllcredintati gândurilor ~i sentimentelor dumneavoastrâ.
1111
1:1
Il'1 ,
Il l,II
'l,
!
III Ii
lill ,,1
III!,
Daca afectiunile oamenilor sunt provocate de dereglari cronice atunci rom se explica imbolnavirile animalelor? Daca dumneavoastra sunteti la curent ro sistemul propus de Vere§ciaghin spuneti-ne rom se comporta acest sistem vizavi de propriul dumneavoastra sistem? Ne-ati sugerat la lectiile dumneavoastra sa ni-i amintim pe toti cei pe care suntem suparati §i sa-i iertam dar eu am constatat ro uimire ca vechile ofense nu ma deranjeaza ca ~i cum toate acestea nu mi s-au intamplat mie. Mai nou, nu am nici un leI de suparari. Cum Sa lucrez atunci asupra mea? Animalele simt ~i ele teama, au regrete, urase, sunt geloase, cad ÎIl apatie. Griee fiintâ vie este Încercatâ de emotii. Am Încercat sa pUll diagnosticul Soarelui ~i unul din programele acestuia este deprimarea din cauza imbâtrânirii. Dacâ pana ~i natura moartâ este Încercatâ de emotii, ata~amente !;Iisupârari, atunci ce sa mai vorbim despre fiilltele vii? Nu-mi este cunoscut sistemullui Vere~ciaghin. Daca supararile (ofensele) nu va deranjeaza acest lucru Înca nu Înseamna ca launtric sunteti curat; am avut momente când am crezut ca este imposibil sa fiu ofensat sau iritat de ceva ~i doar peste 0 jumatate de ara ma convingeam de contrariu. E deja foarte bine daca nu aveti senzatia unor suparari pe care sa le tineti În launtrul dumneavoastra. Curn sa lucrati asupra sinelui? Credeti-ma yeti fi ajutat. Daca yeti alege calea cea buna ajutorul nu va Întârzia sa vina. IM4
1 il
Esentialul este ca daca ati depfujit faza negativa Învatati sa traiti ~i sa gânditi pozitiv, adica sa mâriti cantitatea de iubire din suflet, sa percepeti Divinul În orice manifestare a lui. Tot ce-a fast mai greu a ramas În urma, nu va râmâne decât sa perseverati!
Spuneti-ne au oare animalele suflet: daca da, atunci de la cine au trecut la ele aceste suflete? Sa Încercâm sa ne c1arificam: ce Întelegem prin sufiet? Notiunea de "suflet" presupune individualitate. Eu, de exemplu, sunt 0 persoanâ individualâ, deci am un suflet. Illdividualitatea mea este determinata de cumulul dintre comportamentul rneu ~i atitudinea mea fatA de lume. Cu cat sunt mai multe situatiile de viatâ cu atât mai ~are e experienta mea ~i cu atât mai puternic ma edific eu ca personalitate. Daca eu am doar 2-3 reactii În anumite situatii Înseamna ca sufletul meu e primitivo De exemplu, amibele sau microbii au doua variante de lucru cu lumea Înconjuratoare, variante care le ajuta amibelor ~i microbilor sa supravietuiascâ; Însa modelullor de comportament este extrem de limitat. Animalele au mai multe variante de a reactiona la diferite situatii; deci, putem vorbi despre intelectul animalului ~i despre un anumit tip de suflet. Omul este 0 fiinta sociala. Societatea presupune legaturi
.\ f
bine defillite Între membrii colectivului legaturi stabile ~i diversificate presupune
iar prezenta unor diferite situatii În
care se poate afla un individ. Daca exista situatii diferite exista ~i diverse reactii la acestea. În cele din urma diversitatea
tipurilor de comunicare
~i a 185
.!:l' QU
l
..:.:i:i.
alE-~.E
-
'--= ~ u ~ H911
_.
.\
situatiilor creeazâ ceea ce !loi numim experienta de viata, illtelect, vÎziune asupra lumii ~i cand toate acestea se sedimenteazà se cOlltureazâ sutletul. Oriee fiintii vie are suflet, care se dezvoltà prin experienta reactiilor noastre fatâ de lumea Înconjurâtoare.Profunzimea ~i plenitudinea reactiilor se definesc prin diversitatea nivelelor de comunicare. Omul n-ar fi existat tarâ 0 gândire colectiva. lata de ce dezvoltarea gândirii colective, profunzimea acesteia ~i volul11ulreactiilor umane genereazâ 0 diversitate de situatii. Diversitatea situatiilor genereazâ experienta, cmotiile, ~i define~te sufletul nostru. În principiu nu exista nici 0 diferentâ Între am ~i microb. Sufletul nostru reprezintâ diversitatea experientei Iloastre sellzuale, experientei actiunilor ~i gândurilor l1oastre; toate acestea se desprilld din gândirea colectivâ. ÎIl sutletulnostru se gâse~te 0 sâmântâ divinâ care e ve~nicâ ~i e prezentâ la orice fiilltà vie acolo unde noi toti suntem În comuniune, unde suntem un Întreg viu. Nu ne deosebim cu nimic de animale ~i microbi În structurile vitale, la nivelul râdâcinilor de profunzime ~i ne deosebim semnificativ la acel nivel În care avem posibilitatea sa comunicâm multilateral ~i sâ cream structuri rezistente de inter-relatii. În acest plan chiar ~i oamenii diferâ mult unii de altii. lubirea, bunâtatea, nobletea ~i responsabilitatea ne ajutâ sa dezvoItâm comunicarea. Toate acestea ne fac sufletul mai bogat. N-ar trebui sa câutam diferente. Diferenta esentiala consta În diversitatea experientei senzoriale. În fine, cu cât mai diversificate sunt senzatiile ~i comportamentul nostr.u cu atât mai mult !loi cunoa~tem Universul prin sistemul de inter-relatii. În
cele din urmâ, diversitatea
ne Întoarcem, la Creator, la cel Care ne-a dat viatâ, asta Însemnând câ noi ne-am cunoscut pe noi În~ine ~i totodata am cunoscut Universul.
r
J ! z j
186 ,1
':1,
situatiilor poate fi epuizata ~i atunci
j"-
.-Qur---
ca
~~
aH-~f1
0-
~ u
1
I!!!I!!!!!!!!I!
H9Ll
0.
-
---
1
1"'"
1 1
niciodatâ. Deosebirea dintre cântecele ruse~ti ~i cele occidentale cOllstâ exact În ceea ce Pu~kin numea "tristete luminatà". Adicâ pastrarea iubirii În suflet chiar ~i atunci când suntem tri~ti. În Occident omul ori se distreazà, ori e trist, de~i muzica latino-americanâ are acela~i dualism ca ~i piesele ruse~ti ~i ucrainene. Bocetul n-a fost niciodata artà pe când Încercarea de a pastra iubirea În timpul plânsului ~i chinurile aferente sunt 0 arta. Dupa cate Înleleg toate hiturile occidentale au la baza ideea satisfactiei sexuale. Cântecele ruse~ti Însâ pornesc de la ideea pastràrii iubirii chiar ~i În clipele Înjosirii sexuale. lubirea care razbate printre tristete, durere !;'i pierdere este iubirea În care ceea ce tine de Divin e tot maÎ mult, pentru cà ea exista În clipa pierderii umanului. Vocatia artei este de a trata sufletele umane. Deocamdatâ Însâ arta ne otrave~te tot mai mult transformând iubirea În sex, agresivitate ~i depri-
1
1
,II
ARTA
'I: l'
j'
Il 1111
j:!
i
l'
I
',1 Il
Damenii
Il'1 Il'
' 111'1 1
11
.
.
1/
!'I
1 ,1 I~
il
na§tere stare
facut?
sunt
pictorii,
nevoiti
etc. - pentrn
s-o faca
care nu fntotdeauna
intr-o
este una
poezii §i uneori trebuie sa ma afIu fn astfel de stari. Depresie, teama.
E evident
mis ta, atunci altceva?!
ca nu pot sa scriu cand
de fapt
vreau
poezii
optimista. un timp Ce-i de
pe 0 nota
sa redau
a da
anumita
1
de dezintegrare spiritualâ continua Înca. În acest plan Rusia imita cu sucees Occidentul. Cred Însa cà toate acestea vor trece destul de repede.
opti-
cu totul
creati atunci eu cred ca e mai bine sa nu aratati nimanui operele dumneavoastra. Arta e che mata sa vâ Învete a iubi ~i a Întelege procesul
l'
mare. Procesul de cadere economicâ a Rusiei a incetat, dar cel
- Depresia ~Î teama ucid iubirea ~i contravin creatiei. Daca dumneavoastra va aflati Într-o astfel de stare atunci când
1
1,1
,
de spirit
Eu scriu indelungat
- poetii,
de creatie
unei opere
l1a~terii ei. c'ântecul În care se simte tristetea, melancolia, pierderea va fi artâ atâta timp cât În aceastâ tristete se pastreazâ ~i sentimentu] de iubire. Dacâ pierderea ~i tristetea cantate sugereazâ teamâ ~i deceptie atunci e vorba de 0 sinucidere lenta, iar demonstrarea ullei sinucideri nu va fi cOllsideratâ artà
188
'f \
.S""'I QU
~~
l
=== H9LZ r- --
AL1MENTAREA
91 FOAMEA
Cum se face corect foamea? Trebuie oare sa exc/udem toate alimentele atunci cand facem foamea? Eu nu pot rezista În astfel de conditii. Trebuie sa Întelegem de ce facem foamea. Daca facem foamea pentru a ne dezice de toate momentele ce tin de omenesc atunci cel mai bine este dupa parerea mca, sa tinem post Înainte de a face foamea, adica sa consumam hrana nedivcrsificata ~i, de regula, de natura vegetala. E bine sa eliminam stresul. Daca nu va puteti debarasa de stres ~i Începeti S3 faceti foamea acest lucru ar putea sa va dauneze. Trebuie sa va deziceti ÎIl primul rând nu de hrana ci de problemc[c de ordin spiritual: stres, teamâ, regrete, suparari, insatisfactii. Rezolvati aceste probleme, treceti apoi la un regilll cuhran3 de acela~i fel ~i doar apoi Îllcepeti sa faceti foalllea. Esentialul atât În cazul posturilor cât ~i al foamei este nu absenta hranei ci deziccrca de ata~alTlentul illterior fata de lumea Îllconjurâtoare.
11
]90 !
Serghei Nikolaevici, fncercati sa ne convingeti fn u!timui timp ca omui f§i ia toate fortele §i energia numai din lubirea Divina iar hrana nu are nid 0 importanta. Cum se poate trai fara hrana? Nu dellluit am citit un articol ~i am V3zut fotografia unei femei care nu manânca de 7 ani. l-am pus diagnosticul ~i am constatat ca s-ar putea sa aibâ probleme. Exista plante care se hranesc cu energia soarelui ~i Î~i iau hrana din aer. Exista animale care se hranesc cu plante. Exista animale carnivore care se hranesc cu animale ierbivore. Nici -intelectul ~i nici apropierea lar fata de Dumnezeu nu este determinatà de natura alimentatiei lor. Omul poate exista ca 0 plantâ, Î~i poate lua energia de la soare sau din aer. Aceasta Însa nu va fi acea energie pc care el 0 ia din iubi.re. Subliniez mereu ca alimentatia ~i vestimentatia Îi oferâ omului ceea ce noi numim civilizatie, evolutie. Pentru Început toate acestea sunt necesare. Hrana Îi ofera omului nu numai energie ci ~i un schimb informatianal cu lumea Încanjurâtoare, vestimentatia ~i case le sunt doar ni~te posibilitâli de a lega relalii. Din timpuri stravechi se ~tie ca amui poate supravietui ~i la temperaturi foarte scâzute. În Tibet sfântul este determinat prin raza cercului de zapadâ topitâ din jurul sau. Se a~eaza pc zâpadâ zece pretendenti la postul de staret ~i cel În jurul caruia s-a topit mai multa zâpada este ales. Totul este foarte simplu. Nu exista nici un fel de intrigi de culise cum e la modâ În religiile noastre. De la Început totu-i clar: cine poseda mai multa bunatate acela are ~i mai multa energie. Mentionez Încâ 0 data ca tara energia iubirii este illlposibii sa traie~ti. Toate celelalte sunt doar pretexte. Deci, nu sugerâm ]9]
1
( ri
~Qu
l
..:..:s. ,:Qf-o~:C
-
-=0:
~
EE
u
H91l
.. ca oamenii sa nu se alimenteze. Avem nevoie de hrana nu atât pentru energie cât pentru informatie, pentru a comunica unii cu altii, a lega relatii, a fi oameni. Trebuie doar
kannica atunci când e vorba de un mijloc ci doar atunci eând e vorba de un scop. Dumneavoastrâ depindeti de acest tel ;;i nicidecum de mijloace\e de atingere a acestui tel. lata de ce,
sa Întelegemca
toate sunt interdependente. Planul fin ~i cel de suprafata se inf1uenteaza reciproc. Ceea ce Înseamnà cà trebuie sà facem mi~care fizica, sa ne Îngrijim corpul, sa ne spalam pe dinti, etc. - toate acestea ~unt lucruri
Il':;
,
,j
,
fire~ti. 0 atitudine rezonabila fala de propriul eorp ne purifiea
,'i"
~i gândurile. Exista 0 legatura strânsâ Între trecut ~i viitor, toate forme le timpului sunt interdependente. La fel su nt ~i
l, Il!I 1 1
planurile de suprafala ~i cele interioare. Nu putem neglija plal1urile interioare sustinând ca totul depinde doar de planurile de suprafala.
l' Il;, ':'1'1
Trebuie sa trâim În armonie, atât spiritual cât ~i fizic.
, 'l,
111"1'
,,, 1
,1 ,1 ,1
'l'
Il '
,
Putem consuma mancare preparatif de 0 persoanif care a suferit de cancer (operatii, chimioterapie)sau de 0 persaanif balnavif de cancer dacif aceastif persoanif este a rudif aprapiatif (mama) ~i face acest lucru, dupif spusele ei cu dragaste? Panif la ce varstif se paate ape/a la sistemul dumneavoastrii? Cu câtiva ani În urma m-a sunat 0 doamnâ care Îmi multumea pentru faptul cà s-a schimbat atitudinea ei fatà de oameni, caracterul, viziunea ei asupra Jumii, Într-un cuvânt, s-au schimbat toate! Aceastâ doamnâ avea 82 de ani. Apropo de mâncare. Griee fel de mâncare conti ne murdarie informationala. Oacâ vedeti În toate Voia DOlTInului, daca-i multumiti ~i-L iubiti ~i daca-i cedati lui Dumnezel,l plâcerea produsâ de mancare atunci alimentatia nu este un scop pentru dumneavoastrâ ci un mijloe. Nu va puteti Încàrca cu murdàrie /92
l'i Il
dacâ mâncarea este un scop pentru dumneavoastra atunci yeti lua murdarie informationala chiar ~i de la cel mai curat omo Daca Însa mâncarea e doar un mijloc iar scopul este acela de a
1
,
sim~i iubirea fata de Dumnezeu prin intermediu\ mâncarii, atunci puteti sa nu va temeti de nimic!
Am 24 de ani, 1,68m ~i 35 de kg (distrafie muscularil). Mil simt complexat - merg uneari pe stradif §i simt cil locul meu nu e printre oameni. Putem aborda orice problemà ca pe ceva sensibil ~i foarte de aici provin ceva ce trebuie Înlaturat<cu orice pret toate "complexele"~ putem Însa aborda a problema ca pe un factor constant care ne face sa ne schimbam ~i sa Învingem ata~al11entulfata de dorinlele legate de eorp. dureros,
Am urmarit la TV În Germania,
~
câteva interviuri cu inva-
lizi. Ace~tia spuneau di ÎI1 perioada de Început a invaliditatii lor au fast Încercati de deceptii, tristete, disperare, regrete permanente,chinuri suflete~ti ~i toate acestea pâna În clipa În care trebuiau sa se decida: ce va urma? Silluciderea sau schimbarea viziullii asupra lumii? ~i-atunci Începeau sa se bucure. Timpul trecea ~i ei Începeau sa iubeasca viata ~i sa se bucure cu adevarat de aceasta doar dupa ce au devenit invalizi. Oeci, nu e vorba de 0 problemâ ci de atitudinea corecta fata de aceasta.
Cl/m pl/teti explica dil! pl/netul de vedere al biaenergeticii faptul ca unU oameni consuma me~al~, sti~la: gaz lampant etc? Mil tem fngrazitar de §erp!, Vlerm! §! alte /93
.~
~.. ii. alf-~.Ë
Qu
l
t:
~
-
H9lG"
T' -
vermiculare. Cum se explica acest fapt? Prin intermediul intestinului noi primim foarte multa informatie ~i, probabil, oamenii care se alimenteaza atipic simt nevoia de a-~i zdruncina structurile informationale ~i de a primi astfel alte straturi informationale. ~erpii ~i viermii ne provoaca În subcon$tient senzatia de pericol pentru cà stramo~ii no~tri tràiau prin paduri ~i nu se puteau apara de mu~càturile ~erpilor care le puteau fi fatale; esentialul Însa e faptLlIca $arpele nu se vede - e vorba de un pericol care te ia prin surprindere. ~arpele e simbolul unui pericol nea~teptat, acesta fiind mult mai dureros decât celelalte tipuri de pericol.
,
'1 '1 1
Il 1
Am vrea sa afIiim care este atitudinea dumneavoastra fata de tratarea persoanelor drogate prin inducerea acestora a starii de cornil? - Gmul are posibilitatea sa piarda tot ~i eu toate astea sa-~i simta biologie, evolutionist, radâcinile dar are ~i posibilitatea sa-~i simta radacinile tara a pierde nimic altceva. Prima metodâ fUl1qioneaza atunci când noi nu putem sau nu dorim sa schimbâm ceva În mod real ~i daca nu se produc modificari reale atunci Încercam variante tot mai riscante ~i mai riscante. La un moment dat aceastâ metoda da rateuri de aceea eu sunt adeptul unui tratament În cafe sa nu se Îndeparteze ceva ci sa se Înfrânga dependenta de ceva anume. Într-un articol relativ recent se vorbea despre descoperirea la copii a unor capacitati fenomenale. Se pare cli orice persoanli poate fi Învlitatli sli vada cu ochii Închi~i, chiar §i printr-un perete. Savantii care au asistat la aceste experimente nu au fost ln stare sa explice acest 194
Il,
'1Jli
1.
fenomen. Dar poate oare acest experiment sa fie explicat ~tiintific? - Din punctul de vedere al cercetârilof mele totul pare foarte simplu. ~tiinta a considerat Întotdeauna ca emotiile ~i con~tiinta sunt secundare, corpul uman fiind primar. Un obiect material creeaza un biocâmp În jurul sau, secundar În raport cu Însu~i obiectul. Pentru straturile de suprafatâ aceasta este 0 viziune corecta, Însâ În cazul straturilor de profunzime situatia e alta. Aici con~tiinta ~i emotia sunt primare, iar corpul e secundar. Biocâmpul creeaza obiectul materia!. Stratul de suprafa(â respecta legile materialismului, iar cel de profunzime - legile idealismului. Gmul poseda structuri ale biocâmpului care depind de corpul ~i organe le sale. Mai existâ ~i structurile de profunzime eare definesc starea ~i funetionalitatea org~nelor. Deoarece aceste straturi tree periodic unu} În altul nOi avem posibilitatea sa percepem curn sunt Încalcate legile existentei materiale. BineÎnteles ca ~tiinta nu explica astfel de fenornene. Noi nu vedem cu ochii ~i nici mâcar cu creierul (savantii spun ca ochii sunt doar 0 parte a creierului, scoasa În afara). Noi vedem cu simturile de aceea avem câteva niveluri ale vàzului. Unul din ele 'este 'cel obi~nuit pentru noi (ochii) În care biostructura senzoriala depinde de structura fizica. Totodata, putern sa vedem Ctl biocâmpul ~i sa obtinem informatia tara ajutorul ochilor. Ne Întrebam atunci: de ce aceastâ a doua vedere a noastra ne este Închisâ? Râspunsul este sirnplu: a!tfel, ar stagna evolutia. De ce ? fiindcà incon~tientul Ilostru reprezintà biostruc195
r
.~ Qu
l
CQE-~j
~ u
-..... -
aga
r-
,'Iii
Id l, 11'1
1
Il, 'II Il'11:,
"I
Il ',1
,'1 J,!
turile de un nivel mai fin care sunt dublate de corp ~i creier. Universul fiind holografic În timp, pe planurile cele mai fine trecutul, prezentul ~i viitorul sunt comprimate Într-un singur punct, În care e depozitatâ toatâ informatia Universului. Altfel spus, subcon~tientul nostru detine toatâ informatia. Noi ~tim ce a fost În Univers, ce este ~i tot ce va fi În viitor. De aceea, dacâ vazul nostru lâuntric nu va fi Închis atunci con~tiinta se va sparge ca un balon de sâpun iar creierul ni se va atrofia. lata de ce vâzul nostru depinde de material ~i este limitat substantial de structura acestuia. În cazul unei cunoa~teri lâuntrice absolute noi ne dezvoltâm treptat, forma tinde ~i se apropie de continut. Ceea ce reprezintâ un ~oc pentru somitâtile ~tiintifice de astâzi era un lucru cunoscut de foarte multa vreme ~i câruia nu i s-a prea acordat atentie. Am citit cândva despre un astfel de experiment: cu acorduJ lor, câtorva studenti Ii se legau mâinile, Ii se propunea sa stea culcati, mra mi~care, câteva zile. Prime le ore erau chinuitoare, trcceau greu, dupa care starea acestora se schimba radical. Energia care era cheltuitâ pentru Îl1veli~ulfizic ~i concentrarea pe necesitâtile fizice trecea În cazul inactivitatii fizice asupra biostructurilor spirituale, se Îmhunàtâtea simtitor starea generalà a sânâtâtii ~i perceptia. 0 persoanâ atlatâ În experiment putea,sâ sesizeze mirosul de sapun ~i sa descrie sapunul, de~i acesta se afla În camera alâturatâ, Nici 0 1110leculâde miros nu pàtrundea ÎI1camerâ, Îllsa participantii la experiment vedeau clar ~i descriau sâpunul din camera vecinâ. Acela~i lucru se Îl1tâmpla ~icu vederea. Daca e sa apelâm la literatura orientalà atunci vom putea descoperi chiar clasificari ale clarviziunii. cu variante ~i pentru 196
,
În cazul clarviziunii
gust
~i În prima etapa noi perce-
din toate partile. În cea de-a doua etapa pe~. ~~~e~~1. simultan . nOI seslzam mteflor ul obiectului ascuns sub Înveli~ . . de vederea . v" cea de-a treia etapa noi vedem obtectu 1 1a once
extenoara. ln distanta,
--
ÎIl a patra etapa
vedem obiectul În trecut sau În
viitor etc. Amintiti-vâ .
. indieni, de statUla lUI' B u ddha sau a siha~trilor . Y!u arilor izolatl de lume, "111 " Împietriti În mcdltatle, sali a ca g . i m~canism: inacc hT 1 Ille lor Peste tot e vorba de uilui ~Iacela~ '. .. ale con~tltivitatea Înveh~ulUi fiZIC, a strat urilor de suprafatà . atij la 0 nouâ , . .. Are loc bran~area 1a nOI senz ~ I11tel ~I e motiilor . . .. 'v .. ta . U rmeazâ Întoarcerea la corp ~1 YIZUme, la 0 noua con~ t 1111 ..'. . t Esentialul constâ ln a nOI1 con~tlln.e" reallzarea "racticà 111P . . . t" nor mecal1lsme restnc" we, la intrarea În structunle ~~~:r:~e :ubcoll~tjentuilli. Toate acestea sunt lucruri destul de 1
~
simple.
.. Ne punem mtreb area. de ce aceste lucruri au . .deyenit - d 'ti atent literatura II1dlan& e A
v
pOSI.bl1e acum? . Daca yom CI . . v' 10 ayertismente serioase YIZaVI de specialitate yom gasl ~c~ stimularea supra-capac.lt~t,11 or~ Fârà a fi În comuniune cu - lucreze pe cont propriu Dumnezeu supra-capacltatlle II1cep .sa ~ d '''vohsm sali moarte. latà de ce -. ~i toate acestea sfâr~esc 111 Iq. ..' s a fàcut dintotdeauna 0 trlere severa a În sectele mdlene ., . s-a subliniat mereu candtdatl ' 1or. T 0 t de aceea 111cre~tm15m .C t l esitatea de a Închide supra-capaci ale daca acestea ~
t 1
n
rugâciunii, iubirii ~i tendintei câtre DUl n:z . e~~e~:~~ procesu l d p ce a Îl1ceput msa nu mal poa te fi stopat: . toata .' 1 t l evidentà a supra-capacltàtllor a ua ~1va lua amp oare "111
::~travin
A
V
lumea.
1. 197
-
~ Qu
!!III
u
1 Ll9lZ
r--
În matematica exista un concept: demonstra~ia de la contrar. ~i În viata cotidiana experienta negativa po at e fi1 mai importanta deeât eea pozitiva.'
',1
,i
,
0 forma noua 0 neaga pe cea veche, Însa continutul evolueaza, Deci, un continut care evolueazâ este chezà~ia unei noi forme de dezvoltare. Fiecare eopil este negarea parintelui sau, dar este ~i continuatorul esentei lui. Pentru a putea trece cantitatea În calitate, pentru ca sa apara 0 noua forma care s-o nege pe cea veche, este necesar un pas nou În evolutia launtricâ a omenirii. Universul nu este altceva decât 0 forma, dragostea care ne une~te cu Dumnezeu este chintesenta ~i continutul Universului. Continutul este ceea ce da na~tere formei ~i În ce se va transforma ulterior aceasta, Adica, forma ~i continutut sunt unul ~i acela~i fenomen În diferite perioade ale timpului. Forma nu este nimic altceva decât continutul desfii~urat În straturile exterioare ale timpului. Dezvoltarea formei Însemna dezvoltare ~i tendintâ catre contin ut. le~im din lubirea Divinâ ~i tindem spre Ea, ~i cu cât suntem mai plini de iubire cu atât mai posibila e evolutia ~i existenta În viitor,
l '
Un~ _din legile evolutiei este negarea negatiei. În viata
1111
0 b.l~nUlta, aeest
i ,l'
,ll
lucru arata
cam a a' e
-
~
' noua treapta a evolu~iei trebuie sa de~i~a ai:1::S~~~~~1~~;e a pe treapta aetualâ,
l
:1
l,II
Imposibilitatea
existen~ei
În eonditii,
d'c. Iiente
,
.,
~I plelrea
sig u~a f;~rt ~
ea~ org~nismul sâ iasa la alte eonditii de viat~ \U,
mo d 1f Ican ' du-se contmuu.
Astâzi În lume se acumuleaza
tot mal repe de factom care '
"
fae i1n P~SI'bT1a ~upravie~uirea omenirii În eadrul unei g d. , â n Ir! bana e ~I a unel la ~e 1 de banale viziuni asupra lumii Î ncol1,
~
'
Juratoare, Forma actuala va fi distrusâ aparea alte for,m~ gândire, ~tiinta ~i religia se vor COI~t:O~ pl. Se vor contopl ~I ~e , , tlpurile de gâ nd'Ire onental ~I" occidentaL Valorile ' ~atenale ~I
morale vor Înceta sâ lupte Între ele ')'1sa file antagoniste, - sa- comparâm legile dialecticii ~i sa le aplicâm S~
1
0;:'
~
III
,
'II
III
,1\
1
Iii
1
, !'II
l,
l'
mom:~~~~r~am UI prezent. Legea unitâtii ~i 1. " t~Ptel lC~I~trarlllo,r reprezintâ, În primul rând, douâ torente a~ UI mtruchlpate de Orientul spiritual ~i Occidentul materia~mfun prezent are IQc ,
Dumneavoastrli
te rogi nu trebuie sa te a§tepti la nimic. Speranta este deja un scop. Spuneti-mi, aceasta se refera numai la rugaciune sau §i la viata? Daca e a§a, atunci cum se poate sa traie§ti fara speranta? Puteti spera, Nu putem trai tara sperantâ tot a~a cum nu putem trai tara viitor ~i spiritualitate. Pur ~i simplu, atunci când ne rugam noi ne adresam lubirii Divine, Aceasta Însâ este mai presus de viitor ~i de spiritualitate, E bine, când ne rugam trebuie sa ne debarasâm
,
0 acutizare a acestor doua ~mc~~utufl ~I a' aplicârii ~i combinarii lor Leg ea negaru negatlel: dacâ lupt a d'mtre contramu ~"
'
~
,
1111pingeconflictul la cI.e mal malt I1Ivel atunci forma actuafâ , , , treb ule' arul1cata - ~I trebuie cautata alta' ~
polaritâtile,
se nimicesc
~I atuncl, sau pler ~ reci proc, sau se ' combin a generan d 0
noua structura,
1 il
De ce depinde pieirea s au t rans f;ormarea Într-o noua forma?
{
Il III
scrieti Cncea de-a ~asea carte: "Cand
199
]98
~
.~ Qu
~E-~f ~ u !!!!I
-
l
H\lLl
r--
1 :1,
de toate ata~amentele. Când mergem spre Dumnezeu, când ne rugam, sa nu Illam cu noi casa cu toate problemele, supârarile, sperantele ~i regretele. Când ne adresam lui Dumnezeu trebuie sa luam cu noi doar ceea ce ne ajutâ sa comunicàm cu El. E vorba de iubire. Toate celelalte pot fi làsate În urmâ. Trebuie sa Întelegeti cà exista diferite niveluri - la un nivel dumneavoastrâ aveti dreptul sa sperati, la altul - nu. Nu le amestecati pe toate laolalta. Daca IlUreu~iti, traiti periodic când Într-un niveJ când În altul. Dupa ce ati trait În nivelul Divin, treceti la cel uman. Dar retineti: daca nu yeti putea trai În nivelul Divin, se va dezintegra ~i cel omenesc. Astfel se trâia pe timpuri. În prezent traim vremuri ÎIl care s-a acumulat atâta iubire Încât ne permitem sa traim În câteva niveluri. Îllcercati! Se prea poate sa reu~iti!
Pentru mine tema reÎncarnarii e doar un fapt care ma ajutâ sà Înteleg ~i, ca diagnostician, sà vâd multe lucruri. Nu rn-am lasat de practica de tarnâduitor Însa cu cat mai profunde sunt planurile pe care le depistez cu atât mai periam nevoie de 0 reorculoasa e actiunea de coordonare ganizare la cel mai Înalt nivel. Con sider cà pentru a-i ajuta ~i mai mult pe unii oameni eu nu am nici caracterul, nici viziunea necesara; În primul rând trebuie sâ rezolv problemele mele; consultatiile me le continua, dar ma straduiesc sa nu sar peste cal. ~
Spuneti-ne, de ce sutanele calugarilor sunt lungi (~i /a femei ~i la barbati), care-i sensul acestor haine? Cum poate vestimentatia prin forma, cu/oare, tesatura -
-
influenta omul? ~
III
I(
Ii 1
1
,1 1 Il!
,
!:, ,1
Vorbifi in cartile dumneavoastra despre karma, reincarnare etc. Cand raspundeti intrebarilor le sugerati oamenilor sa caute raspunsuri in Biblie ca prim izvor. Eu citesc Biblia ~i nu gasesc aceste fapte. - Tipul oriental de gândirerecunoa~te reÎncarnarea fiindca se dezvolta pe planuri fine, tipul occidental de gândire Însâ a refuzat Întotdeauna ideea de reÎncarnare, acest tip de gândire concentrându-se asupra partii exterioare, materiale. Negarea reÎncarnàrii se bazeazà pe faptul cà, În esentâ, cre~tinismul a apàrut În partea europeanâ a planetei, deci aici avem de a face mai mult cu tipul occidental de gândire. Am auzit cà În textele initiale ale Bibliei, care nu au fost supuse diferitelor redactâri, exista notiullea de reÎncarnare. 200
Cred ca la calugari vestimentatia e destinata, În primul
rând, Înfrângerii momentelor esen~iale ale fericirii omene~ti ~i, În primul rând, a dorintelor. Culoarea neagra Înseamna refllzul "a
ceva", hainele IUl1gi - acopera
corpul,
adica
Închid
dorin-
tele, hainele largi semnifica acela~i lucru. Hainele preotului (câlugarului) Îi ajutâ sa se deconecteze de la aspectele umane,
.1 1
~i sa lucreze mai u~or cu Divinul; hainele Însa trebuie sa scoata În evidentâ ~i frumusetea ol11ului~i senzualitatea lui, pentru ca tara un avant al dorintelor noi nu ne putem dezyolta. Trebuie sa sustinem avantul dorintelor dar totodata sa-I putem ~i Înfrâna, daca Însa nu avem puteri sa-I Înfrânam atunci trebuie sa Îmbrâcal11alte haine.
1
Ce este Iubirea Divinif? Este Energie Divina Informatie Divina sau mai e ~i altceva?
plus
201
...:.~u
el!
u
l
H9l~
r.~
lubirea exista În afara con~tiinfei de aceea atunci când Încercam s-o tran~am. s-o analizâm, sa-i gâsim plusurile ~i
minusurÎle - toate acestea amintesc, În p~incipiu. de diavolism. De aceea cred cà nu e bine sa Întrebati ce e Iubirea Divina. 1 1l'
,1 1
1
1
Cum a~ putea sa ma schimb liiuntric; pot sa con~tientizez orice, Însa cum a~ putea sa ma schimb fara eforturile mintii? - La Început trebuie sa con~tientizati totul. Dupa aceasta Înlàturafi rafiunea ~i con~tiinfa. Încetafi sa mai analizati ~i sa evaluati situatiile?i dati frâu liber sentimentelor. În cadrul unor lectii am spus ca gândurile trebuie sa se transforme În sentimente, iar toate sentimentele - Într-unsingur sentiment de iubire! Mult sucees!
1 1
1
,
l'
Spuneti ca esentialulla un om e starea lui launtrica, ca amuI trebuie in orice condilii, la orice pierderi, deceptii etc. sa-~i pastreze cu orice pret sentimentul iubirii, rezistalld În plan exterior rom va putea. Explicati-ne acest lucru.
'1 1 1
.,
1
- Cu cât În suflet e mai multà armonie interioara ?i iubire cu atât mai putin trebuie sa titi duri În planul exterior, caci starea noastra interioara detine~te situatia exterioarâ. 0 reactie dura pe plan exterior presupune 0 insuficienta iubire În su flet ~i În acest caz persoanei Îi este necesar30 0 ap3orare, asemeni cârjelor unui om care nu poate merge, !nsà atunci când omul va putea merge nu va mai avea nevoie de cârje. Daca nu puteti sà ripostati cu duritate la exterior, Înseamnà cà sub masca bunâtatii aveti 0 imensà agresivitate ~i dacâ yeti
Începe sa ripostati dur din interior atunci se va degrada sufletul dumneavoastra. Racirea relatiilor cu alte persoane vorbe~te mai degraba despre faptul cà aveti 0 foarte mare agresivitate launtricâ. Oacâ eu nu opun rezistentà altei persoane acest fapt poate fi perceput ca 0 lips30de tarie sau fricâ, pe când dacâ un calugar nu opune rezistent30 acest lucru este perceput ca 0 fapta eroica. lata de ce dacâ vâ rugati ?i arâtati ca nu ati cedat din cauza fricii ci pentru ca ati urmat principiile biblice, atunci nu yeti fi Înjosit, dici este imposibil sa Înjose~ti un om care a depa~it limitele omenescului
~i ~i-a gasit un punct de sprijin În Divin.
Pe timpuri se spunea ca este imposibil s3o-1Înjose~ti sau 530-1 ofensezi pe un Întelept. Cred ca se Întelege de ce.
Dupa ce am fost În~elata de barbatul iubit eu Încercam sa ma conving ca trebuie sa-l iert, insa nu m-am putut debarasa de suparare niciodata. ~i, deodata,Într-o luna am imbatranit cat pentru zece ani. Am continuat sa lucrez asupra mea, sa-mi pastrez bunatatea ~i se pare ca procesul de imbatranire s-a oprit, luand-o in sens opus. E posibil acest lucm sau doar a~a mi se pare mie? Am analizat În cartile me le cauzele Îmbatrânirii. E vorba de concentrarea asupra dorintelor, vietii, e tema geloziei. Pretentii le fatâ de cei apropiati, gelozia ~i blamarea grâbesc procesul de Îmbatrânire deci, În cazul dumneavoastrâ procesul de Îmbâtranire s-a amplificat În mod real ~i, de asemenea, ati fost În stare sa-i schimbati directia. Va felicit! Ce piirere aveIi despre visele con~tientizate? -
Noi trebuie sa simtim VoÎnta Divina ~i sa Încercam sâ
1:
202
-
!!iii!!
203
1.
.~ Qu u
l
-
lIiiiII!I H91G"
r
ne Înfrânâm propria vointa. În aeest caz, visul ne ajuta. Yom avea mari probleme daca vom Începe sà comandâm ~i În somn. Aeeastà tehnicà de con~tientizare a viselor este accesibilâ ullui Ilumâr mic de persoane. Sa nu uitam. Carlos Castaneda, care era Ullbun discipol, a avut parte În cele din urmâ de cancer la fieat ~i moarte.
omul acorda 0 mai mare atentie tehnicii, uitând de intelegerea fiJozoficâ a credintei, cu atât aceasta creangâ se usea mai repede. ~i fiindcà În aeest caz e vorba de eoncentrarea pe capaeitâti, ceea ce duee la trufie, a fost de ~teptat sa se produdi dezintegrarea capacÎtâtilor. Mai ales la noii veniti În breaslâ, care nu sunt pregatiti din punct de vedere genetie. De aeeea, zvonurile precum cà autorul, Carlos Castaneda, a deeedat În lIfma unuÎ cancer la ficat, adica nu a putut depâ~i ceea ce În cre~tinism se cheamâ trufie, dupâ pârerea mea pot fi adevârate.
Ati citit cartile lui Carlos Castadeda, sunteti la mrent cu metoda acestuia? N-ati putea sa ne spuneti cat de adevarata este informatia despre moartea lui? - Sa nu Încurcam lucrurile. Carlos Castaneda n-a avut nici 0 metodâ. Aceasta apartinea magilor mexicani ~i Castaneda a adus-o la cuno~tinta cititorilor. El a fost doar Ull diseipol, n-a adàugat nimic nou. Daca e sa vorbim despre metoda proprill-zisa sau despre tehnicile deserise În eârtile lui eu cred, cà acestea sunt destul de lirnitate: se pune accentul pe scoaterea brutalà a omului din sistemul sàu de ata~amente - acest lucru permite afi~area eapacitâtilor dar ÎI lipse~te pe individ de perspectiva strategicâ. Individul se ÎncâJce~te În propriile forte ~i capaeitâti. Din punetul meu de vedere este vorba despre un fragment din acea ~tiintâ care a ajllns aeolo din India ~i s-a transformat Într-un mod original În religiile popoarelor nord-americane ~i În practicile mistice. Am citit 'cârtile lui Carlos Castaneda ~i ele mi-au fast de un real ~jutor În Întelegerea lumii ~i revizuirea stereotipurilor obi~nuite. Consider ca aceste carti sunt utile pentru toti dar subliniez Încà 0 data faptul cà el spunea cà ace~ti clarvàzâtori care au alcàtuit tabloul Jumii au pierit ~i euno~tintele lor S-6U pierdut. Castaneda era ultima ramura eare mai ardea; cu cât 204
.~ ,1 1-'
Am observat ca daca Îmi Împarta§esc cuiva emotiile ma si1nt mlilt mai bine. Credeti cil fmpartii!jind cuiva emofiile mele nl/-i fac rau arelei persoane? - Cand vorbim euÎva despre problemele noastre noi ne Îndcpàrtâm de ele. Îndepàrtarea de problema este primul pas pentru depa~irea acesteia. Dcci ne putem Împarta~i problemele. Nu e nÎmic rau În asta. Esentialul e ca atunei când vorbiti despre problemele ;;i cl110tiiledumlleavoastrâ sa nu contati pe mila. compati miri ;;Î sa nu va lransformati Într-un vampir. Daca populatia planetei cre§te atl/nci de unde se iau sl/fletele noi? De pe aIte planete? $i, În genere numarul de suflete din Univers este limitat sau nu? În timpul contactului dintre femeie ;;i barbat are loc ;;i formarea sufletului copilului, apar anumite straturi. ~i un suflet se na~te lot a~a ca un copi 1- unele suflete dau na~tere altora. nivelul slIperior reprezentând ceea ce e ve~nic În fiecare
.!, 1
205
1
\ \ i
'I
Il 1
.!:-, Qu
l
~~~t
-
~ H9il
suflet. Dupa cercetarile mele, sutletul este alcatuit din mai multe straturi. Acea consistenta a straturilor pe care 0 luam de la Spiritul Divin este În fiecare suflet, iar restul se creeazâ. Exista suflete ~i pe alte planete, În alte galaxii ~i lumi ~i aceste suflete urmeazâ un cie/u, se mi~ca, pentru a evita uzura. Cred ca numaru/ de suflete este foarte mare. Spuneti-ne, daca un cuplu tanar are parte doar de iubire fizica §i fata ramane Însarcinata, ea trebuie sa nascli? - Voi parafraza Întrebarea dumneavoastra; "Trebuie oare sa pastram viata acelui Dm?" Daca omul e caJau atullci IlUva sta În dubii, În celelalte cazuri ar trebui sa se mai gândeasca. Spuneti-mi, va rog frumos, ce credeti dumneavoastra despre dragostea dintre un veri§or §i 0 veri§oara. Cu toate consecintele care decurg de aici (sex, clisittorie, cap;;)? -
În principiu, copiii, casatoria ~i urma~ii În cazul
veri~oriJor reprezintii 0 Îllgustare a programului
informational'
. , lioi cunoa~tem Divinul prin atingerea haosului. Este vorba de 0 multitudille de grade ale libertatii, de situatii imprevizibile - În cazul veri~orilor sau a rudelor apropiate aceste alternative se illgusteaza fiind posibile doua variante: Ori iubirea Divina trebuie sa depa~easca cu mult tot ce e omenesc ~i atllnci prin aceasta iubire vom avea parte de 0 astfel de cunoa~tere care va Închide genotipul limitat, ori dependenta de dorinte, famifie, de persoana iubita, de copii a devenit atât de puternica incât ii une~te pe cei doi doar pelltru a le pline capat neamului. Deci, 206
nu poate fi vorba de un raspuns univoc - toate depind aici de personalitatea oamenilor ~i de capacitatea lor de a incerca lubirea Divinâ ~i perceperea Divinului in toate. ~i cu cât omul e mai aproape de perfectiune În acest plan cu atât mai putin trebuie 5a-1intereseze consecintele. Vreau sa repet inca 0 data: cu cât suntem maÎ perfecti in iubirea fatA de Dumnezeu, in a-i ierta pe altH, in a ne debarasa de agresivitatea fata de iubire, cu cât mai putin ne temem, regretâm sau didem prada deceptiei cu atât mai mult sentirnentele noastre ne vor calâuzi ~i noi ne putern increde lor. În u/timul timp, iubitul meu are parte doar de ghinion: neplifceri la serviciu, În casa toate merg alandala. El Încearca sa se tina bine dar ciiteodata vad ce emot;; are. Cum a§ putea sa-l ajut? Cu iubirea mea? - Bârbatul pica in situatii complicate. Î~i riscâ viata, trece printr-un ~ir de illcercâri prilejuite de rnediul Înconjurâtor, pierde, i se naruiesc diferite planuri ~i teluri, de aceea bârbatii se orienteaza spre realizare, iar femeile - spre acurnulare. Cu cât femeia are În suflet mai multâ gillga~ie, câldurâ, bunatate ~i iubire cu atât barbatului Îi va fi mai u~or sa treacâ peste neplâceri. A~a cà trebuie sa va ajutati iubitul nu prin iubirea fata de acesta, ci prin iubirea pentru Dumnezeu ~i0 bunâtate stabila. Vorbesc acest lucm - Când care, totu~i,
deseori de unul singur, cu voce tare. Este oare a Înciflcare a regulilor? ma gândesc la anumite lucruri am emotii negative Îmi trec repede. Însa tot ce spun cu voce tare Îmi 207
l
~
:=11 Qu
j:Qf-~f
--= ~ u iii
1 Ü9/l
1110dalitatede a ne dezvolta. Trebuie sa ne concentrâm nu asupra greutatii ci asupra posibilitâ1ii de a ne schimba pe care ne-o oferâ aceastâ sarcinà. Oacà ne vom gâlldi cât de grea e aceastâ povara, atuilci !loi vom fi În mizerie, iar dacâ ne vom concentra asupra iubirii ~i asupra faptului ca aceasta povarâ este posibilitatea de a te depa~i pe tine ~i de a percepe iubirea, atunci nu ne yom maÎ gândi cat de grea sau u:}oarâeste ea. Esen1ialul: exista iubirea fata de Dumnezeu ~i exista tot ce e În afara acestei iubiri. Însa iubirea trebuie sâ fie cea mai importantâ. ~i necesitatile, ~i dorintele trebuie dezvoltate Însa nu trebuie sa depindem de ele. Pentru a clasifica un lucru anume trebuie sa ne deta~am de el, iar deta~area are loc doar prin,chin. Pentru a ne deta~a prin chin, trebuie sa fim pregàtiti pentru aceasta, iar pentru a fi pregâtit sa Înfrunti chinuri trebuie sa ai ceva maÎ tare decât suferinta - iubirea. ~i În clipa În care aveti parte de iubire suferinta dumneavoastrâ Înceteazà de a mai fi suferin1a ~i devine posibilitatea de a munci; lumea pe care dumneavoastrà 0 detestati se transforma Într-un copi! pe care trebuie sà-I iubiti ~i sa-I educati. Încercati sa vedeti astfellucrurile.
amplifica emotiile de câteva ori. latâ de ce trebuie sa avem 0 atitudine tare.
,l'
Il 1
\
i
mai responsabila
fatâ de gândurile
spuse cu voce
" 1:
1
1
i
,l,
l,' 1 ,
Il
,
,i
,1
,'II , "i' Ii
!
~
Dumneavoastrâ
transferafi
asupra dumneavoastra
nu 0
pedeapsà ci Încercarea de a opri pe cineva sâ-~i ucida iubirea. Boala blocheazâ refuzul iubirii, ea Înjose~te tot ce e omenesc ~i va ajutà sâ sesizafi iubirea. E posibil sa transferati asupra voastrâ boala altui om, Însa În acest fel ucideti iubirea din sufletul acelui om ~i acesta se va râzbuna iar dumneavoastrâ nu yeti Întelege de ce. Am vorbit cu 0 femeie cafe avea un copil gray bolnav; s-a ~ugat ca boala sa treaca la ea - copilul a supravietuit ~i a II1ceputs-o urasca ~i sâ-~i batâjoc de ea.
1
1
1
Spuneti~ne, este oare 0 inca Icare a legilor karmice rugamintea de a lua asupra sa pedeapsa sau boala a/tui OIni cum se poate purijka un om obi§l1uit dupa un asemenea transler?
l'
ii f 1
Conceptia despre 0 sarcina prea grea genereazâ dorinta de a 0 face mai u~oara. Sarcina nu este nici grea nici u~oara - ea este doar 0 ~
1 1 ,
20~
Cum sa fncep sa ma schimb daca fmi este Joarte greu sa Jac asta?
1
i, ,
Ce trebuie Jacut ca sa simtiti diJerenta fntre dorinta . !il necesltate? Eu nu mai inteleg ce e bine §i ce e rau. A§ v~e~ sa m~ debarasez de toate, numai ca nu-mi ajung mCI putenle, nid intelegerea. Cu cat mai mult fucrez asupra mea cu atat mai muIte probleme se isca, sau poate am fnceput sa percep toate lucrurile Joarte bolniivicios.
,
,1
!
- Notiunea de "greutate" este una a dependentei de timp :}i de omenesc. Oacâ veti trâi prin iubire, va yeti concentra asupra iubirii ~i yeti Învata sa vedeti Divinul În toate, cu timpul totul va fi mai lI~Or. 209
~ Qu
~.. S. cca...~~ ~
l
-.. -
~-
H9LZ
,. Cu cât amului ii este mai greu sà inceapà sà lucreze cu atât el, in cele din urmà, paate abfine mai mult; a~a suntem structurati incât pentru a obtine ceva trebuie sà ne depà~im neajunsurile. Iar când totul e bine noi suntem foarte lini~titi.
1
l'
l,
f
Toti suntem copiii lui Dumnezeu.
Imaginati-và cà un copil e pus pe ~otii, noi trebuie oare sà credem cà ÎI va pedepsi Dumnezeu? Sau sà-I pedepsim ~i sà-I blamàm? Noi trebuie sà-I educàm a~a cum ii educàm pe toti: pe sine ~i pe cei care sunt alàturi de nai, prin iubire ~i limitari. un ticàlos, un nemernic, atunci sutletullui e bolnav. Da~à insà amui e invalid ce trebuie sà credem despre el?
TrebUies3-1Hisàm În plata Damnului, ari sà-I ajutam? Il
El are nevaie de ajutar.
, Il
lui Dumnezeu
-
-Am citit "Bhagavat-Ghita" ~i pot sa và spun ca este 0
Eu cred cà aceasta este atitudinea bunà iar dacà un am este
l'
- Con~tientizarea
cu traditiile ~i nilzuintele ei nobile.
Spuneti-ne, ce credeti; daca .cineva are 0 atitudine incorecta fata de ceilalti, trebuie sa gandim: "Dumnezeu Îl va pedepsi" # sa nu Întreprindem nimic sau trebuie sa-l "pedepsim"?
-
'II
entizarea lui Krishna
Uneari ajutoru1 Înseamnà Încercarea, alteari - 0 restrictie durà, Însâ Întotdeauna ajutoruI Înseamna IUBIRE.
",
.Ma Î~tristeaza mu/t faptul ca apeland la filozofia onentala- dumneavoastra nu vreti sa-l recunoa~teti pe Krishna ca pe un reprezentant suprem al lui Dumnezeu. Visul meu de aur este ca dumneavoastra sa cititi "Bhagavat-Ghita", "Nectaml credinteiU ~i sa le comentati revigorand aceasta mi~care extraordinara Con§ti-
1
lucrare extraordinarà care mÎ-a dat mult; ceea ce se spune În aceastà lucrare a aparut ulterior ~i În alte religii mondiale: filozafia indiana a creat acel strat cultural, unul calosal, de care s-au folosit ulterior multe alte religii. Existà Însa ~i Biblia, exista cre~tinismul, cre~tinismul care s-a divÎzat În doua ramuri diferÎte. Mai exista ~i un numar foarte mare de secte, curente etc. ~i apar În continuare noi ~i noÎ secte care afirmà ca ele descind direct din Biblie .i aceste secte au .i ele multe probleme. Iatâ de ce când amuI afirmà ca descinde din Biblie sau din Bha gavat-Ghita" acest lucru nu ,garanteaza nicidecum faptul "ca amui respectiv a Înteles calea pe care trebuie s-o urmeze. La una din cansultatiile mele s-a prezentat un kri~nat caruia, conform diagnosticului meu i-a mai ramas pufin de trait - dragostea pentru Dumnezeu a trecut pe neobservate ln concentrare asupra spiritualitatii. Spiritualitatea Înseamna viitorul. Dependenta de spiritualitate Înseamna dependenta . de viitor, agresivitate fata de viitor ~i pierderea acestuia. lata de ce con sider ca purificarea trebuie sa se faca prin Întoarcerea la izvoare. Vorba e ca iubirea pentru Dumnezeu genereazâ dorintà, volumul dorintei genereazà Întreaga activi~ tate umana, iar când omul zice cà el va repeta daar numele lUi Dumnezeu ~i-I va iubi numai pe El, dezicându-se de toate cele laite acest lucru este echivalat cu darinta de a-ti pastra doar capul ~i a Înlàtura restul carpului care nu-ti mai e de rolos. Exista Însa cap, creier, intestine care digera hrana, 211
210
Il
.!:-, Qu
~H..~f
l
-
~
==== U9lZ
rmâini, picioare, existâ diferite trepte de dezvoltare ~i existentâ ~i a le tâia pe cele secundare În favoarea celor primare Înseamnâ a fi aidoma unei mame care se dezice de copiii ei. Într-o oarecare mâsurâ kri~naismul ajuta la sollltionarea anumitor probleme, ulterior Însâ are loc schimbarea unor forme superficiale ~i lipsa unor modificâri lâuntrice cu toate consecintele lor.
Când cineva Î~i face un idol din mine eu nu cred ca e vorba doar de scopul suprem al acelei persoane, eaci eu Însumi sun~ un Învatâcel, gre~ese deseori ~i scriu despre aeeste lucrufl, lata de ce cred ca este imposibil sa ma idolatrizeze eineva. E vorba de faptul cà cercetârile mele Îi ajuta pe oameni sâ simtâ Divinul din ei ~i În acest plan eu nu sunt un scop, ci doar 0 !reap!a pe care pa,e,!e omu\.
Ce credeti despre faptul ca multi dintre adeptii teoriei dumneavoastra va percep ca pe un idol? Mi se pare ca pentru un om sa-§i taca un idol fnseamna sa se fnjoseasca pe sine fnsu§i. - "A-ti face un idol" Înseamna a-ti marca un obiectiv spre care tinzi. La Început pentru fiecare elev Învâtâtorul este un idol, pe care elevul Îlurrneazâ, se supune ~i il ascultâ. Esentialul e sa nu pierdeti mornentul când trebuie sâ va gasiti un ait scop ~i sa mergeti mai departe, Întotdeallna se va gasi ceva care sâ fie idolulnostru - e vorba de telul suprern. Când noi credern câ scopul suprem ~i sensul vietii e sâ fim asemenea cui va, acest lucru este deja periculos. Dio punctul durnneavoastra de vedere a-ti crea un idol Însearnnâ a te Înjosi, a-ti caIca În pieioare personalitatea; da, atunei se poate ea unii sa ramâna mairnute, sa stea În copaei, ~i sâ nu Învete de la nimeni. Eu ered ca acordati 0 atentie exagerata propriei independente. Trebuie sa Întelegeti ca scopul suprem este eornuniullea eu DUlTIllezeu~i atllilci idolii no~tri devin Îllvâtâtorii no~tri ~i aeeasta iubire oeupa 0 perioadâ importantâ din viata noastra.
1
,1
212
CM timp va mai dura aceasta stare de lucruri fn care reprezentantii a~a-ziselor religii "traditionale" ~u ~ad ~i nu fnteleg nimic? Sunt oare utile rezult~tele ~ct1Untlor lor mecanice, oarbe? Dumneavoastra scnetl ca §1comunismul este un sistem Jara legatura inversai nu se intampla oare acela~i lueru ~i, cu re/igiile? Oare poporul nostru n-a meritat ni~te fete Biserice~ti care sa nu ne fI lasat fn mila materiali~tilor la cea mai mica situatie De ce conflictuala recllnoscandll-~i astfel incompet~n!a? metoda dumneavoastra ~i alte metode asemanatoare nu
pot cuprinde mase mai mari de oameni?
".
- Conform Îndatoririlor sale, oriee preot este un om care Il a.utâ pe oameni sa gaseascâ Divinul. Aceasta este voeatia ~reotlilui. $i fiecare clin noi, cei care trâim. pe~Pâmâ~t ne ave~ I~ problemele ~i Ileajllnsurile noastre. Atunc1 cand nOI vedem
t ;" 1< l,
,
1:
fieeare religie doar parti le negative
este ca ~i cum un coptl
~i-ar Învinui parintii sau ar Îneerca sa se dezi,eâ de e~. Cu.lt~,ra , ~ civilizatia eontemporanâ n-ar fi putut exista mra rehgllie'\ '
universale caei acestea ne-au meut sa Întelegem adevârufl e supreme. $i fiindcâ nu au existat prea l11ultioame~1icare s-a~ atÎns de aeeste adevaruri supreme a luat na~tere slstemul mra 213
r
-r---
-~ QU
f-
Il
1 ii
I.1 1
Iii
1
1 1.
Ii
!II
,1
Il
legâturâ inversa. Initial Însâ inforrnatia Cfa imensâ ~j chiar ~i tara conexiunea inversa sistemul funqiona strâlucit ~i functioneazâ ~iÎn prezent. Cel mai mare pericol al unui sistem tara conexiune inversa este generarea acestuÎ sistem de ditre tot ce e omenesc. Divionl nu suCera atunci când nu exista legâtura inversa. SuCera urnanul. Adevârurile divine supravietuiesc tarâ legâtura inversa, cele urnane - pier. În atitudinea dUffineavoastrâ Încercati sa vii apropiati de peeot nu din punctul de vedere al logicii umane, câutându-Î minutios neajunsurile lui ~i ale religiei sale. Încercati sa simtiti ce roi. i~ens ajucat religia În salvarea fiecârui am ~i a Întregii omenm. Acela~i peeat, oricum ar fi, va ajutâ sa simtiti iubirea fata de Dumnezeu, va ajuta sa iertati, caci el infàptuie~te poruncile biblice. ~i daca el gre~e~te undeva sau ca Ica strâmb ~
ill 1 Il!
1
1
1
:~~.
nu acesta e lucrulcel mai rau.
~el mai ràu e atunci când yeti acorda prea multa atentie neaJunsurilor lui ~i yeti uita de functia sa esentiala - de a transmite perceptia iubirii ~i a iertarii care provine de la Cel care a fondat cre~tinismul A veuit timpul când trebuie sa ne unim În iubire ~i nu În pretentii. Cred ca va este destul de greu sa treceti de la Învinuiri, blamari la iubire. lncercati!
1
,
,,'
Informatia dumneavoastrii ceptionata §i inteleasa.
- Un barbat din România mi-a spus cà a Încercat sa citeasca volumele Illele ~i nu a rell~it (a absolvit doua facul-
1
214
1
1
Il,1
in mare parte nu este re-
...""" E.=..:i:i.
~ .:D~~,g
-
-=-==
"'< !;:
iJ
H9LZ
~ tâti). Când a intdes ca ceva nu e in regula cu psihk~1 sau, atunci a recitit introducerea ~i a vàzut ca acolo scrie:"Inainte de a citi cartea trebuie sa-i iertati pe toti!" a incercat sa-i ierte pe toti ~i numai dupa aceasta a citit cartea. Inforlllatia mea este obtinutâ prin suferintâ ~i eu raspund pentru fiecare cuvânt de aceea ~i actiunea va fi cea scontata. Daca eu scriu ca trebuie sa va spovediti, sa-i iertati ~i sa simtiti (inainte de citirea car1;ii)ca iubirea pentru Dumnezeu este fericirea supremâ atunci e vorba de 0 parola care va va ajuta sa obtineti cat mai multa informatie. Daca n-ati putut sa iertati pe cineva, atunci veti primi doar procente1 Dacâ Însa n-ati vrut sa iertati pe cineva atunci veti primi ceea ce meritati! Esen!ialul e sa nuva pierde!i cu firea! Totul va fi bine! Este uimitor §i extraordinar ca aproape toti cei care va citesc cartile se adreseaza lui Dumnezeu. În toate ciir[ile se intalnesc expresii ca, "semnul mortii", "hieroglifa mortii". Undeva este amintit un romb. Explicati-ne, va rog, cum arata acest simbol, chiar daca e 0 perceptie subiectiva. Cred ca nu e nimk uimitor in faptul ca oamenii se Întorc spre Dumnezeu dupa citirea cârt:ilor mele; pe timpuri, credinta În Dumnezeu era doar apanajul celor ale~i ~i omul nu ~tia de ce trebuie sa se roage lui Dumnezeu: cartile Illele nu numai cà explicâ ci ~i delllonstreazà ca tara iubirea lui Dumnezeu nu exista viata ~i dezvoltare mai ales când e vorba de treptele superioare. . Autorii care În trecut au scris pe aceastâ temâ au illlparta~tt 215
.~
l
Qu
alE-~t
~-
E5!
u
tl9LZ
r-
experienta, dar eu, cu cercetarile mele, am putut dovedi ceea ce spun. Adicâ, daca Înainte omul putea sa aleaga, acum, dupa parerea mea, nu exista alegere, exista doar 0 singura cale: iubirea pentru Dumnezeu. Restu) e distrugere ~i dezagregare. ~i a corpului, ~i a sufletului. Nu are nici 0 importanta cum aratâ simbolulmortii, nu are importantâ pentru ca atunci cand omul deja merge spre Dumnezeu, eu cred ca putem sa nu ne interesâm curn arata neplâcerile care ni se Întampla. Acestea sunt doar detalii.
-
Sunt corecte oare comparatiile dintre mass media IInei tari §i con§tiinta, dintre drclllatia monetara §i sistemul sanguin? -
Am observat ca statul se poate Îmbolnavi exact ca un
om ~i cauzele sunt acelea~i . De aceea comparatia e valabila În mare, de~i e prea dur ~i incorect, cred eu, sa compari anumite simturi ale organismului cu sistemele statului. Eu cred ca e vorba de dorintâ, vointa, con~tiinta. În acest plan, din punctul meu de vedere sunt periculoase reu~itele $tiintei care ne orienteaza nu spre propria schimbare ci spre 0 tot mai mare imixiune În structura corpului uman ~i a psihicului. Pentru mine Dumnezeu Înseamna iubire. În Biblie se spune acela~i lucru. Ajlltati-ma
-
Lenea
sa scap de lene!ce este, de tapt, lenea? Înseamnâ
stoparea
dorintelor.
Daca
dorintele
launtrice Încep sa fie Însotite de teamâ ~i deceptie, realizarea unci astfel de dorinte se poate solda cu Îmbolnàviri grave. 2 ]6
Lcnea se declan~eaza. ca un salvator mecanism de apa.rare. În ultimii zece ani nici eu ~i nici copiii mei l1-amfost bolnavi Îl1sa nu demult, la vila, am stat putin pe zâpada, dupâ baie, ~i rn-am Îmbolnavit de gripâ. Era ceva asemâna.tor cu gripa, dar fàrâ temperatura. Am profitat de aceastâ ocazie ca sa stau tolanit cateva zile. S-a dovedit câ gripa este un minunat medicament. Când e~ti bolnav de gripâ Îti Îllfrânczi dorintele pe multe lliveluri dar e destul de periculos sa faci eforturi pentru a-ti dori ceva. Trebllie sa ajuti natura, nu sa lupti Împotriva ei. Eu am Înteles de ce cele mai multe cazurÎ de gripa. sunt În februarie. Martie ~Î aprilie sunt lunile cand apar ~i iall amploare dorintele ~i pentru ca ele sa fie curate, Înainte de aceasta e nevoie sâ te dezici de tot ce este omenesc ~i sa tinzi spre iubire. De acea În februarie tr..ebllie sâ leneve~ti ~i sâ !lu-ti dore~ti nimic, iar gripa este un bun ajutor În acest caz. Prima senzatie pe care 0 ai atunci când te Îlnbolnave~ti de gripa este lipsa tuturor dorintelor. Nu-ti dore~ti nimic. Dorintele sunt principalul cOllcurent al iubirii, ambele sunt legate de actiune. tata de ce lenea ~i lipsa dorilltelor ne ajuta sa aClImulâm iubire, tara. chiar sa.ne dam seama. Aici Î~i are sursa dezicerea de cele lume~ti ~i lipsa de activitate a sfilltilor din Orient. Dupa ce am balit de gripa mi-am dat seama care e sensul celei mai mari sârbatori evreie~ti - Sabatul, Sâmbâta sfântâ. Principal a cOllditie este lipsa oricarei activitati. Nici un tel, nid 0 afacere, nid a dorintâ. lar rugâciunea adresata lui Dumnezeu Începe sâ functioneze În mad real. Dorintele ~i aqiunile noastre sunt cu atât mai curate cu cat noi ne putem dezice de cie În favoarea iubirii. Sufletul nostru se umple de iubire ~i, respectiv, de energie. Energia genereaza. darintele ~i actiunea. 217
lI
r
.!:-,
QU
Ei!iii! ~
l
~"i12-
CQE-E-1::
~ .
'-'
lI9LZ
r-
1
tablou nu prea placut pentru mine. L-am sunat ~i i-am spus ca are probleme ~i ca În 2-3 saptàmâni s-ar putea sà moara.
FAMILIA
1
l'
1
1'1
1 Il
Probabil di fiecare a observat cii ln relatiile cu apropiatii (rude, iubiti) care ne iarta toate gre~elile, noi suntem deseori duri, red ~i egoi~ti, iar strainilor (la serviciu sau persoane mai severe) noi le zambim amabiI. Cum sa ne luptam cu aceasta ~i de ce se Intampla a~a? - No; nu În(elegem pâna la capat esenta Cre~tinismului. TOli În(elegem fraza lui Hristos "iube~te-li aproapele ca pe tine insuti" -?ifinem cont de ea. Jar când El zicea cà cei mai mari du~mani ai omului sunt apropiatii lui de-acasâ ~i cà El a venit s3-1 despartâ pe Frate de sora etc. aceastâ fraza nu este Înteleasa de nimeni. De ce un apropiat poate deveni du~man? Tocmai pentru cà apropiatii no.';trisunt acei care ne tolereaza toate dorintele ~i care deseori ne creeazâ conditii exagerate de confort. P6n aceasta ei ne fac sa ne Întoarcem sutlete~te de la Dumnezeu ~i iubire. 0 sa vii povestesc 0 Întâmplare care a avut loe nu demult. Eu cercetez periodic, de la distanta, unele persoane care ma intereseazâ. Cercetând biocâmpul unui cunoscut am vazut un 218
- Din ce cauzà? - s-a interesat acesta. - Cauza este destinul favorabil, probabil e vorba de 0 moarte accidentalà ~i nicidecum de boa la. - Situatia mai poate fi corectata? -m-a Întrebat. - Cu cât e mai putin timp, cu atât mai greu poate fi redresata 0 situatie, - i-am raspuns. - Aminte~te-ti de toate momentele când nu ai acceptat neplacerile destinului, n-ai renuntat la supararile fata de cei prin care a fost Înjosit destinul tau, aminte~te-ti de rnomentele În care tu ai distrus destinele altor oameni ~i cere iertare pentru toate astea, schimbându-te astfe!. - Eu nu am distrus destinul nimânui - s-a amuzat amicul meu. - Înseamnâ cà trebuie sa renunti la suparari ~i la depnmare. Peste 10 zile, 0 "Volga", Încalcând toate regulile posibile, i-a lovit frontal "Mercedes"-ul. A ramas viu ca prin minune. Dupa accident I-am Întâlnit din nou. - Cred ca am Înteles cauza a ceea ce s-a Întâmplat cu mine, - mi-a spus. - M-am decis sa-mi cumpàr un apartament frumos ~i, probabil, În subcon~tient mi-am dorit foarte mult acest lucru. Cauza fusese gasitâ ~i eu uitasem deja de acest caz. Mai exista ce-Î drept un semn de Întrebare. A fast cam dur ffanat de sus pentru asta. Nu se pedepse~te cu viata dorirea unui apartament. Soli, neplâceri, asta da, dar În cazul de fatA mai era ceva la care nu puteam ajunge. De abia peste un an am aflat despfe ce era vorba. Discutam 219
1
.~
Cu
l
~~~t
--
~ lI9LZ
1 1
Il
~1
--""
stlbcon~tientafata de mine ~i-a schimbat sensul, În bine.
despre problemele lui. -
E 0 situatie stranie, - mi se plângea el - curn vreau
sa-mi ajut rude le, cum Încep problemele cu banii. - Cu ce surne ÎÎ ajutati - rn-am illteresat . S-a dovedit ca ajutorul lui financiar era mai Illare decât oriee salariu.
- Dumneavoastra
va depravati astfel rudele
- i-am spus.
Am vazut dupa privirea sa ca nu m-a Înteles. -
a sa va povestesc câteva cazuri. Aveam 0 pacienta care locuie~te În Germania. Ea Îi trirnitea regulat mamei sale În Ucraina câte 0 suma nu prea mare de bani. Se apropia ziua ei de na~tere. Fiind bine dispusa Îi trirnite mamei sale 0 suma de câteva ori mai mare. ,,~i ~titi ce s-a Întâmplat? - Îmi povestea ea. - Pentru prima data În viata
mama nu rn-a sunat ~i nu rn-a felicitat cu ocazia zilei rnele de na~tere." a Întreb dupa aceea: "Marna, ce s-a Întâmplat de ce nu m-ai felicitat?" - "Nu Înteleg ce s-a Întâmplat. Parca mi-a luat cineva memoria" Îmi raspunde mama. ~
Nu trebuie sa-i asfixiem pe oameni, mai ales pe cei apropiati, printr-o grijà excesiva. Un ait caz mi s-a Întâmplat mie. Am hotarât Îrnpreuna cu 0 persoana sa facem 0 miea afacere. Am schitat un plan general
~i am Început sa disclItam detaliile. Pentru oriee eventllalitate rn-am uitat În planul fin care este atitudinea aeestei persoane fata de mine ~i am vazut ca-mi dore~te moartea. "Da - ln-am gândit eu, - e cazul sa uit de afacere." La 0 alta Întâlnire i-arn spus ca am probleme cu banii ~i cred di nu 0 sa iasa nimic cu afacerea noastra. Credeam ca atitudinea lui va fi ~i mai negativâ. ~i am vazut un tablou care ln-a uimit: atitudinea lui
Mai târziu am Îllteles despre ce era vorba. Acestui om nu i se permitea sa aiba sume mari de bani. Cu ajutorul meu el ar fi putut face ace~ti bani iar sufletul lui m-ar fi urât pentru acest
lucru. Unui sugar i se poate oferi iubire, multa atentie ~i Îngri-
jire. Unui copil În cre~tereÎi trebuie iubire, atentie ~i Îngrijire. Adolescentului Îi trebuie iubire ~i atentie. Unui tânar Îi trebuie iubire. Dacâ Îi oferim u!lui om prea multe, acestuia i se atrofiazâ
motivatia
pentru
0
activitate independentâ. amui Începe sâ
depinda de noi, a~teaptâ de la !loi tot ce-i trebuie ~i Începe sâ
ne urascâ dacâ nu primqte ce vrea. lata de ce ajutorulnu
trebuie sa fie continuu ~i sà-l punà pe
om În situatia de dependelltà fa~ de durnneavoastrâ. Ajutàrn un om cu 0 bucata de pâine, nu ~i cu unt. Va amintiti ca În Biblie serie: când ajuti pe cineva, mâna
dreapta nu trebuie sa ~tie ce face stânga. Adica ajutorul trebuie sa treaca pe neobservate.
- Va mai amintiti de disensiunea noastra eând ati spus câ nu ati distrus destinul nimanui? În realitate, Însa, ati meut-o. Printr-un ajutor exagerat puteti distruge destinul unui om mai repede decât prin Înjosire ~i minciunâ. Daca distrugeti destinele altor oameni atunci trebuie sa fie distrus ~i destinul dumneavoastra. lata de ce 0 femeie adorata ÎI ealcâ În picioare pe barbatul care i se Închina câci acesta Îi eorupesufletul prin sllpllnerea exageratâ. Dependenta de viatà ~i de dorinte are loc nu numai atunci când ne temem, ne supârâm sau urâm. Acest lucru se Întâmpla În primul rând atunei când noi toleràm toate dorintele cuiva, 221
220
.-
.=-== Qu
hg.
l
t:rIF-f-<..o:::
~
u
--
Ll91Z
1
,--..
Il;
când ne ploconim ~i ne slugarnicim În fata persoanei adorate. Ne-am obi~nuit sa credem cà daca iube~ti atunci trebuie ~a-i. intri În. voie ~ sa-i Îndepline~titoate dorintele persoanei IUblte. NOl sesizam Oivinul doar atunci când Înfrânam pornirile omene~ti. Ura fata de viata ~i slugamicia În fata ei sunt doua fete ale uneia ~i aceleia~i medalii. lubirea nu doar dâruie, dar ~i ia. Cu cât mai mult tindem spre comuniunea cu Oumnezeu cu atât mai u~or ne e sa sesizam acel moment, În care, ajutând corpul noi trebuie sa ne oprim pentru a nu-i dauna sufletuluÎ.
DIVERSE
Este utila ascultarea muzicii clasice? in general, muzica influenfeaza caracternl $i subcon$tientul omului? - Ar trebui sa cercetez o.'persoana ascultând muzica clasica ~i sà evaluez rezultatele influentei - n-a~ vrea sa raspund la Întâmplare. Muzica "frâneaza" con~tiinta, de aceea e mai u~or sa-ti simti fundamentul, sa te Întorci la izvoare. Nu Întâmplator În bisericile anumitor confesiuni se interpreteazâ ~i se asculta muzica. Muzica este un instrument de lue ru cu subcon~tientul, cu suf1etul. Muzica Îti poate transmite acea informatie pe care con~tiinta 0-0 recepteazi. $i fiindca informatia de baza nu este una verbalâ noi primim prin intermediul muzjcii tara a ne da seama - foarte muta informatie. La fel ca ~i pictura, muzica este posibilitatea de a te conecta la 0 informatie noua, total necunoscuta. Muzica este un instrument de cunoa~tere a lumii. 1
'1
Mi-am dat seama În ultimul timp ca am fard lie copU un sentiment apropillt de grea(li, de dezgust, mai ales la(ii (le cei 223
r
:=11 Cu
~ii g.
l
t:I:lf-of-o..o::
--
~
~ H9ll
r-
mid. Care ar putea fi cauza unei miemenea agresivitii{i În sufletul meu? La baza dezgustlllui ~i a gretii se aflâ tearna. Va este teamâ de copiii rnici. Probabil, În planul fin avetiproblerne cu copiii; trageti concluziile necesare. Nu ~tiu daâi barbatii au glande mamare dar la sotul meu sanul stang este cu mult mai mare decat cel drept. Spuneti-mi, care este cauza? Din
-
mari, de profunzime,
supârârilor
Îlllbolnâvesc
de cancer.
Bârbatii
Organismul
reactioneaza
diferit
deformeazâ
biocâmpllJ:
sc modificâ
partea
Sânul rarea
Il
cauza
stâng
poate
lovi
pulrnonar.
ernotionala
se deregleaza
unui
cu zona inirna
sau mârirea
dorintelor,
geloziei,
a suparàrilor
care
putut-o
depa~i.
profund
la problerna
se care
functiile,
alteori
organica.
tumeficri n-ati
fac icter sau cancer
uneori
e În legâturâ
exagerata
femeile
$i sotul dumneavoastrâ
cordului.
Probabil,
sau se poate
sân, etc. probabil,
e vorba
pe cei apropiati,
Dacâ
va
veti
supâ-
materializa
schirnba
În
de tema 0 temâ
pe
lâulltric,
va fi În regulâ.
Citesc cartile ~i materialele de pe site-ul dumneavoastra. Am 0 memorie buna, de obicei pot sa reproduc texte mot-a-mot, insii in acest caz nu pot sa mentionez sau sa reproduc ceva. Recitesc textele §i din nou mi se intamplii aceIa~i Iucru - tatui mi se "destramii" in cap. - Ce este memoria? Existâ situatii diferite. Aeestea se aflâ În diferite punete ale universlilui sali timpului. Câlld le uniti obtineti 0 generalizare. Fârâ memorie acest lueru ar fi imposibil. Deei, pentru un proces de refleetie sau creatie e nevoie 224
de un mecallism aetiv al memoriei ~i unul de generalizare. Cu cat amui e mai evoluat cu atât mai multâ informatie poate generaliza. Nivelul posibilitâtii de generalizare se define~te prin posibilitatea de pâstrare a iubirii. Întelepeiunea consta, În primul rand, În a pastra iubirea ~Î-n timpul suferintelor. Dacâ iubirea e insuficientâ atunci informatia nouâ nu poate fi catalogatâ, e dificil de a 0 generaliza ~i de aceea ea nu se memoreaza. Acest proces devine posibil ulterior, dupa 0 anumita perioada de timp. Eu ma strâduiesc sa cataloghez cele mai diversificate blocuri informationale ~i de~i lucrez În regimuri maxime acest lucru nu-mi reu$e$te Întotdeauna. Deseori cataloghez informatia nouâ Încercând s-o generalizez $i s-o memorez ÎIl timp de 0 lunâ, doua sau jumatate de an. ~i duml1eavoastrâ vi se Îl1tâmpla atela$i lucru dar sunteti mai putin pregâtitâ pentru acest proces. Orice informatie nu este receptionatâ de noi atâta timp cat nu a fost generalizatâ $i adusa la un numitor comun. E ca 0 hrana pe care 11-0 putem digera. Nu numai ca Iloi 11-0 acceptâm, dar 11-0 accepta nici intestinul. Digerarea hranei informationale este un proces mai dificil decât digerarea hrallei fizice. Început de drum.
Dar, deocamdatâ,
suntem
la
Se poate impleti cand unnarim casetele dumneavoastra, nu este aceasta ocupa{ie 0 pierdere de energie? În lupta impotriva geloziei ~i a ata~amentului tata de dorinte etc. ajuta cumva ierburile (m~etelul, salvia, menta) ? - Atullci cand vizionati casetele puteti Împleti, puteti chiar 225
,.
~Qu
oE1;~
~~~,g
l
dormi
-
nu e nimic Îngrijorator În aceasta. Informatia
la diminuarea
esentialâ
(mu~etel, salvie, menta, etc.) contribuie
dependentei
de dorinte
sau vointâ
~i creeazâ 0
respective sunt utile ca un imbold, pentru crearea atmosferei
libere pentru a oferi credincio~iIor
sustinutâ.
Însâ obi~nuirea
de lucru, Însâ mai departe trebuie sa mergeti singur, independent.
1 1 '~
Gânditi-va: chiar !?i femeilor care nu er~u Însâr~m~te
recoman da c U Ill ii de ani În urma sa se odlhneasca, . .. sa asculte ."1 . - ~ ecteze de la toate; toate rehgllie au !?IZI e decon e mUZlca, sa s
care permite 0 activitate,
1 "1
la sutletul ei daca sotul . Îi poate asigura bucat~ de ~âine~ . -0 ~i .' a-'f.~ cfktl ge smgura b Chiar dacâ nu are pe I1Imelll ~I tre lIIe s .' existenta va gasi totu~i ~i putin timp pentru odlhna. copll~lul. il se
cu acest tip de atmosferii poate da dependenla! Deci, plantele
atmosferâ
timp sa se concentreze
. asupra 1UI Dumne zeu . Gânditi-va la acest lucru!
Ce-i de facut daca nu reu§esc deloc sa influentez 0 persoana (purificand-o prin mine fnsumi) ca sa nu urasca oamenii §i sa nu-i invidiez.? Cum poate fi stopat r'
acest lucru?
-
Nu umblati cu viclenii. Ce Înseamna "nu reu~esc deloc 0 persoanâ purificând-o prin mine Însami" ?
sa intluentez
Purificati-va la modul real, schimbati-vâ În profunzime ~i Îi yeti sai va cu adevarat pe altii! Dumneavoastrâ v-ati curatat
doar putin, pe ici pe colo, ~i doriti ca totul În jur sa strâluceascâ?
Va compatimesc.
Sunt fnsarcinata fn doua luni §i ceva. Trebuie sa sustin teza de doctorat §Î petree mu/t timp fn fata calculatorului. Dauneaza arest lucru copi/ului? 0 femeie cu câteva secole În urmâ mi-ar fi putut serie un astfel de biletel: "Sunt gravida dar trebuie sa duc sacii cu grau la moara, trebuie sa sap pâmântul ~i sâ merg la piatâ ca sa vând produse. E dâunator
acest
lucru
pentru
~-
1I9L
este destinatâ subcon~tientului. Plantele medicinale
ê
(J
copil?"
0 femeie
cumsecade se straduie~te sa stea acasâ, se roagâ ~i se gânde~te
226
t
+:::::
§~ ~ ~:IE-~.E
.S'"1o
"'u
e-
~ C ""
l fi.' -
DESPRE
n9/Z
-.....
';~
Oacà 0 persoallà are 0 deschidere spre astfel de lucruri ea se poate schimba. Pentru multi acest obstacol este de netrecut, Însà pentru a
SÂNÂTATE
va ajuta bunica trebuie lucru.
~i dumneavoastrà
sa faceti acela~i
Vorbiti-ne, va rog, despre gre§elile cele mai caracteristice care reprezinta cauzele aparitiei diabetului .
-
De ditiva ani bunica mea de 80 d e an ,sufera de d' la b'et zaharat. ln u/timul timp ea se simte tot mai rau '
moar~ ~u ztle., I-~~ adus cartile dumneavoastra
dar n~
are mc, puteTt mc, dorinta sa le citeasca. Ce trebuie sa
fiac,
cum a§ putea 5-0 ajut?
. Cercetârile meJe vizeaza emol iiIe de pro funzlme
-
st~atufl"1e de pro_fu,l1zimeale subcon~tientului, care nu pot ~ vazute pentru ca II1formatia actioneazâ la nivelul Sli bcon~t!-. entului.
-
Câlld cÎtiti 0 carte . d umneavoastra trallsmiteti subcon tien~ . . ' . . tUJUI IIlformatla prin intermediul con~tiintei. Caset . a VId eo, 111 A
care
d s~ au c vacea Inea, permite
transferul
direct de informatie
. - bunlca dumneavoastrâ poate do fml," Jar aparatul video lInqlOna;. schll11bârile var avea loe chiar d aca aparatul fi"
-
poate
se va
atla ÎIl altâ camera. Toat~ acestea ver avea 0 alta pondere daca Înainte de a . asculta III SOITIIlme saJu 1 d e pe casete ea se Va sI ra-d UI. sa-J -" lerte . pe tOtl, sa- refuze blamarile, regretele ~i nemultumirea de sine. 228
- Oiabetul reprezinta un ata~ament fatà de gelozie. Înainte credeam cà gelozia reprezintà un ata~ament fatà de relatE. Ulterior am Îl1teles cà la baza relatiilor existà un plan mult mai fin: idealurile, spiritualitatea ~i nobletea care trec ÎI1dorinte. Oorintele tin de viata. Oeci, incapacitatea de a accepta ruperea relatiilor, crahul idealurilor, sperantelor ~i a vietii genereazà diabetul. Ati avut parte de 0 compensatie càci ati Început sa và concentrati asupra iubirii ~i ati diminuat dependenta de viata ~i dorinte. Oeci, dumneavoastrà puteti pastra iubirea chiar ~i atunci cand vi se spulbcrà toate dorintele, cand sunteti Înjosità ca femeie, cand va este Înjosita dorillta de a avea 0 familie, copii, etc. UIterior sunteti pusa la Încercare pentru a vedea cata iubire puteti pàstra ÎIl suflet. Urmeazâ un ~ir de stresuri, stresul În~ seamnâ pierderea a ceea ce vâ este drag ~i pentru care simtiti un real ata~al11ent; daca tineti piept stresului va Îl1cepe Însànàto~irea reala, de profunzime. Oaca nu faceti fata stresului, dacà nu puteti pastra iubirea, atunci se isca pretentiile fata de sine ~i fata de altii, deci, ati ratal posibilitatea de a va fixa senzatiile ~i va Întoarceti de unde ati Început. Cauza
il'
229
1
~
~ Qu
~"'"
l
~~"i:i
g.
t:QE-f-..<::
t: ~
u
-
=--=oz
H9ll r .1
aparitiei diabetului poate fi dezicerea de iubirea fata de 0 persoanà apropiatà, poate fi 0 gelozie de duratà sau 0 deceptie permanentà, nemultumirea de sine sau permanenta lipsà a dorintei de a trài, disponibilitatea làuntricâ de a-ti pune capàt zilelor pentru cà ai fost abandon'at(à), depresiile permanente, lipsa Încrederii În sine, În viitor, incapacitatea de a pàstra iubirea atunei eand se spulberâ planurile .i speranlele pentru viitor. Pe cât de mare e agresivitatea fata de iubire pe atât de mare e ~i blocajul prin diabet. Diabetul, schizofrenia ~i cancerul au la bazà acelea~i cauze - concentrarea asupra dorintelor. Cauza diabetului mai poate fi ~i "aruncarea" asupra copiilor ~i nepotilor a problemelor iar uJterior când ace~tia ajung la vâr~ta maturizàrii sexuale ei nu trec Încercarea În planul fin. ln acest caz, diabetul se poate instala tara nici un motiv vizibil. Oeci la Început trebuie sa va faceti ordine În propria viata ~i apoi ~i În viat:a urma~ilor dumneavoastrâ. Oiavolul poate fi ÎllvillS, mai ales daca sunteti la curent cu ultimele cercetari expuse În videocasetele din ultimii doi ani. Cu cativa ani in unnii savantii englezi" cercetand mai multe Jernei cu tumoare la creier" au descoperit 0 particularitate comuna: pe parcursul mai multor ani aceste Jemei i~i vopseau parul in culori intunecate" de~i calitatea .i preful vopselei erau diferite.
- Sa analizàm aceastâ situatie. 0 femeie Încarunte~te. Ce mseamna Încaruiltirea sau pierderea pârului? E vorba de blocarea programului de autodistrugere. De unde Începe acest program? Cel mai adesea e vorba de incapacitatea de a accepta ~
230
stresul sau supàrârile pe bârbati, supârarea pe ele Însele, lipsa dorintei de a mai trâi - deci, de fapt, 0 concentrare exageratâ asupra dorintei de viatA. SA revenim la culoarea' pârului. Femeia a Încâruntit ~i a Început sâ-~i vopseasca pârul in cu lori inchise. Ce se intâmplâ? Se diminueazà blocajul dorintelor. Femeia este din nou tânàra ~i frumoasa, concentrarea asupra dorintelor s-a amplificat, agresivitatea fatA de sine ~i de altii s-a amplificat, iar programul de autodistrugere a Început sa functioneze ~i mai puternic. Daca femeia este nearmonioasa s-ar putea sa aibâ parte În continuare de câderea parului sau de probleme ginecologice, ori probleme cu vederea, sau tumori ale creierului. Toate acestea se Înscriu În situatia pe care am descris-o. Daca aveti parul carunt Înseamna cà dwnneavoastra nu puteti pàstra iubirea in timpul stresului. Dacà yeti Începe sa va Întineriti ~i vâ concentrati asupra dorintelor ~i nu asupra iubirii s-ar putea sa nu faceti vreo tumorâ dar s-ar putea sa aveti probleme ginecologice.
1
i
1
i 'J
r
Dumneavoastra n-ati vazut filmul «Forest Gunp» În care e aratat un am tara ata~amente? - De ce tara ata~amente? Tocmai ca acolo e arâtat un tip cu ata~amente! Oamenii de afaceri cei mai de succes sunt cei care au 0 familie destramata ~i 0 viata personalà nereu~ita. E vorba de individul gelos launtric care mizeaza pe capacitati, cariera ~i ii reu~esc toate caci el nu se ata~eazâ de cariera. Forest Gump este un om care are 0 viatà personalà nefericita. Picioarele lui, cârjele sunt at~ate de bunàstare" caci Încâ din copilàrie era pregatit pentru viitoarea bunastare. Nu 231
,
.~ Qu
:iJ~-jjg: ~ i:Qf-f-..o::: u
l
-
~
Ü9ll r' '-
importante
sunt viatà.
El
~i noi
aici
avem
ata~amentele
un erou
ci
saJe
similar.
E
atitudinea
fatA
de
de
~i
Ivan
cel
prost.
nu cauta vinovati
nu se cramponeazade principii ~i ideaJuri ci se straduie~te
.' În
sa pastreze iubirea În suflet, de aceea ~i trece de prost În ochii aJtora. A~a ca Forest Gump nu este nimic altceva decât ecranizarea pove~tilor populare ruse~ti Într-o maniera americanizatâ. Nu este un filmde duzina caci ajuta treptat poporul american sa vada valorile adevarate, bazate nu pe dorin(a de riizbunare, de a-I lichida pe celiilalt, de a restabili orice situatie
dreptatea ci pe dorinta de a pâstra bunatatea
cu
orice pret.
Spuneti-ne vii rog, de ce anume Oesteprovocatii insuficienta cardiaca? - Problemele cardiace au ca tema gelozia, supararile pe oamenii
apropiati,
dorintele
~i viata. Uneori 0 concentrare
marita asupra idealurilor ~i idoJatrizarea omului iubit genereazà 0 Îmensa suparare În subcon~tient omul s-ar putea sa nici nu Îl1teleagà acest lucru, Însa asupra copiilor se va râsfrânge cu sigurantâ. Cand riimane acasii, copilul meu nu se imbolnii-
ve§te,daca merge la gradinita deauna. Care sa fie cauza?
-
se fmbolnave§te
Ma chinuie§te de mult timp 0 Întrebare: "Oamenii obi§nuiti (care nu au citit Diagnosticul Karmei), de unde trebuie sa §tie cum sa traiasca În conformitate cu reguliIe karmei?" De unde sa §tie ca suparari/e lor sunt cauzele afectiuni/or §i nenorocirilor. De ce nu se Întiilne§te nicaieri accasta informatie accesibi/a tuturor? De unde trebuie sa afle un om ca esentialul În viata e sa-I iube§ti pe Dumnezeu? În 1991
fntot-
toate
lucrurile
~i stabilà.
Un
confortabil
copil
acasâ.
su nt previzibile.
Copi/uJ
care
La gràdinità
are loc 0 reorganizare
Exista
0 atmosfera
ata~at de relatii prime~te
IlU poate
a reJatiilor
sa su porte
nici eu nu ~tiam
diagllosticul de
Acasa
càlduroasâ dore~te.
Acest lucru ne sugereaza cà pàrintii lui au 0 lipsà incapacitatea de a se Încadra Într-un colectiv, neacceptarea situatiiJor umilitoare ce nu corespund dorintelor ~i vointei lor. Gràdinita este un model al vietii viitoare a omului. Probabil, cà acasa pârintii i-au creat copilului conditii prea confortabiJe ~i copilul nu poate accepta destabiJizarea acestora. CopiJul trebuie sà se càleasca. Pe de 0 parte e vorba de iubire, pe de alta - de reorganizare. Vreti sà-I scutiti de reorganizare? La Început se va simti bine acasâ dar cand va cre~te nu va da doi bani nici pe confort nici pe parinti, pentru cà ei i-au distrlls viata. Gânditi-và bine la acest lueru! -
vorba
fiindca nu este rautacios
câ~tigâ mereu
Jui
de cancer
s~lpravietllire.
viitorul ~i am
Nu
sperat
cum sà
cu metastazà. mai
aveam
nÎci
sà gasesc
ceva
tràiesc
corect.
Mi s-a
pliS
tara nici un fel de ~anse un
viitor.
Am
ce ar fi mai
dispretuit
important
tot ce-~i decat acesta.
0 trauma
se simte
nu are situatiasub control ~i el se Îmbolnave~te.
deci
Am
iubire, trâiesc
Îllceput sa citesc
Biblia
~i am
gàsit acolo
cuvântul
I-am urmàrit peste tot ~i am Înteles cum trebuie sa corect. Doar prin iubirea fata de Dumnezeu poti
232 233
.!:, ~u
IJ::jf
l
~~~;;.1:
~
u
--
lI9JZ
....... i"
,.........
Întelege cum trebuie sa trâie~ti cu adevarat. Daca nu mi s-ar fi pus un diagnostic fatal ~i daca n-a~ fi fost macinat de suferinte suflete~ti ~i a~teptare atunci probabil n-a~ fi Înteles ~i n-a~ fi simtit nici eu aceste lucruri. S-a Întâmplat ca volumele mele sa poalii fi acceptate doar de oamenii care nu numai ca au suferit dar sunt gata ~i În continuare sa sufere ~i sa treaca de chinuri tinzând spre iubire. Am Înteles atunci ca nu oricine poate sa-mi citcasca volume le. E mult mai u~or sa sufcri ~i sa mori decât sa ierti! Este imposibil sa-i faci pe toti sa Înteleaga mai ales daca omul nu este pregatit pentru a~a ceva. Cei care sunt pregatiti pot lua informatia necesara. Cei care nu sunt pregatiti, Îi pregate~te destinu/. ~tim cu toti ca destinul "ne ajuta" sa percepem Divinul. De obicei Începem sa ne gândim la Divin Înainte de moarte ~i doar atunci vedem În toate vointa divina. Depinde de fiecare om la ce nivel va ajunge sa Înteleaga ~i sa perceapa legile supreme pentru care am fost creati.
SPORTUL $1 ARTELE MARTIALE
Ce influenta poate avea Aikido asupra omului? Când omul vrea sa-~i distrugâ agresorul ~i nu se gânde~te deloc la sine, atunci e vorba doar de 0 Încaierare sau 0 banal a bataie. Avern de a face cu artelc martiale atunci când omul ÎI vede pc adversar ~i se vede pe sine, stare sa, ~i cu cât mai mult se uita la sine ~i nu are ca scop distrugerea adversarului, ci propria armonizare, cu atât mai mult putem defini aceasta situatie ca arta. În Aikido e prezentâ mai mult tema perfectionarii proprii, a perfectionarii mi~earilor, a armoniei, deeât aetiunea asupra adversarului ~i din acest punet de vedere, acest sport este mult mai armonios decât altele. Oricare sport se define~te prin obiectivele interioare ale omului. Sportul este doar un fundal: pentru unii e posibilitatea de a ucide, a-I ueide pe celalalt, iar pentru altH e posibilitatea de a pâstra iubirea chiar ~i atunci când se agresivitatea exterioara este manifestatâ asupra lui.
235
i \
.!:..., ~u
+:::::
:'2!iJJ;;' o::IE-E-.c
l
«:
u
-
-=-=
ü9a
,
Sunt sportiv(pugi/ist) §i binefnteles di. particip la fntreceri §i ma antrenez; dupa ce ma lupt fn ring ma doare capul din cauza loviturilor. Care, de fapt, sa fie cauza durerilor? Eu nu-mi urasc adversarii, iar dupa un antrew nament foarte dur fncepe sa-mi "tiuie" capul; dupa ce v-am citit cartile m-am obi§nuit sa vad peste tot Voia Domnului §i, fire§te, cred ca §i fn acest caz e tot Voia Lui. Odatâ am eonsultat un sportiv cu rezultate destul de slabe; am luerat cu el simplu~ mâ uitam ce se Întâmplà În sufletul sâu În momentul de explozie a energiei, În momentul ataeului. Am observat di explozia de agresivitate era adecvata exploziei de energie, adica pentru el explozia de energie ~i de agresivitate era unul ~i acela~i fenomen ~i tocmai acest lucru Îi blocaposibilitâtile, caci posibilitâtile noastre sunt dependente de rezerva de iubire. Daeil Însâ posibilitatile noastre În conexiune cu explozia de energie sunt ata~ate de agresivitate atunci nouâ trebuie sa ni se bloeheze agresivitatea. L-am diagnosticat În diferite momente ale luptei ~i-i explicam când Îi este mai u~or lâuntric ~i dind mai greu. A Învatat cu timpul sa-~i pâstreze bunatatea ~i iubirea În momentul atacului ~i În momentele de agresivitate exterioara ~i atunci a Început sa dea rezultate bune ~i trebuie sa va SPUI1ca 8 avut rezultate destul de impre~ sionante. Noi nu Întelegem Întotdeauna ca saltul nostru În exterwr poate genera În interior 0 imensa explozie de agresivitate. Învâtati-va sa faceti un scop din pàstrarea iubirii ~i nicidecum din felul eum yeti lovi sau eut» va veti apàra de loviturâ. Initial nu va fi u~or, Încercati acest lucru Înainte de luptâ sau dupa,
::. a::
Însa daca va yeti Însu~i acest lucru atunci nu yeti ucide, nu yeti Învillge pe altii, ci pe voi Îm;iva, va yeti Întrece pe voi, va veti ajuta adversarul aratându-i nivelul dumneavoastra ~i tacându-I sa simta ceea ce simtiti dumneavoastra. Pentru ca de fapt oriee sport, oriee Întrecere, oriee luptâ a doi adversari pe planul fin nu-i nimie alteeva deeât un ajutor acordat celui lait ~idoar pe planul de suprafata aratâ a Înjosire. Concentrati-vâ asupra râdacinilor ~i eoroanei ii va fi mai u~or! Copi/ul nostru este foarte activ. Pe de 0 parte cred ca acest lucru e cauzat de faptul ca parintii copiilor energici vor foarte mult ca micutul sa le lase timp pentru propriile ocupatii, de aceN el nu le ofera aceasta posibi/itate. Pe de alta parte fnsa mi se pare ca, fn viata, copiii activi au parte de mai mult deciit altii (de§i fn principiu, nu este exc/usa nici 0 varianta). Spuneti-ne, va rog, am dreptate sau exista 0 alta explicatie pentru acest fenomen? - Imaginati-vâ câtiva câlâreti. Unul are un cal puternic ~i minunat, ~i el câlâre~te extraordinar. Merge lini~tit, tarâ grabâ ~i, când e nevoie Î~i strune~te calul. Altul are un cal puternic, iute, dar el nu-I poate nieidecum eontrola ~i, de aici haosul, distrugerea, situatiile nerezolvate - el nu-~i poate stâpâni
r
calu!' Varianta a treia: un càlâret puternic ~i un cal mediocru. il poate goni, Împinge cu pintenii ~i va observa Încet cà bidiviul sau se va teille de toate. Varianta a patra: un câlâret prost ~j un cal pe potrivâ. Explozii periodice de imprevizibilitate ~i uneori 0 l11i~carelini~titâ, domoalà. 237
236 1
.S'"1, QU
:::::
-P""'--.."-
CI E.=..: i::i. ~
l
CD~~.Ë
CONSULTATII
pier, dacâ noi depindem de ele, ca ni~tesclavi, atunci pierim ~i
1
!loi odatâ cu ele. Arta evolutiei consUl În a avea un cal puternic ~i a Învâta sa fii un bun calare!. În primul rand, acest lucru trebuie 5â-1facâ pârintii pentru a avea un copil sanâtos. De ce unele persoane reactioneaza pului iar altele nu?
la schimbarea
tim-
- La baza valorilor um3ne se atlâ astfel de lucruri precum
viata, dorinta. vointa ~idestinul. Schimbârilebru~te ale vremii lin de Îl1josireadestinului ~i a vietii. 0 dependentâ mâritâ poate sugera asemenea reactii precum boala sau disconfortul. Deci, cu cât noi suntem mai ata~ati de stabilitate cu atât mai greu suportam schimbarile vremii ~i suntem mai bolnavicio~i. Ata~amentul fata de stabilitate reprezinta 0 dependenta marita fata de valorile umane ~i de fundamentele acestora. Eu cred ca daca dumneavoastra vreti sa va Învingeti stresul trebuie sa faceti urmatorul lucru: faceti du~ cu apa rece, faceti sport, adica, daca va veti stimula imunitatea, va veti mari posibilitatea de adaptare, veti avea parte de tot mai putine fenomene negative. Pur ~i simplu la unii e vorba doar de dureri de articulatii la schimbarea vremii, pe când la altii e vorba de manifestari ale concentrarii marite asupra bazelor fericirii umane.
---=-
L~91l
~
Calul reprezintii dorinta noastra. Cu cat calul este mal puternic cu atât mai mari sunt posibilitâtile noastre ~i. respectiv, noi trebuie sa ~tim a le struni. A~adar,scara dorintelor noastre line de iscusinta de a le struni. Câte ceva depinde ~ide noi: adicâ ne ucidem dorintele - ele
...
u~
Am promis di voi acorda consultatii În dimineata aceasta la trei persoane care vor suna din tari diferite. La Început ma suna 0 doamna cu care am mai discutat.
.'
Dupa convorbirea cu dumneavoastra totul s-a normalizat În familia noastra, - Îmi spune ea. - Însa nu demult am aflat despre 0 fapta amorala a sotului meu, nu m-am putut abtine ~i i-am spus tot ce-am crezut de cuviinta. M-a parasit din nou ~i nu mai ~tiu ce sa fac. Spuneti-mi, am gre~it cu ceva? E vorba de faptul ca v-ali blamat de mai multe ori so\111. Încercati sa Întelegeti: fiecare om Î~i are destinul sau. Pe unul soarta ÎI face hot, pe altul - politist. Destinul este 0 erootie de mare profunzime ~i de 0 intensitate imensâ. $i va rog sa ma credeti ca mustrându-I, dumneavoastra nu-i veti schimba destinul. Pentru ca informatia sa fie acceptata ea trebuie sa contina 0 emotie pozitivâ. Altfel, patrunzând În interior, ea va distruge tot În calea ei. lata de ce pentru a educa pe cineva e 239
238
J
~
-,.--
QU
r.
.~,
bine pentru Început sâ-i demol1strati atitudinea dumneavoastrâ binevoitoare. Vii puteti baza doar pe ceva permanent. 0 emotie pozitivâ, supremâ este continuta În sentimentul iubirii. $i dacâ dUITIneavoastrâ nu va deziceti nici pentru 0 clipâ de acest sentiment, Illi cedati temerilor, deceptiei !?i blamârii, atullci imputârile dUITIlleavoastrâ cele mai grave vor fi auzite ~i amui,
sprijinindu-se pe sentimentul iubirii, se va schimba În profUllzimea lui. Omul Î~iva schimba destinul. Nu vii mustrati satul pentru faptele din treclIt, câci dacâ nu v-ati schimbat
dumneavoastrâ nu yeti putea schimba nici trecutul. Dacâ vii yeti educa sotul amplificându-i complexul de vinovâtie ~i regrete, ÎI yeti ucide cu 0 astfel de pedagogie. În procesul educatiei, esentiaJul nu este pedeapsa pentru cele Înfàptuite deja, ci prevenirea repetarii aceleia~i fapte. ~j pentru ca acest lucru sa nu se mai repete În viitor trebuie sâ Îllcercati sâ va reorientati sotul, sâ-I ajutati sa-~i formeze un nou sistem de obiective. Sunt prea putine ~anse sa va reu~eascâ lucrul acesta pe planul exterior. Cel mai bine e sa lucrati asupra sinelui. Cu cât depindem de dorinte mai puternic cu atât mai multe dorinte nesânatoase vor pune stâpânire pe Iloi ~i vor deforma cu atat mai puternic scopurile noastre ~i obiectivele morale. Sotul va va urma intuitiv daca yeti reu~i sâ echilibrati sistemul de prioritâti la dumneavoastrâ ~i la copii ~i yeti Îllvinge dependenta de dorinte. Treptat, se vor schimba caractenil sotului, orientarile morale ~i, ÎIl fine, destinui. Parintele este total "descoperit" În fata copilului sâLl. Prin intermediul copilului va yeti schimba sotul mult mai repede. Dar atât timp cât IlU v-ati dezis de blamare ~i deceptie copiii dumneavoastra nu vor fi În regula. Copiii se pot schimba doar prin propria transformare de profunzime dar. ÎIl aceIe straturi de profun240
CI
e:t:'R,
~~~]1
.,
«
!;: « u
-
=-:z;-
Ü911 -~.
zime patrunde doar iubirea. Nu puteti conta pe schimbarile de profunzime ~i pe ajutorul oferit copiilor atât timp cat mai suferiti de frica, mai aveti dubii, blamati sau sunteti deceptionati. Cam asta ar fi tot, trebuie sa lucrati. Peste câteva minute
telefollul
intereseazâ de problemele
se
suna din IlOU. 0 femeie
sale.
Îmi miroase foarte uriit gura §i am psoriazis pe cap, imi comunica
ea,
- care
-
sa fie cauza?
Daca va miroase urât gura Înseamna ca aveti probleme cu pancreasul. Deci, aveti deschisa tema geloziei ~i a dorin-
telor. Psoriazisul tille de 0 sensibilitate marita ~i, de asemenea, Îllfraneaza dorintele. Daca depen~enta de dorinte depa~e.?tede
..
3-5 ori limita normala atuilci vor fi probleme de sanatate ~i comunicare. Daca dependenta depa~e~te de 8-10 ori limita atunci e vorba de probleme cu bàrbatii, Înjosiri, divorturi, copii balnavi etc. Cu a dependenla care depa~e~te de 13-15 ari normalul mi se adreseaza bolriavii de cancer, astmaticii, femeile care sufera de sterilitate, tara de familie etc. Daca dependenta e ~i mai mare atunci avem de a face cu homosexualitatea, schizofrenia, diabetul, SIDA ~.a. -
Eu ce dependenta am? - ma Întreaba femeia,
La dllmneavoastra dependenta depa~e~te de 13 ori normalul ~i yeti avea probleme cu copiii. Aveti copii? -
Nu, n-am, - Îmi raspunde femeia. Mai aveti Înca mult de 11iCru,- Îi spun eu.
- În primul rand va trebui sa Învingeti deceptiile, frica ~i dubiile. -
Spuneti-mi,
de multe
ori oamenii
Îmi
SPUIl
ca m-au 241
1
i -1
."!011
~H." o::Il-l-..E
~u
~ ~--
u
1 1I9LZ
T' .; ~
vazut undeva, de~i nu ne-am intâlnit niciodata. Ce Însearnnâ
i
acest lucru? ~
La dumneavoastrâ nive!ul senzualitâtii ~i al dorintelor
este cu mult mai mare decât
lliveluI mediu.
Când facem
Dupa ce am citit cartile dumneavoastra ~i am lucrat asupra sinelui am avut rezultate frumoase. Nu demult, insa, totul s-a dereglat din nou. Mi-am scos un dinte ~i am fnceput sa ma simt foarte rau. Sunt insuportabile durerile provocate de herniile de dise. Unde am gre~it?
cuno~til1tà cu 0 persoanâ, contactu)ui fizic ii precede cel al biocâmpurilor. Cu cat e mai mare planul doriotelor cu atât mai puternicâ e activitatea structuriIor biocâmpului. Primul act de a face cuno~tintâ
la nivelul biocâmpurilor este perceput mult mai real decât de obicei. Când oamenii mânati de sortâ se
-
Întâlnesc pentru prima cara ei au senzatia cà se cunosc de-o viatâ
~i Într-o
oarecare
mâsurâ,
acest
lucru
e adevàrat.
Interactiunea activa la nivelul biocâmpului poate Începe cu multi ani Înaillte de cuno~tinta fizÎcâ. Apropo, efectul deja vu, când omul are senza~ia cà i s-a mai Întâmplat acela~i lucru, are la bazà acela~i mecanism. Evenimentele au loc ini~ial pe planurile fine iar apoi pe cele fizice.
- Anul trecut am fost la Sankt-Peterburg ~i când mergeam pe stradà foarte mulfi oameni Î~i Întorceau capul sà ma priveasca. De ce? - Noi vedem, În primul rând, nu cu ochii ci cu sim~urile! Vazul doar dubleaza .'?i confirma informa~ia primitâ jucând mlul unui filtru care Îngusteazâ calltitatea de illforma~ie ~i 0 face aptâ pentru supravietuirea corpului. A~adar, dacâ activitatea emotiilor dumneavoastra depâ.'?e~te nivelul mediu acest lucru este vâzut ~i sim~it involuntar de cei din jur. Îi influenta~i tara sa vreti pe cei din jur. De obicei, acest lucru Ii se Întâmpla oamenilor de arta, dar acestea su nt doar detalii. Important este ca dumneavoastrâ sa aduceti În ordine sufletele copiilor, adica sa va armonizati la nivelul de profunzime.
242
Încheiem discutia. A~tept urmatorul telefon. Mâ suna 0 doamna de undeva din Europa.
t f
Ati procedat corect, numai ca nu ati lucrat suficient.
Dumneavoastra v-ati purificat de bine de rau dar mai aveti de lucrat asupra copiilor. Fata cea mai mare va avea probleme cu viitorii copii din cauza emotiilor dumneavoastra pe care le-ati . avut la 14-18 ani. A~acà trebuie sà va rugati nu numai pentru copii ci ~i pentru nepoti. - De ce credeti cà nu am putut sâ-mi ajut fiica? - Citind càrtile mele foarte rnulti sunt Încredintati cà prin notiunea de agresivitate se subÎntelege doar ura, supararile ~i blamàrile altor persoane. Însà nu mai putin adevàrat e cà ~i deceptia, supàrarea pe sine ~i pe destin reprezintâ tot 0 agresivitate fata de iubire; dumneavoastrà aveti suficiente din toate acestea. - Da, primul sot m-a abandonat!?i eu rn-am supàrat tare pe el, ~i pe destin, .'?ipe mine Îllsàmi. Încercati sa và debarasati la modul real de aceste suparàri. Rugati-và ca acestea sà pârâseascâ sufletul dumnea-
voastra !?i sufletele copiilor !?i atunci vor dispârea !?i durerile provocate de hernie. De altfel, de multe ori mi se spune cà dupa citirea cartilor mele dispar durerile provocate de hernii.
243
r
~ Qu
al[_~t
-..-.~ u !!!!!!II
1 H9l~
~
~~~
r~
1
,..~~,~-
Problemele pe care le aveti cu dantura ne vorbesc despre exploziile dependentei de dorinte. Copiii dumneavoastrâ se confrunHi cu situatia primei iubiri ~i a creârii unei familii iar experienta gre~itâ pe care ati avut-o În tinerete se Întoarce la dumneavoastrâ sub forma unor boJi ~i situatii neplâcute. Cu cat sunteti mai pregâtitâ sâ lucrati asupra sinelui cu atât mai multâ durere sufleteascâ ~i mai putinâ fizicâ vi se va da. Ar putea apare un triunghi amoras, supâràri, Înjosiri. În acest caz tüate depind de tendin(a ce ü aveti fata de iubire ~i de lucrul cantinuli asupra prepriei persoane care v-ar schimba În bine ~i pe dumneavaastra, ~i pe capiii dumneavoastrâ.
LUCRUL
cu
SINE LE
~
i'
-) Ii', ,
Ati Îl1ceput cu dreptul. Lucrati mai departe. Acestea fiind spuse, ne-am luat ramas-bun.
Cum sa te rogi pentru ispa§irea vechi/or pacate?
U
t
1
1 Il
La 0 consultatie, cu a lunâ ~i jumâtate În urmâ, 0 femeie mi-a spus: "Eu am Înteles tatllt, merg acasa sa ma reg pentru ispâ~irea pâcatelar mele ~i dupa aceea voi Începe sa ma rog pentru urma~ii mei". Am invitat-o În camera unde se afla grupul venit la consultatii ~i am spus: Va reg pe toti sa retinem urmatorul lucru: Exista doar un singur pâcat - dezicerea de Dumnezeu ~i de iubirea fata de el.
.
Exista 0 singurâ problema - sa treci printr-o situatie traumatizanta ~i sa pâstrezi iubirea pentru Dumnezeu mra pretentii fata. de Dumnezeu ~i lume. ~i exista doar un singur obiectiv: sa Învâtati sa vedeti ~i s~ simtiti tot mai clar iubirea divina ~i vointa divina din sine ~1 din lumea Înconjuratoare. Cu dit intelegeti aceste lucruri mai bine cu atât mai u~or va va fi sâ invingeti toate obstacolele ce stau În calea iubirii, 245
t
.-
:=-; ~u
--r-..::::
~ §"t
i:O!--