31-32

230

UN SFAT PENTRU AFACERI LECÞIA 31

UN SFAT PENTRU AFACERI

I.

VOCABULAR

○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○

a asigura a avertiza a calma a complica a discuta a se emoþiona a ezita a ierta a liniºti a sfãtui

afecþiune chin fire gândire iertare neplãcere persoanã rãbdare rezultat sfat soartã

alarmat complicat emotiv emoþionant emoþionat liniºtit nerãbdãtor pozitiv

iarãºi

II. ○ ○ GRAMATICÃ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ Pronumele personale în acuzativ ºi dativ cu verbe la imperfect

III. ○ ○ INTENÞII COMUNICATIVE ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ Cum liniºtim pe cineva care are emoþii

IV. ○ ○ TEXT-SINTEZÃ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○

Limba – mijloc de integrare socialã

LECÞIA 31 UN SFAT PENTRU AFACERI I.

231

VOCABULAR

○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○

Încercãm 1. Completaþi folosind cuvintele de mai jos. a asigura (ce?)... a avertiza (când?)... a calma (pe cine?) ... a menþine (cum?) ... a sfãtui (de ce?)...a discuta (cu cine?) ... cu prietenul, mereu, de bine, liniºtea, pe mama, cu forþa 2. Formaþi îmbinãri posibile. Fire Gândire Soartã Sfat Persoanã

liniºtititã negativã grea prietenesc emoþionatã

calmã pozitivã bunã bun nerãbdãtoare

3. Formulaþi întrebãri. Din cauzã cã ne emoþionãm, greºim. Din cauzã cã greºim, pierdem mult timp.

Din cauzã cã ezitãm, nu facem lucrul la timp. Din cauzã cã nu lucrãm, avem neplãceri.

Din cauzã cã nu aveþi rãbdare, nu puteþi reuºi în afaceri. Din cauzã cã sunteþi nerãbdãtori, nu înþelegeþi corect situaþia. 4. Alcãtuiþi îmbinãri ºi propoziþii. a complica (ce?) relaþiile a calma (pe cine?) pe mama a avertiza (pe cine?) pe copil viaþa pe pãrinþii noºtri pe prietenii tãi Dicþionar de contexte minime fire emotivã gândire pozitivã soartã fericitã sfat prietenesc om nerãbdãtor

a avea emoþii a menþine liniºtea a discuta o problemã a complica lucrurile a fi emoþionat a vorbi emoþionant a vorbi calm

Modificãm 5. Deschideþi parantezele. Eu (a pãstra, prezent) liniºtea în familia noastrã. El (a ierta, perfectul compus) greºelile prietenului sãu. Noi (a se emoþiona, imperfect) mult la examene. Voi (a ezita, prezent) de fiecare datã când faceþi ceva.

6 . Alcãtuiþi dialoguri în baza imaginilor imaginilor.. Limba – mijloc de integrare socialã

232

UN SFAT PENTRU AFACERI LECÞIA 31 II. ○ ○GRAMATICÃ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○

Observãm – Ieri priveam spectacolul ºi îl întrebam pe colegul meu cine sunt actorii aceºtia foarte talentaþi. El nu ºtia. Tu nu-i cunoºti? – Când lucram la teatru, îi cunoºteam bine pe toþi. O vedeam des pe actriþa Nelly Cozaru, îl salutam în fiecare zi pe actorul Petru Vutcarãu. – Dar pe cine îl apreciai cel mai mult? – Îi apreciam pe toþi. Le spuneam în fiecare zi cât de mult îi admir.

Pronumele personale în acuzativ cu verbe la imperfect

El

mã te îl o

(pe cautã (pe (pe (pe

mine) tine) el) ea)

El

ne vã îi le

(pe cautã (pe (pe (pe

noi) voi) ei) ele)

7. Puneþi în locul punctelor pronumele personale în acuzativ acuzativ.. Tu ... convingeai repede. El ... cãuta la serviciu. Voi ... înþelegeaþi bine. Ele ... aºteptau la staþie. Eu ... întâlneam la magazin. Noi ... invitam la masã. 8. Puneþi verbele la imperfect. Maria(tu, a convinge) cã are dreptate. Pãrinþii (noi, a ierta) ca întotdeauna. Sora (tu, a ajuta) cu plãcere în gospodãrie. Nepoþii nerãbdãtori (tu, a cãuta) în toatã ziua. Fratele (voi, a invita) des la masã. Eu (voi, a aºtepta) în fiecare zi la facultate. Prietenele (voi, a anunþa) despre examen. 9. Puneþi verbele la forma negativã. Eu îl gãseam acolo. El vã anunþa la timp. Noi o cãutam aici. Ea ne aprecia mult. Ei le ajutau deseori. Tu îi chemai în excursie. Eu vã invitam la teatru. Voi o întrebaþi despre cãlãtoria în Franþa. Ei vã aºteptau la garã. 10. Continuaþi dupã model. Model: Noi îl cãutam la facultate, iar ele nu-l cãutau. Tu îl invitai ………….., Voi îi aºteptaþi ………...., Eu vã chemam …………., Noi vã înþelegeam ………, Eu îi întrebam …………..., Tu îi convingeai ………..,

Limba – mijloc de integrare socialã

iar ea nu …….. iar noi nu …… iar ei nu ……….. iar ele nu ………. iar ea nu ………… iar el nu …………

LECÞIA 31 UN SFAT PENTRU AFACERI

233

11. Puneþi verbele la imperfect. Eu o (a întreba) de sãnãtate. Ti îl (a convinge) sã inveþe. El mã (a vedea) des la ore. Voi le (a privi) des cu admiraþie. Ea vã (a chema) afarã. Noi îi (a obliga) sã cânte. Ei mã (a întâmpina) la staþie. Ele ne (a acuza) mereu. Tu o (a certa) uneori. Ea îl (a invita) în ospeþie. Noi le (a lua) în excursie.

12. Deschideþi parantezele. Model:

El ... (a convinge) pe fratele meu. El îl convingea pe fratele meu.

Mama ... (a certa) uneori pe fiu. Soþia ... (a aºtepta) mult pe soþul ei. Profesorul ... (a provoca) des pe studenþi. Prietenul ... (a vedea) pe Andrei la staþie. Elevii ... (a felicita) cu plãcere pe profesor. ªeful ... (a invita) pe lucrãtorii sãi la o cafea. 13. Înlocuiþi cuvintele din paranteze prin formele neaccentuate ale pronumelor personale. Model: ... invit (pe sora mea) la teatru.

O invit la teatru.

... aºtept (pe fratele meu) acasã. ... conduc (pe prietenul tãu) la staþie. ... invit (pe prietenii mei) la circ. ... admir (pe sora ei). ... vãd (pe colegii lui). Pronumele personale în dativ cu verbe la imperfect El

îmi îþi îi

spunea

mie þie lui

El

ne vã le

nouã vouã lor

spunea

14. Puneþi verbele la imperfect. Tu îmi (a aminti) de ea. Ea îþi (a reproºa) minciuna. Eu vã (a comunica) ºtirea. El ne (a aduce) ciocolatã. Noi le (a vinde) marfa. Voi ne (a cere) bani. Ei îþi (a dãrui) flori. Ele îi (a spune) poveºti. 15. Alcãtuiþi propoziþii. Eu Tu El Ea

îmi îþi îi

a darui bijuterii a arãta casa a comunica rezultatul a prezenta colegul

Noi Voi Ei Ele

ne vã le

a transmite o informaþie a încredinþa un secret a o oferi cadouri a rãspunde la întrebãri

16. Puneþi în locul punctelor pronumele personal în dativ dativ.. Eu ... fãceam mult bine. Tu ... explicai tema. El ... desena o floare. Ea ... semna contractul. Noi... rezervam un loc. Voi ... cumpãraþi o carte. Ei ... recomandau spectacolul acesta. Ele ... aduceau mâncare. El ... construia o casã. Ea ... expedia scrisori. 17. Alcãtuiþi propoziþii punând verbele date la imperfect cu pronume personale în dativ dativ.. a reproºa greºeala, a deschide uºa, a indica un tratament, a dori sãnãtate, a pregãti cina, a datora bani, a rãspunde la scrisoare, a cântãri marfa, a restitui banii, a dãrui flori, a ceda locul. 18. Deschideþi parantezele.

Lor le spuneam Le spuneam Ei îi spuneam Îi spuneam

Model: T ata (a arãta, lor) tabloul. Tata le arãta tabloul. Tata

Limba – mijloc de integrare socialã

234

UN SFAT PENTRU AFACERI LECÞIA 31 Prietenul (a aduce, mie) un cadou frumos. Soþia (a pregãti, lui) o supã delicioasã. Profesorul (a demonstra, nouã) cum lucreazã calculatorul. Aneta (a spune, lor) noutatea. Nepotul (a expedia, ei) o felicitare frumoasã. ªeful (a rãspunde, vouã) foarte supãrat. 19. Completaþi cu pronumele personale în acuzativ sau în dativ dativ.. Alcãtuiþi întrebãri. Tu ..... ascultai atent (pe cine?) Ea ... explica bine (cui?) Noi ... întrebam des (pe cine?) Voi ... sfãtuiaþi binevoitor (pe cine?) El ... certa supãrat (pe cine?) Ele ... rãspundeau (cui?)

Tu ... spuneai poezia (cui?) El ... ajuta în gospodãrie (pe cine?) Ei ... învãþau sã conducã (pe cine?) Eu ... concediam (pe cine?) Noi ... aduceam mere (cui?) Voi ... vedeaþi la circ (pe cine?)

20. Rãspundeþi la întrebãri. Model:

Ce fãceau? Ce fãcea? Ce fãceaþi? Ce fãceam?

Ce fãceam? A spune (ei, o noutate) Îi spuneam ei o noutate. a a a a

cânta (nouã o melodie) spune (mie o istorie) rãspunde (lor la întrebare) povesti (vouã un roman)

COMUNICATIVE III.○ ○INTENÞII ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ Cum liniºtim pe cineva care are emoþii Structuri Fii mai calm. Nu te neliniºti.

Totul e bine. Nu este nimic grav.

Fii pe pace.

Utilizãm 21. Citiþi ºi reproduceþi dialogul. – Am întârziat la ºedinþã ! – Fii mai calm! ªedinþa nu a început la timp. – Da, dar am fost deja avertizat de ºef! – Nu te neliniºti, cã ºi ºeful a întârziat! – Nu se poate ! – Ba da, aºa cã totul va fi bine! – Sunt bucuros! Nu voi avea neplãceri. 22. Alcãtuiþi dialoguri utilizând structurile de mai sus. 23. Formulaþi (lucr ând în grup) câteva sfaturi (3–4) pentru a reuºi: (lucrând în afaceri

în sport

Te sfãtuiesc sã ... Îþi propun sã ... Trebuie sã ... Nu trebuie sã …

E bine sã ... Învaþã sã ... Nu este rãu sã … În fiecare zi nu uita sã …

Limba – mijloc de integrare socialã

LECÞIA 31 UN SFAT PENTRU AFACERI

235

IV. ○ ○ SINTEZà ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ Reuºita mea în afaceri Când discutam despre afaceri, priveam într-un punct pe fruntea partenerului. Îmi menþineam privirea pe punctul acela ºi cream o atmosferã serioasã, iar partenerul îºi dãdea seama cã afacerea mã intereseazã. Aveam o regulã: sã privesc numai în ochii partenerului. Doar aºa îi demonstram partenerului cã sunt calm ºi aveam controlul asupra discuþiei. Amândoi ne bucuram de succes. Am recomandat regula aceasta ºi colegilor. Rezultatul a fost neaºteptat: succesul în afaceri depinde de respectarea unor reguli elementare. 24 24.. Alegeþi regula de care depinde succesul în afaceri. a avertiza des partenerul; a discuta calm cu partenerul; a avea multã rãbdare în discuþie; a fi alarmat ºi emoþionat; a privi partenerul în faþã; a rãspunde la toate întrebãrile partenerului. 25. Descrieþi imaginile folosind cuvintele date.

îl convingeam îi arãtam nu îi ascultam mã certa

Învãþãm un proverb Cine aleargã dupã doi iepuri, nu prinde nici unul.

Generalizãm Modele comunicative Nu te neliniºti! El a venit la timp. Totul e bine. Fii mai calm! ªedinþa nu a început. Nu este nimic grav. Fii pe pace, Andrei ºtie sã facã lucrul acesta.

Modele gramaticale Ei mã întrebau de unde vin. Fratele ne ajuta mult în lucru. Deseori sora te cãuta la facultate. Fetele le expediau câte douã scrisori în fiecare sãptãmânã. Uneori prietenul îmi reproºa cã nu spun adevãrul.

Limba – mijloc de integrare socialã

CUM VA FI VREMEA

236

LECÞIA 32

CUM VA FI VREMEA

I.

VOCABULAR

○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○

a se abate a ateriza a comenta a da dovadã de a decola a se manifesta e posibil sã a preciza a se rãtãci

aºteptare avion cursã gara auto hârtie îndoialã lume plecare vamã

mulþumit personal rapid

desearã mâine poimâine probabil cã peste

II. ○ ○ GRAMATICÃ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ Viitorul I

III. ○ ○ INTENÞII COMUNICATIVE ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ Cum spunem despre o acþiune care va avea loc în viitor Cum spunem despre o acþiune probabilã

IV. ○ ○ TEXT-SINTEZÃ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○

Limba – mijloc de integrare socialã

LECÞIA 32 I.

CUM VA FI VREMEA

237

VOCABULARUL

○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○

Încercãm 1. Formaþi îmbinãri ºi alcãtuiþi propoziþii. a preciza a ateriza a se abate a da dovadã de

ora pe aeroport de la temã eroism

ora de sala de birou de

plecare bagaje aºteptare

2. Alcãtuiþi întrebãri ºi rrãspundeþi. ãspundeþi. Când (a decola) avionul? ... Când (a ateriza) avionul? ... Voi (a preciza) ce? ... Dvs. (a comenta) ce? ... Ei (a ajuta) pe cine? ... El (a se manifesta) cum? ... 3. Lucraþi în perechi. Scrieþi 5 cuvinte învãþate la lecþia precedentã ºi 5 cuvinte învãþate la lecþia de azi. V erificaþi-vã reciproc. Verificaþi-vã Dicþionar de contexte minime A se abate de la regulã a da dovadã de rãbdare a comenta un eveniment a se manifesta ca un bun specialist

salã de aºteptare birou de bagaje gara auto tren rapid tren personal

Modificãm 4. Formaþi cuvinte noi dupã formula verb + re. Model:

a comenta – comentare

a decola – ................... a ateriza – ...................

a preciza – ................... a se abate – ...................

II. ○ ○GRAMATICÃ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ Observãm – – – – – – – – –

Ce vei face mâine? Mâine voi merge la plajã. Pe mâine au transmis vreme rece. Mâine va fi rece? Nu sunt sigurã, dar aºa am auzit. Dar tu când vei fi liberã? Dupã ce voi termina referatul. Poate mergi cu noi? Poate voi merge sâmbãtã, dacã va fi cald. Limba – mijloc de integrare socialã

CUM VA FI VREMEA

238

LECÞIA 32

Viitorul I Afirmativ voi eu vei tu va el, ea vom noi veþi voi ei, ele v o r

eu tu el, ea noi voi ei, ele

voi vei va vom veþi vor

+

a discuta discuta discuta discuta discuta discuta discuta

Negativ nu voi nu vei nu va nu vom nu veþi nu vor

infinitiv

a studia voi studia vei studia va studia vom studia veþi studia vor studia

a aduce voi aduce vei aduce va aduce vom aduce veþi aduce vor aduce

+ infinitiv

a citi voi citi vei citi va citi vom citi veþi citi vor citi

nu

voi vei va vom veþi vor

a spune spune spune spune spune spune spune

Aplicãm 5. Puneþi verbele la viitor viitor.. Noi (a ajunge) la aeroport peste 2 ore. (a lua) bilete de la casã. Acolo (a aºtepta) 30 de minute, apoi (a urca) în avion. (a prezenta) biletele ºi paºapoartele. (a lua loc) în salon ºi avionul (a decola) la ora 16.00. Avionul (a ateriza) pe aeroportul din Paris la ora 19.00. 6. Citiþi ºi continuaþi textul în lanþ. Dacã voi avea bani, voi merge la mare. Dacã vei fi mulþumit, vei fi liniºtit. Dacã vei merge la mare, vei fi mulþumit. Dacã vei fi liniºtit, vei fi sãnãtos. .................................................................. ....................................................... 7. Dialogaþi. – Veþi preciz preciza ceva? – Da, vreau sã precizez ora de plecare a trenului. – Unde mergeþi? – Merg la biroul de informaþii. – Ce veþi face vara? – Vom pleca la mare, dacã va fi timp bun. Dar voi ce veþi face face? – Noi nu vom pleca la mare. Cred cã vom merge la munte. 8. Continuaþi dialogul. – Vara aceasta vom merge la Marea Neagrã. – Acolo va fi multã lume. Sã fiþi atenþi sã nu se rãtãceascã copilul. – Vom fi foarte atenþi, ºi apoi copilul nostru e deja bãiat mare. – Când veþi pleca? – ……………………. 9. Gãsiþi ºi alte rrãspunsuri ãspunsuri la întrebãrile din dialoguri. 10. Alcãtuiþi un dialog asemãnãtor utilizând verbele din vocabular la viitor viitor..

Limba – mijloc de integrare socialã

LECÞIA 32

CUM VA FI VREMEA

239

11. Puneþi verbele din paranteze la viitor viitor.. Dacã (a câºtiga) la loterie, (a cãlãtori) în jurul lumii ºi (a vedea) multe monumente de artã. Sper cã (a fi) mulþumit de cãlãtorie. Dacã (a ploua) ºi (a fi) frig, nu (a merge) la mare. Iar dacã (a fi) cald ºi bine, noi (a pleca) la odihnã la Constanþa cu toatã familia. Credem cã vara aceasta (a nu) fi rece ºi (a nu ploua)... Ieri am ascultat prognoza meteo ºi am aflat cã timpul (a fi) frumos, de aceea (a merge) la mare. 12. Rãspundeþi la întrebãri. ce? .................... Veþi câºtiga

cât? .................... la ce? ....................

unde? .................... Veþi cãlãtori

cu cine? .................... cu ce? .................... când? ....................

Observãm Verbul a vrea la prezent Eu vreau ciocolatã. Tu vrei apã mineralã. Ea vrea suc. Noi vrem liniºte. Dvs. vreþi bere. Ei vor o maºinã nouã.

Verbul a cumpãra la viitor Eu voi cumpãra ciocolatã. Tu vei cumpãra apã mineralã. Ea va cumpãra suc. Vom face mâncare. Veþi cãuta bere. Ei vor cumpãra o maºinã.

13. Completaþi. Model:

Ei vor casã.

Ei vor cumpãra o casã

Eu vreau o maºinã. Ele vor blãnuri. Ei vor calculator. Ele vor televizor. El vrea ceas. Ea vrea lapte. Ele vor cafea. Tu vrei lapte. Noi vrem îngheþatã. 14. T ransformaþi propoziþiile. Transformaþi Model: Eu voi preciza planul. Eu voi putea preciza planul. Eu voi putea sã precizez planul. El va comenta cazul. Eu voi examina datele. Voi veþi expedia scrisorile mâine. Ele vor învãþa limba românã. Tu vei gãsi resursele necesare pentru proiect. Voi veþi parcurge distanþa aceasta în trei ore. Copilul va adormi repede. Situaþii de comunicare 15. Spuneþi ce veþi face dacã: Aþi câºtigat la loterie 12 mii de lei. Unde veþi merge? Cu ce veþi cãlãtori? Cu cine veþi pleca? Motivaþi-vã opþiunea. Aveþi program liber pentru desearã? Vã sunã colegul ºi vã spune cã trebuie sã veniþi urgent la serviciu, deºi aveþi liber. Poimâine trebuie sã plecaþi la mare. Aþi promis copiilor cã veþi merge la Constanþa, dar nu aþi ridicat salariul ºi nu aveþi bani. 16. Lucraþi în grup. Alcãtuiþi întrebãri în baza imaginii. Rãspundeþi la întrebãrile colegilor. Alcãtuiþi un text în baza imaginii. Limba – mijloc de integrare socialã

240

LECÞIA 32

CUM VA FI VREMEA COMUNICATIVE III.○ ○INTENÞII ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○

Cum spunem despre o acþiune care va avea loc în viitor Ce va fi mâine? Ce va avea loc poimâine? Ce va fi peste un an? Ce va fi peste douã zile?

Mâine va fi...................... Poimâine va avea loc.......... Sãptãmâna viitoare va avea loc....... La anul viitor va fi.................... Peste un an va fi.................. Peste douã zile va fi .............

Cum spunem despre o acþiune probabilã E posibil sã aibã loc ceva? E posibil sã fie ceva.

E posibil sã ................. E posibil cã..................... Probabil cã.......................

17. Selectaþi verbele la viitor viitor.. – – – – – – –

ªtii cum va fi vremea mâine? Mâine va fi o zi caldã cu soare. Atunci vom putea merge cu toþii la mare. Sigur, vom putea merge la mare. Vei merge mâine la piaþã sã cumperi produse pentru cãlãtorie? De ce? Nu vom gãsi acolo? E posibil cã nu vom avea timp sã mergem pe la magazine.

– – – –

Eºti sigur cã va veni autobuzul? Da, autobuzul va fi aici exact la timp. Dar eºti sigur cã vom ajunge la timp? Da, totul va fi bine ºi veþi ajunge la timp la mare.

18. Alcãtuiþi propoziþii.

E posibil sã

a a a a

întârzia la tren (noi) avea oaspeþi (voi) se întâlni cu colegul (eu) discuta cu ºeful (ei)

E posibil cã

a avea îndoeli (tu) a se rãtãci (ele) a se bucura de succes (el)

19. Spuneþi cum va fi timpul mâine în baza prognozei meteo.

IV. ○ ○ SINTEZÃ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ În vacanþã E varã. E cald ºi e bine. Am promis copiilor încã din iarnã cã vara aceasta vom pleca la odihnã la mare, la Constanþa. Mai sunt câteva zile pânã la concediu. Ana ºi Daniel mereu întreabã când mergem. Îmi amintesc cã atunci când eram copil, ne duceam cu pãrinþii pe malul mãrii. Ne jucam mult în apã, de aceea mama ne certa. Ne plãcea foarte mult aceasta perioadã de vacanþã. Împreunã cu soþia am mers la agenþia de voiaj sã cumpãrãm bilete ºi sã hotãrâm cu ce vom pleca. La agenþie ne-au întrebat unde dorim sã mergem la odihnã. Sigur cã am cumpãrat bilete de cãlãtorie la Constanþa, pentru cã acolo e cel mai bine. Dupã aceasta am mers la piaþã ºi am fãcut cumpãrãturile necesare. Vom pleca poimâine. Plecarea este la ora 6.30, cu trenul rapid Chiºinãu – Constanþa. Limba – mijloc de integrare socialã

LECÞIA 32

CUM VA FI VREMEA

241

20. Selectaþi din text: verbele la imperfect verbele la perfectul compus verbele la viitor 21. Gãsiþi în context echivalentul expresiei a-ºi aduce aminte 22. Gãsiþi în text rrãspunsurile ãspunsurile la întrebãrile de mai jos. Ce anotimp este? Ce au promis pãrinþii copiilor? Unde vor pleca ei la odihnã? Ce îºi aminteºte tata? Unde s-au dus pãrinþii Anei ºi ai lui Daniel? Ce vor ei sã cumpere? Când vor pleca ei? La ce orã este plecarea? Cu ce vor pleca ei la odihnã? Învãþãm un proverb Ziua bunã se cunoaºte de dimineaþã.

Generalizare Modele comunicative Noi credem cã nu va ploua ºi nu va fi frig. Mâine va fi o zi caldã ºi cu soare. Vara aceasta vom merge la Constanþa. Poimâine va avea loc o ºedinþã. Sãptãmâna viitoare vom pleca la odihnã. Peste cinci luni vom termina cursurile.

Modele gramaticale Eu voi comenta punctul meu de vedere. Tu vei da dovadã de multã înþelegere. El va veni mâine. Noi vom merge la mare. Voi veþi fi specialiºti buni. Ei nu vor avea îndoeli.

Limba – mijloc de integrare socialã