3-maduva Spinarii.docx

MĂDUVA SPINĂRII Localizare: în canalul vertebral (format prin suprapunerea orificiilor vretebrale), de la gaura occipitală – emergența primului nerv spinal (C1) până în dreptul vertebrei L2. Sub vertebra L2, măduva se prelungește cu conul medular, iar acesta se termină cu filum terminale. De o parte și de alta a conului medular și a filumului terminal, nervii lombari și sacrali, cu direcție aproape verticală, formează coada de cal. Între peretele osos al vertebrelor și măduvă se află cele 3 membrane ale meningelor vertebrale care asigură protecția și nutriția măduvei. Meningele spinale – sunt alcătuite din 3 membrane de protecție care învelesc măduva: - duramater – membrana exterioară, fibroasă, rezistentă - separată de pereții canalului vertebral prin spațiul epidural - arahnoida– conjunctivă - separată de piamater printr-un spațiu ce conține lichidul cefalorahidian (LCR) - piamater – membrana conjunctivo-vasculară cu rol nutritiv - învelește măduva la care aderă, pătrunzând în șanțuri și fisuri - în grosimea ei se găsesc vase arteriale

Aspectul exterior al măduvei: - aspectul unui cordon cilindric, ușor turtit dorso-ventral - În dreptul regiunilor cervicală și lombară, prezintă 2 regiuni mai voluminoase – intumescențe (dilatări) cervicală și lombară, care corespund membrelor. - pe suprafața măduvei – șanțuri: - șanț median posterior - fisura mediană anterioară - șanțuri laterale posterioare și anterioare – în dreptul rădăcinilor nervilor spinali Structura internă: 1. substanța cenușie – alcătuită din corpul neuronilor - dispusă în centru, sub formă de coloane - în secțiune transversală are aspectul literei H: - bara transversală a H-ului formează comisura cenușie a măduvei, care prezintă în centru canalul ependimar care conține LCR 1

- porțiunile laterale subdivizate în coarne: a. coarne anterioare (ventrale) – conțin neuroni somatomotori alfa și gama, ai căror axoni formează rădăcina anterioară a nervilor spinali. - mai dezvoltate în regiunea dilatărilor - mai late și mai scurte decât cele posterioare b. coarne posterioare (dorsale) – conțin neuroni somatosenzitivi, care reprezintă deutoneuronul căilor senzitive, primul neuron fiind în ganglionul spinal c. coarnele laterale – conțin neuroni vegetativi simpatici – viscerosenzitivi – în partea dorsală - visceromotori – în partea ventrală – sunt neuroni preganglionari, ai căror axoni părăsesc măduva pe calea rădăcinii ventrale a nervului spinal - vizibile în regiunea cervicală inferioară (C8), toracală și lombară superioară (L2) Substanța reticulată a măduvei - între coarnele laterale și posterioare, în substanța albă a măduvei - mai bine individualizată în regiunea cervicală - și în în jurul canalului ependimar, pe toată lungimea lui - formată din neuroni dispuși în rețea 2. Substanța albă: - alcătuită din axonii neuronilor - situată la periferia măduvei - dispusă sub formă de cordoane (anterioare, laterale, posterioare) ce conțin: a. - fascicule ascendente, situate, în general, la periferie b. - fascicule descendente, la interior față de cele ascendente c. - fascicule de asociație, situate profund, în imediata vecinătate a substanței cenușii

2

Nervii spinali – conectează măduva cu receptorii și efectorii (somatici și vegetativi). - sunt în număr de 31 perechi: – 8 cervicali (primul iese între osul occipital și C1) - 12 toracali - 5 lombari - 5 sacrali - 1 coccigieni

Alcătuirea nervului spinal: A. - 2 rădăcini: 1. – rădăcina anterioară (ventrală): – motorie - conține axonii neuronilor: – somatomotori din coarnele ant. - visceromotori din coarnele lat. 2. - rădăcina posterioară (dorsală): – senzitivă - prezintă pe traiect ganglionul spinal cu neuroni: a. -somatosenzitivi - care au: - dendrita lungă, ce ajunge la: - exteroreceptorii din piele - proprioreceptorii din aparatul locomotor - axonul care intră în măduvă b. - viscerosenzitivi –care au: – dendrită lungă, ce ajunge la visceroreceptori (în visecere) - axon care intră în măduvă și ajunge la jumătatea dorsală a cornului lateral al măduvei B. - Trunchiul nervului: - rezultă din unirea rădăcinilor anterioară și posterioară - este mixt - are fibre somatomotorii, visceromotorii, somatosenzitive, viscerosenzitive - iese la exteriorul canalului vertebral prin gaura intervertebrală, apoi se desface în ramuri C. - 4 ramuri – rezultate prin desfacerea fibrelor trunchiului nervului: a. ramura ventrală – mixtă, senzitivă și motorie, cu fibre somatice și vegetative - prin anastomozare între ele, formează plexuri: - cervical, brahial, lombar, sacral - cele ale neervilor toracali nu se anastomozează și se dispun metameric, sub forma nervilor intercostali b. ramura dorsală – mixtă, senzitivă și motorie, cu fibre somatice și vegetative - se distribuie la pielea spatelui și la mușchii jgheaburilor vertebrale c. ramura meningeală –mixtă, vegetativă, cu fibre senzitive și vasomotorii pentru meninge d. ramura comunicantă albă – conține fibre viscerosenzitive și visceromotorii (fibra preganglionară mielinică cu originea în neuronul visceromotor din cornul lateral al măduvei - mixtă (senzitivă și motorie), vegetativă e. a 5-a ramura - ramura comunicantă cenușie – motorie, vegetativă - prin care fibra vegetativă simpatică postganglionară amielinică (axonul neuronului din ganglionul vegetativ simpatic laterovertebral/paravertebral) intră în nervul spinal și, prin ramurile dorsală și ventrală, inervează: - vasele de sânge din mușchi și tegument, - glandele sudoripare și sebacee - mușchii netezi ai firului de păr din piele 3

ALBASTRU – FIBRE SOMATOSENZITIVE ROȘU – FIBRE SOMATOMOTORII VERDE – VIBRE VISCEROSENZITIVE VERDE LINIE CONTINUĂ – FIBRE VISCEROMOTORII PREGANFLIONARE VERDE LINIE ÎNTRERUPTĂ – FIBRE VISCEROMOTORII POSTGANGLIONARE

4

Funcțiile măduvei spinării: I. Funcția reflexă – este îndeplinită de către neuronii somatici și vegetativi 1. Reflexe medulare somatice – principalele sunt reflexele miotatice, nociceptive, dar și reflexul de mers A. Reflexele miotatice = monosinaptice – 2 neuroni, unul senzitiv și unul motor (o sinapsă) = osteotendinoase, de extensie - constau în contracția bruscă a unui mușchi, ca răspuns la întinderea tendonului săau - se evidențiază lovind cu un ciocan de cauciuc tendonul mușchiului său: Ex. - tendonul ahilean al tricepsului sural pentru reflexul ahilean, când membrul inferior este în unghi drept și gamba se sprijină pe un suport - tendonul de inserție a mușchiului cvadriceps pe gambă pentru reflexul rotulian (patelar) Reflexele miotatice - au rol în menținerea tonusului muscular și a poziției corpului Arcul reflex monosinaptic: 1 –receptorii = proprioceptori – fusurile neuromusculare 2- calea aferentă – primul neuron senitiv proprioceptiv din ganglionul spinal și de prelungirile acestuia: – dendrita lungă ajunge la nivelul receptorului - axonul scurt pătrunde în măduvă prin rădăcina posterioară și se bifurcă: - o ramificație face sinapsă cu neuronul motor din coarnele anterioare de aceeași parte, închizând arcul reflex miotatic - o altă ramificație face sinapsă cu al II-lea neuron proprioceptiv din coarnele posterioare, de unde pleacă fasciculele spinocerebeloase 3- centrul reflex = sinapsa dintre neuronul senzitiv și cel motor 4- calea eferentă = axonul neuronului somatomotor din coarnele medulare anterioare 5- efector = mușchi striat – tricepsul – extensia piciorului/ - cvadricepsul – extensia gambei B. Reflexele nociceptive = polisinaptice – între neuronul senzitiv și cel motor se interpune cel puțin un neuron de asociație = de apărare, de flexie, ca răspuns la stimularea dureroasă Arcul reflex polisinaptic: 1- receptori = exteroceptori din piele – TNL – algoreceptori 2- calea aferentă = prelungiri ale neuronilor din ganglionul spinal 3- centrul reflex = polisinaptic – format din neuroni senzitivi de ordinul al doilea, neuroni de asociație și motori 4 - calea eferentă = axonii neuronilor somatomotoridin coarnele medulare anterioare 5- efector = mușchi striat –flexor, retrage mâna sau piciorul din fața agentului cauzator de durere Reflexele polisinaptice au proprietatea de a iradia la nivelul SNC, antrenând un număr crescut de neuroni la elaborarea răspunsului. Studiul legilor care guvernează iradierea a fost făcut de Pfluger. - legile lui Pfluger: a.- legea localizării – conc. 0,1-0,3% H2SO4 - ușoara flexie a labei piciorului b.- legea unilateralității - conc. 0,5% H2SO4 - flexia întregului membru inferior c.- legea simetriei - conc. 0,7% H2SO4 5

- se flectează puternic membrul inferior respectiv și, concomitent, se flectează membrul inferior de partea opusă d.- legea iradierii - conc. 1% H2SO4 - contracțiile tuturor extremităților e.- legea generalizării - conc. 2% H2SO4 - convulsii generalizate ale musculaturii membrelor și trunchiului

2. Reflexe medulare vegetative: - reflexe de reglare a vasomotricității – vasoconstrictoare - vasodilatatoare - reflexe sudorale - reflexe pupilodilatatoare - reflexe cardioacceleratoare - reflexe de micțiune - reflexe de defecație - reflexe sexuale

II. Funcția de conducere – asigurată: - de căile lungi ascendente și descendente - de căi scurte, de asociație A. CĂILE MEDULARE ASCENDENTE – sunt căi ale sensibilității I. Căile sensibilității exteroceptive – conduc informații de la exteroceptorii din piele - sunt formate din 3 neuroni 1. Căile sensibilității termice și dureroase: - receptorii sunt în piele: - pentru durere/algoreceptori – TNL din epiderm - toți receptorii cutanați stimulați în exces - termoreceptori – TNL cu diametru mic, nemielinizate 6

- corpusculi Ruffini din profunzimea dermului – pentru cald - corpusculi Krause din dermul superficial – pentru rece - protoneuronul (N1) – în ganglioul spinal - dendrita lungă ajunge la receptori - axonul pătrunde în măduvă prin rădăcina posterioară - deutoneuronul (N2) – în cornul posterior - axonul lui trece în cordonul lateral opus, are traseu ascendent formând fasciculul spinotalamic lateral până în talamus; are originea în cornul posterior! - N3 – în talamus - axonul se proiectează pe scoarța cerebrală, în aria somestezică I din lobul parietal (girul postcentral): - informațiile de la mână se proiectează pe fața laterală superioară a ariei somestezice I - informațiile de la picior se proiectează în aria somestezică I, în dreptul șanțului interemisferic 2. Calea sensibilității tactile grosiere (protopatică) - receptorii sunt piele – corpusculi Meissner din dermul superficial și discurile tactile Merkel (TNL) - N1 – în ganglionul spinal - dendrita lungă ajunge la receptori - axonul pătrunde în măduvă prin rădăcina posterioară - N2 - în cornul posterior - axonul lui trece în cordonul anterior opus, are traseu ascendent formând fasciculul spinotalamic anterior până în talamus; are originea în cornul posterior! - N3 – în talamus - axonul se proiectează pe scoarța cerebrală, în aria somestezică I din lobul parietal (girul postcentral)

7

3. Calea sensibilității tactile fine (epicritice) - receptorii sunt piele – aceeași ca și pentru sensibilitatea tactilă protopatică, dar cu câmp receptor mai mic. - N1 – în ganglionul spinal - dendrita lungă ajunge la receptori - axonul pătrunde în măduvă prin rădăcina posterioară în cordonul posterior de aceeași parte, unde formează, până în bulb fasciculele spinobulbare (au originea în ganglionul spinal!: a.- fasciculul gracilis (Goll) – lateral de șanțul median posteror b.- fasciculul cuneat (Burdach) – lateral de fasciculul gracilis - apare numai în măduva toracală superioară și cervicală - N2 – în nucleii gracilis și cuneat (Goll și Burdach) din bulbul rahidian - axonul se încrucișează formând decusația senzitivă și are traseu ascendent formând lemniscul medial până în talamus - N3 – în talamus - axonul se proiectează pe scoarța cerebrală, în aria somestezică I din lobul parietal (girul postcentral)

II. Căile sensibilității proprioceptive – conduc informații de la proprioceptorii din sistemul locomotor (mușchi, tendoane, articulații, periost) 1. Calea sensibilității kinestezice: –pentru simțul poziției și al mișcării în spațiu (proprioceptivă conștientă) - utilizează calea cordoanelor posterioare (fasciculele gracilis și cuneat) împreună cu sensibilitatea tactilă epicritică - receptorii sunt corpusculii neurotendinoși Golgi și corpusculii Ruffini 2. Calea sensibilității proprioceptive de control al mișcării (simțul tonusului muscular, proprioceptivă inconștientă): - receptorii sunt fusurile neuromusculare - are doi neuroni, neavând proiecție corticală - N1 – în ganglionul spinal - dendrita lungă ajunge la receptori 8

- axonul pătrunde în măduvă prin rădăcina posterioară - N2 – în coarnele posterioare ale MS - axonul se poate comporta în 2 moduri: - nu se încrucișează, trece în cordonul lateral de aceeași parte formând fasciculul spinocerebelos dorsal (direct, Flechsig), cu traseu ascendent, străbate bulbul și ajunge la cerebel prin pedunculii cerbeloși inferiori - se încrucișează, trece în cordonul lateral de partea opusă, ventral față de fasciculul spinocerebelos dorsal, formând fasciculul spinocerebelos ventral (încrucișat, Gowers), cu trase ascendent prin bulb, punte și mezencefal și ajunge la cerebel prin pedunculii cerebeloși superiori. Fasciculele spinocerebeloase 1.Receptor muscular 2. Primul neuron al căii (în ggl. spinal) 3. Fasciculul spinocerebelos direct, dorsal (Flechsig) 4. Fasciculul spinocerebelos încrucişat, ventral, (Gowers) 5. Măduva spinării 6. Bulb 7. Punte 8. Mezencefal 9. Peduncul cerebelos superior 10. Peduncul cerebelos mijlociu 11. Peduncul cerebelos inferior 12. Cerebel 13.Talamus 14. Cortex cerebral

III. Căile sensibilității interoceptive - receptorii – TNL sau corpusculi lamelați - se găsesc numai în pereții vaselor și ai organelor - stimulați în condiții anormale, fiind punctul de plecare al senzației dureroase (în condiții normale, viscerele nu reacționează la stimuli mecanici, termici, chimici iar influxurile nervoase interoceptive nu devin conștiente) - N1 – în ganglionul spinal - dendrita lungă ajunge la receptori - axonul pătrunde în măduvă prin rădăcina posterioară - N2 – în măduvă - axonii - intră în alcătuirea unui fascicul - din aproape în aproape ajung la talamus – cale multisinaptică - N3 – în talamus - axonul se proiectează difuz în cortexul cerebral B. CĂILE DESCENDENTE – sunt căi ale motricității, motilității. 1. Calea sistemului piramidal – origine exclusiv corticală - controlează motilitatea voluntară 9

Fasciculul piramidat (corticospinal) - are origini corticale diferite: - aria motorie - aria premotorie - aria motorie suplimentară - aria motorie secundară - din 1 milion fibre, 70% sunt mielinizate (700.000) - străbat descendent toate etajele TC și, ajunse la bulb, se comportă diferit: a. - 75% din fibre se încrucișează în bulbul rahidian – decusația piramidală și formează fasciculul piramidal încrucișat (corticospinal lateral), care ajunge în cordonul lateral al MS b. - 25% din fibre nu se încrucișează și formează fasciculul piramidal direct (corticospinal anterior), care ajunge în cordonul anterior de aceeași parte, lângă fisura mediană anterioară; în dreptul fiecărui segment, o parte din fibre părăsesc acest fascicul, se încrucișează și trec în cordonul anterior opus. Fibre corticonucleare – se desprind din fasciculul piramidal și ajung la nucleii motori ai nervilor cranieni Căile piramidale 1. Cortex motor 2. Corp striat 3. Talamus 4. Fascicul piramidal direct 5. Fascicul piramidal încrucişat 6. Motoneuron α a. Sinapsă directă cu motoneuronul b. Sinapsă prin intermediul unui neuron intercalar !!! Ambele fascicule corticospinale se încrucişează, fasciculul corticospinal încrucişat la nivel bulbar, iar fasciculul corticospinal direct, la nivelul diferitelor segmente ale măduvei spinării. Din acest motiv, impulsurile nervoase pornite de la o emisferă, ajung la muşchii jumătăţii opuse a corpului. Calea siste mului piramidal are 2 neuroni: - un neuron cortical – central, de comandă – în cortexul motor - un neuron inferior – periferic sau de execuție – în coarnele anterioare ale MS și în nucleii motori ai nervilor cranieni 2. Calea sistemului extrapiramidal: - originea corticală și subcorticală - controlează motilitatea involuntară automată și semiautomată a. Căile extrapiramidale corticale – ajung la nucleii bazali (corpi striați) – fibre corticostriate, de unde pornesc eferențe la nuclei mezencefalici - nucleu roșu – fibre striorubrice - substanța neagră – fibre strionigrice - substanța reticulată – fibre strioreticulate b. Căile extrapiramidale corticale - din TC pornesc spre măduvă: - din substanța neagră a mezencefalului –fascicul nigrospinal– intră în cordonul lateral - din nucelul roșu a mezencefalului – fascicul rubrospinal – intră în cordonul lateral 10

- din coliculii cvadrigemeni ai mezencefalului – fascicule tctospinale–intră în cordonul anterior - din substanța reticulată a TC – fascicul reticulospinal – intră în cordonul lateral/anterior - din nucleii vestibulari ai bulbului – fascicule vestibulospinale (lateral și anterior) – intră în cordoanele lateral și anterior - din nucleii olivari din bulbul rahidian – fascicul olivospinal – intră în cordonul lateral Toate aceste fascicule extrapiramidale ajung, în final, la neuronii somatomotori din coarnele anterioare ale MS. Pe căile descendente piramidale și extrapiramidale, centrii encefalici exercită controlul motor voluntar (calea piramidală) și automat (căile extrapiramidale) asupra musculaturii scheletice. În acest mod sunt reglate tonusul muscular și activitatea motorie, fiind menținute postura și echilibrul corpului.

11

Măduva spinării: 1. fascicul gracilis; 2. fascicul cuneat; 3. fascicul fundamental posterior; 4. fascicul spinocerebelos direct Flechsig; 5. fascicul fundamental lateral; 6. fascicul piramidal incrucisat; 7. fascicul rubrospinal; 8. fascicul vestibulospinal lateral; 9. fascicul spinotalamic lateral; 10. fascicul spinocerebelos Gowers; 11. fascicul olivospinal; 12. fascicul spinotectal; 13. fascicul reticulospinal; 14. fascicul spinotalamic ventral; 15. fascicul tectospinal; 16. fascicul vestibulospinal ventral; 17. fascicul piramidal direct; 18. fascicul fundamental anterior.

12