284405348-teza-original-inventariere.docx

Cuprins Introducere……………………………………………………………………….. 3 Capitolul I Caracteristica legislativă a organizării inventarierii........................6 1.1 Esenţa, însemnătatea şi tipurile inventarierii.......................................................6 1.2 Modul de efectuare a inventarierii......................................................................10 Capitolul II. Inventarierea şi rolul acesteia în contabilitate..............................17 2.1 Circulaţia documentar-contabilă în cadrul întreprinderii..................................17 2.2 Determinarea rezultatelor inventarierii şi contabilitatea surplusurilor..............21 2.3 Determinarea rezultatelor inventarierii şi contabilitatea neajunsurilor.............26 Concluzie................................................................................................................35 Bibliografie.............................................................................................................36

3

Introducere Contabiliatea trebuie să asigure informaţii reale asupra activităţii unităţii patrimoniale în vederea controlului asupra modului în care sunt gospodărite mijloacele materiale şi băneşti şi a adoptării de decizii fundamentate din punct de vedere ştiinţific. Una din condiţiile fundamentale ale realizării acestei cerinţe o reprezintă concordanţa deplină care trebuie să existe între datele înregistarte în conturi şi realitatea obiectivă din întreprindere. Existenţa şi mişcarea valorilor materiale şi băneşti sunt consemnate în documente şi apoi înregistrate în evidenţa contabilă şi evidenţa operativă, însă aceste date prezentate în contabilitate pot sa fie diferite în raport cu situaşia reală patrimonială. Deoarece în activitatea curentă pot avea loc unele modificări cantitative şi valorice ale patrimoniului care nu pot fi consemnate în documente, este necesar ca, periodic, să se confrunte datele din evidenţa contabilă cu realitatea, utilizînd inventarierea ca procedeu al metodei contabile [15]. Inventarierea reprezintă ansamblul operaţiilor de verificare faptică a existenţei elementelor patrimoniale sub aspect cantitativ, calitativ şi valoric. În cazul în care se constată lipsa din gestiune din vina angajatului, se impută acestuia lipsa şi se recuperează suma aferentă proceselor lipsă. Cu această ocazie se testează angajatul şi se recurge la măsuri ce trebuiesc luate cu privire la acţiunile sale în cadrul firmei. Inventarierea se desfăşoară în cadrul firmei de către organele competente, acestea fiind membri ai comisiei de inventariere. Dacă se produce o calamitate naturală, inventarierea joacă un rol important, deoarece aşa se pot determina costurile calamităţii şi ceea ce rămîne neafectat şi poate fi folosit în continuare. La schimbările de preţ este necesară inventarierea pentru a determina stocurile ramăse la preţul vechi şi a stocurilor noi care intră în gestiune. Inventarierea se află în strînsă legatură cu celelalte procedee ale contabilităţii. Astfel, toate operaţiile economice se consemnează în documente, iar datele din documente se înregistrează în conturi. Informaţiile din conturi sunt verificate cu ajutorul balanţei şi se confruntă cu realitatea prin intermediul inventarierii. Inventarierea stă la baza întocmirii unui bilanţ real, contribuind la asigurarea imaginii fidele şi la aplicarea principiului prudenţei. În urma întocmirii acestei lucrări am avut ocazia să-mi îmbogaţesc cunoştintele legate de inventarierea patrimoniului iar prin prezenta lucrare şi prin studiul contabilităţii timp de patru ani doresc să-mi certific competenţele mele profesionale.

4

Actualitatea temei lucrării date „Inventarierea şi rezultatele acesteia”, este conturată de necesitatea de cunoaştere a situaţiei efective cu cea contabilă. Scopul acestei lucrări este de a demonstra importanţa şi necesitatea contabilizării operaţiilor cu privire la inventariere, precum şi de a evidenţia particularităţile evidenţei contabile corecte a patrimoniului întreprinderii. Pentru a demonstra importanţa şi necesitatea contabilizării operaţiilor cu privire la inventarierea întreprinderii este necesar de a rezolva următoarele sarcini în cadrul companiei ÎS ,,Poşta Moldovei’’ CP Făleşti: 

De a prezenta noţiunile generale şi importanţa privind elementele inventarierii,



De a analiza circulaţia documentar – contabilă în procesul inventarierii,



De a constata evidenţa contabilă a surplusurilor de pe urma inventarierii,



De a constata evidenţa contabilă a lispurilor de pe urma inventarierii,



De a întocmi rezultatele inventarierii şi concluziile respective. Întreprinderea filială ÎS ,,Poşta Moldovei’’ CP Făleşti s-a creat în scopul sporirii

eficienţei activităţii de acordare serviciilor poştale a complexului economic al Republicii Moldova pe temeiul sporirii eficienţei acestui sector atît pentru persoane fizice, cît şi juridice. Compania ÎS ,,Poşta Moldovei’’ CP Făleşti este înregistrată de către Camera Înregistrării de Stat cu IDNO 1002600023242 Adresa juridică: Republica Moldova, or.Falesti, str. Stefan cel Mare 1. Principalul gen de activitate al ÎS ,,Poşta Moldovei’’ CP Făleşti îl constituie: 

prestarea serviciilor poştale.

Politica de evidenţă este elaborata în baza (anexa1) [4]: 

Legea 113 din 21.04.2007 "legea contabilitatii".



Standardele naţionale a evidentei contabile aprobare prin ordinul Ministerului Finanţelor N174 din 25 - Xll - 1997.



Planul de conturi contabile al activităţii economico- financiare a întreprinderilor aprobate prin ordinul Ministerului de Finanţe al RM N174 din 25 decembrie 1997.



Diverse acte normative, inclusiv completările şi schimbările lor.

5

Capitolul I Caracteristica legislativă a organizării inventarierii 1.1 . Esenţa, însemnătatea şi tipurile inventarierii Inventarierea reprezintă procedeul de control şi autentificare documentară a existenţei elementelor contabile care aparţin şi/sau se află în gestiunea temporară a entităţii [2]. Inventarierea are următoarele sarcini: 

determinarea existenţei efective a elementelor patrimoniale (active nemateriale, mijloace fixe, stocuri de mărfuri şi materiale, creanţe, mijloace băneşti, datorii etc.);



controlul asupra stării activelor prin compararea realităţii cu informaţia furnizată de contabilitate;



depistarea valorilor care şi-au pierdut parţial calităţile iniţiale sau sînt învechite din punct de vedere moral;



verificarea respectării regulilor şi condiţiilor de păstrare a stocurilor de mărfuri şi materiale, mijloacelor băneşti, precum şi a maşinilor, utilajelor şi a altor mijloace fixe;



verificarea realităţii valorii de bilanţ a elementelor patrimoniale. Modul de efectuare a inventarierii şi de reflectare în contabilitate a rezultatelor acesteia

sînt şi reglementate de Legea contabilităţii nr. 113-XVI din 27.04.2007 [1] şi Regulamentul cu privire la inventariere nr. 27 din 28.04.2004 [2]. În conformitate cu aceste acte normative menţionate, unităţile patrimoniale au obligaţia să efectueze inventarierea generală a patrimoniului: 

la începutul activităţii;



cel puţin o dată pe an, de regulă la sfîrşitul anului;



pe parcursul funcţionării;



în cazul fuzionării, divizării, încetării activităţii. 6

De asemenea, inventarierea mai este obligatorie (dar nu este una generală) în cazul următoarelor situaţii: 

în cazul modificării preţurilor;



la cererea organelor de control cu prilejul efectuării controlului sau a altor organe

prevăzute de lege; 

ori de cîte ori sunt indici că există lipsuri sau plusuri în gestiune care nu pot

fi stabilite cert decît prin inventariere; 

atunci cînd intervine o predare-primire de gestiune;



cu prilejul reorganizării gestiunilor;



ca urmare a calamităţilor naturale sau a unor cazuri de forţă majoră;



în alte cazuri prevăzute de lege.

Pot exista excepţii de la regulă inventarierii anuale, acest lucru trebuie solicitat de instituţiile publice ale Ministerului Finanţelor. Dacă în situaţiile prezentate au fost inventariate toate elementele patrimoniale dintr-o gestiune, aceasta poate ţine loc de inventariere însă numai cu aprobarea ordonatorului de credite, administratorului sau a altei persoane care are abligaţia gestionării patrimoniului. De obicei, inventarierea anuala a patrimoniului se face la incheierea exerciţiului, avăndu- se în vedere specificul activităţii.În cazul elementelor patrimoniale aduse ca aport, acestea se înscriu în registrul-inventar grupate pe conturi. Pentru agenţii economici cu activitate complexă inventarierea se poate efectua şi înaintea datei de 31 decembrie, cu condiţia

asigurării valorificării şi cuprinderii rezultatelor inventarierii în bilanţul contabil

întocmit pentru anul respectiv. Valorile aflate în caseria unităţilor patrimoniale, cecurile, biletele la ordin şi disponibilităţile băneşti din conturi se inventariază în conformitate cu legile in vigoare [7]. Atunci când în cadrul unităţii patrimoniale există bunuri proprietate publică (un exemplu elocvent ar fi regiile autonome), date în administrarea acestora, inventarierea bunurilor din această categorie se face distinct. Dacă inventarierea unor gestiuni a avut loc pe parcursul anului, în registrul- inventar se va cuprinde valoarea stocurilor faptice inventariate, actualizate cu intrările şi ieşirile de bunuri din perioada cuprinsă între data inventarierii şi ultima zi a anului. Contabilitatea, ca principal instrument al conducerii, trebuie să asigure informaţii reale asupra activităţii unităţii patrimoniale, în vederea adoptării de decizii fundamentate din punct de vedere ştiintific. Pentru realizarea acestui obiectiv, o condiţie fundamentală o prezintă

7

concordanţa deplină care trebuie să existe între datele înregistrate în conturi şi realitatea faptică existenta în unitate. Mijlocul principal prin care se constată situaţia reală a patrimoniului şi compararea datelor obţinute pe această cale cu datele contabilităţii, îl reprezintă inventarierea. Inventarierea este un procedeu al metodei contabilităţii, comun şi altor ştiinţe economice, care reprezintă ansamblul operaţiunilor prin care se constată existenţa cantitativă şi valorică sau numai valorică după caz,

a elementelor de activ şi de pasiv aflate în

patrimoniul unităţii la data la care aceasta se efectuează [1]. Toate aceste operaţii se efectuează cu scopul evaluarii elementelor inventariate şi punerii de acord a datelor contabilităţii cu realitatea faptică constatată. Necesitatea inventarierii patrimoniului unităţilor se explică prin importanţa deosebită pe care o prezintă pentru activitatea practică a acestora. În primul rând, ea constituie baza de pornire pentru deschiderea şi organizarea evidenţei operative şi contabile la unităţile patrimoniale nou infiinţate. La începutul activităţii, inventarierea are ca obiect principal stabilirea şi evaluarea elementelor patrimoniale care constituie aporturile în natură şi/sau în bani ale asociaţilor/acţionarilor sau întreprinzătorului particular, în funcţie de forma de organizare a unităţii economice. În al doilea rând, în decursul exerciţiului, ea este determinată de faptul că între datele contabilităţii şi realitatea de pe teren pot să apară anumite diferenţe, în plus sau în minus, chiar şi în condiţiile unei bune organizări a evidenţei operative şi contabile, datorită mai multor cauze dintre care menţionăm: - modificări intervenite la elementele patrimoniale ale unităţii, fie ca urmare a unor cauze naturale (cum sunt: uscarea, evaporarea, scăderea în greutate etc.), fie datorită unor cauze subiective (ca de exemplu: măsurări inexacte; sustrageri de mijloace economice); - neântocmirea sau întocmirea defectuoasă a unor documente; - neânregistrarea sau înregistrarea greşită în conturi a anumitor operaţii; -neglijenţa şi neatenţia gestionarilor care gestionează bunurile şi valorile economice. Rolul inventarierii se manifestă pe mai multe direcţii şi anume [7]: - inventarierea este un mijloc de realizare a concordanţei datelor contabilităţii şi a celorlalte forme de evidenţă economică cu realitatea obiectivă pe care o reprezintă; - constituie un mijloc de control şi verificare asupra integrităţii mijloacelor economice, a bunei gospodăriri a patrimoniului pentru întărirea gestiunii economice.Cu această

8

se stabilesc răspunderile şi măsurile de recuperare a pagubelor produse asupra

ocazie

patrimoniului; - inventarierea contribuie la mobilizarea resurselor interne prin aceea că permite identificarea valorilor materiale fără mişcare, neutilizabile sau degradate, a produselor şi mărfurilor greu vandabile etc., şi valorificarea acestora. - constatarea deprecierilor provizorii (reversibile) bunurilor şi valorilor economice, cu ocazia inventarierii, stă la baza constituirii şi înregistrării provizioanelor pentru deprecieri; -

prin inventariere se determină mărimea unor indicatori economici cuprinşi în

contabilitate. Pe această bază are loc determinarea producţiei neterminate care influenţează calculul exact al costurilor şi rezultatelor finale. - inventarierea este o lucrare premergătoare, obligatorie, întocmirii bilanţului contabil anual, contribuind la realizarea imaginii fidele a patrimoniului reprezentată prin bilanţ; - inventarierea contribuie la

respectarea disciplinei financiare şi la desfăşurarea

normală a decontărilor, prin descoperirea creanţelor neâncasate, respectiv, a datoriilor neplătite la timp; - pe baza inventarierii se pot obţine o serie de concluzii pentru îmbunătăţirea organizării contabilităţii curente, a evidenţei operative a stocurilor, a controlului gestionar etc. Obiectul inventarierii îl constituie întregul patrimoniu, adică toate elementele de activ şi pasiv de care dispune unitatea patrimonială, în momentul efectuării inventarierii. În teoria şi practica de contabilitate se poate vorbi despre mai multe categorii de inventariere. În funcţie de perioada când se efectuează inventarierea poate fi de două feluri [9]: anuală; periodică. Inventarierea anuală a elementelor patrimoniale se face, de regulă, cu ocazia incheierii exerciţiului financiar, avându-se în vedere şi specificul activităţii unităţii economice. Lucrările de inventariere anuală cuprind toate elementele patrimoniale de natura stocurilor materiale, a valorilor băneşti, a creanţelor, datoriilor, etc. şi necesită un volum mare de muncă concentrată într-o perioadă relativ scurtă de timp ceea ce determină eşalonarea lucrărilor într-o perioadă anterioară şi valorificarea rezultatelor pe baza stocurilor constatate prin inventar ţinând seama de mişcările ulterioare înregistrate în evidenţa contabilă. Inventarierea periodică se face la alte intervale de timp mai mici, sau mai mari, decât anul calendaristic. De exemplu, casa şi alte valori gestionate în casieria unităţii se inventariază cel puţin odată pe lună, de către contabilul şef sau alte persoane desemnată în

9

acest scop, mărfurile şi ambalajele la unităţile comerciale cu amănuntul se inventariază de două ori pe an, vagoanele de cale ferată o dată la cinci ani. În dependentă de gradul de cuprindere al elementelor patrimoniale [17]: 

inventariere totală, cuprinde toate elementele patriomoniale



inventariere parţială, cuprinde doar anumite tipuri de active sau pasive. De exemplu, invetarierea mijloacelor băneşti.

Dupa caracterul inventarierii: 

inventariere planificată – se efectueaza periodic conform graficului existent la întreprindere



inventariere inopinată – se efectuează pe neaşteptate pentru gestionari cu scopul depistării fraudelor .

După modalitatea de efectuare [15]: 

inventariere totală – se extinde asupra tuturor sortimentelor care formează un element patrimonial, sau asupra tuturor bunurilor dintr-o gestiune.



inventariere prin sondaj – cuprinde numai anumite sortimente a unui element patrimonial sau numai anumite bunuri dintr-o gestiune. Astfel de inventariere se aplică în cazul unui volum mare de lucru şi necesită mai puţin timp, însă nu asigură obiectivitatea rezultatelor. Dacă pe parcursul invetarierii prin sondaj se depistează nereguli semnificative, atunci se efectuează inventarierea totală. Responsabilitatea pentru efectuarea corectă şi oportună a inventarierii o poartă

conducatorul întreprinderii. Contabilul-sef împreună cu conducătorii subdiviziunilor şi serviciilor sînt obligaţi să verifice respectarea regulilor de efectuare a inventarierii.

1.2 Modul de efectuare a inventarierii Orice

persoană

juridică

sau

fizică,

care

potrivit

legii,

işi

organizează

contabilitatea proprie are”obligaţia să efectueze inventarierea generală a patrimoniului: la începutul activităţii, cel putin o dată pe parcusul funcţionării sale, în cazul funcţionării sau încetării activităţii, precum şi în alte situaţii prevăzute de lege Inventarierea se efectuează în scopul stabilirii situaţiei reale a patrimoniului agentului economic, ceea ce impune verificarea faptică a tuturor elementelor patrimoniale şi totodată a bunurilor aparţinând altor persoane juridice sau fizice, indiferent sub ce formă sunt deţinute.

10

Prin inventariere se întelege ansamblul operaţiilor care permit constatarea existenţei tuturor elementelor de activ şi pasiv, cantitativ şi valoric sau numai valoric, după caz, existente în patrimoniul unităţii la un moment dat. Inventarierea

care

se

efectuează

la

începutul

activităţii,

la

constituirea

unităţii patrimoniale, are ca obiectiv principal atât constatarea existenţei, cât şi evaluarea elementelor patrimoniale aportate în natură de către acţionari sau asociaţi. Pe parcursul funcţionării unităţii patrimoniale, inventarierea întregului patrimoniu se efectuează cel puţin o dată pe an

şi în principiu

cu prilejiul încheierii exerciţiului

financiar pentru ca situaţiile financiare să reflecte o imagine cât mai reală a poziţiei financiare şi a performanţelor întreprinderii. Efectuarea inventarierii presupune parcurgerea a trei etape [2]: 

pregatirea pentru efectuarea inventarierii



efectuarea propriu-zisa a inventarierii



reflectarea rezultatelor inventarierii

La etapa de pregatire se crează comisia de inventariere, în componenţa căreia se includ reprezentanţi ai administraţiei, lucrători ai serviciului contabil ţi alţi specialişti. Membri ai comisiei de inventariere nu pot fi gestionarii a căror valori materiale sînt supuse inventarierii şi contabilii care efectuează evidenţă contabilă a sectorului supus inventarierii, cu excepţia întreprinderilor mici. Componenta comisiei de inventariere se aprobă prin ordinul conducătorului întreprinderii în care se mai stabilesc termenele de efectuare a inventarierii, subdiviziunile (depozitele, secţiile de producţie) şi valorile supuse inventarierii. La întreprinderi mari şi mijlocii comisia de inventariere trebuie să fie compusă minimum din cinci persoane, iar la întreprinderile mici – din trei persoane. Apoi comisia cere de la gestionar o declaraţie scrisă prin care el confirmă faptul dacă are sau nu în gestiune bunuri care nu aparţin întreprinderii, dacă are documente de primire-predare a bunurilor care nu au fost predate în contabilitate, precum şi numărul şi data ultimului document de intrare şi de iesire a bunurilor. Tot la aceasta etapă se sigilează încăperile unde se află bunurile supuse inventarierii, se sistează operaţiile de intrare-ieşire a bunurilor din gestiune, se verifică starea de funcţionare a aparatelor de măsură a greutăţii, iar serviciul contabil efectuează reflectarea în conturile contabile şi în evidenţa analitică a tuturor operaţiunilor economice efectuate pînă la înventariere, verificarea corectitudinii şi exactităţii înregistrărilor prin confruntarea informaţiilor din contabilitate cu cele din evidenţa operativă şi prin întocmirea balanţelor de verificare sintetice şi analitice şi să ridice de la gestiuni toate evidenţele operative şi să le vizeze cu menţiunea „pînă la 11

inventariere” acestea servind drept temei pentru determinarea stocurilor la începutul inventarierii. Efectuare propriu-zisă a inventarierii - prevede executarea anumitor lucrări ce includ numărarea, recalcularea şi înregistrarea în documente speciale. Existenţa bunurilor se constată prin cîntărire, măsurare, calcule tehnice sau numerare. La inventarierea unei cantităţi mari se întocmesc borderouri de cîntărire. La finele zilei de lucru sau dupa recîntărire datele efective din borderouri se confruntă şi totalurile determinate se introduce în listele de inventar. Ambalajul se înregistrează separate pe tipuri şi destinaţie speciala (nou, folosit, e. t. c). Existenţa bunurilor aflate în custodie sau arendate nu poate fi stabiltă prin recalcularea fizică, de aceea drept temei servesc datele existente în contabilitate. Conform Regulamentului nr. 27, inventarierea efectivă se materializează prin înscrierea bunurilor inventariate în formularele-tip INV-2 "Lista de inventariere" şi/sau INV-2A "Lista de inventariere" în urma verificării existenţei fizice a fiecărui bun inventariat. Listele de inventariere se întocmesc în trei exemplare, din care un exemplar - de către gestionar, iar două exemplare - de un membru al comisiei de inventariere, pe gestiuni şi bunuri şi se semnează pe fiecare filă de membrii comisiei de inventariere, de gestionar şi de contabilul care ţine evidenţa gestiunii. În cazul predării-primirii gestiunii, listele de inventariere se întocmesc în cinci exemplare, din care: un exemplar - de gestionarul care predă, un exemplar de gestionarul care primeşte gestiunea, iar trei exemplare - de un membru al comisiei de inventariere [2]. La sfîrşitul fiecărei zile se compară datele din lista de inventariere întocmită de gestionar cu cele înscrise de membrul comisiei de inventariere. Listele de inventariere pot fi completate manual sau cu ajutorul mijloacelor tehnice de calcul. Listele de inventariere întocmite manual se completează cu cerneală sau pix, citeţ şi clar şi nu se admit corectări sau ştersături. Corectarea greşelilor urmează să se efectueze în toate exemplarele listelor de inventariere prin anularea menţiunilor incorecte (se barează cu o linie) şi deasupra înscrierii anulate se scrie cea corectă. Corectările vor fi stipulate şi semnate de către toţi membrii comisiei de inventariere şi de gestionari. În listele de inventariere nu se admite a lăsa rînduri necompletate. Ultimele rînduri necompletate ale listelor de inventariere se barează. Deci, trebuie de menţionat ca orice întreprindere este obligată prin lege să efectueze periodic inventarierea pe fiece tip de bunuri. Astfel, potrivit Regulamentului nr. 27, există procedee specifice de inventariere a diverselor categorii de bunuri [2]: 1. Inventarierea activelor materiale pe termen lung: Pînă a începe inventarierea este necesar de controlat:- existenţa şi starea paşapoartelor tehnice sau a altei documentaţii tehnice;existenţa documentelor aferente mijloacelor fixe date sau luate în arendă de către întreprindere şi 12

a celor date sau luate la păstrare şi în folosinţă temporară. La inventarierea mijloacelor fixe, comisia de inventariere efectuează în mod obligatoriu controlul efectiv al mijloacelor şi înscrie în listele de inventariere denumirea completă, destinaţia, numărul de inventar (anexa 2, 3, 4, 5), numărul de fabricare (numărul indicat în paşaportul tehnic) şi unele caracteristici tehnice sau de exploatare. Maşinile, utilajele şi instalaţiile de forţă se trec în listele de inventariere individual, indicîndu-se numărul de inventar, uzina producătoare, numărul paşaportului tehnic, anul producerii, destinaţia, capacitatea etc. Mijloacele fixe neutilizabile pentru exploatare şi care nu se supun restabilirii se includ într-o listă de inventariere separată cu indicarea momentului scoaterii din exploatare şi motivelor care au cauzat neutilizabilitatea lor (deteriorarea, uzura completă etc. ). Listele de inventariere cu mijloacele arendate şi aflate la păstrare se întocmesc separat pe fiecare arendator şi întreprindere care le-a transmis la păstrare. În acestea, în afară de datele stabilite, se indică de asemenea denumirea arendatorului sau şi termenul arendei sau păstrării. Un exemplar al listei de inventariere a mijloacelor arendate sau aflate la păstrare se expediază arendatorului pentru confirmare. 2. Inventarierea activelor nemateriale: Comisia de inventariere va verifica: - existenţa documentelor care certifică dreptul întreprinderii de a utiliza activele nemateriale;corectitudinea şi reflectarea oportună în bilanţ a valorii activelor nemateriale care se referă la obiectele proprietăţii industriale (OPI) şi aparţin întreprinderii în baza dreptului de proprietate. Constatarea faptului de utilizare a activului nematerial se efectuează în temeiul următoarei liste de documente care se concretizează separat pentru fiecare caz de estimare a valorii activului nematerial: - originalul sau copia autentificată de notar a brevetului, certificatului de înregistrare;- copia descrierii activului nematerial;- actul privind utilizarea activului nematerial;- folosirea mărcii de produse şi servicii; utilizarea denumirii de origine a produsului pentru desemnarea produsului; utilizarea soiurilor de plante create ca rezultat al selecţiei; utilizarea raselor de animale create ca rezultat al selecţiei şi sub influenţa schimbării condiţiilor de hrană, întreţinere şi exploatare; - documentul care confirmă suma mijloacelor bănesti achitate sau valoarea depistată a altei forme de compensare, utilizate la achiziţionarea sau crearea activelor nemateriale; - contractul de cesiune (transmitere) către întreprindere a dreptului asupra titlului de protecţie înregistrat la Agenţia pentru Protecţia Proprietăţii Industriale;- contractul de licenţă pentru dreptul de folosire a obiectelor proprietăţii industriale înregistrat la Agenţia pentru Protecţia Proprietăţii Industriale etc. 3. Inventarierea stocurilor de mărfuri şi materiale: La întreprinderile industriale este necesar de determinat:- existenţa efectivă a stocurilor de semifabricate (piese, agregate) şi a 13

articolelor care se află în proces de confecţionare şi asamblare;- rebutul care nu a fost trecut în evidenţă;- producţia în curs de execuţie conform comenzilor anulate, precum şi a comenzilor, executarea cărora este suspendată;- costul efectiv al semifabricatelor (pieselor, agregatelor), care se află în producţie în proces de confecţionare sau asamblare. Materiile prime, materialele, prefabricatele, piesele de schimb, semifabricatele etc. , aflate la locurile de muncă, nu se consideră producţie în curs de execuţie. Acestea se inventariază separat şi se trec în conturile de stocuri, diminuîndu-se cheltuielile respective, iar după terminarea inventarierii se înregistrează în conturile iniţiale de cheltuieli. Înainte de începerea inventarierii este necesar să se predea la magazii şi depozite toate piesele, ansamblurile şi agregatele, a căror prelucrare a fost terminată; să se colecteze din secţii sau ateliere toate produsele reziduale şi deşeurile, întocmindu-se documente de constatare, şi să se prezinte la control semifabricatele, utilizarea cărora nu corespunde standardelor. Semifabricatele producţiei în curs de execuţie şi semifabricatele aflate în secţii urmează să fie aranjate în ordinea pentru asigurarea corectitudinii şi uşurinţei la numărarea cantităţii acestora. Verificarea stocurilor de semifabricate ale producţiei în curs de execuţie (piese, subansambluri, agregate) se efectuează prin metoda numărării, cîntăririi şi măsurării efective. Listele de inventariere se întocmesc separat pentru fiecare secţie (sector, gestiune) (anexa 6, 7, 8, 9, 10, 11, 12. 13, 14) cu indicarea denumirii semifabricatelor, etapei sau gradului de pregătire, cantităţii sau volumului acestora. Pentru producţia neterminată, care reprezintă o masă neomogenă sau un amestec (în ramurile corespunzătoare ale economiei), în listele de inventariere, precum şi în situaţia de comparaţie se reflectă doi indicatori cantitativi: cantitatea acestei mase sau amestec şi cantitatea materiei prime sau a materialelor (pe denumiri distincte) ce intră în componenţa ei. Cantitatea materiilor prime sau a materialelor se determină conform calculelor tehnice stabilite prin instrucţiunile de ramură. În listele de inventariere a activelor pe termen lung în curs de execuţie se indică pentru fiecare obiect în parte, pe baza constatării la faţa locului, denumirea obiectului, descrierea amănunţită a stadiului în care se află acesta, pe baza valorii din documentaţia existentă (devize), precum şi în funcţie de volumul lucrărilor executate la data inventarierii. 4. Inventarierea mijloacelor băneşti: La inventarierea mijloacelor băneşti se utilizează Procesul-verbal de inventariere a numerarului (anexa 15). La inventarierea casieriei se verifică numerarul efectiv de mijloace băneşti şi alte valori existente în casierie. Controlul se efectuează pe tipuri de documente, indicindu-se în listă denumirea, numărul, seria şi suma totală a acestora. Inventarierea mijloacelor băneşti se efectuează prin metoda verificării sumelor existente în contul respectiv:a) încasările - cu datele din extrasul de cont al instituţiei financiare, oficiului 14

poştal, copiile documentelor de însoţire a încasărilor în casierie ş. a. ;b) sumele transferate de părţile legate - cu datele obţinute din avizele lor (avizo), indicîndu-se data, numărul dispoziţiei de plată, suma şi denumirea instituţiei financiare sau oficiului poştal, care a primit transferul. Inventarierea mijloacelor băneşti, care se află în conturile de decontare, valutar şi curent, în acreditive speciale şi alte conturi, se efectuează prin confruntarea soldurilor din extrasele de cont emise de instituţiile financiare cu cele din contabilitate. 5. Inventarierea creanţelor şi datoriilor: Inventarierea decontărilor cu fondatorii, instituţiile financiare, bugetul, cumpărătorii (anexa 16, 17, 18, 19), furnizorii (20, 21, 22, 23, 24), parţile legate, salariaţii proprii, deponenţii şi alţi debitori şi creditori constă în depistarea, conform documentelor respective, a soldurilor şi controlului riguros al justificării sumelor existente în aceste conturi. Comisia stabileşte termenul înregistrării creanţelor şi datoriilor, realitatea existenţei acestora şi persoanele vinovate de trecerea termenului de prescripţie în cazul existenţei ei. Tuturor debitorilor, cu care decontările nu se efectuează prin sistemul "incaso", întreprinderile creditoare le expediază extrase din conturile analitice privind datoriile acestora. Extrasele de cont confirmate se prezintă comisiei de inventariere pentru confirmarea existenţei datoriilor. Întreprinderile debitoare sînt obligate să confirme în decurs de 5 zile din ziua primirii extraselor soldul creanţelor şi/sau să comunice obiecţiile lor. Sumele reflectate în conturile de datorii şi creanţe cu cumparătorii, părţile legate şi furnizorii, cu alţi debitori şi creditori trebuie să fie confirmate. În cadrul decontărilor cu salariaţii proprii se verifică suma salariilor necerute, precum şi sumele şi motivele apariţiei plăţii în plus efectuată salariaţilor. La inventarierea avansurilor se verifică rapoartele titularilor privind eliberarea avansurilor, ţinînd cont de utilizarea lor cu destinaţie specială, precum şi sumele avansurilor eliberate fiecărui titular, data eliberării şi destinaţia utilizării. Comisia de inventariere stabileşte prin metoda verificării documentare:a) veridicitatea decontărilor cu instituţiile financiare, parţile legate care întocmesc de sine stătător bilanţul contabil şi cu organele ierarhic superioare;b) corectitudinea şi justeţea sumei datoriilor privind lipsurile şi delapidările existente în bilanţ, măsurile întreprinse pentru reducerea acestor datorii;c) corectitudinea şi justeţea sumelor datoriilor şi creanţelor, precum şi măsurile luate pentru perceperea forţată a creanţelor, neîncasate prin intermediul instituţiei financiare. Pentru creanţele la care a expirat termenul de prescripţie, se întocmeşte o notă în care se indică persoanele vinovate de omiterea acestor termene. Pentru tipurile indicate de creanţe şi/sau datorii, în Lista de inventariere a creanţelor şi datoriilor se anexează o notă informativă, în care se indică denumirea şi adresa debitorilor şi creditorilor, suma creanţelor şi/sau datoriilor, motivele, momentul apariţiei şi în temeiul căror documente au apărut aceste creanţe şi/sau 15

datorii. Rezultatele inventarierii creanţelor şi datoriilor se înscriu în Lista de inventariere a creanţelor şi datoriilor în baza datelor din extrasul de cont confirmate de debitori sau creditori, iar în caz de neconfirmare - în baza documentelor justificative. Determinarea rezultatelor inventarierii şi contabilitatea acestora [11] – la această etapă listele de inventariere se transmit în contabilitate, unde contabilul responsabil de sectorul respectiv de evidenţă înscrie în liste datele din conturile contabile privind elementele care au fost supuse inventarierii (anexa 25). Elementele pentru care s-au stabilit abateri dintre datele faptice şi datele evidenţei contabile se înscriu în balanţele de verificare a rezultatelor inventarierii. Pentru divergenţele stabilite comisia de inventariere cere de la persoanele responsabile explicaţii în scris, iar în baza acestora se ia hotărîrea privind modul lor de compensare. În cazul stocurilor de mărfuri şi materiale pot să aibă loc divergenţe din cauza că diferite poziţii de stocuri se aseamănă după aspectul exterior, proprietăţi etc. Astfel, lipsurile unui fel de stoc pot fi compensate cu plusurile altui fel de stoc. Această compensare se efectuează numai cu acordul conducatorului întreprinderii. Rezultatele inventarierii se examinează la şedinţa comisiei de inventariere şi se perfectează cu un protocol semnat de către conducătorul întreprinderii, care ia decizia privind regularizarea divergenţelor depistate. Rezultatele inventarierii se reflectă în contabilitate în luna cînd aceasta a luat sfîrșit. În conformitate cu art. 42 al Legii contabilităţii şi p. 107 al Regulamentului privind inventarierea diferenţele, depistate în timpul inventarierii se reglementează şi se înregistrează în evidenţă contabilă în felul următor [10]: 

plusurile de bunuri şi mijloace băneşti, precum şi diferenţele valorice favorabile, obţinute în urma compensarii lipsurilor cu plusuri, se înregistrează ca majorare a veniturilor;



lipsurile de bunuri şi mijloace băneşti se trec la cheltuielile perioadei de gestiune;



lipsurile de bunuri, care depăşesc normele perisabilităţii naturale stabilite, precum şi prejudiciile cauzate de deteriorarea bunurilor, se atribuie persoanelor vinovate, fiind evaluate la preţurile de piaţă la data depistării lipsurilor;



în cazul cînd nu sînt identificate persoanele vinovate, prejudiciile cauzate de deteriorarea bunurilor sau lipsurile de bunuri, care depăşesc normele perisabilităţii naturale stabilite, se trec la cheltuielile perioadei de gestiune.

Imediat după inventariere, pînă la deschiderea gestiunii (depozitului, magazinului etc. ), se procedează la un control de verificare prin sondaj (pentru confirmarea exactităţii) a bunurilor de către comisia de control de inventariere în prezenţa comisiei de inventariere şi gestionarul 16

gestiunii respective, în locul unde s-a efectuat inventarierea. În primul rînd se verifică cele mai valoroase şi solicitate bunuri, înscrise în liste. Datele controlului de verificare se înregistrează în Procesul-verbal de verificare a inventarierii bunurilor. La depistarea discordanţelor dintre datele din lista de inventariere şi datele controlului de verificare, la hotarîrea comisiei centrale sau a conducătorului întreprinderii, inventarierea se repetă pentru confirmare sau, dacă este cazul, se numeşte o nouă comisie pentru inventarierea repetată a bunurilor. Toate controalele de verificare, inclusiv rezultatele acestora, se înregistrează în Registrul de evidenţă a controlului de verificare a inventarierii [11]. Însă, dacă nu există discordanţe între datele din listele de inventariere şi cele ale controlului de verificare, listele se transmit în modul următor: primul exemplar cu borderoul de control şi alte documente-contabilului-şef, cel de-al doilea exemplar-gestionarului contra recipisa pe primul exemplar [9]. Rezultatele inventarierii se stabilesc prin compararea datelor constatate efectiv şi înscrise în listele de inventariere cu cele din evidenţa analitică (fişele de magazie) şi contabilitate. Pentru determinarea rezultatelor inventarierii se procedează la: - confruntarea cantităţilor consemnate în listele de inventariere cu evidenţa analitică pentru fiecare poziţie în parte; - preluarea poziţiilor cu diferenţe în Balanţa de verificare a rezultatelor inventarierii (anexa 26, 27, 28, 29, 30, 31); - obţinerea de către comisia de inventariere a explicaţiilor scrise (nota explicativă) de la persoanele care poartă răspundere pentru plusurile, lipsurile şi deprecierile constatate, precum şi pentru pagubele cauzate de expirarea termenelor de prescripţie a creanţelor sau din alte cauze; - stabilirea, pe baza explicaţiilor primite şi documentelor cercetate, a caracterului lipsurilor, pierderilor, pagubelor şi deprecierilor constatate, precum şi a plusurilor; - elaborarea propunerilor privind modul de regularizare a diferenţelor dintre datele contabilităţii şi cele efective constatate în urma efectuării inventarierii; - înregistrarea în contabilitate a plusurilor şi lipsurilor în vederea punerii în acord a evidenţei contabile cu activele şi pasivele inventariate.

Capitolul II. Inventarierea şi rolul acesteia în contabilitate 2.1. Circulaţia documentar-contabilă în cadrul întreprinderii 17

Cu noţiunea de document este strîns legată noţiunea de circulaţia documentelor. Documentele se află permanent în mişcare. Itinerarul parcurs de documente, începînd cu momentul întocmirii acestora şi pînă la predarea lor la arhiva după prelucrare şi reflectare în contabilitate se numeşte ,,circulaţia documentelor” [11]. Evaluarea, măsurarea, înregistrarea, analiza şi controlul permanent şi completat al modificărilor presupune un sistem unitar şi coerent de circulaţie a documentelor care trebuie să asigure: continuitate, operativitate, realitate şi exactitate. Circulaţia eficientă presupune reguli,

proceduri, competenţe, termene şi

responsabilităţi foarte precise. Circulaţia depinde de numărul de verigi, fazele şi etapele necesare prelucrării, termenele de execuţie, proceduri de atestare, verificare, certificare şi control. Mişcarea documentelor şi circulaţia acestora reprezintă un obiect important de organizare a contabilităţii la întreprindere şi prevede parcurgerea cîtorva etape [1], [4]: -întocmirea documentelor; -primirea documentelor de contabilitate; -prelucrarea şi înregistrarea documentelor în sistemul înregistrărilor contabile; -predarea documentelor în arhivă; De faptul cît de raţional acestea vor fi întocmite, transmise şi prelucrate în contabilitate depinde perioada obţinerii informaţiei contabile utilizate pentru gestionare şi control. Circulaţia documentelor se organizează de aparatul contabil şi prevede reguli şi modalităţi de întocmire şi utilizare în activitatea contabilă a documentelor contabile. La fiece întreprindere aceasta presupune un termen scurt între efectuarea operaţiunilor economice şi obţinerea datelor generalizate necesare organelor de conducere a întreprinderii, utilizarea celor mai perfecte metode şi mijloace de culegere şi avansare a informaţiei la locul de prelucrare a acesteia, sporirea productivităţii muncii salariaţilor din contabilitate. Orarul termenilor de completare, verificare şi prelucrare a documentelor, înregistrarea şi gruparea datelor contabile, parcurgerea altor etape ale procesului contabil se numeşte ,,graficul circulaţiei documentelor’’. El se întocmeşte de contabilui-şef, ţinînd cont de particularităţile întreprinderii în baza studierii proceselor de gestiune şi de producţie şi se aprobă prin ordinul conducătorului întreprinderii. În el se indică denumirea şi numărul fiecarui document, destinaţia, modul de întocmire a sa, cine semnează, cînd, serviciul (secţia), unde documentul se transmite, cine îl primeşte, îl verifică şi-l prelucrează. Circulaţia documentelor cuprinde urmatoarele etape [7]: - lucrările executate asupra documentelor primare în procesul întocmirii sau primirii acestora din exterior; - circulaţia documentelor de la locul întocmirii sau primirii la locul de prelucrare;

18

- circulaţia documentelor după prelucrare la locul păstrării permanente a acestora în arhivă. Primirea documentelor primare în contabilitate de la gestionar este confirmată de persoana ce a primit documentele cu o menţiune în raportul propriu-zis. Termenul necesar pentru prelucrare se determină în funcţie de volumul ultimei care se stabileşte de contabilul-şef. Termenele de prelucrare a documentelor trebuie să asigure oportunitatea primirii datelor generalizate pentru controlul economico-operativ, contabilitatea sintetică şi analitică şi prezentarea rapoartelor în termen. Informaţia primară în procesul primirii şi prelucrării acesteia, precum şi după prelucrarea şi generalizarea în registrele contabile trebuie să se păstreze riguros. Petru aceasta se analizează şi înregistrează în mod cronologic toate documentele în registrul jurnalului şi apoi în evidenţa sistematică din cartea mare. Pentru fiece document primar trebuie să se determine modul de evidenţă a primirii-predării şi a păstrării acesteia. După ce au fost contabilizate, documentele se pun în dosare (mape) sau se şnuruiesc. Totodată ele sunt supuse procesului de ,,clasare’’. Aceasta presupune reguli şi instrucţiuni unitare pentru proceduri şi competente de predare, primire, intrare, ieşire, stocare. Astfel, la prima etapă toate documentele contabilizate sunt ordonate în funcţie de anumite criterii: pe obiecte, categorii de probleme, origine/destinaţie, etc. În cursul anului documentele justificative se pastrează la compartimentul financiar-contabil. La sfîrşitul anului se predau la arhiva curentă a contabilităţii. Arhivarea se face pe baza legii contabilităţii [1]. După expirarea anului toate documentele primare precum şi registrele contabile se predau în arhiva generală a întreprinderii. În conformitate cu regulile stabilite (legislaţia) întreprinderea trebuie să asigure păstrarea documentelor contabile primare, registrelor contabile şi rapoartelor financiare conform termenilor stabilite, însă nu mai puţin de cinci ani. Întreprinderile folosesc diverse forme de contabilitate (jurnal-oreder, memorial-order, automatizate). Odată cu apariţia calculatorului, stocarea/păstrarea informaţiei a devenit facilă. Din care considerente, astăzi, majoritatea întreprinderilor utilizează în practică forma automatizată de contabilitate. Această formă de contabilitate posedă cîteva particularităţi. Particularităţile date sunt condiţionate de utilizarea programelor informatice, ceea ce asigură introducerea, păstrarea, căutarea şi verificarea versiunii electronice. Acesta este un nou nivel de organizare a circulaţiei documentelor. Pentru un număr mare de firme, se manifestă greutatea gestionării unei cantităţi din ce în ce mai mari de documente primare. Singurul mod de a avea un control asupra acestora o constituie apelarea la gestiunea electronică a documentelor, care permite stocarea, arhivarea 19

unui volum imens de informaţii şi, în acelaşi timp, uşurinţă şi rapiditate în interogarea, căutarea, extragerea, partajarea de către mai mulţi utilizatori în acelaşi timp. Prelucrarea automatizată a datelor contabile se reduce considerabil prin comasarea volumului de acţiuni desfăşurate de către contabili. Prelucrarea automată a datelor pentru articolele contabile se face direct din documentele electronice. Modalitatea de arhivare se schimbă radical. În arhiva electronică documentele primare, în analogie cu cele ordinare, se plasează în mape (secţiuni). Deci, nu se mai apelează la şnuruirea dosarelor cu documente contabile, ci la forme mult mai simple şi care să nu presupună un alt volum de muncă şi un spaţiu prea mare de arhivare. În scopul găsirii rapide a documentului necesar există un sistem special de căutare, punctele de control ale căruia sunt data documentului, denumirea întreprinderii, cuvintele-cheie şi alţi parametri. Sistemul circulaţiei documentelor sub forma electronica permite a reglementa formarea masivului informaţiei contabile, a crea baza pentru excluderea pierderilor documentelor, sporeşte controlul asupra îndeplinirii dispoziţiilor privind pregătirea şi prelucrarea documentelor, păstrarea acestora. La fiece etapă a circulaţiei se asigură un control necesar prealabil, curent şi ulterior. Răspunderea pentru asigurarea păstrarii documentelor în arhivă o poartă conducatorul unităţii economice. Membrii comisiei centrale şi comisiei de inventariere poartă responsabilitate conform legislaţiei în vigoare pentru încălcarea regulilor de efectuare a inventarierii (spre exemplu, pentru introducerea premeditată a datelor incorecte privind soldurile efective ale activelor şi datoriilor, în scopul tăinuirii lipsurilor sau a plusurilor acestora) [11]. Inventarierea bunurilor se efectuează pe fiecare loc de depozitare (amplasare) a acestora şi pe fiecare gestionar. În cazul controlului inopinat toate bunurile se pregătesc în prezenţa comisiei de inventariere, în celelalte cazuri - din timp. Acestea trebuie să fie grupate, sortate şi aranjate după denumiri, mărimi sau într-o altă anumită ordine comodă pentru verificarea cantităţii lor. Denumirea bunurilor supuse inventarierii şi cantităţile se înregistrează: 1) în listele de inventariere şi alte formulare (formulare-tip), conform nomenclatorului prevăzut în punctul 23 al prezentului Regulament; 2) în unităţile de măsură stabilite conform Clasificatorului Republicii Moldova “Unităţi de măsură şi calcul”, aprobat prin Hotărîrea Moldova-Standard nr.336-ST din 03.10.1997. Elementele de activ şi datorii supuse inventarierii se înscriu în formularele-tip [2]: 1) INV-1 „Lista de inventariere a imobilizărilor” (Anexa 2, 3, 4, 5); 2) INV-2 „Lista de inventariere a stocurilor (cantitativ-valorică)(Anexa 6, 7, 8, 9, 10, 11, 12, 13, 14); 20

3) INV-3 „Lista de inventariere a stocurilor (valorică)”; 4) INV-4 „Lista de inventariere a bunurilor transmise temporar unor entităţi”; 5) INV-5 „Lista de inventariere a activelor în curs de execuţie”; 6) INV-6 „Lista de inventariere a animalelor înregistrate separat”; 7) INV-6.1 „Lista de inventariere a animalelor înregistrate în grup ; 8) INV-7 „Proces-verbal de inventariere a mijloacelor şi documentelor băneşti” (Anexa 15 ); 9) INV-8 „Lista de inventariere a formularelor tipizate de documente primare cu regim special”; 10) INV-9 „Lista de inventariere a creanţelor şi datoriilor” (Anexa 16, 17, 18, 19, 20, 21, 22, 23,24 ). În rezultatul constatării lipsurilor şi plusurilor în baza listelor de inventariere (INV-1, INV-2, INV-3, INV-4, INV-5, INV-6, INV-6.1, INV-7, INV-8, INV-10) se întocmeşte lista de inventariere INV-11 „Registru de verificare a rezultatelor inventarierii” (Anexa 33). Formularele listelor de inventariere pot fi adaptate la cerinţele fiecărei entităţi. Pentru bunurile, la care comisiile de inventariere au constatat defecte se întocmesc liste de inventariere separate care se trec de asemenea, în lista de inventariere INV-11 (anexa 33). Listele de inventariere se completează manual, citeţ (cu cerneală sau pix) sau computerizat. În listele de inventariere nu se admit corectări sau ştersături, rînduri necompletate. Rîndurile necompletate ale listelor de inventariere se barează. Erorile pot fi corectate doar în cazul semnării listelor de inventariere de către toţi membrii comisiei şi gestionari prin anularea informaţiei incorecte şi înscrierea informaţiei corecte. Se interzice de a introduce în listele de inventariere date din spusele gestionarilor sau conform datelor contabile, fără verificarea existenţei efective a elementelor de activ şi datorii. Listele de inventariere se întocmesc pe subdiviziuni şi bunuri în două exemplare, un exemplar pentru gestionar, al doilea exemplar pentru comisia de inventariere şi se semnează pe fiecare filă de membrii comisiei de inventariere şi de gestionar. În cazul predării-primirii subdiviziunii, listele de inventariere se întocmesc în trei exemplare, din care: un exemplar pentru gestionarul care predă subdiviziunea, al doilea pentru gestionarul care primeşte subdiviziunea şi al treilea exemplar pentru comisia de inventariere. Pentru bunurile care aparţin altor entităţi se întocmesc liste de inventariere separate în trei exemplare, care conţin informaţii cu privire la documente primare, cantitate, valoare şi alte informaţii utile. În termen de pînă la 3 zile lucrătoare după finisarea inventarierii aceste liste se remit entităţilor cărora le aparţin bunurile (proprietarilor).

21

Proprietarul bunurilor urmează să confirme în termen de pînă la 5 zile lucrătoare din data recepţionării listei de inventariere exactitatea datelor. Neconfirmarea datelor presupune recunoaşterea exactităţii acestora înscrise în listele de inventariere, iar în caz de diferenţe entitatea clarifică diferenţele şi comunică constatările entităţii în gestiunea căreia se află bunurile. Bunurile, care se află la păstrare în depozitele altor entităţi sau care au fost transmise spre prelucrare, se trec în lista de inventariere INV-4 „Lista de inventariere a bunurilor transmise temporar unor entităţi” în baza documentelor primare ce confirmă predarea acestor bunuri. În termen de pînă la 3 zile lucrătoare după finisarea inventarierii aceste liste se remit entităţilor cărora

au

fost

transmise

bunurile.

La primirea de la entitatea în subdiviziunea căreia bunurile se află la păstrare sau la prelucrare, a copiilor listelor de inventariere, contabilitatea, în termen de 5 zile lucrătoare din data recepţionării listelor de inventariere, compară datele din aceste liste cu cele din documentele primare aferente transmiterii bunurilor la păstrare sau prelucrare. Comisia de inventariere întocmeşte Procesul-verbal privind rezultatele inventarierii care conţine următoarele elemente (anexa 25): 1) data întocmirii; 2) numele şi prenumele membrilor comisiei de inventariere; 3) numărul şi data ordinului (dispoziţiei) de instituire a comisiei de inventariere; 4) subdiviziunea supusă inventarierii, data începerii şi finalizării inventarierii; 5) rezultatele inventarierii; 6) propunerile comisiei de inventariere privind compensarea plusurilor şi lipsurilor constatate şi persoanele responsabile; 7) valoarea bunurilor depreciate, fără mişcare, cu mişcare lentă, greu vandabile, fără desfacere asigurată şi propuneri de măsuri în vederea reintegrării lor în circuitul economic; 8) propunerile privind scoaterea din uz a bunurilor, sau trecerea dintr-o categorie în alta; 9) constatările privind păstrarea, depozitarea, conservarea, asigurarea integrităţii bunurilor

din

subdiviziune;

10) alte aspecte legate de activitatea subdiviziunii supuse inventarierii. După inventariere toate documentele (listele de inventariere, calculele etc.) şi procesulverbal privind rezultatele inventarierii se transmit pentru examinare comisiei centrale, după caz, sau conducătorului entităţii.

22

2.2 Determinarea rezultatelor inventarierii şi contabilitatea surplusurilor Evaluarea elementelor supuse inventarierii constă în exprimarea lor valorică cu ajutorul etalonului bănesc, avându-se în vedere forma sub care se află sau stadiul în care se găsesc în momentul inventarierii. Rezultatele inventarierii trebuie înregistrate în evidenţa tehnico-operativă în termen de cel mult 5 zile de la data aprobării procesului verbal de inventariere de către administrator. Procesul verbal de inventariere şi situaţia comparativă reprezintă documente pe bază cărora se soluţionează şi se înregistrează în contabilitate plusurile şi minusurile constatate luând în considerare următoarele (anexa 25): -

efectuarea şi înregistrarea în contabilitate a compensărilor legale;

-

stabilirea plusurilor definitive şi înregistrarea lor în contabilitate după efectuarea compensărilor legale;

-

determinarea şi înregistrarea lipsurilor neîmputabile şi a pierderilor din calamităţi;

-

imputarea în sarcina celor vinovaţi a lipsurilor provenite din vina unor salariaţi sau a terţilor; constituirea şi regularizarea ajustărilor privind deprecierea elementelor

-

patrimoniale. Rezultatele inventarierii se înregistrează în contabilitate astfel: 

plusurile cantitative sunt înregistrate ca intrări în patrimoniu ale elementelor

respective; 

lipsurile cantitative sunt înregistrate ca ieşiri din patrimoniu ale elementelor

respective; 

deprecierile reversibile sunt înregistrate sub forma ajustărilor pentru

depreciere sau pierdere de valoare; 

deprecierile ireversibile ale imobilizărilor amortizabile sunt înregistrate sub forma

unor amortizări suplimentare. Pentru înregistrarea plusurilor definitive se stabileşte, în funcţie de preţul lor de evidenţă, valoarea care urmează a fi reflectată în contabilitate delimitate pe categorii de bunuri şi pe conturi sintetice folosite. Plusurile în gestiune se vor înregistra la valoarea justă, iar lipsurile din gestiune se vor imputa la valoarea de înlocuire a bunurilor respective care reprezintă costul de achiziţie al unui bun cu caracteristici şi grad de uzură similare la data constatării pagubei. Plusurile, din punct de vedere al categoriei patrimoniale inventariate sunt asimilate intrărilor de bunuri.

23

Stabilirea şi înregistrarea plusurilor definitive are loc numai după efectuarea compensărilor legale şi în funcţie de preţul lor de evidenţă se stabileşte valoarea care urmează să fie reflectată în contabilitate, delimitate pe categorii de bunuri şi pe conturi sintetice folosite pentru oglindirea lor, asa cum se prezintă în continuare. Conform situaţiei al ÎS ,,Poşta Moldovei’’ CP Făleşti şi listelor de inventarie pentru anul de gestiune 2012 nu s-au înregistrat surplusuri în timpul inventareriilor. Procesul – verbal privind rezultatele inventarierii al fil ÎS ,,Poşta Moldovei’’ CP Făleşti întocmit la data de 30.11.2012 comisia a ajuns la concluzia nu s-au depistat surplusuri de bunuri materiale sau financiare. Modul de contabilizare a veniturilor din decontarea datoriilor cu termenul de prescripţie expirat este ilustrat în următorul exemplu convenţional. Exemplul 1. În noiembrie 2008, întreprinderea ÎS ,,Poşta Moldovei’’ CP Făleşti a procurat de la firma „Struguraş” S.A. mărfuri cu valoarea TVA)

de 18 000

de cumpărare (inclusiv

lei. Conform condiţiilor contractuale, achitarea mărfurilor trebuia

efectuată pînă la 30 noiembrie 2008. Însă datoriile

faţă de firma

„Struguraş”

S.A.

nu au fost achitate din cauza situaţiei financiare nefavorabile a întreprinderii ÎS ,,Poşta Moldovei’’ CP Făleşti. În urma

inventarierii

efectuate în decembrie

ÎS ,,Poşta Moldovei’’ CP Făleşti a

hotărît

2006,

să deconteze

conducătorul întreprinderii datoriile

faţă de

firma

„Struguraş” S.A. în legătură cu expirarea termenului de prescripţie. Însă, în martie 2007, situaţia financiară a întreprinderii ÎS ,,Poşta Moldovei’’ CP Făleşti s-a ameliorat considerabil şi s-a decis să achite datoriile faţă de furnizori, inclusiv în proporţie de 60% din cele care au fost decontate anterior. În baza datelor din exemplu, la întreprinderea ÎS ,,Poşta Moldovei’’ CP Făleşti trebuie să fie întocmite formulele contabile prezentate mai jos. Suma, lei

debit

credit noiembrie 2008 Reflectarea valorii de cumpărare (fără TVA) a mărfurilor

1. 521 achiziţionate [8 000 lei – (18 000 lei : 6)] 2. Trecerea în cont a TVA aferentă valorii mărfurilor 521 achiziţionate (18 000 lei : 6) decembrie 2011 3. Decontarea datoriilor (fără TVA) faţă de firma „Struguraş” 622 24

15 000

217

3 000

534

15 000

521

S.A. în legătură cu expirarea termenului de prescripţie 4. Stornarea TVA anterior trecută în cont aferentă sumei 521 datoriilor decontate martie 2013 5. Restabilirea datoriilor (fără TVA) faţă de firma „Struguraş” 521 S.A. decontate anterior (15 000 lei x 60%) 6. Reflectarea TVA aferentă datoriilor restabilite, decontate 521 521

(3 000)

534

9 000

722

1 800

534

În exemplul 1 sînt expuse doar formulele contabile principale privind decontarea şi restabilirea datoriilor cu termenul de prescripţie expirat. Veniturile din rezultatele inventarierii cuprind două elemente principale: - valoarea de piaţă a plusurilor de active, inclusiv din resortarea stocurilor; - suma prejudiciului material cauzat de către persoanele vinovate. Unele activelor

aspecte

ale contabilităţii

veniturilor

rezultate

din

inventarierea

sînt examinate în lucrările specialiştilor autohtoni: [7, p. 15–37] Totodată, cercetările

efectuate denotă că majoritatea întreprinderilor comit erori la nominalizate.

În

veniturilor

din

acest context,

în teză este

rezultatele inventarierii

care

contabilizarea

veniturilor

elaborată metodologia contabilităţii

corespunde

principiilor

contabile

fundamentale şi prevederilor legislaţiei în vigoare. Recunoaşterea constatării

veniturilor

din

plusurile

de

active

trebuie

efectuată la

data

lor [6]. Pentru evaluarea acestor venituri este necesară luarea în considerare a

tipurilor de active constatate plus cu ocazia inventarierii. Astfel, plusurile de active nemateriale şi materiale pe termen lung, de stocuri de materiale şi mărfuri, de titluri de valoare şi alte investiţii trebuie evaluate la valoarea de piaţă la data cînd plusurile au fost constatate, iar plusurile de mijloace şi documente băneşti – la suma nominală. În continuare, vom ilustra în baza

unui exemplu modul de contabilizare a veniturilor din recuperarea prejudiciului

material

prin

instanţa.

Exemplul 2 În noiembrie 2012,

la efectuarea

inventarierii

mijloacelor

fixe a

fost depistată lipsa unui utilaj a cărui valoare de intrare constituie 6 300 lei, iar suma uzurii acumulate – 2 500 lei. Utilajul lipsă a fost constatat din vina şefului secţiei care a refuzat

să

recupereze prejudiciul material.

Litigiul a fost soluţionat prin instanţa

judecătorească care în martie 2007 a luat decizia de încasare de la şeful secţiei a sumei prejudiciului material în mărime de 4 560 lei. Prejudiciul a fost recuperat integral în martie 2007

25

cu mijloace băneşti în numerar. Formule contabile pentru evidenţa veniturilor din recuperarea forţată a prejudiciului material. Suma, lei

debit

noiembrie 2006 (pînă la luarea deciziei de către instanţa judecătorească) 1. Reflectarea valorii de bilanţ a utilajului constatat lipsă la 3 800 722 inventariere (6 300 lei – 2 500 lei) 2. Decontarea sumei uzurii acumulate a utilajului 2 500 124 3. Restabilirea sumei TVA aferentă valorii de bilanţ a 760 713 utilajului trecută în cont anterior (3 800 lei x 20%) martie 2007 (după luarea deciziei de către instanţa judecătorească) 4. Reflectarea creanţelor (fără TVA) persoanei vinovate 3 800 227 privind recuperarea prejudiciului material adjudecat conform deciziei instanţei judecătoreşti 5. Calcularea TVA de la suma prejudiciului material 760 227 adjudecat conform deciziei instanţei judecătoreşti 6. Decontarea sumei TVA raportată la cheltuieli în perioada 760 534 depistării lipsei utilajului 7. Achitarea creanţelor privind recuperarea prejudiciului 4 560 241 material cu mijloace băneşti în numerar

credit

123 123 534 622

534 331 227

Reflectarea plusurilor de bunuri la inventariere No Conţinutui operaţiilor

Corespondenta conturilor Debit Credit “Active “Alte venituri din nemateriale’’, cu activitatea de simbolul conturilor 111- 6219 investitii” de gradul li corespunzător “Mijloace fixe”, cu “Alte venituri din simbolul conturilor activitatea de 123_ 6219 de gradul II investiţii” corespunzător

1.

înregistrarea activelor nemateriale necontabilizate, la valoarea stabilită de comisie.

2.

Inregistrarea mijloacelor fixe necontabilizate, la valoarea stabiiită de comisie.

3.

înregistrarea plusurilor de materiale , la preţuri similare, dacă acestea lipsesc - la preţurile de piaţă, fără TVA.

"Materiale”, cu simbolul conturilor de gradul II cores punzător

înregistrarea plusurilor de animale la creştere şi îngrăşat la valoarea iniţială (de intrare).

“Animale la creştere şj îngrăşat”, cu simbolul conturilor de gradul II corespunzător

4.

26

211_ 6126

“Alte venituri operaţionale”

“Alte venituri operaţionale” 212_ 6126

5.

6.

7.

8.

înregistrarea plusurilor de obiecte de mică valoare şi scurtă durată la valoarea lor iniţială (de intrare).

"Obiecte de mică valoare şi scurtă durată”, cu simbolul conturilor de gradul II cores punză tor

Inregistrarea plusurilor de producţie neterminată la valoarea stabilită de comisie

“Producţia In curs de execuţîe”, cu simbolul conturilor de gradul II corespunzător “Produse”, cu simbolul conturilor de gradul II corespunzător “Mărfuri", cu simbolul conturilor de gradul II corespunzător “Casa”

Inregistrarea plusurilor de produse finite la valoarea lor de intrare. Inregistrarea plusurilor de mărfuri, la Dreturi existente similare. dacă acestea lipsesc - la preturile de piaţă, fără TVA.

Inregistrarea excedentului de mijloace şi documente băneşti din casierie. 10. înregistrarea plusurilor titlurilor de “Investiţii pe termen valoare (acţiuni, cote părţi, obligaţiuni, şi lung în părţi altele) la valoarea nomînală. nelegate”, cu simbolul conturiior de gradul II corespunzător “Investiţii pe termen lung în părţi legate”, cu simbolul conturiior de gradul II corespunzător “Investiţii pe termen lung în părţi nelegate”, cu simbolul conturiior de gradul II cores punzător “Investiţii pe termen lung în părţi legate”, cu simbolul conturiior de gradul II cores punzător 9.

No

“Alte venituri operaţionale” 213_ 6126

“Alte venituri operaţionale" 215_ 6126

216

6126

217_ 6126

241

131_

“Alte venituri operaţionale” “Alte venituri operaţionale"

“Alte venituri 6126 operaţionale” “Alte venituri di activitatea de investi'i”

6219

132_ “Alte venituri operaţionale” 231_ 6126

232_

Reflectarea normelor perisabilităţii naturale în limitele stabilite Continutul operatiilor Corespondenta conturiior Debit Credit

27

1.

2.

3.

Casarea valorii de bilanţ a materiale- lor, obiectelor (semifabricatelor), producţiei în curs de execuţie (neterminate), în limita normelor perisabilităţîi naturale, a lipsei.

“Alte consumuri indirecte de producţie"

Casarea lipsurilor de animale la creştere şi îngrăşat, în limita normelor perisabilităţii naturale, la valoarea de biianţ. Casarea mărfuriior în unităţile de comerţ şi alimentaţie publică, în limita normelor perisabilităţii naturale (dîmi- nuată cu suma adausului comercial).

“Alte consumuri indirecte de producţie”

“Materiale”, cu simbolul conturiio 211_ de gradul II corespunzător 8138

“Alte cheltuieli operaţionale"

“Producţia în curs de execuţie", cu 215_ simbolul conturiio de gradul II corespunzător “Animale la creşte şi îngrăşat" 8138 212

“Mărfuri”, cu simbolul conturiio 7149 217„ de gradul II corespunzător

2.3 Determinarea rezultatelor inventarierii şi contabilitatea neajunsurilor Inventarierea are ca sarcină determinarea stocurilor faptice de valori materiale şi băneşti existente la un moment dat într-o gestiune. Ca urmare a operaţiunilor de inventariere pot să apară diferenţe minus faţă de stocurile scriptice. Bunurile constatate lipsă la inventariere se evaluează şi se înregistrează în contabilitate la valoarea contabilă. Lipsurile imputabile se recuperează de la persoanele vinovate la valoarea de înlocuire, determinată potrivit prezentelor norme. Bunurile depreciate calitativ se evaluează la valoarea justă a fiecarui element, în funcţie de utilitatea bunului în unitate şi de preţul pieţei. Până la aplicarea principiului prudenţei pentru deprecierile consemnate în procesulverbal de inventariere, instituţiile publice nu constituie provizioane [12]. Creanţele şi datoriile incerte şi în litigiu se evaluează, de asemenea la valoarea lor justă, care se stabileşte în funcţie de valoarea lor prealabilă de încasat şi respectiv de plătit. Creanţele, datoriile, preţul şi disponibilităţile în devize se evaluează la cursul în vigoare din ultima zi a exerciţiului. În cazul în care la anumite sortimente sau elemente patrimoniale de natură imobilizărilor corporale sau valorior stocabile se constată plusuri sau minusuri, este necesară evaluarea diferenţelor şi numai după aceasta se efectuează încadrarea lor pe cauze în vederea soluţionării şi înregistrării în contabilitate [8]. Procesul verbal de inventariere şi situatia comparativă, atunci când este cazul, reprezintă documente pe baza cărora se soluţionează şi se înregistrează în contabilitate 28

plusurile şi minusurile constatate, avându-se în vedere în acest sens următoarea ordine de efectuare a operaţiunilor respective [14]: 

Efectuarea şi înregistrarea în contabilitate a compensărilor legale;



Stabilirea plusurilor definitive (finale) şi înregistrarea lor în contabilitate, după efectuarea compensărilor legale;



Determinarea şi înregistrarea lipsurilor neimputabile şi a pierderilor din calamităţi;



Imputatrea în sarcina celor vinovaţi a lipsurilor provenite din vina unor salariaţi sau a tertilor;



Înregistrarea lipsurilor în curs de clarificare;



Constituirea

şi regularizarea provizioanelor privind deprecierea elementelor

patrimoniale Conform situaţiei al ÎS ,,Poşta Moldovei’’ CP Făleşti şi listelor de inventarie pentru anul de gestiune 2012 nu s-au înregistrat pierdere în timpul inventareriilor. Procesul – verbal privind rezultatele inventarierii al fil ÎS ,,Poşta Moldovei’’ CP Făleşti întocmit la data de 30.11.2012 comisia a ajuns la concluzia nu s-au depistat pierderi de bunuri materiale sau financiare (anexa 25). Contabilitatea

decontărilor

benevolă a prejudiciului sînt sau

nu

angajaţi

material

cu

persoanele

trebuie ţinută în

ai întreprinderii.

2274

«Creanţe

pe termen

privind

recuperarea

funcţie de faptul dacă acestea

Dacă persoana

întreprinderii, decontările sus-menţionate urmează a subcontul

vinovate

vinovată este

fi contabilizate

angajat

prin contul 227,

scurt privind recuperarea daunei materiale». În

cazul în care persoana vinovată nu este salariat al întreprinderii, decontările recuperarea deschis

prejudiciului

în cadrul

material

contului

229.

al

privind

trebuie să fie reflectate într-un subcont distinct Modul

de

contabilizare

a veniturilor

din

recuperarea benevolă a prejudiciului material este ilustrat în următorul exemplu [3]. Exemplul 3. În noiembrie 2012, la companie în urma inventarierii au fost depistate lipsuri de materiale a căror valoare de bilanţ constituie 4 800 lei, iar valoarea de pia ţă (fără TVA) – 5 400 lei. Lipsurile au fost comise din vina magazionerului care a întocmit un angajament

de

plată privind reţinerea sumei prejudiciului material în mărime de 960 lei din salariul lunar începînd cu 1 decembrie 2012. 1. Decontarea valorii de bilanţ a materialelor constatate lipsă la inventariere 2. Reflectarea sumelor prejudiciului material în mărimea valorii 29

Suma, lei 4 800

Debit 722

Credit 211

de piaţă (fără TVA) a lipsurilor de materiale care urmează a fi recuperate: - în anul de gestiune curent [960 lei – (960 lei : 6)] - în anul de gestiune următor (5 400 lei – 800 lei) 3. Reflectarea TVA de la suma totală a prejudiciului material recunoscut de către persoana vinovată (5 400 lei x 20%) 4. Reţinerea din salariul lunar al persoanei vinovate a sumei prejudiciului material

800 4 600 1 180

227 227 227

622 515 534

960

531

227

Reflectarea lipsurilor şi deteriorării de bunuri care urmează a fi încasate de la persoanele vinovat No Conţinutul operatiilor Corespondenta conturilor Debit Credit “Venituri din recupera- rea dau materiale" 6125 recuperate în pert da de gestiune curentă. 1.1. mputarea lipsurilor (deteriorărilor) de “Creanţe pe termen “Venituri anticipa active nemateriale persoanei vinovate la scurt privind curente”- recuper valoarea de piaţă, fără TVA recupera- rea daunei 2274 515 în trimestrele materiale” ulterioare ale anu de gestiune. iu

422

“Venituri anticipa pe I termen lung” recuperate în perioadele de gestiune viitoare.

1.2. mputarea persoanei vinovate a sumei TVA, aferentă lipsurilor deteriorărilor) de active nemateriale.

‘Creanţe pe termen ‘Datorii privind t curt privind recupera- 2274 5342 pe valoare ea daunei materiale” adăugată”

1.3. Reflectarea (casarea) lipsurilor deteriorărilor) de active nemateriale a valoarea de bilanţ.

‘Lipsuri şi pierderi din deteriorarea valorilor”

30

‘Active nemateriale”, cu 7147 111 simbolul conturil de gradul II corespunzător “Venituri din recupera- rea dau materiale” 6125 recuperate în perioada de gesti curentă.

2.1. I mputarea lipsurilor (deteriorărilor) de mijloace fixe persoanei vinovate la valoarea de piaşă, fără TVA

“Creanţe pe termen scurt privind recupera- rea daunei materiale”

2274

515

“Venituri anticipa curente”- recuper în trimestrele ulte oare ale anului de gestiune.

“Venituri anticipa pe termen lung”422 recupe- rate tn perioadele de gestiune viitoare. “Datorii privind t pe valoare 2274 5342 adăugată”

2.2. Imputarea sumei TVA persoanei vinovate calcuiată de la valoarea de piaţă fără TVA, aferentă lipsurilor (deteriorărilor) de mijloace fixe.

“Creanţe pe termen scurt privind recupera- rea daunei materiale”

2.3. Reflectarea (casarea) lipsurilor (deteriorărilor) de mijloace fixe, la valoarea de bilanţ.

“Lipsuri şi pierderi din deteriorarea valorilor”

“Mijloace fixe”, c simbolul conturil 7147 123_ de gradul II corespunzător

3.1. Atribuirea lipsurilor (deteriorăr ilor) de matenale persoanei vinovate la valoarea de piaţă (venală), fără TVA

"Creanţe pe termen scurt privind recuperarea daunei materiale”

"Venituri din recupera- rea dau materiale" 6125 recuperate în perioada de gesti curentă. “Venituri anticipa cu rente”2274 515 recuperate în trimestrele ulterioare ale anu de gestiune. “Venituri anticipa pe termen lung” 422 recuperate în perioadele de gestiune viitoare.

3.2. Atribuirea persoanei vinovatei a sumei TVA aferentă lipsurilor de materiale asupra valorii de piaţa fara TVA 3.3. Reflectarea (casarea) lipsurilor (deteriorărilor) de materjaie la valoarea de bilanţ.

“Creanţe pe termen scurt privind recupera- rea daunei materiale” “Lipsuri şi pierderi din deteriorarea valorilor"

4.1. Imputarea lipsurilor (deteriorărilor) de animale la creştere şi îngrăşat persoanei vinovate la valoarea de piaţă (venală), fără TVA

“Creanţe pe termen scurt privind recupera- rea daunei materiale”

31

2274 5342

“Datorii privind t pe valoare adăug

“Materiale”, cu simbolul conturii 7147 211_ de gradul II corespunzător “Venituri din recupera- rea dau materiale” 2274 6125 recuperate în perioada de gesti curentă.

“Creanţe pe termen scurt privind recup era- rea daunei materiale” “Lipsuri şi pierderi din deteriorarea valorilor” "Creanţe pe termen scurt privind recupera- rea daunei materiale”

4.2. Imputarea persoanei vinovate a sumei TVA aferentă lipsurilor de animate, la valoarea de piaţă, fără TVA. 4.3. Reflectarea (casarea) lipsurilor de animale la valoarea de bilanţ. 5.1. Atribuirea lipsurilor (deterîorăriior) de obiecte de mică valoare si scurta durata

durată persoanei vinovate la valoarea de piaţă, fără TVA

“Venituri anticipa cu rente”recuperate Tn 515 trimestrele ulterioare ale anu de gestiune. “Venituri anticipa pe termen lung’422 recupe- rate Tn perioadele de gestiune viitoare. “Datorii privind t pe valoare 2274 5342 adăugată”

7147

212

“Animale la creşt şi îngrăşat”.

“Venituri din recupera- rea dau materiale" 6125 recuperate Tn perioada de gesti curentă. “Venituri anticipa curente”- recuper 2274 515 în trimestrele ulterioare ale anu de gestiune. “Venituri anticipa pe termen lung” 422 recuperate Tn perioadele de gestiune viitoare.

5.2. Imputarea persoanei vinovate a sumei TVA aferentă lipsurilor de obiecte de mică valoare si scurtâ durată la valoarea de piaţâ fără TVA.

“Creanţe pe termen scurt privind recuperarea daunei materiale”

“Datorii privind t pe valoare 2274 5342 adăugată”

5.3. Reflectarea (casarea) lipsurilor de obiecte de mică valoare si scurta durată, la valoarea de bilant

“Lipsuri şi pierderi din deteriorarea valorilor1’

“Obiecte de mică valoare şi scurtă 7147 213_ durată”, cu simbo conturilor de grad il corespunzător

6.1.

Atribuirea lipsurilor (deteriorărilor) a obiectelor (semifabricatelor) Droduselor în curs de execuţie persoanei vinovate la valoarea venală, fără TVA

32

“Creanţe pe termen scurt privind recuperarea daunei materiale”

"Venituri din recupera- rea dau materiale” 2274 6125 recuperate în perioada de gesti curentă.

515

422

“Venituri anticip curente"- recuper în trimestrele ulterioare ale anu de gestiune. “Venituri anticipa pe termen lung” recuperate în perioadele de gestiune viitoare.

6.2. imputarea persoanei vinovate a sumei TVA aferentă lipsurilor de mărfuri, la preţurile de ptaţă fără TVA.

"Creanţe pe termen scurt privind recuperarea daunei materiale”

“Datorii privind t pe valoare 2274 5342 adăugată”

6.3. Reflectarea (casarea) lipsurilor (deteriorărilor) obiectelor tefimifahrinatelort Droductiei în curs de executie la valoarea de bilanţ

“Lipsuri şi pierderi din deteriorarea valorilor”

“Producţia în cur de execuţie”, cu 7147 215_ simbolul conturil de gradul II corespunzător “Venituri din recupera- rea dau materiale” 6125 recuperate în perioada de gesti curentă. "Venituri anticip curente”- recuper 2274 515 in trimestrele ulterioare ale anu de gestiune. “Venituri anticipa pe termen lung” 422 recuperate în perioadele de gestiune viitoare.

7.1.

Atribuirea lipsurilor (deteriorărilor) de produse finite persoanei vinovate la valoarea de piaţă, fără TVA

"Creanţe pe termen scurt privind recupera- rea daunei materiale”

“Creanţe pe termen scurt privind recupera- rea daunei materiale” ‘Lipsuri şi pierderi din deteriorarea valorilor”

7.2. imputarea persoanei vinovate a sumei TVA aferentă lipsurilor de mărfuri, la preţurile de piaţă fără TVA. 7.3. Reflectarea (casarea) lipsurilor (deteriorărilor) de produse finite la valoarea de bilanţ.

8.1. Atribuirea lipsurilor (deteriorărilor) de "Creanţe pe termen mărfuri persoanei vinovate la valoarea de scurt privind piaţă, fără TVA recupera- rea daunei materiale”

33

“Datorii privind t pe valoare 2274 5342 adăugată'1

“Produse”, cu simbolul conturil 7147 216_ de gradul II corespunzător ‘Venituri din recupera- rea dau materiale” 2274 6125 recuperate în perioada de gesti curentă.

“Creanţe pe termen scurt privind recupera- rea daunei materiale” 8.3. Reflectarea (casarea) lipsurilor “Lipsuri şi pierderi (deteriorărilort de mărfuri. din deteriorarea valorilor3’ 9.1. Atribuirea persoanei vinovate a lipsurilor "Creanţe pe termen de mijioace băneşti şi documente băneşti scurt privind la valoarea de bilanţ. recupera- rea daunei materiale” 8.2. Imputarea persoanei vinovate a sumei TVAaferentă lipsurilor de mărfuri, la preţurile de piaţă fără TVA.

515

“Venituri anticipa curente”- recuper în trimestrele ulterioare ale anu de gestiune.

422

“Venituri anticipa pe termen lung” recuperate în perioadele de gestiune viitoare.

2274 5342

“Mărfuri” 7147

217

“Venituri din recupera- rea dau materiale” 6125 recuperate Tn perioada de gesti curentă. “Venituri anticipa curente”- recuper 2274 515 în trimestrele ulterioare ale anu de gestiune.

422

“Lipsuri şî pierderi din deteriorarea valorilor1’

9.2. Reflectarea (casarea) lipsurilor de miiloace bănesti si documente bănesti a valoarea de biianţ.

“Datorii privind t pe valoare adăug

“Venituri anticipa pe termen lung” recuperate în perioadele de gestiune viitoare. ‘Casa”

7147

241

Reflectarea lipsurilor şi deteriorărilor bunurilor peste normele perisafailităţîi naturale, când persoana vinovată nu este stabilită (sau când se respinge urmărirea prin hotărârea judecătorească) N2 Continutul operatiifor Oorespondenta conturiior Debit Credit 1.1. Casarea sumei amortizării calculate Amortizarea activelor “Active aferente obiectetor activelor nemateriale emateriale", cu nemateriale”, cu constatate lipsă (deteriorate). imbolul conturiior de 113_ 111_ simbolul conturii radulll corespunzător de gradul II cores punză tor 34

1.2. Casarea lipsurilor (deteriorărilor) de active nemateriale la valoarea de biianţ.

“Cheltuieli privind ieşirea activelor nemateriale”

1.3. Calcularea (restabilirea) TVA de la valoarea de bilanţ a activelor nemateriale constatate lipsă (deteriorate).

“Impozite, taxe şi plăţi, cu excepţia impozitului pe venit”

2.1. Casarea sumei uzurii calculate aferente obiecteior mijloacelor fixe constatate lipsă (deteriorate)

“Uzura mijloacelor fixe", cu simbolul conturiior de gradul II corespunzător

“Active nemateriale”, 7211 111_ simbolul conturii de gradul II corespunzător “Datorii privind t 7134 5342 pe valoare adăug

“Mijioace fixe”, simbolul conturii 124_ 123_ de gradul II corespunzător

2.2. Casarea valorii de bilanţ a mijloacelor fixe constatate lipsă (deteriorate)

“Cheltuieli privind 7212 123_ “Mijioace fixe”, ieşi- rea activelor simbolul conturii materiale pe termen de gradul N lung” corespunzător 2.3. Calcularea (restabilirea) TVA la valoarea “Impozite, taxe şi 7134 5342 “Datorii privind t de bilanţ a mijloacelor fixe constatate plăţi, cu excepţia pe valoare adăug lipsă (deteriorate), achiziţionatedupă 1 impozitului pe venit” iulie 1998. 3.1. Casarea sumei uzurii calculate aferente “Uzura obiectelor de 214_ 213_ '‘Obiecte de mică obiectelor de mică valoare şi scurtă mică valoare şi scurtă valoare şi scurtă durată şi construcţiilor provizorii durată”, cu simbolul durată”, cu simbo (neprevăzute în lista de titlurî) constatate conturiior de gradul conturiior de grad lipsă (deteriorate). II corespunzător II corespunzător 3.2. Casarea vaiorii de bilanţ a obiectelor de mică valoare şi scurtă durată şi construcţiilor provizorii (neprevăzute în lista de titluri) constatate lipsă (deteriorate). 3.3. Calcularea (restabilirea) TVA de la valoarea de bilanţ a obiectelor de mică valoare şi scurtă durată şi construcţiilor provizorii (neprevăzute în lista de titluri) constatate lipsă (deteriorate). 4.1. Casarea valaiorii de bilant a materiale- or constatate lipsă (deteriorate).

“Lipsuri şi pierderi din deteriorarea valorilor” “Impozite, taxe şi plăţi, cu excepţia impozitului pe venit” “Lipsuri şi pierderi din deteriorarea valorilor”

4.2. Calcularea (restabilirea) TVA la valoarea “Impozite, taxe şi de bilant a materialelor constatate lipsă plăţi, cu excepţîa (deteriorate), impozitului pe venit” 5.1. Casarea lipsurilor şi pierderilor de animale. aflate la crestere si îngrăşare, la valoarea de bilant

35

“Lipsuri şi pierderi din deteriorarea valorilor”

7147 213_ “Obiecte de mică valoare şi scurtă durată”, cu simbo conturiior de grad II corespunzător 7134 5342 “Datorii privind t pe valoare adăug

“Materiale”, cu simbolul conturii 7147 211_ de gradul M corespunzător “Datorii privind t 7134 5342 pe valoare adăug

7147

212

“Animale la creşt şi îngrăşat”.

5.2. Calcularea (restabilirea) TVA la valoarea de bilant a animalelor. aflate la creştere şi îngrăşare constatate lipsă (deteriorate), dacă acestea au fost procurate la o valoare ce includea TVA. 6.1. Casarea vaiorii de bilanţ a obiectelor fcemifabricatelori de Droduse Tn curs de executie constatate liosă (deteriorate).

“Impozite, taxe şi plăţi, cu excepţia impozitului pe venit”

“Datorii privind t pe valoare 7134 5342 adăugată”

“Lipsuri şi pierderi din deteriorarea valorilor’

6.2. Calcularea (restabilirea) TVA la valoarea de bilanţ a obiectelor (semifabricatelor) de oroduse Tn curs de executie. constatate lîosă. 7.1. Casarea lipsurilor de produse finite la valoare de bilant

"Impozite, taxe şi plăţi, cu excepţia impozitulu' pe venit”

“Producţia Tn cu de execuţîe", cu 7147 215_ simbolul conturii de gradul II corespunzător “Datorii privind t pe valoare 7134 5342 adăugată”

7.2. Calcularea TVA de la valoarea de bilant a produselor finite constatate lipsa 8.1. Casarea valorii de bilant a marfurilor constatate lipsa

Lipsuri si pierderi din Produse, cu deterioararea simbolul conturil 7147 216_ valorilor de gradul II corespunzator Impozite, taxem si Datorii privind ta plati cu exceptia 7134 5342 pe valoare adaug impozitului pe venit

Lipsuri si pierderi din Marfuri deterioararea 7147 217 valorilor Impozite, taxem si Datorii privind ta plati cu exceptia 7134 5342 pe valoare adaug impozitului pe venit Lipsuri si pierderi din Casa deterioararea 7147 241 valorilor

8.2. Calcularea TVA de la valoarea de bilant a produselor finite constatate lipsa 8.3. Casarea lipsurilor pe mijloace banesti si documente banesti

Exemplu 4. Conform situaţiei petrecerii inventarierii ÎS ,,Poşta Moldovei’’ CP Făleşti şi s-a întocmit un proces verbal cu privire la următoarele obiecte de inventar enumarate au devenit neutilizabile şi urmează a fi casate din motivul defectat/lichidat bunul economic ,,chiosc N3’’(anexa 32). Evidenţa contabilă la iesirea bunului economic va fi întocmit astfel: 1. Casarea sumei uzurii calculate aferente obiecteior mijloacelor fixe constatate lipsă (deteriorate) Dt 124 Ct 123 - 8472. 72 lei 2. Casarea valorii de bilanţ a mijloacelor fixe constatate lipsă (deteriorate) Dt 7212 Ct 123 - 0 lei Concluzie În baza proiectului de specialitate au fost cercetate principalele aspecte ale organizării activitaţii economico-financiară la întreprindere. Asfel, am analizat forma organizatorico-juridică 36

a societăţii, evoluţia întreprinderii pînă-n prezent, structura organizatoricăî, sfera de desfacere a sa. Totodata, am studiat cele două procedee de bază ale contabilităţii ,,Inventarierea şi Documentaţia’’, am determinat particularităţile formei de ţinere a contabilităţii la întreprindere. Aşadar, în Capitolul I am dedus care sunt principalele momente în evoluţia întreprinderii pe plan organizatoric şi productiv. Am constatat că structura organizatorică este bazată pe principii obiective: autoritatea exercita control conform unor linii clare, relaţiile umane sunt ierarhizate-fiece membru al filialei primeşte sarcini de la un singur sef (supervizor), mediul extern favorabil-poziţia întreprinderii este un punct forte de atracţie a trecătorilor, deoarece se afla chiar în centrul oralului. Ulitilizarea legislaţiei în vigoare la evidenţa contabilă. Am luat cunoştinţă cum se documenteaza operatiunile economice. Am stabilit un criteriu de bază de clasificare a documentelor. Dupa parerea mea, cea mai importanta categorie este cea de documente primare, deoarece conform Legii contabilitatii Nr.113, ele se întocmesc în timpul efectuării operaţiunii, iar dacă aceasta este imposibil - nemijlocit după producerea evenimentului. Celelalte documente se întocmesc pe baza acestei categorii. Astfel, documentele primare sunt acte justificative cu funcţie juridică. În capitolul dat am constatat ca cea mai sigură forăa de contabilitate ce micşorează volumul de lucru al contabilului, ce exclude posibilitatea de pierdere a documentelor, ce sporeşte controlul asupra îndeplinirii dispoziţiilor privind pregatirea şi prelucrarea actelor este forma automatizată de contabilitate. În prezent, această este cea mai utilizabilă formă de contabilitate în întreprinderile particulare. În Capitolul II au fost cercetate cu un alt instrument de control al conducerii, şi anume inventarierea. Am determinat rolul acesteia în contabilitate, stabilind astfel, ca aceasta este un mijloc de realizare a concordanţei datelor contabilităţii şi a celorlalte forme de evidenţă economica cu realitatea faptică existentă la entitate, constituie un mijloc de control şi verificare asupra integrităţii mijloacelor economice la întreprindere. Am luat cunoştinţă cu procedura de înventariere a diverselor bunuri economice, cu documentele necesre pentru fiece etapă a inventarierii, cu parţile ce participă în această procedura-concluzionînd ca cel mai de bază rol îi revine Comisiei de inventariere. Regulamentului privind inventarierea Nr.27, au fost formulate următoarele concluzii cu cele patru metode de reglementare a diferentelor depistate si reflectarea acestora în conturi [2].

37

Bibliografie Acte legislative si normative: 1. Legea contabilităţii (nr.113 din 27.04.2007) 2. Regulamentul privind inventarierea, aprobat prin ordinul Ministerului Finanţelor al Republicii Moldova nr. 27 din 28.04.2004 / Monitorul Oficial al Republicii Moldova nr. 123–124 din 27.07.2004. 3. Codul

muncii

Monitorul 4. Standardul aprobat

al Republicii Moldova

nr. 154–XV

din 28.03.2003/

Oficial al Republicii Moldova nr. 159–162 din 29.07.2003. Naţional

prin ordinul

de Contabilitate 1 «Politica

de contabilitate»,

Ministerului Finanţelor al Republicii Moldova

nr.174 din 25.12.1997 / Monitorul Oficial al

Republicii Moldova nr. 88–

91 din 30.12.1997. 5.

Standardul Naţional de Contabilitate 2 «Stocurile de mărfuri şi materiale», aprobat prin ordinul

Ministerului Finanţelor al Republicii Moldova nr.

174 din 25.12.1997 / Monitorul Oficial al

Republicii Moldova nr. 88–91

din 30.12.1997. 6. Standardul Naţional de Contabilitate 18 «Venitul», aprobat prin ordinul Ministerului Finanţelor al Republicii Moldova nr. 174 din 25.12.1997 / Monitorul Oficial al Republicii Moldova nr. 88– 91 din 30.12.1997 38

Cărţi, reviste, broşuri 7.

ТостоганП., ГерманВ. Порядокпроведения, документальное оформлениеиучет

результатовинвентаризации / Contabilitate şi audit, Chişinău, 2001, № 12, с. 15–37. 8. Tuhari

T. Contabilitatea cheltuielilor în comerţ / Contabilitate şi audit,

Chişinău, 1998, nr. 6, p. 21. 9. Contabilitatea financiară:Manual/Colectiv de autori: coordonator Alexandru Nederiţă. Chişinău 1999. 10. Bazele contabilitatii:Manual/Colectiv de autori:Viorel Turcan, Eudochia Bajerean.Chisinau 2004. 11. Inventarierea: pregătirea, efecturarea şi reflectarea rezultatelor ei în conturile evidenţei contabile. Chişinău 2002. Ceavdari mihail. Surse electronice: 12. www.contabilsef.md 13. www.min.fin.md 14. www.contabilitate.md 15. www.icontabilitate.md 16. www.fisc.md 17. www.contabilul.ro

39