5.s.n. Lazarev - Diagnostic Area Karmei - Raspunsuri La Intrebari

--

==

.:: ~ QU

U9LZ t

~ .fi

.

i Desenerea

CIP a Bibliotecii

Natonale

Nikolaevici

Serghei

Lazarev

';1

JlA3APEBC.H. ,Ql'larHOCHlKa KapMbl. KHl'lra muaR OrBeTbl Ha BonpOCbI

~.

DIAGNOSTICAREA

KARMEI

:~', 1

RASPUNSURI LA ÎNTREBARI

r

2000

Copyright Copyright

renewed 1998 by S.N. Lazarev 2000 ROVlMED TRADING S.R.L. Toate drepturile rezetVate pentruRomânia ~i Republica Moldova. oMu1tiplicarea ~iIsau distribuirea prezentului volum sau a unor fragmente din acesta prin orice mijloace (prezente sau viitoare) este interzisà BrA acceptul seris ROVIMED TRADING S.R.I..

Traducere din limba rusa INA ARPAD ~i GAVRILÀ HE~TER

~ Marian Irimia; Editura Kannat

Unie distribuitor: Societatea de Distributie Bueure~ti, str. Ing. Pandele Târu~anu, nT. 13 TeL/fax: (01) 222.69.35, 222.69.38 e-mail: [email protected] Imprimat la Tipografia Centralâ.

Comanda

a Cirtii

"GH. ~SACHI"

\-

Editura DHARANA

\~

-

'.~

Coperta coJectiei: Mihai Marinescu Coperta: fragment icoana sec. XV - Andrei Rubliov ~i tehnoredactare:

SOKOLOV

AL~XANDRU

Editura DHARANA Tel.: 021 3372424 Fax: 021 6446377 e-mail: [email protected]

Culegere

:'

i:

a României

LAZAREV, SERGEJ NIKOLAEVIC Diagnosticarea karmei: Rispunsuri la ÎntrebAri / Serghei Nikolaevici Lazarev; trad.: Ina Arpad, Alexandru Sokolov, Gavrila Renter. - Bucure~ti: Dharana, 2001 428 p.; 20 cm. ~ (Diagnosticarea karmei; 5) ISBN 973-85007-6-1 1. Arpad, Ina (trad.) Il. Sokolov, Alexandra (trad.) Ill. Henter, Gavrilà (trad.) 159.961

CaHKT-llerep6ypr,

-p

Press

Pro-No;

~

(!:

Bucure~ti

nT. 1369

--

/.k,~ " f..n J,Z!J

~~ -,

.QU

-

~

,......-----.~ -

-+:::::

/ "0 '~ ,

!

G'J .'fO~

\/i0

l

<Jref

.,..-

.1

J~

~

~~~& ~ ÇQt-
~.

2:::: .-~ ~!...

~ ,

~

-

U91.Z

-~-

,

\i

;

'"V ~

t~l-

INTRODUCERE

,f

Înainte de scrierea fiecarei carli ma Îmbolnavesc. Pânza sublire a destinului meu se rupe ~i se destrama. Viala devine cu totul imprevizibila. Încep sa ma enervez ~i sa ma supàr. Apoi brusc se instaleaza lini~tea. ~i nici un fel de pierderi, nereu~ite ~i evenimente nea~teptate nu ma mai ating. Este momentul În care Înleleg cà ceea ce fac este inevitabil. Cu cât densitatea informaliei incluse În carte este mai mare, cu atât acliunea ei asupra cititorului este mai puternica iar responsabilitatea mea cre~te daca aceastil' influenlil se dovede~te a (i nefastil. Calitatea informaliei este data de apropierea mea fala . de iubire ~i Dumnezeu ~i de neata~area mea de valori le umane, ~i În .special de cele spirituale. Nu doar dragostea pentru bani trebuie oprita ci ~i ata~amentul falil de idealuri. Cu cât sunt mai puternice suferinlele omului În timpul nenorocirilor, boIilor ~i cu cât Încearca mai pulin sa depinda de ele Îndreptându-se ciltre Dumnezeu pastrând ~i intensificând iubirea falil de El, cu atât sufletul omului devine mai curaI. Fiecare dintre noi, Într-o masura sau alta parcurge acest drum. lar puritatea sutletului În cazul acesta nu este Într-atât determinata de cantitatea ~i profunzimea suferinlei cât de concentrarea asupra iubirii divine ~i de dorinta apropieri i de ea.

r

7

'.

.~u

-+'" ~ ~-t a:lf-f-..E

eu

8-

"'= f-

~ U

-=--=c uga h "

,;.

Pe masura ce merg mai departe, volumul informatiei cre~te, iar ln spatele frazelor asemanatoare se ascunde un sens tot mai adânc. Acest fapt permite omului care a citit cartea sa se schimbe ~i mai mult. Sunt adesea Întrebat: cât dureaza transI!I Il

farmarile pozitive dupa Întâlnirea cu mine sau dupa citirea car(ilor? "Oaca se schimba caracterul dumneavoastra, va parase~te ~i boala - raspund eu. Pe cât de profunde vor fi modificarile caracterului dumneavoastra, pe atât yeti fi de sanatos.

Il

Cartea se intituleaza "Raspunsuri la Întrebari" ~i se prea poate ca multi sa nu primeasca raspunsuri la ceea ce Îi framântâ. Bine ar fi daca oamenii ar Întelege ca cel mai de seama lucru nu este Întrebarea sau raspunsul concret. Orumul Însanato~irii este drumul catre Oumnezeu. ~i aici sentimente le sunt mai importante decât gândurile. Când omul se concentreazii nu asupra perceperii drumului adevarat, ci asupra satisfacerii propriei con~tiinte, efectul poate fi contrar. În carte sunt Întrebari care se repeta. Am raspuns la Întrebarile venite din publicul allat În salâ, ~i În mod concret persoanei care a scris biletul. Oaca zece oameni trinât aceea~i Întrebare, voi raspunde În zece feluri diferite, Întrucât ma orientez În primul rând asupra celui care Întreaba, nu asupra continutului Întrebarii. Cred ca acest lucru va u~ura Întelegerea sensului celor expuse de mine.

8

,

Nefericirea, ghinionul ~i bolile ne urmaresc Întregul ueam. În multe familii uu este dragoste ~i Întelegere. Orice lucru a~ Începe, sau se alege praful de el, sau nu-I pot duce pana la capat. Am Încercat sa mai câ~tig ceva bani (ma sufoca saracia), peste tot numai În~elatorii. La serviciu se fac reduceri de personal, "atârn de un fir". Nu de mult, marna a gasit În perna pe care dormea 0 "fiiciitura". Am aruncat-o dupa un ritual magic. ÎI iert pe omul care a pus-o la cale ~i-mi cer iertare fata de Dumnezeu ~i fata de oameni pentru raul pe care I-am facut vreodata. Ajutati-ma ca toti cei apropiati sa-~i redobandeasca sanatatea, lini~tea ~i fericirea. Odinioara, privind structurile de biocâmp ale autorului mesajului a~ fi spus ca asupra neamului sta un blestem. Dar voi povesti cum vad lucrurile acum. Structurile femeii, legate de copii, nepoti ~i stranepoti sunt deformate. Cauza vine de la strabunica, bunica ~i marna ~i din cele trei vieti anterioare. fn afara de clarviziune eu iau În considerare ~i parametrii canti. tativi, pe care Îi voi enunta, pentru a evalua mai bine situatia. Ata~amentul fata de aptitudini este de trei ori mai mare decât nivelul critic. Oependenta de principii, idealuri - de doua ori. În limbajul meu aceste lucruri suna cam a~a: aptitudinile se Închid cu 300 de unitâti, viitorul este Închis cu 200 de unitâti. În mâsura În cafe un am se ata~eazâ de vreo valoare umanâ, posibilitatea de a 0 pastra se Închide. La nivelul critic, el trebuie sa piarda periodic aceasta valoare, iar daca depa~e~te nivelul critic pastrarea acestei valori va fi Însotita de nefericire, boli sau moarte.

r

9

4

.QU

6-+~

§

cu

ca:: i BI:CE-E-.c

Il

1

Il

JO

0

-

==-=

.Hi.lZ

i

,

""-

0 dependen(â crescuta fa\a de aptitudini, intelect, soartii norocoasa, se nume~te "trufie". 0 dependen(â crescuta vine, În primul rOOd,din incapacitatea de a accepta pierderea a ceea ce posezi. La nivel superficial trufia este datii de orientarea ~i dependen(a crescuta fa(â de primul nivel al valorilor spirituale, adica aptitudini, intelect, bunastare. Fondul profund, amplu este constituit din dependen(a fa(â de principii ~i idealuri, proiecte ~i speran\e. Cu cât dimensiunea ~i importan\a valorilor umane de care m-am ata~at este mai mare cu atât delictul pe care Îl pot comite Împotriva iubirii este mai gray. Ce se poate spune În cuvinte simple despre aceasta situa\ie? Karma persona la coincide de obicei cu cea a parin\ilor. Daca În vie\ile anterioare a fost ucisa iubirea, atunci ~i Între strâmo;;icineva a comis crime similare. În func\ie de tipul agresiunii savâr~ite Împotriva iubirii, se masoara durata timpului cât omul 0 va purta În sine; pe cât de mare este crima pe atât de tare va murdari sufletele urma~ilor ~i omul va trebui sa raspunda În vie\ile urmatoare pentru delictele lor; purificarea prin boli ~i nenorociri ÎI 'la viza, În primul rând, pe el ~i nu pe copii ~i nepo\i. Strabunica acestei femei, luând În considerare informa\iile, a comis un delict Împotriva iubirii. Motivul a fost trufia, adica ea ~i-a salvat nu dragostea din suflet, ci principiile, demnitatea, idealurile. Sensul blestemului ce apasa asupra neamului consta În agresivitatea crescuta, incon~tientii, Împotriva oamenilor deoarece agresiunea Împotriva iubirii se transforma Întotdeauna În agresiune Împotriva lumii ~i a oamenilor. Pe cât sunt de agresiv fa(â de lume Înauntrul meu, pe atât este de agresiva

;:; c::

':t

fumea fa(â de mine. Oamenii cu un orgoliu interior crescut atrag boala ~i nenorocirea. ~i oricât ar fi de ciudat numeroasele .ghinioane, boli, necazuri sau blesteme Îi ajuta pe cei din . aceastii categorie sa supravie(uiasca. Prin toate acestea se realizeaza diminuarea importan\ei ~i a ata~amentului fa\a de valorile umane. Atunci, impulsut apropierii de iubire ~i de Dumnezeu cre~te. Un astfel de neam poate supravie\ui. Cum se poate Îndrepta situa\ia? Primul lucru care trebuie lacut este sa cultiva\i În dumneavoastra impulsul ce va orienteaza catre iubire ~i Dumnezeu ~i sa-I intensifica\i cu fiecare zi. Ve\i ie~i acum din sala ~i-n fiecare om ce va iese În Întâmpinare yeti vedea Dumnezeirea. În fiece situa\ie care se constituie În jurul dumneavoastra vede\i afirmarea Divinului. Cu cât yeti sim\i mai mult logica divina, chiar ~i de neÎn\eles pentru dumneavoastra acum, cu atât yeti depinde mai pu\in de logica omeneasca. Cu cât sunte\i mai deschisa pentru iubire, cu atât mai pu\in yeti depinde de con~tiin\a deoarece Dumnezeu este iubire iar omul - con~tiin\a.

.f

Aminti\i-va de to\i oamenii care v-au suparatin via(â ~i ierta\i-i. Sa În\elege\i ~i sa sim\i\i ca voin(a lor nu are nici 0 relevan\a. Prin Înjosirea omenescului, În sufletul dumneavoastra se salva Divinu!. Aminti\i-va de toate momentele În care a\i strivit iubirea din sufletele celorlal\i oameni: judecându-i dispre\uindu-i, desconsiderându-i, ~i retrai\i aeea situa\ie pastrându-va iubirea, anulându-va preten\iile. Relua\i de zeci ~i sute de ori pâna nu yeti sim\i ca daca situa\ia s-ar repeta a\i trece prin ea ca fiind cu totul ait omo Ruga\i-va pentru copiii, nepo\ii ~i stranepo\ii dumneavoastra pentru ca ei sa-~i pastreze II

..

1t

_n_-6Ë1R

.!:: ~ ~u

~~~.E ~

!I

.~. ~)..J;'--'. '.'

dragostea fata de Dumnezeu ~i sa nu caute vinovati, oricât de dureroasa ar fi despartirea de valorile umane. Întelegeti un lucru: daca nu va veti schimba Înauntrul dumneavoastra, nici 0 rugaciune nu va va fi de folos. Trebuie sa va schimbati pâna ~i reflexele. Este greu numai la Început, dar daca v-ati hotarât sa va transformati rara sa va Întoarceti din drum, Întotdeauna va fi 0 reu~ita. Pe multi pacienti n-am prea reu~it sa-i ajut pentru ca erau gata sa lucreze asupra lor doar câta vreme erau bolnavi sau În nenorocire, adica se rugau ~i Încercau sa se schimbe numai pentru a se Însanato~i sau a alunga necazurile. Noi ne schimbam pentru a ne apropia de Dumnezeu ~i nu pentru a capata ~i mai multe valori umane. Ele vor veni dupa aceea singure. Cu cât sunt mai putin dependent de fericirea omeneasca, cu atât mai multa pot sa am din ea. În ce prive~te trupul, Întrucât trufie Înseamna ~i 0 importanta crescuta acordata corpului ~icon~tiintei dependente de el, 0 limitare periodica În alimenta(ie, respiratie, comunicare este benefica. Frânarea con~tiintei are loc când omul renunta la a evalua ~i critica ceea ce se petrece. Muzica ritmica ~i dansul ritmic frâneaza de asemenea con~tiinta. Plutirea pe apa ne aminte~te de perioada intrauterina ~i de faza În care tot regnul viu se afla În ocean, de aceea simturile noastre sunt mai active iar con~tiinta diminuata. Mersul ritmic, lini~tit, daca dureaza mai mult deo jumatate de ora, Începe sa frâneze con~tiinta. Nu degeaba pelerinii Î~i parcurgeau drumul pe jos. Orice gând ~i stres nerezolvat ne tin mu~chii Încordati. De aceea antrenarea autosugestiei În timpul careia omul se elibereaza de orice regret În privinta trecutului, de orice teama În fata

-

6

-

==-

H911

~

"

;:

,

viÎtorului ~i de orice inacceptare a prezentului, ca ~i relaxarea totala a mu~chilor, sunt foarte sanatoase. Alimentatia variata consuma mult din forte le organismului, la fel ca ~i diversitatea de situatii din jurul dumneavoastra. De llCeea, cu cât modul de viata ~i dieta sunt mai simple, cu atât yeti avea mai multe forte pentru a lucra cu sine. ~i Înca un lucru foarte important. Multi sunt gata sa-i ierte pe 99 dintre oamenii care i-au suparat, dar nu-I iarta pe al 0 sutalea ~i munca asupra sinelui este practic inutila. Daca iertati trebuie sa-i iertati pe toti. Daca ati hotarât sa va schimbati, aceasta decizie trebuie sa fie rara Întoarcere. ~i daca ati luat acest drum, nu va a~teptati sa fiti fericit de a doua zi. Poate fi invers. Tot ce a fost Întunecat În suflet va Începe sa iasa, pot aparea adevarate convulsii, atât În plan fizic cât ~i În plan moral. ~i vi se va parea ca ultimele resturi de fericire pe care le-ati avut va parasesc. Trebuie sa Întelegeti un lucru: de Îndata ce ati decis sa traiti pentru a cre~te Divinul din sufletul dumneavoastra deja sunteti fericit. ~i aceasta fericire nu va va putea fi luata de nimeni, niciodata. Adevarata fericire nu va fi niciodata exterioara, caci tot ce avem În afara vom pierde. Sentimente le de bucurie ~i iubire pe care le purtam În sufletul nostru ne aduc adevarata fericire ~i emana din dragostea fatil de Dumnezeu. Cu cât omul pastreazil În sufletul sau senti mente le de bucurie ~i iubire, cu atât Îi va fi mai u~or sa vada În toate principiul primordial. ~i În masura În care ÎI simtim pe Dumnezeu În toate, suntem fericiti. Înainte, oamenii se Împârteau,În spetâ, În douâ categorii: cei care vedeau doar lumea Înconjuratoare ~i erau nemultumiti

iK

12 13

<'!

T_+:::::;

~uco .-

~~~ËÇQE-<E-<.E

r---~--

-

,,~-r

~,.,y

..:; te: -< l.J

-==

H9a

~

-"..

'1 1

de ea,

Încercau

s-o schimbe

~i se umpleau

agresivitate, fiindca luptându-se

mai

cu ait om

mult

de ura ~i

~

yom

avea mai mult din lume. Corpul nostru este 0

ei se luptau cu lu!JÎII'IIctura informationala

mea

pe care În parte el 0 reprezenta,

era lumea

~i, În final, cu

considerabil Dumnezeu

mai

Dumnezeu.

mica:

cei

~i nu vroiau

cu Universul A

care

din aceastâ

doua

a carui parte categorie

Îi vedeau cauza

În

este

toate

1... Divina.

pe

nici cu Universul,

Conceptia

despre

aparare,

salva

capabili

sa accepte

Fiecare

om

creata

Umana.

din Univers

este legat de el. Fiecare om ~i este 0

parte a Lui.

aceea

legata de el, mereu depa~ind

marginile

0 oarecare

masura.

un

doua

umana, Acum

nivelul

care de

omenirea

pot

exista

de

al

cu

În

este

totul

~i conceptie

despre

lume.

În aceastâ

mai

atunci, ura mai

doua se va

fa(ii de mulla

Divinitatea.

14

logici putea

tara

lupta

cu

el, ci pastrând Dumnezeire ~i cu

cât

a se

exclude,

ait om,

con~tiinta

mai

noua,

de

0

ridicat.

gândire

0 situatie,

aspira

situatie. mai

Umanitatea spre

În

totalitate

cu

Cu

atât

spatiu

cât este mai

mai

mare

informationale. informatia

noua

este

ln for-

mare

den-

gradul

În cuvinte

noua

informatie

structurata,

~i timp.

de

simple:

poate fi periculoasa. au avut, de obicei, 0

destabilizare

multe

vine

Cei

Îndurat

decat

cei

prin

intermediul

~i sufletului

care

nenorociri au

doar

a trupului

informatie. prin

nu

au În

fost

carora

multa

viata,

suferinte nu

este

au

Ii se

vreme

fost

fizice

0

altui om. interactiune bolnavi,

Iii hot~rul

~i suflete~ti,

Întâmplasera

au

dintre au

astfel

fost de

trebuie

vazând Începe

Dumnezeu

stabilitate crescuta orgoliului.

Un

a

valorilor

asemenea

umane

om

prime~te

contribuie noua

la

infor-

0 noua cu

multa

dificultate.

sa ochii

~i tara a resimti

iubirea,

mult

informatie

amplificarea

ci completându-se.

~i intensificând

În orice yom

cu

noua

Întelepti

~i coexiste

noi,

purtatorii de

via(ii ~i moarte,

matie gândjre

~i mate-

I..ucruri.

simultan

societatii

0 etapa

de

tragica.

noua

trecut

este

vectoriala.

nepregatit

cu

ca de pil-

universala

al gruparii

Orice

~i materialismul.

dezvoltare

se apropie

opuse,

cea

destabilizare

soarta

Într-

~i

pI;Intruun om

Dar

logici Întotdec.una se Împletesc

ele

tipuri

de iubire.

determinat este orientata În

informatiei

I)e aceea

limitele

logici: logica divina,

La exterior ele par mereu

În

masura

Întrece

~i ale con~tiintei ~i logica umana

da ~tiinta ~i religia, idealismul

În

~i

este Dumnezeu.

doua

doua

limitele spatiului, timpului

prin sentimentul

este 0 notiune

sitatea

filozofie.

Înveli~ fizic ~i 0 con~tiinta

trai dupa

corpului

redllsa la ele. Aceste

subtil, care

fiecare om

avem

yom

matia

ace~tia erau

În sine principiul primordial

În planul

câta vreme

daca

Îi are În sufletul sau pe Dumnezeu

materiei, spatiului ~i timpului, De

de ei, cei slabi ~i lipsiti de

0 parte dintr-o astfel de

poarta

depa~e~te

Ca

~ica În mod

vietile ce loi tari ~i puternici macar

Ea

rieL 0 percepem

nici cu oamenii.

lume

Existâ

sa se lupte nici cu 2.

lumea,

stabila.

informatie:

tot cu cu

-

iata ca

acum,

În

fata

mea,

sta

0

pacienta

~i se

uitâ

În

mei.

-

Ati citittoate cele patru car(i?

-

Da. Pe toate

-

Nu

-

Da, ~tiu deja sa deosebesc

-

raspunde

-

Întreb

eu.

ea.

falsurile, pe cele autentice. falsurile.

15

,.

.S ;

o~+::::::

~§~s.

QU

Q:)t-E-~

-1

~-

.H9l.Z

,

....-

f-

~ Li

~.

".. ) ,

-

Atunci va voi povesti ceea ce vad ~i credo Ma yeti

În!elege u~or. Strabunica dumneavoastra

a avut un avort În a

.

cincia sau a ~asea luna de sarcina.

Il i !

i

Tema - trufia. Pentru ca 0 femeie sa nasca un copil sanatos, ea trebuie sa-i dea un impuls de orientare catre Dumnezeu. E foarte simplu. Trebuie men!inuta iubirea cand este Înjosit omenescul În totalitatea lui. Fiecare femeie, În toata perioada sarcinii, pana la concep!ie, trebuie sa treaca prin proba pastrârii iubirii În condi!iile atenuarii valorilor umane. Îndepartarea, miqorarea a tot ce este omenesc, adica purificarea sufletului se produce prin acuze nedrepte sau tradari din partea barbatului, prin prabu~irea idealurilor ~i speran!elor, prin boli ~i necazuri. ~i cu cat femeia nu cauta vinova!i, accepta lumea ~i oamenii a~a cum sunt, cu cat vede mai mult voin(a lui Dumnezeu În toate, cu cat aspira sa pastreze iubirea divina care nu depinde de nimic, cu atat mai sanatos va fi urma~ul pe care ÎI va na~te. Dar daca Î~i apara demnitatea, principiile ~i idealurile ~i prin aceasta Î~i calca În picioare iubirea, atunci da un puternic impuls orientarii catre omenesc ~i renegarii lui Dumnezeu. Este linia degenerarii neamului. Clarvazâtorii vorbesc În acest caz despre un blestem care apasa asupra neamului. Urma~ii unei astfel de femei nu se vor putea lauda nici cu sanatatea, nici cu 0 soarta fericita. Viala le va fi 0 nereu~ita, condi!ia supravie!uirii va fi 0 pierdere temporara ~i repetatâ a valorilor umane pe care, incon~tient, ei le instituie În !elul ~i sensul vie!ii. Se va suferi ~i de pierderea valorilor spirituale, lucru ce se poate Întampla prin pierderea . aptitudinilor, prin boli psihice, narcomanie, alcoolism, delicventa sau ticalo~ie. 16

-

ave!i - Dumneavoastra - ma adresez eu pacientei, aCeea~i tendin(â de a depinde prea mult de aptitudini ~i intelect, principii ~i idealuri, de omul iubi!. Strabunica dumneavoastra, prin urmare ~i dumneavoastra, În vie!ile anterioare v-a!i idolatrizat omul iubit, a!i Îndragit În el mai mult omenescul decat Divinul. ~i cand a venit momentul purificarii, nici dumneavoastra, nici stramo~ii dumneavoastra nu I-a!i primi!. lar dependen!a dumneavoastra interioara fa(â de aptitudini ~i principii este mare, de cateva ori mai mare decat nivelul periculos ceea ce duce automat la cre~terea preten!iilor fa(â de apropia!i, inacceptarea situa!iilor traumatizante, permanenta cautare a vinova!ilor, fie În al!ii, fie În sine. Toate acestea se reflecta În mod negativ asupra copilului dumneavoastra pentru care a!i venit astazi, aici. - Spune!i-mi, va rog, ce Înseamna iubirea divina? ma Întreaba deodata femeia. - Este acea iubire care nu depinde de nimic. Cand omul de~tept sau prost, nobil sau ticalos a Îmbatranit, s-a ura!it, a devenit invalid, v-a tradat, v-a lasat ~i a plecat, iar dumneavoastra iubindu-I odata, continua!i sa-I iubit: În pofida a orice, aceasta este iubire divina. Dragostea divina vede În omul iubit ~i În lume ocazii pentru a-~i manifesta iubirea fa(â de ele. Continuu sa vorbesc dar vad ca pe femeie 0 deranjeaza ceva. - Pentru a va fi mai u~or sa va schimba!i, În primul rand, trebuie sa va anula!i agresivitatea fa!a de barba!i. Supararea dumneavoastra din trecut, pe un bârbat, ma ataca pe mine acum ~i va Împiedica sa În!elege!i ~i sa primi!i ceea ce va spun.

- ~i atuncice sa fac?- se nelini~te~te femeia.

ft;tv%

~

\.'~H. ASACH'" S 1

r

QT"" +0::::; E..:..: i:i.

.!.'I:S QU

~~~.E -

Il

i!

-

Oftez ~i ma uit la ea. A citit patru carli iar percepliile ei sunt 0 pagina alba. Înleleg ca pricina nu este În ea ci În

sa-I faca.

"Bine, a spus ea, cartile le-am citit, cu câte ceva su nt de acord. Dar de ce trebuie sa iert un ticalos ~i un nemernic care

mentare? ~i iar ajung la 0 concluzie simpla: su nt pregatite sa primeasca informalia

daca senti mente le nu nu vor lasa con~tiinta

m-ajignit?"

~i acum Încerc sa-i explic femeii din fata mea ce trebuie sa faca pentru a-~i ajuta copilul.

s-o asimileze. Mi-am amintit de 0 consultalie la care a venit 0 femeie cu un copil gray bolnav din na~tere. Ea citise, se pare, trei câr]i, dupa care au Început ni~te dureri cumplite În tot corpul.

- Retraili-va toata viata ~i schimbali-va atitudinea fala de cele Întâmplate. Treceli corect prin orice situalie, acceptali umilirea tuturor valorilor umane ca pe 0 salvare a divinului din

"Durerea era atât de mare Încât trebuia sa urlu - povestea pacienta - ~i era mai intensa În regiunea ombilicala - spunea ea punându-~i mâna pe locul respectiv - durerea era mult mai putemica decât la na~tere. M-a linut doua luni. Îmi lua minlile

sufletul dumneavoastra. Ea se concentreaza asupra gândului apoi spune rare

-

Înca Înainte de citirea cartilor dumneavoastra am Încercat sa ma schimb cumva. Sunt cu totul ait om decât acum

~i nu ~tiam ce sa fac. Apoi am Început sa strig: «Doamne, iartâ-ma pentru uciderea iubirii În vielile anterioare, iarta-mi toate pacatele din vielile anterioare!» ~i durerea rn-a lasat imediat, disparând apoi treptat". "Cu cât În subcon~tient este mai pUlina dragoste fa]â de Dumnezeu, cu atât .,ste mai slab punctul de sprij in În schimbarile interioare radicale ~i cu atât mai greu ~i chinuitor se petrec ele "- am gândit eu.

20-25 de ani. De ce Însa lucrurile stau a~a prost?

se realizeaza

dumneavoastra,

În dumneavoastra

~i În copi lui

acum.

Am avut 0 pacientâ cu care rn-am Întâlnit de doua ori, apoi ea a venit la cinci zile de seminar. A~ fi putut face 0 procedura

Mi s-a povestit despre 0 femeie care a Încercat sa-mi citeasca volumele dar nu a putut. "Parca mi s-ar fi tumat nisip În ochi - se mira ea - nu puteam sa citesc ~i gata". Avea titiuri

obi~nuita dar am hotarât sa lin Înainte cinci zile de prelegeri pentru a-i Învala pe oameni sa lucreze independent. Tineam cursurile ~i În paralel diagnosticam participanlii la seminar

~tiinlifice dar ~i pretenlii crescute fa]â de oameni ~i lumea din jur. Atitudinea ei fa]â de toate câte se Întâmplau era una singura, rigida. Dupa un timp oarecare, medicii i-au pus diag-

nosticul, practic nu avea ~anse de supravietuire. A Început iar

10-15 ani - Îi spun eu - iar ceea ce ali Tacut În

adolescen]â

pentru a vedea cum se petrec schimbarile. consultalie

",

25-30% veneau la

deja vindecali. Aceastâ femeie, dupa seminar, a

mai primit ~i videocasete

cu inregistrari.

, ...

.

Comportamentul corect de astâzl va fi luat În considerare dupa

-

===-==

".

!!ii-mi citeasca lucrarile ~i de aceasta data a reu~it Tara dificultali. A Tacut primul pas, dar pe al doilea nu a mai reu~it

tendinta pe care 0 poarta În sine. Dar deodata rasare Întrebarea: de ce dupa citirea a patru carti omul nu Înlelege lucruri ele-

j

.H9/./

.i

-.'"

.0:;

~

Apoi analizându-i

18 19

.QU

6Ë1~

~

f&~~~

-

~ =

{5

H9Ll

Ir' r

1

1

11

, Iii

1

1

l' '

dupa ceva timp biocâmpul, i-am spus ca lucrurile merg foarte prost - ea a fost ~ocata. - Dar m-am schimbat În Întregime, sunt cu totul aIt om, spunea ea. - V-ati revizuit trecutul? Ati trecut din nou, a zecea oara prin adolescenta dumneavoastra? A ridicat cu uimire din umeri. - Nu, nu am crezut ca este atât de necesar. Prin urmare va repet - zic eu - cu cât partea divina este mai mare În sufletul dumneavoastra, cu eât dragostea dumneavoastra depinde mai pu!in de tot ce este omenesc, cu atât va va fi mai u~or sa Întelege!i ca trecutul, prezentul ~i viitorul sunt una ~i ca trecutul nu a disparut, el este aici, acum, ~i va tine foarte strâns. ~i pentru a modifica prezentul ~i viitorul trebuie sa va modifica!i atitudinea .fata de trecut. Atunei yeti avea ~i rezultate.

'I 1

. Ma

uit la pacientâ ~i Încerc sa evaluez rezultatele explica-

tiilor mele. Deoeamdatâ noua intrebare. - Spune!i-mi, energetic?

su nt lamentabile.

Femeia Îmi pune 0

puteti sa-mi ajuta!i copi lui (:e la distan(â,

Ma relaxez ~i privesc tâmp spre podea. Aceasta este deja 0 Încercare pentru mine. Se pare ca nu am fost auzit. Poate ca nu a citit cartile? A mintit ca sa ajunga la mine, la 0 consultatie, sperând ca voi luera eu ~i voi face totul În locul ei. Ciudat. Fac Înca 0 Încercare.

-

Actiunea de la distanta asupra copilului dumneavoastra are loc când vorbesc cu dumneavoastra ~i este cu atât mai intensa cu cât mai intens va schimbati În timpul acesta. Dar daca 20

ma a~ez pur ~i simplu ~i transmit de la distan(â energie, ;8J1leliorareava fi temporara. În cazul dumneavoastra nu ajutâ. - Bine, dar la nivel exterior pot recurge la masuri radicale i't:ntru salvarea copilului meu? Puteti ~i trebuie. Dar În!elegeti un lueru: este un ajutor foarte slab, dineolo de eficien!a lui exterioara. Va pute!i ajuta cu mult mai mult copilul daca yeti reu~i sa va schimbati interior. În masura În care schimbarea va fi ireversibila ~iva yeti ruga pentru neamul dumneavoastra, pentru dumneavoastra ~i urma~ii dumneavoastra, ac!iunile dumneavoastra vor avea un efect durabil.

-

- Îmi vor ajunge puterile? Întreaba ea trista ~i speriata. Ridi<\din umeri ~i ma uit În ochii ei. - Dumnezeu nu ne da Încercari peste puterile noastre. - Spuneti-mi, cum sa ma rog? Cum sa-mi cer iertare de la Durnnezeu? - lata, Închipuiti-va: un om oarecare a vrut sa va ajute. Pentru salvarea dumneavoastra a trebuit sa fad gesturi dure iar dumneavoastra nu ati inteles ~i nu ati acceptat. Apoi, dupa ce ati con~tientizat cum stau luerurile, va aprcpiati de omul acesta ~i cu vorbele dumneavoastra Îi cereti iertare. Adresa!i-va la fel lui Dumnezeu ~i cere!i-l iertare. Fiira partea divina din suflet, moare ~i cea umana. Prin Înjosire are loc indepartarea de omenesc, Dumnezeu v-a salvat sufletul iar dumneavoastra nu a!i În!eles ~i nu ati primit. Pentru asta ~i cereti-I iertare. - ~i cum sa-mi revizuiesc viata? - La Început pur ~i simplu retraiti-o ~i repetati: "Doamne, În toate vâd voia Ta". PurificareaÎncepe vâzând În tot ceea cè se Întâmpla, voia Domnului. Atunci Întelege!i ca 21

.QU

~..... 1:Cf-r-.E ~ ~ +-:;:::

~

§J§.;ja-

;5

~

H9a:

...~~'-'---

) " ,,-

nu exista voin(â omeneasca În cel care v-a j ignit, tradat, Înjosit. 1

Este Dumnezeu care salveazii ~i lecuie~te adevaratul ~i eternul

1

:1

l' l'

dumneavoastra "eu", când acesta Începe sa adere la valorile umane ~i sa depinda de ele. Când yeti În!elege ca nu exista vinova!i, În dumneavoastra

nu se va mai declan~a agresivitatea

iar daca nu este agresivitate nu este nici boa la. Femeia pleaca iar eu stau ~i ma gândesc de ce unii prind informa!ia din zbor citind doar 0 carte sau vazând 0 videocaseta, vindecându-se din atât. De ce mul!i, citind toate car(ile, venind la consultatie nu În!eleg adesea esen!a a ceea ce le spun? Poate Îi Împiedica propriul caracter, incapacitatea

de

a ierta pe cineva? Poate e de vina orientarea prea rigida, incorecta, cultivata În sine ani În ~ir? În timpul rela!ionarii, rn-am convins, asimilarea noului se face mai bine când omul pu ne Întrebari. Iar gândul ca este necesar, totu~i, sa scriu 0 carte cu raspunsuri la Întrebari a devenit tot mai plin de semnifica!ie. Am promis cititorilor sa tennin aceasta carte spre toamna an'uIui 1997. Dar lunile treceau, s-a dus 0 jumatate de an ~i eu nu ma sim!eam pregatit pentru a Începe sa scriu. ~i iata ca a !recut un an Întreg. Numai acum am În!eles cà sunt gata. S;rierea car(ii se real izeazii acum foarte repede. Daca a doua carte am scris-o În riistimpul a trei ani, a patra mi-a luat doar trei luni. În!eleg: dacà nu s-a concentrat textul Într-un tot unitar, ca un organism, daca nu a càpatat un soi de autonomie interioarii, independent de mine, va fi nu urmatoarea carte ci un surogat al precedentelor. Materialul era gata cu un an În urma dar nu se aduna, nu se lega. În ultima vreme am În!eles cât de necesarii este a cincia carte.

Ceea ce pentru mine erau marun!i~uri de mult trecute ~i neesen!iale s-a dovedit pentru mul!i 0 bariera de netrecut, 1:1

Împiedicându-i sa se vindece sau sa supravie\Uiascâ. Voi expune câteva exemple. Am la consulta!ie 0 femeie. Lucreaza asupra ei de câteva ore. Îi privesc biocâmpul. Rezultatul este nul. - Cum v-a!i rugat? - Întreb eu. Î~i desface mâinile a nedumerire. - M-am adresat lui Dumnezeu ~i I-am rugat sa ia de la mine ~i urma~ii mei pacatele. - Trebuie sa În!elege!i - Îi spun eu - ca nu a!i venit la 0 cura!atorie chimica, unde În schimbul unei sume vi se Înlatura "pete le murdare". V-a!i comportat incorect in timpul vie!ii ~i a!i avut 0 atitudine gre~ita fa(â de ea. Ati manifestat agresivitate fa(â de Dumnezeu, fa!a de dragostea de oameni. Va adresa!i lui Dumnezeu ~i-i cere!i iertare pentru aceasta. Trebuie sa sim!i!i ca atitudinea din trecut fa(â de'lume nu mai este posibila. Rugaciunea este un mijloc pentru a va trans(orma. Ne dezicem de tot ce este omenesc, tindem catre Dumnezeu, care nu este doar acolo, undeva, În afarâ, ci ~i Înauntrul nostru ~i cu cât nazuin(a este mai puternica cu atât purtam În sufletul nostru mai multa Dumnez~ire. Cre~terea Divinului din suflet este cea mai mare fericire ce poate fi atinsa vreodata. ~i lucrul cel mai greu În via(â este pastrarea iubirii pentru Dumnezeu când se prabu~esc toate cele de care sufletul nostru este legat. Fiecare om are În!elesul sau pentru fericire. Dar ceva trebuie sa-i uneasca pe to!i oamenii. ~i este foarte simplu. Omul traie~te starea de fericire când În suflet cre~te iubirea. Unul din lucn/i'ile pe care nu le poate explica psihologia este urmatorul: omul capata 0 avansare semnificativa la slujba,

22 23

Il

r

r 1

.- ~ ~U

-

-+~

~§~e.

CQ~f-<.E

="-" ==-=

L,9Ll

_.~ .-.<

l

-

~ 5: iJ

--

".

i 1.

.I 1 i" l

III

1

i

1

'1 1 1

il

1

III

l, I

i'i' 'l' l

1 1

1 l'

prime~te mai multi bani, iar el, brusc, se sinucide. Conform a~teptarilor, emotiile pozitive ar trebui sa consolideze siinatatea ~i viala omului. Faptele dovedesc adesea contrariul. Fericirea poate ucide cu mult mai repede decât necazurile. Fenomenul are 0 explicatie simpla. Sumele mari de bani, bunurile materiale Însemnate, pot cre~te brusc ata~amentul omului fata de ele. Se declan~eaza agresivitatea subcon~tienta, iar iubirea din suflet se miqoreazii considerabil. Pe fondul bunastarii cople~itoare, omul se simte profund nefericit. Aici sinuciderea este 0 Încercare subcon~tienta de a opri procesul de dezintegrare a iubirii din suflet. Îmi amintesc de 0 alta femeie careia i-am spus ca la baza problemelor ei sta dorinta de a-~i idolatriza sotu!. - Ce adoratie? a dat ea din mâini. Nu pot sa-I surar. Ma' irita În permanenlii. Da, ceea ce spuneti dumneavoastra a fost Înainte, dar acum nu mai este - Îmi explica ea. - Judecati dupa stratul superficial al emotiilor dumneavoastra. Inertia lor este minimala. În sufletul dumneavoastra Însa exista emoti i care Înglobeaza viata Întreaga. Purta!i În dumneavoastra sentimente care dureaza de zeci .~isute de vie!i. ~i daca dumneavoastra le-ati "prelucrat" gre~it, crede!i-ma: JO sau 20 de ani adesea reprezinta un termen modic. Cu cât aveti mai multe pretentii, iritari ~i nemul\Umiri falii de omul apropiat, cu atât mai mult cre~te dependenta falii de el, adica, În sufletul dumneavoastra, continua!i sa-I venerati pe omul iubit rara macar sa banuiti. ~i cu cât ÎI adorati mai mult Înainte, cu atât este mai mare dependenta de el creata În dumneavoastra ~i yeti avea ~i mai multe enervari, nemultumiri ~i suparari atunci, falii de el.

24

Începeti prin a va anula pretentiile fata de omul apropiat. :Apoi adresati-va lui Dumnezeu ~i cereti-i iertare pentru ca ati ,iubit un om mai mult decât pe Creator. Femeia s-a dus În altii camera, s-a rugat doua sau trei ore. Când a revenit la mine rn-am uitat la planul ei subtil ~i am fost §ocat. Situatia era cu mult mai rea decât În primul moment al

vizitei.

j

~

/

- Cum v-ati rugat? Ea se mira: - A~a cum mi-ati spus. I-am cerut lui Dumnezeu iertare pentru ca I-am iubit pe sotul meu.

~

- A~a v-am spus eu? - Desigur. - Chiar a~a? - Da, chiar a~a. lnspir prelung ~i expir prelung. - Întelegeti - Îi spun - noi traim din iubire. ~i orice am iubi, iubim Întotdeauna cu 0 dragoste Divina ~i omeneasca În acela~i timp. Daca dragostea Divina este mai mare decât dragostea omeneasca atunci este fericire. ~i atunci, iubindu-i pe ceilalti oameni ~i lumea Înconjuratoare nu yom depinde de ei. Dar daca dragostea omeneasca este mai mare decât cea Divina ~i disproportia se mare~te, dependenta falii de ceea ce iubim se intensifica brusc. Apare ~i cre~te agresivitatea, dupa care Încep bolile. Iar când va cereti iertare pentru faptul ca ati iubit comiteti 0 crima Împotriva iubirii ~i a lui Dumnezeu. Ulterior rn-am gândit mult la aceastii gre~eala ~i am Înteles ca aici se afla Înca 0 acuza - formularea dezlânata, imprecisa pc care am oferit-o pacientului. Nu am gasit de cuviinlii sa-I opun pe Dumnezeu omului.

1 i 1

III

t

25

t

<1:

.- =

0-'+0:::::

QU

~

~-t

ÇQf-f-.E

1

\

Ë<

~ 2i:

0

-~

.H91l

L

II'"

- Înveli~ul nostru exterior este omenesc - le spuneam eu pacientilor, iar interiorul Divin. Daca dintru Început ÎI iubiti pe Dumnezeu În omul drag ~i apoi Înveli~ul uman cu trupul ~i con~tiinta lui, oricât I-ati iubi, omenescul va fi pe planul al doilea ~i dumneavoastra nu yeti depinde de el. Cu cât În toate ~i-n cele ce se petrec În jur, Îl zariti ~i-L simtiti pe Dumnezeu, cu atât yeti percepe Divinitatea ~iÎn omul Îndragit. Un fapt cu totul paradoxal s-a petrecut nu demult. Îl consultam pe un om ~i nu pentru prima oara. La Început lucrurile au mers bine. Dupa aceea Însa totul a Început Încet ~i sigur sa "alunece În jos". Mai mult de atât, când Începea sa se roage ~i sa lucreze cu sine situatia se Înrautatea ~i mai tare. lar faptele se petreceau atât de lin Încât nu puteam sa detectez cauza sigura. Pacientului i se Închidea În mod constant viitorul. Oricât i-a~ fi explicat ce Înseamna ata~amentul fatii de idealuri, principii, sperante, vise, el Începea sa lucreze: aparea 0 Îmbunatatire, apoi totul 0 lua din nou "la vale". Pacientului i-a aparut senzatia ca În sistemul meu ceva nu este În regula. Ii

- Se pare ca este mai bine pentru dumneavoastra sa nu lucrati cu eu-I propriu dupa recomandarile melt - i-am spus. În fapt, purtam ultimul dialog. În cele din urma el a clarificat ni~te detalii ~i mi-a pus 0 Întrebare nea~teptatii: - Spuneti-mi, din copiliirie am visat sa obtin mai mult decât altii, sa am bani mai multi ~i sa fiu mai bun decât ei. Am savâr~it un pacat mare? Nu era nici un pacat, totul era perfect normal. Pacientul era siderat. - Cum adica, eram convins ca este un pacat ~i un an Întreg rn-am rugat pentru el. 26

1,

,\:.

- Nu-i rau pentru Început - i-am spus - sa te preocupi un an Întreg cu "sinuciderea". latii ata!;area de ideal care aparea rot timpul. lubirea genereaza ~i spiritualul ~i materialul. lubirea este dreapta ~i stânga. Prin iubire se poate unifica tot ce vrei ~i se pot Împaca cele mai flagrante contradictii. Daca omul este orientat, nu spre iubire, ci spre spiritualitate, se considera pacat tot ce i se opune adica aspiratia spre materialitate. Atunci, detinerea banilor devine un pacat, porni. rile sexuale, la fel, dorinta de a realiza mult ~i a detine mult este condamnata. Vi s-a cultivat din copilarie traditia spirituala ~i, simultan, vi s-a inoculat otrava suprematiei sale asupra iubirii. lar utilizarea incorectii a sistemului meu poate fi foarte periculoasa. Mi se pare ca Într-un asemenea caz este de preferat sa nu apelati la el. - Bine, acum am Înteles ca dorinta de a avea 0 fericire omeneasca nu este un pacat. Dar ce Înseamna atunci ata~area ,de vise, sperante ~i idealuri? Îi explic: - Daca dumneavoastra, pur ~i simplu, doriti sa obtineti mai mult decât altii, este normal. Dar daca' dumneavoastra realizati ceva pentru a umili pe cineva, pentru a va razbuna pe cineva, pentru a dobândi 0 superioritate asupra cuiva, adica În dorinta dumneavoastra, de la Început, se na~te agresivitatea În relatie cu iubirea ~i oamenii, atunci ea este ata~area denazuinte, de proiecte, de viitor. În acest caz viitorul se Închide ~i nu vi se va permite sa obtineti <;eeace vreti sau, În cazul atingerii telului, puteti sa va pierdeti sanatatea ~iviala. , 0 adolescenta mi-a povestit despre 0 situatie foarte interesanta În care s-a aflat. 27

l

Qe1;~ ~~~~

Su r--

.-'

! 1 1

:1 l,II

- Dumneavoastra nu va ruga\i lui Dumnezeu ~i iubirii ci spiritualita\ii - Îi explicam eu - adica la Început, va ruga\i lui Dumnezeu ~i de aceea zbura\i de parca a\i fi prins aripi, treptat Însa se implica, În dumneavoastra, con~tiin\a, iar spiritualitatea excludea iubirea ~i dumneavoastra nu sim\ea\i acest lucru. Pentru ca saltul spre dreapta sa nu va destabilizeze, va arunca\i intuitiv spre stânga, spre materialitate. - ~i ce era sa fac ? Cum sa ma rog?- rn-a Întrebat ea plina de uimire.

1 i"

1

-

Pur ~i simplu trebuie sa În\elege\i ca iubirea poate fi ~i nu va suferi nici 0 dauna. Dar banii ~i moralitatea tara dragoste se duc pe apa sâmbetei. 0 doamna dupa ce a citit toate caI1ile mele ~i a vâzut'" videocasetele cu prelegerile mele mi-a marturisi!:

. imorala ~i lipsita de bani, ~i ca prin aceasta

- Totul este incredibil de complicat, ~idificil de În\eles. - Totul este incredibil de simplu, - i-am raspuns eu - tot ce am scris poate fi rezumat În câteva fraze: 1. Întotdeauna ~i oriunde sa pastrezi iubirea pentru Dumnezeu ~i s-o cre~ti. 2. În toate sa-L vezi ~i sa-L iube~ti pe Dumnezeu, sa sim\i voin\à Lui Suprema.

=-=-=

U9LZ

~-

-1

- Am Început sa ma rog - spunea ea - ~i am sim\it apoi ca pur ~i simplu zbor. A trecut un timp ~i cu cât ma rugam mai mult, Începeam, nu se ~tie de ce, sa ma gândesc tot mai mult la bani. ~i asta pâna la frenezie, tara a ma putea desprinde. lar daca Încercam sa distrug aceste gânduri, Sa le alung, era ~i mai rau. Ceva diabolic, de-a dreptul. Apoi disparea orice dorin(â de a ma ruga. Încetam sa ma rog ~i-mi era mai bine.

-

~-

~ c:: j

3. Sa nu cau\i vinovati. 4. Sa accepti lumea ~i oamenii a~a cum sunt. Lumea se ~

na~te din iubire, se umple de iubire se stinge În iubire ~i devine iubire. .

Unii, din pacate,analizeazadetaliile În caI1ilepe care le-am

scris, uitând principalul. ~i dimpotriva, altii, citind 0 carte, pot avea perceptia esentialului ~i, În principiu, pot renun\a la, celelalte caI1i. Doua exemple pe care mi le-au povestit pacientele mele. Prima mi-a redat istoria surorii ei: - Sora mea avea cancer În stadiul al patrulea. Începuse 0 activa dezintegrare a tesuturilor ~i avea dureri cumplite. În iunie a trecut pe morfina. 1 s-a administrat trei luni. Starea se agrava tot mai mult. În septembrie i-am dat sa citeasca prime le doua volume ale dumneavoastra. Le-a citit, a Înteles multe ~i si-a revizuit multe din viata ei. I-a fost mai bine dar continua sa ia morfina. În decembrie sora mea a renuntat la narcotic. - S-a adresat medicilor pentru un nOi! consult. Doctorii au fost

,.

~ocati - nici tumori, nici metastaze nu mai erau. Dupa Înca 0 luna a sunat la biroul dumneavoastra ~i i s-a vorbit destul de brutal. Mi-a spus ca nu mai crede În caI1ile lui Lazarev, nu mai crede În Biblie. Dupa doua luni sora mea a murit de cancer. - Sora dumneavoastra a citit doar doua caI1i- Îi explic eu - din cartea a patra se În\elege ca nu este admisibil sa venerezi idealurile, spiritualitatea, nobletea. De~i cancerul Îi disparuse, cauza Îmbolnavirii ramasese. lubirea ~i spiritualitatea erau pentru ea acela~i lucru. 1 s-a dat 0 proba prin umilirea spiritualitatii ca sa-~i pastreze iubirea. Nu a trecut-o. ~i pentru a-~i salva sufletul, a murit. Trebuie În\eles ca sperantele ca ~i

1

1

r, ~ ~-'

28 29

t

.

".

~

.~u t'II

~ §"t ~r-r-.E ,.

r Il1

Il'

I'1 , ' ,

Il ,

,

l

1',1 '1 I

III, l

l,1 ,

'iI,'

Il,

'

deziluziile sunt notiuni perfect omene~ti. Sperantele ~i dezamagirile sunt functii ale con~tiintei. De aceea nu se poate sa speri ~i sa te deziluzionezi cu privire la Dumnezeu. Dumnezeu poate fi numai iubit. 0 alta pacienta mi-a povestit despre prietena ei. Aceea avea probleme cu sistemul uro-genital ~i ele se complicau. S-a adresat medicilor ~i i s-au Tacut analize. Diagnosticul era Tara speranla. Cancer, metastaza avansata, operatie inutila. Femeia a venit la prietena ei ~i i-a comunicat ca este condamnata ~i ca trebuie sa se pregateasca de moarte. "Daca tot trebuie sa mori, - i-a spus prietena - cite~te aceste carti", Îli vor u~ura sufletul". În trei zile bolnava a citit toate cartile mele. Dupa Înca patru zile a venit la consult. Dupa repetarea analizelor nu mai avea nici tumori, nici metastaze. Medicii au dat din mâini ~i au presupus ca au Incurcat radiografiile. De ce un om se poate schimba iar altuia Îi este mai u~or sa se Îmbolnaveasca ~i sa moara, nu pot Intelege nici pâna astazi. . Ceea ce am Inteles am expus aiei. Dar simt ca ln spatele acestor lucruri se ascunde ceva mai important. Câteodata se configureaza opinia ca omului i se Inchide capacitatea de a dori sa se schimbe. Se pare ca suferintele, bolile ~i mortile purifica sufletul mai bine decât metoda mea. ~i daca omul nu al trecut probele feluritelor Incercari nu i se permite sa Inteleaga ~Isa pnmeasca ceea ce Îi spun. Apropo, multi nu pot sa se vindece deoarece a~teapta rezultate prea rapide. Dupa cum mi-a spus un pacient: - Lucrez de trei zile cu eu-I propriu dar Tararezultat. - Dumneavoastra, ln ultimele trei vieti, v-ati comportat incorect - Îi raspund eu - ~i vreti ca ln trei zile sa schimbali

T'~"

'

,:,

'

luat pe copil la meciurile lor. ~i copilul s-a Insânato~it. .J-auentele de bueurie, de dragoste au Tacutceea ce nu a putot

' "

''

1:, '

. ,

,

'un specialist.

"

,

,

C

,

,, ,~:' ~a

, ,

,

'~~n

din reviste. tânar, având sotie ~i copi!, a suferit 0 fractura

de

.ç~a ~i a ramas tintuit la pat. Medicii au spus ca nu va mai 1.'" PJiJea sa mearga ~i asta pentru totdeauna. Du~'â un timp el a În;' t sa se sinucida. ~i atunci sOlia i-a spus ca nu-I va parasi ' '' '

'.

~ '"

;c.: .:' ,

".,

,odatâ; daca va muri ~i ea va muri 0 data cu el. ~i În aceea~i , În salon, neluând În seama prezenta martorilor, au avut '

,,

,""

',

"

"

c, f,contact sexual reu~it. Dupa câteva luni s-a ridicat din pat ~i '~put sa mearga. ';~:.Trebuie Înteles 0 data pentru totdeauna un lucru simplu: nu "

~sta boli incurabile.

"~.În masura În care putem sa pastram În suflet starea de i ~urie ~i iubire yom putea sa Învingem treptat orice boalâ.

30 31 1

r

de 0 scrisoare extraordinara citita de mine #lml ' ' ' tmi amintesc

Wi,

~

i:C ;:5

-

.-==---==

-",

"

'J

B-

U911

.Astiizi s-au modificat gând1frile dumneavoastra ~i nu exista j:antia ca mâine nu vor reveni cum au fost. Daca aceste ~uri :â. apartin personal, sentiltlentele dum~eavoastra sunt ~la~1 tlmp ~I sentlmentele copulor ~Inepotllor, ale apropi~,dumneavoastrâ. Sentimente le agresive Ii distrug pe cei ,piati, ln timp ce sentimente le bune Ii salveaza. ! Când am fost ln Israel mi s-a povestit urmatorul caz.' Un avea cancer ~i se stingea Incet. Medicii s-au aratat ~I .tincio~i. Copilui avea un fotbalist preferat ~i a rugat-o pe pa lui sâ-I ajute sâ-~i vada idolul. Fotbalistul a venit ~i a stat ,.vorba cu baietelul. Apoi ~i-a adus toata echipa. Ei au Inceput .Jaca vizite. Starea copilului s-a Imbunâtiltit. Ulterior fotba-

,

+'-~

1

l i.

.~u

-+~

~

CI E..:..; i:i a:::~I1)::: CC~f-..<::

~

1i: ..:

u

--

~....

=-=

H9J.l

.,-,.

-""

"Intensificarea contactului cu Dumnezeu se percepe ca 0 stare de bueurie ~i iubire ce nu depinde de nimic, indiferent de ce s-ar Întâmpla. Sa ~ungi la starea aceasta este uneori foarte greu. ~i daca unul din cei apropia(i te ~uta pe acest drum, el se scurteaza considerabi 1". În principiu, Îi ~ut pe pacien(i În acest sens. Utilizez cuno~tin(ele ~i experien(a acumulata, atitudine corecta fa(a de lume. Ea S-a format În transmi(ând mine trecând0prin suferin(e ~iÎncercari asemanatoare. Sunt Întrebat câteodata de ce nu exista ameliorari În ciuda unor stradanii concentrate, Îndelungate. Raspund: "Daca ave(i v-a(i adresat lui Dumnezeu ~i iubirii, ~i nu cauta(i vinova(i deja rezu/tate, ameliorarea a Început. Este 0 chestiune de timp ca lucrul sa devina evident. Una din problemele principale ce Împiedica transformarile rapide se dovede~te a ti impuritatea sufletelor urma~ilor". "Pe copii, nepo(i ~i stranepo(i este greu sa-i "murdare~ti" - le spun eu pacien(ilor - sufletele lor sunt destul de bine protejate. Pentru ca "murdi:ria" sa treaca În sufletu/ lor trebuie sa purta(i multa vreme supararea sau dorin(a de razbunare, sa titi nemul(umit de lumea Încon~ juratoare ~i de oameni. Dar daca i-a(i "murdarit" va ti greu sa-i cura(a(i. Chiar daca v-a(i schimbat radical, puriticarea sufletelor copiilor, nepo(ilor ~i stranepo(ilor nu se va petrece imediat. Trebuie sa treaca un timp care sa garanteze stabilitatea schimbarilor dumneavoastra interioare. Iara~i, pe cât de ireversibil a(i hotarât sa merge(i Înainte, pe atât de repede se Vor puritica urma~ii.

l

.r

Apropo, când sunt Întrebat cum se constata daca un Om Înainteaza corect sau nu, raspund:

u de mult rn-am intâlnit cu 0 femeie. Am fost la consulta(ie la dumneavoastra

. spus ea.

de câteva ori -

. cerc sa-mi amintesc, dar nu ~tiu de ce nu reu~esc. ClUdat,

J

0- 'bicei re(in un pacient chiar daca a fost a singura data la of '., ~i a revenit dupa câ(iva ani. '. . To~ jj~ Am avut lupus eritematos -Îmi amint~~te ~emeIa. '

1

se recompune. Cum sa nu-t' amll1te~tl. Ea II1cepusesa , .ul IUl:rezecu propria persoana cu mare greutate. ~I dozele man hormoni care i se injectau 0 Încurcau teribi!. Acum ~capase * de 30-40 kg ~i arata mai tânara, de aceea n-am recunoscut-o. Cauza fusese elementara: a nemasurata trutie interioara, un ;.r:f" uria~ de preten(ii fa(a de.barb~(i ~i fa(.a de s~ne..Toate a~stea s-au transmis copiilor. Fllca e, putea sa moara ~Ipentru salvarea ei marna trebuia sa se Îmbolnaveasca. De aceea nici \PI tratament n.ar ti putut s-o ajute pe marna. La Începu_t, , '~meii i-a fost extrem de greu sa lucreze cu eu-I propnu. Apa.

1 r 1 1

~u perioade de agravare, foarte' puternice, dar ea nu a dis~rat. ~i treptat totul a Început sa se schlmbe. ,. De un an nu mai iau nici un medic"ment dar le spun ~j, . '. ~torilor ca iau, pentru a nu-, supara. Sp~~e(l-m' - ma- . '~t~ea-

-

bf, ea - care este acum starea ~ea, 0 vede(I.1I1~Ianul subt,l

-

.

Sa va spun ca este buna, nu pot - Il raspund. La dum-

\

neavoastra totul este normal, la fel ~i la tiica dumneavoastra dar viitorii dumneavoastra nepo(i au 0 mul(ime de probleme. A.~ Încât va trebui sa mai lucra(i asupra dumneavoastra. Îmi amintesc cum s-a desIa~urat evolu(ia omenirii. Înainte se considera ca este 0 fericire sa te odihne~ti ~i sa nu faci nimic. Iar munca era 0 ocupatie chinuitoare, ex-

32 33 1

" t'

.-~u

-.Jo:::::

e:s

~ §-t.9CQE-<E-<.E

- =--

~

~

c 0;:

H91Z"

-".

,*,-"",-..

,1 1 l, l'

1: 'II Il IIIII!

tenuanta.

Acum aceste opinii au Început sa se reorientezespre

sensul opus. Dar ~i-n ziua de astazi lucrul cu propria persoana, schimbarile profunde, individuale, pentru multi se dovedesc a fi 0 munca incredibil de dificila, de chinuitoare. Iar adevarata fericire este considerata simpla fructificare a celor date de la natura. Treptat vom ajunge la concluzia ca fericirea reala este nu fructificarea mecanica a ceea ce ai, ci transformarea proprie, de fiecare secunda, ce ajuta la intensificarea aspiratiei ciitre iubire ~i Dumnezeu.

!IIII

'§>e

Il

il 1 Ii

1

Il

Il:

i

l,

~

~

În luna noiembrie a anului 1997 ati tinut un seminar În Sankt-Peterburg. Care a fost sensul acestui seminar? ScopuI meu este urmatorul. Omul cite~te cartile mele, se uita la videocasetele cu prelegerile mele ~i rezultatuI ar trebui sa fie identic cu cel de dupa 0 consultatie la mine. Atunci, voi putea sa ajut un numar nelimitat de oameni. Eu Îi consult pe cei care au Tacut toate acestea dar nu au rèu~it sa-~i Îndrepte situatia. Analizez de ce persoana nu a reu~it sa se corectŒe singura. Ulterior, informatia respectiva intra În cartea urmatoare. Când am Început sa lucrez ca bioenergetician am vazut ca fiecare dintre colegii mei are experienta lui, cuno~tintele lui, secretele lui. Exista 0 concurenta ~i nimeni nu-~i dezvaluie secretele. M-am decis sa procedez invers. Sa Împarta~esc tot ce ~tiu. De ce am Tacut-o ? Raspunsul este foarte simplu. Aceasta ma Împingea Înainte, spre noi cercetiiri. ~i am constatat un fapt curios: cu cât ofeream mai mulla informatie cu atât 34

t il'

volumul de cuno~tinte receptate era mai mare. ~i cu cât doream mai intens sa transm it ceea ce aflam, cu atât informatia primita se condensa ~i calitatea ei era mai Înalta. Oamenii care au venit la seminar intentionau sa ajunga la 0 consultatie ~i În loc de a~a ceva, s-au tinut prelegeri timp de cinci zile, Înainte de a-i primi. Am vrut ca la consultatie omul sa vina deja sanatos. A fost 0 Încercare de a-i Învata pe pacienti sa lucreze cu propria persoana În mod autonom. Seminarul s-a deosebit de prezentarile mele anterioare prin faptul ca t, oamenii au venit mult mai pregatiti. Astfel se pot accelera procesele karmice ~i obtine schimbari ~i grade de purificare mult mai profunde. Dar Înauntrul sau, persoana trebuie sa fie bine pregatita pentru un asemenea seminar. Fara sa vreau mi-am amintit de un dialog pe care I-am avut nu de mult. Femeia care statea În fata mea m-a Întrebat solemn: "Va voi povesti acum tot ce s-a petrecut cu mine dupa seminar. În toate cele cinci zile ÎI1care ati tinut prelegeri, am lucrat din rasputeri cu mine. Starea mea s-a Îmbunatatit ~i la sfâr~it mi-ati spus ca la mine totul s-a ameliorat. Numai ca urma~ii nu-s În regula ~i trebuie sa continuu lucrul. M-ati prevenit ca revenirea "murdariei" unna~ilor la mine poate provoca probleme destul de serioase. M-am pregatit dar nu am prevazut ca vor fi de asemenea natura. Sotul meu, un om inteligent ~i cultivat, a venit acasa beat, când eu dormeam deja, m-a luat de par ~i m-a scuturat ca pe un pom cu fructe. ~i a Început sa-mi faca morala ~i sa ma educe. Dimineata I-am luat la Întrebari, nu-~i amintea de nimic. A~a a trecut 0 saptamâna, doua, trei. Eu rabdam, nu ma tradam prin nimic. Întelegeam ca 35 ~

.QU =

os':R ~~~~

,1 1

,j'l"

I

,1

l' l,I',

"II/ l,

1

.

1

.

'1

'

'l' Il i

Il'' .,1

Il i"I'

III I,I(

Il 1, ,1

III

Il 1,1

1

...~ >-i---

vine "murdaria" de la urma~i ~i trebuie curaçatâ. Dar parca prea se lungea purificarea mea. Simçeam ca nu mai suport. M-am dus la paracliserul Blajinei Xenia, am pus 0 lumânare pentru sanatatea soÇuluimeu, m-am rugat. Dupa 0 saptamâna sotu) a venit cu un buchet de flori ~ia inceput 0 viaça normala. Dupa un timp iar açi avut 0 prelegere, m-am hotarât sa va scriu un bilet. Prezentarea mi-a placut. Dar În fata dumneavoastra se afla 0 gramada de bileçele ~i pe al meu n~ I-açi citit. Dupa acest episod am plecat u~or suparata. Întrebarea era pentru mine foarte importanta iar dumneavoastra nu ati citit-o Deodata au Început sa-mi amorÇeasca mâinile ~i pi'cioarele: Debutul starii era a~a: iau un obiect ~i nu pot sa-I çin, toate Îmi cad din mâini. Picioarele Îmi amorçeau mai jos de glezna, pur ~i simplu nu puteam sa merg. Toate articulaçiile picioarelor au Început sa scârçâie de parca s-ar fi tumat nisip În ele. Genunchii ~i articulaçiile coxale au Început sa ma doara rau, mai ales noaptea. Mi-am amintit: açi spus la curs ca se produce 0 accelerare a proceselor ~i ca se ÎJ~tensificanu doar binele ci ~i ranI. De aceea la 0 conferinça nu trebuie sa vina sau sa stea În sala cei care nu sunt pregatiçi. Un timp dupa prelegere starea se mençine ~i un comportament incorect poate da probleme mari. Am intrat În panica mai ales când au Început sa mi se umlle mâinile iar un deget s-a Învineçit. Medicii au Început sami Sugereze 0 amputare. Eraçi atunci În America ~i am suna\ la biroul dumneavoastra ~i am rugat tare mult sa mi se dea numarul de telefon din America. lar când v-am sunat mi-ati spus ca mâinile sunt În relaçie cu aptitudinile, picioarele c~ soarta ~i ca trebuie anulate toate pretençiile faça de oameni ~i faça de sine inclusiv. Mi-açi spus ca orgoliul este Înca prezent

1

-

~.",

i

i

............... ~

H9a

~-

i,

~ ~

.

În copii ~i nepoçi. Am eliminat nemulçumirea faça de lumea Înconjuratoare ~i faça de dumneavoastra de asemeni ~i totul a revenit la normal. Singurul lucru care a ramas a fost 0 dunga vânata pe deget. "Va çine soarta nepoÇilor - i-am spus eu daca Începeçi din nou sa va «obrazniciçi» pot sa apara iar proea. bIeme", Da, simt asta", a reCUnOScl.It " Mi-am amintit un episod interesant legat de prelegere. 0 data am cunoscut un tânar ~i i-am spus ca nivelul orgoliului la el este foarte Înalt. ,,~tiçi ce,.mi s-a Întâmplat la conferinça ? mi-a povestit el - când a Început prezentarea, 0 força parca ma Împingea afara din sala. Nu puteam sa stau ~i gata. Am strâns din dinçi, m-am agaçat de braçele fotoliului ~i am gandit: nu plec, ramân. Apoi parca m-a lasat dar la sfiir~itul conferinçei când açi propus sa ne adresam În gând lui Dumnezeu ~i sa ne rugam, parca mi-ar fi tumat cineva nisip În creier. N-am putut nici macar mental sa alcatuiesc un cuvant". Am reflectat ca mulçi ~i-L Închipuie pe Dumnezeu ca pe un bunic blajin, daca ai venit la el imediat ÎÇiva da 0 bomboana. Niciodata, nici un fel de reprezentari ale lui Dumnezeu nu vor fi exacte pentru ca ele decurg din con~tiinla iar ea este secundara. Numai sentimentul iubirii poate da aceastâ reprezentare. '§Ito

~

1

ri

~

Stimate S.N. ajutaÇi-ma va rog, daÇi-mi uu sfat. Mama mea ~i-a pierdut memoria ~i de peste 0 jumatate de au uu ne recuuoa~te, pe miue (fiica) ~i pe fiul ei. Couform caryii dumueavoastra se poate spuue ca au tradat-o maudria ~i supararea. Am insistat de muIte ori sa-~i ierte soÇul pentru

'1

,1

11

36

37

;'JJ

.~u =

::::::

~§t& aH

\,

.~\

Il " ! '

l"II '1 ,

1

'' ' 1

1

l'l'

1

.

'1

"

Il .1 "

1

!'

'1

, '1

"I

I:' Il

'

l, I

i',l' '1

'I,; l'' '1" 1

Ii' , ! i

l' ,,1

1

1 1

1

Viitorii copii ai fiicei care mi-a scris biletul sunt lipsiti de vitalitate. Cauza - trufia, cramponarea de aptitudini, idealuri. de omul Îndragit. Pentru a na$te copii sanato$i trebuie sa treaca proba ne$ansei, Înjosirii, a necazurilor sortii. La nivel con$tient, fiica va suporta Încercarea 80%, iar subcon$tient 20%. Pentru a se na$te un copil sanatos trebuie 50%. Adica fiica poate nici sa nu simta ca nu a trecut proba iar copiii vor fi bolnavi. Copiii preiau karma parintilor $i depind de ea. În cazul În care copilul este bun Înauntrul sau $i plin de iubire, negativul venit de la parinti nu patrunde adanc În biocampul sau. lar În perioadele critice pentru sanatate, raul este respins. Acela$i lucru se petrece daca orientarea copilului este corecta, Î$i Îmbunatate$te caracterul $i conceptia despre lume. Într-un limbaj simplu cu cat a fost mai pacatos În viata anterioara $i În cea prezenta, cu atM pacatele parintilor patrund În sutletul lui $i provoaca boli $i nefericire. Daca $i copilul $i parintii Încearca sa se schimbe, "murdaria" karmic1 se destramâ ca un fum Tara sa faca rau cuiva. În cazul de fa(â mama fetei nu a vrut $i nu a putut sa se schimbe, sa-$i ierte sotul prin care i s-a dat proba purificarii. Cauza a fost 0 prea mare dependenta de aptitudini, idealuri, adica de con~tiinta. Aceasta depen~enta s-a transmis fiicei ~i nepotilor. Pentru a salva nepotii trebuie sa se ia lucrul de care se aga(â sutletul. Trebuie franata con~tiinta. Slabirea memoriei blocheaza aptitudinile, intelectul, idealurile ~i spiritualitatea. În primul rand, se salveazà urma~ii. Pe cat i-am lipsit pe urma~ii no~tri de dragoste, pe atat de drastic Yom

-

-=

-'"

~

ca s-au despartit (acum 26 de ani) dar ea tot nu I-a iertat. Aj utati-ma cu un sfat.

~ u

.H91?:

J.. -

.. _~""""'d

f-:E

;5

fi lipsi(i de toate valorile umane. Atunci În sutletul nostru va cre~te cantitatea de iubire fa(â de Dumnezeu $i 0 parte _dinea . va fi cedata pentru salvarea copiilor $i nepotilor no~tri. ln masura În care copiii Î~i pot revizui atitudinea fata de lume, Î$i pot umple sutletul de iubire ~i 0 pot oferi viitorilor copii, ei vor putea sa-~i ajute ~i parintii. '!)8

~

~

Întrebarea 0 pune un tânar de douazeci ~i cinci de ani. Marna mea are pietre coraliforme la rinichi. Su nt foarte periculoase, de aceea nu pot fi eliminate. Eu sunt primul copil al ei, al doilea s-a nascut tara degete la mâini. De ce poate fi legata aceasta? Problemele

"

la rinichi Înseamna trufie. Cu cM pretentiile fata

. de

lumea Înconjuratoare ~i oameni sunt mai mari, cu atat ghemul agresiv din subcon~tient'cre~te mai mare. Cand aceasta agresivitate patrunde În profunzimea sutletulUl atunci nu se mai adreseaza oamenilor$i lumii, ci lui Dumnezeu. Are loc atunci 0 Întoarcere ~i se declan$eaza progrJmul autodistrugerii. Pentru ca acest program sa nu distruga urma~ii $i sa afecteze vietile viitoare, el se converte~te În boli ale trupului, În principal atacuri asupra capu lui ~i sistemului urc.-genital. 0 varianta de crutare a blocajului se manifesta pe Înveli$urile tegumentare ~i in disfunc(iile intestinului. Se intiimpla mai des la copii. La omul cu 0 interioritate aspra, Înver~unata, sufera În special rinichii. Daca nivelul orgoliului nu este mare, În rinichi se formeaza nisip, pentru nivel mare se formeaza pietre care pot

1

l'

38

39

1

ill Illi'

1

I!.

.~u 'i

'1

!

l' I

illlli!11

I'

!

l

1:111 Il

" l'!!' l, ;, Il

1

Il

[l,'

l' 1'\' 1

1

il

',1

!II!! ,1 1 l'II ,,1

!

E..:..;

'\4:-"""

«:

i:i.

~ CS

=

.H9ll

.

r

l' I!II .

-+::::::

g;j~~.E

I-~

l Il

Q

~

fi eliminate. Daca Însa nivelul trufiei este periculos pentru urma~i Începe formarea de pietre ce nu trebuiesc Îndepartate pietrele de fonna coralica. În planul subtil al mamei, se vede 0 cantitate imensa de preten!ii fa!a de sot. La exterior, ele pot fi logic, fondate. Dar perturbarea logicii umane Înseamna implicarea celei Divine. Mama dumneavoastra nu a În!eles ~i nu a acceptat acest lucru. În fiecare clipa ea Î~iproteja nu iubirea, ci aptitudinile proprii, principiile, intelectul, demnitatea sa. Pentru ca al doilea copil sa supravie!uiasca a trebuit drastic miqorata dependen!a de aptitudini ~i intelect. Aptitudinile sunt În rela!ie cu mainile. Întrucat În cazul de fa!a dependen!a a depa~it nivelul letal ~i a patruns adanc În subcon~tient, blocajul a fost mai dur - absen!a degetelor de la maini. Dar cauza principala rezida În cele trei vie!i anterioare. ~i karma este mai degraba a copilului decat a mamei. Daca În vie!ile anterioare el a manifestat 0 agresivitate prea puternica fa!ii de iubire ~i 0 sus!inere rigida a valorilor omene~ti, mamei s-ar putea sa nu i se permita sa treaca proba. A~a se Întampia Într-o situa!ie obi~nuita. Dar adresandu-te lui Dumnezeu se poate schil1ba ~i vindeca totul. Informa!ia este pentru viitoarele mame. Daca În vie!ile trecute copilul s-a nascut gray bolnav, atunci ~i În viala prezenta are aceea~i tendin!a. Daca mama nu este pregatitii sa lucreze asupra sa, se prea poate sa nu i se dea 0 Încercare ~i 'i°pilul se va na~te bolnav. Dar daca ea .este gata sa-~i pastreze iubirea, diminuand dependell(a fa!a de tot ce este omenesc, sa vada În toate voin!a divina ~i sa nu caute vinova!i, atunci i se va da 0 proba pe care depa~ind-o se va schimba pe sine ~i propriul copil. ~i cu cat este mai pu!ina logica În neplacerile, jignirile ~i

supiirarile pe care le prime~te aceasta femeie, cu atât are mai multe ~anse sa se purifice ea ~i sutletul copilului sau. În patru vie!i anterioare femeia ~i-a idolatrizat so!ul ~i sentimentul era de asemenea proportii Încat nu a putut sa Îndure umilirea so!ului. Întrucat a venerat valorile omene~ti, \ . tot ce a adorat i-a fost luat SO!UIUl.Daca a venerat mora 1Itatea lui, el s-a comportat josnic, daca intelectul, atunci fie ca el a

În~elat-ofie ca I-auÎn~elatal!ii pe el, daca aptitudinile- atunci a fost un urmarit de ne~ansa sau i-a otravit viala ~i a umilit-o mereu. Nu a În!eles ca este pentru purificarea ei, pentru eliberarea iubirii de contopirea cu valorile umane, s-a suparat tot timpul ~i ~i-a dispre!uit so!ul. Copiii care nu au sus!inut tendin!a de a-I judeca pe tatal lor, În viala ulterioara s-au nascut siinato~i, iar cei care ~i-au urmat marna au fost condamna!i la boala. Înseamna ca totul Începe de acolo de unde iubirea omeneasca ne orbqte ~i ne Împiedica sa-I vedem pe Dumnezeu În

. tot

.-

ceea ce iubim. Cu cat barb&tul iubit de 0 femeie este mai

tolerant, mai spiritualizat, mai complex, cu atat situa!ia este mai periculoasa pentru ea ~i urma~ii sai. Cu cat barbatul vede În toate Divinitatea, cu cat ÎI simte mai mult pe Dumnezeu În sine ~i eu-l lui nu depinde de Înveli~ul omenesc cu toate valorile lui, cu atat reprezinta 0 mai mica primejdie pentru femeia care ÎI iube~te. De aceea ~ansele unui om de~tept, talentat dar brutal de a avea urma~i sanato~i sunt mai pu!ine. Acest lucru Îi vizeaza atat pe barba!i cat ~i pe femei. Dar dragostea nu alege. Daca femeia s-a Îndragostit de un om de~tept ~i brutal, pe de 0 parte il transforma prin iubire, pe de alta ÎI vindeca umilindu-I, jignindu-I. Cu cat se va purta

40 41

1 1

.-

0 -+:::::: E~ i:i. ~r=~.Ë

œ

i:>U

~

~ G

~~

-

U9LZ

--,

)

mai omenos cu el cu atât mai rau va fi pentru amândoi. De aceea dragostea nu trebuie sa depinda de cumsecadenie ~i idealuri. Dar iubirea trebuie Întotdeauna sa fie mai multa. Cu cât oamenii Îndragosti(i sunt mai predispu~i sa se ierte reciproc, sa simta ca tot ce este omenesc este secundar, cu atât se ajuta ~i se salveaza unul pe altul ~i pe urma~ii lor.

1

'§)u

~

~

Surorii rnele Lio.ba i-au scos un riuichi ~i are pietre la vezica biliarii. Curn s-o aj nt? Exista câteva niveluri ale valorilor umane. Primul este nivelul material. Dependen(a de el genereaza oameni lipsi(i de principii, josnici, zgârci(i, cu caracter carpanos. Primul nivel spiritual ÎI constituie rela(iile, aptitudinile, intelectul. Depen. den(a de rela(ii na~te gelozia, suspiciunea, irascibilitatea. Dependen(a de aptitudini ~i intelect duce la 0 autopre(uire prea mare, la dorin(a de a-i oprima pe ceilal(i, de a-i (ine cu 0 mâna . ~fi~ AI doilea nivel spiritual, mai Înalt, este dat de noble(e, principii, idealuri, vise, (eluri, speran(e. Dependen(a de ele isca un conflict permanent,

nemul(umirea

ratoare ~i oameni. lar agresivitatea Încet dar ~i la scara mare.

fa(a de lumea Înconjuse poate dezvolta foarte

AI treilea nivel spiritual ~i mai important este morala sim(ul estetic, adica spiritualitatea trecând deja În dragoste~ fa(a de oameni. Sora dumneavoastra are fa(â de rela(ii 0 dependen(a minima. Dependen(a fa(â de aptitudini a fost de ~ase ori 42

r mai mare decât cea mortala. Dar dupa ce i s-a Îndepartat rinichiul ~i i s-au facut câteva opera(ii a revenit la nivelul normal. Daca eu nu pot sa primesc izbavirea ~i purificarea prin jigniri ~i suparari din pat;tea altui om se poate sa nu mi se dea 1

a~a ceva, ci direct boala. În acest caz, a~a s-au petrecut lucrurile. Dar daca orgoliul a intrat În normal, ceea ce sta la baza lui - ata~area de idealuri, cramponarea

1

de viitor au ramas la acela~i nivel. ~i chiar ~i

acum depa~esc de ~apte ori nivelul letal. În cuvinte simple, aCUlTI,sora dumneavoastrâ poate primi. nereu~itele ~i necazurile sOr(ii ca ~i supararile ~i umilin(ele. Dar nu va putea accepta tradarea, nedreptatea, falimentul proiectelor ~i al speran(elor. lubirea ei nu va rezista. Vitalitatea viitorilor ei copii este de 7-10%, adica, practic, nu

,.

au ~anse sa vina pe lume. Prin suferin(ele fizice se diminueaza dependen(a fa(â de toate valorile umane, ~i materiale, ~i spirituale. Primul lucru pe care trebuie sa-I faca sora dumneavoastra este sa În(eleaga ~i sa accepte suferin(a ca pe 0 purificare. Oricât ar fi de straniu, daca omul (ipa, ura~te, este gata sa-i bata pe cei care I-au suparat, lu.;rul nu este atât de periculos pe cât de periculos este sa nu te exteriorizezi dar Înauntrul tau sa te dezici de dragostea pentru oamenii care teau suparat. Sora dumneavoastra are tendin(a cea mai periculoasa - sa respinga iubirea. Noi cunoa~tem iubirea lui Dumnezeu prin dragostea de oameni. Cu cât În sentimentele noastre este mai multa iubire divina cu atât avem mai pu(ine preten(ii fa(â de oameni ~i 0 dorin(a mai mica de a ca Ica În picioare aceasta iubire, de a 0 renega. Pentru eliberarea de agresivitatea interioara sunt utile

43

t

.111

.b a QU

;88

~E-
~-

~....

nu numai cainta ~i rugaciunea dar ~i sinceritatea. Omul sincer este mereu atras de acumularea iubirii. Un lucru important pe care trebuie sa-I faca sora dumneavoastra este sa simta ca eu-I ei superior este etern, fiind Dumnezeu ~i iubirea, iar eu-I ei secundar, legat de trup ~i con~tiin(â se dezintegreaza periodic. Cu cat Î~i pastreaza iubirea fata de Dumnezeu, trecand peste neplacerile omene~ti ~i Închipuindu-~i toate Înjosirile posibile legate de notiunile ei de etica, principiile ~i idealurile ei ~.a.m.d. , cu atM va depinde mai putin de toate valorile umane, de eu-I ei omenesc. Mai putina dependenta - mai putina agresivitate. Se va elibera de agresivitate, va scapa de boli ~i necazun.

1

,1

1

1

1 ;i!

Il

'f>e

l,

~

~

,'l' 'I, Il ,

I

Moartea iubitului meu sot este legata de na~terea ne. poatei (a avut un infarct iar eu nu i-am acordat destnla

1'1"

1

'l'

III

1i,

atentie, toata 0 canalizam spre nepoata). Acum am pierdut sensul vie!ii ~i nu pot s-o suÏar pe nepoata mea (3 ani ~i jumâtate). Cum sa ma lupt cu mine?

l' !Ii'

1. l,

Cu dumneavoastra nu trebuie sa va luptati. În vietile anterioare ati iubit spiritualitatea ~i nobletea sotului mai mult decat pe Dumnezeu din el. Dragostea dumneavoa\tra' s-a transformat Într-una interesata. 0 femeie Î~i iube~te barbatul pentru ca este bogat, alta pentru ca este capabil, alta pentru ca este coreet. ~i cu càt dependenta este mai mare, cu atat mai repede vor trebui sa piarda sotii lor valorile sau sanatatea. La Început ati 44

--= -

+::::::p ~ ~ §-ij 8- ~

J

-'

-

U91l

-

trait din iubire dar pe urma ati Început sa traiti din idealuri, spiritualitate. Starea interioara a femeii se transmite sotului. 1 s-a intensificat dependenta de idealuri, spiritualitate, au Început sa se acumuleze mai repede supararile ~i aceasta I-a dus treptat catre infarct. Cand s-a nascut nepoata ati mutat centrul atentiei asupra ei. A fost 0 proba pentru sotul dumneavoastra, pentru purificarea lui. Imaginea obi~nuita a lumii ~i logica de fiecare zi s-au destramat. Sotul nu a reu~it sa primeasca purificarea, n-a acceptat situatia ce-I Împingea spre iubire ~i dumneavoastra nu aveti nici un amestec. Cand omul spune: "Nu pot sa-mi iert" - Înseamnà cà se cramponeazà de idealuri ~i cu aceasta Î~i dauneaza nu numai sie~i ci ~i celorlalti. Daca dupa moartea sotului toata veneratia dumneavoastra omeneasca, cu 0 forta dubla ati fi transferat-o asupra nepoatei, ea s-ar fi deschis fa(â de dumneavoastra, ar fi preluat toata "murdaria" karmica ~i pentm ea lucrurile s-ar fi terminat tragic. Dar a~a - v-ati Întors de la ea Înauntrul dumneavoastra ~i nu-i puteti cauza vreun rau Însemnat. Între oamenii care se iubesc Întotdeauna trebuie sa fie ~ Dumnezeu, ei trebuie sa se iubeasca pr:n Dumnezeu. Atunci, ~: cu càt se vor iubi mai mult, cu atat aspiratia câtre Dumnezeu '';; va fi mai puternica. În cuvinte simple: În dragostea omeneasca trebuie Întotdeauna sa existe 0 distanta, 0 deta~are fata de omul Îubit. Dupa cum a spus un filozof: "Sa iube~ti nu Înseamna sa prive~ti unul catre celalalt ci sa privqti În aceea~i directie". Cu cat depindeti mai mult de idealuri cu atat yeti venera pe unii ~i nu-i yeti suferi pe altii. Anulati pretentiile anterioare fata de oameni ~i fata de dumneavoastra În planul idealurilor ~i al spiritualitatii. Îndepartati-va de tot ce este omenesc În dum-

u

---

r

1

\

\

45

r

".

'.~

~~r::::.E

QU =

-4

~--

<0:; u

!!!!!!!!I!!! ~

.H9ll

--

-'

'"

;1 neavoastra. Arunca(i-va principiile,

pentru salvarea copilului. Trebuie destabilizate structurile spirituale din planul subti!' Aceasta Înseamna bol;' ~i temperaturi ridicate ~i scoaterea con~tiin(ei În afara limitelor corpului! Percep(ia informa(iei propriului corp scade drastic, imaginea obi~nuita a lumii se naruie ~i aceasta Îi permite sa treaca prin toate Încercarile din viitor. Dar aceasta activitate a Început nu numai asupra viitoarei marne ci ~i asupra viitoarei bunici. Înainte de concep(ie ~i În timpul sarcinii fiicei dumneavoastra pute(i avea probleme mari pe partea ginecologica pâna la oncologie. În masura În care va yeti anula toate preten(iile anterioare fa(ii de barba(i ~iorice umilire a propriei importante, mai ales din perioada concep(iei ~i a sarcinii, fiica dumneavoastra va putea suporta toate bolile ~i conflictele de viala. Daca 0 yeti ajuta ~i cu 0 educa(ie corecta, sanatatea dumneavoastra va fi ~i ea buna.

idealurile, logica ~i con~ti-

inta. $i daca yeti reu~i sa va schimba(i yeti nutri senti mente fire~ti ~i fa(ii de nepoata dumneavoastra

'§J'o

~

tara sa-i dauna(i.

~

Stimate S.N. am urmatoarea Întrebare: feti(a mea are zece ani, acum este bolnava de gripa (Iocalizata la stomac) cu temperatura mare. Aseara mi-a spus un lucru ciudat: "Nu ma simt pe mine. Parca m-a~ vedea dintr-o parte, ca la televizor". Mi-ati putea cumva explica aceasta? 1

l' Il':, Ii Il

Il'\ 1,1

Il

1

'i

l",

Il'

Temperatura Înalta la copii, de regula, se explica prin nereu~ite ale viitorilor copii. Temperatura se poate ridica tara cauze vizibile ~i men(ine un timp destul de Îndelungat sau poate Înso(i 0 anume afec(iune. Din moment ce viroza este .gastrica Înseamna ca imunÎtatea din zona stomacului este slabita. Prin urmare tendin(a de a-I supara pe celalalt prin gânduri, cuvinte sau de a se supara ea Însa~i este mare. Are zece ani, Începe maturizarea sexuala. [Jaca au debutat bolile , . se poate trage concluzia ca nu este totul În regula cu urma~ii ei. Cramponarea de idealuri a feti(eÎ este de doua ori maÎ mare decât nivelul critic. A mamei de doua ori ~i jumatate. Corespunzator, agresivitatea subcon~tienta este mike În raport cu barba(ii. lar copi]ul care trebuie sa i se nascii feti(ei este total armonios. În planul subtil, fetita este Îmbra(i~ata de soarta viitorului copi!. El poate avea ulterior probleme cu plamânii, inima sau stomacul. Cauza, 0 ata~are crescuta de idealuri ~i, corespunzator, 0 susceptibilitate marita, Începe 0 activitate

'§J'o

~

il

r

~

Su nt rava~ita de 0 relatie dubla, sot - amant. Ba mi se pare ca sunt gata sa-mi pariisesc sotul pentru celalalt, ba invers. Totul se complica prin faptul ca ~i amantul are familie. Ca urmare nici pana astazi nu ~tiu la cine tin mai mult. Îmi este' greu sa redau În acest bile tel toata febra emotiilor dar, credeti-ma, traiesc ca Î\1 somn Încercand sami sugrum toate sentimentele.

r;. .-..

t ~" 't

Probabil cà a(i citit cartile mele fiindcii În prezent sunte(i echilibrata. Agresivitatea subcon~tienta, dependen(a de rela(ii, aptitudini, idealuri este minima. Parca totul ar trebui sa fie

Il ,1

'

'1

l' l ri ..

47

46

"i,

[1

.

--

-

.: a QU

oË:f:'R

~~~~

l

-

,J

;:; ~

~

= U9ll

" L

l, normal ~i tara suferinle. Ma uit În planul dumneavoastra $i vad imediat

un mare necaz, boala sau moartea

dumneavoastra.

Personal

v-ali pus În ordine

reu~it. Dependenla lui de relalii cea letala, la fel e ~i dependenta

subtil. copilului

dar pe copil n-ali

este de ~ase ori mai mare decât de idealuri. Înseamna ca fie va

schimbali În continuare ~i prin aceasta Îi schimbali pe copil ~i viitorii nepoli, fie trebuie sa traili Într-o permanenta Înjosire a relaliilor ~i idealurilor. Cu cât va veli opune În interior acestei situalii, va veli reline senti mente le, cu atât lupta poate duce la Îmbolnavirea sau moartea copilului dumneavoastra pentru care va trebui sa platili pe urma. Situalia poate fi schimbata radical nu prin actiuni exterioare ci prin transformâri interioare.

~

~

~

Stimate S.N., când ma at1n la dmitir nnde sunt Înmormântati bunica ~i bunicul meu simt 0 at1uenta de energie ~i Întotdeauna Îmi cre~te moralul pana ~i-n starile de indispozitie. De ce efectul este atât de benelÏc asupra mea? Sufletele bunicii ~i bunicului

se gasesc

dumneavoastra se produce un contact

În alte

lumi. La

subcon~tient cu alta

lume ~i dependenta fala de lumea noastra scadelDrusc, ca ~i dependenla de problemele ei. Proasta dispozilie vine dintr-o problema nerezolvata, din incapacitatea de a depa~i stresul. $i dupa cum, În parte, traili emoliile rudelor care privesc problemele dumneavoastra din cu totul ait unghi de vedere, ele va ajuta sa revizuili În subcon~tient faptele ~i sa ie~ili din zona lor 48

,ri'

de incidenla. Cimitirul prin el Însu~i lini~te~te. S-a observat ca oamenii ale caror case se afla În preajma cimitirului traiesc mai mult. De parca omului i s-ar aminti În permanen!â ca viala lui se va sfâr~i, trecând destul de repede. Dependenla de viala, cu toate valorile ei, se diminueazâ În interior. Orice stres este suportat de om mult mai u~or. De aceea ~i starea de spirit este mai buna ~i sanatatea mai robusta.

~

~

~

Stimate S.N., În anul 1944, la 20 martie s-a Împu~cat marna mea. Dupa ~aisprezece ani, la 19 martie s-a nascut fiica mea. Nu are copii. Nu reu~e~te sa duca sarcina pana la capat. Sfiituiti-ne, ce sa facem? Dependenla mamei dumneavoastra

de relalii

era de patru

de ~apte ori. Când s-a naruit legâtura ei cu lumea, relalia cu ceilalli oameni, ea nu

ori mai mare decât

cea mortala,

de idealuri

a putut sa accepte ~i sa supravieluiasca fiicei dumneavoastrâ, plinire a proiectelor,

produs În apropierea dependenle,

acestui fapt. Na~terea

a oricârui copil, În general, este 0 Îmsperanlelor, viselor. Daca na~terea s-a datei tragice, este 0 semnalare a unei

la copi 1, similare cu a bunicii, pe de-o parte,iar

pe

de alta, moartea reprezinta 0 destrâmare a relaliilor ~i idealurilor. Coexistenta acestor doua date a diminuat Într-o masura oarecare ata~amentul fiicei dumneavoastra la relalii ~i idealuri. Tendinla crescânda,

de a depinde

la dumneavoastra

~i fiica dumneavoastra,

de valorile omene~ti nu este Înlaturata. Depen-

denla fiicei dumneavoastra

de relalii depa~e~te de doua ori, iar

49 .~

--

.= QU

1:':1

H9ll -_r.J

--p

-.......

1"

>.J..-'

de idealuri de patru ori nivelul mortal. Cu cat dependenta este mai mare cu atat posibilitatea de a detine vreo valoare se l,

Închide. Cand viitorul este Închis 100% , adica dependen(a de

l'

idealuri este la nivelul mortal, copilul Înca se mai poate na~te,

bolnav. Trebuie sa va rugati pentru tot neamul ca sa Îndepartati, ca pe un blestem, dorinta de a venera relatiile,

vina urma~i armonio~i iar purificarea uzuala prin boli, traumatisme, nenorociri nu este Îndeajuns de eficienta ~i intra În functiune metode mai subtile ~i neobi~nuite, pentru aducerea

iar pentru aceasta trebuie

neasca exprimatâ

prin posesiunea unei valori anume devine llbsoluta, apare imediat dor:n(a de a 0 salva ~i proteja. De dragul salvarii formei Începe lupta cu conlinutul. Cu cat omul pierde mai repede obiectul veneraliei, cu atat sutletul lui se

1

Încarca mai pUlin de agresivitate. ,1

1

1

'§Je

i.)

Astfel i s-a blocat ata~amentul

~

1 1 :!

fala de idealuri.

Asemenea lucruri de obicei se petrec cand pe lume trebuie sa

sutletului În armonie.

'§Je

i.)

~

sa fie in afara

limitelor temporale. Orice valoare umana insa este constituita din temporalitate, spalialitate ~i materialitate ~i de aceea nu poate fi eterna ~i imuabila. De indata ce vreo fericire ome-

1

Înjose~te idealurile mamei ~i prin ea armonizeaza copilul. Trebuiau sa vina pe lume doi copii dar mersul evenimentelor s-a schimbat, imaginea lumii pentru copil s-a naruit ~i reconstruit.

supune timpului

1'1

a fost perturbaI. Acest fapt

dar daca Închiderea merge spre 200-300 de unitati ~i mai mult, apare fie sterilitatea, fie sarcina nu se tine, fie copilul se na~te

idealurile, omul iubit. SaÎntelegeti un lucru simplu: dorinla de a preamari orice valoare umana este dorin(a de a face din ele punctul de sprijin central al sutletului, adicâ de a le proclama eterne ~i imuabi le. Ceva poate fi etern numai atunci cand nu se

1

Cursul firesc al evenirnentelor

,.

Stimate S.N. vOidadesea, Ïara sa vreau, imagini cu morti sau nenorociri ale oamenilor apropiati. Din ce cauza? Eu Însami Îmi simt dureros partea stânga a corpnlui. Explicati-mi, va rog, ce se Întâmpla?

Aveli un contact puternic cu structurile ordinii superioare. Rezerva interioara de spiritualitate depa~e~te nive lui mediu. De aceea, daca veli Începe acest om poate sa moara. bim, adoram ~i ne ata~am con~tiintei, nu reprezintâ

sa va ata~ali de cineva, sa-l adorali, Mecanismul este simplu. Daca iude un om la nivelul superficial al pentru el nici un pericol. Daca

i

..-. ., . . _.. . ... , Ji. ..:. ,-&., j~('t,. ~ ,

\

.~

i'

adoratia l, 1 1

Serghei Nicolaevici, Înainte de na~terea fiului meu (11.04.90) am avut placenta dubla dar copilul a fost unul singur. Are acest lucru vreo influenta asupra vietii ~i În ce mod?

patrunde la nivelul profund, poare aduce necazuri celuilalt omo El poate resimti acest lucru ~i se apara desta-c.

bilizând stratul prin care trece adoralia. Adesea actorii celebrii, cantâretii se comporta vulgar, imoral. Oricat ar fi de ciudat este 0 Încercare de a se apara. Daca nu vor face a~a, j

50

51

r 1

'~ >;..

.~u cu

0

,1

, 1

1

,

i !'

III

'i"!

,l 1

l" ~,

i, ,l

l,

[

1

~

!;:

:::

-~~--'.

il

--J."E..:..; ci.

IX'::I a:H-"r-..<::

-'

dependen(a valorilor spirituale ce Ii se atribuie va Începe sa creasca brusc ~i respectivul om se poate Îmbolnavi sau muri. Protec!ia data de la natura este cantitatea de iubire fa!a de Dumnezeu din sufletul omului celebru, acumulata În vie!ile anterioare ~i Într-o oarecare masura În cea prezenta. Daca este Îndeajuns de multa, nici 0 adora!ie nu-i va face rau. Cu cât iubirea din structurile profunde este mai puternica, cu atât mai cinic, meschin va trebui sa fie comportamentul omului talentat, caci sa fii talentat ~i sa nu crezi În Dumnezeu este foarte periculos. Am În vedere nu regulile stereotipe ale credin!ei În Dumnezeu ce sunt mai degraba formale decât consistente, ci credin!a traita, adica neobi~nuita bunatate, renun!are la critica, capacitatea de a ierta, de a pune iubirea mai presus de morala, sim!ul etic, principii, aptitudini ~i bani. De ce este periculos sa fii talentat ? Fiindca la exterior omul nu este Încâ recunoscut, sau pomenit ~i Il-are bani, n-are celebritate, dar Înauntrul tuturor cre~te valul de adora!ie ~i venera!ie, independent de voin(a oamenilor. De aceea, În mod obi~nuit, omului talentat, pâna la Începutul sau În primele momente ale crea!iei, soarta Îi este potrivnica, poate fi multa vreme bolnav ~.a.m.d. De parca ar trebui sa sufere, sa nu mai depinda de acea aten!ie interioara care se Îndreapta catre el, !intuindu-I de va]orile umane. De aceea mul!i oameni talenta!i au fost firavi, lipsi!i de sanatate Înca din copilarie. Era Înjosit trupul ~i, corespunzator, spiritual ~i sufletul. Acest lucru mic~ora dependen!a de valorile omene~ti ~i facilita supravie!uirea ulterioara. Multe genii cu sufletul excep!ional de curat au murit În copilarie, ori s-au pierdut, nesuportând adula!ia ce le-o arâta În

.'

~~

J

u

--

...............-==-=

H91.Z

-

,.

subcon~tient un numar covâr~itor de oameni, care nici macar nu ~tiau de existen(a ]or. Mul!i oameni, incredibil de talenta!i, venind În aceastii lume au putut supravie!ui nascându-se invalizi sau gray bo]navi. Invaliditatea, aici, nu era 0 platii pentru ni~te pacate, dupa cum indic,a tradi!ia clasica indiana, ci 0 protec!ie Împotriva mortii, În cazul În care omul ar atinge valori la scara prea mare. Cu cât nivelul spiritual interior este mai subtil ~i de mai mari dimensiuni, cu atât posibilitatile noastre de a-I percepe ~i controla sunt mai putine. Adoratia la acest nivel ÎI leaga pe 0111de planul subtil atât de puternic, Încât se stinge repede. Când la autorul biletului se declan~eaza idolatrizarea rudelor apropiate, simultan se declan~eaza ~i sistemul de prevenire, adica i se arata la ce se poate ajunge. Acest procedeu blocheaza adoratia În crqtere, pune 0 distan!a ~i le permite celor de care se ata~eaza autorul biletului sa supravie!uiasca, b]ocajele acestea nefiind patologice, ci sa]vatoare. Întrucât autorul bile!elului nu În!elege acest lucru, el nu accepta atentionarile În rând cu alte dovezi de preventie ~i Începe sa se supere pe lumea Înconjuratoare, pe for!ele superioare care il protejeaza. Supararile se blocheaza prin durerea din partea stânga a corpu]ui. Daca n-ar fi a~a nemultumirea ar putea sa se transforme Într-o boa la grava sau protec!ia ar fi anulata, durerile ar dispare dar În urma lor ar Începe sa-i moara rudele

~i În final ar ramâne singur. Va previn Înca

-<0::

0

data: nu va

A'

1

luptati cu dumneavoastra În~iva, nu Încercati sa va modificati În consecin(a unei logici omene~ti. Schimbarea se poate realiza doar prin logica divina, modificându-va atitudinea fa!ii de lumea Înconjuratoare ~i fata de sine.

52 53

{

,..,

-----

QU

H9a \

-if>,

1 r-I

-4 ,

'§)8

~

~

Pe fiul nostru I-a mu~cat a doua oara un dUne. Prima data cand era Înca mic (I-a apucat de obraz) ~i a doua oara de curand, I-a prins de picior. Spuneti-mi, va rog, care este cauza. ~i va rog sa-mi mai spuneti de ce are momente de furie intensa, la doar noua ani. Poate ca sunt eu de vina cu ceva? Fiul dumneavoastra are 0 agresivitate subcon~tienta de 300 ~e unita!i. 200 reprezinta media letala pentru un omo 0 parte II1semnata 0 constituie atitudinea dumneavoastra gre~ita fa!a de lume. A!i trait pentru spiritualitate, nu pentru iubire. Iubirea ofera 0 imagine completa a lumii ~i daca de la Început iubim lumea ~i apoi Încercam sa 0 În!elegem nu vom fi niciodata În conflict cu ea. Con~tiinta este Întotdeauna limitata ~i nu va da yreodata 0 imagine exacta a lumii, pâna nu va deveni iubire.

1

1

1

l, III 1

1

Din primele secunde În care idealurile devin mai importante decât iubirea, omul Încearca sa transforme Întregul mediu Înconjurator conform idealului sau limitat. lar daca lumea nu poate sa corespunda con~ti in!ei noastre, instantaneu se declan~eaz~ conflictul, apar preten!iile ~i nemul!umire fatâ de absolut tot. [ncep tratarea ~i salvarea lui prin distrugerea acelei imagini a .Iumn pe care 0 considera de nezdruncinat. La Început se narule Ideal uri le la exterior: moartea unui om a pro p iat' de

.

pl'w a. Sau 0 jignire nefireasca, neÎndrepta!ita din partea omul w . lUb it. Sau 0 reac!ie nedreapta din partea societil!ii. Lumea devine ilogicil, du~manoasa. Totul În jur Începe sa cada. Daca omul renun!a la importanta con~tiin!ei ~i se Îndreapta spre

iubire, logica omeneasca ~i con~tiinta se refac. Daca Însa se Încapatâneazii În sus!inerea principiilor ~i idealurilor proprii atunci Începe sa se dezintegreze ~i din interior. ~i, de obicei, lovitura este aplicata copiilor, nepo!ilor, ~i celor nenascu!i În aceea~i masura, mutilându-Ie caracterul ~i concep!ia despre lume, ~i În cele din urma este aplicata ~i persoanei În cauza. Sa ne Întoarcem la autorul biletului. Când a\i fost tratata prin Înjosirea idealurilor ~i a con~tiin\ei nu a\i În\eles ~i nu a\i acceptat. Mai ales În perioada sarcinii. ~i \a fiul dumneavoastra tendin\a respectiva nu s-a miqorat, ci a crescut. Întrucât aderen\a la idealuri il poate costa scump ~i pe el ~i pe ceilal\i oameni, mecanismele de salvare ale copilului au intrat În func\iune Înca din copilarie. Fa\a, ochii, din\ii, tenul sunt legate de idea\. ~i daca În copiliirie are loc un traumatism al fe\ei sau al denti\iei, sau apar probleme legate de vedere, Înseamna ca dependen\a de idealuri este mare. Daca nu este traumatism, ci atacul unui animal, Înseamna ca agresivitatea nu mai este prezenta doar la nivelul profund ci a trecut deja la nÎvel exterioL Daca un astfel de copil va fi aprobat În toate, i se poate schilodi sufletu\. Daca adresarea va fi brutala il poate Înver~una ~i, la 0 profunda purificare, straturile superioare ale caracterului se vor deforma ca ~i sanatatea ~i destinu\. De aceea, cel mai bine face\i-i 0 demonstra\ie de iubire, explica\i-i ca pedepsele dure sunt necesare spre binele lui. Apoi pedepsi\i-\. Dar important este, desigur, nu actul exterior, chiar ~i cel mai decis, ci lucrul parin\ilor cu eu-I propriu, propria modificare a raportului cu lumea ~i cu ei În~i~i. În acest caz transformarea copiilor poate avea loc foarte repede.

r

r

\

1

55 54

c.

1

.-QU

1 1

cC

CI -+~ E..:.:; i:i. cG;:jV:::

;5 c::

~r-r-.J:;

l.J

~-==-==

-

H9Ll

r--~:).J.~'

r

«:

-.,...

Il

Il'1 1

1

Ir'ri ri', ,1',1 J,

1 1"1

, 1

1

\,

'1 1:'

i'

1','" l,Iii' 1

1;'

,II:

1 1 1

Voi povesti 0 situa(ie bizara ce mi s-a Întâmplat nu demult. La consulta(ie a venit 0 femeie cu un copil. Baie(elul avea aproape cinci ani. Dupa câteva minute deja ii teroriza pe to(i cei veni(i la consulta(ie. Facea numai ce dorea ~i era foarte hotarât. Dupa 20 de minute, a pretins ca asistentul sa-I duca În spate prin tot apartamentul. Apoi s-a plictisit ~i a Început sa se lege de to(i pacien(ii. Dupa 0 vreme, a deschis u~a de la camera În care ma aflam ~i cu 0 mina ~ireatil, lucind din sticlele ochelarilor a rostit: "Lazarev, ce faci tu aici?" Am În(eles ca situa(ia trebuie modificata. I-am luat pe mama ~i copil În camera. Copilul, ca ~i mai-nainte, se (inea de nazbâtii, sarea prin camera, În cele din urma mama, cu dificultate I-a a~ezat lân,gaea. Am Început rar, dialogul cu femeia. "Cu 0 ora inainte v-am spus ca ave(i 0 puternica dependen(ii fa(ii de aptitudini, idealuri, adica 0 mare trufie". Ea genereaza preten(ii crescute fa(a de oameni, dorin(a de a-i manipula pe to(i ~i de a-i supune, incapacitatea de a primi 0 umilire, de a ceda. În ora cafe a trecut a(i lucrat asupra dumneavoastra. Dar tot efortul dumneavoastra este Tara rezultat - Întind un deget ~i-I indic pe - baie(elul nu se schimba. Vede(i cum se comporta? - 0 Întreb eu. A~a cum se comporta el, a~a sunte(i dumneavoastra În interior. Pe dinafara pare(i 0 blânda oi(a. Nu trebuie sa-i

copil

induce(i În eroare pe ceilal(i ~i pe dumneavoastra. Trebuie sa va transforma(i, nu În afara, ci Înauntru. Daca nu va schimbati, nimic nu-I va ajuta pe copil". Se instaleaza

0 pauza lunga.

Femeia oarecum Încurcata se uita la mine. Apoi ma Întreaba: "Spune(i-mi ce atitudine sa am fa(a de el la exterior?" "Privi(i: copilul ~i-a Tacut pe aiei de cap mai mult de 0 ora ~i dumneavoastra nici macar 0 data nu I-a(i admonestat.

Daca Îi yeti

~

"

permite mereu sa-~i impuna voin(a În fata tuturor, poate sa moara. Deja are În câmp 0 posibila moarte. De aceea nu va enervati ~i nu va Înfuriati niciodata pe el. Când parintele se Înfurie pe copil, Înseamna ca pu~tiul a reu~it sa-I dezechilibreze ~i sa-I puna În dependenta fata de sine. Aratati-i iubirea dumneavoastra pentru el, spuneti-i mai des ca ÎI iubi(i. Daca Începe sa-~i iasa din fire spuneti Înca 0 data ca il iubiti apoi luati 0 curea ~i atinge(i-I Taramila". "Dar oare se poate ariita iubirea la suprafata?" "Se poate ~i trebuie. Daca omul are 0 suparare ~i el ~i-o exteriorizeaza, ea nu se duce În profullzimi ~i nu-I ataca dinaulltru. Când omul Î~i ascunde supararea sau ura Î~i face rau sie~i ~i urma~ilor. Acela~i lucru se Întâmpla ~i cu ata~amentul fata de aIt om. Daca nu te manifestezi la suprafata ~i-!i Împingi selltimentele În tine, te var "rupe" ~i mai repede. Adesea, literatura te Învata sa-ti ascunzi sentimentele. Este pedagogia cea mai rea. Sentimentele omene~ti trebuie sa se exteriorizeze, Înauntru trebuie sa fie cansacrate lui DUm!leZeu". Ma uit la femeie: "Va spun Înca 0 data: Va yeti schimba dumneavoastra, se va schimba ~i el". În acel moment mut ni~te hârtii pe birou. Una din ele cade lin pe podea. Femeia sta imobila privind la mine. Copilul de asemeni. Deodata copilul se ridica, se apropie de hârtia cazuta, 0 ridica ~i mi-o pune pe masa. "Serghei Nikolaevici v-a cazut 0 foaie" spune el timid. Mama se uita uluita la noi amândoi. "Probabil ca ati Început sa va transformati" Îi spun eu. Mi-am amintit Înca un fapt. Când copilul se agata de asistent, acela Încercând sa-I calmeze i-a zis: "Poti sa te potole~ti? Tu ruse~te Întelegi sau nu ?" "Eu Înteleg dar tu nu Întelegi". "Macar de (i-ar parea rau de oameni Încerca asistentul sa-I aduca la

.'

1 1

56 57 \

1\

...

.-~U

-

CIS

-.--

j este la scara mare, atacul nu mai are loc la suprafa(â ci miez: se produce 0 deformare a campurilor În jurul chakre, cea mai informativa ~i energo-absorbanta. La apar perturbari func(ionale ale sistemului uro-genital,

din umeri copilu!.

cu totul ait copi!. ,,~ti(i, - Îmi povestea nu Înteleg

nimic.

marna lui - educatorii

«Daca

ne-ati

transformarea copilului poate fi atât de radicala crezut În nici un caz» au zis ei",

~

~

inflamatorii

fi spus ca nu v-am

~

urinarii. Cu cat

1

ca ata~area sufletelor va fi mai mare decat cea critica. Enurezisul se trateaza, În primul rand, prin schimbarile interioare ale sufletului ~i caracterului mamei. Prin revizuirea tuturor situa(iilor de via(ii, mai ales a celor din timpul sarcinii. Voi descrie

Aveam la consulta(ie 0 femeie cu fiica ei de noua ani. "E nenorocire - povestea marna - face pipi pe ea nu numai noaptea ci ~i ziua, este de-ajuns sa Închida ochii. Am fost la consulta(ii la toate somita(ile medicini:, nimeni nu ne-a putut ajuta. Au lucrat cu ea cei mai buni hipnotizatori, psihiatri, bioenergeticieni. Au Încercat s-o trateze prin acupunctura, metode homeopatice. Rezultat nu!. Nimic, niei cea mai mica ameliorare. Sunt pur ~i simplu disperatâ". "Slava Domului ca n-au fost modificari - zic eu - i-ati fi vindecat enurezisul ~i ar fi ramas copilui rara urma~i". Ochii mamei s-au umplut de lacrimi: ,,~i atunci ce sa fac acum, sa no mai tratez ?" "Trebuie 5-0 trata(i, dar corec!. Intai trebuie sa vindeca(i sufletul". ln ochii femeii apare un licâr de speran(a. "Ce trebuie sii fac? "' Am dat din umeri: Sii nu leneviti". " Îi raspund Femeia nu În(elege: "Cum adica?" "Foarte simplu

la În se

autodistrugerii. Problemele legate de Înveli~ul dermic, inflamatiile .rinofari~giene, dureri!e de cap, traumatismele capului sunt pnmele mveluri ale frangerii agresivitâ(ii. Dupa aceea Încep disfunc(iile intestinale ~i ale sistemului uro-genital; durerile intestinale, constipatiile, diareea sunt marturia unui puterla copi!,

~i a unor pretentii

la parinti.

Daca agresivitatea

l'

un caz cu totul ilustrativ.

transmite de la parinti, apar mai des perturbari Junc(ionale. În masura În care agresivitatea este mare În relatia reciproca ~i În cea cu lumea din jur, se declan~eaza la copi] programul

fatii de lume ~i oameni

procese

asupra urma~ilor sau pur ~i simplu nu mai vin pe lume, pentru

viata anterioara, perturbarile su nt adesea grave, organice, na~tere sau În frageda copilarie. Daca sufletul lui vine aceasta lume mai mult sau mai putin curat ~i agresivitatea

crescute

1

Început

rara a modifica ~i caracterul copilului, efectul poate fi negativ

Orice Îmbolnavire, fie 0 perturbare la nivel organic sau func(ional, franeaza dezvoltarea agresivitatii din suflet. Daca dependen(a copilului de valorile umane ~i agresivitatea vin din

de autodistrugere

sau enurezis adicii incontinenta

chiar În primei

este mai amplii agresivitatea interioara, cu atat aceasta afec(iune trece mai greu. Daca se Încearcii 0 tratare a enurezisului

fi

Din ce cauza au copii enurezis?

nic program

-

-p

Dupa 0 jumatate de an marna a venit cu el Înca 0 data. Nu 1am recunoscut ~i mi-am amintit de el numai dupa ochelari. Era de la gradini(a

'-="-" :-==e

-< !i:

0

H9LZ ..~..-'---.

inten(ii mai bune. "Dar de ce trebuie sa-mi fie mila de ei ?" a ridicat

+-~

§ 7j s. ~ ~f-E-.E

r' 1

-;t,

~

58 59 l f

l

;i

.....-

.= QU

~

H911

--""

!' ~

, 1 Il 1

Il

'J l

Il 1,'1'

'l",

i

- câte din cartile mele ati citit?" "Pe toate" mi-a raspuns femeia rnra ezitare. "Toate?" "Da, toate" ,,~i le-ati citit cu atentie?" "Da, rn-am strâduit" "Ei, atunci, - spun eu - vreau sa va Întreb: v-ati enervat ~i ati fost nemultumita de sotul dumneavoastra În timpul sarcinii?" Ea ~ovai: "Ei, da, a fost ~i a~a ceva ~i Înca foarte rau". ,,~i atunci de ce nu le-ati anulat pâna acum?" ~ovai din nou: "Dar acum ma port frumos cu el". . , "Ce cauta aici acest «acum»? Trebuie sa revizuiti. acea situatie s-o retraiti". Ea face un gest vag cu mâna "A~a, in general mi-am revizuit perioada sarcillii". "Dar nu a~a, ~i nu ÎIl generaI. Trebuie sa nivela!i toate situa!iile de zeci de ori pentru a va schimba launtric. Astfel Încât daca vi se va da din nou 0 situalie similara s-o parcurgeti !ara ezitare pentru ca sentimentul iubirii din suflet sa ramâna neatins, pentru a nu emite pretentii fa(ii de nimeni ~i pentru a vedea În toate, vointa Divina". Am fluturat din mâna: "Duceti-va ~i lucra!i asupra dumnea-

. voastra". Femeia s-a ridicat ~i a plecat. De obicei, consult În felul urmator: daca vad ca omul nu este pregatit, nu-I primesc. Se vede imediat. Daca este mai mult sau mai purin pregatit dar pretentiile fata de Dumnezeu sunt mari ii explic. "Pentru a va schimba trebuie sa va adresati lui Dumnezeu ~i acest lucru se face prin rugaciune. Dar cum va pute!i adresa lui Dumnezeu daca sufletul dumneavoastra este saturat de pretentii fata de El? Acest lucru s-a Întâmplat În urma nemultumirii profunde fa!a de oamenii apropia!i, societate, stat, lumea Înconjuratoare. În urma nemul!umirii fa(ii de situatie, soarta dumneavoastra, fortele supreme, mersul eveni-mentelor din jurul dumneavoastra. Pâna nu yeti trece prin toate situatiile din nou ~i prin cain(ii nu yeti renunta la

~ ,"><-

f.

~z

pretentiile fata de Dumnezeu, schimbarile vor fi de suprafata iar rugaciunea dumneavoastra ineficienta". Daca omul este gata, Îi exptic esenta problemelor ~i apoi 2 3 ore lucreaza asupra sa, adica este ca ~i cum la 0 vizita a~ face doua ~edinte. Ac!iunea ~i schimbarile sunt uneori atât de puternice Încât este necesar un control ulterior. Aceasta femeie nu rn-a Înteles, s-a sculat ~i a plecat imediat. ~edinta a durat câteva minute. Am gasit telefonul ei ~i am sunat-o seara. "Va rog sa veniti mâine. ~edinta nu s-a terminat". Femeia a venit În ziua urmatoare: M-am uitat la câmpul fiicei ~i am fost placut impresionat. Disparusera deforma!iile puternice ale câmpului ei ~i ale câmpurilor viitorilor copii. "Apropo, care a fost starea fiicei dumneavoastra În noaptea trecuta 1" am Întrebat eu. "Ma tem sa cred - a raspuns mama - dar totul a fost În regula În noapte a trecuta". ~edin\a a durat câteva minute, dar femeia a Înteles ~i a vazut directia În care trebuie sa mearga ~i În continuare a Început sa lucreze singura. În principiu, Ilu-i mai eram necesar, lucru de care rn-am convins În ziua urmâtoare. Enurezisul copilului este influentat ~i de starea tatalui de~i În (; nemultumire mai mica masura. În special, când tatal are crescuta fata de sine ~i situatie. A~a Încât lucrul tatalui cu sine Însu~i se face spre binele sanatatii ~isortii copilului.

'{JG

~

1

1

r '

~ ..,

Fetita nu-~i Întelege deocamdata problemele ~i n-a~ vrea sa se complexeze Înca de pe acum. Are tot spatele acoperit de par. Ce sa fac?

~, 1'. ~.

61 60

, f

1;,

.QU =

O;!~..:..: BC:H."'~.E

-

~ ~ .a9iZ

-4.-

--~

,..

d Fetitei, din trei vieti anterioare Îi vine 0 puternica dorinta de a-i subordona pe toti ~i toate. Dependenta ei de idealuri, morala ~i simtul etic cât ~i de nivelurile spiritualitâtii atlate mult deasupra lor este foarte puternica. Cum apare un atare fenomen? Sa presupunem ca un om are neplaceri, boli ~i necazuri. La Început se plânge, Îi Învinovate~te pe altii iar apoi Începe sa simta ~i sa Înteleaga ca nu exista vinovati, ca este dat de sus ~Î trebuie sa fie primi!. Dar neplacerile ~i nefericirile continua. $i toate imaginile despre lume se naruie. $i despre oameni, ~i despre tot ce-i era omului familiar. Treptat, În suflet apare 0 senzatie stabila ca importanta acestei lumi ~i lumea Însa~i, ca ~i toate reprezentarile despre fericire, sunt atât de iluzorii, Încât nu pat fi luate În serias. $i ca trebuie cautat un punct de sprijin mai de nadejde. Dar pentru ca tatul se naruie, amui ajunge treptat la reflectiile despre Dumnezeu. Începe sa simta ~i sa Înteleaga ca singura

!

:, l,

i'

i

1

:1

i

'1

1

1

1

1

1,1

l'

. canstanta În Univers este aspiratia catre Dumnezeu ~i iubirea fa(â de Dumnezeu. Ca acest sentiment iese din limitele a tat ce se nume~te "am" & "Univers" ~i nu poate fi domina!. lar neplacerile, bolÎle ~i nefericirile continua. $i cu cât dureazii mai mult, cu atât omul nazuie~te mai tare spre Dumnezeu ~i sentimentul iubirii din sufletul lui este mai semnificativ. Cu cât este mai multa iubire În suflet ,cu atât mai cuprinziitaare este spiritualitatea pe care 0 genereazii un asemenea suflet. Patentialul spiritual al unui astfel de om devine foarte mare. Daca merge mai departe pe drumul acumularii iubirii de Dumnezeu el devine sIan!. $i mai departe, proroc ~i.Mesia. Dar daca neplacerile ~i nefericirile se opresc din prima etapa

;;,:.

~t ~,

'C, ~'

iar puternicul potential spiritual permite a realizare lejera a tuturor dorintelor, atunci omul paate uita ca În toate bucuriile ~i fericirile omene~ti principal a menire a amului este aspiratia catre Dumnezeu, acumularea iubiro În suflet, cre~terea gradului de Dumnezeire din sufletul sau. Cu cat omul se arunca mai tare Înspre valorile spirituale superiaare ~i Înveli~urile lar exteriaare cum ar fi manipularea lumii Înconjurataare, intelectul, aptitudinile etc., cu atât În suflet Începe sa creasca agresivitatea Înlocuind iubirea. Un asemenea am poate fi criminal, ticalos, paate distruge oameni, paate fi vrajitar ~i practicant al magiei negre. $i totu~i Îi reu~e~te ~i-i merge de minune; de~i forma este atravita, continutul este Înca plin de iubire. Cu cât am mai multâ iubire În adâncul sufletului, cu atât nu vai ucide iubirea altui am ~i agresivitatea mea fa(â de el va fi superficiala. Întrucât lagica ameneasc;;, narmele ~i legile amene~ti apar(in formei, Încalcarea lor poartâ mai mult a respansabilitate umana decât Divina. Pc de altâ parte, oricât s-ar diferentia Înveli~ul omenesc ~i con~tiinta de eu-I superiar, etem, totu~i ele se reunesc Într-un singur am. La fel, Încalcarea grava a tuturor legilar amene~ti, daca ea nu este dictatâ de iubire, reprezintâ ~i 0 Încalcare a legilor divine. $i cu cât Îi reu~e~temai bine acest lucru, cu atât mai putina iubire Îi ramâne În adâncul sufletului, cu atât protectia este mai slaba ~i cu atât mai repede ~i inexorabil vine ceea ce numim "pedeapsa lui Dumnezeu". Unul dintre aceste semne este zana paroasa de pe pielea nau-nascutilor. De ce un Înveli~ paros? Omul a avut În timpurile preistarice un tegument compact paros. Atunci con~tiinta lui ~i nivelurile superiaare ale spiritualitâtii nu erau dezvaltate.

"

63 62

t

.

.~..,

~-

CI -.+"E.:..: ci.

-

cou

O:::::Iv:::

a:n."'f-..<:

/,'1i ,

.'

'

.1 1

"I

putemica

acele vremuri.

Structurile

este ca 0 Întoarcere spirituale

a omului

superioare

"1

masura, retine agresivitatea

1.,1"11

Îmi amintesc

I!

sunt franate,

interioara.

de vremea În care, fiind

un bioenergetician

Începator, Încercam sa vindec prin pase ale mainilor, din ele energie. Atunci

:11 ,l',

s-a petrecut 0 istorie pe care multa vre-

0 fetità avea din na~tere 0 clavicula invitati cativa bioenergeticieni un stafilococ

,',

l l'

il l'

energie,

il

l';,l " Il' 1,1 Il i,

am nivelat

Stafilococul

fracturata.

s-o vindecam. În plus fetita avea Am

fetitei, am Îacut pase, am eliberat

biocampul

~.a.m.d.

Efectul

a fost

nul.

nu ceda. Am venit a doua oara ~i acela~i lucru. Sunt

la nesÎar~it dar nu În mod prostesc ~i unilateral, ci cautând noi cai

",1 1

pentru rezolvarea .

'

problemei.

De pe atunci Încercam sa alàtur

efectul ~i cauza, sa leg boala de vreun eveniment

din viatà.

Consideram pe atunci ca boala nu este determinata de caracter ~i conceptia despre lume ci de un fapt petrecut În timpul

l'

fost

un om Încapa(ânat ~i daca nu-mi reu~e~te ceva, sunt gata sa repet

1,'1 1, ,

'1

Am

foarte putemic care rezista la orice antibiotic.

venit În apartamentul parintilor

l' 1.,

l','

degajand

me n-am s-o Înleleg.

1',1

1;1"1

spre

dependenta de ele se mic~oreazà ~i acest lucru, Într-o oarecare

1,,1

i

0 pilozitate

vietii sau

de un gest imoral savâr~it de omo Cu atat mai mult cu cat, În Întelesul clasic al karmei, a~a se prezinm lucrurile. vorba Îndelung cu pârintii fetei. Actualizam

Am stat de

orice informatie ar fi

putut avea legatura cu tema. Pentru a gasi ni~te legaturi, a face ni~te paralele ~i a primi

descifrarea.

Am

Încercat sa Îndrept

conversatia În orice directie, cautând Înveryunat fraze, relamri ale unor situatii care ar fi putut lumina enigma respectiva. Clavicula.

Clavicula

va aceste cuvinte.

fracturata din na~tere. Auzisem

Mi-am

amintit

apoi

unde.

unde-

La 0 lectie

--

==-=

H9a' --"..

T~

,," '-''-

-< t.0::

u

'1

restransa, un bioenergetician ne-a spus: "Cateodata se nasc mici scorpii, adica par a fi menite din na~tere sa aduca nenorociri ~i sa distruga oameni. Un semn al aparitiei pe lume a unor astfel de scorpiute este fractura claviculei din na~tere". "Ce are a face aici scorpiuta? - ma gandeam eu. Ce legatura are cu situatia prezenta? Deocamdata nu se Îmbina. Sa lasam pentru un timp aceasta informatie deoparte". Stau de vorba cu marna copilului. "Spuneti-mi, ati avut În viatà situatii neobi~nuite?" "Daca problema nu este tipica Înseamna ca nici contextul nu este tipic", gandeam eu. Marna Î~i aminte~te: "În viata mea am simtit Întotdeauna ca am puteri mari. Daca ma supara cineva, urma neaparat 0 pedeapsa. De regula, cu sÎar~it letal. Aha, mam gandit eu, oare chiar Dumnezeu 0 protejeaza cu atata cruzime pe aceasta doamna de suparari? Sau a~a se apara

r

subcon~tient ea Însa~i?" "Cu fetita au fost dupa na~tere ~i alte probleme?" Da, fetita, s-a nascut cu foarte mult par pe spate. I-am uns " spatele cu laptele meu ~i pilozitatea a disparut". Într-un anume fel pilozitatea era legata de stafilococ. Simleam asta, dar nu puteam sa pun lucrurile ;ap la cap. Din grupa de bioenergeticieni care a venit sa vada acest caz dificil au ramas doi oameni. Eu ~i 0 doamna pe care a inspirat-o Încapa(ânarea mea ~i a Încercat sa ma ajute În descalcirea acestui ghem complicat. Tot ce poate magia ~i bioenergetica am Încercat ~i ras-Încercat. Stafilococul nu disparea. Nefericitul copil se chinuia dar nu puteam sa-I ajutam. Ma gandeam mereu ce s-ar mai putea face În acest caz. ~i am hotarat sa Încerc ultima varianta. În vremea aceea tratam la consultatii prin energie ~i presopunctura ~i efectul era adesea stralucit.

64 65

te;>

~

.!::: ea QU

---i-:::::

-

CI E...:..; p. ~;;It):::

QOr-r-,..!:;

;::

p:

.,.

0

-

="""-

===

H91.Z

&.-

-""

Il 1 ,

,

1

Ilil,i i'

'111' III ,

l'

'1"1

"'1 '1,1 Il' 1,'

I,:

Il''

Dar nu ma multumea, cautam perseverent noi forme de actiune. 0 data am decis sa fac un experiment. Am luat ni~te reproduceri bune de icoane vechi, le-am agatat pe perete iar sub ele am pus un scaun. Pe scaun Îi a~ezam pe pacienti iar apoi ma rugam ~i-mi Închipuiam ca din icoane iese ~i coboara 0 lumina asupra omului. Parca nu Tacusem cine ~tie ce dar efectul era adesea mai bun decât În orice pasa bioenergetica. În esenta, daca În acest caz exista 0 influenta ea se Tacea de la distanta, adica nu mai actionam deloc cu mâinile. De fiecare data ma convingeam ca aqiunea cu cât este mai subtila ~i inobservabila cu atât este mai eficienta. Mi-am amintit apoi de un caz ce a parut a fi 0 minune. Unei femei i s-a pus diagnosticul - cancer la sân. Trebuia sa treaca printr-o operatie. Doi calugari au inceput de atunci sa se roage pentru ea. ~i când Înaintea operatiei i s-au Tacut analize a reie~it ca femeia era complet sânatoasa. Simteam pâna ~ifizic ca istoria nu era 0 scomeala. Ne-am decis sa 0 ajutâm pe fetilii de la distanlii.Ne-am dus la biserica, ne-am rugat ~iam pus 0 lumânare pentru sanatatea ei. Din tot ceea ce am Tacut, i-am spus eu ajutoarei mele, cred: aceastâ actiune va fi mai eficientâ. Am senzatia ca ceva s-a miqorat ~i starea copilului trebuie sa se schimbe considerabil". S-a schimbat. La ora cinci dupa-masa am pus lumânarea ~ii-am sunat pe parinti pentru a afla in ce stadiu se afla fetita?" "Acum este la reanimare, la spital", a ul111atraspunsul. "Dar ce s-a intâmplat?" "La ora cinci dupa-amiazii a inceput sa vomite Tarapauzii. Situatia s-a inrautâtit În asemenea hal Încât am chemat «salvarea» ~i am dus-o la reanimare. Eram ~ocat.~i pur ~isimplu speriat. Am vrut sa ajut ~iera sa distrug.

Nu i-am mai sunat pe parintii fetitei. Problema s-a dovedit a fi irezolvabila. Dar am continuat s-o port În mine. Atunci consideram ca i-am Tacut rau unui sugar.' De~i un gând de bun simt Îmi spunea ca multora Ii se pun lumânari pentru sanatate ~i le face numai bine. Apoi ma intorceam periodic la aceasta tema, Încercând s-o Înteleg. Când am actionat cu mâinile, dându-i copilului energie, ii ajutam trupul. ~i când i-am pus lumânarea pentru sanatate am vrut sa-i ajutam de asemeni trupul. De ce efectele au fost atât de diferite? Încet ~i chinuitor a venit intelegerea. Când am pus la biserica lumânarea ne-am gândit la trup ~i la problemele lui. În cre~tinism Însa omul este intâi de toate suflet ~i apoi trup. Energetica bisericii lucreaza la Început pentru sanatatea ~i salvarea sufletului, nu a trupului. Are loc 0 purificare a sufletului. Înseamna ca fetitei i se purifica sufletul. Dar se pare ca sufletul era intr-o stare nu tocmai buna din moment ce purificarea se Taceaatât de chinuitor. Suferea trupul, se purifica sufletul. Sufletul fetitei, ata~at de valorile spirituale superioare se obi~nuise sa oprime iubirea, sa manifeste agresivitate fa(â de iubire. lar când prin biserica ~i rugaciune iubirea a Început sa revina, agresivitatea fata de iubire s-a pornit impotriva aceleia care 0 purta ~i a Început purificarea. Am simtit ca, daca parintii s-ar fi dus ei intâi la biserica ~i ar fi Început sa se roage, purificarea fetitei n-ar fi fost atat de chinuÎtoare. Mai tarziu, când am mai intâlnit pilozitate excesiva sau stafilococ la copii, deja ~tiam de unde vine. În primul rand, de la 0 atitudine severa ~i neinduplecata fata de lume ~i oameni a parintilor, bunicilor, adica a generatiilor anterioare. Un

66

67

~

~

.= QU

a

+-::::::

§.:..; B~ ~f-<~.E

--= -~

~

5: (j

===-= U9n:

~}.L

,

asemenea copil poate fi ajutat prin transformarea parin\ilor. Botezul, Împarta~ania, vizitarea frecventa a bisericii, pentru acest copil, sunt mai eficiente decât orice medicament. A-I Învata sa se roage, sa ierte, sa nu gândeasca rau despre oameni Înseamna a-i salva sufletul, viala ~i a permite viitorilor lui copii sa se iveasca pe lume. Sufletul nostru are 0 inertie. Cu cât renegarea iubirii de dragul valorilor omene~ti a patruns mai adânc ~i la scara mai mare În suflet, cu cât mecanismul de distrugere a iubirii ~i-a luat tura\ia, cu atât mai lunga ~i chinuitoare poate fi purificarea ~i salvarea. Când ra\iunea noastra iese de sub control poate fi periculos pentru cei din jur. Dar raliunea se Întuneca atunci când sufletul ~i spiritul se maculeaza prin dependenta de valorile umane, renegarea iubirii. Întotdeauna a existat un mecanism natural care funqioneaza rara gre~. Mecanismul de salvare a urma~ilor ~i legat de ei, a structurilor subtile, profunde, ale sufletului omului. Religiile mondiale, În\elegând ca omul nu este doar corp ~i gândire, În primul rând s-au adresat sufletului omului ~i s-au straduit sa-I ajute pe acesta. Toata medicina contemporana, psihiatria, psihologia considera ca œnul este trup ~i creier. Înseamna ca trebuie salvate corpul ~i con~tiinta omului, cura\ate ele În primul rând ~i venerate. Natura arunca În permanen\a "murdaria" din suflet spre trup. Corpul se Îmbolnavea ~i suferea, con~tiinla se Întuneca. Spiritul ~i sufletul se curatau. Toate metodele moderne de tratament arunca "murdaria" din corp ~i con~tiin\â Înapoi În suflet ~i atunci spiritul ~i sufletul omului pot sa-~i iasa din fire. Spre acest lucru se Îndreapta lumea occidentala. Ceea ce se poate numi deja Apocalipsa.

-~

Dupa cum se spune Într-un film despre eroul principal: ,~

"Acest om nu este nebun, con~tiinta lui este curata ~i limpede, '

sufletullui ~i-aie~itdin min\i".

Daca piere trupul omului ~i se dezintegreazâ con~tiin\a lui, structurile subtile pe care le numim "spiritul" omului ~i "sufletul" lui continua sa existe. Fara ele nu se pot na~te urma~ii no~tri, Tara ele nu vor mai fi viitoarele noastre vie\i. Daca se Întuneca spiritul ~i Începe sa se descompuna, neamul omenesc se va sfâr~i. Cu cât atingem valori spirituale mai Înalte, cu atât acumularea de iubire pentru Dumnezeu trebuie sa fie mai mare ~i aspiralia catre El mai puternica. Altfel dependenta de valorile umane ne va omorÎ Încetul cu Încetul ~i spiritul, ~isufletul. În masura În care În\elegem acest lucru, vom trai ferici\i ~i noi, ~i copiii no~tri. Daca din copilarie i se va repeta copilului ca principala fericire În vialii este iubirea pentru Dumnezeu ~i acumularea acestui sentiment În suflet, ca fericirea principala se afla Înauntrul omului ~i nu În afara lui, ca aptitudinile, cariera, intelectul, voin\a, dorin\a - toate acestea nu pot fi importante ~i ca ele sunt Întotdeauna secundare În compara\ie cu iubirea, atunci aptitudinile ~i intelectul În cre~tere nu ne vor distruge urma~ii.

'§Je

~

Copilul meu are ~apte ani. puternicâ ce a debutat la doi aui.

~ Fetita

are

0 calvitie

1

Pot sa va povestesc ce vâd, apoi va voi anun\a parametrii ~i-i voi traduce În limbajul comun. Capul copilului este ca Într69

68

,-

1 1

j

,..

--..

-

... .cu =

-

-+~ ~ ~~ 8ÇQE-
un cerc de fier. Fire subtiri, invizibile Îi leaga capul de 0 pata Întunecata, acesta este viitorul ei copil. Este lipsit de vitalitate,

gaseascà ~i sa dobandeasca

caderea parului este legata de starea viitorilor copii. În plus are nereguli cu sistemul urogenital, În special cu anexele. 0

cand a fost trMata ~i În acela~i timp s-a dezis de iubirea fata de

posibila sterilitate de 80 %. Sterilitatea poate fi de trei tipuri:

tul pentru oamenii care 0 tradau ~i rupeau relatiile cu ea. 0 asemenea atitudine se consolida permanent prin educatie,

1

2. Hormonala - mult mai serioasa, cand ovarele lucreaza doar pentru organismul mamei ~i sarcilla nu se tine. Se Întampla În cazul unui nivel crescut al agresivitatii interioare.

.1 .1

0 asemenea problema poate fi depa~ita În rare cazuri. 3. Cand posibilitatea conceptiei este Închisa la nivelul biocampului. 0 astfel de problema nu poate fi rezolvata Într-o

1

situatie obi~nuita. Fetita are activate toate cele trei niveluri. Deocamdata este vorba numai de planul subtil. Spre 10 - 14 ani s-ar putea constata 0 dereglare a cielului sau absenia lui. Daca cielul va fi, se va suporta foarte greu.

Il.

1.11

1

1

Il

1

Dupa un timp, medicii vor Îneepe sa slabileasca enumerate mai sus, cafe genereazâ

etapele

sterilitatea. Parametrii

fetitei sunt În stare foarte proasta. Dependenta de relatii este de ~apte ori mai mare decat nivelul critic, de idealuri - de noua ori. În trei vieti anterioare a fost educata pentru fericire familiala ca fiind valoarea absoluta. Idealizarea relatiilor cu eeilalti oameni a devenit intolerabil de Înalta. Ea nu ~i-a putut imagina ca nu exista oamenii ideali, la fel ca ~i relatiile ideale. (ubire Tara murdarie nu se afla, iar ea a Îneercat sa faca din iubire ceva absolut curat ~i sfant. ~i cu cat a Încercat sa

0 astfel de iubire, cu at3t deziluzia

a fost mai dureroasa. A Încercat sa renege 0 asemenea iubire Dumnezeu. În caracterul ei a crescut constant critica ~i dispre-

conceptia despre lume ~i caracter. Agresivitatea era la 0 scara at3t de mare ~i a patruns at3t de adanc, Încat În viata preanterioarâ i-au murit copiii. ln viata anterioara

nu a mai avut

copii. În viata prezenta, Înca de la varsta de doi ani, ea nu a putut sa accepte purificarea venita prin eerturi, tradare, Înjosirea idealurilor. Problema consta În aceea ca orice eveniment se Întampla Întai la nivelul campului ~i se repeta de doua, trei ori. Cu cat omulnu este pregatit sa treaca prin Îneercari, cu atat mai puternic ~i mai departe de evenimentul propriu-zis se declan~eaza mecanismul de protectie a sufletului viitorilor copii. Programul amplu de autodistrugere Îi ucide nu doar pe viitorii copii dar ~i pe noi, ~ivietile noastre viitoare. La un anumit nivel toata omenirea este unitara. La unnivel ~i mai adanc, tot ce este viu este unitar. ~i m.li adanc nu exista diferente Între viu ~i neviu iar mai departe, nu exista diferente Între substanta, spatiu ~i timp. A~a Încat un program puternic de autodistrugere ÎI omoara Întai pe om, Îi deterioreaza spiritul ~Î sufletul, apoi patrunde În viata urmatoare aducand daune viitorului. Pe unna se tara~te spre viitorii copii ~i nepoti. Dupa al patrulea grad, programul de autodistrugere Îneepe sa se transmitâ Întregii omeniri. Cu cat programul este mai profund ~i mai periculos, cu atat mai drastic este, de obieei, blocajul. Am amintit deja ca programul de autodistrugere se exprima cel

Il: 1 1

70

G

-

=

L~9a -.-""

l.

1. Aderenta - adica apar modificari organiee ee Împiedica fertilizarea. Medicina a' Învatat sa 0 Înlature prin mijloace operatorii.

i!; a:

71

A'

t

1

1 .QU

-

g &2~~; Q:J~E-<.E G

~

==

H9Ll

-,..

...':;;",-,--r>.

1

:

; i 1

-II :

il!11

i'

,

k 1

.

I

1

ill

Il 1;1 1

1!li

l,',

,II il)

III

'1

l,' ,i

"Ii

i

mai bine În problemele din regiunea capu lui ~i cea genitala. Pe de 0 parte, caderea parului blocheazâ agresivitatea subcon~tienta, iar pe de alta, este 0 puternica Înjosire a idealurilor, mai ales pentru feti!e. Dependen!a de idealuri se miqoreazâ ~i cresc ~ansele de supravie!uire. Ce se poate face În asemenea situa!ii? Cum poate fi ajutat copilul? De~i aici, În esen!a, este vorba de 0 karma personala, tendin!e asemanatoare sunt prezente În caracterul ~i sfera interioara a ambilor parin!i. Cu cât parin!ii Î~i vor trece În revista viala ~i vor elimina prin rugaciune orice agresivitate În raport cu iubirea, cu atât feti!a se va sim!i treptat mai bine. Cu cât orice conflict, tradare, În~elare va fi primita de mai multe ori ca 0 purificare ~i salvare a urma~ilor, tara a câuta vinovati, cu atât se vor putea schimba soarta ~icaracterul feti!ei. Este foarte important sa se În!eleaga un lucru: daca parin!ii se vor ruga pentru ca fiica lor sa se faca bine ~i sa-i creasca Rarul, Îi pot provoca mari necazuri copilului. Ne adresam lui Dumnezeu nu pentru a primi mai multe valori omene~ti, ci pentru a fi ferici!i, pentru a ne Împlini menirea principala. Daca ne Însanato~im ~i se Întorc spre noi valurile omene~ti, ele sunt secundare, ceea ce nu trebuie uitat niciodata. Este foarte importantâ aici ~i educa!ia corecta. Copi lui n-o arata, dar uneori frazele parin!ilor ramân În mintea lui pe toata viala ~i vor Însemna foarte mult pentru copi!. Daca i se aminte~te periodic sa nu !ina supârarea multa vreme În suflet, ca trebuie sa fie sincer, ca nu trebuie sa-i fie teama de iubire ~i nu are voie sa 0 ascunda Înauntrul sau, caracterul copilului va Începe sa se modifice treptat. Daca i se va explica ca bolile ~i neplacerile purifica sufletul, copi lui le va accepta mai u~or. 72

1

Ii

Daca i se va spune ca oamenii care ne supara nu sunt vinova!i, ca asta ne este dat de Dumnezeu pentru cura!area prin Înjosire a tot ce este omenesc, preten!iile fa(â de oameni vor fi mai pu!irte. Daca i se va aminti copilului ca omul este Întâi Dumnezeire ~i iubire, apoi suflet Încarcat de iubire, apoi spirit ~i la urma trup, dependen!a de va lorile lumii Înconjuratoare se vor miqora, copi lui va Înva!a sa fie fericit În pofida oricarui lucru. Apropo, ~i hrana poate avea În cazul acesta 0 influen!a. Cu cât hrana este mai diversificata ~i mai gustoasa, cu atât se activeaza mai tare con~tiin!a ~i se intensifica dependenta fa(â de ea. De aceea pâna la sfâr~itul maturita!ii sexuale a copilului, are sens pentru parin!i ~ifeti!a sa recurga la un regim alimentar (âranesc ~i, desigur, sa se roage Înainte de masa. La nive lui subtil, dorinta sexuala ~i apetitul pentru mâncare arata la fel, de aceea postul periodic ~i renun!area temporara la hrana au 0 influen!a favorabila nu doar asupra intestinului, dar ~i asupra sistemului uro-genital, caci valorilc omene~ti ne vin prin trupul noslru. '{Je

~

~

Baiatul (Mitel, 16 ani) are mereu, diminea!a, hemoragii nazale. Nu i se giise~te nimic. A!i putea sa-mi spuneti despre ce este vorba?

Cauza obi~nuita a hemoragiilor nazale este trufia. Când copi lului Îi curge sânge din nas, pentru el este ca ~i cum ar muri În curând. Dependenta de aptitudini, idealuri scade. Acest

73

...--

.~ QU

-

Ci

l

~..:.:;t-.~.-

~

-..)l'.

--1..

---.

pe oameni ~i-i pune În situatia de a-~i arâta compasiunea

~i de

om sa se ridice când a cazut, se cheama sprijin, daca eu continuu sa-I sustin dupa ee s-a ridicat ~i a Îneeput sa mearga, se nume~te deja umilire ~i pervertire. Când puii de vultur au mai crescut ~i s-au acoperit de pene, vulturita Îi arunca din cuib. Unii mor. dar daca s-ar mai a~tepta putin, nici unul dintre pui nu ar mai putea sa zboare ~i al' muri toti. Fârâ compasiune ~i ajutorarea aproapelui, omul n-ar fi om, dar daca aceasta compasiune pâtrunde adânc În interior, ea Începe sa dâuneze sufletului celui pe care il compatimim, opacizând parca raspunderea personala a omului În fata lui Dumnezeu. Un pacient mi-a povestit nu demult un caz curios. El are 0 prietena. Trebuia s-o ajute sa ~are ni~te lucruri din casa. ~i s-a Întâmplat ca nu a putut sa vina s-o ajute. A carat totul singura

~ tt,

- iar ea mi-a spus cà Întrecuse mâsura !?i cheamâ «salvarea». Mi-a fost teribil de ru~ine - a recunoscut el - de~i nu aveam nici 0 vina. Am vrut sa-mi arat cumva ccmpasiunea !?i i-am spus la telefon: «Nu te nelini~ti, vom suferi ~i vom muri Împreuna». Dupa 0 jumatate de ora rn-a lovit 0 durere la ~ale de-mi ie~eau ochii din cap. M-am târât pâna la ea acasa ~i am gasit-o culcata În pat. Mi-a spus ca fuse se medicul ~i ca este vorba de 0 radiculita, adica nu i se tragea de la carat. Am

«;

~ ~

inteles atunci ca nu radiculita, ci supârarea ei Îmi provocase asemenea dureri. Dar de ce ma durea În acela~i loc cu ea? Au trecut câteva ore, dar durerea era la fel de puternica. MCam rugat, rn-am cait, nici un rezultat. Mi-am amintit de fraza

~ ;f

t x

!

~

-

"""="'" ====-=

-"..

a se ajuta reciproc. ~i asta-i minunat. Dar peste tot exista un hotar, dincolo de care Începe efectul invers. Daca eu il ajut pe

(Biletut ÎI scrie un medic) În ultima vreme am observat cii Încep sa preiau asupra mea boiiie pacientilor. De ce se leaga acest rapt?

74

u

l~9ll

-

~i dupa aceea i s-a fâcut rau. "I-am telefonat fetei - povestea el

Aiei sunt câteva cauze. În ultima vreme dependenta omenirii de con~tiin(Ii, de idealuri s-a intensificat. Este 0 consecinta a procesului tehnic. În ultimele doua decenii, datorita satelitilor, televiziunii, omenirea a devenit un organism unitar. Spiritualitatea se dezvolta prin relatii, numarul contactelor dintre oameni a crescut de câteva ori. Spiritualitatea Îi une~te

< t:

~~~.Ë

-+0:::::

lucru se depune În subcon~tientul ~i comportamentul lui, iar atitudinea fa(Ii de oameni devine mai blânda ~i rabdatoare. În cazul de fata, hemoragiile nazale Îi "construiesc" 0 dublura ~i soarta viitoarei sotii. Acum, dependenta lui de aptitudini este 30-40%. Daca nu ar fi hemoragiile, s-ar situa la 400%. În caracterul lui este prea puternica tendinta de a umili femeia. Este un fapt periculos pentru urma~i, de aceea se provoaca 0 frânare. Daca barbatul considera ca este superior femeii inseamna ca este deja bolnav. ~i cu cât va Încerca mai tare sa sustina aceasta orientare, cu atât mai repede bolile ipotetiee vor deveni reale. Daca parintii Î~i vor revizui viata ~i-I vor ajuta pe adolescent sa-~i schimbe caracterul, hemoragiile vor conteni, ~i, pe mai departe, când orgoliul lui va fi umilit În viata de familie sau În alte contexte, 0 corecta viziune asupra lumii ~i caracterul modificat il vor ajuta sa-~i pastreze sanatatea ~i viata. 'f>o

CI E..: ; ci.

75

-

.n ~u

~.

CI ""-f-~ E..:...; 0.

ca:::;:3

~

a:n."'f-<..<::

~

~===

--

;:: P: ~

u

H9ll

c.':':.}.!;"'"

-"'"

Il!

J'!-

1'1 !!

Ii

,1

i, 1 1

spusa la telefon ~i am decis sa fac un experiment zicand cu voce tare:
- Da, Înauntrul dumneavoastra prea vreti sa-I vindecati pe pacient, sa-i eliminati toate bolile, fiecare om Însa are 0 responsabilitate personala pentru boala lui. - :;Iiatunci cum sa-i tratezi pe oameni? \, ~ ." ~

1 t

1

- La Început trebuie Înteles urmatorullucru: nici un medic nu I-a vindecat vreodata, nu-I vindeca ~i nu-I va vindeca pe om. Medicul doar il ajuta pe om sa se vindece. Nivelul de sustinere poate fi divers. Dar Însanato~irea depinde Întotdeauna de omul Însu~i. Boala ne Împinge spre 0 corecta conceptie despre lume, ne obliga sa ne schimbam launtric ~i sa cunoa~tem lumea mai În profunzime, daca nu vrem sa facem acest lucru benevol. De aceea Însanato~irea depinde, În primul rand, nu de eforturile medicului, ci de disponibilitatea pacientului pentru a se schimba, a modifica ordinea prioritatilor, a simti ca principiul major al supravietuirii este dragostea de Dumnezeu ~i acumularea acestui sentiment În suflet.

~

~

~

Daca marna suCera ~i resimte 0 compasiune pentru copilul ei poate prelua boala lui. Dar dumneavoastra spune(i ca problemele copilului ~i a~a trec asupra mamei. Ce este rau În a fi bolnava ~i a suCeri pentru propriul copil? Exista doua modalitati de a-ti ajuta copiii. Primul, sa suferi intens ~i sa te terni de orice indispozitie a copilului. Sa-i dai medicamente la cele mai mici semne de boala. 0 astfel de cale duce la stricarea sanatatii copilului ~i caracterului sau. A doua 77

l'

......

.!:: cu ca

-

t::1 E~ ~~~,Ë

::::::

~

->::

~ 0

~

= H9LZ

--"" cale - sa te straduie~ti sa consolidezi sanatatea copilului prin mijloace traditionale. Sa-I la~i sa se mi~te cat mai mult, sa se scalde În apa, sa se plimbe, sa fie În natura, sa-I educi corect, sa te straduie~ti ca organismul lui sa Învete singur sa se lupte cu starile proaste. Cand copilului Îi iese la suprafata stratul de agresivitate subcon~tientâ se Îmbolnave~te, rugaciunile parintilor, lucrullor cu eu-I propriu, adesea, sunt mai eficiente decat orice medicament, cu toate ca nimeni nu neaga rolul medicamentelor. Boala ne obliga sa fim mai buni, ne obliga sa ne transformam. Daca mama ÎI Înva(â pe copil sa se roage cand ÎI doare ~i cand este bolnav explicandu-i ca trupul este bolnav cand sufletul se impurifica, atllnci În situatiile ulterioare similare, disponibilitatea lui pentru a se schimba va fi mai mare. Cand mama sufera foarte tare, se teme pentru copi 1, ia asupra ei nu "murdâria" karmica interioarâ ci pe cea exterioara, superficiala. Starea exterioara a copi lului se amelioreaza dar se' miqoreaza disponibilitatea pentru schimbarea interioara. Un asemenea copil poate sa devina un egoist, cu 0 sanatate precara. Închipuiti-va ca vad un taur care aleargÜ spre mine vrand sa ma omoare. În mine apare frica. În plan subtil, frica este renegare, ura ~i program de distrugere a ceea ce Îmi provoaca teama. Mai exact ar fi: a~a arata energia fricii. ~i daca vine prin emotii superficiale, exterioare nu-Î face nimânui vreun rau ~i ma obliga sa actionez. Daca frica se instaleaza În adanc, atunci agresivitatea nu se adreseaza doar taurului dar ~iÎntregii lumi vii ~i lui Dumnezeu În cele din urma. Frica patrunde În interior cand se menti ne multa vreme ~i este sustinuta de educatie, conceptia despre lume ~i caracter. În consecinta ea se

transforma Într-un program de distrugere ~i atrage dupa sine boli ~i necazuri. Cand ma tem pentru copilul meu, În primul rand mi-e teama pentru soarta lui. Daca acest lucru se petrece În permanen(â, eu Încep sa dauneze ~i sortii copilului, ~i lui Însu~i. Este mai util ca distrugerea sa fie convertita În zidire. Acele forte care se consuma prin frica este mai bine sa fie cheltuite În rugaciune. Rugaciunea se poate face ~i În cuvinte proprii, pentru ca micutul sa-~i pastreze iubirea, oricat de bine sau de rau i-ar fi, pentru ca nici un fel de fericire omeneasca sa nu-i opreasca dragostea pentru Dumnezeu, pentru ca În toate sa-I vada ~i sa-I iubeasca pe Dumnezeu, În toate cele ce se petrec sa simta voin(a divina, pentru a nu cauta vinovati ~i a accepta lumea ~i oamenii a~a cum sunt el. A~ vrea sa povestesc un episod important din practica mea. Mi s-a adresat pentru ajutor, 0 tanara. -

l

Viata

mea

este

un faliment

total

-

spunea ea. Viata

personala s-a destramat, am probleme la serviciu. Ma port bland ~i cu prietenie fata de oameni, dar ei ma umilesc ~i ma jignesc, de parca am Tacut 0 ticalo~i.e. Am citit cartile dumneavoastra, am lucrat asupra mea, dar nu s-a schimbat nimic. Ati putea sa ma ajutati? Foarte multi considera ca sistemul meu este 0 tableta, au baut-o ~i a doua zi trebuie sa apara rezultatul. ~i daca nu apare un rezultat concret spun: "Asta nu-i pentru mine" ~i flutura din mana. A doua gre~eala: multi sunt gata sa se roage, sa posteasca, sa renunte la mancare pentru un timp, dar nu vor sa se schimbe pe dinauntru ~i nu doresc sa-~i modifice atitudinea fa(â de cei apropiati ~i fata de lumea Înconjuratoare. A treia:

, 78

79

"

QU

,.,.....

QE1~ ~~~Ë

!;: C

-

;~

=======z

a9a

y" """""

/"

revazând 0 data trecutuf, considera ca'atltudinea

fata de

1

. . ~I au schlmbat radIcal

.

e , d umneavoastra cil' d - . ati _..10 U-ml car(lle -mteles probabil ca aveti un l' . orgo lUmant. lnseamna ca trebuie

sa va modificati. rin Comportamentsa ln - . P - va- supune!i, vat sa cedati, sa fiti . de acor d cu oamenll'" c'an d nuat' ausa dreptate. Sa acceptati Injosirea ca e 0 pun. fi P 'care data de Dumnezeu. Sa. . accepta!. nereu
Ii

1

1

pretentiile fata de oaln . . f: ' '. em~. atà de d umneavoastra In~iva. Dar '. aptitudinile intelectul nu reprezlI1tâ . doar pnmuf strat al .' vaJonlor Sp irituale , la baza 1or se afla . un n.ve 1mult mal. subtil prin care suntem 1n contact cu viitorul . -. 'd ealunle, spiritualitatea, bunatatea ,. tel . 1e, pnnc'pllie E . "" . XISa straturi mult uf' t . mai profunde, de d 1I11enSlUI11 ample '. pe care le receptàm prin morala, simtul . . etic . La baza tuturor valorilor omene~tl sta dragostea pentru omul' aprop.at, pentru lum . ea II1conjuratoare. '. Dependenta de valorile e ~tl apare Când iubim ln omul drag mai 'mult omenesc:~:: . c a t d Ivmu I. La ext enor, acest . fucru se mani tiesta- sub f,orma su pa . ran Î or ~I pretentiilor fata de omul Indrag it . Pret en t Il" le ,vIte vorb " esc despre faptuf ca Incepem sa ne cram po nam d e ceva De de a anula a'. c ,ea ~tllnta " pretentiile, nu doar Prezen t e, CI..'~I antenoare f: t" d . . a.a e cel. aproplat. este foarte im p ortan ta' pentru sanatate ' - A

-

:

,

.

'. ~a mcat pnml!i umdinta ca pe 0 P urifiIcare data- de Dumnez " eu, nu doar a .

.

apt.tudlmlor, intelectului dar ~I"da 1 ealunlor, . " prmcipiifor ~i a iubirii de oameni . E a a da t d 10 cap. . - Bme, am Inteles. Cred ca voi face f: '. a!a orgollUlul meu. A trecut 0 luna. Trebuia sa- am 0 confermta . . 1a San k t-Peterburg. Cu câteva ore Înainte d e .mcepere femem. m -a sunat. Vocea ei era speriata ~i tânguitoare.

J'!"""

"1

- ~titi am Început sa orbesc - mi-a comunicat ea. lar starea se Înrauta!e~te cu fiecare zi. M-am uitat la biocâmpul ei. Putea sa-i moara copi luI. NecaZllrile legate de el erau foarte mari. Dependen!a de aptitudini ~i intelect, adica trufia, era la ea mult mai mica, agresivitatea subcon~tienta se mic~orase, deci totul trebuia sa fie bine. Straniu. Dintr-o pricina oarecare dependen!a de rela!ii crescuse drastic. lar gelozia "bate" peste ochi. Ciudat, oricât rn-am uitat niciodata tema geloziei nu a aparut. Poate ca a ie~it din copi! vreun strat nou ? Foarte ciudal. A fost orgolioasa, a devenit geloasa. ~i efectele negative au pomit cu 0 viteza extraordinara. - Acum nu va pot explica nimic - i-am raspuns pacientei. Haideti sa ne sunam mâine. În sufletul meu domnea un haos total. Situa!ia era critica. Trebuia sa apar pe scena ~i sa le explic ceva oamenilor, trebuia sa fiu complet echilibrat ~i eu aveam un caz care ma "rupsese" În doua. În cele doua ore ramase, trebuia sa ma deta~ez, sa ma concentrez la maximum ~i sa rezolv ac~asta problema. Am reu~it s-o fac. Am În!eles des pre ce era vorba. Femeia lucrase concret asupra trufiei sale, asupra dependen!ei crescute fata de aptitudini, intelect, bunastare. Ceea ce-i spusesem despre restul straturilor, idealuri!e, adorarea omului iubit i s-au parut abstracte ~i neesentiale pentru ea. ~i s-a Întâmplat urmatorul fapt. Propunându-~i !elul de a elimina trufia (cramponarea de aptitudini, intelect), pacienta s-a concentrat În Întregime asupra ei ~i a reu~it. Dar dependenta

generala de valorile omene~ti nu

s-a mic~orat. 80

Il

81

.....

-

.~ cu QU

~

+~-

CI E..:...;i:i.

f&~~1§

~.... ====-

~

-

5: (j

== ,HI/il

.._~.'>.i;--....

Daca orientarea principala s-a mentinut, la eliminarea unei forme de dependenta poate sa apara alta. Ata~area de idealuri duce În final la ata~amentul fa(â de aptitudini sau relatii, adica ÎI face pe om sau orgolios, sau gelos. ~i omul cu 0 mare trufie interioara precedenta, adica orientare crescuta pe aptitudini, intelect, cariera ~i-a schimbat orientarea ~i pentru el fericirea principala n-a mai fost serviciul, ci familia: În afara, cre~tea dependen(a de relatii, Începea gelozia, susceptibilitatea. Dar cum orientarea interioara nu era pe relatii, ci pe aptitudini ~i intelect, omul ~i-a pastrat sanatatea. Într-o viata, omul a putut fi gelos, În a doua orgolios, ~i lucrul se refiecta prea putin În sanatate. Dar daca orientarea spre valorile omene~ti a fost cu mult mai mare decât cea 06i~nuita, aceasta trecere a ocupat nu 0 viata, ci 10-20 de ani. ~i atunci omul "nerefâcut" Înca dupa trufie, se umplea de gelozie ~i primea 0 boala grava. Metoda mea nu vindeca, ea accelereaza de sute ~i mii de ori toate procesele ~i daca omul are 0 orientare corecta, se produce Însanato~ire vertiginoasa. În cazul unei atitudini incorecte fa(â de lume, pot aparea mai multe probleme decât au fost pâna la debutul lucrarii. Am vazut asta lU ochii mei. ~i când femeia rn-a sunat a doua zi, i-am explicat: - Ati, Încercat sa va eliminati. trufia, dar ati uitat ca la baza ei sta dependen(a de idealuri. lar la baza tuturor ata~amentelor dumneavoastra sta dorin(a de a iubi omenescul mai mult decât divinul, idolatrizarea ~i dependen(a fa(â de omul iubit. Cain(a Începe cu aceea ca va adresati divinului ~i-i cereti iertare ca ati iubit omenescul mai mult decât divinul, ca sufietul dumneavoastra a Început sa depinda de valorile omene~ti ~i nu a primit purificarea prin pierderea lor temporara. Îi cereti iertare pentru

1

Il

~

--

\'f: :"f, i,\ \1

',:

ca neprimind 0 asemenea purificare ati emis pretentii fata de Dumnezeu, suparându-va pe ceilalti oameni, pe lumea Înconjuratoare, pe dumneavoastra În~iva, pe soarta dumneavoastra, pe fortele supreme. Trebuie sa Începeti nu de la ultima veriga, ci de la prima. Sa va Îndepartati de ceea ce este omenesc În dumneavoastra, de al doilea eu. Retraiti-va de mai multe ori toata viala ~i orice umilire a valorilor umane acceptati-o ca pe 0 purificare a iubirii pentru Dumnezeu, purificare a eu-lui dumneavoastra superior, etem. Încercati sa faceti a~a cum vam spus. Am hotarât sa ne sunam dupa 2-3 zile. "Interesant gândeam eu În acele zile - În principiu studiez filozofia dar la viteze foarte mari. Daca modelul meu despre lume este corect, femeia se va Înzdraveni ~i Î~i va recapata vederea, iar daca iam oferit 0 viziune gre~ita asupra lumii, ea va orbi ~i pentru aceasta voi raspunde eu, cel mai probabil voi orbi ~ieu. ~i ar fi bine daca numai eu, nu ~i urma~ii. Doar se pare ca: omul se roaga ~i [ se adreseaza lui Dumnezeu, Îi cere iertare pentru ca i-a suparat ~i i-a judecat pe altii, Încearca sa-~i Învinga trufia, adica toata munca se petrece conformtraditiei cre~tine ~i 0 mica, nesemnificativa schimbare Îi permite sa se ridice nu mai sus de tot omenescul din sine, ci numai deasupra unei parti. ~i urmarile sunt catastrofale. Pe de alta parte - vitezele cu care lucrez Îmi permit sa "rodez", sa analizez ~i sa contracarez viitoarele gre~eli ale omenirii. lar perioada În care intra omenirea este exceptional de responsabila ~i fiecare gre~eala 0 va costa scump". Dupa trei zile ne-am sunat. Am afiat ca vederea i-a revenit ~i ca totul era În regula. Înseamna ca modelul meu a fost corect

82 83 1

1

"

".

-

.~ ~u

~

0-+::::: p:;

§"t.&

aH'" r-.E

-

~

~

s::

c

=

U9ll

,"..:;~...--

~i acum aceasta cunoa~tere Îi va ajuta pe multi sa-~i salveze sanatatea ~i viata. Sunt adesea Întrebat daca oricine poate Învata metoda mea. Raspund ca eu Însumi sunt Înca ucenic ~i multe nu le Înteleg ~i ca acest lucru este primejdios pentru sanatatea ~i viata celui care va Încerca a~a ceva. Metoda mea nu este 0 simpla vizualizare a structurilor ci În primul rand 0 Întelegere ~i 0 explicare a ceea ce am vazut. Închipui!i-va ca a!i fost aruncat de la etajul ~apte ~i, În cadere, v-au pus sa rezolva!i 0 problema. Daca 0 rezolvati aterizarea va fi normala. Daca nu yeti reu~i s-o rezolvati, la aterizare yeti avea proble!1)e. Sa vezi structurile biocampului este prea putin. De aceea cei ce se decreteaza discipoli ai mei fac 0 cacealma pentru profituri materiale. Altii procedeaza ~i mai simplu. Spun ca lucreaza dupa metoda lui Lazarev ~i dau lini~titi talismane, apa descantata sau nisip, etc. Exista ~i multe [alsuri ale cartilor mele. Un tanar rn-a În~tiintat ca a fost la un "specialist În vindecarea karmei" ~i i-a platit 500$ pentru 0 ~edinta. Acela l-a anuntat: - Î\i spun cinstit, dupa 0 jumatate ('e ora vei muri. $i l-a lasat sa plece În lume. M-am gandit ca pentru ata!ia bani, pronosticul ar fi putut fi mai bun. Dupa editarea cartilor mele, a aparut foarte multa literatura relatandu-ne despre karma, ca ~i mul!i "speciali~ti În ameliorarea ~i modificarea karmei". Dumneavoastra veni!i, plati!i, sunteti anuntat ca aveti 0 karma ceva mai buna ~i plecati mul!umit. Trebuie sa re!ineti 0 chestiune simpla. Karma dumneavoastra este caracterul dumneavoastra, emo!iile dumneavoastra superficiale ~i de la nivelul foarte profund al interio-

1 l'

84 '1

-".. rului, În cele din urma, conceptia dumneavoastra

despre lume.

Daca nu v-ati schimbat launtric dupa 0 vizitii la "specialistul

În

karma" Înseamna ca pur ~i simplu ati avut ni~te bani de pierdut. Toate acestea sunt falsuri. V reau sa va povestesc despre singurul om cu care am Încercat sa colaborez ~i pe care am Încercat sa-I Înva!. - Vizualizarea ata~arilor, mi-a spus el este 0 Însu~ire numai a ta. $i asta Înseamna ca nu este vorba deocamdata de ~tiinta. Eu vreau sa alcatuiesc 0 metoda de testare a ata~arilor prin desene, de exemplu. Ce parere ai de asta? Am dat din umeri: - Nu ~tiu. Încearca, poate iese ceva. Daca reu~e~ti sa elaborezi metoda, 0 yom semna Împreuna. "De ce nu - gandeam eu, - doar În psihologie se practica testarea. Mi-au placut testele americane. Îmi amintesc cum mi se spunea la New York: -

Deseneazii 0 casa - ~i apoi mi se explica:

- Asta reprezinta relatia ta cu religia. Cand casa este mica, rela(ia ta cu rel igia este relaxata, cand casa este mare dependenta este crescuta. Sau ait test. Imagineaza-(i

ca e~ti În piidure Între copaci.

Stabile~te-(i locul. Te afli În desi~ sau in rari~te? Ei bine, copacii sunt oamenii ~i locul În care te gase~ti, reprezinta atitudinea ta fata de ei. Într-adevar de ce sa nu alcatuim un sistem din desene prin care sa se puna În eviden(a la copiii de varsta mica ata~arile, iar parin(ii vor putea prin rugaciune sa le elimine. Copii vor fi ferici(i ~i sanato~i, gandeam eu. Dupa câteva luni rn-am Întalnit cu colegul-ucenic - treaba a pornit mi-a spus el. Am Început sa stabilesc precis ata~arile

85

.-

.....

Cij .= QU

-

""'-i--OE..:..:1L et:: ;:3 ~ ÇQr--
..::

u

U91.l

J..---

1.

-

~-=-==

«

t

-". copiilor prin desenele lor ~i am ajutat multi parinti sa le Îndeparteze prin rugaciuni ~i sa amelioreze starea copiilor. Zâmbea: - Acum pot sa vindec la fel de bine ca tine. Putem sa scriem lucrari În colaborare. - ~tii, - i-am spus eu - tocmai a Început sa mi se schimbe atitudinea fa(â de acest lucru. Sa mic~orezi dependenta fata de eeva, este bine. Se poate Îmbunata!i destinul, poate treee boala, dar pe urma poate sa apara alta, dupa ea Înca una ~i a~a, oricâte. Simt ca aici esie 0 fundatura. Voi Îneerca sa merg mai departe ~i sa gasesc ceva nou. - Dar copiii bolnavi se vindeca daca parintii ~tiu care este ata~area - a spus el. - Da, se Însanato~esc - am oftat eu. .- Atunci cum ramâne? Sa le refuzam copiilor ajutorul?

-

Întelegi, medicul trateaza un organ - am Îneeput eu - ~i

se Îmbolnave~te altul. Înainte boala se târa de la un organ la altul În \0-20 de ani. Acum Îi trebuie dcar câteva lun;. 1 se taie femeii anexele, i se Îndepârteaza un chist de pe ovare, vine dupa trei luni la doctor iar acolo se dovede~te ca situatia e neschimbata, de parca nici n-ar fi fost operatâ. Exista 0 filozofie a corpului ~i una a câmpului. Trupul este un organism unitar ee trebuie tratat in totalitatea lui. La fel biocâmpul este un organism unitar. Se pare ca aici trebuiesc masuri radicale. - Dar exista cardiologi, urologi care Îi vindeca pe oameni. ~i acesta-i fundamentul Întregii medicini moderne. - Medicina este una, iar bioenergetica alla. 86

"'ri; '1

Desigur, nu ~i-a Întrerupt Îneercarile de a testa ~i vindeca. Din respect pentru memoria lui voi fi mai precis. Un asemenea dialog nu a existat În realitate. Au fost câteva fraze, situatii ~i imaginea generala pe care a redat-o dialogul Închipuit acum de mine ~i citit de dumneavoastra. Eu Îi spuneam ca, abstraqie Tacând de simplitatea exterioara, la patrunderea În structurile subtile ale omului pot aparea situatii imprevizibile. Este necesara 0 vizualizare directa a biocâmpului ~i 0 pennanenta interpretare filozofica a eeea ce se petrece. Metoda mea s-a naseut În primul rând ca un sistem de autoaparare. Fara un control permanent asupra sinelui, asupra propriilor structuri de câmp, situatia poate scapa de sub control. El a plecat singur pe un drum. Dupa un an i s-a descoperit un cancer la plamâni. Apropia!ii lui au insistat sa ma caute. - ~tiu de ce sunt ata~at, Îmi spunea bolnavul. Dupa doua luni a muri!. Lucra la fel ca un medic ce trateaza corect un anume organ. Dar daca demersul pragmatic fata de trup este admisibil, În rapon cu sutletul, acesta s-a dovedit a fi de nepermis. Am vazut Înca 0 data cât de respo,lsabila ~i riscanta este patrunderea În profunzimea sutletului omenesc. De aceea ma pregatesc atât de Îndelung pentru scrierea fiecarei car(i netinând seama de falsuri le aparute. Informatia cruda, neprelucrata poate fi periculoasa pentru cititor. De aceea fiecare text treee printr-o dubla redactare: Întâi energo-informationala ~i apoi obi~nuita. De~i se Întâmpla ~i nostimade. Aseara eram la baia de aburi ~i un cunoscut de-al meu, care citise de curând a palra mea carte, a observat ràutàcios:

87 \

--

-

.::: cu QU

-+=:::::

cE..: ~~~i

- Dar ce, sunt nebun oare, ca sa le cer oamenilor a~a ceva? - Dar tu singur ai scris În a patra carte: "Trebuie mâncat pe~tele cu so/zi". Treptat am inleles despre ce era vorba. Pe~tele Tara solzi este nisetrul, mreana, liparul. Pe~tele cu solzi - bibanul, crapul, platica. - Am avut În vedere ca trebuie mâncat pe~tele care are so/zi. Zâmbea.

1',1

- Siava Domnu/ui, eu chiar am crezut ca trebuie sa manânc solzi. 0 data, 0 femeie Însarcinata rn-a intrebat:

Iii ,l',

1

i'

- Ali spus ca este interzis consumul de carne in a cincia luna de sarcina. N-am mâncat ~iacum am 0 carenla de fier.

"

I

' l, I

- Înlelegeti - i-am raspuns - nu se poate sa /uali orice informalie ca fiind invariabi/fi. lata, s-au Tacut experimente pe animale. Daca În prima faza a gestaliei anima/ul era Înfometat, progenitura era mai puternica ~i mai viabila. De ce? Pentru ca dependen(a de lumea Înconjuratoare cu valorile ei se realizeaza prin trup. Daca nivelul exterior este limitat, se intensifica cel interior. Acela~i lucru se petrece ~i cu omul. Cu cât femeia, În luna a cincia de sarc;na, se deta~eaza de toate problemele, cu atât depinde mai pulin de alimentalie (iar cea cu carne, cu delicatese intensifica ata~amentul fata de lume) ~i efectul asupra ei ~i asupra copilului este mai bun. Dar in acela~i timp intuitia ~i dorinta femeii sunt mai importante decât orice regula. Daca in orice perioada a graviditatii ali

-

--=0='-' ...........

.-,....

- Solzii de la pe~te nu-i manânci, dar pe altii Îi pui. Am Tacutochii mari.

1"

-( t: Z5

.aga:

,-,--

l'I

; i:i.

1\'

dorit ~i carne atunci mâncali, se permite. Astazi, pacientilor le spun in felul urmator: - Sistemul de prioritati pentru barbat ~i femeie este urmatorul: Pentru barbat - intâi iubirea fata de Dumnezeu, apoi spiritualitatea, apoi partea materiala. Pentru femeie - intâi iubirea fata de Dumnezeu, apoi partea materiala, apoi cea spirituala, adica trebuie sa fie un echilibru, 0 impar(ire a muncii. Daca barbatul filozofeaza, se concentreaza asupra gândirii ~i spiritualitatea este pentru el cu mult mai importanta decât materialitatea, inca nu este chiar a~a de periculos, dar daca acela~i lucru il face femeia lui, echilibrul se strica brusc. În masura În care barbatul traie~te din ratiune, femeia trebuie sa traiasca din sentiment. Atunci ~icasnicia va fi armonioasa ~i sanatatea, cariera ~i soarta barbatului vor fi normale. Daca femeia este 0 vegetariana convinsa, ii poate cre~te mult orientarea spre spiritualitate ~i poate cauza mari probleme sOlului. Nici din mâncare nu este admisibil sa-Ii faci un idol, oricât ar fi ea de corecta, adica vreau sa spun Înca 0 data adresându-ma cititorilor: orice schem;; rigida, ralionala, orice directionare prin mental nu poate fi vreodata sigura. Trebuie sa va orientali spre sentimentul de dragoste din sufletul dumneavoastra. El va va spune care este dorin(a ~i gândul corect. $i cu cât il aveti mai mult in suflet, cu atât sentlmentele ~i gândurile dumneavoastra vor reflecta situalia reala ~i va vor indica drumul cel bun.

1 '1

88 89

,.

--

.- i:;

QU

--~~~.-

-.:J-c::::

~

CE..:..;

~~~.Ë

i:i.

~ P.. -r. u

~....... =====

-

H91Z JI!"

~

~

cu el, pedepsindu-I 0 yeti face superficial. Agresivitatea subcon$tientii va ramâne la zero. Sinceritatea sentimentelor ajuta la purificarea sulletului. Nu este permis sa ascundeti Î~ sullet ura, compatimirea, supararea. Fiecare secunda a vlet" noastre 0 fructificam, prin comportamentul nostru, fie ca agresivitate, fie ca iubire. Cale de mijloc nu exista. Daca ,ne jenam de sentimentul iubirii, ne jenam sa ne manlfestam bunatatea, atunci Începem sa actionam nu pnn IUblre, Cl pnn fmla, comportamentulnostru devine agresiv $i la exterior $i În interior.

~

Dio ce cauza se dezlipe~te retioa? V oi porni de la acele cazuri cu care are tangenta. Cel mai adesea din cauza agresivitatii, al carei motiv este gelozia. Femeia poate, de exemplu, sa nu aiba ie$iri violente de ura, suparare pe barbat, dar nemultumirea $i iritarea pot dura ani de zile. Cu cât omul are un caracter mai rigid cu atât mai ascuns, mai profund patrunde agresivitatea

În subcon$tient

$i devine

mai pericLlloasa. ~i daca de la parinti sau din vietile anterioare s-a mO$tenit LIn fond de nemultumire, mai devreme sau mai târziu se produce explozia. Cu cât este mai dur caracterul omului $i reactia la 0 situatie neplacuta, cu atât manifestarea bolilor va fi mai grava. Caracterul nostru profund este identic cu caracterul afectiunii. Nemultumirea permanenta fata de .Iumea Întreaga $i propria soarta poate genera afectiuni cronice grave, incurabile. Cum poti sa apreciezi cât de puternica a fost reactia fata de un om sau altul? Raspunsul este simplu - daca ati decis ca omul este un ticalos $i un netrebnic de 0 suta de procente $i ati purtat multa vreme aceasta evaluare cu dumneavoastra, agtesivitatea dumneavoastra este de 0 suta de procente. Daca Însa ati reu$it sa-I aprobati 20%, agresivitatea dumneavoastra este de 80%. Daca vedeti În toate vointa divina, iubiti În

Î

i !

,

ne straduim sa 0 folosim În alte scopuri, ea se rupe. Fondul de ura $i suparare se dezvolta $i se transforma În program de autodistrugere. La Început aparitia lui poate lua forma unor permanente dureri de cap, a slabiciunii generale,. hemoragllior nazale, problemelor de vedere $i auz, inllamarii rmofannglene, a distrugerii dentitiei. Apoi totul se lasa În jos $i când ajunge la prima ceakra, programul se poate realiza Într-o varianta mult

fiecare om pe Dumnezeu $i apoi eu-Ilui omenesc, daca lumea Înconjuriitoare $i pe fiecare om il iubiti ca pe copilul dumneavoastra, adica ÎI puteti pedepsi, certa, daca acesta nu va

avem vanitate $i cruzime, blocajul produs de programul de autodistrug~re se va manifesta mai degrabâ ca rupere a retinei

inlluenteaza

sau orbire, sau un gray traumatism cranian.

iubirea, atunci suparându-va

pe om, certându-va

,.

a ne manifesta iubirea $i bunatatea. Figurat vorbind: toata viata noastra este un antrenament pentru acumularea iubirii. ~i daca

mai dura. Perturbarea functiilor trece În deforman orgal1lce. Daca am dat 0 interpretare severa comportamentului altLli om, daca la invidie s-a adaugat dispretul, daca În caracter

90

Ii

Nu este suficient sa evitam agresivitatea, trebuie sa ne educam emotiile În a$a fel Încât sa nu existe agresivitate interioara. ~i atunc; yom vedea În fiecare om 0 posibilitate de

91

(

.I:U

-

CQ

~

~

nerezonabile. Cu cat este mai multa "murdarie" În sullet, cu atat mai mare trebuie sa fie supararea provocata de femeie. În masura În care conceptia dumneavoastra despre lume este gre~ita ~i ea s-a depus În caracterul dumneavoastra, Încercarile de a va pune În armonie cu lumea vor fi mai drastice. Pe cat yeti fi de pregatit, din timp, sa acceptati orice durere, conservand sentimentul iubirii, neemitand pretentii, pe atat de bune vor fi relatiile dumneavoastrii cu lumea din jur. Pe cat yeti renunta la a controla situatia, pe atat se va Îmbunatati ea. Înviitati sa iubiti ceea ce nu vii place. Omul celalalt are dreptul de a nu va semana, de a avea caracterul lui, soarta lui. Agresivitatea se na~te ÎI1urma unei conceptii gre~ite despre lume. Retraiti de multe ori pro pria viata sau schimbati unghiul de vedere asupra tuturor evenimentelor care s-au Întamplat, dar nu cu unul omenesc ci cu cel divin, atunci ~i viitorul se va schimba.

Am lasat În urma doua divorturi ~i patru anj de singuratate. Are sens sa stabilesc 0 relatie en vreo femeie? Am anulat pretentiile atat fata de prima, cat ~i fata de a dona nevasta. Sens are, dar nu v-ati pus În ordine complet. Înainte dependenta de relatii era de 3-4 ori mai mare decat nivelul critic de idealuri la fel. În acest interval s-an produs schimbari: Dependenta de relatii a revenit la normal, adica constituie ] 020 % din cea critica, dar dependenta de idealuri este ca ~i Înainte de cateva ori mai mare decât nivelul critic. De ce? În primul rand nu este eliminata insatisfactia fata de dumneavoastra În~iva ~i soarta dumneavoastra, adica trebuie sa Îndepartati prin rugaciune agresivitatea anterioara fata de iubire, În toate forme le, nu doar În relatia cu ceilalti dar ;i fata de dumneavoastra. Sa mergem mai departe. Ati eliminat pretentiile dar conceptia despre lume, În esen!ii, nu s-a modificat. Ca ~i Înainte traiti din idealuri, nu din dragoste. ~i cand femeia se va comporta altfe] decat v-ati a~teptat, nemultumirea poate izbucni rara voia dumneavoastra. Încercati sa Întelegeti ~i sa simtiti urmatoarele: Orice om ~i mai ales femeia iubita se comporta În relatia cu dumneavoastra altfel decat doriti, nu a~a cum va comportati ?umneavoastra cu ea, nu a~a cum 0 cere morala ~i simtul etic. ln primul rand, femeia se va comporta cum a hotarat Dumnezeu ~i aici pretentia ~i controlul asupra situatiei sunt 92

'{)e

Il

~

r

~

Nu reu~esc deloc: 1) sa scap de teama pentru copil; 2) sa scap de singuratate; 3) sa ca~tig destui bani. Unde este cauza?

1

Adesea teama pentru copil apare cand lucrurile merg prost iar marna simte acest lucru. Copilul Într-adevar nu este În ordine. Nivelul trufiei este uria~. În mare miisura datoritâ 93

Li

-

=-===

---,.,

!'I

1

~

H9a:

.---_.._--

,'1 1

;:;

~§"te. ~f-f-.E

~ .:---'"

'{)e

0"""+:::::

1

-1

.n QU

-

''''''+:::0::

;:::

~ ~-ij 8- c:: ~E-
Li

-

~-"'==

U9LZ

~".

1

1

1

1 1

.

Ii 1

~,

1. .1

mamei, adica datorita dumneavoastra. Agresivitatea dumneavoastra subcon~tienta În raport cu barba!ii este de 340 de unità!i. Cramponarea de aptitudini cca 350, adica de 3 ori mai mare decât cea critica. Dependen!a de idealuri este de asemeni ridicata. Când a!i fost tratata prin Înjosire, suparare, ne~anse nu a!i putut accepta. Acumularea de agresivitate s-a transmis copilului ~i s-a dezvoltat În el ca un program de autodistrugere. Teama ruineazà: mai bine sa-I ajuta!i pe copil sa-~i revizuiasca atitudinea fa!a de viala ~i evenimentele de pâna la na~tere ~i pâna la concep!ie. Mai bine Încerca!i sa va modifica!i caracterul ~i concep!ia despre lume, adica trebuie nu sa va teme!i pentru copi!, ci sa-I salva!i. În ce prive~te singuratatea. Agresivitatea dumneavoastra subcon~tienta fa!a de barba!i este 0 data ~ijumatate mai mare decât cea mortala. Daca un barbat va fi mereu În prezen!a dumneavoastrâ , se va imbolnavi sau va muri. Dacâ interiorul lui se va dovedi plin de bunatate, boala ~i moartea va vor atinge pe dumneavoastra, ,au pe copilul dumneavoastra. De aceea sunteti singurâ. Insuficien!a banilor este 0 Înjosin' a trufiei dumneavoastra. Acest lucru Îi purifica pe copilul dumneavoastra. Daca yeti câ~tiga mul!i bani, pute!i avea probleme de sanatate dumneavoastra sau copi lui dumneavoastra. Daca ve!i reu~i sa va schimba!i, ~.idumneavoastra, ~i copilului vi se va permite sa ave!i ~isanatate ~i bani.

94

'§)e

~

~

De câtiva ani am dureri În coloana vertebraHi. Care este (diagnosticul meu? Ce sa fac? Durerea În coloana vertebrala

este de regula supararea pe

~mul apropiat, pe sine, pe soarta. Daca amploarea

supararilor

~te mare, poate sa apara 0 deformare a coloanei, sa se Întârn',' 0 fractura a coloanei, sa se formeze 0 cocoa~a. Deosebit de '1 'culos este sa va supara!i pe soarta, a~a Încat va trebui sa va "'gati pentru dumneavoastra ~i pentru Întregul neam ca sa fie epartate supararile, nemul!umirile de sine, de situa!ie ~i . Omul apropiat, Îndragit, este dat de soarta ~i mnezeu, iar supararile mari la adresa lui sunt, simultan, '1.l>firaripe soarta ~i Dumnezeu. A~a Încât prin rugaciune ~i rttil se poate cere eliminarea

din sufletul dumneavoastra

~.

~i

sufletul urma~ilor dumneavoastra a supararilor nu doar la

:

1:

,. sa celor apropiati, dar ~i la adresa sortll. '§)e

~

~

\.çe se poate face când s-a instalat

0 lene, 0 indiferenta

.

luta fata de orice? Cum sa scap de lacomie? icât ar fi de ciudat, tot ceea ce ati enumerat este tul unui bun echilibru. De la parinti a!i mo~tenit 0 ndentil crescutafata de aptitudini, intelect ~i idealuri. $i În rmitate cu ele, un orgoliu nepotolit, 0 foarte puternica ultumire fa!a de lumea Înconjuratoare ~i fata de sine. Cu 95 :it

-

-

-- -J::; .!:: c:I cu

--+::::::

A E..:..: i:i.

g§~~.Ë

~

cat va veti dezvolta aptitudinile, veti intensifica dorintele omene~ti, cu atat va cre~te nivelul de agresivitate ~i se va Întari programul de autodistrugere. Prin dorinte ne legam de valorile omene~ti. Absenta dorintelor, lenea, miqoreaza dependenta. Apetitul exagerat opre~te programul de autodistrugere. În plan subtil sexul ~i mancarea arata la fel, ~i daca iubirea nu este destula, tendinta exagerata pentru sexualitate

falimentul

situatiilor de pana acum ca pe un me-

dicamen!. Trebuie sa Învatati sa cedati ~i sa apartineti de ceva. Puteti În afara de rugaciune repetati, de pilda: "Nu eu conform Vointei Supreme, atiei, Doamne, În toate este .

sa va ocupati cu autosugestie.

toata viata ati eliminat agresivitatea În raport cu iubirea,. atunci rugaciunea devine mai eficienta ~i mutarea prmclpalulUl punct de sprijin de pe omenesc pe divin se petrece mal repede ~I mal putin dureros.

~

~

~

Am 52 de ani. 0 menopauzii ce se pre.lun~e~te pe ~I noua 1e.a an Ex citatie, a sjstemului nervos. ln sange, pen. - la 65 Care su nt recomandiirile dumnea.

-

OdIC, VS" pana voastra?

.

Sa

controlez situatia, totul se petrece eu renunt la controlul asupra situvoia Ta. Puteti sa repetati mecanic

dimineata dupa trezire ~i seara Înainte de 50111n:"Doamne, voia Ta 0 vad În toate. N~ regret nimic, nu ma tem de nimic. Primesc totul ca fiind dat de Tine". În masura În care omul ~tie sa se deta~eze de situatie, Îi este mai u~or sa Învinga dependenta de aptitudini, intelect, de valorile spirituale superioare. Prin urmare, antrenamentele regulate, de relaxare totala a mu~chilor ~i a mintii sunt foarte utile. Încordarea mental a provoaca 0 Încordare musculara. De aceea relaxarea totala, masajul, hidroterapia, baia de aburi, exercitiile fizice periodice ~i culturismul, renuntarea la mancare, constituie un fond favorabil pentru 0 mai u~oara schimbare a caracterului ~i a conceptiei despre lume. Cand sunteti fizic ~i spiritual deta~at de orice, cand trecand de mai mu/te ori prin

Sa vedem cum au stat lucrurile pana la menopa~za. Agresivitatea subcon~tienta În raport cu barbat!! era de 220 230 de unitiiti. Dependenta crescuta fata de aptltudll1l, intelect ~i idealuri, adica trufie. [nacceptarea situatllior

traumatizante. Acum agresivitatea

.~

.

subcon~tienta - 20 Ul1ltatL Dependenta

de aptitudini, intelect ~i idealuri a scazut drastlc. De aceea . cone 1UZla es. te S'imp la Meno pauza este starea de trecere de la maturitate la batranete.

"-

Starea de batranete este aceea m care

dependenta de valorile umane scade brusc. Dar nu pnn mal1l: festari exterioare (boli, traumatisme, necazun) CI mtenoare. diminuarea dorintelor, a activitâtii con~tiin!ei, Îngustarea pOS.Ibilitatilor. Din cauza faptului ca acest proces decurge dm .' . m t en 0 r , batranetea . nu este privita ca boalii ~i nenoroctre, procesul de reducere a omenescului ~i deta~area dit e e es e resimtit ca 0 treapta di1\spre omenesc spre divin. P: cat ~e u~or se Înscrie omul În regimul Divin ~i-I acceptâ, pe atat de mcet ~I

96

~-=

-

LL9/.l -- ~

~i mancare

compenseaza Într-o oarecare masura situatia primejdioasa. Are sens, În primul rand, sa lucrati asupra conceptiei despre lume ~i a caracterului. Trebuie sa acceptati toate ne~ansele anterioare,

r

«: b;:;: «: u

97

r

....-

.n

-

QU

ru

lini$tit

-l

a:H

u

-

==-==::0:

~

H9ll

~ Rezulta ca Întinerirea organismului periodica anulare a dependen(ei de tot 1egam de aœasta lume prin con$tiin(a, ra,1 t ' e , al imentatie . , momente de intimitate

pregâtirea pentru viitoarea via(â. Cu cât omul, benevol, depune eforturi pentru depâ$irea $i eliberarea omenescului din sine, cu atât amploarea pregâtirii fOr(ate (constrângerea) este mai mica. Spre deosebire de bâtrâne(e, trecerea dintr-o stare În alta se

l

..

sexuala,- $1pnn me t a-

... Realizând deta$area periodica, nu doar func(ule extenoare: dar $i cele interioare, nu doar de obiectele ata$amentulu_i, dar $~ de dorin(ele $i senti mente le Înse~i, yoghll1u au reu~lt sa ob!m~ moditicari comparabile cu cele provocate de batrâne(e,,$1 daca viteza de diminuare a dependen(ei de oriœ omenesc mtreœa

acumuleazâ În suflet, cu atât mai dureroasâ este 0 astfel de trecere. Prin urmare la fel ca omul bolnav care-$i schimba caracterul $i concep(ia despre lume Însânâto$indu-se, sâ va schimba(i $i dumneavoastra.

este posibila pr~ntr-o ceeaœ ne leaga. Ne rela(u, vorblre, respl-

bolism, de când cu œlelalte.

resimte destu/ de dureros. Cu cât dependen(a omului de valorile umane este mai puternica $i agresivitatea Iegata de ea se

trebuie

viteza de Îmbâtranire, se producea Întinerirea. Acest mecamsm lucreaza În fiecare dintre noi. De obiœi, acest proces nu este de durata, de aœea nu constatam modificari reale.

Menopauza este 0 situa(ie la fel de traumatizanta ca $i durerea, neplâcerea, supârarea sau trâdarea. În mâsura În cafe nu vrem sa acceptam durerea ea ni se da $i mai multa. Înca un fapt interesant.

i)

~

Oamenii de $tiin(a au Tacut cercetari incitante. Reiese ca menopauza Începe la femei nu ca un proces lin de diminuare a func(ii/or endocrine. S-a dovedit ca Înainte de climaterium (menopauza) ovarele femeii au 0 activitate maxima. Acest fapt rastoarna reprezentarile noastre despre mecanismu!. batrâne(ii. Se poate trage urmatoarea concluzie.

Durerile

de cap

suut

~

de naturâ

migrenicâ.

Care-i

cauza? Anula(i-va preten(iile fa!a de barba(i.

Batrâne(ea nu este 0 acumuJare lentii de accidente genetice $i nici 0 uzura treptatâ a tuturor resurse!or organismului. Este

~

dimpotriva, un b/oc,y al activita(ii În cre$tere a organismu/ui $i legat de aceasta al amplificarii dependen(ei de va/orile umane.

i)

~

Îmi iubesc sotul, dar câteodatâ apare dorinta de intimitate cu un aIt barbaI. Trebuie sa ma lupt cu acest sentiment?

Prin urmare, cu cât omu! este mai bun launtric cu atât va Îmbatrâni mai Încet. Cu cât omul Î$i invinge mai U$or stresul (iar stresul este despar(irea de valorile omene$ti) cu atât

98

< t:

~..<::

1

se produce stingerea omenescuIui. Bâtrâne(ea este

procesul de Îmbatrânire se va desÎ~ura

-+:::::c

~§~g.

1

mai lent.

Dependenta fa!a de toate va lorile omene'lti Începe atunci când În omul/ iubit omenescul Întuneca divinul, adica ,"'"

99 1,1

f 1 y,

-.

~

-

.~ QU

--

_."'; J..'-'<."

importan!a Înveli~ului fizic Atunci devine imposibil de cel pe care ÎI lndragim sau sprijin se muta pe omenesc, lui ~i apare agresivitatea.

al eu-lui omenesc este prioritara. acceptat umilirea omenescului În În noi În~ine. Întrucât punctul de noi nu putem primi destabilizarea

1

l'

~

~

Marna mea a murit la 58 de ani de cancer, tata, la 35 de ani, s-a Împu~cat. Toate femeHe din neamul nostru mor de cancer, barbatii sfiir~esc tragic. Sotul meu a decedat Întrun accident de ma~ina. Eu am 0 afectiune a glandei tiroide. Am 34 de ani.

atrac!ie sexuala pentru alti barba!i. Daca yeti reprima acest sentiment, se poate intensifica agresivitatea subcon~tienta fa!a de propriul sOI fiindca dependen!a va cre~te, ceea ce poate duce la Îmbolnavirea ~i declan~area un or probleme grave la sOI. Prin urmare, nu se admite Înfranarea interesului pentru alti

r

Înainte a~ fi spus ca purta!i ln dumneavoastra un blestem din a cincia 0aeneratie , Pe linie feminina. Acum, spun ca ave!i ln dumneavoastra 0 concep!ie gre~ita despre lume a carei initiatoare este stra-strabunica dumneavoastra. Aceasta gre~ita

distrugerea structurilor spirituale subtile ce se formeaza În mod constant ca rezultat al rela!iei dintre doi oameni care se iubesc ~i, În final, distruge familia Însa~i. În primul caz linia

concep!ie despre lume a fost consolidata de 0 imensa agresivitate În raport cu iubirea. Ea s-a putut manifesta printr-un gest sau pur ~i simplu printr-un efort de voin!a pentru renegarea iubirii. Care este cauza unor astfel de blesteme - programe ce distrug adesea multe genera!ii? Mecanismul este simplu.

comportamentala duce la oprimarea divinului. În al doilea, la dezintegtarea omenescului. De aceea nu este permis nÎci sa va lupta!i cu acest

,

Problema constâ ln aceea ca posibilita!ile noastre de a ierta, de a nu compâtimi ~i de a nu judeca, ln medie, nu sunt mari. Ele

100 1"

~

---II"

'§>to

nu este voie sa-I inhiba!i. Într-o situa!ie obi~nuita, cu cat va yeti iubi mai puternic so!ul, cu atM mai repede se va ivi 0

~

H9LZ

A:..

sa nu depinda de nimic, orientarea catre alti barba!i va fi mai mica ~i rela!ia cu propriul sOI mai armonioasa.

barba!i. Dar nici sa-l stimula!i nu este cazu!. Daca yeti sus!ine ln totalitate acest sentiment, adulterul frecvent poate duce la

il 1

LJ

so!ul dumneavoastra, cu atM dependen!a va fi mai mica. În masura În care yeti Înva!a sa va iubi!i so!ul cu toate neajunsurile lui, sa-I ierta!i, sa nu'-i purta!i resentimente ~i va yeti stradui ca sentimentul iubirii din sufletul dumneavoastra

aten!ia

sentiment dar nici sa-l tolera!i nu meritâ. Rezolvarea principiala a respectivei probleme consta În altceva. Forta orientarii spre ait barbat este determinata de dependen!a dumneavoastra

~~~.Ë

pune mai multa bunatate În rela!ia cu al!i oameni, fire~te ~i cu

permanenta fa!a de sol ~i În felul acesta descrqte dependen(a de el ~i iubirea pentru el, adica În acest sentiment, mai degraba În trezirea lui, se ascunde mecanismul de protec(ie ~i de aceea

~ 1

g

interioara fa!a de iubirea pentru sOI. Prin urmare cu cat yeti

$i fie ca renun(âm de bunavoie la

ni~te valori umane, fie suntem constrân~i sa 0 facem. Ivirea atrac(iei sexuale fa!a de ait barbat miqoreaza

oË:~-

101 1

--

.!:: QU

1:::..:...:i:i.

œ

~~~.E

,..

su nt conditionate de caracterulnostru, de educa!ie, de viziunea asupra lumii. Din toate acestea se constituie capacitatea de a su porta durerea

cand pierdem valori umane ~i de a pastra

iubirea. Daca ni se ofera 0 iubire de acelea~i dimensiuni cu capacitatea noastra de a ierta ~i accepta, suntem sanato~i ~i fericiti, la fel ~i urma~ii no~tri. Dar daca sentimentul iubirii fata de aIt om este de cateva ori mai mare decat posibilitatile Il

-

H9LZ

"~--

1,1

::;: u-<:

noastre, atunci trebuie

sa mârim de câteva ori ~i iubirea

divinului. Dar adesea ne dovedim a nu fi În stare. Nu Întelegem un adevâr elementar. În mâsura În care am primit fericire

omeneascâ, În aceea!;iimâsurâ trebuie 5-0 pierdem !?itrebuie sa fim gata sa primim 0 ascmenea pierdere, În tiecare secundâ. Pc

cat de mare este dimensiullca sentimentului iubirii resimtit pentru un ait om, pe atat el trebuie insultat ~i umilit. $i daca amui nu poate accepta Înjosirea acestui sentiment, conservand iubirea pentru Dumnezeu, vor fi Înjosite toate verigile urmâtoare clin am !?Îclin urma!?ii lui, adicâ se VOl'Înjosi soarta, caracterul, sânâtatea omului. Agresivitatea dumneavoastra subcon~tienta În raport cu barba!ii este d" aproape 900 unita!i ~i ea se realizeaza independent de vointa dumneavoastra. Teama de a-I pierde pe omul iubit, daca este permanenta, devine agresivitate În raport cu el. Bunica dumneavoastra, la a patra generatie, a trait 0 imensa iubire ~i nu a putut sa su porte Înjosirea ei, urandu-I pe omul pril1 care i-a fost data purificarea ~i s-a urat pe sine Însa~i. Ea a ucis iubirea din sufletul barbatului ~i iubirea din propriul suflet. Femeile din neamul dumneavoastra au tendinta de a-I idolatriza pe omul Îndragit, apoi de a-lurÎ, apoi de a se urÎ pe sine. Cu cat agresivitatea În raport cu barbatul se gasejte mai

102

,\ \t'. 1

if.

1':; 1

~

-""

adânc, cu atat moare el mai repede iar agresivitatea În raport cu sine duce la afec!iuni oncologice. Dumnezeu este iubire, omul este con~tiinta. Dumnezeu dirijeaza lumea, adica lumea este condusa de iubire. Pentru ca femeia sa nasca un copil sanatos ea trebuie sa-~i conduca barbatul prin iubire, dar daca omenescul Întuneca divinul, principala direc!ionare se realizeazii prin con~tiinta. Si tot mai activ se conecteaza aspectul de forta adica se intensifica, nu controlul exterior, ci cel interior. Pe cat nivelul exterior al controlului Îi este indispensabil omului pentru evolu!ia lui, pe atat este de periculos cel interior. Celula nu poate dirija organismul. Întrucat glanda tiroida este legata de controlul asupra situa!iei, 0 incorectii atitudine fala de lume, generand tensiuni suplimentare, "Iove~te" glanda tiroida ~i prin ea se raspande~te asupra celorlalte glande. Frecventele angine la copii, de exemplu, indica un control subcon~tient marit asupra situaliei ~i, ca urmare, provoaca un traumatism amplificat, nemullumirea fa!a de soarta ~isitualie. În primul rand, trebuie sa recepta!i jignirea iubirii omene~ti ca pe 0 purifi"are a divinului. Cu cat veli fi mai pregatita sa menlineli iubirea fa!a de om, indiferent cum acesta ar jigni ~i umili iubirea dumneavoastra, cu atat veli iubi În el divinul mai mult decat omenescul. Cere!i ca de pe neamul dumneavoastra sa fie Înlaturata ca un blestem, dorinta de a-I venera pe omul iubit. Amintiti-va de toata viata ~i prin cain!a elibera!i-va de supararile ~i nemullumirea fa!a de barba!i. Orice ar face barbatul iubit, el nu este vinovat. Cu cat mai multa dragoste le trebuie copiilor dumneavoastra pentru a fi sanato~i ~i ferici!i cu atât În dumneavoastra va fi Înjosit tot ce este omenesc. Pe

,.

1 ~~

':' 1

l

1

t "'J' .. 1

103

!


.....-

-

.b ca QU

-.

+:::::-

CI E .. i:i. ~~o= O::H- f-..c:

«

t: ~ u

-

===0;:""""

=-=

H911

---"" cat v-a suparat omul iubit, pe atat va este acordata posibilitatea

1

i!

lar aceste intervale trebuie retraite nu doar acceptand prin cilin(â supararile ~i cerand ca ele sa plece din sufletele urma~ilor; trebuie scoasa complet din functiune logica omeneasca ~i retraita viata dupa logica divinului, iertandu-i pe toti ~i acceptandu-Ie pe toate. Renuntati la sentimentul propriei importante ~i identificati-va propriul eu nu cu principiile, nu cu aptitudinile, I1llcu demnitatea, ci cu iubirea. Atunci ~i fiului Îi va fi mai u~or.

de a-i salva ~i a-i face fericit; pe urma~ii dumneavoastra. 1

.

1

l'

Este important un lucru. Nu ne rugam pentru a cere ceva, ci pentru ca prin rugaciune ~i orientare spre Dumnezeu sa ne schimbam.

il

,II

,1

~

'I!III

~

~

1

,11'

1

Va implor, ajutati-ma! Fiul meu sufera de uu an rara Întrerupere de bron~ita ~i pneumonie. Medicamentele uu-i ajutii. Care este cauza bolii lui?

~

1

Agresivitatea subcon~tienta a baietelului este de 410 unitati. Este foarte mult. Are 0 permanenta suparare

",1

1

l'I'1 1

Il

subcon~tienta pe sine, pe soarta, pe lumea Înconjuratoare. Dependenta de aptitudini, intelect, idealuri este de cateva ori .mai Înalta decât nivelul periculos. Cauza 0 constituie permanente le suparari ale mamei ~i bunicii. Trebuia sa acceptati Înjosirea trufiei dumneavoastra cu vreo 70 de procente. Ati primit-o În 'propor(ie de 10-15%. Toate supararile ~i

'1',

l,'

nemul(umirile pe care n-ati ~tiut sa le iertati ~i sa le eliminati sau aruncat asupra fiului. Situatia care trebuie sa apara peste cativa

ani

are

loc

deocamdata

În

plan

subtil

~i fiul

dumneavoastra de pe acum nu 0 accepta. Aceasta inacceptare este frânata prin boala. În copii se amplifica de cateva ori ~i meritele ~i neajunsurile noastre. Cu deosebire În câteva perioade determinate: cu 3-4 ani Înainte de na~tere ~i cu câteva luni Înainte de concepere. În aceste perioade supararile noastre se pot amplifica În copii nu de 2-3 ori, ci de cateva zeci de ori. 104

1

~

~

De curaud la Întrepriudere ne-a murit directorul, iar acum, foarte frecveut, de geamurile cliidirii se izbesc ~i uneori mor, pasarile. Este acesta un semn de sus?

l,III,

1

~

Ii

Da, este, Directorul dumneavoastra a fost foarte puternic concentrat asupra intelectului, aptitudinilor, controlului asupra situatiilor. Acestea au devenit pentru el unicul scop. Orientarea subcon~tienta a conducatorului a Început sa se transmita colaboratoril6r ~i sa le ameninte viata ~i sanatatea. De aceea directorul a murit. Dar dizarmonia a ramas În colaboratorii firmei. Daca ar fi sa diagnosticam colectivul ca pe un organism unitar, s-ar putea spune ca dependenta de aptitudini ~i intelect depa~e~te de cinci ori nivelul critic. În asemenea colective se Întâmpla adesea nenorociri; daca un astfel de grup zboara cu avionul se poate Întampla un accident aviatic fiindca starea oamenilor influenteaza lumea din jur. $i la pasari se poate Întalni 0 dependenta crescuta fata de aptitudini ~i controlul situatiei. Atunci simtul orientarii se pierde ~i ele 105

.-

--

.-QU"

-

-

~

0

-+::::: E.;.; i:i.

~~~.Ë

<1:

~ G

=--====

-

H9/.Z

-,..

con fun da suprafata

geamului

CU spatiul.

Cele ce se aseamana

se atrag. A~a ca ar trebui ca fiecare angajat al firmei sa lucreze asupra sa ~i sa elimine orice pretentie cat de mica fata de directorul defunc!. Cu cat ne suparam mai tare pe un om cu atâta mai puternic preluâm "murdaria" lui karmicâ.

0 data mi s-a adresat 0 femeie cu 0 problema

l

Il'

câteva

V-a murit cineva dintre apropia!i luni În urmâ? - am Întrebat eu.

sau cunoscu!i

Da, a murit

~efulmeu.

. toata lumea de 5uparari l,II

'II

i Il 1

1:

,

I'ii 1; ,

cantitatea,

de dincolo,

unde se afla sufletul

acumulate

se Întoarce

va supara\i

lui ~i toata

ca În oglinda

pe

rezerva

Il

Cu

va trece spre noi de pe Înveli~ul lui

sa fie mai

~i apar bolile.

~i depa~irea

.i

lui.

valori

ol11el1e~ti, aspiratia

mare.

Altfel

necazurile,

Începem

suferin!ele

catre

sa depinsuflete~ti

~i

fizice.

iubit

devine

0 adevarata

fericire.

Este

0 iubire

;:,

1 i ,:

tara

cOrbpatimiri, nemul!umiri, temeri ~i suparari. ~i vrem sau nu, dar cu fiecare viala capacitatea noastra de a iubi devine tot mai mare. Singura posibilitate de a supravie(ui ~i de a fi fericit În aceste condi!ii este sa marim iubirea divina din noi. Daca amui, con~tientizandpericolul unei mari iubiri, va Încerca sa

preten!ii. Daca nu se produc modificari ferme, func(ia se poate dar Încep deformarile organice, adica ciclul se poate

"murdarie" omeneasca corporal ~i spiritual.

trebuie

dem de uman

omului

restabili

este mai periculos sa avem Înauntrulnostru preten!ii fa!a de el. Cu cat iubim divinul În fiecare om, cu atat mai pu!ina

omenescului mai multe

Cu cat resimtim mai ITIultâ dragoste omcneasca, cu atat mai . multâ dragoste divina trebuie sa fie În sufletul nostru. lubirea i) divinului este aceea care nu depinde de omenesc ~i seamana nu a baltoaca, ci a izvor, cand posibilitatea de a oferi dragoste

Înapoi.

regla, dar dupa un timp oarecare va aparea 0 tumoare. Cu cat

dimensiunilor cat avem

Dumneze~

Sangerare.l permanenta blocheaza programul de autodistrugere ~i va obliga sa va schimba!i launtric ~i sa renun!a!i la

106 :1

ficarea

~i cu tcata

un om are mai multa importan!a pentru viala noastra, cu atat ~

genital este bolnav. ln ce consta cauza ? Aspira!ia noastra catre Divinitate se realizeaza prin ampli-

'f' ,;; .

.,

~

:{

f'Ji'!

,;

- V -a!i suparat pe el? -Da, au fost ~i suparari ~i nemul!umiri. lata, Înainte va supara!i pe un om, acum

,:'

.

cu

:11

-

i

~~'.

neobi~nuita.

Scuza!i-ma, dar de cateva luni nu mi se opre~te menstrua!ia. Nu ajuta nici un fel de medicament, eu nu În!eleg nimic. Îmi vine sa Înnebunesc!

I

~

,il :~fi Împreuna cu sotul meu n-am reu~it sa gasim 0 afectiune <: reciproca, ciclul me~strual est~ dureros, sistemul meu uro-

~;

Mai exista lin mecanÎsm.

~

~

\1

fugiide ea, va ajunge la boli, nenorociri ~i moarte.

Dar daca nu ~tie sa se comporte cu dragostea omeneasca : este ajutat sa perceapa iubirea divina prin nereu~ite În aceasta ,1 dragaste, prin boli ~i suferin!e. Îmi cer iertare ca 0 sa ma exprim În cifre dar capacitatea . ~astra de a iubi sa zicem ca este de 220 unÎta!i, iar disponi. &ilitatea de a ierta ~i de a nu judeca numai de 40, adica iubirea

107

Of

---.

ZQr=~.Ë

.!:: cc

cu

..: u

U91l

-----

c

i

-,..

<-

1

i,

1

1,

:

1

omeneasca este de ~ase ori mai puternica decât cea divina. Daca vi se va da 0 iubire la nivelul posibilita!ilor dumneavoastra, ~i asta se Întâmpla În iubirea Împartâ~itâ, pur ~i simplu nu yeti putea s-o suporta!i. De aceea izbucnirea sentimentului omenesc de dragoste se potole~te prin lipsa reciprocita!ii. Dar, În lac sa primi!i totul ~i sa comuta!i pe iubirea divina, dumneavoastrâ va Încâpâtânati În cea omeneasca. De aceea vin supararile, dispre!ul, cri tic a, nemul!umirea fa!a de barba!i. Cielul dureras la femeie se praduce când agresivitatea

1

sub-

con~tienta fa!a de barba!i este marita. Problemele cu sistemul ura-genital Înseamna agresivitate fa!a de barba!i deelan~ata de pragramul de autodistrugere. Ce trebuie Tacut intr-un astfel de caz am scris deja. Lucra!i, var fi rezultate.

l': 1

'§>
~

~

I,

Il

1 "1

Fiica mai mare are alergii care, când dis par complet, când se agraveazâ. Cu ce pot s-o ajut ? Nici un am nu evolueaza În linie dreapta. Înaintarea se face

Il!I'

În zig-zag. Important este ca rezultanta sa fie corect orientata. Daca pentru cea mai mica abatere amui ar fi drastic pedepsit, el n-ar mai avea voin!a proprie. Unui am bun În interiorul sau i se poate da a doza foarte mare de libertate. Pe un asemenea am libertatea nu-I va distruge deoarece orientarea sufletului spre iubire Îi va permite sa aleaga direc!ia potrivita. Cu cât un am este mai bun, cu atât Îi este mai u~or sa intuiasca orientarea corectâ ~i astfel sa Învinga 1

1 i 1

1

]08

bolile,necazurile

.

C"

are .

sau impasul

În viala.

Fiica

dumneavoastra

mai multa bunatate decât dumneavoastra. Dar fiindca

programul se amplifica În copii, cramponarea dumneavoastra de idealuri, atitudinea severa fa!a de barba!i au crescut În

. 6ufletul ei ~i au patruns destul de adânc. Au ajuns la acel nivel .; onde a suparare mare poate duce la Îmbolnavirea sau moartea

. b8rbatului iubit. Corespunzator. are lac un viraj Înapoi. Pielea

.

fi intestinul sunt segmente le care, la copii, preiau adesea programul asupra lor, permi!ând celorlalte organe sa func!ioneze normal. Când alergia se agraveaza este un rezultat al

., supararilor interioare ~i al nemul!umirii fa!a de oamenii apropia!i ~i lumea Înconjuratoare apartinând feti!ei. Înjosirea pe care a prime~te prin boala, a face mai buna, mai delicata. Agresivitatea subcon~tienta scade, alergia slabe~te. Cum sa lucra!i asupra dumneavoastra am scris deja. Încerca!i sa-I implica!i În aceasta munca ~i pe copil. Nu a!i ftiut sa fi!i buna. Înva!a!i-o pe tiica dumneavoastra sa fie. Explica!i-i: cu cât mai bun va fi sufletul ei cu atât mai pu!ine . neplaceri v, avea ulterior. Când apare a ameliorare, sa se raage, sa !ina regim. Lucra!i ~i asupra dumneavoastra, perioadele de ameliorare se var Întinde pe intervale mai lungi. lar daca yeti reu~i sa va schimba!i cu adevarat, alergia Îi va trece feti!ei complet. Mul!i Îmi pun Întrebarea:

r

"Daca micu\U1are câteva luni sau un an, un an ~ijumatate, cum poate fi Înva!at sa se raage?" Cu copilul se poate vorbi Înca din vremea sarcinii. 1 se poate povesti ca pe Dumnezeu trebuie sa-I iubeascâ mai mult , decât pe parin!ii lui, ca !elul principal al vie!ii este acumularea 109 ~

-..-------

f:!i~~~

.= a ~u

--

8

===== H91.Z

,...

În suflet a iubirii pentru Dumnezeu, dezvoltarea launtrica a divinita\ii. ~i crede\i-ma, copilul va va auzi ~i acest lucru se va reflecta benefic În caracterul ~i soarta sa. Se poate comunica cu copilul adormit spunând cu voce tare rugaciuni, vorbindu-i. ~i poate fi mult mai eficient decât 0 convorbire În starea de con~tien\a. Con~tien\a adesea Împiedica receptarea informa\iei. Psihologii multa vreme n-au În\eles ni~te fapte. De exemplu, când În America s-au format universita\ile s-au adus stenograme ale profesorilor din Europa, dupa care studen\ii Înva\au singuri. Rezultatul a fost nul. I-au dus atunci pe stllden\i În Europa ~i au audiat cllrsurile predate de profesorii europeni. Totu~i profesorii exp"neau acelea~i texte. Rezultatlll s-a dovedit a fi excelent. Unul dintre psihologi a tras 0 conc\uzie nea~teptatâ: informa\ia principala se transmite prin modalitâ\i nonverbale, adica În afara cuvintelor; chipul, mi~carea, contactul energetic, sunete!e sunt canalele principale ale informa\iei. De aceea eând comunica\i cu un copil mic, dar ~i cu urul mare, nu va baza\i pe cuvinte, nu va vor fi de folos, educa\ia trebuie Tacuta prin senti mente, prin transmiterea lor. Daea vre\i .sa-i spune\i ca trebuie pastratâ iubirea ~i atunci când cineva I-a suparat, imagina\i-va la Început ca v-au suparat !

~i insultat pe dumneavoastra. Deta~a\i-va de logica omeneasca, percepe\i-va Dumnezeirea din suflet ~i dupa aceea vorbi\i-i copilului despre acestea. Pute\i de asemenea sa vorbi\i cu copilul dumneavoastra la distan\a ~i efectul nu va fi mai mie. Important este ca dumneavoastra În~iva sa trai\i un senÜment autentic. Adesea, În timpul prelegerilor, sa-~i tensioneze

spun ca oamenii n4 trebuie

con~tiin\a. Toate fOr\ele trebuie cheltuite nu

\

pentru a În\elege, ci pentru a sim\i. La una din ultimele prelegeri am fost Întrebat de ce este atât de dificil sa În\elegi Biblia? Am povestit atunci cum am ajuns eu la Biblie. Aveam 20 de ani. Înso\eam un grllp de excursioni~ti la biserica Afonie cel Nou. Dupa instruc\iuni trebuia sa fac .: propaganda ateista ~i sa plec spre locul destina\iei. Dar textul i care Înfiera biserica ~i religia era atât de stupid Încât nu puteam sa-I rostesc. Vroiam, În toate, sa ma lamllrese singur. Am Început sa studiez lucrarile doctorilor În ~tiin\e consacrate temelor ~eligioase, dar erau atât de gaunoase, un delir verbal. 0 idee sub\iriea la zece pagini. Atunci am Început sa citesc Biblia. ~i am fost uluit de densitatea informa\iei. În spatele fiecarei fraze erau zeei de idei. Am observat ca informa\ia venea În tran~e. Cite~ti a doua oara ~i vezi totul Într-o lumina noua. Atunci am În\eles de ce, În Biblie, multe nu au logica ~i sunt de neÎn\eles. Intelectul nostru ~i stratul superficial al con~tiin\ei au 0 si'1gura variantâ. Subcon~tientlll nostru are multe straturi,-unul mai cuprinzator decât altul. Acest lucru se afla În conexiune cu faptul ca in':electul ~i con~tiin\a noastra sunt legate de trup ~i au un volum mic. Daca informa\ia depa~e~te, prin dimensiuni, acest volum, ea va fi respinsa. AltfeI con~tiin\a se fractureazâ, se sparge ca un balon de sapun. Dar pe lânga eorpul fizic, avem multe alte corpuri care sunt mult mai extinse În timp ~i spatiu. Dublura corpului, de pilda, se mentine pe trei vie\i, corpul Îngerului pazitor aproape ~apte, corpul destinului cam patru vieti, ~.a.m.d. Aceste straturi ale subcon~tientului, de . dimensiuni mai largi sunt percepute nu prin gânduri ci prin senti mente, adica, În esenta, gândurile sunt Încheierea

,. 1 1

r

,/

.

1]1

1\0

,.

....--

.=

~u

-

cu

~~0, E..1

~~~.E

--= t::

-

~

~

=-===-==

H9ll

~

-'

eunoa~terii lumii prin sentimente. Prin urmare, daea ineeream Sa eunoa~tem lumea pornind numai de la logiea ~i inteleet, ne Închidem Într-o sfera minuscula, legat de corpul nostru.

con~tiin!à. Dar con~tiinta noastra se descompune constant ~i, În consecinta, a distinge ~i a cunoa~te Creatorul nu vom putea niciodata prin con~tiinta. Totul În Univers se na~te din iubire. Dragostea genereaza toate sentimentele. Sentimentele se transforma În ide;' Ideile capata dimensiuni tot mai mari, se compacteaza ~i se transforma În sentimente. $i toate sentimentele se Înalta spre sursa lor

seetor al eon~tiintei noastre

a asemenea eunoa~tere nu este doar foarte putin eficienta dar ~i perieuloasa daca nu treee În eunoa~terea prin sentimente. Celula trebuie sa aiba logica sa, dar ea trebuie ~i mai mult sa eunoasea logica organismului. altfel devine eancerigena. Religia a fost Întemeiata de cei in sufletul carora Divinul statea pe

- iubirea. Noi venim din Dumnezeu, cre~tem Dumnezeirea in nai, ne Întoarcem În Dumnezeu ~i devenim Dumnezeu. Dio tot ceea ce se nume~te "am" partea cea mai mica 0 ocupa coqiul ~i con~tiinta, dar Tara ele omul nu va putea evolua. $i tocmai aceasta parte minuscula ~i neÎnsemnata se percepe ca fiind eentrul Universului. Nu este Întamplator, altfel proeesul evolutiei s-ar putea opri. Procesul evolutiei Universului implica În tendinta lui ca fiecare, cel mai marunt sector al lui, sa se compare prin dimensiuni cu Universul Însu~i. lar asta Înseamna, În primul rand, coneentrarea informatiei. Cand densitatea informatiei depa~e~te 0 anume limita, timpul, spatiul ~i materia se unifica Într-un tot. ~i mersul vremii se opre~te. Punctul a devenit infini!. Universul s-a redus la un punc!. amui s-a Întors În Dumnezeu. În cuvinte obi~nuite se poate spune a~a: În intelectul sec, abstract al omului, cu timpul, vor trebui sa apara tot mai multe

primul plan ~i nu se Întuneca prin omenesc. l,

Seara de mari me ~i densitatea informatiei erau enorme ~i logica omeneasca obi~nuita nu era, aiei, deeat un obstaeol. Într-un asemenea eontext logica omeneasea a fost Întotdeauna secundara. De aeeea la exterior parea trunchiata ~i ineoerenta. Aeest meeanism a fost mai tarziu utilizat de impresioni~ti. S-a Constatat ea ruperea lanturilor obi~nuite ale logicii ~i ale formei exterioare poate da 0 intensifieare a eonsistentei ~i În gl~neral, a intluentei.

" III

11111

lill

A~adar, citind Biblia am Înteles ca ea nu trebuie leeturata ci Perceputa prin sentimente. $i, cu cat mai u~or se Înlatura logica omeneasca, schemele ~i stereotipurile, cu atat mai repede se intuie~te sensul celor spuse În Biblie. Am Înteles de Ce cre~tinismul acordâ notiunii de ~~credintâ" 0 atât de mare

1 '"

Il

1

1,1

Însemnatate. Credinta este conservarea iubirii de Dumnezeu cand tmite reprezentarile con~tiente, logiee, despre Dumnezeu se nâruie. Dumnezeu este iubire. amuI este con~tiinta. Credinta ajuta sa pastrezi iubirea cand con~tiinta s-a dezintegrat. Daca nu este destula

112

credinta, atunci trebuie sa aspiri catre Dumnezeu prin

,....

:.

,.

senti mente cal de care sa se transforme Într-o perceptie a iubirii

:11Ifinite.Unificarea gandirii rationale cu eea irationala a senti;QIentelor devine, acum, 0 conditie indispensabila pentru evoia ulterioara. $i aeeasta se nume~te "unirea ~tiintei cu ligia". Apropo, cu timpul am Înteles cum se denaturau

113 \.

.....

-

.~ QU

-

T- +0::::: ;:; ::;:;

CI E..:..; i:i. 0.:::;:;III)::: c::QE-f-<.c

...............-

--==-=

..;

u

H9ll

r"

N

T

'

114

--1\"

:f::

faptele În perioada sovietica pentru demascarea bisericii ~i religiei; comportamentul reprobabil al slujitorilor bisericii sau al bisericii Înse~i se echivala cu notiunile "religie" ~i "Dumnezeu". Este tot una cu a fi amendati degeaba de politia circulatiei ~i a striga dupa, ca toate semnele ~i regulile de circulatie ~i drumul Însu~i, În general, sunt prostii ~i nu mai vreti sa credeti În ele. Religia cre~tina este un drum ce duce Înspre Dumnezeu ~i spre 0 corecta ÎnteJegere a dimensiunii interioare din imaginea Jumii. Biserica ~i reprezentantii ei sunt slujitorii de pe acest drum. Ei se schimba În permanenta. Cateodata se schimba semnele dar drumul ramane. Înainte, nu realizam ce roi mic are con~tiinta noastra ~i ce roi imens joaca ceea ce, de obicei, nu observam. Nu observam, Cum nu dam atentie pamantului pe care pa~im. În planul subtil se vede cum Înrautatirea brusca a stari i de spirit, traumatismele fizice ale unui om provoaca 0 izbucnire emotionala la ceJ apropiat lui. Nu este un iluzoriu c.ontact informational ci unul energetic foarte puternic. Noi pur ~i simplu nu vedem cauzele reale ale celor ce se petrec cu noi. Am stat d, vorba cu un om de ~tiintâ ce lucreaza Într-unul din instituteJe de frunte ale Rusiei. -Exista un fapt uluitor - Îmi povestea el - omul se afla În coma, nu-Î mai functioneaza nimic, nici un feI de reactie, encefaJograma este goala, la Întepatura nici 0 reactie, lumina În ochi - reaqie nula, arsura - la fel, ~oc electric, puternice batai din palme ~i orice ait sunet - nici un fel de reactie, adica imaginati-va - un cadavru. ~i iatâ ca de boJnav se apropie omul lui de suflet ~i-I cheama pe nume ~i encefalograma se activeaza!

"',

':~

~ <

Înseamna ca viata nu se ascunde În cap. Sentimentul iubirii se dovede~te a fi mai presus de moarte! Felul În care se comporta omul În fata lumii contureaza caracterul lui. ~tiinta de a pune corect accentele este, În cele din urma, ~tiinta de a-ti forma corect reflexele. Am avut 0 perioada În care pictam destul de bine, ulterior am abandonat. Ma incomoda vizibil ceva. Nu de mult am Înteles despre ce era vorba. Mi s-a incubat ideea ca pictorul deseneaza ceea ce vede iar pe mine nu ma interesa sa pictez ceea ce vâd. Ce consideram canoane clasice ~i Încercam sa ma conformez lor, În realitate era logica omeneascâ, cOJl~tiinta superficialà pe cafe ma temeam 5-0 contrazic ~i care sufoca sentimentele mele, Am Înteles ca pictorul, În primul rand trebuie sa picteze ceea ce simte ~i sa adauge dupa dorinta cum vede acest lucru. Tablourile se fac cu dragoste ~i sentimente ~i apoi se lacuiesc cu ganduri. De curand, un prieten mi-a povestit despre

"

sapaturile efectuate la Pompei;

-

,~

l,

l': 1

i

i ;<

'z'

.

Cenu~a a acoperit totul atM de repede ca multi n-au avut timp sa Înteleaga care-i treaba, Apoi corpurile sau dezintegrat iar În cavi,atile formate s-a turnat Ipsos ~i Într-unul din mulaje s-a vazut un corp de barbat ~i un corp de femeie care raceau dragoste. Închipuiti-va moarte În timpul iubirii! - Nu-i tocmai exact, I-am corectat eu. Iubire În timpul mortii. Prin urmare, daca vederea noastra ne permite sa patrundem prin membrana subtire ~i iluzorie a realitatii obi~nuite ~i sa vedem realitatea superioara, conceptia corecta despre lume ce se formeaza ne permite sa ne schimbam ~i caracterul, ~i destinu!.

1;'

i Il

115 ~

-

.n ~u

~

~

-

-+~

CI E..:...; A. i:t: ::1 10 = CClr-
--=

;::

--=--

;;: ..:: u

U9LZ

r~_:..~

~

'~'~

~~""

,_.,1,,' . "'1.'Î' ]:'

~

~

~

Sotul meu se Îmbata crunt, iese din betie cu ajutorul medicilor. Cine este În mai mare masura autorul acestei situatii, eu sau el? Care este solutia, cum sa tuerez asupra mea? " 1'1

'II 1

ii Il I

1

,1

1 l, Il" lfi

:1 '1'1

>

În a treia viata v-ati adorat sotul. Era lumina ochilor dumneavoastra. Totul În el stamea admiratia. Va Îmbatati de iubirea pentru el. ~i treptat punctul principal de spr(jin a trecut pe Înveli~ullui omenesc. Cu cat femeia vede mai putin Divinul din lumea Înconjuratoare ~i din omul Îndragit cu atat mai mult illeaga pe acesta de tot ce este omenesc, cu iubirea ei. Atunc;' el fie ca moare, fie Ca se Îmbolnavqte, fie i se deformeaza caracterul ~i pierde ceea ce femeia venereaza În el. Daca ea I-a iubit fiindca era bogat - il ajunge saracia; daca I-a iubit fiindca era de~tept ~i capabil - devine natang ~i ghinionist; daca I-a -;ubit fiindca era cumsecade ~i virtuos - devine nememic ~i mar~av. Cu cat'mai tare femeia nu va accepta Înjosirea omenescului din sotul sau cu atat se va Înrautati situa!ia sotului. Ata~area dumneavoastra la idea/uri depa~e~te de 5-7 ori nivelul critic, de aceea exista un fond adanc ~i putemic de nemultumire fa!a de tot ceea ce nu corespunde idealurilor dumneavoastra. Alcoolismul este a boala. El leaga agresivitatea profunda a femeii, la fe/ cum ar face-o cancerul, psoriazisul ~i alte afec(iuni. Dar niciodata cauza nu se atla Într-un singur am. Agresivitatea dumneavoastra ÎI "Iove~te" pe so!ul dumneavoastra pentru ca În doua vieti anterioare, el i-a

dispre(uit ~i comportat trufa~ cu cei care Îi erau inferiori spiritual ~i intelectual. Capacitatea lui de a se schimba este de 30-40%. A dumneavoastra corespunde la 60-70%. Transformandu-va profund, rugandu-va pentru urma~i il yeti ajuta ~i Pe sotul dumneavoastra, dar prea putin ca sa elimina!i orice . urma~1. . .. nemultumire fata de sa! ~i sa-I izbaviti prm A ICItrebuie sa va schimbati ~i atitudinea fa!a de lumea Înconjuratoare. Ce este aderen!a la idealuri? Este tendin!a de a-i vedea ~e oamenii din jur ~i Întreaga lume conform unei imagini. ln maslira În cafe aceastâ imagine se atM. În con~tiintâ, ea este statica. Con~tiin!a prin chiar structura ei este statica. De aceea, daca vrem sa subordonam lumea unui desen realizat În con~tiinta noastra se produce a completa oprire a evolu!iei. Chiar din primele secunde apare a discordanta Între tabloul imaginar ~i rea/itate. ~i se treze~te agresivitatea ca a Încercare de a proteJa imaginea atlata În descompunere. Dar cum sa visam, cum sa alcatuim proiecte În acest caz? Orice vis al nostru se na~te din dorin!a de a capata confort ~i satisfaqie. Confortul superior ~i mul!umirea suprema este sentimentul de iubire din sutlet. De aceea nu vlsam pnn ganduri, ci cu iubirea ~i sentimentele. Întrucat iubirea nu are forma cand este multii iubire În vise ele se Împlinesc repede ~I detali:le nu conteaza. Cand În vise se atla multe ganduri ~i putina iubire, forma are atunci foarte multa import~n!a ~i cea mai mica nepotrivire cu proiectele na~te nemul(umlfe ~I agresivitate. De acea este interzis a crea un ideal de sa! care nu bea, este de~tept, bun ~i frumos ~i a trai cu acest ideal. Provocarea agresivita!ii este iminenta. Trebuie sa va spunetl:

116

117

1 ,~

1

,.

u t ,1

,

..--

-

~111

","U

QT_-t-:::::: E..: : i:i ~~~.E

-_J

'1

Il 1111;1

I:i

1~:

- Daca ma voi Îndragosti de el, il voi iubi cu toate neajunsuri!e ~i virtutile, indiferent cum va fi. Totul Începe de la iubirea divinului ~i se termina cu cea omeneasca. Iubirea divina autentica nu depinde de nimic. ~i daca sotul dumneavoastra va deveni invalid, impotent, ticaJos ~i nemernic, daca va va trada sau va pleca la alta femeie, va muri sau va Îmbatrâni tot ÎI veti iubi cu aceea~i putere. Va fi pentru dumneavoastra u~a prin care intrati În lumea dragostei. ~i nu conteaza cum arata aceasta u~a. Nu este permis sa construiti modele Înghetate, ele se alcatuiesc În con~tiinta. Trebuie sa Întelegeti ca lumea este imprevizibila. Un caz interesant s-a petrecut la 0 conferinta În SanktPeterburg. Dintr-un ait ora~, cu aceasta ocazie, a venit un tânar. - Situatia mea este critica - a Început sa povesteasca el trebuie sa primesc licenta ~i totul Îmi cade din mâini. Nu pot sa ma concentrez. Gândurile Îmi zboara, nu retin nimic. Catastrora tata/a.

- Este salvareadumneavoastra- il corectez eu

1

il

1

... -

dumneavoas.tra unicu! scop. Daca ati fi primit licenta ati fi Înnebunit sau ati fi racut alta boala grava ce v-ar fi blocat orientarea puternica spre idealuri, spre spiritualitate. sa traiti din sentimente. Revizuiti atitudinea fata deÎncercati cariera dumneavoastra ~i licen(â. Mergeti În salon, lucrati asupra dumneavoastra ~i veniti dupa prelegere. Când s-a apropiat dupa conferinta am vazut ca situatia lui '

~=-=

-

L~9a: ---,..

- În timpul prelegerii se petrece 0 accentuare intensa a tuturor proceselor - i-am spus tânârului - daca lucrati corect se produce 0 ameliorare putemica dar, daca va mentineti orientarea gre~itâ fie ~i pal1ial veti Începe sa va ruinatl ac!iv. Prm urmare, a~ Început sa va rugati, sa Îndepartati suparârile, nemultumlflle fata de altii ~i dumneavoastrâ În~iva. Dar imaginea dumneavoastra static~ despre lume a râmas ca Înainte. Va agatati cu "dintii" de schemele pe care vi le-ati desenat. Traiti ca ~i pâna acum prin ratiune iar daca con~tiinta se pune Înaintea sentimentului devine a~esiva. Întelegeti - lumea imprevizibil. El se comporta divina n-o yeti intelege ~âna nu yeti deveni Dumnezeu.

este imprevizibila. Omul iubit este dupa cum i-a dat Dumnezeu; logIca nu va veti Întoarce În Dumnezeu ~I Nu va bazati niciodata pe loglca

dumn~avoastra ~i pe schemele proprii, va vor trada mereu. Nu se poate trai rara ele, dar În fiecare dipa trebuie sa le simtiti ca fiind secundare. Retineti: În fiecare clipa, cu dumneavoastra se poate Întâmpla ceva complet neprevâzut. ~i trebuie sa resimtiti aceasta nu ca pe 0 neplacere ci ca pe 0 posibilitate de a va dezvolta

voastra a,i alungat toate sentimentele ~i ati inceput- dumneasa traiti prin con~tiinta. Cariera, licenta intelectul au devenit pentru

era ~i mai proasta ca Înainte.

~.-

..: f~ U

,

con~tiinta. Cu cât În suflet va fi mai multâ dragoste, cu_atât se va primi ma' u~or orice schimbare nea~teptatâ de situatie. Invatati sa trimiteti ratiunea ~i con~tiinta În planul doi când este vorba despre dragoste". Dupa aceasta conversatie tânarul a revenit la normal. Ma adresez femeii care a scris biletul: - Con~tiinta dumneavoastra, În permanenta, evalueaza critic situatia ~i genereaza agresivitate. Învatati sa nu gânditi, sa nu apreciati În nici un fel situatia. Când nu va place ceva: repetati: "Doamne, În toate este voia Ta". Repetati ac~asta ~I dimineata ~i seara. Renuntati la controlul asupra sltuatleI.

118 119

'.

::IÇ..)

L

U9Ll

-II'"

~I

Stradui!i-va sa deplasa!i con~tiinta pe al doilea plan - se va . m'c~ora dependen!a de valorile umane, va slabi fondul de agresivitate fa!a de sOI - ~i el nu va mai trebui sa bea ca sa ' supravietuiasca. '{Jo

~

~

Ajutati-ma va rog macar În câteva cuvinte. Învatati-ma cum sa normalizez, În familie, relatia dintre sol ~i 'tatal meu. Sunt permanente scandaluri. Copiii traiesc În conditii anormale. M-am straduit sa scap de 0 boala, mi-a apar~t alta. Conllictul dintre sOI ~i tatal dumneavoastra se explica În felul urmator. Amandoi traiesc din !eluri, principii ~i idealuri. De aceea, amandoi se considera lideri ~i Încearca sa-~i impuna vOIl1!a,principiile ~i idealurile celor din jur. In asemenea cazll'fi conllictul este inevitabil. Daca se va stinge În afara se va ' continua Înauntru ~i se va traduce prin boli. Ce se poate face În asemenea cazuri ? Dispre!ul fatâ de oamenii care nu corespund !elurilor ~i . ,dealunlor dumneavoastra, În principal, le-a!i mo~tenit de la tatal dumneavoastra ~i În adancul dumneavoastra este prezenta de asemeni dorinta de a va aleatui un ideal care sa includa numai trasaturi pozitive ~i de a sanc!iona dur, tot ceea ce nu corespunde acestui ideal. Tendin!a respectiva a!i transmis-o copnlor. Dumneavoastra ~i copiii trai!i În condi!ii anormale pentru ca nu va este permis sa ave!i condi!ii normale. Daca la dumneavoastra totul va fi În regula, tendin!a subcon~tienta de 120

~1.

a-l venera pe omul iubit, de a face din el un ideal se va amplifica. În mod corespunzator, dependenta de principii, idealuri, spiritualitate va Începe sa creasca la sot ~i copii ~i, În consecinta, so!ul se va Îmbolnavi ~i toate afacerile lui vor aluneca spre faliment. În cele din urma, dumneavoastra ve!i avea un sOIbolnav sau muribund ~icopii În aceea~i situa!ie. Ea s-ar schimba daca sotul ar Începe sa se comporte incorect fa!a de dumneavoastra, sa va umileasca, sa se certe cu dumneavoastra. Dar pentru ca nu-I va lasa caracterul s-o faca, se declan~eazâ un ait factor de echilibrare, adica certurile dintre sOI ~i tatal dumneavoastra. Pe cat de puternic va Începe sa creasca nemul!umirea dumneavoastra fata de situa\ie, pe atat de puternic ve!i Începe sa va aga\a!i de principii, vise ~i idealuri. Aceasta se va transmite so\ului ~i agresivitatea lui con~tienta ~i subcon~tienta se va amplifica. Se va transmite ~i tatalui iar agresivitatea lui interioara va Începe de asemenea sa creasca. Cine va fi oprit primu! ~i cum vor fi pedepsi!i to!i se va dovedi cu timpul. Sa schimba!i În mod real situa!ia din jUful dumneavoastra se poate doar modificandu-va dumneavoastra. Prim,llucru care trebuie Tacu!:sa renun\a\i la dorin\a de a controla situa!ia. Sà În\elege!i cà situa!ia, lucrand În detalii Împotriva dumneavoastrà, În principal lucreazà pentru dumneavoastra. Opri\i logica omeneascà ~i accepta\i tot ce se Întampla. Nu Încerca\i sà stabili\i cine are dreptate, so!ul sau tatàl. Mai departe, revizui\i-va viala ~i primi\i orice e~uare a idealurilor ca pe un medicament pentru dumneavoastrà ~i copiii dumneavoastrà, eliminand acuzele ~i nemul\umirea fa\à de al\ii ~i fa\à de dumneavoastrà. Daca va crampona\i de bani, langà dumneavoastrà va trebui sa se aile un sol prin care sà vi 121

--

,

.;:;

~u

-

~.

0

f:5~~.Ë

se dea purificarea. Daca sunte(i ata~ata de idealuri, langa dumneavoastra va trebui sa fie prezent un om al carui chip, caracter, comportament ~i atitudine fa(ii de dumneavoastra ~i cellal(, sa se opuna idealurilor . . . dumneavoastra. "i cand va velt . ~ reVIZU,Vla(a, va yeti schimba, transformari favorabile vo~ aparea ~i .in sUllete~e so(ului ~i tatalui. Pute(i sa va ruga(i pentru stramo~1 cerand sa Ji se elimine dorin(a de a iubi omenescul mai mult decat dumnezeiescul, pentru ca iubirea sa fie ma, pres us de con~tiin(a. Pentru ca dumneavoastra sa traiti

l', l'''',1

l

l" 'il

1

l'

l'" l', 1,1 " ", l'

l",

este dorinta celulei de a-~i impune logica intregului organism, adica este filozofia celulei canceroase. Prin urmare, vorbind despre bine ~i rau trebuie sa intelegem ':

'I"

l," 1,1

sa fie doar rau ~i acest cineva rau nu se supune lui Dumnezeu, ceea ce Însemna ca este al doilea Dumnezeu ~i ajungem la

filozofia indianâ În care exista Dumnezeu - creator, exista

! 1;

Ce inseamna sa traie~ti din vise, speran(e ~i idealuri? Inseamna sa vrei ca lumea intreaga ~i to(i oamenii sa afieinvest: buni de~tep(i, cu sim( etic, &umo~i, adica este dorin(a de "II, 111",'

( Il',

1

~i sa simtim ca ele se pot aplica doar stratului superficial al realitatii inconjuratoare. Eu-I su peri or al omului se situeaza in afara limitelor binelui ~i raului ~i fire~te, Creatorul se alla dincolo de hotarele binelui ~i raului. De aceea, daca noi consideram ca Dumnezeu este doar bun, inseamna ca cineva trebuie

dm IUb,re ~i nu din principii ~i idealuri. În felul acesta pri~ dumneavoastra va yeti ajuta ~i tatiil. Pute(i de asemeni sa va ruga(1 pentru unna~i ~i prin ei il Yeti ajuta pe sot. lar acum unuJ dmtre lucrurile cele mai im port ante . Vo m VOr 1. espre - ~ . . care hranesc b d radacmlle ancorarea dumneav oastra. ... . de pnnclpll, nazum(e ~i idealuri.

, 'II l'"

~« 0

~....

--

-====-:.:

uga --"..

--1

,,1 l, l,

-+::::: E.;.; i:i

Dumnezeu - distrugator ~.a.m.d.

Când Îllcercam sa ne Îl1chipuim un Dumnezeu bun, generos, cumsecade ii atribuim' Demiurgului trasaturi omene~ti. Este dorin(a de a cunoa~te divinul prin omenesc. Dar divinul se

,~

t

"

lum~a numai cu trasaturi minunate. Este dorin(a de. a pune ~un~taka pe un piedestal ~i de a alunga rau/. Este dorin(a de a Impar(1 lumea in bine ~i rau, de a cura(a ~i salvgarda binele ~i de a dlstruge rau/. Dar se dovede~te ca no(iunile de bine" - sunt generate de trupul ~i con~tiin(a noastra, mai exact~I. "rau " " de a~eJ strat al con~tiin(ei allat În conexiune cu corpul nostru. Daca trupulUJI-e bille acesta este binele, daca i-e rau este rau/. DlIlcolo d~ limiteJe corpului nu exista bine ~i rau. A~adar, filozofia care Imparte lume intreaga in bine ~i rau este filozofia con~tllll(ei corporale ~i, in primul rand, ea rellecta trupului. Dorin(a de a apJica 0 asemenea filozofie Întregii lumi interesele

:~:

cunoa~te prin deta~area de tot ce este omenesc. Întrucat con~tiin(a este legata de trup, iar trupul se delimiteaza de mediul inconjurator, adica imparte intreaga lume in doca parti, con~tiinta imparte ~i ea toata lumea În doua. lata - eu ~i iata restullul1ii. Con~tiinta divide in permanenta lumea in dreapta ~i stanga, În jos ~i sus. Dumnezeu se alla dincolo de hotarele binelui ~i raului. Dumnezeu este iubirea iar iubirea este ~i stanga ~i dreapta, sublim ~i josnic, rau ~i bine. De aceea lumea trebuie cunoscutii, in primul rand, nu din punctul de vedere al binelui ~i raului, ci din punctul de vedere al iubirii Divinului. Cu atat mai mult cu cat Întelesul de "bine" ~i "rau" se schimba mereu. leri am intrat În apa rece ~i am Tacut un guturai, apa rece este rau/. Astazi am Început sa ma calesc ~i sa ma scald În apa rece, s-a Îmbunatatit sanatatea ~i apa rece a devenit binele.

122 123 J

r

..---

.n

...,

QU

r

-

--i-::::::

CE..:..; i:i. Pi:::J 11.1::: Q:)~f-<..c

J-

r--"

« f;:;: « l.J

---......~

===

H9a

~",,-"--_.__..-

~""

1'1 '"

1'

1111 " ,

lII

1'1111

'I t'I

I :::'

l ,

/1"

," 1 1

leri rn-a jignit un om ~i eu consider ca este un nemernic ~i dU~manul meu. Astazi am Înteles ca am meritat-o ~i consider ca s-a comportat just ~i poate fi numit prietenul meu. Cand Începem sa Întelegem ~i sa simtim acest lucru, pentru noi nu mai este 0 enigma piIda cu Adam ~i Eva care au savar~it, În rai, primul pacat (pacatul originar) ce a slujit drept cauza pentru caderea În pacat ? Gustarea din fructul binelui ~i al raului, fructul cunoa~terii. Daca ar fi sa traducem aceasta În limbajul contemporan, lucrurile ar arâta În felul urmator: pana la dobandirea unui corp ~i a unei con~tiinte dezvoltate, omul nu se delimita de lumea Înconjuratoare, traia Întai din iubire ~i apoi din con~tiintâ. Divinul era pentru el primordial ~i apoi urma omenescul. Ulterior, cand con~tiinta ~i trupul au Început sa se dezvolte, omul a Început sa Opuna eu.1 sau lumii, sa Împarta Întreaga lume În bine ~i rau, sa a~eze con~tiinta mai presus de iubire, adica umanul a Început sa Întunece divinul. Parabola ne-ar aminti parca, de faptul ca purtam În noi acest pacat originar - a pune con~tiin(a mai sus de iubire, a Împarti Întreaga lume În bine ~i rau, a a~eza omenescul mai presus de divin. ~i În masura În cafe avem tot mai rouit omenesc, trebuie sa depunem eforturi tot mai mari pentru dobandirea În sufletul nostru a divinului.

l

~

'§J<>

În ultima Ajutafi-ma,

.

vreme

s.m t

sugerafi-mi

Dependenta

C

~

a viat, a

mea

este În impas.

de aptitudini,

idealuri ~i in~.

canza.

dumneavoastra

lect depa~e~t~ de trei ori nivelul periculos. Dependenta .e . '1 re ale valorilor spirituale este ~I ea prezenta. ~~~~;ut~;;~:~:IUi este de zece ori mai Înalt decat .normaluL Cu ... . COplll sunt man p.robleme De aceea orice reu~lta este pen cu. loasa acum pentru dumneavoastra, orice Îndep r'~lI~e a pro; iectelor ~i sperantelor, de asemeni. Natura lucreaza, m,pnmu. rand pentru salvarea urma~ilor. Pen!ru ca pe lume,'a apara

,.

co i;i dumneavoastra ~i sa supravieluiasca, !rebllle sa acumu. lat;. iubire În su flet, de cateva ori mal multa ca acu'.".. Pentru

1

aceasta trebllle" sa fi'III au, d sa la Cel care genereaza lublfea, . adica la Dumnezeu. :;Ji pentru 0 vreme, sa fiIII 'd m e!,a'rtata de , .. ceea ce va "sug e" iubirea adica tot omenescul. Daca aIl mtrat ~. " e artea omeneasca, a d resatl-va 1Ui Dumnezeu. .. ~it~~~P:~,t;U : vreme de cariera, proiecte, sper~~le ~i relatille "

cu c~il~'ti oameni. Opriti nu doar logica ~i con~tllnla omenea~-

I!,'

,

ca dar "ln masura Posibilitatilor , ~i activitatea omeneasca. ' . Uitati de toate ~I ocup ati. -va de dumneavoastra. C lIIU sa' 1uc rati. . asup~a dumneavoastra este spus În cartl.

,l' 1

l' 1

'§J<>

~

~

1

"

Intotdeanna am avnt nn t en p rost . Nu dem nit am , . . cunoscut un b ar ' b at care m.-a placn t ~I a m Începnt sa A

124

125

..

-

.~ ~u

~

r Il

J. -

. ..; ;;:""'~

~~

CU el. Toata

fat a mi s-a umplut de raDl. V a- rog, .

-.

explica!i-rni care este cauza ? :11'1 l,

Tenul ferneii este legat de idealuri. Traurnatismele fetei sau ale din(ilo~, problemele cu paru 1, toate blocheaza cramp~narea

.

Prin urmare, e vorba

l, 'l' l'I, 1 Il' Ijli,

:

"

;:; il: u~

-

~--==-=

H91l

--~--

pentru abaterile copiilor Încep sa raspunda parin!ii. Pe cat de greu se transforma copiii În interior, pe atat de greu se Însanato~esc ~i-~i rezolva problemele parin!ii ~i-n momentele critice pentru copil, se Îmbolnavesc ~i mor În primul rand parin!ii, ca sursa a unei eronate concep!ii despre lume ~i a unui caracter rau. Nu demult am vorbit cu 0 femeie. Are mari probleme de sanatate. Lucreaza asupra sa Îndelung ~i chinuitor. A citit toate car(ile, a vazut videocasetele. Exista rezultate, dar periodic apare ceva nou. "Pana cand fiica dumneavoastra nu se va schimba profund, vor fi probleme". I-am spus. - Dar fiicei Îi este foarte greu sa se schimbe - a spus femeia - cand vine la biserica i se face foarte rau, sau pur ~i simplu Î~ipÎerde cuno~tin!a. Nici nu ~tiu ce sa fac! - Cum ce sa face!i? Continua!i s-o duce!i la biserica. Înainte de a merge acolo sa !ina post sau sa renun!e la mâncare, sa.-Î ierte pe toti, sa Încerce sa se roage ~i pe urmâ sa mearga la biserica repetand ca ~i starea proasta, ~i le~inulle'va primi ca 0 purificare a sulletului. Energetica bisericii Însa~i umile~te omenescul În fa!a divinului, ÎI a~eaza pe al doilea plan. Cu cat În adancurile sulletului omenescul sta mai sus de Dumnezeire, ~i respectiv, agresivitatea fa(â de dragoste este mai mare, cu atat omului Îi poate fi În biserica mai rau. În masura În care omul este,gata sa se schimbe ~i se ajuta pe sine În sensul acesta la exterior ~i În interior, frecventarea bisericii poate deveni un confort. Prin sentimentele ~i gândurile noastre, În fiecare secunda, sau Îi ajutam pe urma~ii no~tri sau Îi "Înecâm". Dacâ În aceastâ viatâ resimtim În permanentâ nemul(umirea, dispre(Uim ~i etichetam, inhibam mereu senti-

de Idealun. Aveti 0 de pendenta, crescut . a' Ji' ata, ' de re 1a,lI, . .' t " 1d ealun, omul ,ubit ~i cand a!i primit "mere Tara fiere" dependenta a crescut brusc.

'

o:::::

--p

(

traiesc

1

T

CI E..:..; i:i 0:; ::J 11.1::: a::1~!--o..c

fie vreo Îmbolnavire

a barbatulLii

dumneavoastra ~i apoi a dumneavoastra, fie În cazul unui bun echilibru, de 0 descre~tere, prin probleme cosmetice a orientarii spre idealLlri, proiecte. De obicei, În astfel de ca;uri femeia se irita, se enerveaza, sufera, Începe sa LImble pe la doctori ~i daca reu~e~te sa-~i rezolve problemele dintai, LIlterior, fie ca se ÎnraLlta!esc drastic reJa!iile cu omul Îndragit, fie se strica de tot fie se Îmbolnave~te barbatLiI ~i apoi femeia. ' De aceea este de dorit sa va pLlne!i toate fortele nu În rezolvarea exterioara a problemelor ci pe modific~rea starii IIltenoare pentru a nu muta problema dintr-un loc În al tu!.

l,

.

,1 .1

~

'1

~

~

Durnueavoastra a!i seris ca de parin!i depind copiii. Curn depind parin!ii de copii? În. princi?iu dependen!a este egala 100 la 100. Diferen(a ~onsta doar IIItl~p. Abaterile parin!ilor de pana la concep!ie ~i III tlmpul sarClll1I ca ~I dupa na~tere dar În mai mica masura IIllluen!eaza sanatatea ~i destinul copiilor. Trec 10-15 ani ~;

.'

126 127

k

t.

--

..."

-of::::;;

~§~s.

QU

CQE-oE-o.E

~-

-

.0:: t:

===-=

~ u

.agLl'

--1 III

mentul iubirii ~i prin aceasta mutilam sufletele copiilor no~tri, În viala viitoare

III "

III, Il!!I

1

yom avea

un caracter

minunat,

'l, 1

evolueaza prin rela!ii. Suntem lega!i de parin!i ~i

preluam caracterul lor, experien!a lor, concep!ia lor despre

bunatate dar copiii no~tri vor fi sinteza a tot ce am Tacut rau În

lume. Acest lucru ne ajuta sa dobândim mai repede ceva in

viala anterioara. Vor fi suferin!a noastra pe toata viala ~i vor avea corpuri ~i suflete deformate. Daca omul este lini~tit ~i bun

via!à. Suntem lega!i de profesorii

la exterior, Însemnâ ca este de asemenea curat lâuntric.

cuno~tin!e. Avem un om pe care ÎI divinizam ~i de la care de asemenea luam, subcon~tient, informa!ie utiIa. Dar În afara de

De aceea, oricât de bine ~i confortabil v-a!i sim!i la exterior, trebuie sa continua!i sa lucra!i asupra dumneavoastra,

I!'"

l'j,

Omul

plin de

Întrucât copiii sunt reflectarea starii dumneavoastra profunde care depa~e~te intervaIul unei vie!i.

foarte

1

"l,

no~tri ~i primim de la ei

aceste contacte exista ~i unele neumane. Sunt contactele cu lumea de dincolo de mormânt, cu alte Iumi, cu alte planuri ~i entita!i. Prin contactul cu planurile superioare vine un imens ~uvoi

,1

l'II

'5>0

ill I, Il'

~

de informa!ie. Ea este perceputa ca 0 senza!ie de fericire, lumina, caldura, bunatate ~i generozitate. În masura in care

~

omul se straduie~te sa nu se comporte josnic, sa nu jigneasca ~i Am

III

fost cu fiica mea la 0 Întalnire

cu dumneavoastra.

Apoi noaptea, ea s-a chi nuit foarte tare cu crize de dureri la stomac. Stomacul n-a deranjat-o Înainte, niciodata. ~i iata, acum au aparut acelea~i dureri, premergator venirii planuite de dnmneavoastra În ora~ul nostru (am vrut sa venim din nou Împreuna). Acum fiica mea snstine ni~te examene, nu ~i-a mai pro pus sa vina la conferinta ~i nu a mai avut dureri. P.S. Am sentimentul ca feti!a va avea probleme cu viitorul. Pana la na~terea ei toti erau Împotriva casatoriei ~i a copilnlui. În ultimii 2-3 ani snb ochii fetitei se petree accidente. Cu un an În urma era cat pe ce sa intre Într-un accident. Lucram asupra noastra dar ma tem sa nu Întarziem..

.

128

sa nu umileasca al!i oameni, sa nu reprime sentimentul sublimului din sufletul sau, cre~te contactul lui cu planurile supenoare. La contactul cu planurile multiple ~i de mare an\'ergura are acces doar omu! cu mari rezerve de iubire in suflet. Daca iubire~ este pu!ina contactul il va ucide, adica dragostea pentn' Dumnezeu genereaza iubirea fa!a de lume ~i oameni. lubirea na~te spiritualitate. Spiritualitatea na~te aptitudini

~i intelect,

adica, mai

devreme sau mai târziu, contactul cu planurile superioare confera posibilita!i foarte mari ~i amplifica dimensiunile

personalita!ii umane. Dar oricât de inalt ar fi nivelul contactului ~i nivelul spirituaIita!ii toate acestea sunt omene~ti ~i Înseamna ca poate cre~te dependen!a, se poate mari agresivitatea ~i miqora dragostea din suflet. De aceea are loc 0

129

".

----

-

.n QU

~~~,Ë

t.

, '1111

1 Il;i,

1,,;'1,1

,l""

1 111111

1

'I1

QT_+::::; E..:..; P..

->::

12i: «u

-

~~

H911 u_p

.~"),01;~"'~~'

periodica purificare, adica anularea contactului cu planurile superioare ne determina comportamentul, În viala noastra apare dintr-o data un om al carui fel este conturat de planurile marunte, pamânte~ti. El este gata sa tradeze ~i sa renege tot ce este sacru de dragul banilor. Pentru el este de mii de ori mai important, decât orice convorbire abstractâ, ceea ce se poate pipai ~i line În mâini. Daca nu dispreluim ~i nu judecam un asemenea om, nu respingem În interiorul nostru iubirea pentru el, vindecarea se produce normal $i putem menline contactul cu planurile supenoare. Astfel, 0 femeie superioara, buna ~i entuziasta are adesea un sol ce se dovede$te a fi un pragmatic cinic, om dur $i Îara principii. lar daca ea continua sa-I iubeasca, copiii vor fi puri. Dar daca va Începe sa se enerveze, $i sa-$i dispreluiasca solul, va renega iubirea $i-i va lipsi de ea pe copiii sai. lubirea fiind pUlina, contactul cu planurile superioare va fi periculos $i copiii vor pierde ~i ei. Însa rezultatul iubirii ~i contactului se va rnzotine oricum În ei, adica vor avea un nivel mai Înalt d~ posibilitali, aptitudini ~i intelect. Dar fiindca iubirea ~i avântul sufletesc nu sunt resimlite de copiii, ei Încep sa se orienteze spre ceea ce stapânesc În mod real. Însa orientarea excesiva spre aptitudini $i intelect intensifica puternic trufia ~i provoaca 0 agresivitate de mari dimensiuni falâ de oameni ~i lumea Înconjuratoare. Acest proces, mai devreme sau mai târziu se opre~te. Acum relativ la problema dumneavoastra. În vielile anterioare ali avut un foarte Înalt nivel al bunatalii, spiritualita(ii, virtu(ii, sentimentelor superioare. Ali Început sa

depinde(i tot mai mult de acest lucru. Când au Început sa va trateze prin sol ~i al(i oameni, În viala anterioara, nu a(i trecut proba. În aceasta viala, Într-o masura oarecare la fel. Când copi!ul are orgoliul marit, perioada concepliei sarcinii ~i a venirii pe lume trebuie sa fie Înso(ita de Înjosire ~i lipsa bunastarii omene$ti; daca parinlii, mai ales marna, trec cu bine prin acest segment de viala ei il ajuta pe copil sa revina la ofdine. ~i for(ele principale din educalie nu trebuie cheltuite pentru dezvoltarea aptitudinilor, pentru 0 mai buna ~coala ~i cariera, ci pentru ~tiin(a de a ierta, de a nu gandi urat despre oameni, pentru 0 mai mare concentrare asupra iubirii decât asupra raliunii ~i con~tiinlei. Orientarea fiicei dumneavoastra câtre aptitudini $i intelect este de patru ori mai mare decat nivelul de risc. Contactul este dur. Tendinla de a gandi rau despre oameni ~i lumea Înconjuratoare este Înalta. lar cand prin ganduri ~i cuvinte Îi suparam pe cei din jur, franarea se produce prin probleme cu stomacul nostru. În timpul prelegerilor spectatorii intfa În contact cu mine. Toati "murdaria" se ridica la suprafa(a. Pe de 0 parte. Pe de alta parte, eu le indic cum sa Învingem toate astea. ~i daca omul s-a lenevit, sau n-a În(eles ceva ~i nu s-a putut schimba, agresivitatea ramasa se activeaza, dureros ~i ÎI ajuta sa se schimbe prin constrangere. Cand fetila a decis sa mearga la conferin(a s-a Întamplat acela~i lucru. Cand a hotarat sa nu. mearga, contactul s-a Închis ~i procesul acumularii a lut-o pe drumul sau. Ce se poate face În aceasta situa(ie? Pentru 0 vreme este mai bine ca fetila sa uite de licenla, cariera, de aptitudini. Mai bine 0 munca fizica, monotona, Îara

t30 t31

.-

----

","U

V

uga ".

1 ',1

,l,

1:

~--

T_+:::::

~ ~ §t 8- ~.0:: -""'"""'= C:H-.t-..E

.-= N

:1

nici un gând În minte. Cu cât posibilitatea de a câ~tiga bani va fi mai mica ~i În acela~i timp cu cât mai grea va fi munca, cu atât mai bine pentru ea. Postul, renun(area temporara la mâncare, mersul ~i rugâciunea, oriee muncâ mic~orâl1d sentimentul propriei importante, pot ajuta la schimbarea de sine. Dar partea cea mai importanta a lucrului cu sine trebuie executata de mama, adica de dumneavoastra. Trebuie acceptat ~i iertat tatal, so(ul, orice barbat prin care fiind Înjosit omenescul, s-a acordat percep(ia iubirii de Dumnezeu. Trebuie sa trece(i de zeci ~i zeci de ori prin situa(ia În care au fost Înjosite cele mai Înalte ~i sfinte valori umane ~i sa repeta(i ca iubirea este mai importanta pentru dumneavoastra ~i ca, de dragul iubirii pentru Dumnezeu, sunte(i gata sa renun(a(i la cele mai inalte valori spirituale. Sa Înva(a(i dumneavoastra În~iva ~i sa va Înva(a(i fiica sa cedeze, sa se supuna, sa fie de acord cu barbatul când el nu are dreptate. Acestea creeaza un bun fond pentru lucrul cu eu-I propriu. ~i daca la inceput efectul lipse~te, nu dispera(i ~i continua(i. Daca 0 ameliorare vizibila s-a produs, nu va relaxa(i ~i nu Înceta(i lucrul, merge(i Înainte Înce.i~or ~i neÎntrerupt, ~i, atunci rezultatul va aparea ~i I:U secven(ial ci pe timp lung.

~

~

~

oameni. Apoi am În(eles ca este pu(in, ca nemul(umirea, suparari le fa(a de sine, fa(a de caracterul, vârsta personala, posibilita(ile limitate, reduse, sunt periculoase, patrund adânc Înauntru, fiindca fata de noi suntem deschi~i, putând ajunge la foarte mari dimensiuni. Pe orma am con~tientizat ca simpla nemultumire pentru situa(ia În care te gase~ti, fa(a de soarta, societate, lumea Înconjuratoare este mai pu(in evidenta decât ura fa(a de vecini, dar rezultatele negative sunt considerabil mai semnificative. Am Început sa le spun pacien(ilor:

- La Început pute(i sa va amintiti fiecare situa(ie concreta, pe cine ~i ce v-a suparat ~i sa le retrai(i iertând tot. Apoi ispa~i(i-va agresivitatea fata de iubire, aparuta În sufletul dumneavoastrâ În lIrma supârârii pe sine, pe soartâ !?iprezentâ În sufletele altor oameni În urma judecarii lor, a preten(iilor fa(a de ei. Am privit pm1ea de care omul este cel mai tare ata~at ~i am propus sa se lucreze mai mult În aceea direc(ie. Apoi am vazut ca În afara de Îndepartarea unui ata~ament, gelozia de pilda, ori t;ufia sau ata~ari de idealori, trebuie anulat fondul general de apartenen(a la omenesc. ~i În acest plan este obligatorie modÎficarea conceptiei despre lume. Mi-au trebuit câ(iva ani pentru a spune Într-o fraza acel În(eles al lumÎi pe care I-am prÎmit.

Cum sa Înliitur ata~ameutele În geueral? Înainte spuneam: "Anula(i agresivitatea, supararile, nemul(umirea fa(a de al(ii". ~i no(iunea de "agresivitatea subcon~tienta", indica În primul rând, fondul de preten(ii fa(a de al(i 132

!

Este periculoasa ~i plina de responsabilÎtate nu doar stapânirea valorilor spirituale, ci ~i a celor materiale. lar evolu(ia nu este un drum larg pe care devii tot mai putemic ~i mai aparat, el seamana mai degraba cu cararea unui alpinist, cu cât nivelul tau este mai Înalt, cu atât calea pe care orci este

133

~u U9ir:

1'"

mai riscanta. Înainte consideram ca stapanirea valorilor spirituale Înseamna un singur lucru, doar binele. Nicaieri in literatura nu am gasit Întelegerea faptului ca pana ~i valorile spirituale superioare nu pot constitui telul unic. Se poate ca despre aceasta sa fi vorbit 0 singura fraza din Biblie: "Fericiti cei saraci cu duhul, caci a lor este Împaratia Ceru!ui". Oaca stapanirea valorilor spirituale poate fi periculoasa, Înseamna ca nu este admis vreodata ca ele sa se constituie În te! superior. Înseamna ca sunt secundare ~i nu este permis sa depinzi de ele. Orice fericire umana este posesiune de va lori materiale ~i spirituale. De aceea nici nu poate fi telul principal ci doar un mijloc, 0 pârghie pentru amphficarea divinului din sine' ~tiinta de a primi În orice secunda pierderea fericirii omene~ti aspirand În acel moment spre divin reprezinta posibilitatea unei evolutii normale. a parte din fericirea omeneasca trebuie respinsa. Reiese ca omului bogat i se mentine capitalu! cand ofera su me semnificative pentru aqiuni de binefacere ~i Întelege ca acumularea financiara nu poate fi scopul principal. Pentru ca un stat sa

Il,

i:

, 1

exis'e, fiecare trebuie sa plateasca impozite. ~i daca omul .IU vrea s-o faca vine un executor statal ~i Îi confisca proprietatea. Noi Îi platim lui Oumnezeu un tribut de iubire. Oaca nu 0 facem pierdem fericirea omeneasca. Oaca omul se desparte periodic de tot ceea ce Îi este drag traind mental moartea celor apropiati ~i propria moarte, este deja gata sa-~i jertfeasca fericirea omeneasca. Dar numai În cazul În care acceptam totul ca fiind dat de Oumnezeu ~i pastram iubirea pentru el. Oaca schimbarea are loc În perioada În care v-ati iubit, eu repet : "Ooamne, te iubesc mai mult decât pe el, mai mult

t

decat pe copiii mei, mai mult decat tot ceea ce Îmi este scump", daca 0 facem permanent, putem darui iubirea omului iubit fara sa ne temem pentru el. Independenta interioara fata de valorile umane ne confera ~i 0 proteqie exterioara, tizica. Organismul devine mai rezistent fata de boh, infectii, ,temperaturi ~i suprasohcitari fizice. Am vorbit odatâ cu un om care se ocupa de Îmbaierile la copca. - ~tii care este regula principala a scaldatului În apa rece? - m-a Întrebat el. - Sa intri În apa cu bunatate În sutlet ~i bine dispus. Oaca te temi, sau e~ti suparat pe cineva În acel moment sau pur ~i simplu te nelini~te~ti, poti sa race~ti. De aceea Înainte de a te sca!da alunga IDate temerile ~i supararile, umple-te de bunatate ~i apoi sari. Atunci sanatatea !i se va fortifica!

1 1

r

Mi-am amintit ce mi-a povestit 0 cuno~tinta: dumneavoastra, am lucrat asupra mea ~i - Am citit cartile exista efecte, dar este foarte greu sa lucrez cu eu-I de bunavoie. :C:xista 0 metoda de Însanato~ire - mersul pe carblmi

1

aprin~i. Am Încercat ~i ~titi, cu sanatatea stau mult mai bine. Pentru ca mi-a trezit interesu! am ruga: 0 sa-mi povesteasca despre starea pe care 0 resimte Înainte de a trece peste ~antul de cinci metri, ump!ut cu carbuni aprln~i. - Instructoarea noastra ne-a spus urmatoarele

- a Început

ea - imaginati-va cea mai mare pierdere din viata dumneavoastra ~i acceptati-o. Apoi adresati-va fortelor superioare ~i

\1.

1 !' 1 1

cereti-Ie ajutor. Cand am facut acest lucru - povestea cuno~tinta - mâinile mi-au devenit fierbinti de parca ar fi ie~it 135

134

..

.....

.=, QU

-

QÊ~~

~~~,Ë

~ 0

-

==-==-=

.H9LZ

1l'

", Il :1i '';

curent din ele. Am sim!it cà sunt gata ~i am pà~it lini~tità 'i, 1

Ii

;11 :111'

l'

trecând peste càrbuni. Am În!eles cà aici lucreazâ acela~i mecanism.

Dacà omul

nu poate sà-I ierte pe careva sau nu poate accepta pierderea a ceva scump, corpul lui depinde de mediul Înconjuràtor ~i nu suportà modificarile

bru~te. În màsura În care omul este În

stare sà se deta~eze de con~tiin!à ~i de eu-Ilui omenesc, corpuI lui este mai pu!in supus distrugerii. Vikingii mâncau Înainte de luptà bure!i pestri!i (ciuperci otràvitoare) pentru a se debarasa de con~tiin!a propriului eu ~i a fi capabili de acte de vitejie. Unii luptatori din Orient Îndeplineau ritualul propriei morti ~i mergeau la luptà de parcà ar fi murit deja. Frica dispàrea, capacitàtile se Înzeceau. Femeia care nici nu poate ridica cincizeci de kg, vàzând cum copilul ei a nimerit sub 0 ma~inà

,l' i 'l' Il

"

l'

I,

ridicà un camion de opt tone, eu-I ei personal dispare În acest moment cu toate probleme sale. Ea traie~te din dorin(a de a-~i . ajuta copilul. Apropo, am citit pe urmà un articol despre un trib care calcà pe foc. Înainte de acest act, indienii, timp de câteva zile Î~i'creeazà 0 anumità stare. Principalul este sà elim:ne contacte le sexuale, hrana gustoasà, adicà tot ce ne leaga de eu-

.1'1'

1" 1 l' 1 1

l' 1

1 nostru omenesc. Mi-am amintit cum au aràtat la televizor un om Îmbracat Într-o tunicà albà. Lua 0 bagheta În mânà, se Înclina ~i intra Într-o anumità stare. Dupa aceasta, la comanda lui i se tuma pe spate un borcan de cinci litri cu acid sulfuric. Tunica se destràma sfârâind În câteva secunde iar pe spinarea lui nu râmanea I1ici 0 arsura. Am inteles de unde vin minunile sàvar~ite de sfinti ~i de ce nu au putut fi ei otraviti, de ce ie~eau vii din foc, ~i de ce

136

zburau prin aer. Asemenea lucruri raceau ~i yoghinii În India. Reiese ca nu erau basme ci fapte reale. La 0 anumita scarà a deta~àrii de eu-I omenesc se poate nu doar vindeca boala, dar ~i Învia mortii: Eu-I nostru omenesc este multi-stratificat. Trecerea de la eu-I trupesc la trepteIe lui mai Înalte ~i deschiderea unor largi posibilita!i rara màrirea rezervelor de jubire din suflet dau 0 cre~tere considerabilà a propriei importante ~i ulterior tot mai multe probleme. De aceea indiferent de ineficienta externâ, gândul constant catre Dumnezeu ~i iubirea care nu depinde de nimic, nu numai de eu-I nostru omenesc dar ~i de straturiIe superioare, de mai mare anvergurà, confera 0 sànàtate reala ~i 0 fericire autenticà, .-

'!Jv

~

~

Încerc sa iert, dar nu reu~esc, ce sa fac? Stàteam odatà la baia de abur cu un prieten ~i comentai'n 0 situa!ie ce mi se Întâmplase de curând. Dupa cum se Întâmplase adesea, fusesem În~elat de un om pe care il ajutasem. Am Încercat sà Îndepartez supàràrile imerioare repetând cà nu fusese Întâmplàtor, cà fuse se dat de sus, dar nemul!umirea numi trecea. lar eu continuam sà clocotesc de preten!ii: - Asculta - Îmi zâmbi prietenul meu- tu Îi Înveti pe altii ca nu este permis sajudeci dar ce faci În clipa de fata?

- Nu judec ci dau pur ~i simplu 0 apreciere logica celor Întâmplate. 137

If<

~

T_+::::: 0 E..:...; i:i.

-

.!:: ca QU

g5~~.Ë

r'

1. Încerca!i sa-I aproba!i pe amui care v-a suparat; 2. 3.

Juat seama: "Doamne, dar ce fac?" ~i iata ca ma plimb prin ;rnagazin, adun pachetele, trec de la un raion la altul ~i Încerc

"scormoni" logic În cele petrecute s-a redus. De aceea va; propune sa face!i urmatoarele cand cineva v-a suparat:

~

-

Gasi!i-i ni~te trasaturi pozitive; Stradui!i-va sa va pune!i În locul lui, adica sa va

deta~a!i de eu-I persan al cu supararile ~i preten!iile lui. Mai departe: În masura În care toate for!ele dumneavoastra se concentreaza pe eu-I omenesc, supararea va fi mai grea,

sa-I iert pe amui respectiv. Ma rog ~i ma caiesc. Rog sa plece supararea din sufletul meu, repet ca nu lin supararea pe el, repet ca el nu avea nici a vina. Dar supararea nu trece. ~tiu ca

ampla ~i profunda.

este important sa nu emit preten!ii, ulteriar va fi mai u~or de iertat. Ce sa le spun pacien!ilor daca Într-un moment critic nu pot eu ÎnslImÎ sa ma pUll Îll ordine? Important aici este sa nu te

Cu cat yeti lucra pentru

deta~area

de

sentimentul propriei importal1(e, cedând ~i aprobând al!i o3meni, neimpunându-Je vointa dumlleavoastrâ, repetând periodic ca peste tot ~i În toate vede!i ~i sim!i!i voin!a divina, cu atât yeti corecta treptat situa!ia. Principalul - sa nu tainui!i supararea adânc În primele câteva ore. Aici este important sa nu reflecta!i, sa nu evalua!i

opre~ti ~i sa continui Încercarile. Încapa!ânarea nu-mi lipse~te. Pot sa fac 10 Încercari, 20, 100, 1000 - pâna rezolv problema. Nu este a Încapa!anare stupida. Daca se fac zeci de Încercari ~i

supararea. De aceea trebuie lucrat mereu asupra eu-lui pentru

Tara rezultat Încep sa diversific, sa caut alte caio De ce rn-a atins aceasta situa!ie atât de tare? În mintea mea ~u era decâto varianta: adica se deschide u~a, to!i intra lini~ti!i Tara a se incomoda unul pe altul. Întrucât toata energia era Îndre~'tata spre acest model nu am avut farta. lar supararea a aparut

miqorarea

dependen!ei.

pentru a proteja modelul vechi ~i a nu accepta modelul nou.

permanen!a

atunc; yeti aVea parte de reu~ite la competi!iile

situa!ia. Omul nu are nici a vina, este dat de Dumnezeu, nu este Întâmplator. Mai departe: pe cât yeti depinde mai tart' de

l,

-p

U~ s-a deschis ~i to!i au luat-o Înainte. În acelmoment cineva rn-a calcat tare pe calcâi. M-am Întors. Un barbat nu prea Înalt .s-a uitat cu indiferen!a la mine ~ia pa~it lini~tit mai departe. . "Fir-ar sa fie - m-am gândit rn-a calcat pe picioare ~i nici .macarnu s-a scuzat m-am suparat de doua ori". Apoi mi-am

Am Încercat ~i am constatat ca dorin!a de a judeca ~i de a

'II l'

.

toate valorile omene~ti: pe atât va va fi mai greu sa suporta!i Daca yeti Începe sa va antrena!i În

numite"supârarea grea".

Înca un fapt. M-am dus odata la magazinul universal dupa cumparaturi. Era la ara deschiderii ~i la intrare statea a mul!ime de oameni.

Înseamna ca daca a~ fi avut În cap 5-7.variante modificari ale situa!iei a~ fi reac!ionat altfel neplacuta pentru mine. Mi-a fast mai u~or dar sufletului mi-a mai ramas un ghimpe. "Dacâ acel

de posibile la varianta În adâncul om nu are

nici a vina - Înseamna ca pricina celor Întâmplate nu se afla În el, ci În mine. Înseamna ca eu sunt cel vinovat de faptul ca a fast pus sa ma umileasca.

-( u

~-==-===-

-

H9.lZ

--_J..-

- Atunci gase~te ceva bun - nu se lasa prietenul - macar un element, te va u~ura!

<>: f-<;:;

Prin urmare trebuie sa-i cer iertare

138 139

---

...~ ~~"ij 0- ~ aH""E-.Ë u

.-r'I /=>u

J.'

'-

r

1

pentru asta"."Omule iarta-ma

- am gândit

ca te-am provocat

eu strângând

sa te compOr(i

din dinti

-

a~a".

Ciudat, supararea s-a volatilizat imediat. Acum acest lucru a ajuns la mine un automatism. Daca ma impinge cineva cu brutalitate sau ma calea pe picior, imediat ii cer in gând iertare pentru asta. Poti cere iertare pâna ~i de la cel care te va ucide

,1 Il

pentru ca I-ai provocat va plati.

la un gest pentru care pe urma

În principiu supararea noastra pe un ait om este un lin~aj. Daca el Într-adevar a savâr~it 0 crima impotriva iubirii ~i a

l'

l'

,l,

1

"

Il

interior

incaleat legile superioare suparându-ne, sa ne amestecam in treaba aceasta cu supararile noastre nu va fi decât spre propria paguba. Nu de mult, la 0 consultatie,

mi s-a povestit

urmatorul

caz.

- Cu câtiva ani În urma am vâzut cum 0 persoanâ Î.~i incuraja micul fiu sa arunce cu pietre În cei care I-au suparat. Alaturi se afla 0 alta femeie.

1

il

"

,' 1

- Ce faceti cu el ? - a intrebat ea.- Îi veti s!:Îlei caracterul. De acum se va razbuna pentru cea mai mica suparare.

.

"

,,'l,

-

Nu va bagati unde nu e treaba dumneavoastra,

taiat-o mama - il Înval sa se apere.

U9L1: - "..

1Ir'

,1 1

1

.

omeneasca este necesara ~i dreptatea trebuie sa aiba limitele lor. Îmi amintesc, mi s-a povestit negustor.

- Acum invatati-I sa ierte - spunea femeia. - Când va cre~te va inva(a repede sa se apere. Dar mama nu a putut fi convmsa, ~I a continuat propria politica.

Venea

pe datorie.

la tara ~i vindea

~i iata ca il cheama

0 marra

pe cuvânt

140

de mult 0 istorie marfuri.

Câteodata

pe omul carui~data

de onoare

lar acela

sat ~i il cheama din nou pe om. ii explica - Vezi am pus 0 cruciulita,

despre un dadea ~i trecuta

ii

11 prOlTI1te

negustorul.

Eu nu uit

pe aceasta sa nu contezi' Omul iar se jura ~i promite sa-i dea banii. Vine a treia oara

datoriile,

negustorul -

~i se repeta aceea~i scena.

~tii,

ii spune negutatorul,

data viitGare nu mai trimit

dupa tine, sa vii singur. ~i daca nu-mi dai banii 0 sa tai cruciulita. N-o sa-ti mai iau datoria... Ti-o va lua Dumnezeu. Jar Durnnezeu ia mai mult decât omul. Din toate cele de mai sus se trage concluzia : 0 suparare grea care nu trece este deja boalâ ~i destul de grava. Indica un foarte seri os din organism.

Când 0 astfel de boala

e"olueaza primim inevitabil medicamente pe care le numim ne p lâcere" ", nenorocire", .,boalâ" sau "moarte". .

"

~

- ~titi, au trecut doi ani de când am vazut aceasta scena. Cu un an in urma mama copi lu lui a murit de cancer la stomac. Când Încercam sa "impingem" sub justitia noastra logica, omeneascâ, Îlltreaga Iume Îllconjurâtoare, se termina mereu tragic. Oameni cu vedere larga au inteles intotdeauna ca logica

Dar ele

de asemel1l.

~I se jura ca data viitoare ii va da banii. Vine din nou negutatorul in dâduse

neajuns i-a

--=

Pictor, membru

~

~

al Uniunii Arti~tilor

Plastici, bolnav din

copilârie de 0 eczema cu mâncârimi. Poate restaura ~i picta icoane? Este adevarat ca gândacii apar din cauza gândurilor rele ~i certurilor marunte din familie? 14]

..

~

r

Q -+:::::: E..: ; i::i.

.~ ~u

ê5~~.Ë

r

j r" ~~--

1"'"

.:1

,1'1

l, 'l' l'I'

1'1

,

~".'l ,', 1:' ,\ '!"" 1

l'

l, l, "'I

l,',''1 "11",1 " 'l'" "', 'il,II",' '1","11 ,l,' ".,

(, 1 "'"

',:' J:"

l

li ','.,,, 1

1,' iii,

Il':''

"

l' :,/

« u

-

~.....

=-=

H9Ll ~

~_.~

--"..

~.

So(ul dumneavoastra are un nivel interior al spiritualita(ii foarte ridicat ~i contactul cu nive/urile superioare nepâmantene fac din el un pictor talenta!. Dar la~ielplanurile nu S-a format mecanismul de contracarare a cramponarii de va/orile spirituaJe superioare. De aceea este prezenta tendinra de a trai În permanen(a din idealuri. Acest /ucru genereaza un fond adanc de nemul(umire fara de lumea Înconjuratoare ce nu corespunde acelei lumi mirifice la care sufletul lui are acces. Agresivitatea aparuta ca !"aspuns se franeaza prin eczema. Eczema Înjose~te idea/uri/e. Daca nu ar fi ea, cramponarea de idealuri ar ajunge la aproape 1000 unitari. A~a Însa nu depa~e~te20-30, adica eczema Îi permite sorului dumneavoastra sa fie În contact cu planuri/e superioare ~i sa-~i extraga de acolo inspiraria Tara urmari periculoase. Prin urmare icoanele lui sunt curate. Sa zugraveasca ~i sa restaureze icoane este permis ~i chiar f%sitor. În ce prive~te gandacii. lnsectele se Înmul(esc mai activ cand energia locuitorilor domestice dintr-o casa nu este prea buna, Gandacii apar În genere cand se actua/izeaza !l'ma relariilor, a geJoziei, la fel ~i plo~nirele. Fumicile ~i ran(arii - cand este prezenta trufia. Mi-a povestit 0 femeie cum avea În apartament foarte multe fumici.

><

- Sunt rântari acolo? - s-a interesat cu grija unul din musafiri.

1

- Prapad - i-am raspuns eu cu sânge rece. - Ce vorbe~ti? Nu, nu mergem, a~a 0 sa fie un chin, nu odihna. - În primu/ rând ca am glumit - i-am spus - practic nu exista ran(a!"iacolo (am minrit, erau 0 mulrime). În al doilea rand, copii, m-ari Întrebat de curand cum se poate indrepta destinul pentru ca amandoi nu sta(i prea bine la acest capitol. În afara de asta v-am spus ca averi un orgoliu marit iar pentru oamenii de afaceri este periculos. lata va spun un mijloc dintre cele mai bune pentru corectarea sortii. Însanato~irea se realizeaza prin ranrari. Ce este În(epatura de (ân(ar? 0 mica neplacere pe partea sor(ii. Daca renunra(i sa detesta(i (an(arii, nu va iritari, nu va teme(i ~i ramane(i buni, aderen(a fara de soarta se mic~oreaza. Mai departe, cand (ânrarul va În(eapa este 0 umi/in(a pentru dumneavoastra. El este de mii de ori mai mic decat dumneavoastra ~i reu~e~te sa va În(epe sim(itor. Din nou, daca nu va enerva(i trufia desc.re~te.A~a ca, baie(i, iar n-ave(i noroc În viala. La (ara tan(arii sunt purini ~in-o sa reu~iri sa va dari pe brazda cum trebuie. Ne-am dus la (ara. Am intrat În casa. Am pus masa. Dupa cateva ore, mai spre seara am ie~it pe prisp~. Aerul zumzaia de (ân(ari. Daca Înainte (an(arii se apropiau ~i zburau un timp În rotocoale alegand locul, acum traiectoria 10r era În linie dreapŒ. Veneau ~i din zbor, se Înfigeau prin trening În piele. Am umblat cateva minute de colo-colo plesnind insectele dar n-am rezistat la zeci ~i zeci de alte Înrepaturi ~i rn-am bagat la loc În casa. M-am uitat la baierii care stateau la masa ~i m-am gandi!.

,,1

l',,1

-< 1il:

- Mi-ari spus ca am trufie, am Început sa /ucrez asupra mea. ~i Închipui(i-va furnicile au disparut. A trecut un timp, mi-am ie~it din fire ~i iar au aparu!. Nu chiar de mult am pa(it 0 istorie haz/ie. Mi-au venit ni~te musafiri din America, doi tineri, rumeni, bine Tacu(i, plesnind de sanatate. [-am invitat la casa de la tara

. .

A'

/42 /43 ;i

",

--

- + ~ ::. =:-~§"'-'o.il: ÇQE-o~l§ G

.~ QU

H9a

r

1 l'

4::'-.J.-"f.--

,...

1

l, l, ;

l'

l,l,II

- De plictisit nu 0 sa ave!i timp sa va plictisi!i! Am stat la tara doua zile. Musafirii nu prea atrageau atentia

,1 q I i' 1

!an!arilor. Lucrul cel mai interesant e ca am vazut ca În;radevar pe ei !ân!arii nu-i in!epau. M-a impresionat atât de tare

,

}'I ,1

;i'

chestia asta ca am Început $i eu sa lucrez asupra mea $i sa-mi schimb atitudinea falii de !an!ari.

1,,11

i

,,!II ,1 I 111,11

l,

l"

l' l'

' ,

,

1 "

lil"I'

'1', " il'::"! Ii 11 "

/

,,

1l'

""

Ir'i 1

"

'hl , l'

l' l, "1,,, Il 1"

Am observat ca Înainte, daca zbura un !an!ar noaptea prin apartament, ma alegea tocmai pe mine. $i zumzaia fix deasupra urechii. Cate 2-3 ore din noapte nu le dormeam. Stateam Întins, a$teptând cu 0 bucurie rautacioasa sa se a$eze pe f~!a mea. Apoi ma plesneam În viteza peste falii sau corp $i b1l1ell1!eles !ân!arul zbura. Dar dupa 2-3 ore, În medie totu$i ÎI omoram. $i dupa aceea adormeam lini$tit, e adevarat, daca nu aparea altul. A$adar, dupa acea Întâmplare am Început sa dorm lini$tit. De Îndata ce am În!eles ca !an!arii pot Într-adevar sa te ajute la ameliorarea destinului $i miqorarea trufiei, nu i-am mai bagat . În seama. Da, sa lasam !ân!arii, sa ne Întoarcem la tablouri.

temerile, aga!a

regretele, de mult,

Stateam

N-ai

putea

lui $i beam

sa-mi

explici

sa-i dàuneze

celui

ce-I va

legatura

dar În aceea$i

cu energetica Cauza

se arde becu/. zona

locului

este tabloul

apropierea

frunzele

cazute

puternic

program

apartamentul De aceea

$i un peisaj

lampa

$i iar s-

raspuns

Un

mohorât.

În tablou care

mai

idealurile

se naruiau,

$i

-

Apropo,

- m-arn

tabloul

cu

a fost

pus un

se raspânde$te

În tot

.' a avut de

fa!a

de situa!ie

tabloului

se afla

solitar

dorin!a

nemu]!umirea

le-a transmis

cauza.

copac

des. Pictorul

idealuri

aceste1

care-i

- vezi:

becul

Toate

E clar ca ceva are

Reprezinta

din apropiere.

de

la lustra.

este ca am rotit

de autodistrugere

ata$are

uita-te

dulia,

$i pe obiectele

puternica

,

verificat

dar nu În!eleg

loc.

se arde

la el În vizita.

Am

a tavanului.

- i-am

acestui

invitat

ceai.

Cel mai interesant

a ars becul

rn-a

$i mie un lucru:

din braIe tot timpul

este normala.

-

un om de afaceri

În sufrageria

La unul

În

lui poate

pe perete.

Nu -

tabloul

0 foarte

a muri

cànd

$i soarta.

sau.

,'1,

Am

,',

constatat

li'I'1 1

Înalta

agresivitate

Il'1,,

Dupa

logica

puna

În tabloul

1

,!l'

"

$evaletului de-o

parte,

intra

Într-o

$i tabloul se deta$eze

ades,a

subcon$tienta

lucrurilor, sau.

$i toata

Dar

interior

are

0

nu prea grozav.

"murdarie" ar trebui s-o ca pictorul se a$eaza În fa!a

iata

se aduna

Într-un

sa lumineze

din care prive$te curat.

de toate.

amui

aceasta

Începe

lui este absolut

interesant.

$i un biocâmp

"murdaria"

nua sa-$i !ina În minte

144

toata

iar campul stare

un detaliu

asupra

$i În suflet

lumii

Însa omul toate

$i se da

frumos,

Dar pentru

Daca

ghem

adica

cu totul

aceasta creeaza

problemele,

el

a/tfel.

trebuie

sa

$i contineJini$tile,

probleme

În afaceri

adresat

eu primitoarei

gazde:

$i" asta - i-am aratat tabloul

-

acum

ai

este una din

cauze. -

Bine,

dar cum

pun În col!uri? -

Crezi

sa aflu

rn-a Întrebat ca degeaba, bani?

uimit

atàt de mul!i

acela

care vede nu cu ochii, Încredin!eaza-i

tablourilor.

Barba!ii

sa pun pe perete,

interl~cutorul

În Occident,

costa

decorator,

ce trebuie

meu.

munca

Un bun designer

unui

se sprijina

amplasarea mai

mult

bun designer

este În primul

ci cu sentimentele! so!iei

ce sa

rând

Nu ai un bun mobilei

pe logica,

$i" a femeile

aleg intuitiv.

145

.I!..

---

-

.~ ~u

0

:' ;'1,

l'i

f "

l' I

'

.

1,"'"

' ' '

1

,

"

;

l

('il 1

'1111 Il

l,' , Il' ",' '1

'1

',1'11

1

,

'l' III'" i i! ,'!,

I~'" 1111,1 '

I,", 1

- Sa lasam, continua cunoscutul - În spatele tau sunt atarnate trei icoane: lisus Hristos, Sfantul Mucenic ~i Fecioara Maria. Spune-mi ceva despre ele. - "Mucenicul" are un dispre( fa!a de sine din cauza neplacerilor legate de soarta ~i În plus 0 dorin!a puternica de a nu mai trai. Agresivitatea subcon~tienta 220 unita!i. A~a Ca nu e un mucenic ci pur ~i simplu un om care se chinuie~te. Pro babil ca pictorul s-a desenat pe sine, nu pe sfant. - Ei bine, dar "Fecioara Maria"?, Întreaba uimit interlocutoru!. - 0 Îngrozitoare gelozie, aderen!a fa!a de rela!ii ~i idealuri. - Atunci curn râmâne cu "Hristos" ? - Aici sunt ambi!ii enorme, ura ~i dispre! fa!a de oameni. Prietenul statea În fotoliu ~i ma privirea tacut. - Aceste icoane au fost pictate cu 250 de ani Înainte, vrei sa spui ca atunci, pictorul ar fi putut sa le zugraveasca În acest fel? Am dat din umeri: "Nu vreau sa spun nimic. Am primit informa!ia ~i ti-am transmis-o. Asta-i tot". ,,0 vreme am sta!. Dintr-o data interlocutorul meu ma Întreaba. - Mi-a venit un gând: "Nu de muIt am dat icoanele la restaurat. Ar fi putut toate aceste programe sa le Încarce restauratorul Însu~i? "

- ~i Înca cum -

-

i-am raspuns eu. Ai putea sa vezi asta de la distan(ii ~i În trecut?

- Desigur. Spune-mi numele. Prietenul mi-a spus numele, eu rn-am uitat la acel om ~I totul s-a clarificat.


---

f

'l'

j

«::

lr;:

~-=-=

-

H9LZ

il }

E..:..; i:i.

~~~.Ë

r-.,-,",.-:c..

F'

---i-o::::

- ~tii, icoanele au fost curate pana atunci. Pur ~i simplu restauratorulLli, cand a Început sa lucreze cu ele, nu i s-a aprins scanteia iubirii În sullet. În starea În care se alla, a Început sa restaureze, dar orice tablou, mai ales 0 icoana func(ioneazii ca 0 lentila ce mare~te starea de spirit a pictorului. A~a ca este mai bine sa nu ai pe pere(i nici 0 pictura decat 0 pictLlra proasta. Înainte nu În!elegeam de ce opera aLltentica se vinde la un pre! enonn iar 0 copie excelenta mai nimic În compara!ie cu originalLlI. Am priceput de cLlrând - forma este aceea~i, con!inutul diferit. De regula, crea(ia aLltentica poarta un volum de informa!ie extrem de bogat din planul subtil. În original, tabloul Însu~i este un mijloc de a transmite starea În care se gasea pictorul. În copie Însa, tabloul este de obicei un scop, de aceea interioritatea se stinge. În toate ~colile de pictura, institutele ~i academiile plasticianul este Înva!at nu cum sa-~i dobandeasca 0 stare proprie crea!iei ci cum sa-~i exprime propria staF;. Însa problema consta În aceea ca forma este determinata de continut ~i fiecare nora stare necesitâ forme nai prin cafe sa se realizeze. De aceea, adesea, institutele de arta dau un puternic impuls crea(iei Înva!aceilor la Început, dupa care Încep involuntar sa stinga acest impuls. Nu degeaba 80% din geniile in pictura, nu au avut licen!e În arte. Daca omul, În primul rând, Înva(ii ~i tinde sa atinga starea În care sulletul traie~te În permanen!a

prin divin, atunci respectiva

stare ce se nume~te

"talent" sau "genialitate", mai devreme sau mai tarziu se va fructifica. Este 0 problema secundara daca omul va deveni pictor sau politician, om de afaceri sau muzician.

146 147

,-

".

---

..

.t::-= QU

-

<'(

QÊ~R ~~~.Ë

li>: <'( u

~

H9lG'

~).1

",. '

~

~

~

!

: Ii

'l'

Curn se poate purilica energetica unei indnte ?

1

Il' Ii III:

În pri~nul rand, ea nu trebuie impurificata, Daca aveti 0 mare suparare sau tnstete Încerca(i sa nu aduceti aceste s f. en 1 mente acas' a. l e~I.11Il 'f - strada (cu deosebire Înlocuri Înverzite )y . . phmbatl-va Nu fac e.1 f d'111casa d umneavoastrâ 0 groapa d'i e ." gunol energetica.

III' III 1

! "

,'!II"

!'

' l',

1

1

1 i

'! I!II'

Am a~ut oc~zia sa vad 0 data În Spania chilia unui calugar. -h~ ac:asta chlhe era un compartiment mic din lemn În care

1111

d'

1"1111' "1

. . calugarul se ruga. De ce? Pentru ca cel' mal b Ille te rogl cand . . . te-al deta~at de once mai ales de temeri su pa-" ran ~I regrete . . IIlC1USIVde resturile care plutesc În spatiul 'Înca p '

!,

l,il '11::;1

'

1 !',,"!' III" 111:' 1.1 i,!'

1'l'

'1" ,

1

,1

1

,

,

" .. . enl. D~ca - 1OCUltl de cativ~ani ~i ati saturat spatiul cu regrete, sup~ran ~I~palme: ~mllltlti-va momentele În care v-ati certat ~i

suparat, a~ezatl~va 111acel loc, iertati, anulati agresivitatea fata de luhIre, rugatl-va. Traiti sentimentul ca v-ati eliberat de toa;e

.. ~I IUbirea dumneavoa'stra nu mai este sta p ani ' ta d e nImlC 1uatl . ~. ~. ". maInI un pahar cu apa ~I II1Cepetlsa va rugati. Stropiti ' ap . cu aceasta a~a to~te Încaperile ~i va fi mai bine. De cural;d m~~

-ln

-

-

meu . N -a t 1. putea sa. .

Vreau sa va invit În apartamentul lui?

Spuneti-mi numarul apartamen tlllul pentru a putea lua

mai u~or informatia i-am spus eu. Mi I-a spus ~i am Început sa privesc.

148

: entaasupramea?-

a Întrebat femeia.

- Nu, acest program nu va influenteaza, dar arhitectul care a construit casa era puternic ata~at de idealuri, a~a ca, În timp, poate aparea un program feminin allipsei dorintei de a trai din cauza falimentului idealurilor. - Bine, ~i cum sa ma apar de acest program? - m-a Întrebat ea cu 0 voce confuza. - Cititi cu atentie Biblia ~i Încerca\i sa resimtiti cee.a ce a simtit lisus Hristos. El a fost Înjosit ~i În privinta relatiilor ~i a aptitudinilor, ~i a sortii, ~i a idealurilor. ÎI ucideau ~i totu~i a c"ntinuat sa-i iubeasca pe acei oameni. Daca reu~iti sa percepeti s'area lui, În care a Încetat sa mai depinda de tot ce era omenesc, atunci puteti sa nu va mai alarmati În med esential.

r

"

. . . V!lua 1!latl energetica

1

În apartament era un puternic program de autodistrugere apartinand unui barba!. Probabil ca pana alunci locuise acolo un barbat care În interiorul sau nu vroia sa traiasca. - Pana la mine apartamentul a fost Închiriat de un narcoman - mi-a spus ea. lar Înainte de el a locuit un om care a muri!. Dar, Întrucat programul este masculin, are vreo influ-

~

sunat dlll alta tara 0 cuno~tinta.

11

""

'

~~~ În primavara aceasta peste copilul meu a cazut un sloi de gheata de pe acoperi~. Câta vina am eu În cele Întârnplate? Copilului i se agraveaza scolioza. Eu Însami am pielonegrita iar sotul are probleme cu coloana vertebrala. 149 ~

-+::

Su 1 -r

P=:::j
iA

So(ul dumneavoastra este mai mult sau mai pu(in un om armonios ~i bun la suflet. Dar are suparari interioare pe el ~i pe dumneavoastra. De aceea agresivitatea dumneavoastra prin scutul lui de aparare ~i cauzeaza dureri vertebrale.trece Cu

,

1."1 Il "hl

1 l, , id',1 " 1111' ,1'." '"II, l,, " "'l'

,

",1

,'','

====:::0:=

B!!!!!!

u

--1\1"

1

" l',

~.....

-

<:

~ <: U9a'

l' III 1 j

:.-

QE.:..:ir

dumneavoastra Însa lucrurile nu stau bine. Preaslavirea interioara a omului iubit, ata~area de valorile spirituale superioare, de idealuri, ca ~i de aptitudini ~i intelect sunt prezente. Nivelul orgoliului este de vreo 20 de ori mai sus de norma, agresivitatea subcon~tienta În raport cu barba(ii 280 unita(i. Toate acestea au fost transferate asupra fiului ~i nepo(ilor. În campul fiului apare 0 posibila moarte a doi copii. ln acest caz pot muri sau se pot Îmbolnavi gray copiii lui sau poate fi steril el Însu~i. Cu atat mai mult cu cat a foarte puternica aderen(a la idealuri Îi Închide viitorul cu 300-700 %, adica inacceptarea launtrica a injosirii omenescului, la dumneavoastra ~i la sot, injosirea morala a sim(ului etic, idealurilor, la copil se transforma În incapacitatea de a privi destabilizarea lor. Intrucat purificarea prÙl oameni are pu(ine ~anse sa fie admisa de el, a Început 0 purificare directa prin neplaceri ce pot deveni nenorociri ~i boli. A~a Încat ave:.i mu!t de lucrat. ~i orice probleme cu rinichii, (in de trufie, de dorin(a de a impune propria voin(a celorlal(i, de aprecierea severa a oamenilor ~i situa(iilor.

~

~

~

Am mari probleme cu fiul. Diagnosticul sindrom spastic, chist al lobului temporal drept. medicilor: Sfaturile dumneavoastra. 150

La ambii parin(i, mai ales la tata, au existat izbucniri ale urii interioare fa(a de oameni, cand le-au fost Înjosite idealurile. La fiu predispozi(ia respectiva este de cinci ori mai mare'. De aici ~i starea lui. Trebuie sa lucreze asupra lor, ambii parin(i.

~

~

~

Nu ma consider nefericita dar În casnicie nu am noroc. De primul sot am divortat pentru ca bea mult cu prietenii. AI doilea sot s-a intoxicat cu bauturi spirtoase În lipsa mea. De al treilea sot rn-am despartit tarii sa Înteleg motivul esential . ''i'-i Ini Îi placea sa bea dar nn ne-am despariit din aceasta cauza. Nn-mi plac alcoolicii dar În viata mea sunt mereu prezenti barbati carora le plac spirtoasele. '"" Lamuriti-ma de ce este legat acest lucru. Agresivitatea dumneavoastra subcon~tienta În raport cu barbatii este de 400 unita(i. În medie, pentru un barbat este . mortai nivelul de 200-220. De aceea barbatul este atras de . bautura, pentru a se apiira. Sau rela(iile trebuie sa se rupa. DaCaamui, sa zicem ~i-a omorat sOfia din gelozie, cateva vle(1 la r' rand i se var da femei care fac tot ce se poate imagina ~i nu se il' poate imagina În planul În~elarii. Cu cat legile superioar~ au i: fast Încalcate la scara mai mare cu atat pUflficarea se da la scara mai mare. ~i acest lucru nu se poate ascunde nicaieri. .~. Sau el prime~te sa fie În~elat iubindu-~i sOfia, sau se Îmbol: nave~te ~i moare. ln viala anterioara i-a(i dispr~luit pe b:(lvI )[ ~~ acest lucru a daunat sufletului dumneavoastra. ln aceasta VIalA .~

1.

i

r 1

t5t

~

+::::; 0 E.:..: ci. ~~~,g

.: =a I=>U

,l"

1 1"

---~"'"

,:1,

, , '

Il,; : Ii'" 'I, '' j"i:'

!'

,

,i' ., l

.

1'1

Il' ,1'" il il1 l," 1,1

l, ',1Ili l' l'

vi s-a oferit posibilitatea de a va purifica, de a Învata sa iubiti omul cu toate neajunsurile lui. A!i continuat sa v~ sus!ine;i schema mentala rigida care va desena tipul de 50! ce va trebuie ~I sa va reprima!i prin ea sentimentele. În felul acesta ati Înrauta!it doar situa!ia. Pana cand nu-I yeti accepta launtric '~inu-I yeti ierta pe omul iubit care bea, ar fi greu sa conta!i pe 0 viala de cuplu.

il]'

~

Ir

~

"'#

Daca sa!ul dumneavaastra I

ar fi avut un caracter mai rau v-

ar fi fast mai u~ar sa lucra!i asupra dumneavaastra. Primul lucru pe care trebuie sa-I face!i este sa-I elibera!i interior pe 50(, stradui!i-va sa va gandi!i mai pu!in la el. Prelucra!i de zeei de ari, l'el de l'el de scenarii de despar(ire ~i privi!i aceasta stare de lucruri ca pe un dar al lui Dumnezeu. Înva!a!i sa va desprinde!i de tat ce va este drag. Încerca!i sa fi!i pentru un timp singura, departe de rude, duce!i-va la manastire, de :xemplu, ~i lucra!i asupra dumneavaastra În tat acest interval. Inain-

1

te exista 0 bUlla traditie: lângâ mànastiri crau case de gàzduire

[;1,1,,1' '1 ' Iii ',"

i1 1

'

l, l'

Il',' , ,

,

'1:,1 "

1",1' 1 '1 ,1

-

:::oIJI::::I::

lL9a:

1

/',

l

-«:

k: 25

J. Fiica este casâtorita de ~apte ani, n-are copii. ~i-a fiicut analize, totul este În regula. 2. Sotul este alcoolic, se Îndreapta spre moarte, dar este un om foarte bun. Ce sa fac? Fondul pretentiilor dumneavoastra fa!a de 50! se afla foarte .adanc. În vie(ile anterioare v-a!i divinizat so!ul. V -a!i patruns În asemenea masura de acest lucru, a!i Început sa depinde!i atat de mult de valorile spirituale Încat fondul unor preten!ii constante fafâ de sa! s-a canstituit Înca din viala anterioara. În viala aceasta a!i avut de cateva ari izbucniri de nemul-

l', q

!umiri interiaare. Mai ales pana la cancep!ie ~i În timpul sarcinii cu, fiica. Tendin!a a luat-o nu spre ameliarare ci spre

aprobare. ln biacampul fiicei se afla sufletele a patru capii cu slabe ~anse de supravie!uire. Agresivitatea ei subcan~tienta În rapart cu barba!ii e aproape 400 unita!i, dispanibilitatea de a primi Înjasirea aspectelor spirituale superiaare este prac!ic nula. Situa!ia este atat de proasta, Încat ivirea pe lume a copiilor este blocata nu la nivel fizic ci la nivelul biacampului. 152

~i amui putea sa vina ~i sa se scufunde În atmasfera deta~arii. Lucrand asupra dumneavaastra pute!i sa va ajuta!i ~i sa!ul ~i fiica, de~i fiica are un caracter sever ~i luerul cu sine insa~i ii este necesar ~i ei ca ~i rugaciunea pentru capii.

~

~

.-

"'#

Am tJ.ei copii, toti au tulburari nervoase. Suut disperata. Sfiituiti-ma cum pot sa influentez situatia? Prababil ca a!i citit car(ile mele. Agresivitatea subcon~tienta fa!a de barba!i este minima ~i caracterul dumneavaastra destul de bland dar agresivitatea În relatiile cu dumneavoastra este faarte mare. V-a!i reprimat sen;,mentul de iubire din suflet cand a!i fast tratata prin Înjasirea rela!iilar, idealurilar ~i iubirii amene~ti. Înauntrul dumneavaastra sunte!i un om faarte gelas. Dar aceasta gelazie se manifesta la dumneavaastra ca un refuz al vie!ii, al iubirii, cand sunte!i tratata prin În~elare, cearta, suparare. De a~a ceva 153

~ r'

.=,

---

-oÊ':1l

QU

§5~~.E

~ 25

-

~-=-==

lUll

..~,",~"-'

1r,

IP'

1

'l'!"

Il 1 ,1 1 !,I 1

a!i avut parte mult in perioada de dinaintea concep!ii ~i sarcmll, de aceea programul negativ este foarte puternic in copii. Acest lucru provoaca tulburarea nervoasa.

~

'{;/'e

"i",

. Daca eu ma adresez Creatorului ~i-i cer iertare pentru faptul '~: ca nu m-am purtat corect atunci acest lucru reprezinta l, purificarea mea in fa!a Judecatorului Suprem. Daca insa eu ma il detest ~i sUTarpentru ceea ce am Tacut, acest lucru echivaleaza cu 0 auto-judecata, iar pe~t~u aceasta omul se. pedepse~te~

l

~

r

,,;"1'"

,...,

1,

Se Întâmpla

a~a ca viata mea este construita

mine ci de altii, parca

a~ fi oarba,

condusa

'

'

,,

nu de

de cineva.

"

,

if :~

Ce

Sensul pocam(el

nu consta

m a te detesta, CI m faptul ca

trebuie sa te schimbi in a~a fel Încât sa nu mai comi!i crime impotriva iubirii.

este aceasta? 2.

'l, iJI'jll

"':' ,1 ' 111/

~: 1,1

Ce Înseamna

cre~terea

parului pe fata la femei?

'{;/'e

v oin!a ~i dorin!ele noastre se leaga, in cazul unui sentiment crescut al propriei importante, când uitam ca noi suntem pe planul al doilea. :;ii În acela~i plan sunt gândurile noastre sentimentele ~i dorin!ele. Cu câ! ma concentrez mai mul; asupra mea ~i-mi a~ez eu-I in centrul a toate, cu atât i se permite eu-lui meu sa evolueze mai pu!in, Parul de pe fa!a apare, de obicei, la femeile dure ~i autoritare, co~espunzator unei agresivita!i crescute in raport cu barba!ii. Incerca!i sa va sim!i!i delicata ~i lipsi(â de aparare, vulnerabila in toate. lubiti, ierta!i, supune(i-va, cedati, fi!i de acord În toate ~i totul va fi bine. E vorba În mod special de duritate launtrica ~i inflexibilitate.

y

~.

~

budismul

~i iudaismul

sunt ~i ele in contra-

"reÎncarnare". Dar nu m-a~ Încumeta sa le numesc erezii, cu atât mai mult cu cât ele au aparut inaintea cre~tinismului. Ceea

1

ce propovaduia Hristos venea in contradic!ie cu canoanele religioase ale timpului, din acest motiv El a ~i fost rastignit. Eu sunt savant-psiholog, lucrez cu structurile subtile ale biocâmpului uman ~i cercetez faptele, generalizându-Ie. În unna cercetarilor am ajuns la acelea~i adevaruri ~i la aceea~i intelegere a lumii, care su nt prezente in religiile lumii. De-

Cum putem vorbi de pocainta, confesiune, daca nu trebuie sa regreti trecutul, ci sa-I accepti În totalitate? t54

Hinduismul,

dic!ie cu cre~tinismul, fiindca ~i in ele se regase~te notiunea de

~ ~

~

~

0 parte din cler considera Învatatura dumneavoastra diavolism. Sunt multe contradictii cu cre~tinismul: karma ~i vietile trecute; sfaturile de a nu lupta pentru idealurile cre~tine, anularea pretentiilor fata de sine (absenta caintei), programul de autodistrugere ~i altele. Veti dezminti unele din aceste acuzatii?

i'

'{;/'e

~

oarece ~

1

sunt savant

~i trag concluzii

din fapte concrete,

in 155

"

---

-

.~ "'"u

~._+::::::

CI E..: ; i:i.

~~~.Ë

f-c:: ~ u

-

=-===

U9li:

1\" cercetarile mele sunt multe tangente cu oricare din religiile lumii dar ~i multe deosebiri. Când ~tiin\a Începe sa depinda de 0 ideologie oarecare, fie ea comunista sau religioasa, acest lucru se termina lamentabil. Sa ne amintim de genetica sovietica, de Galilei ~i Giordano Bruno. În prezent În lume coexista În mod fericit mii de metode ~i tehnici de vindecare a omului: chirurgicale, medicamentoase ~i bioenergetice. Se recurge la vrajitorie, magie, la diferite talismane, la tehnici de influen(are psihica ~i psihologica asupra sufletului ~i corpului uman. ~i cu fiecare an influen\a aceasta devine tot mai profunda ~i de propor\ii tot mal man. Din punctul meu de vedere, În multe cazuri, odata cu trecerea timpului aceste influente al' putea avea consecin\e noci ve. Analizând sute de astfel de metode am ajuns la concluzia ca acestea sunt lipsite de perspectiva. Eu m-am straduit sa creei 0 metoda de vindecare a omului prin acumularea de iubire pentru Dumnezeu, prin amplificarea bunata\ii din suflet. Nici prin cap nu-mi trece de ce unii considera toate acestea diavolism. Cu atât mai mult cu cât celor ce mi-au citit cartile Ii se schimba caracterul, devin mai buni, rela\iile În familii se Îmbunata\esc

~i copiii se Însanato~esc.

'!Je

Qi)

~

Eu am lucrat la câteva firme ~i mi s-a creat impresia cà sunt "geniul riiu" al acestora, fiindca În scurt timp firmele Î~i Încetau activitatea sau aveau probleme financiare. N-am 156

mai putut "Învinge" ultima finnii ..a ca am Îuceput sà am neplaceri. Mi se propune acum un post la 0 firma ~i mai mare. Explicati-mi, và rog, de ce mi se Întampla toate acestea? La dumneavoastra

fondul

interior

al bunata\ii

~i iubirii

acumulat În vie\ile trecute este foarte mare ~i treptat volumul posibilita\ilor a ajuns destul de mare, adica dumneavoastra

influen\a\i

-

În planul subtil

-

mai puternic asupra situa\iei

create decât al\i oameni. Aceasta creare a bunastarii

umane,

cafe a Început Într-o viata anterioarâ a ajuns În prezent la 0 stabilitate ~i a Început sa va orienteze Înspre eu-I uman ~i sa puna În umbra Divinul din sufletul dumneavoastra. Daca mul\i sunt aidoma unar dealuri În cre~tere, dumneavoastra

semânati

cu un munte care se naruie. Sunte\i un om echilibrat. posibilita\ile sunt mari, Însa orientarea e gre~ita. Dumneavoastra transmite\i aceasta energie firme 101'la care sunte\i angajat ~i cie Însep sa dea faliment. Într-una din firme directoarea s-a dovedit a fi launtric mult mai armonioasa decât dumneavoastra, de aceea v-a!; lovit ca de un perete. A~adar la dumneavoastra problema neplacerilor ~i a bolilor este 0 prolema legata de timp. Ar trebui sa Începe\i

lucrul asupra dumneavoastra

chiaI' acum.

'!Je

Qi)

~

0 cuno~tinta de-a mea, În varsta de ~aizeci de ani ~i Ïara familie, se afla acum la tratament, la sec\ia de oncologie. S-a straduit toata viala sa traiasca Ïara a judeca pe nimeni, 157

~ TIT' 1 Il

i~,

'I

r"-~

Q.-+:::::: E..:...; i:i. CI:::;:I lU 1::: I:CIF-f-<..c

j

l"

::"" 1

,,1,

l

,,'

f

',i!

v-a citit ~i recitit toate cat1iIe, este 0 admiratoare de-a dumneavoastra. În uItimul an s-a confruntat cu 0 serie de accidente aproape mortale (era cat pe ce s-o loveasca 0 ma~ina ~i era cat pe ce sa se asfixieze În cazangerie; lar acum - spitalul. Ea Încearca sa Înteleaga de ce lucrurile decurg astfe!. Explicati-ne, va rog. Agresiunea subcoll~tiellta la aceasta femeie este zero, Ea IlU s-a ata~at de rela!ii, de capacita!i, de idealuri. $i firea ei este blajilla. Îllsa volumul acumularii de iubire este Ilegativ (-60), ceea ce corespullde ollcologiei, iar ÎIl biocampul ei eu vad 0 posibila moarte a so(ului. Asta Înseamna ca ea ori nu va avea

l'. l'i

"i"~

SOt deloc, sau, daca acesta va fi alaturi de ea s-ar putea Îmbolnavi ~i muri. La ea, 0 singura veriga nu este În regula, dar la parametri foarte mari. E vorba de divinizarea launtrica a 1 ''l'''I'i Ij,i!'jlj

i Il' .1 ,

omului iubit. S-a Încalcat prima porunca a lui Isus Hristos, adica umanul din persoana iubita a eclipsat În Întregime

'1 j',I'I'1

Divinu!.

l

omene~ti ea 0 suprima permanent În sufletul sau. S-a pus În mi~care un mecal!ism puternic de lichidare a propriei iubiri. Legile omene~ti erau Îndeplinite, cele dumnezeie~ti - nu. Pur ~i simplu a-Ii reprima sentimentul iubirii din suflet e mult mai periculos decat a urÎ, a blestema ~i a te deda la acte de huliganism. A~a ca, În primul rand, ea trebuie sa-~i traiasca din nou viala, cu senza!ia ca sentimentul iubirii din suflet este

'

" 1., Il:,!I ,

'11:'1' Ii!

$i atunci cand ea era tratata prin umilirea

iubiri;

intangibi!. El nu poate fi dirijat ~i cu atât mai mult reprimat. Lui nu i se poate ordona, pOli doar sa i te supui. $i trebuie sa-Ii convingi sufletul ~i sa sim!i ca fericirea esen!iala ~i beatitudinea constau În acumularea de iubire câtre Dumnezeu. lar

l, 1

,1:1 1 1,',1 'dl,

,.

1,

1

'l,1

-

---

i

!i' 1 l' '"

1 ,l,

~

.aga

i..

l:.-'-.'"

«: fc:: -< u

ii

I

I

-

.~ QU

1

omul iubit ~i iubirea atingerea acestui !e!.

pentru

'f)to

el sunt doar mijloace

~

pentru

~

Ma gandesc la ceva bun - se Îndeplin~te pe de-a-ndoaselea, ma gandescla ceva râu - se Împline~te imediat. Cand omul traie~te prin idealuri, planuri, speran!e, uitand faptul ca fericirea adevarata e aici, acum, În suflet, atunci acest om este lecuit În mod diferit. Unuia i se destrama pianu ri le ~i speran!ele, indiferent daca gande~te bine sau rau. Altul este În permanen(ii tradat ~i lumea are 0 atitudine nedreapta fa!a de e!. Celui de-al treilea i se destrama destinul, la al patrulea - caracterul, celui de-al cincileasanatatea, la al ~aselea - se duc de rapa rela!iile cu persoanele apropiate ~i sanatatea acestora. Mul!i dintre noi traiesc cu

"

amintirile despre trecut sau cu planurile ~i speran!ele de viitor. Însa trecutul ~i viitorul nu sunt altceva decat ganduri, mai multa con~tiin!a decat sentiment, pe cand prezentul Înseamna iubire În suflet ~i evolu!ie - nu trebuie sa ne dezicem de prezent ~i nici sa Încercam sa patrundem În viitorul luminos. Vorbim despre evolu!ie atunci cand prezentul devine tot mai mare, cuprinzand totodata ~i trecutul, ~i viitoru!.

\

În cele din urma trecutul ~i viitorul se revarsa În prezent. Timpul dispare, con~tiinta stagneaza. Con~tiin!a Începe sa func!ioneze atunci cand comparam un obiect cu altul, ~i atunci cand deosebim un eveniment de altu!.

158 159

1 1

,..

.QU

..~ CI -+-~ E..:...: 0.. c:: cG:::Iv:;;:

CI:!

CQ(-f-..c::

-

-=-==0'-" ==::::::III:::

u-(

lI-gll

~

...""':1"'----

Daca timpul se opre~te, comparatia este imposibila. Trebuie Sa simtim Ca viitorul Î~i are Începutul În prezent; a~a cum SUntem in prezent, a~a ne va fi ~i viitorul. Deci, daca vrem sa ~bt.ine~ ceva În viitor, atunci trebuie sa ne transformâm JI]~me JI]prezent.

~

i)

pe noi

~

SOtul meu e alcoolie, nu mai are chef de viala. Citind ca~ile dumneavoastra, 0 saptamana a fost fericit, dupa care s-a mtors la vechea stare. De ce? Oricum, În planul subtil, situatia lui este de doua ori mai buna decat era Înainte. Nivelul agresivitatii subcon~tiente s-a mic~orat de 1,5 ori. De asemenea, i s-a miqorat ~i orgoliul. Daca va dori sa lucreze asupra eu-lui sau, Îi va fi deja mai u~or sa scape. Cand oamenii pleaca dupa

-

"",', ,l, :'1"1',

suprafa(a, e ceva instabÎI. SchÎmbarile cât de cat stabile Încep

',l,' "

pesle 2-3 luni.

J'

.1' ,', IJ,'

r l;:'

,:. ilf!

'II

:1'

i

1 j'

i

.

Unora le spun :

Iii."..'

ii'l'

consultatÎe, eu le spun :

Aveti acum un biocamp curat, dar asta e doar la

Veti avea rezultate concludente . aproximativ peste Jumatate de an de lucru asupra eu-lui propriu. care eu v-o dau ajuta la vindecare, dar principala InformatÎa pe posibilitate se ascunde .În omul Însu~i. Cu jumatate de an În urma am discutat cu 0 doamna. Fiul ei consuma droguri puternice iar situatia se agrava tot mai mult. Am vorbit cu ea ~i i-am explicat care e cauza. Întelegea cu greu ce-i spuneam. Luandu-mi ramas-bun i-am spus:

,..

- Ar trebui sa ne Întalnim peste 0 saptamana: trebuie sa vad dinamica schimbariÎ biocampurilor. Programati-va sa lucrati Întens vreo trei luni. La urmatoarea audien(à doamna n-a venit. A decis, probabil, ca e de ajuns. Câteva luni fiul ei n-a consumat nici un drog, dar nu demult a Început dinnou. Multi au 0 Idee incorecta despre ceea ce reprezinta sulletul nostru, sentimentele ~i emotille noastre. Gandurile noastre au 0 inertie mica, selltimentele au 0 inertie de mii de ori mai mare. $i trebuie sa depui extraordinar de multe eforturi pentru a-ti convinge sulletul sa se mi~te În directia corecta. Multi gandesc astfel: "Eu am Înteles totul ~i-mi este suficient". În asemenea cazur; eu le explic: - Imaginati-va ca ati luat periuta de dinti, v-ati curatat 0 data dintii ~i spuneti: "Gata, e de-ajuns, de astazi eu voi avea dÎnti albi, curati." Dumneavoastra il{sa nu faceti asta ci va spalati dintii În fiecare zi. Exista 0 igiena a corpuluÎ. Trebuie Sa existe ~i 0 igiena a suf1etului. Apoi, daca unul din sOti are probleme, e necesar ca, În prÎmul rând, sa 'ucreze Împreuna. Acesta este Înca un lucru foarte important. le~irea din sÎtuatia de crizâ nu este niciodata linÎara. Procesul se desIa~oara sub forma unei sinusoide. SÎmtim la Început 0 Îmbuna!atire, ulterior iese la suprafata stratul karmic ~i nu vedem nici un fel de rezultate, chiar daca lucram asupra noastra. E un fel de Încercare. $i cu cât trece mai u~or omul de ea, cu atât mai u~or Îi va fi sa depa~easca urmatoarea cadere. Eu ~tiu un lucru: daca omul a hotarât, 0 data pentru totdeauna sa pastreze ~i sa Înmulteasca iubirea din sulletul sau, daca el

j 1 r

.-

100 161 ~.

-+~ CIE.:..;i:.i. ~< ~~~.Ë 0

QU

~ -

H911 --'" l

nu are pretentii profunde fa(â de lumea Înconjuratoare ~i fata de sme, atunc. maI devreme sau mai tarziu va avea parte de un rezultat pozitiv.

~

noastra, de aeolo viitorul

alte lumi. Fieeare dintre noi vine În contact cu toate entita!ile UniversuJui. Nivelul aeestui contact este determinat de

~

~

Eu nu discut niciodata În contradict ort u cu me d ICII. . . '

'"

Medlcma se ocupa de consecinte iar eu ma straduiesc sa lucrez asupra cauzei bolii. Cu cat mai puternic se schimba omullauntric, În directia buna, cu atât mai putine medicamente Îi sunt necesare ~i cu atât mai (epede poate Învinge boala. Din punctul m~u de vedere medicamentele, ca ~i alte tehnici de vindecare (dleta, foamea, exercitii de respiratie), alcatuiesc un fond carel aJuta pe om sa se vindece. însa foarte multe de

-II1SU~1..

p ind de e 1

fia. ~i În cele din urma toate acestea pot provoea neplaceri ~i boli, inclusiv psihice. lar pc de alta parte, daca omul devine ojj'

f ~:

,f

"l' iti'

it

i'

f. i;.

t~ ~

1. Se pedepse~te spiritismul ~i practicarea acestuia? .2. Oiubire mare fata de animale poate fi 0 crima În fata lUIDumnezeu? Pentru aptitudinile omului e responsabila dublul sau energet.c care se alla În lumea de dincolo de mormânt. Deoarece punctele

nivelul contaetului cu lumea de apoi, atunci orientarea lui catre aptitudini ~i intelect cre~te brusc. Cre~te, de asemenea, ~i tru-

::t'

~

temporale

sunt

mai Îndepartate

1 j: 1

armonia interioara a fiecaruia ~i de rezerva de iubire fa!a de Dumnezeu. Daca omul poate În mod deliberat sa largeasca

~um proc~dati În cazul caud la dumneavoastrii se pre. zmta un pacleut ~i va spune ca medicii i-au stabilit un diaguostic ~ii-au recomandat tratamentul?

~

se vede mai bine. Spiritualitatea,

nobletea ~i idealurile le resimtim În noi doar prin contactul cu

decât

În lumea

f

mai bun ~i se umple de iubire, atunci ~i rara anumite tehnici speciale nivelul eontaetului cu alte planuri permite man posibilitati ~i aptitudini. a iubire puternica, indiferent cui ii este adresata, nu e niciodatâ 0 crimâ. E 0 crimà sâ-~i sliprimi iubirea sau sa te

r'

deziei de ea. Dar daea noi nu sesiziim Divinul din omul pe care I-am iubit, atunei Începem sa depindem de momentele supreme ai< umanului ~i apare agresivitatea ca dorin!a de a pastra acest liman, fiindcâ nai Începem sa ne contopim cu el, sa ne identificam cu <1. Cu cat e mai puternica iubirea noastra fata

11

de Dumnezeu, cu atat mai profund ne identificam cu Di vinu\. Animalele se alla pe 0 alta treapta a dezvoltarii. Ele se deosebesc de om prin eonfigura!ia

11 1

corpului ~i prin nivelul con~tiin-

tei. Animalele domestice traiesc mai putin decât stapanullor ~i pier mai des. De aceea iubirea pentru animalele domestice nu

1

creeaza dependen!e ~i ata~amente foarte puternice ~i actioneazii benefie asupra sulletului omului. Daca Însa stapanul se ata~eaza foarte mult de animalul preferat, atunci acesta se poate Îmbolnavi ~i pieri, ca ~i omul iubi!.

1.

162

163 (

.~u

eQ

"""-1-0::::

~ ~ ii S. 1:CIf-f-..: r'

":;}.l

-=-== .a9Ll

J..-

o>

-.: !-1i: -.: u

'" Totul trebuie iubit prin Dumnezeu iar 0 mare parte de . IUblre trebule oferita lui Dumnezeu. ~i atunci iubirea, oricât de Ii l'

mare ar fi, va fi 0 sursa, neÎntinata de nimic, de fericire umana.

~

~

:are este atitudinea dumneavoastra fata de astrologie fata de horoscoapele individuale, bine Întocmite?

1

'

~ ~i

' "

Il l

.

Î~chipui(i-va ca un astrolog va alcatuie~te un horoscop bun .

adlca

-

exact din care reœse ca dUlTIlleavoastrâ ar trebui sa' . . ' mun(1 pe.ste doi ani. Ce veti face? Sunteti Încredin(ati ca În ace~tl dO! anl nu ve(i suprima sentimentul iubirii În sufJetul

1

i

1

dumneavoastra? Nu Întâmplator

viitorul

devine inacce

",' p!.,1('

"I

IIil'1 :'

:

1

(1,:"'1 ',,11,

;;' ',,',

I II,

",1'," 1

'

~

voas~ra sa va schimba(i În bine ~i sa nu mai primi(i 0 boala grava, care-~I anunta aparitia. V-ati astrat banii . m Conse. cm(a, va vetl. -IInbolnavi. Va va ajuta ' Pastrologia sa ~I, va vindec t' a,1 de boala?

- -

-

Il!

do~mna care se ocupa cu alcatuirea horoscoapelor mi s-a ~ destâmUlt: "Horoscopul e perfect curat, iar omul a murit. ~i nu am Idee de ce".

IfIl:

As~ro!ogia prezice ce se va Întâmpla cu corpul dumneavoastra, msa nu va spune ce se va Întâmpla cu sufJetul - iata de unde vme pencolul.

H

i'

minutioasa a prezicerii, de~i unele horoscoape au fost reu~ite. Consider un plus al astrologiei f~ptul ca aceasta ofera sentimentul predestinarii ~i ajuta la depa~irea sentimentului propriei importante. Uneori cunoa~terea viitorului contribuie la accepi; tarea mai u~oara a unei situatii traumatizante; racându-I pe om sa Înteleaga ca aceasta situatie e inevitabila il ajuta sa-~i menajeze nervii ~i sanatatea. Acest lucru e valabil pentru persoanele cu nervi tari ~icu 0 viziune corecta asupra lumii. Vrem cu tOtii sa afJam viitorul, sperând ca acesta va fi bun. Însa cunoa~terea viitorului rara consecinte negative de departe nu e permisa oricui. Trebuie sa ai 0 atitudine serioasa fata de 0 astrologie serioasa iar din punctul meu de vedere aceasta reprezintâ cam 20/0.

1"

.

sl b,1. M al d eparte: co~form horoscopului În cel mai apropiat timp dumneavoastra ve(1 pl~~de 0 suma mare de bani. Face(i tot posibilul ca sa . p~eve_nlt' ple~derea ~i nu pierdeti banii. Se prea poate Însa ca p,erzand ban Il, trecând prin În~elaciune y 'i tradar e , d umnea'

Nu am auzit de nici un astro]ogcare sa fi avut 0 exactitate

~

~

~\

Dupa ce am citit cactile dumneavoastra am devenit fatalist, adica traiesc a~a: ce-o Ii 0 fi! E liresc acest lucru? Sunt În permanenta urmarit de dorinta de a trai cat mai departe de societate. Ce sa fac? /

Observ, În planul subtil, mari neplaceri cu copiii. Acest lucru e cauzat de faptul ca ata~amentul dumneavoastra fata de idealuri este foarte mare. 0 dependenta accentuata fata de valorile spirituale nu va permite sa reactionati corect la pierderea lor ~i aceasta stare de lucruri se rasfrânge asupra sufJetelor actualilor ~i viitorilor copii ~i, respectiv asupra sanatatii lor.

164

165

.QU

~+:::::: 0 E..:..: i:i O::::::I~t::: c:n""f-<..<::

cO

1'1

l ' dl III I

II, ',III

1):, 'l

'

1111 ,

1111"

l

''

,

'11,1 1 'II

l'

"!"'I iil

~i Întrucât valorile spirituale ne parvin prin comunicare, atunci deconectarea de la procesul comunicarii pentru 0 anumita perioada de timp va va ajuta sa reduce!i aceasta dependen!a ~i sa pastra!i valorile spirituale rara ca acest Jucru sa va pericliteze sanatatea. Chiar ~i fatalismul va va fi util pentru un anumit timp. Acesta va va ajuta sa nu va mai gândi!i la viitor ~i sa nu consuma!i energia pentru planuri, temeri, emotii. Procesul care are loc În sulletul dumneavoastra e unulnormal. Trebuie sa continua!i sa lucra!i asupra eu-lui propriu.

~ :

~

"'#

Când ati Cost aici data ttecuta (20 Cebruarie) sotul meu, venind du~a mine ca sa ma Însoteasca la lectia dumneavoastra, a avut un accident de ma~ina. Ce Înseamna acest lucru ? Pâna la acea lec!ie 0 moarte posibila se alla În biocâmpul

!,

~

~

-agl.l -".

J-

r.::",.G"-~'

~

E: u-<:

so!ului dumneavoastra. Dependen!a de capacita!i era de doua ori mai mare decât nivelul mortal; dependen!a de Idealurl,

"'#

spiritualitate

Eu am Costpentru marna mea un copil nedorit. În prezent, ori de cate ori apare vreo situatie conflictuala, ma Încearca 0 puternica dorinta de a nu mai trai.

.

-

era de treÎ ori mai mare, adica viito~ul Îi~era

Închis cu 300 de unita!i. Ata~amentul dumneavoastra fa!a de idealuri era de doua ori mai mare decât nivelul cri tic.

Agresiunea subcon~tienta fa!a de so!ul dumneavoastra oscil~

"

Între 220 ~i 300 de unita!i. În prezen.t. ata$amentul so!ulul fa!a . Un copil nedorit

de capacita!i este de 80 de unita!i, iar cel fa!a de viitor este Î,n jur de 100 de unita!i. Nu e prea bine, dar e mult '~al blll~ decat

de obicei este un copil cu un oraoliu

b interior exagerat. ~i dorin!a de a nu mai trai, survenita În urma unor certuri ~i conllicte, e tot un simptom al trufiei exagerate. Nivelul dependen!ei de capacitate ~i intelect, la fel ca ~i nivelul dependen!ei fa!a de-al doilea stat, mai fin - idealuri, spiritualitate, noble!e - este foarte Înalt. Toate acestea le ave!i de la marna ~i bunica dumneavoastra, ~i din alte doua vie!i anterioare. DUr.1neavoastra ~ti!i ~i singura cum trebuie sa lucra!i asupra propriei persoane.

era Înainte. Nu exista moarte În biocâmpul lUi. Dupa toare probabilita!ile, În loc de 0 boala grava sau moarte a avut parte de un accident nefericit. Agresiunea dumneavoastra

, 1:

subcon$tienta fa!a de sot ~ste de

circa 100 de unita!i. Eu nu În zadar scriu despre faptul ca a Cltl

1

~.

cartile . mele ~i'a merge la lec!iile me le e mai bine pentru 0 persoana - c a' t de ca' t pr e g atita . Procesul de purificare are loc În ... afara vointei mele. "Murdaria" din sullet lese $1 ar fi bille ca dorinta o~ului de a lucra asupra sa În planul renun!arii la supar~ri $i preten!ii sa fie mai mare decât stratul de "murdarie" care iese din suflet.

166 167

.

.;-1

r--

-

~u

-

-

. .. Îmi ami ntesc ca 1a una d ln 1eC\1I a avut loc 0 situa!ie

=-==

--",.

Am cercetat peste zece minute biocâmpul acestei femei ~i am vazut ca totul e bine. Agresiunea subcon~tienta a scazut de

Informa!ia noua duce la modificari ale structurii informationale ale organismului ~i cu cat ea este mai mare cu atat mai greu au loc modificarile. Cand la transmiterea sau receptarea informa!iei puterile s-au epui~at, omul Începe sa ca~te sau adoarme. Cu cat orgoliul este mai mare ~i cu cat mai Înalt este nivelul agresiunii, cu atat mai repede omul adoarme cand urmare~te Înregistrarile video. Unul din pacien!i mi-a povestit ca vecinii lui adonn Împreuna cu toata familia atunci cand Încep sa urmareasca Înregistrarile cu discursurile mele. Adoarme ~i caine le lor. Apropo, cand omul doarme, informa!ia trece mai bine, deci cand suntem treji noi lucram asupra informaliei de moment, tactice, iar În timpul unui somn profund intram În contact cu informa!ia strategica, necesara pentru 0 existen!a normala În viitor. lata de ce Îi sfâtuiesc pe parin!i sa puna Biblia la capul

la 200 de unita!i la 50, iar ata~amentul fa!a de idealuri ~i viitor

copiilor sau sub perna.

Il

i

1.

similara. Pe la mijlocul discursului

a ie~it pe scena, pe nea~teptate,

un barbat tanar. El mi-a ~optit ca so!ia lui e gravida ~i ca acum se simte prost. Am cercetat

prin intermediul

lui biocampul

so!iei. Fondul de preten!ii fa!a de so!ul ei era foarte mare. i

i

- Eu sunt barbat, - am Început sa-i explic, - ~i daca in sulletul femeii e 0 suparare puternica pe tata ori pe sOI, atunci aceasta suparare va ataca orice barbat cu care femeia va intra În contact. Fondul agresiunii orientat catre mine se Îlltoarce Înapoi ~i genereaza 0 Înrauta!ire a starii sanata(ii. Ea trebuie sa

Il , 1

1 l, 1 l, 1

renun!e retroactiv la toate supararile provocate de barbati , mai . ales la ofensele provocate de tata ~i sol.

s-a mic~orat de cateva ori. Toate aceste au inlluen!at benefic ~i stare] copilului. 1,1 I!

-

~

1>:: ...:: u

; 1Ii

:1 il

~

l~IILl

.....

--':''!-i~.,"n 1 ~t

---TI-L/-i-::::: É2 §-ii.9a:n r-..E

Femeia nu era În sala, ea plecase. Peste zece minute ea s-a Întors la locul ,.au ~i a stat lini~tita pana la sfâr~itul Întalnirii.

'§>G

~

~

Cand urmiiresc caseta cu discursurile adorm. E bun sau e rau acest lucru?

dumneavoastra

'§>G

"

/

~

~

De ce Îmi place sa ma Dit la foc? Focul ~i apa nu sunt controlate de con~tiin!a, de aceea atunci cand omul se uita la foc sau la 0 apa curgatoare, sau asculta 0 muzica ritmica, con~tiin!a lui stagneaza ~i omului Îi vine mult mai u~or sa Înfranga situa!ia de stres ~i sa se deconecteze de orice probleme generate de con~tiin!a.

Oensitatea informa!iei pe videocasete este mai mare decat În carti. Nici 0 informa!ie nu poate fi acceptata doar cu mintea, daca nu participa ~i sim!urile. 168

169

...

~.

QU H9ll

--"" '§)<>

~

~

;atunci animalul prime$te de la noi energia murdarâ $i ne ": retumeazâ

Conform cartilor dnmneavoastrâ, animalele domestice ian asupra lor karma stapanului ~i se pot Îmbolnavi sau muri. Totodata, se spune ca pisica, de exemplu, se culca pe locul bolnav ~iomul se simte mai bine, cainele linge locul bolnav ~i ajuta la vindecarea rânilor. Cum ar trebui sa Întelegem aceste lucruri? Sa Încercam sa ne imaginam dai prieteni: unul este faarte gelas. celalalt nu este gelas delac. Camunicarea cu cel de-al dailea il va influen!a benefic $i pe primul. Daca Însa cel de-al dailea va depinde În multe de primul $i va fi receptiv fa!a de acesta, atunei $i el va Începe sa fie tat mai gelas, iar unele bali de la prietenul sau gelas s-ar putea sa treaca $i la el. Camunicând, nai ta!i recep!ianam unul de la altul infonnatia În planul subtil $i fie Învingem "murdaria", purificându-i ~e cel de care suntem ata$a!i, fie Începem sa bolim de bolile acelara pe care Îi iubim. Daca În primul caz raul Învins ÎI ajuta pe omul apropiat sa se schimbe În bine, În cel de-al dailea caz toatâ "murdâria" curge pe nai, omul nu se schimbâ, de~i simte 0 u$urare, Însa ulterior Începe 0 perioada $i mai dificila. De aceea, daca nu miqoram distan(a dintre noi $i omul iubit $i-i acceptam În interiorul nostru libertatea $i voin!a lui, adica Înstrainarea de noi, acest lucru va actiona benefic asupra amandurora. Acela~i lucru se Întâmpla ~i cu animalele. Daca noi iubim un animal domestic, dar Ii permitem Într-o oarecare mâsurâ sâ nu depindâ lâuntric de noi , 170

energie curatâ. Animalului ii este mult mai u~or sâ infrângâ depen-Clen\a de valorile umane.

"

Configura\ia lui energeticâ se deo-sebe$te de cea umanâ, de$i la nivelele de profunzime 0 asemenea diferen\â nu existâ. Apropo, acela$i lucru se intâm-plâ $i cu plantele. Atunci când sâdim 0 plantâ, 0 udâm, 0 cre$tem are loc un schimb intensiv de energie. ~i fiindcâ agre-siunea : accentuatâ $i bolile apar ca 0 dependen\â hipertrofiatâ de diferite straturi ale con$tiin!ei (ceea ce noi numim "intelect" nu e altceva decât un strat al con$tiin\ei), atunci plantei care are straturile superioare ale con$tiin\ei nedezvoltate, ii este mult mai u$or sâ infrângâ informa\ia negativâ. latâ de ce sâdind În grâdinâ diferite plante noi cre$tem, intr-o oarecare mâsur~, 0 farmacie de casâ. 1e$irile in naturâ au asupra noastrâ 0 ac\iune curativâ, pentru câ energetica spa\iului aeolo e mai bine echilibratâ decat in ora$. În ora$ele mari spa\iul este codificat printr0 orientare sporitâ câtre capacitâ\i, intelect, valori umane. Dacâ un om se ocupâ de munca intelectualâ $i nu se deconecteazâ periodic de atmosfera orâ$eneascâ, acest lucru poate genera cu timpul consecin\e nocive.

.'

"

.

.-

Structura informa\ionalâ a spa\iului am resim\-o acut

cu un an $i jumâtate in urmâ, când mâ aflam in Israel. Nu mâ sim\eam bine. Se declan$ase activitatea unui nivel kamlÎc foarte inalt, dependen\a pe care nu 0 puteam nici, decum anihila. Slavâ Domnului câ in timpul audien\ei eu intru intr-o stare de renun\are lâuntricâ care e suficientâ pentru ca problemele mele sâ nu se transmitâ pacien\ilor. 171 ..

.-

CU

~§"t-g

QU

a:n-f-<.E

r'~.-'",,:~ ' '

,1

l'

,Iii

l

l

, ',1'1 111111 1

,,1'1 jJ:III'I"II,;, '111111

"'"

'l","

:'1'1' Il',', I,I!I,

1,I'ili

,:ilii

1,1 ,1,'1 ~'

Il'

Il,

idl !,'j Il, ,III,II!;' !I['I,," 'lj",I," "1

Iii, IiIl '}'I. 111'1, Il:, i~~ '

'

i' ,'/,

i mult de spaliul ~i timpul din sala. Cu cât spaliul tabloului e mai Încordat, se op une/ realitâlii Înconjuratoare ~I se

',l'II',

",'l," , Il!, , ',1,

ii

l~9lZ

--

.~"

Însii ie~irea mea la oricare nive! nou se soldeazii cu pierderi, nepliiceri ~i boh.

,'i

'

-

,;[

--=

i"

1

'

...

,"

!:: u~

Aveam 0 mâncarime permanenta În urechi ~i nici un fel de rugaciuni nu-mi ajutau. Nu departe de Eilat, unde locuiam, exista 0 rezervatie sub forma de pustiu, dar nu un pustiu cu nisip, ci un foarte ciudat relief muntos. Un cunoscut de-al meu mi-a propus sa mergem acolo ~i eu am cazut de acord. Ne deplasam pe traseu ~i eu admiram lordania, care se alla la câtiva kilometri de la drum, ~i munlii extraordinari, având cele mai nastru~nice configuralii. De jur Împrejur e un teritoriu vast cu arbu~ti rari ~i lastari~ pipernicit. Singurullucru care ma Împiedica sa ma bucur de frumusetea acelor locuri era mâncarimea permanenta din urechi. Am iqit de pe traseu ~i parcurgând Înca vreo câtiva kilometri am Început calatoria pe teritoriul rezervaliei. Nici nu banuiam ca un loc În pustiu poate fi atât de frumos. Un peis~ frumos treze~te În sullet anumite senti mente. Daca peisajele se schinba În permanenta, deosebindu-se substanlial unul de altu!, atunci În sullet se creeaza 0 gama de modele sentimentale, generând 0 ;'atisfaqie imensa. Un designer bun sau un arhitect, amenajând doua sau trei camere din Încapere, lasa În fiecare din acestea stilul sau, caracteru! sau, energetica sa. Trecând dintr-o camera În alta te treze~ti În spalii diferite. Când spatiul Î~i modifica caracteristicile se modifica ~I structura energo-informationala a omului, iar acest lucru Îi large~te posibilitâtile cognitive. Eu delimitez foarte simplu un spectacol bun de unu! prost, un tablou bun de unul mai pUlin bun. Un spectacol este cu atât mai interesant cu cât spatiul ~itimpul de pe scena se deosebesc

I~stanleaza

de aceasta cu atât valoarea t~bloului este mal mare:

Multi oameni comit 0 eroare construmdu-~I casa de vacanla

'

lor ~i energetica acestUia. ,',"1n conformitate .. cu apartamentul . . . . i'Construclia unel vile ~I spallU 1 el t re b UIe sa se deosebeasca la j.'maximum de apartamentul unde omullocuiqte În permanenla. 'i, Atunci el se va putea elibera mult mai u~or de problemele sale

-

'~i , va putea reveni la normalitate. i

.

,

.

M-am abatut de la tema. Sa reVenllTI la PUStIU. Timp de . patru ore ne-am plim bat pnn rezer vatie . , dupa care am mers acasa.

Am ie~it la traseu ~i pe loc a ~i reÎnceput mâncarimea din urechi. De-abia acum am Înleles ca tot timpul cât ne-am allat . . . ,,-' În rezervatie nu am mal slmtlt mancanITIea , ea pur ~I sllTIplu . disparuse, Atunci am Înteles de ce rugaciune~ multor _oan1enl

"

nu are efect. Catre Dumnezeu trebuie sa mergl curat, sa UI(l de . toate ~i sa le la~; pe toate deoparte. T re b Ole sa i te adresezl ca . . un copil mic care nu are nimic altceva, decat ~orinla de a IUb.. Multi. se roaga, cramponandu-se putermc III IIltenor de pla: . .. nuri le pentru zlUa de maille, de pre t en.tii , regrete ~i ofense. ~I . nu se roaga macar ca sa se ridice de-asupra a toate ~I s~ renunte la toate ~i astfel sa se schimbe launtnc, CI se roag~ pentr~ a cere sanatate, bunastare ~i alte valori omene~~.. Daca la baza unei mari rugaciuni se alla considerente de cllIhplrglU atunci ea va fi, În cel mai bun caz, lipsita de efect. . Dar sa revenim la animalele, de la care am parmI. -' Oricat de mult s-ar stradui sa ne ajute cei care sunt alatun de noi ~i cei care ne iubesc acesta va fi doar fondul. Daca nOI

1

172 173 ;;Jtt

--

...

-+::::::

~ §~.e. lJ:)f-f-oJ::

~u

agLl ---

;:;)..(;"""...'.

Il:

pastram Înrairea ~i justificam ura noastra, daca nu ne puter1l dezlce de eu-I nostru uman, atunci nici un fond nu ne pOale

'1

Iii, :1

aJuta: Le Yom dauna doar celor care incearca sa ne ajute din extenor ~i din interior. 1,1: 'l' Il'',

~

1 ,1 1

l" 'j.I' ,~ " ,1\ 11\ I~

~

~

Stimate S.N., va multumim peutru nepot, u-a ramas nie; u~ma diu trauma pe care a avut-o la ua~tere. Daca pute!i, . aJutat.-1 pe fiul nostru de ~aptesprezece ani: a intrat Îutr-o companie proasta, ue facem griji peutru soarta lui. Cum poate fi ajutat?

,'!,'II:I'II

" 1) ,l,l,II" ,Ii

;.]

l

'j '11,1' ,1

1 I ,II!,,,1

l

!,I,I

l'!'I:,I' 1

'~

i!I' " I' i" "' ,

,

de la na~tere a nepotului era legata de karma familiala. Parintii Încep sa lucreze asupra loI', ii ajuta bunicul Trauma

~i. bunica ~i starea fizica se poate schimba destul de repede, Frul are nu numai karma parinteasca ci ~i pe cea a vietii sale anterioare. Dependenta de principii, idealuri, etc., adica de valori spirituale de nivelul al doilea este destul de mare. lata de ce poate fi prezenta lipsa dorintei de a Învata, de a citi caqi, tendll1(a catre 0 purtare vaduvita de spiritualitate, tendinta

1

l"'"

r"

;!:-

--= u~ -

ciitre ~istrugerea destinului, adica a renuntare de proportii ~i treptata de la va lori le spirituale, Aici parintii ar trebui sa lucreze În continuare. Ar trebui sa fie adus În ordine primul strat, cel mai u~or, al karmei familiale. ~i daca eforturile su nt permanente dupa trecerea unei perioade de timp Încep sa se modlfIce straturiIe de profunzime. S-ar pute a ca la copil Îmbunatatirile sa nu fie sesizate de la Început: s-ar putea chiaI' sa fie unele Înrautatiri, nu va temeti de acest lucru. Daca ati Început

""

174

--

va ruga!i, uita!i de orice temeri. Frica ar putea anula orice rt al dumneavoastra, ~i apoi, Iacând abstrac!ie de parametrii abi, starea generala a biocâlnpului fiului dumneavoastra este J!jnultmai buna. Continua!i deci sa lucra!i mai departe.

~

~

~

Ce-i de facut câud copilui uu vrea sa Învete? Lipsa dorin!ei de a Înva!a e acela~i lucru ca ~i temperatura Înaltii la cap il ~i denota a stare evidenta de nemul!umire interioara. Aceasta situa!ie trebuie tratatii, În primul rând, prin . intermediul schimbarilor În interiorul dumneavoastra ~i sa nu credeti ca În timp de a saptiimâna yeti rezolva aceasta probl~ma. Trebuie sa conta!i pe a munca serioasa asupra eu-lui dumneavoastra. Îmi amintesc ca În primele mele apari!ii la New-York m-a vizitat a doamna care avea probleme cu fiica ei. I-am spus ca situa!ia e deplorabila. Orientarea sporita catre intelect, capacita!i ~i cariera a Început sa-i distruga soarta. Pentru a atare orientare spre cariera ~i capacitii!i e nevoie de rezerve de iubire de cinci ori mai mari ~i de a orientare catre acumularea de iubire. Femeia a Început sa lucreze asupra eu-lui sau iar peste 0 luna fiica ei a parasit ~coala.

"

- Eu nu vreau sa il1vât, - ii spune ea mamei sale, - ~i nici nu voi invâta! Era de a~ord sa se roage, dar nu voia sa Înve!e. N-a mers la ~coala un an Întreg. Dupa aceea s-a Întors la ~coala ~i ~i-a continuat studiile. Nu demult rn-am Întâlnit din nou cu ele. 175

..

""

r--

-

.rI QU

--i--'-~§"t]: ÇQf-f-<.c

1

i5. 0:

0

-

-=....... ~

H9LZ"

.--:...'),J;~"'-~'

c IP"

, l') 1

"

!i l,1',

i' i

1'1

i rY: 1111i.

,1,:1;,'

il

cu succes examenele ln ambele locuri.

. sa -Invat

A'y vrea sa.' ~tlU daca. pot

. . ". tara' a-m, pncmul vreun rau la U mversltatea .' C0 1um b'la sau e mai bine sa merg la colegiu?' Ap tacut fala Incercarii. Starea dumneavoastra e afIn o. -. . .

llIoasa Nu am mCI un fel de pretenlii. Pute Ii acum sa Invatali

"'l'

. . .~

l'

i' !"" , 1

Acum aveau 0 problema de alta natura. -. $tlli, - mi-a spus fata, - am suslinut examenele de ad,ni.. tere slmultan y'i 1a co 1eglU". ~, la Umversitatea . C 0 1um b la, una . . . d'ln ce 1e mal prestJglOase din America . S-a constatat ca. treClJSe

hnl~t'ta la Ul1Iversitatea ColUl nb la, ' - 1-8111 '. raspuns.

..

1 !',I,I

~

~

~

F.iUI m.eu are doisprezece ani ~i e al patrulea are (mnmtatea puternic sciizuta y,j t emperatura.

.. mCI

an de cand '. Nu ( s-a

p~s ~n diagnostic concret. A fost nevoit În tot acest . rastJmp sa nn frecventeze ~coala. Cine e vinovatul ?

Iii l"l, 1 "1 1

1

1

Daca temperatura se mentine mult fIInp, acest lucru ..' Insea mna pro bleme cu vlltorii copii. ln biocampul copi/ului d um neavoastra se vede 0 posibila moarte a doi copii

-

-

y 'i al cu putme . ~anse d e supravlelUlre. Ata~amentul fata de " .. . capacltal' este de 250-300%, iar fala de viitor ~i de ideaiuri e

trel

, ea

de, a~roxlmatlv 700. Vorbind mai pe Inleles, nivelullauntric al man nel este Imens. De la 0 boala g rava y e a moarte 11 'i d 1

o. sa 1veaza bunatatea dm caracterul sau. Bunatatea i-a venit tiului de la d umneavoastra,.. dar ~I fond ul de trufie tot de la dumneavoastra I-a mo' ten, . O

'I

'f

'

t . N il aveatl 0

1

.'iiiziune a lumii prea buna ln perioada cand ali conceput copiJu!. N-ali reu~it deloc sa treceli peste Incercarile de umilire a ,'aptitudinilor, a intelectului, de con~tientizare a eu-lui dumnea. voastra uman. Fondul de pretenlii fala de sol era foarte mare. $i va placea . sa judecali oamenii. Pentru ca fiul dumneavoastra sa poata avea copii trebuie sa-i fie Înjosit orgoliul ~i acest lucru poate fi obtinut prin scaderea imunitalii, temperaturii Inalte, slabiciunii. E necesar ca pentru 0 anumita perioada de timp sa Inceteze orientarea catre capacitali, intelect ~i cariera. Fiindca daca aceasta dependenla se va amplifica, baiatul poate muri. Înrautâlirea sanatalii face imposibila frecventarea ~colii ~i salveaza baiatu!. Trebuie, ln primul rand, sa va ocupali de propria persoana. , Orice femeie trebuie sa Înceapa prin a renunla la pretenliile sale fala de toli barbalii, iertandu-i, Începand cu varsta cea mai frageda, ~i gandindu-se nu numai pentru sine ci ~i pentru urma~i. Amint;li-va de toate clipele cand ali suprimat În sine sentimentul iubirii ~i retraili-Ie, de aceasta datâ pastrand acest sentiment. Trecand prin liatâ acceptali orice Înjosire ca pe un medicament prelios pentru sine ~i pentru fiul dumneavoastra. Învalali-va sa va deconectati con~tiin\a, Înlaturati regretele, temerile, critica, analiza situatiei. În timpul cand lucrali asupra eu-lui con~tiinla nu trebuie sa va Împiedice. Straduili-va sa ganditi cat mai putin posibi!. Solitudinea, foamea, exercitiile de respiralie ~i alte tehnicii de deconectare va vor ajuta În acest plan. Peste 0 luna - 0 luna ~ijumatate dupa ce ali Început lucrul asupra eu-lui dumneavoastra, va puteli pregati pUlin cate pulin

Ii

1

l,

176

177

,-

.~U

~+-~~ 0 E..:..; i:i

~

ca:::::1 ~:= p::n !-..<::

r ,

/

' '1'

"

1

i'i "

l,Ii

,"

'l'

,1

,

Iii', ,"j,II;1111 ,11',', !

I!d l,i\I'

I

" "1,;1'

'1 lil'I.' 'l'

: _

,

l'

', ""

,

,

,

1'" ~

:'I"III,,'1

111111

l'i'

,,'

l'''i

I

f,'

"'I'"

Il'' 1 1'",' Il,

1

111\

l'

1'1""

i Ir

''

'", ,l'

'I ""

,

,

,

',l' 1 I

,

,

'Ii:/",I', 11

"/

i

1,1,':1,;1',1 (,

1

,',Ir

l'I}' l':'!,.,' 'j',1

l

''

,

,

1',i,1 "

"'i, 1

l

""'"

Il ,1",1 l, 1 '1" 1>

1

1

\

'

' l

."..

u-

fiul pentru 0 noua informa(ie ~i i-o pute(i furniza treptat, rara a-l obliga, ci propunandu-i-o. În intervalul de la zece la paisprezece ani se formeaza activ soarta baiatului ~i, de asemenea, caracterul, sanatatea ~i destinul viitorilor sai copii. $i În aceasta perioada, bunicul ~i bunica viitorilor nepo(i au 0 mai mare influen(a asupra lor decat copilul lor, adica viitorul parinte. De fapt, pentru sanatatea nepo(ilor bunicul ~i bunica poarta deseori raspunderea În mai mare masura decat parin(i i lor. 0 viziune asupra lumii bine pusa la punct ~i caraderul salveaza nu numai copiii no~tri, ci ~i nepo(ii. Emo(iile agresive ale parin(ilor În perioada puberta(ii copilului limiteaza rezerva energiilor pe care copilul le cheltuie~te pentru formarea unui destin favorabil ~i pentru descoperirea posibilita(ilor sale. Totalitatea posibilita(ilor unui om ~i bunastarea destinului sau sunt definite În cea mai mare parte de starea launtrica a parin(ilor lui pana la concepere ~i În timpul gravidita(ii, dar ~i În perioada maturizari i sexuale. De altfel, 0 via(â sexuala timpurie vlaguie~te considerabil poten(ialul spiritual al copilului, diminuandu-i serios posibilitatea realizarii În viitor. De obicei, tendin(a catre 0 via(a sexuala timpurie 0 demonstreazii acei copii carora pentru a supravie(ui le este necesara 0 diminuare brusca a poten(ialului spiritual, adica acei copii, ai caror parin(i i-au ata~at de valorile spirituale prin regrete permanente, temeri, blamari ~i insulte. În S.U.A tendin(a copiilor catre 0 via(â sexuala timpurie e foarte raspandita ~i acesta e un lucru de În(eles. Acolo se duc oamenii cu un poten(ial spiritual remarcabil iar la pragmatismul american, orientarea accentuata spre bunurile materiale,

...: u

H9ll

. ,,'>-L--? ,

--

--=--===-

;:; 5:

---~--"j._-

---II" >mai salveaza pentru 0 perioada de timp situa(ia. Dar acest 'program exagerat Îi lipsqte pe copii treptat de acel~ st~uctun

tiPirituale fine din care iau na~tere vlltoarele lor pos,bIl,ta(1. . Daca din na~tere copiii nu au un poten(ml splntual puterl1lc :'~tunci aceasta tendin(a Îi lipse~te de mLilteperspective. Parin(ii :ar trebui sa În(eleaga, În primLiI rand, un lucru s,mplLi. Dm , '

ro P ilarie ne stradLiim sa ferim copilLiI de orice boli ~i astfel nu . !'acordam aten(ie caracterulLii sau, atitudinii ILiifa(a de oamenl ,

.

fata de ILimeaÎnconjLlratoare uitand ca tocmai aici Î~i au

":~igi;,ea

radacinile

viitoarelor

maladii

~i a viitorului

destin

nefavorabil. $i cu cat mai devreme yom aduce la normal suflefui copilLlILIiCLiatat mai fericit ~i mai sanatos va fi nu numai . copilLiI ci ~i noi În~ine.

'§Je

~

.-

~

Serghei Nikolaevici, ce sa Cacca sa ma marit? Am vreo ,ansa? Azi dimineatâ n-aveati nici 0 ~ansà. Acum aveti, dar nu prea mLilte. Programa(i-va pentru doi ani de mLinca serioasa asupra eu-lui propriu.

. InsLiccesele le-a(i mo~tenit ~i pe linia paterna ~, pe cea materna. E vorba de gel(jzie, de trufie, ~i de Linfond imens de preten(ii fa(â de oamenii. Eu cred ca ar fi bine pentru ce~a timp sa nu va gandi(i deloc la mariti~. E 0 doza prea puterl1lca. E de dorit ca la Început sa va canaliza(i toate fOr(ele pentru schimbarile laLintrice, chiar daca rela(iile cLiLInbarbat vor fi de scurta dLirata ~i el va fi cel care va pLine capat rela(iei.

i1l

1

178 179

,

;

..

.QU

+:::::::

iB-;j;;'

œ

aH-'" f-.E

~

-( u"-

-----= H9a

r"-.~,,>'!,

ii Jill"

: l'

"

,

'i

~sentialul e sa va Învatati a gandi iubirea ~i a 0 simti. Invatatl,va sa fiti buna cu barbatul care e alaturi de dum,

,1 ,,

Il

1

l'

,1

1 1,

" 'II

IIII

I,I''' "'I!' II ,1 , ,'l'II "

," I

I

,,'

'

"

l'

l":I,',I",il!I,' 1

.

n,eavoastra, sa nU:i Înaintati pretentii dar totodata sa pastrati launtnc 0 anUiTIIta dlstanta fata de el D aca,. vetl putea reahza . .

'.'

aceste lucrun atunci problema casatoriei va fi doar una de timp.

1,'li,II'/'" 1"

'

1

1

,'I

'1,11

" '"

,1'

'"

l

,

,

1

,i

"'"

' ""' ,'1

"

,,'1' Il,l, ,

"

1,,1, Ii III ,l'i

~' Ilii'" 1.11' lil,',! 1 ",l'l' 1111""

,1;,1"',11 , '_'"l ,' 1 1

l

,."""

,Ii ,II "

1

,

~

,

l '1' 'II'I,,!,I',I'I 11 l, 1 ,' 1 1 ,1 :' ,

1

~

,',~ ,:1,

" [" '

~

1,

'i'l'I~", "' :1:,,,

Exista ,muIte c~zuri cand dupa citirea cartilor dumn~avoastra, oamemlor Ii s-a Îmbunatatit caracteruI, s-au vmdecat de boIile, au avut un destin ma, ' b un. E loarte . muIta. hteratura de acest gen dar car e nu ar e nlCI un elect. " . ' N-at. putea sa ne explicati cauza?

.

.

',ilj:', ,

':

l

""

"bioeâmpul" ~i "sufletul" omului, "SUbColl~tientul" lui, e ullul

~I a ne':oroclrdor. La Început totul era obi~nllit. Pacientul nu Tacea nlmlc, lar eu ac(ionam asupra lui cautand permanent

energetic noi suntem În important cine actioneala,

metode nOi de corectare a starii sanatatii

teazii devin mult mai Înalte. ~i cu cat mai adanca ~i În straturi mai fine e patrunderea În sufletul altui om, cu atat mai mare e responsabilitatea pe care 0 poarta tamaduitorul ~i cu atat mai pur trebuie sa fie sufletullui.

'

! " 'l' : l';,1' ii i' ,,,,

I

,

~Iterior am observat ca daca pacie~t~1 nu vrea sa ma ajute . ~I sa lucreze asupra sa, efectul era mult mai slab. Au trecut ani lungl. ~I chll1U1tori pana am ajuns la un nivel mai Înal!. Cand a~ vazut structurile karmice ~i am Început sa lucrez cu ele am vazut ceea Ce pentru mine a reprezentat 0 descoperire. Liniile

,'I ,! il

j

.1

denaturate ale destinului ~i sanatatii s-au dovedit a fi legate de emotlile agreslve ale omului. lar emotiile erau la randu! lor legate de caracter ~i de viziunea aSlipra lumii.

f

Daca observam ca situatia se Înrautatea Îl opream ~i Încercam Împreuna sa ne dumirim unde Încercarea sa a fost gre~ita. Faptul ca structurile karmice sunt supuse modificarilor m-a

Sin~er sa fiu nici eu nu rn-am a~teptat la un impact atat de puterl1lc. Pnma carte am scris-o
cu paclentll mel" ~I ca un remediu profilactic Împotriva bolilor '"

1

aurei sale. Daca biocampul Începea sa se lumineze Însemna cà el se ruga corect ~i În sufletul lui aveau loc modificari benefice.

adus spre a doua descoDerire. S-a vazut ca ceea ce noi numim

1

"

Am Înteles, În primul rand, ca pacientul nu trebuie doar sa ma ajute pe mine, el trebuie sa fie cel care lucreazii asupra schimbarilor caracterului, iar eu ÎI pot ajuta doar energetic. Aceasta era doar 0 chirurgie la nivelul biocampului. Îi numeam omului 0 anumita data, 0 situatie cand el se suparase, urase sau fusese gelos. El se ruga iar eu stateam În fata lui, cu mainile pe genunchi ~i cu ochii Închi~i, uitandu-ma cu privirea interioara cum se schimba biocampul sau ~i culoarea

"

~i acela~i lucru, adica ac(ionand energetic asupra corpului uman, noi ac(ionam ~i asupra sufletului sau. ~i fiindca În plan relatie unul cu altul devine foarte adica cerintele fata de cel care tra-

~i descoDerirea a trei"" foarte importantâ. Am observat ca toate metodele de influentare a sufletului

uman - logice, extrasenzoriale, vrajitore~ti, energetice, psihice (hipnoza, sugestionare)

au un efect pozitiv de scurta durata. La

1:

180

181

.

.-

+ >c~ Q -E..:...: p.. 0: (j ~~~.Ë

eQ

~U

J..-

1'::':,..-",""

~-_.

~..... =-

aga -

"'"

"l,

t

l,

0 ac(iune mai puternica, cu cât starea corpului fizic e mai buna

I

.

,

cu atât e mai rea starea planului subtil.

:'

I

"l,

r

"Murdaria" este aruncata asupra urma~ilor. Unicul lucru care nu avea consecin!e nocive, indiferent de cât de adânc se patrundea ln su flet, erau

.

,

'

:,

M-am decis la Început sa-i explic de ce s-a suparat ~i de ce

.''1:,

a urât. ii explicam ca supararile ~i preten!iile ei sunt rezultatul atitudinii incorecte fa(a de Jume. ii spuneam toate acestea pentru ca atunci când va Începe sa

:

,

1',,1111" 1 l. ,'~ ",

.

' l'

,

i

I

,

"

l'1 '1'11,'

IIJIII, l'il

,l,l"!"';

'.

'1 :i "

1

l'

cain!a ~i rugaciunea, deci ca savant am ajuns la concluzia ca 0

,

Însanâto~ire completa a corpului ~i sufletului este imposibilâ Tara 0 con~tiin!â religioasa, Tara no!iunea de "iubire pentru Dumnezeu" . Atunci când e vorba de sanatatea fizica ~i spirituala a omului, viziunea jtiin!ifica asupra lumii, oricât de dezvoltata ar fi, trebuie sa conlucreze cu viziunea religioasa asupra lumii. A-

1

i')

ceasta ar trebui sa de!ina Întâietatea În problemele esen!iale.

'",Iii il 1': '11 ".,.'.,..., 1

iii

,

'J'..:I'" 1,1 1,1,. 'l'!,:', 'II,' 1

'1 Il',1

,

'

1,"','1,:' l', ' '",1'

"" 1',1'

A patra descoverire pe care am Tacut-o. Mama, modificându-~i starea sa de profunzime, Î~i poate feri copilul de bolile de acum ~i cele din viitor, Ii poate Imbunata!i caracterul ~i soarta, in spatele ascund multelucruri importante.

acestei

concluzii

se

A cincia descooerire. Multe boh incurabile nu pot fi tratale de medici deoarece cauza acestora nu line de omul bolnav, ci de copiii ~i nepo!ii lui. El plate~te pentru acea nerealizare pc care a transmis-o urma~ilor

'1

l,.. ~

1

1.' 1

';d: 'l, '

'1 1

,

1, 1

/.', ,1

! " -,',

La a sasea descoperire am ajuns pe nea~teptate. M-a sunat 0 cunoscuta care se gasea Într-o situa!ie foarte proasta. Biocâmpul ei era deplorabil. Altadata i-a~ fi spus: - Roaga-te pentru situa!ia În care te-ai suparat, roaga-te pentru situa!ia ln care ai urât, etc.

,

se roage con~tiin(a ei sa nu se Împotriveasca, Hotarâsem sa trec la lucruri concrete când am observat ca biocâmpul cu noscUlei mele e deja curat.

Se vede ca eu nu trebuia sa ac(ionez asupra ei energetic, ea :' nu avea nevoie sa-ji aminteasca de multiplele ei suparari. Deci, 0 viziune corecta asupra lumii poate vindeca mai abitir decât orice influen(are energetica. inseamna ca În(elegerea corecta a lumii, expusa În car(i, ii poate ajuta pe oameni sa se vindece ji Taraparticiparea mea.

r

A saptea descoperire. Consideram ca de!inerea unor astfel de valori spirituale superioare precum morala, etica, idealurile, principiile poarta În sine un sens pozitiv ji nu pot avea consecin(e nocive. S-a vazut ca grejesc. Tot ceea ce situam l1ai presus de iubirea fa!a de Dumnezeu genereaza treptat consecin(e nocive. Am În(eles de ce ne-am nascut pe aceastâ lume, pentru ce traim. Traim pentru a acumula iubire fa(â de Dumnezeu, pentru a Înmul!i tot ceea ce e Divin În sufletul noslru, apelând penlru aceasta la Înlreaga paleta a fericirii umane. . Multe din car(ile pe care le-am cilit au fost scrise de oamem care descriu calea cunoajterii ca pe 0 scara, ce se ridica ln sus. Dar nu era acolo nimic din experien(a lor. De aceea multe din trepte lipseau. Noi putem urca pe cinci trepte dar daca

182 183

...

- + ---

QE..:..;1i,

~u

~:::IV::: a:n-f :::

--

.:.-;,...~.--

~ "'" ...:

u

~'~

-

U9a:

~..~,"~

".

l

I '\" "J .1 l,l,,', 1 "

1

l'!!I

~

;1"",1: "1: i,'I) Il ";',1.',1111 , '1',,'1'

:

1 'jl','

Într-un sistem - iar aCt st lucru era dificil

1

1il

l

l:!I

"'. 1 "'I, I!, W"'I,! , ,

l,'

,

l

, ' '

lil'

i'i , ,l'

urmatoarele cinci trepte sunt lipsa atunci nu ne mai intereseaza cât de lunga e scara. Când lucram asupra car(ilor, pentru mine era foarte important nu numarul treptelor, ci legatura dintre acestea. Acest lucru permitea ~i altor oameni sa urce pe aceste trepte, pe calea pe care eu deja 0 parcursesem. ~i atunci când eu ma apropii de trepte noi, adica ating un strat nou de informa!ie, viziunea mea nu mai func!ioneaza. Problema nu poate Il vazuta de jos, ea poate fi vazuta clar de sus. Am parte de neplaceri, ma Îmbolnavesc, sunt tradat a nu ~tiu câta oara. Îmi spun rugaciunile, ;ert, ma straduiesc sa pastrez iubirea cu orice pre! ~; tot a~a luna dupa luna, pâna când nu-m; Înving boala ~i nu ma Înstrainez de la acea informa!ia pe care am primit-o. Înca din copilarie sim!eam Înm;ne aptitudini mari. Daca nu voi putea sa Împarta~esc oamenilor ceea ce port În mine atunc; nu voi putea nici sa-mi dezvolt propriile posibilita!i interioare. Pentru mine esen!iala a fost Întotdeauna necesitatea de a transmite altora ceea ce eu am În!eles ~iam resim!it. ~i fiindca pentru a transmite informa!ia trebuia s-o includ

',',

- am

Început

În mod

con~tient sa frânez realizarea aptitudinilor mele. Credeam ca nu-mi va reu~i nimic, dar s-a Întâmplat tocmai contrariul. Pentru a primi ceva s-a vazut ca trebuie sa Înve!i, pentru Început, a ceda ceva.

T Parametrii externi ~i desenul biocâmpurilor

dumneavoastra

':nU arata prea rau. Parametrul interior, cel de profunzime, este ':'o:deplorabil: dependen(à accentuata de rela!ii, idealuri, de omul iubit. . În celelalte vie!i a!i blamat mult ~i i-a!i dispre!uit pe cei . . prin care a!i ÎnjoSit re 1a!ii 1e, idea lu'nie , straturile supreme ale

.

con~tiin1ei. . În aceasta viala chiar ~i 0 gelozie ~i un dispre! nu prea man pot genera consecin!e serioase. În perioada maturi~àrii se~uale are loc un contact sporit nu numal cu urma~lI, adlca cu viitorul, ci ~i cu vie!ile anterioare. În acest tip se pot agrava orice fel de boli. Trebuie sà Învà!àm, În primul rând, a iubi; a nu fi dependen!i ~i a nu ne aga!a de persoana iubità. Sà iube~ti ~i sa fii gata În orice clipà 5,'1-1pierzi pe omul iubit.

~

~

~

Eu mi-am schimbat numele ~i prenumele, luerez dupa cartile dumneavoastra Însa am parte de 0 distrugere comple;a a destinului, n-am 0 slujba, n-am sot, apa~amen~, ~i eu ~i copilul suntem aproape tot timpul bolnavl. Ce-l de filcut?

':,1,1 '"

'§>o>

~

~

Îmi iubesc pariutii, Însa de la vârsta de unsprezece ani a Început sa-mi slabeasca vederea. Cum credeti, de ce?

~ansele copilului de a fi sànàtos ~i de a supravi~!ui erau de 2%. Ata~amentul fa!à de aptitudini era de opt on mal mare decât nivelul mortal. Ata~amentul fa!à de idealuri era ma. mare de ~apte ori, adicà viitorul Îi era Închis de ~apte on.

jil

184 1

l',,i

185

1

-

+"::::;-

0 E..:.:; i:i. D::;::sv::: 1=Qf-
Su

-

--"

Nivelul trufiei era de douazeci de ori mai mare decât norma. Cauza: caracterul mamei ~i viziunea ei asupra lumii. În prezent ~ansele copilului de a supravie(ui ~i de a fi sanatos sunt de 60%. Trufia este de doua ori mai mare decât limita. Starea generala a boicâmpului este satisfâcatoare. Viziunea dumneavoastra asupra lumii s-a Îmbunata!it, caracterul e În continuare greoi. În aceasta direc!ie avansarea e deocamdata lenta ~i se va men!ine la acest nivel inca jumatate de an. Daca ve!i putea sa va pastra!i iubirea ~i sa merge!i mai departe ve!i Învinge toate obstacolele.

~

--=::::III:-=::

H91l

r~.~~~..."'.

~

~

1i: u-0::

~

Fiul meu (iuvalid, 21 de ani) ma Întreaba deseori: "Ma iube~ti?" Rugaciuuile ÎI fac sa plauga. În vie!ile anterioare On cea de-a doua, a treia ~i a patra) cauza bolii ~i a mor!ii fiului dumneavoastra a fost gelozia. Dependen!a de omul iubit era imensa. Teama de a pierde persoana iubita era tot atât de mare. Urma~ii lui pâna la a patra genera!ie sunt marca!i de 0 dependen(â imensa de relatiile cu persoana iubitâ. . La el Însu~i ata~amentul fa!a de rela!ii e de noua ori mai mare decât nivelul mortal, adica 0 astfel de Încercare n-ar fi reu~it s-odepa~easca În viala ~i, prin intermediul oamenilor nu ar fi putut sa se purifice. lata de ce s-a nascut bolnav. Când omul se roaga el tinde catre Dumnezeu ~i În acest moment se Îndeparteaza vrând-nevrând de fericirea umana, de tot ce-i este drag.

~i fiindca dependen!a de fericirea umana a atat de puternica la el, lacrimile sunt rezultatul chinurilor sufletqti la 0 astfel de despar!ire. Sa se roage cât mai des, sufletul se va obi~nui treptat. lar dumneavoastra trebuie sa va ruga!i, amintindu-va de timpurile când era!i gravida. Modificarile de profunzime ale dumneavoastra ~i renun!area launtrica de la tot ce va este drag I-ar putea ajuta foarte mult pe fiul dumneavoastra.

~

~

~

A~ putea sa ma viudec de bolile de piele? Care este atitudinea dumneavoastra fata de Biserica Ortodoxa?

,1 1 1

Ave!i mari probleme În legatura cu viitorii copii. Ata~amentul fa!a de rela!ii ~i aptitudini e mai mult sau mai pu!in norma/. Câl prive~te ceea ce sta la baza lor - spiritualitatea, noble!ea, idealurile - la capitolul acesta situa!ia e deplorabila. În dipa când a!i scris acest bile!e/. acceptarea situa!iei de a va purifica prin tradare, nedreptate, prabu~irea idealurilor erau de 10% ~i ar fi trebuit sa fie minimum de 50%. 0 agresiune subcon~tienta puternica fa!a de barba!i se transforma Într-un program de autodistrugere. Agresiunea subcon~tienta fa!a de sine este de 300 de unita!i. Restul revine sistemului uro-genital ~i a copiilor. Ar trebuie sa lucra!i serios asupra dumneavoastra, altfel nu veti putea evita problemele cu copiii ~i cu propria sanatate. Am 0 atitudine buna fa!a de Biserica Ortodoxa.

1 1

100. -~ <>

186

tf

187

l

--

~~~Ï

'=>U ;

~

--

~

Se poate denumi univoc cauza psoriazisului? cauze concrete pentru fiecare În parte?

Sau sunt

Aceasta cauza nu poate fi definita univoc. Pielea blocheaza programul de autodistrugere. La unele persoane acest blocaj se realizeaza prin intermediul bolilor oncologice

sau al problemelor

grave ale intestinului

sau ale

sistemului uro genital. Generalizând tot ce am vazut pot spune ca psoriazisul nu este 0 tema a geloziei, ci a unui orgoliu nestavilit ~i, de obicei, aceasta se Întâmpla atunci când orgoliullea daunat copiilor, celor de acum sau viitorilor copii. Este vorba de 0 renun!are launtrica la iubirea de oameni când p\incipiile ~i scopurile personale, bunastarea proprie ~; aptitudinile devin foarte importante.

~ ,

~

~

acest lucru. Dependen!a fa!a de aptitudini la ea este de 200 de unita!i, iar dependen!a de spiritualitate ~i idealuri este de aproximativ 700 de unita!i. Este imposibil sa traie~ti 0 viala normala cu asemenea parametri ~i ea simte acest lucru. A mo~tenit foarte multe de la ambii parin!i, adica ~i de la dumneavoastra. În primul rând ar trebui sa va ierta!i unul altuia supararile reciproce de pâna la concepere ~i din timpul gravidita!ii. Ave!i 0 atitudine prea severa fa!a de Ililne ~i oorientare catre con~tiin!a. Ar trebui sa face!i amândoi ceea ce fac calugarii În manastire: sa va dezice!i de problemele corpului ~i con~tiin!ei proprii, sa va ocupa!i de modifieari bineraeatoare În sutletul dumneavoastra. Cât de mult ve!i reu~i sa va adueeti În ordine pe dumneavoastra, Într-atât ve!i putea sa va ajuta!i fiiea ~i sa Învia!i sutletele nepo!ilor. Atunei fiieei dumneavoastra Îi va trebui sa se Îndeparteze mai pu!in de tot eeea ce Înseamna ferieirea omeneasea pentru a se putea dezvolta normal În continuare.

-

Fiica noastra s-a decis sa mearga la manastire. Fetita e de~teapta, eminenta. Noi am perceput acest lucru ca pe 0 tragedie. De unde vine un astrel de program? Cum trebuie sa ne comportam În asemenea cazuri? Ni se pare ca a merge la manastire e acela~i lucru cu a te sinucide. A~a este?

:~

~

~

Sinuciderea Împovareaza sutletul, pe când În manastire sutletul se purifica: sunt doua lucruri diferite. Fiicei dumneavoastra i se Închide posibilitatea de a avea copii ~i ea simte

Exista vreo relatie Între karma ~i meridianele energetice clasice, miraculoase? Dacii da, care este ea?

lumea Îneonjuratoare. Toate cele ~ase organe de sim! ale noastre sunt orientate În aeeasta

.-

,

Pentru a ne dezvolta normal noi trebuie sa interaction am cu

188

--==::=

~

U91l

.; c';,..L~'-'

~

-

..... '9'=

diree!ie. Aeesta este Însa nivelul exterior, destul de 189

",

""'::::::

~§iiS.

Su

IXH-"'f-~

1 1

~~....

--.,

'. ' cm(e nOCIve va avea 0 astfel de inlluentare ,

~

~

.

~

Serghei Nikolaevici, ajutati-ma , va ro g, sa- rna - de barasez

. de Ideea fixa ca Înmoartea

1" bnnicii mele §i Într-un

§ir de

decese ale r~delor §i ale celor care ma Înconjoara e §i vina rnea. Sunt §I acurn În relatii foarte Încordate cu marna mea care e grav bolnava.

a doamna mi-a spus: -=- Acum În(e.legca sunt vinovata de boala fiicei mele ~i ca toata responsabdltatea cade pe mine. - a astfel de atitudine fa(à de situa(ia data este 0 sinucidere lenta, - i,am explicat eu. 190

Cand noi spunem "eu" subÎn(elegem prin acest cuvant .

corpul nostru ~i con~tiin(a noastra. Însa, fiindca noi to(i ÎI

avem pe Dumnezeu În suflet, eu-I nostru suprem se dizolva În : Dumnezeu ~i În iubire, iar eu-I uman secundar e cel din con~tiin(à, adica din timp, spa(iu ~i materie. ~i daca eu-I ve~nic e' alcatuit din iubire, atunci eu-I uman conslà din cumulul .

.

~

H9ll

~

superficial al schimbului. Noi nu Yom putea exista rara un sch,mb energetic ~i rara un contact energetic fin cu Întregul Univers. ~I fimdca Îmbolnavirea Începe in planul subtil, lucrul c,analeJor ~nergetice se deregleaza primul, ulterior manifestandu-se d.sfunc(ii ale organelor, glandelor etc. Ac(ionand asupra canalelor energetice noi putem vindeca un ~m de anumita boala Într-un mod mult mai eficient. Dar ~ daca, tOtU~I,la pacient nu apar modificari benefice În sullet consecin(ele nocive s-ar putea sa se manifeste nu sub form~ une. boh, ci sub forma unor neplaceri În viala sau a unor probleme cu urma~ii. Cu cat este mai armonios launtric sulletul tamaduitorului care aqioneaza ~i cu cat este mai pregatit . paclentul de a se schllnba Pozitiv cu a'~I.at mal . putme con se-

--

~


situa(iilor În care s-a aflat Înveli~ul fizic; adica eu-I nostru uman este totalitatea faptelor, sentimentelor ~i a gandurilor din care se structureaza caracterul ~i viziunea omului asupra lumii. lata de ce omul nu are dreptul sa spuna: "Eu sunt vinovat". Sunt vinovate viziunea noastra incorectâ asupra lumii, caracterul nostru, proasta noastra educa(ie, 0 atitudine incorecta fa(à de. car(ile citite ~i fa(a de informa(ia primilà. Toate acestea trebuie schimbate ~i trebuie sa ne ocupam de acest lucru. Atunci cand se lucreaza corect asupra eu-lui are loc cre~terea spiritului Divin din suflet. Aceasta stare de lucruri este sim(ita ca 0 fericire ~i 0 bucurie continua, care nu depinde de nimic, oricum s-ar modifica amplitudinea zborurilor ~i càderilor omene~ti. amui care a Început sa traiasca Întru marirea Spiritului Divi:J se ajuta nu numai pe sine ci, chiar ~i la nivelul fizic, Î~iajuta rude le. Pacien(ii mei Îmi spuneau deseori ca dupa Întalnirile cu mine se modifica nu numai starea fizica ~i destinullor ci §i ale tuturor rudelor - §i toate acestea aveau loc chiar de a doua zi. ' La Început mi-a fost foaTte greu sa cred Într-o legatura energetica atat de putemica, ulterior Însa, observand zeci §i zeci de cazuri similare, am acceptai acest lucru ca pe un fapt dat. De obicei toate' rude le sunt legate de oarecare tendinla comuna, de un caracter de profunzime §i de 0 viziune asupra 191

1

."

1;

i

.~u cu

+:::::

~ ~~& ,:Qf-
... :i.~~_:~'

-= = :=II:

U911'

1

r"':

-.:; 15: u--<

-

-, 1

lumii. Grajie acestei legaturi fiecare se simte aparat ~i În siguranjii pentru 0 perioada de timp. Dar tot aceasta legatura presupune ~, 0 mare responsabilitate putem raspunde

pentru

pentru fapteIe noastre fiindca

prejudiciuI

adus nu numai copiilor

no~tri ci ~i Întregului neam. Noi Înaintam ca alpini~tii, legaji unul de altuJ, ~i n-are rost Sa te bucuri sau sa protestezi de unul s~ngur. Periodic, În viata fiecarui popor, a Întregii omeniri, În vla(a Pamântului ~i a Soarelui concentrarea este Îndreptata predommant asupra unor sau altor valori. ~i daca tendinja negat,va a neamului se aila În rezonanja cu 0 astfel de revarsare atunci neamul moare. A~a ca daca au Început deodata sa va moara rudele inseamna ca e timpul sa va rugaji lui Dumnezeu ~I sa lucraji asupra eu-lui propriu.

\\)0>

~

~

8timate Serghei Nikolaevici, daca un tratameut oarecare se afla la Îndemâna (ne este u~or accesibil) ce atitudine ar trebui sa avem fafa de acesta? 8a-1 percepem ca pe 0 ispita sau Dumnezeu ne oier;; posibilitatea sa ne u~uram Într-uu fel existenfa? Nu demult 0 doamna mi s-a destainuit: - ~ti(i, am fost prezenta la seminarul dumneavoastra. Dupa seminar starea sanata(ii me le s-a inrauta(it brusc: dureri acute de intestin, de care mai suferisem cu patru ani În urmâ ~i de care ma vindecasem. Acum medicamentele nu m-au mai ajutat. Medicii mi-au spus ca e vorba de 0 infec(ie situata În intestin ~i care periodic se agraveaza. De astii data durerile nu

conteneau ~i pe deasupra incepuse sa se agraveze ~i starea sanatii\ii fiului meu. Am mers la 0 femeie care se ocupa de magie ~i vindecare ~i ea mi-a ajutat - starea mea s-a imbunata\it. Spune(i-mi, va rog, n-am Încalcat vreo lege? - Nu, nu vad nici un fel de Încalcari, - i-am raspuns eu. ~ti(i, ~i eu Într-o asemenea situa(ie a~ fi alergat la 0 baba doftoroaie. Aici, Însa, e vorba mai degraba de 0 amânare a bolii ~i nicidecum de 0 vindecare. ~i apoi nu Întotdeauna tamaduitorul muta pur ~i simplu boala dintr-un loc În altul. Închipuiji-va ca Într-o viala anterioara tamaduitoarea era nespus de geloasa, Insa ea a inceput sa ierte, s-a Înva(at sa-~i pastreze iubirea ~i ~i-a Învins gelozia. lar acum ea va transmite incon~tient experienta ei În a Învinge gelozia. Dacâ motivul problemei dumneavoastra era legat de geloz.ie atunci va avea loc 0 ameliorare a situa(iei Tara nici un fel de consecin\e negative. Dacâ Însa viziunea dumneavoastrâ aSlipra lumii nu se va schimba ~i dumneavoastra yeti Începe sa fi(i iar geloasa cu 0 noua forjii, va pute(i imbolnavi atunci de 0 boala mult mai grava, pe care tamaduitoarea nu 0 va mai putea vindeca. Iatii de ce 0 viziune c >rectii asupra lumii ~i un comportament corect sunt mai importante decât oricare med icamente, ~i atunci, mai devreme sau mai târziu yeti fi sanato~i. Uneori Însa omul Începe sa se mi~te intr-o direcjie corectii, dar subcon~tientul sau e prea inert ~i-n aeest caz un tratament suplimentar e binevenit pentru a men(ine controlul asupra situa(iei.

"

- Am avut urmatorul caz... 0 pacienta mi-a spus ca marna ei e bolnava de ca~cer. Maica-sa Îmi citise car(ile ~i a refuzat pastilele ~i oricare ait tratament. Am cercetat bio-

192 193

"

~-------

CI

i:>u

~+::::::: E,..:...; i:i.

~~~.E

-.-:' f-5: u«

~....

~

H9lG"

r- ':::.o..",-,~

-~ '"

campul femeii ~i ;-am spus fiicei sale ca trebuie reluat tratamentul medicamentos ~i continuat cateva luni. În perioada aceasta ea ar putea sa scape de sub control inertia caracterului sau ~i pe cea a viziunii de profunzime asupra lumii. Modificari le reale În energetica de profunzime Încep peste trei luni. A~a ca e mai bine sa continue tratamentul, schimbandu-se În aceste trei luni, iar apoi organismul singur Îi va sugera ce trebuie sa faca, de~i uneori modificarile de profunzime au loc foarte repede. Recent 0 pacienta mi-a spus ca mamei sale, În varstâ de optzeci de ani, i s-a descoperit 0 tumoare canceroasa. Tumoarea continua sa se dezvolte rara a raspunde la nici un tratament. Dupa ce batranica mi-a citit car!ile ~i ~i-a revizuit viala, tumoarea a Încetat sa mai creasca, dar nu s-a resorbit. Femeia Întreabâ cafe e cauza? -

Con~tiin!a noastra e alcatuita din mai multe straturi

-

i-am explicat, - atunci cand se modifica caracterul ~i viziu~ea noastra asupra lumii Încep modificariJe primului strat al con~tiin!ei. Daca ncodificarile decurg În mod stabil ~i omul se dezice de tot ce-i este drag În favoarea iubirii pentru Dumnezeu atunci Începe luminarea celui de-al doilea strat. Sa zicem ca primele doua straturi suntem noi ~i copiii no~tri, pana la cel de-al patrulea strat sunt nepo!ii, pana la cel de-al ~apte~ lea - stranepo!ii. ~i fiecare strat are 0 inertie a lui ~i e necesar un anumit timp pentru a-ri purifica În profunzime sufletu/. Tot ceea ce sim!eau tatal ~i marna noastra, bunicii ~i bunicile noastre este 0 parte a sentimenteJor noastre de acum, din aceasta secunda, adica schimbandu-ne noi schimbam ~i karma

vie!ilor anterioare ~i pe cea a parin!ilor. ~i asta Înca nu e tot. Noi traim de asemenea ~i prin sentimente le copiilor no~tri ~i a viitorilor nepo!i ~i stranepo!i. Eu le-am explicat de multe ori pacien!ilor: - Dumneavoastra nu mai vre!i sa trai!i, a!i pierdut gustul ~i sensul vie!ii, dar acestea nu sunt emo!iile dumneavoastra ci ale copilului dumneavoastra. Toate aceste emo!ii se gasesc aculll În subcon~tientul lui ~i-i pot provoca moartea. lata de ce 0 parte considerabila a acestor emo!ii se Întorc la dumneavoastra. in adolescen(â i-a!i transillis copilului dumneavoastra aceste emo!ii, ele s-au amplificat În el ~i aculll se reÎntorc la dUl11neavoastrâ. A~a cà schimbati-va nu Ilumai În prezent, ci ~i În trecut. - Tumoarea nu s-a resorbit - Îi explicam eu femeii, fiindca la mailla dumneavoastra programul de agresiune fata de iubire a patruns pana la nivelul stranepo(ilor din cauza atitudinii incorecte fa!a de lume. Ea trebuie pur ~i simplu sa continue sa lucreze asupra sa pentru ca modificarile sa fie cat mai importante, ~i bineÎn!eles trebuie sa se roage pentru urma~1I el. ,. Sa revenim la Întrebarea din bile!e!. Orice medicamente, pastile sau interven!ii

\ !:~

1

l'

"

energetice

influenteazà concret un om cafe a initiat un curs de tratament, Însa nu ac!ioneaza asupra copiilor ~i nepo!ilor sai. ~i daca problema ma vizeaza doar pe mine persona 1, ~i nicidecum pe descendentii, mei , atunci tratamentul poate fi eficient. În ultimul timp s-a Înte!it legatura noastra cu urma~ii ~i cazuri din acestea se Întâlnesc tot mai rar.

]94 195

t-

.~u

-

cu

-+::::::::

~ ~ i1 S. a:n""'f-1::

-

--==

.H91.l

.J --

~):ot-;:'"~--

~ 5:

u-«

---~'" 1

lata de ce eu cred ca trebuie sa Îneepem sa lucram asupra noastra. Daca dumneavoastra simIi!i ca modificarile pe care le-a!i ob!inut sunt insuficiente, În pofida unei munci sporite, atunci se poate ape]a]a medicamente. Apropo, 0 doamna rn-a Întrebat: - De obicei bem eeaiuri speciale ~i esen!e pentru cura!area organismului. Recent am citit carIile dumneavoastra ~i organismul a Început sa se purifiee. Ar mai trebui sa beau

carIile mele erau ~i rateuri, ~i gre~e]i, ~i concluzii eronate. ~i daca eu sunt doar intermediarul atunci pe seama cui sa pun gre~elile? Inten!ionasem la Început sa-mi public carIile cu pseudo-nim, dar am hotarât ca informa!ia este foarte importanta iar ca eercetator eu nu sunt asigurat Împotriva gre~elilor ~i a ratacirilor. De aceea am ~i decis ca nu ma voi ascunde dupa un pseudonim ~i acest lucru ma face sa fiu mult mai sincer.

esen!e purificatoare? - În principiu organismul singur trebuie sa se debaraseze de reziduuri, - i-am raspuns eu, - chiar ~i cele mai bune medicamente ~i esente nu su nt altceva decât ni~te "cârje". Imagina!i-va ca omul a Înva!at sa mearga ~i Întreaba: "Trebuie sa mai folosesc carjele?"

\?<>

~

~

Este oare util sistemul dumneavoastrii În afaceri? La dumneavoastrii În audientii vin oameni de afaceri impor-

.-

tanti?

\?<>

~

~

Scrie!i În ciirtile dumneavoastrii cii sunteti oarecum ghidat, vi se permite sii primi!i informatia, adicii subliniati cii sunteti un exec'iJtant ~i nu autorul,

~i totodatii spuneti În

permanentâ: "Eu am fient, eu am tras concIuzia". Nu subliniazii acest fapt propria dumneavoastrii importan!ii?

Da, eu simt ca sunt in mai mare masura executant deciit autor. ~i a~ fi dorit sa va spun ca eu nu am aici nici un merit, sunt doar un intermediar Între cititori ~i ceva de ordin superior. Însa in sistematizarea cuno~tinIelor pe care vi le-am prezentat mie nu mi-a ajutat nimeni in mod direct. Am muncit la aeeasta timp de treizeci de ani. În eereetarile despre care am relatat in

l',1

I

l 1

l

' l' .,

,,

".,.j

,

1

196

Businessul este 0 parte a vie!ii ~i a destinului nostru. lar luerul asupra eu-lui permite modificari În toate - inclusiv În . afaceri. Oamenii de afaeeri importan!i nu vin la mine la ,consultatii. Ei trateaza oric:'e lucru Într-un mod foarte prag. rnatic; iar Întelegerea sistemului meu ca un mod de dobândire ',~ banilor po~te fi daunator atât pentru sanatate cât ~i pentru 'Portofelul pacientului respectiv. De~i au avut loc ~i unele 't8zuri curioase. La una din consulta!ii s-a prezentat un barbat: ,'." - Ma În!elege!i, eu sunt de~tept, energetic, - Îmi spunea el,

.'

,am avut bani ~i destul de mul!i, dar acum stau de jumatate de ',1UtÎn Moscova Tara 0 le!caie. Ma gândesc ca nu mi-a mai as decât sa ma apuc sa matur strazile. Am Tacut zeci de :'\

eercari de a schimba ceva ~i-am suferit un e~ec total. E ca un ~estem asupra mea.

197

J -~

1,~.

~i

.ee !:lU

~P:H-~:E §7;:g ~u!-

-

===-

.H9a

Pi'" - Uita!i-va la dumneavoastra, - i-am raspuns eu, - la caracterul dumneavoastra, la atitudinea fa!a de oameni, fa!a de sine. Acesta este blestemul dumneavoastra.

Schimba!i-va

~i vi

se va schimba ~i viala.

1 -

Schimbarile dumneavoastra sunt foarte superficiale, -

i-am spus acestui barbaI. - Ambi!iile ~i orientarea catre un destin favorabil sunt mai puternice decât iubirea. Ca banii sa vina Înspre dumneavoastra

Peste câteva luni barbatul a venit din nou la consulta!ie. Starea biocâmpului - deplorabila.

-

trebuie ca În plan launtric sa va

Îndeparta!i de ei. Încerca!i a doua oara, la modul real, sa va : schimba!i. Toate acestea var dura acum mai mult timp ~i var fi

Modificarile se produc la dumneavoastra foarte greu. V-a!i ata~at foarte puternic de vechea viziune asupra lumii ~i de vechile tabieturi.

mult mai dificil de executal. Ulterior asistentulmi-a povestit ca amui acesta a mers mult timp prin camera, vorbind Încet de unul singur.

- Asculta!i-ma, a sa va povestesc ce mi s-a Întâmplat, a Îneeputel. mi-ati SpllSeà viteza mare a tutl/rorproeeselor se

- A~adar, trebuie sa-mi purific de urgen(a karma. 0 sa ma-ncui În camera a saptamâna sau chiar doua. Timp de doua saptamâni voi face foamea. E purin. Ce-a~ putea sa mai faco

-

-

pastreaza În decursul a câtorva zile dupa ~edin!a ~i de aceea e de dorit ca amui sa renun!e la toate ~i sa-~i dedice viala lucrului asupra eu-lui propriu. Ceea ce am ~i Tacul. ~i iata ce-a fast

Ma deconectez de la toate gândurile, planurile ~i regretele. Simt ca ~i asta e purin. Ce-ar mai fi de Tacut? Cum a~ putea sa-

mai departe. Peste trei saptamâni rn-a vizitat cineva. Erau ni~te

mi purific karma? Sa ma spânzur, poateO Nu, e prea devreme.

oameni eàrora le Împrumutasem cu doi ani În urma 0 sum3 mare de bani. M-au gasit În Moscova ~i mi-au dat banii

Nu I-am mai vazut de atunci. Sper, Însa, ca a În!eles corect În ce direetie trebuie sa meargâ. În general, Înainte aveam 0

datora!i. Peste Înca a saptamâna eu m-am În!eles cu sa-mi Împrumute Tara procente a suma foarte mare Am În!eles ca faz," proasta a trecut ~i am hotarât sa-mi pozi(iile. Am mers la a vrajitoare care-!i face farmece

a banc a de bani. Întaresc ca sa ai

succes. Ea s-a rugat mult lânga mine, Îndeplinea ni~te ritualuri, ma presara cu ceva, mai apoi rni-a dat nisipul descântat ~i mi-a spus sa-I Împra~tii prin casa. Peste câteva zile am mers la banca unde mi s-a refuzat Împrumutul. lar ca rezultat al acestor Încercari am pierdut ~i banii care-mi fusesera returna!i. Acum situa!ia mea este ~i mai proasta decât atunci când am venit la dumneavoastra prima data. Acum ma caiesc ~i sunt gata sà tuerezÎn continuare.

198

...

sovietica fata de "business". Murdarirea pentru Îmboga!ire ~i jecmanirea celorlalti - iata la ce se reducea pentru atitudinc

mine no!iunea de' "busirress". Ulterior parerile mele au Început purin câte purin sa se schÎmbe. Îmi amintesc cum coresponden!ii sovietici Îi luau un interviu unui miliardar japonez. Batrânelulin casca de proteC\Îe ~i Într-un combinezon de lucru

;p.

Î~i inspecta unul din ~antierele sale navale:

-

De ce mai lucrati? - nu În!elegeau coresponden!ii. -

t

Ooar ave!i a groaza de banio -

lucra!i,

Acesta e scopul vostru

-

sa ave!i bani ca sa nu mai

i,.

le-a explicat miliardarul, - dar pentru mine esen!ialul este lucrul, posibilitatea de a ma realiza, de a fi mai inteligent, -

1 ' t

199

1 \

i

-

QU

"''''= ~~"Ë Po Q:lf-<E-.Ë

J

-

-=

~

u

= H9LZ

.:-.:..

-"...

de a avea un nivel mai Înalt de dezvoltare. Banii sunt doar un produs secundar al muncii mele asupra mea. Nu voi distrage atentia cititorilor cu discutii despre business. În cercetarile mele esentialul e sanatatea omului ~i a urma~ilor sai. E posibil ca În viitoarea carte sa tratez aceasta tema mai detaliat. '§)
~

~

uitat ce se Întampla

ÎIl planul

subtil În timpul

d.scutiei telefonice. În primele 30 de secunde energetica organismului blocheaza influente le negative, ulterior apararea Începe sa cedeze lent. 0 convorbire telefonica ce dureaza mai mult (je un minut se poate rasfrange negativ asupra sanatatii. De altfel, oricât de straniu ar parea, cel mai puternic patime~te nu zona capului, ci zona sistemului genito-urinar. Dupa 0 convorbire de trei minute

~

~

De cateva luni trec printr-o stare de deprimare sufleteasdi. Simt di vor urma ~i nepl3cerile. i;>iele Într-adevar au Început sa vina. V-am citit cartile, lucrez asupra mea. Dar e ceva În mine, ceva peste care nu pot trece. Care ar putea fi cauza? Cu 0 luna În urma m-a consultat un barbat tânar:

Cat de nociv este telefonul mobil? M-am

'§)
are loc deformarea

- Ma Încearca 0 stare de deceptie pe care n-o pot controla, - Îmi spunea el. - Cu un an În urma atÎ suferit câteva e~ecuri, ~ i-am

mirea fata de sine. Exista 0 Icgitate interesanta. Sa presupunem ca În momentul respectiv dumneavoastra traiati cu emotiile care v-au venit dill trecut; sa presupunem ca acestea sunt emotii de bucurie, optimism, bunatate. ~i acum aveti parte de neplaceri considerabile, de stres, pe care dumneavoastra nu le

~i, de asemenea, În zona primei

puteti Învinge. ~i atunci dumneavoastra treceti prilltr-o explozie de nemultumire, ura ~i deceptie. Din cantitatea aceasta de

A~a ca, judccând dupa toate acestea, 0 convorbire telefonica care depa~e~te un minut este de nedorit.

emotii agresive dumlleavoastra simtiti doar 10%, celelalte trec În subcon~tient. Ulterior neplacerile dispar ~i aceste 10% se pulverizeaza repede la nivelul exterior. În toata aceasta peri-

biocâmpului

În zona capu lui, În zona sternului (adica are loc

slabirea sistemului imunitar) chakre.

r

explicat eu, - ~i destul de serioase. Timp de 0 luna v-a Îllcercat teama, nelini~tea, nemultu-

oada ati trait doar din rezerva de emotii vechi. Peste un ail, În aceea~i perioada a anului, sentimentele agresive care au trecut În strafundul con~tiintei urca la suprafata ~i pe fondul dumneavoastra curat, lipsit de nori, Încep ipohondria, deceptia, 200

, t~

201

(

~~

-

.QU eu

.-+;:::: CE..:...; i:i. ~::Io,):::

O::U--
-= H9a

J_-

~-~-,..'.r-

«; f~ U

1

",-

Il

explozii de nemul!umire fa!a de lumea Înconjuratoare. Daca dumneavoastra nu yeti trece de aceasta stare de lucruri vor Începe sa se distruga nu numai starea dumneavoastra interioara, ci ~i sanatatea, ~i afacerile dumneavoastra. Orice eveniment se Întinde În timp. Ca ~i cum de la el ar pleca cercuri În trecut ~i În viitor. A~a ca daca a!i avut 0 stare de ipohondrie uitati-va În trecut sa vede!i ce evenimente au avut loc În acea zi ~i luna ~i retrai!i-Ie launtric corect. Sa admitem ca În viala anterioara la varsta de 40 de ani ati Început sa ave!i parte de neplaceri ~i nenorociri. Acestea au durat doi - trei ani. ~i În tot acest rastimp dumneavoastra emana!i În permanen!a emotii negative. Peste Înca cinci ani v-a!i Îmbolnavit grav ~i ulterior a!i decedat. ~i-n aceasta viala, la 40 de ani, chiar daca nu ave!i neplaceri, vi se Înrauta!e~te starea interioara. Nu se ~tie de unde-~i face apari!ia sentimentul de agresivitate. ~i, Tacand abstrac!ie de faptul ca În prezent ave!i 0 viziune corecta asupra lumÎi ~i ca Începe!i sa lucra!i asupra eu-lui dumneavoastri!, nu yeti reu~i sa face!i fa!a pana la capat situa!iei. Aceasta stare de lucruri se poate Întinde pe doi - trei ani. Daca va ve!i lasa paguba~ ~i yeti Înceta sa mai lucra!i asupra dumneavoastra yeti aVea parte de acela~i destin pe care l-a!Î avut În viala anterioara. Daca nu ve!i ceda ve!i avea parte de doi ani chinuitori, Însa peste cinci ani nu va mai fi nici boa la, nici moarte.

lar daca ve!i reu~i sa lucra!Î, la modul serios, atunci schimbarile dumneavoastra de profunzime vor atinge stratul

'i. 1 ,il

vie!ii anterioare ~i peste cateva luni yeti trece peste 0 astfel de Încercare Tara sa În!elege!i chiar cat de serioasa a fost. Cu cateva zile În urma am discutat cu un barbat:

-

Am

fost cu un an În urma la dumneavoastra,

la 0

consulta!ie. Mi-a!i spus ca mi se va na~te un copil. Copilul s-a nascut nu demult, dar ma Încearca un sentiment

ciudat. A~

vrea sa va uita!i la el. - E feti!a sau baiat? -Feti!a. I-am cetcetat de la distan!a biocampul. E ciudat, trebuia sa ave!i un baiat. Dupa energetica acesta e sulletulunui baiat.

-

DUl11neavoastrami-ati SpliScà voi avea un bàÎat.- mi-a

: zis el. -

E ceva ciudat: daca sexul copilului

s-a schimbat

În-

seamna cà actioneazâ un program nociv pentru bâiat. Dar eu nu vad nici un fel de schimbari periculoase copilului ~i nici În biocampul dumneavoas!ra.

În biocampul

"

- Am 0 presim!ire ca feti!a s-ar putea sa moara, - a spus omul Încet. - Poate cà dumneavoastrâ sunteti sensibilla un eveniment care e codificat la un nivel foarte subtil pentru mine, - i-am raspuns eu - În momentul diagnosticarii vad planuri mult mai compacte. Sa Încercam sa ne uitam la vie!ile anterioare. Optzeci - nouazeci de procente ale evenimentelor din viala noastra su nt defin.ite de ultimele trei - patru vie!i. Pre! de doua ore am Încercat sa rezolvam aceasta problema. ~i În sfar~it miam da! seama despre ce e vorba. - ~titi, - i-am spus eu, - cand cercetez biocampul vad imediat structurile urii, dispre!ului, insultelor, adica agresivitatea În raport cu alti oameni. Agresivitatea

În raport cu sine,

de cele mai mu!te ori este invizibila. ln sa ea dauneaza consi-

i~

1

202

203

j

al'

-

--= §;;

"-';:::;'

~§~B-

~u

1XIf-
1 l

........

~

u

H9LZ

-~ "..

derabil sanatatii ~i destinului.

Dumneavoastra

În celelalte vieti

ati izbutit multe ~i sentimentul importantei proprii a depa~;t limitele periculoase. Inainte de na~terea copilului vi s-a dat 0 Încercare

pe care n-ati trecut-o.

$i În loc de 0 explozie

iubire ati avut una de deceptie ~i autodistrugere.

de

Ati avut În

viata a treia un fiu, care a murit dupa na~tere. ln cea de-a doua viata s-a Întâmplat acela~i lucru. ln viata trecuta vi s-a nascut 0 fata, dar ~i ea a murit dupa na~tere. $i de fiecare data, dar mai ales În viata a doua ~i a treia, dumneavoastra n-ati putut pastra iubirea În cantitate suficienta. ln aceasta viata ati Început sa lucrati asupra eu-lui. Situatia s-a Îmbunatatit cu mult, dar mai e mult de lucru. Trebuie sa continuati acela~i lucru ~i sa va rugati nu numai pentru copii, ci ~i pentru nepoti ~i stranepoti. De obicei În câte vieti trecute dumneavoastra ati suprimat iubirea, tot În atâtea generatii viitoare de descendenti va persista aceasta tendinta. - Cu ce ar trebui sa Încep? - rn-a Întrebat pacientu!. - Imaginati-va ca În viata aceasta copilul dumneavoastra p murit ~i straduiti-va sa pastrati iubirea pentru Dumnezeu cu orice preto Atunci fetita va trai. $i continuati sa va schimbati mult mai temeinic decât Înainte. Exista ~i 0 a treia lege. ln viata aceasta putem sa ne atlam În acela~i loc În care am locuit anterior. $i atunci ne Încearca dintr-odata 0 exolozie de emotii de altadata. $i daca emotiile sunt negative atunci consecintele pot fi imprevizibile pentru noi. Am simtit acest lucru pe propria-mi piele. Cu câtiva ani În urma ma atlam la Roma. Intr-una din nopti rn-am trezit cu senzatia clara ca-mi ies dÎn minti. Am Început sa ma rog dar nimic nu-mi ajuta. Trecuse 0 ora ~i situatia se

204

Înrautiitea vertiginos iar mie Îmi era mai greu sa-mi dau seama ce se Întâmpla. Este foarte greu sa pui un diagnostic când te afti sub intluenta fricii. Desenam agitat cu pixul pe 0 coala de hârtie Încercând sa Înteleg ce mi se Întâmpla. În cele din urma parca am Început sa Înteleg. Într-una din vietile anterioare i-am blamat puternic ~i i-am dispretuit pe oamenii care locuiau pe teritoriul Italiei. Dreptatea, spiritualitatea, idealurile erau pentru mine' mai presus de orice. $i daca Înainte eu atacam un popor Întreg la nivelul superficial al emotiilor mele, acum atacul se desfii~ura În stratul de profunzime, foarte periculos. Este inadmisibil sa daunezi unui grup de oameni prin agresivitatea ta. Deci acest proces trebuia stopat. Puteam muri În urma unei traume a capului sau prin dezintegrareacon~tiin-

tei, care declan~a ~i agresiunea. Probabil ca Înspre dimineata

r

era sa-mi ies din min1i. Am Început Îllsa sa ma rog ~i sa ma

caiesc ca am blestemat ~i am detestat un popor Întreg. Peste cinci minute eram Îlltr-o dispozi1ie minunata, iar peste zece minut~ am adormit. Eu Înteleg ca nu fiecare are aptitudini pentru un astfel de diagnostic. Insa .daca Începem sa lucram cu mult timp Înainte de situatia critica, schimbându-ne viziunea asupra lumii ~i caracterul, atunci putem trece prin orice situatie cu mult mai

.',

\

putine pierderi.

~

"f><>

Cat de importanta

~

este pentru

0 casiitorie cu nu nia ~ ~

religioasa? Daca sotii vor sa se cunnne dar nu au Încredere În biserica se pot cununa acasa?

205 1

'

..

....--

.~co; QU

.HQLZ

~---

",-

1 Am studiat biocâmpul tinerilor casatori(i pâna la cununia religioasa ~i dupa ~i am observat 0 Îmbunata(ire a structurilor karmice. Când tinerii se casatoresc

ei vad unul În altul numai

ceea ce e omenesc ~i dependen(a de uman va cre~te cu timpul.

comun so(ii au hotarât sa se cunune, În general la insisten(ele sotiei, al carei sot era un chefliu ~i jumatate. Dupa cununie >1 sotul chefuie~te tot ca Înainte, În schimb sotia Îi accepta mult mai u~or ~i cu mai mult calm ie~irile.)

Cre~tinismul se bazeaza pe faptul ca iubirea pentru Dumnezeu e mai presus decat oricare va lori umane iar ràstigllÎrea lui Hristos a demonstrat acest lucru. Asupra sentimentului iubirii Il,1 1.'

la Hristos nu a putut influenta nici tradarea, niei jignirea. ~i nici moartea fiziea. ~i când În procesul comunicari i sutletelor

a doi oameni cafe se iubesc e prezent ritualul adresârii ditre

'§»o

~

~

Avântul sentimentelor atrage dupa sine suferin(ele: dar e posibil ea prin rugaciune sa preÎntâmpini tumultul suferin(elor?

Dumnezeu acest lucru Îi ajuta sa vada Spiritul Divin În fiecare 1 ,J

~.

1

1

l'

din ei ~i sa diminueze dependen(a de tot cc e omenesc. Înseamna ca vor fi mai putine certuri ~i inlidelitali conjugale.

Un om se sim(ea Înaripat de iubire, de senti mente frumoa-

tradari ~i ofense. Ceea ce Înseamna ca ~i copiii vor fi mai

se , Însâ iubirea Î-a ramas tara râspuns, selltimentele - nerealizate; ~i atunci el le-a transpus pe toate În crea(ia sa ~i a

sanato~i. Aprapo, un cunoscut

devenit fericit. Altul s-a Îndragostit,

mi-a povestit ca sotia a Început sa-I

În~ele ~i nu au adus-o pe drumul cel drept nici un fel de batai sau vorbe bune. Au mers la biserica ~i s-au cununat. Dup} cununie lucrurile au reintrat În albia lor normala. A~a ca ÎIl multe ritualuri, care noua ni se par deseori lipsite de sens, importan(a launtrica s-a pastrar pâna În prezent. De~i am vazut ~i familii care s-au destramat dupa cununia religioasa ~i care aveau ~i dupa cununie 0 graaza de probleme; toate acestea dill cauza cà sotii vedeau În cununia religioasa doar un ritual

r

dar nu i-a mers În iubire ~i s-a

spânzurat. ~i Într-un caz ~i În altul e vorba de suferin(e. Suferin(e care Însa sunt total diferite ca nivel ~i calitate. Yom suferi Întotdeauna. Însa daca iubirea omeneasca a Început sa treaca În cea divina atunci omul, suferind, devine fericit ~i Îi face ~i pe altii ferici(i. lar daca iubirea omeneasca s-a Închis În sine atunci suferin(ele devin chinut'l insuportabile. ~i atunci omul e nevoit sa se condamne la nefericire pe sine ~i pe altii.

frumos ~i la moda, tara a-~i da osteneala sa se schimbe launtric

1

~i orientându-se ca ~i mai Înainte spre valorile omene~ti, lar dit prive~te locul În care preotul oficiaza cununia - eu cred ca acest lucru nu este relevant. (Aprapo, mi-am amintit Înca 0 istorioara despre cununie. Dupa ~aptesprezece ani de viata ÎIl

206

207 1" ...

.QU

œ

iHiig.

~

~,

Astazi, Înainte de a dicta textul cartii a cincia am stat . , doua ceasuri langa telefon. A~teptam sa ma sune cei care fusesera la seminarul precedent. Va prezint toate aceste Întrebari ~i raspunsurile mele.

~

IL ,1

~

~

Primul teletà" Pacientul avea probleme cu vederea, intestinul ~i sistemul uro-genital. N-a avut loc nici 0 schimbare, de~i trecusera doua luni.

~

~

Al dai/eu telefon. 0 femeie tanara spune ca i s-a Îmbunâtatit starea siinata!ii iar caracterul i-a devenit mai maleabil. Are Însa probleme cu un tanar. 0 clarvazatoare i"a spus ca baiatul este blestemat,

~

-='=

H9LZ u,

\ 1

.

'II Ii'

" ---

a::IE--E <:: ~

A~ fi vrut sa allu de la dumneavoastra., - spune fata, -

daca mai pot continua rela!iile cu acest mnar? -

Eu nu am dreptul sa va ofer astfel de sfaturi. - i-am

raspulls. - A veti Incredere În sentimentul dumneavoastra. - Bine. ~i mai am 0 Întrebare. Cu doua saptamâni În urma câinele meu a avut un acces de epilepsie. Pâna acum câinele

l'

n-a avut nici 0 problema cu sanatatea. -

E mascul sau femela? - 0 Întreb.

'1'1

l' J !Ii

III, l,l,

Ave!i anumite schimbari - Îi spun eu, - ~i destul de semnificative. Vreau sa va previn Înca 0 data: cu cât mai mult va concentra!i dumneavoastra asupra rezultatului dorit, Înce-

-

peti sa va emotionati, sa va temeti sau sa va Întristati, cu atât e mai rau pentru dumneavoastra. Concentrarea nu trebuie sa fie un impediment pentru iubirea din sullet. Va rog sa ma credeJ:i: sanatatea sulleteasca e mu/t mai importanta decât cea fizica. Daca sulletul s-a Însanato~it atunci ~i corpul se va Însanato~i

mai devreme sau mai tarziu. Concentrati-va

nu asupra Îndepartarii bolilor ~i problemelor fizice ci asupra propriilor schimbari, asupra rezolvarii corecte a acelor situatii, care v-al! fost date astazi. 208

- Femela. ~ Spulleti-mi cum 0 cheamâ, - 0 rog eu. Fata Îmi spune numele ca!elei ~i eu cercetez de la distan!a biocampul acesteia. Vâd În zona primei chakre, adica acolo unde se alla organele genitale, 0 foarte puternica deformare a biocâmpului. Da, progresul de autodistrugere e~te foarte puternic - 0 agresiune ln cre~teœ Împotriva iubirii. Insa blocaJul se instaleaza În zona capului. Cauza e, bineÎn!eles, stapâna. V 1ziunea ei de profunzime asupra lumii i s-a transmis câinelui ~i s-a amplificat, tot a~a cum aceasta se amplifica la copii. - Eu v-am explicat doar la seminar ce Înseamna ata~amentul pentru idealuri. Nu e vorba numai de permanentele preten!ii fa!a de lumea Înconjuratoare ~i fa!a de sine, când 209

(' \. t1': ;f"< i 8'

-!

QU

~.;::::

i2§"ij&

~

~ !:C!-f-<.E;j

-= -

l~9a:

III'" scopul principal nu mai este acumularea de iubire În suflet ci un ideal schitat În gând. Aceasta nu e numai incapacitatea de a accepta tradarea, prabu~irea idealurilor, destramarea planurilor ~i a sperantelor. Dependenta de ceva anume genereaza frica de a pierde ceea ce ne este drag ~i face sa ne dezicem de iubire pentru a ne pastra idealul. lata deci ca În ultimul timp ati Început sa va temeti pentru viitorul dumneavoastra ~i ati supus unei analize ~i Îndoielilor posibilitatea de a continua relatia cu tânarul barbaI. Ati visat la ceva Însa primiti cu totul altceva. În interior simtiti atraClie pentru el. Daca yeti urma chemarea iubirii puteti sa aveti parte de suferinta În relatii ~i idealuri. ~i dumneavoastra Încercati sa salvati situatia la suprafata, nimicind-o În viitor. Con~tiinta dumneavoastra Începe sa anihileze iubirea. ~i procesul acesta se amplifica În câinele dumneavoastra. Con~tiinta este blocata prin intermediul problemelor din zona capu lui. Va mai amintiti de 0 legenda din Grecia antica? Zeul suprem Cronos ~i-a mâncat copiii pentru ca Îi fusese prezis ~a va fi Învins de fiul sau. Unul dintre fii sai, Zeus, a fost ascuns, a ramas În viata ~i I-a Învins pe Cronos, tatal sau. Cronos Înseamna timp. În Univers timpul genereaza tot mai mult spatiu ~i mai multa materie. Universul Î~i large~te tot mai mult limitele Îndreptându-se vertiginos Înapoi, spre origini. ~i În Univers se acumuleaza tot mai multa iuhire care Încearca sa Învinga timpul ~i În cele din urma il va Învinge. Agresiunea fata de iubire În sufletul tau e Întotdeauna 0 agresiune fata de descendenti. Cronos Î~i ucidea copiii fiindca pentru el con~tiinta prevala asupra iubirii. Nu va asemuiti lui, nu va ucideti viitorii copii. 210

!

În relatia cu un barbat ar trebui sa va intereseze doar un singur ILicru:va place acest barbat sau nu? Dacii yeti lupta Împotriva sentimentelor va veti schilodi sufletul. Aceasta - În primul rând. lar În al doilea rând: fie omul .' iubit blestemat ~i de 0 suta de ori, Însa dumneavoastra, .. ,

Îndreptându-va launtric de la uman spre divin, il veti vindeca de toate bolile ~i blestemele. Ceea ce noi numim "blestem", boala"'sau nenorocire" nu este altceva decât rezultatul pro~Ieme)or de ~rofunzime ÎIl caracter ~i În viziunea asupra lumii. Dumneavoastra

Însa ~titi cum pot fi schimbate viziunea asupra

lumii ~i caracterul.

~

~

~

.-

Al treilea telefon. Suna un barbat $i vorbe$te despre starea sa.

t,

- Am actionat Întocmai cum mi-at; spus, Însa la putin timp dupa seminarul dumneavoastra am avut un accident de ma~;n;i. lar acum am neplaceri E straniu, - ma gândeam

~i mai mari.

eu, cercetându-i

biocâmpul,

-

arata destul de bine. Starea lui interioara e mult mai buna decât cu doua-trei luni În urma. E vorba de 0 gre~eala dar eu nu Înteleg unde. Barbatul continua: . -

La 0 luna dupa seminar mi s-a nascut un fiu. Nu are nici

!; Ij, ~.~,

un fel de probleme. Cercetez biocâmpul fiului ~i totul se clarifica. Sunt posibile moartea sau anumite nenorociri. Programul de autodistrugere

e

de vreo ~apte ori mai mare decât limita mortala. Prin de putere 211

\

.QU eu

~;::::::

fi

f3.;.; 8-

aH-"'~.E

""

~

C

-

=--==

H9LZ .' ;.':t-L~,-","-

','"

-"'" trufia, adica baiatul nu va putea accepta nici 0 neplacere sau un e~ec. Orice situa!ie traumatizanta rea iubirii, ci cu nemul!umire

se va solda nu cu pastra-

rigida fa!a de sine ~i cu lipsa

dorin!ei de a trai. Baie!elul trebuie Înva!at sa traiasca din iubire ~i s-o sai veze cand toate cele laite se aduc de rapa. ~i fiindca trufia se mo~tene~te de la tata, acesta trebuie de zece ori sa-~i distruga stabilitatea valorilor umane, ca Tacand fa!a acestor Încercari sa-i indice fiului 0 direc!ie corecta. Îi explic toate acestea tatalui. - Reac(ionati acum mai mult sau mai pu!/il corect la situaiiiie care ao aparut. Purificarea are loc, de~i destul de lent. Însa pentru a va purifica baiatul toate acestea sunt insuticiente, iata de ce situa!ia nu se Îmbunata!qte, ci dimpotriva. V-am spus În cadrul seminarului ca e greu sa murdare~ti karmic Lill copi 1, dar nici sa-I purifici nu e u~or. Cum se face acest lucru v-am explicat, a~a ca trebuie sa continua!i lucrul.

'$»

l ' l, ,

~

- Ma În!elege!i, - Îi explic doamnei, - Într-o astfel de situa!ie omul sau se schimba radical, sau nu se schimba deloc. ./Aici nu e vorba de un magazin În care a!i achitat banii pentru 200 grame de salam ~i I-a!i primit. Trecerea de la logica tlmana la cea diVina e foarte dificila dar ea e necesara ~i jumata!ile de masura nu-~i gasesc aici locul. - Bine, 0 sa-i transmit, - continua pacienta, - 'mai am Însa 0 Întrebare. Le-am adus parin!ilor mei car!ile dumneavoastra ~i le-am vorbit ~i despre sistemul dumneavoastra. Ulterior a Început sa ma doara 0 ureche ~i era cat pe ce sa raman Tara auz. Medicamentele

11ll-miajuta. Exista vre-o lega-

tura Între aceste doua Întamplariry - Da, existâ. În plan launtric v-a!i stresat pu!in parin!ii cand le-a!i adus car!ile. V -ati simtit, Într-o oarecare màsura, superioara lor. "Eu toate acestea le În!eleg, iar ei - nu". Senza!ia launtrica

"

ca sunte!i superioara cuiva e deja 0 agresiune fa(â de cineva. lar cand acest lucru se raporteaza la persoanele iubite - paria!i, copii, sol - aici ~i avantajele ~i dezavantajele de amplifica de

~

cateva ori. Se declan~eaza atunci agresiunea,

care se transfor-

Il

Al patrulea telefon.

l,

Suna 0 doamna care are probleme

cn nepotica.

1 1 II~

Il

1

1

i

- Situa!ia s-a Îmounata!it pu!in - ii spun eu, - de~i analizele sunt foarte proaste. Fiica dumneavoastra n-a renun!at lâuntric la preten!iile fa!a de 50!. - Da, - e de acord doamna, - a deveni! mult mai maleabila, Însa cateva lucruri din comportamentul de ea nu le poate accepta.

,~

Il' 1

'1

212

barbatului fata

ma Într-un program de autodistrugere, blocat la randul sau de durerea din ureche. Informa!ia din caI1i este foarte serioasa. Poate fi periculos sa Împingi pe cineva brutal spre aceste lucruri. Carte~ de la dumneavoastra va fi luata cu interes acum cand se va observa ca v-a!i schimbat În profunzime. Pentru a va schimba eu-I uman e necesar pentru Început sa va convinge!i pe dumneavoastra În~iva ~i nu pe parin!i. Apropo, nu demult eu am descoperit una din cele mai periculoase

surse ale trufiei: atitudinea aroganta fa!a de cei pe 213

\

.-QU

oe:':R ~~~B

cu

..

1

~ ~

~-

-

JUl~

--~--

1

':'1 1

.1

.1

care Îi iubim. Noi ne iubim Înt 0 td eauna panntll . < -' ... y' COpll1 1auntric, indiferent dacii ~tim acest 1ucru. Daca- .-atl . . umilit Î , ,.

. Iogica

'"

1

l'Iii

,

III

gand, daca v-a!. considerat superioarii piirintilor 1

i

Il

1

;1'

'

Il!

-

atâtea on cat d'e penculoase sunt preten . -' ! iile fat'.a d e panntl eu am Î n,e t 1es '111ce constii sensul profund 1 " a porunclI ", blbhce' . - ~.. pe ma ma ta". C II1Se~te pe tatal t "

!-' ?

.umai ca nu vrea sa se uite la televizor ~i sa citeasca pove~ti . 1

sa ~t.!. ca~ "

: clar nu vrea nici macar sa vorbeasca. Cu cât dumneavoastra

trufia dumneavoastrii depii<e
, . ~. cateva on .' ma. multe ~anse decât ait".11.,,' nu demult, viizând de .,

programul se va declan~a ~i-l va ucide. lata de ce el nu

. veti vorbi ~iveti gândi mai putin, cu atât mai bine va fi pentru copil. Cunoa~terea rationala a lumii este nociva pentru el, iar .

cea senzoriala este necesara. Dati-i ni~te creioane colorate ~i lasa!i-I sa se joace cu diferite game coloristice - deja acest

) lucru ii va fi de folos. ~i mai are nevoie de muzica ritmicii, de , cât mai multe proceduricu apa ~ide ie~iriÎn natura. - Dar de ce Î~i mu~ca uneori mâinile? - Prin intermediul mâinilor la copil se dezvolta activ aptitudinile ~i con~tiinta. În momentul de fata mâinile sunt pentru

1

l

'i l',

.

.

': t f

'Po>

~

.

"'?!

1/'

l, ,l,

1

!

Al cincilea telelon.

- Starea nepotului meu e m u It mal. buna, - - spune . ,. . ~emela, - mamte nici nu voia sa dO ISCU t e Jar atunci c'an d" Il , clteam pove~tÎ nu vroia sa asculte ' , ~I ne astupa g u ra cu , mana, era de necontrolat . NI' CI acum nu vrea sa ~scu 1te ce-i citim Însa ne roaga mereu sa-Î Ca n t am. ar cand u'C ' 1 1 am . cuvlDtele el ni le aminte~te.

.

-

-

. ~titi, - Îi S pun eu , - la fil' ca d umneavoa s t ra- onentarea

ciitre con~tiin(ii este de zece ori mai mare d

'

eca t onentarea spre . iub' Ire. ~. de. asemenea, nivelul or goliul . ul' ln ten or este extraor"', . d'lI1ar de mare~ AgreslUnea subcon~tientii a copilului fatii d

s.~e este 0 data ~IJumatate mai mare decât nive lui let',

~

al. Insa atat tlmp cât con~tiinta lui e Încetinitii a ces t program se allii În stare de repaus. Dacii veti Înce p e 'sa-. . -' d ezvolta!. gândirea

.

214

el 0 adevaratà sursa de pericole. Deseori copiii se bat cu mâinile În cap sau cu capul de perete - cauza e una ~i aceea~i. Oricât de greu e sa depa~e~ti importan(a con~tiintei, totu~i, putin câte putin, trebuie sa continua!i drumuL Alta cale nu existà. Femeia a Închis telefonul ~i eu m-am gândit cât de periculoasa este necunoa~terea legilor universale pentru orice societate sat: stat. Din prime le clase Îi Învatam pe copii logica, analiza ~i ne grabim sa le altoim gândirea rationala iar mai târziu ne miram: de unde vine ura ~i agresiunea fa(à de alti oameni, sinuciderile ~i depresiile. În clasele primare copilul

are nevoie În primul rând de teatru, muzica, desen, Înot, excursii, de cunoa~terea lumii În imagini. Ca sa nu mai vorbim de perceperea corectà a vietii. lar orientarea spre valori, Însu~ità În copilarie, se schimba greu ~i chinuitor. Noi uitàm ca aceste orientàri sunt Întàrite nu numai În gândurile ci ~i În sentimentele noastre, ~i În emotiile noastre În profunzime. Ni 215

.-

1

-

CI E.. +---~

QU

~~~.Ë

t:-<

~

~

U9ll

se p:re ça daçij ne sçhimbam gândurile atunçi ne sçhimbam ~i

1

'il l,

Il 1 1 III 1

nOI 1I1~lI1e. doar peste 0 perioada de timp observam çu $~ nedumenre ça, de fapt, În interior nu s-a sdlimbat nimiç U gând trebuie sa fie reluat de sute ~i sute de ori ~i sa fie Î~tar;; pnn fapte ça ulterior sa fie urmat, la Înœput, de straturile de su?rafala iar apoi de œle de profunzime ale sentimentelor. Gandunle ~I sentimentele a p arent ata e ' t d e eJemere, au 0 y . ' . struçtura bille stabilita ~i 0 imensa inertie . C y . . . y I e mu It mal greu sa al de a façe çu ele deçât çu wrpul fiziç.

ill

'b'o

'"

~

1 "II, !,i 1 "II

1 1

Il:, 1

,1 Ii'

Se mai poate sçhimba œva"

-

Se poate. Urçà În avion ~i vino sa vorbim.

-

În œl mai bun çaz pot sa vin doar pentru 0 zi. Nu e posi-

bil sa realizam 0 ~edinta la telefon?

- Ai 0 atitudine neserioasa fata de œea œ li-am wmuniçat eu. Înçearça, totu~i, sa vii aid.

,

M-am gândit ça daça va putea veni maçar pentru 0 zi atunçi mai are 0 ~ansa de supravietuire. E vorba Într-un fel de Înde-

partarea de afaœri, de bunastare, ~i astfel dependenla de fericirea omeneasca se va diminua. Când a ajuns, amiçulm-a Întrebat çum trebuie sa luçreze.

~

-

III!I

1

1

-

Mi-am amintit de Înça un telefon, de açum çâteva zile. Sa . va povestesç la Înœput preistoria aœstui telefon. Am vorbit În urma çu trei luni çu un çunosçut de-al meu. -

$tll, starea ta s-a Înrauta l it brusç , -

(Cunosçutulma -

1 '1

-

. I-am spus.

suna din ait ora~)

Ei, ~i œ-am mai fikut? - mi-a raspuns vesel amiçul. Deœamdata nimiç, dar judeçând dupa to at e, 1. se va 1 .

111amp 1a œva În viitor. Tu ai reaçlionat deja launtriç la situatia 't' . çare se va Întâmpla peste trei luni. l' -

Adicâ, voi avea În toamnâ ceva neplâceri ~i eu nu v

.

01 faœ t;a.at -' lI1œrçan. .1or? - E ~i mai rau . Judee , . toate, tu a ild upa d ' . . vel da lovltura: lar launtriç tu deja ai œdat. Dependenla de un destll1 favorabJ!, de aptitudini ~i idealuri a cresçut brusç ~i, respeçtJv, a çresçut ~i agresiunea subwn~tienta. - ~i œ mi se poate Întâmpla? - s-a interesat el

- ln çazul tau nu e vorba de boala, çi mai degraba de moarte, - '-am spus amiçului. 2]6

Trebuie sa stai singur cateva ore Într-ocamera goala $i

sa lucrezi a~a curn recomand eu În càrti ~i la seminare. Însa mult mai serios deçât 0 raœai tu Înainte. - Asta e œea œ line de treÇUt, dar çum sa luçrez çu viitorul? - Amintqte-!i În gând de toate visele ~i planurile tale, de la œle mai m;d ~i pâna la œle mai mari posibile. Înœpe de la œle mai m;ç;. Conœntreaza-te asupra lor. Înœarça sa-Ii imaginezi În Întregime toata gama feridrii ~i buçuriei tale. Treçi treptat la bUÇUrii ~i mai mari oferite de soarta. Conœntreaza-te asupra feriçirii çare pentru line este mai presus de oriœ. Familiarizeaza-te çu ea, simte-te feriçit. Înœarça mai apoi sa reduç; Înœtul çu Înœtul din importanta aœstei feriçiri. Imagineaza-ti ça te-ai Îmbolnavit de SIDA, çà ai Îmbatrânit ~i ai murit, adica fericirea ta omeneascâ a ramas, i-ar tu te-ai dezintegrat. $i simte ça În aœasta dipa tu ai mult mai multa feriçire pe çare 0 purtai În tine rara sa banuie~ti maçar. Aœasta e œea œ te leaga pe tine de Creator:

sentimentul

iubirii çare nu 217

J'

.<=ou

+:::::::

CI:!

~§~BCCf-of-o.E

-

--=

:.;

u~

III!!!!!!!!!! ==

1

)

.H9ll

--

1

:1 '1

l"

,II' '1

)i 1'1

l,! Ir

, if il

II , H

Ii Iii

1

1 1

ri

depinde de nimic. Concentreaza-te asupra lui Înlaturându-Ie pe toate celelalte ~i uitând de toate. Imagineaza-!i apoi ca toata fericirea omeneasca spre care ai tins s-a destramat, iar tu ai ramas În viala. $i concentreaza-te din nou asupra senti mentului de iubire fa!a de Dumnezeu, din sufletul tau. Apoi imagineaza-!i ca s-a destramat tot ce !i-a fost drag ~i te-ai dezintegrat ~i tu. $i concentreaza-te din nou asupra sentimentului de iubire fa!ii de Dumnezeu. Revino apoi armonios la visele tale ~i simte cât de neimportante sunt ele În compara!ie cu iubirea fa!a de Dumnezeu. El bineÎn!eles ca s-a straduit sa lucreze asupra sa. Exista Însa stereotipuri greu de Învins. Noi consideram ca vedem cu ochii ~i auzim cu urechile. De fapt, noi vedem ~i auzim cu sufletul. lar creierul ~i ochii sunt doar intermediari. Daca sufletul nostru e insensibil, atunci noi, vazând ~i auzind, nu vedem ~i nu auzim. Daca omul se straduie~te sa se schimbe, apelând doar la ra!iune, atunci În cel mai bun caz, nu vor avea Ie,cnici un fel de schimbari. Aceasta este, cred, una din gre~elile esen!iale. Omui se caie~te, se 'oaga, Î~i revede viata, dar nu vrea sa se schimbe. Însa schimbarile bineÎacatoare Încep numai atunci când noi ne sim!im secundari fa!a de iubire. Când ne sim!im total neapara!i În fa!a iubirii ~i nici nu Încercam sa ne aparam de ea. La amicul meu schimbarile bineÎacatoare au Începu!. Totu~i, s-a observat 0 anumita frivolitate În revizuirea valorilor autentice. Cu câteva zile În urma rn-a sunat din nou. - Lucrez Încontinuu asupra mea, - mi-a spus el, - ~i-mi dau seama ca sistemul funqioneaza. - Cum adica? - rn-am interesat eu. 218

- leri seara mergeam Într-o ma~ina prin ora~. Am trecut intersec!ia pe culoarea verde a semaforului. N-am observat ca ,0 ma~ina a trecut pe ro~u În Întâmpinarea noastra. Ne-am lovit de ea cu viteza de optzeci de kilometri la ora. Eu stateam pe locul din fa!a ~i n-aveam pusa centura de siguran!a. Însa pernele protectoare din fata mea ~i a ~oferului au func!iona!. Din . ma~ina au ramas doar volanul ~i ro!ile, Eu ~i ~oferul n-avem : nici 0 zgârietura. Cel care a trecut pe ro~u a ramas În viala, dar e internat la spital. - Apropo, ave!i acelea~i ata~amente ca ~i el. numai ca la el sunt de doua-trei ori mai mari, respectiv ~i agreslunea e mal mare, Daca ar fi fost invers, ma~inile ~i-ar fi schimbat locul. - Ar fi putut sa aiba influen!a asupra celor intâmplate faptul ca eu mi-am cumparat cu 0 saptamâna În urma un apartament ~i ca a Început sa-mi mearga bine În afaceri" - m-a Întrebat Încrrijorat amicul meu. , 0

,-

Am strans din umeri: - Tocmai despre aceasta am ~i vorbit asta vara. \1ul!i oameni Î~i cumpara apartamente, iar apoi se Îmbolnavesc sau mor. Ei COLlsideraca e un deochi sau un blestem cand, de fapt, ~i aici e acela~i mecanism. - Apropo, - m-am interesat eu, - cum merge cu lucrul asupra eu-lui tau? - Da, acum simt ca Încep sa ma schimb la modul real, mi-a raspuns.

M-am gandit cat de puternica ~i de neclintita mi se pare lumea materiala ce ne Înconjoara. $i cat de fragila ~i de neaparata este ea În realitate. Ni se pare 0 ve~nicie ~i 0 mare 219

'.

,..

+::::::

~§~g.

Q~

~!-f-<..<::

r':';.~~

~ ;s: ..: u

-~

--=

H9il'

Ai

1"""

realitate piramida lui Kheops care' a existat Înca cu mii de ani Înaintea aparitiei noastre. ~i noua ni se pare 0 iluzie ~i bataia aripilor unui Iluture, sentimentul iubirii care vine ~i se dizolva

Îti dai seama la un moment dat ca el ti-e indiferent ~i nu-I ~ai iu be~ti. Ce-i de fiicut daca acest om Îti este sot?

În sufletul nostm. Noi spunem: "Iubirea trece", - când de fapt ne trecem noi, zburând ca fluturii deasupra Ilacarilor. Din perspectiva ve~niciei, iubirea este unic~ realitate iar toate celelalte sunt doar iluzii. Corpul ~i con~tiinta noastra ne fOr(eaza mereu sa credem ca adevarata realitate este cea care seamana cu corpul nostru ~i cu con~tiinta noastra. ~i cu cât mai mult auzim noi vocea eu-lui nostru autentic, dizolvat Într-o iubire tara de sfâr~it, cu atât mai u~or ne va fi sa pastram ~i sa nu distrugem acea iluzie, pe care noi 0 numim "realitate",

~ Diferite nivele lumânare, la altul

~

ale iubirii. La unul iubirea e ca 0 - ca 0 candela, la al treilea - ca un soare.

De ce depinde viteza de secare a sentimentului de iubire?

~

~

cu

~

Serghei Nikolaevici, nu ma pot nicidecum concentra. Am 0 stare de irascibi/itate ~i frisoane. Toate Îmi merg prost ~i asta tocmai În saptamâna aceasta când e seminarul. ~i altceva: când te straduie~ti sa te Îndepartezi de un om, Wiimaginezi pierderea lui, te Împaci cu gândul acesta, 220

timpul

seminarului

are

loc 0 reorientare

interioara

_a

.. emotiilor de prof U 11ZIme a 1e omu 1UI ~I a e ner geticii sale. Cu cat ., .

omui este mai puternic depende nt de fericirea pa~nanteasca cu atât mai greu Îi va fi sa faca aceasta trecere. ln ,acest caz, con~tiinta activa ÎI poate doar Împiedica sa faca ~eea ce trebuie. Pentru a trece mai u~or la iubire se amphficadestabilizarca con~tiintei. Frisoanele launtrice reprezinta teama de a care-I aveati În trecut. Llpsa de Pierde acel punct de sprijin. pe .. . concentrare, sJabirea memonel, donllta nes t'aVI,ita de a dormi ~.a.111.d ., sunt factorii care contribuie la diminuarea . dentei de con~tiill\a, adica de toate valonle umane.

~

Cu cât IlIbirea depinde mai mult de fericirea omeneasca, atât ea Începe sa piarda din putere ~i sa se diminueze.

ln

depen-

.'

.

Cea dc-a doua intrebare pe care mi-ati pus-o ne pnve~te pe . . . fiIflpeaz a se alimenteaza cu noi loti. lubirea lIl11ana care se 111 .' iubire divina, illsa lIindca omul are 0 dubla natura - În mtenor , . . divinâ, iar În extenor, umalla - atuilci es t e cu doua Întele,un ~I . '. . sentimentul de iublre care- 1 mcearca' pe om . EXIsta stratul ,

interior care nu depinde de nimic ~i cel secundar - stratul de SUP rafata - când sentimentele noastre depind de cât de bogat es t e 0 ~ul , daca este frumos, spiritual, echitabil, cumsecade ~I . . . faptu l'U1 ca- lUblrea b U)l"~".) ,ata cum are loc con~tientlzarea . . .. "- nedivina este primordiala. Unul om 1 se mtamp l'a. 0 mIca . . . . , Iublrea lacere ~i 0 plerdere. El este IraSCIb 1. nemultumlt. .

. ~mana este oprimatii ~i aceasta Îi genereaza persoanel respective

0 senzatie

de nefericire.

. Apoi i se Întâmpla 0 nenoroc!re

pierdem

iubire

pe

planul

.

extenor.

. . " nou ~I mal mar e . "1 y. " dm U rmeaz a a p ol boh .' ~! 22t

.QU

-1-:::::;:

~

~§1js.

~E-E-.E

-

...

-=-==

~

§§!

u

H9LZ

,...-

n~placeri ~i mai mari. La Început se distrug situa!iile, apoi ne d.strugem noi În~ine. ~i deodata, cand am pierdut prac!ic aproa-pe tot, inclusiv eu-I personal, toate În jur se lumineazii de ciildura ~i iubire. Cand venim În contact cu Divinul. omenescul trebuie sa tie oprimat iar dependen!a de el diminuata. lar atunci cand ne adresam benevol Divinitatii ar e , loc, pentru 0 anumita perioada de timp, tocirea tuturor senti-

mentelor umane, fiindca noi ne straduimsa unim, sa Îmbinam Împreuna

umanul ~i divinul, iar acest lucru este inadmisibil.

amui ar putea pur ~i simplu muri daca s-ar permite 0 atingere brusca a Divinului, Tara a avea pregatirea necesara. lata de ce cu câ! mai mult ~i mai staruitor transforma 0 parte a iubirii sale

omene~ti În iubire divinâ, cu atât mai repede are un intermediar Între Divin ~i uman. ~i atunci, purtand În sine legatura cu Dumnezeu, el Î~i pastreaza totodata umanul, iar la contactul cu Divinul, omenescul nu mai piere ~i nici nu este oprimat. Con~tiin!a ira!ianala se completeaza cu cea ra!ionala. ~tiin!a :ompleteaza religia. Cu cat mai mult spirit divin acumulam În sullet, cu atat mai mult e posibila dezvoltarea umanului. V orbind

mai simplu,

ata~amentul

launtric

fata de sot

dependen!a de tat ce e uman În el ~i, respectiv dep~ndenta d~ iubirea umana su nt exagerate. lar contactul cu Divinul' este

a data 0 pacienta mi-a povestit istoria sa.

- Mi-amur;tfiu], pe care-I iubeam foarte mult, - Îmi povestea ea, - durerea era atat de insuportabila ca sim!eam ca-mi ies din min!i. Mergeam ore Întregi prin ora~ rugandu-ma. ~i la un moment dat am sim!it a~a 0 fericire ~i 0 beatitudine pe care nu le sim!isem niciodata În viala. Îmi murise tiul iar sulletul meu era patruns de senza!ia unei fericiri inexplicabile. Era ceva atat de Îngrozitor ~i de neÎn!eles pentru mine, ca am Început sa ma lupt cu aceastii senza!ie de fericire. lar acum discutand cu dumneavoastra, mi-am dat seama cat de nedreapta am fost. - Spre deosebire de lumea tizica, - Îi explicam eu, - În cea spirituala totul poate ti Îndreptat retroactiv. A~a ca retrai!i acele cIipe ~i cere!i iertare pentru ca dezicandu-va de iubirea dumnezeiasca a!i pricinuit rau sulletului dumneavoastra ~i celui al tiului dumneavaastra. Spiritul divin se instaureaza chinuitor În om, ~i este, la Început, nespus de greu sa traie~ti .conform celar doua lagici, umana ~i divina. Apropo, Înca mult timp dupa aceasta discu!ie eram convins ca evenimentele ce au loc În planul tizic sunt ireversibile. Ulteriar am ajuns la concIuzia ca lucrurile stau altfel, adica ireversibilitatea evenimentelor nu este nicidecum 0 lege, ci doar 0 regula.

limitat la minimum. E de ajuns sa va imagina!i ca a!i pierdut ce ave!i mai scump ca va ~i Încearca 0 senza!ie de dezagregare

temerile sale:

~i de pierdere a iubirii din sullet. Daca orientarea spre iubirea divina cre~te În sullet, atunci stratul superticial al iubirii umane, legat de ea, se distruge partial ~i senza!ia de nesfar~ita fericire ~i bucurie se pastreaza orice s-ar Întampla.

- Fiica mea era faarte capabila, tatu-i mergea bine. Avea chiar ~i aptitudini extrasenzariale. Acum nimic nu-i iese cum trebuie ~i e proasta rau de tot. Probabil ca a fost deocheata. Acum nu mai este capabila sa faca nimic.

222

Îmi amintesc ca la 0 cansulta!ie

a daamna mi-a Împarta~it

223

.-

.QU cu

e. iJt;:IXH-'"f-..E r.:o~'"

.

-

1

l

,

Il

1 ,

1

T

Aceasta nu e deochi, ci puternicul Înger-pâzitor,

- i-am râs~~ns eu, - aptitudinile fiicei dumneavoastrâ n'am dispârut Illcalen. Ele sunt neopera!ionale pentru 0 perioadâ de timp, ca filca dumneavoastrâ sâ nascâ copii sânâtO$i. Vâzând privirea

1

.

neÎn!elegâtoare

Dacâ aptitudinile ei n-ar fi fost acum limitate, dependen!a de ele putea crqte, $i atunci ar fi Început sâ piardâ iubire din suflet iar viitorii ei copii n-ar fi apârut pe Jume. Fetita a

.

1

l'

i

!

a femeii, am continuaI:

-

'II

!

!t 'il

t

fost lâsatâ acum Tarâ apârare $i e vulnerabilâ ca ea sâ tind~ $i mal puternlc copiilor.

spre iubire $i acest impuls ea I-a transmis

$i

Femeia dâdea din cap in!elegâtor. Ea voia deja sâ plece cand mi-am amintit de aptitudinile extrasenzoriale:

-

Apropo, ce fel de aptitudini avea fiica dumneavoastrâ planul diagnosticârii ~i al tratârii?

În

Doamna a zâmbit stingheritâ: - Aptitudinile ~i le-a demonstrat doar 0 singurâ datâ. Mer'geam cu ma~ina ~i so!ul meu a câlcat Întâmplâtor un câine. Am iqit din ma~inâ ~i am vâzut câineJe murind. Oraanele Îi ..

~

b

le~lserâ 1:1afarâ iar sângele se Împrâ~tiase pe asfaJt. Fetita s-a apropiat de câine ~i a inceput sâ facâ un gest În aer de pa;câ ar fi adunat totul la un loc ~i, sub privirile noastre, intestinele ~i sangele s-au resorbit În interior, coastele reTacut iar câinele s-a ridicat ~i a fugit.

fracturate

1i

r

1 1:

"'"

-

--=

H91.Z

.~

,-

doar diagnostica aceste nivele, de~i totul era Împra~tiat ~i neclar. Daca a$ fi lucrat În contact cu un asemenea nivel cel pu!in jumatate de an nu a$ mai avea $anse de supravie!uir~. Dar cine ~tie cu ce se vor solda cercetari le meleo Aveam 111 tinere!e ciudata senza!ie a unui sentiment lâuntric: mi se parea ca aptitudinile mele sunt nelimitate. Probabil ca fiecare Încearca aceste senza!ii În copilârie ~i adolescentii. Ulterior uitam de ele. Eu lin minte $; simt acest lucru pâna În prezent. Nu demult am mers cu prietenii la 0 baie publicâ. Unul din ei se schimbase cumva $i nu puteam nicidecum sa În!eleg ce se Întâmpla. ~; dintr-o data totul s-a clarificat. - Asculta, tu doar Încarun!isei cu totul, iar acum jumatate din pârul tau este negru. . - Vezi parul de pe piept- era ~i el carunt- iar acum nu mal am nici un fir alb. - Împartà~e~te-ne ~i noua aceastà taina Îngrozitoare, I-am rugat eu, - 0 voi relata cititorilor Într-una din car\ile mele. - M-am Îndrâgostit, nu mai beau, fac sport - mi-a <.'âspuns scurt amicul. ~i din nou mi-am amintit ca iubirea trebuie sa Învinga timpul. ~i când acest lucru se va Întâmpla, nu vor mai fi, probabil, procese ireversibile!

s-au

'f)8

- Da, - am spus eu mirat, - feti!a are capacitâ!i deosebite. Dupâ ce pacienta a plecat rn-am uitat ce se Întâmpla În momentul Învierii câinelui. Feti!a s-a conectat fulgerâtor la nivelurile superioare. Conectarea la acestea pentru un timp defll1lt genera un nivel extraordinar al aptitudinilor. Puteam

224

+:::::::

go:: E ::1 ~ CI

Stimate

Serghei

~

Nikolaevici,

"'-t:!

v-am citit cartile:

schim-

barile fizice ~i emotionale su nt pIJr ~i sim plu uimitoare, Însa nu am În continuare nici un fel de viata personala. Spuneti-mi, În ce directie ar trebui sa luerez?

225 ..

.-QU

-

+-~-

CE..:...; 0...

CI:I

~:::Iv:::

CClf-
-

~ c::

--=-==-=

..::

!!!!!!!!!!!!!!!

v

H9li:

r":,:,;~"

l

"', ,l', 1 Il III: , 'l' il '

Ati avut 0 dependenta foarte puternica de relatii, de omul iubi!. Aceasta dependentâ se manifesta nu ca gelozie, ura ~i

nu sotul ei. Jar judecând dupa energetica nu este la curent nici

suparare pe barbati, prin care se face purificarea, ci ca lipsa

cu car(ile mele.

dorintei de a trai, ca un refuz al iubirii proprii. Toate acestea s-au transmis sulletului copilului pe care eu Î/ vâd În biocâmpul dumneavoastra. Refuzul de a' trai În cearta, tradare, infidelitate, la copil e mai mare decât la dumneavoastra. Cu cât vor fi mai bune relatiile . dumneavoastra cu barbatii cu atât mai daunator

va fi acest lucru pentru copi/.

. Continuati

sa lucrati

asupra dumneavoastra

~i rugati-va pentru copii ~i nepoti. Un astfel de mecanism este destul de raspândit: am În vedere problemele profunzime

din

viata

personala

cauzate

de

orientarea

de

gre~ita a copiilor.

i" Îmi amintesc CUm 0 femeie Îmi vorbea cu uimire despre problemele sale. - Sunt rara sot ~i Îmi cresc singura fata. Ori de câte ori . Încep 0 relatie, mi se Îmbolnave~te fiica. Rup relatia ~i fiica mea se face bine. ~i acest lucru se repeta de fiecare data. AJt exemp/u, Nu de mult 0 cuno~tintâ de-a mea mi-a sugerat sa ma uit la biocâmpul prietenei sale. - Ce s-a Întâmplat? - Iatii fotografia sotului ei: a parasit-o. Se Întoarce uneori, plânge, Îi spune ca 0 iube~te ~i iar pleaca rara urma. Toti zic ca i s-au racut farmece, dar nimeni nu i le poate dezlega.

-

Da, ea are 0 atitudine critica fata de cârtile tale. Poate fi ajutat cel care a vrut sa se ridice ~i a Încercat s-o

faca,- i-am raspuns eu, - dar pe cel care zace ~i ceresa fie dus de cineva e periculos sa-i ajuti. Cât de interesant decurg toate, - ma gândesc.

Periodic primesc sfaturi referitor la car(ile mele. "Sunt foarte multe repetari ~i orice caz s-ar analiza, sfâr~itul e unul ~i acela~i: cel mai mult sa-I iubiti pe Dumnezeu." ~i de fiecare data spun despre car(ile mele ca nu sunt romane despre aventurile cuiva, ci tratate de supravietuire. Fiecare volum vizeaza sa-i ajute În primul rând pe cei care au citit cartile anterioare ~i nu ~i-au rezolvat problemele. Nu am deocamdata puteri sa ma gândesc la valoarea literara a car(ilor mele. Mai bine sa repet un lucru de trei ori decât sa-I las rara atentia cuvenita ~i din cauza asta cuiva sa i se Întâmple 0 tragedie.

Am În fata un biletel pe care n-am reu~it sa-I citesc În timpul ~~dintei. La sfâr~itul biletelului e un numar de telefon scris de fratele unei femei tinere.

'f>
~

~

Obosit, ma uit spre tavan. Informatia nu e disponibila.

- ~i ce Înseamnaacestlucru?- e curioasa arnica mea. - Asta Înseamna ca nu pot s-o ajut. Caracterul ei e foarte dur, trufia e imensa. ~i mai degraba ea este vinoyata de toate ~i

Sora

mea

era

0 admiratoare

Înfliiciiratii

a ciirtilor

dumneavoastrii ~i le-a propus pentru a fi citite ~i multor rude. Nu demult ea s-a sinucis, liisand În urmii un biiietei de cinci luni. Curn se poate explica acest lucru?

226

227

"

1""

;:; CI-l'-::=:':" E..:..;i:i ;;: ~~~.Ë 0

.QU CU

r-.::';~'"

~-~

-

H9a'

~-

~ Prin inte~mediul grafologiei am ajuns la biocâmpul fratelui . el, apol la blOcâmpul surorii moarte ~i apoi rn-am uitat cum se desfij~oaraaceasta situatie În timp. L-am sunat mai târziu e p fratele acestei nefericite ~i i-am spus ce-am vazut

'Ii, "II, Il III '1

'/ III

!I',

l, Il

'1 1 Il 1

- În vietile anterioare sora dumneavoastra ~vea un nivel imens al trufiei. În doua din vietile trecute, din cauza pretentiilor permanente fata de sot, i-au murit copiii. Ea simtea ca poarta În sine programul de lichidare a propriilor copii' ma. slmtea ca informatia din car(ile mele 0 ajuta, Programul~i Însa s-a dovedit a fi mai putemic ~i de propor(ii mai mari. În subcon~tient femeia Î~i dadea seama ca nu va putea invinge mecal1lsmul de lichidare a propriului copil ~i atunci I-a intors impotri~a sa. Apropo, nici biocâmpul copilului nu arata prea bme. N,velul orgoliului ~i lipsa dorintei de a trai in cazu! unor e~ecuri este cu mu!t mai mare decât limita admisa. Daca cei care il inconjoara var gasi inauntru 1lor puteri sa se roage atat pen~ru el cât ~i pentru ei, atunci ace~tia Îi vor salva copilului ~i sanatatea, ~IVIata.

~

~

Stimate Serghei Nikolaevici, nevoie ciirtile dumneavoastrii.

~ citesc ~i recitesc În caz de

La serviciu (en lucrez la ~coalii) nu mii Înteleg cn directornl, avem relatii tensionate de~i sincer IIn-i doresc riinl! Din aceastii cauzii mii Încearc; deseori crize de negare totalii a capacitiitii mele de a preda. Am Inat În prezent decizia de a pleca din ~coalii la sfâr~itnl anulni ~colar. Care este canza karmicii?

La dumneavoastra agresiunea subcon~tientâ fata de barbati este de aproximativ 400 de unitati. Ata~amentul pentru idealuri ~i Îngradirea viitorului depâ~esc de câteva ori nivelul periculos. Nu aratâ prea bine nici situatia copiilor, a nepotilor ~i stranepotilor. De la douazeci pâna la douazeci ~i patru de ani ati avut foarte multe suparari ~i pretentii fata de barbati, pe care i-ati ~i detestat. Tratamentul prin Înjosirea idealurilor nu 1ati annal. lata de ce oricare barbat simte intuitiv in dumneavoastra un peri col ~i Încearca sâ se apere. Nici dorin!a dumneavoastrâ de a pleca din Învâ!âmânt nu se explicâ prin conflictul cu directorul. Cu cât pedagogul este mai putemic orientat spre spiritualitate ~i nu spre iubire, cu atât acest !ucru e mai periculos ~i pentru el ~i pentru elevi. Dumneavaastra mi-ati citit car(ile, Însa nu v-ati putut schimba launtric. Amintiti-va de relatiile dumneavoastra cu parin!ii ~i Începeti de acolo. Retine!i un singur lucru: pentru a va schimba eu-I dumneavoastra uman trebuie sa ie~i din limitele lui. În plan subtÎI omul ocupa Întregul Univers. A ie~i dincolo de hotarele UnÎversului se poate numai prin intermediul iubirii fa!a de Dumnezeu. Asta Înseamna câ atât timp cât nu ve!i anihila agresiunea fa(â de iubire nu va ve!Î putea schimba În profunzime. Aveti 0 nemul!umire profundâ ~i fa!â de sine. Înca din adolescenta v-au ramas multe pretentii fa!â de bârbati ~i, de asemenea, fata de parinti. A~a ca !ucra!i În continuare. ~i cu cât lucrul dumneavoastra va fi mai eficace, cu atât mai repede se va schimba ~i atÎtudinea fatâ de dumneavaastra a bârba!i!or ~Î a altor oameni. ExÎsta 0 ghicitoare: "Cum sâ define~ti a aristocrata adevarata?" - "Dupa felul cum se imbracâ, cum i~i vopse~te

228 229

.'

-+--~-

CI E..:...: i:i.

Su

~~~,g

~

5:

G

-

--=--=

.H91l -"-'~ unghiile, dupa parfumurile pe care le folose~te, dupa mersul ei sau dupa felul cum se poarta cu alti oameni?" raspunsul corect e urmatorul: ,,0 aristocrata adevarata poate fi definita dupa atitudinea pe care 0 au fata de ea ceilalti oameni". M-a sunat din ait ora~, cu câteva luni În urma, un cunoscut de-al meu. -

Se pare ca situatia mea nu e deloc buna, - mi-a spus el. -

La serviciu am numai neplâceri, rn-amcertat cu vecinii, nu ne mai salutam. - Ai 0 parere foarte buna despre tine, - i-am raspuns, afacerile au Început sa-Ii mearga foarte bine. Atât timp cât ai avut doar insuccese fondul de trufie ~i de dispre! fata de oameni era ca ~i a!ipit. Însa când ai obtinut succese mai mari decât puteai tu suporta launtric s-a activat pe nesimtite sentimentul propriei importante, preluat dintr-o viala anterioara; iar acum se declan~eaza mecanismul de echilibrare. Peste zece zile rn-a sunat din nou. - Biocâmpul tau arata mult mai bine, - i-amspus. - Eu am Înteles acest lucru acum doua zile, - mi-a confirmat el, - vecina a fost prima care a Început din nou sa ma .

salute.

~

~

i~r din acesta a curs sange ro~u aceasta ? Acest

lucru e În legatura

-

aprins. Cum se explicii

cu sufletele copiilor

dumnea-

voastra. E un fel de ,semn ~i nu atât pentru dumneavoastra, cât pentru mine. În timpul consultatiilor sufletele copiilor nenascuti deseori ne fac anumite semne ca sa ne atraga atentia. Ei au nevoie sa se nasca sau sa se purifice. Acest lucru ma face sa studiez mai detaliat anumite probleme. copiilor sa se nasca sau sa se purifice.

~

~

pentru

a le ajuta

~ ..

Cum pot sa Înteleg daca sunt sau nu ata~at de idealuri? Daca nu pute!i spune "nu" atunci când sufletul dumneavoastra protesteaza Înseamna ca sunteti ata~at de idealuri. Daca va sim!i!i incomod sa verifica!i 0 persoana, care va fura din bani, Înseamna ca sunte!i dependent de idealuri. Daca judecati sever oamenii ~i evenimentele, Înseamna ca principiile sunt pentru dumneavoastra mai importante decât iubirea. Daca aveti. 0 astfel de atitudine fata , de lume Înseamna ca problemele va sunt asigurate.

~

Sunt casatorita, copi; nu am. Cu 0 luna În urma mi-am Îacut programare la 0 consultatie la dumneavoastra. Cu patru zile În urma am fiert oua tari ~i Ie-am pus În frigider. Ouale le-am fiert mult. leri am spart unul din auale fierte 230

231 .'l

.~u

+~ CI E..:...: i:i ~~~.Ë

ea

~ 5: j

--= -=0::::0:

H9Ll

~~. ""

~

~

~

tot atM d~ repede va disparea acel rau pe care I-a!i mo~tenit de la stramo~ii dumneavoastra.

Avem mari probleme cu copiii. Sotia mea Însa nu vrea sa citeasca cartile dumueavoastra ~i nu vrea sa lucreze asupra sa. Ce-i de Ïacut? Oaca cineva nu vrea sa accepte informa!ia Înseamna ca din anumite motive el nu este pregatit pentru acest lucru. Nu va pute!i supara pe so!ie ~i nu trebuie s-o for!a!i sa-mi citeasca cartile. $i-n al doilea rand: daca dumneavoastra Începe!i sa va schimba!i launtric, mergand În direc!ia corecta, atunci copilul se va apropia intuitiv de dumneavoastra ~i va depinde mal mult de dumneavoastra, decat de mama. Am vazut deseori cum copiii Încep sa se ata~eze mai puteroic de mama sau tatal adoptivi ~i Înceteaza practic sa mai depinda de karma parin!ilor naturali. Probabil ca din aceasta cauza exista obiceiul na~ilor de botez. Atunci copilul se poate sustrage intuitiv "murdariei" karmice a parin!ilor ~i se poate conecta la karma unui om mai curat.

~

~

~

~

Cum sa uu depind de omul iubit dacâ acesta Îmi place foarte mult? Înva!ati-va sa vede!i În bine raul ~i În rau - binele, ~i apoi sa iubiti ~i unul ~i altul concomitent.

~

~

~ ,.

Cand primul nostru copil a Împlinit un an, sotul meu a primit un post nou ~i practic nu mai trecea pe acasa. Cu uu an În urma I-am nascut pe cel de-al doilea copil ~i practic se repeta aceea~i situa\ie. Care poate fi ca uza? La un an copilul Începe sa mearga ~i sa vorbeasca. Oaca În acest timp dependenta

~

~

mare copilul se dezvolta activ ~i aceasta nu pune În peri col sanatatea ~i viata lui. Oaca Însa mama se cufunda În tot ce line

Daca pariutii mei au murit cum pot eu sa-i eliberez de pacate?

de omenesc, atunci copilul se poate Îmbolnavi ~i dezvoltarea lui este Îngreunata. În acest caz i se ia femeii sursa principala a omenescului, adica rela!ia ei cu barbatul. Cand barbatul nu

Tot ce au sim!it stramo~ii dumneavoastra ~i ceea ce ati sim!it dumneavoastra În vie!ile anterioare este acum codific~t În caracterul dumneavoastra ~i În sentimentele dumneavoastra de profunzime. Cat de profund va yeti schimba dumneavoastra

este alaturi nu exista nici primul pas de la dezicerea de Dumnezeu, omul iubit fiind identificat În subcon~tient cu Oumnezeu. Absenta omului apropiat de alâturi reprezinta 0 Înjosire a rela!iilor, idealurilor ~i a destinului. Dar pastrand

232

1

mamei de valorile uman.e nu este prea

j

233 1

~ ~§~g. a::If-f-..s::: +::::::

cu

.... ..::

u

H9lG" ~

;",.'

bunatatea, acest lucru echilibreaza mei ~i a copilului.

~

energetica interi~ara a manimanui. Nu Întâmplator copiii mici plâng de suparare - acesta e un mecanism de aparare creat de natura. Femeia trebuie sa se teama de puterea ei, ~i nu de slabi-ciunea

~

~

ei. lubirea nu vine prin intermediul puterii, ci prin slabiciune.

Cand ma Îndragostesc Îmi pierd pofta de mancare. De ce? [n planul subtil al energeticii

sentimentul

sexual ~i cel al

foamei arata la fel. Evolu!ia omului consta În aceea ca el trece de la emo!iile animale la cele umane iar mai apoi - la cele divine. Când amui se Îndragoste~te se emana a cantitate enorma de energie. Concentrarea pe aspectul sexual nu-i permite sentimentului sa se dezvolte corec!. Când dumneavoastra Încetati sa mai mancati, concentrarea pe aspectul fizic, sexual, scade. ~i atunci sentimentele dumneavoastra se dezvolta Într-o direcfie corecta. Adica organismul corect de existen!a.

~

~

trece iutuitiv la un regim

~

~

~

De unde provine puternica mea alergie fata de animale? Ma pregateam odata sa merg cu un grup de prieteni la mariile sudice. Acestea mi~unau de rechini ~i baie!ii rn-au rugat sa verific daca vreunul din noi va fi Înghi!it de rechin. - Rechinul il va mânca pe acela care manifesta agresiune subcon~tienta puternica fa!a de animale, - le-am spus, - vreo doua persoane din echipa noastra risca cu siguran!a. Oamenii s-au nelini~ti!. . - Ei bine, dar de unde apare a asemenea agresiune puternica fa!a de animale? - Nici eu nu ~tiu, - am strans din umeri, sa Încercâmsa ne uitam. Peste câteva minute mi-am dat seama ce se Întâmpla. Pe orice am noi ÎI percepem ca pe a natura dubla: ca pe un Înveli~ spiritual ~i ca pe un corp fizic. Pe animale Însa le percepem numai ca pe corpuri fizice. Iata de ce, daca noi manifestam agresiune fa!a de corpul uman, atunci yom manifesta agresiune subcon~tienta ~i fa!a de animale, chiar daca nu banuiam acest lucru.

..

-

~

De ce plang cand sunt insnltata. de sot? Probabil ca acesta e un lucru rau? E mai bine sa plânge!i, decât sa urâ!i. Daca n-a!i reu~it sa va Învinge!i pe dumneavoastra În~iva atonci agresiunea se acumuleaza În mod inevitabil. ~i, eliberându-se, va va ucide pe dumneavoastra sau pe so!ul dumneavoastra. Atunci când plânge!i agresiunea aparuta se distruge ~i nu pricinuie~te rau 234

-

-=

\ ~:

i r 1.

- Ei bine, dar cine manifesta agresiune fa(ii de corpul uman? 235

~-.L..

Q

QU

E~ ~g

tt::::I~:::

a:a

t-..<:::

...::

u

---==-=

-

=

.H91l

Eu am zambit din nou ~i-am strans din umeri:

-

Cum cine, fra!ilor? Gelo~ii. Daca a!i fost gelos in vie!ile anterioare ~i in aceasta via!â va!i amplificat sentimente le agresive de profunzime, atunci pute!i avea probleme cu orice animal: yeti putea avea ~i alergie, ~i boli contactate de la animale, pe care dumneavoastra le yeti lua mult mai repede decat al!ii, ~i yeti putea fi ~i obiectul agresiunii din partea animalelor. De obicei, rechinii nu ataca niciodatâ un om cafe se atla În barcâ. Vazuscm Într-o revistâ 0 fotografie ~i relatarea despre faptul cum un rechin uria~, iqind din apa langa un iaht, I-a in~fi'icatpe un tanar care statea langa bord ~i s-a cufundat in apa. Am cercetat de la distan!a biocâmpul tanarului: ata~amentul acestuia fa!a de rela!ii era de ~apte ori mai mare decat limita mortala. Peste pu!in am mai vazut 0 fotografie. Un rechin inghi!ise un barbat sub ochii prietenilor in!epeni!i de frica. Peste pu!in timp rechinull-a vomitat pur ~i simplu ~is-a retras in adancuri. Am incercat sa vad in planul subtil ce s-a intamplat totu~i? ~i iata ce se intamplase: barbatul avea 0 dependen!a de rela!i' de patru ori mai mare decat nivelul mortal. Cand fuses,~ inghi!it de rechin el ~i-a luat atât de repede ramas-bun de la viala, de la toata lumea ~i toate rela!iile sale, incat gelozia lui profunda ~i agresiunea au disparut ca fumul. Un astfel de om nu poate fi mancat. Rechinului pur ~i simplu i-a venit sa vomite ~inein!elegand ce se intampla s-a indepartat. Noi uitam ca in planul subtil to!i suntem uni!i, ca radacinile copacului. Noua ni se pare ca manifestam agresiune numai fa!a de un singur lucru, dar uitam ca atunci cand agresiunea coboara la radacinile noastre noi incepem sa atacam tot ce e insufle!it ~i

neinsufle!it din Univers. Cred ca n-ar trebui sa uitam aceste lucruri. 4{)8

~

l'

~

Cum sa te abtii de a judeca pe cineva? Ave!i grija cum vorbi!i. Se poate spune "murdar ca un porc", dar se poate spune ~I. "

murdar ca un purcelu~". Care din aceste expresii apar(ine unui om bolnav ~i care -

celui sanatos? Eu cred ca yeti in!elege. 4{)8

,-

~

~

Prietenul meu lucreaza conform sistemului dumneavoastra. El mi-a pus diagnosticul ~i mi-a spus ca viitoruJ meu este Închis 100%. E adevarat? Prietenul dumneavoastra gre~e~te. Pentru a vorbi de anumi!i parametri trebuie sa intri in structurile fine ale omului ~i sa interac!ionezi cu ele luand informa!ia. Acest lucru poate fi periculos ~i pentru cel care pune diagnosticul, ~i pentru pacient. Asta - În primul rand. ~i În al doilea rand: intreg sistemul meu ~i cercetarile mele au aparut dupa ce eu am vazut in biocamp~1 omul~' s~ructunle karmice. M-am strâduit mul!i ani de-a randul sa patrund I~ nivelul acesta subtil dar nu reu~eam nimic. Pentru a afirma ca

236 237

1

,

f t

1 l,

-+::'::::

CI E..:..; j:i.

bu

"'::1...,=

a:H-f-,..c:

1

lucrezi conform metodei mele trebuie ~i sa parcurgi acea cale pe care eu am parcurs-o. Iata de ce când cineva afirma ca lucreaza dupa "metoda lui Lazarev" sau gre~e~te, sau face acest lucru cu un anumit scop. Eu cred ca sunt destul de mul!i clarvazatori mai buni decât mine. Fiecare Însa lucreaza În felul sau ~i nu au de ce se ascunde În spate/e metodei mele sau a numelui meu. U~urin!a cu care sunt defini!i parametrii unui subiect anume este foarte amagitoare. Am lucrat timp de opt ani la limita posibiJita!ilor mele dar nici acum nu ma orientez corect Întotdeauna. Nu v-a~ STatuisa face!i experimente infiltrându-va În sufletul cuiva. I-am pus doua Întrebari unei paciente care a venit sa ma consulte. Ea mi-a povestit pe scurt ca s°tul ei nu câ~tiga bani, ca se poarta ca un nemernic cu ea, 0 parase~te des, ca viala cu el ~i-a pierdut orice sens. Am Întrebat-o: - Va plictisi!i cu el? Ea rn-a privit nedumerita ~i, dupa 0 mica ezitare, a spus: -Nu. - Va simtiti atrasa de el? ~i dupa 0 pauza scurta, chinuitoare a zis: -Da. - Asta-i tot. Plecati. Vad silueta ei Încremenita ~i În ochii ei nedumerire. ~i dintr-o data fata i se Însenineaza. Zâmbe~te voios. Îmi multume~te ~i pleaca.

-

.H1I1l

..J

r-':'--;::.;::~~-;

~-==

«

cs; u«

--

'§)o

.

~

Fiica mea SUlera- d e 0 boala picioarele. Care este cauza?

~

- grea

ca re Îi afecteaza

E vorba de fondul de agresiune fata de barbati ~ide trufie un fond care se prelunge~te de-a lungul a trei genera!ii pe linia feminina. Pentru a na~te un copil ea trebuie periodic sa accepte Înjosirea a tot ce e uman din partea barbatului. Practic ea nu are nici 0 ~ansa pentru a se purifica În acest modolata de ce are parte de Înjosiri În fiecare secunda, În portii mici, da~ permanente. E vorba sau de 0 boala incurabila sau de 0 trauma serioasa a membrelor. Cu cât parin!ii, mai ales marna ~I bunica vor Învata retroactiv sa accepte Înjosirea umanului ~i vor Înva;a sa pastreze iubirea cu orice pret, iertându-i pe to!i ~i În!elegând ca nimeni nu e vinovat, vazând În. toate. ~OI~ Domnului, cu atât mai repede fata se va simti mal bine. ~l Inca ceva. Daca blocajul s-a declan~at În zona picioarelor Înseamna ca În vie!ile anterioare ati fost foarte nemuJtumita de sine, de situa!ia ~i starea dumneavoastra. Prin urmare e necesar sa va debarasati de nemultumirea provocata de boala. Boala corpu/ui este un vaccin Împotriva ÎmboJnavirii ~i distrugerii sufletului. Am Întrebat-o pe una din paciente : ~ti!i cum este 0 femeie de IOO%? - Spuneti-mi, s-a arâtat ea curioasa. - E 0 astfel de femeie care ~tie ca so!ui ei n-are dreptate 100%, ~i cu toate acestea Îi spune: "Sunt de acord cu tine, iubitule".

238 239

.-

"..-

+:=:::

QU

:i2 ~~ 8~E-<E-<J::

.

;:: ~ (]

-

=:::l:1lI:=--

U91Z

--

1"'"

~

~

~ il

Vreau sa ajut oamenii, dar de cate ori Îi ajut Încep sa ma simt prost fizic: am crampe, slabicinni. Dumneavoastra ajuta(i oamenii nefiind ghidat de iubire, ci de moralitate, spiritualitate, de idealuri. $i fiecare fapta a dumneavoastra amplifica orientarea spre spiritualitate ~i ideaJuri. lubirea v-ar putea sugera pe cine trebuie sa ajuta(i ~i cine se poate descurca singur. Con~tiin(a În acest plan nu este niciodata exacta.

~

~

~

Sotul meu Îmi spuue ca Îu mine coabiteaza doi oameniunul e bun, cumsecade, moral ~i spiritual, celalalt e dur, ura~te ~i dispre(uie~te. Eu nu am pricinuit niciodata rau nimanui. M-am purtat tot timpul corect. Ma deranjeaza doar unele lucruri la oameni. Simt Însa ca sotul are dreptate. Simt ca su nt duala. Prin ce se explicâ aceasta? Dumneavoastra v-a(i pastrat În profunzime rezerve de iubire ~i sunteti, un om destul de bun. Însa educatia dumnea-

. voastra, car(ile citite, v-au orientat În a~a fel Încat (elurile, principiile ~i idealurile s-au dovedit a fi mai presus de iubire. Acest proces e În continua cre~tere ~i cu timpul va poate distruge ~i bunatatea, ~i iubirea dumneavoastra. Retrai(i-va in gand viala ~i schimba(i-va atitudinea nu numai fa(a de

240

1, ,f 1 !i

evenimente ~i de oameni, ci ~i fa(a de cartile citite, in care principiile erau mai importante decat iubirea ~i viala. Revizui(i sfaturile pe care le-a(Î primit În copilarie ~i adolescen(a. Cu cat omul e mai armonios dezvoltat, cu atat e mai periculoasa viziunea lui asupra lumii: la Început doar pentru ceilal(i, ulterior ~i pentru el Însu~i. Revolu(ia socialista a fost Tacuta de oameni in general spirituali ~i principiali. A fost Însa de ajuns sa accepte teza ca poli ucide În numele viitorului luminos, principiile ~i (elurile fiind mai importante decat iubirea ~i viala, ca treptat ace~tia sa se transforme din oameni morali ~i spirituali in calai, iar mai apoi În jertfe. Kirov a fost unul din cei mai respecta(i oameni fiindca to(i ii vedeau principialitatea, cinstea ~i omenia. Am aflat un lucru care m-a ~ocat. El a dat afara zece mii de familii de intelectuali, in Leningrad, ~i i-a instalat acolo pe muncitori. Pe cei cu studii superioare i-a cazat in baraci, unde ace~tia mureau. Daca el ar fi fost mai pu(in principial ace~ti oameni ar fi supravie(uit. Ra,boiul din Crimeea era greu ~i cu mari varsari de sangt În ambele tabere. Comandantul de o~ti sovietic Frunze ( nascut in actuala Republica Moldova) a spus ca vrea sa opreasca varsarea de sange ~i a jurat pe onoarea sa de ofi(er ca tuturor celor care se vor preda le va fi garantata viala. $aizeci de mii de albgardi~ti au depus annele ~i au fost ulterior macelari(i. Ordinul nu fusese dat de Frunze, aceasta chiar a vrut sa se impu~te dupa acest caz. Un om onorabil, indus in eroare, poate face mai multe rele decât ultima canalie. La baza tuturor acestor gre~eli ~i rataciri se afla (elurile umane, situate mai 241

,.

1 ~ !

T_+:::::

~§~Ëaa-f-<1::

Su

«:

!-

i'i: -« u

=

aga: -----

"..'

~\

presus de viata ~i iubire, când tot ce e uman Încearca sa Înabu~e spiritul divin. Într-una din lucrarile lui Fr. Engels am citit 0 fraza curioasa: "Când e vorba de interesele de clasa ale proprietarului, nu poate fi vorba de nici un fel de etica ~i moralitate". Trebuie sa ne amintim mereu ca nici 0 valoare umana nu poate fi scop În sine. lubirea fata de Dumnezeu na~te iubirea fatii de lumea Înconjuratoare ~i oameni. lubirea fata de oameni e cea care genereaza eticul ~i moralitatea. Acestea, la rândullor, genereazâ nobletea ~i idealurile. Spiritualitatea creeaza familia, aptitudinile, intelectul ~i destinul favorabil. Iata de ce noi traim, În primul rând, pentru a acumula iubire fata de Dumnezeu ~i acest lucru este esential ~i trebuie sa ne fie Îndrumator pentru faptele noastre. Doar atunci iubirea ~i viata vor fi mai importante decât alte scopuri ~i probleme. ~i nici un fel de teorii ~i proiecte, oricât de grandioase ar fi acestea, nu vor duce la moartea oameni\or ~i a Întregii omeniri. În alte cazuri ne vom ata~a În permanentii de ba1i, de principii ~i idealuri, de etic ~i moralitate divi. nizându-Ie, ceea ce va cauza inevitabil crahul ~i moartea a tot ceea ce ne-am dorit ~i pentru care ne-am rugat.

f"f

1. 1

\f

Daca vreti sa va debarasa!i de un factor traumatizant, Taraa va schimba, veti avea parte de 0 trauma ~i mai mare. Ave!i un respect deosebit fatii de femei. lata de ce a aparut aceasta femeie, prin intermediul careia orientarea dumneavoastra spre divinizarea femeii scade. Lucrând corect asupra eu-lui, factorul traumatizant ar trebui sa plece singur, adica sau femeia va deveni \âuntric mai maleabila fa!a de dumneavoastra sau Î~i va da singura demisia.

1

)

~

~

~

1

i 1

,

Marna mea sufera de leucemie. Îmi fiiceam mari griji pentru ea. La un moment dat Însa mi-am spus: "Daca va muri Înseamna ca asta a fost voia Domnului". UIterior starea mamei s-a Îmbunatatit brusc. Aceste doua Împrejurari au legatura una cu aIta? Problemele dumn'eavoastra ucideti iubirea dumneavoastra

mamei sunt legate de dumneavoastra; daca Începeti sa va purta!i corect, Înceta!i sa mal cu temeri ~i regrete, atunci ~i starea mamel se va Îmbunatâti.

\

1\

~

~

~

~

Am 0 senzatie serviciu anumita 242

de disconfort atunci când comunic la cu 0 anumita subaIterna. Simt din partea ei 0 agresiune fata de mine. Pot s-o concediez?

Spuneam pentru

În rugaciunea

~

~

mea: Doamne,

i

Îti cer iertare

ca mi-am iubit fiica mai muIt decât pe Tine: Dupa

aceasta flica mea nu mai voia sa trâiasca. De ce? 1

il

243

f 1

- +~-

~

~~-ig. .c:Qt-t I:: ~ U

"'"u

~....

-

===

il.ga 1""" Nu poti cere iertare pentru ca iube~ti. Poti cere iertare pentru suprimarea iubirii, iar cainta nu poate fi transformata intr-o nemultumire de sine. E necesar sa simti cat mai puternic spiritul divin in tine ~i in altii, adica nu trebuie sa te dezici de tot ce e omenesc, ci trebuie in tot ce e omenesc sa iube~ti ~i sa vezi tot mai mult spiritul divin.

'f>o

~

Am cercetat biocampul barbatului ~i la inceput n-am inteles nimic. Din cauza comportamentului sau incorect puteau muri oameni În alte lumi, in deosebi un pericol mare il pa~tea pe unul din ei. Problema parea de nerezolvat. Am inceput sa-I cercetez cu mai multa atentie. Nu ~tiu de ce barbatul se dezicea de iubirea acestor oameni, iar ei tindeau spre el. Fiind la limita posibilitatilor am incercat inca putin timp sa stabilesc despre ce fel de oameni era vorba. ~i deodata toate s-au clarificat. Acestea erau sulletele viitorilor sai copii, dar nu Tacuti cu sotia lui. Am Înteles totul. - Aveti sotie? -Da" - 0 iubiti? -Da.

~

Cand eu ~i sotia ne punem inelele de casatorie, imediat ne ~i Îmbolnavim. Le scoatem - ~i ne facem bine. Launtric sunte!i foarte ata~ati unul de celalalt iar omenescul pune tot mai mult in umbra spiritul divin. Atunci cand va puneti verighetele procesul dependen!ei de omenesc se ampIifica brusc. ~i fiindca ne ata~am de omenesc, in primul rand, prin agresiunea fata de iubire, trebuie sa va iertati reciproc ~i sa vii deziceti de supararile din trecut ~i mai ales de cele dia perioadele cand vindecarea avea loc prin intermediul injosirii rela!iilor ~i idealurilor.

'f>o

~

- Ave!i amanta" -Am. - 0 iubiti? -Da. - Nu vreti sa aveti copii cu amanta? -- Nu vreau. Se pare, totu~i, ca va trebui sa aiba copii.

nurnai ca nu Înteleg

\

\

~

'f>o

Mi se Întâmpla lucruri aproape mistice, fel de fel de tampenii aiurite care n-au niei 0 explicatie. Simt ca toate acestea sunt 0 avertizare, Întâmpla de fa pt?

'1

~

! i'

~

1 Locuiesc la tara ~i am În gospodarie vaei ~i porei. Odata le dadeam mâncare poreilor ~i un purcelu~ se baga oarecum obraznic Înaintea celorlalti. M-am suparat ~i I-am lovit cu 0 jordie. Dupa asta purcelu~ul a Început sa

ce se

244 245

~

1r

.-

- +:::::: ~".

A E..:..:i:i.

cc

"'"u

~~~.Ë

<'f!"

H9a

. ":..L~

l

1 Il

.11

j'!

boleasca ~i nu-i ajuta nimic: nici Îngrijirea sporita, nici brana suplimentara. Am mers la 0 baba-doftoroaie care

Pe Dumnezeu noi il pereepem prin iubire ~i con~tiinta ne Împiedica in acest sens. lar daca noi nu putem sa indepartam con~tiinta, s-o "inghe(am", atunci sau nu ne yom putea ruga, sau rugaciunea noastra va fi lipsita de sens. Daca dumneavoastra cascati inseamna ca nici con~tiinta nu s-a deconectat pâna la capat ~i se desIa~oara un blocaj intuitiv. Deci, efectul unei rugaciuni este mai mic daca textul ei este gândit mult timp. Cu cât sunt mai pu(ine cuvinte in rugaciune ~i cu cât rugaciunea aduee mai mult a poezie, cu atât mai bine. În versuri gândul treee in sentiment. Aeela~i lucru trebuie sa se Întâmple ~i la rugaciune.

locuie~te la noi În saI. Jlli

- mi-a zis ea, - ~iatunci Î~iva reveni. - Pai cine-I cumpara, - i-am zis eu, - ca a ramas din el

1

-

Vinde purcelul,

doar pietea ~i oasele. .1,

1

-

1

Il

la ~i vinde-I feciorului tau, pentru 0 rubla.

M-am Întors acasa ~i le-am povestit alor mei ce mi-a zis batrana, iar a doua zi, În prezenta rudelor, fiul meu mi-a Înmanat solemn 0 rubla ~i eu i-am vandut porcul. ~i, de~i dupa asta braneam animalele ca ~i mai Înainte, purcelul acela a Început

sa se Întremeze

foarte

Savan(ii spun ca electronul este concomitent

~i Înaltime.

'!Je

1

1

1. " i

este dispersata in spa(iu ~i timp. Cu cât 0 emotie este mai puteTIica cu atât mai mult ea se prelunge~te din inertie in viitor. Emo(ia dumneavoastra ucidea purcelul, el era receptiv ~i depindea de dumneavoastra ca stâpân. lar când I-a(i "vândut" el a ineetat sa mai depinda de energetica dumneavoastra.

~i de

~

~

;-

1

Ce ne stanjene~te cel mai muIt când ne rugam?

~i particulara,

~i unda. Orice obiect, având 0 fOl111aconcreta ~i 0 suprafa(a, este amplasat in timp ~i in spatiu. De asemenea ~i orice emotie .ff'

Agresiunea fa(a de iubire, incapacitatea de a-ti dizolva propriul eu uman, de care trebuie sa ui(i atunci când te rogi lui Dumnezeu.

'!Je

~

~

\

aeeea s-a ~i Iacut bine.

Care pacienti sunt tratati cel mai greu?

~

Acei care in permanen(â se tem ~i au dubii.

~

Acei care vor sa aiba garantii: - Într-adevar ma voi sim(i mai bine daca ma voi ruga? Persoanele a caror con~tiin(a e prea activata din cauza func(iilor ~i a boga(iei.

De cate ori ma rog lui Dumnezeu Încep sa case. De ce?

246

i f

repede iar peste 0

lu na chiar Îi Întrecuse pe ceilalti În greutate Cum se explica aceasta?

'!Je

~-25 -

l,

il

247

(

..,

.~u

~;:::::

cu

~§"tg.

t'r<:"

a:a-f-<..s::

~

~ u

-

=-=

H91i:" ~

,1 il l, . 1

1

III

Acei care au comis crime Împotriva iubirii. Unui am Înrait ~i lipsit de orientare Îi va fi mai greu sa se Însanato~easca decat unuia onest ~i bun.

Il

1

"§}
[II 1

1

1

i)

Tatal meu a fost un om foarte bun ~i onest ~i n-a filcut rau nimanui. S-a Îmbolnavit de cancer ~i peste putin timp s-a stins din viata: nu i-an ajutat nici un fel de medicamente. Îmi puteti explica de ce? 0 doamna mi-a ariitat la a consultatie poza unui sfânl.

1

- A murit de cancer, ~ mi-a spus. - Exista a tendinta stranie: mul!i dintre sfinti mor tocmai din cauza cancerului. - De ce se Întampla a~a ceva? Ei nu ~tiau ca nu te poti gandi la tine insu!i cu umilire ~i

~

Mi-am dorit sa-I vad pe fiul meu mai bun, mai de~tept ~i mai frumos, ~i cu dit mai mult mi-am dorit acest lucru cu atat mai nervos ~i mai rau devenea el. Ati trait cu gandul la idealuri, adica la viitor, ceea ce Însea;"na ca ati fost În permanenta nemu!tumita de prezenl. Cu cat mai putemic va ata~ati de idealuri În privinta fiului cu atat mai repede acestea se vor destrama. . Fiecare dintre noi 11poarta În sine pe Dumnezeu. Pe cat suntem În stare sa vedem spiritul divin ~i sa ne Înva!am sa.1 vedem ~i mai mult, pe atât Întelegeam cat de frumos e copilu! nostru acum, În aceasta clipa ~i secunda, ~i cu cat mai multa iubire avem În noi, cu atât mai frumos se face copilul nostru. Frumuse!ea se na~te din iubire ~i nu din idealuri. "§}
dispret. lsus Hristos spunea: -'- Eu sunt În Dumnezeu ~i Dumnezeu este in mine. Adica in El spiritul divin era mai mult decat umanul ~i Încetase de a mai depinde de ce e omenesc. Eu-I nostru suprem se regase~te În Dumnezeu ~i Dumnezeu se regase~te În fiecare dintre noi. Nemul!umirea superficiala fa!a de sine ~i fata de situa!ia În care te afli te Îndeamna la ac!iune. Nemultumirea de sine, in straturile de profunzime, dispretul fata de sine ~i umilirea reprezinta a agresiune fatii de sine ~i umilirea reprezinta 0 agresiune fa!a de iubire ~i Dumnezeu, ~i ea trebuie stopata. 248

i)

~

III

1:

"§}
Înca

i)

r

~

din co pila rie fiica mea nu poate manca

legume,

, - are 0 alergie foarte puternica. De unde i f ructe , verdeturi se trag toate acestea?

În doua vieti trecute ea a locuit În India ~i a fost vegetari ana. Orientarea catre valorile spirituale a devenit periculoasa. Pentru a supravietui se dezvolta a orientare sporita catre valori materiale, pamante~ti.

f

~i cu cat parintii vor ridica retroactiv agresiunea fa!a de iubire - atunci cand erau vindecati prin Înjosirea spiritualitatii

t~.

249

tf"~

'q i. 1(.

.

~

ea ::OU ...;.

et!"'

H9ll'

--r-

,..

- cu atât contactul cu valorile spirituale va fi mai periculos

pentru

pe

feti\â.

~

'{)e

Am sot

visat

dar

un

des partit

~

Încep

cand

am

cu Începutul.

A veam

allat

În~ela.

ca

ma

pe jumatate

-

orb, neÎntelegand ~i-i spun

nimic.

Ma

bucur În

totul

dis pare.

Cum

a

sunt

picioarelor,

poate

treptat

voastra

vare

mai

iubit

con~tiinla mult

fi explicat

toate,

oferta ar

Îmbolnaviti.

data

fi trebuit În

somn

zona

de

so\Ol

mâinilor,

cea

acest

i?i

Nt1 trebuie

sa deterll1inati.

vis?

iubirea.

con~tiinlei

murili

Vi

s-a

este

con~tiinta

de În

- de

oferit

spiritualitate, pentru

0

infidelitatea iubire cel

mai

Încetinita

dumnea-

portita

de

sOtului.

~i, judecând bun

caz,

~i e mai

salN-ali dupa

Încercare

În continuare.

~

~

.'

Su nt bolnav de epilepsie. Înca din copilarie, de cand ma tin (Ilinte, ma chinuiesc În permanenta starile de deprimare. Cand Încep sa ma rog simt În jurul men un cerc Închis. De ce? . Deceplia este, În profunzill1e, 0 nemultumire

fala de sine ~i

de soartii, adica e 0 perpetuaagresiune fata de iubire.Epilepsia

u~or

sa

este rezultatul unei depresiuni de profunzime. Trebuie sa te rogi lui Dumnezeu atunci când te-ai dezis de tot ce e omenesc.

~i a fi sanatoasa.

~

Lucrati

va

- iata de ce aveli acum ~ansa de a supravielui

'{)e

~

Cum se poate determina cat de eficient lucrezi asupra ta?

de toate problemele, ell1otiile, temerile ~i decepli,ile. Daca omenescul v-a acaparat destul de mult puteli Începe cu un antrenament mental. Puteli repeta: Totu-i creat de Dumnezeu ~i eu accept În suflet acest

-

lucru. Eu nu conduc pe nimeni ~i nimic, nu-mi fac emolii penTru prezent, nu ma tem de viitor. Nu ma deranjeazà absolut 251

250

1

~

sa

faci fala Încercarii de a pastra iubirea. Ali trecut cu bine de aceasta

~

cea

- de

felei, Înlelegerea

Însemne

prin

sau,

destinul

aptitudini,

sa

~i v-ali dezis sa

a

pentru

a Început

decât

- destabilizarea

acceptat

de

-

intelectul

con~tiinta. V -ali adica

legate

1

Lucrez asupra mea dar nu sunt nici un Celde schimbari. Cum pot determina cat am Jacut deja?

'{)e Aptitudinile

.ca

:

În sfii~it te-am gasit. Siava lui Dnmnezeu!

deodata

Senzalia . 1 b-

Nu

schilod,

de bucurie

fala de dumneavoastra.

un

I-am vazut În vis: Ïara maini, Cara picioare,

plâng

0 au oamenii

spiritu\ divin este prezent În toate este un semn ca sc 1Im an e bineracatoare au Început.

demuIt

somn,

care

'{)e

Sa

vis ciudat.

ne-am

Dupa starea launtrica a dumneavoastra ~i dupa atitudinea

pulin

--

.=, ~u

Cle:':'â, 0::::::145

d!:'

ÇQf-
1

~ ~ u

-

:::=:0:::0=::

U9LZ

-l nimic. Îi iert pe to!i. În sufletul meu e bucurie, lumina ~i iubire. Pentru primul pas acest antrenament e destul de eficient. 'f>o

~

~

SotuJ rn-a Jasat cu copii mici. Copiii au crescut ~i spun ca au fost tipsiti de copilarie ~i Î~i blameaza tatiil. Ce sa le spun? La copiii dumneavoastra dependen!a de amui iubit, de idealuri ~i rela!ii a depa~it cu mult nivelul periculos. ~i ei puteau fi salva!i prin Înjosirea rela!iilar ~i a idealurilor. Daca nu ar fi fast lipsi!i de copilarie, Ii s-ar fi luat viala. Cand var În!elege aceste lucruri eu cred ca ei Î~i var ierta tata!. 'f>o

~

~

leri am auzit ca În Rusia a Început 0 epidemÎe de tuberculoza, Într-o forma noua, care nu raspunde la nici un tratament. Pentru cercetari sunt necesare sume enorme de bani, care lipsesc. Ce ar putea face În acest caz tiecare din noi? În planul energetic tuberculoza este consecin!a faptului ca ne suparam pe noi În~ine ~i pe destin. Suntem nemultumiti de tara În :are traim, suntem supara!i pe func!ionari ~i ~e lu.mea dm JUr.ln prezent, În Rusia, are lac cea mai mare destabilizare a con~tiin!ei. ludecand dupa toate acestea, s-ar putea ca rara 252

t-

acest lucru sa nu fie posibila ie~irea la un nou nivel de gandire. Ca sa faci un pas decisiv Înspre spiritul divin trebuie sa "cIatini" tot ce line de omenesc. Nu În zadar Moise ~i-a purtat patruzeci de ani poporul sau prin pustiu. Înca nu demult Rusia se Închina saraciei. Principala divinitate a Rusiei erau planurile, principiile ~i !elurile. Dar n-a ie~it nimic din toate acestea. Rusia a bolit de socialism ~i s-a vindecat. Acum tara Încearca sa se Închine boga!iei ~i divinitatea suprema este bunastarea persona la. Ne vom Însanato~i dupa ce vom boli ~i de aceasta. Pentru ca noi sa avem idei ~i bani nu trebuie sa depindem launtric nici de unele, nici de celelalte. Cu cat mai repede var avea lac schimbari bineracatoare În sufletele noastre, cu atat mai repede Rusia va pune bazele unei societa!i În care banii nu var ucide spiritualitatea, iar principiile ~i idealurile nu var fi cauza saraciei. ~i pe cat de mult nu vom sim!i launtric legita!ile a ceea ce se Întampla cu Rusia, cu atat mai multe var fi bolile incurabile ~iepidemiile. 'f>o

~

"

~

Sunt Întrebat deseori: ,,~i ce sa fac, totu~i, daca nu-mi trece supararea? Vreau sa iert uu om dar când Îmi amintesc ce-a lacut - gata, nu mai pot, e mai presus de puterile mele." - DUlDneavoastra nu trebuie sa-I ierta(i. - Îi explic - cand ve!i În(elege ca el nu e vinovat, dar absolut de lac, supararea va va trece de la sine. Pe cat yeti vedea ~i sim!i voia Domnului În toate, pe ata! de patrunzator yeti sim!i caracterul secundar ~i 253

.fi

.QU

~

~ §~ 1 a:lE-F-.E

d!!"

-

~ =-=-== ==--: u

U9LZ r'c.:.;~";;;;

----

-"..-

iJuzoriu al voin(ei umane. lar atunci va trebui sa depune(i tot mai pu(ine eforturi pentru ca supararea sa plece din sufletul dumneavoastra ~idin sufletele urma~ilor dumneavoastra. Ca sa vezi ln toate voia Domnului trebuie sa fucrezi greu ~i mult asupra ta. Daca am primit 0 prima substan(iala noi sesizam destul de u~or voia Domnului ~i-i mul(umim. Când peste câteva zile aceasta prima ne-a fost furata ne e mai greu sa vedem aici tot voia Domnului. lar când Inca peste câteva zile yeti fi batut, pentru nimic, la intrarea ln blocuf În care locui(i s-ar putea sa nu vede(i deloc in aceasta voia Domnului. Însacât de des ne straduim sa vedem spiritul divin În jur ~i, respectiv, pastram launtric iubirea pentru tot ce ne Înconjoara, tot atât de mult spiritul divin Începe sa se desfa~oare În sufletul nostru. Pe cât de mult spirit divin vedem În orice om ~i pastram launtric iubirea pentru el, pe atât noi ne apropiem de spiritul divin ~i atunci În noi nu se destrama, ci se dezvolta activ omenescul. Am putea gasi foarte multe exemple. 0 sa va dau un exemplu, pe care-I cunoa~te(i cu to(ii. Înainte ma tot straduiam sa În(eleg de ce Noul Testament e~te seris a~a? Sunt patru Evanghelii ~i În fiecare este expusa propria versiune asupra Înal!iirii ~i mortii lui Hristos. Nu ar fi fost mai simplu sa i se adune toate poruncile ~i Înva(aturile ~i sa fie urmate Întru totul? Mai apoi am In(eles ca deseori situa(iile ~i interdependen(a dintre fenomene poarta 0 informa(ie ne care noi nu 0 putem con~tientiza de la Început, Însa pe care 0 receptam cu sim(urile noastre ~i incon~tient tragem anumite conc/uzii. Sa Încercam sa analizam, din punctul de vedere al logicii umane, comportamentul Inva(aceilor lui Isus Hristos ~i

caracterul acestora. Daca ne yom Întreba care din apostoli este cel fricos yom vedea ca acesta e Apostolul Petru. El de trei ori s-a dezis cu Înfrico~are de Înva(atorul sau. Un amestec ciudat de frica ~i curaj. Când Hristos mergea pe apa tocmai Petru a fost cel care i-a mers În Întâmpinare ~i tot Petru a pus la Îndoiala Înva(atura lui Hristos ~i nu a crezut În El ~i atunci a Început sa se Înece. Reiese ca necredin(a la Petru era mult mai puternica decât credin(a; la~itatea era mult mai puternica decât curajul. De ce, totu~i, Hristos i-a oferit acestuia, dintre to(i discipolii sai, rolul principal? Sa ne Întoarcem acum la luda. ludecând dupa tot ce ~tim, luda era cel mai principial ~i avea cea mai mare voin(a dintre to(i Apostolii. Cu cât omul are mai multa voin(a, mai mult intelect ~i spiritualitate, cu atât mai dur el poate reaC\iona la orice nedreptate. lar comportamentullui Hristos Înainte de a fi rastignit a fost, din punct de vedere al logicii omene~ti, ilogic ~i incorect. El facea ceea ce-~i permiteau doar oamenij boga(i. luda Î~i zamislise În sufletul sau chipul nnui Înva(ator extraordinar de talentat, inteligent ~i dezinteresat. :;>idintr-o d.lta acest ideal s-a destramat: luda nu a vrut sa mai slujeasca celui care i-a tradat ~i i-a Întinat idealurile. To(i Înva(aceii ÎI criticau pe Isus Hristos pentru un comportament inadecvat Însa luda, omul cel mai puternic ~i mai volitiv, a dus aceasta critica pâna la capat. Trebuia oprita dezagregarea morala a Înva(atorului, trebuia pastrat chipul sau luminos În fa(a celor care credeau În El. lar pentru aceasta El trebuia sa fie omorât. :;>icei treizeci de arginli nu erau aici 0 banala dorinla de parvenire ci exprimarea unei tendinle care exista În sufletul fiecaruia dintre nol.

254 255

"

QU

~ij~

",..

i:C:!-E-.E

t: u

-= ~==

II!!!!!!!!!

a91l

-

~r"~

, _ Daca tot Ce e slant . e e ca 1cat "m plcloare, atunci scuipi pe

1

'" splfltuaiitate

. fapta lUI!ud'l

. . -" ~I trale~tl cu valorlle

. materlale,

cu bani adica

' reprezenta 0 dezlcere slmbolica de la spiritualitatea Înca!cat- . ,. . '1 ~I gaslrea unul nou punct de sprijin - banii ca sens suprem. S " .. e SlI1ucld,de oblcel, oamenll..,.mandrl. De ce ,msa luda s-a decis ". . , sa'~1 puna capat zIielor? Sa se fi deziluzionat atat de reped' e ~Ide bal1l? . Este ,msa imposibil sa te deziluzi"

.

onezl de bani 'Intr,un termen atat, de scurt. !nseamna ca a avut altfel de moti ve. Care-s acestea? Sa-i comp'l

- ,

-. data pe acqtl ..dOIApostoli, reprezen, ram II1ca0 tand fiecare cil te 0 tendm!ii. . A~adar, omul principial, inteligent . . ,. ~I cu multa Va' . Inla a dat faiiment 10 vIala ~i s-a sinucis. Cel frIcos, la~, ~0V'. . .. 'Iltor a aJuns prInclpalul propovaduitor ~i purtator al Ide Il de . . '" . cre~tll1lsm. Care este cauza celor Întamplate ~i ., prIn ce se deos e beau el atat de mult? Exista 0 diferenta. Cand . . . HrIstos ~I.a Îl1tre at mvatacell: . "Cine sunt eu, ce ma consideb ' -," . ., . ." . toli raIl VOl?
-

proroc, clarvaz' .

l' 1

1

. , ator, etc. El vedeau 10 El doar ceea ce era

-

omenesc ~I do
lI1 compar'

aIle cu ceIialll, se concentra tat mai mult asupra " . " .. . - .. ~i amenescul punea aptltudmIiar il)t e 1ectu UI.. ~I splrItua 1 JItalll. . ' . tat mal mult Ît} Umb ra d Ivmu 1 d me. 1 A Început sa traiasca -. '

"

, dupa laglca oll) e . neasca .' ~I sa- se mc 1line acesteia.

~i În Hristas

vedea daar ce ~ra omenesc. ~I. cand , ceea ce era omenesc Î-a 256

i

jucat festa, el s-a dezis de tat ce e uman. Ce s-a Întâmplat mai apai? luda a vazut cum s-a purtat Hristas dupa ce a fast aresta!. luda era Încredinlat cà atunci cand amenescul din Isus Hristas va Începe sa se destrame, lacul lui va fi luat de durere ~i chin, de ura ~i suparare. Cand insa valul omenescului a Început sa cada de pe Hristos atunci luda a vazut În lac de ura, depresie ~i teama, aceea~i iubire pe care 0 vazuse ~i Înainte. Omenescul s-a destramat ~i luda a vazut În sfâr~it, divinu!. ~i atunci a Înleles ca a tractat nu ceva amenesc, ci spiritul Divin ~i ca nu a mcut dreptate ci a calcat În piciaare divinul din sufletul sau. Acest lucru I-a ~i Împins spre sinucidere. luda era asemenea unui munte care se prabu~e~te, iar Petru era asemenea unui deal care se Înalla. Hristas ~tia ca avand 0 astfel de viziune asupra lumii luda este predestinat sa tradeze ~i sa se dezica de iubire. luda era purtatorul unei tendinle care-~i gase~te lac pana azi În sufletele noastre. lata de ce Hristas i-a spus: "Mergi ~i Înmptuie~te ce-ai gandit". ~i tatadatii Hristas a vazut ca fricasul, ~ovai!orul Petru, dar care putea vedea divinul, va putea duce dupa sine ~i pe ceilalli. !3r tat ce e amenesc În el va Înflari ~i nu se va destrama ca la Juda. ApostaluJ Pavel, caruia i se spune cel de-al treisprezecelea apastal, ~i-a Început calea de viala ca ~i Juda, mra a vedea divinul În alti aameni, urmand cu tot mai multa severitate logica umana; apai s-a Înseninat, a putut sa vada ~i sa atinga spiritul divin din \umea Înconjuratoare. ~i dupa asta a mers pe calea Apastolului Petru, Înfrangand chingile can~tiinlei ~i simlind ca Dumnezeu este iubire. Noi citim În prezent Biblia, ne batem jac de Iuda ~i avem 0 257

{

."

. ea

co

C:>U

L

. r:'

~":'::..:;;;6...J$"/:'~

H911

r

---

--L. .-

-~

:J

.~

aptitudine aroganta fa\â de acesta. E nevoie de cineva rau ca noi sa ne sim!im buni. Dar Într-un moment oarecare noi Încetam de ce a mai sim!i Voia Divina În tot ce se Întâmpla, noi nu mai vedem divinul din fiecare om ~i devenim sclavi ai omenescului ~i mergem spre distrugere ~i ucidere. Unul a putut sa-~i suprime omenescul din el ~i i-a condus spre fericire ~i ispa~ire ~i pe ceilal!i. Altul n-a putut ~i-a sfâr~it tragic. În fiecare secunda noi sau ne dezicem de spiritul divin sau mergem Înspre el. Noi sau suprimam iubirea, sau 0 salvam ~i 0 pastram. ~i aici foarte multe depind de fiecare dintre noi. 'f)8

~

~

l

i fit 1

,.

!

Surar de varice, am probleme de natura ginecologica, Îmi amor1esc ~i ma dor mâinile din cauza aOuentei insuficiente a sângelni. Îndeosebi de rau ma simt În timpul lumii pline. Racirea membrelor e 0 problema ce line de gelozie, de âta~area de rela!ii. Problemele ginecologice sunt rezultatul agresiunii fa!a de barba!i În planul rela!iilor ~i al idealurilor. Varicele vin din faptul ca sunte!i suparata pe sine, pe soarta, ca nu vre!i sa trai!i atunci când omul iubit va provoaca neplaceri. Când e luna plina are loc activarea subconjtientului iar supararile care s-au adunat din vie!ile anterioare, gelozia ~i lipsa dorin!ei de viala amplifica raul. În primul rând, retrage\i orice agresiune fa\a de iubire pe care a\i avut-o În viala dumneavoastra. Retrage\i-va preten!iile fa\a de barba\i. Retrai\i În .gând periodic situa!ii În care sa-; ierta\i pe cei care va

sunt dragi ~i tot ce va este drag. Din când În când sta\i singura. Starea sanata\ii dumneavoastra se va Îmbunata\i În masura În care ve\i putea vedea spiritul divin În tot ce va este drag ~i va yeti putea Îndeparta de ceea ce este superficial. Apropo, unei doamne cu acelea~i probleme i-am spus: - Imagina\i-va ca v-a parasit so\ul, v-a În~elat sau a murit ~iÎncerca\i sa va pastra\i iubirea În suflet. Peste pu\in timp doamna mi-a spus uimita: - Am Încercat sa fac ce m-a\i STatuit~i-au Început sa-mi "arda" mâinile ~i picioarele. - E bine, i-am spus, - energia se restabile~te, venele se largesc. Însa pentru 0 restabilire complexa a sanata!ii e necesar sa va convinge\i sufletul ca În raport cu sentimentul iubirii, omul iubit este secundar. 'f)8

~

~

Copiii raspund pentru parinti, scrieti dumneavoastra. Onde e aici dreptatea?

i

l~

i

""

Când ma ocupam de cercetari ~i am vazut zeci ~i sute de dovezi cum ca soarta, caracterul ~i sanatatea copiilor depinde de parin\ii lor, nici prin cap nu mi-a trecut daca acest lucru este drept sau nedrept. Exista date, ele pot fi generalizate ~i din ele se poate extrage ceva util. Parin\ii Î~i pot educa bine copilul ~i atunci el va avea un caracter bun ~i un destin favorabil. Dar ei pot sa-i dea copi lului ni~te orientari valorice incorecte ~i acestea Îi vor distruge sanatatea, caracterul ~i destinul. Copiii 259

258 1

.-

C> F

i::>u

~3"iiB-

~

C::U-f-..E

1 1

~

~

~

u

----=

H9a

0 '-

1

1

1

1

depind Într-o masura mare de parin!i. Pe noi Însa aceasta dependen!a nu ne indigneaza. Ait exemplu. $oferul autoturismului, capitanul unei corabi i sau pilotul unui avion s-au purtat incorect ~i din cauza aceasta au murit mul!i oameni. Noi doar nu ne Întrebam: "Unde e dreptatea?" Noi ~tim pur ~i simplu ca 0 astfel de dependen!ii este un fapt dat ~i ca pentru a se Întampla cat mai pu!ine trageoii trebuie sa le acordam cat mai mult timp ~i energie celor de care depinde viala cuiva. Cercetarile mele demonstreaza ca nu numai copiii depind de parin!i. Atitudinea incorecta fa!a de lume, transmisa copiilor con~tient sau incon~tient, este chiar cauza unor boli grave ~i incurabile. Nimanui cred ca nu i-a trecut prin cap ca legea gravita!iei universale este incorecta. Noi 0 receptâm ca un fapt dat ~i cu cat mai bine 0 studiem cu atât mai multe perspective ni se deschid. lar legile, dupa care exista sufletul nostru, noi de abia am Început sa le cunoa~tem.

~

~

~

- Dumneavoastra recomandati rugaciunea pentru a ne schimba ~i a Învinge bolile. Nu considerati dumneavoastra cr~tinismul, catolicismul, mahomedanismul mai competente decât dumneavoastra În aceasta problema? $i daca e sa Întrebati pe cineva cni sa te rogi, e mai bine sa Întrebi un preot decât pe dnmneavoastra? - Eu sunt savant ~i ma ocup de cercetarea ~i analizarea faptelor. Pe baza acestor date eu va pot spune ca rugaciunea 260

ac!ioneaza mult mai benefic asupra omului ~idestinului sau decat orice antrenament mental. Autosugestia ~i hipnoza sunt lucruri despre care eu va vorbesc. Cu cat omul va reu~i Înainte de rugaciune sa renun!e la toate ~isa uite de toate problemele lui, cu atat de putemic va fi efectul bineÎacator al rugaciunii. $i Înca ceva. Daca omul nu a putut ierta pe cineva ~i regreta În permanen!â trecutul, atunci rugaciunea nu va avea nici un efec!. "Dumnezeu este iubire" - se spune În Biblie. Cu cat mai des am suprimat În viala sentimentul iubirii ~i am manifestat agre-siune fa!a de el, blamand al!i oameni, evenimente curente sau soarta, cu atâ( mai pu!ine sunt ~ansele de a ne purifica prin rugaciune. $i daca Înainte de rugaciune omul Î~i aminte~te de situa!iile esen!iale din viala sa ~i trece peste acestea pastrand iubirea ~i retragand orice preten!ii, atunci 0 astfel de rugaciune vindeca ~i sufletul, ~i corpul. Mul!i oameni se roaga ~i totu~i se Îmbolnavesc ~i mor. Unora rugaciunea le ajutâ, altora - nu. Existâ ~i aici anumite legitâ!i. Studierea lor ne pennite sa În!elegem de ce rugaciunea

.'

le ajuta unora, iar altora nu. Daca omul se roaga pentru a-i ~

cere lui Dumnezeu sanatate, bunastare sau alte bunuri atunci aceasta rugaciune poate, În cele din urma, sa-i dauneze. Cred ca multe din lucrurile pe care le-am aflat ~i le-am În!eles au fost deja descoperite ~i spuse de al!i savan!i ~i militan!i religio~i. Eu nu am nici timp ~i nici puteri ca sa aflu ce s-a spus pana la mine ~i ce n-a fost spus. Eu trebuie sa ajut concret un om. Acesta Î~i revede viala, devine mai bun, Î~i retrage preten!iile, starea lui se Îmbunatâ!e~te, Însa boala nu cedeaza definitiv. Omul se roaga, Însa nu au loc nici un fel de schimbari de profunzime. Eu Încerc sa-I ajut ca el sa se 261

; (

~:,~

~

cu

....

.

+-~- ~

CI E..: : 0.. ~:::I01J= ~t-E-.J::::

P: ~ U

-

---='-" ~

H9Ll

""";::..L~,,,,-_..

l"" Învinga pe sine. Îi explic ca rugaciunea trebuie sa fie dezinteresata.

1 i

III

sufletului, ~i corpului. Omul se calmeazii ~iÎncepe sa lucreze asupra sa cu succes. Dar ceva totu~i nu merge bine. Vad ca orientarea spre valorile umane, con~tiin(aeste Înca destul de mare.

- Noi nu ne rugam pentru a primi mai multa fericire omeneasca, ci dimpotriva - ne rugam pentru a ne dezice de fericirea omeneasca, pentru a diminua dependen!a de ea ~i pentru a sim!i ca exista 0 fericire mult mai intensa ~i de mai lunga durata decât orice valori umane. Omul Începe sa se roage astfel ~i eu vad cum el Începe sa Învinga boaJa. Probabil ca nici el n-a reu~it sa citeasca toate car!ile sfinte ~i toate tratatele ~tiin!ifice. De ce sa nu-l >uutcu ceea ce ~tiu? Eu vad ca teama de viitor, frica de moarte ~i neÎncrederea În for!ele sale ÎI Împiedica pe om sa se Însanato~easca. Încetati sa nu mai aveti Încredere În dUlTIneavoastrâ, Îi spun, - puterile va sunt determinate de dorin(a dumneavoastra. ~

i'f. J,

Daca ave!i 0 dorin!a mare de a va schimba yeti Învinge boala. Nu va mai teme!i de viitor. Din cauza fricii, a regretelor ~i a nemul!umirii de sine pierde!i foarte multa energie. lar ea va e necesara acum pentru a lucra asupra dumneavoastra. Nu va teme!i de moarte. Dumneavoastra va identifica!i eu-I persona! cu Înveli~ul fizic ~i din aceasta cauza va sperit atât de mult dezagregarea posibiJa a corpului dumneavoastra. Eu-I care e legat de corpul dumneavoastra nu este unicu/. Eu-I dumneavoastra

f 1;'

1 l' :'-

- Dumnezeu e iubire, iar omul e con~tiin!a, - Îi explic, cu cât mai tare va ve!i Îndeparta de con~tiin!a cu atât mai multa iubire va veni În sufletul dumneavoastra. Acum e de dorit sa gândi!i, sa cuteza!i ~i sa analiza!i cât mai pu!in posibi/. Astfel are loc excitarea con~tiin!ei. Sentimentul puterii, al Încrederii ~i siguran!ei este asigurat de iubire, nu de con~tiin!a. lata de ce când va ruga!i lui Dumnezeu nu trebuie sa va gândi!i la nimic. Fi!i cu totu! deschis ~i sincer. Trebuie sa va sim!i!i slab ~i neaparat ca un nou-nascut. De obicei, Înainte de a se ruga oamenii Î~i amintesc de toate problemele lor. Nu pOli merge cu probleme la Dumnezeu. La Dumnezeu se merge cu iubire. ~i când te rogi lui Dumnezeu Încearca sa iu!i de tine. ~i ceea ce ve!i sim!; În acel moment poate fi mai bun decât orice medicament. Pe masura ce avansez În cercetarile sufletului uman eu ma conving ca pe alocuri n-am avut dreptate, ceva n-am În!eles, ~i ma straduiesc sa-mi revad ~i sa-mi corectez gre~elile. Sper ca rezultatul de ansamblu d cercetarilor mele de viitor va fi pozitiv.

1 ' 1; 1

ri

, "

suprem, adevarat, se afla dincolo de limitele timpului. El este ve~nic ~i se regase~te În Dumnezeu ~i În iubire. lar cât prive~te eu-I dumneavoastra fizic daca va este sortit sa

'i><'

t i

muriti yeti muri ~i nimeni nu va va"'salva: nici vracii, nici

!

medicamentele. De aceea accepta!i-va cu anticipa!ie propriul deces. Trebuie sa va purifica!i sufletul indiferent daca yeti supravie(ui sau ve!i muri. lar excesul launtric al emo!iilor dauneazii ~i

,,,

Ce ne facem virusurilor?

cu

bolile

~

~

transmise

il prin

intermediul

Cu cât sunt mai bolnave caracterul ~i sufletul omului, cu atât mai puternice sunt blocajele constituite din boli fizice ~i ! 1

262

263 1

+:::::

~u

~ §"i.9CClI-E-o:E

,.'

~ (j

-= -

l~9a:

spirituale. l, 1 1

,

1

Il 1

il, 1

(

,

"1

Boala

poate

avea

orice

origine,

inclusiv

una

manent schimb de informa(ii. Corpora(iile industriale lucreaza conform acelora~i legi În toate (arile lumii ~i În plan economic

virotica. Am studiat energetica unor grupuri de oameni ~i a Întregii omeniri. Se vede ca periodic au loc amplificari sau

toata lumea e un ansamblu de rela(ii. De douazeci de ani existâm ca 0 civiliza(ie unica. Comuniunea la nivel energetic amplifica de câteva sute de ori posibilita(ile fiecaruia dintre

reduceri ale anumitor programe. Sa admitem ca are loc cre~terea dependen(ei de rela(ii - tema geloziei- deci are loc cre~terea fondului launtric agresiv al multor oameni. Oamenii cu 0 orientare asemanatoare se pot Îmbolnavi de diferite boli grave, precum reumatismul, poliartrita, probleme auditive

noi. 0 omenire unita este În a$teptarea unei explozii de noi posibilita(i $i noi perspective - acestea su nt avantajele. Sa vorbim acum despre dezavantaje. Pentru fiecare grqeala, nu va suferi doar 0 parte din omenire, ci Întreaga omenire. Cel11lai probabil e ca daca vor

~,a.m.d. $i cu cât mai repede vor fi stopate intensificarea depend~n(ei ~i agresiunea, cu atât consecin(ele vor fi mai pu(in grave. ln diferite zone a avut loc activarea orientarii sporite catre oricare

dintre valorile

umane soldata

aparea noi boli ele vor cuprinde Întreaga omenire,

cu boli grave.

Fiecare popor, fiecare civiliza(ie era ca un om; cu un anumit caracter, energetica, cu un anumit nivel al dependen(ei de valori umane. Unul se Îmbolnavea ~i murea, iar altul se dezvolta ~i lasa urma~i. E vorba de zeci ~i sute de oameni (popoare) $i fiecare avea 0 forma individuala de cunoa~tere a Într-un organism unic, aveau loc periodic explozii ale dependen(ei de valori umane ~i atunci muLe civilizatii mureau dar supravie(uiau cele al caror poten(ial de dezvolta~e corecta era mai mare. Diferen(ele dintre popoare, state ~i civilizatii

cuvântul $i În propor(ii din ce În ce mai mari. Mai departe; fiecare religie a pus bazele unei civHizatii mai mici, cafe aveau 0 viziune $i mai redusa asupra lumii. Însa aceasta comasare a amplifieat semnificativ dezvoltarea religiei respective, dar a ~i

(Împra~tierea În spa(iu), insularitatea lor le Încetineau ev~lu(ia, dar le permiteau În general sa supravie(uiasca. În prezent

agravat conflictul cu altâ religie, cu alta civiliza(ie. Conflictul economic care a fost cauza multor razboaie e mult mai purin pericuJos decât conflictul ideologic.

ca despre 0 singura

civiliza(ie nu numai fiindca s-au deschis frontierele ~i au loc

$i iata cum se prezinta situa(ia acum. Faptul ca omenirea este Împar(itâ În eâteva civiliza(ii reli-

modificari genetice, nu numai din cauza dezvoltarii transportului ~i a turismului, ci din cauza radioului, televiziunii $i a sistemului

prin salelit,

toate acestea

reprezentând

.'

torii devin 0 singura na(iune. $i posibilita(ile, ~i responsabilita(ile sunt enor11le. Nu suntem pregati(i nici pentru une le, niei pentru celelalte. $ i aceasta 1ipsa de pregatire Î~i va spune

lumii. Gre~eala unuia nu costa viala altuia. În toata lumea, ca

putem vorbi despre Întreaga omenire

indiferent

de eforturile 11ledicinii. $i pentn. gre$elile grave În viziunea asupra IU11lii, 011lenirea ar putea plati nu cu 11l0artea unei civiliza(ii aparte sau cu dispari(ia unui popor ci cu propria moarte $i dispari(ie. Vorbim aCU11ldespre faptul ca to(i locui-

gioase poate face ca acest conflict sa duc a la pieirea tuturor. Pe

un per-

de alta parte, tot ce e comun În planul subtil ~i În planul pur

264

265 Ii

1 \

8

!.

exterior- Îmbracaminte,

Il'1

QE.t-~

.,

iSu

O:::::Iv::::

1:Qf-
~

- poate fi la fel de periculos.

aceasta Întregii omeniri În Învingerea

Totul se Întampla nespus de repede iar omul nu s-a adaptat Înca la viteze $i posibilita!i foarte mari.

$i razboaie.

deci ea va decurge

mult mai activ la nivel spiritual. Ceea ce Înseamna 0 amplificare a conflictelor religioase $i politice cu tendin!a crescanda de a se transforma În razboaie, ale caror consecin!e ni le putem imagina cu u$urin!a. Înseamna ca pentru supravie!uirea tuturor $i a fiecaruia din noi trebuie sa fim pregati!i pentru ceea ce se va Întampla peste cateva decenii ~i ceea ce a Început deja. Cand spre noi vine 0 mare cantitate de fericire omeneasca bani, bunastare, aptitudini, Împlinirea planurilor noastre $i -a speran!elor, noi - traim 0 senza!ie de bucurie $i euforie. Noi nu $tim ca fericirea ucide mai repede decat nefericirea. Daca În suflet cantitatea de iubire este mai mica decat fericirea care nea parvenit, dependen(a sporita de valori umane ne destrama sufletul $i ne ucide corpul foarte repede. Ideologia, viziunea asupra lumii $i caracterul omenirii, În prezent, nu permit, judecand dupa toate, fiecarui om sa acumuleze cantitate

de iubire

care

l1

moda, computere, obiecte de uz casnic

izolare la nivel economic este imposibila,

l,:,

i-ar permite

---==

H91.l

~~~->

Cu cat va fi mai pu!in pregatit fiecare din noi pentru volumul mult mai mare al posibilita!ilor umane in deceniul apropiat ~i pentru 0 mai mare responsabilitate pentru aceste vaJori, cu atât mai puternic va fi Încetinitâ unirea omenirii: 0

l'

~ ...: u

În suflet acea

sa nu depinda

de

bunastarea materiala de care va dispune omenirea În timpul apropiat. ~i cu cat fiecare dintre noi depune mai multe eforturi pentru a-$i aduce În ordine sufletul sau, cu atat el ajuta prin

'§><>

~

1 l'!

viitoarelor epidemii, boli

~

Toate ceasurile pe care le port la mana se opresc pentrn nn anumit timp. Daca nn se opresc ceasurile atunci mi se rnp bratiirile. M-a consultat u rmatoare

0 data un barbat tanar care mi-a povestit

1e:

- Am in!eles din car!ile dumneavoastra ca starea launtrica a omului se rasfrange asupra lucrurilor care il Înconjoara. ~i d~ca omul are un puternic program interior de autodistrugere atunci i se strica ~i i se autodistrug cu mult mai repede lucrurile care Îi apar(in. În cazul meu procesul acesta s-a agravat. Lucrurile mele au inceput sa se uzeze mult mai repede. Mi-am cumparat În Emiratele Arabe 0 ma~ina "Toyota" ~i am adus-o În (ara. Ma~ina era noua, avea doar câteva luni. $i deodata Începe sa se strice. Mecanicii se uita la ea ~i ma Întreaba: "Ca!i ani are?" ~i nu ma cred cand le spun ca ma~ina e noua. Istoria pe care mi-a povestit-o acest barbat tanar nu este una extraordinara. Astfel de cazuri sunt destul de frecvente. Cu cat programul de autodistrugere patrunde mai profund În noi cu atat mai repede se degradeaza

corpul nostru ~i tot ce ne

Înconjoara. Programul de autodistrugere este consecin!a pretentiilor foarte mari fa!a de lume. lar acestea, la randul lor, sun~ rezuItatu1 dependen(ei sporite fa!a de valori umane. Valorile umane sUnt alcatuite din materie, spa!iu $i timp. Fie-

266 267

r

Su

"e~"ii

...

0::::1

aH

out;:

f-o..c

~

u

-

:= II!!!III! =====-

H91.l

"...-

care lucru din Univers poarta În sine cauza prim ara ~i este dependent

mai mare volumul valorilor spirituale, cu atât mai mare ~i mai fina e agresiunea. Daca la amui limitat ~i ancorat În teluric agresiunea este direc(iollata mai mult spre exterior, spre planul fizic, iubirea având mai pu(in de suferit, la omul spiritual agresiunea se desfâ~oara nu numai În planul material, ci ~i la nivelurile spa(ial ~itemporal. Unuia nu-i place cum se comporta vecinul, altuia nu-i place cum se comporta vecinul ~i cum gânde~te aceasta, celui de-al treilea nu-i place cum se comporta vecinul, cum gânde~te el ~i nu-i place ca aceasta exista pe lume. Ceasurile pe care le purtam la mâna merg Într-un anumit regim temporal. ~i daca apare a mare dorin(a agresiva de a controla situa(ia nu numai În plan fizic - material sau spiritual - spa(ial, ci ~i În cel temporal. atunci ceasul este perceput ca un "vecin" independent care se comporta inadecvat, gânde~te incorect, care a aparut din gre~eala pe aceasta lume În care nici macar nu ~i-a gasit locul potrivit. Agresiunea fa(a de timp este ~i una Împotriva ceasurilor, iat
de ea, lar noi to(i

- tot ce e viu ~i tot ce e neÎnsufle(it - ÎI purtâm În noi pe Dumnezeu. Dar sunt ~i factori exteriori, cu a anumita cantitate de iubire, care determina specificul unui lucru. Materia con(ine În sine a anumita cantitate de iubire. În spa(iu e mai multa iubire. lar În timp e ~i mai multa. Omul e limitat la parametrii corpului sau. Din acest motiv el se dezvolta mai activ În spa(iu ~i În timp. Cu cât parametrii valorilor sale spirituale sunt mai mari, cu atât mai mult spa(iu ~i timp se gasesc În structurile lui spirituale. Însa orientarea esen(iala trebuie sa fie Întotdeauna cea câtre iubire, caci ea guverneaza ~i timpul. ~i spa(iul, ~i materia. Daca aceasta orientare se atellueaza atullci se amplifica dependen(a de nivelul exterior ~i Î~i face apari(ia agresiullea fa(a de iubire. Agresiunea noastra nu va patrunde catre Creator, Însa va afecta straturile de suprafa(a ale iubirii. ~i fiindca iubirea genereaza timpul, spa(iul ~i materia, atunci agresiunea fa(a de iubire este ~i a agresiune fa(a de toate celelalte, adica Încep sa se distruga lucrurile de care depindem ~i pentru care ne rugam.

'1

il,

1 l'

Ii

Sa revenim la autorul bile(elului. Daca ne orientam spre iubire mai mult decât spre orice altceva, atunci, fiindca iubirea trece dincolo de limitele spa(iului ~i ale timpului, noi ne sim(im launtric ca un tot unitar ~i nici nu putem fi nemul(umi(i de ceva sau de cineva. Daca balan(a se Înclina spre parametrii valorilor spirituale, noi Începem sa resim(im eu-I nostru autentic deja nu ca iubire, ci ca pe un corp material care exista În spa(iu ~i in timp. ~i pentru a supravie(ui se declan~eaza mecanismul agresiunii. Cu cât e

Încetine:;;teoarecum. însâ ele Întarzie nu În permanentâ ci doar

268

269 \1

ri 1

1

1

1

-----

.r:-t::.u

~.;::;::

~§Hi"ii go

..

a:a-f-..c:

"'1

doua zi mergea ca de obicei ~i nu Întarzia. Au mai fost multe

Il, 1'\ "I Il,1 l, ,1 " ,,11 l, l' "1

"1 l, l"

'1,'1

situa!ii curioase ~i 0 sa va relatez una dintre ele. Mi-am cumparat un ceas de perete În biroul unde aveam consulta!ii. Mai apoi am observat ca ceasul e defect, minutarul mergea bine, Însa limba care indica ora statea pe loc. Am vrut sa merg sa-I Înlocuiesc cu ait ceas dar nu gaseam timp n.clcum. Peste cateva zile am discutat cu un barbat care rn-a sunat dupa 0 consulta!ie ~i mi-a spus cu uimire ca ceasul lui care c~sta 700$ merge ciudat. Acul care indica orele sta pe loc, lar mll1utarul continua sa mearga de parca nimic nu s-ar fi Întamplat. Mi-am dat seama ca nu e vorba de ceas ci de starea mea interioara. Am Început sa cercetez planul subtil ~i peste ceva tlJnp am descoperit

1

Il

1

l, l'

pozitive. Atunci cand te Îndepartezi

brus~ d~ valoril~ umane are loc 0 Încetinire a timpului. În pri~a z,., cand am mceput sa lucrez asupra acestei car(i dictarea ~i mreg,strarea materialului au du rat În jur de cinci ore. În acest timp ceasul meu a ramas În urma cu trei ore ~i jumatate. A

l', " 1

cauza. Se vede ca la consultatii

0-

rientarea mea catre Îmbunata!irea condi!iei fizice a de~a~it onentarea catre spiritul divin. S-a declan,.at 0 agresiune fata de timp ~i ceasurile au reac!ionat atat de ciudat. Peste cateva' zile ceasuJ meu ~i ceasul barbatului de care v-am vorbit ~i-au revenit ~i merg rara nic; un fel de abateri.

1

1

~

S.

~

oIÇ!

N, care este atitudinea dumneavoastra fata de Incrarile lui Rerih, BIavatskaia, Daniil Andreev (Trandatirullumii"), Naumkin ("Kalaghia")? 270

u

-

1 r'''-.~~~~.r'~

la Începutul schimbarilor

""

Daca am testa lucrarile autorilor aminti!i aici am vedea ca pe to!i Îi une~te 0 dependen!a sporita fa(â de idealuri, spiritualitate, noble!e, tendin!a catre idealurile binelui, victoria binelui asupra raului. ~i În cele din urma Îi une~te 0 tot mai puternica orientare spre con~tiinta care devine pentru e~ scopul suprem. Dumnezeu este iubire, amui - con~tiin(â. Intregul Univers este 0 forma de con~tiin!a. Gandurile noastre sunt alcatuite concomitent din con~tiin!a, timp ~i materie. Con~tiil1!a e cea care Împarte lumea ÎI1dreapta ~i stal1ga, luminos ~i Întunecat, În sublim ~i abject. [ubirea adevarata nu compara, nu face aprecieri ~i nu critica dintr-un simplu ~otiv: ea se alla dincolo de limitele spa!iului ~i ale timpului. ln ea totul e uimitor: ~i sublimul, ~i abjectul, ~i binele, ~i raul. Agresiunea se declan~eaza cand apare posibilitatea de a compara ~i a aprecia situa!ia. Compara!ia e posibila atunci cand exista spa!iu ~i timp. lar daca omul vrea sa traiasca cu idealurile noble!ei, ale purita!ii, vrea sa vada lumea doar prin intermediul frumosului, atunci el traie~te nu prin iubire, ci prin con~tiin(â. Cu cat amui divinizeaza mai mult binele cu atât mai mult ura~te ~i dispre!uie~te raul. 0 femeie se Îndragoste~te de un barbat ~i Î~i imagineaza chipul'ui doar În culori luminoase. ~i cu cat ea este mai Încantata de spiritualitatea, noble!ea ~i frumuse!ea lui, cu atat mai multa trufie ~i dispre! simte fa!a de alti, barbati În care ea vede abjectul ~i imperfec!iunea. Cu cat " ea este mai Încantata de valorile con~tiin!ei, cu atât mai puternic acestea Înlatura iubirea de sulletul ei. La un moment dat are lac 0 schimbare neobservata. Valorile con~tiin!ei se situeaza pe primul loc, iar iubirea - pe

271

f

"1

= = ~a9ll !"""

.

+:::::

~

"'"U

~ ~~.e. ~!-!-.E

...

~ s: <1: U

-==

H9LZ

r"'C.:..;~~

-- "... j

locul al doilea. Idealurile dreptatii, spiritualitatii, ale frumusetii ~, puritatii devin mai importante decât iubirea ~i viata. C~I mai mic neajuns observat la omul iubit este motiv de e~ervare III'

1 1 1 1

1 Il Il

; I,i"Il

Il'1 'III

l,Ii 1;,1 1,1

,I I '

Il'

l, !I!'I : '1 1

,1

, ,

"

'1

l'

M-am gândit mult timp: care este, totu~i, sensul pacatului . pnmar pe care-I purtam În noi de pe vremea lui Adam ~i Eva?

divina va fi Înlaturata de cea umana, dimpreuna frica, ura ~i dispre!ul caracteristice acesteia.

N_uputeam ~e fel Întelege urmatoarea situatie: 0 femeie ~i un bar~at alergand dezbracati printr-o poiana au mâncat ceva ~iau II1ceput sa se ru~ineze iar dupa asta au ~i paciituit. Ce-i

Sa vorbim mai clar: când omul nu avea 0 con~tiin\a individuala, iubirea era pentru el mai importanta, umanul nu

d~e~t, gratie acestui pacat, noi toti traim pe acest pamânt pacatos ~I tot, suntem - Înca din nascare - vinovati fata de

atât mai frumoase devin corpul, sulletul ~i spiritul lui, dar cu atat mai mari sunt ~i ispitele de a se orienta catre valorile umane supreme ca fiind cele esen\iale. Învingerea, În fiecare dintre noi, a pacatului primar este totodata ~i victoria asupra orienta-

Dumnezeu. Nu demult Însa am receptionat aceasta pa~abo'la cu totul altfe!. Omul se alla În rai ~i era tara pacat pana a gustat din roadele cunoa~terii, roadele binelui ~i ale raului, adica omul a gustat din rodul con~tiintei. S-a constituit con~tiinta, s-a revendicat iubirea, ~i În ea ~i-a gasit loc timpul, spatiul ~i matena. A aparut eu-I personal, individual, ~i eu-I acesta a Început sa compare, sa aprecieze ~i s., analizeze. A aparut rU~lI1ea ca 0 consecinta a aprecierii situatiei. Eu-I uman a Început sa lucreze pentru sine. A aparut posibilitatea de a face un scop În sine dÎn cunoa~tere ~i con~tiinta. Umanul a ie~it din spmtul d,vll1. Acest fapt i-a permis 0 dezvoltare rapida dar I-a pus totodata În fata ispitei de a face din con~tiinta ~i nu din IUblfe scopul principal În viata. Sentimentul iubirii pe care-I simtim are Întotdeauna doua straturi - cel divin ~i cel uman. Noi primim prin intermedÎul atractiei sexuale ~i a dorintei de procreare un impuls puternic

272 ,'1 III:

~i nu al iubirii; deci, 0

atitudine eronata fa\a de sentimentele sexuale ne poate face repede ~i pe neobservate sclavi ai umanului. ~i atunci iubirea

'1

1 1

onare brusca În planul con~tiin\ei

~I nemultumire. lar agresiunea În permanenta cre~tere distruge 111cele dll1 urma con~tiinta.

'1

l'l'l,

catre dezvoltarea a tot ce e uman ~i viu. Daca Însa În acest impuls placerea fizica este esen\iala, atunci are loc 0 redirec\i-

cu geloZla,

1

punea În umbra divinu!. Cu cât omul se dezvoltâ mai mult cu

.'

rii sporite spre spa\iu, timp ~i materie, spre con~tiin\a ~i valori le umane supreme. Acest lucru e posibil doar cand tinzi mereu catre iubire ~i Dumnezeu. E necesar un efort constant pentru a pastra ~i a Înmul\i iubirea. Conform Bibliei, În istoria lumii noastre sunt doua pacate esentiale. Primul e pacatul lui Adam ~i .1 Evei, iar al doilea sau ~ai bine zis primul - e pacatul Îngerului care s-a preschimbat ulterior În diavol, adica acest pacat e ca al Întregului Univers. S-a pretacut În diavol cel mai inteligent ~i mai talentat dintre Îngeri, deci cel care avea con~tiin\a mai dezvoltata decât a celorlal!i. Purtam cu to!ii În noi cauza primara. La baza con~tiin!ei, Însa, se afla iubirea. ~i atât timp cat Îngerul ~Î-a sim\it unitatea cu Dumnezeu el a fost Înger. Ulterior Însa con~tiin\a a decis sa se separe de iubire ~i Îngerul s-a declarat Dumnezeu, adica ~i-a 273 & -~; >!--,"" .,1~-

~;:::;:

.- eu ~u

~§-iig.

...

a:a-f-o..c 1 1

r.:.o~-

l'l,' l'II 1,1 ilr 1 l, 1

I:!

l,

~

-

--== ~ H9iZ

-

r-.-.

t

numit cu numele de Dumnezeu eu-l sau secundar - aptitudinile ~i intelectul. Copacul care-~i pierde radacinile la Început se Înnegre~te ~i apoi se prabu~e~te. A~a ca diavolismul nu este 0 personalitate, ci 0 tendinla câtre 0 evolulie gre~ita. Oricât de mareala ar fi omenirea ea va fi Întotdeauna secundara fala de iubire. De obicei, cele mai mari realizari spirituale sunt legate de cunoa~terea religioasa a lumii. În budism, de exemplu, starea lui Buddha nu este altceva decât Înfrângerea dependenlei de toate forme le con~tiinlei. Acest lucru provoacii 0 senzalie de umilire ~i fericire: aceasta este senzalia divinului În sufletul nostru. 0 atare senzalie simte fiecare din noi cand Îl iarta pe cel care I-a trMat! 0 astfel de senzalie 0 simt femeile care-~i iubesc solul cu toate neajunsurile ~i calitalile lui. Cand iubim lumea Înconjuratoare În toate manifestarile ei atunci iubirea noastra Înceteaza de a mai depinde de lumea Înconjuratoare ~i, În cele din urma, ~i de con~tiinla. Cu cat suntem mai mult În stare sa-I vedem pe Dumnezcu În toate, cu atat mai pregnant va fi spiritul divin in sufletul nostru. ~i atunci cand inmullim valorile "pirituale ~i intram in contact cu planurile superioare nu trebuie sa uitiim nici pentru 0 clipa ca, sentimentul cald al iubirii pe care 0 purtiim in suflet va fi mai important decât cea mai mare ~i mai necesara informalie.

~

;::

u~

Launtric l-ali admirat intotdeauna pentru spiritualitatea sa, l-ali tacot un ideal. Respectiv, nu ali mai putut accepta ceea ce nu mai corespundea idealurilor dumneavoastra. La dumneavoastra e exageratii agresiunea subcon~tienta. $i aceasta influenleazâ Într-o oarecare masura asupra sanatalii ~i destinului solului. Mai departe. Daca femeia iube~te În barbat la Început spiritul divin ~i apoi omenescul din el, atunci aceasta iubire nu depinde de uman. Atunci când e vorba de iubire, pe dumneavoastra pulin va intereseaza daca e nobil solul dumneavoastra sau e 0 lichea, e inteligent sau e tâmpit, e frumos sau e invalid. Daca Însa sOlia Î~i iube~te sOlul fiindca acesta e bogat ea se ata~eaza prin aceasta iubire de banii lui de zece ori mai puternic ~i sOlul Î~i pierde sau banii, sau sanatatea, sau viafa. Daca ea ÎI iube~te pentru ca e un bun familist, atunci, daca el nu va chefui În stanga ~i-n dreapta se poate Îmbolnavi ~i muri. Daca ea il iube~te pentru ca el este capabil ~i inteligent el va trebui sa aiba parte de În~eliiciuni ~i insuccese sau va trebui sa-~i injoseasca aptitudinile. Daca femeia iube~te un barbat pentru ca acesta e spiritual, nobil atur'ci el sau incepe sa se poarte josnic, sau Încep sa nu-i mai mearga afacerile, sau el trebuie sa aiba 0 atitudine nedreapta ~i lipsita de noblele fala de ea, etc. Cu cat barbatul se orienteaza mai pulin spre spiritul divin din sufletul sau: cu atat mai repede femeia ii va invinge dependenfa de valorile umane ~i cu atat mai repede el va pierde aceste valori, sau sanatatea, sau viafa. ~i inca: daca femeia are un ata~ament de 100%, atunci la barbat el este de 200%, deci procesul de dezagregare are loc mult mai repede.

~

S.N., dupa 0 trauma sotul meu a inceput sa sufere de epilepsie. Care e cauza? Sunt eu oare vinovata? 274

t

?

1 1

...

275 ~

-+:::::

~u

~§-tËClH ~:E

...

~ ~ (]

--== U9LZ "....

În cazul dat, ata~amentul fa!a de idealuri

este de câteva ori

Nu demult m-am Întâlnit Întâmplator cu un barbaI.

mai mare decât nivelul morta!. Se desTa~oara În permanenta un fond de nemul!umire

unea subcon~tienta s-a transformat truger~. Agresiunea

-

fa!a de al!ii ~i fa!a de sine Însu~i. A~resiÎntr-un program de autodis-

interioara fa!a de sine i-a cauzat trauma. ~i

fill1dca trauma nu a anihilat

complet programul

'. numai ca Înca nu ~ti!i lucrul acesta! La dumneavoastra dependenta de idealuri era de trei ori mai mare decât nive lui

de autodistru-

gere, epilepsia a devenit 0 veriga ajutatoare În acest proces. Ce se poate face În acest caz? La Început trebuie sa lucrati dumneavoastra:

Îndepartati-va

d,vll1. Accepta!i

Înjosirea omenescului

dumneavoastra

de omenesc

suprem. lerta!i-i

~i sim!i!i

.

spirit~1

ca 0 purificare

Împreuna.

În!elege!i

refiectare

eroism, ci lucra!i pu!in câte pu!in asupra sa, Încontinuu, ~i va

pe to!i cei prin care vi s-a dat

ve!i schimba. Rezultatul va este garantat. Revin Însa la Întrebarea din bile!e!. Ca sa pute!i controla

"

ca purtarea so!ului dumneavoastra'

falimentul

Încerca!,

rând, so!ul, retraind În gând viata dusa

a starii dumneavoastra

punficare 1';1

În primul

sa sim!i!i

launtrice.

idealurilor,

Accepta!i

tradarea,

ca orice valori

spirituale

sfinte, sunt secundare În raport cu iubirea. iubi!i

so!ul cu toate neajunsurile

calita!ilor

ve!i

sim!i

schimbari

l'

ca pe 0

Înva!ati-va

~i

aprecierea evenimentelor. Un pacient mi-a povestit 0 istorie curioasa În care a fost antrenat. Îl ofensase un om. 5i nu-I putea ierta, oricâte eforturi

sa va În fata .

În interiorul

neavoastra atunci ele vor fi urmate ~i de schimbari so!ului.

con~tiin!ei. Con~tiin!a reprezinta valorile noastre materiale ~; spirituale, ea reprezinta ~i controlul asupra situa!iei, analiza ~i

chiar ~i cele mai

lui. Nu va Închi~ati serioase

toate suparari le trebuie sa ~ti!i a va Îndeparta de toate formele

este 0

nedreptatea

~i atunci nu ve!i dispre!ui nici defectele.'

Când

ar fi depus. Solu!ia i-a ven;t pe nea~teptate. Din lucrurile sale a ales pe cele care-; placeau cel mai mult ~i i le-a daruit celui care l-a ofensat. Dupa aceasta i-a trecut supararea. Daca v-a ofensat s-au v-a jignit 0 persoana, sau vi s-a Întâmplat 0 mare neplacere spune!i-va ca pentru sine: - Peste 0 luna voi aprecia situa!ia ~i voi decide cine are

dum-

În sufietul

E de dorit ca el sa renun!e la toate supararile cauzate

de dumneavoastra neavoastra

~i de el Însu~i.

incorecta asupra lumii

admis. lar acum sunte!i la limita. Avea!i 0 agresiune subcon~tienta de 210 unita!i. Nu trebuie sa va deda!i la acte de

a eu-lui

purificarea. Ace$ti oameni nu au nici 0 vina. lertati-va,

~ti!i, am citit toate cele patru caqi ale dumneavoastra,-

mi-a spus el, - Însa e foarte greu sa ma schimb, nu-mi ajung puterile. - Dumneavoastrav-a!i ~i schimbatdeja, - i-am spus eu, -

~i daca viziunea

dum-

nu s-a transmis copiilor

~i

dreptate ~i cine e vinovat, dar acum spun doar un singur lucru:

1

nepo!J!or atunci schimbarile

În bine vor veni destul de repede.

"Ceea ce mi s-a Întâmplat mi-a fost dat de la Dumnezeu, vinova!i nu exista. Daca s-a Întâmplat Înseamna ca exista 0 ra!iune suprema ~i mie nu-mi ramâne altceva de Tacut decât sa accept

1

Mai

repede

sau

mai

Încet,

Însa

schimbarile

au

loc

Întotdeauna.

cele Întâmplate."

276

1 1

277

,-

-1

1

.... ~u

~:==::::

1]

~§"iig.

..

,:Qf-f-o..c:

1 ,,,,',

~

---

-

l~9'-l

-::;.

III:

~ u

l""

Trebuie sa Înva!âm sa Întelegem ca logica umana este secundara. Odata i-am spus unei doamne:

valori umane. Cu cât femeia se simte launtric mai neaparata ~i lipsita de putere, cu atât mai u~or Îi va fi sa pastreze iubirea atunci când este Înjosit omenescul din ca. Fiecare barbat vede, În mod incon~tient, În fiecare femeie propria marna. $i dependen!a lui este sporita. latâ de ce. atunci când ofensele ~i pretentiile se ridica deasupra IUblm aeest lucru love~te nu numai În copii ci ~i În sotul ei. Sa va mai prezint un exemplu. Sotul femeii care mi-a vorbit despre viala ei a fost internat cu douazeci de ani În urma Într-o clinica de psihiatrie ~i a stat acolo câteva luni. Femeia nu aveanici regrete, nici pretentii ~i nici un fel de temeri. Ea il iubea ~i avea grija de el. Barbatul s-a Însanato~it, a avut parte de suceese În viata ~i douazeci de ani nu a prezentat nici 0 urma ca ar fi fost bolnav. $i dintr-o data boala a recidivat.

- Încercati macar 0 data pe saptamâna sa va deziceti de controlul asupra barbatului dumneavoastra. 0 astfel de fa!â ca a doamnei careia i-am spus lucrurile de

mai sus poti vedea doar la un om care vede ca se prabu~qte lumea. Când ~i-a mai revenit un pic am adaugat:

- $i mai Încercati 0 data pe saptamâna sa va lasati dusa de curent, sa nu va gândi(i la nimic ~i sa traiti doar prin emotii. $i atunci so!ul dumneavoastra va fi mai sanatos. $tim cu to!ii ca primii care au gustat din roadele cunoa~terii, ale binelui ~i raului, au fost Eva ~i Adam, adica, reie~ind din acestea, femeia este mult mai pacatoasa decât barbatul. Ce Înseamnâ, totu~i, acest lucru? Aceasta Înseamnâ ca prima cafe a Iacut un pas În direc!ia valorilor umane a fost femeia ~i ca rolul ei În Înfrângerea valorilor umane ar trebui sa fie mai important. Tendinta de a diviniza omul iubit e mai putemica la femei decât la barba!i. $i atunci când omenescul la 0 femeie Începe a pune În umbra spiritul divin acela~i proces se declan~eaza ~i la barbat. lata de ce natura a Iacut-o pe femeie mai doroica de iubire decât barbatul ~i omenescul din femeie a fost Înjosit mult mai puteroic decât cel din barbat. $i cu cât erau mai fragile ~i mai vulnerabile corpul femeii, starea ei materiala, politica ~i familiala cu atât mai tare tindea ea catre iubirea de Dumnezeu. Pentru a na~te un copil femeia trebuie sa-i transmita un impuls - tendinla catre Dumnezeu - ~i impulsul aeesta trebuie sa fie de câteva ori mai mare decât tendinta spre alte posibile

,.

- Nu Înteleg nicidecum cum s-a putut Întâmpla una ca asta? - spune cu uimire femeia dezolata.

f.

1~

278 1

~

i1>

- Sa Încercam sa clarif.cam situatia, - i-am propus eu. La s otul . dumneavoastra s-a amplificat brusc orientarea . catre con~tiin!â. lar dereglarea psihica a wnit c~ 0 frânare a mten: sificarii dependentei de va lorile spirituale. Insa cauza stâm lUi tine de schimbiirile din dumneavoastra. În ultima jumatate de ~n vi s-au amplificat preten!iile de profunzime fata de sot ~ide alte persoane, În general, vi s-a marit brusc trufia ~i depe~denta fata de principii ~i idealuri. Ce evenimente au avut loc m ultimul an În viata dumneavoastra? Femeia a Îneeput sa-~i aminteasca ~i sa povesteasca ~i totul a Îneeput sa se clarifiee. Ea dintotdeauna ii admira launtric aptitudinile ~i spiritualitatea sotului. Nu avea nici un fel 279

\ \ \

-9-;::;::

QU

~§"tg.

..

aH--<E-..c

~

~

u

-= H91;>;

-. r-

1 1.

pretentii fata de el, iar dependenta de aceste valori cre~tea treptat. Femeia avuse tot timpul 0 slujba care nu-i placea, nu-i permitea sa-~i dezvaluie aptitudinile in toata amploarea lor. Cu un an in urma a obtinut 0 slujba prestigioasa cu un salariu foarte bun. Iubirea divina a trecut pe neobservate pe planul al doilea. lar pe primul plan au ie~it cariera, aptitudinile, intelectul spiritualitatea ~i con~tiinta. ~i dintr-o data a strMulgerat-o un gând: - Sotul meu nu e chiar atât de inteligent ~i spiritual cum credeam eu Înainte. Nemultumirile ~i iritâriJe erau dÎn ce În ce mai muJte, iar prietenie, caldura ~i iubire erau tot mai pUtine. Rezultatul a fost deplorabil:

-

Întelegeti - ii spuneam eu, - omul iubit e un pretext pentru a simti iubirea. ~i daca el a fost motivul iubirii atunci puteti sa va debarasati de tot ceea ce impiedica acest sentiment. Atât timp cât omenescul din dumneavoastra era injosit, dumneavoastra va lasati ghidata de iubire. Ati primit insa ceva mai multe posibilitati omene~ti ~i nu le-ati putut face fata. Încercati sa invingeti importanta a ce',a Ce aveti deja. Daca nu reu~iti, renuntati la slujba. Acel sentiment de iubire pe care-I aveti pentru sOtul dumneavoastra - iubire rara pretentii, temeri ~i regrete pentru dumneavoastra, sOtul ~i unna~ii dumneavoastra este de 0 mie de ori mai importantâ decât orice cariera a dumneavoastra ~i orice realizare spirituaIa. De foarte multe ori cariera, politica, puterea unui magnat financiar sau doar descoperirea unui savant notoriu sun! doar expresia ~i realizarea unei cantitati mari de iubire din sulletul ~i realizarea unei cantitati mari de iubire din sulletul sotiei sale. 280

-ln cunoa~terea 1umll.. barbatul genereazâ efectul exterior, iar

. - femeia vrea sa-~i cheltuiasca fem~1a -. pe cel mtenor. Daca . toata energla pe.ntru obtinerea efectului exterior ea devme sterila ~I smguratJca- sau 'barbatii . din jurul ei se Îmbolnavesc,

-

. pler

d totul ~i mor.

.. . . 1aCa.ed ce femell lUb Irea de Dumnezeu ca valoare suprema, . . ' manl1lmla, pnceperea. de a ierta ~i a uita ofensele, capacltatea de a astra iubirea cu once pret -'Il d au posibilitatea sa devina .'"

-'

cu ad~varat fericita ~i sa-i faca ferici!i pe sotul ~I COpll1saI.

~

~

~

S.N ., 0 ghicitoare mi-a spus despre cop ilul meu ca .poate . muri, ~i di cel mm pro babil va mun la varsta de dOlspre. ".? po

zece am. Ce

ate influenta, aceasta preZlcere.

. .. "1 1 dumneavoastra nu este Într-adevar prea :ltua:Iav:io~~~c~i~ starea dumneavoastra de pâna ~a, citirea buna. Va . . . 1 1Ul dumneavoastra m chpa cartdor me l'e lar apoi, starea COpIu . . . - p'ana. - la citirea cartdor ata~amenu t 1 fata. de aptitudml de fata. . era de do..ua ori mal mare deca't nI'velul critic. Ata~amentul fata . 1de mare. Nivelul trufiei era de de principlI ~I.' Ide alu~lt 7-8 on mal mare d eca ::~~U~eadmiS. Concentrarea pe propriul . . de eu uman era foarte 'ma Ita. Agresiunea subcon~tIenta fata

-

barbatl era d e 400 de unitati. Mai exista ~i un fond de nemu 1: 0 1 cu un orgoliu exatumire fata, de l~me~:I~:~~I:~~~;el~un:~c de ceva. ~i acesta gerat e , actual~ ci ~i a doua vieti anterioare Ati nu e ste s::z~~:::u~:~etii _ b rva . AureslUnea 1 0> 'mcerca t sa v a schimbati , ~i rezultate e se 0 se

281

...

.0:; --i--

Su

~§~1 p::Jf-
..

~

r

,.

lumeamconjuratoareestede

.

umnezeu. ' lata de ce schimbarile la copil decurg foarte lent. La el

dependen!a de mtelect ~i aptitudini este de 6. 8 . . on malmare decât nivel l":enculos, lar dependen!a de principii ~i idealuri este de patr~ mare. Nivelul trufiei depa~e~tede20 de ori limita admn.m;1 ./sa. n penoada matunzarii sexuale, de ladoisprezece la p3lsprezece ani la c OplÎ' , m planul fm . au loeacele . ' evemmente c~re trebuie sa i se Întâmp!e În viito;. La 0 astfel de dependenla puternica fata de tot C . are . e e omenesc copdul .

t' sa !ma piept incercarii chiar ~i În plan subtil. A~a ~~,~n: ~:nse. m r-a eva~ va, avea parte de probleme. Sa vedem acum ce se poate face m sltua!la creata. În primul rând COpiÎ U1 trebUle. tacot sa În!eleaga ca spiritul . .' divi n e pnmar lar cel omenesc ' . e secundar. Incerca!i sa va , reeducati, y
1,1

l',

il 1 11 1

l'

"SIrI e ca pe 0 salva re a filU1Ut dumneavoastra renuntand1a cele mal'. mici . preten!ii fa!a de sine ~i

. de ceilalti. Simti;" ., , .1 m mtenorul dumneavoastra ve~mcla, "nde' . partati-va de t ot ce e omenesc y<,. ac cep a!1.,.mjos/rea . acestuia t . . sub oricefo,rma, ca 0 punficare a eu-lui suprem, Ru ai-v' g1 a . , , pentru IUblrea suprt ' mata " m sme ~'1 m a 1" 111.Ruga!i-va pentru . ca acesta sa n -' co p ilul d umneavoastra U ~I sa lveze, m pnmul . . . . rand' , man d na ~I prmcipiile sale' CI lUb Irea pentru Dumnezeu ' din sufJetu 1sau ". ~I sentlmentu! propriu-zis ' al i ". A'

u bt r Il. " 1magmall-va '

282

~-

,-

'., 120-15 0 d e umtatl. Tot!.' param e tr'"II s'au Imbunata!it. Insaconcentra!ia depa~e~;e Înc~ de 2-3 on tendm!a spre IUbire 'i Spr e D

,i,:

-

.H9LC:

~.~

subcon~tienta fatâ de barbati i de

~ G

'

ca sunteli rara puteri, rara aparare ~i vulnerabila. Renun!ali la voin!a de a guvema lumea Înconjuratoare ~i Încercali un sentiment de bucurie. Nu regretali trecutul. Nu va faceli griji pentru prezent. Nu va temeli de viitor. Învalali-va sa gândi\i mai pUlin ~i sa sim\ili mai mult. ~i atunci când dorinlele dumneavoastra omene~ti vor dispare rugali-va pentru copii ~i nepo\i. Rugali-va ca fericirea suprema pentru ei sa fie acumularea spiritului divin În sufJetul lor. Ca mai Întâi ~i Întâi sa vada ~i sa iubeasca În sine ~i În cei din jur spiritul divin ~i doar apoi pe toate celelalte. Rugali-va sa poata ierta În\elegând ca nu exista vinova\i În fala lui Dumnezeu. Tot ce este legat de dezvoltarea intelectului ~i a aptitudinilor poate fi periculos pentru copil. lata de ce nu e voie sa certa\i copilul pentru note proaste. Cunoa~terea lumii trebuie sa fie senzoriala, Cântul, dansurile, muzica, desenul ~i artele plastice trebuie sa fie forme le esenliale ale Învalamântului. Copilul ar trebui deocamdata sa se lipseasca de computer ~i televizor. Ede dorit ca hrana sa fie uniforma. Dulciurile amplifica gelozia, dar reduc orgoliul, deci le puteli da dulciuri copiilor. E bine ca hainele sa fie simple, sa nu scoata cu nimic C)pilul În evidenla. Înotul, traseele turistice, mersul pe jos timp de mai multe ore ~i munca fizica pe lânga casele de vacan\a asigura un fond pozitiv. Puteli lasa copilul singur Într-o camera ca el sa stea acolo ~i sa se roage ~i sa se obi~nuiasca treptat cu acest lucru. Sunt foarte multe posibilitali de a salva un copil ~i de a-i Îmbunata\i destinul. Posibilitatea esenliala 0 reprezinta Însa schimbarile de profunzime În caracterul mamei ~i În viziunea ei asupra lumii. A~a ca, În primul rând, dumneavoastra trebuie sa va schimba\i.

1 1i

,.

283

,.

--'1""

.... QU

1 ,

.

+:::::

~ §~.e. a:n-f-<.E

~'~~.

,....-

1,

1

,1

~

~

,,1

1

,

-= -

H9Le

!~

:1' l ,1

;'

~ ;s: ...: u

'III

l'I' Il,,1,,

Sotului

111:,

meu,

dupa

ce

a fost

.q eodifieat'

Împotriva

~Ieoolului, i-a seazut bruse potenta. Exista vreo legatura IDtre aeeste doua lueruri?

l'i"II'

" "1;1

1 :1 ",'II' ,.1,

Natura 0 apara pe femeie pentru pastrarea ~i supravietuirea . . me mcorectii . neamulUI . lata de ce 0 atJlu fata de lum d' e Se ras. . . . frange n'lai pu termc asupra copiilor ei decat asupra ei Însa~i.

'1,1 1

-

l'

Am observat deseon la soti aceea~i imagine a biocam ., pu. . . fi or. Sotla are 0 a greslllne Incon~tlenta sporita fata d 1 . .' mconJuratoare ~i de barbati, iar sotul- 0 agreSiune's ~ Po:it~'7a:a d e SlOe. ' ProgramuJ de autodistrugere la barbat est r a Imentat la Încep ut die e nep acerile de la serviciu, apoi ~i de cele de r' pe Ulla . destmulUl. Mai tarziu el Începe sa bea pentru a . mcetml programul d e auto d'lstrugere sau Îi provoaca neplaceri sotiei

.

.

~ce~cand s-o echilibreze. sau face ~i una ~i alta concomit~nt' aca nu ar face aceste lucruri s-ar putea Îmb 1 .' . 0 naVI" ~l mUn Dac'a fiel~ela este sincera ~i bunâ, pretentiile ei nu vor a'un ~ " stratunl: ;n

.at

supraf~a

IDenor..

de profunzime.

~i chiar daca nu le poate co;tro~

ele sunt cu mult

aca. ea tinde

mai putin

periculoase

intuitiv câtre iubire

decat

Î~

~i renunta

la

. pretentu atuncl starea ei se echilibreaza' . se echililar u 1tenor breaza-' ~I starea sotului ei. Daca .1115a.. ea I~I "cosmetizeazâ" 1

Codificarea - metodâ de (ratament DI' - . 0 ~slta ln general pentru combaterea alcoolism ulul (d ar nu numal) M ( . e 0 d a consUi .JO Implantarea subcutanata a unei CI' s aP u.e ce reaqi?neaza instantaneu, producând consumatorului de al COD Iverse reactll (greatà, etc.) ld '

sentimentele exterioare, pastrand iritarea În interior, ea Î~i poate ucide sotul Tara a banui macar. Daca barbatul va Înceta sa bea atunci programul de autodistrugere Îi poate provoca diferite boh sau diminuarea functiilor diferitor organe. lata de ce (rebuie sa lucreze Împreuna dar, În primul rand, femeia. Sa se ierte unul pe altul retraind În gand Întreaga viata. Nu este necesar sa va amintiti cu minutiozitate fiecare detaliu. E mai bine sa retraie~ti În gand 0 singura situatie serioasa decat sa-ti aminte~ti de 0 suta de situatii nerelevante. Schimbandu-va atitudinea fata de trecut va schimbati acum, În prezen!. Retraiti-va viata vazand În toate logica divina. Revedeti orice situatie din punctul de vedere al logicii divine ~i nu al celei omene~ti. Imaginati-va ca ati murit azi dimineata. Mai târziu imaginati-vâ di ati ITIuritCLIcâteva luni În uTllla!?i ca problemele dumneavoastra ~i corpul dumneavoastra sunt deja În trecu!. Luati-va ramas-bun de la tot ce va este drag ~i renuntati la toate. Amintiti-va cele mai mari nenorociri ~i uitati-va la ele Tara nici.o emotie. Amintiti-va de cea mai neplacuta situa(ie din viata dumneavoastra ~i uitati-va la ea din punctul de vedere al ve~niciei. Sau 5a admitem ca v-a jignit ~i v-a Înjosit cineva. Retraiti aceasta situatie Înlauntrul dumneavoastra ~i aminti(i-va de sentimente le dumneavoastra. Acum Încercati sa va imaginati aceea~i situatie din punctul de vedere al parintilor dumneavoastra. Mai reveniti Înca 0 data la situatia respectiva din punctul de vedere al ofensatorului. Treceti prin aceasta situatie imaginandu-va ca Înca nu sunte(i nascuta ~i conceputii. Apoi treceti aceea~i situatie imaginandu-va ca sunte(i un batran sau 0 batrana neajutorata. În cele din urma ar trebui sa ave(i senzatia de iubire pentru orice, orice s-ar

fi

284 285

.'

.~U =

-t-;;:::;:

~§~g.

lXI~fo-..<:::

--=

;:

~ u

!!!!!!!III! ====-

d!' L,9Ll

r-'''-:~-,",~~

intamplat. '1

I! '','1'1

''

l,IIl 1',1 1111"

,',1

,

l'

" "1 (;'11 '1 11 ' 1 'il,/

,"1

,/ l" " l,II 1'' l' l,II"

Il'

',l'1

III Il "l, i' 1',1,

l,' ,l, 1l' 1 Il

1 1

III

Ceea ce inseamna ca va ulta(i deja la situa(ia data

prin perspectiva divina. Trebuie sa intelege(i ca orice situatie din viata dumneavoastra, buna sau rea, este un mijloc de a acumu;a iubire pentru Dumnezeu ~i spiritul divin in sufletul dumneavoastra. Nu impartiti lumea inconjuriitoare in rau ~i in bine. Aceste notiuni sunt legate numai de corpul ~i con~tiinta noastra. Ce este binele? E ceva folositor pentru corpul ~i con~tiinta noastra. Ce este raul? E ceva dauniitor, insa ceea ce a fo~t nociv ieri astazi poate fi util. Dincolo de limitele corpului nostru ~i ale con~tiintei noastre nu exista bine ~i rau, exista doar iubire. Atunci cand ne straduiam sa incadram lumea Întreagâ În notiuniJede "bine" ~i "rau"noi ne asemuim unei celule canceroase care incearca sa impuna intregului organism, loglca "corpului" ei, programul ei individual. N°liunile de ,,~ine" ~i "rau"au existat ~i Vormai exista Înca.Trebuie pur ~i sllTIplusa ne dam seama cat de relative sunt ele. Sa revenim la codificacea impotriva alcoolului. Lucrand asupra sa, schimbandu-ti atitudinea fata de lume cerandu-(i iertare pentru agresiun~a fata de iubire, pot ~ evitate consecin(ele nedorite ale codificarii. Nu demult mi s-a pus a intrebare curioasa: daca un am de afaceri se lasa de baut, chiar rara a se codifica, el devine deseori, in mod patologic, lacom. 1 se modifica ~i caracteru! ~i nu inspre bine. Am fast rugat sa explic. ce se intampla. S-a dovedit ca banii multi sunt, in primul rand, nu valori materiale , ci spirituale. Pentru a detine a mare suma de bani trebuie sa ai mari aptitudini, sa detii controlul asupra situatiei, sa guvernezi a situalie din viitor, adica sa ai a intuitie dezvoltata, etc.

r-

Nu poti fi bogat rara a rezerva launtrica de valori spirituale. lata, deci, ca pentru un am de afaceri pericolul principal il reprezinta nu ata~amentul fata de valorile materiale, ci ata~amentul fala de valorile spirituale. Cand acesta consuma alcool, frecventeaza baia cu aburi, iese deseori in natura are lac a incetinire a con~tiinlei. Dependenla de valorile spirituale se mic~oreaza ~i delinerea unor sume enorme nu mai este periculoasa. Daca insa nu are lac destabilizarea con~tiinlei atunci dependenla de valorile spirituale se amplifica brusc. ~i atunci, pentru a supravielui, amui se arunca de la cele spirituale la cele materiale. Scuipa pe tot ce e sfant ~i incepe sa aiba apucaturi de am marginit. El devine un materialist inrait ~i in cele din urma potenlialul spiritual i se diminueaza, ulterior incepe sa piarda banii, adica lacomia ~i pragmatismul exagerat reprezinta, provizoriu, a masura de salvare. Iata de ce a avea mulli bani ~i a nu bea, rara a-i dauna caracterului ~i destinului, poate doar amui care crede launtric in Dumnezeu ~i care are a rezerva mare de iubire ;i bunatate. Pentru ceilalli cred eu, e mai bine sa bea. Drogurile, alcoolul ~i fumatul sunt forme ale destabilizarii con~tiinlei. lar neplacerile, nenorocirile ~i bolile sunt ~i ele forme ale destabilizarii con~tiinlei. lata de ce alcoolul ~i ligarile sunt un factor antÎstres. ÎI sratuiam pe unul din cunosculii met: - Dependen(a ta fala de valorile umane e atat de mare ÎncâtÎntr-osituatie critica vei avea 0 izbucnire de ura ~i nu vei mai vrea sa traie~ti. Daca stresul e foarte puternic ~i situalia e periculoasa urmeaza, in ordine, cateva proceduri. Intra in cada de baie ~i da drumul pe rand la apa fierbinte ~i rece, Daca simli

286

287

"

\ \

!

.n

~"

~.;::::;:

§~ 0. i2 aH"'~.Ë

"'"u 1

d!"

1 !

bucata de paine ~i 0 sticla d@vin sau votca. Taie 0 felie sub!ire de salam ~i una de paine. Bea ~i mananca ceva. Mai a~teapta cateva minute. Daca sim!i ca !i se activeaza con~tiin!a reia din nou procedura. Mai tarziu daca ai În casa un fotoliu balansoar a~eaza-te În el ~i leagana"te pre! de 0 ora. Mi~carile ritmice, ca de pendul, franeaza bine con~tiin!a. Nu În zadar copii mici sunt legana!i. A~a poate fi Învins stresul prin franarea con~tiin!ei. Daca nu ave!i un fotoliu balansoar va pute!i plimba câteva ore. În timpul stresului e important sa nu apreciezi situa!ia ~i sa te straduie~ti sa ai emo!ii pozitive. Însa cea mai buna aparare Împotriva stresului e sa ~ti!i ca stresul nu e Întamplator ~i ca exista În aceasta 0 logica suprema. Mijloacele pentru depa~irea situa!iilor dificile despre care am vorbit acum sunt destul de primitive ~i nu pot fi folosite de

Va voi comunica

la Început rezultatele

diagnosticarii

iar

mai apoi yom trage concluziile. Ata~amentul copilului fa!a de principii ~i idealuri este de 900 de unita!i, adica depa~e~te de noua ori nivelul periculos.

Ata~amentul

pentru idealuri este

dorin!a de a vedea lumea Întreaga luminoasa ~i curata, de a vedea imaginea omului iubit, nu mai În culori luminoase ~.a.m.d. În conformitate cu principiile ~i visurile sale omul Încearca sa-~i "modeleze" oamenii apropia!i ~i lumea Înconjuratoare. Are loc 0 lupta permanenta ~i se declan~eaza 0 agresiune impotriva oamenilor apropiati ~i a intregii lumi. Lumea ideala este moarta, ea nu mai evolueaza. Se dezvolta doar lumea care iube~te. $i nu exista iubire Tara murdarie ~i imperfec!iuni. Mama copilului are un fond permanent de nemul!umire fa!a de 50! ~i lumea Înconjuratoare ~i 0 concentrare foarte puternica pe idealuri ~i spiritualitate. Orientarea copilului catre con~tiin!a e atat de mare Încat acesta cauta

multe ori. Cel mai bun mijloc de a Învinge stresul este acumularea de spirit divin Îf suflet, este acea stare cand noi iubim tot ce e omenesc, dar nu depindem de acesta. În acest plan

intuitiv 0 forma de destabilizare. Apa curgatoare ~i focul sunt percepute ca ni~te simb.,luri ale destabilizarii care Încetinesc

posibilita!ile de lucru sunt inepuimbile. lucreze În aceasta direc!ie.

~tienta a copilului fa!a de lumea ÎLconjuratoare este de 100 de unita!i. Cu timpul Însa ar fi putut cre~te. Dupa codificare ata~amentul fa!a de idealuri a scazut pana la zero. S-a miqorat

~

~

$i e de dorit sa se

~

Copilul are ~apte ani ~i este un piroman patologic: a dat foc la apartament, continua sa ia chibrituri din casa, incendiaza tot ce poate ~i deseneaza incendii. Nu demult a fost codificat. Când vede focul Îi vine sa vomite. culoasa aceasta codificare pentru el?

Nue

peri-

con~tiin(a

iar dependen(a

de ea scade. Agresiunea

r, 1 1

subcon-

~i agresiunea subcon~tienta fa!a de lumea Înconjuratoare. S-a amplificat Însa brusc programul de autodistrugere. În bi~ ocampul copilului ~i-au Tacut apari!ia copiii, nepo!ii ~I stranepo!ii

cu ~anse mici de supravie!uire,

adica agresiunea

fatâ de lume s-a Întors Împotriva autorului ei ~i aceasta sci1imbare va crea anumite probleme În destinul copi lului ~i al descenden!ilor sai. !

288

~

U9'-l'

...;..

ca !i-a mai trecut - mergi la bucatarie. la un baton de salam, 0

~ -~ ....

t:

289

---

.n "'"u

.,

4!:'

, "

III ii,

l',il '

',l'fi' '11 Il ' '11

,

"1

l'l' "

1

1I ,', l':IIi" ,,1',11

l'" Il!'II'1 1IIIi'I" 'I,!I', 1, 1

'"

,

",1 ,1

lata de ce codificarea are indiscutabil avantajele, dar ~i neajunsurile sale, Parin!ii baiatului nu au aceeptat destabilizarea principiilor, a idealurilor ~i a con~tiin!ei lor, aparând În suflet nu iubirea, ci valorile umane" La copil aceasta tendin(â este de câteva ori mai mare. Însa cu cât mai mult ne rugam pentru valorile umane, cu atât mai mult cre~te În noi dorin!a de a le demola ~i nimici. ~i aceasta este, oricât de paradoxal pare. 0 masura de protec!ie. Orice Încercare fOr(ata de a redresa situa!ia se soldeaza inevitabil cu consecin!e nocive. lata de ce ambii parin!i, dar mai ales marna, trebuie sa inceapa schimbarile cu ea insa~i.

1!I'lil,II'

'f)e

,,11,1'1

~

~

,111"1

De ce copiii Î~i rod deseori unghiile?

Il,1''1' Il

'i'1 ,

,

,i, 1

,

1

, /

Il,l'j1 '" 1

I,i' ,l,1"

Iii'

III il,

Mâinile sunt intr-o anumita rela!ie cu aptitudinile. Daca omul are un nivel inalt al aptitudinilor ~i i se amplifica brusc dependen!a de aeestea atunci ii pot fi traumatizate mâinile sau ii pot fi afectate de 0 eczema ~.a.n\'.d. Apropo, a~a-zisa buza de iepure la copii este ~i ea 0 consecin!a a blocajului dependen!ei exagerate fa!a de aptitudini ~i intelect. Daca parin!ii au un nivel inalt al perfec!iunii ~i al aptitudinilor ~i ei nu i-au putut line piept, atunci copiii primesc nu numai problemele legate de soarta ~i boli, dar ~i problemele legate de mâini. Uneori, copilul Î~i roade unghiile - ceea ce constituie 0 incercare intuitiva de a se echilibra , miqorând ata~amentul de capacita!i, adica umilind mâinile ~i aptitudinile in acela~i timp. 290

,il U

-

"~ =-= -~ .....

a9Ll

.~ .-

~.

:;:::

~ ~'ij& oo~!-.E

~.

În consecin!a, parin!ii trebuie sa parcurga in mod just toate neplacerile ~i umilin!ele, miqorând cadrul nemul!umirii de , sine mai ales pana la conceperea copilului ~i În timpul sarcinii. Mai exista un moment important. Cel mai puternic contact cu urma~ii are loc la Îneeputul primaverii, adica de la mijlocul lui februarie pana la mijlocul lui aprilie. În aceastâ perioada posibilitatea de a ne schimba pe noi În~ine ~i prin noi de a-i ajuta pe copii, nepo!i ~i stranepo!i este destul de mare. De la mijlocul lui noiembrie pana la mij locul lui decembrie exista de asemenea aeeasta tendin!a. Daca copilul i~i roade unghiile, iar dumneavoastra incerca!i sa-I convinge!i ca eel mai important lucru in viala este ob!inerea unei situa!ii bune, dezvoltarea aptitudinilor, de a deveni mai de~tep!i decât al!ii, prin aeeasta pute!i sa traumatiza!i viala ~i sanatatea copilului. Este neeesar sa i se aminteasca mai des copilului ca toate aeestea sunt secundare ~i nu reprezinta lucrurile cele mai importante in viala. În masura in care aptitudinile ~i s'Jceesul vor Înceta sa constituie scopul principal al vie!ii lui, in aceea~i masura i se va pennite sa ob!ina mai mult. 'f)e

~

r

~

M-am nase ut prematur, la 7 luni. De ce de pinde acest lucru ~i poate avea vreo influenta asupra soartei viitoare a omulni? În viala, copi lui treee prin doua perioade importante. Acestea sunt formarea În perioada sarcinii ~i maturizarea 291

1

:::::::

~§~a. O:H-f-.E

.- œ ~u

~ ~

u

-r'

r

'Ir"1

.a9LZ

".~~.-"

,....

l' sexuala. Na~terea prematura Înseamna umilirea mandriei pre. '.. cum ~I a aptltudmdor ~I" a Idealurilor. Acest lucru permite ca În decurs de 20-30 dependenta

1

i

de ani de la na~tere sa mic~oreze

fata de aptitudini,

de intelect

nivelul

ori, Însa acest lucru nu mai poate avea nici 0 Însemnatate.

u pot sa renunt la activitatea mea viitoare precum ~i la

d

'I~rcetare daca vad ca nu ma descurc sau daca simt ca am :obosit ~i nu mai doresc sa ma ocup de acea problema. Dar ,jJescoperirile mele referitoare la legitatile dezvoltarii corpului

~i de spiritualitat:

Na~terea prematura ~i prin cezariana, statura mica toate acestea constituie cele mai indulg';nte forme care co~du c , a. 0 0 ln f ranarea mandriei.

"

il' III,

I,}I

1,'

sunt deseon

,Il'', III il

,'ti spiritului nostru au existat

slabi

na~terii premature, atunci sunt pozitive. Copiii nascuti prematur

~i bolnavicio~i,

iar aceasta

, ,

Înseamna aceea~i

blocare a mandriei.

',i "

l'!' 'h' "','i il ,'l" f,l:' l,,;

~

~

~

devenit mai nobil În ceea ce prive~te conceptia

Stimate domn, se vorbe~te ca dumneavoastra ati renuntat deja la cercetarile ~i parerile dumneavoa~tra d'

.

ID

prIme 1e carti. Este adevarat?

suftet. Toate celelalte au fost estompate ~i strivite. Mergând Înspre acest far, eu, din ateu am devenit credincios. Neavând

exista infor-

~anse de supravietuire ~i de a avea copii, am reu~it totu~i sa depa~esc toate acestea. lata de ce, daca eu voi renunta la ceva, acestea vor fi

matu eronate atunci cand eu ma framant ~i sunt nelini~tit. Daca sunt deta~at ~i lini~tit, atunci informatiile curg cu exactitate.

ambitiile mari, supararea ~i ranchiuna. Sper ca voi putea realiza acesl lucru.

.

Deseori .

sunt Întrebat

daca se strecoara

d lagnostIcarile ~i În prognozele mele. Eu raspund ca se Întampla. În diagnosticare

Nlcl eu nu pot sajudec Întotdeaunajust 1 1

mea despre

lume. Dintre toti pacientii pe care i-am vawt, eu am fost probabil unul dintre cei mai rai. Pentru mine, În decursul vietii, a existat un singur far calauzitor - sentimentul dragostei din

;:, ,'1

catara, poate face acest lucru de câte ori dore~te, dar aceasta nu schimba nimic. Pur ~i simplu, cercetarile mele nu sunt comparate cu caracterul meu ~i conceptia mea despre lume. Datorita cercetarilor am dobândit un caracter mai blând, am

'i,II'1

,i,'

pana la cercetarile mele ~i vor

,. j:xista ~i dupa ele. Daca furnica dore~te sa renunte la muntele, pe care se

Astfel, daca apreciem urmarile ele, pe plan general,

g re'eli .

-m

~i sa trag concluzii din

'~fo.rmatiile obi~nuite. lata de ce eu nu schimb textul În toate ~i avan-

cartlle mele pentru a putea vedea evolutia, precum

~area :nea destul de anevoioasa. Nu pot sa-mi reneg cartile, mtrucat este vorba despre cercetari obiective. Daca un savant a descopent 0 anumita lege, el poate sa renunte la ea de 0 suta 292

----

.f ~

~

~

~

Fortele vitale au fost epuizate pana la capat, de~i medicii nu gasesc nimic. A disparut eu-I interior. Cum sa-I redobandesc? Va implor, ajutati-ma! 293

.-QU

T--

co

+::::::

§;2 § ~ 2i:C1-1-.E

..

:: i:i: -(

u

-

==-==

,uya: I

--,....-

T, I'

,',1

l

l' :'1"

IJI

"

V-ati rugat prea mult pentru spiritualitate 1i idealuri, De , prea multe on atl criticat bârbat. L 0 Imensa ' - agreslune 'su bcon~tlenta a fost t ransm'sa - d e 'dumneavoastrâ copilului

'1

" ,Ii l'I!I 1

lecuite dupa sistemul dumneavoastrâ. Dar ei nu citesc ear!ile dumneavoastra Întrucat În ele se vorbe~te despre reÎncarnare, ~i chiar ~i cuvantul "karma" Îi sperie. Poate ca ar fi bine sa Înlatura!i din drtile dumneavoastra aceste no!iuni pentru a ajuta mai mul!i oameni, Întrucat În toate , celelaIte probleme, cercetarile dumneavoastra corespund pe deplin cu ortodoxia.

'

Toate 1,', '1,1 ,'1

'

1 "111 ,1 l'II ,, ' ,, 1 "

1

1 I"'', Ir'll'lll 11 1'

acestea

s-au

transformat

autod:strugere,

0

arunca

dumneavoastrâ

asupra

cop~'J u 1 Starea ,

parte

din

În

acest

copil

f)ux

Într-un

de

flux

de autodistrugere

se

cu

" sco p ul de a supravietui' este de fapt starea profundâ' a

dumneavoastrâ

,

1

'11;1 1

1"11" ",'r,l i,' Il'': Il,,1,1 '1 ' il 1]'" ''l' l'III'j

l'II l ''-,!"J

l / '1 ,'

l'

'

,

' ,

,"''il!i

1 '1' , 1 l' 1":1"

l

il 1

','

COP '~Ulul dum~eavoastrâ

b oa Ia traumatlsm

.

care cu timpul

se poate transforma

În

~I moarte, Dumneavoastra ati trait cu eu-I ' uman, cu con~tllnta dumneavoastra, cu corpul dumneavoastra "'

-

Când am vizitat Israelul, mi s-a spus ca cercetarile

mele

~I m permanentâ ati Înce rc a t sa- -mab U~I!Isentimentul iubirii din , " suflet, lar pentru a putea supravietui, copilul are nevoie de 0

corespund pe deplin cu Kabbala, Au venit la Întâlnirea cu mine musulmani care au terminat Facultatea de teologie din târile arabe, "Tot ceea ce a!i povestit despre mine ~i despre carac-

mare cant,tate de lU ' b' Ife. p entru ca dumneavoastra sa titi . nnpmsa câtre iubire trebuia sa se mlqoreze ' " eu-I dumnea-'

terul meu corespunde

,

-

"

adevârului - a spus musulmanul - ~i tot

~

ceea ce mi-ati aratat În general corespunde Coranului ~i religiei mele, Eu vâ multumesc foarte mult pentru acest lucru,

' voastra- uman, con~tiin!a dumneavoastrâ cor p u l dumneavoas. , ' tra C eea ce v, se y
Întrucât acum ~tiu cum sa lucrez asupra mea ~i cum sa ma

- dar sufeql" pentru boala co p natoasa, ilulu 1' d umneavoastrâ, ' Ati , avut 0 concep!le nesânâtoasâ despre lume ~i caracter ~i toat~ , acestea le-at,, tral1smls' cop ' l ului ' am p lificat e de ca' teva on A str.e,1 nu dumneavoastrâ trebuie' sa fiti salvatâ CI C Opl 1Ul dum neavoastra,Cum " eu cred câ veti sâ faceti acest lucru,

schimb"

latâ, deci, câ Ir, Întâlnirile cu mine vin musulmani ~i budi~ti, iudei ~i catolici, ortodoqi ~i atei, Tuturor le spun acela~i lucru: - Fiecare obiect din Univers provine din cauza primarâ ~i

'

'

'

-mtelegedaca veti citi cartile mele, ~

~

'

294

este legat de aceasta, Creatorul se gâse~te În afara limitelor spatiului, timpului ~i a materiei, Totodatâ, El este prezent ~i În

'

~

Mul!i credincio~i au pur ~i sim p lu nev Ole sa-. clteasca ' du~.neavoastrâ, Întrucat ace~tia au nereguli În famll.e, COplII sunt bolnavi ~i numeroase bol.' ar pu t ea fi1

- '1 ca.~. e

,

,

"t.

I~

aceastâ lume, Con~tiinta constâ din spatiu, timp ~i materie, de aceea nu se poate, prin intermediul con~tiintei, sa În!elegem Creatoru!. Singura modalitate prin care putem sâ Întelegem Creatorul este iubirea, Toate marile adevaruri au fost descoperite ~i cunoscute prin iubire, iar con~tiinta a introdus acestea În plan uman, Ortodoc~ii, catolicii, musulmanii, iudeii, Î~i schimba adeseori religia ~i 295

r

......-

.=, ~U

~~

Q:lf ~~

::2

S. E

..... t: ~ u

-= -

'" J

lI.91.2'

r-

l,

:, Il , I

l"

Il "'Ii 'd

!.II l'II

'I!,'

,1 :'1",1 ,ill\ 1:lt: "i'IIIII' 11'1

,

' 1l, 1 "

11 11'

1) ,1

1'

l,,

':111',;.1 '1111'11

,'i' "11

I

1IIIi'"

1

" ,1111

Il' 1,.1'1 ,l'II . .1 ,1

l' 1,1 Ilj': ,'II,'

!

continua sa traiasca ~i sa nasca copii, Dar nici unul nu a supravieluit negân,d iubirea; chiar daca a supravieluit, atunci au munt urma~ii lui. ln viala omului, religia joaca un roi important. Numeroase tendinle religioase, se straduiesc, fiecare in felul ei ' sa cunoasca Creatorul ~isa se apropie de Acesta, Cu cât exista mai multa iu~ire la baza unei religii, cu atât mai mult aceasta ofera 0 imagine asupra moralei ~i eticii ~i conduce la dezvoltarea spirituala. Religiile mondiale actuale au creat civilizalia existenta. Nascându-se dintr-o singura radacina, religiile lumii au diferite trunchiuri ~i ramuri. În plan religios, intreaga lume este divizata in câteva parti, iar in plan informational, energetic ~i economic, !loi suntem deja cu totii acela~i popor, aceea~i nalie, aceea~i civilizalie. Dar da~a parerile noastre vor fi indreptate asupra a ceea ce desparte 0 religie de alta, atunci rara doar ~i poate se va pune problema: "care religie ~i cafe papor este mai bun. "Înseamnâ ca mai devreme saumai târziu se va na~te dorinla distrugerii celei mai rele religii ~i a celui mai rau popor. lar in conditiile mijloacelor tehnice contemporane, aceasta inseamna disparilia civilizatiei. Daca Yom analiza ceea ce ne une~te, intelegând ca in fata lui Dumnezeu nu exjstâ nimic mai bun ~i nimic mai rau, ~â prin iubire noi suntem uniti, atunci Yom indrepta toate fortele ' Înspre salvarea omenirii ~i nu Înspre nimicirea acesteia, 4p.o

~

.q

l':

Pe copi/ul meu I-au durut un timp Îndelungat picioarele. Dupa un anumit timp durerea a disparut, dar câinele ,,1 ,

a murit În urma unei afectiuni la picioare. Sa fie oare legate Între ele aceste doua evenimente? Judecand dupa toate posibilitatile,

s-ar parea ca da, Atunci

cand omul este nemultumit de soarta sa, il dor adeseori picioarele. Atunci cand omul este gata ca pentru 0 soarta mai

/

buna sa,i faca rau unei alte persoane sau sa se dispretuiasca pe sine, daca prosperitatea se naruie, atunci toate acestea pot da ~i dureri, traume ale picioarelor ~i 0 dilatare varicoasa a venelor. Initial la copil actiona un program de autodistrugere din cauza idolatrizarii soartei, iar apoi, probabil ca sub influenta medicamentelor sau ~i a altor cauze, starea lui sa se fi imbunatii(it, dar acest program a trecut asupra copiilor pe care urma sa-i aiba. De ce este periculos acest transfer asupra altei persoane' Pe de 0 parte - ofera un repaus temporar, 0 aman are. $i daca omul se schimba, atunci acest rastimp poate fi folosit ca sa se sai veze

r

~i pe sine ~i pe Llrma~ii sai. Pericolul consta in faptul ca atunci cand raspundemnoi În~ine pentru gre~elile noastre, noi ne schimbam in bine mai repede. Dar daca pentru concept'a noastra de via(à ~i pentru caracterul

1

'ill

nostru incorect platesc copiii ~i nepotii, atunci cand yom incepe noi sa platim, deseori nu mai avem forta necesara. Adica 0 amanare de durata in cazul unei conceptii incorecte de via(à este vatamatoare ~i pentru urma~i ~i pentru noi. Animalele domestice ~. i\.

.'

sunt ca ni~te copii. $i in cami de fata programul de autodistrugere aruncat asupra copiilor care urmeaza sa apara pe lume, s-a transferat asupra càinelui. Cand copilului ii va veni vremea sa aiba la randul sau copii, daca au un suflet intunecat, atunci pot sa nu mai apara niciodatâ pe lume sau sa se nasca bolnavi,

,

1

297

1

296 'i,1

l,!

(

-

-< 15:

g5~~.E

;5

Q

Su

,/1

l

,,;

".'1 1" ,1

1l'

, q~l;ilil

Il Y "" '111 "l'II , ,i'

1,11 11,, 11 ' Il'1 1

,

1

1'

,

'

1"

""",11 '1",1"1, 1.1 ,l,l' 1,II'i, ': Il 1,'\',1 111, ,"/,"1' !il'I ,1;1

Daca

sufletele

sunt mai luminoase,

concepere Începe procesul lor de purificare,

atunci

Înainte

- al copiilor de astazi - poate avea din nou dureri la picioare, fracturi ale picioarelor, inllama(ii, erizipel etc. Poate sa se. realizeze ~i 0 alta varianta. Copiii au un sullet pur, ei se na sc sanato~i, iar tatal lor Illi prezinta nici un fel de probleme. Dar Întrucât mina aC(iunii Încetinite se alla În câmpul lor, mai devreme sau mai târziu, va, exploda. $i daca acest lucru va amenin(a copiii, atunci se va transfera mult mai puternic Înspre tata. $i atunci, la câ(iva ani dupa na~terea copiilor, tatal poate sa-~i piarda picioarele sau sa aiba 0 afec(iune grava la picioare. lar acum nu voi mai intra În detalii, Întrucât ele nu sunt necesare. Daca parin(ii ~i copilul se vor schimba ~i vor lucra asupra propriilor lor persoane, aceste probleme pot fi ocolite,

" 'f)
,

',!I I,' ,),:

Il

~

Daca prin sterilitate se blocheaza ceva, atunci ce se afla În spatele na~terii unor gemeni, tripleti ~.a.m.d,?

,1,1

. 1

1 1

~

'f)
~i viitorul lor tata

Unul dintre componentele mândriei ÎI constituie sentimentul tau de unicitate ~i irepetabilitate. $i daca omul are ~anse

concentrarea asupra rela(iilor, mândria Înlocuindu-se cu gelozia. Aceasta este una din formele de armonizare naturala.

,

~

,J :1

Eu ÎI insult foarte tare pe fiul meu ~; ma supar pe el ,. pentru faptul ca neaga familia, Învatatura, etc. Ce e de flicut? Aceasta se Întampla de la sine, În ciuda striidaniilor mele de a-I iubi. Dumneavoastra

ave(i 0 dependen(a

interioara

foarte mare

fata de toate va lori le. V-a(i manifestat agresivitatea fata de IU;l1ea Înconjuratoare, fa(a de oameni, aptitudini ~I destin favorabil ~i În planul principiilor ~i al idealurilor. Pentru ca fiul dumneavoastra sa supravietuiasca, este nevoit sa renun,te ~i la morala ~i la idealuri, precum ~i la destinul favorabd ~i la aptitudini. Nivelulmândriei la el nu este n~are. ~I se ase_al~ana cu cel care este gata sa Împra~tie tO(1 ban~' ~I sa devma sarac numai pentru a pastra iubirea În suflel. ln cazu~ de fata, el tinde sa atinga un nivel spiritual mai inalt, ignora,nd Complet partea materl' ala' , lar la dumneavoastra nivelul mandne, este . . -' foarte mare. Încerca(i sa eiti(i cu aten(le eartlle mele ~I sa lucrati mai Îndelungat asupra propriei persoane. Atunel se va schÎl~ba ~i caracterul fiului dumneavoastra.

mici de a supravie(ui când se na~te singur, atunci când se nasc gemeni, mândria le este Înftânata ~i acest lucru le permite sa traiasea. Chiar ~i În uterul mamei, gemenii sunt obliga(i sa se orienteze nu atât asupra propriei persoane, cât asupra rela(iilor dintre ei. Concentrarea asupra aptitudinilor se transfera În

~

'f)
Lazarev,

~

~

cum poate fi explicata

urmatoarea

. ,'? La multi. dintre ce; care Încercau sa vina la preSIt ua~le. legerile dumneavoastrii apiireau urmatoarele o~sta~ole (traumatisme ale picioarelor, accentuarea radlcuhtei,

298 299

-

= ,....

l1

de

~...... ===-=

LI9Ll

--

r..:;~~....-

T'~

,II:, I ,l, '1 illl'll\ ,I

..

+:::::.: E..:..: Q..

r

---

.-::1"'1

1"':::::::

~OOt-r-..E ~"ii&

~u

..

cantitatea

de

informa(ie

este

mare

~i

accelerarea tuturor proceselor este mult mai puternica decât În momentul lecturarii car!ilor. Are loc un proees insesizabil, dar foarte intens asupra propriei persoane. Daca omul nu este pregatit pentru un asemenea proces, atunci lui Îi dispare dorin!a de a ajunge la prelegere. Daca În interiorul sau el este pregatit, atunci acest proceS Începe Înainte de prelegere. Au loc diferite neplaceri, iar omul, trecând prin aeestea În mod just, primqte in decursul a doua ore de expunere, posibilitatea de a desÎa~ura 0 activitate mai intensa. Uneori eu, pregatit pentru a da informa!ii pure, sau nu am asigur oamenii din sala În timpul ~edin(ei, sau sala goala iar atunci fie se pierde dorin!a mea de

sau nu sunt puterea sa este practic a prezenta

expunerea fie se conecteaza mecanismul secundar de autoaparare. Acum eu lucrez asupra temei legate de "personalitate". Despre aceste cercetari doresc sa relatez mai amanuntit În viitoarea mea carte. Iata,În timpul activita!ii cu sala au 'avut loc lucruri stranii. De obieei eu prezint cercetarile mele ~i informa!iile noi dupa 2-3 luni dupa ce le-am derulat ~i le-am trecut prin filtrul meu. De aeeea, nu ma Întâlnesc des cu

1;1

spectatorii. Acum am hotarât sa fac 0 bucurie ascultatorilor prezentând informa(ii noi, de~i de fapt nu le-am verificat de~ plin pe propria-mi piele. Primele me le expuneri, pur ~i simplu dm cunozltate,

1

1

le-am Înregistrat cu 0 videocamera

pentru a

ana/iza gre~elile mele ~i pentru a line cont de par(ile pozitive. Apoi, cuno~tin(ele mele' au Început sa-mi ceara videocasetele

300

,

afirmând ca au 0 influen!a mult mai puternica decât car!ile. În primul rând, toate car(ile erau coneentrate Într-o singura conferin(a. În al doilea rând, informa!ia de baza va parvme nu r -

prin text, ci prin voce, mi~care. În al treilea rând, interac!iunea prin videocaseta

este mai puternica decât prin carte. Este mal

u~or sa lucrezi asupra ta, este mai u~or sa te schimbi. Dupa aceasta eu m-am straduit sa Înregistrez pe videocasete toate conferin(ele. În general, Înregistrarea pe videocasete se adreseaza aeelora care doreau sa ajunga la consulta(ie. Dupa ee vizionau casetele, mie ÎmÎ era mult mai lI~or sa explic ÎI1 ce consta esen(a problemelor omului ~i cum trebuie rezolvate. De exemplu, În Saratov, operatorul a pornit videocamera, a fixat-o pe cortina scenei, a trecut spre mine apoi a Început sa ma filmeze. Camera s-a op rit. Încercarile de a 0 reconecta nu au reu~it. A fixat camera pe cortina ~i a Îneercat sa 0 conecteze. Camera a pornit. Ca sa nu mai apara aceea~i problema, el a hotarât sa nu 0 atinga, iar 0 ora Întreaga, pe ecran, s-a vazut cortina ~i s-a F.Uzit numai glasul meu. Dupa 0 ora, el a Îndreptat camera spre mine. Nu s-a mai Întâmplat nimic, ~i videocamera

continua sa func(ioneze normal. Dar eu apaream

Într-o imagine foarte mica. Atunci operatorul a decis sa ma prezinte În prim plan. De Îndata ee figura mea a ocupat tot ecranul, videocamera

s-a oprit din nou. A fost nevoit sa filme-

ze din nou cortina. Întorcându-ne la Sankt Peterburg s-a verificat video camera; totul a fost În regula, ea func!iona irepro~abil. Dupa 0 saptàmâna, am (inut 0 conferin(a la Orcol. Eram con~tient ca noua tema pe care 0 abordasem

,

il

-

r-

ruperea tiilpilor de la pantofi, lovirea cotului, pierderea tuturor cheilor de la tocuin!ii)? prelegeri,

=-= -

ag/.Z

.--

La

~u

deja reu~isem sa 0 funda-

mentez. Pentru a Încheia aceastâ tema trebuia sa primesc

0

301

'1

.....-

.n QU

.,.-.:; t:

[;J § -;; g.

..

«IE-oE-o...::

~

u

-= ~-

L~9a: r '~

noua portie de neplaceri, de nenoraciri , de umilinte ., sa trec prin ele În mod corect ~i sa ma deta~ez mai mult de valorile

am consultat 0 persoana care suferea de cancer la gât. Acesta

umane pentru a ma ridica

- Dumneavoastra aveti cancer Întrucât ati hotarât ca omul se vindecii prin regim ~i spirÎtualitate, Dar pe om ÎI vindeca de fapt iubirea, Dieta ~i spiritualitatea contribuie doar la aceasta,

am chef de expunere Tacut reclama,

pe 0 noua treapta a cunoa~terii.

~i anulez aceasta conferinta,

organizatorii

cheltuisera

Nu

Dar deja s-a

bani ~i am fost rugat sa

n-o anulez, ci sa 0 reprogramez, Eu am fost de acord, De data asta, la Oreol am luat cu mine doua camere video, de doua tipuri diferite, M-am gândit deodata, Înainte de conferin!ii,

ca nu se pot strica amândoua 150 de persoane au dat Înapoi

biletele

la sala destul

la casa, Uitându-ma

de goala, eu am

Încercat sa-mi adun gândurile. Apoi, dupa conferinta, citind biletele venite din sala, am observat ca une le dintre ele erau pur ~i simplu j ignitoare, Un asemenea lucru,nu s-a mai Întâmplat niciodata pâna acum. Sa trecem la videocamere, Prima, a refuzat

sa functioneze

din start, Ea s-a stricat

pur ~i simplu,

De~i semnalul luminos era aprins, nu a Înregistrat nimic, A doua videocamera a Înregistrat limpede expunerea, Tara nici un cusur. Eu m-am uitat pe vizor ~i m-am gândit:

-

::;i iata ca totu~i

mi-am

atins

scopul

~i am reu~it sa

Înregistrez, Il!:,I

Dupa

aceea

m-am

Întors

la Peterburg

~i am introdus

caseta

1

",II

!,'I:I 1111

1111

În aparatul dadeam

video, din

Imaginea

mâini

În mod

era foarte convingatoL

clara,

Eu cascam Sunetul

insa

era un mare

specialist În domeniul vindecarii prin regim,

nu s-a stricat, dar nu a inregistrat nici un sunet. Dupa aceasta, ea a fost folositii de nenumarate ori la Înregistrarile obi~nuite, Însa niciodata nu s-a mai Întâmplat a~a ceva cu ea.

~i cercetiirile mele. A avut loc 0 Întreaga conferinta, Totul a fost Înregistrat pe casete video ~i audio, Însa nici aparatul video, nici cel audio nu au Îl1registrat nimic, a=?a curn am

constatat ulterioL Poate ca informatia mea a fost destul de seaca. Sau el a expus lucrurile din punctul

lui de vedere,

dându-i 0 interpretare informationala proprie, ceea ce putea fi periculos, dar in general, nu s-a inregistrat nimic, În principiu eu ma bucur ca se intâmpla asemenea

lucruri.

Am foarte multe probleme dar dispun de foarte putina putere pentru a putea controla informatiile pe care le primesc, Daca aceste mecanisme straine de control functioneaza,

Înseamna ca

nu trebuie sa ne Îngrijor,',m ca eu, prin informatia mea a~ putea aduce prejudicii cititorilor. ..g;..

~

~

auzea. Videocamera

Mi-am amintit ca a mai avut loc ceva asemanator cu informatiilemele. Cu un an ~ijumatate În urma, la New York,

În a patra carte a dumneavoastra exista un episod În care se vorbe~te despre 0 transfuzie de sange care vi s-a Ïacut . Eu nu am putut sa citesc aceste randuri. În generaI, eu nu pot vedea sange ~i nici sa aud des pre rani. Din ce cauzâ?

1

302 1',1

l,

,/

Am mai discutat 0 vreme, apoi el a plecat. Dupa aceasta a aparut ~i imbunatatirea starii lui de sanatate, Dupa 0 jumatate de an , omul a hotarât sa le relateze americanilor des pre cartile

gura ~i nu se

1

303

ri 1

-l'Il i

.ndf:O

,

) ,

. de corp ' tatea sa mai mu It de' sallge decat S'

"'l, , II

l'III' 1

:

"

1"

''"l' ',

Il,1, 1,:,"

1

'.1'

"/" l'i

",,1"

,

'

1

'"

'

1

,!r

.

1

1

1

1

1

1 ,

~I trufia

fost trezi!i de ni~te sunete ciudate, Femeia vorbea Într-o limba neculloscuta, allalldu-se ÎIl contact efectlv cu cineva. A vorbit

astfel cateva ore, ÎIl a treia zi dupa acea Iloapte a Începutsa i se Îllllegreasca parul ~i Îllcetul cu Încetul i s-a restabilit Îlltru totul vederea. Medicii au hotarât sa cerceteze pelltru orice eventualitate cum se comporta inflama!ia. Ea IlU se mai gasea pe creier, Illflama!ia callceroasa a disparut rara urma, Apoi, prin

IIllellsa.

copi/. De aceea au Început sa va pregateasca cu ajutorul unor

.

.la~llostlcare cu ultrasullete

pentru a vedea ÎIl ce 1una. de sarCll1a s Il" A e a a. paratul nu a indicat Ilimic, Tatul nu e'. . sem ne le. fe~eia se alla ÎIl a treia IUlla de sarc~~~~'ia~:a p i~:~te nu se alla 111pantece, dar sarcilla exista. Înseal1na c'a nu tre ula efectuata operatia . b Treb' ilia sa. a~tepte. Au illternat-o ÎIl clillica, unde a stat d'oua . 1Ull/. MedlCII au mai supus-o Înca 0 d . . ata dragllosticarii cu .. 111a cillcia l' ultrasullete . Fe'mela era d eJa . . . u~la de sarema, Jar aparatul arâta iara~i ea nu ex,.st W a IlICI un cop" . D - 1 . " upa.o ulla de ~edere ÎIl spital, femeia a al bit cu totul 1 ar apOI a II1ceput sa orbeasca . Med'"ICII au JJOtarat ca este pt'. ' .. . '" :rzlu .sa-I mal faca 0 opera!ie pe creier. Au a~teptat sa vad::~ e se II1chele aceasta . .. tevatura . D upa. d ImellslUllIle pantecelui . . se 'II1C hela de'a a c.II1cra . 1ulla- de graviditate Deod C . ' . a a, mtr-o noapte, veeiniiei " au 304

--

=-=

-,....

radiografierea pâlltecelui s-a distills un copiI de cillci IUlli pe care dupa alte patru IUlli I-a adus cu bille pe lume. - Cu mâlldria dumlleavoastra ~i cu ata~amentul fa!a de idealuri ~i spiritualitate practic IlU avea!i ~allse sa face!i un

:

'1

"..~

.

. 0 data e pail: ApOl a ramas totu~i Îlltr-ull fel . Însarcinata v
,,1"'1 / l, l,,!, 1 Il!I '1 i,il :'

cr

II1seam~a vitale ~i a tutu~ora~:~ra~ea on or umane 111 acela
"

: Il!

'

.

Îlljosirea tuturor fUllqiilor

.1

rl'/Ii

":

'""

Înainte, oamenij au considerat c' a sulletul omu/Ill. se gase~te . În sange/e sau . În m od sub con~tlent om U/ I~I. 1eaga- persollal i-

! ,

~ u

lt9a:

Fl:;.,::.:.i-'" -

' 'i''

'

'"

~~

~"ii jj-

~(-of-<..c:

.'1'

,' l

0

~u

astfe! de metode sa pute!i na~tecopilul, i-am explicat

eu. Ull

caracter putemic poate cOllduce la 0 imellsa trufie, dar el poate

.-

~i ajuta la depa~irea acelor obstacole pe care ait caracter IlU lear suporta, adica este 0 pârghie care poate zdrobi omul, dar il

~i poate ridica , daca omul va sim!i corect direqia. - ~ti!i, ca dupa acest eveniment eu am Început sa cred În Dumnezeu, - a spus ea, - ~i Întreaga mea viata s-a transformat. Eu traiesc acum numai cu gâlldul la Dumllezeu Înfiin!ez Ull celltru spiritua/. -

Dar ata~amelltul

fa!a de spiritualitate

~i vreau sa

exista totu~i la

dumneavoastra - i-am comullicat eu cu amabilitate, ar fi de dorit sa lucra!i asupra propriei persoane. Dupa doua zile m-am convills de corectitudillea

diagllos-

ticului meu.

- Noi mergem totu~i pe cai diferite, - a spus cu triste!e ea. Dumneavoastrâ ati venit În ora~ul nostru, oamenii viseaza Ilumai sa va poata vedea, iar dumneavoastra petrece!i Ilop!ile

1

305

1

....-

.~ QU

1"<:::::

-

l

~.;,;~.-JIracând be!ii ~i târaboi. A~a ca fi!i bun, elibera!i apartamentul pe care vi I-am pus la dispozi!ie. Sper ca totu~i dependen(a ridicata de principii ~i idealuri s-a diminuat la ea. Sa ne Întoarcem la autorul Întrebarii. Întrucat dumneavoastra va orienta!i asupra eu-lui, asupra corpului superior, atunci fa!a de orice pericol

la care este expus

corpul

~i viala.

dumneavoastra va comporta(i cu 0 frica exagerata. Cum put~ti sa va reveni!i, miqorand mandria dumneavoastra eu sper c~ ve(i În!elege din car!ile mele.

'!J>o

...1' 1.' III Il

~

~

Stimate Serghei Nicolaevici, dupa a doua sau a treia emisiune a dumneavoastra sub titIul "Bumerang" eu am fost !iutuita la pat, sim!ind dureri acute În tot corpul. Pur ~i sim plu alti fost !intuita la pat, nu am putut sa-mi mi~c nici mana. Timp de cinci zile ~i cinci nop!i uu am putut sa ma ridie .,i nici sa ma Întorc, Întrucat orice rni.,care Îmi provoca dureri Îngrozitoare. Ce mi s-a Întâmplat? De fapt, eu nu reac!ionam uici la Ciumak ~i nici la Ka~pirovski. Acum rn-am Îmbolnavit gray, de~i Încerc sa lucrez asupra mea. Doresc sa am un copil (casâtorie tarzie, varsta de 37 aui). Cum sa ma pregatesc, cum sa ma purific? Spune!i-mi ce sa fac, ajuta!i-ma va rog. În momentul

privirii emisiunii, dumneavoastra

concep!ie justa despre lume ~i un caracter

a!i avut 0

ural. În straturile

;:

~ ~~;;. -~ tQf-~.E

.

~. j"

~

r

,}, [

--

=-=

a91.Z

r

adânci ale caracterului dumneavoastra, nive lui mândriei ~i agresivita!ii fa!a de barba!i a fost imens ca ~i dorin!a de a diviniza omul iubit care statea la baza acestuia. Daca dumneavoastra a!i fi avut 0 concep!ie incorecta despre lume, atunci nu a!i fi suportat purificarea care ar fi condus la accentuarea agresivita!ii, iar treaba ar fi putut sa se termine cu 0 Îmbolnavire grava. De aceea, fie n-a!i fi dorit sa privi!i emisiunea, pur ~i simplu neconectand televizorul, fie nu a!i fi putut privi chiar din primele minute. Dumneavoastra a!i ob!inut purificarea prin nenorocire, suparare, boala ~i traumatisme. Însâ, Întrucat ati Începllt sa va manifestati coreet fata . de lume, eu-I dumneavoastra superior s-a folosit de acest moment pentru a scoate la suprafa!a "murdaria" ~i agresivitatea, iar orientarea corecta v-a ajulat sa depa~i!i mai repede negativul pe care I-a!i purtal. Acum situa!ia este mult mai buna. Boala dumneavoastra actuala ml mai este legata de dumneavoastra, ci de viitorul copi/. Continua!i sa lucra!i asupra propriei persoane, ruga!i-va pentru dumneavoastra, pentru copii ~i nepo!i. Merita sa va uita!i la casetele cu ultimele conferin!e ADJlo yeti gasi 0 informa!ie care nu este reflectata În carli. În primul rand, sa sim!i!i În sinea dumneavoastra la Început Divinitatea, iar apoi umanu/. În sotul dumneavoastra Încerca!i sa iubi!i la Început Divinitatea, ~i abia apoi umanul, adica Închipui!i-va ca so!ul dumneavoastra a murit, v-a parasit, a plecat sau a devenit dintr-o data minunat, tanar, deosebit de spiritual ~i bun. Dupa aceea, imagina!i-va ca so!ul se Îmbolnave~te ~i devine invalid. Încerca!i sa pastra!i iubirea fa!a de Divinitatea dinlauntrullui, indiferent de cum nu s-ar schimba latura sa umana. Atunci ~i umanul ÎI yeti iubi rara

306 307

.'

, 1

----

.~ QU

"1"=

..

~

- -

, Cn cat ma s t ra d Ulesc mal mnlt sa ma sn p nn so t,u 1UI, cu ' ' atat" mal. mnlt Încerc 0 presinne mai mare .i n m v 1' ln t.a. D e .

ce.?

"

Trebuie sa va supuneti lui Dumnezeu ~i nu sotului, Întrucat Dumnezeu va conduce prin intermediul sotului, Cand va

ID

' t ' mal' a d ane '(
',1 '

l'

1

Mama cedeaza adesea În fata capriciilor copilului sau ~i nu se enerveaza În fata comportamentului stupid, ~i totu~i prin asta ea nu se supune lui, lata de ce este mai bine sa nu i te supui sotului, ci sa-i cedezi. Nu este voie sa te simti mai presus

d~mneavoastrâ trece În robie, Înseamnâ cà nu vedeti diviI1Itatea ascunsa dupa Înveli~ul uman al sotului dumneavoastra, Putet' sa spuneti În gand: 1

l' 1

308

- Eu primesc umilinta nu de la tine, ci de la Dumnezeu care te-a trimis, Daca simtiti Însa ca totu~i va supuneti umanului, atunci e mai bine sa strigati, sa zgariati fata sotului dumneavoastra, Cand femeia are În suflet multa dragoste ~i ea se concentreaza ,asupra acesteia, atunci intuitia lucreaza mai bine decat la barbat ~i la orice situatie ea se uita cu mai multa Întelepciune, În acest caz, sotul nu trebuie s-o umileasca, El dirijeaza lucrurile marunte ~i Îi va ceda mereu sotiei În problemele esentiale, Daca Însa În suflet exista iubire putina, atunci fie femeia va exercita presiune asupra sotului, fie el asupra ei, Toate divergentele se rezolva prin iubire, Pentru aceasta este necesar sa tindem spre dragoste ~i sa ne orientam mai mult spre sentimente, decat asupra unor prejudecati ~i principii

extenor

de sot, dar nu este voie totodata sa te simti mai prejos de el. În dragoste noi suntem egali ~i unici, Daca simtiti ca supunerea

'II

!\

~upunetl, sotului, va supuneti de fapt logicii umane, ceea ce IDseamna ca Începeti sa depindeti de ea, Cu cat depindeti mai mult de logica umana, cu atM mai mult se na~te Înla~ntrul du~neavoastrâ agresivitatea. Dumneavoastrâ "Îndesati" În adancul dumneavoastra agresivitatea, Încercand sa fiti bl' an d a' A . , , ,

1 1

--

r-

frica, Tarasuparare ~i pretentii, Astfel purificarea va avea loc mal repede ~i mai u~or.

~

~

U91.Z

F"-.:.."".,-~

~

... !::

~ ~~ 8- ~ a:n-f-..c u

,.). ~-

'-' <.

{'

,

Femeia trebuie sa se comporte În a~a fel Încat sa il apropie atat pe sot cat ~i pe ea de Dumnezeu, Pentru aceasta este nevoie sa intensifice dragostea atM În sufletul ei, cat ~i În sufletul sotului, lata de ce, uneori, este mai folositor sa ii strice buna dispozitie sotului, sa nu fie de acord cu el, sa fie pus Într-o situatie nea~teptata ~i "rin aceasta sa se destabilizeze umanul, fiindu-i astfel sotului mai u~or sa simta dragostea din sufletul lui, Supunerea oarba fata de dorintele sotului ÎI ancoreaza mai puternic de toate valorile, agresivitatea lui cre~te ~i se denatureaza caracterul. Nu demult, un tanar mi-a marturisit urmatoarele: - M-am plimbat cu 0 fata timp de cateva luni, În cele din urma am hotarat ferm sa ma despart de ea, lar acum ma simt din nou atras de ea, Însa eu sunt ferm hotârat sa ma despart, Cum sa procedez? 309

r

\

--

.n QU

'f"<::::

~§ijg.

i:C:E-<E-..c::

-

t: ~ u

.1t"" H9/.Z

'"'-

l" ;';-~~.-~

. i,

l' "

',1

1

" '

1

1 1

1

l' 1

,1 , l'

1

',l"

," l' 'II' Il!

,1 ,

- Cum ce sa faci? Ignora hotarârea. Daca vrei sa 0 vezi, du-te la ea. Daca te atrage, du-te ~i nu mai acorda aten!ie la nimic. Indiferent cum se comportii ea, orice !i-ar spune ~i orice s-ar spune despre ea, Sa ai Încredere În senti mente le tale. Daca În adâncul tau nu dore~ti sa 0 vezi de~i principiile, ~i morala impun Întâlnirea, nu te duce la aceasta. Sa nu te Întâlnqti din mila sau din motive morale. Va fi mai rau ~i pentru tine ~i pentru ea. BineÎn!eles, În rela!ii trebuie sa existe ~i moralitate ~i principii ~i logica, dar principala orientare trebuie sa se Îndrepte mereu spre sentimentul dragostei din suflet. Cu cat amuI este mai sincer ~i mai binevoitor, cu atât Îi va fi mai u~or sa faca alegerea corecta. Este bine sa cunoa~tem faptul ca logica ~i con~tiin!a umana nu vor putea niciodata determina pe deplin cum trebuie sa se comporte omul. Comportamentul a doi oameni Îndragosti!i este imprevizibil ~i determinat de logica divina care nu este accesibila con~tiin!ei. lata un exemplu.

,.,-

Dar aici avem un ait caz. Eu vàd sentimente reale. Mai mult decat atât, eu vad În câmpullor un copil comun. Dumneavoastra ve!i avea cu ea un copil - i-am spus eu - ~i se pare ca amândoi ave!i sentimente reale de iubire. Dar dupa doua luni ei se despart, ea nu se culea cu el. Dupa 0 jumatate de an el vine iara~i la mine ~i Îmi spune ca ei nu sau mai vazut ~i este pu!in probabil sa se mai vada. - Dar copi lui În campul nostru este comun? - ma Întreaba el. Eu ma uit În câmpul lui. Nu mai vad copi luI. Nu mai În!eleg nimic. -

Probabil ca peste câtva timp va ve!i Întalni ~i ve!i avea

un copil

Se Întâlne~te un tanar cu 0 fata. El se Îndragoste~te de ea. Ea, prin comportamen~ ~i sentimente cDntribuie la acest lucru. Între ei Începe un joc al dragostei care dureaza 0 saptamana, 0 luna, doua, trei. Ea nu Îi cedeazii sexual. El mi s-a adresat mie ~i a Încercat sa afle ce se Întampla. - Aceasta poate fi 0 Întamplare obi~nuita de vampirism, atunci cand femeia stame~te În mod artificial pasiunea barbatului, dar nu se culea cu el. În acel moment el cheltuie~te În favoarea ei energie, aptitudini ~i bani. $i cu cât depinde mai mult de aceasta pasiune ~i de toate sentimentele umane, cu atat este mai mult golit sufletullui de aceastii femeie.

~ .'W-

~

- am presupus

eu.

El se uita la mine cu parere de rau, da din umeri ~i pleaca. Eu, chinuindu-ma, Încerc sa În!eleg unde am gre~it. Dar nu În!eleg nimic. $i astfel de cazuri au mai fost dar de fiecare data nu am În!eles nimic. lIuminarea vine Încet ~i chinuitor. Se pare ca genotipu! campului copilului, st!l!lctura spiritului ~i sufletului se formeaza În timp de câteva vie!i. Se Întalne~te tanarul cu 0 fata, nutresc sen imente puternice unul fa!a de celalalt ~i În campul lor are loc conceperea spirituala a copilului. Se desfii~oara un proces activ de formare a structuri i spirituale a copilului. Dar tinerii nu se culea Împreuna. Ceva Îi Împiedica, ceva nu permite acest lucru. Se pare ca daca Încep 0 viala sexuala activa, caldura sufleteasca scade brusc. Astfel, structura În formare a copilului va fi lipsita de energie. Se franeaza brusc dezvoltarea copilului. Natura face Însa totul pentru a salva copilul ~i a continua procesul lui de dezvoltare. Poate aparea alta situa!ie. Dupa primul contact sexual, nu se ~tie de

310 31l .,.

.'

1 1

1

~

~::::::

.n-

iBi:i&

cu

a::H-f- .E

1

.

H9a

r"-~.,;...>!.......-

.---

!

1" 1

"

unde, apare 0 Îmbolnavire

venerica,

de~i pana atunci ambii

parteneri au fost pe deplin sanato~i. Aceasta Întamplare stupida poate sa-i desparta sau soarta Îi arunca În diferite ora~e. Daca judecam dupa logica umana, acest lucru ÎI putem numi prostie, stupiditate sau tragedie. Aici avem Însa de a face cu 0 alta logica, logica salvarii ~i dezvoltarii copilului la nivelul câmpului. Astfel, timp de cateva vie!i ei se Întalnesc, fac cuno~tin(â, iar schema comportamentului ~i rela!iilor lor este determinata de particularitatea formarii copilului În campul lor. ~i cu cat se vor supune mai mult partenerii logicii iubirii, ~i nu vor avea preten!ii unul fa(â de celai ait, cu atat mai echilibrat se va na~te copilul. Dar daca parin!ii cedeaza În fa!a logicii umane, Înabu~a iubirea sau daca cedeaza corpului omenesc ~i transforma iubirea În pasiune sexuala, campul genotip al copilului se

Il'

Il

-==

--

4!:" j

1,1 '

-. f:: ~ u

deformeaza ~i este rectificat pe parcursul a catorva vie!i prin bolile ~i nefericirile din viala viitorilor parin!i. Energia cea mai utila ~i Înal!atoare se consuma pentru cele mai importante strategii ale omului. Cu cat mai Înal(âtoare ~i pozitive sunt senti mente le pe care. le simte copilul În timpul maturizarii 1 sexuale, cu atat mai mult aceasta energie subtila se va consuma pentru formarea soartei omului, a destinului ~i sanata!ii viitorilor sai copii. Moralitatea, spiritualitatea, bunatatea, se nasc din dragoste omeneasca, iar aceasta la randul ei se na~te din iubirea fa!a de Dumnezeu. Cu cat copilul În perioada maturizârii sexuale va nazui câtre Dumnezeu, cu cât se va afla Într-o stare de bunatate ~i dragoste, cu cat se vor Încerca sentimente Înal!atoare ~i de bunatate, cu atat mai favorabila va fi soarta acestuia ~i a copiilor care vor urma. Dar daca ado-

312

';lescentul Începe de timpuriu viala sexuala sau, urmand '.exemplul parintilor, se Înfurie ~i Înabu~a dragostea din suf1et, atunci acesta Î~i deterioreaza soarta lui ~i a copiilor ce vor urma. Dupa aceea, pentru aceasta poarta raspunderea atât el cat ~i parintii. Unul din mijloacele cele mai bune de purificare a kannei ÎI constituie educatia corectâ. Daca noi nu Îi educam În mod corect pe copiii no~tri, sau elevii no~tri, atunci purtam responsabilitatea ~i pentru acest lucru. Cu cat tanarul Începe mai tarziu viata sexuala, cu atat mai multe posibilitati existâ sa aiba copii armonio~i, ~i 0 soarta echilibrata. Sa ne Închipuim 0 situatie: omul, dupa 2-3 ani, trebuie sa sufere schimbari imense În soarta. El poate beneficia de 0 Îmbunâtatire brusca a afacerilor, de multi bani, iar Înainte de aceasta, ;rece prin pregatire ~i verificare prin neplaceri, nenorociri ~i pierderi de bani. Fata de aceste Încercari, el trebuie sa se apropie cu 0 Încar;atura acumulatâ de dragoste, b4natate ~i spiritualitate. ~i deodata, din senin, Începând cu ziua de azi, omul dore~te sa fie În singuratate, dispa"e pofta, dispare atractia sexuala, dore~te sa traiasca În dragoste ~i sentimente Înaltatoare rara placeri sexuale. Omul se sperie ~i i se adreseaza medicului. Deodatâ, se na~te ideea: "Dar daca am devenit impotent? Daca am dobândit 0 boala necunoscuta?" În loc sa se deta~eze de toate acestea ~i sa se ajute pe sine Însu~i, el, rara mila, consuma energie subtila, trecând-o În plan exterior, vizibil. Dupa 2-3 luni, totul revine la normal, iar acele Încercâricafe vor avea loc peste dai ani, el Încâ nu le-a trecut. Asta-i tot. Nu vor fi bani. Nu vor fi succese. Nu va fi sanatate. 313

.-

---

.~

c0::

~u

d!"

:1 ,

:1

i

j '1

Dar

ii

tre ba~bat ~I femeie ~i În relatiile fata de sine, este necesar sa

,1 ilr

acum

tnu~Ia.

stereotipul

obi~nuit

Totul este În deplina

le-a

ordine.

Învins.

Logica

umana

ticalosul care ne-a tradat Încrederea. putem apara În mod diferi!.

Iata de ce În relatiiledin-

hteram. Dar, trebuie sa Înlelegem pur ~i simplu ca porunca lui Chnstos se refera nu la corpul nostru, ci la sufletul nost Trebule pur ~i simplu sa Înlelegem acest lucru. Daca cineva ;~~ a J,lgnlt, te-a suparat, te-a tradat, nu te razbuna pe acel om, nu-I

1'1 Il Il !

1 'ii 1

1

acest

lucru

doar pe tine. Sau ma apar Într-un ait mod, spunandu-i:

-

-

.

Du~a sistemul dumneavoastra

~

fiind tot c modalitate de a te apara. BineÎn(eles, eficace. Aceasta Întrucat se schimba caracterul meu motivul de a-I jigni..cu cat ne schimbam mai putin ne, cu atat mai mult atragem atacul asupra noastra

"

aceasta Înseamna:

sa-I

. . 'i noi trebui e sa-- 1 lU.m b pe Dumnezeul. toate tOli: ~i din uciga~ul care a venit sa ne curme viala ~i din hotul care a venit sa ne ia averea ~i din

. dm

314 1 ,il

este În toate

.. ~I dm

y

mult mai ~i dispare aparandu~i cu atat

mai mare este agresivitatea care izbucne~te În sufletul. nostru... Cu ce se poate sfâr~i, eu cred ca cititorul În(elege. Informa(ia noua trece printr-o situa(ie neplacuta, nea~teptata. $i cu cat mai crunt ne aparam, cu atat mai mult scade posibilitatea de a ne adapta la mediul Înconjurator.

IUbe~tI pe cel care te-a lovit ~Î sa nu te aperi? Dumnezeu

"

sa te judece.

cer scuze pentru ca i-am stamit dorinla de a ma jigni, aceasta

~

~

Dumnezeu

Sau nu-i raspund nimic ~i Încep sa ma rog ~i În sinea mea Îi

cmev.a ne atacâ ~i vrea sa ne jefuiasca sau sa ne omoare nai tre~~le "sa ne apârâm la exterior, dar nu avem voie s; ne aparam m launtrul nostru.

'§>e

Probabil ai avut ultimele doua zile lipsite de sucees,

daca Îi ura~ti a~a pe to(i. Sau, dand din umeri, Îi spun:

este dat de

~umnezeu. Sa fii gata sa fii supus Înca une; asemenea Încercano Omului pOli sa-i raspunzi, dar lui Dumnezeu nu. Daca

1

E~ti un ticalos, un nememic, pleava societatii, - ~i eu ma

-

apar din nou. Sau Îi spun: - Ai Încercat sa ma jigne~ti, dar cu aceasta te Înjose~ti

l'-~ dat 0 palma peste un obraz, Întoarce-I ~i pe celalalt". Au eXlstat numeroase Încercari de a aplica aceasta porunca ad

un ~I nu te su para pe el, Întrucat

ne

Este de asemenea un mod de aparare. Sau i-am spus:

tr~ nu. Înse~mna 0 supunere totala ~i oarba fata de exterior. Cate dlscutl! au existat În jurul celor spuse de Christos: "Dac a

II

Dar ~i În exterior

M-ajignit un om - am luat un cUlit~i I-am omoral. Este 0 modalitate de a te apara. Sau I-am batut zdravan ca raspuns.

a~c~lta~ dlvm~tatea din interiorul sufletului nostru. A fi pregat.tl sa acceptam sltuatla traumatizanta ~i de umilire dinlaun-

I '1III'

~

;;: i3

---

,...

j'jl'f

l

a.

H9a ---

'"

1

+::::::

~..:..: a:lE-~.E

f

Nu demult, 0 fata mi-a povestit 0 situatie nea~teptata care i

Je

s-a Întamplal. Ea a urcat cu liftul Împreuna cu un barbat care I-a oprit Între etaje ~i a vrut sa 0 violeze. Ea a Început sa se 315

---

~ +~

.rI QU

~~-tg.

1:Qf-f-..c:

=

;:;-- ==:~ u ~

H9a ""';';'N:~--

,....

roage, apoi, Tara suparare ~i Tara ura, a Început sa vorbeasca cu ..

Astfel, noi trebuie sa ne aparam, dar apararea trebuie sa se bazeze pe iubire ~i nu pe ura. Pe cat de mult vedem ~i sim!im noi voin!a divina În tot ceea ce se petrece, pe atâ( de pu!in ne sunt necesare ura ~i furia pentru apararea noastra.

~

. . .. ica, parere de rau ~i tnste!e, CI 0 lUbire mal mare lata. d e ~

Dumnezeu.

~

. Nu demult a venit la mme un tanar. Nu era la prima

Stimate Serghei Nicolaevici, am 24 de ani ~i snfar de 0 puternica osteohondroza. TotuI scartaie În permanenta (În special gatnl); pur ~i sim plu simt ca se rnpe ceva În mine. Încerc sa Îmbunata(esc starea mea, dar nu ren~esc. Va sunt recnnoscâtor ~i pentru car(ile dnmneavoastra. ele rn-au ajntat foarte mult. Încâ 0 data mii de mul(nmiri. Il l'I,' 1 l'i,1

1 'l'

,'i,'

1

1 i,' 1 1 1; !'

1 'I

1

,1 !

- -

Îmbatral1l!1ca va . . t a viata. y . .. . . . . ceste lucruri mdlferent ce a!1 t:ace. Dar prin asta Slm!I!' nu

din lift a Tacut un semn de ramas bun cu mana ~i a plecat.

':\>0

. ~ .' dumneavoastra. Închipui!i-va . . Trece!1.. pnn Îmbolnaviti iar apol. ca- mun!t.

asigurati pe deplm lenCIrea

el. Ei au stat de vorba, apoi au coborat la primul etaj. El a ie~it

.

audien!a -

.

Totul se destrama,

duce la divort..

-

- familie

a spus e 1 lar m

.

situatia con-

.

.

Am cercetat campul 1UI.' ~I am ramas ulUlt - SIt ua!la' era . -mgroz. itoare Printre altele, el a citit toate cartlle mele. A vazut . videocasetele ~i a fost la mme 1a au d'1ente . Ata~amentul fa!a de . . . ~ -d . idealuri , Închiderea viitoru 1UI erau de zece on mal. man la t.a e - Î de a explica motive1e care au nivelul pHiculos. Incercan e .. . . determmat aces'1 lucru nu au dat I1ICIun fe 1 de rezultate. Apoi

Sa Începem cu parametrii. Pana cand a!i Tacut cuno~tin!a cu cartile mele, a!i avut 0 dependen!a putemica fa!a de rela!ii (de patru ori peste norn;al), fa!a de idealuri (de asemenea de 4-5 ori mai mult decât nivelul limita) ~i fa!a de dorinta de a va . ruga pentru omul iubit. Acum, dependen!a aceasta a scazut de

-

-

.

t " du p a- care rn-am UItat cum anume am examinat camp~ 1 SO.lel, . . se sc h'lm bau În ultimul timp structurile de camp a 1e 1UI ~I a 1e

.. . sO!lel~l -mcet Încet s-a conturat tablou 1genera.1 '. . - Sunteti prea bme educat - I-am. sp us eu lui. Va este frica ' - ". ~ -' sa 0 supara!1 p.e sotie cu cea mal ml.'ca Pro blema 'II m . interiorul dumneavoastra va ruga\! pentru ea.. Acest lucru Însa Întare~te dependen!a dumneavoas t ra fata. de ea lar nu de mu it . a ie~it la tim structura karmicâ a vletll antenoare a ~otiei y '.

cateva ori, dar dorin(a de a va ruga pentru omul iubit s-a pastrat totu~i, adica În ciuda schimbarilor substan!iale, deocamdata nu au avut loc schimbari cardinale ~i profunde. [n interiorul dumneavoastra, Înca mai considera!i ca valorile omene~ti, sunt fericirea ~i !dul suprem. Imagina!i-va ca cele mai [uminoase visuri s-au adeverit ~i În plan mental

.

sup~afata. În aceasta exista un pachet Întreg de dlspre:, de ura -' ". ~i trufie fa!a de barbaIt. yi sub ea exista 0 structura ~I mal

primi!i tot ceea ce a!i visat ~i chiar mai mult. Apoi Încerca!i sa 3]6

317 f,

.-

.......-

.=, QU

~::::::::

~ ~~;;. ~f-<~.E

-~=--==

~ ~

0

.... .H9LZ

r-adânca de divinizare a omului iubi!. Daca dumneavoastra ~l1ers dupa sentimentul

l

ati fi

~âine sa te scoli frumos ~i sanatos". Apoi ne suparam fngrozitor pe el a doua zi daca nu a devenit astfel. Situatia se i prezinta comic. Oricine ~tie ca trupul are a inertie ~i ca este nevoie sa muncim mult ~i permanent pentru a schimba situatia.

de dragoste, atunci ati fi jignit-o, ati fi

'~JOSlt-O sau v-ati fi certat cu ea, demonstrând În acela~i timp ~, dragoste fata de ea. Dar principiile dumneavoastra, moralitatea, nu v-au permis s-o face!i. Prin aceasta, dumneavoastra v-ati ata~at de principii ~i idealuri ~i de sOtie În acela~i timp. lar dependenta ei de valorile umane respectiv agresivitatea au Început sa creasca ~i mai rapide Înca vreo câteva luni ~i cineva s-ar fi Îmbolnavit ~i ar fi muri!: fie dumneavoastra, fie ea. De aceea sa nu va fie teama sa jigniti omul iubit. Pur ~i simplu nu treblile sa sariti calul ~i sa manifesta!i neÎncetat bunatate. A~a cum spunea un filozof: "fericirea barbatului ~i a femeii nu consta În faptul de a se uita unulla celalalt, ci În faptul de a se uita În aceea~i direc!ie". Daca sOtii Încearca sa traga rela!iile lor intr-o linie dreapta ascendenta, aceasta linie cade În jos În poz,!,e vertlcala. Linia dreapta Înseamna moarte, iar cea

,

apoi actor. În sfâr~it, fiecare am se poate Îndrepta.

Pentru

aceasta este Însa nevoie sa gâsim punctul de reper În noi. Acest lucru este posibil numai prin iubire fata de Dumnezeu. Pentru a putea atinge ceva În viala este necesar sa se lucreze În ,

sinusoidala Înseamna viala. Raceala În relatiile dintre soti este din când În când necesara, precum ~i marirea distan!ei di~tre ei În mod periodic. Cu cât fiecare dintre sOti se straduie~te sa

permanenta. Pentru a fi fericit este nevoie de a activitate permanenta

pentru a mari iubirea din sullet. $i cu cât lucram

mai mult, neÎncetat, În aceasta directie, cu atât mai repede ~i mai mult obtinem În viatâ clin tot ceea ce numim "sânâtate" ~i ,Jericire" .

accentueze divinita,ea din sufletul sau, tinzând spre iubire ~i spre Dumnezeu, cu atât aceast~ linie sinusoidala va fi mai pUtin dureroasa. Racirea temporara a rela!iilor se va putea folosl ca 0 posibilitate de a sim!i prioritatea iubirii divine fata

'fJ'o

d: cea umana. Însa, daca orientarea spre valorile umane Înce~e sa creasca, atunci racirea temporara a rela!iilor se transforma

~

~

Am sentimente puternice fata de 0 fata. Dar a~a cum se comporta ea, nu se potrive~te cu cadrul conceptiilor mele. Încerc sa ma despart de ea, dar nu pot. Ce sa fac?

Într-o racire de duratâ ~i va sluji drept cauza pentru În~elari ~i destramarea familiei. Facem cu tOtii 0 gre~eala des Întâlnita. Închipuiti-va ca noi am vazut un om nu prea puternic, slab ~i gârbovit ~i i-am spus:

318

1

. lar cu sufletul este ~i mai greu. Cu toate acestea noi dorim ca omul invidios ~i Îngâmfat sa devina În câtiva ani bun ~i sensibil. El vrea sa devina astfel dar nu reu~e~te. $i astfel, asemeni coco~atului care nu poate sa se Îndrepte, adesea nu se pot Îndrepta nici cei cu spirit ~i sullet coco~at. Fiecare am are dreptul sa-~i traiasca soarta. Fiecare om are dreptul sa nu . semene cu noie Fiecare dintre noi La Început este executant,

Dacà va veti despartiti de ea, Înabu~indu-va sentimentele, atunci dupa un timp va veti putea Îmbolnavi grav. Mi se pare

t

319

.-

--

.n

T":::::

~~~s. aH f-<,E

QU

1 -

1 i _1

'{Je

1

~

~

"1 Il;

1

;,1

1

il

l

"/ ;,

1

'Iii,

Il' :

III

Ii Il'

Cu trei ani În urma am pierdut un om foarte apropiat ~i foarte iubit, dupa care, la scurt timp, rn-am Îmbolnavit. Ma durut stomacul, s-a deteriorat sistemul digestiv, am pierdnt mult din greutate ~i ÎnÏati~area mea s-a schimbat cu douazeci de ani. Medicina nu Îmi pune un diagnostic (nici internistul, nici oncologul). Ce am de Ïacut?

1

'Il,

[

,

1 ,,1

"

r

III

1':I't

h"-Il' ~'i :

,

': I

,'

1

'[il

' 'l',

,; [.- , .,

,

Il'il '' 1' ',l' ,

ii ,

l

Cu 0 jumatate de an În urma, daca ar fi trebuit sa va pun un diagnostic, v-a~ fi spus urmatoarele: - Ati avut un ata~ament puternic fata de idealuri. Nu ati trait a~a cum se poate, ci cum trebuie. Ati trait ÎIl viitor ~i nu În prezent. Cu cat mai puternic se transfera punctul de sprijin În viitor, cu atat mai puternic veti depinde de planuri, sperante ~i idealuri. Pierderea idealurilor se poate materializa ca 0 tradare,

1

1

1

Il

;il

"'' '

ca 0 prabu~ire a scopurilor, planurilor ~i sperantelor, ca 0 Îmbolnâvire grava sau ca 0 scâdere a vederii, a memoriei, 0 trauma a fetei. Moartea celor apropiati ~i a rudelor Înseamna

1

[,II'

l'

.

trecut - moartea, iar În viitor - un gol ~i singuratate. Avand În vedere faptul ca ati trait nu În prezent, ci În trecut ~i viitor, " acum pentru dumneavoastra apar În fiecare secunda situatii traumatizante. În fiecare zi ~i cu fiecare luna se mare~te programul de autodistrugere. Acest program este parlial Înfranat de dureri de cap ~i probleme legate de tractul digestiv. Stomacul reprezinta 0 insatisfactie teribila fata de altii, fata de sine ~i fata de soarta proprie. 0 Îmbatranire puternica, schimbarea felei reprezinta 0 Înjosire a idealurilor. Cu cat mai puternic veti fi umilit În prezent În directia valorilor spirituale, cu atat mai u~or va fi sa suportati pierderea omului iubit. De aceea schimbarea felei, bolile, neplacerile, va ajuta sa depa~iti aceasta pierdere. Daca reu~ili sa faceti singura acest lucru, atunci nu aveti nevoie de un asemenea ajutor. Ce se poate

face În acest sens"

În primul

rand este

importa"t de Înteles urmatorul lucru: noi, Înlauntrul nostru, În plan subtil, nu ne despar(im niciodata. Oriunde s-ar alla sulletele noastre, pe Pamant, În lumea de dincolo de mormant sau În alte lumi, nai continuâm sa comunicâm, sa ne iubim reciproc ~i sa ne ajutam unul pe celalalt. Distrugerea stratului

atM mai mult 0 preluati de la sulletul celui disparut. În al

traumatizante.

l

decide Însa dumneavoastra. Dar ati trait altfel. Acum vedeti În

acum simti În sullet sentimentul de iubire. În prezent pastrati

Ii

'I

"

ceea ce va fi În viitor nu reprezintâ pentru dumneavoastrâ principalul lucru. Principalul este ca dumneavoastra puteti

!',Ii / j!l, !I

,

iubirea ~i 0 amplificati. Ce se va Întampla În viitor nu veti

su peri or legat de corp nu poate avea aici nici 0 semnificatie. În al doilea rand: cu cat mai mult suferili ~i nu acceptati moartea omului apropiat, cu atat mai mare prejudiciu Îi aduceti sulletului lui, Îngreunând patrunderea ~i instalarea În lumea de dincolo de mormant ~i trecerea ulterioara prin alte lumi. De fapt, cu cât are mai pUlina dragoste sulletul dumneavoastra, cu

tot 0 pierdere a idealurilor. Cu cât reprezinta mai putin pentru dumneavoastra. sentimentul iubirii din sullet În comparatie cu idealurile, cu atat mai aspra va fi neacceptarea unei situatii

"

:1,1

Când traiti prin iubire, ceea ce a fost În trecut ~i

[

'U' i

Il 'i '1

!j,':'j

~

-

H9/.Z

ca este mai bine sa suferiti din dragoste decât din cauza unei boli.

l'

t: ~

d!!'

;;

,1

'0;

320

321

ri

---'

.~

..,.;;:::;:

il ~'ij;;' I:CE-f-<.E

QU

,"""

--

1

1i'

fi

,1

Ii !I :il..1 ',

'i

1,I

.

'l'III .. , 1

.,1 1

l,

l'l, .

"

.1

'.1.

"1

1

1

"

',l'll,' : i' i',1 i 1

Ii,l'

':' ::1] 'i

,i 'I 1 il: !!!

,11,11 Il'.1 Il

il

'1:

j": , l

i'

l'1

1 1 l' 1 1

Il

!

treilea rand: cu cat dumneavoastra sim\iti mai mult voin!a divina În toate, cu atat mai mult În!elege!i ca fiecare om are 0 schema de paras ire a Pamantului, fapt care are loc dupa 0 logica proprie, ~i cu atM mai u~or va fi sa accepta!i plecarea omului iubi!. În continuare: dumneavoastra a!i trait numai cu logica umana, superficiala. Aceasta a fost strans legata de iubire. Cand logica de suprafa!a s-a destramat Însa, a Început sa se destrame ~i sentimentul de iubire din sufletul dumneavoastra. Uita!i pentru un timp logica umana ~i Încerca!i sa trai!i cu cea divina. Nu gandi!i, nu aprecia!i situa!ia, sa nu va para rau dupa trecut ~i sa nu va fie frica de viitor. Con~tiin!a dumneavoastra a Înabu~it prea mult sentimentele dumneavoastra. Este foarte simplu sa te sim!i fericit. Trebuie sa Înve!i sa te debarasezi de povara grijilor, a fricii ~i parerii de rau. Aduce!i-va aminte perioada cand avea!i 5-7 ani. Sim!i!i-va ca un copi! care nu are trecut ~i pe care Îi framanta mai pu!in viitorul. Eu am Înleles de curand de ce Iisus Christos a spus: "Fili precum copiii". Indiferent cali ani ali avea, trebuie sa va simlili ca un copil suflete~te. Astfel, nici un fel de cunoa~tere sau tit!u, nici un fel de bani sau datorii, nici un fel de pierdere sau cucerire nu va umbresc fericirea dumneavoastra. Însa pentru ca sa simlili acest sentiment ~i sa va debarasa!i de povara con~tiinlei. trebuie, prin rugaciune, ~i smerenie sa scoateli din suflet agresivitatea fatâ de iubire. Programul dumneavoastra de autodistrugere a patruns destul de adanc. Eu am Început de curand sa lucrez cu structuri care determina procesele de Îmbatranire ale organismului. Nu va pot spune multe, dar ~tiu ca agresiunea care a patruns adanc pana la

1 322 1

Iii

~

,......

III.

,1 i'

-=--

U91.l

1

,i 1

il.

~ G

d!!'

r'":':, !;

...

nivelul subtil, poate sa accelereze brusc procesele de Îmbatranire, atat În noi cat ~iÎn copiii no~tri. Cu cat mai sus se afla planurile suflete~ti de care se apropie omul, cu atat mai mult responsabilitatea ~i rezultatele unui comportament gre~it sunt mai periculoase. Prin atitudinea dumneavoastra incorecta fa!a de trecut, a!i adus prejudicii nu numai sufletului propriu dar ~i sufletului omului disparut precum ~i sufletelor copiilor dumneavoastra. Mai aveli un ragaz de un an. Totul se poate corecta ~i Îndrepta. Daca informa!ia negativa nu dispare pana la 0 perioada anume, ea patrunde În acele ~traturi unde va trebui sa depunem un efort de zeci sau sute de ori mai mare pentru a pune IOtu!În ordine. '§)G

~

,.

~

Ce se Întamplii cu sutletele copiilor avorta Ii? Se mai poate Îndrepta ceva? ~ ~,\;

.~ ".

Eu am vazut cum uneori sufletul copilului, dupa avort, nu pleaca În lumea cealalta, ci ramane În campul mamei. Dupa aceea are loc a doua sau a treia Încercare. Daca copilui nu se na~te, sufletul lui pleaca pentru mult timp În lumea de dincolo de morman!. Se Întâmpla ca În cazul avortului, principalul sa nu fie Întreruperea fizica a sarcinii, ci renunlarea la dragostea fatâ de copil ~i la motivele dupa care s-a condus marna cand a Întrerupt sarcina. Starea interioara a tata!ui are de asemenea 0 mare Însemniitate În aceste cazuri. Cu cat sufletul copilului viitor are 0 orientare spre valorile umane, ~i În consecintâ spre agresivitatea subcon~tienta, cu atât mai des se poate Întrerupe 323

---

.n ~u

.-<::;

~~-;;e-

~E-o~.E

....

~

~

--=

d!:"

1 "~~-

r--""

sarcina ~i CUatât mai putin parintilar lar, mai ales tatalui, i se na~te dannta de a avea capii. Astfel, trebuie sa ne rugam nu

-inteles nimic. Faarte brusc ~i puternic s-a accentUat ata~amentul fata de saarta favarabila. A crescut nivelul mandriei ~i al agresivitatii subcan~tiente. Mainile sunt legate de aptitudini. Daca intelectul, aptitudinile ~i saarta favarabila Încep sa canteze faarte mult pentru nai, aceasta reprezinta punctul de parnire a ceea ce numim "mândrie", Nu am Înteles delac ce putea sa-I ata~eze de aptitudini, intelect ~i destin favarabiJ. - Prababil ca i-a placut prea mult adihna În sud - m-am gândit eu. Ne-am Întars acasa tatul a treeut.

nu~al pentru nai În~ine, dar ~i pentru sufletul capilului nenascut.

~ Curn int1uenteazii

~

cornputerele

~ siiniitatea

copiilor?

În legatura cu tema aceasta mi se pun deseori Întrebari, Dql nu dispuneam de fapte, eu trebuia sa raspund, ceea ce nu

~

a fast u~ar. lata de ce a sa va relatez ceea ce s-a Întâmplat cu 15 Zlie ID urma, expunând cancluziile la care am ajuns. Anul acesta m-am adihnit cu familia În Crim eea . Co plll me. ~I-au . '"

"

petrecut de mal multe ori vacan (a În sudul tarii ~i s-au simtit bine. De data aceasta a venit la mine fiul meu de 12 a~i aratându-mi mâinile. De pe buricele degetelor se cajea pielea. '

'

' i'

l'"'1 .

I

Il

ill

'

A cajea

Aceasta este probabil de la apa marii - am spus eu. Dar ~i anul trecut m-am scaldat ~i nu am patit nimic. Nu ~tiu, am dat din umeri eu, a sa-ti treaca. trecut a saptamâna ~i iar mi-a aratat mâinile. Pielea se pâna la carne.

- Tata, ce mi se Întâmpla mie, - m-a Întrebat din nau fiul meu. Pati sa-mi explici?

1

J

:/

- Ciudat, am spus eu, - este faarte clar ca nu este vorba de apa. Dupa aceea, cineva din cuna~tintele mele a presupus ca este vorba de avitaminaza. Dar ce avitaminaza paate fi În sud ~i Înca vara? Eu am trecut la diagnasticarea fiului ~i nu am 324

L~9'-l

.L

~

;<,t

,(' ;;'

Yersiunea a fast slaba, dar neavând alta am hatarât sa ma aprese asupra acesteia. A mai trecut Însa a saptamâna ~i dupa ce m-am uitat din nau la mâinile fiului, am Înteles ca nu e de glumit ~i m-am impacientat. Buricele degetelar al' devenit ro~ii. Atârnau din ele fâ~ii de rama~ite de piele. Priveam ~i nu Întelegeam nimic.. Ata~amentul de aptitudini, intelect ~i saarta favarabila depa~ea de câteva ari nivelul eritie, Dar ou Întelegeam În cOlltinuare ce a constituit izvorul acestei siuJatii perieulaase. Situatia a fast salvata de a prietena a satiei: "~tii ce a spus ea - mi se pare ca el s-a cantaminat de la camputere cu a ciuperca". Deadata mi-a picat fisa. Capila~ul, ca un fanatic, fugea În fiecare zi la jacuri]e mecanice care se aflau la a distanta ce depa~ea un kilametru. Jacurile se gaseau la capatul plajei. Chiar când nu mai avea bani, fugea tatu~i acala ca sa priveasca cum se jaaca ceilalti capii. Am examina! cum I-a influentat jacul pe computer. Tatul carespundea. Orientarea puternica asupra aptitudinilar, intelectului ~i a saartei favarabile. Daca lucrurile var continua astfel, atunci lui var Începe sa i se estompeze 325

1"

~

.J"'I

"'"u

OP+::;:;

-::.

0::: 3":""; BQ:)t-o~.E

c:: ;5

-

.....-.....

d'!O

H9lZ

r--

,ii il PI 1

!

i 1

aptitudinile, intelectul ~i vor Începe neplacerile pe linia destinului.

i!

Dupa aceastà poveste, printre altele, mi-am adus aminte de

~i nefericirea

"valea cu siliciu" (cremene) din Statele Unite, unde se desra~oara 0 activitate ferventà pentru crearea computerelor ~i programelor pentru ele. Acolo s-a petrecut un fapt interesant.

- Nu mai ai voie sa te joci la computere - i-am spus eu. - Dar tu ai putea sa te ui!i ca sa vezi care sunt cele mai periculoase jocuri de pe computere, a replicat fiul neastamparat.

Speciali~tii de seama din America au creat programe educa!i-

- Cu placere - am cazut eu de acord. - Astfel, cel mai periculos joc este acela cu lupte. Acolo, pOli sa-i snopqti pe

la computere. Era de neexplicat. Apoi cuiva i-a trecut prÎn cap ideea sa Încredin!eze crearea unor programe educa!ionale celor

to!i. Tu e~ti cel mai capabil ~i mai grozav dintre to!i. Prin asta jocul Î!i creeaza impresia ca e~ti cel mai bun

de origine rusa. Au Încercat, ~i totul a mers. Copiii s-au jucat

-

Dar acolo unde alergi pentru a supravie!ui? - a Întrebat

-

Acola, exista de asemenea 0 orÎentare puternica aSLIpra

la computere cu un interes deosebit. Concep!ia despre lume a celui carS' creeaza programe, orientarile sale nepre!Uite, emo!iile sale deosebit de profunde, toate acestea se transmit ~i se accentueaza Înlauntrul copi lu lui care sta În fa!a computerului.

el. Il

i

Acesta creeaza din ce În ce mai mult senza!ia realità!ii. Nu mai

destinului favorabil. -

:1

este 0 simpla jucarie, ci un mecanism de formare a copilului care sta În fata computerului. Printre altele, computerul reprezinta 0 Jupa. Este de do rit sa fie trase Înainte concluziile coresp'-lI1zatoare.

lar jocurile strategice?

-

Sunt mai bune, cu toate ca intelectul este solicitat. - Ce zici de jocul compus de programatorii no~tri ru~i la care jOI"~ eu?

iil

- lnteresant - m-am mirat eu - acest joc este, practic normal. Dar cu bate acestea, la computerele de aici n-o sa te maijoci. Dupa câteva zile eu am plecat ~i dupa 0 saptamâna am

,l'

sunat În Crimeea pentru a afla care este starea fiului. În aceste

,{!I

'Ii' .; 1 1

l'

\'

i l'l'

~ &

~ \: f

~

~

Ce se Întâmpla În cazul În care nu exista sentiment matern, de~i exista copii?

zece zile pielea de pe degetele lui s-a reracut complet. De fapt

':

~i bioenergia sa. Eu am Început sa calculez cât de des poate copi lui sa se joace la computer. S-a adeverit ca varianta cea mai buna era: numai 0 data pe saptamâna.

La televizor

maximum trei zile Într-o sâptâmânâ.

putea sa se uite

Exista 0 poveste care se repetà adeseori.

Femeia se com-

porta indiferent fala de sOlul ei. Nu mai are fa!a de el nici un fel de sentiment, În afara de respect. Apoi se Îndragoste~te de un ait barbat ~i astfel ia na~tere 0 poveste lunga ~i chinuitoare. În cele din urma ea decide sa fie cinstita ~i pleaca de la so!U1ei 327

326 Il,

il

onale pentru copii. Dupa un timp, ei au refuzat sa se mai joace

.-

1

--

.n ~u

"'-";:::: "<::

~ §"Ë& i:Cr-.r-.,E

...

§ ~-=-==~

H9Ll

r-

l

' '

1;1

'l, ,

l

ill

'III d 1 ,1

1

'1:1'"

'l'!

,

l:

;.

'1

.1 "I Il,'! 1'1 ! ',1 Il ' 1'1 .,

1;,

,[ 1

,l" :1.' 1: ' ,1';!'I,i '

1'1 ' Hill :'1, l' 1:111 Ir!:, 1'),':::1 ,!Ii

l' !'I,I'! ,

:]

l" Il' ,

de tot ceea ce va este mai drag ~i de persoana care va este

Îi devine clar ca ea ~i-a iubit cu adevarat Întotdeauna sotul , , iar fara de celalalt barbat a sim!:it numai 0 atrac(ie puternica ~i 0 izbucnire a pasiunii. Ce s-a Întâmplat?

draga În favoarea iubirii fata de Dumnezeu. În masura În care

Se pare ca 0 fa(eta exhaustiva

Iii Ii:

I

la celalalt barba!. Trec câteva luni, ~i brusc Îi vine iluminarea,

,I",

III

"

i,:1

'1 1

, l'

1

l,

Il

1

a naturii ~i a starii personale

Procesul de educare

a sentil11entelor dumneavoastra

este

a omului i se ofera aceluia care este bine orienta!. Sa diferen(ieze pasiunea sau atractia de iubire poate sa 0 faca numai

foarte Îndelungat, a~a ca nu a~teptati un rezultat rapid. Femeia pentru care are 0 Însemnâtate cam mare plâcerea sexualâ

acela pentru care iubirea fata de Dumnezeu este mai presus de toate celelalte. Adeseori, daca femeia este gata launtric sa se roage pentru barbatul iubit, trupul lui, relatiile cu el, momen-

alaturi de un barbat, devine frigida. ~i cu cât relatiile prie-

tele spirituale superioare de apropiere

devin un scop principal

~i 0 Îlltruchipare a fericirii; În acest caz, cu cat sunt mai bune relatiile lor, cu atiit mai mu It femeia Întelege ca Î~i iube~te

sotul, cu atât mai periculos devine pentru amândoi acest lucru. Casatoria poate fi salvata numai de sentimentul ca ea nu-~i iube~te sotul. Iubindu-I cu adevarat, ea nu banuiqte acest lucru. ~i invers - se considera adesea În~elata. Ata~amentul se

miqoreaza; la fel ~i agresivitatea. Adica subcon~tientulnostru ne condllee nu numai câtre imbolnâviri ~i traume ca sa

mic~oreze depel!den]a de fericirea omeneasca. Uneori boala este Înlocuita de senti mente care nu reflecta corect 0 situatie.

~i acest lucru ne salveaza În mod obligatoriu ~i ne echilibreaza. Sa ne Întoarcem la autoruI biletului. Dumneavoastra ave]i tendin(a sa va ruga]i pentru bârbatul iubit ~i În special pentru copiii dumneavoastra., iar tendin(a este foarte puternica. De

aceea subcon~tientul dumneavoastra frâneazà sentimentele materne. Daca vreti sa trai]i bucuria comunicarii cu copiii ~i a iubirii pe care le-o purta]i, Învâ]ati-va sa va Îndepartati launtric

328

,I

sunteti În stafe sa simtiti cà fericirea omeneascâ este secundara, În aceea~i masura vi se va pennite sa 0 traiti.

tene~ti ~i Divinitatea

din sutlet devin mai importante

decât

,

1110mentelesexuale, cu atât mai mult va Începe trupul sa se

revigoreze. Noi Începem sa-i iubim pe cei apropia]i În mOl11entul În care ne Îndepartam de ei, când Îi privim nu pe ei,

ci În adâncul sufletului nostru. Este important nu ceea ce se petrece ~i cum se petrece ci cum ne raportam noi la aceasta. Starea noastra launtrica este de 0 mie de ori mai importanta

decât ceea ce are lac cu !loi În exterior. Trebuie sa lucrati În medie cam doi ani - doi ani ~ijumatate pentru a Îndeparta real depenJenta fa]a de oamenii Îndragiti ~i pentru a trai bucuria ~, fericirea comunicarii cu ei.

'§>o

~

~

Daca de mine s-au Îndragostit trei barba(i iar eu pot sa iubese doar pe anul dintre ei, eu ucid dragostea În ceilal(i? Ce sa fae? Daca nu ave]i nici un fel de sentiment fata de barbatul care

va declara iubirea sa, atunci este perfect normal sa ÎI respingeti. Sentimentul iubirii este Întotdeauna reciproc, Întrucât În

329

If'

-'

i,! Il II I!I Il

i'

,!

l 'ii : 1 '

l

,

"

1

" ,,"

!

l' 1l'

.n

....

t: ~§~Ba:I~E-<.E ~ 't"..:::::

QU

...

H9/.Z

spatele lui se ascunde apari!ia urma~ilor. lar acel ceva pe care noi il llumim "indrâgostire", "pasiune", "atractie puternicâ" toate acestea pot fi neÎmparta~ite. Dar ele constituie 0 energie foarte puternica ~i ea se poate transforma Într-o agresivitate fie Împotriva femeii, fie Împotriva aceluia care a sim!it un sentiment puternic ~i Începe autodistrugerea. Cu cât este mai puternic În sânul femeii nazuin!a catre Dumnezeu, cu atât Îi este mai u~or sa-~i transfere pasiunea puternica ~i senza!iile sexuale Într-un plan superior al rela!iilor de prietenie ~i al celor Înal!atoare care se transforma apoi În senti mente Divine. atunci cand omul iubÎt devine nu un scop, ci un mijloc pentru a atinge Divinitatea din sullet. Femeia poate sa Îi spuna barbatului:

.

idealurilor. Dumneavoastra sunte!i mai mult sau mai purin În regula. Dar ceea ce sim!i!i profund În interior ~i ceea ce simt copiii dumneavoastra actuali ~i viitori, precum ~i nepo!ii, constituie unul ~i acela~i lucru. lar pe parcursul comunicarii, oamenii se orienteaza În primul rând asupra nivelului profund al emo!iilor. Din aceasta cauza ave!i ~i probleme de comunicare. Daea aveti asemenea copii ~i nepoti Înseamnâ di ati avut un caracter corespunzâtor ÎIl vietile anterioare. Continuati sa lucra!i asupra dumneavoastra ~i schimba!i-va. 0 datâ ce nivelul schimbarii atinge 0 adâncime suficientâ, se vor schimba ~i rela!iile cu ceilal!i oameni.

'f)u

-

Tu te-ai Îndragostit de mine, sim!i fa!a de mine 0 atrac!ie puternica; iarta-ma, dar eu nu am astfel de sentimente. Haide sa pastram 0 rela!ie de prietenie. Aceasta este de multe ori mult mai durabila decât simpla pasiune. Cu cât femeia ÎI ajuta pe barbat sa transforme 0 starc trupeasca dificila Într-un sentiment cu orientare preponderenta catre Dumnezeu, cu atât Îi salveaza prin aceasta ~i pe barbatul Îndragostit de ea ~i pe sine. 'f)u

i)

Cum Îi influenteaza

i)

""il

pe copii mândria

,~i intransigenta

mamei? Nu demult m-am ÎntâlnÎt cu 0 femeie care a venit la audien!a din cauza fiului ei. Ea a scos 0 scrisorica ~i a enumerat pe puncte ceea ce 6 framânta În legatura cu fiul ei, ~i anume: 1) Nu vrea sa Înve!e. 2) Nu poate sa se adune launtric.

""il

Eu sunt un om blajin, dar de ce cu toate astea mul!i oameni prefera sa pastreze distanta În relatiile cn mine? La copiii ~i nepo!ii dumneavoastra În emo!iile profunde este cuprins dispre!ul fa(il de oameni din cauza idolatrizarii 330

--= -

'/ J'

3) Aten!ia este difuza. 4) Nu simte ca nu are dreptate. 5) Nu vrea sa fie un elev dirijat. 6) Nu simte mila fa!a de alte persoane. 7) Îi dispre!uie~te pe cei slabi. 8) Îi place sa-~i batiijoc de cei slabi. 9) Se târa~te În mocirla spre 0 viala obscura. 331

--

.n

~..:::::

-

:5

~ §~& ~u ~

QU

E-<.E

~ H9LZ

r~~,:'"

'r

---1"'"'

ri :',

!

'1

l

1

'!

l

10) Nu comunica cu al!ii. Il) Este Închis ~i singuratic. ] 2) Din copilarie scotea din

,',

I ,i

" ,.1

.

,

.1 1,1 ',II: '1111

frigider

mancarea

nevoie de 0 anumita scala. Astfel, bunatatea omeneasca se diagnosticheaza În felul urmator: plus 60 - foarte bine, 0 neÎnsemnat, minus 60 - foarte rau. Mai rau de aceasta poate fi

~i 0

ascundea În camera. ]3) Copil fiind, Înlelegand deja totul, scria pe pere!i În

moartea cuiva. La acest bâiat, În viitor "atârnau" ~ase sau ~apte cazuri de moarte efectiva, nesocotindu-Ie pe cele colaterale, plus invalidita!i, boli ~i moarte În cateva din vie!ile viitoare.

col!urile camerelor. ]4) Fura.

Acest lucru se Întampla pana În clipa În care a lucrat asupra propriei persoane. Marna a Încercat sa Î~i schimbe pozi!ia fa!ii

15) Minte. 16) Chiar ~i atunci cand este prins asupra faptei, continua

de evenimente ~i fa!ii de sine În decurs de 0 ora. BineÎn!eles, În acest caz ajucat un roi important faptul ca În timpul audien!ei

sa minta ~i sa fure. Femeia a enumerat aceste puncte cu scopul de a primi raspuns la fiecare. Eu i-am spus ca raspunsul la fiecare problel11a este unul - mandria.

l, '1 ,1 1 ,1

1

1

are loc intensificarea

de moarte. Nici a altor persoane, niei a sa. Parametrul sulletului s-a stabilizat la plus 60. Diavolul s-a destramat ~i eu am

Dumneavoastra nu a!i trecut examenul privind purificarea iubirii catre DUl11nezeu Înainte de a se na~te copilul. Motiv pentru care, orientarea profunda a copilului este

1

În sufle!. Furtul

~i minciuna

constituie

0 renegare

cu con~tiinta ~i tot ceea ce este liman. ÎE ultimele secole, omenirea s-a Îndepartat din ce În ce mai

a spi-

ritualita!ii ~i b,mata!ii. Aten!ia difuza, lipsa de dorin!a de a Înva!a Înseamna refuzul aptitudinilor. Lipsa de mila fa!a de al!ii Înseamna renegarea iubirii fa!a de oameni ~i a moralei. La copilul dumneavoastra se manifesta tendin!a destramarii valorilor umane. În ultima instan!a, se va destrama corpullui, adica el va muri.

soarta lui,

Încerca!i sa va revede!i mental viala ~i s-o retrai!i corec!. Cand ea a revenit la mine dupa 0 ora, am cercetat campul fiu/ui ei. În mod obi~nuit nu ma mai mir de nimic, dar acum am fost Într-adevar ului!. Pentru aprecierea schimbarilor este

332

,-

vazut sufletul Îngerului. Înseamna ca marna a simtit puternic cat de importanta este iubirea fa!a de Dumnezeu În comparatie

Îndreptata nu spre iubire, ci asupra con~tiin!a. lata de ce ÎncetÎncet, el merge spre saracia spirituala pentru a pastra dragostea l,

profunda a tuturor proceselor karmice.

Ca urmare, În camplll fiului ci IlU a mai apàrut nici un semn

i l1

'

1

~:

mult de la iubire, concentrandu-se asupra diferitelor forme ale con~tiin!ei. Pentru femeie, cariera, principiile, idealurile deveneau tot mai importante Întunecand Divinitatea din sulle!. Acest lucru a avut 0 influenta indubitabila asupra copiilor. Tot mai des copiii au 0 inhibare a dezvoltarii, Încep sa vorbeasca tarziu, se manifesta cu cruzime fa!a de animale ~i oameni. Copiii se Îndobitocesc cu narcotice. Sufera de tulburari nervoase. Parin!ii cauta vinovati. Desfac farmece ~i blesteme sau Îi urasc pe proprii copii, Tara sa Înteleaga ca propria lor atitudine incorecta fa!a de via!ii a mutilat caracterul ~i soarta copiilor lor. Adeseori parin!ii nu concep cat de multe se pot

333

l'

----

.~ ~u

~~

~~-;;g.

g:n-f-..c:: ....

l

';:'-~-"

ob!ine În vederea salvarii propriilor copii prin schimbarea propriei concep!ii despre viala, prin a lucra asupra caracterului

contemporan. Dupa ce am citit ~i am analizat ~i Însu~it prima ~i a doua carte, eu am devenit un ait om".

Ce se Întampla sa Iii slab?

,

~

atunci cand În decursuI

vietii nu reu~e~ti

Trebuie sa fii slab În fa!a iubirii ~i complet lipsit de aparare

10 mtenor. Daca la dumneavoastra

atunci În celelalte manifestari

Iii!'

În cercetarile mele nu rn-am bazat pe nici un izvor. ~i daca tot ce am scris este deja cuprins În cartile sfinte, acest lucru nu . poate decât sa ma bucure ~i Înseamna ca eu ma Îndrept În direc!ia corecta. Pentru mine este important faptul ca aceasta cale am parcurs-o singur. Aceasta este cauza faptului ca eu ma orientez mai liber În fa!a oricarei informa!ii ~i nu depind de dogme. Din pacate, nu pot sa ma laud În ceea ce prive~te faptul ca am suficiente cuno~tin!e În domeniul studierii Cabbalei ~i a Coranului, Sper ca În urmatorii doi ani voi putea acoperi ignoran!a mea În acest domeniu.

.

~

aceste lucruri stau astfel

puterea dumneavoastra

nu est~

periculoasa. 4§>e 4§>e

~

~

Care este pozitia dumneavoastra

1

1

Va cite sc câteva fraze dintr-o scrisoare pe care mi-a trimis0 un cititor din Asia centrala.

ii 'Ii" Iii

1 '1

- "La mine totul coincide cu parerile dumneavoastra. Concep!ia dumneavoastra despre lume coincide pe deplin cu Înva\âtura Coranului. Nu am gasit În Coran faptul ca omul traie~te câteva vie!i. În rest, a!i redat Coranul Într-un limbaj

334

,-

~

~

Çei care studiaza KabbaIa spun ca ceea ce afirmati dumneavoastra este prezentat deja În Kabbala ~inu exist;' nici 0 diferenta În ceea ce scrieti În caJiile dumneavoastra fata de ceea ce se spune În Kabbala. Ce atitudine aveti fata de aceasta?

l,fA

--=-= r-

,

4§>e

~ u

U9J.l

,

persona!.

j::

fata de ceea ce scrieti?

Nu demult, 0 cuno~tinta de-a mea mi-a pus 0 Întrebare interesanta - Auzi, tu pOlisa-mi dai un raspuns serios? - Pot, despre ce este vorba? - Tu ai scris câteva carti, dar tu Însu!i crezi În tot ce ai seris? Eu am privit În jur, ~i cu un glas scazut, i-am spus: - Î!i raspund cinstit. Eu credo Îngândurat, el s-a uitat la mine, s-a scarpinat În cap ~i mi-a spus: - Da, În general, probabil ca e ceva adevarat. ~tii ce Întâmplare a avut loc În ora~elul nostru acum 25 de ani? Acest 335

\

---

.~ ~u

::::::::

CQ~f-<..<::

...

..-

lucru s-a Întamplat În !inutul Kuban. Eu eram copil ~i aveam '§Je

În general

din lemn. Nu ~tiu cum, dar 0 casa a luat foc. Pana cand au fugit, s-au agitat, au chemat pompierii, casa a ars. În momentul

Cand s-au uitat.

Cand s-a aprins totul - povestea ea - eu alll vrut sa hlg din casa, dar n-am putut; atunci Ill-am ridicat ~i am stat În

w

- Dar de fapt el a Încetat sa mai umble dupa ac~ast~. - Interesant - am spus. eu Haideti, sa anahzam 1I1treaga

~i mi~cand din aripi În jurul meu, am sim!it 0 adiere racoroasa, Au mi~cat astfel din aripi pana cand focul s-a stins.

dUlllneavoastra familie.

dupa toate, spre fata au

viitorilor copii ~i nepo!i pe care urma sa-; nasca.

re pelltru

Daca sufletele nepo!ilor ~i ale copiilor sunt pure ~i ele trebuie sa apara pe Jume, atunci parin!ii lor l'aman adeseori În via(à chiaI' ~i atunci cand nu este posibil teoretic sa supravie!uiasca. Astfel are Iqc fenomenul pe care-I numim "misticism",

l'

"minune" sau "semn". r

1.

. ca lUb'If.ea fatii de Dumnezeu

-

sa depa~easca ata~acu uman. Dumneavoastrâ,

C de tot ceea ce este mentu 1 t a,a , . ,,' - la capat aceasta mandna pe, ca re 0 aveti, nu atl parcurs pana . '." robleme, Cand situa!Ia. loI' purificare. ln consec1l1!a, COplll au p , . s-a Înrauta!lt, a d'Ica- În P lanul subtIl au 1I1ceput sa se formeze '. Sllllptomede ne laceri ~i boli care urmau sa al'ba loc '...so!ul dumneavoas tra- ~ Început În subcon~tient sa sai veze COplll, . .. .. , 1un"\e ciUIllI1eavoastra. vran d -nevrând umilind princlpllie ~I Idea .. . 1 Vrajitoarea a Întrerupt acest proces, lar ca"mpul copu or s-a Înrautatit" .

1

336

ri 1

.

'd am cercetat Eu alll Înteles des pre ce este vorba atuncl can . ' "Ior q, la na~terea COpll câlllPul COpll" or. Pâna la conceperea . " acestora, onell t al'ea asupra va lon ' 1or Umane a fost crescutâ la . dUlllneavoastrâ. Trebuia sa parcurge!! 0 pr ocedura de purifica-

Dupa aceasta am Încercat sa adun informa!ia. A trecut mult timp de la acest incendiu ~i n-am mai putut sa strang informa!ii de la Illaliorii oculari; dar judecand

de ne-

- Ull t tmp, a poi a Sp us 1I1cet: Femeia a tacut

fierbinte,

Deodata am vazut ca zburau catre mine ni~te baie!ei cu aripi.

venit sufletek

-

J

1

a devenit

f

-

Eu alll cercetat call1pui so!ului. ~ Sa ~ti!i ca În interiorul lui exista. 0 bunatate . patruns, - Nu vad nici un, l'au pricinuit acestllla, ,

-

totul

1

riu san nu.

aproximativ pe 0 raza de 1111metru, podeaua era intacta, Au Început 5-0 Întrebe ce a sim!it ~i ce a vazut.

aceea

.

.

Într-o camera stâtea copilul Îmbracat În rochi!a, iar În jurul lui.

Dupa

<4!

. . E U 1-am facut farmece sotulUl meu, a d'ICa mai bine zis el . ,8 tncep ut sa umble pe alatun,. .ar eu rn-am. dus la vra. jitoar~ rU.ga n d -o. sa-Ilege d e casa, dup a care el a tncetat sa 'se ma. p Ilm b e . A, dori sa ~tiu dacii i-am pricinuit lui vreun .

acela ~i-au adus aminte ca În casa ramasese 0 feti!a de cinci ani. Dupa ce au stins focul, au intrat În casa care fUlllega pentru ca sa scoata macar trupul copilului.

~

1

JO ani. Ora~elul nu era mare, avea case construite

camerei.

-= = l~9/.1:

r~~~.:;:

mijlocul

;:

~ § 'ii §- ~ u

337

---

.rt~u

-+::::: < ~§~& ~E-!-.E =

~ .---==

.... L~9a: '~~-

1;1

,...

1 j'i,l'i,

l, !

i

;

1

1

,

il, 1

Ii 1IIIi

, '1/ 1/'

l'II' 1 1"

il' ,1,1 il,1

l'

-

Deci, eu le-am racut rau copiilor? Am ridicat din umeri: - Da, a~a s-a Întâmplat. Dar acum sotul nu mai umbla? am Întrebat-o eu. Femeia a oftat: - Nu, nu mai umbla. - Nu va framântati, am Început sa 0 lini~tesc. Nu e nimic Îngrazitor În acest lucru. Acum Începeti sa lucrati asupra dumneavoastra, schimbati-va, reu~ind prin asta sa va ajutati copiii, adica schimbati purificarea fortata cu una voluntara. Eu mi-am adus aminte ca mersul la vrajitoare se poate sfâr~i de fiecare data În mod diferit. La una din femei, exagerat de geloasa, sotul a umblat În permanenta. Dupa una dintre vizitele la vrajitoare, sotul, dupa un timp, i-a comunicat Îllcrezâtor sotiei:

principiu, omul poate sa se descurce singur În cazurile legate de problemele sale. Eu tocmai de aceea scriu cartile, ca oamenii sa poata pune ordine În viata lor, rara sa ajunga la mine În audienta. Cei care vin În audienta sunt fie lene~i, care nu au aprofundat cartile mele sau au citit numai una sau doua dintre ele; fie sunt oameni care au 0 situatie foarte grea, adica ei Înteleg totul, lucreazii asupra lor, dar prea mult timp nu s-au comportat corect cu lumea, ~i n-au forta sa poarte aceasta povara. Sunt ~i persoane care vin cu probleme pe care eu Însumi nu le Înteleg. Nivelul meu nu este suficient de Înalt pentru a putea lega totul Într-un singur tablou. Aceste persoane sunt Pacientii. cei mai doriti. de jcâtre mine. Ajutându-i, eu Însumi pot sa evoluez. Majoritatea, Însa, sunt cei care au citit cartile dar care, din anumite motive nu le pot adapta la situatia lor ~i nu pot trage concluziile adecvate. Adica omul cite~te cartea, este de acord

-

Sa ~tii ca dupa contactul cu aceasta vrajitoare mi s-a Întâmplat ceva rau cu potenta. A~a cum s-a clarificat ulterior, sciiderea potentei a avut loc numai În relatiile cu sotia. În' schimb, numarul femeilor "fericite" de ,1, În afara de sotie, a crescut.

l'Il l'

'§)e

~

"

cu totul, dar nu vrea sa se schimbe. Alaltaieri rn-am Întâlnit cu doua femei: marna ~i fiica. Ele au venit dir.tr-un ait ora~. Timp de 0 luna ~i jumatate au Încercat sa ajunga la mine la audienta. În prezent eu nu ma mai ocup de audiente ~i de consultatii. De data aceasta am primit

~

un telefon de la un cunoscut ~i rn-a rugat sa fac 0 exceptie.

Vi se intampla des sa aveti cazuri pe care nu le pot explica doctorii ~i speciali~tii din domeniul medicinii netraditionale? Tocmai asemenea pacienti ma viziteaza În general. Pe de altâ parte, daca se Întelege bine ceea ce scriu eu, atunci În 338

'Ji' ':~-

- 0 sa fie interesant ~i pentru tine - a spus el. Doctorii au pus diagnosticul fiicei ~i au operat-o.

Însa nu

s-a pradus nici 0 schimbare. Dimpotriva, starea ei s-a Înrautatit. Atunci, medicii au pus un ait diagnostic ~i au Început s-o trateze. lara~i rara nici un efect. Dar starea ei se Înrautâte~te.

339

(

....

.~ ~u

~§~s.

~

aH""'~1:

..

t: c.. «: u

-==== I!!!!!!!!!!!!!

U9L;:" r-

i,

- Dumneavoastra. ali trait cu idealuri, principii ~i spiritualitate, ignorand dragostea - am Început sa-i explic eu mamei. La

Doctorii au mai Tacut cateva Încercari dupa care au dat din umeri:

fiica dumneavoastra Însa orientarea spre idealuri este ~i mai mare

-

$tili ce? Duceli-va la babe. S-au dus la vrajitoare - la una, la doua, la trei. Fiecare dintre ele au examinat-o ~i au spus: - Vad farmece ~i blestem dar nu le pot desface. Ele au Înleles ca totul este În zadar. S-au dus la un bioenergetician cunoscu!. El a lucrat ~i starea ei s-a Îmbunatalit un pic. La sfâr~it, el a spus: ill 1

decat la dumneavoastra. Copilul nu avea ~anse de supravieluire. Singura posibilitate era umilirea brusca ~i jignirea idealurilor, principiilor ~i speranlelor, Începand chiar cu omul apropiat, Întrucat iubirea pentru acesta este mai u~or de pastrat. Dumneavoastra trebuia sa suportali circa 70-80% din Încercare, iar În cazul extrem, 50 %. Dumneavoastra Însa ali rezistat numai 30 % ceea ce era suficient pentru a salva viatJl fetei. Dar pentru ca fiica

- Aici este un caz karmic ~i Înca foarte gray.

sa fie sanatoasa, fericita ~i sa aiba copii, nu i-a mai ajuns iubire. - Aceasta Înseamna ca fiica mea are acum 0 stare proasta?

lata ca În fala mea s-au a~ezat cele doua femei. 0 fata plapanda ~i speriata, iar alaturi de ea - mama, a carei privire nu pot spune cà este nici delicata nici speriata. Mi-au ajuns cinci secunde ca sa vad 0 imagine clara. ,'1'1

- Aveli un caz elementar - am spus eu abatu!. În campul fetei e posibila moartea copilului ei, Întrucat mama ei viitoare, adica dumneavoastra nu veli trece Încercarile de purificare a iubirii de Dumnezeu. Nu veli trece de aceste Încercari Întrucat ata~amentul fala de idealuri, principii ~i spiritualitate este la dumneavoas.rra de 9 ori mai ridicat decât nivelul mortal, adica la nivelul con~tiinlei puteli trece acest examen, dar sentimentele dumneavoastra vor lucra Împotriva propriei persoane. 0 asemenea situalie neÎnsemnata este legata de faptu! ca mama dumneavoastra nu a trecut peste cea mai importanta Încercare din via\â ~i anume pastrarea ~i salvarea iubirii. Eu vâd 0 explozie de pretenlii fala de sol atat În timpul sarcinii dar ~i pana la conceperea copilului. - Sotul meu m-a parasit În timpul sarcinii, a marturisit Încet marna.

- a Întrebat speriata mama. - Mai rau nu se poate - am raspuns eu - În mod normal cand karma viitorului este Închisa de trei ori; ~ansele de viala ~i de sanatate sunt mici. La fiica dumneavoastra Închisa de 9 ori.

karma este

-

Doamne, e groaznic, - a replicat speriatâ marna. - Acest lucru nu este groaznic, ci este realitatea, am spus eu. Dar ea l'°ate fi schimbata. Însa numai În cazul În care va schimbali Înlâuntrul dumneavoastra atitudinea fala de situalie. 1 l '~ ~:

~i va

schimbali

~l

- $tili ce? A intervenit fata, eu m-am Îndragostit de un barbaI. El ma În~ela, pleca, apoi se Întorcea, ma ruga sa-I iert ~i iar ma În~ela. La urma urmei ne-am Împacat. El s-a Întors ~i mi-a Tacut "cadou" 0 boala venerica. De~i el se jura ca este sanatos ~i nu ~tie de un de a aparut boala. - El avea dreptate, am spus eu. El purta 0 infeclie ascunsa care nu s-a manifestat niciodata. Dar daca relaliile dumnea341

340

"

......

Il

.~

-- +:;::: ~ c:q:..:..: s- 1S: ~~~.E G

,"u

--

...

H911 ,..\, voastra calduroase ~i echilibrate ar fi durat 0 jumatate de an sau mai mult, ali fi murit. De asemenea, daca el n-a mai vrut sa continue purificarea dumneavoastra, atunci, ca 0 salvare s-a declan~t mecanismul bolii care a aparut nu se ~tie de unde. - Eu I-am iertat, a spus fata. De fapt, amândoi ne-am vindecat, dar dupa un anumit timp mi-a Tacut din nou un "cadou", Cu toate acestea, eu simt ca cineva acolo sus ma ocrotqte, În ciuda tuturor neplacerilor. - Este foarte corect, am confirmat eu, copilul dumneavoastra are un sutlet curat ~i trebuie sa se nasca. Ar fi trebuit sa fili pregatita dur câliva ani pentru a-I na~te, iar punctul negativ pe care nu I-ali fi putut depa~i, s-ar fi oprit În mod artificial ~is-ar fi reconectat dupa na~terea copilului. - Adica acest lucru este inevitabil? - a Întrebat fata. - Nicidecum. Marna dumneavoastra trece din nou prin viala ei, Î~i schimba pozilia fala de oameni ~i fa(â de ea Însa~i. Lucrali ~i dumneavoastra asupra propriei personalitali. Rugalivii.pentru copii ~i nepoli ~i veli obline doar a zecea sau a suta parte a acelor neplaceri care va sunt destinate. - Da, ,"ai este ceva - mi-am adus eu aminte - barbatul trebuie sa cultive la Început, iubirea fala de Dumnezeu, dupa aceea cea sutleteasca ~i abia pe urma cea materiala. Femeile, inilial, iubirea pentru Dumnezeu, apoi cea materiala ~i apoi cea spirituala. Daca sOlii merg În direclia spiritualitalii, acest lucru conduce la sterilitate. Cu cat se gande~te mai mult sOlul, cu atat mai pulin trebuie sa gandeasca sOlia~i mai mult sa traiasca cu ajutorul sentimentelor. Cu cat mai mult este spiritualizat ~i evoluat solul, cu atat mai pragmatica ~i cu picioarele pe pamant trebuie sa fie solia. Problema dumneavoastra consta nu 342

În faptul de a mari spiritualitatea, ci cum sa depindeli mai pUlin de aceasta. Iatâ de ce trebuie sa mancali mai des carne ~i sa va concentrali mai mult asupra problemelor materiale. Pentru dumneavoastra corpul trebuie sa fie mai important decat spiritul, iar iubirea din sutlet trebuie sa fie mai presus ~i de una ~i de cealaltâ. Întalnirea noastra s-a Încheiat. Marna cu fiica s-au Întors ln Urali. Eu vazusem deja un ait destin-al fiicei, un ait caracter, mai bine zis, caracterul ei s-a corectat. Emoliile ei profunde sau dus dupa conceplia ei justa despre lume. Destinul nostru este caracterul nostru. lar caracterul nostru este pozilia sau relalia noastra fala de sine ~i fa(â de alte persoane. Relaliile corecte cu alte persoane sunt posibile În cazul corelarii juste a valorilor noastre. ~i cel caruia Ii este dat sa simta cu cat este mai mare iubirea fatii de Dumnezeu În comparalie cu fericirea ~i diversele valori umane, acel om este fericit În fiecare secunda, iar ln orice clipa salveazâ ~i se ajuta nu numai pe el Insu~i ci ~iÎntregul neam omenesc. 'f>o

k .'

~

~

Nu demult copilul meu a racit puternic, a avut guturai. Dupa aceea s-a Însanato~it. Dupa 0 saptamâna, diu senin, Ïara sa paraseasca locuinta, s-a Îmbolnavit din nou. Am Înteles ca tiind mijlocul lunii septembrie timpul e schimbâtor, dar copilul nu a ie~it afara. În prezent Însa, vedeti dumneavoastra are tuse convulsiva Însolita de ragu~eala. Seamana cu pneumonia. Nu il ajuta nici un medicament. Spuneti-mi ce sa Cac? 343

1 1 "1

--

.~,

1"~

~§~s.

QU

PH r-.E

--=

1: ... -< u

.. H911

r....

.

Cercetez femeia ~i Îmi aduc aminte de mine. A veam 12 ani Il

~i am avut ~i eu 0 tu se uscata asemaniitoare. Dupa aceea 0 bron~ita putemica. Apoi a Început 0 recuperare chinuitoare, iar eu am expectorat 0 singura data 0 jumatate de pahar de sputa.

sot, de toate supararile dumneavoastra. cafe este cea mai mare supârare?

Au existat momente cand nu puteam sa tu~esc. Eu am Încercat din toate puterile, dar flegma care s-a ridicat mi-a blocat caile

- Dumneavoastra s-au petrecut altfel? -Da.

-

,

1

1 "

1

1

respiratorii. M-au lasat repede for(ele ~i am Început sa-mi pierd cuno~tin(a. În clipa aceea a intrat in camera mama mea. vazut albastru la fa(a, cu 0 privire fixa, ea a luat spirtul, a tumat pe piept ~i a Început sa ma frec(ioneze. Eu am Început sa

, l1 '

1/ 1

1 'Iii

l,

i,l

',1

1:1, 1

l' Il

-

-

Tanara femeie, ma ma fetei, era suparata pe sot Înainte de nunta. Supararea se reflecta acum asupra starii copilului ~i de aceea a Început un ~ir Întreg de Îmbolnaviri. Feti(a are apro-

v-a(i Închipuit relatiile Într-un fel iar ele

Cafe este urmâtoare supârarea cafe v-a vellit În minte? noastre so(ul m-a suparat, mi-a

A(i fost supara(i mult timp? Mult. El nu avea dreptate. lata toate supararile dumneavoastra

~

~i arat spre copil.

"

, b, . Înteleoeti ca sotul nu a avut nimic de-a face cu aceasta.

ximativ un an. E straniu, dar de obicei, problemele parintilor au efect asupra copiilor de 3-5 ani. Probabi, ca, avand În vedere ca

Situa(ia a constituit purificarea dumneavoastra

~i salvarea co-

piilor dumneavoastra dumneavoastra ~i pe copil.

va

Î'1(elegand

asta,

ajuta(i

pe

În ziua urmatoare am cercetat camp,,1 fetei. Înainte campul fusese sec(ionat În zona pieptului ~i a organelor genitale.

este toamna, la mama s-au activizat supararile din subcon~tient, iar la copil acest lucru s-a amplificat. Însa mama ~i-a revizuit deja via(a ei, a lucrat asupra propriei persoane ~i a citit cartile

Acum campul a devenit pur, neted ~i luminos. M-am interesat la mama cum se simte copi lui: - Feti(a a incetat sa tu~easca ~i se simte normal, a raspuns

mele. Nu pot sa Împing cu degetul pe fiecare pacient ~i sa-i spun: "Aicinu ai lucrat pana la capat, asta ai uitat-o".

Poftim, am spus eu, dumneavoastrâ tuberculoza, pneumonia ~i bron~ita constituie

Pana la nunta m-am suparat pe sot.

- La mijlocul convie(uirii În~elat increderea În el.

~uier ~i mi-am revenit treptat. De abia acum În(eleg ca bron~ita mea a fost direct legata de caracterul meu supâracios. Dacâ ajungeam sa ma supâr, atuilci supararea tinea mult timp.

M-am gandit cum s-o Înva( pe mama ca sa se descurce Tara ajutorul meu.

Ce v-a venit În minte,

- Au fost Înjosite rela(iile ~i idealurile? -Da.

Ea era asistenta medicala ~i avea spirt la Îndemana. Cand m-a

I

Acum aduce(i-va aminte de Întreaga viala petrecuta alaturi de

, \

:\' -w it ' .

femeia. Nu demult am citit un articol cu un interviu luat de la un mare om de afaceri evreu. El a fost Întrebat

cunoa~te(i ca toate suparari. "

344

345

--

.n

~.;::::

t::.u

....

~§~s.

~

aH""~.E

G

~ ~

.. H91l

r.:'.;,rol'~:;" 1

r-

1

i

- De ce, În lumea Întreaga, cei mai mari bancheri sunt evreii? De ce au plecat din Rusia bancherii ru~i, iar evreii au Il

Închinarea anumit

ramas la cânna puterii financiare?

.Pagânismul

,

1

1.

:I! 1 l'

ca principalul ,

Este greu de crezut ca numai astfel se poate explica talentul poporului evreu. La noi, nu numai cei mai buni speciali~ti În

anumit

unui

grup de valori

fa1à de ceva invizibil,

~i

dar superior.

lucru este nu ceea ce vedem ~i percepem,

valoarea principalà

nu rezidà În lumea materialà.

cà

Dar depen-

denla generalà de valorile umane În pàgânism nu poate fi depà~ità. Acest lucru este posibil

finanle sunt evrei, dar ~i cei mai buni muzicieni ~i cei mai buni umori~ti. Cu toate acestea, prin ce se poate explica talentul poporului evreu?

Dumnezeu

numai prin existenla

unui

unic.

Evreii au fost cel mai asuprit ~i dependent popor ~i foarte

restrans ca numar. A slipravietui

Omul care poseda simlul umorului iarta ~i uita mult mai u~or ~i mult mai repede jignirile ~i supararile În comparalie cu cel care nu are simlul umorului. Cu umor puteli trata situalia numai atunci când ali Încetat sa depindeli de ea. Capacitatea de a ie~i dintr-o situalie 0 poseda acela care diminueaza dependen(a de valorile umane. Pen~rua deveni bancher trebuie sa nu depinzi de destinul favorabil, trebuie sa ai un talent subtil de

posibil

prin

concentrarea

asupra celei interioare. unie a permis

unirea

Evreii

În asemenea

nu asupra

În!elegerea

puternica

foarte Înalt de spiritualitate

conditii

apàràrii

faptului

a poporului,

a fast

exterioare

cà Dumnezeu a asigurat

ci este

un nive!

~i a màrit ~ansele de supravieluire.

au ajuns la DumnezeuI

unie cu trei mii

de ani mai

devreme decât popoarele ElI"opei. Este normal cà posibilità!ile de dezvoltare omului

atât În plan spiritual

cat ~i În cel material

ale

care purta În genele sale 0 experien!à de cinci mii de

ani, depà~ind umanul

~i nàzuinla

spre divinitate,

pot fi mai

mari decat pentru aceia care au unnat mai târziu acest drum.

delimitezi de con~tiinla ca atare, iar aceasta se poate realiza prin adresarea catre Dumnezeu. Pagânul se roaga pentru Il 1.

unui

abstractizarea

juràtoare, sà diminueze dependenla de valorile vitale, sà simtà

abstractizare a situaliei. Acest lucru este posibil daca exista un nivel destul de Înalt de spiritualitate. Pentru a fi un muzician bun ~i pentru a obline ceva În arta trebuie sa pOli sa te

1

concentrarea

a permis

I-a ajutat pe om sà se deta~eze de lumea Încon-

,

deoarece pe ei i-a calit viala ~i umilirea pennanentâ..

,II

obiect,

pagâni

punerea În dependenla

El a spus ca daca bancherii ru~i dau faliment, atunci nu-~i mai pot reveni, iar evreii Î~i pot reveni de mai multe ori

i Il

la zeii

Dar

este vorba

sufletul

fiecare divinitate separata ~i depinde de ea. Eu am auzit ca În Roma antica au existat 3 milioane de zei pagâni. Un om se ruga la zeul care Întruchipeaza banii, altul la zeul care

despre

no!iuni

generale.

lui, nàzuie~te spre Dumnezeu

drumul Întortocheat

Cu cât omul,

~i spre iubire,

În

cu atât

de douà- cinci mii de ani poate fi parcurs

În perioada actualà În decurs de 10- 15 ani.

Întruchipeaza familia, iar al treilea la zeul~care raspunde de sanatate

etc. .~

346

t ;(

,

;1.

347

,°

......-

.!:: QU =

~

1-<:::: S..;.; Po

CQE-<~.Ë

-

~ Ii:

G

~

... ...t

H9ll

"

r'.

1

~

'f)v

~

oameni,

vi s-a oferit

probleme Am

avut

mari

probleme

~i sa-i cer lui Dumnezeu mea s-a vindecat p'uteruice

În prezent.

unul

cu celalaIt?

Au

Dupa iar

vreo

mai

destinu!.

nu

aceste

doua

atunci

fata

Dependel1(a

gase~te al doilea,

cartile

relatiile,

Dumneavoastra

spre mandrie. mult

atunci

intelectul

este conferita

.

~i

La baza primului

nivel

bunatatea, visele, idealurile,

cu viitorul".

Daca amui

fie devine

l'!

de viala,

1

'II l

' ,

'

1

;!II

llil

1 11

de propria

Dumnezeu,

depinde

Însa de

~i de juste!ea dorin!elor

renun!area

la

iubire

noastre.

soarta, acest lucru

Înseamna

A!i avut a dependen!a

cand

e~ti

de idealuri. Întrucat nu era!i pregatit sa primi!i

articula!iile.

În principal Gelozia

Daca pute!i

a fast

blocata

s-a manifestat

prin

sa va schimbati

rela!iei, problemele

atitudinea

sub cu

fa!a de

toate valorile umane, atunci ~i fa!a va fi curata ~i articula!iile

gelozie

~i

bunatate ~i

purificarea

de la

reteta

pentru

~

~

tericirea

ve~nica?

În

ce consta

nu fi singuri, a avea un destin fericit, adica neplacerile transforme

În~elat,

fa!a de sine ~i

totodata

marita de spiritualitate,

prin intennediul

geloziei.

a fost

Pentru noi, Întreaga fericire umana Înseamna a fi sanato~i, a

faptul ca lipsa dorin!ei

atunci

la dumneavoastra

Aveti aceasta?

atat gelas cat ~i

În raport cu toata lumea, dispre!ul

fa!a de idealuri

'f)v

principi-

mandrie. Dar sa trecem la autorul biletului.

348

lui

a!i cerut sa fi!i lipsit de propria salvare, Dar

se

se ata~eaza de idealuri,

În acela~i timp

mandru. Vreau Înca a data sa subliniez nemul!umirea

se ÎnTaptuie~te. Totul

Acesta ÎI

~i mai amplu.

'l'

':

ceva, adresandu-ne

daca noi

~i a bunasta-

1

,

În principiu,

Adica capului,

nu var mai durea.

atunci În mod automat cre~te ~i dependen(a lui fie de rela!ii, fie

,

fizice.

schimbat cu altu!. Ata~amentul forma

de gelozie.

intelectului

mai subtil

se

nivel este cel

aptitudinile,

de rela!ii

spiritualitatea,

de aptitudini,

În permanen!a

idealurilor.

puritatea noastra, de echilibrul

evenimente

ile ~i scopurile. Ceea ce se gase~teÎn cartea a patra se nume~te

l'I,

umilirea

atunci aceasta dorin!a

au contenit

mele,

au mai multe straturi. Primul

~i reprezinta

rii con duc amui

"contactul

Înseamna

solicitam

dureri

me le ce s-a petrecu!.

Însemnatatea crescuta a aptitudinilor,

constituie

un timp, am avut

dureri

cu aten!ie

~i Tara consulta!iile

spirituale

dens

luni,

sa ma rog

prin probleme

Întrucat ave!i un suflet bun, atunci un gen de purificare

Întelege

Valorile

aceste

Început Dupa

cateva

legatura

Eu cred ca daca sunt citite poate

Am

sa ma vindece.

perfecto

la articulatii,

pana

cu fata.

purificarea

legate de fa!a; daca e vorba de suprafa!a

În tragedii

~i nefericire,

sa nu se

de a avea bunastare

materiala, care sa permita realizarea nazuin!elor proprii etc.

~ t J

Daca

sintetizam toate acestea, atunci constatam di una dintre

principalele cirilor.

indica

componente

ale fericirii

a constituie

Înainte se spunea: "Daca Dumnezeu drumul

Înainte,

el este deja fericit".

indiferent

La aceasta

ce ar fi amui

Întrebare

lipsa ne noro-

iarta pacatele

~i

~i unde s-ar afla,

a raspuns

deja Iisus

349

r

---

.r-I

+:::::

CI E .. i:i

QU

gs~~.Ë ...

,....-

Christos cu 2000 de ani În urma spunând: "Celui care iube~te mai mult i se iarta mai multe".

cel bun Îi dezvolta. De aceea, În primul rând, pentru a cunoa~te mult , trebuie sa facem ordine În noi În~ine.

În audien(â la mine a venit de mai multe ori 0 femeie. Ea vroia sa În!eleaga totu!. A scos 0 lista cu 150 de Întrebari ~i mi le-a pus, notând raspunsurile cu grija. La a treia ~edin!a i-am spus:

"[ ,.1 .1 1:1: :'11 .1'

- Întrebarile dumneavoastra Încep sa va Împiedice sa va schimba!i. - Dar ea marea numarul de Întrebari de pe lista cu dârzenie. Dupa aceea a Început sa aiba probleme psihice, printre altele destul de serioase. lar eu nu am putut s-o ajut. "În sistemul meu exista un fel de defect straniu - am gândit eu - Întrucât cea mai insistentâ pacientâ, comunicând cu mine, ~i-a pricinuit un mare rau". Eu nu mi-am permis sa cad În disperare ~i sa-mi fac complexe de inferioritate ~i am continuat sa merg mai departe, În!elegând mai târziu despr~ ce este vorba. În timpul audien!ei are loc 0 accelerare imensa a proceselor karmice. Atunci, concep!ia justa despre lume poate conduce la Însanato~ire nu peste zece ani, ci peste trei luni. Dar, 0 orientare injusta da rezultate negative la fel de repede. Pacienta s-a concentrat nu pe sentimentul iubirii, ci pe con~tiin!a. De aceea, a Început sa se diminueze con~tiin!a sa. Eu vreau sa mai subliniez Înca 0 data: noi cunoa~tem lumea prin iubire. Con~tiin!a ne ajuta Însa s-o În!elegem. Informa!ia constituie 0 no!iune vectoriala ~i noi trebuie sa În!elegem ca orice cunoa~tere În ultima instan!a, trebuie sa fie orientata spre acumularea iubirii. Pe omul rau con~tiin!a Îi schilode~te iar pe

H9lZ

.L.~

--

,, ::

~

~

~

Una dintre nepoatele mele se da cu capul de podea ~i de perete. Are seboree (0 problema cu pielea capului). A doua nepoata cade des ~i nu demuIt ~i-a rupt mana. Are 0 colita puternica. Marna lor, adica rata mea, are 0 eroziune a colului uterin. Eu am 0 migrena ~i spasme ale vaselor sanguine. Nici un medicament nu ajuta. Daca ma Îmbolnavesc nu ~tiu cu ce sa ma lecuiesc. Ce e de tacut? .-

S t ~.

Fracturarea mâinii ~i dorin!a de a se lovi cu capul de perete constituie franarea intelectului ~i a aptitudinilor. La dumneavoastra ~i la to!i ceilal!i membri ai familiei este prezenta În mod evident mândria. În situa!ii!e critice, dumneavoastra nu a!i salvat iubirea ci demnitatea, principiile ~i idealurile, de aceea fondul dispre!ului ~i condamnarea barba!ilor este mare. Toate acestea se transforma Într-un program de autodistrugere. Printre altele, În cazul nepoatelor, tendin!a negativa nu slabe~te ci se accentueaza. La dumneavoastra programul de autodistrugere este frânat de migrene ~i de Îngustarea vaselor sanguine. La fiica - probleme ginecologice, iar la nepoate disfunc!ionalitatea intestinelor ~i traumatismele. Astfel, ave!i mult de lucrat ~i este bine sa nu amâna!i pentru mai târziu.

1

~'

,II 'II"

-

--== -~ --..f5.

350

351 J

---

+~

~§~s. a:lf-f-<.E

"

-

~

~

~

structura spatiului casei. În acea lacuinta. dependenta de aptitudini, de intelect ~i de spirit a fast atât de mare, Încat nu au avut lac schimbari energetice pazitive. Energia mandriei a fast deasebit de puternica. Daca energetica lacuintei s-ar Ii schimbat

brusc,

lacuitarii

acesteia

ar

fi

putut

sa

se

Îmbalnaveasca ~i sa maara. 0 asemenea schimbare prafunda nu ar fi fast supartata. Înseamna ca trebuia sa se descampuna fie ei, fie apa. Aceasta din urma a preluat energia ~i Hmurdâria" lor, interactionând cu ei. În acest caz, În apa a avut lac un fel de eroare infarmatianala. Umanul agresiv s-a napustit asupra divinului. Umanul a Început sa intre În putrefac(ie ~i În descampunere, adica, sa spunem exact: apa

"

1

1,,1

.

'

.

:1 ,.1, ,. .

'

.1i" ' II.',:I l

.

'

sfintita nu s-a stricat. A Început sa se descampuna acea parte a apei care a intrat În cantact cu energetica lacuintei. Mai simplu spus, cu apa sfintita s-a Întamplat ceea ce trebuia sa se Întample cu Întregul neam daca acesta nu schimba arientarea

spirituala, adica - descampunere ~i maarte. Omenirea, ca ~i Întregul univers, traie~te prin pulsatii. Nai ne Îndepartam de divinitate din ce În ce mai mult, cufundandu-ne În problemele noastre umane ~i treptat uitam de Dumnezeu, iar apai ne Întaarcem. Cei care În interior au uitat de divinitate, adata cu atingerea Acestuia se descampun, ~i mor. Acum, in decurs de câtiva zeci de ani, omenirea trebuie sa simta Întoarcerea divinului. Cei care s-au preacupat prea mult cu lucruri umane, ar fi de darit sa Înteleaga ca le-a ramas prea putin timp.

~

~

Il

1 1

~

0 femeie rn-a Întrebat: "Spuneti-mi cum arata campul men acum?"

r

Eu mi-am adus aminte prima naastra discutie. Aceasta a fost asemanataare cu un cantact cu cineva care era pe cale sa moarâ .'jicafe, cu sperantâ, Întreba: - Ei, cum a sa supravietuiesc? Care este starea sanatatii mele? Apai a~tepta sa-i raspundeti: - La tine tatul este bine. Cu sanatatea stai mai bine. Acestei femei eu i-am spus adevarul: Aveti a tendinta deasebit de mare de a diviniza amui iÎlhit. lata de ce ati avut relatii teribile cu fastul sat ~i de aceea , ,ali divor(at. Acum, at; citit cartile mele ~i ati fast la mine În .8udienta. Din sufletul dumneavaastra s-a Îndepartat agresivi.fatea. Ati incercat sa va schimbati atitudinea fata de valarile ;IJI11ane,dar dorinta de a va ruga pentru amui iubit ati pastrat-a

-

'

352

-"'"

il:

G

1"""'

Atunci cand preatul se raaga În biserica. el se canecteaza la starea la care se afla Jisus Christas. Apa se structureaza În canfarmitate cu aceasta. Multe depind aici ~i de starea preatului. Daca se afla În casa, a asemenea apa echilibreaza

-

--==

~

H911

~

Eu am vrut sa le ajut cumva pe cuno~tintele mele ~i am adus apa sfintita din biserica. Dnpa trei zile, apa sfintita a prins un miros urat. Apa a fost turnata În closet ~i chiar dupa 0 saptamana se simtea mirosul de ona clocite. 0 apa obi~nuita nu se strica a~a de repede. Cum explicati acest lucru?

i' i

.n ~u

353

j

.....-

.~.,

oe1'â.

QU

~r=~.E

-< !i':i:: u""

"""",""",,"...........

-

or.

H9/.Z ,....

l

I-!,

,,'

1

,II ill'

I .1 11 ! '

'1 I '

II

În continuare, Situatia se Înrautate~te deosebit de mult datorita faptului ca sotul dumneavoastra actual nu va umili tot ceea ce este uman În el ~i În dumneavoastra, El nu are un asemenea caracter, Într-o situatie obi~nuita, careva dintre voi ar fi fost condamnaI, În cel mai fericit caz, casatoria s-ar fi destramat Eu am vazut 0 Întrebare tacuta ln ochii femeii, - Ce este de Tacut? - În primul rand, schimbati-va atitudinea fata de sotul anterior ~i fata de viala conjugala, traind corect orice situatie traumatizanta, Închipuiti-va periodic ca sotul dumneavoastra actual a murit, v-a In~elat, v-a parasit ~i Incercati sa pastrali dragostea fala de el, Închipuili-va moartea dumneavoastra ~i exersati cu 0 profunzime din ce ln ce mai mare ritualul iertarii tuturor acelora care va sunt dragi, Dupa câteva luni, am vorbit la telefon: - Dumneavoastrâ, ca ~i Înainte, nu va este bine - i-am spus eu, ei. Nu ati "câzut", dar nici nu v-ati "ridicat". Continuali sa lucrali mai departe, Au mai trecut Inca cateva saptamani ~i, am vorbit din nou cu aceasta doamna la telefon: - Va este putin mai bine - i-am comunicat eu - dar renunlarea la omenesc ln favoarea divinitatii Inca nu a aparut la dumneavoastra, Dependenta fata de omenesc este Înea foarte mare la dumneavoastra, ~i iata ca i-am dat telefon din nou: - Vreau sa va felicit - Ii spun femeii, Pentru prima data vad un semn de echilibru ln campul dumneavoastra, - Eu simt ca interiorul a degajat totul, a zis pacienta, dar probabil ca trebuie sa mai renunt Înca la ceva mai mare ln favoarea iubirii fata de Dumnezeu,

- Nu trebuie sa renuntati la nimic, am raspuns eu, Acum, ID primul rand, trebuie sa vedeti divinul din dumneavoastra, din omul iubit ~i deja din lumea Inconjuratoare, Eu am simtit ca ea zambe~te: - ~tili ceva" În ultimul timp, eu am ajuns la aceasta concluzie pur ~i simplu din intuitie, Am reu~it ca ln spatele umanului sa vad divinuL Am zambit ~i eu:

- Ce sa va spun? Aeum ~i eu sunt lini~tit pentru starea dumneavoastra, '{)<>

~

~ r

Copilaria mi-am petrecut-o Într-o casa cu cinci etaje. Nu am copii. Prietena mea, care stâ În aceea~i casa, (apartameutul ei se alla sub al meu) uu are uici ea copii. 0 temeie care a locuit sub apartamentul prietenei, a fost , singura ~i a murit. Au vreo legatura Între ele aceste fapte? Sa le luam pe rand. Lipsa de copii exista atunci eand ~iitorul este Inchis. Adica, dependenta de valorile spirituale este mai mare decat nivelul periculos. Valorile spirituale se formeazâ atunci când oamenii comunica Între ei. Legâturile , Îmuiom cu celalalt, legatura cu

un a:t obieet ln Univers,sau cu

0 alta lume, legatura cu treeutul ~i viitorul, toate acestea ~reeaza 0 unitate stabila a diferitelor grupuri ~i le ajuta sa iupravietuiasca ~i sa se dezvolte. ,a Am descris 0 Intamplare cand pe mine s-a suparat 0 ma~ina '~ care nu am vrut s-o cumpar, La Inceput, a fost foarte

I

'l,

,1

354 Ii

l

355

-+-<:;;..-

--!

~ E .. ci. Q::;~O)~

QU

!:C!-f-..r::

<1:

t

~ u

-

=-::z=

... .H9LZ ..... T'

ciudata pentru mine ~i chiar absurda existenta sentimentelor la obiectele rara viatà. Apoi am Înteles: totul În Univers, atât ceea ce este viu cat ~i ceea ce este neÎnsulletit, se na~te datorita sentimentului iubirii. lata de ce În plan subtil, sensibilitatea fiintelor vii ~i obiectelor nevii este identica. Cu toate acestea, pentru mine, a fast nea~teptat faptul cand am vazut ca ~i Soarele are emotii. Una dintre emotiile sale cele mai puternice a constituie nemultumirea fata de sine, datorita Îmbatranirii progresive. Stelele au emotii unele fata de altele. Ele au sistemul lor de comunicare ~i de schimb de informatii. De asemenea, planete]e au sistemullor de schimburi, sistemul lor de comunicare... Însa, daca Soarele este ca un tata din punct de vedere energetic, adica barbat, Pamantul are un puternic ascendent feminin, adica este pentru noi ca a marna. Marte ~i Venus au a origine feminina. Jupiter ~i Mercur au a origine masculina. S-ar putea ca, daca Pamantul nostru ar fi avut a energetica masculina, atunci sa nu fi aparut pe acesta civilizatia umana. Pamantul fata de Soare are emotii bune, blande ~i de iubire. Dar iata ca fata de neamul omenesc, sentimentul Pamantului este deosebit de agresiv ~i acesta a Început sa se accentueze În ultimii patruzeci de ani. Judecând dupa toate, omenirea reprezinta un corp din ce În ce mai strain pentru Pamant. Eu am examinat În ce masura energetica omului a corespuns cu energetica Pamantului cu cinci mii de ani În urma. Nivelul compatibilitatii era de aproximativ 93 %. Acum doua mii de ani - 92 %, acum a suta de ani - 90 %, acum 40 de ani - 92 %, iar În prezent - 13 %. Daca aceasta seade sub zero, atunci energetica Întregii omeniri intra in antagonism cu energetica Pamantului. Aceasta nu va aduce 356

:numai pagube, ci va conduce ~i la dorinta de a distruge , pamantul ca pe un corp strain. În preajma anului 2000, aceasta .granita poate fi depa~ita. Îmi este greu sa-mi Închipui cum se .:va apara Pamantvl de agresorul energetic. Cand amui se Îmc.

!;Jolnave~te, el subcon~tient ridica temperatura

pentru a miqora

.yitalitatea coloniilor de bacterii. A~ fi dorit ca prognoza mea sa ..RUse adevereasca, dar, judecand dupa toate, dupa anul 2000, ,cataclismele naturale pot cre~te brusc. Sa ne Întoarcem la autorul Întrebarii. Pe corpul omenesc exista meridiane energetice. Prin aceste pnale ~i puncte energetice are lac a interactiune cu alte lumi, ,'lJuSoarele ~i Pamantul, precum ~i cu oamenii. De asemenea, ~antul are ~i el meridiane ~i puncte energetice care ÎI leaga . alte obiecte ale Universu]ui. În aceste puncte, orientarea te spre unitate, spre legatura, adica spre a spiritualitate entuata, iar amui care se alla mult timp Într-un asemenea , În mod subcon~tient, amplifica orientarea spre valorile l\I1ului spiritual, ~i contactul lui cu Cosmosul poate fi mai . .are decât al altora. Daca a acumulat ereditar dragoste ~i atate, atunci nivelul spiritualitâtii care se marqte brusc ite dezvoltarea aptitudinilor, intelectului ~i a posibiIitade creatie. Cand caracterul ~i conceptia despre lume a ului Împiedica acumularea iubirii, atunci are lac cre~terea ndentei de valorile spirituale ~i atunci este posibila ilitatea la femei, problemele psihice la barbati etc. Juded dupa toate, casa cu cinci etaje a fast construita pe un enea canal energetic ale pamantului. Diametrul mediu al r asemenea canale, a~a cum am constatat, este de Ximativ 50 de metri.

357

.-

~

~

;::::

&1§-;;e. COE-<E-<..E

!

'"

Despre

rezultatele

certitudine,

Atunci

acestor

lucrului

nevii este foarte dificilà,

diagnostice

cand problemele

viziune ~i presupunere timpul

naturii

nu

pot

se referà la oameni, orice

cu pacientii,

Dacà ideile sunt demonstrate

În comunicarea

,

1

l, 1'1

l '

'II,

fie cà se conecteazà

avantajul

trebuie sa Întelegem personal

de asigurare

pentru fizici

,i

ca, cea mai buna metoda de a nazuinta

problemelor

incompatibilitatea

~i permanenta

În relatiile

nivelului

el, fie ca pierde

ace~ti

bani,

personale

partenerului.

omul are 0 suma de bani care depa~e~te limita fie

ca Începe

sau Începe sa aiba neplaceri,

primit

sau un titlu care depa~e~te posibilitatile

1

Sa Începem de la lucrurile materiale. În copilarie, ni s-a tot at În cap ca a ca~tiga la loterie reprezinta

0 mare fericire,

pare cà poate fi ~i invers. Îmi amintesc de 0 Întamplare gaturà cu 0 femeie care În perioada sovietica

În

a ca~tigat 0

Sotul ei i-a spus sa ia mai bine banii ~i sa-i

Ituiasca judicios.

Pentru

ea Însa, ma~ina

era simbolul

ricirii. Ea a refuzat catr.:goric. "Noi vom avea ma~ina" a spus

Au Început certurile. La cateva luni dupa acest incident,

sà se

Daca omul

a

sale,

III de munca, În cele din urma ea a fost con'cediata. Ea :_~i a fost nevoita sa vanda ma~ina. Divortul, pierderea

iciului, vanzarea ma~inii au doborat-o ~i ea a Început sà .,bea, Dupa un an, 0 cuno~tinta a intalnit-o ~i nu a recunoscut-o. vàzut În fata 0 persoana prost Îmbracata, pe jumâtate

beata

~i cu ru~ine

:.i . cu 0 vanataie sub ochi. Valorile materiale, Înmultite brusc, e potÎndepartade divinitatea pe care 0 purtam În suflet. Cand

de boli, Daca omul a luat asupra lui

. n barbat se Întalne~te cu 0 femeie, relatiile favorabile se leaga

pentru el, nemaivorbind

358

Dacà

periculoasà

Îmbolnaveasca, 0 functie

sà posezi ni~te bani

ilia s-a destramat. Femeia a Început sa aiba neplaceri la

Una din cauzele aparitiei 0 constituie

~i periculos

noastre, atunci posedarea de valori

sau de a-i folosi pe ace,tia in

este 0 corecta

l'

l,

acelea~i valori materiale numai ca În plan

poate fi ~i mai periculoasa.

~ina Volga.

traumatizanti

aceasta poate sa se Încheie

'[,/

sistemul

schimbà

sa tii cont de toti factorii

Il

[ ! ,,

ca parintii

activitate asupra eu-lui,

pentru

ii

fie

iubirii,

nu este posibil

ne feri de factorii

1

l,,' 1 1

energetici

atunci

Daca urma~ii

1

l"

,l'

~i se Încheie cu sterilitatea,

pastrarea ~i amplificarea

,

r, 1",1

constituie

atunci cu vai" ,

În acea locuinta LInde aceasta

sa supravietuiascà,

Întrucat 1

pirituale

!$pirituale

locuinta,

,1

iat, iar pe urma, ani de zile, plate,te pentru aceasta, Valorile

În comparatie cu starea interioara a omului. Daca În ceea ce

trebuie

'1

1

,

.çare depà~esc posibilitatile

tendinta se amplifica

~i mai

Suprasolicitarea spirituala este mai periculoasa decat cea ica, Omul poate sa e~ueze flira sà observe acest lucru ime-

3811btiL Daca este responsabil

nimere~te

permanente

vreme sau mai tarziu clacheaza.

de aceasta, cu atat mai mult cu cat stàrile fizice sunt secundarc

l:>'

1

În concluziile

poate sa reziste solicitarilor

Totodatà, eu simt cà este putin cam prea devreme sà mà ocup

destinului, femeia

'!'

-

de

cu natura nevie nu am experien!à.

prive~te neamul are loc 0 tendinta, de stinoere

,i

anismulnu

a mea se deruleazà de 10-100 de ori in

zeci de ori prin practicà, eu pot sà am certitudine

mele.

volum mare de munca, ce depa~e~te capacitatea lui,

cu

vorbi

tragic

pentru

altii

--.

--

UIILZ ,..

l

În general, diagnosticarea

~ ;;: « u

359

r

.QU

+::::::

~

ii1§"ij ê~~f-o..c

-

~

~ u

-agil

~

"\: mai cu seamii atunci, cand el este În plan generallider

În raport

cu femeia, dar nu pentru mult timp. Dacii el va conduce prea puternic, femeia, În interiorul ei, va depinde total de el ~i va

În grupul meu a aparut 0 femeie taniirii ~i deosebit de ; frumoasa. Mi-a pliicut de ea din cale afarii. Eu am Învatat chiar ~i sa cro~etez numai pentru a-i face pe plac ~i ma comportam deosebit de delica!. La Început, nu mi-a acordat nici 0 atentie. Apoi a aparut un fel de atentie, . pe urma un interes ~i În final

Începe sii simtii În general 0 singurii emotie, entuziasm, adoratie ~i supunere fatii de el. Caracterul biirbatului Începe sii se strice, dupii care urmeazii soarta ~i siiniitatea. Dacii el nu va renunta Într-o mare miisurii la calitatea de lider, la femeie vor apiirea aroganta ~i sentimentul de superioritate. Acesta din urmii na~te u~or emotii de asemenea conditii, var suferi aceea ma ma ~i tatiil. Daca piistreze pe langa el femeia dimensiunilor

1

"

Învinge. Am Tacut dragoste .

dispret ~i de condamnare. În copiii În primul rand, iar dupa barbatul alege ~i Încearca sii care ÎI depa~e~te la capitolul

interioare, el trebuie sii fie pregiitit pentru a fi

0 iube~te ~i pe care 0 va depa~i. Dacii el nu rezistii la mai multe jigniri ~i Înjosiri permanente, atunci nervozitatea ~i dispre(ul

om cu totul neobi~nuit ~i Înstiiri!. Ea probabil cii i-a povestit .

-

de un caz pe care mi I-a povestit un

În tinerete, am fost un ghid În turism

aducandu-~i aminte de acele evenimente.

i ,j

360

~

a tiicut 0 dipii

$i iata, nu ~tiu cum,

despre sentimentele ei. $tii cum a ie~it el din aceastii situatie? Într-un mod cu totul inedit pentru pozitia sa Înalta. El 0 aducea la mine cu Volga lui, iar dupii doua ore se Întorcea ~i 0 lua. Pe parcursul acestor doua ore noi ne-am consacrat unui delir de

; dragoste.

A~a a adus-o la mine pana cand ea s-a racori!. Dar ~i : eu rn-am lini~tit de asencenea. Dacii noi ne Împoviiram cu 0 greutate care este peste puterile noastre, trebuie sii fim gata sii avem rabdare ~i sa suportiim suferintele pe de 0 parte ~i sa lucriim asupra noastra

de a miiri dimensiunile personalitiitii lui ~i de a 0 "ajunge" pe prietena lui, biirbatul Încearcii s-o tragii pe ea În jos, pana la

Îmi aduc aminte cunoscut de-al meu.

am simtit 0 mare

Asta e toatii povestea? m-am adresat eu cu curiozitate. - Nu. Povestea de-abia acum Începe. Apoi a ie~it la ivealii cii ea este ciisiitorita ~i sotu 1 este un

devin principale le instrumente ale apararii lui. lar atunci, În loc

nivelul sau. Aceasta duce Însii În mod inevitabil la Încerciiri periodice din partea femeii de a se elibera dintr-un asemenea jug.

~i amandoi

pliicere. -

În~elat ~i Înjosit ~i aceasta nu 0 datii. Daca el se va concentra pe sentimentul de dragoste, va renunta la pretentii ~i la controlul exterior, atunci la Început, foarte lent ~i anevoios, iar apoi tot mai repede, se va ridica la dimensiunile femeii pe care

s-a nascut un sentiment puternic pe care ea nu I-a putut

;

~i sa fim gata pentru 0 niizuintii mult mai puternica fa(ii de divinitate pe de altii parte. Altfel, aceasta greutate poate sa ne 6triveasca.

Acum cateva ore am vorbit la telefon cu unul din pacientii mei. Cativa ani la rand, el a cunoscut 0 femeie care pur ~i simplu Î-a distrus. A fost Îndriigostit puternic de ea ~i a trecut prin .:multe, dar nu a putut sa se abtina sii 0 dispretuiascii, sa se 361

,-

,....

-+::::::

supere ~i sa fie gelos. Ea s-a comportat din ce În ce mai rau ~i În cele din urma s-au despartit. - Dupa 0 luna, am Început sa ma simt rau - Îmi povestea el. Au Început neplacerile, inclusiv cele legate de sanatate. Odata m-am trezit de dimineata ~i am observat ca am 0 boala venerica

grava. Totul a Început sa se umfle ~i a pornit 0

secretie abundenta.

Eu am mai avut ~i Înainte boli venerice.

dar de data aceasta a fost ceva Îngrozitor ~i s-a Întamplat foarte repede. Mi-am adus aminte de povestea dumneavoastra. La conferinta În care ne vorbeati despre ni~te sOti care au avut trichomonas. Ei au Tacut cateva ~edinte de tratament, Însa nu i-a ajutat nimic. Chiar urologul a fost uluit pentru ca dupa ultima ~edinta de tratament lucrurile nu s-au Îndreptat, ci dimpotriva, s-au Înrautatit. Femeia a renuntat la pretentiile fata de SOt, precum ~i la orice agresiune legata de dragostea din sufletul ei. S-a Îndepartat de tot ceea ce i-a fost drag ~i a Început sa se roage. Dupa cateva zile, au Tacut 0 analiza de control ~i aceasta a ie~it bine. A urmat vindecarea completa. Am Început sa compar faptele ~i am ajuns la concluzia ca nu pot s-o iert pentru ceea ce a facut ~i În subcon~tientu! meu nu 0 absolv de vina. Toate acestea nasc agresivitate, care se rastoarna ~i "Iovqte" În mine. Eu m-am a~ezat, mi-am analizat viata ~i m-am deta~at de toate, i-am iertat pe tOti ~i am Început sa ma rog. Dupa trei ore, "boala mea venericâ" a trecut tara urme. Dupa aceea am trait 0 viata normala. Am mai avut femei, dar am fost lini~tit În relatiile cu ele. Nu demult m-am Întalnit cu 0 femeie care mi-a placut foarte mult ~i am petrecut Împreuna 0 noapte. Dupa aceasta am avut un traumatism fizic

1 Il

puternic. Puteti sa-mi explicati de ce?

362

-

=-==-=

.H9L

" ':';"':';':-.t.

I!

il

~ § -t Ë- ~a: a:lE-f-.E 0

cu

'-I!"'"' - Data trecuta dumneavoastra. v-ati schimbat numai atat :. cat sa va treaca boala - i-am spus acestui om - dar nu a fost suficient pentru a va schimba destinul. Cunoa~teti zicala: pana cand nu tuna, tiiranul nu-~i face cruce". Daca dumneavoastra v-ati dus deja la Dumnezeu 0 data, atunci trebuie sa mergeti tot timpul. Va duceti Încet sau repede, nu conteaza, dar trebuie sa mergeti. Altfel sunetul tunetu!ui va fi din ce În ce mai puternic, ~i dupa aceea te trasne~te ~i fulgerul. În acest fel, . dumneavoastra ati lucrat pUtin asupra eu-lui, Însa sistemul : interior al valorilor I-ati pastrat. Daca n-ati trecut Îl1cercarea cu acea femeie, Înseamna ca dependen(a de fericirea umana a crescut brusc. Pentru a lucra asupra dumneavoastra, Înfrangerea repetata În cazul acelor situatii s-a egalat cu situatia planu!ui fizic real, dumneavoastra trebuie sa Întoarceti pe toate fetele, mental, una ~i aceea~i situatie cam de 300 de ori. V-ati oprit chiar la Început ~i ati avut 0 atitudine foarte superficiala fatii de acest lucru. Acum va Întalniti cu 0 femeie fata de care aveti un sentiment real. Dependenta fata de ea ~i agresivitatea cresc aidoma unei avalan~e. ~i iata, nu dupa 20 de ani, ci dupa cativa ani se va transforma Într-un program de autodistrugere §i În consecinta

-

i-

În trauma.

La dumneavoastra poate sa se Înfiripe un sentiment de trei Ori mai puternic pana la Întalnirea cu femeia În plan fizic ~i ,real. Daca vrem sa fim exacti, atunci sentimentele Încep pana . la aparitia evenimentului. ~i de data aceasta ati putea sa nu lnai treceti Încercarea, de aceea pe dumneavoastra va franeaza tu rouit Înainte ~i va Încurcâ În cazul unui contact viitor cu ;aceasta femeie. A treia oara poate sa "va surprinda" nu dupa $ituatie, nu În timpul desTa~urarii ei, ci pana la aceasta. Nu

363

Î

Q

U

"

H911

,.....-

"";':'J.

1

1:

1

Ii

1

1;1 1

numai ca nu yeti reu~iti sa aveti 0 desTatare cu femeia iubita, dar nici macar nu va yeti Întâlni cu ea. Pot aparea Îmbolnaviri grave pe un drum neted, Tara nici un motiv vizibil ~i nu va exista nici 0 logica, Întrucât Îmbolnavirea a aparut nu din trecut,ci din viitor. ~titi, mi-a spus un preot: "A ramas mult mai putin timp decât credem noi". Cu cât depindem În interior mai puternic de valorile umane, cu atât mai Îneet avansam. Cu ce difera organismul viu de mediul Înconjurator? În mediul Înconjurator temperatura cre~te sau scade. În organism este stabila. Stabilitatea compozitiei chimice permite pentru 0 perioada sa supravietuiasca organismul În conditiile care sunt fire~ti pentru existenta lui. Organismul ia din mediu tot eeea ee contribuie la dezvoltarea lui, adica izvorul de dezvoltare transfera din mediu În el Însu~i tot ee este neeesar. Cu cât este mai mare inef!ia unui asemenea proees, cu atât mai mult traie~te organismul. Exista homeostaza fiz'ca ~i exista homeostaza spirituala. La fiecare dintre noi, au loc evenimente În viata care ne permit dezvoltarea capacitatii, a intelectului ~i a spiritualitatii. lar atunci când factorul de constrângere sau favorabil a disparut, iar noi continuam sa ne perfectionam intelectul nostru, capacitatea noastra, spiritualitatea noastra, aceasta Înseamna de asemenea schimbarea izvorului de dezvoltare din mediul Înconjurator În interior. Când traim flacara iubirii umane iar apoi durerea legata de destabilizarea ei, cu cat ineercam mai mult sa pastram dragostea, cu atât acest izvor al dezvoltarii il transformam in noi. Mediul inconjurator nu ne mai Împinge spre dragoste ~inu 364

exista nici 0 conditie pentru a 0 pastra, dar noi continuam sa traim prin iubire. Cu cât noi, În permanenta ~i Tara oprire, Încercam sa pastram impulsul dragostei catre Dumnezeu, cu atât mai mult pastram dragostea fatâ de un ait om Tara sa existe vreo ratiune vizibila ~i cu atât mai mult pastram moralitatea, corectitudihea ~i bunatatea, când conditiile externe nu contribuie la aceasta. Cu cât prin antrenament minim are loc În noi 0 dezvoltare aceelerata a intelectului ~i a capacitatii, cu atât mai putin suntem supu~i imbolnavirii. <{)e

~

~

Cum sa facem sa nu ne suparam?

"

Regula principala este cunoscuta: trebuie deconectata logica umana ~i simtita cea divina. Cu cât putem sa simtim mai mult timp divinul În sufletul nostru, cu atât mai mult dispare agresivitatea ~i cu atât mai mult logica umana ramâne numai umana. Dar omul este fiinta duala ~i are nevoie de logica umana atât pentru a dirija situatia, cât ~i pentru aparare. Dupa mai multi ani, am ajuns la 0 gândire clara ~i simpla: se pare ca ura, supararea, dispretul constituie pur ~i simplu Încercarea de a controla cu alte mijloace. Supararea, indig,narea ~i jignirea constituie 0 forma de condueere a altor oameni. Aratându-ne propria jignire, noi Îneercam sa conducern comportamentul altei persoane. De aici putern trage 0 concluzie simpla ~i minunatâ: daca noi Învatam sa conducem situatia altfel, atunci forme le primitive ale condueerii, adica notiuni cajignirea, supararea ~i ura pot fi inlaturate. 365

1

OE:t:'R

~u

Q:::;:::Ivt::

Q:l1-f-..<::

~

Aceasta Înseamna ca trebuie analizate ce forme de conducere exista. Noi putem sa conducem situa(ia În prezent ~i În viitor ~i putem sa conducem situa(ia schimbându-ne. Conducerea superioara a situa(iei se ÎnTaptuie~te prin iubirea divina. Dumnezeu conduce 1umea. Aceasta Înseamna ca prin iubire noi putem sa depa~im limitele Universului,

iar deplina

conducere a situa(iei, daca noi ne allam În Întregime În ea ~i depindem de ea, este imposibila. Daca noi conducem situa(ia nazuind spre Dumnezeu,

atunci avem informa(ia deplina. iar

traumatismul psihic profund nu este posibil. Ca sa conduci ceva, este nevoie sa ai 0 informa(ie cât se poate de completa despre acer ceva. În iubirea divina. informa(ia este absoluta. În timp ce la dumneavoastra cre~te iubirea pentru divin, va cre~te ~i posibilitatea de a conduce lumea. AI doilea nivel este mult mai limitaI. Acesta este de fapt conducerea strategica.

Îlltrucât acesta este un nivel de cunoa~tere, atunci aici momentele de fOr(a su nt Înevitabile, Însa sunt minimale. Aceasta metoda ofera 0 restituiremairapida.de~i. bineÎn(eles, cedeaza În fa(a primeÎ metode. 1 Il 1 1 1

Metoda a treia este cea tactica. Se refera la momentul când dorim sa corectam 0 situa(ie acum sau În viitorul apropiat. Aceasta este În general 0 metoda de conducere prin fOrta. Daca omul nu ~tie deloc sa conduca. el merge fie spre 0 jignire permanenta, nemul(umire ~i preten(Îi, fie spre Divinitate ~i atunci iubirea care sala~luie~te În sulletul lui il ajuta sa dezvolte, obiceÎuri de a conduce Taraa face vreo ~coala În aceasta dÎrectie. Sau daca omul Înva(a În permanen(a sa conduca, atunci 10gÎca lui din agresiv-atacatoare se transforma Într-una

~ ~u

---=-====-

-

aga -rde bunatate ~i supunere. În cazul acestei conduceri gasim din ce În ce mai multa iubire ~i stare Divina. Unul din principiile de baza este: nici un proces nu trebuie sa intervina

deodata.

Fiecare

are

iner(ia

sa. Iata

de ce

rabufniril~ singulare ale conducerii nu au nici un efect. Mai exista 0 regula: con~tiin(a nu poate niciodatâ sa conduca În totalitate situa(ia. Un ait lucru important este: Încercarea de a conduce

situa(ia În problemele

marunte

duce la un imens

consum de for(a ~i În ultima il1Stan(a duce la pierderea conducerii. Înca 0 legitate: Orice eveniment este legat de Univers. lata de ce la nivel exterior, evenimentele se controleaza destul de u~or. La nivel interior, ele se controleaza slab. La nivel profund este imposibila dirijarea con~tiin(ei, iar Încercarea de a face acest lucru costa scump. Cum procedam Înt"-o situa(ie obi~nuita? Când suntem lipsi(i de posibilitatea de a conduce În mod tactic, adica conectând planul exterior,energianevalorifçatâ ,,0 Îndemnâm" Înâuntru, iar ea se transforma În suparare, indignare, condamnare. Dar se poate, daca nivelul tactic este strans unit, sa se treaca la nivelul strategic. Daca nivelul strategic este de nepatruns, solu(ia este dezicerea de ceea ce este uman ~i trecerea la divinÎtate. Cu mul(Î ani În urma, savan(ii au realizat urmatorul experiment. Un grup de maimu(e au fost speriate cu ni~te sunete puternice. Sursa care a provocat frica nu era vizibila, iar grupul allat În panica a umblat dintr-un col( În celalalt pe teritoriul allat la dispozi(ia

lor. Înainte de aceasta, una dintre

366 367

A'

i5u

=

,

H9LZ

r-

~:..-'.

1 1

1

a fost legata puternic; În timp ce celelalte fugeau

maimute dintr-un

Il

colt În celalalt

ea a stat nemi~cata

lacut un infarct. Cand animalele lucru

constituie

situatiei.

din

fug de sursa pericolului,

forme le de conducere

Daca aceasta posibilitate

acest

tactica

a

\t "

posibilitatea

de a con duce 0 situatie nu

doua concluzie: atunci

un canal, energia

adica daca a fost Închisa situatia,

atunci

lucreaza

Întrucât

canalele divine

posibilitatea mai activ

trece pe celelalte,

tactica

de a controla

cea strategica

nu sunt oprite niciodata,

parte a energiei trebuie sa mearga tocmai Într-acolo, dirijarea

strategica

~i cea mai

mica

parte

dezvoltarii.

~i În loc de degradare

Eu Îmi

aduc ami,lte

dezvolta forme le de conducere. voastra aveti 0 posibilitate

Daca presupunem ca dumnea-

de a conduce situatia,

pierderea

acesteia v-ar duce la manie ~i suparare. Daca aveti Însa zeci de metode de conducere

a situatiei

mai mari de a transforma

date, atunci aveti ~anse mult

energia distructiva

a supararii

În

sau sa-i explicati

Pot sa cumpar

sa-I chemati

pe

calm vanzatorului

ca

dumneavoastra

la dumneavoastra

-

Nu, nu se poate.

-

Dar cinci?

-

Tot nu se poate.

-

Dar macar unulnu

se largesc.

zece pachete

de

se poate cumpara?

.'

Nu se poate. Noi nu vindem În general a~a ceva.

1

de mahnire În sullet. Atunci mele. Acum Însà Îmi era

clar cà eu m-am ata.at de ideal ~i pe mine m-au lecuit

prin

vanzàtoare. Eu Încà nu ~tiam cà În primul rand trebuie sa te pui

IJ , I( 1~ t !

pe tine În ordine. În acel mome"t port În piept a puternicà fie mie. M-am

Întors

eu am simtit pur ~i simplu cà

iritare ~i aceasta Îi poate dàuna fie ei, În magazin

~i m-am dus din nou la

vanzatoare: Doamnà,

scuzati-mà,

dar

dumneavoastrà

sunteti

prost

crescutà. Trebuia sa-mi spuneti de la bun Început cà nu vindeli a~a ceva - i-am zis, iar apoi m-am Întors ~i am plecat. Sutletul

368

puteti

Înca nu exista nici una din cercetarile

energie creatoare.

Sa presupunem ca Într-un magazin, vanzatorul s-a comportat incorect. Doriti sa cereti cartea de reclamati i, dar

magazinului

Eu am plecat cu un sentiment

la

mele de a

-

-

iar apoi la

are loc accelerarea

de Încercarile

Dar daca dumneavoastra

Vanzatoarea a ridicat din umeri.

atunci mare

conducerea tactica. ;\tunci, În orice situatie, la om nu se mai na~te Înrairea

,

~i divina.

a energiei

directorul

s-au epuizat ~i apare supararea ~i con-

Ea s-a uitat la mine cu indiferenta:

puteti sa mi~cati degetele. A

daca omul conduce situatia la al treilea nive!.

cand se Închide

damnarea.

posi-

polietilena?

100%, adica daca sunteti legat de maini

~i picioare, atunci dumne3'.'oastra

dumneavoastra

Deci,

0 data am intrat În magazin ~i rn-am adresat vanzatoarei: ~

Prima concluzie:

bilitatile

ca 0 asemenea carte nu existâ.

nu are drevtate. atunci posibilitatile

trebuie sa tragem din

acest lucru? este depa~ita niciodata

,1

f,

este Închisa, atunci energia

trece În interior ~i-I macina. Ce concluzii

!II

Il:

apoi Întelegeti

a

1

!

unul

iar ca rezultat

mi s-a u~urat dintr-odata.

iscusinta de a formula

i 1 !~ 1 Il

Aceasta Înseamna

pretentia ~i de a 0 pronunja

cà

poate ajuta

foarte mult la pàstrarea sanatatii.

369

/

--

-, ""-.:

QU

f;H-;j& i:Q(-f-<.E

i::

~ ~

... .H9LZ

.~'~'

r 1

l',1 Un ait exemplu. Nu demult am fost la Marea Mediterana. M-

4{)u

~

~

am dus sa ma scald, sa fac baie putin mai departe de plaja i;1

,

,; l

ora~eneasca, pe malul stâncos. Acolo nu era multa lume. Malul

cu modalitatea

În

Acum apraximativ un an, rn-am lovit de 0 situatie care rn-a ajutat sa Înteleg ce este familia. La 0 pereche de tineri se

Pentru mine, sa vad fundul marii

Îmbolnavire. Treouie Tacut ceva. În primul rând, rn-am pus În rezonanta cu planul divin. Totul se na~te, traie~te ~i moare. Mai devreme sau mai târziu moare Pamântul, mor piidurile, râurile ~i

!

În legiitura

cu ochelari subacvatici, era de asemenea plin de murdarie. A fost dureras sa contemplu cum moare natura, iar eu iubesc murdarit a fost 0 trauma psihica. În asemenea conditii nu se poate sta mult timp. Supararea patrunde adânc În tine ~i duce la

il

multe ÎntrebârÎ

care se piistreazii ~i se Îutiire~te familia.

marea În mod deosebit.

Il

Primesc

era presarat temeinic cu murdarie, cu sticle de plastic, cutii de tablâ ~i borcane. Ceea ce era mai trist: În mare, unde am Înotat

marile. De aceea suferinta lâuntrica este inutila ~i chiar periculoasa. Energia a fost solicitata ~i la nivel uman. Eu am elaborat un plan strategic. M-am gândit sa scriu la ziar, sa Încerc sa sesizez organe le locale, pentru ca macar sa fie puse tomberoane pentru gl:l1oi ~i pe tablii sa se scrie rugamintea de a nu se murdari marea ~i malul. Dar, având În vedere ca eu nu locuiesc În aceastâ tara ~i nu CU!10SClimba, existau putine ~anse de a schimba situatia. Iar sufletulnu putea sa accepte cutiile ~i sticlele de plastic de pe fundul marii. Atunci, eu rn-am scufundat ~i am Început sa adun de pe fundul marii toatâ murdaria, depozitând-o pe mal. La Început am simtit În piept 0 durere sufleteasca ~i nemultumire. Treptat, acest sentiment a disparut. Am venit În fiecare zi pe plaja aceasta stâncoasa ~i rn-am ocupat câteva ore de cautarea ~i Înlaturarea murdariei de pe fundul marii. Cu timpul am simtit 0 deosebita satisfactie, cu nimic mai prejos decât satisfactia de a privi bancurile de pe~ti.

370

,destrama familia. 0 prietena a sotiei, din senin a Început sa-i spuna sotului ca sotia il În~eala. Sotul a capatat un complex puternic, pe care nu I-a putut depa~i nicicum. Sotia a Început ~i ea sa se chinuiasca. Sotul s-a dus la 0 anumita clarvazatoare

~i

ea a confirmat urmatoarele: -

Da, exact, sotia te În~eala.

.-

~i iata ca eu stau ~i le explic sotilor ce s-a Întâmplat: - Dumneavoastra, În interior, v-ati ata~at a~a de mult unul de celalalt Încât poate sa se termine trist pentru amândoi. Dumneavoastra priviti relatiile sexuale ~i le considerati de neclintit ~i chiar ~i .gândul În legiitura cu faptu! ca ceva se destrama, va imprima frica. Primul lucru ce trebuie Tacut este ca Începând de acum sa Înlaturati toate suparariJe unul fata de celalalt ~i sa va rugati pentru urma~i. Ma adresez sotului: - Închipuiti-va ca sotia v-a În~elat cu adevarat, scuipati ~i uitati. Aceasta este la urma unT,ei salvarea dumneavoastra. -

Am Încercat, dar nu am reu~it, a raspuns sotul.

- Sii nu vii limitati la 0 singura Încercare, continuati mai departe. Închipuiti-va cii În ultimii ani ati fost impotent, dar familia s-a pastrat. În ceea ce prive~te Întâlnirile sexuale ale sotiei, priviti lucrurile cu totul altfel. Pentru dumneavoastra 371

--

-+:::::

~cJ

~§"i3s.

f )

I::QE-
principalul va deveni nu patul, ci rela!iile prietene~ti. Sau Închipui!i-va

ca

a!i

murit

~i modela!i

viala

so!iei

rara

dumneavoastra adica ea se va casatori cu altcineva ~i va na~te copii pentru acesta. Asta e viala ~i orice fericire În viala nu poate fi mai presus decat scopul suprem ci numai un mijloc. Eu am vorbit cu so!ii ~i am Încercat sa În!eleg ce anume din caracterul lor, din concep!iile lor despre lume a provocat asemenea probleme.

- Din punct de vedere biolo g ie omul este astfe! construit Îneat ÎI poate ajuta pe altul Într-o masura mult mai mare deeat ' pe sine Însu~i. l

~i toemai În acest moment, nase ut În!elegerea situaliei.

din dorin!a de a ajuta, s-a

Prin momentele sexuale noi ne legam foarte puternie de fericirea umana - le-am spus eu sOlilor. Cand casatoria este bazata numai pe senti mente sexuale, ea nu poate fi Îndelungata. Cand senti mente le slabesc, intervine În~elarea, iar casnicia se destrama. Tatal prietenului meu I-a sratuit: "Vrei sa ai 0 familie normal a? Casatore'te-te cu 0 femeie care Îti, este , prietena. Cand sentimentele sexuale se transforma În cele de prietenie, atunci, cand se vor clatina relaliile sexuale, familia va rezista". III

l, 1 l,

ve!i depinde de reJa!iile sexuale. Cu cat noi stopam mai mult pierderea iubirii din sutlet, cautand pentru aceasta un anumit motiv, cu atat Începem sa cadem În dependenla de valorile umane. /'

~

~

~

Cand vrei sa aju\i pe cineva, posibilita!ile

cresc de nenumarate ori. Una dintre cuno~tin!e mi-a spus:

,

u

H9lZ ---

1

-

~

-'-:;'..}JÎ

1

---~ ==-=

În eonsecin!a, daca dumneavoastra, Împreuna cu toata familia merge!i În excursie, face!i 0 anumita activitate Împreuna, În permanenla va oferi!i unul altuia caldura, aten!ie !;Ii respect, atunci sentimentele dumneavoastrâ umane se transforma mai repede În cele divine. Cu cat acordali mai multa atenlie dragostei ~i caldurii reciproce cu atat mai pUlin

Serghei Nicolaevici, În cartea a patra, În capitolul "Iubire ~i morala" dumueavoastra tratati fraze din Evaughelie: "cei saraci cu duhul"... ~i afirm~ti ca peutru ace~tia: ticalo~i, mâr~avi, tradatori etc., seutimentul iubirii este mai aproape ~i mai pe Îuteles decât pentru de~tepti, morali, etc. Dar este limpede ca ticalo~ii ~i mâr~avii uu au idee Îu general despre existenta iubirii. Va rog sa explicati gândurile dumneavoastra mai departe. În legatura cu aceasta, dumneavoastra prezeutati un exemplu al unui cântec despre iubire, cântecullui V. Vâsotki: H- Stai fraiere, nu vezi ca e 0 zoaie

r

C-un ochi umtlat $i stramba la !urloaie Stai, fraiere, nu !?tiicâ-i turnâtoare? - Mâ doare-n cot, 0 vreau mai tare!" Oare aici este vorba de iubire ~i nu pur ~i sim plu de faptul ca 0 "dore~te"? 1

Daca omul pur ~i simplu "0 dore~te", el nu va spune ca i se hotiira~te destinul. În acest cantec mai sunt versuri: "Astazi dumneavoastra nu ma murdari!i, astazi dumneavoastra nu ma mai Înteresati" - Înseamnâ cà are ce sa murdâreasca? Poate cà

372

373

1

~r-

..

L,91.Z

r-

'--;':-10--'.."

l eu am exagerat datorita elanului polemic, spunând ca este vorba de cel mai bun cântec al lui Vâsotki despre iubire, dar faptul ca acest cântec este despre iubire este 0 convingere a mea. Fiecare vorbe~te despre iubire În felul lui ~i nu se poate Încadra acest lucru În ni~te stereotipuri. lar faptul ca dumneavoastra i-ati privat de sentimentul dragostei pe ticalo~i ~i mâr~avi, aici mi se pare ca v-ati grabit. Doar nimeni nu se considera pe sine talpa iadului. Noi cu totii Încercam sentimentul iubirii. Dar pur ~i simplu la ticalo~i acest sentiment poate lua 0 forma urâtâ, iar la omul bun, cumsecade, el se poate prezenta mutt mai frumos. Dar daca omul cumsecade ~i bun considera principiile ~i idealurile sale ca un scop În sine, atonci el va omorÎ iubirea mult mai repede decât cel care nu este cUlTlsecade~i este rau. Este mult mai u~or sa ierte ~i sa uite jignirea ~i insultele un taran needucat ~i analfabet decât un boier spiritual ~i educat. Când neamul aristocrat a Început sa moara, domnii se casatoreau cu tarance analfabete ~i lipsite de Învatatura. Au aparut mo~tenitorii ~i neamul a supravietuit. Deseori natura ne limiteaza ~i pe noi, ~i pe coriii no~tri În aptitudini, intelect ~i spiritualitate tocmai pentru a nu uita ca iubirea este mai importanta decât toate.

~

~

~

Ce puteti spune despre Rusia de azi? Cred ca avem un popor talentat, ~i 0 tara lipsita de talent. Talentul poporului se explica printre altele prin faptul ca 374

idealismul ~i materialismul, ~tiinta ~i religia, lTlodurile de gândire occidental ~i oriental au putut sa se uneasca În sufletul omului rus. În stat, acest echilibru Înca nu s-a realizat. De aceea, Rusia balanseaza succesiv Între ruble ~i idealuri. Acum eu cred ca Rusia, ca stat, va putea sa uneasca cele doua tipuri contradictorii de gândire ~i sa creeze 0 gândire noua. Cu atât mai mult cu cât exista un precedent În aceasta tara, adica reforme le lui Petru I. /'

~

~

~

Acum trei lu ni, vara, fiul Meu a Început dintr-o data sa repete: "Eu sunt bun, eu sunt bun". Eu I-am Întrebat: - Dar oare Înainte ai fost rau? - Da, Înainte am Costrau ~i acum sunt bun. Spuneti-mi de ce poate fi legat acest lucru ~i daca pentru copi! este utH. În prima perioada, când noi Întelegem ca oamenii care ne Înconjoara nu sunt vinovati, iar ca sa.i Învinuim este un nonsens, prin aceasta perioada trecem destul de repede. A doua perioada este sa Întelegem ca noi de asemenea nu suntem vinovati ~i ca dispretul fata de noi ~i profunda nemultumire fa(â de sine constituie 0 agresiune fata de Dumnezeu. Aceasta perioada se depa~e~te destul de greu ~i chinuitor. Când Întelegem ca nu exista vinovati, atunci noi, Încet ~i chinuitor, parcurgem prima faza care se nume~te "a Învata sa nu omori dragostea". Dumneavoastra ati Început sa Învatati sa va schimbati, dar profunda nemultumire de sine, de situatie ~i de destin au ramas foarte puternice. Fiul dumneavoastra v-a ur375

r

..

H9lZ

-

~

-,...i.-".--

mat exemplul ~i În mod intuitiv Încearca sa opreasca În sine pragramul de autodistrugere. Atunci când el spune: "Eu sunt bun, eu sunt bun" - atunci preten!iile fa!ii de sine sunt Înfrânate ~i aceasta Îi ajutâ sâ-~i pastreze iubirea. Mi-am adus aminte des pre aceasta problema când am stat la coada În Ambasada Israelului. Am fast invitat sa lin a conferin!a În Israel. Oamenii deja mâ a~teptau ~i unul din ini!iatori a trimis a invita!ie. ~i iatâ ca stau la coada ~i a~tept rezultatul. leri m-a În!epat ficatul. Eu m-am uitat sa vad despre ce e vorba. Era vorba de condamnarea unui grup mare de oameni de pe teritoriul Israelului. Totul era clar. Nu Îmi var da viza. ~tiu deja ca nu a sa primesc viza, dar stau totu~i la coada ~i Încerc sa Înabu~ a u~oara iritare. ~i deodata, pe nea~teptate, Îmi vine În minte: "Dar eu am posibilitatea excep!ionala de a lucra asupra mea". Nu demult eu le-am explicat pacien!ilor: "Una din cele mai bune metode de a stapâni ofensa este de a a considera ca o. posibilitate minunata de a lucra asupra prapriei persoane ~i de a te ,chimba". Dupa 10-15 minute Îmi var comunica refuzul ~i a sa-mi rabufneasca sentimentul de ofensa ~i nemul!umire. În prezent, Înca nu se desfâ~urase situa!ia reala. Ea dormita. Pe nea~teptate, Îmi vine În minte ca În anii care au trecut, eu am lucrat cu situa!ii care au avut deja lac. Mi-am adus aminte ofensele ~i nemul!umirile mele. Aceste situa!ii le-am trait din nou ~i m-am pus În ofdine. Dar emo!iile amintirilor sunt mai slabe decât cele reale de câteva sute de ori. lar eu trebuie apoi de zeci ~i sute de ori sa limpezesc aceste situa!ii pentru a ma pune În ordine. 376

Eu evaluez În minte ce emo!ii a sa ma cuprinda peste 10-] 5 minute. ~i astfel constat sentimente de ofensa fa!a de al!i oameni, nemul!umirea de sine ~i de situa!ie, precum ~i de destinul meu. Încep sa ma pregatesc ~i Îmi repet Încet: "Nimeni nu este vinovat de necazurile mele. Totul se petrece din voia lui Dumnezeu. Eu nu ma supar ~i nu condamn pe al!ii. Totul este din voia lui Dumnezeu." Cele 10 minute care au mai ramas mi le ocup prin a ma pune la punct. Deodata se striga numele meu. Ma aprapii Încet de ghi~eu ~i vad 0 femeie care Îmi Înapoiaza cu compasiune documente le:

- Nu a!i demonstrat ca cei care v-au invitat sunt rude le dumneavoastra motiv pentru care nu putem sa va acordam Vlza.

.'

Ma Îndepartez de ghi~eu zâmbind. Emo!ia a~teptata a trecut. Sentimentul de iritare ~i de ofensa a Început sa ma cuprinda. Ma minunez În sinea mea: "De~i am fast pregatit pentru a~a ceva, de unde aceste emo!ii puternice?" 0 explicatie simpla mi-a dat so!ia: - Tu ai planificat totul. pâna la cele mai mici amanunte. Ai calculat cu cine te duci ~i cu cine te Întâlne~ti. Calatoria a devenit pentru tine a realitate. ~i iata de ce reac!ionezi atât de dureras la schimbarea acestei calatorii. - E a idee interesanta, m-am gândit eu. De acum ÎI1 cola, de fiecare data când voi planifica ceva În detaliu, pentru sfâr~it trebuie sa-mi Închipui un e~ec total al planurilor mele ~i trebuie sa repet: "Doamne, facâ-se voia Ta În toate", AlUnci ml var mai exista ata\,amente. - Acum Însa, eu trebuie sa ma descurc cu sentimentele de agresiune care ma cuprind. Agresiunea fa!ii de al!ii, slava

377

/

r

Domnului, a disparut. Continua ofensa adusa mie ~i destinului. Încep sa repet: Eu sunt bun, la mine totul e bine, Doamne, faca-se Voia Ta. Dupa 5 minute, am senzatia unei lini~tiri evidente. Zâmbesc din nou. Va fi nevoie ca În fiecare diminea(ii sa-mi Închipui jignirile ~i insuccesele posibile ~i va trebui sa lucrez asupra lor din timp, atunci voi putea sa lucrez asupra mea cu eficienta În momentul izbucnirii nemultumirii sau a ofensei, iar 0 asemenea munca va fi de 0 suta de ori mai eficienta decât acele eforturi pe care le depun dupa 0 zi sau doua dupa ce situatia a avut loc. Multi rn-au Întrebat cum sa marim eficienta muncii asupra propriei persoane. Mi-aduc aminte cum anume am Încercat sa explic timp de câteva ore unei paciente ca ea trebuie sa-~i schimbe atitudinea fata de barbatul ei ~i fa(ii de lume. Ea a plecat ~i a lucrat asupra persoanei sale. S-a Întors ~i a Încheiat discutia cu una ~i aceea~i fraza. - Eu nu Înteleg totu~i ceva. - Ascultati, omul Întelege prin sentimente, iar dumneavoastra nu puteti simti. La dumneavoastra nu lucreaza simtul, de aceea nu ma Întelegeti. Pâna când nu va iertati sotul, nu scapati de sentimentele negative, nici munca dumneavoastra asupra propriei persoane nu va avea efect. - Dar cum pot sa-I iert, daca el În permanenta ma asupre~te ~i ma Înjose~te, - a Început sa plânga femeia. - Ascultati, fie va depa~iti propria conditie, fie nu, - i-am spus pe un ton ridicat.

-

[ar dumneavoastra sa nu tipati la mme, - a spus

plângând femeia. 378

H9lC:

r-

- Ce sa fac daca dumneavoastra nu vreti sa ma Întelegeti, am Întrebat-o eu agitat, apoi rn-am oprit, am ridicat mâinile ~i i-am spus: - Bine, ma predau. Eu nu va pot ajuta. - Trebuia sa-mi spuneti de la Început ca nu puteti sa ma ajutati, a continuat sa plânga suparata femeia. Apoi 's-a ridicat ~i a plecat. [stovit, ma culc pe masa $i Încerc sa ma deconectez de ea, dar ceva ma Împiedica sa fac acest lucru. Dupa câteva minute, cineva deschide U$a. Ridic capul ~i 0 vad din nou pe aceea$i femeie. - Pot sa ma Înscriu la rând ~i peste 0 luna sau doua sa vin din nou la dumneavoastra În audien!a? - ma Întreaba ea. Eu dau din umeri: - Înscrieti-va, Înscrieti-va. Toate cele bune. Timp de 10-15 minute ma odihnesc. Dupa ce Îmi revin, continuu audien(a. Discut cu urmatorul pacient, iar când intervine 0 pauza, ma gândesc din nou la aceasta situatie de neÎn!eles. Dupa 2-3 audiente pe mine ma Întelege oricine. De ce În acest caz totul s-a Încheiat fâra un rezultat? Ce a Împiedicat posibilitatea sa În~eleaga $i sa simta ceea ce i-am spus? Eu 0 cercetez de la distanta $i vad moartea copi lului În timpul sarcinii. În acest caz existii ceva În legatura cu uciderea iubirii. Judecând dupa toate, acest lucru a Împiedicat posibilitatile ei. Ma Întorc din nou la pacienta din fata mea $i continuu sa discut cu ea. A trecut 0 ora. Acum În u$a trebuia sa apara urmatorul pacient. Se deschide U$a $i 0 vad din nou pe aceea$i femeie:

-

Eu vreau sa mai ÎncercÎnca 0 data, a spus ea. 379

r

1 1

-

]S'"u

Q

-~l

E :':R

Q:;::I"O)::;:

Q::I~F

1

1

Il "

.

::::

-

'----==

f~ u

--

-"'...i."-'

.H9Ll

-.10.-.-

rÎmi vine sa ma ascund sub masa, dar nu arat acest lucru. Obosit, dau din mâini catre ea:

-

Intrati, luati loc.

- ~titi dumneavoastra - spune ea - eu vreau sa va povestesc faptul ca pâna la casatorie am avut 0 idila cu un barbat. Am ramas gravida cu eL Când am avut trei sau patru luni de sarcina, el rn-a În~elat. Eu am simtit acest lucru, iar mai târziu am aflat. L-am iertat, dar copilul a murit În pântece. - L-ati iertat, am spus eu, dar sufletul dumneavoastra nu l-a iertat. Prea multe pretentii profunde purta sufletul dumneavoastrâ În el. În viata anterioarâ, v-ati simtit superioarâ~ mai cumsecade ~i mai Înteleapta decât sotul dumneavoastra. Pentru ca sa dispretuie~ti pe cineva ~i sa-I condamni trebuie sa te simti superior obiectului condamnarii ~i dumneavoastra I-ati asuprit pe sot ~i În sinea dumneavoastra I-ati Înjosit. În consecinta, nu ati putut sa acceptati nici macar În gând 0 Înjosire. În viata actuala, ati Început sa va schimbati În bine. Dar sufletul dumneavoastra nu tine pasul cu dumneavoastra. Mergeti ~i rugati-va, debarasându-va de orice agresiune fata de iubire ~i atunci va fi mai u~(\r sa apara schimbari profunde. Dupa câtva timp, ea revine din nou. Este un ait omo Alta ÎnTati~area fetei, alte gesturi. - ~titi ceva? Sufletul meu zâmbe~te - spune ea. Eu Încerc de asemenea sa zâmbesc:

-

Ei, slava Domnului, vedeti, totul este bine. Ea pleaca. Eu stau ~i ma gândesc. Un progres brusc are loc la solicitari, uneori foarte mari. Înca din frageda copilarie eu-am observat ca pot" sa rezolv ~i sa Înteleg orice problema. Daca nu

Întelegeam ceva ~i nu puteam rezolva acum eram con~tient ca voi Întelege peste 5- 10 ani ~i niciodata nu uitam aceasta. În fiecare saptamâna mi s-a schimbat efectiv imaginea conceptiei despre lume. Dar niciodata nu am avut sentimentul ca am 0 soarta grea. Explicatia a venit de la sine. Când am Început sa lucrez Însa cu structuri karmice, am Început sa scâr(âi din toate Încheieturile ~i aproape de fiecare data am avut impresia ca nu voi reu~i, ca acest lucru este peste puterile mele. Daca nu intri În panica ~i te stapâne~ti, atunci la urma urmei '\iungi la bun sfâr~it. Lucrurile neÎnsemnate, nuantele, au parut ca au capatat Însemniitate ~i totul a devenit fOaJ1eclar. Urmatorului meu pacient i-am explicat: - Întelegeti ca a spune: "Doamne, iarta-mi pacatele, Doamne,dâ-mi sânâtate"este un nonsens. Jardacâ yeti spune; '"Doamne, Înlâturâ din sufletul meu ofensa", nici asta nu

.-

Înseamna mare lucru. Daca sufletul dumneavoastra doarme care este eficienta rugaciunii? Amintiti-va de situatiile când ati fost puternic ofensat sau când ati pierdut ceva ce pentru dumneavoastra a t'ost foarte scump. În acelmoment ati Încercat din rasputeri sa salvati ~i sa p,'strati dragostea fata de Dumnezeu. Daca dumneavoastra simtiti ce a rezultat, atunci Începeti sa va rugati. Numai atunci rugaciunea dumneavoastra

va avea efect.

La câteva minute dupa acest pacient, a intrat 0 fata careia am Început sa-i explic urmatoarele: - Noi toti ne hral1im cu dragoste a~a cum frunzele se hranesc cu umiditatea provenita de la radacini. Radacinile nu se vad, dar Tara ele plantele nu pot trai. Divinitatea se afla În afara timpului ~i spatiului. Dar când divinitatea intra În contact

380 381

i,i

~

"""'r-r-..<:;

';..J

u

.... Ü9/.l

-r-

1 '1 1

1

cu umanul, acesta din urma trebuie sa se Închida, sa se strânga,

Întregului neam sa Îndepartam de la sine ~i de la urma~i orice

Întrucât altfel va muri, se va descompune. Cele mai mari portii

dorin(a de a reprima iubirea atat În al(ii, cat ~i În noi. Trebuie

de iubire le primim dupa Îmbatrânire ~i moarte. A primi aceste

În(eles ~i sim(it ca nu exista vinova(i.

por(ii ~i a ramâne În via(ii au putut numai câ(iva din Întreaga

Dumnezeu Începe cu iertarea. Daca dumneavoastra yeti sim(i

istorie a omenirii.

ca nu yeti atenta la iubire, aceasta nu Înseamna ca În adâncul sufletului dumneavoastra se petrece acela~i lucru. Nu va ama-

Por(ii mai mici de iubire putem primi când

suntem bolnavi ~i neferici(i,

când suntem ofensa(i ~i Înjosi(i

când lucram asupra noastra În mod voluntar

~i

pentru a Înlatura

tot ce este uman În con~tiin(a În genera!. Daca noi lucrând

asupra noastra,

capat, atunci Începem

sa fim

apoi prin boala ~i ~efericire,

ajuta(i

prin ofense ~i Înjosire,

iar dupa aceea prin Îmbatrânire

moarte. Cu cât sim(im mai puternic mai u~or este sa primim

la

nu yom reu~i pâna

eu-I nostru divin,

~i

cu atat

0 noua portie de dragoste divina ~i sa

salvam prin aceasta umanul

de la destramare.

Perceperea eu-

giti Înainte de termen. Continua(i sa lucrati. Apoi Începe etapa a doua. Dumneavoastra deja nu mai omora(i iubirea, nu 0 reprimati. Apropo, daca dumneavoastra va este ru~ine sa exprimati sentimentul de dragoste, precum ~i sentimentele pozitive, atunci, prin aceasta, le suprimati. Ca urmare, iata al doilea stadiu, adica pastrarea iubirii indiferent ce s-ar Întampla. Închipuiti-va ceva ce este ~i poate fi cel mai scump pentru dumneavoastra, iar pe urma Închipuiti-va

ca I-a(i pierdut ~i

Încercati din toate puterile sa pastrati iubirea pentru Dumnezeu

La Început,

care nu numai ca nu trebuie sa se diminueze, ci trebuie sa se

Înva(am

pur ~i sim plu sa vedem divinu!.

Pe urma, aceste

amplifice. ~i cand yeti Învata sa pastrati iubirea, indiferent ce

nostru, apar din ce

s-ar Întampla cu eu-I dumneavoastra uman, atunci treptat yeti Începe sa simtiti ~i eu-I dumneavoastradivin. ~i atunci cand realitatea.,eu-Iui dumneavoastra divin va Întrece eu-I dumnea-

sa pastram În noi scânteia divina.

scântei, aprinzându-se

periodic

În sufletul

În ce mai des ~i treptat se contopesc apare ca "In fel de intermediar sala~luie~te În Dumnezeu Închis În corp ~i con~tiin(ii. Înva(a sa vedem divinu!. a(i oprit mecanismul sa vede(i divinu!. de nimicire

În eu-I nostru divin.

~i

Între eu-I nostru adevarat care

~i În iubire Astfel,

~i eu-I nostru

primul

uman,

stadiu consta În a

În sfâr~it depa~ita.

Aceasta Însa nu se poate face daca nu

de reprimare Întrucât divinul

se Întoarce

Înseamna ca primul

a iubirii.

Dumneavoastra

'f)t>

0

nu poate fi omorat, atunci

~i va omoara

~

~

Este daunator sa port inele pe mana?

pe dumneavoastra.

lucru ce trebuie Tacut este sa Înva(am sa

nu omorâm iubirea. Pentru aceasta este nevoie ca prin pocain(a

382

voastra uman, atunci dependenta de toate valorile umane va fi

În mod auto mat, se declan~eazii programul

a iubirii.

acest program

Apoi

1

Cunoa~terea lui

lui nostru divin nu apare de-odata. Ea trece prin câteva etape. Înva(iim

l

Când pe degete exista oarecare

masura franeaza

inele,

aceasta Înseamna

Tara voie func(iile

ca Într-o

lor. Ca atare, 383

.'

[1.911:

...

~ ata~amentul fata de aptitudini ~i de intelect scade. Cerceii, de asemenea, În plan subtil Înjosesc omul care Îi poarta. Nivelul mândriei scade. Aceasta este util pentru femei. Probabil ca acesta este motivul pentru care femeilor le place sa poarte inele ~i cercei. '§Je

~

Pot fi mai aproape de Dumnezeu ticalo~ii ~i nemernicii deciit oamenii cumsecade ~i spirituali? Atunci ciitre ce sa nazuÎm?

pentru valorile umane, chiar daca sunt minunate ~i Înaltatoare, atunci divinul din sufletul nostru Începe sa saraceasca. Daca noi rel1lintam la ceea ce ne-am rugat, atunci divinul din sufletul nostru 0 sa se mareasca. Oamenii minunati ~i buni, care transforma Într-un scop În sine spiritualitatea ~i bunatatea, nase tiealo~i ~i nemernici. Aceasta nu Înseamna Însa degradare, ci dezvoltare pe mai departe. Noi am avut 0 conceptie nejusta despre dezvoltare. S-a considerat ca acumularea capacitatilor, iutelectului, spiritualitatii, bunatatii ~i moralei este scopul principal al evolutiei omului. Însa, de fapt, telul principal al dezvoltarii Îl constituie acumularea iubirii În sufletul fiecarui om. Tocmai dimensiunile 384

Înaltatoare ale valo-

r-I

rilor materiale ~i spirituale pot duce la degradare daca ele depa~esc cu mult rezervele de iubire din suflet.

~

Trebuie sa nazuim În primul rând câtre DumneZeu ~i iubire. Ticalo~ii ~i nemernicii sunt oameni care distrug valorile umane. Dar cine-i na~te? Tocmai cei care se roaga pentru aceste valori umane. La cei care merg numai spre dreapta, se nasc copii care merg numai spre stânga. Atunci când noi ne rugam

:

--

1

lmaginati-va urmatoarea Întâmplare: tatal nu vrea sa-~i hraneasca copilul. Acesta, pentru a supravietui, se duce pe strada sa cer~easca. Unui trecator, care Întâmplator trecea pe acolo, i se face mila de el, ~i Îi da 0 bucata de pâine. În acest rastimp vine tatal lui În fuga, smulge din mâna copilului bucata de pâine ~i 0 manânca. Chiar ~i un uciga~ poate fi mai milostiv nu-i a~a? Arta ~i muzeele din Rusia se afla Într-o saracie lucie. Muzeele se distrug treptat. Guvernul nu a ridicat un deget pentru a-i ajuta. Vazând situatia crâncena a muzeelor, multe persoane au Început sa doneze bani pentru salvarea lor. Nu demult guvernul Rusiei a publicat 0 lege conform careia toate donatiile voluntare trebuie sa fie date nu muzeelor, ci guyernului. Noi am Înteles deja faptul ca pe noi ne conduc oameni care nu au habar ce este moralitatea ~i ce este economia. Dar nu este vorba de ei. Spuneti, pentru ce este pedepsit poporul nostru? Pentru ce pacate i se plate~te lui cu 0 asemenea batjocura? Lumea occidental a se roaga pentru ban;. ~i daca sufletul depinde din ce În ce mai mult de corp, atunci acesta Începe treptat sa se destrame. Orientul se roaga pentru idei, daca Însa corpul depinde absolut de suflet mai mult, atunci corpul, Începe lent sa piara. Daca aceste ide; nu se vor uni Într-o filozofie noua, ele se vor distruge reciproc. În lume aceasta tendin!â cre~te treptat În ultimii ani. În Rusia, tendinta sa te rogi pentru bani, independenta, s-a Încheiat mereu cu catas385

"

..

H9LZ

J \ trofe: Novgorodul liber, reforme le lui Stolâpin, Noua Politica Economica (NPE), reforme le hru~cioviene, precum ~i Încercarile periodice din ultimii ani. Încercarea Rusiei de a se ruga pentru idei s-a Încheiat tot cu un faliment. Astazi, poporul fie se arunca sa faca afaceri, Încercând sa depuna bani În banca pentru procente, creând un mod de gândire occidental, fie invers, chemând la restaurarea socialismului, dorind sa traiasca numai cu principii ~i idealuri. Guvernul actual distruge cu grija ~i una ~i al)a. Pe Rusia a cazut destinul sa uneasca materialismul ~i idealismul În a~a fel, Încât corpul sa nu subjuge spiritul ~i spiritul sa nu omoare corpul. Pentru aceasta este nevoie sa se ridice atât deasupra corpului, cât ~i deasupra sufletului. În dureri ~i chinuri sa na~tem 0 noua concep!ie despre lume apoi sa 0 fixam În constitu\ie ~i legi. Concep!ia despre lume care va ac!iona pentru unificarea ~i salvarea Întregii omeniri, va pastra totodata ~i independen!a fiecaruja. . din Rusia ' cu atât mai ~i cu cât mai instabila este astâzi situatia mare este dorinta oamenilor de a se unifica. Cu cât mai stupid ~i inconsecvent se comporta guvernul, cu atât mai activ devine poporul ~i con~tiin!a de sine a acestuia. Mai devreme sau mai târziu, protestul sporadic va Îmbraca forme ~i revendicari concrete. La Început va În!elege fiecare ceea ce nu e voie sa se faca ~i ceea ce este inaccesibil. Apoi, 0 data cu in!elegerea, vor veni ~i deciziile În legatura cu ce trebuie Tacut. În Rusia sunt complet distruse toate tradi!iile. Astfel, totul trebuie Început de la zero. Acest fapt este rau pentru economia !arii, dar ofera totodata posibilitatea de a crea 0 filozofie, 0 constitu!ie ~i legi complet noi. Azi, oamenii din Orient gândesc În mod occidental, adica Orientul nu existâ În mod practic. A ramas numai

Occidentul. ~i acest salt spre stânga este atât de puternic, Încât poate duce la pieirea Întregii omeniri. Trebuie sa apara neaparat state, care În baza religiei sa Încerce sa se opuna acestui proces. Sau sa apara curente politice În care totul va fi subordonat unei idei care Înghite totul. Dar ~i aceasta poate duce la pieirea omenirii. Spiritul ~i mate ria lupta acum unul cu celalalt În Rusia. ~i, se prea poate, ca sa nu existe un ait loc pe Pamânt unde aceastâ lupta sa se Încheie cu un echilibru ~i nu cu pieirea. Pentru aceasta, fiecare om din Rusia trebuie sa nazuiasca catre Dumnezeu ~i iubire ca 0 principala condi!ie nu numai pentru pro pria salvare, ci ~i pentru salvarea tuturor celorlal!i. Cu cât va În!elege fiecare acest lucru, cu atât mai repede se va forma acea concep!ie despre lume Îara de care este imposibil sa pa~im În ziua de mâine.

4§>0>

~

~

Ce sa cerem În rugiciune?

Principalul este sa pastram dragostea fa!a de Dumnezeu, indiferent daca se prabu~e~te tot ce este uman. ln tot ceea ce existâ, trebuie sa vedem voin!a divina. Nu cauta!i vinova\i. Nu Învinui\i nici pe al!ii, nici pe sine. ln omul drag sa vedem ~i sa iubim Începuturile divinitâ!ii, iar apoi umanul, adica În toate ~i Întotdeauna sa vedem ~i sâ iubim divinul, sa pastram ~i sa Înmul!im cantitatea iubirii fa!a de Dumnezeu, indiferent ce s-ar Întâmpla. 387

386

~-

1.

J

~ "

tf':'

H9ll

- r-

t '§Jo

~

~

Cum sa ma abtin de la trufie ~i mândrie daca lucrurile vor merge bine? Aminti!i-va de situa!ia cand a!i fost la fund de tot, cand toate planurile dumneavoastra s-au prabu~it ~i cand toate eforturile dumneavoastra au dat gre~. Daca dumneavoastra În aceastâ situatie nu afi diutat vinovati, nu v-ati autoÎnvinuit, n-a!i avut depresii ~i a!i pastrat bunatatea ~i optimismul, atunci Înseamna cà la dumneavoastra mandria nu este mare. Cand dumneavoastrâ va yeti afla În vârf, atunci nu 0 sa mai aveti trufie ~i multumire de sine. Cu cat omul se afla mai mult În groapa, invidiind ~i urand pe ceilal!i sau pe sine, cu atat devine mai periculos cand totul Îi merge bine. Nu demult am consultat un om. Cu el trebuia sa fie Încheiat un contract, dar din cauze necunoscute acest lucru nu a avut loc ~iel a ramas atarnat Într0 situa!ie nedefinita. Am vazut la distan!a cum se acumuleaza emo!iile negative ~i cand am Îneeput sa discutam, I-am Întrebat: - Ce este mai important, contractu! sau caracterul? A~adar, contractul azi este, maine nu. Banii la fel. lar caracterul dumneavoastra exista mereu. În consecin!a caracterul nmtru determina daca 0 sa avem sau nu bani. 0 perioada Îndelungatii ~i dificila de insuccese ~i nenorociri, trebuie privita ca 0 posibilitate de a lucra asupra caracterului nostru. Ce Înseamna un caracter tare? Aeesta Înseamna iscusinta de a Îneerca 0 data, de doua, de trei ~i de 0 suta de ori rara sa fim dezamagi!i ~i sa mergem mai departe. Omul Înrait nu poate 388

realiza aeest lucru. Caracterullui

,

slabe~te rapid. Forta se na~te

din iubire. Iata de ce cu cat pastram mai mult iubirea, bunatatea, În situa!ii grele, cu atat mai mult Întârim caracterul nostru ~i atunci suceesul de duratâ nu ne va Înfrange.

'§Jo

~

~

Cum sa Învatam sa iubim? Daca În sufletul dumneavoastra a aparut sentimentul de iubire ~i de bucurie, Încerca!i sa le re!ine!i cat se poate mai mult. Dacà În sufletul dumneavoastra este ofensa ~i condamnare, atunci Încerca!i sa le Îndeparta!i cat mai repede.

'§Jo

~

~

De ce Îmi miroase gura? Acest lucru este legat de ficat. Am avut cateva paciente cu probleme similare. De fiecare data cand preten!iile profunde fa!ii de so! cresc, atunci cre~te ~i mirosul neplacut. Ficatul sufera la persoanele carora le place sa faca 0 apreciere dura a celor apropia!i. Copilul poate sa se Îmbolnaveasca de hepatita numai pentru faptul ca peste 10-15 ani Î~i va Înfrana ideile dure ~i critiee la adresa omului iubit. Întrucat ficatul sufera În general la oamenii cu voin!a, Învata!i sa fi!i rara voin!a. Puteti sa spuneti pur ~i simplu: "Eu nu controlez situatia, eu nu conduc pe nimeni, totul este dat de 389

.-

--

.. _.,

H91.l

r--

,~'-'

Dumnezeu". Cu cat admite\i launtric situa\ia, cu atat la exterior va fi mai u~or s-o dirija\i.

'fJ'e

~

"'?!

De ce este legata aparitia scbizofreniei la copii? Daca marna este inteligenta, severa ~i cu voin\a ~i Încearca În permanen\a sa controleze ~i sa supuna situa\ia, atunci copiii ~i nepo\ii pot avea schizofrenie. Eu am vawt femei care aratau placute ~i politico~se. Dar În interiorullor aveau dorin\a de a-i supune pe to\i de a dirija destinele altor oameni, ceea ce a provocat boli la copiii lor. Cu cat este mai slaba femeia, cu cat este mai vulnerabila, cu cat mai instabila este situa\ia ei, cu atat mai pu\in Înseamna pentru ea con~tiin\a ~i Înseamna mai mult iubirea. În momentul destabiliziirii con~tiin\ei, adica În momentele de ofensa, de pierderi, de nenorociri, 0 asemenea femeie da un impuls mult mai mare iubirii. Femeia in\eleaptii, severa ~i cu voin\a, În cazul destabilizarii con~tiin\ei emana 0 explozle de agresiune, diminuand rezervele de iubire din sufletul ei, privandu-i pe copii ~i pe nepo\i de iubire. Se Întampla urmatoarele: intelectul ~i capacitatea la copii pot fi mai mari decat la parin\i, iar iubirea - mult mai mica. ~i În mod f>.utomat se conecteazii regimul de echilibru prin subjugarea con~tiin\ei.

'fJ'e

"'?!

Din copilarie am crescut Ïara tata. Marna mea nu rn-a iubit rn-a certat ~i rn-a suparat În perrnanenta. În prezent viata mea personala nu se leaga. Nu demult, când am hotarât cu sotul meu sa divortarn, am ajuns la spital cu 0 boala psibica puternica. Cum sa depa~esc 0 astfel de situatie? Daca copilul este ata~at de relatii, atunci Încep problemele din copilarie. Concentrarea asupra omului iubit duce la divinizarea lui interioarà, iar noi Începem sa pierdem ceea ce am divinizat. Lipsa tatalui În familie constituie Înjosirea eu-lui uman, a idealurilor ~i a

.-

relatiilor. Marna dumneavoastra s-a framantat În permanen(à pentru faptul ca nu a avut un tata pentru copiii ei. 0 data cu aceasta a ata~at copiii ei de relatii ~i idealuri. Ea a Încercat În mod intuitiv sa va salveze viata, Îndepàrtându-va de sine, Înjosind eu-I dumneavoastra uman, idealurile dumneavoastra. Întrucat a\i judecat superficial, era\i suparata În permanen(à pe marna, iar periodlc a\i simtit dorinta de a nu mai trai. lata de ce nu ati reu~it sa primi\i purificarea care venea ca lipsa a tatalui ~i ca ofensa de la marna. Dumneavoastra v-a\i casatorit ~i concentrarea asupra omului iubit s-a Înte\it de nenumarate ori. Eu-I lui uman devine pentru dumneavoastra singurul punct de sprij in. La cea mai mica ezitare apare 0 unda de fTicà, de gelozie ~i de ura În sufletul dumneavoastra. În asemenea situa\ii, daca nu lucra\i asupra dumneavoastra divor\U1 este inevitabil. În primul rand, trebuie sa schimba\i copilàriei.

390

~

atitudinea

fa(à de marna Începand

din perioada

391

\ \

QU

~~~.E

-

~

.. Ü9lZ

ri Este necesar sa va ruga!i de nenumarate ori pentru a scapa de ofensa, condamnare ~i lipsa de dorin!a de a trai. Înlauntrul nostru, noi to!i ne iubim unii pe al!ii. Daca ni se pare ca cineva nu ne iube~te sau se poarta urât cu noi, atunci avem dreptate numai În proportie de 2-3 la suta. Începem sa vedem În mod real faptul cât suntem de Încarca!i de dragoste, când aceste 2-3 procente ale sentimentelor umane, Încep sa se distruga. Aceasta se petrece numai dupa moartea noastra fizica. Uneori are loc ~i Înaintea ei. Cu cât mai real efectuam procedura de ramas bun fa!a de toti cei care ne sunt dragi, Închipuindu-ne moartea proprie sau a lor, cu atât mai putin ne orientam asupra peliculei subtile de suprafata a iubirii umane ~i Începem sa vedem stratul divin care nu depinde de oscilatiile umane. Închipui!i-va ca v-ati despartit de sot. Casatoriti-va din nou În gând. Dati na~tere mintal, pentru el unui copil. Dupa aceea Închipuiti-va ca el a muri!. Apoi imagina!i-va ca v-ati casatorit din nou. Imaginati-va ca i-ati nascut ~i acestuia copii. Dupa aceea ati Început sa-i cre~teti. Imaginati-va ca ati murit deja. Ca v-ati luat ramas bun de la copii ~i soti. Simtiti pentru ce au fost !l-ate acestea necesare? Ca sa traiti nu cu so!ul, nu cu copiii, ci cu iubirea. Pentru a acumula ceea ce dumneavoastra nu yeti mai pierde niciodata ~i cu fiecare viata va cre~te.

~

~

~

Cum recunoa~teti barbatnl dat de Dumnezeu? Cu cât mai pu!in depinde dragostea dumneavoastra de tot ce este uman, cu atât tabloul lumii Înconjuratoare devine mai 392

coree!. Daea prin aeeasta notiune subÎn!elege!i omut fata de care puteti sa manifestati cea mai mare dragoste din viatii, atunci pentru un asemenea sentiment trebuie sa fiti bine pregatita. Daca iubirea dumneavoastra nu se clatina, indiferent cât sunt de jignite sentimentele dumneavoastra, atunci Înseamna ca În dragoste existii mult divin ~i nu este periculos sa iubiti. Daca nu, atunci pute!i sa nu primiti un asemenea om În viata. ~i atractia care Începe sa se Înfiripe fata de un ait om va fi imediat stinsa de 0 noua situatie. Un barbat se va schimba cu altul ~itot a~a.

~

~

~ ,-

De ce copilul meu minte În mod patologic? Dumneavoastra, În decursul vietii, ati fost geloasa, adica ati fost foarte dependenta de relatii. La baza stratului spiritual legat de relatii, de aptitudini ~i de intelect se alla un strat mult mai subtil de spiritualitate, bunatate ~i de idealuri, adicii un contact cu viitorul. Fiul dumneavoastra simte ca ata~amentul lui fata de sotie cre~te brusc. Aceasta Înseamna ca pentru a salva familia ~i viata sa, el, Într-un fel, trebuie sa destabilizeze relatiile ~i idealurile. A minti Înseamna a destabiliza divinul, principiile $i idealurile. În cazul de fata, minciuna este 0 Încercare intuitiva de a se pune cumva În ordine pe sine. La dumneavoastra stratul profund de agresivitate fatii de sot nu a fost Înlaturat atunci când a avut loc purificarea prin În$eliiri, certuri $i Înjosirea idealurilor. În afara de aceasta, nu a fost Înlaturata nici nemultumirea interioara fata de sine $i fatii de 393

.. ~

..

U9ll

-

propria soarta. Dumneavoastra ati refuzat cu brutalitate situatia traumatizanta, motiv pentru care ati ata~at la valorile umane nu numai sufletul propriu dar ~i sufletele copiilor, ale nepotilor ~i ale stranepotilor. Mai precis, chiar pana la a patra generatie. În acest caz trebuie lucrat mai mult de 0 luna pentru ca prin schimbarile proprii profunde sa va ajutati nu numai fiul, dar ~i viitorii lui copii ~i stranepotii. Trebuie Îndeosebi sa parcurgeti din nou perioada sarcinii ~i sa va rugati pentru ca sa dispara orice agresivitate fata de iubire. Am Înteles fraza lui Christos despre adulter, adica daca eu ma uit cu pofta la 0 alta femeie, atunci in suflet comit un adulter. Dar se pune Întrebarea cum sa Întelegem fraza lui Christos În legatura cu faptul ca a te casatori cu 0 femeie divor(ata Înseamna adulter? Pentru Început despre prima fraza. Natura se dezvolta

În

felul urmator. Ceea ce este neviu se transforma În viu, cel viu se organizeaza,

adica plantele devin animale,

iar animalele

devi" oameni. Omul, dezvoltandu-se din ce În ce mai mul.., este purtatorul divinitatii. Cand privim 0 femeie, la Început ca pe ceva divin, atunci sentimentele noastre animalice, sexuale, precum ~i sentimentele umane, prietene~ti, se dezvoltâ În mod echilibrat.

Daca ne concentram

Însa numai asupra sentimen-

tului animalic, de atraC\ie sexuala, atunci noi Îngreunam trecerea acestui sentiment la cel cal d, uman, ~i cu atat mai mult la cel divin. În acest plan, literatura ~i filmele pornografice pot dauna structurilor spirituale subtile ale oricarui om, daca fa!ii de aceasta literatura ~i filme nu stabilim 0 relatie corecta.

394

. În

ceea ce prive~te cea de-a doua propozitie: pana nu

demult nu am putut s-o Înteleg deloc. Am fost convins ca este vorba despre redarea inexacta a ceea ce a spus Christos. Reiese oare ca femeia care ramane singura cu copiii nu are dreptul la fericire? Unde este logica divina? Înseamna ca daca ÎI urmam pe Christos, atunci milioane de familii destramate trebuie sa ramana nefericite?

Aceasta este 0 logica stranie. Acum mai

putin de 0 luna eu am În\eles despre ce este vorba. Christos a vorbit despre suflet ~i nu despre corp. Daca te-a lovit peste un obraz, Întoarce-I ~i pe celalalt, Înseamna sa nu te razbuni pe cel care te-a jignit, sa nu-I Învinuie~ti. Întelege ca aceasta Înseamna tamaduirea ta. ~i accepta acest lucru Înlauntrul tau. Astfel, În fraza legata de adulter nu este cuprinsa 0 chemare de a interzice casatoria cu femeile divor\ate. Aceasta fraza descrie ceea ce se petrece În sufletele noastre. Daca 0 femeie divorteaza, Înseamna ca În sufletul ei exista multâ agresivitate. Daca ea Î~i parase~te sotul, Înseamna ca ea cauta ceva mai bun ~i nu dore~te sa accepte Înjosirea umana. Daca cel de-al doilea sot va fi mai bun, atunci concentrarea ei asupra laturii umane cre~t'. Dacà sotul parase~te femeia, Înseamna cà agresivitat,a ei subcon~tienta a depa~it cu mult nivelul periculos. La baza agresivitâtii stâ divinizarea umanului. Dacâ Însâ femeia ramane singura, atunci dorin(a ei de a se ruga pentru omul iubit scade, iar agresivitatea subcon~tienta scade ~i ea treptat. Daca femeia se recàsatore~te, atunci concentrarea ei asupra laturii animale ~i umane cre~te din nou brusc. Starea ei interioara i se transmite barbatului. El Însa, aflandu-se În pat cu femeia, Î~i concentreaza subcon~tientul pe latura umana ~i placerea sexuala este 0 parghie putemicà. Aceasta poate duce

395

J-

r-

.. J

H91Z

~_. _.-i:~

omul spre divin dar poate duce ~i spre animalic. În acest caz multe depind de starea interioara a femeii. În consecinta hotarârea problemei de adulter nu consta În interzicer~~ casatoriilor ulterioare, ci ln diminuarea posibilita!ilor de destramare a familiei prin schimbarea profunda a concep!iei despre lume ~I a caracterului femeii. Daca femeia ~i barbatul se despart, atunci ei trebuie sa viseze nu atât la 0 casMorie noua, mult mai reu~ita, cât la a-~i pune În ordine caracterul concep!ia despre lume ~i de a se schimba ln a~a fel Încâ; casatoria sa fie 0 treapta spre divin ~i nu spre animalic. '

~

~

Întors În pântece.

Am uascut copi/ul cu picioarele

dar În timpul na~terii era sa se sufoce. Care este ca uza? Framantarile condamnare

dumneavoastra

a tatalui dumneavoastra.

Nu a!i putut sa va pas-

ma nu numai În ceea ce prive~te gelozia, ci ~i În legatura cu mandria. Înaintea na~terii copilului vi s-a oferit posibilitatea de a pastra sanatatea ~i destinul acestuia. Dumneavoastra trebuia sa pastra!i pentru aceasta iubirea În condi!iile În care rela!iile ~i mandria dumneavoastra, idealurile ~i eu-I dumneavoastra

~

uman erau Înjosite. Întrucât nu a!i reu~it sa pastra!i iubirea, nivelul mandriei a crescut brusc ~i s-au cuplat metode mult mai dure de purificare. Na~terea cu picioarele Înainte ~i prin cezariana reprezinta 0 trufie ridicata a mamei copilului. Am avut mai multe situa!ii cand mi s-au adresat femei care au descoperit dupa 0 examinare cu ultrasunet ca pruncul lor este Întors cu picioarele În jos. Eu le-am explicat cauza. Ei i-au

Cu cât folosim mai pu!ine cuvinte, cu atât rugaciunea este mai buna. Cuvintele reprezinta con~tiin!a. Când ne rugam ~i concomitent gândim, acest lucru ne Împiedica sa ne apropiem de Dumnezeu. Am Încercat În cea de a doua carte a mea sa prezint textul care poate fi folosit drept rugaciune. Dar mi se pare ca nu.este destul de reu~it. Adica, În rugaclune, la Început dlspar cuvllltele ~I ideile, apol imaginile ~i apoi ~i eu-I nostru uman. ~i ce ramâne? Ramâne numai iublrea.

ierta' retroactiv pe ta!i ~i pe so!i. Au trecut prin toate situa!iile de stres pastrand iubirea cat de mult a fost posibil. Dupa aceea copilul s-a Intors ~i s-a nascut normal.

~

~

au devenit un fel de dispre! ~i

tra!i bunatatea ~i aceasta a avut 0 influen!a negativa asupra copi lu lui. La dumneavoastra pe linie feminina exista 0 proble-

Ce cuvinte sa folosim În rugaciune?

~

Înainte,

~

~

~ Eu nu suut gelos pe sotie, nu mi-e frica s-o las sa mearga singuri, dar eu Însumi nu ma pot controla atunci când este vorba de trecutul ei. Am un sentiment de gelozie În raport cu trecutul ei. De ce se Întâmpla acest lucru?

~m fost gravida În ultima luna. Cu doua saptamâni

-mamtea na~terii copi/ului, tatal meu a venit acasa beat ~i a Jacut scaudal. M-am framântat foarte mult iar copi/ul s-a 396

397 1

r

..

l ~9Ll

-

-'-""--

r

~

,

,

~. ci,

Este vorba de mandrie. Simti\i ca În prezent controlati situatia. Pute\i dirija ~i schimba situatia, pe cand trecutul nu-I pute\i schimba. Înseamna ca nu este vorba de gelozie, ci de mandrie.

~

~

I~

II

~

~

~

De ce Îmi transpira mainile? 1

~ t

Exista 0 expresie: "I-au trecut toate sudorile". Acest lucru se Întâmpla În cazulunui pericol de moarte sau a unei situa\ii complet nea~teptate, adica atunci când omul scapa pe deplin

~

controlul asupra situa\iei. Daca palmele transpira, Înseamna ca

Dupa ce am citit cartile dumneavoastra am Început sa slabesc, am dat jos kilogramele de prisos, de~i am mancat la fel. Care este cauza?

exista 0 te~din\a marita În subcon~tient de a control a situa\ia. Adica exista un ata~ament crescut fa\a de aptitudini ~i un destin favorabi\. Cu càt ne transpira mâinile mai mult cu atât

yom avea mai multe neplâceri ~i insuccese. Cum sa lucrâm Surplusul de greutate toce~te simtul, adica posibilitatea

de a

va supara pe sine ~i pe altii scade estompând agresivitatea subcon~tienta, Cand dumneavoastra v-ati eliberat de toate pretentiile ~i ati diminuat dependen\a de fericirea plusul de greutate nu ~i-a mai avut rostu\.

~

~

~

~

r

~

umana, sur-

~

Eu ~i cu solU\ meu vrem sa emigram În America dar În familie avem prob\eme. Nu se va Înrautâti situatia? Probabil acolo va va fi mai bine. Sunteti prea ata~a\i de relatii ~ide idealuri, iar În America oamenii se roaga pentru cu totu\ altceva. Gelosul care nu se poate controla pe sine e mai bine sa traiasca În America. Pragmatismul american accentuat race~te destul de repede ata~amentul fata de idealuri. 398

pentru a depa~i trufia interioara eu deja am scris.

Care este pozilia dumneavoastra

fata de dianetica?

Eu am Început la fe\. Am vazut În sulletul omului, În subcon~tientul acestuia, 0 puternica emo\ie agresiva care se alla acolo de mult timp ~i care a provocat 0 oarecare Îm. bolnavire. La Început am Îndepartat-o tara sa ma adresez pacientului. Am ac\ionat ca un chirurg, manipulând straturile adanci ale con~tiin\ei omului respectiv ~i efectul a fost destul de puternic. Apoi am observat nu numai ca pot sa smulg orice emo\ie tara vointa omului, dar pot sa ~i introduc orice emo\ie chiar de la distan\a. ~i cu cat am lucrat mai mult În aceasta direc\ie, cu atM au crescut posibilita\ile mele, adica, la distan\a, eu puteam sa schimb caracterul, sanatatea ~i destinul 399

\ \

... -

'1

~..

--

,~

.,~

omului. Printre altele, posibilitatea de a dirija spre moarte orice am a devenit incredibil de simpla. Pentru aceasta nu este nevoie sa i se imprime gândul de sinucidere. Se poate gasi 0 emo\ie agresiva profunda, se examineaza care este ata~amentul care genereazà aceasta emo\ie pentru a-i da un impuls in direc\ia pe care plecase. Cel mai mare pericol consta in faptul ca omului nu ii este straina aceasta emo\ie. Nimeni nu poate urmari 0 asemenea invazie. Totul are loc absolut natural. Dupa gray sau chiar sa 0 perioada, omul poate sa se imbolnaveasca moara. Cu cât mai mult au evoluat posibilita\ile mele legate de manipularea subcon~tientului uman, cu atât mai puternic am sim\it efectul daunator al acestei metode de tamaduire, unde eu raceam totul de unul singur. Am observat ca uneori, nu-I pot proteja pe pacient de 0 oarecare influen\a negativa din partea mea. Treptat, am inceput sa-mi inchid (restrâng) posibilita\ile ~i m-am orientat asupra lucrului individual al pacientului. Pentru a nu fi eu cel care il schimba pe pacient, ci el sa se schimbe singur, trebuia sa desra~or 0 activitate indelungata, chinuitoare, pentru a-I ajuta in acest sens. ~i iata ca in loc ca pm ~i simplu sa smulgem emo\ia negativa, eu trebuia sa dovedesc ca nu este benefic sa fii agresiv. Pentru ca sa te schimbi pe tine, trebuie sa te ridici deasupra ta ~i sa ie~i din limitele eu-lui uman, ceea ce se poate nUmai ~i numai prin nazuin\a spre iubire ~i Dumnezeu. Aceasta inseamna ca trebuie sa urcam incet, pe treptele umanului, trecând de la straturile superioare ale acestuia spre cele mai profunde ~i mai intinse straturi. a asemenea cale a parut a fi de 0 suta de ori mai grea, dar se putea parcurge de catre oricine ~i rara participarea mea. În

, " 1

t

lJ.91.l

r-

.

prezent, una din sarcinile mele importante din timpul audien\ei

este de a nu mai ajuta pacientul mai mult decât merita. lar posibilita\ile mele crescânde eu le folosesc nu pentru amplificarea influen\ei, ci pentru dezvoltarea sistemului care sa ajute omul sa se schimbe din ce in ce mai radical. La inceputu! activita\ii mele de vindecare, eu ma concentram asupra umanului, iar mai târziu am in\eles ca acest drum este inchis, incepând prin asta 0 cale lenta ~i chinuitoare, de la uman la divin. Dianetica se ocupa de extragerea engramelor negative din subcon~tientul omului. Ea a inghe\at la aceasta etapa. Ca 0 treapta a cunoa~terii in legatura cu ce este sufletul omului ~i care este legatura bolii cu emo\iile negative, dianetica, din punctul meu de vedere este interesanta. În rest, mi se pare ca este cu desavâr~ire lipsita de perspectiva. '{Je

~

~

Curn sa ue ferirn de un atac nedorit În subcon~tient? Cu cât exista in subcon~tientul dumneavoastra mai multa iubire, cu atât sunteti mai uniti cu Dumnezeu. În acest caz, orice incercare de a va conduce ~i de a va influen\a inseamna deja 0 agresiune la adresa lui Dumnezeu ~i cu cât va fi mai putemic agresorul, cu atât va fi mai periculos pentru el. Îmi aduc aminte ca 0 pacienta mi-a povestit urmatorul caz. Ea se afla la 0 petrecere când de ea s-a apropiat un barba\: - Tu nu ai aura În regula - a spus el. Eu sunt doctor bioenergetician ~i hipnotizor. lmediat te voi ajuta. 401

400

.'

H911

....

-r

A Început sa se uite fix În ochii mei. Apoi, brusc, a plecat de lânga mine ~i s-a dus În camera de alaturi. Noi am continuat sa petrecem. lar eu am uitat complet de el. Apoi dupa 0 ora l-am zarit din nou, era foarte palid. - Tu ~tii, - a spus el - eu era sa mor. Abia rn-au salvat de la moarte. Din experien!a mea pot sa spun ca daca dumneavoastra renunla!i la divin ~i va concentra!i din ce În ce mai nmlt asupra umanului, atunci nu pute!i sa scapa!i de influen(a negativa concentrata asupra dumneavoastra. Dar daca depune!i În permanen!a eforturi pentru depa~irea umanului, aparând ~i pastrând dragostea În fiecare fractiune de secunda, atunci nu trebuie sa va gândi!i la aparare. Aceasta constituie cea mai buna aparare. 'i)<>

~

~

Stimate Serghei Nikolaevici, va rugam sa ne raspundeli la Întrebarea: ce se Întâmpla cu RusÎa? De ce pe noi ne trateaza prin ace~ti idioti din guvern ~i cand ~i cum se va Încheia toata treaba asta? Dumneavoastra

aprecia!i situa!ia În mod u~uratic. În guvern

se afla ni~te oameni care sunt departe de a fi pro~ti. Comportamentul acestora, din punctul nostru de vedere, este lipsit de orice ra!iune ~i aceasta este cu totul altceva. Conducerea (ârii trebuie sa lucreze În folosul poporului ~i al statului; În aceasta ar consta pentru noi, ratiunea. Daca noi vedem Însa actiuni care duc poporul spre saracie, iar statul spre destramare, pentru 402

noi acest lucru pare 0 idio!enie. Noi uitam Însa faptul ca fiecare funclionar dore~te sa lucreze În primul rând pentru el ~i apoi pentru tara ~i popor. Acest lucru este absolut natural. Daca exista legi care sa Îi Împiedice pe func!ionari sa lucreze pentru ei În detrimentul poporului ~i al statului, atunci activitatea lor va fi logica din punctul nostru de vedere. Daca referitor la responsabilitatea func!ionarului nu exista nici 0 lege, atunci activitatea lui poate sa ni se para absurda, Întrucât aduce a paguba de necorectat tuturor. Dar apoi devine clar ca activitatoo lui intelectuala, febrila, este pur ~i simplu direclionata pe deplin spre interesele lui. Mai exista un lucru. Unele legi adoptate de Duma provoaca 0

impresieciudata. De exemplu Dumaadopta legea cu privire

la amenzile pentru Încalcarea regulilor de circulalie. Se creeaza un sentiment ca ~i cum au adoptat aceastii lege ni~te oameni gray bolnavi. Trece timpul ~i se conving cu to!ii ca aceasta lege este proasta ~i În primul rând se convinge poporul pe propria lui piele. De~i, de la bun Început 1 fost clar ca amenzile exagerate constituie un lucru absurd, cu toate acestea au fost adoptate. Sa presupunem ca În urma acestei legi membrii Dumei ar fi câ~tigat din punct de vedere material, dar În cazul de fa!a au câ~tigat numai funclionarii de la Polilia rutiera. Acum se scrie În ziare cât costa cumpararea unui vot al unui deputat din Duma de star. Citind presa, se poate calcula cât poate costa adoptarea unui proiect de lege de catre Duma de stat. Cu cât legea este mai tâmpita, cu atât mai mare profit oblin funclionarii. Desigur, se poate accepta faptul ca ~i conducerea poli!iei rutiere a mituit deputa!ii, iar profitul ce a rezultat a fost 0 403

1,

"i

QU P"'"""

l

!i~ "-

I:Q!-~.Ë

j ..

!~ u

-= -

L~911 -~P'

.

suma mai mare decât mita. 0 asemenea presupunere este Însa lipsita de orice judecata rationala. Înseamna ca motivul este altul. Daca judecam un pic, ne putem da seama care este cauza. Sistemul nu are legatura inversa. Pe deputat aceasta hotiirâre nu-I atinge pentru ca politistul de la circulatie oricum nu-I va amenda. Un deputat nu poarta nici responsabilitate morala pentru cele mai salbatice proiecte de legi, adica noi ne aflam Într-o societate lipsita de legatura inversa. Din câte ~tiu eu, Rusia este unicul stat din Întreaga istorie a omenirii, unde legile se aplica retroactiv. $i fraza de genul ca: "Acum trei luni Întretinerea a crescut, de aceea este nevoie sa plati!i În plus retroactiv", În Rusia nu mira pe nimeni, iar cauza este aceea~i, adica lipsa unei legaturi inverse. Daca omului i se permite sa faca orice dore~te ~i prin aceasta se garanteaza ca el nu va fi pedepsit pentru nici 0 aqiune, dupa un timp, omul Începe sa se poarte absurdo De~i el poate avea un intelect superior. Adica, noi numim ra!ional acele aqiuni, când omul, Înfiiptuind ceva, ~tie ce se va Întâmpla ca rezultat al aqiunii lu; ~i ca atare el face corecturile necesare. Cu cât mai Îndepartate vor fi consœin!ele ac!iunilor mele, cu atât mai mult trebuie sa le pr~vad. $i alunci ac!iunile mele vor fi ra!ionale. Adica ra!iunea superioara .~i intelectul nu exista fiira un sistem dezvoltat de legiituri inverse. Cel mai În!elept om, care nu vede rezultatele aqiunilor sale, comite treptat fapte din ce În ce mai absurde iar intelectullui Începe sa se degradeze. Savan!ii au fiicut experien!e pe ~obolani. Daca ~obolanul apasa pe 0 pârghie, primea 0 bucata de carne. Animalul s-a orientat Într-o clipa ~i s-a Întors imediat ~i a apasat Înca 0 data pe pârghie ~i a primit Înca 0 bucata de carne. În acela~i timp,

404

Într-o cu~ca alaturata, se gasea un ait ~obolan care, În momentul apasarii pe pârghie, primea un ~oc electric. În momentul În care primul ~obolan a realizat ca apasarea pe pârghie nu dâ numai mancare,

dar provoacâ

durere vecinului,

acest

~obolan a renun!at la bunata!i. Aceasta Înseamna conexiune inversa (feed-back) biologica. Cu cât aceasta legatura inversa este mai dezvoltata la animale, cu atât mai mult va supravietui grupul respectiv În situa!ii complicate. La om, compasiunea ~i dorinta de a-I ajuta pe cel apropiat sunt dezvoltate mult mai puternic decât la animale. Acesta este motivul pentru care neamul omenesc a supravietuit ~i a ocupat 0 pozitie dominanta pe Întreaga planeta. De ce oamenii din vremurile noastre, aflându-se la putere, continua febril sa apese pe pârghie ~i, obtinând mâncare gustoasa, nu observa suferin!a Întregului popor ~i apropierea destramarii statului? Se poate trage 0 singura concluzie: Întreaga tara traie~te pâna În prezent cu concep!ia din care, lipse~te În mod practic notiunea de conexiune inversa. Eu cred ca se În!elege ce roi a jucat

În acest sens ideologia comunismului, ~i nu numai a comunismului. Înca Înaintea erei IDastre, au existat proiecte de societate umana ideala,unde oamenii traiau În armonie ~i fericire. Principalullucru este Însa pe ce baza este creata societatea ideala, societatea În care nimeni nu trebuie silit, totul se face În mod voluntar ~i con~tient. Tocmai a~a arata societatea fiira legiitura inversa. Fiin!a vie se dezvolta transferând izvoarele dezvoltarii de la mediul Înconjurator asupra sa. Eu am fost biciuit de zece ori ~i de zece ori m-am sculat ~i am plecat. Dar a unsprezecea oara ma scol ~i plec singur, fiira sa mai a~tept aceste lovituri, ca ~i cum În minte rn-am biciuit

405

,-

~u

.

H9U

.-

"";;'"J.;~

singur ~i am plecal. Eu ma conectez la 0 realitate mai larga. ~i primesc iar un traumatism care ma obliga sa ma mi~c. ~i cu cât sunt mai pregatit sa ma chinui spiritual ~i nu fizic, cu atat mai repede devine voluntara dezvoltarea impusa. Con~tiin!a omului este limitata. De aceea, 0 con~tiin!a deplina este teoretic imposibila. Impunerea constituie de fapt legatura inversa. Omul se deosebe~te de animal prin faptul ca reac!ioneaza la impunere mult mai devreme ~i de aceea are 0 posibilitate mai larga de alegere. Când con~tiin!a omului cuprinde Întregul Univers ~i are loc concomitent cunoa~terea Universului În toate punctele din timp, atunci impunerea ~i legatura inversa var deveni inutile. Dar atunci Întregul Univers se. transforma Într-un punct ~i omul se Întoarce la Dumnezeu. Pana cand acest lucru nu se va Întampla, impunerea va exista Întotdeauna. lata de ce visul des pre 0 societate ideala ~i despre un om absolut con~tient constituie divinizarea umanului. Astfel, dorin!a de a lichida statul ca instrument de reprimare ~i de impunere, duce la 0 ~i mai mare reprimare ~; impunere. Daca noi credem Într-o societate ideaHi, În care totul este ahsolut ra!ional ~i con~tient, unde omului nu-i tr~buie impunere :?icontrol, aceasta Înseamna di noi credem ~i Într-un guvern caruia nu-i trebuie control ~i legatura inversa. ~i guvernul care nu este deloc controlat ~i pedepsit, mai devreme sau mai târziu, Începe sa adopte legi absurde ~i sa comita fapte care var duce la dispari!ia unei asemenea societa!i. Daca socialismul ar mai fi rezistat În Rusia timp de zeci de ani, ar fi fost stramutate nu numai raurile din Siberia, dar schimbarile

ireversibile de pe Întregul Pamânt ar fi putut avea

loc mai repede.

Dinozaurii au trecut la cre~terea greuta!ii, folosind acest lucru drept mijloc principal de aparare. Conexiunea inversa s-a Înfranal. Mamiferele delicate ~i u~or de ranit, au fost mult mai vulnerabile, dar tocmai de aceea au supravie!uil. Socialismul a vrut sa uneasca toata lumea Într-un singur stal. Un astfel de dinozaur nu ar fi fost viabil. Destramarea Uniunii Sovietice a fost 0 legitate. Într-un stat mic este mai u~or sa orânduie~ti conexiunea inversa. În Rusia, puterea, ca ~i inainte, nu este controlata. Nimeni nu ~tie cum se cheltuiesc banii. Sistemul de privilegii este tabu. Deputa!ii ~i conducatorii !arii sunt apara!i foarte muII. Conexiunea inversa func(ioneaza deocamdata sub forma de greve ~i demonstra!ii. Daca acestea se manifesta prin revendicariconcrete privind restabilirea conexiunea inverse În legi care prevad responsabilitatea func!ionarului pentru faptele sale ~i lipsa de aparare În fa!a legilor a oricarei persoane din stal. atunci Rusia va ramane aceea~i Rusie. Daca acest lucru nu se va Întâmpla Într-un timp apropiat, atunci este natural sa a~teptam destramarea Rusiei În tari mici, separate, În care politica nejusta se va vedea ~i va fi Înlaturata mult mai repede. Acum haide!i sa ne Închipuim 0 ie~ire mai buna.' To!i functionarii sunt priva!i de privilegii În fa!a legii. Fiecare raspunde pentru faptele sale. Ho!ie ~i legi stupide vor fi mai pu!ine. Dar cum trebuie sa arate legile pentru ca statul nu numai sa trâiascâ, ci sa ~i avanseze? Statu 1 nu este nici pre~edinte, nici guvern ~i nici Duma. Statulnu este armata ~i nici poli!ia. Statul este În primul rand un cod de legi ~i de ideologii. Daca acesta nu exista, atunci legatura inversa normala nu poate sa func!ioneze. Noi putem sa fim to\i egali În fata legii. Dar daca aceasta lege este stupida 407

406

r

~

~

!

~t.)

r 1

F -."

""'0::::::

~!hg. i:C;!-E-.r::

..

"

~i injusta, atunci ce este de Tacut? Atunci trebuie sa respectam aparen(a legii. Unde va duce acest lucru, noi ~tim deja. În ziua de azi, vedem În Rusia destramarea totala atât a legilor economice cat ~i a legilor morale. Statul se comporta ca un ~arlatan fa!a de alte state ~i fa!a de propriul popor. S-ar putea spune ca astfel se comporta nu statu l, ci guvernul. Dar daca asemenea aqiuni ale guvernului nu vin În contradic!ie cu legile statului ~i raman nepedepsite, atunci Înseamna ca asemenea ac(iuni sunt comise deja de catre sta!. Nu demult a avut loc prabu~irea rublei ca valuta de sta!. În prezent, zeci de mii de oameni de afaceri straini parasesc Rusia. În ace~ti ani, strainii au observat 0 particularitate interesanta. Oamenii din conducere se schimba În permanenta, iar politica ramane la fel de neprincipiala. Indiferent cat de de~tept este omul atlat la putere, acesta nu schimbâ nimic. Rusia, ca ~i Înainte,râmâne0 tara a absurdita!ilor. La tribunal, un ho! a fost Întrebat:

- De ce dumneavoastra, a~a de de~tept, frumos ~i neobi~nuit, a!i devenit ho! ~i nu directorul unei mari Întreprinderi? El a raspuns: - Eu, ca ho!, ma stimez mai mu!!. Cu bol~evicii nu te po!i juca cinsti!. Ei schimba mereu regulile jocului. Daca astazi ob!ii un punct, ei anun!a ca jocul continua pana la 22. Ei au deja 22 de puncte ~iÎnseamna ca au ca~tiga!. A doua zi tu ai 20 de puncte ~i ei au 17. Ei anun!a ca jocul continua pana la 18 puncte ~i iar au ca~tiga!. Deci iata, ca legea trebuie sa se bazeze Întotdeauna pe un fel de postulat: fie spiritua!, fie material. Într-una din car(ile sale, Friedrich Engels a scris: "Cand este vorba de interese!e

~-

de clasa ale proletariatului,

" !II"

nu poate fi vorba despre nICI 0

a existat despre morala ~i etica 0 anumita

concep!ie precum ~i anumite legi economice. Dar ~i unele ~i alte!e au fost artificiale. De aceea s-au schimbat În perma-

f.

nen!a. Unul din ziarele occidentale a scris urmatoarele:"În decurs de zeci de ani, politica sovietica a schimbat periodic direc(ia la 180 de grade. Dar ~i În acest caz, Întotdeauna mergea pu-

1

ternic dupa princÎpiile leninÎste." Nu demult, statul rus a ÎnTaptuÎt urmatorul ac!. Oamenilor nu Ii s-au Înapoiat depunerile valutare. Mai bine zis, Ii s-au ÎnapoÎat, dar În ruble ~i dupa cmsul valutar vechi. Astfel au fost Încalcate În mod flagrant drepturile omului. Încii Înainte

.-

au aparut banci care au fost controlate ~i conduse de stat, de~i ele au fost private. Aceste banci au jefuit tot poporul. Acest lucru ar fi putut fi prevenit,

dar din nou nu s-a Tacut acest

lucru. De ce oare? Pentru ca În tara nu au func!ionat legÎle morale ~i economice. Daca ne aducem aminte, putem constata ::a statu 1 sovietic a stors de la poporul nostru ultimi! bani, oblÎgandu-i pe oameni sa cumpere obliga!ii de Împrumut de sta!. Înseamna ca pana cand În RusÎa legile economice ~Î morale nu vor deveni stabile, nu se va putea aspira la Înflorirea statului. Sa vedem cum au func!ionat statele În lumea Întreaga. Daca legile ~i morala se clatina, devÎne imposibila dezvoltarea normala a societa!iÎ.

Este nevoie

de postulate

de la care sa

porneascii legea. Postulatul material Înseamna inviolabilitatea proprieta!ii private. AdÎca, aceasta Înseamna apararea ~i În

408 409

--

i~9a

-~

morala ~i nici 0 etica". În socialism,

t:

u~

\ \

..

H91l ~

i..

l consecin!a posibilitatea de a dezvolta atat averea, cat ~i pe ea ca obiect. Postulate spiritmile constituie apararea În dezvoltarea moralei ~i eticii, adica baza spirituala a omului. Tarile occidentale, În legile lor, au dezvoltat ~i au aparat În primul rand bazele materiale. Tarile din rasarit s-au orientat mai mult pe aspecte spirituale care sa ac!ioneze spre unificarea oamenilor. Acest lucru s-a realizat ca 0 concentrare asupra ideilor na!ionale, care Îi uneau pe to!i, sau asupra unei religii sau asupra unui curent de socialism filozofic. În timp ce Occidentul s-a dezvoltat, se dezvoltau ~i postulatele spirituale, iar cele materiale s-au Întarit treptat. Atunci cand spiritul depinde pe deplin de corp, Începe decâderea. Acestei tendin!e generale, În cadrul careia legile apara din ce În ce mai mult materialul, trebuia sa i se contrapuna tendin\
este necesara pentru dezvoltarea

normal

a

a societa!ii. Ideea dezvoltarii spiritualita!ii ~i În primul rand apararea celor slabi, a copiilor, a pensionarilor, Înlesnirile ~i 410

sprijinirea studen!ilor, a" oamenilor de arta, a permis sa se acumuleze imense valori spirituale. ~i În ciuda moralei ~i eticii proletare, acestea au jucat un roi imens În dezvo1tarea societa!ii ~i a Întregii omeniri. Cand sistemul socialist s-a destramat, tendin\
.'

\

\

1

411

1

+:::::

/~I

~

CI E..:..; i:i. a::::::I~:::

!

c::u

...

permita

stat mai mult decât slab. Ea a pierdut

trebuie

În primul

!

respectul

pe plan

mondial. Încrederea În stat a pierdut-o ~i poporul. În prezent, de fapt, are loc na~terea unui nou stat. Pe de 0 parte aceasta este În stare de deplina jefuire ~i destramare, iar pe de alta parte drumul pe care Înainte statele le~au parcurs În mai multe

r

secole, Rusia ÎI parcurge azi În câ(iva ani. Cu cât mai pu(ina spontaneitate

va fi În acest proces, cu atât mai repede ~i Tara

traumatisme va avea loc acesta. Când a Început perestroica, frâna principala, a~a cum s-a adeverit, a co"stituit-o factorul uman. Din punct de vedere psihologic, oamenii nu au fost "pregati(i pentru schimbari. Însa problemele Rusiei actu;de su nt legate În primul rând nu de economic ~i politic, ci de mo~tenirea concep(iilor comuniste, când oamenii se rugau pentru viitorul luminos, pentru idealuri, morala ~i etica.

Statul este

~

Actualul stat se comporta de asemenea Tara principii Tara morala, dar Încearca sa puna ordine În sufletele ceta(enilor~i sai.

economica~i politica de câtre un aIt stat. Exista legi normale ~i 0 constitu(ie gândita. Într-un stat puternic, legile care pedepsesc lucreaza Tara gre~. Dar principalul accent nu se pune pe legislativ

1

t

~i a organismului. Daca statul nu are 0 concep(ie despre lume, morala ~i ideologie, atunci orice masura economica ~i politica 0 sa duca la 0 Îmbunata(ire temporara. Astazi, Rusia este un

indiferent de func(ia pe care 0 de(ine. Un astfel de stat nu mai tinde deja spre destramare, spre despotism sau spre subjugarea

Sistemul

adica trebuie sa

valorilor. Deci, ajungem din nou la baza energetica a statului

jecmanit la toate nivelele ~i mai cu seama la nivel superior. Statul mijlociu poate pedepsi pe oricine care Încalca legile,

acestea.

sa apara infrac(iunea,

prevenirii, este necesara dezvoltarea culturii, iar copiii trebuie sa fie educa(i, pentru ca sa perceapa sistemul adevarat al

educarea caracterului sau. Sistemul corect al valorilor duce la dezvoltare ~i la posibilitatea de supravie(uire. La baza oricarui stat contemporan se afla Dreptul Roman. Dar legilor Roma antica s-a destramat având 0 baza legislativii imensa, tocmai pentru faptul ca ideologia ei a permis cum exista trei tipuri de conducatori de stat sclavagismul. exista ~i trei A~a ti;:>uri de state. Într~un stat slab, legile nu sunt respectate.

posibilitatea

ac(ioneze pentru prevenirea acestora. Pentru a elimina terenul de infrac(iuni, În afara de legi, care ac(ioneaza În vederea

Se poate trece de la ideea tratarii la ideea profilaxiei, În(elegând faptul ca modul sanatos de via(a poate economisi multa forta pentru vindecare sau, În general, evitarea bolii. La urma urmei, omul trebuie sa ajunga la concluzia ca principalul izvor de sanatate ÎI constituie 0 concep(ie justa despre lume ~i

La baza economiei ~i politicii se situeaza stratul informa(ional-energetic, psihologia poporului. Adica totalitatea tradi(iilor religioase ~i culturale.

rând sa nu

412 413 j

U

-

---=~ ==-==-

r-

1

nave~te ~i moare. Se poate trata organismul cu pastile atunci când boala a avansat, Însa boala nu se mai vindeca de tot. Se poate Încerca sa depistam primele simptome ale bolii ~i atunci vindecarea are loc mai u~or ~i mai repede.

c

~

.Hllil

~~t..',~

Eu sunt un diletant În ceea ce prive~te Însemnatatea politicului ~i economicului ~i nu pot sa judec detaliile. Dar Universul este construit dupa un principiu unic ~i orice societate este de asemenea un organism care se dezvolta, se Îmbol-

f

< f-

) 1

H9LZ ~

-ol...&

La nivelul energetic, Rusia arata minunat. Poporul rus a trecut periodic prin prabu~irea materiala ~i spirituala. Astfel, poporul este gata În prezent sa perceapa altfel lumea, eliminând stereotipurile din trecut. De fapt, toate insuccesele actuate din economie ~i politica contribuie la formarea conceptiei noi despre lume. Când un medicament nu ajuta, atunci boala se agraveaza, iar omul Întelege În mod intuitiv ca fiira schimbari proprii profunde el nu va supravietui. Omul devine mai blând ~i mai bun, Î~i schimba conceptia În mai bine, nu cauta vinovati ~i nu se razbuna. Î~i da seama ca bolile ~i problemele sunt ascunse În el, În caracterul ~i conceptia sa incorecte. ~i apare minunea. Omul se Însanato~e~te. Cu putin timp În urma, Rusia se ruga pentru 0 idee. Acest lucru a condus-o câtre falimentul spiritual ~i material. În ultimii zece ani Rusia a Încercat sa se roage pentru bunatatea materiala ~i acest lucru a condus-o tot câtre un faliment, În special spiritual. Într-un timp scurt, Rusia a parcurs drumul parcurs ~i de Orient ~i de Occident. Acum se formeazii acea concept;e care va permite unificarea tendintelor contradictorii, ref1ectarea acestora În constitutie ~i legi ~i crearea unei economii ~i politici noi. Atunci vom putea vorbi nu numai despre supravietuirea Rusiei, ci ~i despre Înllorirea acesteia. Unul din mijloacele puternice ale schimbarii caracterului propriu Înseamna sa-ti respecti cuvântl. Cu cât mai blând ~i mai cu sullet Îi apreciem pe ceilalti oameni ~i pe sine, cu atât mai mult ne lecuim În felul acesta. Expresiile tari, dure, categorice ~i dispretuitoare contin În sinea lor samânta Îmbolnavirilor ulterioare. 414

-

,..

1

--

..........

'§)e

~

~

'1

Nu ~tiu daca am Înteles bine: supararea trebuie sa 0 prive~ti ca pe 0 Încercare ~i atunci este mai u~or sa 0 depa~e~ti?

, Este corect, dar acesta este numai primul pas. La Început apare supararea pe care nu 0 putem depa~i. Apoi Încercarea pe care putem ~i trebuie s-o depa~im. Pe urma exista un mijloc: adica posibilitatea de a lucra asupra propriei persoane ~i de a ne putea schimba. Dupa aceea intervine ajutorul acordat de Dumnezeu pentru a amplifica dragostea În sullet.

.' '§)e

~

~

Cum explicati moartea unui numar atât de mare de oameni În timpul razboiului? .

Daca imunitatea omului sliibe~te, atunci condi!iile În care organismul s-a sim!it confortabil pot deveni un izvor de Îmbolnavire. Daca imunitatea scade la nivelul Întregii omeniri, atunci oamenii care ÎnaÎnte au trâit normal, Î~i pierd capacitatea de a mai trai. A~a se explica cataclismele, epidemiile.

razboaiele,

În anii '30 din secolul trecut, adica la zece an; de la Începerea celui de-al doilea razboi mondial, nivelul sistemului de imunitate al omenirii a Început sa scada brusc. În ultimii câtiva ani are loc 0 asemeneascâdere, cam cu 2-3 ori mai mare decât Înaintea celui de-al doilea razboi mondial. Judecând

il

415

\

r

cu H911

'
dupa toate acestea, nu este exclusa apari\ia unor anumite probleme În anii urmatori. Dar exista 0 speran\ii pentru optimi~ti. Eu am cornpus Într-un fel ni~te grafice ~i a reie~it ca dupa 1970 a Început Înrauta\irea brusca a energeticii Întregii omenirii, iar În anii 1996-97 trebuiau sa aiba loc Începuturile destramarii. Dar Începând cu anii '90, graficul a Început sa se schimbe. Cu toate ca energia este În scadere, energetica omenirii a inceput sa se Îmbunâtâteascâceea ce va permite supravie\uirea ~i depa~irea multor probleme. Am impresia ca cineva, acolo sus, se amesteca. Astfel, multe previziuni În legatura cu primul grafic legat de anii '90, nu se adeveresc. Apropo, iata un fapt interesant. La sfâr~itul anului 1997 am fost la Miami ~i rn-am Întâlnit cu un grup de oameni care se ocupa de ocultism ~i de extrasenzoria\. Cu 0 luna Înainte ei s-au aflat În Brazilia. - $ti\i ceva, a spus una dintre femei, se considera ca cei mai puternici magi din lume traiesc tocmp.i În Brazilia. Am luat legatura cu magul ~ef ~i el ne-a spus ca Începând cu anii '90 În planul subtil au Început schimbari puternice În Întreaga omenire. ~i acum omenirea nu va pieri.

~

~

...

~

--."...

.......

ci ~i asupra celor spirituale. Ultimele experien\e rn-au condus la urmatoarele concluzii. Sufletul se hrane~te mereu cu iubire. Fara aceasta nu pot supravie\ui nici structurile spirituale ~i nici cele fizice. Asta Înseamna ca periodic, primim Înauntrul nostru , f

portii de iubire de la Dumnezeu.

În acea clipa trebuie sa ne

debarasam de uman. Cu cat noi ne concentram ~i traim numai cu umanul, cu atât mai greu ne este sa primim divinu\. Acum, deci, fraza lui Christos 0 percep toc mai astfe\.

~

~

Cum putem constata daca adevarat sau doar se preface?

~ femeia

ne iube~te cu "

Nu trebuie sa consta\i, Întrucât tot nu yeti putea sa face\i acest lucru. Apoi, nu este vorba de femeie, ci de dumneavoastra.

! ~

Daca va ruga\i pentru ea, Începe sa se joace cu dumneavoastra. Daca va uita\i la ea de sus, cu Îngamfare, ea va Începe sa va dea

i

'"

.,

cu picioru\. Astfel, sa ave\i mai pu\ine ganduri ~i preten\ii de la femei ~i lucra\i mai mult asupra dumneavoastra.

~

~

~

~ Karma

Cum se poate explica fraza lui 'Christos: "Nu numai cu paine se hriine~te omul, ci ~i cu cuvautul Domnului"? Înainte, eu am În\eles aceastii fraza În felul urmator: omul trebuie sa se gândeasca nu numai asupra lucrurilor materiale,

1",:; ,~

cui 0 mo~tene~te copilul: a mamei, sau a tatalui?

În medie karma mamei În raport de 60% ~i a tatiilui - de 40%. Daca Însa unul dintre parin\i Începe sa se schimbe În sens pozitiv, atunci copilul, În mod subcon~tient, Î~i mare~te orientarea spre acest parinte, cu sufletul deschis. 417

416

r--

-1

.= et QU

-+:::::

~!:h;jj.

i:Qf-of-o.E

~ Q:;

...: u

=-B!!!!! ==:I11II::::I:

U9Ll

u.-"... \'

~.

'ob

'fi'e

~

~

De ce ne Îndragostirn totu~i de fernei sirnpatice ~i nu de cele Înspairnântatoare? Închipuiti-va ca pentru a avea, sa spunem un milion de dotari ~i pentru a supravietui, trebuie sa ai În suflet rezerve de iubire. Pentru a avea 100 de milioane de dolari ~i a supravietui, trebuie sa avem rezerve mult mai mari. Deci atunci când naÎ primim sume mari, În sufletut nostru se Înfiripa ~i se mare~te iubirea, ceea ce ne permite sa supravietuim. Când vedem un om bogat, capabil, spiritual, frumos, noi, În launtrut nostru, dorim sa ne comparam cu el ~i astfet are loc În interiorul nostru izbucnirea dragostei. Noi consideram ca ne-am Îndragostit de cineva. Adica a avut loc În mod obligatoriu cre~terea iubirii. Dar mai departe, aceastâ cre~tere trebuie sa se transforme În divin atunci când banii, aptitudinite ~i frumusetea nu au nici 0 importan(â. Daca acest tucru nu se Întâmpla, Încep sa apara problemele. Poate cineva nu a Înteles ceea ce am spus eu. De aceea mai exptic odata. Iubirea de Dumnezeu na~te iubirea de oameni. lubirea de oameni na~te morala ~i etica. Morala ~i etica dau na~tere la spiritualitate ~i bunatate. Spiritualitatea na~te frumusetea corpului fizic, a intelectului, a capacitatilor, etc. Cu cât este mai frumoasa fata unei femei, cu atât mai mult a simtit ~i a mentinut În suflet un sentiment putemic de iubire. Este natural c'a barbatului Îi vine sa se Îndragosteasca de 0 asemenea femeie. Dar fata femeii poate fi frumoasa datorita energiei, iar rezerva de spirituatitate ~i de iubire poate fi deja epuizata. În 418

1~. I~.' ,.; .

asemenea cazuri, iubirea trece repede ~i de 0 asemenea femeie ne plictisim repede. Se Întâmpla ~i invers, barbatul care s-a Îndragostit de 0 femeie urâta cu 0 mare rezerva de dragoste ~i bunatate

În suflet 0 sa 0 iubeasca

amintim

ce se petrece

~i mai departe.

la noi la estrada.

Înainte

Sa ne

cântare(ut

trebuia sa aiba un glas minunat, ceea ce constituia 0 conditie esentiala. În prezent a aparut moda cântaretilor Tara vo~e deoarece ei se deosebesc de tot ce a fost. 0 femeie care nu este frumoasa este orientata mai mult spre dragoste ~i bunatate În suflet În comparatie cu cele frumoase care depind deosebit de mult de ÎnTati~area exterioara,

care le

deformeaza caracterul ~i le face nefericite. ~i iata de unde a aparut proverbul: "Sa nu te na~ti frumos, ci sa te na~ti fericit".

'fi'e

~

~

Sa te raportezi la lurne rara pretentii Însearnna sa te raportezi la ea echilibrat, lini~tit sau cu bucurie? Cu bucurie, bineÎnteles. Cu cât noi vedem mai muit divinul În toate cele ce ne Înconjoara, cu atât mai u~or este sa privim lumea cu iubire ~i bucurie.

'fi'e

~

~

Cum sa ocrotirn copilul de bolile ~i nefericirile viitoare? Orice eveniment care are loc la nivelul real se repeta de nenumarate ori În plan subtil. 419

,.

~

--:j:::::::-

Ou

CI E,..:...; i:i.

~r-::~.Ë ~-:;;,...,..,...;o

_J

a9a: ".

lata de ce situa(ia ac!'!lala neplacuta a dumneavoastra, sau ofensa nemeritata sau, pur ~i simplu proasta dispozi(ie, toate acestea pot sa vina u~or din viitor. Cu cat ne descurcam mai mult in prezent cu evenimente!e negative, cu atat mai mult le facem inofensive in viitor. Lasand sa treaca prin noi ~i purificand valurile evenimentelor viitoare neplacute, noi ajutam ~i salvam copiii no~tri de neplaceri ~i boli viitoare. Daca la dUlllneavoastra a aparut brusc sentimentul fricii sau puternice pareri de rau sau 0 decep(ie neplacuta toate acestea pot sa nu fie legate de dumneavoastra ci de copii dumneavoastra Cu cat dumneavoastra nu va lasa(i cople~i(i de aselllenea sentilllente ~i Începe(i sa va ruga(i ~i sa le depa~i(i, cu atM mai mult dumneavoastra va ve(i salva nu numai pe sine ci ~i pe urma~i. '::\>0

~

!.

--"..Al doi/ea exemplu: Acum patru luni a venit la mine În audien(a 0 femeie tanara. Copilului ei i s-a pus un diagnostic: autism. Eu am vrut sa-i spun cinstit ca aceasta boala nu este vindecabila; ~i ca exista prea purine ~anse sa 0 pot ajuta. Se poate spera numai sa aiba loc 0 anumita ameliorare. Apoi rn-am gandit: de ce sa-i spun a~a ceva? Acest lucru 0 s-o Împiedice ~i pe ea ~i pe mine. Cand apelezi la Dumnezeu, orice obstacol poate fi depa~it. Nu demult ea a venit din nou la mine. - 0 sa va po veste sc tot ceea ce s-a intamplat cu mine, a spus ea. - De obicei, dupa audien(a dumneavoastra omului Îi apare În suflet sentimentul

fericirii, ~i cel de a zbura. Eu am

plecat "verde la fa(a", Într-o stare Îngrozitoare ~i transformarile au durat destul de mult. Am Încercat sa ma rog, dar aceasta n-a

~

"

avut nici un ecou În sufletu! meu ~i timp de 0 luna eu rn-am rugat monoton ~i cu resemnare, a~a CUIn mi-a!i spus.

A~ fi dorit sa va prezint doua exemple in legatura cu felul in care lucreaza oamenii asupra propriilor persoane.

"Principalul este sa pastram iubirea fa(a de Dumnezeu indiferent ce s-a Întamplat ~i sa nu Învinuim pe nimeni niciodata. Înva(am ca În toate sa vedem voin(a divina, Învaiam sa nu

Primul exemplu:

0 femeie a venit la mine În audien(a, avand probleme cu fiica ei. Dupa 0 luna a povestit cu indignare prietenei el urmatoarele:

................~

-

c""= 5:
omoram iubirea cand umanul se prabu~e~te, Înva(am sa pastram iubirea cand am pierdut tot ce aveam. Sa Înva(am sa traim prin iubire." ~i astfel eu rn-am rugat, dar nu a survenit nici 0 schimbare. ~ti(i cand au Început sa apara schimbarile? Tocmai atunci cand eu m-am resemnat În totalitate ca copi!ul ~~: {

- În luna aceasta atata rn-am rugat, Încat fiica mea trebuia sa devina 0 s!anta. ~i totu~i, nu vad ca ~i Înainte nici un rezultat.

meu este autist ~i rn-am rugat Îara sa mai sper ~i Îara sa mai contez pe ceva. Dupa aceasta copilul a Început sa se schimbe. Apoi, dupa doua luni, rn-am dus la doctorul care a retras diagnosticul

de "autism". Au trecut Înca doua luni. Doctorul a

420 421 1,

~,

l

._~ '"\.,

examinat din nou copilul ~i a spus ca nu exista nici un semn complet privind Încetinirea dezvoltarii, adicii. copi lui este sanatos. rugam nu - latâ ca ma adresez din nou cititorilor. Noi ne pentru ca sa primim mai mul!i bani, mai multa saniitate ~i fericire. Noi ne rugam ca sa ne debarasam ~i sa Încetiim sa depindem de fericirea umana, adica noi ne rugiim sii devenim

ÎNCHEIERE

1.

ferici!i cu adevarat.

f

La multe Întrebari care mi s-au pus nu am putut sa raspund În ace~sta carte. Eu am raspuns În primul rand la acele Întrebari care ne intereseaza pe fiecare dintre noi. În cazul În care se va acumula 0 cantitate mare de Întrebari interesante, eu voi raspunde la ele În cartea urmatoare. În prezent posed destule informa!ii pentru a scrie 0 a ~asea carte. Nu am vrut sa amestec cartea a V-a cu cea de-a VI-a. Apoi am În!eles ca tradez principiile mele. Cand scriu 0 carte, eu trebuie sa prezint În ea acele informa!ii pe care le posed pana la acea zi. Partea teoretica nu a fost Însa cuprinsa, Întrucat volJmul cartii nu a permis acest lucru. Eu am În!eles de curand ca volumele mele anterioare reflectâ numai doua straturi ale valorilor umane, adica nive lui corpului ~i nivelul spiritului. Toate acestea pe care noi le numim valori umane trec chiar prin omoDar, omul nu este numai corp ci ~i spirit ~i suflet ~i alte componente. Pentru a nu depinde de orice valori, trebuie sa trecem prin acel ata~ament fa!â de corp, spirit ~i suflet, care compun Însu~i omul, Îndepartandu-ne tot mai mult de uman ~iapropiindu-ne de divin. 423 '[

"

-H9LZ

c-."

__'.'t..~.

Ca cezultat a zeci ~i sute de Înceccaci se elimina tceptat dicec(iile gce~ite ~i astfel se na~te Înlelegecea referitoare la ce este chiar omul ~i cum anume se na~t.,.divinul din uman, Eu sper ca aceasta informalie a voi putea prezenta În cartea urmâtoare.

CU RESPECT FAT À DE CITITORI

~~

Auront!

,"GH. ASACHI"

~-

~

,,'C'

-'

10 octomhrie

1998

l DIN

PARTEA

AUTORULUI

În mod oficial declar ca de mine S,N,Lazarev sunt scrise numai cinci carti ~i anume: Diagnosticarea Karmei, carte a L (Sistemul autoreglarii câmpurilor), cartea a II-a (Kanna Pum), Diagnosticarea Karmei, cartea a III-a, "Iubirea" cartea a IV-a - "Privire În viitor" ~i edi!ia actuala, Pentru România ~i RepubIka Moldova toate drepturile su nt rezervate s.e. Rovimed Trading S.R.L. prin Editura Dharana iar optiunea de a cumpara cartile editate pirat de aite edituri, care Încalca prin aceasta principiiie expuse În lucrarile mele, va apartine.

NOTA

1

.'

EDITORULUI

Ca11ea aparuta sub denumirea "Karma" de S,N, Lazarev este 0 edi\ie pirat, incompletii, a volumului "Sistemul autoreglarii câmpurilor" editat de Editura Dharana,

1