1.s.n. Lazarev - Karma Sau Armonia Dintre Fizic,psihic Si Destin

... c_~---

,

'"",,- "<,,,,--,,"~""H -"""'~

-~. ..,

S.N. lAZAREV

"t~ -< '

s.

KARMA SAU ARMONIA DINTRE FIZIC, PSIHIC ~I DESTT~ :" 1

, ,

1 1

. i

\

1

~

'1

\ ~ '~ \

S.N.

LAZAREV

'K"-RMA SA-':'J I<'IZIC:,

ARl'vI0.NXA PSII-IIC:

DINTR ~..: DESTI '" ;~

I.S.B.N.: 973..5 .

"

t

MOLDOVA

,-..=-~=\

r

.

''"

'"

::'i.

S.N

LAZAREV \

KARMA

il

SAU ARMONIA DINTRE FlZIC, PSIIDC, SPIRIT ~I " DESTIN"

"

Traducere. prefata ~i note:'

il

Hie J;>anilov

1t

.

1

. ,

1 ,.

l !, ,... .

"

.

(:«'111,"11 1111""".1<1"1111'1. ',U''I'''II .1//f/"///Jull//I,'1 Idll'.III" Il.; I;11;ln'.II,':lIIIII'IIII1L/I'1l1 ;:,

'Toate drept~n'e M,,!dm'lIla~l - (,(,00

asupra

:

IJ)/) 1

(:;111"111/''''''''0\1'' acestei

.edq"

apartin

~mlll'III~I~

B.~:~~~~ASI

~

Edlturll

.

1 ~.,~ .j

MOLDOVA

! ....

....

~

.

..,

"

""':-

.." ,'<"',,,-.-',."

.,,"

'>";:: ~;\;'~>_:;-::, .,~'. ,',

..

JI

. ,~ .'

~o'..;..

1 ,

;'

,

/1

1.

.t. \o~'

)

1 f

"";

PREFATA

~..

;t

Via/a ff()a.vtrilactualil poote fi psemllitil (;1/ 0 inde/ungata riltilcire printr./111 imel/s lahirint. Mulf( dintre noi, accept6nd \'itlla!ia .çqà cllm e.W~i considerillld lahirilltul ca pece\Ja I/orma{ 'se gill/desc ca a~a trebute sa fie via/a, flJra .vci hiilluidSCa ce .fi'umos, ce pla,-wi este dillmlo de zirJuriie lahirinmllli. De aceea nici ml-~i PlIIIprohlema sa iasa vrÙx/atii Jill 'e/: Allii, dimpo/rivll, sunt col/~'Ii<'llflde fap/II/ cd acest

~I

lahirim

reprezinta

0 f,Îtercare;'

~Pedeap.\ti

.vau 0 gluma pro
,!j,

'

,~'ia.vpira sa ajllnga cat mai. repede la II/milla, insQ nu ~tlu tllcotro s~oapllce fiindca 'lUau /a fl/demina Imfif' af Ariadnei. $ totWi un asenrel/eafil' calauzitiH' existli! Recent a apiirll/ -.

;'.

,

.< '10.

'.

lucmriJ, . Serghei Nikolaevici 'Lazarev, lm cu1tOSCu1 hioenergettCian 1'I{s,cu 0 hogata practica in domenful te1'i!lpiei n~fionale, a jlIcut 0 descoperire senzaliondlli care ar PI/!fa revolUfiona fl/treaga concepfie. contemporana asupra -

. ~

IS.B.N:

.'

Rusia,coIIComltent la doua editufi diferite, if C!ilrte,care,I»:-ill "' argume"re fn/emeiale pe fapte concrele, a dinamitat fntreg edijfChl/ Jilo,vofiei materialiste , afirmiJ[fd $i demonstrtind cu fapte grer(rJe contrazis pripritatea spiritului avupra ma/eriei. Autorol

973-572-019-J

....

/

diagl'/OSticiirii ~i tratiirii' holilor. Aplicand

"ma.fajul".

hif!l!nergetic fI/ tratarea pacienlilor sai, el a oh.vervat ca boala, de f°1>1,nu se vindeca Cimigreaza de la un organ la a/tu/, /ucn! JoVidit # fn cazul metode/of convenfiona/e de trat(l11lent, la care recu;.ge medicina contempotana "oficia/a".' De pi/da, un pacient vindecal de IIlcer gavtric revine dupa aproximaliv doua ll1ni '-71a serioasa qfec/iul/e rel/ala, iar, la ~ave sap/amani dupii

r J

.

.

1

Care este regimUl alimentaI" ~icomporlamentul .

I~i~decareaacest~ia,.~cientul se Îmbolniive~tede plamiini...

A.,emem,a caZ/m, If/talfllte cusutele În pracÜca sa, il duc pe Sc Lazarev ~a concluzia ca, aclionandu-se aSllpra bolii, se. aC/lOneaza. doar asupra efectulu./,. cauia riinuiniind IÎt. cont!nuqre nesçhimbatii. . Dotal Cllni~te calitali. bioenergetice ie~ite din comun autoru/, ale ciirui rezultate În diagnosticarea ~i tratarea holilo~ (chiaI' ~i de la distanfli) au de[Jii.$itcu mult grani/eie ,tiirÙsale, a elahorat 0 metoda proprie În care se Îngemiineaza cele mai . Vfahtle principÙ ale filosofiei clasice .orientale (În ~pecial ale celellndlene), ale eticii ~i moralei cre§tine, cu cele mai fl(li

.

.

ouceriri

fu. domenitJl .~tiin/elor medicak.

Ne paij;e Într-adeviir sfiirJitullumii? È-xistiÎ vrajitorii iji blesteme? Cum ne putem apiira Împatriva. . . . lor?, : "'/ Cunt ne plltem schimhÇl soarta În bine? . $tim .l'Cine, hranim? ,~i.multe, multeaitel'e. . ln ceea' ce prive~te,alimentafia, autorul car/ii "Karma~sau . Armonill dintre fizic, psihic, spirit.§i destin" afirmaca are O. mareimportanfa nu numai regimul alimentaI' ci $i modul În care 1 itfgttrgitam alimentele, pana ~i giindwile care ne trec prin mitite În:rltomentele d'lnd stam la masa. Cel mai important loc fusa 1/ ()cmpa sfaturilesale privind "igiena" iji profilaxia spiritlllui

Cartea' sa este. 0

-.

condifie primordiala Î11prevepirea nu numai' et celor mai gr~ave holi,dar iji a celor mai cumplite nenorociri pe car(f mai' ltft6tdeauna, stlf/tem tenta(isa le punefIJpe seamafatalitafii}i a de.stinuilli, neMmtindÎn.saca fatalitatea iji destinul'se ajla În noi ÎJl~'ine~i ca este la Îndemiina noastra :sa le inf/uenfl!m. (În bine .sau . În l'au). ln prezent .capacitafile hÎoenergetice ale. pamenUorau crescutincredihi/ de mult, fapt pentru cflre.oriçe intel'Vi!ntie la nivelul hiocttmpuri/or poote fi 'paguhitoare pentru p~cient: daca cel ce arealizeaza nu are 0 pregattre

.

,\

~

..,.

t, ;'f

a

.

.

,

. '.

.

.l'au un

camportament.

. etic

irepro§ah!l:

~.Billenergie,dllpa cum afirma s.Lazarev' În cllprinsul qcestei carfi, civem tati, Însa purini aameni '.\'Untdotafi de la natura .cu . [Yutaea dea "vedea", a itffelege,iji a corecta structur~'. hlocâÎnpurilor În scopul fudepartarii cq.uz!lor bolii # al restahilirii . sanata/ii. Cilind aceastiicarte, meditând asupra ~'(1::urilorexpuse ~i urmândll-i prescrip/iile, ne vom. putea . vindeça singuri de cele niai grave boli ~i ne.yom pazi de multe nenorociri, care ne-au fo.~t harazite ~i.care slInt codate În karma . fiecrfruia dintre no,i. KaI'ma. aceasta notiune preluata din filosofia orientala $i . .~

Ce trebuie sa facem pentru a aduce pe lu"",ecQPÙ safllito.yi.

ferl/l de boil ~'I7tenorociri? ,'-,'~

'

core.çJJUnzatoare

"

,

.il'!f(Jrmarieiereditare?

gravidei HI

Învataturi'i.z

pledoarie' convingatotue pentru Întoarcerea.' la valorile primordiale ale' eti~ii §i motalitatÙ futruciit ig~orareaacestora consfltUle,. Îh ~pinia autorului, cauza princiwl4 à ~ecrudescenlel holI/or ~lnenorocirilor care ne hiintuie fu :peCÎa! If/ ultlmuldecenill §i jumJitate. ]eoria 1i.,metoda elahora/a de auforu!. acesteic(up este confirmata de mU!limea .cazuri!or rezolvatç,
Pootefiprelungitii viara omului? Cat? .yi mai ales cum? Sunt, . ri1sPflrtzatoare fIlnnai' genele . de trclrtsmitere

7

/ff1:lpulsarcinii7 Care sunt cauzele sterilitafii ,yi'Clintpotfi.eliminate acestea? Cum pot 'deveni copiii IlOijtrimai cl/minfi ~i maisilitori la . .

pr~r:a }erapelltic;a a alltorului.S. La;arev ne da. un ta~pUlt\. convmgator,za 0 serie lk Întrebiiri care framiinta demulta . vreme COTl4I11llfr!le noastre: '. ' Ne put:m .DqJ:fÇ, vindeca .fiira sa fughilim medicamente ~ifara sa ne operam?

1 ",

.........

(;

.1.'

.

idet1ti!icata de,hlulte ori cu destiiUll, 'reprezinti't; În vbunea

/1{1

... . l

":

8 ,

S.Ldzarev,

"1IfI~canism.

.

derlisp/litire

a ftlptelorpiimante:fti

Cuno~~

~st

,

omullft poat#! ImblP'ldtif1t siindtate.a ~i soarta.

,;

'.

~ .

~ .~ \'" .\,~~.

'

<.

,

.,

- :-:1'\ '

,.

".

mecan~$m. (10/ scopul cdrlii apesta :fi este) .

,

.

. . Traducerea.~ipubli~,!,ea ÎnRomania aacestei ciirp ;!ferii :ltltorliorno~tn I!°:'bli'tate,a de a iritra Înposesia unui veritabil . indrept(]J' de etlca, afiJ de necesar fteciiruia dintre noi la f:lCeastaC14f1Ipiinii de veacuri ce se consuma sub semnul unei profunde ~ penculoase crize spiritual-morale.

pin partea autorului .

/lie Danilov.

~.. ,

i

~,-

"

,-

"\U1iversulbioenergettcii,

"

;

f,1 ,$.cqpul prjl)cip~,..~. carpi este ,de, a' lirgi o~onturi~e " asupra IUD1IImconJura~oare" de ,a,descopen, ~1,,studia ,Ii ~~~~ve 1,yj ~~'ilitp.ecanlSl1lelecare d guverneaza ~l ~e a expune. regulile d~

':'"

.1'. 1 : ! 1

. .'.'..~det;e.mbi~e~etica .'

'

_. ., . ' ''''lntegfilDtaa . ,

'.

" "

, .,

~f;

.;

,

..,

,

,

structum

..

.

.

. umvers'ulul.'

lumll,mcof!Juraware,.,pnn

,

erarea individului ca.parte

'

".

,',

:

.

,

,

L\!mea conte~porana ,$-a-Îndep!rtat .mult de izvoar~le :,~rin1;are ale ~pjr;tului. E!I searD.ana.~ un vas Înderivii, tira , 'càpÎtan, cu rnotQrulstricat; calaplina de br~e ~ echipajulcuprins .

CIediscordie, Unii dintre rna.rinari Î~i dau searna de situat.i~,;. tragica . 1 ", '.

/

,

. ,.,"

/.

11 .

~.

1 1 1

'1"

.

'

}ntrQcât,auto~eçfÎl?n8Joaomului

.~!",tJ;ebUie~ lficeapa pnp. con~tJ.ent : ;: \ ~'~' .'~J elegereitlegilor aceste ., " ,ia,Prin. '

~.~

.,:,

Stimati ci~tori, ÎDaint\'; de~i trjjCe la lecturaacestei càrti. f,'erjficati-viis(area emopona!a. Va, reçomand cu ÎI!sistentii sa ~u d~apucatide ea dacapurtapcuiva;picii, daci suntep.iritapcsau ' ;i.r#L~ nutrip.sentimentenegative fatiide c~vasau d" cÎneva. "<.p"vep Îl;lfatii nu doarQsimpl~"c~ axata pe 0 tema del,arg 'tef.~În contemporane!plte ci, defapt, expunl1reaWlei conceptÎÎ ,pginale. privirid pitrunderea le'gilorlumii spirituale care ~~verlleaza lumea m~r\ala, analiza posibilita!iior de penetrare ID

~~

. ,

.

'

...

,.

" .~. care, se afIii" ~l au' Începnt sa se Janse2ie apeluri pentru 'r\1conciliere ~i pentru' repararea navei. Marele necaz Însa, ~i despre acest luclitt nu ~tie' nimeni,consta În faptul ca vasul se : <mdreapta spre recifi ~i ca nici 'l'nacar repararea m~inilor ny-I va salva de la catastrofa, daca nu va fi scj1imbati direcf.ia. 1 Omenirea se 'afla,ID fata unei primejdii cu mult mai serioase decât cea nucleara. Este prime.jdia dezintegriirii spirituale. Cele mai cumplite pierderi silnt acelea pe care~noi nu le sesiziim, nu le simiim 'deoarece moiutea survinernaiÎntâila nivelul-biocâmpului

\~ ,."

.

,

JO

Il '";;""

"",

~i fizjca

-,a urm~ilor

rio~tri.

,

'

,

'

"

,PotentialuJ

spirimal" acumulat

sfinji,

" preziciitori,

'

'

Imaginafi-va

ullTlatoarea

care

dbre~te

::~ezultatele , j,',~':'

sa, ,

de Vl'n

a con,du ciit O r ' auto e s ezat la v 0 lan, legadao Chl' i se' , aratii. j'Je ce ,pedala sa ap entru; a acce1era ~i cu aceasta ' , ' se Încheie' instruirea sa ca ,, er.Camacel~i este ~i nivelul' ,_ , ." "_ CU1IO$tinteloractuale În - d6meniid bioenergeticii, cuno~tin'tl!care pot fi dobândite Într~un timp refativ scurt ~i la preturi destu! de piPerate Îh multimea ~colilor de parapsihologié. Aceste' ~coli difera'una de cealaltamlmai prin "marca ma~inii" ~i prin. "capacitatea cilindrica". De Început Însa trebuie sa se Înceapa cu studierea "regulilor de circulatie" ~ica,,,paqiJor componente aie atitomobiIuluL" .'

'

,

,

,

\'

,

Fii.ramteJegerea :'t

,

,

,

,

,,

'

,',

'

,

"

,

'

Jumii Înconjuratoare,

,

,

,.,.

..

_

,

.

, ,

.o..

-.",

a propriei persoane,

rara Q pregatire serioasa, consecihteJe patrunderii În bioen~rgeticil pot fi cu mult'mai pilgub!toare decât conducereaautoturismului cu Qchii legati. De aceea cartea este cotlsacrata normelor de comportament

În ,sfera spiriinlui.

,

'

~i Încii.unllll1iinuntl Pegtni tratarea exhaustiva 'a temei, rn-am vazut obligat sa abordez mecanismul penetriirii În structura \"

f

,

"

,

,

un rbm

,

,

,

situafie:

:

'

'con~tientizareafiecjll1ia dit!.noi a rbptJnderii ce'o ,poarta pentru "

'.

. ..'S""

,',

.,-,,

ciiutiirileihdividualeale spirituluid~ catre fiecare om În parte Îh

sparta oamenilor~iviafaUniversuluf '

-

'." tor °1~., onca'. -t VI. 5-aJ: par- ea de incredibile, <, Eu Însa sunt cerce", , :t'I, , .' va- asigur ca ele "le la oare amaJuns, Xfaptele expusesau conc"1UZIl 1. 'firIDatii.. nu o. data- de 'iconstituie 0 realit;tte, probata- ~I con

jnteil1~ietori ai religiilor monclialeesiein prezent aproape În

fotalitate 'epuizat Ütrgândireastrategica neevoJuata reprezintii un pericol serias. Uria~ul potenpal al bioEinergeticiieste orientat nu spre Întelegerea ':Iumii ÎneonJuratoare,; spre, pronosticarea ~i " prevenirea uribr potenpaJe probleme ~i 'spre rezolvarea unor sarcini tictice' priri!itive; de moment. Omerorea a' ajuns În fara dilemei:sau fen~terea. spirituala, sau pieirea, Salvarea stii În

'

-~ Îh carte fapte n~teptate ~I cu ' i~> În. fine, multl cltlton v?r gas -' dulla scene din literatura "". i:~totu1 mso Il' te , care-I vor tnmlte cu gan . F

-

,

.

~l~u efectuat 0 foarte, senoasa p

C

de

w

.'

"

Cuno~tintele pe cIVe le-am 'dobânclit prin studierea structurii

biocâmpurilorumane sunt absolU\serioase.'

'.

'';':''' purilor. Nu SÏatulesCpe mmem, din cei . ce vor citi cartea, sa ,''''ou'' .' ' 'A t IUCTU este pencu 10S nu numai pentru . . '?'~a la fel ca_mme. ~es '. frivolitate sa-mi repete experiehta. CI ~I 'amuI care ar Incerca dm me se poate ocupa numal :~: De aceste pro bleau ,.,pentru rudele acestula. anumite puteri ~i 'care trâns de oamem care i':un cerc, foarte res . re tire În acest domemu." .

nostru astâzi, cu atat va fi mai deteriorata maine sanata:tea spirituala

,

<~:~'

~ mimai dupa ace~a la nivelul corpului, Acum acest proces se afla foarte aproape d,epunctul crjtic pentru ca ceea ce se giise~tc astâzi la nivelul spiritului nOstru, maine se aflaÎn corp,ul copiilor , ~ihepotilor no~tri. Prin umwe, cu cat este mai deteri~ratspiritul

i l

!

~

activitiitii mele. . "

'

,

\',~

, IL

{. j,

CÀPITOLUL 1 ... '",

.

.:.~ \ \

1 ~'

.'

.

,

,,'

,

~

"

, Conceppa sistemului de:au!oreglare a'clfmpurilor istoria 4ezvolt4rii acesteia. /'

~i'

1

,:r

"Cdnd un elllugiJr, care indecur..I' a ZII
. , ,",/-

"

.-

~

") 1 ~

8,

....

~

, ' 1 'i,

l

,.

.'

. .

.

,ltezultatele cercetArilor mele in dorneniul bioenergeticiLau fost determinate de 0 activitate de pestli douAzeci.de ani, de 0 intelegerefilosOficà a lumii cât ~ deconfirmarea tIfà echivoc,in activitatea practicâ a prlncipalelorpreinise teoretice ~ filosofite. ,Despre ,ce este yorba in aceastii Carte? În prezel1t in fata omenirii stau probleme roarte' serioase ~. de rezolvarea sau nerezolvarea acestora dePinde viitorul nostru al tuturor, 'Îndeo~te se considera cà principalele probleme se datoresc dezeclUlibrului ecologic, pericO~ului nuclear ~ altor zeci de factori externi. în realitate insàcauza principalii a ràului sti chiar . În om ~i pentru casii putem sclUmbalumea, mlll mtlll ar trebul sa 'ne ~hinibiim ,no!,~e, à te schimbi pe tine Îosuti ~'mult maC .----

'

"",,:,

,

'

1

..

.' 'l'#

/4

",'dffioo,decat

.

sâsOhimbilumeaÎn

.15

-. '

w,' ",

.,..

conJuratoare, " Noi'nu 'dis p ID de pârghiile InIJoacele ~i sist'~me1e necesare un: 1 ", , mod!] 1 carea radicala a mo du l w nostru de gând'~"u . Ire, a concepJ:iiJpr ,.." noastre' a ~pmtualitapi " ' noa,;;tre ., " .. . C ". ~Ie . propuse de fil~' contemp oram sunt, ID ce nIaI feric't ' """",II " . l '., r econsl.derare a bagajului, . 1 caz, 0 'IDcercare ".~ qmo~tmtelor noastre În timp, ' ". ar trebui Can al ' c~ IZatespre Întele'gerea lmnii,spre . c,eforturiIe ' cautal'~' iiiIor"de autoperfecponare Ca sa '. pop schlmba lumea ca w " .' '., sa pOJ:l , ,exerclta 0 influen'a ,asupra el trebuie mal',' mtâi s-o ' În(ele";. Întrucat" În(elegerea , ' .' ~' 0lumiire . ,prezIDta mceputuI h'Imbarn ." sc ei. .J\deseori avem ' 0 reprezentare defo '.' '. rm afa despre lume Încercând " ,sa w subordonâmorb~e c' d d an. e fapt noio distrugem ' çilStru!8âJ!du.ne totod at"' , a, ~Ipe nOi Ar treb ' " .1 g "p!Sa " ne con~tientizâm .' radu'1 dependentei n O astre fa'" . ta e 1ume §I leg t d'> ' ' , cuno~tem 1 giI d ', Cllte ~iilte;lZâ ~i se dèivOlt:I~::~asta, sa . ,Cercetâr~e ;e~~e " Je electuez sunt onentate În primu! rand' , asupra Întelegerii Ii ceea' ce reprezmtâ omul, subcon~tiinfa, Universul con~tiinta' ,

prezell.t

,

"

"ben~fice, poate -duc~ hi degeilerare ~,la pieire. Din paca~ astfel ,',de tendinte, a1;tfel4e procese existâ deja În stRee embrionara. , Am sa Încerc sa deslu~esc c!luZei~. stiitÎi fizice alamUmte fi

:,

,

"

,

"

"

'

'

'

'

,

"

~

. ~amenilor,

i, '1i

sa indic posibilitatile ~i modalitatil~ de modificare a acesteiaprin intermediul corectiei structurilor fine ale câmpurilor, sa definesc taportul corect fatii de bioenergie, fata de cr~terea' posibilitatilor umane. Întelegere~ lumii Înconjuriitoare ~i 0 Înalta autodisciplina tr~bliie sa stea la temelia, sehimblirii spiritului

:f ["

,

'

'

,

,

'

,

,nostru

'

,

~

,

'

,

,

"

'

'

,

,

'

,

,d

,

'

'

,

,

,

'

'

'

,

'"ESte.

,timpul

sa

.

t~:rtmtâm

, pomltIva confOnTI careia

' ',' r'a re.prezentarea materialistâ

omu,l'mcepe ~He sfii~~te cu e ' safiziqi; 'Omul est"e ,;un slstem rofi XISt enta " , , foan e comp lex ' dl!1care doar ,ca eva ptocente"OrmatIv-energetic 11 t , 95 9 °1 constItule co rp ul 8 /0 teprezentândfi ,ZlC, ,". '," 0 ' straturile mfi' ,0rmatIv-energetice sub, con~tIentului atat de ne ale cunoscutenouâ c a ~I. Umverspl ÎnsU~Î, ' ' 0 ,CUPM d w." de probcmele s'anatatu " bohlor, caut ~-ma umane ~Ide.preveltir ea ID primul rân d cauzeleapari';e' "_..1. ~i defiecare .. 1 ace~t':'.'" .,data',~convi\1gde "

,

'

,

.

.

.

"

'

"

'

,

""

,

,

..'...

'

necesitatea; perfecponaru spirituale ~; 1?teJ-ectuaie a omu lui. Din 0- prezent nu diS P' au.ate ru

punem de un Slstem ,ar . , , unit de cuno~tinte c VlrtU~le bioenergetice tara ~:'' sa ,~p'ermitii sa descfftâm , pnCIDmm nu oame n 1' for, Poslbdltatile' bioenef ge ';..cu'.. sunt amt de ',,man, mcat patrundeœa'În acest domemu ' "trebuie fiicutâ ,cu multâ prudenta În mod trebUle Începuta ri grada t ~I. P ,n promovarea umarie. Etica ~i Întelegerea lumii ' cOns.tituiecel mai b ' eticii ' anume aceste cuno~tinte sunt - un slstemde securitate ÎlIsa proces serios trebuie bine, mca mult prea firave. Fi~care P:eglitJt. Desconsiderarea acestel cennte, ID 'Iocuf"ri . . ,

L

c."

,

" ",','-

.' ~I al transformârilor

,

'

,

1

.-

,-,._" ,"",

VlnmentulUl spiritual

Acum

aceasta

l'eprezintâ

conditia

1.

'.

atalionului, '

"

Noua mea conceptie asupra lumii s"a cladit de-a lurigiJl În~egii 100le "lieti."Încii din oo'pilarie,am' sirntit În mine ni~ dispçmibilitati uri* Însa Ie-amdirijat În morl intuitiv nuin direcpa intensificiiriiIor ci asupra co~entizlirii lumii 1'1- ca am simtit jntotdeauna ca' Întelegerea.e. maiirnportantâ '. , decat acumularea ~i dezvoltarea capacitatilor. Am àU~!!~:Inul(e oridespre puterea blestemului, 'ca acesta poaftffi transmis În/famili.\L.din.iaiffu6u:1P I1ter-irturi'Deietnstica pof1i 'gasue iiiUiteastfel 'de exemple. Asupra \IIeaa awt un impact foarte puteraic intâmplarea descrisa de.E. P. BlavatslGiia În cartea "Pin pe~terile ~i hati~urile .Industanului", pe caream . citit-0 prin anii ~aptezeci,

Într~una
urm4ul unui rege foarte puternic ~i temut,cândva ,care i-a povestit urmatoarele: Într~unadin câliitoriile sale, regele,- dupa cum 0 cerpau obiceiurite pâmântului, a Iacut ni~te daruri foane bogate ÎntelePtilor'care I-au Întâmpinat ÎnsAl-a omis pe uilul din cei prezenp care, ,,j.ignitde moarte, I-ablestemat l'lerege. -Îngrozit, regele i s-a aruncat la picioare ~i I-a implorat sa-I ieTte,'~i atunci ~a intamplat, dupa. p'ârerea mea, lucml cel màiinteresant Inteleptul i-a riispuns ca era deja prea1ârziu- 'Blestemula Început sa actioneze ~i nu mai putea fi oprit. Regele urma sii-~i piarda

'

,

sufletului,

nume~te katma În bioenergeticii, ,0 adevlirataLege 'aclioneazii de zece ori mai repede ca Înainte,

,

,

F

,

~i a

obligatorie a supra~etuirii. Informatiile confinuteÎn aceaSta carte ne.ajuta sa ne dâm seama de complexitatea problemelor care sulu astiizi În fata fieciirUi om, ,mai ales ca Înyltimii câtiva ani s-au intensificat proceseleenergetice pe pâmânt ~i acu!\1 ceea ce se

,~, \:.:"~

.

,

~

16

tronul i~ inteleptul i-a proinis si! fac' pentru a-.ifi crutatii viata suveranul . a tot Ce-l. stat.ea in "putinta

17 ,

ID ~l a Ultenor ~Ir" s-a ~ 1ntâm . regele de~cendenplo r sât "" ~, p at. 1 unn'~u sai s-au ri,sipitprin intrea ~l-a pier d/u,'. Ironul i~r g a m die. ., DrumUI meu '~x. rre bIOenergie a tre' " metodelor magiei cut pnn . ~i mltnn 9 --~ pap lI1ari ~i ale vrac ~l a prac.fIcIlor ~(erea . tâmad uito.riJ.0 r ilar . Am cil' '~ a t'ont molt pnn tara '. D e, fiécare dat! cânct analizlim .. . ! ~I~~amstudiat.; cunosc C8UZ11' ~lDfonnatlenoua doreamsi pl'imordial'a, sa, .. ,

,

J

boala, ceea ce determinâ. starea fizicâ. a omului. Acest fapt a marcat 0 schimbare calitativa a cuno~tinteIor mele fiindca Îmi .dadea posibilitatea de a diagnostica bolile pâna ca ele sa se

,

"

'

'

,

'

,

, ci sa ~i previn bolile. ' Am decis ca se poate forma uri grup de operatori care sa fie ," instruiti În aceastii metoda ~i care sa se ocupe de profilaxia muhor "maladii, mai ales ca pentru acest lucru !lU se cerea nici un fel de i . medic ~ente, "

,

"

-

','

-

.n~ n "', 'tare est.e Izvorul " .r
-

'

,', Pen!TUmine era I!,bsalut Clat c .' SIJrsa a g!'nele nu pot constItui acestel infonna~i Ea tJ: 'eb' sa S e fi piistral: ,i transm nUÎnaiprin inte~ediulc~le is u~ilor , .a fI.ns un / anUmlt ; amAUnor. i . , nivel uu " '-',Când - aee as t -',

"

i

.

,

'

"

,

'

,

,

,

" "convlDgere

a

giisllSc inbiocântpuriie oum:: ::eramas' detât un "fleac": si! GCest roi, piistr~a, strq~n~are indeplinesc ~i.tranSltlit . fi :en~rat~e, Aceste structuri Î1)' exÎ~~r;ap~ dm generape 'in c:mltate, le-am numit, SCUpiiriinfuini ' oaror~,'credelllJl- cu

ative .stabJ~~,de pela (jptzeci ln- am c 8znit bIOenergeticuman. . ','$â 1~'14entiiic\in cântpul -

. mijloculanilor

~

!

'

:

Am.te~it IICest JuCi'!iJabiaIain '-, -l~tamplator, " ,La GeJ:'u',,f!J1Qnu1uJ. l~abSolut institiUUJ

.

d.e ,~edicln!, Nr, 1 UIlIfldin sa:l a:t :sa,lâmureasciuli caz

bIOen~getiçieni JJI
r~tacutdupa terapie,pentru. e ~~p ,'ener~ell,c, ~t .saaparadinnou ruPtI.Ira. ca, 0 anUffiJta

~

Ceea-l.,ce s-a i'ntântPlat'. ~,IIu"inare". Cântpul moale . ID ~~ntinuare

,

"

poate. .finumit cie va. JDte1pretatintotdeauna ,~bolnavului,'pe '" . carel~am ca porpune .'e1asti c, ". ..,,~ . vern 't u.wU'-o amslm~t ca reac~oneaza l 'vida, a de dati . a lntervenpa mâiniJe ni~te structUti, mea, 1iim'team,cu puterni 'cI' care traversau

>" -f

~pului,

,)

,

locu1 SÎnCopei

. "Momentan . mi s-a schimbat in treaga repcezefttare avusesem pana -' . atUnci: caca, ce-o ~evenit pentru mine ostiucturAC:'::D!e Juarn. drept rupturâ. a

-,

~pulUl j,

prin careoie produc

"

~

' '

.

".~" ",Vi ,

,

-",'

,'.

,

l

care producea

eaupter denie de energie.defofIDarea '

"';";'>

.

.

,

cues-~

penollditde'timp,

,

/1

~':I:_~_bunr:~tap~ire..~.l!\eto~~;2,.FeI~clti.a..ce~ ce cre d ... ---'-"'-.' ",".-. -. Amtratat În acest..fel În decurs de un an ~i amconsiderat ca aceste structuri determina numai starea corpului. .Încetul cu Încetul Însa au Început sa se acumuleze faptec;;;'e. nu se circumscriau acestei reprezentari. În procesul terapiei pacientilor Ii se modifica În mod sesizabil caracterul ~i destinul. Analizâ.nd ~este modificâri, am observat ca boala,' caracterul ~i destinul se gâsesc Într-un fel de interdependenta ~i ca aceasti! conexiune este extrem de variata. Deformârile observate ale structurilor campurilor se produc În chip diferit. Acestea pot fi diverse boli, devieri psihice, defonnarea patologicii a caracterului, traumatisme, insuccese În viata. Când rn-am aplecat mai cu . atentie asupra acestor fapte, am ajuns la concluzia ca sanatatea, .faracterul, ~Î chiar soarta omului sunt determinate de structurile ~mice. Toa!a ~nfor~atia Iegata de-om ~est~ffiilcofpuluisa~ .. este cupmlsa III campul QlOenerge1:lc,eX1stand 0 legatura dialectica Între câmpuri ~i structuri fizice care se influenteaza reciproc, Destinui ~i caracterul omului sunt de asemenea codate , În' structurile câmpurilor bioehergetice ~i, daca se va actiona asupra acestora, cu timpul ele ar putea fi ameliorate. Cu cât ma ad'ânceam mai mult În acest studiu, cu atâtapareau fapte mai senzationale. Am sa Încerc sa dezviilui diapazonul de posibilitiiti ale metodei pe exempIele terapiei diverselor boli, ale corectiei unor situatii complicate din viata oamenilor, sa demonstrez virtutile metodei pe exemplul testarii unor evenimente, al unor obiecte din lumea nevie ~i al altor cercetari. ---...

,;

,

','

materializeze la nivel fizic ~ideci Îmi permitea nu numai sa tratez,

;\

""

,

Mi-am dat seama c.a Înacel camp am gasit ceea ce numim

t Ii

.

,,;j

18 ,

La Îl'ICep"1I am lucrat cu metodele traditionaleale influentarii

bioenergetice. În spital era intemata 0 femeiecu 0 supuraiie a.plamânilor, fiind Într-o stare grava. Medicii curanti au Încetat,sa mai spere În Însânato~ireaei. La rugâmintea fiiCei bolnavei am Început s-o tratez de la distanta. Dupa un anumit timp de la Începerea actil!nii mele, bolnava a renuntat la masca de oxigen, Medicii nu puteau pricepe ce Se Întâmplii. Femeia se Însânato~ea vâziind cu ochii. I-a revenit culoarea În Qbraji. S-a ridic~t din pat ~i a cerut sa mânânce, de~i de câteva zile refuza brana. ";"

\

Un ait caz s-a Întâmplatcu ftatele meu. Fiind chirurg ~i operând 0 femeie În vârsta, cu organismul foarte slabit, el s-a taiat la mâna. '1 s-a umflat mâna ~i ganglionii Jimfatici, a Început infectarea sângelui. Starea lui era destul de grava. Antibioticele nu scâdeauinfectia, Atunci am Încercat' sa-I tratez eu, Dupa câteva minute de la Începerea ~dintei a simtit Întepaturi ca de ac În ganglioni dupa care a Început sa se retraga tumefac~a iar peste 0 ora telnperatura a scâzut pâna la normal, semn ta intervenise ameliorarea sanata~i. CUm am Început sa vindec oamenii? Aproximativ.zece ani mi i-am petrecut cercetjind ~istudiind literatura consacrata tehnicilor orientale ~i mi-,am fiicut o'parere despre ac~unea bioenergetica asupra 'omului. Odata ,am Început Sa tratez. M-a ÎndelJ1J1atcatre aceasta t:IÎ1episod care rn-a frapat din biografia lui Rasputin, Autoarea evocarilor despre Rasputin a venit la.acesta' Într-0 stare depJ'.imantâ fiindca la Kiev era pe moarte prietena ei, Aflând despre acest jucru, Rasputin i-a promis ca 0 va salva. El s-a dus in mijlocul Încaperii ~i, sub ochü vizitatoarei, a inceput sa paleasca pâna' când s-a f!icut alb ca varul. A stat a~a vreodoua minute dupa' Care ~i-a recapatat culoarea normala ~i i-a spus: ..Totul e in regula. Prietena ta vatrai". Dupa câtevaftle femeia a primit 0 telegrama prin care era anuntata ca priete;;a ei a Început si, se insanâto~easca; medicii erau uimiti Însa viatif ei era În afara .

.

'

~,

pericolului.

.

, '

Când s-a. imbolnavit feti!a unor prieteni, mai Întâi de pojar,

,apoi au inceput complica!iile - meningita ~i congestie pulmonara,

: r.

19

':~'I_,'~-

.

;:!,;mi-ani amintitde Rasputin ~i am decis sa-mi Încerc influenta "I;\I:'()iamfoarte mult s-o ajut, era 0 dorin!a'imensa de a-mi face \~I!tQria ~i,daca erau ~anse macar una la mie, eram ,hotirât s-o ',fuJctific. Luni, in jurul orei doua, dupa amiaza, rn-am concentrat am transmis fetitei doriDta mea sincera ca' ea sa se (.inSânato~easca. Am simtit În mod fizic ca cevas-a Întâmplat cu
;~

.

,

nici un efect,in timp ce eu - am reu~it.

(

,

Pe atunci Însa nu intelegeam cât de stâns interactioneazâ organele, nu ~tiam ca boala se poate muta dintr-un organ intr-altul ~i cu atât mai putin ~tiam ca din aceasta inlântuire fac parte ~i caracterul, destinul, spiritualitatea ~i al!i' param~tri ai omului.

'

1

,

(

~i

20 21

Prin urfuare, fata era sanatoasa. Au mai trecut doi ani. Cand . mvelul .'cuno~tintelor mele. a mai crescut, am constat ca orgamsmul uman - este, un. sistem unitar Înc'ITe sanatatea, destlnul, c~racterul, pSlhlcul sunt indisolubile. lntâlnind-o pe ~~a f~tItel am aflat cu amiiraciune ca aceasta, d~i perfect sanatoasa, are un destin nefast. La testare, va/oarea parametrului destin er~ profund negativa. Aceasta poate duce, de regulil,la mari neplacen. . Atunci am, Îl'lteles ca, gândindu-~a nu:nai. la sanatate concentrându-ma numai asupra eorpului, eu am promo vat u~ ~. slngur punet nodal al sistemului "om" 'am ~i le-am distrus pe toate celelalte. Eu am vindeeat omul Însa"nu Îndepartat cauza bolii sale ~I e~ s-~ mutat asupra parametrilor de~tinului. Întelescâ trebUie sa ma ocuP:de tratamCJi1tulorganismuJui ça Am sistem unitar. Aceasta ml-a permis sa vad acele "simptome", aeele cauze reale eare vor Inf!uenta În mod dir~ct totu!. . / Dupa cum au demonstrat-o teste]e, cauzatuturor neplaceriJor pa:jen~el ,mele a eonstituit-o 0 suparare puternica a mamei pe tatal sau m tImpul SarelnlL Acest lueru a detenninat deformatia structunlor eiirnpuril0r bioenergetice responsabile de sanatatea' ~i .destlnulfiicei.

'.

~;t

Atunci' am presupus ca trebuie sa fie vorba de un . mecanism :'C/lre Îmi era necunoscut. Trebuia sa-I descifrez. Analizând starea , > pacientei am simtit ca aeeasta este determinata de un evemment {':din viata ei.' . ~~i" -'- Ce vi s-aÎntiirnplat acum doi ani? am Întrebat-o eu. '," - Mi-a munt-. sora. . . '- Ce ati simtit atunci? - Era' atat de sanàtoasa, de puternica ~i a murit iar eu, 'ibolnava, cum ma vedeti, traiesc. . ,.! Am Înteles care era cauza bolii: În sub.con~tienta ramas un :"$tres colo~al care-i provocacrizele de stenorcadie. Pentru. a-I '.,anihila trebuia schimbata optica femeii, atitudin:a el fata. de Vlata :J' ~i moarte. l-am explicat ca moartea e a trecere II1tr-oalt~ stare ~I \'idi ea nu trebUle pnvita atât de traglc Nu lrebUie sa regr~tj ';~\trecutul tiindcii, regretându-l, amui Încearca, În subcon~tlent, sa-I ,,~;i'

:JJocul sau. Acesl lucru cere. 0 una~ii che1tuialâ necontrolatii de ",,'energte, Pentru a stapa scurgenle de energle care pot ~uce la ,'1' urmari din cele mai grave, orgamsmul le bJocheaza pnn

'r'

- ~ase on

pe saptamânii, dar ca ca s-a resenmat~i

intermediul

bolii la nivelul fizic. Am efectuat {OUfemeia câteva

~edinte de antrenament autogen ~i cnzele cardiace n-au maL,. feaparut.

În decursul câtorva ani rn-am 'oeupat de terapia de la distanta . ~ am. luerat cu mâinile, Prima oara am Înteles imperfectiun~a aeestel metode eu vreo einci ani În unna. Tratam copiii Într~o fa~U1II~~I, atragându-mi atentia starea precara de sanatate a btmlcn acestora, i-am propus sa ma ajute. Bunica rn-a refuzat ~I-a spus ca din cauza stenoeardiei ei Îi vine sa1varea la u~a d~ cate clnel.

sehimbe, sa dizloce ceea ce În nici un caz nu trebule ml~catdm

Un stres puternic, un dezacord În privinta unui ,lucru. s~u regretarea trecutullll sustinute emo(lonal, se, dep~zlteaza I~. subcon~tient ~j provoaca maladn grave mtrucat creeaza deformatii ale structurilor câmpurilor bioenergetIce. Pnntr-o corectie 'energetica poate interveni ,nivelarea acestor structun Însa

nu

mal :rede :a .po~te eXIstavreo ameliorare. Cereetându-i eiirnpul, am vazut ca ~e mima sanatoasa. Am Tacuteu ea cateva ~edinte ~i de .fiecare d.ata starea de sâna:ate a femeii se Îmbunatiitea. La a tre'a~edmta .am slmtlt la mana 0 defonnatie ~ ciirnpului În reglUneamlmn. Am treeutde câteva ori cu mana pe deasupra ~i d~fonnatille au disparut, eâmpul s~a uniformizat. Dar peste cateva zlle IOnzas-a repetat. \

': nu Întotdeauna ~i,ceea ce-i mai'important,Cauzabolil nu dlspare

!: '

'

'

'

..

' ,,:,

, il' .-' J:., ,

~i, În orice moment, ea poate aC(iona Înt~-un ait k)c. Cazul evoca! a confirmat ca, tara 0 metoda precIsa de dtagnostrcare,. Tara intelegerea cauzei care a generatboala, tratiimen~l pe. dl,?ulte este lipsit de orice perspectiva. Dac[\, eu nu pot sa explrc I~ ce mod vindec ~i cu ce vindee, aceasta nU-1 altceva decat 0 orbeeiiiala prin Întuneric. Perfectionarea lliterioara a metodei a avut loe În cadrul Institulului de medicina Nr. 1 unde rn-am Geupat de tratament ~i

.

_

,

~Îl'

/

[ "-

v

/""

,

22 .

, ,c-"

,f", ~

-

"_."""

,,,,"

~_.. '.~-";.-'-""'--

23 J J

- unde..atn fostpreqcupat

\,

dl! rezolmea problemei.protec!iei

terapeutu11Jiimpo\:ri-vaaqiunii câmpurilor negative., Am lucrat lu!,'!iin~rinsâ prpgresele erau nesemnific\ltive. Odatà; tratand 0 femeiede deochi, atn v4ut structura acestei maladii.mcâmpul structura;"poate fi bioritrnic ~i atn iI'11eles- ci,indepârtând indepartat deoçhiul. Atunci ri-am baI1uit ea era vod9a-de 0 structura karmica considerând-o un rezultat alirithientei patologicegin partea unei alte persoane asupra biocampului.Pe

~~

. ,

i

S

toti cei care au prezentatastfel de deformatii i-atn tratat prin indep1irtarea mecaniç1i a structurilor respective ~i pacientii S-llU simtit mai bine. Apoi Însa auapiirutpacienti la care. deforma!iile

biocâmpurilornu puteau fi rezultate al.edeochiului.

,

,

Vine, deexemplu, la miRe 0 femeie cu un copil mie. Vad ca atat ea cat ~i copilulprezinta deformatii identice ale structUn10r bioenergetic.e, determinate de un eveniment concret in viata femeii, deformatiilemamei aparând cu câtiva ani mai devreme. ~tiam deja ca deformatiile de Mest gen sunt legate detulbur1iri de ordin etic ~i ca ele apar atunci când omul ur~te sau e foarte suparat pe cineva. Puteam sa indepartez aceste, deforma!ii prin Jt1ijloace magice de tipul vrajitoriei cu privirea sau cu mainile. Întelegetea faptului ca ma a!lam nu in fata unui camp fizic ci a unui camp informativ a venit mai tarziu ~i de aceea metoda de tratament a ramas cea traditionalapentru bioenergetician: rn-am concentrat, am. trecut cu palmele s-au . pe deasupra ~i deformatiile .' coÎ'ectat..

organjsmul n-a g1isitcalea cea mai buna... Am inteles acest lucru . nu dintr-o data. . Aveam la tratament 0 femeie tânara. ln doua ~edinte i-am eliminat durerile ~ii-am spus sa mai vina 0 data, la un control de rutina. Cand a venit data urmatoare, am' observat la ea ni~tt: modificari ciudate: devenise palida, i-au aparut ni~te reactii alergice ~idevieri de ordin psihic. Nu mai intelegeam nimic. I-am . cerut telefonul de acasa ~i am incercat s-o tratez .de la distan!a. Prin telefon am rugat-o pe mama tinerei sa noteze absolut tot ce 'se intâmpla cu fiica sa. Era un caz ie~it din comun: pentru prima 'data mi se intampla ca starea pacientului sa se inrautateasca dupa :)nterventia mea. Si inca În mod considerabil. Prin locurile peste ;'care trecusem cu mana, la 0 distanta de 20-30 cm de corp, fetei ,',Fau aparut eruptii ~i mâncarimi. Cand am citit insemnarea mamei ;t:!ni-am dat seama cu groaza ~e ceea ce se intampla. Am in!eles ca ;f:'çeeace fac este.vampirism. Ii furam energia. Suprasolicii:andu-mi .torganismul mi-am provocat un vampirism subcon~tient ~i am j!hceput sa le fur energia pacientilor mei: Trebuia sa\ intrerup .: atamentele deoarece organismul meu acum in orice. situatie ~ritica va alege aceasta cale furtul bioenergiei de la 0 alta 'versoana Întrucat lucrez la distan!a, pot fura bioenergie de la . ti~ice Dm. Era 0 situa!ie Iaraie~ire.'

-

M-am decis sa renun! pentru totdeauna la bioenergetica indca /activitatea mea ulterioara n-ar fi' avut nici un sens. Nu ,. .-am indepartat de principiile clasice de lucru ale oenergeticienilor conteniporani insa, creindu-mi 0 stare de isaprasolicitare, am constatat ca metoda acumul1irii energiei ~i .

Exact atunci rn-am decis sa-mi verifie capacitatea de efort maxim ~i am Început sa primesc zilnic cate treizeci-pRtruzeci de pacienti. Voiam sa ~tiiJ cat' pot .rezista.Senzatiile erau neob~nuite. Peste 0 saptamana am inceput sa obosesc. Veneam acasa mai mult mort decat viu, culoarea fetei im} devenise verzuie. Apoi am observat ca ceva se intâmpla cu/bioenergia .j mea. Aveam senzatia ca imi "fierb" creierii. Am procedat insa ca un cercetitor: am continuat experimentul. Eram curios sa aflu cum se va descurca organismul meu intr-o atare' sitllatie. 'Si

trtasajulrara contact nu sunt eficiente.Ele nu duc la acea terapie

patre care am tins toata via!a. Eu pot trata prin intensificarea ',,,ointei, de la distan!a, cunosc toate tipurile de masaj punctural, '~illt1ipanesc bine metodele de tratament prin tehnicile respiratorii ~i ;'.)M. .. " '::,;ptm reglmul alimentar. Insa am in!eles ca toate aceste metode pot "L,,::~tonstitui simple paleative care nu-l pot vindeca pe om. '';''.., ,Am

fost atunci sprijinit moral de doctori!it impreuna cu care

. .

c}

'..'.lucram. Ea rn-a rugat sa nu trag concluzii pripite, sa ma odihnesc ..: r: ~isà reflectez. Exact in aeea perioada am primit invitatia, de-.h\,,:-t

..'

.

.

..,,!.;;~,;:s~

.

j, .,.

..~C-''''-

'~""'.""

-,

,'J'

"..;c~

-

25

24

'.. propriile noastre gre~eli sa ni le con~tientizam ~i, prin spovedanie, sa intràm În armonie cu Universul, cu D,ivinitatea. Vazând structurile karmice ale omului eu pot aprecia orice interventie terapeutica. Eu vad eum se modifica structura fizica ~i , bioenergetica a omului prin con~tientizarea faptelor sale Întrucât corpul. depinde de spirit ~iÎn' acela~i timp influenteazà spiritu!. De ~. aceea actul terapeutic 'trebuie Îndrep~at ~ asupra trupului. ~i asupra sufletului. În primul rând asupra sufletului ~i spiritului , pentru ca e\e sunt primordiale. Îndt;partarea deforina!iei structurilor bioenergetice prin con~tientizare, prin ciiin!a da rezultate uimitoare În :restabilirea sànata!ii oamenilor la flive\ul fizic. ~i Întrucât Între apari!ia . deformatiei biocâl11ijJurifor~i apari!ia bolii la nive\ul fizicului exista u~ anumit interval de timp, metoda este de neÎnlocuit pentru un diagnostic precoce.

medicul spitaluluidin satul Voznesenie de a veni la ei de Pa!jte. . Era oocazie cat se poate de potrivita. M-am gandit cii,':

odihnindu-ma~j.'analizândÎn detaliu situa!ia,voi fi În miisura sa . ; iau 0 hotiirare. Speram .În subco~tient sa primesc un semn ' oarecare daca trebuie sau nu sa-mi continui activitatea ~i daca voi. giisi solu!ia. < . Am plecat la loeul Onega. Am vizitatbisericu!a din lemn din: . secolul al ~aisprezecelea. Ziua de Pa!jti a fNt ciudatii, cu / . ~...

\

'-'.

i

:il

.

.'

schimbarirapide În starea vremii:mai Întâi a nins, apoi a plouat, " \..

s-a Înseninat ~i, deodatii, chiaI: deasupra capetelor noastre a'.. apiirut curcubeuJ. M-am scaldat În lac ~i.m-am sim!it ca Llnnou niiscut. Mi-a revenit Încrederea În faptul ca trebuie sa continui activitatea. Trebuia Însa giisita 0 metoda care sa perpÜtatratarea omului rara a-I influen!a energetic. ~i eu am Început s-o caut. Am Încercat saactionez asupra structurilor karmice pe care le vedeam fi Însu~i omul din fa!a mea. Giisind cauzele 'care au determinat deformarea structurilorkarmice le-am explicat pacientului. Am renun!at total la utilizarea mainilor. A fost 0 perioadil ~'hinuitoare pentru ca la Început nu stapaneam chiar foarte bine metoda. ~i rezultatele erau cu mult mai slabe fa!a de cele obtinute prin ac!iunea mainilor. Cateva luni bune le-am pierd\lt cu perfectionarea metodei dupa care, Încetul cu Încetul, au Început sa apara ~i rezultatele la care nu puteam ajunge actionând cu mâinile. Atunci am Înteles ca viitorul apartine' , i acestei metode, ca mai Întâi ~i Întâi ttebuie gasite cauze1e" tulVurarilor karmice, cercetate, trebuie studiata infcirma!ia ~i transmisa oamenilor pentru ca de vindecat pot vindeca sute, pe cand de explicat cauzele bolii ~i ciiiie de a scapa de ea 0 pot face pentru milioane de pacien!i. Din aeel moment eu am devenit cercetator ~i' numai cercetator. Manifestarea, vampirismului În procesul activitatii terapeutice m-a determinat sa În!eleg faptul ca aparitia bolii este legata de dezechilibrul semnelor eticii, de aceea ~i remediul ei trebuie o~ientat catre con~tientizare;; acestor dezechilibre, catre scjJimbarea coneep!iei individului. Boala.. . reprezinta...unul din mecanismele dezvoltiirii spiritului.. Acest adevar ne este cunoscut de multa vreme. Noi doar I-am ignorat un timp. El este expus În Carrile Sfinte. Principalul e sa Înteregem

,-

.

(

Fiecare' caz a constituit 0 Încercare de a pàtrunde În

: problemele de fOndale bolii, 0 tentativa de În!elegerea ceea ce reprezinta În fapt starea de boala, de unde aaparut ~i ce roi joaca .În via!a omului Am explorat biocâmpul cu ajutorul mâinilor, al . ramei ~i al pendulei. ln ]986 am racut cuno~tin!a cu V:B. Polikov, ~eful laboratorului de miisuratori biologice. Unul din meritele ~colii lui Polikov consta În faptul ca el aplica În mod Î constant~i cu mult succes'.P1etoda. ponderomotorografiei În diagnosticarea bolilor, ajuI'lgând la un Înalt grad de precizie a diagnosticului expres. al câmpurilor fizice ale obiectului, atat la distan!à cât ~i prin contact. În metoda de lucru a lui PQlikov eu , am descifrat ceea ce era cel mai important pentru mine: pe primul plan era pus diiignosticul, iar influen!areir pe planul al doilea. ). ~ Asimilând ponderomotorografia am continuat totu~i un timp .sa iovestighez doar boala, nu Însà ~i cauzele iieesteia, ocupându-mà insistent de depistarea câmpurilor informationale. .

A'

La finele anu]1.Ji 1990 mi S-R cristalizat impresia ca izvorul

maladiilor ÎI constituie dezechilibrul câmpurilor bioenergetice ~i ca trebuie. tratat nu organul' bolnav, ci câmpu!. Doctrinele filosofice ale Orientului confirmau faptul ca baza 0 constituie structurile fine ale câmpurilor bioenergetice care sunt În legatura

.

'(-'~"'"~"_.."-"-"

",,""

.-'.

~.

.,

'!'If

'-'-~--~'''''''-\''

26

27

cu spiritul n-ostru, lucru. pe c!lfe eu ÎI simteam În subcon~tient Vedeam deformatiile campurilor care Înraureau starea fizica a ; omului, V~deam structurile informationale aparute În cazul" diferitelor boli ~i, actionând asupra lor, fiiceam corectiile de ' rigoare obtinand modificarea nu numai a stiirii fizice ci ~i'a altdf parametri informatico-energetici ai sistemului uman. Încetul cu Încetul se cristalizau eleme;1tele unui sistem ce permitea

,practicareaunei puternice influentein sensul vindecariinu numai . :~

,

a bolilor prezente ci ~i a celor viitoare intrucat deformatia structurii campurilor Începe cu cinci - zece ani Înaihte de aparitia bolii la nive] fizic. . Convingându-mii: de faptul' ca' deformatiile campului ~etermina diverse deviatii la nivel fizic, mi-am impus sa nu mai ac!ionezbiQenergetic. Sarcina mea consta În diagnosticarea precisa, În ~tiinta de a anaJiza situatia ~i de a gasieauza primordiala. Boala' este un "bec ro~u" care avertizeaza asupra faptului .ca omul se afla ;,pe un drum gre~it". Îritotdeauna noi am privit boala ca pe 0 catastrofii .~iam Încercat s-o eliminam În timp ce ea constituie În fapt un avertisment În legatura cu ni~te erori~i actioneazJi, spre a ne saiva. Omul bolind ~ c)Iinuindu-setrebuie .sa-~i.con~tientizeze erorile comise, trebuie sa se perfec!ioneze spiritual, sa caute noi CMde dezvoltare. Acest fapt rn-a Îndemnat

sastuqiez parametrispirtualita!iiumane. .

Metoda

.

'

,~~

mea. de eercetare a. karrnei poate fi numitii

"Pfemon~iepractica". EiJ vad nu ;\tat evenimenteleca atare, cat

.

legile care au fost Înc~lcate, vild, Într-0 forma abstracta, ceea Ce s-a Întamplat. Cunoscând dependen!a omului de structura .

~ !

campurilor, am analizat !egâturile dintre comportament, instan!ele eti~e, sanatate, forma deformatiei structurilor ~i. jJnh con~tientizarea acestor dezechilibruri am aplicat tratamentul. M-am prevaJat de notiunea clasica de Karma considerilf.'d.ca În viata prezenta sau Î!!-tr-unadin cel€ trecute omul a Încii!cat ceva ~i acurn este bolnav. Intrucat cercetarea vietilor trecute ale ornului . este deosebit' de dificila, rn-am mul\Umit cu cercetarea celei' prezente.

~

efectul a fost superior celuia obtinut prin actionarea

cu mâinile. E drept ca. au fost unele nuan!e. Când mi se aducea

j ':I~

~~-

~

>cate un copil de doua - trei luni cu 0 boala grava era, desigur, ,5u~or de spusca el a pacatuit Într-o vlatii trecutii '~i ca acum ,1.trebuie sa plateasca. Însa eu vedeam cA deforma!ia. structurilor ~" câmpurilor copilului corespunde cu deformatia structurilor .Jcâmpurilor mamei ~ide aceea se impunea concluzia ca structurile ..,câmpurilor se transmit de la piirin~ la copii. ,; Era deScoperirea. unui nou mecanismal transmiterii :: informatiei congenitale. Când corectam deformatiile câmpului '; mamei,' copilul se Însahato~ea viizând cu ochii. Am Înteles cat de '~. mult depindesânatatea copilului de comportamentul mamei În 5 . ~ special din 'ultimii cativa ani de dinaintea n~terii sale. 0 ura 'l puternica, nutrita În timpul sarcinii, de regula constitule motivul /i'traumatismului copilul\ji sau al Îmbolnavirii organelor dispuse În r' regiunea capului: pot apilrea tulburari ale vederii sau auzului. 0 ,çsupilrare puternica a mamei.Îl face pe copil sa fie supilracios. ;:1)Faptele marnei determina soarta ~i sânatatea viitorului om. Liniei ~i paterne initial nu i-am dat atentie, abia mai târziu arn Întelesca ':.responsabili pentru qorpul.. ~{ spiritul copilului sunt În egalii i'/1IlR.s1,lraambii piirinti. Piiritltii le transmit copiilor. 0 informatie *, . , completa a comportamentului lor ~i al strâmo~ilor lor. Aceastii informatie stii la baza formiirii destinului copilului, a corpului, caracterului ~ispiritului acestuia. Cercetiirile pe care le efectuez,prin fi~care fapt copcret, confirma unitatea lurnii Înconjuratoare a naturii vii "§i nevii, a organismelor inferioare ~isuperioare. . TrebUie sa milrturisesc ca acest lucru I-am intuit dintotdeauna ~itot ce se pi)trecea În jur confirma aceastii unitate. Copiliiria ,mi-am petrecut-o la Marea Azov. Priveam cum deasupra bancurilor de nisip se Învârto~eau pe~ti~bri miirunti siirind În cârduri din apa pentru. a-~i executa dansurile lor, alunecând pé suprafata apei sprijiniti În vârfurile coditelor. La fel se pot Înver~una copiii diferitelor fiinte . necunoscute noua ~i neÎntelese de n61., Odatii, când eram la pescuit am avut ocazia sa observ un pe~te "sinucig~". Apropiindu-mà de mal am viizut un pe~te nu prea mare care respir,a cu greutate. Am vrut sa-I pun În apa Însa

..".,o;~:

.".,..."_."

,, ~

~,., '7

",

",,"-'

211

2'1

.;..

el a sarit dintr~ datii ~i a disparut ln adâneul raului. Dupaeatev
§i s-au despaJ1it.Dupa ca!iva ani de la despartire fata a fost ,/-

urmaritii de aceasta dragoste, poate nu chiar de dragoste, lnsa de ceva indescifrabil, foarte chinuitor. Ea Χi dadea seama ca nu trebuia sa fie atllljatii de el, Însa acest atllljament exista §i pur §i simplu 0 distrugea. Aducea mai mult a blestem decat a dragoste. Fata a meut çuno§tinta cu alti tineri În speranta ca Îi va placea vreo vina. Rezultatul testarilor a fost negativ, Cine-i de vina? 0 feJlleie. .

0 ruda. Chiarbunica ei. .

Cine dintre noi n-a cunoscut macar .0 datii ln viata , avertismentulanima]e1or? .

~

.: V

.

.

Spre marea mea uimire, fata §tia desprt; ce-i vorba. jn tinerete bunica ei .a iubit foarte mult 'un om, dar s-a casatorit cu un altul, ,, din interes, Bunica.a ucis iubirea din ea §i din omul iubit iar nepoata trebuia sa plateasca prin chinurile sale ceea ce fileuse

Când,lucram ca ghid pe lacul Rita, am viizut lntr-o zi pe/ carare un ~arpebatut cu pietre.Mi S-R:meut mi/a de el ~iI-ampus lntr.o punga de polietilena pentm a-i da drumul undyva ln piliure, cat mai departe de oamèni. $arpele nu era prea mare, avea pielea albicioasii §i eu, nu ~tiu de ce, am zis ca nu e veninos. El ,zacea tara vlaga pe fundul pungiifiira. sa dea semne de Înviorare. Am lnceput sa ma deprind eu el ~i, uitand ca .e periculos, II atingeam din când ln când cu mana. El a ramas mult timp inacti~dupa care, pe nea~teptate, printr-o rasucire agIla a

bunica, Dupa discutia cu bunica §i c:on~ientizarea de catre

\

aceasta a faptului ca §i-a omorat dragostea, ca a ÎncaJcat legile supreme, fata a scapat de suferin!e. Eu am ln!eles ca prin aceasta } metod,a se poate nu numai vindeca. ci §i ajuta sufletele oamenilor, , destinele lor. ";

Cel care cunoa§te cat de cat literatura ezoterica sau filosofia :.Orientului, sigur a auzit de cele 0 sutii opt legi care guverheaza \Universul. Eu am Încereat nu 0 data sa le depistez În bibliografie "insa, din pacate nu le-am ,gasit Dicmeri expuse În totalitate, ':Probabil ca Inca nu se cuvine sa le cunollljtem pe toate...

capului,a mu~catpunga §ia gaurit-o. . . Am ln!eles ca era un.avertisment, I-am dus mai departe de carare §i i-am dat drumul ln iarba. $arpele a lnceput sa se mi§te' Incet tarandu-se spre ni§te pietre iar eu, În joaca, am lnceput sa-I tin ~e coada. El §i-a lntors capu! spre mine privindu-ma rabdator, II§teptand sa-i dau drumul. Eu continuam sa-I lin §i, dintr-o datà, cu viteza fulgerului, §arpele s-a riisucit §i capul sau a apiirut lânga mana mea. Ma privea tara sa mamu§te, dar avertizându-ma. Nu va imaginap cat de mare mi-a fost mirarea cand peste cateva zile; la' un instructaj, ni s-a prezentat plan~a ln care era figurata' cuno§tin!a mea. Era vorba de vipera Koznakov, originara din Mun!ii Kaukaz §i a carei mu§catura veninoasa este mortala. ~ Unul din primele cazuri cand am reu§it sa modific nu numal starea fizica.a omului ci §i pe cea psihologica a fost urmatorul: 0 fatâ iubea puternic un tanar, lnsa ei n-au putut riimane lmpreuna

vreunul din ei. Însa, nimic!.. Am Început sa analizezdaca.ea are

,

~"

Experienta mea de bioenergeticianconfirmafaptul ca printre

. nenumaratele pac!lte pe care oamenii le comit În viata . piimânteana de zi cu zi, este unul care-i cel mai gray: uciderea

.iubiriidin noi Îfi§ine,ln cele mai variate forme. Toatecelelalte

" pacate sunt secundare §i sunt 0 urmare fireasca a tlpsei de iubire

,fata de Dumnezeu, de Univers, de cei apropiap, de copii, de

. .natUra,de oameni...

,

.

Urmatoarea Întiimplare mi-a Întiirit convingerea ca diagnosticul karmic permite. vindecarea sufletelor oamenilor. Ddata rn-a solicitat 0 femeie care, din când În când, avea ni§te momente cumplite de erizii când simtea eu acuitate imboldul de a se defenestra, de a se sinucide, nutrind. dorinta insurmQntabilà de

31

a 'muri. Ea i-a' rugat pe cei apropiati: "Legati-ma de pat, tineti-mal" Crizele s-au intensificat ~i au Început sa se repete dlll ce În ce mai des. Femeia setemea ca nu va mai putea rezista ~i ca

Pentru mecanism~l autoreglarii campurilor nu exista indivizi, :. -existadoar pracesul negativ care trebuie stopat ~i mecanismul de blocare al acestui proces se declan~eaza automat. . Înainte mecanismul pun.itiv se Întindea pe parcursul catorva

va avea un s~it tragic. Investigatiile mele au .scos la iveala '.. faptul ca cea care.Îndilc!iSelegile fuseSemarna femeii. Marna a

.

generapi fiiçandu-se-simptprin aparipa bolilor ~inenorQc~rilorla

,

.

fost iubita extraordinar de mult, de un om de care ea Î~ibateajoc. Îiprocl\fa 0 imensa satisfactie cancl vedea ca cineva depinde de ea. Marna a ucis iubirea ~i viata cliil biirbatul care 0 diviniza, ';

nepoti ~i striinepoti sau ID vieple ulterioare ale celor vmovap. Acum viteza acestor procese acrescut atat de mult mcat omul are timp sa plateasca pentru faptelesale Înca În aceasta viatii atat cu siinatatea proprie, cat ~icu cea a copiilor sai. .

gândurile ~i faptele ei au creat un. prograrn de)' - CuviJ;ltele,' omucidere care s-a Întors ca unbumerang ÎIisa nu asupra ei, ci .

.

~

-

.

Rascumparareapacatelorprin siinatateacopiilorpare absurda

asupra.fiiqei. Întoarcerea prognimelor negative uneori se produce Înt-un . ritm lent ~ nu Întotdeauna asupra autorului ci, foarte des, asupra copiilor saua rudelor. Dupa discutia dintre fiica ~i marna ~i dupa co~ientizarea de catte aceasta a vineipe care 0 purta, crizele aU.

~ 1,

,

\

3,0

.

din punctul di vedere al individului Însa la nivelul campunlor nu exista indivi:?:ici idei, fiecare om fiind o' sumii a !j'nor anumlte prograrne iar mecanis/Ilul blociirii functioneaza Împotriva ideilor , ~i programelor nocive. Copilul intensifica. toate prograrnele piirintilor de aceea ~i este nevoit sa dea un tnbut maz greu. Este drept ca În ultimii cinci - zece ani a crescut brusc ~1 responsabilitatea indiyidualii a omului. Motivele acestui fenomen

Încetat. Am Înteles cat destrânsii este legatura dintre moralitatea pirinplor no~tri, a fi'aplor, surorilor ~i ale rudelor ~i siinatatea,

Îmi sllnt deocarndatanemtelese.

p.sihicul.~. soartanoastta.' . . Fiecare noua' comunicare cu pacientii mei ma du~ea la de scope rire a ,de noi elemente ale sistemului pe care eu ÎI nu me sc aeUm sistemzilautaregliirii dimpurilar. '. , Sistemul autoregliirii campurilor reprezinta 0 conexiune 1

-

" .

inverS~a Universului, Esenta lui consta În aceea caorice fapta a omului, buna sau rea, se reÎntoarce la acesta În virtutea unitatii ,( . ' cânipului informativ al Universului. . Auzim de fiecare data ca faptele bune suntriisplâtite iar cele rele se. pedepsesc Însa, cu toate acestea, În lumea ce ne Înconjo~nu se mmultesc faptele. hune, iai cele rele nu scad. Una clin explicatii ar fi,' dupa piirerea mea, cea data de preafericitul Augustin: Dumnezeu pedepse~te Întotdeauna raul, dar cum acest lucru se' Întâmpla 'cu Întiirziere, omul pâna la primirea pedepsei, are suficient riigaz pentru a mai piicatui. Aceasta explicap~ corespunde pe deplin func?onarii m~canismuluidiltransmitere a informatiilor prin intermediul structurilor câmpurilor. , ~

.

Copiii sunt ca 0 lupa pehtru pacatele clin lumea celor adulti. Multi au observat ca copilul are un comportaznent omit mai rau În p~ezenta parintilor decât În prezenta sttainilor, .când el devine

cuminte ~i ascultator. În majoritatea cazurilor acest fapt este un efect al mecanismuluikarmic. În timpul comuniciirii copilului cu piirinpi are loc Û\intensificitre~i 0 activizare.a prograznelor, atat a celor pozitive cat ~i a celor negative care l-au fost transmIse de

parinti . În mod &editar prin' intetIDediulcâmpunlor~ În ulumul

.

~,

" \1i<: lit.

.

f

timp, cercetand multiple probleme, azn descopent ca nu numal copiii mo~tenesc karma piirintilor ci ~i piirintii suportii, la mve\q1 campurilor, consecintele comportaznentului ~i faptelor copiilor. Înca de la varsta de opt ani ~i jumatate gândurile, vorbele ~i

comportamentul copilului influenteaza starea câmpurilor, adica spiritul, destinul ~i siinatatea parintilor. Cu doua mii de ani În urma acestproces Începea de la vârsta de treisprezece paisprezece ani. . .. . Incepand sa ma ocup de studlUl ~I punficarea karmel am Încetat sa mai fiu bolnav, Însa a aparut 0 altaproblema.

1.1

.. "." "":,,:..!.":':'~

,

.w:.:~., =

.':

"

"

..

}

31 1

33

.

MI.a crescut brusc bioenergia ~i forta de influentare ~i mi-a fostextrem degreu sa.m~ tlchilibrez. Cea mai mica suparare 'pe cI~eva.~ducea preJudlclI saniitiitU~1destJnuluipersoanei pe care ma, suparam. . Sperarn cà voi rezolva aceasta problema ~i toml va fi ln regula. Prinn-.o peffilanent! autoeducare am reu~it sa ma debarase! de ranchiunii, de .?rii, de trairi n~ga!ive Inga a apiirut 0 probl:m_a cu mult mal gr~va. Acum .trebUla sa-l controlez pe cei ce ~a mconJurau fimdca ,once suparare a acestora pe mine, '~ oncat ar fi fost ea de mica constituia un pericol fizic pentru cel ce ' se supara.

,

, .~problemeln

l, .\ ":! ~

'

Acest fapt rn-a condus' la Intelegerea unuia din motivele' tragediei tiirii no astre. Omul cu karma purificata sau Inchisa este strânslegat divinitate deacee,a agresiunea Indreptatii Impotriva ~~lmpotnva UmversulUl. sa actlOneaza Dacii omul atacii individual, el plate~te individual,(t!acà atacii ln calitate de reprezentant al societii~i; plate~te Î'nn-ea~J s\Jcietate~

,

.

'

-

,

,

'

,

\ Sun: de multe ori solicitat ln cazUrile de enureza la copii. Eu explic ca enureza .este doar vârful aisbergului. De regula enureza apare ca urmare a faptului cà marna copilului ~i-a reprimat dragostea pentru un anumit barbaI. Daca aceasta a fost puternica . ~I pe 0 perioada de timp mai Indelungatii, atunci femeii i se deformeaza'" structura câmpului la nivelul primei ceakrel Ca urmare, la copll poate aparea nu doar enureza

-

ci ~i tulburiiri

~i

'

,

4nca Il"arn apucat, sa uitâm cuvintele unui cântec fimesf.. Sa fiarbâ-n inimi râzvratirea"... Iata ca acest cântec contine , , 'din punct de vedere energetic, .un colosal ptograrn distructiv orientat Impotriva viitorului ~i a Universului, .

'

0 femeie s-a adresat de mai multe ori medicilor acuzând 0 ,stare proasta a sânatatii sale Insa investigatiile nu au dus la nici 'on 'rezultat:concluzia medicilor a fost ca nu exista nici un fel de Jmotive de boala. Nici umblatul pe la "babe" nu i-a adus nici 0 ;'arneliorare. Deochiul puternlc pe care acestea I-au presupus nu a putut fi Indepartat, ba mai mult chiar ele s-au Imboll1iiVitdupa ; comunicarea cu bolnava. Cercetând cauza, arn viizut ca era vorba de un "deochi invers" ~icare Într.adevar nu poate fi eliminat prin 'descântecele popul/jre.

De aceea extermin!!Iea ln anii douazeci, din ordinullui Lenin' a cIerului, demolarea bisericilor ~i min1istirilot era tot una c~ atentatul asupra Universului. Dupa aceasta trebuia sâ urmezeÎr\ m?d inevitabil exploziade violenta ~i crime. Societatea a plâtit cu millOanede"Vieppentru Incàlcarea legilor supremè ale eticii. . Ami~tirea erorilor societiitii se g1ise~teln fiecaredin noi ~i toate pacatele ~I nenoroClrile societâtii se p1istreazâ ln sub:on~tJentul omului, ln karma acestuia.

viata privata, maladii cardio-vasculare, diverse

~maiadiiln regiunea capuluL Enureza poate fi ~i un rezultat al intreruperii sarcinii deoarece femeia ln acest caz nu face altceva 'decât sa ucida 0 iubire. Necunoscând acest lucru, mamele se 'Iidreseaza adeseori medicului psihiatru sau hipnotizorr1lui, acesta 'dispune $i copilului Ii dispare enureza Insa râmâne programul de ,distrugere a iubirii ~i vietii ~i, Întrucat sistemul de blocare al 'comportamentului aberant este eliminat, se poatli presupun~ ca el ']n viata va Indeplini prograrnul de distrugere a iubirii la proportii \.mult mai mari comparativ cu marna sa..' '

'f

~ ~,

I-ati -dorit foarte mult raul colegei de servici - i-arn'explicat

eu femeii. Acesta este motivul stiirii dumneavoastra proaste. Programul dumneavoastra de dorinta a raului s-aÎntors Impotriva . dumneavoastra ~i v.a deformat câmpu!. Cum se simte colega dumneavoastra? . - E ln concediu de boala, dar nu-i bolnava ea, ci copilu!. - ~i ln câmpul ei ~iÎn cel al copilului este prezent prograrnul raului ce i I-ati dorit. Din aceasta cauza copilul e bolnav Întrucât ,el este mai putin imun decât marna sa. Dumneavoastfa sunte~ vmovata de boala copilului. Aveti ~idumneavoastra copii? -'-- Da, un fiu. I-am investigat câmpul fiului pacientei mele ~i am constatat acelea~i deformatii puternice, provocate de programul dorintei de , a face rau. '

1

ceakra tc'tlkra) În sanSl:rita = eere dise: În yoga prin œakra sunt descmnate diviziuniJe anatomke alecorpullii tun'an. ' :1

~

u'C":''';;~'~i",~~_,...:..

...:,-'.

'34

35

.

)

.

"

Este un .ekemplu tipic de modul cum noi, rara sa ~tim ce facem, ne ruiniim pe noi În~ine, pe copiii no~tri ~i pe oamenii cu care intriim zilnic În contact. .

-

-

'.

.Acum cinci zile i-ati dorit riiul sotului dumneavoastra

~i

'

'

'

Este exclus, mi-a raspuns femei;l. Îmi iubesc foartenl1,!lt,\ 1 sotul ~inu pot sa-i dorescraul. ";:~, Eu am mSlstat.

, , ': \

cinci zile, seara.'

"

'r~' - I-ati dorit raul. Constat 0 foarte mare, .foarte puternica .,,~~ dorintade ai se Întâmpla ceVR d'iu pe care ati avu(-o În urmacu~+ , ,

.".- Cum ~ fi putut sa-i doresc râul; daca el .a Întârziat vreo,

\* }I

doua ore dupa servici iar eu eramfoarte neIini~tita?

Atunciam Înteles. - Ce ati simtit?

.

i'

'1;

- Ma obseda 0 tâmpenie: - $titi ce, se Întâmpla? Când va gânditi ca sepoate intâmpla ceva rau, dumneavoastra atrageti nenorocirile. $i cu cât.vi le reprezentati Într-un mod mai real, cu atâtmai mare e raul pe care-l provocati. . Disciplinarea con~tiintei acum, candoamenii au ajuns la un , Înalt nivel bioenergetic, joaca un roI foarte. important. Una din , legile Universului este aceea de 11nu face rau nici macar cu gandul., Aceastii lege,mai alesacum, nu este un simplu principiu . abstract, ea trebuie sa devina un mod de .existenta.)nvestigatiile.

pe care le,efectuezzil.nicprin diagnozabioenergeticam-au dus la c()nvingerea ca respectarea normelor 'etice este 0 conditie esentiala ~i uiI mijloc unic de supravietuire ~i, in acela~i timp, cel mai bun sistem de aparare. Noi cautiim mereu primejdia În jurul nostru, când cel mai mare peri col ce ne pande~te se afla chiar În noi~i rie macina 'pe nesimtite. Radacinile primejdiei se gasesc În lipsa de Întt;legere a lumii, În ,Iipsa de Întelegere a tot ce se Întâmpla, ÎI:1comportamentu! nostru gre~it care duce la ruinarea noastra din interior. Catastrofele, co~marurile cu care pe luptall1

sunt consecinte

ale imperfeqiunii

noastre

'

nu pot elimina cauzaprincipala - decaderea spirituala ce se manif~ta În prezent ~i pe care prea putini 0 pun În legatura cu toate nenorocirile

,

'

Înca foarte puternic. .;:...

/,

k!\ll11ice, a venit la mine la control' 0 pacienta. Ea )

prezenta puternice dureri de cap, se simtea rau.

[n ,permanenta

spirituale. Eforturile Îndreptate catre lupta cu umbra, cu efectul, ,

Când ma aflam Înca. la Începutul activitiitii de cercetare' a structurilor

,

. ":

noastre.

'

Cazul urmator a deschis '0 noua perspectiva În cercetirrile pe care le~m efectuat. M-a sunat 0 femeie ~i mi~a spus ca are ni~te complicatii grave legate de un lucru ciudat; de un fenomen nebulos'. Toti cei care au Încercat s-o ajute, aveau parte de neplaceri, necazuri sau se Îmbolnaveau. Femeia avea 0 cuno~tinta care se ocupa de bioenergie ~i <:1 Început sa 0 trateze. Ea simtea 0 permanenta presiune psihica. S-a dus la 0 "baba", 0 preziciitoare, d!tr ,aceasta, privind-o, i-a spus: "Nu cred di' ti-a§ putea fi de vreun folos." Pentru 0 zi aceasta a reu~it 5-0 faca pe femeie sa se simtii mai bine Însa dupa aceea totul s-a reluat de la capat. Am Început' s-o tratez. Ameliorarea a venit destul de repede, au Încetat efectele secundare Însa eu am observa~ ca au Început sa

. mi se Îmbolnaveascarudele ~itoate

cu simptomeIdentite: dureri

.În articulatii ~i anemie. Am Început sa caut cauza ~i am descoperit di este vorba de 0 persoana care actioneaza malefic asupra pacientei mele. Întrucât ma ocup dest1JI de multii. vreme de . bioener g etica În momeritul când s-a produs atacul Împotriva mea l, . ' ~i a rudelor mele, am' avut donnta de a recurge la ceea ce se : cheama magie, la mijloacele acesteiapentru a-1 opri pe cel vinovat. Atunci am fost pus În fata situatiei de a alege ,drumul pe care trebuia sa-I urmez. . Nu mi-a fost u~or sa 'renunt la lI1etodaviolentei, cu atat mai mult cu cat Îndelungad mea practicii in domeniul bioenergeticii, ~tpdiul literaturii ezoterice, Îmi dadeau un avantaj larg de influente de acest gen. Eu Însa am Încercat sa râspund nu printr-o lovitura care sa-i faca omului un rau, ci sa-l ajut. ,

.

Cand un om este supus unui atac bioenergetic, cauza poate fi culpa personala sauculpa ascendentilor sai. Daca raspunzi printr-olovitura bioenergetica, apare 0 reaqie În lant Întrucat lovitura este 0 Încâlcare grosolana a' legilor Universului câreia, iD mod firesc, ii va urma 0 noua pedeapsa.

~ ~(: i:$ '6 ), ','"

~J>;;

36 37

-

Putea Il Oafe salvat omul? Testele bioenergetice au aratat ca "' omul care a acponatasupra femeii era el Însu~i nevinovat. Cauza ; . principalii a ceea ce se Întâmpla cu femela era cuprinsa 1n karma acesteia. Bunica femeii, În anii sai de tinerete, a iubit un om Însa ,:u a dorit copilul ~i a facut avort. Ucidenia iubirii ~i a copilului a dus la situatia ca pentru aceste fapte au trebuit sa plateasca IIiba ~i

nepoata, urm~ii ei adica. Aceasta plata a pacatelor ancestrale a Îmbracat cele mai diverse forme: dureri ale trupului, deformarea destinului, tulburari psihice. Renun!ând la contralovitura) .~.

'

.

vindeca straturile. inferioare. ~i trupul, transferând toate, deformatiile de pe un anumit sector asupra Întregului. Procedând astfel ei nu fac.altceva decât sa "amâne" bolile. Spre
:

"specializare" .

bioenergeticaeu amob!inuto victÇ>rie asupramea Însumipentru, ca În acea situa!ie complexa când sim!eam imboldul de a i raspunde prin fOfla, eu n.am mers pe aceast1i cale ci am reu~it sa !, ma stapânesc. A fost 0 victorie În urma careia am Înteles 0 data: : pentru totdeauna' can-am niciodat1i dreptul ca la 'violenta sa

rasfrânge

, raspund tot prin violen!a. Studiind mai În detahu principiile

sistemului autoreglarii câmpurilor bioenergetice, am vazut la ce poate duce folosirea, În aparen!ii justiIlcata, a metodelor violentei

la nivelulcâmpurilor.

.

Legilecivile de cele mai multe ori nu corespund cu legile . Universl.l1ui.Daca cineva ma love~te,ma simt rndrituit sa ripostez' cu pumnul. Aceasta IIUÎnseamna Însa ca pot face acela~i lucru ~i la nivelul bioenergiei. Sunt niveluri absolut diferite. În cazul loviturii cu pumnul sufera unul singur -. cel care prime~te. În cazul loviturii bioenergetice, Întrucât omul este, la nivelul biocâmpurilor, Într-o conexiune directa cu toate rudele sale cu copiii sai, lovitura traverseaZa Întregul lan! al rudeniei.. $i: ca recu~ vine pedeapsa Împotriva agresorului ~i a famihei acestuia. Mi-am. dat seama ca ridicarea puterii de int1uentare bioenergetica a omuluilÎi cere acestuia 0 aten~e mai marefata de ac!iunile, gândurile ~i starile sale emo!ionale: nu trcbuie rostita nici 0 fraza categoricapâna când aceasta nu ebine cântarit1i deoarece ea reprezint1i un act de influentare. Am Înteles de ce se spune În Bibhe despre blajinjtate ~i smer~i1ie:este Î~ pll'lIlIl rând vor,bade.!inerea În frâu a propriilor posibilit1i!ibioenergetice . De ce atunci magicienii ~i vrajitorii pot folosi diverse metode de influentar~ inclusiv violen!a? Meditând asupra acestui lucru am În!eles ca ace~tia v1idnu Intregul, ci doar 0 midi parte ~i ei

ingustii.

"

Este de re~nut faptul ca de magie s-au ocupatoamenii cu anumite aptitudini ~i cu ù karma buna; de aceea gre~elile comise de ei În timpul practicilqr magice se acumuleaza ~i se vor

,

asupra urma~ilor lor.

. '

Am t.estat 0 singura ac!iune ~i anume ceea ce se Întâmpla când vrajitorul sau bioenergeticianul scoate din bolnav energia , ' neg'll;tiva.Metode pentru acest lucru exista foarte multe: dirijarea ei În apa, În plante, În IIguri de ceara, În animaJe domestice, asupra unei companii de soldati sanato~i ~i puternici, În centrul Pamântului, În Cosmos sau arderea prin diverse modaht1i!i. La nivelul câmpului aceastii energie care contineÎncarcatura de agresivitate intra În câmpul obiectului asupra ciiruia a fost orientata,ÎI deformeaza ~i se Întoarce automat În câmpul "vindecatorului" ~Îa persoanelor apropiate acestuia. . De aceea' oriee metoda de vindecare care nu se bazeaza pe promovarea spiritului uman duce la degradare. Îndepartarea unor anumite simptome nu constituie nici pe departe semnul unei Însanato~iri reale. ,}

Nu de mult a venit la mine 0 femeie: Acum trei luni a!i tratat 0 cunQ~tinta de a mea ~i i s-a resorbit total un IIbrom," Nu mi-am imaginat ca, cerându-!i iertarej poli sa scapi de 0 asemenea boalal - Pentru mine, nu-i nimic de mirare ln acest caz. Metoda se perfectioneaza continuu ~i acum nu num,ai ca se amelioreaza starea func!ionala a pacien!ilor dar, adeseori sunt ehmina}e deformarile organice. De ce depinde rezultatul tratamentului? ln primul rând de gasirea ~i interpretarea corectâ a cauzelor bohi, de -

~. "

-.:~~

1 1

fi'

,19

38

sW"ea ~ fizK!~,~sufleteascà \n momentul tratlunentului, ..de ,. starea karmeib()inawlui ~i' de .'gradul de co'n~tientizare a ,grqeIilor comisede acesta: , .', 'tj . Cand mi7am \!Iceput practica terapeutica, ducl)am un mod de" ~tà()bi~l1uit: ,~~.~,J:le, ,b~,.vQdcà, ades~ri \mi il)~eam dinsârit:e.Pe atunci vindecantprin masajul tara contact. Ulterior, .. anahzând ft1Zultateleactivitatii mele w-am schimbat \n chip substantial modul de viata ~i comportamentu!. Cu 0 zi \nainte de . a da, c~J:lsuhatii boinavilor ml mulp,imesc cu un minimum dei: ;,. hrana i1U'\n zilele de COJ:lSultatie ~i tratament. nu mananc abSOI~t ' :1 mm!c.

.

,

,

,

.

,

,'"., " ~, ,

'

'r, .

'.

, '

.

Universul ~i sufletul acestuia, Egoismul, lacomia nemarginitâ pentru bunurile materiale ucid sentimentul cel mai important -

.'

Duelul verbal œÎncepe. Nu mai gasesc argumente pentru a 0

,: convinge pe femeie Însa Încep sa fac ceea ce se cheama : "purificarea karmei". Campul'a fost curatat Înga eu nu numai ca 1 nu simt nici. 0 satisfactie, dar Îmi apare un simtiimant neplacut. ,

F emela !a totul ca pe 0 distractie.

'

.

- Spuneti cii nu-ibine .sa te ocupi numai de problemele"

"

Recent .un cunoscut m-a rugat sa consult 0 femeie. Aveain , vreo patruzeci de minute hbere.~a ca am fost deacord A intrat' 0 feml)ie extrem de frumoasa ~ifoarte plina de sine, s-a a~ezat ~i a \nceput sa ma miisoare pliJ:la de curiozitate: Probleme avea foarte multe. Egoismul .ei exacerbat ~i 0 tendinta extrem.aspre avantajele materiale erau motivele unor boh aflate Într-un stadlu . incipient..Astfel de oatneni sunt foarte greu de tratat p.entru.ca sunt despartiti de mine, prin scepticismullor ~i prÎl) neÎncredere. . Eu Îi, ,exphc motiv,ele iilr femeia transforma Întâlnirea noastra

'materiale, dar viata te obliga la ~a'ceva. "

.

.,,dar -amAm avut multe posibilitiiti de a c~tiga 0 gramada de bani pœferat sa ma dedic cercetàrilor. Acum.am patruzeci de . ':.,ani, locuiesc '\ntr-o c\lmera de paispœzece metri patrati Într-un .apartament comon cu 0 familie compusa din patru membri, În (';'schimb am' posibilitatea .de a va ajuta. ~i nu numai pe "'dumneavoastra,. ci ~i pe mine. Ciind buniistaœa materiala este mai

~presus de cerinteie spirituale,aceasta satisfaqie de,moment este ',claditii pe moartea sufleteasca. Imaginati-va ca sunteti Într-un ;,~estaurant, undtLtotul În j~r arde.În tim" ce dumneav~astra va

.

\ntr-o conversatie. Eu Însa trebuie '8-0 conving cu orice pret ~i. astfel de cazuri dificilema ajuta sa gasesc noi dovezi ~iexphcatii ale'tauzei bolii unui om. - Daca celuIa ia tond numai pentru sine, Îi exphc. eu pacientei, un timp oarecare ea se simte bine, Însa dupa aceea actiunile ei distrug organismul ~i odatii .cu el pieœ ~i celula. Pana. la un anumit 'punct egoismul este normal, Însa omul care nu se gande~te decat la sine, Încearca sa ucida Divinitatea ~i Universu!. Sigur, acest lucrunu poate continua multa vreme. Mai devreme sau mai tarziu programul de nimicire a Universu1ui tœbuie sa fie blocat prin intermediul bohlor, al traumatismelor ~i al' nenorocirik>r.

.

Cœdinta În Dumnezeu este problema dumneavoastra personala. Eu descriu cauzele Îmbolnavirii dumneavoastra. Puteti sa nu .credeti Îli Dumnezeu Însa sunteti obligata sa iubiti

.

,

"

Dumneavoastra nu cumva vreti sa ma faceti sa cred În

'iubirea. Purtati În campul dumneavoastra un program de dlstrugere a Universului ~i, ceea ce-i mai trist, nu vreti sa-I . . stopat!.

. ,,

Pasionat dl) diagnosticaœ, de' evidimtierea un or noi (\j' . posibilitiiti ale metodei, uneori uit de perico!. Iar În munca l
j

'

. ." ,

-

Dutnnezeu?

.~'

vedeti În hni~tede farfuriadin fata dvs.

Pentru multi oameni acum este mult mai important ceea ce se afla În farfuria lor, decat ceea ce se Întiimpla În jur. ;; ;, .- .~i cum, dumneavoastra Îi vindecati În felul acesta pe :

A,

.

pac!ent!.

. - Da, În primul rand cu ajutorul Întelegerii. Însa În ciuda '! simplitiitii aparente, este 0 ocupatie foarte serioasa, - fentru dumneavoastra sau pentru mine? - ln primul rand pentru mine. - Curn. sa Înteleg acest lucru?

~

41

40

- Uitati cum: ati awt programul de distrugere ~Universului; decinci sutede unitati, beala de trei sute ciitiizeci de'unitati. .',.~ Acum' boala e zero, iar programul de distrugere de trei sute ,.

.

dragoste fata de Univers §i Dumnezeu', renuntand la pretentiile sale fata de lumea Înconjuriitoare, ea se va salva de orice mal~die grava'

cincizect AceastaÎnseamna ca eu v-am vindt\.catcorpul, nu Însa §ispiritul, adica am Încii!cat principiul cel . mai important vindecarea prin intermediul Întelegerii. Acum Îmi rememorez cum am fost Înainte de Întâlnirea cu . acea femeie §i dupa. La nivelul câmpului mi s-a Înnegrit total . " l '.

\

; :

-:-M-am de~piirtit de'sot. Am trait foarte rau eu el. Simteam ca- are 0 mfluenta negatIva asupra mea §i ca ceva e in neregula cu psihicul meu. Cân~ rn-am desPMtit, de§i am ramas w trei copii, rn-am slmtlt u§uratà dm punet de vedere moral, am Început chiar sa cant. Nu ne-am viizut 0 jumatate de aninsa nu de mult el s-a i~tors. Eu.am rn~ep~t dintr-o data sa ma simt rau, frica a inceput sa se manifeste lstenc, fiulUi l-a apiirut enureza cealalta fiica se simtea rau. Pot fi toate acestea in legatura cu ve~irea lui? Aici n-au fost necesare investigatii de lunga durata. '. - Din pacate faptul ca intreaga familie a inceput sa se simta rau J1ueste intar,nplator. Sotul dumneavoastra e vampir, elle fura copulor energIa, soarta, sanatatea,are 0 influenta nefasta asupra caracterulUi lor, mclude programele sale negative in structurile campurilor copiilor. Este un om des.tulcie egoist. Un astf~.de furt m aslv de .ener~e de la ~ropm coyu atestii faptul ca eI
,. pliirnanulstang, ficatul§ipartea inferioaraa abdomenului. .

.

-

Trebuie sa platesc-pentru faptul ca n-am reu§it sa va expli(. . tnotivele bolii dumneavoastra. . - $i ce yeti face acum? \ - Am sa Încerc sa giisesc mijlocul de Ii va convinge. Dadr,~{i voi giisi motiwlpentru care nu v-am putut convinge, voi fi>~ sanatos, daca nu, va trebui sa platesc. .'1' În acel moment . am . Înteles ce gre§ealii am Jacut ...:KÎn diseutia \:u'3 . femela, ' . - Eu trebuia sa va aduc la cuno§tinta intreaga informati~<~ legata de starea dumneavoastra irisa v-am crutat. V-am spus,:,; ta:;:. , pot ap~rea alte boli daca nu va fi restabilita armonia? C',' . -Da. " - $titi ca aveti un Început de cancer uterin? . - Am simtit-o Întofdeauna §i rn-am impac.at cu acest gând.. .

.

'.

-.N

'''/.'

..Sunt gata sa mor lini§tita.

-

.

'

Moartea dumneavoastra "eroica" nu va schimba nimic. Pr&gramul de dezagregare a Universului ÎI veti liisa mo§tenire copiilor. Trebuie sa va gânditi nu la 0 moarte demna ci la . . salvarea spiritului din copiii dumneavoastra. Am tiicut amandoi un timp §i am vazut eum, În sfâr§it, au inceput sa se Îndrepte structurile karmice deformate ale femeii. Aura femeii, pana atunci acoperitii aproape În totalitate de 0 patii neagra a inceput sa se inunde de 0 lumina aurie. - lata caacum programul de distrugere a Universului este la zero, boala de asemenea'ia zero. Acum §i pliirnanii, §i ficatul imi

A venit la mine la consultatie 0 femeie §i mi-a povestit cu lacrimi in ochi:

.

.

.

.

deconectare fata de Cosmos, de dragoste, are 0 mare agresivitate mtenoara, ~gOlsm, destriirnare spirituala, fapt pentru ~are este nevoit sa fie. vampir. Este un caz clasic. Vampirismul sotulu! dumneavoastra ii vine atat pe .linie paterna, cât' §i pe iinie materna. Ceea ce s-a intamplat cu copiii, se poate remedia foarte u§or, dar de acum incolo ei n-ar mai trebui sa-§i vada tatal.

.

'.

sunt curati,.

Nu i-am niai spus nimic femeii, dar am viizut ca in câmpul ei nu mai exista manifestiiri oncologice. Ea trebuia sii~lic di nutrind Ii

Analiza mea aratii ca vampirismul e 0 boala grava, pentru ca ea dlstruge sufletul omului §i se transmite urma§ilor. Urmiirile ei se manifesta nu dintr-o data, deteriorarea continuindu"se de-a . lungul catorva generatii. La baza vampirismului sta 0 intelegere incorectii a lumii. 0 taniira ,m-a intrebat daca se Încarca in mod corect cu energie Imagmandu-§l un §UVOIde flacan albastre care intra În ea. Ohservandu-i structurilé karmice În timpul exercitiilor sale, am' observaI cil este 0 ind\lcare a legilor. Oriee furt premeditat de.

.

11 1

42

43

energie: din natur~, din Cosmos, de la Soare, este 0 dovada .

graitoare a faptului ca individuluinu-i .ajungeenergia~ica acesta trebui.e. s-o. ia de' undeva. vampmsmulul. Printipala .eroare În faptul ca omul nuasociazâ disociaza.Cand nutrim dragoste

Aceasta constituie premisa i. a acestui comportament consta energia CJl spiritualitatea ci 0 fatade Univers, noi primim 0

u~~ cant.Ita.tede.energie. Trebuie cautate sfereJesuperioare ale

blOenergetJ.~ll:.splntuahtatea, nobletea sufleteasca, dragostea:~.'.; p~ntro a pnml suficI.ent.ii.etiergie, acest mod de Întélegere trebuie, .~ .

J

sa constItule un pnnclplU de conduita În viala. De Îndatâ cefi1 Începem sa ne gâl1dimla energie separa!, disociind aceastâ Ji nopune de notlUmle de "spmtualitate" ~i de etica" n~'~

.

coiIdamnam structurile spirituale la saracie, umplând' de en~rgie;!' doar corpul fizlc. Omul tre,bUtesa ~tie ca energia pe care eltj.! pnme~te pnn mtennediul unor simtâminte superioare Îi vindecà:P trupnl, destinul ~i sufletul. .Tratarea mecanica a problemei ~i,:( onentarea spre energla bruta duce la deformâri ale structurilof,:e; spirituale.fine iar consi.tmulsuborice fonnaduce la degradare.. :,: .

.

~

.'

Îmi amintesc de un ait caz. Un tanar a fost Învatat sasei1 Încarce CUenergie dinCosmos. EJexersa'de cateva ori p~ zi ~"În::: . cele clinurma, a devenit vampirul celui care-I Învatase. Rezul~tui'!: ' ,a fost deplorabil: au Început defof/!1ârile structurilot sal'e' spirituale. Mi-avenit ideea sa testez mOdul În care Î~i exercita. acest proced,eu i9fluenta asupra omului În unna cu 2000 ,de ani. Te$,tul a eVldentiat ni~te parametri foarte Înalti. Prin urmare' ,",', .. '.' " mamte .vreme, acest exerclpu diidea rezultate exceptJonale, Însa ~a cumn~ poti fi În doua locuri În acel~i timp, tot a~anu te pop . folosl la mfimt. de vechile tehnici. Uitam ca s-a schimbat nl.\ numai omul, .ci' ~i lumea care-l Înconjoara. Metodele fizice de perfecponare sunt acum neeficiente. Trebuie sa ne orientam În mod obligatoriuspre Îmbogatirea spirituala. Timpl.\l este 0 categone nelineara ~i, daca s-a modificat Într-atat v,iteza tuturor .proceselor, Înseainna ca trebuie sa se' modifice ~i strUctura energetlca lu~ii Înconjuratoare.lar noi ne comportamde parca nu s-ar fi ~mtamplat mmlc În lume diutând sprijin În vechile . metode ~i cuno~tinte.

Cu cat descopeream mai multe posibilit1iti ale met,odei de testare, cu atât În~legeam cu mai multa claritate complexitatea . acesteia. Mi-am dat seama ca nu-i chiar atat de simplu, pe cat mi se parea la Începutul activitâtJi, sa aduni un grup de oameni ~isa-i Înveti clim sa lucreze. Metoda este Într-atatk strâns legata de moralitate, de etica, de parametri spirituali, Încat impune omului ni~te privatÎuni uri~e, pe care doar putJni sunt În stare sa le suporte. ,

.

În coptactul cu structurile karmice ale omullii, daca eu. prezint tulqurari asemanatoare celorpe care trebuie sa le elimin la . pacientul meu,trebuie' mai Întâi sa le elimin de la mine. De aceea Înainte de Îitceperea tratamentului ma verifie Întotdeauna sa vad daca am dreptul sa vindec ~i daca nu, atunci cu ajutorul unei rugaciuni Îmi purifie ~i Îmi Închid karma. Dupa cateva luni de consultatii ~ittatamente trebuie sa efectuez 0 purificare radicala ~i . un post sever. Dar nici acest luctu nu e suficient. Pentru a . vindeca În mod eficient ['ara a produce un rau niei sie~i, nici pacientilorvindecMorul trebuie sa aotJoneze eu karma blocatâ, . Închisa, ceea ce mi are nimeni cliri numeroasa armata'a vindecatorilor de astâzi.' Karma nu se poate Închide cu ajutorul diplomei, este necesara 0 pennanenta purificare ~i fortificare a spiritului, d~conectarea de tot ceea ce-I "trage pe om la pamânt". Acest lucn}:Îi este necesar nu numai vindecatorului ci ~i oricarni om ~iÎn special În ultimul timp. Într-o dimineata a fost la mine 'la oonsultatie 0 femeie iar peste 0 zi i s-a raeut foarte rau; prezenta simptome de greata, dureri de cap.. ,

-

V-atJ suparat pe sot aseara, În jurul orei ~apte?

'

Da, ,În cursul zilei el a racut un accident ~i a botJt ma~ina. Eu am reactionat normal În acel moment Însa seara i-am spus tot . ce mi-a venit la gura. ÎiI diagnosticarea ~i tratamentul karmic are loc 0 influentare foarte putemica ~i foarte profunda. Cât timp campul nu se stabilizeaza ~i nu intervine echilibrul, omulu! i se interzice cu desavar~ire sa aiba reaetii emoJ:ionale negative. În momentul contactului cu Divinitatea se restabiIe~te armonia structurilor

'...

~.

A ~{ "r

1.

4./

45 ',' j

. câmpurilor ,~i oric~ emope negativa produceputemice contorslUni. Intoarcerea catre Dumnezeu nu este 0 bucata de lort care treb~ie. sa-ti .aduca Întotdeauna pliicerea, ci un' proces ~omplex ~ phn de raspunden, chlar daca ,este necesar.

!

Vreau sa povestesc 0 Întâmplare interesanta care are un

raport direct cusltuatia actualadin lume. . :-- În mine a saI~luit Întotdeauna 0 mare atractie pentru .

DIVIn ~I, daca ma Îndepiirtam de el, apareau situatii dificile: deii '. .~.doua ori era cât pe ce sa mor, povestea cineva. Legatura dintre .' negarea Divinului ~i pedeapsa era atât de ~videnta incât ea nu putea .fi explicat~ printr-un lant Întreg de concidente. Eram

,absolutsigur:ma p'edepseaDumnezeu.

'

'.

.

. - Ai dreptate, i-am râspuns eu. Îti pot explica În amanunt slstemulpumtlv, cauza neplacerilor tale, i-am propus eu ., conlocutorului rneu.

.

1 "

.

Cineva spunea di ceasul .I-a inventat omul, dar asta ml' Înseamna ca elÎnsu~i este vârât În fiecare mecanism de c'easomic. Universul este creat ~i controlat de Dumnezeu, dar asta nu Însearnna ca fiecare pedeapsa vine de la Dumneieu. Exista un mecanism 'uimitor al autoregliirii câmpurilor. .Ceea ce oamenii atribuie adeseori domeniului misticului, poate fi În fond analizat, Tu ai fost al treilea copil din farnilie, neplanificat ~i nedorit, de. aceea earintii, fua voia lor ti-au dat un putemic program de amhl~?Te.Inca din copilarie ai avut un fond vital sciizut ~i.ai fost foarte des bolnav. Te-al nâscut În aceste conditii fiindca În vietile trecute te-al dezls de dragostea pentru copii, a~ ca, judecând dupa bioenergia ~istructurile tale karmice, nu ai zile multe de trait. Te-ar put~ salva doar aspiratia catre .Divin ~i sentimente !nalte. Subcon~tientul tau ~tie acest lucru din totdeauna $i te-a' .mdreptat pe calea cea dreaptii În timp ce con~tiinta urma un aIt program. De ~data ce piirâseai calea salvatoare,' ti se naruiau structunle destmulUi ~I.te apropiai de moarte. De ce n-aimurit" Tu il parâseai pa Dumnezeu ~i spiritualitatea numai la nivelul con~tiintei, d~ aceea era cat pe ce sa fii omorat Într-o Încaierare era gata sa mo~i Într-un accident ~tier Acest lucru atesta faptui

.

ca programele de negare n-au trecut ~i În subcon~tient Asta inseamna ca structurile destinului n-au fost Iremedlabll dlstruse. Daca mecanismul de ~egare a Divinitiitii s-ar fi instalat, el ar fi trecut ~i in subeon~tient ~i ar fi inceput blocarea destramiirii structurilordestinului fie printr-o boala incurabila;. fie printr-uri traumatism cu chinuri ingrozitoare. De ce moartea trebuia sa fie cumplita? Pentru ca chinurile spirituale ~ fizice purifica subcon~tientul. .'. Cum are .iOCacest lucru? Singurul .mijloc de a suporta Chinurile este inaltarea spiritului deafrupra acestora, transfernrea punctelor de sprijin din trupul care se chinuie asupra sufletulUi. Acest proces natural are loc in mod automat Omul care se chinuie devine mai spiritualizat '. Investigarea., mecanismelor dé transmisie a informatiei campurilor Îmi da dreptul sa afirm .ca Întreaga omenire se afla acum Într-o situatie. asemanatoare

celei. descrise mai sus. ~i fata

. de omen ire are'loc acum conectare~ unui mecanism analog. Am cercetat karma omenirii. È"-drept ca intrarea În aceasta este un lucru extrem de periculos. Principala ÎncaIcare a legilor pe care 0 comite omenirea 0 constituie Îndepiirtarea de Divin (inceputa Înca in secolul al X-Iea) ~i alunecarea intr-un . pnigm!\tism siilbatic. Aceasta ÎncaIcare este prezenta in câmpul . fiecarui om care traie~te acum pe pâmant . Karina "societatii socialiste" contine, pe lânga toate aCestea, cateva pachete de programe negative: programul de anihilare a oamen110r(barbati ~i femei) din cauza at~amentului lor puternic fata de bunurile materiale; programul,urii fata. de oamem~ m~lus la sfâr~itul secolului trecut, ~i programul de dlstrugere al tatahf' fratelui ~i fiului. de asemenea din cauza at~amentulUi putermc fata de bunurile materiale. De aceea e ~i atat de grea viata in tara ,

noastra.

.

Daca noi nu yom analiza ~i nu yom con~tientiza aceste programe ~i nu yom reu~i sa le efimina~,. yom imparti la infinit fabricile ~i uzinele pana când nu yom platl aceste programe pnn chinuri ~i suferi1~te.

'

'.

..'

lata calea pe care am strabatut-o de la studierea maglel ~l vrajitoriei prin intermediul rnedicinei ~i eticii pâna la filosofia

-Ifi ..

i

IUn;i11cohtempbrane. La baza existehtei " Universului stau procesele informationale. "La Îneput a fu~t Cuvântul". Ceea ce noi numim Univers; din punctul meu de vedere, putea apiirea prin det~area dintr-un ÎncejJUt Unic, care a existat dintotdeauna ~i pe care noi ÎI numim Dumnezeu, a doua componente: una - materi!j, cealalta - campul informativ. În fiecare din ele componentil contrarie se gase~te În stare latenta. . Conditia existentei conttatiilor 0 constituie trecerea lor permanentiidintr-una Într-alta. Câmpul t!nde sa devina materiç, >iarmateria sa devina camp.' \ . .. Acumularea conexiunilor energetice În materie este 0 manifestare a' procesului. trecerii co'mponentei materiale În cea informationala. Procesul reverspoate avea loc sub forma cre~terii densitatii materiei, a masei acesteia sau prin aparitia unor organizari mai complexe. . . Daca luâm, de pilda, sistemul solar, constatâm ca telul existentei acestuia Îl constituie crearea unor demente tot' mai complexe În Soare, crearea unor conexiuni informative complexe' pe' seama aparitiei. unor noi phinete, crearea pe' planete a unor structuri' informative. complexe pe bazaorganicului ca 0 noua' .treapta a cre~terii densitiipi informative: Scopul exÎStenteioricarui sistem solar il constituie createa Vietii.În interiorul sau. Ceea ce noi numim spirit, se afla deasupril camimlui inf6rmativ~ia . . materiei. La atingerea unei anumite densitati materia ~e.,transforma În inforglatie.Unicitatea(starea materiei "coocentrata cândva Îiltr-un punct' unic) este Universul. Nivelurile fine ale câmpului sunt reprezentate. de absenta materiei, timpului ~i spatiului, adica. de punct. Punctul tinde sa se transforme În infinit iar infinitul sa devina punct. În. fiecare punct al câmpului Uni~ersului ekista 0 informatie hitenta În legatura cu Întreg universul. Cu alte cuvinte,

.

'.

;1 "

punctul este un infinit latent iar infinitul

47

'.,:

.

- unpunct

latent. Exista

doua teorii privind originea stelelor. Conform primei, a lui Kant .Laplace, acestea au apârut ca urmare a condensarii niateriei interstelare. Cea de-a doua, a academicianului Ambartrimian, . sustine ca ste+ele au apârut din "gaurile negre". Instabilitatea comportamentulÛj tinerelor stele, putemicile procese eruptive

care au loc Într-În~ele, din pun.ctul de vedere al-autorului teonei: ar atesta 'existenta În acestea a protomateriei. ln lumma acestel conceppi .ce concura cu investigatiile mele, ap~ntla unel. ste~e poate fi privitâ ca un proces diale:tic" al trecern. mformattel m materie, ca un' reziIltatal "fecundam matenel. mterstelar~. d~ ditre blocul informational, materializatca substanta a "gaurn negre". Aparitia stel~lor este un rezultat al interacpunii a doua Începuturi: al Universului treaz ~i a celUilatent. Procesele care au loc' În adancu\ stelelor ~i În organismul VlusuntldentJce. Sunt procesele de trecere a energiei Î~ sub~t~nta ~l .umvers. Dezvoltarea Universului este ruptura umtatll la mvel fiZlC, material ~ intensificarea unitatii la riivelul informatlv i/I al

.

câmpurilor, diferentierea ~i varietatea tot mai. mare_la mvelul fiZI:

.

~i unitatea tot mai mare la nivelul câmpunlor. Intr-o anumJt~ etapa de dezvoltare, intre componenta fizlca ~Ice,amformatwnala dispar diterentele ~iÎncepe 0 noua etapa de dezvoltare. . Exista 0 contradictie. Universul râmâne punet la nivelul fixaI câmpalui ~iÎn acel~i' timp seextinde,' cre~d 0 noua substanta: un nou iimp ~i spatiu. Dezvoltarea urmeaza pnnclpml pendule!. sensul se schimba dinspre unitatea informativa spre sectorul fiZl~. Orice obj,ect din Univers poate fi cons!derat proces $1, m acel~i timp, orice proces este un obiect. ln fiecare prpces. ~l obiect au loc mi~cari oscilatorii dmspre umtatea mf~rmatlva spr~ diferentietea fizica. Diferenperea fizica trebUie sa corespunda strict ~nitatii spirituale. Conditia. dezvoltarii acestor doua fenomene contrarii 0 reprezintâ existenta unUi al trellea element care asigura existenta latenta- a unui contrariu În c~l1il~t. Acest . roi Î! Îndepline~te energia care actioneaza ca mtermedlar, care determina dezvoltareaUniversului. . Informatia, energia ~i substanta reprezinta un tot umta!.. Aceasta conceptie exista de multa vreme, de exemplu !n cre~tinism, notiunea de Sf'antâ Treime (Dumnezeu Tatal, Dumnezeu Fiul, SfântuIDuh). Orice obiect În dezvoltarea sa repeta ciclul dezvoltarii Universului.' Râmânând absolut unitar la acest nivel al câmpului, 1

1 ,1 i: l' 1 il

48

el se diferentiaia la ,niveI fizic. Pentru diferentierea la nivel fizic est~ ne:esar un' proces anterior la nivel spiritual care' sa garanteze 0 mal~ rezJst~nta. În, cazul disocierii fizice. Este evidenta . pnontat.ea SPIn~~UI. ln aeest mod legea unitatii ~j luptei cQDtrarliJorarata m felul urmator:' mmicul existent emana din Sine contrariuJ sau pentru ca
III .1 :,

'

'.'

.

Cu cât este mai 'ridicat gradul de unitate interna ~i cel al . .rdensitiitii informap.ei, cu.atât mai muit se det~eaza organismul de 1:hunea ÎDconjuratoate. Este ceea ee' noi numim dezvoltarea con~tiintei ~ia', personalitâf,ii, Procesul de~rii fizice fa!a de mediul inconjurator este posibil doar În' condif,iile cr~terii Simbiozeicu Universul. Procesul simbiozei cu Universul este ceea' ce .ÎDdeob~te se cheaJDa cult\lra. Procesul de~i reprezintii civilizatia. Cultura n~te civiliza!ia. Civilizlltiala Îi1ceput respinge cultura' iar apoi, ca sa nu. disp,ara, se ÎDtoarce la ea ca un Jiu ratii~itor pentru a repeta acest pro ces la un nivel superior ~i cu 0 aJDplittidinemai mare. Daca Întoarcerea la cultura se realizeaza la Un nivel necorespunzàtor, acest lucru duee la distrugerea civiliza!iei, Negarea tendin)ei de unitate ~i a sentimentelui care 0 realizeaza in Univers, adragostei adica, duce la, disparitia j civilizatiei. În 'general se considera ca esenta legii unitiitii ~i luptei contranilor ar constitui-o Împacarea acestora rara 0 'distrugere reciprocà. Principala conditie a, reconcilierii contrariiJor 0 constituie .viteza trecerii lor dintr-unul Într-altul. Deosebirea esentiala a materiei vii fata de materia nevie stii În viteza de trecere a contrariilor unul În celàJalt. Prin urmare scopul viepi

.

. Acum ..sa trecem JaprobJema originii' vietii. Pe miisura diferent~el11Jumii fLzicetrebuiau sa creasca teitdintele de ridicare > ale uDlt~tnla mvelul câmpurilor, 'de la ceJe m'ai fine straturi pana' I~cele mal, rudlmentare, Gradul de unitate se manifesta 1a acele mve)e la care acesta nu s-a manifestat anterior. 0. data cu acumularea diversitatii, gradul de unitate Într-un anUDl1tsector al spatiului, cr~te Într-atât demult ÎDcâtobiectui se ~et~eaza de Univers. ~ducerea lui la nivelul unitatii din jur at ~ns~mna dlstrugerea lUi..Densitatea informatiei cre~te ÎDtr-atât, mcat apare 0 contradlctte ÎDtre obiect ~i' lumea ÎDconjuratoare. Vlata este 0 ~mtate strategica a obiectUlui cu 'Universul prin negarea tactlca a acestula. Putem spune. ca viata a apiirut În Umvers concomitent. În ÎDtreg c°lJ>lIlsau ~i ~reprezinta un organ~smuDltar care ~i",continua diferenf,ierea.Într-o perrnanenta conex:JUne ~I mteracttune atuturor componentelor sale. Dezvoltarea acestul proces, diversitatea fizica, sunt' posibile j num~ pnntr -0 onentare c.atre procesele inf°"!1ationale primare ale mtregulul. Substanta, tJmpul ~I spatiul reprezintafor.ma extenoara, ~nformatia ~i.spiritul' constituie coritinutul. Continutui se rea1izeaza pnn forma lar forma genereaza conf,inutul. La baza vietii oricarui obiect al Universului stau m~canle oscIlatonl, of!,entar~a intermitenta spre procesele informationale ~Icele fizu::e,Intrucat Vlata omulUieste 0 reflectare În miniatura a Uni~ersului, procesele trecerii informatiei În substanta au loc in Vlatamult maI rapit! decât ÎDunivers. Un obiect viu se deoseb~te pnn gradul de unltate ~i prin viteza de trecere a' informatiei În substanta, Este probabil ca ridicarea gradului de unitate' ~i al Vltezel de mlgrare reclproca sa constituie ratiunea de a fi a obiectului viu,..

49

.

,

,

"

,

e~te intensmcarea

revelani spiritului În materie pe seaJDa cre~terij

vitezei acestei tranzitii. . ' Sa n'e amintim 4e pendu!. La 0 anumita viteza a oscilatiei exista doua stan care se exclud reciproc: mi~carea pendulului dinspre centru spre stânga ~i spre dreapta. Aceste stari contrarji pot coexista f'<W!sa se anihiIeze una pe cealalta numai pentru ca i ele sunt decalate În timp. Încercarea de a le suplini, de exemplu În ,

,

"

decursul unei secunde,

la 0 vitezà de oscilatie de 5 secunde,

Înseamna Încetarea .rni~carii,oprirea dezvoltiirii. Acum sa ne imaginam cà viteza pendulului s-a marit pâna la câteva oscilatii pe secunda. Înseamna ca cele doua stiiri contrarii pot fi interschimbate, fiir~ anihilarea lor reciprdca.

Viata pe pamant a aparut ta un mijl()c de pastrare a nivelului .f unitiitii eicu Soarele care a emanat planetele, coborând ÎA acest fel gradui de unitate fizica ~i urmarind unitatea informativa

~,

50

. pentru ~omp~ar.earnpturii ~e. .Prinurmare, În plan.' generaJ, separarea nU.s-a prodvs,' Orice -o'bioct al Universul' tinde s~ emane dm sine c~va opus lui În plan fizic.~i sa creasc, unitate1\ În planui inforItllttioilai pentru dezvoltarea sistemului. Marna care n~te un'copil ~ steaua care n~te planete flic unul ~. acel~i IUCru.Emanarea~!ttebUietompeiIsati prinuitit8t~. spirituala. Viata pe pamânt este oconfirmare a procesptui, realiziirii uni!atii noiipJan~e.cuSoarele. Si~temul solar tinde~i~ dt\ 0 parte catre 0 maxIma diferentIe~efizlca lar pe de alta parte,j(:1 ~~.catre unitatea }nformationa.la. Viata9are a apiirut pe P.~ânf s-~I dezvoltat dupa acel~llegl.' La nIvel fl.zI.care loc apanpa . speCÎi,cre~tediversitatea formelor iar la nivelul câmpurilor den~i'~ cre~W! gra!lul debnitate. Viata pe Pamânt nU numai.qà a aparut ca unJ~ erganism ,unitar ~ continua sa existe ca un ol'ganismunitar,ci'tC este dirijata de un sistem de autoreglare care flpare la niveJu{'~ informational -energ-etic. Scopul aCe8t:uisistem este sustinerea'" corespondentei . dintre. comportafilèntul Partu ~i interesele'

Îr!ttegului.Cu cat sunt mai mariposibilitiitlleenergetice ale unei. .

.

verigi,cu atât mai mult ea trebuie sa fie orientata catre centru, Daca legatura- cueentrul Întârzie ~i' cre~te auton6mia verigilor; sistemul poate sa piara. De aceea este inevitabilii pedepsirea verigilor care Î~trel'\lPunitatea sistemului, . CompmtamêntuFobiectuJui ttebuie sa corespunda struct:urilor informationaJe ale ÎntreguJui. organism.. . Dada. .Însa. comportamentul fizic,emotiornY ~iinformativ al obiectului diferii de'programul iristaIat În. câmpuj informationa1' alsisteh1Ului, atun~i campul sistemului reactioneazli atacând cialpul obiect:ului. Are loc det'ormarea câmpurilor, obiectului cu inttbducerea unor programe de distrugere, adidi Întoarcerea la starea ini~a. Un asemenea obiect poate fi atât un organism individul\i,cât ~i un grup care ÎncaIca legile unitaiii. Vorbind În termeni medicali slinatatea spiritului determina sanatatea corpului. 1

.

Câmpul informational este primordial În r~ort cu corpul ~iÎi determina soarta acestuia, caracterul ~ starea fizica, Prin urmare se poate spune ca prinCÎpalacondifie a slinÎitiitiifiZice0 constituie . cuno~erea >ojjirespectarea legilor câmpului information al al ' Universului, alegii IntreguJui, a legilor Spiritului ~i.aleDragostei,

51

.

Acum viteza tuturor proceselor pe Plimânt a crescut Într-atât; Încât reclama 0 neÎntarziata adaptare fizica. Biogenosfera. se . schimba cu rapiditate. . . Întrucât procesele infurrnationale În Univers sunt prim,ordiale În raport cu cele fizice, problemele adaptiirii fizice sunt legate În primul rand de influentarea structurilor informationale, spirituale ale omului.~a se explica recrudescenta magiei, ocultismului, practicilor yoga ~ia diferitelor curente religioase. Oamenii saluta cu entuziasm aparitia a cate unui nou "mesia" sau "gUru" care le promit mantuirea ~i un nou adeviir. Toti ~tea,pta solutii de-a gata uitand de faptul cà principala conditie pentru rena~tere este 0 mund! istovitoare a carei esenta Îi este cunoscutii omenirii din cele mai vech1timpuri; este vor~a de {endinta de a Întelege lumea Înconjuratoare, de a cerceta legile ei ~i de a aveaun comportament corespunzator acesior legi. . Nivelul energetic al oamenilor În ultimii ani a crescut enorm. Ceea ce Înainte se realiza În decursul mai multor a!1i,aeum poate fi reallzat În cateva luni. Posibilitatile omului au crescut a~acum cresc, de pÎlda, posibilitatile biciclistului care se ~eaza În carlinga unui avion. Daca Însa psihologia lui a rlimas tot aceea ,a unui biciclist, ~i nu a unui aviator, acestuia Îi va fi greu sa fructifice avantajul ce i s-a oferit. . Nivelurile psihologice ale omului obi~nuit ~i ale omului care are acces la influentarea energetica a obiectelor ~ii ~inevii trebuie' sa se deosebeasca chiar ~imai mult. . Cercetàrile mele arata ca se poate pricinui un rau naturii vii ~j nevii nu numai prin actiuni mecanice sau prin forta emotionala ci chiar ~i printr-un gand imprudent. Urmarile influentei negative. cresc În progresie geometrica În cazul uner aptitudini bioenergetice ridicate ale omuluL Influenta informational-energetica asupra obiectelor vii ~i nevii poate fi foarte periculoasa. Agresivitatea fata de un om reprezjnta uri program de distrugere a tuturor rudelor ~Î copiilor sai: Intrucat functioneaza mecanismul autoreglarii, infleunta negativa se relnt~arce impotriva agresorului ~i a rudelor acestuia, Pregatirea psihologica il omului rlimane mult În IJrma 'posibilitiitilor sale energetice, se poate spune ca omenirea se giise~te, de fapt,

-, "

52 j/.<~:'t ,

ilitr-un regim /le autodistrugere. RoadeJe acestui lucru dejll ni

'aratâ peste tot. Care-i cauza tragicei neconcordante psihoJogia omului.de azi ~ realitatile lumii care-l mconj.

"

.

..~. dificil ~i de durat~ al cautârilori se prefera retetele de-a gata cu:;

.

maxImul)1de efeet practic.' Daca analiziim calea

oricarei religii, YOmgasi .pestetot urmatoarele etllpe de dezvoltiiriÎ.~\ baza: .,. . - c01l4tIentIzar.ea, mvestIgarea lumii m momentul curent,"~r eare are !oe prin negarea 'mediuJui Înconjurator, a dependentei'~ omului fat! de acesta; reJ!lzuJcooperarii cu'acesta; . ,,!~. ,

-evidentierealegiJor

dezvoltiirii ~i crearea unui sisterii,J

:

comportamental in concordantii cu aceste Jegi; . ' '::- apJicarea practicii a cuno~tinteJor obtinute anterior. Inainte acest proces se intindea pe parcursul secolelor ~i , mileniilor ~i de aceea, in morl ftecvent oamenii' nu J-au putut con~tientiza ~i vedea in intregime, ca orbii ,din poveste care, pipiiau un eiefant mcercând sa-~ Îmagineze cear putea fi. Acum olnenirea are ~nsasa va.daIIcestproces in toata unitatea sa. În prezent incautiirile spiritualedomina procesul de separare.

Exista orientiiri doar catre prima treapta

.

'acumuJarea. itlforllJl$ei. Este 0 cale de evadare din reaiitate, de negare a ci~lizatiei ca atare, de negare a urmatoareJor doua trepte. Aceasta cale 0 utilizeaza, de pilda, adeppi lui Krishna. 0 11doua orientare este mdreptata spre re'\lenirea la principiile eticii, ale comportamentului corect. Sunt doua curente religioase diferite. 0 a treia orientare vizeazii fructificarea rezultatelor practice, Tacand abstracpe de cuno~tere ~i latura etica. Aceasta este magia

~ivrajitoria.

.

0 trans.formare curioasa a inregistrat-o bioenergetica. Început prin elementl':.ale cuno~terii ~i ale eticii, acest curent, mai ales, dinmomentur În care s-a pus problema onor!\riilor }ncasate, s-a'

degradat rapid ~ acum' este' Orientat, in special spre magie ~i ,vrajitorie. Estecât se poatede normal deoarece are loc 0 mOiteltu'éit!Jid., Il ~Ior care permit sa vezi "elefantul" iD. mtregime, adica sa vezi ~i sa con~tientizezi

.

, Psiholçgia omulul contemporan al civilizatiei occidentale' (iar).. acesteta ii apaqine 0 marc parte a omenirii) este psihoIQgiA/' p~agmatis~lui. Acc.entul ei princip~ cade nu pe acumular~' mformapel CI pc dlstrugerea IlcesfeJa, Prin ur.mare procesl4i, . ineficient, "nerentabil" ,al con~tientiziirii, al creerii noilor structurj.; notionale ~i etice' este eliminat din lantul general. procesulUi)

'53

: "':-:~-~~f~r(; ,."

procesele care au determinat starea de fapt actuala a ol1}enirii

problemel~ce se ridicain fata ci.

,

~

.

Principala cpnditie deSiJJi>i:avi~tuirein momentul de fata, bazata pe principiile dialeetice, 0 reprezinta unirea a ceea ce Înainte era imposibil de unit. Este vorba de renuntarea la cele piimiinte~ti, intrarea m comuniune du Cosmosul ~i obtinerea informapei, transformarea ei in legi morale ~i ,aplicarea lor practicii la toate nivelurile. . . . pop sa,i sJuje~ti~ilui Dumnezeu ~i lui Mamon2", spunea "Nu lisus Hristos. Cu doua milenii in urma aceste doua tendinte contrarii erau ireconciliabile in decursul vietii unui singur om, 1 Acum Jumea s-a sehimbat, s-a schimbat ~i viteza de oscilatie a pendulului, fha ca oscilapiJe sale sa se anihileze reciproc, adica j trecerea substantei ~i informapei dinu-un;! in alta. Prin urmare " putem vorbi d~spre faptul ca omul eiiruia Îi este hariizit si : supravietuiasca in urmatorii câpva ani, trebuie sa fie' in acel~i timp ~isrant, ~iun om obi~nuit,.~iun om de actiune. . În c~tiinta fhjciirui contemporan 'trebuie sa existe doua ;' procese contrarii: r~untarea la lume, tendinta spre Cosmos, sanctitatea ~i fructifit:area informatiei obtinute, ni~te actiuni energetice, un ridicat pragmatism. Este vorba, de fapt, de un mod de a giindi care va determina structura fizica ~i sufleteasca a omului nou. Astfel sanctitatea, renuntarea, cuno~terea, fructificarea 101-la nivelul giindurilor ~i sentimentelor trebuie aplicate in structurile. sociale ~i. tehnice. Cuplarea acestora nu trebuie sa fie mecanica deoarece ar insemna "oprirea pendulei" ci trebuie sa fie un proces'unic cu 0 desr~urare consecventa pe cele trei trepte. Fiecare om trebuie sa devina sfânt ~isa se preocupe de ridicarea continua a sanctitatii sale, de cuno~tere a lumii ~i de , comuniunea cu UniversuJ ~i de traducerea acestora in viata r spirituala ~i cell practica. Civilizatia trebuie hranita În pennanenta \ .

"

'

','

Mamou

= idol ln mitologia precre~tina

'ii, !if

54

'"l"'" ''iW Jrjt J

.

l

prin cultura, Prioritatea, În sistemul de valori, trebuie acordat a ,'{\' . pragmatismului deoartce Cosmosul este f sanctitâtii ~ nu primordial iar civilizatia estesecundara, , ,Orice civilizatie il-a mentinut pe umerii ~fintilor $i nu' pe cei ai ' vraJltQnlor, Conforrn legendelor, În vechime oamenii ar fi avut un al treilea ochi. Ei aveal.l acces la informatii primite pe cale supranaturala indiferent dedistant1i $i timp, Mai târziu ce] de-al, treilea ochi sea Închis, Cauzele sunt necunoscute cu toate ca ele sunt, probabil, simple: obtinerea, cl.loo$tintelor primordiale este ~

,

.

;~

55

. Tendinta care acum S-I!'cristalizat destul de clar 0 reprezintâ cultivarea aptitudinilor magi~e ~i oculte În scopuri strict personale, Verigile sistemului nu mai actioneaza În concordantii cu interesele Întregului sistem ceea ce reprezinta 0 amenin!are a ; distrugerii sale totale: Sa ne amiittim: triburile cu putefllÎce tradi!ii În domeniul magiei '$i ocultismului ~-au stopat evolutia pana . când, Îflcele din urrnii, au disparut. La bazaciviliza!iei actuale stau religiile mondiale, adica ni$te sisteme care canalizeaza toate fortelt omului spre formMea $i dezvoltarea structurilor spirituale fine care actioneaza Î!1directia salviirii lumii, În!elegerea tinitiitii cu toatii lumea $i a responsabilitatii pentru destinele oamenilor" pe care le dau

inadmisibila rara respectarea norrnelor eticii, lar fructificarea

yuno$tintelor piirea a nu fi legata În mod direct de etica, Într-o anumitâ etaRa nivelurile etic $i psiho\ogic au ramas atât de În urma fata de posibilitiiti, Încât acest lucru a Început sa ameni~te existenta civilizati.ei,de aceea Închiderea celui de-al treilea ochi' a constituit salvarea, Dio. pacate majoritatea $colilor contemporane de educatie spÎrituala $i fizica elimina primele doua trepte - cunoa$terea' ~i morahtatea, Parcurge(ea acestor dOl.latrepte necesita cheltuirea a 95% din mijloacele $i timpl.ll aferent $i nu da dintr-o data ni$te rezultate palpabile, Practic multe $eoli.merg pe 0 cale 'inversa fapt pentrl.lcare sfiir$escprin a se degenera. , Evolutia organismelor vii are loc dupa urmatoarea schema: la Începutare lac un proces fo!jrte Îndelufgat de acumulare a' cuno$tin!elor $i flumal dupa aceea ITuctificarealor, Pentru a supravie!Ui În momentul prez~nt, a~um)Jlarea inf«rmatiei trebuie corelata cu ,ff!Jctificarea ei, rara ca acestea sa se diiltruga una pe alta, Cu a.ltecuvinte, afaceristul, politicianul $i savantul trebuie sa devina sfinti, Problema eticii trebuie sa devina capitala pentru ace$tia, Deosebit de serios se pune 'aceastii , '

"

problernii În .domeniul bioenergiei, Încerciirile de utilizare a

metodelor magiei sau ale vrajitoriei În scopuri personale meschme se lovesc de cele mai Înalte legi ale Universului, Rezultatul este, de regulii, tragic, de$i nu Întotdeauna vizibil deoarece urmiirile apar Încetul cu'Încetul $i nu Întotdeauna 0101.11 face legatura Între cauza ~i efect. Fata care Îi face farmece iubitului nici nu banuie~te faptul, cii ea distruge psihicul, soarta ~i fizicul viitorilor

siii copii,

.

, ,

religiile,i-a permis omuluisa simtiicomunicareacu copiii sai, cu piirintiisai ~icu toti cei dragi lui, siifie con~tientde riispunderea pe care 0 are pentru destinele urm~ilor, sai, Avertismente indirecte priVind platirlja pacatelor pamante$ti de catre copii sunt date ÎnBiblie. Anume.ruptura structurilor fine ale câmpurilor carl' raspund de comun.iunea cu piirintii, copiii, cu omul 'iubit, duce la boli din cele mal grave, la deforID!\fea destinului $i

personalitatiiomului, Religiile mondiale !IIifost preocupate de 'piistrarea açestor" '

,

structuri $i de dezvoltarea acestora, Porunca iubirii chiar $i a du~manilor are un' sens profund din punctul de vedere al bioenergeticii, Ea blocheaza programul de distrugere a ~nui ait om $i implicit al autodistrugerii ,la nivelu\câmpului din subcon$tient. Omul care nu a fiicut cuno$tin!a cu legile autoregliirii, care nu $tie ca ura sa poate deveni motivul unor grave boli ale sale sau ale copiilor sai, a fost bine apiirat pe parcursul mul(or secole prin poruncile religioÎlSe de iubire' $i binefaeere care i~au piistrat siiniitatea atât lui cât $i copiilor lui, asigurându-se În fapt dezvoltarea civilizatiei. Sistemul autoreglarii câmpurilor functioneaza automat. De aceea de culturii$i magie putea sa se ocupe rara a-$i pricinui vreun rau, rara riscul de aplati

cu siinatatea' copiilor sai sau ca destramarea personalitii!iisale, numai omul care, cuno~tea ~i respecta legile unitatii, legile' Universului, omul cu ni~te structuri spirituale superioare bine

", ,

,.,"

57 ,

~:

;; \-

'. ,"'","1'

ut..

.'?S"

~;,.." mUI}i.Îa~r. ~lmt

,

" .

..44!CU

-'

. ,,\IJ;~.

structlirilor

.,\fI}\"Mdeau.Cum

e:"~im1it'ri\allent

.:\!it;tnagic~t;~'este

"

.

',. ,-,?t{;'J;"{

-~

duce,la:

-~ a

'

acesL, ,

','",intij,,'

de_grad~j

elatlt

"

:01"111) "'"

"',',",,'

"

.,~~~t'. ibfOen,et

""',,

r\ldele'$i chiarprie

"

,.'.

"A,c't!'l,ij~;;~~,lIiY/;1h; ., .' ",~t~#ZiitoraJ .Pl1IsUC4.i~~Ji~~jUyelelor blo~ne~ç!t!!#

"ta ~

multor complexe

Mdi, amt

"in,care ""tti'.demoralitate

,

pentru au,

"i~ropiap ~i discipoIii,

""

.' Intrucatcapacltateli\ ,~nergo!iciia structurilorspirituale este de sute $1 Ghilp"demndeotir,nai mate decât a celor' fizice

degradarea spiri«talâ~. des~ari peQ perioada ÎndelungatI!tft mOdo _n~tIa, la eXterior\ C~d Începe decade~1'

~~

flZ1ca,mcercanle, :.~e"tratament . sunt blocate de structurile suflet~t1 degradatt!i,Prin aceasta SI $iexplicli 'multiplele cazuri În carem!)dlcrna nupOate fi de, nici unfulos. Multinaivi COnsidera .ca pJ~nQO,~I;I~ ~a,$i &ecv~tând ni~t~cursllri,ei vor dev~u, m%:I,~IJvràJUfn, InsàÎn~elé ateStei ~tiinte, spre deo$ebtrjl de alte!e",pot Jf\ltrundedoar,t'tillrteputin~dQar oametiii cu o"fdrmasu~ci~~'\t'de curatli, cu ni§te structuri spirituale d~zvoltate, cu' gancllre strategtca,cll bunatate sutleteasca ~i 0

una~a' capacltate . de ,autodiscij5linare,Daca' analizam tehnicile (jc~~iIiÜigice.,vorn atluJî\lt set de ~tode;

o~set;'~ ca?tac~stea are i$portanta nu un CIœlrtatile mdlV!dualeale Maestrului ~i ale disclPolulw sa~,,' Tendmfa multot bioenergeticiehi de a obtine acces~1 la ni~te. posibil!tiiti mai ridicate, siirind peste tre~pta chmwtoare ,a ,'~ectionarii ,spirituale, 'poate a'Vea un 'sfâr~it deplor~btt Intrucatso\lrta omiJltu, caracterul ~i starea 'fizica a truPUIUFeste, dete~inatI! de. structurile câmpurilor, oactiune msuficlent ,de bme gânditii Înacest domeniu poate aduce préjudicii Întregii omeniri.

.

t.

...

Subco~~tientul
,

<,.1,

","'J'",,' '>:':;~-'-')~\~i:'.~':",'::iJ"~'-:I' ,:-"",~-,~:>'}-r:";~~':_~t-. .'

,

În~&

ca acutii/~

Unfapt norm~:

!.

':..:'.'::-:,',':f~rt.: ",'~rt:Ç!),'\1k' :' '. ':."'.'$;>D~~'~'~',ri'-

etice;;

,!' ,

'

.

.

Vreau sa fia opresc ~ai În,detaliu asupra modalitatilor de aparare, Necuno~ter~a, faptului ca asuprjl omu]uire'.poate aqionaprin .bio~nergie,mult ,timp .a seIvit drept \ln mijloc de aparare, Oamenii de $tiintii aucunoscut acest lucru ~i au creat ~coli ermetice pentru stUdierea bioenergiei.. Urt Sistem excelent de aparare i-au constituit .doctrinele etiço..religioase" care propovaduiau binele nu numai În,ceea ce priv~ faptele, clar ~j Înceea ce pt:ive~tetrairile emoponale ~i chiar gâmiurile, Oricâtar parea de hilat, un roI uri~ În aceasta aparare l-a jucat ~tiinta .care respingea pe fata bionergetica, posibilitatea, influentarii bioenergetice sau info~ationale asupra omttlui. Existau ~i mecanisme de protecpe sociala fatii de cej care se ocupau prea activ de magie ~i vrajitorie. Acum toate sistemele de blocare sunt demolate ~i creierul riimâne lara garda, Asaltarea subcon~tientului care este riispunziitor de procesele fiziologice ~i psihologice clin,organism a fost inipata Înca. În secolul trecut. Acum acest asaIt din Întâmplator a devenit intentionat. Medicii

.....

t\

~. ~

.

59

$. "

,.

.

psihiatri, bioenergeticienii, vrajitorii, hipnoti~tii intervin grosolan ~.aubCo~tient orientându-se ,dUre efectui eXterior, rezolvând !tdesea ni§te problemepractice, Acest IUCfuse ÎntâmpUipefondul , unei totale necuno~eri a ceea ce reprezintl.acest subc~tient, care sunt legile care il8uv!lfJleaza, ' . . çercetarile pe care 'Ie--am mtreprins demonstreazadi subco~tientul~i biocâmpul sunt unul ~i acel~i lucru ~i o~ce infIuen~ a~ttucturilorbiocâmpuluirepre#ntJi 0 irlfluentar\f'a . subco~1ientului 8S4pra tuturor sistemelor de autoregIare .

:

:~ fizio)i;lgica

~ psihici,c.Pe cercetltorii .

.

.

.

. daca omul dispune de putine .forte, el rudele.. . ' distruge . . . . AsWI, . el Poate tant daca are mal mu Ite forte ", ' ,;

buie sa deVInanumal s

-

, Dadi omul este pregatit sa ciasanctltatea cu VI~ta IU mea:~~~n . g e la ni~te posibilitati mari, pte 0 munca tltanlca pen"tru ,

.

se poate ocupa ~i de bioençrgle.

'

.

practicieni Îi intereseaza

<Joar'profunzimea pil.trunderiim sUbconJlient .~i În procesele autoreg\ârii, lar. pentru 0 mai mareputere a actiunii se poate ,.robi chiar o. anurnita aparaturil., Bioenergetica a fost " trÎmsformatlÎn~taiIrl1uentarii practice,a om1J\ui.Nimeni nu se

gânde~te\1sa la faptul cil.,vindecândtrupul, noi putem'prejudÎcia

/

sllfletu~ ci. boala este 0 apiirare, un blocaj al unui cOmp6rtament .

ibcorect'

$Î'

al ncintelegerii lumii tnconjuratDare ~i ca

bi6ei1ergeti~1iI trebuie, ~aiinainte de toate,sii gàseasea motivele.~olii, sa-I ajute pe. bolnav sA mteleaga ~i sa. evitepe , viitor ar~eIile. comise. Orientarea mioapaa bioenergeticii doar spre. p.mmetrÎ .fiziltinu-i aItceva decâtlichidarea treptelor Q.in()afterü ~i' eticii. infavoarea r~hatelor de moment.' Omul ciare;COl\Side~ca ÎI v:or salva pastilele.san procedeele vrajitor~ti ~tedeja bolnav. Principallil mod de apiirare Împotriva bolilor ÎI. constituie respectarea inaltelor legi ale eticii.. . fiziC e, de pilda, miirirea : ÇJ.n.~natura 8. urm at paIeaprotectiei _' grllvit11i! dinozaurilor. san dotaraa testoaselor. cu carapace, . ~Jutia'19r s..a oprit. An supravietultcei mai l'utin protejati fizic ~imai bine prott:iatf spiritu~ cei care ~au pregatiti sii-~imodifice struCtuia psihicà, comportamentul, m concordantii cu procesele careaveau loc pe Pâmânt. Etica; m treçut un lux ~i 0 necesitate În prezent, este singul'a conditie de;supravietuire În viitOr. Oamenii wc 8e~c numai la siiniitatea fizicil.,mtr-un .viitor apropiat pÇ>ta\ieasoarta Ifjnozaurilor. . ". . . C~œ'~ai numim imunitate este lfI1Întreg, un nivel calitativ . .' alinveIi~ biocâmpurilor. Omul pasionat de magie În d"etrimentuleticü; a iubirii ~i a cuno~terii lumii, se autodis1rl!ge~i ,

,

,

'

l'

.

1

~.

't..-

\

61 , f

Atunci am decis' sa l:o~tinui aceste 'investigafii pe fantoma, Am desenat pe hârtie un 0I'tI,~am Început sa explorez cu cadrul limitele câmpului. Mâna În care ~neam cadrul a dep~it marginile hârtiei~i a trebuit sa recutg'1a reducerea la scara, Am Început sa , masor deviafiiJecadrului mai ÎntâiÎn metri, apoi IDkilometri Însa .' cadrulrel;1JzaÎn continuare sa se râsuceasca. At!JDciDl-8.IDgândit " ca PO!lte câmpuluman se' prelunge~te ID sus pâna la capatul Universului. f>iciuâspuns, cadrul s--arâsucit la 180":'Am Înteles ca biocâm.pulomu!ui ocupa Întregul Univers, În sus ~i În jos, În raport cu limuele corpului fizic, biocâmpul se prelunge~te la

CAPITOLUL II l ~-.

,

infinit.'

StrUCtm'l! informaponalihtabilli,

numitli DM

diferite.

,

'

Astâzi e greu sa gâs~ti oamen'1c~e sa- nu cuno~câ faptul ca densul corp fizic al omuluieste ,I1tCODJurat ' de stratufÜ '

". 1DI0rmanv-ener g etic , "l' nVlZ' l' biJ pentru

'

'

v~demce reprezintâ de fapt, 0 uI din punctul de vedere al blOenergiei,f , Destinapa straturilor care com pun 'IDve lI~ul ' , '. ' '-'" IJJ.loqtJaponal-energetic al omul w. ca~ ~ IDterconexiuniJe lor sunt extrem de complexe: . Cu 'mulfi ani Înunna, când a)a b' IDcepeam sa lucrez cu . " . ajutorul cadrului !1IIlfost vad fonna. câmpu~uiuman, Cât timp mâIla rPea,se mi~ur:::~:la cu ,coIP,uI"totu! e~aIDregula, eu vedeam pâna unde fin Pani' le te campulw. Acolo cadrul; Se râsucea cu 1800 Cân d "gr msa am vrut sa vlid fiorma campulw ' de deasupra capului am constatat' stand pe ~odea.: nu pot ajurtge pân! la limita ac~tuia, M-am ~~ ~caun ~ I~ceput sa lidlc ~nsus mâna În care fineam cadrul ~ensa acesta ~ramanea nemi~cat. Insemna Calimita se gas ' ea m8.lSUS, '

,"',

"

"

,

.

'

'

<,'

'

"

'

,

'

'

'.

'

'

Stratul cel mai dens din punct de vedere energetic contine informatia privind starea fizÎcâ a corpului, a organelor a:ceStuia~i . , se folose~te pentru diagnosticul medical':' se gâsesc În stra~rile mai, fine ~i au 0 ~.. ;~tructurile~ice mlanpure 'Ierarhica foarte complicatâ. ln ,stratunle cele mai ap~, se" pJsti:eazâinformafia privindfapte!e, emofiile, sentimentele. ~i gmdurile omuIui pe care elle:-a trait În aceasta via1â. Str;aturile mai' profunde contin structuri ale karmei f8.IDiliei, este vorba de ,informafia legata dl' J:Udele apropiate pe linie . ,

e unU!camp " cel'., m8.1 mu 1<1 .. clint,re el. Sa .

,

,

'

Densitatea straturilor ~i infonnatia cuprinsa În ele sunt

, .', . Cu destul de pup; timp În unna '~.cercun,l,e medlc~e IDca ' mal discuta aprins daca termenuLde 10C~p este.~egInm~is-a, creat 0 noua armatâ de ~ar latan/ ",pnntre ," a~~f,Jy ferve?ti ai'

~mp?nerii acestuia,

/

"

'

,

patema ~imaterna,'egata de copÜ

.

/

Karma personala a omului,' comportamentul sau În Încarniiril anterio~e sunt dispuse la un nive! ~imai fin ~i cu dit vindecatorul poate patrunde, mai'profund În câmpulomului, cu atât mai . . puternica va fi interventia sa, Dar În aceasta co~sta concomitent ~i forta ~i slâbiciunea diagnosticuluikarmic, Persona! consider ca În pl'ezentnimeni nu este capa:bil sa patrunda ID totaIitate În câmpul uman Întrucât ' orice penetrare este legata de o.influentare, iar influentarea poate fi lipsita de, pericol numai dacii vindecatorul este un om perfect, cu 0 karma pura,

'

Ocupându-ma zilnic, timp de mai bine de doi, ani de purificarea karmei mele, ~tiu câte Îmi sunt Înca inaccesiblle, Inainte de fiecare contact cu câmpul unui ait om eu verific dacii

""

.

/.

- :":0':);.

I*~ . 'i/;j' ~.

62

.'

r~

.,

'e

,,\~ ,'1

'.> "

.

.

. .

1i3

,!~

pot sau nu sa iricep tratamentul ~i, daca'mi se interzice, Înseamntr ca În câmpul meu exista tulburiiri asemânatoare celora cu caF~} . . . . 'q trebUte sa ma lupt. Pâna când eu nu le elimindin câmpul propriu;'iii niJ.am dreptul sa vindec pentru ca deformatiil~ structurilor melc!\'y,

inaccesibA -cunoa§terli 'rau analizei logice a mintii umane, . .. . determinat de
-

pot pricinui un prejudicil,lbolnavului sau structurile lui se pot\:

, ..' precisaÎn si*mUl descris. Astfel, atunci cândeste vorba 'de sen,tImentele dIVine,fieca~e omya Întelege aCeSilucru În felulsau, În funct~e ~!;:onzontul sau ~i d\l niveltVsau despiritualitate. Cu cât VOl'fil?sa mal sus aceste ,

,

'

,muta Încâmpul ,meu ~i atunci eu ~i rudele mele va trebui sa~, ;~ isp~im karma pacientuiui meu.

Un vinaecator Ideal poate ffnumai un om'perfect ceea ce În , Vlatanoastrapamânteascaeste un lucruirealizabilde aceea e atât . de importantâ astiizia doua cale - calea cunoa~terii,care permite ' ,

,

.

''''

"

\

sentimentepe SCMade valon a omulul,cu ~t va fi ma~bme.

'Notiunea de "natura \}evie" a:e un sens ~olectIv~1 mciude, m primulrând, toatej1Unuril~,lumll .matenale, de care se folose~te .

Întotdeauna utilizarea, ~i dezvoltarea posibilitâtilor tratanientului lui bionergetic rara aaduce vreun prejudiciu clin cauza unui, contact incorect cu 'Structufile câmpului.

,

.

Rabindramat ,Tagore spunea, ca a fi mare ~i puternic nu Înseamna sa. fii superior, În ceea ce' prive~e foqaci sa ~tiisa-l ridici pe cel slab pâna la Înii.!timeata. Mi-am pus de multe ori 'Îi1trebarea de c~ fiilulti.vindecatori nCau putut transmite metod
lOf discipoliloLln ceea ce ma priv~e, am hotiirât 0' data pen~ ,

.

",

'.

'

101'.erau 0 suma de' tehnici Însu~ite '

"

?

~',

tendinta permanenta spr!;: co~tientizaiea §:Ï Întelegerea lumii, slStemattz~ea cuno~tintelor obtinute pentru Înteleg!;:rea, legilor ' existentei Univ.ersului. SinguraexcePtiea constituit-o lisus Hr~tos la care vindecarea era Îmotdeauna pusa În legiitura cu Întelegerea lumii pe care el 0 transmitea oamenilor prin pilde, poruncl ~Isfatun. În ciuda faptului di În aceastii carte se vorbe~te mereu de cercetiiri ~tiintifice foarte des sunt Întâlnite notiunile de Divinitate sentim«;:nte ~vine, sanctitate. C;onsider ca, ~ricât s-ar dezvolt~ stiinta, orice culmi ar atinge ea, Întotdeauna va exista un domeniu

"',

,

"

din ''care s-a pierdut din vedere lucrul cel mai important:

'

când Întelegerea lumii poate salva"milioane,' Aceasta Întelegere avut ~te strâns legata de mecanismul cainteial cafUI efect ~ prilejul sa-I v~ pe modificarea structurilor kanmc~. Cand am ~tarea Înleles cit de rouit este determinata' starea fiz~ca ~e sa. actlOnez structurilor karmice 'm-cârnpulunum,eitamÎ~cercat asupra 101'prin cele mai diverse mijloaœ:pnn p.r
,

capacitiitilorunic~ ~În ~tiintade a transmite'informatia, de a-i

În principal "metodele"

"ff'

' prin interventia terape~tica pot Ji ajutatÎ mii de oameni, pe

Învata pe altii cum sa se foloseascâde ea. Înainte consideram ca multi, vindecatori, nu voiau sa-~i,destiiinuie secretele pentru <1 [ân1âne În centrul atentiei ~i pentru il obtin~ maximum de
.

:'QIllul

totdeauna ca lucrul cel mai cimportant nu sta În' dezvoltarea

,

,

este cainla.', ,

.

'

."

Patrunzând În structurile spirituale ale omulUl cu programele

mele eu ma orientez dupa propria mea logicii, dupa propna mea conc~ptie despre lume. ÎIitrucât eu repre~int 0 parte a Universului ~i la. un nive! fin iau contact cu rntreg Untversul, atunci, În virtutea imperfectiunii mele, oncum mtroducceva de-al meu În câmpul

omului.

,,'

"

Int1uentarea trebuie sa aiba loc numai din punctul de vedere al intregul~i, adica al Universului, iar acest,lucru esteposlbll

-64

,1

(

.

.

numai ÎI1 cazuJofunctionarii mecanismulTlicaintei,

Ildrese~Spintului

~~

,-

,,;

Universal, adicii lui Dumnezeu.

~

De ce lui Dum nezeu ~ nu Universului? Pentru ca atunci câri4 "

~I all)te~cPl1eKJ unil'"or

,

,

nicio~tii~;

Absolute.

,',

' (

',Când omulse adreseazii În gând lui Dumne~u ~i Îi' cere} iertare pentru cele'Înfaptuite, ÎI1sufletu/ ~trupul sau se produc' :~

65

schimbari uluitoare: ln: acel mOlllent omuI Î~i recuno~te imperfectiunea, 'se deschide În' fata celui care ne-a creat ~i+ prim~te de la acestâ puteri pentru a seschimba, pentru a intra În armonia cu UniveTStM. '.. Nici unfel de influente din afara nu pot ÎI1locui aspiratiile

pers,onaleale omului.

.

,,~""""

.,'

",'

,'-

.sa nu .se mte .

.'

",

" biocamp~I~~;ea~oneaza. mQment~: la o?ce atul1~ gân(l$~Wi~,~~ ?tj~'JlCes~~~:"~~~e,

,

aparesentimentulUnitatii

,

s~~i=;~~:~:ti;=~=;:;~::~ . ""~,,,,~""Este.necesar . .~':" '. '."

' "

spuoem "Univers" În con~tiinta noastra apare un model .avânlf~ , dimensiuni colosale ~i care cuprinde spatiul, timpul, materia. ".r; Ne este greu sa ne reprezentiim UDiversuI,ca pe un tot unitat:', Numai prin ÎnaIfarea principiuluispiritual dfspar componenteIe disparate~i

,~

,

cand aceastll.

'

1

.,";{,~,;; 'i:"T:;~;):;~~::~,"~,~;'ki~;:

"

. . câmpUlqiiiurÜl.ir~pU1'ld~f~~ob~JlontJ:.9.~acpe~gakvii .

lnsensibilitatea omului ;fatà .de

~CUtà.

fata de .

energlliefine,

-

contQr$ionarea~cestora,- inertiare.actiil~r nive!~lm mlc f~a de defoi"tnatiile' cAtnpului.incap~tatea 'În.~I:g~~,C!1J'a~t~IUl d~ ,. oauzli~feet,al\e,VJ$l1i1n.W' d,n ,j1!J:Af'OIi, VJatlicrc:~a' ogroaza de sitUatiid~ n~nt~elere.~i\ignoMn~lanivelulfi~~". '. .P\;1rieoluioonstâNlth:i ,i ip ,aceea. cii fiecàrql om I-'a crescut . multputereade (;~tMter,Ild!~~P\~terea?e mi1uentar~"asupr~ mediului ~ia. o\Unehilor,dinJuc'DacJi cudouamll.de ~I, tn.u~a valorile, Jriedii ~puteril,d\I'. influentare er~u .
Pentru evaluarea stârii structUrildr karmice eu reeurg la testele biaeneigetice care-mi permit sa stabilesc; În unitâti '.

relative,marimeapa(ametruluimasurat.

.

.

Struçturile. karmioe cunoscute. astâzi pot fi Împa$te ÎI1doua grupe:.strategice~ lactice. StruetUrile strategice au 0 capatitate energetica extfem {je mare. ~ide aceea aC1ionareaasupra 1er nu dani$\'e rezultate v.izibileimediaL De starea structuiilorstrategice depinde viitorul-omului ~i al descendentilor sai, de aceèa orice ÎI1ci;rcare de. fqlosire incorecta sau distrugerea lor duce la cuR!area sistemului de protectie a acestora prin autoreglarea .sistemului câmpurilor. Cel mai adesea acest lucru se manifesta - prin maladii grave. Pril\CiPalii paratnetri strategici' sunt spiritualitatea, sufletul ~i Încârcatura de iübire. Structurile tactice au un volum cu tnult maimic ~i modificarea lor se produce'mai rapid. Deoarece toti parametri câmpuIui uman sunt strâns legati Îotre ei, prin actionarea asupra oricâi'uia dintre ei se modificii~i valorile celorlalti. Astâzi foarte des poti vedea. cum, de dragul unei ameliori\ri de moment a starii fizice' a omului, se sacrifioa rezer'velestrategi\:e. Exell;J.ple de astfel de "tratament" sunt

destule Înjund nostru. .

.

-

"

0

trasatura

caracteristica'

"

importantii

a blOcampulm

0

constituie ni~e\ul de conectare al acestuia la Cosmos. Valo~rea lui depinde foarte mult de etica .omului ~i de a stramo~tlor sai $1 .

W"j',!!

t'

'

::':t~f(!IA~'

,'i, ,66> "j'""

.',',

,'..

'j ,'.,

j,.

'~"~~:1mp?~tuibUra:e

,',

'

"1~e

'.

""

~are~emold'aceste

c()t}stltulC~uOiderea'dragostet,

,

structu~;i, ,

'

,J,)~

\ 'jSf:;ltifuentuliubimeste " ' multilatAnf ~i cel mai mare toc' ,il,' cadrhlsau tre\mie sa fie rezerva.t ~i iubirii fatâde DumnezeU ' fatide Onive~,JientUneittdor divine datorit~ carora accede)lll~~ ':jImbioucut1IÜvtmnil" cu pirintii,copiii, ,cuomuliubit ~itu sifief, Nici ofiiniaMt;1 sali nt;1viedin luirlenll trt;1bulesa fie privatii de:, iubi~eart()astra, eând vOlnÎntelege acest Jucru ~i când, printt-o munca de 'ii cu zi, de ceas'cuc~as, YOmaspira catre aceasta ;;'evaJl1ândti-ne Jn modobit;1Ctiv ~Lci!1S1;itfaptele, sentimentele,;'/

'gândurile, viata'noastr1i va deveni cumult mai fericita,

,

precurn Tomanecr:edinciosol,.ne lovim tOttimpul cu capu.!de. acele~i bariere, ~Qârid lumea ~ipe noi În~inetari sa tragern mviitiUl'1iiltelecorespunzatQare, ",', , ' '.

Astàzi avein po~i&ilitatellde" a;,pipâi" adevârul c6nj1nut Îrt " Poruncilelegiloi, sa uriim~infa cui-eligia pentru,a aprecia cu ajutorul ciffelor, alcaror limbaj ne esté atat de fa!niJiar,starea În care am adps lumea:În mOinentul de fata ,~isa ÎnperciiIh sa gamm catre

ArÎponia

<..

Lumii"

'

,

.

.f

III /,

)

'

'

"TeSJareabwenergetjcii 1 ,

,J.nvestigând biocarnpul uman, am, ajuns ,la cQ1lcluziaca câmpuiui ~ corpuL fjziccoexistâpa doua contra'rll, care intei:q.cfidnfif1Za reciprQc, Viteza de trecere astructu~ or , '. i. nm ,llIl' tr-unul,' ntr-alMp oate fi d Ifentà, " cam"\ly"",,,r ""' a" 'c , U lUifizicdin ." ",' ' _" J. ' E tra 1qJenen~ iI diferitelqr,boliarat tar , a,;~tratam entu l est e cu " ' " ", - nu. as U,p ra , rouit maÎ e1;iCac~dac~' jnfJ,uentar~aesteonentati.i orgMlS\llului bolnav ~i nicimacar a Într\JgulUlor~amsm CI_asupr~ cauzeicare' a gçnerat boa.la Oricât ai trata 0,boala concretà, ,daca fi t liminatii cauza ei aceasta va continua sa, ahmente:l:e :~aJ\ ~~, d:paC\lm ademo~strat-o pra.ctica, ~hiar .poate mIgra ilintr.-un organ Într-a.ltul. ,Boala nu este 0 gramada carç sà fieeliminatii curapnd sectorul, bO,alae ca apa c.u.:evm: p~ robmet pe care 0 pop opri nlJ.lllaiÎnchizând robmetul, mdepartand, eu alte bUvinte, cauzele bolii. ,',,: ' '

, atn,Icturile

.

,

,

,

,

,

'

'

,

'

,

,

'

,

"

,

",

,

"

'

,

'

"

"""

,

,

,

'

",

'

,

'

"

'

'

'CAPtTOLUL

,',

' "" Meçanisinl11kannei' rea.liz.eaiii'unitatea '~i 'intercoIltJxiunile, omului cullnive~ul~i, cu c,atÎJ \Tom cutio~te mai bint;1,cu atât' . l1'Iaiscurti p\?atedeveni ca.lea'nçastrâ deeliminare a crl:ilii actuaJe, fn liniimarj,omenirea dispune de multtimp de tOat!' , 'informatia necesara, privind, legile interconexiuiYlor din lume;' eXpusel~c(}pic ~Lstraluc)t ÎnPo~ncile re,ligioase, Noi Însa;

drumul

'1'.

,

- Anali!:ând deformapile " structunlor

1

campulUl u~an, am,vRZUt

'..f' ca m~lte,boli mecp la l1ivelulcâmpullli cu multJ a:",ma!nte caele sa se manifeste, la nivelul fizic, Cauza. deformarn campulUi 0 . constituie neconcordanta caracteristiçilor câmpulm o~ulUl ,cu cam ul informaponal al Piirnântului ~I Vmversulul. G~dunle, stiirle, , emotionale, , comportamentul, intrate În c?ntra~lctle cu ' V, mversu armoma , l01,' duc la deformarea structunlor campulUl, ,

-'"

'

,

,

-

"

','

.

,".

~

~

..

68 ,.

,Prin

-'

~~~~~zelor

~~:~;~rt~tca:::

~e prod?C~te'defo~ O:U~fl~em~:f~~1I

c~purilor,~~bu!~ sa fi,e fn numar. de cinci-~pte. Însa,:. masuta In~~~~il9r, ml-am 4atseama 'e4.numarul lor . Imèns.Flecai:&t':f~,n~iv.,;. '~sau~rie ale campului emo~onali formeaza În straturile informativ-energetice uinan "aderente" a,*,or eliminare duce. la armonizarea structurilor ~pu!1li $i,asti\rii 'f1zice ~ on1Ului.Analj~dsutele de cazuri,' , ;~.amÎnte/es Ca bclilei tr~~atismele. neplaceriie yieti~ degradarea p~on~itaPi.a~actenüui §i psihicului suntdiferite manifemri

~

'

ale ispii§irii.Am Î1JtUitcânu numai .corpul fizic constitUieun . s$tem\lnitarcuo.~transa interac~une,it.Qrganelor, dar' $i ca structu~lespirituale;'P.$ihicul{ soarta; car~~rUJ sunt element,eale

acestuisistentlnt'lueniarea oricâ.n.lil\ clin' ac~ti paramètri determqaautom,at'mOdfficâii În toticeilal~. Dio acest motiv,de

~d~ ;cte~erea ~ul\li.

dè spiritualiiarnidic~În

ac~ll\$itimp psihicul,. soarta"tJXJiea' desMatate ,inBuentândpozitiit toate ' latutiIe. \;ieJii <>mului.'.'Toate problemele diri;' viata omuItti, '. neplacehled~\lliitboliiefizjCè~i psihice, tnuimatismelesutit rezuI~~ 'aletœyit~jti.sistetnului de, autoreglarè. a CampI/lui, 0 bldcaie foÜ.uii aÎnCepUitduidestri\mârii smictutilOCspirituale,ale struoro.~or stfategiCe;'de ~,azaj'~ponsabi1e:~ de 'sUPravietuireli ol1!ll!IUI $t'a,desCèhd~tllors8l,

\

".

"

.I!lpr~e~I"~,*imii asuprllcomplexului inforfuativ-'ener~etic al °Il1u1U1lml~~a.exttem-d.e n.ecesar sa: efectuez.o ajJreciere ..~ rè~lt1telo~',~<11unu: re.~pectIve, În cazcontrar, aJtltând' truptil, . . pop ,de.tenorapnnclpaIele' sttucturi 'katmi.ce." Influentarea bioenèrgeticii "este cu. multmai puteniiC! 'decât 'mice medicamen~eÎns~ $i~u mult mai periculqasâ; de aceea nu trebuie lucrat.fiiraun siStem de control. . ". .

.Jn acestIÎ\~dam elaborat,ÎncetUlcuÎnce~( principiiJqi -- eleme,ntele.t~i' bioenergetÜ;e.care . permite aprecierea paramet~dor ~lcontr(jJul rezultatelor influentiirii structurilor .

câmpulpj. . " . , '. AI1alizândeoryè)(iun\le dintre parametti de baZa ai sistemului autoregl,arii am Înœput sa Înteleg mult mai profund legile 11

,

-

69

deZvoltàriiorganismului,. am descoperÎt structuri1ekarrni~ de pto~a omului Împotriva nenorociri1or,' mumati~elor,' ale structUrildr norocului, sticcesulu~ pe, care organlSmuI-. le ,eproduce $iJe reconstituie În pertnarientA. Distrugeréa lor are loc atunci când omul se dezice de Dumnezeu, de parinti, de copii, de omuI iubit. în câmp eJCÎsta.structuri care, sunt,responsabile de capacitateaomului dea iubi. ~deformarea lor d\Îce la grave imbc>lnâviriinclusiv la maladii oncologice. Întrucât corpul fizic impreunii cu structurile kannice constituie' unproces unic, el poate fi testa!, pot fi fiicute prognoze aSupra stiirii sale,viitoare §i, În"acest fel, sep(ja~ efectua'o diagnosticare timpu~ie, se poate da d apreciere corectii a fiecarei influentiiri asupra omului. Metoda -peImite ~i testare", in grup a oamenjlor, a programelor socIale $1 chiar a unor tiiri Întregi,' permite elaborarea unor prog1'1Ozepe termen hmg,analizareadestinului subiec~lor vii §i aleobiectelor . nevii, .În. conditiile lumii. contemporane, urmiirile oricarei. catastrofe devirt din ce in' cernai grave. Elaborarea metodei de , descoperire timpurie a situapilot critice pentru un om, .Iuat separa!, pentru un colectiv, pentru 0 organizatie sau un obiectiv industrjal-.este nu .numai Intemeiata dar $i .indispen~bilii pentru sQpravietuite.'

.'

. ".

.

. MetOda testiirii extrasenzoriale pemUte analizarea nu a " parametri lo!, fiziciai obiectivului: ci structura ~âmpul~i, sau, Intrucât embrionul viitoatelor eveJumente ale lumll matenale se giise$te ln:structurile campului, situa~ile de viata ale ni'veluluifizic constituierealizarea programelor existente la nivelul câmpurilor. Evenimentele caré au loe ~n Univers nu sunt 0 intera~une ha,otica a diverse/or obiecte, ci realizarea unor programe determinatécoclate in oampul informativ energetic; al Universului. $iiul evenimentelor trece din structurile informa~onale În cele energetice $ise materializeazii la nivelulfizic, Mecanlsmul karmel e.,tere:tlectarea principiului comuniunii omului cu Universul.

1

.

. .'

Pe exemplul tratamentelor diferitelor maladii, prin analiza . comp~exelor situatiide viata ale' pacien~lormei$i deasemenea prin testarea diferitelor programe $i obiecte, am 'sa incerc nu doa~ sa dezvalui posibilitatile metod~i de testare extrasenzonala CI.$1sa

Il 1'1

~ <

...,"

.'..'

....

,

:-,

.

Eu n~~'voieaigh1çesc,

.

.

Eu, ~e1)

71 .

c\Ulzaleholii ~ile

'vad, Supiitarea eSte, una din bele mai. r1lSpândite Înci\Jchi al.e IegiJor Universului care po~ ~,eterminadifeiite nepliceri Î1lviata atâtaceluia pe Fare tes!1peri,cât ~iin propria ta viata.. ',;'

hi;-'.:,,, }

./",'

,",

,:

<

, :~"

::"<',::' \' t: ,\ ~MIIJ4,;Nu.dI' ','

'"

,

,,'

'

'.

.<:,

\ -::'~''';i,

:,.',"

:':':';' ,".-

. ,Multe.proceseclU"e~u loe( ~~'ÎI1~;ri eliminat:ea bloÇaje1or dintre«n1$tiÎntl'§i

tot cepâtrunde

În

::":,i; ',..."~,~:>:,-:,,,:":,:,

\

\,

"';}.:i~.";}!~""~;:,~;::'13f~;~.~',rj,"'r:i:::4Mf}i~ti,'~~~'J'/!,-

mtb~ti!mtul'omultii

;.Îl1cePe$AfuncpQ11eze,activ,.

§i

',,:

,,'

.'

,

"

",

.

"'.,1.'

.'

Logicaco~tiintei umWfeste orielttati.esupravi~

,corptilui 'fizic,Logiœ 'Stjbw.enttdui ".titre, pamarel{i§i de.zvoltarea', struotiimor ~lUaIe'Pe aceea;Încercirile ''de sul>Stituiremecaniea' a acestota'm 'cele maimuJtecazuri ducm "

'

disparipauneia diaau*

dOll!~mpOnente"

,,'

,','

'C'"

,

'

'. ','

",

,;Aeu~ s~bCO~tu10inül~i asimileammurd&1aenergetioi cu, 0 vit~ ,netnchipuitâ, '§i:nullumaipentnlf~ ci mtf4Î

ÎncAArc&,si. Pltru1\di' În eI,.;dat:,~pentro

".,' p" se' ,bloca

_6n~tientu1. ,. ,"., '. " " SentiJ1)entele§i tcairilenegative; pâti'UnzâM,În' mtbcort~ent, nu ,1tJ!IÎ',potfi 'oontr6Iatede,'om:$i,c'Întnlcât .~tateafizica. este "s~~legati desubcoJ,1~6I1t,'aPIir n~tti dependente comPlicate~i .

!-

D~te urmiri grave..

,': \~",

1

','"

"

}'

Am avut la.'consultatie.un biUbat'care acuza' ni,$te'dureri de " permanente" Am giisit cauza balii sale, Cu zecettni inainte de cap ÎntâJnirea noastra els,-a,supArat foarte tare pesoJ:ia sa ~, cu laate casoJ:ia i"a dat motive pe*truacest luCIUi,bArbatul totU$Îsufera din cauza sUpAririi sale.I-am descris toate acestea, el m-a'

ascultat ~iapoim-aÎntrebat plin de miraie:

Totulecorect aGestea'?"

Dar spuneti,micum

.

deati ghicit toate

. ~,

,

-':'Spuneti

'.

~u osuta'o1!!1tifi.cint~;.~'Îp:,\IntIJ absoJutul subco~~tuluier/l.În prDJciPaIap~jullll1c(Jilosofiei; al câtorva§coli ezoteriee,Înprezent ~jpro&eSi s,-/l raliaqi

medicjna.

. . .

,ea.

ungbid al:acpunilor~i

.,;,>,'.:.','

". .Daci.

1

,.',

\, "

~it, Îttlfreptate .spre

'suboo~ti~r~~e

,

"

DiscutaIDcu mainhnÎij fetite de la ani. Mama~ise plângea ca pe fetita 0 e,vitâ colegele de, çlaila ~inovor sa fie prieiene cu

r, 1.

'

.

nume1e fetitelor.

I..aefectuar~testelorvi\d

au 0 atitudtne'negativi\.fatà .

- în'l9?4ati

mamei,

Ces,-a

.

ca tOatefetitele numite <jefemeie

de fiicasa.

.

jignit foarteputernic0

Întâmpla:t?Prin'

'.

femeie; Îiexplic eu

aceasta jignire

S-i\.,(jreat .0

deformare a structurii câmpului dumneavoasttà care a' trecut Î1l. . câmpul fetitei ~i este orientata Împotriva femeiloc Çolegele simt , atest lucru ~inu vor sa se joace cu ea" ' . . . Dupa corectareasttucttlrilor,cântpu}11i,mamei s-a vazllt,cum se schimba atitudinea colegelor m!â de fetita, Mâine ele vor,fl toate prieteneleei. Corectareastructurilortrebuia s,-o fadi marna Însi\$i. CU toate Ca ea nuera un bioenergetician' ~i bioenergia ei' eraa oinuIui normal, conCentFarea. precisaasupra punctelor cântpului we se 'cereau CQrectlite~iajutorul meu pentru a ajunge la un contact la nivel spiritua,l cu Universul, au dus la rezWtatul '

~.

dorit.

'

l '

.Orlan tratam pe bunica unui tari~.' Principala tulburare de care discutarn cu ea era 0 mani supanire pe marna acestet\L Marna ei, Într-o situatie dificila, a jignit-o printr-o fapta. oarecare. Probabil ca ri-a putut proceda aItfel .' Însii fiica a tinut ace~ta , sQparare ani de zile. Soarta ~istarea de saniitate a fiului, respectiv nepotului, nu erau tocmai În regula.Întrucât la nivelul câmpului intre copii ~i parinti exista cea mai strânsa comuniune, supiirarea copilului pe piirinti sau a piirintilor pecopii cf~eaza ruperea. ~1 deformarea l:elor mai fine structuri care riispund de el relatnle normale' binevoitoaredintre, oameni,. Bunica tinea supiirare pe . ". transrr.nsii marna sa" Defurmarea structurilor câmpului' sau a fost ' fiului ~i fiul s-a ciisatorÙ de ~ase sau ~apte ori. De. fiecare data s-a

,

'

',,"

.

'.,

.

72

"'"

: ','

"

,''

. '-

-',

-',

"

desl>aqid?re~,~fÜale

,~

,,\';t~lt' -

','

'-

-

-

-

-"

-""I.t,,~;,>,~~

C~foot~'SQfie,:i",Si,vtatade

.

~I et !I fl\.tlllhe ca top .oamerui.., .

.

,

fMuli~~

'\r

','<

. C6Ccetarea StructUrileka.tmice demonstreazli,in

'~'i

mod tlocyent

.Ia ntv~ul'energetic poruneabiblidi: '"Respect~pe tatiÜtau ~pe

marna ta ca sa se prelungeasca zilcletaiepePiin1.inL/' r ., :~ ,. RapçrtUrile,fa!A'
:
,','.

: '""

'

,

.

grava bbalâ fizil;â,functionala sau organica. Daca i,s-ar fi racut mas.iIi §Î'i s.ai ,fi administratanalgezice, ar fiputut apiirea probieme'cuinima. Aceastaesto infonnapape,.care am obtim~t-o . cercetâhdu-i de/a distanta structUrilecâmpului. Trebuia sa-~i pUrifiee' karma,,"~aelirnine principalele cauZe,aie bolii. Eui! swuun:,in1:lecareorâ$i-i explicarn incalcarlle .inraptuite de piirintii sai.,~Niv,.elulenergetic, lainceputcatastrofarde scâzut, a inceput sii-ioreascâ incetul ,cuÎncetul. fentrumine lucrulcel mai irnportaht6Ca, sa.-i aduc la normal patametridebaza, sa-i, curiit câmpuLdeti'llburiirile karmite) sii-i elimin m.rboala fizica ci ca\i2e1epentru ca simpla eliminarea durerii tizice putea sa-I coste foart:esbump, Armonizarea structurilor. kartnice este 0 metodii . , ,

,

neefieace.S-ar tiputut, sa nu reu~escsa-l1Vindeç' pani ia plecare,

"

,,'

,. , "~';:\,>

- " Nud: ~ult.s-ltpetrecut o.intâmplare inter~an.ta M.,a$U.ti~\o ,l'emele ~rera Î :~i":lbolniivjtsotul de o-.tadiculitâacutii'illrcl . trebUta sa plece r/Jtr~, deplas~e de lunga duratâ. I~arn cerçetat. star.eli,s!inatatii de "la disumt{. ~i itm cOn$tatat..I:a nuci deloc Îmbucurito~,. oN!,!;" demu/t ,avus~e .ud .,preinfarct 'iar ' acumÙ d~rere a.çut1!,Î!1regjlJnea19mbara.EI a vrutsii.se4:uca 111Qoctor sa-rpotoleascii du.rerile; ~r bille,cii nl)a apucatpentru ciiacti J».!M_apâtea ~ro~le!l1~cu inilt)a.Biirbatul, tanât incâ,prezinta tulburankarrmce ID pnnclpal sUb forma unpi putérnjc simtiimant al jrgmr1! pecare I-a, mo§terÜt de la piirinpisai. De aceea el si adesli,°ri se simtea jignji, ÎI1 subcoll§tient uneorichisnfilrii - .acest lucru.. ln ultimii câtiva Ani, conflictele in 'care l7anUlasca fusese .~~at I-au .dus in situatia dé a agresa rara voia sa . o~menll la mvelu1campului, se supiira §i, caurmar",p[Îm~a lovrtunle deraspuns. Acest lucru a inceputsa inflllCnteze inmod negatIvstareasa fizidi ~i, În primuLtand, inima. Eieste u'nom bun, ~lin de. s<>liçitudine,pararnetrii lui spirituali sunt' destul de OdIca.1Jc~ea ce I"a servit drepto bunAaparare, de,aceea pedeapsa p~mcJpala s-a onentat asupra corpolui ~i el a' Început sa fie bolnav. Pe seama.chinurilor fizice e~i§i salva sufletul. Faptul ca -1-au apar;ut .dbrenle ,Iombare" J-a sa/vat de lainfarctdeoarece putemrca defO/matie a câmpurilor trebuia sa se manifeste'printr-o

.

73

"

se'ptindéa~e.~~.l.iltl,urdel. N~ "veaillt"'FQbleI1!~i ghi~ron c~IIu.:rn VI3Fipersonalii,-~ este lin OIiIminunat,~ !a su~~t, se,mtâh:1ea.~u fete ,exceptionale, dw:!nu putea.~ mtemeleze

\

5~~~.:_.'.

",

,

insobimb jj-~Ioc;amoa:u~lebolii. ÎI sunam.,piIiii la mieznl n°Ptii.' '. Dirni~ata.iIn~am::Ultat'din nou ooadere anivelului energetic ~i deformare!f- c.ampului. MotÎvul? Se supiirase pe mine: Seara a vrut ,!I1ise ridic~ dar a ciizut ~i §Î+apierdut cUno~nta din cllUza dureriL Omu1nu era';pregiitÎtpentru metodamea. 'de tratarnent co~dt:rindpiilrdacâÎl vainfluenta unbioenergetician, durerea tre&tiiars!.~:P~W~~ I-~ explicatca numeritlishe. stlpere. El aÎncalcatatati,a Ani legile superioare, ÎI1câtcâteva ore 'sunt insuficiente "penTtVllrl YÎtldeca:..Eu mi-Ml continuat actiunile. Spre-:seara'.dureri!e au trecut \Iiel\! putut pleca-În delegatie. ,DUpâcâteva zlleÎnsâ m-a sUnat sotia ~irn-a rugats-o consult p6'iiicii,r:fetita. i~i pierduse .cuno~tinta la ~coala ~i medicii n-au putuisâsptlna ';ce-i' cu ea.' Vinovat era tatal. Starea fetÎtei s-a ; - inrautiititfiindca tatal s-a suparat din nou pe mine~, fiindcii arn > destul decuratii; supiirarea s-a Întors Îndiirat~i ldvitura a ,. karm<j" prirnit-o. copiluL Înainte, când erau sfinti, care respectaulegile snpreme, oriee om care s-arfi supiirat pe ei, primea pedeapsa pe loe. Era un fel deprofilaxie: oarnenii ~tiau ca n-au voie sa se supere sau sa jigneasca. Acest lucru ei il vedeau ~i-l sirnteau pe propria piele: Acum n01 totiavem karma negatÎva ~i de aceea supararea ,;se prabu~e§te" in' camp ~i nu se petrece pedepsirea Instantanee: noi murim cu Încetul. Lipsa de Întelegere §i de sensibilitate nu ne rermit sa vedem procesele reale. .

.

..1

,74

,

,"

,-1.

.

,.'Uf.,8,t°areà#acienti.vni

consiiJeqci~v;ita

75

.,'

r'

"

pOveS~ca

s-a d~iir1itde

sot ~

,

'r,:atn.~fiCtt:4:d',DupàteltitiVinovat.\{datiile dintre oameni sunt detei-mina~~dbni~'>CodUriaie ;câmpOrilor lor, Câmpul fiecirui omOOl1tine câte ,un set de progranie care detemuna interteiatiile~OI.flumea, $i'qJ oamenii. Sentimentele de dr8.gosœ,'ur~'~epe carele,nutrescceidin jur fatiide (}lU '. oorespupd'cu's1(i~'cuceea'~e-i acestula. D~ .6ÜditÎn'~ ~aSunt(\~care::sUl:ltu.Wmanentii,'1IgmP, s~t oamenl Cllfesuferil\~8.ti$nJe,su11t°atJ1!mÎ ,invidiati~. nuU'departe, ,î~câmptJl~sW!tçQntinutet>fogrameaie atitudinilor fatA de

deat~t lup~ estemamasotJllui'. Maroaa

mcuttot ~si\jjlurpe!1tru,'a"i d~pâryicutoate

purta":inecq.,~IJt.Am,tnceput

Ca, laprimavedere,

s!cercerez, sa vad care.i

~ u.nw, , ,P1UZ1\,

'

.

,~enea ,compol'tamental mamei 'fi' am vazut .'cii pânâ la n~tet"~, fiului.'el! ~"a',urat sotu!, tot timpul era supiitatâ

...

peel. ~iacest~~ntimellt~au pers\stat;in ea destul de mult timp,

,

. Ba ~I~a creat,unmecamsm,aidivortplui de sot, Sentimentele _negatlve, au.cr.eat,unbloc infqgnati°nal care a ram~ fu , ;~ubcon,tieutu1el ~j, 4e~marna nitase deinultaceasta Întâmptare ~itI;iJ~te~o~ Ou'SOpilej, m(CaJi.ismul exist! În câmpul cice$teia

~

,(}IU"f\~P~~~cjopa~'.eI. s~.cuÎl)~~!n .~,ntai.târZ/q,

ril?l.lfu~'În~or~i

~ pe

Înçlr\lap~âspre-~ceic~eSUll.t alaturi

mult ,

,',

","

'l',

Averntla

".

.

adesea 'se

care IlQiiiiubim

cet mm

,

.,

,

sub~n~tient' ~i"mai ,.'

'

,

'co~ltatieo

,tân8râ'tnamiicafemi~acerut "

cauzatii de Îinpet'fecpunea..na6$t:m, acest IUON'ne curatiikarma,

, ,

nefe~edebdJi,

1;.1 ,

În totalitate" C:..-,tinuJi\; cI,;titi sup~ratii pe so!, i-am spus eu femeii, '

,

!~[;, (,!~.t..~::;" vjni

1'1~ ,:gnÜ!

amelioreazadelitinul~sinatatea copiilor."

,

'

, r"iJl~J1t~~'i~'i'1,(J8D1~~~~nst1tW.e,o 'tentati\ra -de'~';biG~cnu tnltnai asupra unuiindivid ale .Qoneret~!~~~~~I~y~kri"prov~d.d!fo~i. sUuGtUrii )câriiPtih:ii::;,~gatl':v1'.,'pentrtI. œ~.<;!U'ey.ableste~, '~ , bineltu~il*'cei'ce!vfl,

'~e,'~;!~~p,:boIitO,fj~,I;a ..

;,~, '.

~

'\

,

',

Cbi'''' .

'

':.'

..

",','

-; ,1.':,' '"'''''~'''''''..-''' ~'.

,,,,,,,,, ,',-

Ip'ilSCi:.. ': ~ce~eoea

,',., ,.. ,

",.,

0,""'"

-,'

"

'1~

,,'

.');

mm puterm.ca

,~",~ """"",

",.. ',..ri"

.. ',;""0-".,"

, '..

'..'

.

,

n\Dnim ,

..

.

.

"

"

'Asistentamea &VtUtsâ-1 ajut~ pe'vatul eL Eu Î-1II!1explicat 'cafe au f'oatgre.,elilecotnise de marna v1ruIui ~i ea' s-a d~s' la' ..~ bisericii::':Aco1ois.a'fiicut dintr-o dati foarte. rau. ~ii mt la câmpul eÜ',este ,idl:teriorat"complet.Una din, cauze J\r~ supar~ea pe.~ e.a~o, ?neapen~ marna, Viitulul ~I, fRrli sa~~i co~tientiieze acest sentlIne~ tara a se eliber~ de el, s.a apropiat de icoanasa,se mage ,pentruiertarea màtu~l1sale, Chlar ~i sentimentul, su~t al, S\lpiitiitii SIIUurarea de rau În ,, ' 'câmpul I~ui siant ~\.aI icoanei, orientat. spr~ comuniune~ oamenilor Ii 'Î'I.Ibirii, seintensifici putemJc ~I deformeaza s~cturilecâmpurilOr'omultii.

\..-

,

:

~qec

.

,

inSâ la ,nivelul. cârnPu~~i lamv\",Jul SplrÎt\lal 'trebule sa pastraD1 in1:otdeaUliac'oatiti.1dÎl1etde. ~erenie;deb~e, sa marrifestiim i\lbite
~i

c~p~.ide diateza. Am stabilit cauzele ~i i-,amexpUcat ce, ~1.cumS-amtâmpla~çmn arata o~ulpe careea ~a supiitatÎnsa , ' f:meia nt! ~tea, sii-~ ~teasc~, Incep 'si tratez copilul, fiittdcj vadc50prezmtii ,defoFlpapl ale campulw ~ldeodatiicopilului i se face ~ J1jairau, Soa inteJ)sificat diateza. Analizezcauza, C~nstat . ca la Încep\,lUm vâzutllumaistratul superficia;!Însa.cauzanu era una singura, FemlJiiÎi rnurise primul copi!. Cauzil moqiiprimului çopi! ~i adiatezeîcelui de-a;! doilea erali oputemica sllpiitare a femeii pe sot: Dupa corectiile..:aplicate, copi!ul a)nceput sa se simta cu multmai bine Însa deformapi!e câmpului nu pispiituserâ

',J.

'

eÎ~i:programe;a;le&titudinii ~cestuiafati;deaJti ~ameni, Cân~, impçtriva nOii$aseintrepr4ide:;ceva neplii~t nU:-1,voœsa raspurtde#1!n'~la$i.fe!,'.Ne~temopun~ numm J~ m~e~ fi~c;

~ mœpe si !Üswgiu!eja nu relatiile ei,ci pe cele Ille

fiul~,PrAgramul.distrugerii Jegat\Jrilor dintre oameni actioneaii "re!atlyla,,,oipersoanii fQarte draga,ei (fiul), distrugându-i soarta ~i relapile?'!so!iA.F,om)al, "marnaÎ~ poate ~plica acest lucru prin faptul ,tIU>-1 plaee"nora"msa in realitate este, wrba de actiu.nea( mtle&nlsn:1Ului pastlhiiraului pentruçà un rauÎacut cândva-de d~elne

'

"

1 1

1

f'

~"

-,

76.

. -,

,r

.

-

)'

'77

.~tÎlnpul ~sulla~eiQfel11etelft-a rugatsa-iteste;l~e I~ distan)i birouldeoar~Înultima \Terne nu-i mai~neasa intre in.~el. M-am uitat .lItstrua.ura energetica i a Uicaperü ~ .amvizut 1rei ZOQ.elIegative fuarteputemice, alecâror amon eraU dife.ritt; persoane: Ceamai.periculoasa §i.mai. Ileplacuti,eraozonaQi l1\Z!de. circa un tnetru"creata de URbarbat Ii cârqj Urlatiwi'fi vârsta 1 Je-,am d~ri8 .pacientei..Fetneia era.nâuatii. Col.l' descris'eraun tip bonom, poIiticos§i care ostima.rCrearea de citee el,a\unuiprog~de distrugeœ ,iuriÎnc.impul eQ.~ . .'

al. lncAperii parea PUr~i

'açtiopare de la distant&'.,Este 0 m~eVta specifica wijitoriei ~i de

:c~

.

lOCIu,'n~:trecute."k

a

stràl)uniC4fun~ui.

c~e 4doriUnOarte4 fetitei.pe CIlieIf

.

nii$Qrt-'OÎn\II"IM:uneisarcini neplanjficatt;. Acestiltogram a'fost

ÎntrJatit ,de puternic, ,mcât, a continuatsa. existe de-4 lungiJl. . câtpl:'Var~eratü. Rra. sii.biiDliiasca-mr:l1ic,1110~tOrul,ac., . prograOi'distnagea În'mOc.tSuDcOÎl§tientf6/lleile..Acest lucru .Wi. "~tat ~.v!.petsonali..Primalui sotie a.povestit.~ .uneoria~ nifte~ cw1QMe,nemfelegând de co ,~.tara sii,-fi. dea s.e.amade acest lua,u, se trezea Ci se repede cu CI,Iptul8s,uprjl sofulw..,EI s-au desparpt. Cu a douasope relafiile au fost cu mu!t mai'~.einsii, dlJpi cinci ÎIIIieiletl'ai.:mcomun, eaa _t intr':'un tJ:agit~den4Cereetând strucnmJe.<:Mnpurilorambelor feD1e~ ainÎnteies cioambele caturi au avut 0 singur.icauzii:unp.rogr~ autobOn} dedistrugere a,femeilor, ~e'exiSta ln 'CâIDpulacestui ont Si program 111acp .0na"çU atâtmai intens , cwI.'At Qmulerirmai .

,

'

, ,

.

legat de fem.eutB&tatui nu ,aveaeopii.:Biiiefinu ,;eputeau n~te '.

.

,-

"

pentru ca ei arii pri1IlÎtde la ,;otprogramul de' distmgere ~i al' fi,' distrus tara Y9ie muIte altefemei, iar feteien-Ilt fi avut cltpacitate . ... vitala. . ,', ' "',' .. Pacienta voiuio-~i,ajute oolegul ~i, ~tiindca eu potefectua corec~i ale câ!uPului prin intermediul.desenului,m-a rugat sUac acest lucru. Am seos programul din câmpul acestui om vrin'

:

,

,

,

,

,

,

,

:_

,

,

-

.

'

,

'

,

,

gre§~le sivâqitede 1>in4n..

oazJl de':farA progr4mul4 Jostcreat' de

principiul ! §Î mi~ain . dat acc.irduLDarsehimolltea spirittiiilii,co~tientizarea ilvindeciipe orn lar a~esta:ra un el.ementalinagiei. 'Poitte.ci din dorinta de a 0 ajUtacat mal repede pe femeie dar $i de a face, .se intelege, ?~ge~t ~11nde e tiect. Erit Plieut sa Simp C pOF !5chlmba.S 0 atta cuI ~ . Int âlmr.ea noastri __.s-a.lncheiat .Eram f6art~mulpJlIllt 'i'este,pan-uore ml-a apiinii.senzatm 1!cuth'unui marb periC9LAmii1~ .sa cercete~ cauzele ~i am inteles ceea ce se petrecuse. .Pro~l~a~ ca , ' progt'an1ul de distrugerese' neutl1llizew QUmal 'P!1t1.camt~ ~~ ,

simplu, imposibila..Ùontin\$Jd

programC!klrsunt"8aU,inai~sau

de ce ml-am

, itlcaica(

, ""'~vestÎ8aPileaie§it la ivea1iifaptu} eê.fernc.,ia.În 4ce~i timp ayea . ~nu ma .drepta~. deolltect pr~t!l de c\istrugere lIferneilor. ~iAtl urii fatâ.de' aeesteal'Cfiona la. Colegol respect/via niveluÎ ., subcon~eatului. ..&esti,lwxu seintimpii 4tuncic.8nd autQ1'Ü .

in mod obi~uit, nu ma folosesc, Nu~u

.

,

.

,.

..

,

,

,

,

.

-

"

chiardaci se elinUniUn,alt mOt!dm oâmpul om~I~I;~c~ntmua

.

sa existe'~ sa actÎvezeÎntr-unaitloc. Tre~wa gaslt loc:ul (lare ~ s-a .mutar.acestprogram. Amconstatat ca elmtrasem camp~1 rnet!i.Atunci'arn;lntelesde.ce vrajitGrii trin:tit,ooala pe apa, ID pâmânt, În plante in' diferiteobieeJ:p,În.bllZcon~progfaJ~1U1 va actiona impotriva: eelui'c,are l.a ~xorc1i:at. Ammceput. sa Q1Ut ptogr~l instfucttirilecâmpului.meu '~,'nu.I-1U'II g1isltL'an; ~operit ÎlIsiÎn cârnpuLfiu!ui.1nE:u.El. ~I_a ','~ m~teneasca . kanna omului pe:catereu I-am' salvat,trebuluadistrugafemei!e pe cllte le-ar fi iubit.Eu n-am putut opri prograll1luincânlpul .

fitiluÎ:meudar,ÎlFacelll$i tÎmp,Î11Iipâtea .,i râQde-bii.rbatA~ .' reU$itsi neutt~ei sH4i~apoiezpentru

cam 6W'/0'diftacestpro~' re~l.a trebUÎt chi dejarell$is~ s~..~sup~rt~~nfap.tele

sale indreptateiq>otriva femeilor. PrmclpiuI.trnrutern.boIi. pe ,'.'

I!,a sau indiferitlt obiw;eeste luCt\l mai ,târziu:

§i eLincorect, dat'despreacest '.

'Foarte ~ulte boH sunt puse in legaturi cu faptul ci oamenii nu~tiu câte
sa emane gân.duri~istâri emoponalenegative.

'

. .

:

.

< Odata mi-a,.cerut ajutorul Q..femeie al, Ciiru1 copi!. avea enureza. Cautcauza bblii copilului ~-i spun marnei: ~

V-ap supâtat ~ii-ap dorit)rau!unui om ~ncut4rean.

Femeia nu poate sa-~i aminteasca. Eu preclZez: . : Era in februarie, cam pe 11-12.

il

.,

.......

-

f' 78 ,

79 --Afost.~anuntii

J.

mele!

,

sotul.

'

,

'

('.

t

,",

'.

",

,

'

, ,

:

,

','

'

?'Supàrare, ':c4W ;I1esemnitkativi, .

-

se manifeste printr~

,~'

boal~(~.;~;:~po!"" , :I)~~:"t;iœ~ntitnêntal

.

.

.',,:

jigqiriiœre,a

'

intrat

~ În

copiii

lu1'.Oamenu~~~o~, ae iegttli, GU-~ipermit si fini pre~ mult tunp Bupiirat~ .ln ,iudaism~i"cr~tinismexi!ltA 0 sarbatoare

Dumini~a,I~, când omul cere iertare pentru toate ofensele~i'" nedr~?Iepecare le-asavât1jt cu voiesau tara de voie: Daca acest lueru. seJ&ce cu sinceritate; atunCi intra În functiune metanismui ciÎntei ~i are lac autopurificarea În subco~tient. ..

.

,

.

.',

,\ \

la 0 m~ "

se!.~~.4ebat:asa timpÎndeluog$ nœrepeFlcol.Oamenfl au l'm:ercatÎn mod intuitiv si.d~ath~eze, sascapede sentitnen~ de supirar.e, s~l!u.i d~' vOiesaseaOtlmlitleze.MOdalitiple pei$u a face acest Jucru I.au cons~it b<>eetu1,splirtul veselei; sudalmele... Atunei Însa când suph!ifea estepn1.\tâ timp ÎndeJungatea devine de câteva mi mai IQve~te nu numa.i În cel care' 0 fine, dar

A

,

.

.

Omul cu karma familiala ~i personala pura are adesea nevOle de mu/t mai putme eforturi pentru aajunge la rezultate marete deeât omul CUO karma grea pentru a fi În' rând cu lumea, De ' aceea in toatlereligiile mondiale este formulataÎn termeni prec~i teza conform cheia aspÎrafÜle personale ale omului catie Divin este mai importantadecâtcapacit1iplecu care 1-11,diruit natura. "', Mecanismul cainteitrebuie. indisolubil legat de Întelegerea , tabloului lurnii: pentru c()n~tientizarea ÎncaIcirii legii, trebuie sa curio~tilegea, ",.' La Început presupuneam ca pocainta bl~heazii' nurnat'. programele' formate de trairilenegative: ura, -Jlgmre, donnta (urarea) de rau pentru cin~va. Acum Însa vid ca, acest,e posibilitip sun~ cu mult mai mari; este varna .de 0 transformare maxima ~i de armOliizarea structurilor câtnpub,lI. . La nivelul spiritual fin fiecare om inltaÎn contact cu DlVlnul, Rilacum orice celula a organismului este contact cu organismul '

ei, Contactul nu poilte fi intrerupt ... \

'",

'caintiL în iudaism cel eare se ,ciiie~te sau În cre~tinism tâ1~1 , . ristignit.pe 'cruce care se pocaie~te se pot ndlca. mat sus decat un sfânt pentru;ri ei au nevoie de eforturide z_~~de on m~ ~~ decât-un om cu karma curati pentrua mu mtre~ga Vlatiiln sanctitate.

"

~~S~~W~'~ulnu rept~~n

. P~culoasii,~

,

avea\) soartA nefUlcitâ,. sau 1J~te structutÎ<

emOJiôàüe~I~ce-,pefom!at6.

,

'

"

- "En~remnu-i :~.bOali,ci printuI'senmai iuunor putemice 11et~'aI~ ~1~spili~aIealetopilu1ni.Este 0 bomba au explozÎe;illtânÎ!it&Ci\re:nu-iobligatoriu

"

'Îndeplinireaprogramelor poo faptele omulul, poate fi'opni pnn

,

'

'

este procesul al CiiruisenS st1iÎn explozia energetici prpdusa 'prjn con~tientizate ~i oare trebuie si acponeze În sen~l creapel. ln timpul ciintei are loc ruperea lantului,de cauze~i.etecte În care? faptii:rage.' dupa sirie pe' urmitoarea. 'Mecanismul. transmtten~ informa{iei câtnpului, adici acumularea, acttVlZar~a .~I

"

deputelJ1ic aVânt aveaci0 .

sIJHortna,enurezei"fhdui:duinneavoaslt!;",

,

-

tale schimbiri ~i nieiodata si nu-p mai repep gr~elile. Acesta

,

pe ,soa",,-.,' .~mneavoastr~ I-a:'produs aCesteiaun foarte mate ~reJudlcl~'întorcif!1.du~se mdarat; aceas~sup~ate,s"a manifestat.

.

.'

A te PÇlcijÎnseamni a"fi Îndrepta toate foqele asupra propriei

.'

'

'

~JnaqainJntiietafiJnlt,ostare energie caldsalii de:aceea

.

.

nimicaltteva.

siiu, ~sii nu 'avease.nti.inentul unei mari jigrn'ncare'8ii:Se fi PWat , În memqrie:: ' , .;~ 'Eu!hcep sii inteIeg ce ij,:aintâmplat:

totul confuz.

Studiind reIigiile mondiale, am inceput sa 3jlalizez nofiunea de poeaintii. Aceasta este, ÎnaÎnte de toate, nu un ~ir de remu~c~ . sterile 0 autoflagt;lare sali phere de rau asuptaa ceea ce a fost ln trecut:Prin asemenea, triiri, omul nu poate decât sa~ faci rau ~i

.

,.:,'

v.ati certat cu soacra? Femeia,~i.aàlnintit cugreuca soaera j-aziscevaoeIalacul

." ~Po.teca

'

,

Ma tem ca s~nsul ciintei il Jntelegem acum Într-un mod cu

;

,

Femeia nupoate, sa"~ aminteasca de niciun feld~ "tJtAiri ftega~ ~ute~ce sa,u ~e n~e faptelegatede nuota sa. Diti)/~ confiSIIIatiacampulw vad 0 SUpweputerniCii pe,o femeie; roda

,

-

~

"

-., C~,~amtfimplat fa nuntâ?

. cu

._"

~

.'

,

mc! ln cazuI celel mat grele

'

,

HM ,

.

1

'.

>

'.

'. ,,'

",.

8/

-

-' 'c',

,,"

karmesauai""

' ;J:!HClIrul ~Qmportameritalomului,'StrurifuriJe Pulw" fiec om conpnIQform"ha ,-"'" d" sup:réJne~e,dtrestrw" le81lor Clitre el. mlnc~carea ~ ~i.d;:,.pn~, e I 'in ce/elalte ~ ÎI1C,am iiJi '0 1, ' m."" ''''''' """",.ntat'gra.ve " "y'''" InCilcirile ,CtI "atiit>maI fine , SUll t'lIi" eJurilepe ~e ac:es tea staI ,,' ,,', ,~e,mea:za", E~terita a douueze care se eXcU 1 d reclproo, ce " primor'dial ~c;eaa: p urita Ï nmord ia/ eaomulmdevuia .a paca.tului ." l' ' l 1'demtees da P/!- Re gaJl dim'/!\:'dÎfrrltel i. " ,MU ...,IIW",un, al

C.. âIn,

'

.,

,

,.

.

,

'

,

,

,

"

',

,,

,

,

,

,.

,"

.

-

.

'

,

"..

..

'

,

"

','

"

',,"

'

'

._,

_

,

,

"

,

,

,

,

'

'',

,

,

,,'

,

"

'

'

'

,", D' eaceea~apa'\prin

'

,

'

,,

'''''''

"

"

,

e,stn!ctwilor

,

,Cl\1J1purqJr, '" '

'

",

"

'" ,~n",""ta 'c~treçeea c;e nupoate fi cunoscut,CâtreDi , ~ repreZl~t~ Rtmgere a umiiniv , el mU ltmai' "~ ' aomuluT ol ,;~finÎtlâlt ,area liplntu",,, ',' r, p urificar ,~arme!.,' ak 'c',' ,

,

,

"

.

Unitatea

, modul'''c~mai ,

.f.'

,.'

tot~"cemdncon'

', Ma".\'" c ,, at 0 da~Q

-, '

,

,

,~ara

nelWePtat.

",'

În

',..

'

cuno~tiIJtâ, ~ mi'M, plâns ca"II moare . .." caute/e,.'.!uat;;fiiI'ii sa wea" otliavâ" nu'"se ~ ~ " vaputea fi ' he' daca salvat.M~ lIUiuitat la distaiJ. ', t. a" la, tab1 I ,b , OU,loener"''''hc'aI'''' "", ",' ...at ne,ul I~1 am v,i\ZlI tJ>et e I1.6 r-. ,.. .'a ' ' !IIIWl """"' ':;''' ~.omatului " '''''''' ""... ,." _" '

,'"

,

'

,

, ,

,

,

',

,

,,

,

Înc~~e "

c

,

,

,

,

' I~Ç't., nem

" ,"--S.ePOlUe "'.;+*81' ,,:,',

,) ,

,*.n

"

'

"8"..,,,'"

,,~.:tK:

'~~~,,',)'

"'"

C~amele

',;;",j'1~"n'f

", pnnbIOeltergie? i;,~~:.~'-

:''' ' ' , i'ln cep1tt' siL tteu.traJ wez" '''''' ,l' ,l, a ":"-'-"" ,, ,"", ", '''''''liUlfaotr-ava, Q1"8am "'smw ""," w ~am te Statçe,ln ". .:"

"i'

,

~

~ ---~jmlv~\m r,.,

",

' "

Ciino , ... '

,

>,t:i~:',:"-<,

,

"

'~

,

',

,,

' .-c...c.

,

,

",

t si P""t geah~rsli-aa -~~~a d"'~ r ",

l1

,

/\pal)', IISplqn ' ',", /l,", "

'

''

,

"

"

,

,

n'''''''', -''': ' ''' ,m ' <m::1PJ1n'te",!UII:',"" "

'

"

I

'

,'

,

""

,

--::

,

,

,

"

,

'"

';;"'~;'j'

' '

,

,

,

"

'' ' , , ,-,

'

stitea

,

.

actidna as' ", .,.r"l!Prl~""'VlI

"

"

,'.',..

,',.,,',r~pra_cr.eJertum,..

l"".

,

,

,

0 ,",",::~,ut>trava

-,

,

,AAia'.8iijJÎ~neze,'

"

"

,~8

,,

,

'

,'-; ',"

,

,

,

,

edic!UnlJnti~e ..inate d a,' ,,":v, ,

din

,

" dat\.J's!i-,blla\'""am

~hUS "Je

'

-",

eu '

"

' tate cJe'or ' i!WeP'esteo jwnà a, ' ne, catnele amc,eput sâ-~i revinli l'utin Cate putin Situa' '. .' ',', ',P.a: bioenergetica acame/uts-a Îmbunatatitniu/t P mIn e ID:tma ~teresa~ce ,a tnibuit cm'n~le saman ance otra~;~ Am , con t ' "uuuamWstlg.apiJe~' atn vazt,It ca la baza ',aces ' tel,' I\e feric ife Întâni p l'an, s'~'6 a COntPPrtamentul' stâpanel ' , saie ,care.nu cu mu/t timp,m urma" ; tœ ii.lcase le giIe,supre me ale Umversu/uL Mai pe I ,g.' d, espte ,..., acest 'caz " '

_, """"':'

.

,

'J"

~Am)

,mod

"S:~ , ca\"uU:uensti1

_

,

,

,

,

,

'

'

,

'

,

,

,

,

,

,

-

'

'

'

'

"

,

'

.

,

~~ al'

()cazie; poate mtrtO altacarte", '

..

.

)-

.

cum ràmâne cu sânatateamea? ma Întreaba ea,

Cand Vinela consultape un om nepregiitit el ~teapta ca eu sa ,jntervincu mâjnile ~i'riureceptioneaza cum trebuie explicatiile, '! rtu,Îtttelegedintr-odata cat deputernice sunt acesteinfluentiiri pMient,

,

"

'

Peste cateva rile femeia a Înregistrat serioase ameliorari Însa,' când ea a venit din nou, am v~t ni~te d~f()r:miiriale campului cauzate deneÎncrederea initialii ~ de at1!culspontan asupra mea, 'Îi eJ>plicfemeii,toate aoestea, cr- Nu;-a~a,ceva,este

exclus!

-'- Atentie, vadesc;riu

r '

situapaJ

' - le .zece-minutedupa ce ati

ie~itde,la niine ~, awi \W.sentiment denemu\tomire~iÎritrucat ,karma dumneavoastrlinu e prea curatii, ,au fost,'conectate pacatele' piiri.ntiIQr~i,aÎnceput Ul) veritabil atac impotrivaroea, Ati awtnepliiceri ln ultimultip? ---"pa; era cat pe ce sa-mi fie,çiUCll:tcainele d,e ()J1l~ina;jmr tepre1'liritstructurile câmpurilor femj:ii ~ale ,câinelui: Ele 'SWtt identice, Animalele domestice, depind foarre mult deetica stiipânilor lor iar bolile ~i ,tra\.lmatismele acestora de ,cele mai multe or! survin din vina omulQi, Câmpul ;câinelui fusese curat În!linte, dupa venirea femeii la mine au apiir1Jtcontorsiuni În ZOOIi capu/ui, a piciorului anterior ~i posterior.

'

,

,

,

,

'~$i

-

"

.

degetul de la 0

,

"

uneon., se confirma

,',

"

l'" fâta urmiiripentru

,,

'

,

a,

acum Îi amo*~e

-Caut eauza 'lIçc,identului, analizez CQIlsecintele~i-i explic 1 faptelesa/e, 'ifemeii interdependenta dintre nenorocirileomului ~

,

A

,

"

"

,

fata de a/tele,,Uneori se mai ~isupiira~iasta, dinplicate, nutreee

'

,

'!vot 0 emope cerebralii~ ,

'

,

",',

,

-

.

'

"

.,

.

.

'

,

,

.

..,,

.'

.

"

'd

,

" , .Discut cuo tâniiri'doamna, Ea a suferit un ,accident rutier, a

,

~I'

"

,

,

vornvorUl

,

cu 0 alta

-"" latii traumatismul piciorului cainelci, Îi arateu fem~ii pe desen, Cine-i vinovat de deformarea câmpului? Stapâna! Ce Il fiicut ea? Mi-a dorit rau~ Îi explic eu În amanuntime tinerei doamrie, P.lecând de la consultatie, timp de-cinçisprezece minute ati fost furioasa dar, Întrucat eu nu sunt vinovat, supiirarea .. dum,neavoastrâ s-a riisfTânt asupra câine/ui, 'bine ca nuasupra ,', sotolui, sau a copilului, Coreetezcâmpul femeii. Se amelioreaza starea câinelui, ramânând ,distorsiuni do'ar' Înzoha unui singur l'icior posterior pentru ca femeia nu era mcaÎn' totalitate de acordcu informatia ,

"""

..",

,,2 8J

~.

~wf<~umit

~campuliciinelui se IDdreaptaÎn

totaIitate.

,

daca ~Ol~Încilclm legiJe ettClI, 'çunol.

',<

"

.

,înultimul

.

probl~e ,

0

doniesticedepmd'de nai,~

~

pot fi pedepsif.iÎnlpreunii c'"

t!ml' mi ~i

'

,

.

t

destQt felul de~,Ünrecu

!

,

diverse

desâRita~e. Unul dinu-eei are deja de doulizeci de ziIe

? bronfitli..M~ brolWIta nu

~

"'",

~d~enoas1r~ .fi~biar ~alele

'0,

,

"

,",,'

,-&<..vat, '.. .

'

vin~a~ era~,pe ce s-o'~cârpesc.. .Si Pl nunte: n-~ ~ole si ru supârat mult timp pe oamenii "care-=1f1 sunt aproplap

00 trebule si f.ii '1 cu atâtmaitnult supir~În tine.,&re ca$i ~um~ai SUP8rape Univers.' ' , 'Peste doUii Zlle cun~tmfa mea m..asunatdin nou ,i m-a l!IIun~ dbro~ita i-atrecut detot.. Consultapa,' care i-a liimutit om~ ca~ 1~ scutit de intervenfii/e de:duratliaJe medicmei$i cu tratamentul, CU,atit arfi t'ost mai rlu . ciit mmcorectarfifost ~n1r? ,el dooarece cauza bo.Iii contiriuasi existe.' în astfel de SItuafueste1lC~ptat tratamentuJ prÎligimnaSticaC/iaiJn~ 1ntrUcât

poate mftuen~ psib~culfi SUb~entul

omlllni ~ si

ambileze ~o~eledistruCt1ve; create de $e11timentul suplfiirii. Acestel111Jl~aceIns! nu ~verneazi' ,i pCIII$tiinfa,de 8ceea au Ca

re.zulta~.ovind~e

~ali

~~u-l asiguri 'pe pacientimpotriva

'

'

repe~acestet SItuafu. Si continuiim cazul descris Într-o, alti variantli: lm om Ii rost tratat,o luni-douii cu ajutorul mijloacelor medicinei moderne dar "

,

"

-

cauza bro~itei. sup~ea a riimassub forma 'unui pacb~ de programe rnsubooll$tientul siiu. Daci În acest timp sau peste ' ,

~''''

cât~va ~tmi sopa lui ar finiiscutun copil, atunci Încâmpul coptlul~1 s-ar firegisit programul de suparare fi distrugere 'a oameniJor mo,tenlt ~e la tatli. Copi/ut, crescând,. arpurta În el' 0 :

.

qigrm

,~'

numm ci nu e dat Înapoi .ci; dimpo1riva,'&-il .

- Ea~af~arte

ac~

printr..unflivel superior de etici cul~ sau. l'cm res~ctll:"ea perceptèlor biblice,' În câtnpuJ fief,;ârui~ dmtre. nOI exista asèmenea' bombe" cari! explodeazi din ce 10 ce.mmdes. ~ se exfl/ici ';ecrudescenta ,din ultimelè decenii a bolilor

au .testat'peel.toate medic~ente1e posibi/e

- "cumG,lunit t~aisuPiirat pes~,

~.1.'"cont?lex de metode !eJapetitice apWt hl China anticA ba..t ~ control strict aJrespiratiei ~i COIIGeUlnlreavoin::;

:= ==ce cu

bombliCU:exploziem~tli '~cbi!lt ~ ° 'infnnisuplirarepe, cinevadintre mddesale apropiate at putea d~l~ ~eto,natorul iicestUi.'rnetIUI~, Peiltru blocareaprogramului În astfeI de .infarctul, tu/I1oarea pulmonara, !;ifuapi pbtaparea tutxirculoza, gastricisau esofagiani. .', '. . , " Îll.tI1icât" acwn comportamentul oameniJor nu' se 11\81 blocbeazi prin mecanisme:, conceptuale co~espunzitoare,

catdiovaSculare fi oncologice.' ". .,. "A ~icum acest mecanism Îi este strliin m~dl.cmel,se Irc~arcaAa ,

.

se giisi explicapi Îtt' deteriorarea condllIDor ecologJce" m alill1entapa necorespunzitoare $iÎn frecvenfa stressunlor. "

Chiar

'$1 un 0sittgurfapt

caacesta

araticli,

.

d80il~tr~8?1

arsenal al thedicineicontemporane va fi onentat num81 m imposibil de direexp.alicJl.idirii ef~ui nu \~ a cauze~va ~ cOrittacarat toatt "cemobylurile" care amenmti sinitatea ,

noaStri.

,Logica

, "

. .. propriei noastte con~fe' $i : logica ~stenteJ $1

.dezvoltiirii Universului; din 'picate, nu corespund 1(,1tot4ea~na. COti~ta' ,i" straturile Inferioare ale subcon,tIe~tulul' uneon ~ opun armolliei l\I1l1ii~ aproape fiecare caz expus m cartea de fa~ confirma

acestlucfU.

',.

'

.

,

,

Un tâniir a venit la mine a doua oll1:i.La prima Întâlnire i~am explicat ci agresivitl\tea sa interioari Îlidreptatli im~tnva femei/or este cauza sterilitlif.iisopei sale. înucma corectliril, am reufit 'si reduc ,aceastli agr~ivitat~, iar aeum vedeam ci pr<>granielede agresiune s-au actlvat dm nou.. ' ". . Diti nou vi s-a declan,at programul de
~

Care credep ca ar putea fi cauza?" .. . - Recent m-am fntâlnit cu prima sope $1"ne-amcertat dm notl. , . . - Trebuie si vi retrageti toate repro~ri/e ,i toatli pl~ ce I~O purtap fastei dumneavoastri sopi, s-o iertap $i sa nu mm nutnfl nici un fel'de sentimentettegativefati!.de 08.

'\ l,

.CU .

"

.~

.

.

1

'.tIS

.

-

'-"

'. --:- Am iFtat." pentru toate ID$!câteYa di/) fapteleei nu ma lasa I1ICIacum indifcrent,., ,. . -,-. ~- . ;': lJJ1adin '.-' +- Se~~entulofensei ca~ ura sau"'-,' invidiarepre.zintâ "" formele ~e c!i$trugereaomului~ ,~ agresilJJ1ebioenerglltiça, J;)~ nu ~ep mtele~ acest lucru ~lnu veti r~~i:;,~iiva eohilibrati sentunçntelc fata de,fosta dwnneavoastra sotie"atlJJ1cieu,l1-a.tnsa va pot aJuta. Pro.w8l1lul de ,distn.\gete al ~otieiaclio~ AU .

'

,'.'

..."

.".

asupranumehI1Ct~pra,persoa:neipecare, dutn_volISqji. 0 conSJdcr1lt1.drept s9pa djJll1neavoastra:, Prima i!.lUIljl1~avoastra aQt1e.nu va, ma1,~te demults9tie m pla,n bioenergetic deaceea ~~va.rea repro~uriJpr ~~,suP&riirilor, fatii ,de ,aCeasta, se riiI!fi'âjtge asuprac:le~ de a doua sotn. Pentru a I\Uva ,nitniciunulpe celiilalt trebUie

,

(

sa, va lertaf1, d~anul.

,

,~a

-- ~. .~. -

c

' :

'

.ve~ r~u~i, ~cest lucru,.. atunçi 'Întregulbagaj de lira ~i supiiriiri ~mp()trlYapnmet dUmnej1V9aswi'i"S()tu,. acumuli}t" m .'~\!!Jc~~~t, ,.se,. va d~lan,~ j la ::cea~aL ~iça" disensiune,

l Oistrugerea.cdormiU bu~e simtiiminte pe .çare:leau \Inlll.fatide , "'\ceIiUJ\It PMtrJ.!.separare.: . '. . . ." "":':;"''':' ,! Co~tii,nta' omului e pa Q micij r~titii. care ~e fiArptJta pun . eforturi nuprea mari Jnainte ~i;ÎiI1IpoJ,Subco~~tlelltulmsaeste .ca 0.roat3,~a ~igreacare este greu de porDlt,dar~11I).I!.1 greu e 4e ;oprit. $~o~ii. ,n9~ ufI\ea~ ,r~ata ,s!lb<;on"tlentull\l.P1JD aspirat:ia . catre Dunwezeu,. .p~11 ~ul)!~e §J. facere de .b~ne. u: ultjmele ti~i sute d~ aninoi triim din 1)!.e$a acestel'. II1I~card)ra . sàdçunem efprturipentrua.o, ~t;n.tinepeaçeeaa~ ne poate iljuta numai lII!Piratia,co~en~ .§Jn«,lll1trerup~..catrellfI1l:°wa lumii; catre Dumnezeu, Rezervele karmelpmenlmsuntepll,lZi\te ~i ..numl.liaspÎJ/lpiJepersonaie ail;, fieca~om vor dete=ma graf,lulsau de protectie ÎmpotrJva nenorocirilor, .

:

. ,lmPJtova

§opel dp~eaYOll84'a,

~tuije." Prograrp.ele cijstn,lyt.!ve, (I~ca,'~n~ayoastra ,~\! vep. reu~ Sa le blocati m,totaiitate,AAt ,l1JlIIJ8e)nC4IJ1Pulpopulor dumnea.voastriprovc;x;ândll.le felul ~e ,bo~,'fie sa ment:i~a sterilitatea sotiei, Suparându-va petatp~m~

~P~i.,dilmneaYoastra depe aeum va ucideri,yiitorii copii, Smw~?1lJ;um~hnt~.,aceasta,~9tiune care, n~l/., fOstd.atâ'd~ Cft)§tllllSlJ),nU,.msel!lJ1J)a J;O~, 1W1. cum,s:a Jncwcat multit.!Vfeme ~PUel~puna, CI,U!!mCC3i1!Smaldezvoltirii.spirituale, UmiJint/l Jntenoara este cea care ne armo"izeaza cu ' Ul\iY'er~ulla'nivl')!u] . . . Sto.lCtu17iIQf:flne, ,'.

.;~nt

" '" av~!1itlafllilleunbarbilt ta

'

c~

r~latii

sa'l despartji, Ei .s-.au despiiqitCeade,.a

doua norlqÎipJaçea

foarte rouit malntll, msa- prograinuI de:distrugere,al \,dIVIne ale, fiului se decIan~eaza În subcon~tientulsentimeritelor ei ID mod ,aut<>mat~I ÎIIIp@tnvanuroriiprefer~.e, Flira sa, bânuillSca acest

lucru, marna Ji programeaziitot'timpul pe fiu ~i.pen(lri'i pentru ...

.

'(.<' ,

Nu demu!t m.a sunat 0 c\Jno~tinta,-

'

M.am cclrtat cu coiega mea §i ma liufoça sqpararea, Eu aIn cerut iertarede foarte. multe ori, pentru. faptul ca m-am ~Jlpiirat . . . Însa.pu mica aj1,ltatl~'ni~ic. . '. ' ., '. -

~

1

Nu v-a ajutat fiindca trebUiesa cerep. lertare .pu ~mal

pentru
~

8-0, scalde:..

.

'

.. ,

Stiti,În c;eatta no~tra ea a fost cea vinovatii, ell .practJc n.am:jignit.o Cl.\nimic.. , . ".:: .",. Fk 0 pauzii Pen~,ca ideea lIlea si fie ma! bmeasJmJla~~H . explic: .. , .' - Intotdeauna ID stibcon§tJent nOI suntem cel care.( , ofenseaz~ peacela ce. Ile ofenseazii prin comPQ~are~qi vprbele A

's,ale, într~o.Via,tiianterioara am. produs necazun unor femel ~! prin aceas,ta alncreat .lIllmecani.sm al ofense!" care flInçtJonea:a in. noi, autojllat laniv~lul s\lbcon~t1entuIUl,' Î!lpIWj, tatal dumneavolIStra a jignit-O pe marna dumneavoastra În prunele lum de sarcina de aceea Q,fenseledin subcon~tientul qum~l:avo~tra se ppt decla1Wachiar, §i la un pre\ext minor care coll~tJmteJ11poate sciiPii,

, '

"",pe,aceea, daca ati fostjignita, dumneavoastra suntet1œa care trebuie sa cereti iertare ,pentrucii d.efapt ofensa a vemt dm partea "

.

J l

.

.

.

~~ti~~~

de t8l1lJlte :$e..gaseau: IQ ~118 .de. divo'" dar' nu..~iputea explica. Jn .lUcl,unfdcauzelnJ1:uapet la. carese aiunsese Înto.lcât.el ~isQti/l se purtau frumos unul CIl.cdiilll.lt. Cauza era .mamabiiCb~lui, ~cestela nu J-jl plicut prima 80tiea fiuJui ei ~i eaa .flicuttotul ca

.

'

..

1

i'

lM

.)

dumneawasOi. .,~

programete kanmce'.ale

viata'inomul

p!r1nJilor .~. progiamele clin ceIeIaIœ Viep cafe aucreat llitliaj:ia. Dupa aCtlei1trebuie cerut~ertar~" pentrU filptulci n".p 1'eufit si ~~p uitalt 001 ~i "-&fiSUplrat-pe .el ~ abia dupa aceea si Ceret!

'rertare .~ofensati)r;

peJItnJ faptuJ ça els-a

Sttpinit ~Ipe dUmrteavdastri. ,în

~

~ v41

"

Si vA pisttap sinitatea, ~i pe'a

.'

11umneavo~a..~ pe a tOpillor. ' 'Tot ce am 'exprlS.InW SUSse refer! lastarea iritcinoari.a omnlui, m~estâriJeèKterioare pot fi diferite. Principalul cistéCa

C~IlÎl-ll

-

-

-

,

,

,

,

-

-

,

,la citi-va'bioonergeticieoi insi rezultatnl a fost,hul. ÎÎ expbc feme~

motivele:..

"

~s-a sPânzurat. Pirinpi nu puteau in~egecum dea foSt posibil un asemenealucru. : .

,

k '

.,' ;,,?

,L,' -' ,'.',"

,

: -,(J,:".'

,

, .'.

"

':

Femeia

miintrerupe:

.

,

--,.-PutilHmi pasi mie de top ceilalti! Eu vreau si ~u in mod

concret ce $icum e cu mine.

,

- ~ercetez cauza, anaIizez cele intâtnplaœ cu biiatUI. Ajung la '-,' urmatorultablou: mama avea un eunoscut care 0 iubea enorm ea ;'i~nsl a fost in~ferenti fati de el ~i Îi distrUgea cu buni ~inti IUblfea.a~estwa...~ul n-a mai .Sliportat. S.a aruncat sub toJile ~:" trenulul ~I a mont. Ce se intâtnptase? Femeia a ucis iubirea ~i ~i: .' ,'.,

.

gândul ~ea va smuc:ad~: .A~

imposibil'sI-lopreasci. Supnmand IDdumneavoas~ drago~ reprimându-vi sentimentele care vi aslguri co~~ea cu, tof! 'ceilalti, ,vAfacep un rau nu numai dumneavoastri CI~I~ora.

,

",

.

-r

decl~at in~eavoastri progran1ul~e ~trUg~re al~~~m.~1 viepi: Acestprogram' eStefo~ pu:ermc ~IorganlS',?ulwIl este

Avenit lamine la C
,',

"..-'-1De patru ori v~a dat târco~

nenorOCln,'

"

'

,

Amtnfati ° femeiecare acuzi sterjlitatea.Ea~fo~dejap~

"

Exista 0 mm! mai mare ca aceasta. Este 'vorba de

,

\ ,

, '

.

ucidereaiubirii. pentrU(ci, inainte,de a ucide,unbm, trebuie 'si ucizi ID tine dragosœa fati de el. Uciderea sentimentUluide dtagos~.repr~ntiterenulpe'care prolifici muIte crime ~i \.

0 niotivape aparenti, a

.

','

'

C1riStiIdei". Cauza crimelor ~

aSpiratiacitre Divin.

,

',-

Dupauit ristimp de glindire, mi-arisptins:' Uciderea uituFmt omo

.-

~eni,

, omuçiderilor ~i sinucideriIor se ascuude, adeseori În programele distructive ,~ autodistruc1ive, tiinuiœ" pâ!1i la un momentdat,' Î~ subcon~tient 'fÎcreate de, Înain~ criminalilo~sau ,de VlCtI~e!e lor, Programele'nu numai ci, se potpistra tI1I1pde d~enll~ ,câmpul omului, ci se -potamplifica hrinindu-se din ~nergJaunor' il,1cilcirisimilaie ,ale copiilor ~ nepoJilor~utoriIo.r ~est~r programe, daci ele nu sunt blocate prin mecamsme ence' ~I pnn

;

)"

'

'"

."

"

terefJ .lertarepentrU~el. Numai prinir"uit astfel de comportan'lerit se pot "Ioca programele. kannice de distrUgere ~i degerierare. .AcesJ lUctu vA va. ajuta .

Odatiam intrebatfrttr.o'doafi opacientidH mea: Car~credep' ci ecel mai mare picat. pe care-l pbate comiteuit omtn viatA?

-

. l cincispre2ece ani: '.' tn structUra cam-puluio~ului exista sute de prograrne diferite formate. prin inteimediul fa,ptelor, a gândurilor,' a em°tiil°r, nu numai ale'omuluLci ~i ale ~delor saIe. '. '- exista, ln filosofia orientali este, cuuoscuti expresia: ;;Nu

ScuZa0muIui\~ apoi.si

,.acestmecamsmsi functioneu msufletul omului.

care 0 ad~ra~ Dupi te8e.. iwmei aeest progran1

puœmic de distrugere 'a viepi s-a reintors la ca.: rimânând mul~ aniin cimpul SluperitrUœ,.in final, si se, risfiingi asupra fi~lul , Într-un moment bine' determinat, când aceSta a implimt

ca:iuIoriCiréi supitiri trebuie si

inl:ef~ti in fOnil interior i sI--i g~o

,

87

,

ludufti,

,

\1.

, '

Îmi continui ribditor explicapile: "'Acum vii d~cep de top oamenii in folosul dumneavoastrli prapriu, dezicându-vi incii 0 d~tIi de iub~e.Cât timp va dliinui În dumneavoastrii ace5t sen&nent, vefl avea ,probleme nu numai cu fertilitatea. '

'

1:'

u 89

SpunefÎ!mi conQret" O' sâ-mi fienurl

:-:-

~~

,

,

,."

,

,i,

,

",

'

"

,

, ' , ,,

,

'

"-

.-

."

Suntsup~icitat,

'roc ., _.

,

,

.'

Orice in;ebare. 'Iipsita 'de

,

,

\i1Vo$e~e.'

"' ? C"e.garanf1uml , A'

b' ,me..

'

'

putef!itia?,

"

:'

~

,

"

':

"

;: "

ma

,

.

,

nu ~I-a...cbt astfel

,

.

'

,r

,'t ;', .':<." , , , '; 'Yine la consUltaf,ie tâniI;a ded, -" ' ' ° n:;.uazea de, aD!. Deobicei tiu-i,intreb:pe '

,

pacie,nf,i'ce-i supha

ci

ultsmguL Starea.fizich futeieste pe depJinr' tiscta a't~are' ~I numlU structurile spirituale .~a prezint/iJ' distorsiu' DI ptiteouce. Dar. deocantd ti . acestea infIuAenWaza-' preapuf,in stateade sâna te," 1 spun, . a, ,,' . ta î ' . l & prmClplUstarea dumneavoastfade sin- ':,0,

despre l\lme,sii vedem ceea ce Înainte v,reme'ptiteau vedea . , doar

,

, Marii

'..

,

'

,

,

,

'

"

A

~1iate e mlU .mUlt nmucgrav ,< y ochi obosif,i, absenf,i:', ,

decat m\llf1Imtt.oare:0 m'ici tahi car le,mcolo d' A

,

M-'a pnv~

-,Am

',' cu n~e

'

.

dlabet.

.

'

" '

,înahtte poate ci ~ fi ~erit\ln A . ~ocaglUldUl ca- n-ampus un 1 diagnostic carett '..., ' Ia'~ "",u 1 e' gray, balnav ;.,.. ,', -a eu t afiIrmea :ClI . 'tr eb\1le - uupa n.. ce m.ant , sa se simti mmunat. ' -' " cIIuzeleaparifieibolilot a.1IiÎnfeles ca diabetul pUea ~~' s~ '

'

,

,

Or' nU-1at 0 ~1a.: . gamSInu1 trebuie sa bloche;ze programele "",uu~vve ",~.",; ' A al ealtor oamem ,pa, ' trun se 'fi CA, . cantpul acestuia . " u cat este mat, putemic , §1 mai' penculos ",' progrQmu " , " . . 1 distructiv cu a+~ Ut t ,mlUe , ficlenti ~ mai'sl~ra - treb".ulesa ' fie blocarea acestuia, "adicib al C' ercetez cauza dlabetului fetei, La plU'sprezece lUIi fata, se Î: ~' A ,-1 d .ago , sttse d eun t8n/iJr,m~"'!SvstJta 'x cât oreacfie de aparare aorganÎsmuJui

,

,

,

'

'

'

-

,

,

,

.

de tat, Însiiau trebuit sa

,

' , se despartii. S-audespilrfit câm p\ln'1e l or'. mformatlOnaie erau incompatibile lit l

'

deoarece

Femeiamapriv~te ~ pronuntiiplina desatisfacfie: '

'

El 1-11 p~t rau de

sentrmente au pmvOcat aparitia diabetului d,eoarece a,c~te lost Itrcâlcati una din legIle de bazl( ale Universul\11, a mtervemt ruptur a Intr e ea C osmos. ' Renunfarea la sentimentele cele mai ~: , Înalte de fiormeaza ,

_

"

,

,

~

,

umea fÏ;zica ,. : acest lucru se poate manifesta' ln dm' ente. chipun., Fata'1!1nceput . sa-I urasca de rnoarte petân/iJr

ruptura ~i-i do~ea riiUldin trita:~:~lr1a,

'

'

,c,

'

'

"

raU

,

Inifiafi.

, Ù alti pacienti Îmi spune ca nu se plânge de siiniitatelinsa nu ' pOate face fafa"dificUltiij:ilor'dm, viafa' personalii, 0, iube~ un ", b/iJrbat. $i ea il iub~te Jnsâ Înto~ea\lna apar ni~te complicafii' neptevizute iar ea ~u poate ÎnteJegece se intimplii de rapt. De parea i--ardespirf,i Î~' soarta, Efectue:z testarea, capt vinovatul ,in mata. afiQerea asta. Cauza iese: la ivealii destul de u~r, Ea se gb~te in nijte evenimenteQl'e a\l avut, loc la Începutul anilOf 20,B\lnica,' pœFcomportarea ei, 8:'a de:zisde iubire ca sentimel\t divin, faptele sale au fost indreptate spre uciderea dragostei, ,La Începutulaniklr 20,.buniCII pacientei mele 8:'a mirÎtat,din interes pentruavereasof1Ilui. Bunurile oricum le.ar fi fostconfisgate pe comun~ti ~?buniœ 8:'a desp!rfit de sol' tara. regrete. ,Ea a reC\lnoscut În.fafa nepoatei ca n\l ~i-aiubit,niciodati sOf1II.'El in schimb a' divinizat-o ~i 8:'1\chinuit cumplit dupa ce a fost p/iJrbit.. Amintindu-~i ,de aceasti poveste, paciehta izbuÇl\~te În plâns ~-mi spmie ca nici ea nu se inteJege cuPetru, omUliubit Darpe primuhot al bunicii cum ÎI chema?

'

,

_

,

Boala PQate indepÜDidiferlte funcf,ii. Prima functie a bolii este

'a.vertisplentul,.ces. de.adolia,. stoparea activit!fii care Împiedica ,de:zVoltatea hOrmaiii II-,1>muJui, atreia funcfie 0 constituie eliminarea meclUljsmeJor ,care pertnit rispândir~a inrormafiei ' negativ~. ,Nu trebule sâ uitiim deJoc faptul ci,s\lntemceJuleli: unui " singur organism,imens 'care se.cheam! omenire ~care, larândul sau, este o-p1Ute a \lnui sistem unitar, a Universului, adicii. Toate 'i,, perceptele de bazii alereJigiilor mondiale constituie 0 coQ:cepf,ie cifratiasupra structurii lumii ~ regulilor intercQnexiunilor noastre '

N\l vaj>ot ~antaabsolutnitnic pen~ ci''''-y.-.,mu " t 1 dcpt' h'detotuldeQutrineavoaStri, , " ' Felneiase ridica ~ipleaci tara-' ' ';" sa s!'un a: un cuva Ant. y cercetez tramle imW;onale' . ri" ' e C. nu , s-a SUparat., .. .abm ca '

un rau ~i1Iiaimare.'

acte puternic structura câmpului uman ~i se mll1lifeatUa nivelu! 'c cel mai adesea prin boli inCUrilbile,

-

Retre! Cercetez structura pâmpUlui, pun diagnosticUl medical.

'

"

.. Problema principal! a pacientei 0 constituie, complicafiile gil\6cologice. . - Acum opt ani era indriigostit de dumneavoastrii un biitbat. ,

'

-

Da, confirmii ea.'

'

'

'

H

91 "

Ji ''''''VAPlic~:? ,'-Nu, .:..,..

,. ,,"'7' "Acum

,

"

El a ,surerit din c8œa dumitaletardumn'

~a

clin eI,Înloc

,

shidespA

'.

"

'

~~ " ~-I

,', attuClS

,'aceasta,

. evimldumneavo8Stri, atiti~ aoe:tt~os, ~1i~~nu cu destbIA CIUZIt!te . , l)a, ,tn-1Un purtatcu el nu, cuni II§fi procedat acum.' ,,,* ~constituie ;"-'.' Ceea Ce aJi' ficut atUnc ' , , ' ,b 0 1iJo "'--'--. ,., """..-voastri. Mai 11, JJlauvut fi altenepliceri? Ap'/lvutr '. intrerUpéœ.4esareinA~att

-

,-

,

,

,

,

"

.

,-

,

:~: ';+-De

din CIUI:œ.mea.

,

,

-

"

'", am. COplllDsa n-am reu~ . ",

~si

"

,

,

.

,

,.

..

..

.

,

.

.

,

,

-Am

',',"

e

'..:;'

aacesuii

realiti'

'"

'

'"

'.~

'

'

.

'

fenclt,

rudele

lltit dezisde copi! Îhluna,a cinœade Sacciua..,De ce 0 ~~ deaspra~ aceastHapti a-$II? ,ln Iuj!.a1L,Ql,\cea.copijuleàte. intr"p comuniune absolu~cu i, ticu.u~~, D\'.oareCo',Ptmtru 0 "vIaji nonnali ~"

" "

,

?

omul ttebuie &à4t'trepeiiodic incontact cu Univ~

"

,

bucuroasePri'''-.1

,

'

,.

.

.

,oc cu ,un ,an

'

..

"

,

'

trebuie tratati de urgenti fiiOdc a poate avea compJicapi mari la n~re. . ,,' ,. . , f

(

iar 1ntimpw UnuiscandaiÎntre soti'acest,lucruse poate 1ntâmpla ti ,la nivelul subcp~entului, in mod autOll1at,atunci copilul ' m~ten",te nu numaiprogramul ,propriilor copii, dar.fi a UniversuJui:c' CeIuIa poarta programul de ,distrUgere a organismului, Organismul reactioneazli in mod corespunzlitor.. Blocarea ac~i,program ~te posibi!a numai prin aspiratia cAtre Dumnezeufi printr-o JtWe iubire, DacAomul nu face acest lucru disparip&familiei este inevitabil/i. -

fi fiumoasi, 'unnure

, , ',>:"'" aI1I'easa tari si vreau in,cq>ut s-o IDVestighez ~ am vAzutca tânir . . se am a familie va conftwita cu prob1emefoarte grave,," ',;'-' Cheami-ti imediat nepoata, i -am 'spus 'eu ,gazdei Ea '

el s!j

folosqte pentru, aceasta deamintirile clin luna a cincea, codate:in câmpul s8u, Dacltatil sau marna s;.au dezis in acest tÎ1J).p4e copi!

.

"

'

'

"

'""

"

,1D~te, NU!1taafust de vis: (il'1I1Î1"ea8i, tinAri' '

"

-'-, Buniculvostru dinspre..~ 'in~pulsarciniisotiei,' a colnisun pbt pentlU care aCUJrI. pIJtesc toti urmll§iisii, El s-a

,

tt poo VD;Il\ecarea b01il

la

1"""'" 'ft~ ' .

' ,

'

imfl.rm~V"" fapteie

"

eriwadunate toate rudele. Eu di!Senez

,

. ' . ClDeVa, am v5.n,t 0...,..,.,... ~ cu' '-"' " ,lDregJstrarea non';; n epoa+";n..~..; care - avusese 1 A'

A doua,u~ratamea

'

,.-

,

intÎfl1pIlitor?

corectli a ca\lZe1 " care a generat-o"

Odati, atlând u-tnli in

'

tabloul a Ceeace se1ntânwla CJ.1 ei,

poJQme

ganiBmiilui.Piecare nou ~'constittlie

','

'

,

/,

,~ regiunea ~ldului

,,'

de. necontestat

'

~tiai ca pe linie materna asupra familieivoastreplaneazli

'

" '"

.~am si nuu pOt.adute

de':1'~ '~'~tare

pnntr-o'abordare .

,',

,','

da"

'~6~~'::~~~ ,

"

,;ostIO~ti

.,'

"

"

"

'

,

Zidafi~aca~"'atiWul,n-.arost Q.mia,

'

,

.

avutun aecident Am

copii.

,

..

,,"

euftac1uri ale oaSeI0f b~

'mirturi

,.,.,

.

-:Attin~catsamai~p?

=:

'

,

.

,

"

, N:u,~tii bine cAele stan ,ciunprost la capitolul ista, , -'-" Coqyoaca-tide urgentli toate rudéle pe linie' materna, Moqile cppiilpr, bolile mcurabile, nenorocirile grave in faniilia voastri I\UOsinguracaua,

'

'

,

,

familier'.

,

ui.blirbat,~5;~ ,~~," "' IDasemen~ " c""'UJ;~ Jfiau aYUtcapacitate 'vitali. 'A , cum avett copu? '," ''''1°rata, '

"

..'

,'"'7 Da, 0 Micitoare a zis,odati cevain genulista. C , .:- AspuS ~ lI1otiwl?

cauza?

' pe ntnJ. ca ' :atit~ eisJ ub H'ea nn

3..J.-,

,

dar nu

"

~1'ebuiasi'avepbiieP,

~

blestemul? l-am intre!>ateu.

','

,

7"' Da, ~icare.i \

~

douaofi:

",c,.

sJ vina!

ce seJili,eamli "degenerarea

'

"

'.

. doar Începutul,

i

.

,

'

'

'

s-a nAscut,un copi! mort a riS}n1ns

,i

tin~eifemei ni~tedef~produse de una din cele'mai grave incilcliria1eIegilor ~preme.Aveamin fati un caz clasicde ceea

'

'

, ,

Oricum,

~

, Am ticut ~ investigatie mai pro1imdi §i am vimt in \ câmpjJl

,,'

,

'

~

c

'

"

""

,

tr~

'

,

Vad cum oameniidin rata mea seindreapti cU gândul spre " Dumnezeu, vad cuni se indreapti ~ iesdin' câmpullor structurile '\

,

!:'

(

,

",

93

, ,

'

blèsféIitului.' $i6tii conVin g in 1-" c' 0 datii c~ tratamentu! trebuie Iacut, În primul rând prin ,.. ,cuno~ereacau;zel. . ' C . ,, ,OP~1. no~tn acumau ,eapacitiip bideh' ergetl;e de ;zect' de ori " tnlUtnll!":fari' de copiii straitio~il

t,

,

"

,

or'

Ul'inii,'JflSa"noi; acordamprea

,

,

cu ~a~Vligenerapi

'"

~~I

A venit la mine 0 cuno~tiJ'ltii,'doctoritii. I-am vindecat copilul de diate;ziiariitând care sunt cauzele: Încàlcarea de catreaeeasta CU.tât'iva aili inainte de n~terea copiluliu a .inaltelor 'Iegi ale UniversulUi Mum'ea voia saVeirifice; pentiu orice-eventualitate" /lac! l'ni' cum'Va existii noi Încàlciri, Am viizut 1n câtnpul ei putei'rtlce' deformapi ale' structUriJor'care Îi influenteaza destinul. Bxista indiciuleà, prinivorbele sale" lm distrugea sentimentul iubiriidibtr-lNi,alt m'Il ~i'
,',

y'.

""''"'''1"1.. "" ~

"

'", ""r "

Recent

Ulltla$uOt "

'

,

-' -

'

",ate riale, Vlrtoare"'a'

"

;'1t"'.'

'

"

unei"

,'"

"

"

"""

.,0' 'titlentata bioenergeticiarliii '&.èc:::;rt und~aUC':itlele, nepl leu t ' i -a -paralizat ru." Ciiinele;nu- ~i pu_;ea mi~ca icio~ele . P t ,.' rogat s./ol!jut sii'g~a: pos enoare"" , . E a m-a ',.,1' ,;,"" , .C D1°tl!U1 ':eea ce , am vi\iIt er'",Ii1 nm;d /Iii!: femei~ èrkÎn lWia , ",-', a..trera deJsarcmii" ", 'ând "

'

,

,,

_

,

,

,

,

'

,

'

"

'

,

""

,

,

,

,

,

iI'l"""'f 'Y'W S eitlbrioritil,'adeVênitJgèlôs

program,~

",

','

§i

zi,câinel~ eradi~n:::~:~; ~:tuaCopilul, damneavl>asttlnue ':,

eu

c!tJn

,

,

~t..

",

t""

'mêlé

~FTi'ébuièsli "

Ji

distrugere a animalului.

atât de't'ldicatea.gtesivita"

,-

'

,

, ,c

"

coptl~l,

,

,Cilné. ~I ~declatf$ilf'un "

,,'Investlgat

, , 'Fenieia /lvea: 0 CÎl~ntà,

cauza!cesteJ

mam~ S~ahtgat p~tru el

"

'o..;-~

,

"""',

Îndragostit. Privind-o, doctrita a spus:

-Tu

'

6tt\' lit deo orientare Il''''' nu'"sunt pr,~e 'q3 ru II, Z1fJlIcllÉ\Ütru:~efstfie . bun~i~' 'E1e

'

"

'

',

,

,

,

'

copitutui,

'

'

'afutici

fiblo'ca~,ptinsi8tetnul ?attë de, man Contf1lioapiÎtI, , V1Ifi.~lIl(neti-vii bi1!iliaipl'i;abdatrt en ~t sa vedem Outn VJ1Pte a.tfiona , Co'PiM: d~itiiU"atUt1 CIsltuat'a H e grava': il' "'" ''. ' D' fi m enclre copill.llltt~eptat biblia- 8:' :"', ,'. " ' oum trebUle.. Ii'drept cli Noui !FeStamentl-li', '" i "~ ,pnmtt matbrtle decât pe GiI V eOft1, '", t;;1 Investi' ' , gat"'earatii'ca me! pâltii lan' ", ~e '" tatUlInteratfÎoneazii ',,' -ptltemio'culumea,înconjarlt

fémei,

~tegliitiidinPUIUi~/~~8:~:pat'

"

'

,

'

'

"

,

,

,

,

,

,

.

,

,

',

"

"

"""

'

"

'

$l' Il, Stiirii !lalefizice ~~, ~ ca ~pla Btrutturii spiJjtuale eti::utertllc,1i lbtl~~, ~ctura spiri,tu,~1i~i comportam:= ,mamel. în. Iurta. a cmcea a , sareuul, 'tatUl; daci,ciJte 0-., 1II comumune, cu' DuI1t, " nezeu, atunci. Prim~ de la Elo swn1i4e clÎlita ' . ,P, î'n -atreia'.' a patra luna feme,la trece ni,t~ mcercan . A cestea pot' lua cele n;tain~tept8te

-

.

'

,'.,

",

:'-""

:

"

":.Adesea nu ne-,gândimprelttnult la cât de u~or putem faoi.râ\l unui'om !(jar;Înacel~itln\p; ~Î>flOOa, OobserVllt!e, nevinova1Jila, prima vedere, ';afetneii', a Iacut. rau cel ,putin la trei persoane: Cuho~tintei, s~i' ~i 06pilului sau,Însii aeest lant se poate intinde "', ' ~i mai departe. , " Recent, analizând cauzele bolii unei femeÎ arn viizut În câtnpul ei ';ni~e'structuri aleblestemuluidin partea marnei acesteia, Aeestea 'nu s-au ,reperçutat În' mod deosebit 'asupra ,

slinat!tf.iifemeii.

'

,

",

'

-

'

,

'

Düp!\ 'untitlip tinerii's-~de,Sp~t Î!1tr~adeviit:femeia, 'rara voia Sà; i4. 'dat'~n~fintei 1IalemecanismuJ de, supritnare. a sentimentului deiubire: Dupaaoeasta mecUismul s-a 4ecl~ În tân!ir de foarté multe o,ri. Odata primit, meeanismul a Început sa funCtk>nezeÎn câtnpuJ sau distf'ugând rapOrturile sale fata' de

mcrutt Dacii 'I1ü'Veti

c~aspitJtual1i'i! , éJ!

, 111!iriki' sa1e.eapilcitâfi"b'

'>

..

"

!IIi schÎinbafi' Btru

", Co

cu ,.t0tula1tfeldesot.

.

iubeascape Dumne;zeum"":t' b(j~aflÎre'Pam~~Est$ 'lIEICesiir~'IyI'i'é~Cu::':U~~ecât treaga dUmne~yoilStli- VJatâ~i ~', ~Ii schimbllti. atittidinéa .,m:", teufliacum

n-aisa faei i:I1Sll:cuea:Te va parasi, Ea-arenevoœ de

,

'

"

"

de, ~te

'

'

'

'j. am' explicat

eapacltâft;'

decare era

,

,

"

111,1 ,!Dedio tâniir' cu care discuta

. ',it4ese6ri. Odata ei a veni.t,ilt vizlta Împreun,a:cufata

,

mari

spiritualesa fiemai putemic! decât toate celelaltetendinte,

m

pu!" at~npe dezvottiirii lor spirituaJe. conCentrândU- ne,,',mat-alesÎn d'ire"""a'orien- .. , wu, tOf'. .. "1" ' prolCOlonale, asupra bunastiiJ!H "'--'

,

,forine iji'deitlOdUI eum acestea var fitreeute depinde caracterul ~i viata viiton'1lui copi!. Principahtl e ca orientarea catre valorile

"

..

-

",

",'

-At! avutconflicte cumatna În 1972? .' - Da, ea era nemultumitii de faptuJ ca ma mant. - Endmpotriva? ','

: ~! ~

~' ~ 1:

..

,

~

!14 ,

,

.'

~~

Jnod"ÇategoricIar "(,,,' .eu

1Uiri~. Cercetez

~

"

. ,

",

t-aJn spuscioocptn

" kaoni ,ce'..Il,,',,,,,,un ~.x..

stlucNiile

','

'

j\.p aUZlt vreodatfi ceva dHn.-e '

"

într-o, ~atfi

'."

.

-,..,

~Pa.'

95

,

,

-

VI-"";"" '

am ~,Jni "

..'

sa vi rog sa nu,vi mirapde cèeace

'~Am

.

,

,

'

,

UIbJou uluitor

.

,

:'

anterioari'~"

A ' '.

,

.

'"

'7mu/1t

de

~I

cancer.

,,,,i

',

"

,

.',

,

,

'

.

,

.

.

,

'

.

'

.

douafucercare."Opunându~ , dumneavoastriea ...

'prganismul ea

','

~1"""n"II,

~~t

.categOOf;d1"agostei,$1

"",

"

a~a

~i

mce:~ ~t ,$1 ~,gr:eala.çâr1d cdula se IqptJ CU ordon~. Ease transfonnJ,:Îa .

celuJicanceroasfi.

,

'pupiuri,anumi~

ti.In

,"', .' . muspt;lpe: p ,d'e ~dire,femeJa nA-

, ' Qtif; -- '>'-t<, " mf!lta'- munt ln 1975 din c . ',.'" . 111!1Jna , ln, ,acest moment ,mi A .auza unUI $Meol!!,. ..: ' '

'.

pr4gmatWuuf, , "pnn

',,"

A" sa ne 1n(Iep~ ,

,

~ '

,

.

.'

'

gan-la oQ)elllre,,Ialiptul,ci prin

.

~uI

nostn.J. am În"

't1 Q UJ":"" uulultimp ""r~. " diVUle. , . . .

to~OIII1 mult de,sen~le ','

., ,,'.

. , .

"';,.,'.'.'

,J:'rinciPB.lainf0~e

.

"

.eredita!i'

,".

,.

.

, "c'

'

".

' tran,snutenu nUlIlai 'mteonediul câm ul\Ji . ~ PriA ,.Mam~.este prin câmp. de coIilul sau .i e aceea triirile m~olubillegati . eJnOUV". '

'

asuP(a,copüului. Daci este orb,

'

,.""

iilbit, Ifcest JUClU va,1f\",,",n~ ,0

aIe n;wnel se ramTâng

în activitatea m'ea am avut ocaZia,sa ma conving de faptulca prezicerile hOroscopului pot fi œodificate.in anumite CondiPi. M-a sunat 0 reporterii de ,la televiziune~i m-a rogat si ne fntâlnim.' Ba a fost unconloJ:Utor minunat ~i 0 ascultitoare atenti. Ïntrebfirile ei m-au' ajutat ,si-mi sistematizez materialele , acumulate in decumd anilOr.Este-plfiaitsidiscupcu un am care' " se orienteazAdestu! deprofe$ionalÎn problemelebioenergiei. Am refuzat Însa aparitia pe ecran pentru a evita agiotajul .publicital' ~i a-mi continua Cercetirile. ,

'

,

kamtice,

desepararea de omul

negativi a. câmpului~:~ femeii d ca~ofii"pentcu ~1. ete~ VlItoarelenenorociri ale copilul\1Î; muIte. din

.

incaICirile

le

, pacœntele mde ~1i zic:1i/or

'.

'

,"...'

~tivfirii

.

iubirii la una.din

, ~Fetitele dumneavoastri pre.zintio acumulare atât de puternica aunor programe n ' sterilitate. ve" mcât eJe pot duce la ,

'

1

~,}

:.:;:'11

'

ciuta la telefon; eu "cautam lahotel ~ numai cu 0 ori fnainte de plecareaei ne-am intâlnit. Femeia era indignati ~ flçea efol'ttlri . vi.zibile pentru a-$i' reprima. sentimentl,l( de ofensi, fapt ce i-a chJpfiaç\,ealuamperiodic legitura prin telefœ. . .r~1it ~ , Ïntr-una din convorbiri ea s-a scapat ca, dupii boroS4QP,peste câpva ani va trebui 'Sa mo""ii. Am inceput sa-i analizez structurile

~~ctura

"An~li:œz

'

,

..

'.

.

- Judeçând dupii informatia primitii,/vi va muri copilul imediat dupi n~re. Zona vulnerabiliieste capu!. Aceasta va. atrage dUpa sine uri ~de boli ~ nenorociri inclusiv tuiburiiri psihice ~,din nenorocire, decesUl, la doi ani dupl\ pierderea copilului. :.- Decipre.ziçer.ilehoroscopului sunt adevfirate?a intrebat ea cu .one~ pe cafe n-a reu~t si ~-o masche.ze. ' ~ Nu-i vorba de boroscop ci de constrUcpa dumneavoasttii bioenergetici

sau, cu alu': ctIymte, de kaonii. ~

/,

..

1 ,

va determiriii

destinul fiindcii v-ap niscut intr-un anumit monient, dependent de struatura energeticl\. Dacl\ dumneavoastra, prin promovarea

..

'

Nere~d sa epuizim. toate fntrebarile, ne-am ÎAtelessi ne Întâlnim a doua zi. Dar s-au.petrecut ~te fapte ciudate. Noi ne..am,~tatunul"pe'ceIiilalt aproximativ ocd darÎn locuri mferite, fiecare'din ,noi,fiind convins ca fn loculunde ~tepta el mii , efa fixat! tntâlnirea,'SituaPlldeveniseabsurdii. ~tela

,

,

'

.

','

"

il

,

.

,

dumneavoastli: sOtt m, VIapf' .ateoolri v--a fast 10 dnj,' ' .1 go c. Mama ~UI.UU~v~astriv-a fost tot maml. La ' $l'nu,v-apm,ai c!sfitorit cu el d '. . ~~nta el af1~pt IQgQl.fna, 12 ln ~a , ,;~ac~aIfi v"!U1f!;Ist!tirizi~e a~ fn:r lub~t~rdinar. ~,fll,,:"af1 a\lllt 0 tu.lnQfi fi ~t cu bine. ~" ~,totl,l(, ençlti $l ,chiar UIJO»~ "'J~ mvolUn(Gr al. ' "'a_-' nu V"IIatIn$ 'Mam An.' u""""" ,

,

-. Astrologia este secundara. Timpull!ll4t~ copilului este' , \ detennÎi1atde structura câmpuluilui, adic! de karma.

"

am sa vi spun,

:'

,

Confotm horosoopulUi, ele trebuie' si fie sterile, 'imi

rispundefemeia,' '

"t"<' an...,~oare?

'

"

~

9tJ,

.

\'

~

'

,

','

,

'

,

,

,

,

,

,

,

-4ec~a;Da~ ,mecanismul nuputetielimina8upâr&. k "

'

,

'"

,ell . ce,-"1-0,pu~

'\$

,

;"'.pericutoasi

,

, Ia
'

'

~

fe~eita.

,

,

,

.00

SO!UI9I ',se

arm' A;: . ~. l' n, j una a' trwa -,.a patra a printr~omcer ,.'.

. sare"" . mu,,~trecut

'$1 reprO~e

.,'

",

'

'""t~

ap r~~t'sii blocap supararea

,,' 0e,

SOft! m. ,Acum

msa"este.

.

{}'

..

logica: viepi cotidi ,..

,','

,

'd

e~ ,'"

;

,

,

acadonp sii fiti sanatoasâ~ '

'

,.,

1:

,

,

'

dumneamaStrâ,-cât., .$1pentru copi!., Sltuape LliIliti

",

,.,-j.;e' . "Un timp i-iun unniirit d~ la dis tantâ el dev lIII es atm onios .,. rea COnil..".; . . o;'stahil . Du..4, "x n..:m~u , lenCita matna !ni.a ' " dafuntelefon:.,

,

,

'

Îm~v~

'

'

,

,

, , ,

,

,

'

,,

,

'

"

'.

""

'.',

Afiavut-dreptate":copilul

'

cordonuJ

doetom: .

:c:--

sa ~o~:E

" I.s- a.niiscut.cu . Jurol '. gâtulul '~"A ml-au 8pUB

.~~

.. , oinbilieal'i"~:ur '-.."

a t ,1n

,

,

a&

.'

d', . ,', '. .D~ eœmai uluitoar!e Co "" nfirmare a fost" peste trei iuni ÎI1 .. .' ., , Uil1Ia investi" garn ecogr,aficea-:copiluJui ' .

.

. ru1ui"D

.

'.

E1 prezenta hemoragii

mlCfoSCQplee'lariiveIol erei n:artifostuliminjite la .. .ttmp SUPiiriirile:~irepro~u~f~ ~emmentele s-ar fij)Utut d~~a dupi stenariul prezis,de orosc6p. . . pl"e8USde oriee 'lIStrologie, '1i.og!Cwiubirii ~' iertâri.ieste ,mat ~ orice preziceri , prin as'p!fap. spre armo . nie, booatate D'IVlnltate, ~ se.Poat " hi 1a k armanegatIVa.. . "e~ ,".', . '

~~

,

,

'

,

,

.

-

L

,

:

,

:, ' : ,Soarta ~i,earacteruJviik>tu1 ' . uL,eo~ll,se. rormeaziim:câmpuJ

"

'.

infonna.tjv-energetic 'al iiri momentul eonceppei Je ~:J7 =a, mainte deconcepfie: ln cQPi!ului.~i de aceea, daea ). .. ta ~I~.Idetermmâ viito,ru.l au dubii-daca sa dea, sau nu n~ere cOI1iluJui,are locp:npl ata C asupr a .acestor s'lJucturi ..;~. , deformlll'e&'.; Chiar W3uugerea , 1or ,p"""a1-a. E xtrem de negativ se repercute aZii asupra stru, tu ".1 -!:' . . c nor .Câmp"ul'" p1lII,1ificareabrutalii a sexului acestui 'd . w v,ntorulw,' copil onnta unUiadintre piirinti dea awa . /lurnÎli baiih ,sau numat. a" fata.Chiar ~i nurnai simpl~ . l ,

,

'

"

,

,

indoiaIii li$upra dprintei de a: avea' copiluJ, nemaivorbind de ,.tè11tattlla~Ud,.d&id.i. ~ Il delno1at~a4estiIl\dui:SAli, a fericirii ~isiinâtiitii sale, a structurilor de comunicare ~i '. , .' , solidaritate cuoatnenii. , ' La,j.)inç,i.spr~anio~ deçlara ,,Eu n-amsafaccopii". Ea , cOlmrma emotional aeest p,rogram iar ,peste câtiva ani poate ,- aduce pe lume un copilgrav bolnav ~ivinovata pentru acest lucru va finum.ai 3i 1\utnai ea tara sa biinuiasea macar ca acest fapt se datoreaza unei vorbe proste~ti pe,eare a aruncat-o cândva Într-o . " ,doara. .' " ' " Piirintii ~teptau un baiat ~i s-a nas.cut 0 fata. Au suferit ozi, dupa care s-au consolat cu gândul. Acum Î~i iubese foarte mult fata numai ca aceasta este. bolnavicioasa,Programul distructiv dublu creat demamâ' ~i de tata nu a dispiimt . nicaieri ci Wface co~tiineios datoria În campul copilului, ,

"

,

97

'

s~ritu1w '. .' Ml1., vep 1'ri1i aspiratia eatre. D"va modifica s'lJuctura . bloenergetIcâ, se va modifiea k , ~ arma,~ destmul dwnneavoastrâ. . l.am 'explicat PrinClp e tulbudQ'eares alei '..'."e . e ~pwr .' innome l ' stru ctum . (emeii>; .,.lI1tl A"-~~_ Cluatcoreen,a nec~ara;.Ea.era . '.x .' ampului . " m"" rcma ti t ~ d . ta. Dupa un timp am Slm..caeas ' ,upra el' p laneazao mare prünejdi~'~iam sooa1o-0. ,

,

;V' ,

-/ "',

.

,

.

În timpul sa,;-oiniisatul a suparat-ope sopa sa iar acesteia i-a trecut pringând: "Nutcebuia safae copii"., Apoi a .maijignit-oo data~i femeii i-a disparut dorintade a, trai 0 asemenea viata ,;fericita", Toate acestei).s-au acumu1at În câmpul firav, neprotejat . al viitorului fiu, Acurn el este intoxicat de medieamente, t,eeut prin muJte spitale, Însa.starea de,siin'âtatenu i s-arestabilit. Este foarte important ca În timpul balii copiluJui sa ereiim conditii' pentru Însiiniito~irea lui coreeta. Ce mseamna acest lûcru? Piifintii trebuie sa se gândeasa, Înainte de toate la spiritul copilului, ~i abia dupaaceea' la trupul situ, Din acest., motiv Îndoparea copilului-cu medicamente ~i'mâncare nu poate decat

sa-i faca un rau.

-'

Nu demult discutam cu tatâl unei fetile tare era cat pe. ce sa moara În timpul uuei boli grave. Am privit câmpul copilului de dinainte ~i de dupa boala ~i atn fost uluit. Uria~ele deformatii care produsesera boala au dispiimt aproape complet. Am Început sa caut cauza unui asemenea tratament reu~it ~i cauza a fost dragostea tatiiIui.pentru fiica. Cea mai mare parte a programelor . de negare a universului a fost neutralizata prin iubire,

,

,1

98

,

99

,

lnsa ijJbitea,fnu ~anientu!. Cu iubireapQti vindeca iar CU ~menttU, doar sa faci rau. Deaceea, În timpul bolii eopilului,

,

,

',suflete§te.

.

,

.

.intermediul tratamentului

medical, 'ln zona urmatoare

,',

'

anume la riivelul acestul camp JO0 mul realizeazacomuniuneacu

,

,

,

,

,

"

Universu!. , ,

- capu!..

Procesul carealtiidata dura decenii, acum decurge doar m' câteva luni. Acesta este §i motivulderutei medicilor din ultima vreme. DliCainainte, cand boala àfJuea saselocalizeze Într-un anumit organ, 'ka era tratatâ 'timp.Îndelungat '§ipacientul'"se msanâto§eal' , (de§i 'ln realitate boala se muta Într-un aIt organ acumulându-se treptat), acum karma impura a omenirii da un cu totul aIt tablou, Boala nu se localizeaza precis ci "floteaza" pe rând prin diferite organe În' timpul tratamentului.Este deja bolnav nu un singur sector al campului omului ci este defoiroat mtreg campul. ' Orientarea exclusiva asupra corpului fizic ~ nu asupra catizei e lipsita de sens §i periculoasa cum sunt lipsite de sens §i enormele cheltuieli de mijloace pentru lupta cu boala §i!nu cupricina aparitiei acestei"" Medicii n-au nici 0 vina. Gândirea oamenilor nu-i perfectâ Încapiitânându-se fi mod pueril sa. vaqa numai

"

subcon§tlentul .010 ulm asupra . 1umll JOConiuratoara- Omul put ea. t lor sa"Ii se Opuna pomm dd .e , intervem cln desla3§Urarea , .evemmen e , la interese ~rso~ale: msa În suflet era obligat sa pâstreze.armoma fiindca sufletul reprezinta un câtnp ~I cu 1umea mconJUratoare'fi

'

Întreg

'

.

'

'

lnfata tnea stihJntâniiqi-mi spune problemele sale. Cu doi ""ani 'ln urma au mceput sa-I ,doariiputernic picioarele. El a umblat ,pe la wasori,' a taC!!t t9t felul de bai. 'Dupa efectuarea procedurilQr prescrise; ÎI1 câteva luni, durerile. i-au trecut; 'ln . schimbamceput si-i scadavéderel). Cazulera tipic; cândrenun!i la copi!, mainte de concepfie sau În timpiIJ sarcinii,' cu fllpta cu vorba Saucu gandul, ~' defotmeaza structurile campului 'ln trei zone: cap, primaceakra §i plci6are. ln acest caz au coincis ni§te puternice mcâlciiri pe Imie materna §i paterna din care cà(jzii ,deformarea. çampului ,În zona ", picioarelor se muta, prin

~

,

foarte multe dépind de,comportarea, de etica §i cillarde regimul

afunentar al piirintilor. RenWitarea la carne, alcoo~ delicatese, supr811ljm.e~~, sunt chiar.mai importante pentru parinti. decat Pentn.icopii/Oriee suparari §i repro§uri ale piirinplor, unl\1 fata de celâlalt câqi fata de lumea .dii)jur, trebuie eliminate. Statea sufleteasca a piirintilor este starea sufletului §itrupului copilului. Pentru, a-I'pàzi 'pe çopil de boli §f,necazuri piirintii trebuie-sa ,lnteleagâ lucrul cel tnai important: copilul trebuie sa ,fie sanatos

'.

.

,:

. de binefaœnle . .' civih.za.pel, :: elec . EntuzI..asrnati " tul "dar nU,Y,"Icauza, ' frurnos tru care 0 Jucane ne comportâm , coloratâ are pn~~c~::~ :~f:c~~7e cu adevâratindisp.ensabil7; ", înainte rehgla""...Il omului ni§te stereotlpun de d~~a în toate este voia Domnului". E~, .'~;, compo~ent c~rect'11~e hiocare a influentei',negat\ve dl~t, 0 mooa, Ii. tate mJOunat, . ..,

. confirmarea

.

'

,

'1

,

Uneori faptu UI .cii suntem Înca foarte departe de a Întelege motivele multor.evemmente d"10 VIata noastra, vine cu ' . totul pe 'nea§teptate. . MediculJCf al,unuta. d' spitale cuno§tea principiife de baza "

m" a nu s-a grabit sa le .aplice 'ln aleautbreglam :~~ur~~~dl:~:bOlnav §Îavea,decâteva zile la practlca sa. Odata :nsa". rand 0 temperatura ndlcata, care nu se lâsa cu nici un fel, de '

-

-

. . t '1 mele -i a Început sa. mijloace,el §I-a 'ammtit de cerceane . se vinbvat deceva. Nu-§tlu ce gândeasc a: "Doamne, ,eu su.lit t1arte ,0 '_JO: tu lt nu pot sa gases C ac,umcauza , dar Tu iarta-mi . Paeat am .IlI"lap, . . ,.; " nu m ~ "li ac asemenea pacate..., " 'gr'e§eala. Ajuta-m a"sa m,te 1eg §Isa Peste doua ore temperatura a scâzutpana la 37,2 grade. '

,y

,

'

. '." , ",\ ., " 'la' concluzia pèsimista ca, Întru.cat Cttltorul.ar puteaaJunge. . are loc cu mulul de fapte negatlve, Sl'tua !Ja omenirii este grava §1 . . ' 1n re alitate situatla, es t e cu, mult mai' buna. dedit fiirasperan!à.. ,

.

-

.' ne-am putea Imagma la pnma vedere . ,Exista unmecamsm ( . blocare $1 de .punÏiareakarmel. c '

.., -.

de .

Acest lucru neceslta msa, 10 p rimul rand Întelegerea faptu lUI' . , este 0 fi ecare evemmen t c are tulburA echilibrul ca fiecare om ~I . . ,

'. aceeas t area noastra interioara trebUle sa 1U!. De parte arlversu U . , fie a:propiata la ~aXlmum de sentimentulsmereniei. Cu cat este mai fin mvelul camp~IUI, atât este el mai putindependentde ~'d mal eparte se situeaza el de Joglca personalitatea noastra, cu atat '

"

.

~,.

;~

lfO

. (.

,j'"

'\..

.'"

.

,"'9J

.

,. . InSU'1 ÎIl P rimul rând

t~puliJi.FiecBrefom,se

.po ate ' ' ,Ill""" , pesme ', ~Itn, '~. ,' '. ," 1MI'.~.)1IUItr..tlJllume, ,poil alimentatie, $i Îucii 0 Caiitate~' ,faerec t 10art CI unportantâ: ' asplrapa. '., ' La ÎIlCeputul,~{'''inlui al' 0 tul~a ur '

~

'

,.

,

.

.

"

..

,

,

'

.-

,

~~e

,

.

,-

"

,

.

tmpreuua- cu

"

'

Ce ÎIlSeamna smereriia din punct de vedere biaenergetic? 'Omul care prim~te cu smerenie, toate Încerciirile viet,ii, economis~te 0 cantitate imensii de forte care ar fi trebuit safie cheltuite pentru repro~uri sterile fafii de situapa apiirutii. Aceastii rezerva se Jolose~ pentru' transformarea apirituala a omului

,P. .carn un grupspre casClldde fi '1 . Oh zona lacul.ui Rita. {)rçam - tara grabii, dOUndu-Qe~;::rtul.1n

,

-

~.

'

eo patruzecl de ~mute am e mMgmea prapastlel. De la ÎIliilpmeaaceea u~ am vazut , traseul pe care I-am,parcurs ~oseaua În gus ta ,,- .undeamceput urcu,ul l1Q tn, ;~ ,"" Su,.. A,tuuClam ' aJuns sus ~i ll,e-am apropi.at d,

,,Daca inima pbtreazâ sc:met,ia,b1amarea §i ura, ea se tine

f,iepartede. Dumnez,eu",'spunea piirintele Men Într-~!~ predicil~aale.

pentru autodezvoltiu'ea sa.

,'

. ca. omul poate lllcutoasociapeçuviataomului, i am": Stmpt. realiza incomparabil mai m It ~. "

n~ntrerupta, decât pnntr-un saI~izofa~n!It

,

.

}\deseori sunt Întreba,t dacii se pot ameliOla capacitatile copiilor, da<;ase poate spori randamentullor la ÎIlvafiitui-a.Lipsa dorintei de a ÎIlviita apare hi copi!'foartesimplu. în timpul sarcinii

asp~ape :ontinua, .

e ~curta durata. Cel mai eficient mecanism de blo'~ care_~Ipurilicare a kanI)el, , este asplrapa, permanenta, nemtreruptâ catre, desavâqire,a spirituala. ,'"

. Acum,se vprb~te mult-d e

D\I;!lUlezeu,

spunând

, marna se debaraseazâ de sentimentele fata de sot de copil,sau

fafii de lumea din jur. Aceasta duce la formarea unui program (je renegare a câmpului informaponal. al Universului care blocheaza capapitiiti1e copilului de a lucra cu informapa. Copilului Îi vine , gr~u sa Învete ~i el refUziisii faciiacest lucru., 0 mamaiubitoare, care nu-~ipermite ,i nu permite nimanui. sa. se Îndoiasca de sentimentul de dragoste ~i de comuniunea cu Divinitatea, va da ; ~tere, uner copii talentliti. Prin urmare, capacitiiPle copillorsunt . determinatede comportamentul etic al piirintilor ~irudelor lor. . lnvestigam un copil cu un) Înalt grad deagresivitate subcon~tienta. Vinovatii era, sorasotului, matu~a copilului. înainte de n~terea, copilului eaa .savâflit 0 faptii ID contradictie cu otica. Iatii de ce a existat Întotdeauna nopunea de cinste a familiei. Ea se baza pe legile bioenergiei. Anume familia, ID general pana la a N-a spita. se giise~te Într-o strânsa . interdependentii la nivelul biocâmpurilor Are vreo influenta numele asupra d~tinului copilului? Când piirintii Îi aleg numele, acesta se fixeaza În karma copilului ~i-i influenteazâ structltrile câmpului. Existii nume neutrale, existii nume de bun augur care au 0 influenfii.pozitiva, Acest lucru . poate fi miisurat bioenergeti.c. Câteodatii se Întâmpla ca numele fixat În karma sa nu corespunda numdui pe care ÎI poartii omul. Prima oar!i m-am lovit de acest fapt analizând Împreuna cu 0 marna probletnele

,

.. E u C ,necesltatea remtoarcefii', catre re d m Dumnezeu'" ~I, mergat;! d"la ',

'

"

'

' '.. omulpoate'riimâne " " bISMca, ,0 t; arte departe fara- de coutactul.cu ,

,

Divinul. Credinta io Dumnezeu"esteunproces În-care fizicul se Îmbinacu spiritualul. ,

-', Acest Juçru se vede pe un exem lu t;Parte Slmplu. Dacacel P,' ula a ,Început sa fuuc,..oneze h fi, . , ,

'

' disonanfii cu' unp eratlvele ~. orgamsmu IUt.', uu ,-mo; ,p_en.tru. eams~l'atun" , ' . CIID~peproces~1 de, ,

.

degenerare~i:dezagregare.Pentru',

.

'

restabilir~a unltiiPI cu organismul singura dorin an' aJ~n~e este nevOle.de 0 munca dificila,':.Încordata, ,cur ritn)icJ deu pre a celulet~1 restabilire a armoniei, . ,.' Sufletul ,i spiritul omenirii sun t ac~m IDcredibtl-de .çalmate, Celulele gray bolnave ale o~ procesele pe care le vedem acu~W::~ ,1 trebUte sadisp
Irupu]uleste singura cale de sai "vare. "TrebUle sa tInzj; si:ÎIlcerci , sa depui et;orturi m filecare zqlÎn fiecare ora, . sa te lupJ1cu . . Une ,

-

"

.

-

' ,

,

'

'

ÎnsuP pentru a,-'-hn ""',.,..e ceva, dar'sa-..f1tmmte câ ,. putea aaJIUse vida ,i va trebui t 1 '. mmnerezultatelear e , u~p din nou. Nlcl un fel de automulf1tmire sau semet;e ,.. n-ar,e~a bUISa siil~IUtasciiÎn nai...

, !

.

,

\~

~"-,

" ': 102

1.

103

.

.

i

.;.

"'.

,'.'

"'

,,,

fiüluÎsiu J\.Iri:Nu $ÜU'din(cebIib2i r~

lsiaiba'un'altriu1ne.

,inereu oA:elilf'trebui .

'

,

Da,noi 8lI1'mJt\a inç.epotsi-ÎpuBeI11JiUflleiedeArtku; ~ar apoÎ n6"am riZgSr!dit ~ nè-atIl déciS,sl~j chcitte Juri,spune~ . . m~a, , ':,',," ,',', '" ",' ,;

.

'.'L 'Mi'UitIatab1ou]'b~geud!

e ArthUJ',

nUmeliJtfti~~lIatutui "

"

"",

~um'ele

Dragostea fara' de copii face parte dmtre cele mai Înalte simturi ale Universului ~ de âceea orice forma de Înciilcare a ace~~i' iubiri, exp~matii prin renegarea copilului, refuzul de a avea copii sau de a purta 0 sarcina, nemaivorbind de Întrerupere În spe~ Îh fazele inaiRtate, renegaFea omulUl'lubit ~I ml nu~al cu faptele, cu vorba; ci chiaqi cu gându! poate dl,ice la urman foarte grave.

"

,

'

se Îrttipire~te

in târnj,ul

bioenergetic

/

alomului~i

"

dep~~de d,e karma celuia al cirui nome, il poarti copilul. Înainte . ,copJilor Il se. ~ideaunume de sfinti nu intâmplit6r. Karma . s~cr()~ta,. pura a,sta.ntIJl~i'seuhe~ cu k:uma copilului, 'II'proteja ~I acpona m favoarea lm, Dându-f eopilulm:numele unei'ri1de rlscim debarece gre,elile'~ vi9Jile,sale va trebui si le ispqeascâ cel care I-a luat, odati cu ntln\.ele, ~i o. parte dm karma, copHul adll:a., De aceea, llându-I copilului' nu.nu!le unui mtlritor' éste necesar-a blocarea, piirtii neglttive akarmei, rugându-J;ie la Dumnezèu in:gândc.a În numelecopilului's1i mtre numal cetace este IuIlÜM~, ce, aspitàspre' dragoste; comuniune, nOblete, spre Dumn-ezeu 111numeJe accluiom ÎlI cinstea ciiniia ne botezârn ~

copi1u!'

'

,', "

,

'

,

',0 co~rmare coovigitoare privindrespoll$ab\ilitatea pe tare '~ avem Ulll. fata de alpi, ~avut-o bdati'Într-un .al~or~,Dtipi '

,

,

,

A~eacopii

~eja.destulde ,man cârid 9-a decis sa niai aduca pe .

saValllt 0 cnmii aUit de mare, Încât nimeni 11-0putea absolvi de

pe ds1i eap .

~

.

.' " '

/ ,

. ale 0 tâniira extrem de frumoasa prezenta deformatii structurilor câmpului În regiuneacapului~i În partea inferioari a abdomenului. Asta Însemna bG)1iginecologice În viltor. Ele s-atl sinucida. decla~t În ID.omentulÎn c,arei.a trecut printninte, sa s: Dupa Întreruperea sarci,nii ~i supiimarea dragostel fata de omul . iabit a Început ac~onarea acestuiproces~ ' ' ,

'

"

lume:,lI1cii uni COpi!.probl!bil cii avusese destule inciilciiri, ale legildr ,SUt>~me !Hndci i~a JÏ!urit eopilul laputin tUnp dupa n~re. Nici macar nu, I-a' mai inmormântat.. L-a lasat la maternitate ~i, tara sa spuna 0 vorba, a plecat. Dupa 0 Itlna i-a m~nt ?'ru~a; JlpOi alta, apot inca una, Or~ul nu era mare, p.:'etenll au II1ceputsa caute În dreapta ~iin stânga pe cineva care sa po~tii expllca motlvul. ~i sa.ajute familia, Au venit la 0 "baba" celebra c!",e.Ie-a .spus ca nu poatef'ace ,I1ÎII;1ic pentru ca fainilia ~e~me sa dispara .de tot. L1isându-~icopilul În spital femeia a

Au venit ,la mine odatadoi pacienti, Femeia ,avea .chist' ovarian baroatul dureri puternice' În regiunea lombarli, prostatiti. erau (egate de Înciilcarea.legilor energeticeale BolUe;;:;>ambilor primei ceakre. Cauza eta una ~i,acee~L Femeia ~~-asfatuit ~ colega s1\ facll Întreruper'e,,' biirbatul a 'lnslStat ca sofia sa sa aVQlteze. Adica dorinta exprimata În cuvinte sau În gând de a nimici'viitorulom este 0 Înciilcarea legilor pentru care omul ,plate~te wJlaniitatea, ~ cu soarta sa. '

,

"

cursulpe care I-am pnutacolo,a venit la mine 0 femeiecam de vreo 40 de ani ~ mi-apovestit urmiit.oarele:

,

.

Ma gândesc cu gr9azace se ya Întâmpla cu noi peste. câriva ani Suntem total analfabeti. Pe fata 0 vor trata cu pastile~, chlar da~a ea se va interna Încele mai bune clinici ale lumi!, nimeni n.o . vavindeca pentm ca la baza bolii sta boalasufletului. Omul care ucide dragostea din el nU'poate fi vindecat cu pastile. '

r ;'1<

~

0 tâniira avea 0 grava'b@ala de piete, Eu Îi spun motivul: - Bimica dumneavoastrii, În tlmpul sarcinii, a dorit sa-~i ucida copilul Întrerupând sarcina.' . . . " - Imposibil, Îmi raspundefemeia, Bumcll mele I-au munt ~ase copii ~i numai cel de-al ~aptelea a fost marna mea. Cercetez. cimza mortii copiilor. Buniea, din nu se ~tle ce motlv, nu ~I-a Qorit prim'a sarcina, ~i Înca foarte puternic. Prograrnul de ,

J

l"~

,,.

,

10;'

105 ,

diaqugere a

.~~ .iabiap,IAtnidite

.>~ inst.QJat, În ~âmpul ci. SentÎlltfntOll!'~'deurâ.. WtotUiQj)pd"'~in subcon~tient ~,.Ia .,fiecare ~na, decla"Wlu prognunql de distrugere a, copiiJor. în ciuda doritltelor ulterioare de a avea copij".Jn;'~PMt cOtUinuadc '~.'~amul distructiv; ~t program este prezent ~'iI! 8u~c6n~entul '

,

,,'

,

,

,

,

'

pacienteimde provocandu-ini~tecomplicatiiepidermice.

'

'0

-

:~

.

,

,

,,' c.

Analiiezprogramut

'

,.

'

-

În 1957 'ap Întrerupt 0 sarema, dupii care a survenit

Înrautiprea stirii dumneavoastri de sânitate. - Da, dupa avort soarta mi-a devenit potrivnicii. M-ain Îmbolnavit de tubercu!oza. '

,

,

-

Dupi cinci ani vi s-a nascut 0 fiica? ...

.

.

ea Î~i'isp~~te prop=~

'

'

,

.

"

' Pe pacientii difici\i n" gh1 ez 1 permanelltii, controlându-i tru refacerea 'intregului ' . de la distantii.E.ste. ab:IU~::Ce1:r' Pa:~steia. Intluentarea ~i ' bolii tablou §11ntotdeàuna mâni-n;D1ini. Sut1etu1 se merg con~ent1~ek

'

~

, ,

,----

,

.

'

,

.

1 0 femeie ~i povest~te viata, mai precis, povestese eu iar ea confirma:

.

Multe femei .~u ca ~itatea.

În câmpu!copilului ~ acesti\ ~~CarteÎntre marna~icopil. Ce n~ Începe si.fie bol~a:t '. sugereaza ln pnm rân!('incor~ctitudineastructuril~ câmpulUl copilului? -Sun!dlatezele, aI"l er~l e, pneumoniiledese m copniirie, boli ale rinicMor, Bolile copnl?r nt enerate de deforrnatiile te~te de la piirinp. structurilor CâmPUIUl.bl~~ne rg,:c" n:An~

-.'

,

rudelai-. sale.'

'

'

,

fRea aV9l1, a billt ~~e substante otrivitoare, fusi nu a p\riut scapa de Sarcina. Copilul S"Rnascut totu~imsa fapt1l.1ci IlfIl.a' dorit, atentatul.la viati ~i iubire au format În câmpul marnei, distorsiuni care a\$ deformatfÎ, au, deteriorat strueturile eâmpului dumneavoastra cândaveati n\J.lIllli,einci ani. MQ~enindu-le, fiul' dumnea'voastri plate~te acum cu durerea lui de picioare. Comportamentul femeiicu cinc,ianiÎ'!ainte de'n~tere,m tÏmpul sarcinii ~i deasemenea de la ,liaftere pâni la. maturizarea 'Sa sexuala, Îi influenteazi putemic destinu! ~i sânatatea. Una clin modatitaple ge. blocare a programelor negative introduse În subColJ~tientul 1J0stru 0 eonstituie , rememorarea c~mportamentului femeii În timpui SareiWicât ~i comportamentul ,

,

'

,

-,- .Qupi cinci ani 'de la n~tereadumneavoastra,mama dumneav<>astraa,ramas din neai:enpe,i~iircinati. A mcercat si

r

iiniitateami s-a ameliorat.

Ii se arnelioreazi dupii n~rea .. p pnn aceea. ci În timpul sarcIDii . copulor. aptul "este . . explicat ' 'ca are Jaco revigorare. Deslgur, organismul se mobllizeaza, ~ p,entru co pil ii Înnoblleaza .'mblrea pe c'are marna 0 nutr~q. ., te eliorându-i starea fiziCii.Dar males Câmpu!Ulel arn structurile .. .. . n -0 bânuiesc..Mama Înci 0 cauza. Pe care . transfera . . OaInenllnlCl . ur i tulb arlle sânat!pi' marne!; pnn care boliIe sale copdulUl!.~dlc, !

"

alti pacientamaroagasa-Iajutpe fiulei: . ÎI dor foarte tare picioarele.de parC$.i s-at frânge.

À,proape c.anu poate mèrge.

iluI'

,

"

- Da. Dupa n~terea COP ~1 " Mi-a trecut tuberculoZR. E drep ~a f~ta a avut 0 diateza 'putemlca.' lar dupa .ace~a diverse boh" ale pleIii' .

'

....

"

,

!

,

vin~eclimaI greu decat ~p. ul Cand trebuie sa ajut un copi! cu e' imi vine de mul~ 'on sa mi defofmapi ale ,cara~lt A

'.'

~:;: d~ cazuri simt ca me1?da Înca dau cu capu\. de peref.1. .,. n-arn dus-o la perfecp~ne ~l.IDCleu n-aIn atins perfecpunea ca vindecator ~I filosof ln schimb, du Ii 0 'practici Îndelungat~ , t ~aCeÎnc!, un pas' ln direcpa . poate ap~ea 0 luntma ~ se va pu ea '. 'dezvoltirii metodel. '.. ,Nu demult 0 cuno~tmtaAm-a ru g.at sa-I viid pe fiul, unel d' ~ijumitate Însi avea,un prietene. Copil~. nu avea

d~~ caracterilJ~redllill de dur, nce ~o:fii trebuia pe loc sa-i fie . capu! , 1, zvârlea cu ce aV_, la ÎndetnânliÎn Îndeplinita cacl, alttie.. iirintilor sau a striiini!orcare se aflau . de fafii. ~i, se eIlerva DO

'

~umpllt daca gre~ea:tinta.' A. Odat! bunicu! I('a prop ~~ un, ~g;.." Daca promip sa te Parti ZIS §l u.cu.t L-a Plimbat, I"a. adus. fromos, te p limb cu m~ma ,

,

,

f

'.

t~

acasa iar nepotul a luat 0 m~mul" , ~in~ ' 1

§i i-a aruncat-o

.'

buni cuIUI

. 1

107

lfJ6 ",

-~

\

. "."

'..',:" Eu i-am idi.qtat la COO8ultati" e ,am ,.1U copl ' luIui pentm ca pricma era'În ei, 'ln am anPd01 E~!I'Pi\iinp 1 au vetJ' t ,1 'IIBpreuna Cu'

:

.

,

,

,

,

.

batefeul, 1 î' n cmcisprezecemin te l " Întoi'scabinetuJ ~ususul În jo~ a spart (J veioza, s-a a;ro;UifcÏ: casetofon ~ a distrus () cas(:tâ, apOia !!-isit'ni~e tuburi " pe cJ.ea 10ceput sa le' arunce ÎncapuJ piirintilor sai,AiC::i:~psea 0 p!!!ermca.:wumulare~e ~artI:1inegativi din.;fa:miliatatiilui ' , kaarma personala,a mamei, ln , tlmpul.8arciniipiirintiise cetÜu',~ des nutnn~ repulsie unul fata de , ceHilait de 'aceea 'pachet!1l ~iasubo::ogramelordjstructJveajnceput sa ' ;~ acponeze automat a=~~~Ptcopilului, Niciunfel '~e miisurinu dilÎlinua1J agreslVltate,Lueru! cel' mai , .. .. InteresaU.t Cfa ,'" ' 'w mdlcatoru agr co~tiente ~i subcon~~te nl1 ,.erau .p,ea 1oalti~~taJubiiiat., Pnn unnare , . 'QOmpottamentul ' sau er d "a d,e cbnceppile, co~portati1entu l.§i starea sp~tual:œ~a~l' a, pannjL'Gr m momentul< de, , , , \ fata" " , . t:;upirarile mocnite r ~' e, p~~!or, unul' fata de œœ~tdeterrnimii CO/llPortam: .copiluhll ~ pUnficar ea k arrn..; , ~. , $1!~. ,' ÎDCi ' u" , ' .!DI doa ' ' 1' bs ."",,,,,,mmlC' A~--" '. ' , D ameliat.arestabiliia-structuril~ laampu.lw~ ,~edinfé am vazuto I~ copi!, 0 nive! .b , are a stru , ' . . cmrilor Spirituale, Ïnsa 0 schi.marerealaa" .' , co~tunfel areloc w'

"

,

,

,

'

""'"

..

.

,

"

;

'

"

,

.

,

.-

"

.

,

,

,

care-,exista progratne prmiçe ~o38e.

treiluni,

,

,

prin\i!i

de a"ceea nu.~ebwews~s~ conteze pe

un~tat. .instatltarieu,.l-am pe pannp ca :rece cJnClllprezecezile triJbuiesa ".._~r~enlt ...,.-y.e se eehilibreze cam '

,

-

,

.

-

,

'

"

. . '" Ali ~ptat rezultate imediat e. Capacltatea energE;tÎca a . . sufletulw este de O !DIe de 0 n mat.' mare fat; d e cea a corpului .de , '. . . aceea cbpilW nli Prezm.. l' nca" ~te:' schimb"' . b ,an VIZ1 ,de.,In a patra Z1 v-ap permis sa vi '"su w. '

'

'

.

'

'

'

'

.

"

mIne incilcând astfel legile ,supreme, Din aceasti ca!:;~P': era "copiluJ.Va mg-si' prlce ,..; p-,. acestluclu! Daci ID-am apucat sa-I tratez fiul dumn P eavoastra, , eu VOl,face tot ee-mi sti 10 ,

.,

'

'

uteri ca sa-l ':" aJut. Repr~unle dumneavoasttjreprezinti un 'tandi cap pentru lÎline, pentru dumneavoastra~i ;""ntru COPI. '1 ,""-

'..

"",

" " ,

-

- (' P\!.1 sunat cuno'-; 'lWnfa !Dea. . w' Sesufooa. M . w , -"-Bai aLU.lUIII ~>" " este rau. &Icasa a mtrat mparucit . D'iscutcu mam\\ dl Ii ,~exp ç cauza celor c~ /l-au ÎIl.tâmplat cu copilul. , '. D"upaw'Clncl,ziIe m-a'

pedl1apsa.

Mai privesc 0 data structurile karmice, 0 tratez pe e~pe fiul §i defunp: ~ ne despâ!1impentnl'operlolldii ,Peste cit,eva.zile.iarJ3).iS!JQi:culiO§tinta.mea: '

...

,

Aceasta intensifica

progr~ele dumneavoastri §i sarcinace vii revine este aceea de a le bloca. Principale!e dumneavoastra Încerean ~ viapi trebuie si, fie jignirile din partea sOfUlui~i fiului. Fiul deja 0 face cu vârf ~i În4esat $i laBO! progratnul se'p,O\\te deel~cu §i mai multi putere. Dlica yeti reu~i si' suportati toate acestea tara sa .Iepurtati pici fiului ~isofU\w' ~armavi se ridica, ,1oeerciirilese Înçheie ~i totul Ya fi ntinUl;lat.,N;-o sa r~p; laneplicerile pe care le aveti , 'În Iatnilie ,se vor adauga boli §i alte nenorociri. , Femeia se uitii ,'(inOVi!-ti ÎIl p~ânt..Eu continui: ~eav?asn:a.~pitii În viapi va ti dorinta de a , ','=P~cjp~, vae~cati1picioare s01Qt~ifiul. DaQilvetireu~sa va abpneti se vaiÎn,drepta in priJnul rand 6.u1,dacii nu veti reu§i, pregâtiti-, va sa

'

,

rntmat pe$te.weo

,

.

Trec pâteva ~ ~.vine lIUIffi8. baiatului la mine. EU.ÎieXplic: ,-.Fiecare'om pe,paman.t Se n~e pentru, ca, trecând peste ispite ~i penocociri, sa.~. dezvolte ~i si-~i perfecponeze sufletul, , structura, sa spirituala..Fieowe °l/l' are cate, 0 cumpiina În viapi,~i. Îl:l,permanenpi'el va fi ÎD,q:rcat~Ct mpunctulsau vulnerabil. ln vietile anterioare v-ati sup~atcau sotUI, fiul §i tatiil. l-apc~eat pur ~i slmp!.qÎJ:lpicioare. De ae,eea v-ati niseut mtr"o fatnilie În

,

- Acum Îi e rau ~imamei §icopilului,are din nousufociiri ~i' convulsii. ' -

,

, ,,'

Motivul e ditl nou acel~i. Marti seara marna a Început clin nou Sa se ÎIldoiasca, daca, voi putea sii fae ceva; mica pot eu Într-adevir sa vindec §i.sufletu1, nu nuroai trupul. S-au pomit repro§Urile, renegarea Divinitapi, dorinta obpnerii unui rezultat . s-au reflectat f'ara 'imediat, a., efectului vizibil. Toate 'acestea Întârziere asupra comportamentultli copilului: el ~i-a mu§cat prietenul- la gridinipi. Marna s-a supirat §i a gândit rau despre ntine: La nivelul câmpulvi s-a produs un atac bioenergetic. întrucat câmpul meu este echilibrat, eu neavând niei o. vina, atacill s-a ÎIltors Înapqi ,~ia:ciizut asupra mamei §i fiului: îi expli~ din nou cauzele §i le refac structurile câmpului.

1118 ,

109

' . . Vrefi s'vA dau 'un sfat. ~ ~ii fi~ siiniitoasii ~i sii triifi . 1JlU\tt1m ~? Niciodati' fl"~ d m, .' . ... nl ,~, . ',~I" e mmeDi ~' C nu enutep reten.;' ml ,"--~' ," nilIlânui P . t'l, '

'"

. Unei femei Îi exi>lic camotivul bolii fiului ei ÎI constituie comportamentul ei din timpul sarcinii. Ea credea: ca sotul 0 va parasi ~i il ucisÎn ea dragostea pentru el. A biitut-o chiar gândut sa-~i puna capat zile/or. Copi/nI are slabit contactul eu Divinul, cu UniverM. Acest lucru se ret1ectâ asupra stiirii sale psihice ~i

.

,.

01

.

Jo'

.

DlCIun fel de re pr"" N'ICI fiaf! de soarta,nici ..,..,. nici faf~ d' . . ,1" eoarncDI Put- .' sii..JI '." exterionzafi eum " donf!, darÎn rorul inten' or :-t"

,

,

"',

,

'

,fa f!de.treeut; ,

once '-Y' """'0."'.' ald ~voastrii reprezmti un program d 'd' tru al ~Iwa c.~ai-J adresafi. Celula nu poate faCe ~e;~re proptille sale,intetese. 0 astrel' organ~mulw plecând. de la sau se . . . de c,eliilaeste resprlnsi Îmbolniiv""'teNe, . arn ob~nlt .. sii ettHtem pr~enJ:lI..raf!de toata fl.llumea: fata de stat;faf! de ~fi . COlegude "

.

,

'

fiziee.' ,

'

;;~

mde. Trec

..

al"""

"

servici,'faf!

..

. ZiIe: Ma un;"''''"-" ,e;z CUItIse SlrntebX;tul. Marna nu-a f4)Usciinu-s /tid un fel de schimbBriÎ" ' dacii 1 se aratA . cureaua. incetew eu aruncatUl1 .' ~ .

,

,.,

Câteva ,

.

,

,

_

,

,

'

'

,.

,

.

,

.

lIVea nid"un cfeot/Bi slavA D ucru::::r m.amtenici cureaua iJÜ 'eampul s.a echili1:J.tat; procesul e În Curs de ~bilizare, ~mtI ,

fi eercetez de Îa distantii e

'

"

.'

"

8gr~ivitiJU sale:suicidul. SuJU::pil:.. ~c~cii Ocauzii a. de distrugere reciprocii au d l ' ,pArintilor, adicA prograrnele

;, ,.

ec an$atprogramul de amo.distrugere ",din rnoinenM.~eru "". ',' prograrn orientat spre interior' ~e. ,J!entru.a nu pIeri, atest ,mtoarcesp:e exteiior , ,""~in,du-l" a~br.! pi! corecpe câmpul copi/ului devin .. . ,cald. Se pare eiI a fast' elimin . e nta.Il'IlaIeabil,mai al ' -P

.

.

"

'"

"

~

cOntpQI1anientuluisiV. '.'; ~~ din caUZeleprincipale ale . " c~ci zile.'Discut eu cun~,~.tinfa: mea. ' $41, pnetena men foSt 0 :""" len. fu-su '.s-a apropiat de ta ~ toati seaca a mângâiat-oPe~~ .În asemenea:minutem'AI' ... es pentru ce triiescpe piimânt.. . . \

~~

"

.

:,

A' euro, c' ând

...

,

.'

.

"

'fratez feme~ ii cercete '

'

'

z.1nmod'.obligatoriu ~ pe rute'poate sii~1~pe pe

copm lor. 0 diseutiede maximum' copilde muiti &nide Încerciiri . b:t

'

1 eJq)lic mamet care ar fi cumpAna principala clin viaJ:a~1 . '. , wlnerabile. ' ..l'

.

"w

fi

care

~puncte1e ,-.

lui

explic cauzele, 0 atentionez cii pentruea Îneercarea capitaUi. va fi sii-~ipastreze sentimentele divine fat! dè sot ~ifaJ:ade sine. -- Yeti fi mereu provocatii Sa va deziceti de Dumnezeu Însa ldumneavoastra

de

'

.

t

-

'

-

,

va ttebuisa rezistati.

'

Dar altiicum traiesc? ma Întteabii ea.

Altii au rezerve interioare pentru contactul eu Divinul. ~i . ,

oricât s-ar dezl"Ceei la suprafaJ:ii,În interior, in subcon~tient ei au un buncontact. Rezervele dumneavoastra au fost seciituite. Aveti nevoie de ni~te eforturi co~tiente. De câteva ori n~ati rezistat ÎncercBriIOr:Anume de aceea aveti 0 tahicardie 'puternicii, dureri de stomac, colitii, compliCatii ginecologice. Am ptts corect diagnostieul? -D8:raspunde femeili uiniità. Am fost internata ,În spitaUn "., ',' . wma,euojUmitate~dean. . - Acum, la nivelul cântpului, se fOf!Il.eazaun fibrom uterin., Daeil RU vA veJ:i repf"ÎIIlasentimentele din cauza' unor ptetenJ:ii sterile,el va deveni 0 .rea/itate. ,

"

.'

'

"

,

'

,"

-;.-

Dar Înaintecumtriiau oameDii?

'

"

, '-'- ExistA 0 vorba: ,J'inerefea miinânca 0 turti dulee aurita ~i crede ca e pâinea cea de ,taate zileIe".Ïnainte, prin eforturile prorocilbr, ale sfinJ:ilor,prin poruncile Sfintei Scripturi, printr-o comportare oorectii.oamenii se aflau ÎnV-O comunicare str&nsJi cu universul, fiira, sa depuna mari eforturi pentru acest lucru. . cu Aeum ÎnSa toate acestea trebUie sa ni le c~tigam singuri . sudoare fi sânge. "'. Spuneti-mi ee Încercare. 'il a!jteaptii pe fiul men,' ce

. -

primejdie? , ~3erce~.stru~le.kirmice.

'

'-.,'

.

-

-

- Pnnclpala Incercate peste care va trebw sa treaca este sl8biciunea pentru alcool. ' / , ma Wiv~ phna de uimire: Femeia \ \\ \

'/

/

.'

110 ,

III

~ El are ~

siibeii.CunJ.

;

trei an~ dar,cum vede berea, cere sa 'i sedea

Roate fi ajutat?

' ,

"

'...

''','

'

- PÏimul "Iucru,pe care trebuie sa-l, facep este, sa echilibra!i' , regÜnul alimentar al ropilului,Ce ÎIlseamna slabiciunea,luipentnl ,

alcool?Înprimul rând faptul ci el mtr-o oarecare mÜ$ura,este robotiil poftelor sale, ca nu se p,oate ab!ine, Aceasta se mtâtnpla fiindQiispiri,M sau este la Piimânt. Dacii spiritul se mvata,'trupul §i poftele Ilcestuia pot fi controlate, Omul trebuiesa posede lucrurile~i nu lucrurile sii-Ipo~ede :peom, Înprimul'râpd avej:i ,-

;~.

grija ca fiul dumneavoastrii"Sa nu ItIanânce Peste masura, Mâncatul peste masura ÎD1pinge,spiritulcatre piimânt

-Femeia o~az:a: " ~Numapot a0tIDesa-i gatesc Cevabunu! de mâncare, Când s,-aniiscut,plângea tot.tUnpuliar eu, ca sa nu pl." tot timp~Hi;dâdeam saJwgâ, ' , -- SUb~entulsiu simtea ci el are un contact precarcu '

c - 'stipân va fi lucruJ promis. În face din cOPllulsau un sclav al Cann tot .

,

,

sa-I iluzie

A

'

'

'

,

unor apucatunurate,

"

'

Comportarnentul dumneav~as tr- ÎI influen!eazil deasemenea ,,:. continua sa va suprimati foarte putemic pe coy~, D~~~ . sentimentele dlVIDefalà. e ~Ot~ dUl!neaveastra. aceSt lucrt.lse va iIuI" U ' rasfrange neintâfAat asupra cOP", , \armece. El a Început sa .se t Imp resta ca 1 s-au lacu . " Am ' mul nmp', ,.~ uln " rau cu mme,m A

"

'

câmpului ~i penetra'rea in acele zone;

~

,

'

'"

,

"'"

co~tient.

,'A ru~i cum sa-I ." Sfaturile vrajitorilor ,.' - Am clnt, mtr-o reViS", " 1 . ' faci farmece ~Ulva. Sespune ci ac est luceu nU-Ipencu os,, 'om trebuie mai intâi sa UClZl , -,+ pentru ,.-1 face, farmece UDUI. -fiindcli farmecele "...1 t",\e d 1.VIDe care-l , protCJeaz:R, "in elsentlmen: " care potriva naturui' es Violent .m drep tat Îm , ,

'

,'

,

A

'

,

reprezmti '

.

WI ~roc

"

.

,

,

,

,

,~ irituale: În acest caz ar.e IQG"o

aduce prejudlcu . stru~:r~ui nu numai a celui vra]lt CI,~} dezi ,nte, grare, a splOtulUl~1 es . -'1 e respec twe Acest ' lucru se rasfr ange ID celuia care face vrajl vor vent. , mod catastrofalasupra copu" 1or, În sp, ecial acelor ce . Femei,a da dm cap:, ,-' ot; obti~e niciodata, nimic ,

'

-

'

"

- Întotdeauna am afirmat cu fl)$, prin violenlii. - Deslguc Ce este m "A

'

,

visare a ceea ce este

-

,

"

~~

c<m,lPrt:

material" /pâmântesc Cùboara incredibil de jos, Facej:i-i cadouri când riu se ~eapta. Marna care-i spune copilului: "Uite, .daca ai sa fii cuminte, dadlai sa mvej:i bine cumpar cutare ~i cutare",

,

""""

'

, ",'

",'

" , poarte extraordmar oe ,e În 'clumneavoastra, La e.1 C Nici un fel de farmec " - t; ile dum neavoastra sub con~~~:~e el reactioneaza' Î.ll mod t,

,

"

'

,

"

,

'

'

,

O.uindu-'se,el aineeput saGal,lte izvorul confortillui nu m, ' spirit,.ci m trup. Cerinteletrupe§ti au inceput ,sRmtreaca. peçele ale sufl«ului.SpirituJ a mceputsi se deformeze, " '

''T$ice-ideticutacum? l , '- .sa nu-I mai, mdopati. În nici,iunC3Z nu-i -mai'dati nimic mtre mese: Este necesar wuÎlinimuin dehrana'§i la ore fixe, Mai putina camemtrucât aceasta te tintuie§te la.pâmânt HJ;ana trebuie, sa fie vegetalâ, Se exclud,toatedelicatesurile, Copilul' n-are., nevoie 'de ele. El trebuieorientat cu. prioritate asupra cerintelor spiritului, Qit maii;pu!ina sare Întrucât aceasta ridica agresivitatea subco~enti, . Nu-imai" prom!t~ niciodatii COf~ului ,ca-i v~* ctimpira delicatese sau. JUcam. Copdul trebule' si se gandeasci la satisfactiile spirituale, Promitej:i-i ci-I veti duce la teatru, la, muzeu, Omul viseaza la nivelul unor structuri foarte, fine ale

'

,

,

intensifice. de

'

,

"

mcerca 0 falsi'

,

1<11

,

','

UniversU} §i; plângând, ,Supraa!imentându-I i-apçreat'

-

a si vrea,creeaza un progr arn de nimicire a " unor ',..'avan",je mate n ale ' Asta a ~i fost cauza ln fiavoare", " ce. e srant . recedente, Dezvoltarea. " 1' n"lor annel CIVIIza ' aIa- a dlsp l'A P pnnclp , ,'. . ~ tn spiritualititii C9PI!ulw este ce l mat bun medicament UllpO va &1(.-

,

'8ceSt ma d ea,

,,',

ca nu P 1",

-

"

,

"'"ond vra;itoria? Este utilizarea subordonarea structun 1or "

,

'

scop~n, egOiste, , resu rselor divineÎn , ' karmiceunor ID'ter ese,tactice de momen t . ,Când pentru o. ce 1u la' disparat8. problema propriilor el interése, a propnel ,su~ravie iri este pusa mai presus de lnteresele organlSmulw" c~, d!' se dezvolta dupa 0 lege propne, diferitâ de cele dupa care trate§te or,ganismul" acest lucru se,poat~ transforma Într-un proces oncolo~c. , Penetrarea În straturile fine e c âmpurilor unde toM este cele mai, ',În scopuri telunce, de consum, decl~eaza ,

,

,

,

1..

,

uimitor,

f"",:,,:.,>~

,112

lp

.

,

" ~ .. piJtemice progfüne de apirar~ ',ln fun' cIJe d~ ~adul de penetrare, se c,upleazA mecanistriul distru' ", '

=

unuIgnJp de O'arneni~ichiar ~l

-

mdiVld, a unci farnjlii a

c

.unO'i grave Înciilciiri' a '-""," .' ' wea si fie cu O'muwblt l'" ce trebuie'siifacA?

arnenirii Întregf .. -DacHemeia

-

. dumrteavO'astri rle comunicare cu Cosmosul va SUlltÎnchise,aveti ,un nive! bioenelgetie scUIlt, va PUtetiaminti ces-a mtâmplat? " 'Am avut un logodnic,. ne pregateam de nuntamsa eu am cunoSCUt.Unom care 'mi-a'pliicut fO'artemlllt ~ rn-am ~tO'rit cu aoesta, Am gr~it cri ceva? Îl iubeam'1)18i mult pe cel cu care

Am sAva,~.",.sesc m°rh,";

a "straveche <."-x",

'

, , ""'1", Prin bagatia x Sp,ln' ' tual . .. O'fernele nu nurnai cA'~l pO'ate'"ferrneca" s6tW, dat si-I

rn-am

.,

~lfacAfericit cu adevirat

. ," . Fefi1cia~ja rlimasb~n iar eu,mat ()~ sery un tunp abreO'la,ei ~ a cO'ptlului,Câmpul devine.

'

~

,

.

Un co pl'l' are 0 encefalapatie "

l

Cu

'

'.

' '

,trel anl mat' nte de n."A rea .' . certun sa" -m farntlie au avut lac ", dIV°rtuIUl;>5itatAlui ~i marnel np "pu te mlce pana la limita " 0' datii Ie-atrecut prin minte, gândul 'sinuciderii, Aceste de autodistrugere atât.de'"SOlidar" Întocmite,~:o~e~O'nstante ,

',

~ u:a'?te de ll~terea copi/ului ul Ul sau, Adultetuleste mai bine

~.

se gasescacufli1 În strucfura

-.-.

-

,

prO'teJat'fÏ':prooesuldistrugeriil cO'ptllllcarea tn~nitdl e a Piirinp ~ dO'uli,prograrne cumultmal'ielit,'pe aând puternÏce.l 'IJ e' au.tO'distlugere PI.'AO'~ . ",.., acumpnn encefala ' , pa~e, ... Marna estenedmneritii; , .' , ,

'

.

,

,

,

,

'

-'"- Dare, dacii s-arelimina

" bme?

,

a

"

,

',

"

~tea~ copi/ul s-ar putea face

.'

'

'

. sufeta' din cauza "'" St.erilitiilJ'-Mi apuc sa' Pun diagnostreuL Judecând. . . dupa- starea blaener"" g"uca, este vO'rba de 0 po- llC. ' hi stoza O'varianii, '

'

\

Femeia se mira, . -CucâtivaaniÎn " , urm'-, aaIJcO'mlSO'f1, ,ap t a"-Impotriva regulilor "";" "uCII ~~aceasta este cauza Sterili" ,taIJ1.AIJucls,lUblreadin blirbatul care va adorA 1i Încii fiOaTtecrud :p pnn surp. rindere, Canalele .

nutre~te asemenea

sentimenteÎncât uciderea',lor, ID tine'.sau În el, ~te

'+-- Ce si fac? Întreabafemeia,'

sistemul de protectie. Cea maibunii

O' f~meie

- SinguriiSUlltetivÎnovatade boala dumneavoastra,

'

0'

crima

'

'

. O'rganismulnu' va' mai, avea de ce si se opuna

. -

,

'

Înprimul rand sa va c~n~entizati nu la nivelul p!irnântesc ci la un nivel superiO'r,spirilual,Când veliÎntelege tO'atèacestea,

.

-

'

'

Îi',e,q,lic femeii ca "omul 'care iub~te

"

, . -'"- Sanatatea' copilului .l..umneavO'astrii ' ' de d,epm de " star stru""" ~.~n 1or sale spirituale iar ac SUlltdefotrnate~ ~j, dacii e~ se vormdrepta, copilul va fi siin::a '

,

miiritat,

imensi. Daca ne luam dup/i IO'gicade'zi cu zi, sterilitatea poate fi eliminatii ppn' interventie chirurgic~. Ahumecu ;~a {,levase otuparitedicina contempOIalla. Insii; distrug~d iubirea, sentimentul contactului cu Universul, femeia a distrus structurile spirituale' fine atât la ea cât' ~ila biirba!, Copi!uI naScut În astfel de canditii, ppate avea ni~ structuri defannate ale spiritului. Drganismul femiriin blocheaza aceasta posibilitate, refuza' sa conceapa uncopij care sa fie gray bolnav, sa moara sau'sa faca mu altora. Dacâ pa1!ametrispirituali ai femcii ar fi fostcobO'rati , , nu S~(Iffi instalat nici sterilitatea, ea ar fi nisent un copi! cu karma lneagra, Swctura ci spirituaiUnsi ~i sistemul de protectie au fost -destul de bune pentru a reallza ce pericol Îi p~te pe copii ~i nepotÏ, Noi cO'nsiderlimÎn mO'dobi~uit cii :aceasta este 0 boala ~i ne luptirn cu noi ~ine" cu prO'priulorganism care Încearca si, ne salveze familia de la pieire, .IiexplÎc femcii toate aceste legi §i.vad ca structurile campului ei Încep si seffidrepte,

"

,.,~ii tO't.ce,mi~cii pe Plimânt sea;::u, mal~tI; cald, ApO'isenzatia curA de i/ummarea unci pArti a mtregulwcare se mtm...te Um' vers, , ' .'" '

/

,"

~

si cupleze .

ap3'raœ a spiritului ÎmpO'triva

degrailiirii 0 reprezinm, deformarea structurilorprimitive

ale corplllui. Distrugerea acestO'rail obliga pe om sa mute punotul de sprijin de pe trup pe suflet eeea c&-lsalveaz/i, " ,,Baala nu' te Iasa.sa pa~ti" ; se spune În Biblie. , lmi .amintesc de 0 tâniirâ cu un CIIZana1og, Avea 0' opturare totaliia. trompelof,' Cauza era, uua singura. Strabunica ei a .racut un avori' Însi defonnarea structurilor spirituale s-a Încheiat prin protect!a fizica a arganismului striiriepoatei sale, Dupa. discutia cu "

,

'

J

r.

.

114 j

mille s...adeclanpt re80rbfiItopturapilor,I-am

reconwu!atfwneii 'Mediciiaut~t,s,.o consulte:pe motiv ' ciboala' einu poate fi.vindelra~prinpioenergie.Singura spuneau. ei, este: intervenfia chirutgicalii.' Femeia, a,.trebuitcale, sa recurgâ 18 oclinici patticu1arii ~i, peste: doua sâptiimâni, mi~a adus radiografiile. Opturafiile dispâruseia complet. ,, l' Asifel de ca.zuri confirmi faPtul ca Începutul mul~r' :"boli ginecologice se gâSescJa nivdu! cimputui constitllind cel'mai

sa m.i fll.dt1
.,

"

. adesea 0: protecfÎe .impetriva m~te:nirii\lnor urmlllji .cU maJfOfJ11$: Dist1'tlgând din c,e În te mai, acti,,: aeest sistem :.de '''protecfie, ,nt;dicir)i contt\mporanii, contrib1,liela aparipa unei generaJ.ii~iDeÎDtelegândcauz~le; capacitate: vitali la bOlii, nive! fizic,i' moral.]zbivindu.l peom (de 0 boala COIicretii,medicina

deschideo portiti dezvoltiirii'pro~elor care coboariiimunitatea generljlia omenirii:, /

"

,

.",.,

'.'

""

Ceea; ce$eÎntâmplii aeum.cu medjcina ne 1Uninte:~te:, de povestea PUcll4retuV , l),n i;aliref care venea 1n goanipe drum, Ufutrebii pe un ,

,

,

"

','

"

~;

,',

" -Cum

"

.

",

'

'

~

,

-

,

'

,

,

,

"

Tb Inaviciossauhart Icap se ~tea un COPlas~ , unobicei:daca , ~. mare pentrU a se" gura 0 generatie de urm~1 t . ,

'

..

,

era ~unca ln . ' . siniit~i" dca se destramase n ? - ' fin:" n a pierit fiin al, tul ' s arta sta;,,. ' ; , , S piritual. . ',; . fiZlc duce 1a Idoarcapeuncorp Filosofia; careprive~te.oI1lU '" medicine,contemporane, ., ' "ii conceptia tngu~ta, u,nllaterallla 'mtr e.,. " tezareaExtirparea organulUibolnav, .chiuretarea,ectomla, pro t Daciromul'arfifostnumal 'ia+~ ,pr incipalele metode detratarnen "" ri 'a. fi fost core,ct~' Însa omul ,este,În acel~1 , trU ...' toate acestea , ,'. '" '. l t trUpu . a rtant dec til11p,~icâmp,lar :am,.pu! este, mal 11111'0, Întfe paIarie~i ghete:" spUnea Wà1t '

,

,

,1nsB,

10

,

;

.

,

,

:.,'

.

'

,

"

\ "

,

."

,

,

ù

'

"

'

,

'

"

'

,

.

,

,

,

,

" Nu Înoap În IDtreglme . . ' " an. . Whitm , , . trU'trUp ' suat ID ace 1IIIjl'tifun:~i ,..,.. legl pen,' 1I1an. IUlU ...iritu ' l Leg l e . . "t', ex1Staocore..larie severll: Pe ca' t sont numai ca Întfe ac~tea

,

,,

,

.

'

"

"

,

,

'

- Nu-i nÎmic, am.un calminunat!, '

,

'

"

'~L>umneavoastl'i mergefiÎntr-odirecfie 8r~ti, Îi rispunde

taranul,

,

. De aceea,când În '. " striicturi\Or spirituale ale câmpul~., ... trebUie si protectJa , ,,; apate', problema su.pr~, 'fat8o~~ adica cele Omul rând, strUctun!e.~ateg!ce,. supra,Vletulasca, l' . x al care ne 'l~g" de cauza primordlala. :" spmtue" ' : '.. " '. î S 'ta , .tim'" lecJ.iileistone1. parta annca eXIS '. n N~liVerrtVOlesa W, t, a el 'd ,

'.

sa,~ungpânUaN?

115 ,

'

,

'

',"

.

'",

,

,

.

~ând ,

',$'

~

aceste legi>'-de umce, pe ~ domeniul s:Rmpulul, al spintU lui , ". sll penetreze, ID e ., medicma IOC:P de , act'" tiune asupra " Însll metodele .sPecifiee, dU-~I uman pii'stran . , .' aaerea)aceastll lntervent' tie ,.duce ' ", corpu'1U1(re."';. -t...".. extlrparea," co

Da, dar trebuie sii mergeti mtr-o alra direcfie,iftsistli

tiranu! si-llimureasci pe ciliret.

"

nU'atâi ele pot fi .~i de op~e.

'

"

'

, ,

.

'

i--4"' Çucât va fi, mai bun :caIul dumneavoastri ~i,cu cât vefi . , avea mai multe:provim; tu atât viti fimai departe,d~ tel. ,

,

spm' tu ale'. insesu:ablle la la. ,serioase deformarl, ale structunlor , ,., " . . "lnceput, În~ sll faca ~I deei trUpul este ca mal ,

,

'

'

' Cu.cât maimarisunt realidrile ftÎÎnteimedicaie cu atâtsunt mai Îndoielnice În..faptrezu1tateldacestorrealiziirf.

LogicaQelora

.

' ce Vin ,

,

Ne-am obi~nuit,În virtuteainerfiei, si credem ci.principalul sistem de protecpe al organi.smuluisuntcelule!e imÎmitare.'.ullitar, Uiram Însi, un adevâr simplu: sufletul ~ trupul reprezin~untot Subco~entu1 §i cOD§tÎÎDta reprezinra câmpul iar corpul fizic'este 0 varietate:, un contrariu, dialectic al acestpi camp: $i cel mai ~ perfect sistem de 'l~roteCfieial organismului este, În primulrând, "

.

.

., apol si anali:zeze. , q; .. " mal lntâi .,.. abia.dupi aceea Logicaspintu lU1este de, a analiza . . . . . . coatemp~. d e a' a""ona ~t' '~~' hl p noza, , or di p Ceea ce se 'tâm ID. lllÎn me cma piere a este, 0 Îneer,care , d e aPro sihoterapia, extrasenson~,' P Pnntr-o ~el d e . mecaDicll a logicii corpului.de .log!ca, sufletului, î cat filosofia~ 10gJca abordare aceasta, d'ln urma dlspare, ntru. "rezent ' spiritului constltule strateg!"a iar cea , a trupului - tactlca, IDP, ,

'

,

,

,.

'

'

lU

succesuJ tacticmomenlan,

Jl7

..

.

.

.

'.

a eçJj

.

"Dupâmin~ ~ t?tuI. potQI:iuIw- .a~estelo'ca gJ . corpWUI.însa Inttebarea.,este . ~ da A x va mm_..ceva , ,'" . , . '"'1''' noI! . . .'" ,1 , . , . '

,

.

;~

,

.

.

. . . constituie defa. op at.ea strueturilor " câJ:npulUl detenninate de sentim entul de ur~ stat!.latÎn strutturile stabi!eale cânipului um~. Aceste stru~ nu clispar nic!ieri dupa iIltenrenpa. chirurgJcaIi, ~auza

miopieia

tânar...AI!ihi.a

ale corpulw, sauasupra

./:

"

'.

.

,

,

',

,

.

"

'

,

or.'organe

.

'.

.

...

,

'Pill'aRtetri!pr, dostinului misurat, Înmnte §1, dupa tratament. Parametri au rilmas acei~i D ~pnoza n-a putut aqfiona asnpra cauzei bolii doar a ~~ar~ce -0 .mtr~unaltloe. am Început er~ sa caut' pentru a' gui locul de

''-.,

.

,

-

i 1

"

.

.'

py.~

(psihogeneratoarele~i a.watcle. care lactiO!l~ la.,I}i~ cfuTIpului)alungii boaladin trup În suflet. ,1\1I1~tin, ÎnpsiW.cui chiar asupra generatiiloqj,

estmape. Am. descoperit ca , hipnoza a transferat . boaJa În yu..to r. avut loc odistru g ef e total'il A .'a struCtunlor . .karmice ale desti l' "'"

'

i)J'

.

M ~ .fJ.wui.~.a1J.~~ pericwos saelipriniproble!1l~~~bile gase~ §i ,siil~climini cauzeleprimor!!ilUcl înai~bqa4 ,WII dintr-I.\norgan Într"!J.Itu1.A,cuj11 extrasensorica §im~icina,~i'!iif

.

.'

l'

.

prpgr\ID.1 Ik;rdill1,{Us~e a.f4lor.. care. s--a maniKesta~:MJ1.b~ piçiowelor. D\1patratament, boal,a:~ fp~, trl\lW~~i'AllUINI st;TUcturilor.destin].IIui, biirhatului ~i a$üpra' tIupJ11\JÎ~,.'cj~i

,

VIe~. vntoare ale copil~l~bolnav, Oare nu,i 0 catas:o~/trel . Fara 0 mtervenpe asupra ca'UZet este pOSlbili . . ',doar . . transferar.eabolii . .., fie asupra: ,altul organ, fie asu p ta d""":.. u IUI, . .. asupra pSlhlCl,lIUljÎntr -una dinviet1 . ,1 e 1UI'YIltoaresau sa sc atimce . ,

,'.,'

~tatea.,În faptJ,It.ca barbatul avea. pe. /,ip.ie~nm,\I~

~ eXlsta.os~a ,Î!1~eun 'copi! este ~ataf; de bâlbâiaJ! ria mtennecliul,bipno;z;el.,;Am t.. .anaJ'>:atQèJe..cese petrecÎn unOf astfe1de metodede ttatare f~ ' a bâlbâierIl C a_-' sebâlbâie.oml' ,u .pr~ZIJlti devJ,enaie "

le,imP-rta

Am cunoscut un om care a fost vindecat dEI'0 bo!llf!,gTJ\'i.~~ .c~re un. bioenergetician.. Qmu! »,!1}bla Jp. çâr~",Q1.Ipji~~ent n\l a 1W1iavut nevoie.de.ele. BuCJ.Iriabolnayul\li,~i,ll,familiqiAW ,!Daiavea margini Discutând cu 'el simtic~,~Jiul,siiuÎk P~'19 mar~ nenorocire, Testez. ~ vad cabiiia.f!J,1~tc;. m~:C!lUza

caP, eclUWl, ' '. schup,becl\te ceva

".

în tilmuIJui A. TIII'kovslci Oglind ,,'.

'i 'Ji.':

un meKut< rciarte

Ciameni ~i a!J\çepqt;$à

suferinte!

omuluidec~t meqicina.

,.'.. e jJJI(I1Interventll

.

bloenergettcenegative, .'

.

,Q

'

;Alah ha riispunl>: .,,:1,' ,...,. Pentruca ew trimit \)p.\iIe pentJ:ql.p~~p-ça pij.~or . . " ,~, 0mene§ti, iartunu le dai;v9ie S/I-lii,dea~~ad~lelel ,Çonsider ca religia. oferind ,0 , concept\ej' de.wce comportamentul corect a tacut mai, R\ulto'.pentru s~

" " lIlomuluI. . sp~tuali . Openqiile,de tr.artSpla:rttsaD " eaie unor ~ganeduc deasemenea . la l'ezultate, aseniAnatext1rpar ,oare Este bille daca omul . .., concomitent, Încearai" si -§1VID t ,d cee ~ ,l!UfIetuI sa

. ."con~entÎ1.éze gr~l' - '. d' Sil~ e..r~nastfelsa ". clin s.ufletul sau. !', .ChUu-,.,mai' deplofabile pot. fi. . r~1

,Jotmeçanici".F~ . .; , 1J

.

,el: contmui'aCfiunile

. param~triI

campu' 1UI, se tr81lsfera, asUPfj! ait

adunatpe

-';'

j)edepse pentru Încalcarea,legilor. Cea mai. cumpliti,pedeapai t-a revenit medicului. Doct'imI1:ra indignat .".. ,r>d. . 1 ~Dece? de Eu suntmedic, u ~. pe oanleJJi.Ji ~

la mvelulcapului

distructivelanivelul'

"

copuIQr,. Mecanica ram~e

~~rimenire spiritualii, boala nu se va vindeca. 'r Îmiamintesc 0 pjW.pe çare mica ~

,

'. . '.. . Ne-am ob~uit sa-i tratiim' d e mlo~le pe oameni prin intervenJ:iichirurgitale. Am pe banda rulanta ~i acum În' Zeci de o~e se :~m:oooIOgJa ac~ 0 /!$fiel de .operatie !ara probleme. Dar cine a sUt J sa 'analizezewnsecmtc:le a:cestei . "victOlji"? '

.

.

.

,.~uLasupra

-'

.-...-,

.

( ;,,'

vietilorMitoare.

.',

. :'1.<'1.

P$ihogeneratQrul,care lucreazii. qicânlpl.lFil!:. infQ~tioAA!~ are ca rezultat 0 ameliorareviziqila)~,wvelul~c §i .laini~ liens al câmpului §i 0 di~trqger~ -totaIa anivelurilor'IP La televizor a fost arat.ata 0 f~meie,.care a !,U11Iat,untrat~t cu reclama, "poate ajutorul psihogeneratoruluicare, ~ cu\X\3fl11Il!i. Înlocui 0 mie de .bioenergeticieni". Ii fae femeii.u~ eontrot de la distan!a. Vad Q vindec~re cpmp!eti lI!.,nivelul fizic~itrMSferul ~ a deforma!iilor a~pra structurilor spi~tuale" asupradestinului

'

119

118

t

,

.

.

~:.

'

.-. "

"

,regl,lIamente,Exista $i,oalta al~rna~lva?~J\~tii! .. ~ :~edicul terapeut,aVând 0 Jnalta ebca ~I0 structura spmtuala 1 superioara, trateaza.oumimaitrupul, ci ~isufletul,Înacel~1 bmp" mm i Behterev' spunea ca, daI:iidupa oonsultattebolnavulse ~~te

,

!

'

'

!',Daciboala estert!teptatà cariu,ea este tratatiprin zvârlirea bi dintt~un Ioc.tn aItul/ Când va fi adtlptataooneepfi/lcOnf'onn cirèia:'boala este '0 fâtimia degradarii: spirituale ~i. vOr fi

,

'bine 'asta ÎnseaUina da.el a datpeste un medic bun. EX1S~m\llt~ " caz~ În care simpla aparitie' a medicu1ui În salon ~ehore~ starea pacientilor. Din pacateÎnsa, În tiltim,e~ decenp, me~lcma acorda 0 aten1ie tot mai mare aparatum m ceea ce pnv~' (\jagnosticarea.$i trat!llJ)entul, ~i l1Uli putin personahtatlI, medicului. . i', Nu demult mi s-a adres~t 0,cuno~tintii~irn-a rUg~tsate~tez ' unftou J'lparat care a sosit la ce.otrul lor de cercetan" Ea Iml vorbea cu mult entuziasm. despre poslblh$,ile multiple. ale .aparatuh.ti care acpona asupra .câmpulUIuman ~Icare pe.rmlt:a. vi.odecarea pacientilor Îaramedlcamente, Am declS s,aanaitZez~ ce mod ac1ioneazii aparatul ~i ~ efectuat dlagnosnClirea.nurnal dupa nurne a unui pacient care a urrnat tratamentul çu ~Jutorul 'acestui aparat. Omul Iacuse. serviciul militar i.o Mgants,~ ljI suferea de un uicer gastric. Cauza ulceru\UI era 0 .!n~.tcata pe ~~e a trebUlt sa-I ,agresivitate con~tientà ~i sentimentul ~e u~a nutreasca În 'timpul acestui razbOl.. ln ~pul >s~ s-au f~t puternice programe ,distructive onentate JD1.po~va oamenilor: Structurile Jwmice erau, deforrnate. Du~i actt~ea aparatulw câmpul pacientului s-acuratat, defo~atttle. au d~arut, starea fizica a organelor s-a ameliorat coftS1der~11:Am Iftceput . sa:1 analizez bioenergia mai fini a organe1or ~I am viizut ca St&rea energetica a centrului endocrin ~ial priJnei ceakre era cu muk mai proastà decât inainte de tratament. Am anahz~t J>8:.1'ametn spirituali ai iubirii, agresivi~pi ~i am ~teles de mdata to~:

" , eliminatecauzete ei, boala se va stinge'singura. lniperfeçtiunea filosOfiei ~i a' oonceppei nbastre' despre !ume

.

,

.~

ne duce laautodistruge~e. ; Discut CU un cunoscut despre medicina ~ontemporana ÎD. ptezentafi\Jlui 'si\f{ student lamedicina. Pefiutl durea cUl1lplit

,

,,'.'

Tatti i-a rMpuÎlSca d!!ÎnVatattrebuie oricliin sa ii1vep. EU am ta'cllt. 'Pentru aClarificaaceastà problema, 0 disCupe' de doua miliute nU eStesuficientà. 'JMetbda desprè care este vorba În carte peimite tratarea bol;1ot'œmuiti iU!:iitWntede aparipa primelor 'simptome Mce aleliceStoca: Afo~to etapa, in perioada elaborammetodei, 'când .,tltezUtca diAgnostiC1.ll jwn1ei va putea iniocui''tOtai medidina. ApoillÎn mteles un adevif -cit se pdate de sin1plu.~rtta metodei donsti'lti prevenir~.èvenimente1or CRres-ar p\Jte8 procfute msa ,COhI1tfulfà noa!itt!"onentatiasupra l1evoilortrupe$ti,hu va ]'Iutea p~ea toa'te prc;>cese1e.De aceea nu se puneproblema,negarii meditinei contemporane ci' a interactiunii medicinei spiritului cu medtcina'trupului, 'l!CotdândU"seprioritatetrat8rii~i dezvoltarii spiritului. Este yorba de 0 schinibare cardinala ,a pFincipiiior ritedicinei mOderne, de' 0 unIDcare $i completare' reciproca ~i nu de o,1hlocUirea unei conceptii cu alta. h

.

'

"

,

ulcerul se cica~ase,agreslV1tatea extenoara a s~iizut ~ult,

Ocupându-se

numai de trupul fizic, medicina

se indepi\rteaza

tot mai 'IIlitltde la menirea sa principala - vindecarea omului,' caci 6mtl1 este, m primtilrând, spirit,.câmp.

,

,. . ;,Un jpedic-filo$Of este ilSemanator unui. zeu", spune, Hipocrate. ;Înainte filosofia, religia ~i medicina erau un tot unitar.

Un singur om !>tirtainel toate aceste cuno~tinte.~i el vindeca. '

~

schimb cea din subcon~tient a crescut conslderab1l. Rele~ea ~a .titratunle . tilcerul bloca extinderea programului distructiv ,Î~

,

, ,

'

"

capu!. A luatcâ(evaplI$tile,darboida nu.trceea;Atn presatun pUh.ctdep8'.gât,l-amscutUtat~el $iboala,,'a disparut.Tânarul . a awrore!tCiie inWtesab.tà:' " -Tata, la ce bun sa Înyat la Universitate, daca se' pc;>ate . vindecaÎn acest fel?, ' ' '. ''

,

.'.

..J\cum: meliicul face inj.ecpi,opereazii, pFesc~iepastile, r~spectii

pairWviep viitGlU"e.0 piute(Ün defortnatii Ii fost transferatà asupra oopiilor.

~

t,

profunde ale subco~tientu1ui. Dupa tratament agreslV1~teas-a

f;

cefCl:lAlor =,cu VladimirMibailoViciBehterev (1857-1927)- medic~i importaitte contributii ln domOniulmorfologiei,fiiiologiet, netU'0p8tologle.,

:'. ~:!

psihiatriei ,i poihologiei.

'

.,..

.'

\"'''-''-

r--

,->---~

i' 12ft,

,;,:~!~.;,

,.,

,"

,?',',

. ..,

"'

,

,

:.,

"n"

"

I~l

,

,ir~t dih' co~titlbt ÎJ) sUbCO~ent Parametrii spirituali ~u coborât jar li.$1l dia;#ldiSatorii '~tJ18i-.~li.. capacitateade a iubi-care: 'lIste raspunzitor pentru sanitatea copiilor~i sàriii~tea noastrii ln viitor,atcizut pana la PunoNl' icritic.în Hnii ge(1erale am vazut~llIfit~~IOlI pe çat:e-1vedem'pretutil1deni În 'turne: diStittgerea"resUtserot;Stra~'ale Organlsll1Ufuidedragul sâniitapi temporate a oowuluifizic. Acest aparat <;II'fi altele zeci sau, SUted.elabOliate sau numai ÎIl faiii de proieat reprezintii 0 1 'cllceriieeJtaeP!ionàli\'nnedicinei oon.temporane~i tasponde pe ;~ deplincerintelor 'acesteia~i filosofiei ei:eliminaiea consetintelor tari\ depistareacauzelor bolii. Aparatele pot Îndrepta doar suatUrile cele mai grosolane ale StructUrilor karmice, alunga . boala ÎtI interior, tara a 0 elimina. Boalaalungati\ În interior va distruge nu un an,umit seator al corpulJ.risau vreun organ i:z;olat, ,

ci imunitateaÎntregului organism.în aeest fel, Învingând'oboala izolata; mediclnamodemacondamnii

Olnenirea la 0 degenerare ~i

disparitie,lentil'~ichinuitoare, .ÏnttQcât. boala reprezintii ,blocarea

unui comportament ~ auneigândiri. incorecte, cel mai adesea subcOI'lftU:l).te,elimillarea acestor blocaje va' accelera ,mult , procesuldedezintegrare. " , Analizând, stnÎcturile dâmpului societiitii ~i omeuirii Ji deasemenea infonn!'1iaprdvenitA din diferite surse am,'ajuns la ul"lhAlloareaCOIlchlzie:În~timü 0 sutâ cinciZllcide ani nivelulde agresivi1ateal .omenirii,ci'~e am ce În,ce inai mtilt $ii'fiinddi slstemelei:de,!blocare,dintrt! con~ta, $Î sl.ibcon~tient,(:sunt d.e,are IQCoor~rintensivr aagresiviti\pi subcon~tiente 1\gtesivitatea noastrà emanii; la" niVelul câmpului, În Univers, Pentru stopareaacestui ptoces,din" tO/111100anului 1995, judeaând dupa, rezultatele" cerœtanldt mele;. ar ,trebui sa" se cdeclan~ezeprogmhele de diStrugere. ale ornenirii.:În aceste Condi,~ vor"supnivietuidoar oamenii cu' .Structwi 'spiriiuale echmbrate, " ~ vreil foane: muh ca aceastil:prognoiii a mea sa fie gre~ita ~isallu se'cO~eniciodatà;insa astiZi peI1tru.acestlucru' eXis~

~'

elevorfi ca!1).piQ!jlIe~tei-apiei, Çer~etiirileJacutede mi.n~aratii ,di StructUrile câmpului ~e conVn infornap.a genetlca sUllt " temeinic prQtejate ~i intluel1!ele bioenergetÎçe nupatrund pâna 'acolo" Sunt, p0sibile ,doar doua exceppi, pentru un om care ; dispurie de r;apacitiitisuperioare ~ipentru ~~~generator. Patrunderea tot mai profunda În structunle karmlce pentru În~epiirtarea polilor trçbuje sii.iduci\ in 1Ilq,d HUWÎ~il pe ,Qercetiitori, În 'acele zoneunde se g~c programe!e ,c~e determinâ coQulgenet!c alplantelor, I\IlÎl,nalelor~ omulul.,Mest , proQes poatesciipa de subcontrol. ~i atunci incepe,amr,:ltec~~a ~l "c;pntopir$'!a"kiil'JUeigenetice~"rom Întâia programelor tmediate, adica, a omului ~i animalelor, iar ,apoi amestecul pr()~am~I(): tUtu{oi' fiit1,!elorvii. Deja.intrcunviitof aprop,tate~e. po.mbtla aparitia unor !1).utan!iavand ~tUrii,gAA~~ana ~~~~à În acel~itjmp. Astfel <.lemuta~ ,apar une<Jn ,Ulnatwa,tn&1I,lD , urllla ,intl\Ientelor ,lnforriutti6nal-energetice, nuntarul lor .po~ ' Qre~ În:ava).an~, ,Experimentele .efectuate de JIan -Kauzheo dm 'Habarovsk a\l ariitat ca, 'dispunând de °i aparatUra ~u prea .', soiis.~Qa~, Se ppt reuni,co\lQTÎlegenetiCjj,,~~8â~f;V!!-}~ale ~ ,

'

'~,

"

Il

i

">,

,

,1

l,

,

'

,',

putinesperan!e. Il

1

1

~

,

,,' "" Aparat~m ;cü'.' d~l, mai mi,lre" Viitof""'"~i cu l:;e~!1).ai pUlemica' ,

,"

.'.':-

..".,.,.'.'.,'

,.',

,.

..'.

.

"".,.

,.:.'"

actiune sunt psihogeneratoarele. Probabil ca În viitorul ap!opiat "'.

--'

'

,

s~ , plaI!te,. Nu' este ,eKClus deaselllenea Cjl' ~toru, bâ!i.uiasca,,'faptUl" ca vizeaza. a\Jtodistrugerea Olllemm, sa f~a exp~rimente pe coduri,legelletice U!lWle ~ ~e. P~cOIUI '

. '

unor astfe!.de (;)xperimentecq\1l!ta,În faptW ca pr~ul W: ale ~ul\ll, ~QntQpireal,çodu!iJorgenetiçe ~e OInuluicu ~e 0 data materializat, ,,!je,va Quibiiri În ~çt\1TijeinfoanatIolUlle ale biogenpsferei ~i!je,va dezvolta ÎI). ~ntinu~e. Crima sav~~~tii Împotriva unui p1J).,dupii cum 0 atesta cercetârile, se trans1IDte.c~ Pt;Qgram' eX~~l\billtlultor,' generap.t., . SlStemul . auroregliiri!

, '

çâmpurilor va veni În apârare;l qârnpIlIUlinformatJ,onal. ~\ daca

. Iwala nu va bloca..cJ,estriimarea ,.structunlor fine ale SPlTltulul, (,

atunci Începe &a:~ction~

.' ~ocare-lJ).oartea,

, .

cel mai efiQieptmecanlSmde .'.

~"i

.lit;,.. Un cftZ foarte se~nificati1!~~-a façut ~ desQOPiITun ,0° l/

-

. ~'parametru al SistemulUi autoregljU11 dragostea de Sille. .

",

.

0 femeie çare ,aveQ.itla'mille la çO!lSUl~ avea vedi)l'eadestul

" !"b\lM,'t.!i~~~ ~Ufiirin~l11I).ifi~~ve -'Il apiNt d1n ca\.l~ ~ ,Ut W 1'(78 ea~ Qutrit un s~timeDt.de ~â~, de 0 femele; ,Cu . "

.

.,

<.

,,122

';

, .t

siite ~singut?Poate

sinuci4~eo~

-*' F~eia

satu! ei. tl a(it.

' ,

'

0

Îl,Wnteieu

fODdutuivitai ~

,

,

sinuoiderU.';'

l

!,dete~ind'

,

'

,

,

.'

continua activitatea macabracAutând' sa se

~ illexpliÇabii cumijloacele .

logicnoo~te. 0 feI'ReieIIcvenÎtla mine pentru a doua"oara. La prima ~ti am ajutat-o nu n~ peea dar ~ pe sOtu}ei,Erafoarte '

'

"

"

"

multumitii de .rezultateÎrIsl in sinea ei nu' credea ca sotu! putea fi

,

,

.

.'

,

,

,

,

,

,,'

-

, " "A.u efectuat.

,

reala.

. artalo~e, l'relenta o~erioaSii deformare a ciimPlllui dincauziil) reprimam dragOstei rata de sil1e,Prin urmaremecanismul miul1e\.) s-a transmiS,mai deparle, ~i a luat amploare. D~ ,tâniirulsesimtea deocamdatA excelent, era sanatos; mci IhiiGar nu biinliia 'tnee pencol se afla' pentru ca meeanismul disttuctiv declan§at de ,

,

",

~ i-am spus ca, dinPtcate., deV14:l"e& este . . . i, ;. .'

:

fa

Co

,

'

~

'

,

Nu se poate' e\imina?Nu §tlUce st n'iii' c: .1eJnel8.:eca '

,Era:.~. ""

,cU

"

""

foarte in~ant

,~,

amin~.~

,"

~die.f~::.

tema..,pptJ\oaredevierile~6~at.ede~.co~tlera

.

CU~e

'.

.'

",."

!urbata, ,,'

testarea

-

"'A

0 ~a vemt la mme.§l nu-a ~t pentru mine ni§te sent1men~Cluda~., ,

homQ$OOJalita.tea§Î les~1IUllS!Ilul.se

.'

caC41Vll "

lumea ~con.vm.gerea ca sunt nopnlll.ExistA nu, nurnai çluburi"dar ,fenODlel/,eabsolut normale. D~a ~cest lucru este un r~tat al ele se pot cor~ mseam~a structurilor kannice. ~ deformatillor Stnl~e '

Am- investigatcampulfiuluifemen. El prezenta'ni$testAri

ascendenti ,~

'

,

'

N.oficumvavreo,deVlece.

deprinuilltAfata deviata,

,manifeste În cmpul cel mai nea§teptat

.,

n'iiicuno$C demulta.w~e. declaratie de dragost.e.,~

.

,

'

'

,;'.".

~

~se tranSmitecopiilor

uncori'nuiliifestà, al~ri inseSizabi1i;'~, care sapa necontenit la rada~m.ile ' familiei, ~i om~' cu un astfelde mecanismdistrUttiv poateetih1tte CU u~tii 0 raptâ 'co-i poate fi fatala, n\1-1i ptitui!J$te'nici viatapropneriici peawtc)ra; 'poate face rlu imw ' mare n'Urnatde biul1enidaca ace~tia depind df;:eL' ,. .,'

'

"

in urmii CUcatevalUDlDl,oa"bordat0 cuno§tlnta: p~ ,Am intrat inpanicii,mi-a ~pus ea: Am ~

dispar!tialent!' a rahUliei,'Pi6gramul,llicteliia' $t~rs,

insesiza.l;>il.cteând tb interior6atitudine

,

sunt;P!pfes19WSt. în loc derisp1,1llSdau'a I~bamite din.~. asta. Este rezultatut un4:lrmmc1 mclelun g"te _.n' un e ~w ' U.1 DiC1(1 ~" .. A .. ~ 1e. N. ", pert'ectionareacap~ltà\11 tnC9rdti.t.ede4~voltare.fÎ ~

CQnsideram cauza,;dar reiesecA'scMeteil uttd"ect ~ eSte dmiminata de karma familiwa

dedisir\lllere~'~PiiStteaiâ

e.

.,

deV,.apdat~a?

":""'Cum

a' otnuluj,pcin ÎrIcllcarel\legilor supremede cttre, stramo~ sai, in cazu;tde fatiimamafemeii nutrea unSenfÎin~t de umfata de \ln Qm:,dorindu~irauLAœst tucru acreat incâmpmei tm

.~

'

'"

i-Iariit. .JI~nU\vi..~ femeiae uluitA:

'1

'

A

",' ..,..;.çorect, Darn-ap putea sii-lgis1j1pc b~a.tuI care a munt . . .. la cinciani dupiice af~ :fi.cutaaceas1apoza.deformatlparlU;l1etru ,tlvad imediat pe otnul ça.-eareputemic

~)punecHn permanentii$lte ci nll ~ai at'echef de viati\; Testarea arata ca lipsa dorintci de a mai trai ~igândurile de Sinupidete sunt dout Iucrori diferite. ~ipsa dorintei'de a mai trai se 4Rtoréwunw fond vital sçazutlntr-o asemenea si~tie suittsuiiciet1temJ!nai ~e ,Mid nepttceri ~poate apiitea gândill ,

.~

. "

fi vorbade un'gândde

eu.'

siifidiscutat

fi~t~~a

cieCatdt~a.~ftr.caeu.*1

~ 1Cliet. De aceea ~8.hotarit siima mc~rce. i scotând din pantâ 0 'fotografie ma roaga sa-1arat ~e

toate . ~oifurile deptise1 pacienta' nu"1Î'!?oate adUi»' amittte Sa fi awt astrel .desentimente. A trebUit' sacercetezmai În' profundn1~. Am gAmtca ura era.indreptata Împotriva.ei ins5$i,

. -'çumpop

123

1

,

se p<:Jat.e vorbi despre 0 anunntAbowa..Am.~~at karmi~ ale femeiÎ §Îam vwtfostputerl11cofens.atâ ca DlOti~ deVlatle1 swe .stiiteam depnetena ~

'ca ,

.ceea ce i s-aÎntâmplatei: a fapte rep~obabds: preferatA de eue era foarte legatA. Prin vorbe ~ prietena a distrus rela~ dintrc ele dmrminând un pu~u~es: de diStrugere a dragostei fata d emotibnal. Acest meca,.i~m'+ar Q; pe ntru ,a-1 compensa" .,., _n.~;Q eredi '

',

emel 11

s-a u "" " subcon§tientulridiciigradu! de a~ent fa~de flmle1,,exp~t printr-O asemellea atitudine. Eu am procedat de la distan~ 1\ ,

'.

,,,,",,,.

~,',~, ",~"",'

~" "

"'~~~,~---'...-

.. -

'",..

'.

'" 125,

~L._,.". ,

.1>

"/"

~J.acditbrstructciri So,811modifiCllt.

,

~i~am w.zut ci sentimedtele femeii '

,".

'",',',

"i

"

atul ','

'

va fi iD ordinè. Nu vor mai apJirea excese: :."':""Âns!..

Prietenava avea uh cu totul ait comportament.

'

,

:

"

,

'

Ptietena a venit peste 0 zi ~~ cu'jena, i-a .", ':~sLIi ~ii~plati SpUSCIlnu poate mtel~ cnm'de a putut spune tot ce a $pus. ", " Me!lbe/fi.'1fticinu'ne'. Închipuim tit de deforrnat! eSte În co~inta no~tra imaginea despre IUlne.Homosexuatismul poate apirea ca 0 mcercare de a compensa 0 iubire cilre dispar~ sau

."tar~~

...~,

ce se di~u~~~it'~

. tirimulcâmpuluicualteprograme.

plângemde soarta, Se doved~insii

"

1

1'

'i.

' l' ,,l

11

'i

['1 l, ,

,

1

'i l,

l

il!

'! l Il;

,

1

il

~ ~r',~Ito~lIactMare

Ioc'sup'rimareadragostei~i ,'It.'~,tn"pami'iet. 'Copiii iCestora pot avea'iDcliriapi 5prè \4oItIaJi111DpotriW;.'8horoam.u'fi 'spresadisill. Homosexualii 'JiU*.W,.~qOStda'§i"vi.tnei _i, ropiii lorpotdeveni ~.Glh cdifimtAllhN:rime,potiveiaitl.stt
.'mt'

~,r.

.~.PentfU'complitatie

,~'o8meoiIo1":œrese ,'ff~t"'MI; ~!'I1e' (~ ~fnti

,voi

.

cà

~

OOICel.ar~,ca

~,'

.

fizice.""'"

C

lj "

Prin'cesunt

" ,

,

'

"

periculo.e

'

"

"

vorbele ~i gândurile cele?

. -A

Când ne,gândun la cineva se ,creeaza 0 punte energetlCa mtre de mforrnap.e~I noi ~i omulla care negândim. Are Ioc un ~~b de energie. De aceea orice ,gând rau repfezJntaun atac energebc care poate aduce un,prejudiciu, Chiar ~ipactullntenor cu omul care bâ1f~ ,poatefiperi~os. Barra, !gând~urâ~e ~pre oameni reprezmta un traumatlSm aplicat omulUllmpotnva carola

da

.iUbC!SC:spirituilitatea, sufletul 'dtago8te, au' 'VaIorile'cele mai ridiette' œle"fmai'milii valori cuputinta:

. - -

distrugerea... dintilor. Am œrcetat zecl.de cazun ~,am u~~ descoperit cil cele mai periculoase sunt vorbele ~ele la adre:;a . parinti!O{, rudelor, urareariiUluio~enilor '.~rop13V:.Laace~te i'nCer~le tn~oiriseadauga structurile karmice ale pirintilor " , . trecute. tnsiideosebitde p~culoasa este Ae!llUltul1l1rea' faptd~ sine. ,'Owza parodontozei .0, CÇlnstituie, ~ârfirea ,tatâIui, supruolicitarea karrnei ~i alimentap.a' inco~ectâ., Echilibrarea emotibnalii cohodrea Ilgre5ivitiitii.subco~bente, sunt facilitate de utilizarea regulati iD alimentave a verdepu;ilor, ,~a cum . eficaci~a filoterapiei este deternrinata. tn primul fând de faptul ca .ea actioneazaasupra structurilorspiritual~; ca ~asupra, celor

'i striÎCtU1'Üor fizice~ispirituaie. . ") '~..cWe ;tncak;âJ:oJegilec6mpottamentului 'saubiologic

Ii,

..

(' ' Cândam' citit intr-o carte .de filosofie, antiCii1O.dianaca stab1l , este spiritul iar ,corpul o,iluzie, nu.mi.a venit sa cred.' Ideea lUi . Lao Zis ca tot' cee&:.ce este, siab !Ii lipsit deaparare invinge tot ceea ce este solid ~idur, mi s-a pin!t deasemenea o'l\1~ori, . ", Lucrând cu metode spiritua1e detrataDlent este 1It1poSibiisa nu l'iisutPrinsde ~t deputerriict este'dependentaw~ui' de ne spiri~,de structurile biocâmpului. tn viata de. toate ~el~ penWtem adeseori sa-ivorbimde rau pe altu, pe ,no~, sa ne

reprezintâ 0

pro~ stmgerea~eamului sau la niveIul structurji câmpurilor. ,~~ti ~d~.1;o1ile cI1iu'Jefoase,de siiniltatea

'

"

pmoanl. Omultrebme,

pe,~ ~enü, iIr,lI1blf'ea ~~i

. Cauza a IU-a

Orice tfaz!. constituie ogrupare infofD;Ultionaiii."Cuvântul nu-ivrabie", ci program, un organism care interactioneaza pe i

ptIi't'e8'it!Ibirilgenerai.oumane,a IUbU'lIfatAde oameni ~ ~l ~ti'I4\! .~aMJ1a;'fll.ti' de. aceastâlminunatâ .pirticicii a Umversulw. ,l)all/t 'lipse.,te''acêastli iubire umanista interioara atunc~ca 0 ÎIlcercare de aocompensa, pot ~'~~~'n~ ÇitiM, dcml$ile
Il

~ femeile ~e se iubesc t§i ',.tmbuniitâtesckarma, se ' .

decipeei~prog~turalor.

j,' ,

r..ao'Zi = fl!osof antic chinez (,.;.,. VI .!nainte de, Cristo.s), Îll\emeietorul !ioaetAjil (dao). Daoismu!uilR baza oirWa stAideea ordinii Î1IUU\d\Iea naturi. 'Il ,

..

'"

.

116

127

. '.

~'

~ in aœlllfi timp,.distrugetea.piopriilor

a(;es..sunt.~dreptate

. Analizând faptul,

structuri kannice. Cuvântul intensifiea ol"ic,o,pTogram.ln preient energCticapamântului estède ~ natura, mcat pana ~ gândurile riiuvoitoare despre mi om sunt suficiénte pentru ...i \produce un riiu.AnaJizând un numiir mare de &pte am, ajuns la concluzia ca; m .utmii .cu .cateva secole omenirea. a mceput .sase mdepiirte:re

.

.

100'cClflectarea.stm,turilor katmice negative conmne, ~i chiar tira a-i dori raul cuiva; p,otJisa i-I prQduci.

.

'.

.

.

restabilirea'

spiritualitiitii,

a mnariismuIui,

Q

armoniei lumii. ;,liIbiti-i pe du~apii~'~. este un ap~ la esenpt " spiritualii a o.mului de a nu reagionaprintr-a Iovitura la unatac energetic. Sarcina unui om deprins cu a1fabetuleticii este si nu admita ~te sentimente negative insubco~entul.sAu. Omul . care-~i mcepe ziuil' cu' rugàciunea: ,,Doamne, da rudelor ~i c~oscutilor mei siinatateiar mie riibdare" se va asiguraimpotriva

muItor pacate..

'.

Iata l.)Itexemplu de cum actioneaza 0 singura fÏ'aza. Un tâniir a jignito fata. EI1 ii spune:"N-am sa uit asta niciodatii!" ~

/

1 ~.'

'.

,La consuItatie vine unbiirbat_cu ~ze deane~ie, moli~ii.m~ Indicatorii bioene:rgetici foarte. sciizutL Testarea tm1 permIte .

descopiircauza: . -.Aveji

"

a mtelegerii

.

d distrugere,fie de despirtire (ceea ce m mOdcurent se nUID~e .de h') Astiziorice expresie,diIriiafirmatape un ton .c~gonc e:~~~paclue, provocarea unui rau atât ~i cat ~lunU1altom:

,

Ne atacânr~ineomorâm'uDuI pe.altul m mod sistematic, de multeoii tirasii ne dam Sea1Dadeacestlucru, he Iocpn proces sub forma' de aVal~aI autodistrugeriitira ca nici macar sa fie necesara.' c6nectarea '1.InOI'triiiri, negative.Este suficient . pOtenpalul negativ acurnuiatpâni. m prezent de omenire.', De . aceea acmn 1111'e suficient si ru bun Qisa nu factrau nimiinui. Subcon~en'nJl nostru e Într-atât 'de deformat ca nici. 1Jlacar supoft1!,t:e8riu!ui Du,.i.oyçondipesuficientii .pentrupiistrarea irit~ sufletuIui§i.a. trupului. În situafia 1I"'11.,laprit1cipala ~ondifÎe ventru. ~pravietuire' o.~oll$tituie efo~e co~ti~nte mdreptate.spre schimblireapropnel persoane..Nu-I suficient sa fil doar boa, ti'ebUie sa fiiattiv de bon. Orice om bun sauoormal deapieri, tir! a maj'vorbideceicarefucalci Legile . are' ~ Supreme. Ideal\1rile~Î perceptele ,dupa caretriiiau oamènii cu miIeŒiÎn urinA aCi\.lDt sunt uitate, treCute pe pIanul al doilea.' Din aceastii 'cauzi omenireatrebuie sa militeze CG~tient ~i activ pentru

Întâmpla: se constituie un program fie

,

.mult de la principiile armonie1 l"miifi aeum. campul inforrnationalal Piimântului este, supnUncârcat de programe' negative, Când oinulse gân~e la cinevanuprea ftumos, are

,~

vad~sc

"'.

o.vecinii cucare v-atI certat..,

--'~a~1Jrtati

. câmpul, din care cauzii pica ~ asta deformeazà

ayeji pierderi de energie. însa ce-i grav,dumneavoastra 0 vprbItt de r~~liciun~ iitrece de indatii ce.elimina ace9tetulburiiri. Câmpulse

ei:hilibreaza.

.

.'.

x..' . /,' A recierea' negativii a cuiva produce 0 pute~mca sCiI.Uerea Jm. Dacà. omuibane~te' pe . cineva, el Il p~oduce un ~:matism 'persoanei respective" \propriului. câm~~t pl!!rder~ ' . ... .Un gând udt despre un om, un cuvant urat 1&8dresa IU.1 pentru acestlucru :=::~e:siune la nivelul bioenergetic ~i"ata Judecap; ciel cu ce este ounoscutii: "Nu judecati. ca si. mI fi?, : m!sUtl miisU'rati,cu aceea vi se va miisura: . Il '

~

Traumatismul produs de vorbele. rele se poate. manif~ . ?eapar:t la DIvelul fizic §inu-i obIigatonu)cadintr*o datà sa

-.

.

-

. area structurilor ~ne. $i, IDceap" n~ t e. boli Poate Începe destram ... 1 fi' m 1 VOl' cu. toate cà omul se va simti minunat .Ia mve nc,.. e se. roducedefonnatii ale structurilorsplntuale care ~u ~ ca'pacltat~ ~olosala: ~irtu potfidescoperite dintr-o d~t8..ApOl, can? mcep ~a aparinenorocirile, bolilerudelorsa~ ~opiilor, omuI abla daca: va niai .aminti de cC1emtâinplate ~I slgur nU~1 va. da searna - . pricina nenorocirilor a fast bana. ,

,

.

.

Noi ne nimicimfir8.$i.

ne dam seama d~

acest lucru' Bana n~

. sClJ1'teaz8.viata. ne distruge fizic ~I SplOtual, ne influenteaza . . longevitatea. '1 '"' 1 A:rncautat si viid care este numitolUl comun lU onge~VI 0:. : ..' este diversa,comportamentul deasemenea. ~mgun:1 AIImenta ha . comun' tut\iror este bunatatea. sufiet easca. IntrUcat lucru ,

-

.'

129

J*

I-am explicat. clmotiwl'

'.

cIsatoriei' ratate I-a COi1sti~it

avea III 4f-';\'.IIlAemeilof,..:pe,œre'dl 9'OJ9flll1w..'ide .diJ$f si se fi subco~ent, format de tatiil siiu Încii inainte ca niiscut. Dupa coreqiilCfde rigoare, câmpul s-a armomzat. . ....

~

.

D'iideam consultatiila ~ fabricii.Una din lucratoare revrne la

.

. , vreo doua ore dupaconsulta1ie ~i. mi se pl.~ge de dure~1 . putemice in zona celui de-ial treilea ochi. Ma un la 'cauza \xlIII: din'punctde vedereenergetic era vorbadeo urarede rau ~Ide .,... '." ". . unprogram distructiv '. ' .

.L..Atizis'

"

c;eVI!. riiu deSpre mine dupa ce atl plecat de alCI, \1 . .

expliceu.'

.'

.

. .

,

~.

-.., Ce tot .puneti! Nici macar cu g~dul n-am gatldlt la ceva raUdespre. dupmeavoastri..Eu amspus: "Siirmatlul S.N.,', e , . . . '. aptoape verde de oboseala. " - Mi-ati provo<:at un necaz ~ompiitimmdu-ma.

. ~ Nu-i voie-sacompitim~

.'

un om?

.

.

,..Peompotisa-I ajuti, dar, nu' sa~1.co~piittme~t1. Compatimirea 'se.adreseazA corpu1Ui.,i poate preJudlcta,spmtul, snfletu1omului. '. 0

.

'Odatii,

la ,0

.

consu1tatie,o

pacientii

s-a apucat

sa '

apiirnt ~ele~1

compatimeascii. pe ,alta. ~i, dupa doualu~ ~-au. maladii. A trebuit si seopeleze. NutrebUlie sa Ultam ca astazl tott oamenii au un grad ridicat de bioenergie, de aceea orice gre~eala costii mari. deformari ale structurilor câmpuluicu', toate consecintelece decurg deaici. ". Boala nu-iun riiu ci un mijloc de stopare a programelo: . destrâmiirii sfar§itului, C~d~compMimiti un om, du~eav~astra nu sunteti de acord cu boala lui; ç:u nenoroClrea lUI,va gandltl pnn . ~asta favo~atI numai la oons8Cinte, ui~d de cau:!:e.~I. destrfunarea spiritului. Aici e 0 \tmlta foarie fini, cand compasiunea externa, dorinta de a ajuta patrund În int~rior, ele se c~ pot tratlsforma in contrar. ln interior trebUle,sa ~ecuno~tem pe 0 parghle a ~emoltarll ~a legiti-n!
-

"

,.'

/'

130

,

131

adresarepIO~. numail1ll'Jiu,ci misuri:"IJ

Boaij;,n.a:fost.niciodaii numai 0 biaefacere sau . Îlltotdeailnava rimâne ~ una ~ alti!, Îlt-egali '

,

'.,',: ""

,

.

"

~aIV-a

"

..

".,' ,

,

Ceœetând .probtemaVampiris'ltlului "1UJ1ÎIlcercatsa eiuçidez motivu/opentni care omul de~'vampir. Vampirismuleste 0 oeupapc.:,nu tocrnai inofensiva;( Influentateaoarnenilof' la un asemeneanivel al oâmpului este cu mult mai.dificiJa decat ne pu~em ÎIlchipui. Varnpirismul Înseamna mr Ilumai ,furtul unei

anUlllitecantitâti de energie;,,ÎncMcareaÎnvel~i

câmpului ~i

crearea condiJ:iilor pentiu pierderiJe ulterioare de energie, dar ~i prc;judiciertia. struCfuriifine a câmpului care poate duce la d~ofmarealiniilor kMmice!aledestinului, sin~j:ii, p>ihicuJui.

. .~

observat nu o.'datâ ca, dupa un furt'masivde'

enl!rgie.apM

. devieri psihice:,OtnuIuÎ'i)are ÎRCepesanse foloseasca de energia striiina i se Închid carialele de cOJ;llUJ1icarecucosmosul~iel este nevoit8a ia dinœ m'ce mai multiienergie"altfel pot apàrea ni~te boli graVe ~ chiar sa SjJrvifii,moartea.înœputulll'Cestui proces sta ÎIl e$~ismul, exacerbat manifestat În gânduri, emoj:ii,sau fapte, ÎnneÎnfeiegerea~J:ii lumii. Ace.asta blocheazi çanalele de legiituticucosmosul~iprovoa\la 0 ,eiidereenergeticà..Aœst proces este greiI de .oprit. El condamna copiii.vampirului' la n~te boli grllvemtruciit 1IICe~tiase nasc cu Œànalele de .Ieg~à cu Cosmosul. Întl$e ~ ~tunci fie ,ca sunt sup~i Vampirismului ~i corpullor seciituit de energie se va, demola, fie cà eiÎn~i~i vor de~ varnpiri ~i VOt,continua mai departe ruinarea propriului suflet.~a cà vampirismul C'Q tema compliCllta ~i destul de .serioasii latâ câteva .exemple clinpractica mea. Vine la mine 0 feml}iep.entTua trl}iaoarâ. Diagnosticarea, de la distanpi a fiiœi ei aratâ ca unul din profesorii de la '~coal!!de muzicâ Îi tUea energia. Motivuleste de natura karmicii: pe linie paternaa existat varnpirism, fa.ta are ,protectia strapUIISal1i de aœea i se furiienergia. îl testez pe tatiilfetei. El fura energie, dar '

1 1

,

! 1

1

l

"

1

:

;1 "

Il

În cazul de fat! nu era el vinovat cHatâl siiu,care a fostfoarte egoist ÎIl re~ilecu marna sa pecareo subjuga, 0 oprima~i ca, ,ca sâscape, fi diidea din energia ,ei.' " 1

,

.flului

~i nepotului.

'

Un tâniir Îmi poveste~te:'

"

,',.

"":-'Uh huiigan, narcoitJ.an, un orn degradat Înultunul hal, un hot profesiQnist; venea tot timpulla noi la.blo~' fo~ u~a Cu u§~ , spiirgea becurite, srnulgea.telefoa.nele m~111festan~m permanenta agresivitate. Ultima data când a venlt, a.mcep?t sa-nu.s~arga u~a de la. apartament., Stina, În spatele, u~lI,arn mceput ~a m~ rog pentrU 'el. Huli~ul aÎnc~tat l1iapol am aUZlteum s-a mdepartat, mairepede ça de obiceLlnainte nu $e Întamplase lII1a.Defiecare data când pleca,el batea În u~ile vecinilor; ~pargea gearnun,

becuri. Ce s-a putut1ntâmplacu el?

, '.

..

Testarea arata 0 'puternica influent! pozitiva a rugaclunll asupr4spiri~i, psihicuiui, destinului '~i comportamentulUi " ,'. , scandaiagiUlui:',' Se vede ca, atunci când se roaga pentru sufletul altUia omul 'are 0 influentâ ~"aipute1'Dicaasupra lui decât un blOenergetJclan 'profesionist ,deoarece rugaciunea ,acj:ioneaza asupra structunlor

,

1

Egoismui/;cruzimeaducla dcconectarea de ,Cosmos ~iatunci omut.,estenevoit sAia:'energia de laparneru. ~l: acest lucru , distrugesistémuLde,proteçj:ie alcopiilonij. .Copi~iÎncep sA f}e grav bolnavi, pot incope' tulbpriirile pSlhlce ~I alte probleme. ln cami de futii.egoisnutl bunicului ;,a mâncat,J' 0 parte -dm karma ,

,

fin\estarea p~arnetrilor' energetici ai huliganului pâna. la rugaciune: un nivel ridicat dè agresivitate., prez'enta unor devIen psihice, un nivel foarte seiizuta.llegaturn .cUCosmosul. Pnn :e era. 'determinat ,comportamentulacestul om? Slm!md ID subcon~tient niveltd ridicat al bioenergiei tâniirului el Îneepea. scmdalul ÎI enerva'~i În IIcest iel primea energta de la acesta fiiridcii;;.d~pascandai, mvelul energetic Îi cre~~a. Dupa J:\.Igaciune el a primit deaseml;Jneaenergie, dar de 0 alta calitate. 0 energle care a .Început sii-I schimbe. Pentru, el acest lucru a fost, se pare, sucprinzator §i de aceea a plecat În tâcere.. Se Întâmplase ceva neobi~nuit ~i'el nu putea sa-~ explice noua lUIsta;e. . Testarea dupa rugiiciune:' ,spiritul a Înregis1rat 0 ~odJficare nes~mnificati~ d~iacj:iunea a fost de natura spirituala. Inseamna '

'

. !>$)

-

,

ca, eaa tlecut in. .aJtiparametri, in' special asupra Co1l1pOJ1lUa~tu1ui fi,.. JI6ihi<:l.JlW. Plll6itiç amui. dtMèit 8initGS din puÎlct' ~,vederepsihic insi:parametri corpului, sterea Safiziçi .

deaseaneneaobtineeaergie,

~

1neeput si corespundii

normelor.

,

.'

.

,

Princi~ . i;:auUa tulblJfirilor.psihiee,l1ivelul precar al > contact\llui .C\) Cosmosul; ,i comportamen~ui agresiv, a .

CQnstituit-o colUportamentul autodistrug~ipeClllead~t-o

tatil; a determinat destinul tragic aJ flului. Dupi corectarea structuriikarmieea. tati/ui acresçut b1UsÇI1i.ve.lulde f;9nexiune cu Cs1$mosul,aJ '1iului. Rugaclunea. ,tânIrului a~~bat compo~ ~ajegi1,Jhli insi recQnectareala Cosmoss-a . f~ numaiin .urmauneicorectii ,maiprofunde. A fost interesant

de continuat

investi8/ltille.

- în ce momer(tevel)eade obicei~

om?

,

'

-Qricât ar parea de.cilldat,el /Q)irea1n lUomente1e'fericite ale VÎefii mele, la cele mai nepotriVÎte ore. Efjj, intotdeauna

ingrozitoqi penibil. . , . -\ , ,...,.' Este ,,0 intâmplaredoar? El apirea ur cele mai. ferieite . inomente. pentru., ci 1nilfatea spirituali incarCl'organismul de energie. Probabil ci el simtea aeest lueru 10 subcon~ent ,idor.ea

, si obpni aceasti energie.

1

1

1

l, 1

1

.

,

-

.

'.'

.',Cum procedeazi oamenii care au nevoie ' de energie? Ei . 1nfi.l1'1e, chilJJJieVÎctima,(;auti diferite rnijloac~ de a subjuga omul . pentru ci Il lua de la unul egal pee complicat; e mai,u,or si iei de . la aeela pe care fi I-ai subordonat. De ce omuldeVÎne, . de exemplu,sadic? Pirinfii lui au renegat comUf!.iuneacu lumea, au renegat,Înaitele-sentimenteceea ce a dus la 10chiderea cqnpleti a cana/elor care-i uneau cu CosnWsul. A10ceput degtadarea ,i ,destramarea structurilor campului. Enei-gia:nu putea fi procurata. dinaita. parte decât prin furtul delaalfi oameni. Dacâ, este .vorba de un copil, el 10cepe si-,i irite maIita, 8"'0necijea:sci. Ea incepe ,sli fipe 1n.ptjnnanenfi, se '1nfurie,~.Îi cedeaz1i energie. Copil).d~i . bate J?s. de colegii de joacâ ',i-i jign~te, bate animalele $i

--

ride

$Î 1$i

~

ac..l"~ SCQp,Prin UJD)ffe.pto.voc;area ~~ un1Ji ait am ciste Ulla dÎJ1formele vampirifllnului.

Il inregistrat. 0 oareca.re,inriutitite. Uqcori rugiciunea poate

agrava parametrii cotpului daci trupul ~i structurile spiritualese gisesc 1n contradictie. Când se malf! .spiritul si sIibeasca temporar trupu11nsi comportamentul ,i caracteruJ acestui Om au

133

.~ .

..

joc de ~ 10 ~cefÎ HIici-'e '

.','

Uneori insii marna poa:te crea' singura condifÜle peetru aparitia $Î dez.voltarea Vlllnp~ulTJi

IacoPiI.. ~~IVÎnd

cursurile

'm~ive de masaj firJ contactea, la celmallI11o,semn ~boalii al CQpiiTJIni,10cepe si-I .vinci. cu lIlâinile ~i 0 ~gie 1i.zic1ibruta. iii nu una spirituaJi, sau .se infurie fi tip~ neinCjltat la copil.eII!Wnd, deaseme,nea, 0 energie bruti, ob~Uin~.I.a$'eI

pe copi(si fie doar COl!swnatori }1ama care se roagi pentru ca

,

-

.

'.

.

.

"

~ ei ~ fie~tos.d~eazi dea:sernenea energie insii este 0 energIe spmtualii care fi VÎndeci ,i-I ajut1i pe cOpil sise

dez.volte.

'

'.

','

'-

"Este posil:1il."\III1Ilpmsrnuiintentionat; adicifurtul nemijlocit de energie. dIj.J" pentru aeest \ucrutrebuie si aianumite amo,tinte in domel1iulbioel!ergiçj, ~ simp. co-i ~ energie. .' ,..r. ., ' Omului cu strpcturile spjrituale !leteriorate Îi .'iiz1e diri ce ~cemai greu si mentini,contactul CUÇoslUosul pentrpa se,_cir\
~()

boaIa.. gravi.

Vampirul

se, aseamJ.na..,'

~

narcomanul..care I)bfineastizi 0 sat.isfacp.epe -care.o' va, pliti foarte scwpp mâioe. Uneori .bioenergeticienii ÎndeÎjuns, pr~ pot fura .energia, tari si-fidea, seama, de lacopiij ~ rud. lor, dm care cauU ~tia incep si'se Hnboln1iveascâ.. , .' . Tratamentultrebuie sifiespiritual; prin. urarea binelU~ printr~un diagnostic precis ,1 nu prin 'pompa:rea deeri~~e. Subcon$tÎentul bolna.vului tinde si elimine cautelebo.lit. Jar influentarea bioenergetici impiedicli acest proces. Pufiaicurtosc cât' de gravi e pedeapsa pentru .vampirisrn ,i cât cIe:puPnesunt ~ansele de a i~i dintr-0 atare situatie. Cândare loc iDfbleatarea bioenergeticli inso#tâ de furtul de energiese produee-deformarea struCtunlor câInpurilor victimei care poate diiinTJimuIt.timp ducând la boli pentru care. vapliti ,i agresorul~i copüi pru4ele . JWe8tuia.,Unul dm mijloaeele spirituale de apitare impetri.va unni om certat cu regulile .eticii, care 10cearci si fure energia il !

~

.

,

~

1311

. ,

r

~,.,"

1.,

"

135

',,'.

ocadere eaergetica lafuca. FataÎmi confirma ca.tatiil este ateu, . materialist. ~. .,.,..Problema nu, !lti hifaptul daca omul crede sau nu În DumnezeU: Ol1}uleste 0 celula a unui organism unitar ~i trebuie . sa traiascii dupii legile brganismului. Daci omul nu Întelege acest Iucru, copili lui vor fi cobdamnati la. degenerare, mai Întâi spirituilla iar apoi fizica. PriveSc structurile câmpului fetei: Întrucât are 1I,nnive1.energetic precar ~i legàtura.ei 'cu Cosmosul este .minÎmi, .ea este vampira. Îmi furii energia. FatII,nu sirote acest lucru1nsa a observat cà,celor miei nu je place ÎI1brate la,ea. Câinpulcopilului este. foarte slab protejat ~ pofi sa-i iei ~or energia.~. atunci el esteaparat deintuifia sa. Sa ne amintim ca ÎI1ainte vreme copiii mici erau mtotdeauna ferifi' de privirile straine pentru ca un om certat cuetica s1inulepoatàface vr~n rau.

c~~Unea'~ ckiOeastMlOlIStitUieÎI1~limp , $Ï''I./II''ajuw pentni'~tectarea:'deforrnatiilbt structurilof sale sp~e. ,,RU~ipt!I1trtt'ceI ce vi btesteml ~i IriAfltUVântafi-i pe'<:tiicewutisC.'" ,<':<:~'\',,,:.J

.;~ .

.

..''''' ,<

'-~~:i

'.":'.,

.

,,' .'~

,:,;'

,,' ,:.. -. ',', . r 'ilt5 Îti~ un cu 'de vampirism. 0 femeie m-a rtlgatsii le' ajut pe fiica cealrtai micâ~ pe'nepoatii;~ca biii~tufuiceJuifilare,' ~. 'flcieafemeii.. Fata arepaisprezece ani ~este eleva, Testez' pe Pre~ttput~ce defOtII1apiillestructurilor tâmpului În .. regIunea capulUl produse de"v!i!npirisniuluhui. birbat.

. .

-rAre' --:- "'

--

.

dese' d~reri de cap?

Da".'"

i'

"

' \

'1. ",

E palida ~i obose~te? ' ,. ,~Da, obos~ foarte tste, ÎI1spebiillia mat~maticli: ' ~'~Pr~I~.1iU-ide.iriatematica. Fetei Îifura.energia un bar~at,. poslbilthiar pro(esorul.' larm6tiwl ÎI constituie faptul ca tataI ei futa cADdvln:nergie "dehidumnealloastta: De aceea fata . ategarda spartl!~ipoatedeveni -victimavampiriiOr.' ",' M~ la dimptil' nepoatei. Pe nepoata' deasemenea 0 st6arce
1: :1

,1

biOt:hergeticse

star~~te

tragic.,

1

'

", "

, ,~plice. Era interesalit de ~t. . -". Cand vampirul fura 'energiatrebuiesa-p

/

l

'.'

reprezinfi un

focar de supurajie ~in~aredecât sa ia.,'. .

,, 'in

" vetiapàra ,,.,- Daca vep fi pnta permanenta a vampirilor ~ va acest mod,

ÎI1 curând

singI1r vefi deveni un ,,focar

de

supurafie""Ce ne imaginàmca suntem, aceea ~idevenim.Nu ~ /SÎatuiescsarecurgefi la astfe!.de recomandàri. Când simpp ca ':'cineva va fura energia, nigafi-va ca acestui om sa-i fie daruite

"

,\

;

~rmàfo~eapacimtà este otânlra cu multipleprobleme. .Îi exphcÎI1 cemod Încil1câea legiJl!-supreme,Îi atatce intluenfii.are h)cro ,asupfa caracteruhJi; destinului '$i sànatapi ei. Are' ~. Incluse CM8\ele de comumcareOOUniversul.œeade a dete~nat . ,

1

'.'1:

Odatii, la curs, a venit vorba de vampirism. Eu.explic mecanismul acestuia, curo are loc ,lI1ltodistrugereaomului daca el Începe sa ia'energia de la iIlpi. La curs participa bioenergeticienii. Unul din 'cursanp, un tanar destul de plin dQsine, declarii ca el are un mijlocminuna\Împotriva Vampirismului. Îl rog .sa se

, iubirea divina ~ienergia ciu"e-Ivor schimba, Îi vor purificasutletul ~i-Ivor.uni cu Cosmosul. . Mai târZÎu am testat sfaturile tânarului:spirituillitatea, sutletul, comportamentul aveau villori negative. Era 0 degradare totalii a structutilor spirltuille.fine: Daca te rogi ca vampirului sa i se dea . .ubirQa ~i energia' divinà, atunci viI10rileparametrilor sai spirituilli .. vacridica mult. Un ajutor con~tient il siI1veazape cel care, cu

ie sau rara de voie, fura enetgia. Aceastà Întâmplare este

.

.'

137 :',.

,

.",',

"', ".,.:J;,;,,' i.:i-',;,/,',"f;:j-,;~,~"...'~_.. , l

'~

..

\,'

"_:'",,',-''''',.

'~I;~,~:;;"ti

",,'-""

'

\','.

-

(.

<"""',',

. elocventl ~tr\1

.

faptuliœ tebniÇ4violentei.

,deti_,,~dia'--;.

~--'~.'/--

CIlle În pr~t

destul .

bioenergiei;.esœ sinucigap. Omulnu sesiwad &pCoJpe niciodatà

tralisf0anarea sa. Apelind de citeva orila ~dlentila

.'

~i ce-i mai interesant,caÎn' tandemul vampir-victima Întotdeauaa~gi \i~apentrucivampirismul pentru aceasta este un semnal. al, ,unei comuniuni preeare cu Divinul. Vampirisn1u1,obligi. victima si .ae..orienteze..spreenergiiJe superi08re, spre energiile spirituluLLa .vampirÎnsi are loc un

...~

procesinvers: degradareaprogreaiva astructurilor spiritualefu1e, IBspunzitoare ~ref,e(Jtareael1ergiei divine.

.

CauzaaV-a..

.

.. . \ .

Daciomul

somn Întotdeauna,Am.mvest1gat-o§Iam ~t

.qa, mai ,departe.

pistreazâ picicelui

mamte

et Ii avut..loc

câmpul femeii ~iÎl deformau: Este 'foarte pericu10s si ne suparam pe oameni ~i si-i urâm mli1 ales pe ~ de care su~tem legap bioenergetic:pirintii, copiii, omullUblt, ru~ele. Cu cat ~ste ma: puternici dragostea, §Î' ~t~§amentul, cu atiit. e nuu penculoasa.

orice'triirenegativiipetttrliomul dJ:ag. . ,;;;i

", /:'

r:<

."

,'.

..' .'

"""

La Moscovaamfost .rugat si vid? fem~ie.c~e

.

Toate' acestea

decedat, aceat lucru Se

reflectâ .negativ asupra sa §i'po~ duce la diferite boli,' tulburari ,'. . .. psiliice, schinibarea catacterului. Supararea omului Înainte. de moarte poat~ duce deasemenea

la contopirea..câmpurilor §i probabil ca de aceea trebuie ÎntotdeliUlUtÎndeplinità ultima dorinti a omului: '.' . Daci pâni la na§terea copihJlui femeia' afictit avort,câmpul .oopilului.mbrioilulqi mort se . poate uni cu oâm:pul copilului n~cut ulterior JÎelpoate fi foarte bolnivicios; fiicos, obaedat.

ci ~a,

ktnacât. câmpul omului contine infqrmatn pnvmdllbsol~toa~ rudele,triirile negativeÎn raport cu bum~ decedatae gase&I_m

.

~ la treeerea sttucturilor câÎnpului celui decedat la.niveluriJeierarb,ice coresp~itoare ale . . . . Universului;

.

doi oopii. Fiica cea mic,i ave~ fopie .de Î1\ilttme, noaptea J1Pa 10

.

~

0 fami.lie ':0

.

Toti cunoac zi~: "De.morp numai de bine"; De 'qeZlntre lumeadini ,amogiJor 'JÎ ,hunea noastrifizica suntPbsibile contacte.§i, 'daçAelCillpar,aceatlucrud~ ambelorlumi. .' "Sudarea" '.câmpbrilor w:l.uiom viu iiiunui mort areloc atllnci ~d SIiIILÎncilcate legile supreme.' ReIigja IIi obiceiuriJe de Înmormântare la toate .popoarele sunt orientate spre .deapi1}irea eâmpuriJor:œlorviidelJlecelor. morp: sunt. 8lujbele la cre§tini, . arderea pe f!lg .Ia indieni cancw:i, la aepaqu-ea ~or

mare am ficut CUJIO~ticu

de na§terea fetitei a avut 0 Întreruperede sarc~ ~I unirea câmpului copilului neniscut cu cel al fet1tet.I-am. expbca~ femeii În ce consti vina ei, ea §i-a ÎnSU§it-o,s-a dus la b~cii §1 l-a ~~cut.~pii s-a rugat .sa fie iertatà pentJu copilul ~e tare ,?U aœasta câlnpul fetitei s-8 nivelat §I ea a IDeetat sa, mal ppe Însomn.,. . .' .' ...noaptea A venit la consulta!ie 0 feme1eal cirel ~amp ave~ 0 puterrncii faptu\ ci ~ deviere numita "deochi": S-a deocheat ea smgura p~ nlll~t.11mp.m urma. meneaderiiupe bunicu1ei deœdat ~

fie intei'esat de Ceea ce s~hrtâmpli eu

trUpui siU..,

oda~la

.

nivel

~""'I!IW~'t.'.,~~,I1"fiinM'1M1 obijnuit; iriprimuldOd,ü

.' Aflându..roi

j'

,

se siJntea:

fO!lf1e riiu.. 1 se parea ci are un diabet. 1IIC1p1~t..M~~cu respingeau aceasti idee ÎnSi nu-~ puteau explica monve!e starn e~ proaste .de sinltate' I-~.cero~t câml'ul. ln zona ~nt1uentel . salace i se scurgea energm "" §UVOI.Am IDcepu~~ caut~. ,Fenieia mi-a povestit ci, În urmi cu oluna, I-a munt bumca care a fost 0 vrijitoare pr.ofeaionistà. Inainte de m?arte ea.a .veut foarte mult sii-§ivadiin.epoata, Însa.femela n-amalaJUns la tnn~. Bunica/a nwrit mainte de a apuca si-~i vadii nep~ta.Femeia a §1awt lac 0 legiitura ~cu astraluloi... §i de a~ . avea 0 putemici .' dm semnele unel Unul asemenea scurgere .1IlIISIvad e en~..,... . ..' asemenea spiirturi. TI constituie sentnnentul .unel groaze ; . inexplicabiJe. . a§ p~tea rem edia Am Început si ma gândesc În ce ~od IIxmirile. I~am propus siaprindii ÎIl b1Sef1ci0 luman&:eonp~~ pana bunica defunctii, dar femeia fâcuse acest lucru de m~e . acuni. Atunci am decis si fac un expenment. Pot sa comumc,

.

,

,',

,'.i

1

138

'"

eJd:nlverbal,cufsufleteieinortilOr, le simt atitudinea fati'de céi vii. M~ gândit ca bumca, mainte. de moaite, avrut !I8:.ittansmità ceva n~atei ~ n-ainai apucat. Am hotarât sa orgânizez 0 m~re.. M-amconcenCat,ain invocat;suttetul dèotdatei,.'am stab!lit.in~, sufletuI bunicii.~i nepoatii un contact bioenetgetic' ~

am 1~ dÎncamera.c .

.

, .

".

.

,\;'C~~m-:amÎntQrs dupa câtcjva mmute,femcia,mi-a:povestit ca' ;mâinile! S'lau.oriefttat cU'paJmele. În sus '~' ca ceva8-'a mtfu,nplat. CâmpuI femeii s-a r~cut complet,.. i-a ',trecut . 3entlmentul de groazii. înseanuü Ca ceea:oe, dorise'.bunica

-~

nepoata:aÎndeplillit:.'..

;. .Dupa

.

.' oanumitâ perioadiide timp femeia a observat ca, dupa:

ac~tâ intilnplarej 's-auschinibat inbine $istarea eidesanatllte'~ purtarea.oamenilor'fatâ de ea.Se tIOattpresupune ca' Il aVlitloc un.~,l(je ttansmitere acullO§tinteJor ~'eJq!erientei. î~ eu

n-am maIrepetat asemeneaell:perimente. ,.' !

altii Pac~lIftâ ~ . roagA's.oajut.pe'fiica ,ci 'care a ÎJ!fepuli sa .

,

,

,

,

.

,

...

-..

,

,

.

..

'

"

'"

,

.

_

,

Vneori (},persoanil!decedata Oumult titnp m urma displ.lne de infOJ1l1AtÜ privind evenimenetele clin lurnea, materialii ~ çhiar poatemtr~unanultlitfel'sainflentœfiJd~arealor. '. 1 . ,

1:,m

,

".., .

'WS pe nej)Oat&'sa:. .

'

. ~~o~est~to'n'1i

mmtenmuc,.',

'.'

','

.'

.'

'.'

':'"

:"

:

.,'

mai buna fQrma,simteaInca,se poate JJitâmplaeeva rap, Am vprbit cu ffiJmeia~anr'61gat-o sa iotre Înclegatura CUtat81ci,~ sa-Iroage si,ma ajute, sa 1Ila,lipere'.daca<6e ÎQtâinp1i\,çeva neprevazut.

.' "',

.

til)

-' 'Nepoatai"a explÎcatca, de '(Temece a muril,\lucrurile einu .

maIfaetrebuintA1n'CaSi.

-

. i".

'

ai'Oâmpuri1or....

"

'

"

" "

Câteva :zile.la InarI' au trecut cu"bine insi, :Înotân.iJntr-una mult deJnai,,1I1IlsimJ:it Înigenunchio

durera, atat, de ,acutii '.Îneat nu-mlcp\lteam ,imagina 'CUIIl",:.mai

Putea revMilatân'ni Îngem.m~hdreW."~o depl~'a \, meniscului.; Faoând dupa aceea 0 .tes~e' )I!ndescoperit ,ça, datoritâ ajutorului ,iJidiiéct,al, tat81uicun~tint~ .male [WIsc8P~ , , delamol!lte, alegânclu-nli doar cu un tra\imllti»m. . :n

i Âaeuti,situatie4

ap8rIit JiindçlmainUL~:lpl~e

l1I-mn

,

,Când m.am ÎntQrs'cuno~ta meami-a poves~t ci..iar.,i.a aparutÎn vis tat8lei, stând.a18turide mine. EI.bea, zâmbeam "

'

. Nu, eu mca n-am murit;'1irispUns bunica. Este. ~ exemplu tipie de colltopire a. câmpurilor bunicii decedate ~ ale nepoatei., Cauza ,acestei contopiri 0 constituie supitrarea ~œmici a nepoatei'JIa 'bupicii. Supararea. pe oIiIul carea m~nt. este unul din motivele distrugerii blocajului normal

.,

SUP8ratifoarte. tare,pe ,6 fetneie.,,Confotml9gicii cotidiene., ea.. pH)cedat incorect, A fQlt.(\ Încercarede,'care n"mn.pututtrece i~ prin 'urmare ,trebuia. sa .mi se'Îi1tâmple ori,.'onenorocire,;,ori un traumatism, ori 0 bOala. ' . .

,.

, "~ândlucrurile '~uniciiau fost duse la vila din afara o~ui, ~UI1ltaa Îhceput sa"! repro$ezé nepoatei: ',;: De ce atidus din casa lucrurile mele?,

'.

'", dinzile ~jjndt!pirtându-ma

i

'

cumam fostiDmo~ânta~flindcAeul1u

M\,s-a mtâmplat 'QdatâceV~interesam:An!. fiicuto~tintâ

cu 0 femeie având
,

aIbAco§lI1Mur1 m care ap81'!l.1II.t6tdealina bunica'fetei, ~.de un an ~ jumatate, Bunicavo~ cu nepoata,iida sfaturi di$~tâ -despreintAmpl!rit:are?s-~ 'pétretut dupi.lnoartea e/ inamt~ sa,tee$:! patruZeci de zile de' la moarte bunica 0 ruga ' . ,'

,

.

".

°

"

,

139

'

" ~ eu, iar pieioarul drept Îmistiitea mtr-un chip,çittdat mtr-o.parte, ." . A"..li?ând apoi câmpurilekarmjce" am mtelesca. tatil eia reu~it,sa-mi comute pedeapsacaretrebuia sa ,tie'omare nenorocire cu opedeapsa mai ~ar!, -,' traum.atismul ' genunchiuJ.ui, adiea m-a, scapat de nenorocire cu J'retuJ, unui prejudlciu minÎnl. În ce mod a reu~it el sAfacaacesfIucru n,-am . , putut afla cu precizie.'

'.

-

.;

lÎ/J -

.

.'

" ,<:Jauzatr~a

C~ ~area ~profundi PfSte ,car~ ~adtp~rtrece inniciun fel Ea açrescut, s.a tranaf'ormatm uri !JIau,aVQtdeiuferit,in primul rândoamenii cei mai,epI'Opiapmie.',Aveam~"..p. ciinmine se cuibIris.eœV8 stif~ti rn-a subjttgatpei imi8Jitl 0 uri oarbi, Penttu aœasti it1èik:a,rea IegiIor~ ~ia si pIAtesccu 0 mare nenOrocirepc care -niu$it ",

11'-0'CVlt()U 8Juton1I cun~ i'

.

':'

1

mde.'

..

~

.. .

'. \'

"0rttz8

'

t'''JI1.;.a'.

.

. ~.

' ",'

.~Wj'~'~al'~';inf1uenJt18z1

s&Ittatea

Care 'este motivul,acestei lipsea dorin~ de a trii? în primul rând este vorba de ,Un' program de auto~gere care se formeazi În câmpul bioenergetic dac~ vr,eunul din, ascendentJ .a nutrit mult timp gânduri de,lipsa donntCl de a tt.'ii sau; a comls tentative de,sinucidere. Chiar daci aceste luc1\lO S'oauIntâmplat cu trei-patru genera:jii in W111i,prbgiamul rimâne stabil ~se , . transmite ereditar urm~or.,' ,

"",

Nu foarte d~uIt, luc:rand cu una din paciente, am evidentiat fi soarta

Acestprogrampoatefi ,

multor

.

karmi°~/'am'aflat;ci taW ~ ,a co'mis. 0 fapti la limita sinuciderii: , diI ,~ ~ ' ere- funCP008 '!D ciropuI'fietlleup ~ . ~d " OWICiJi '

.

..

'

,

,

:-

' ~ef°ODaJU"~. , '

-,

..

'

.

_.

..-,

de '~bleroirilede "

'

,

.

,

:

~

'

'Program.ele ~.dorintei .. autodistrugere pot si diinuiasci În ,

,'

,

.

,

,

,

,

,

,"

"

~

foarte niulfiani. Femeia ai IDOftenitdela WII,~"un~è&'!program' dll'autodiatrugereatit de

~tul

puterni.c; tAoAt, ,pentru

blOCl8'ea 1Ui, OI-gIIni"'TlUl rCC1,1fgela 4ureri

de .c.tP.,extraor~e. D.upi (foui §edinte de corecpe, il ~.J'~ dureriIe.\Io~ auÎnc:eputsi se diminueze. 11aci,un' asemenea program se . AmnC1,am,.decIa si ~~ in~dea.. 'sptedeziJuzia mee, am ~t cifiecare al doilea paiCI~.' are~, depre8iune,' ~ri prin izbucniri de ,~~pecareomul nu P-o,~ contro1a.Starea pe care

~

omului

.

-,

"

are un SIStemdefenSIV

0 ftnUll1C:SC ~resi~"

~n:~~,

IJI

~
poaœprovoca:.muIœ mAlfdiipoaœ aduce

~ , dicud~.c8r8cteruIIJi, omu1ui.,

.si"~1iœ -,

... . ..-'.

fuartemuItviata

fat!

de

lumea

,

lungi durati pentruci este conceput de pirinti, .

,11iltamofem- care sufere6dedureri d~ cap ingrozitoare

.

CIIt8"D-IItt"put\Jt,fi.indeplrtate dllniCÎ 'un fel, de' medicamente MediQiinUefaUsiguri,pvdiagDostit ~ atunci femeiaa deci&si Uioei'cefpriniiltlilmlldiut ;bio8l1ergtticii. Câmii~am' vlzut liniile

.

Câmpul

'()urmare alipSei dorinteipirinJilor de

Înconjuriitoar.e, insieste~ totUl desc~,pirinJilor. C~le mallI11Cl, ~aIe' pirinJilor În timpu~ sarClnll fat! de w~orul coptl creeazaacestl1ia un programdistmctJ,v. Acest program este. de

"

.

.

aaveacopii.

.

. '

:'

'

gen~fU. H~cll in.iftt~ *pul meuQrmic nu era indeajuDs.de pur'lJI'Hm PU'u.tobfincac:easti informape. Fondu! prob18li18J;~ tmnitorW:'ooœ gândlegat de sinucidere.este extrem ~ pen~~ fi de distructivpentruomfidescendentiilui.

,

141

.

"

,

DecePtia În legiwri cu fa:ptul c! fiica:sau fiu.1Ilmic ~i slab, cii e IDolnivicioB;neJiIu4uurirea legati de sexul,copilu1ui,deaspe<:tID.

siu de capriciile noului nisCut, daci toateace!ltea sunt mm pu~ce decit dragostea pentru e~ decât.~~tiinta !aptulUi ci trecm un copite un,Dar Dunmezeiesc, atunC1~e n~ profunzimea .câmpului fui; În subco~~t ~ decb\l~.~~ mecanismul autodistrugerii." 0" fixare indeIungati atramlor negative pentru copi! trece În, subco~i ti incepe si se dezvolte aut.onoin. Co~taPlerde controlul asupra acestor .

tiiiri cât P Întelegereapericoluluiprezenteilor.

..'

Câmpu! pirinJilor Începe si distrugi câmpul copilului La copi! se cupleazi instantaneu doua. programe. de riSpuns. distrugc:reapirinJilor ~i auto~gerea. ,0 deceptJe puterm~i a tatRJ.uicbiar fi În decursul unCi SlDgurezile pentru f~tu1 c~ 1 s.a . niscut 0 fuci ~, nu. un fiu poate duce, peste am de ztle, la nenumirate tentative de sinucidere a,le ~cei ceea ce. se~a transmite ~ lI11I18PJor.programele su~co~ente care se ,gasesc ln m. :.spetlal de la ~c~utul câmpul. copiilor O' dati cu ;

~

maturizirii sexua1e,trec În co~tiinti ~mcep disensiuni1ed~tre

copii ~ parinp. CinCÎminute de dezicere pot costa am ~ultJ de izolare, reprO§UrÎ, supiiriri, ur!. Iati de ce respectarea normelor

"-

142

.

etieü, ,'spirituljlitatea,"ln, genda!, "8I.IIlt~)jmporlante sanatate decit pri~~ ~injectille. .

pentru

.

~ialtefel10mene ?~g~;

~i ÎI1ca 0 partidularitate. ,foarie, importlu1tii.Programul de suicid" poate "fi ~nectat'de orn:e' program. putemic'.din" .arara Îtldteptat'spro~barea colnpoltamentului omului.Organismul reaetione~. violenta prin lip~ de ulacestora ttin Q)Otnen1.u1 eodiirii. Se evidenj'iazhnsuicid slab sui>fu.l1l'1ll inriiirii ~a'unei ridieate iraseibjJitiit.i,aparipa unO! gânduri, de sinueidere ~i a 81tor modifieiirinegative:ÎncompOJ:taln~ . omului.. ' . ,.Qicmeiea veaitsa/seeo~cu:mine ' dacâ poate;siise dllCii la CUl'$UrileiRtensivc,dc!'iimbien8lezâ: . . ," '. ~.'.(rebuiesaplec " În America,~ de &CjIet, " m-am ÎI1SerÎII,Ja 'cmrsuriledQ;.,~nglezi,prin interrnediul.hipno~i, ,{)upa câtova ore 'Îl1S&atnÎnœpWsa masimt.nu l'ma bine, Nu"gyputepspune daca .

simetgÎn~lÜ'e.'~e~"?...,:\

,

-

,,(,

Ma uit 'la structura eâmpului. Miiril11'eadefunnatiei, a. atins limita maxima ceeaee'Î11BeaÎ:nna;pericolul unei'boli grave. Verific câmpull din perioada ,premergatoare Înc.eperii cursurilor: def()nnajjilesunt~", "'.. " a eâmpului . (;e;la 'determinat,o"atât de PUtemiçi.deformape femeii?Continuitestarea ~igâsesccauza. E$teo indileare.a legii

infbrmatice, programarea. 1

i

.

, }..

.

.,,'

Când- in Ii\Ibcon~4entu1Gmuluic.se introduce ,0 . 'iaformat.ie printr-0 métodA dura, are loc defurmatia stmoturii eâmpului care, dupA.un timp, se paate manifma.plintt.o ÎmbolnAvire la nivela fizic; Se ~tie câ mBulgaria a existat 0 ,telStativâ:de efectUare Înviifârij teleVi.zateprm'hjpnozii, Oamenü au aCUmulatJÎllllt mai multe iriformapi ÎnSâpeste 3-4 aniJa participantii acestili,program ...

0 ~ildereputernicii a imunit~ii '.

" s'tit cil a vrut sil'consulte un 0 femele' tanara.;Ill1-~,Pove .. ' entru ca il place extraordinar un tâIlir care este bioenergetIcl~

.),'"

!

.

'''''''moriei, s-a constatatpler derea;"""",

,

,

143

~, ;'

.",

.

l' indlferentfata de ea, ~.- mu,ltimul timp a observat ni~te neregu r1 ; ' m IegiiturAeu siinitatea. , ' .. . l' de-a Ucrw1 d femel1, ~I va '" Analizez struc tUJ.ile, câmpului .. . L tu1 uiuitoare ,la ' tris Peu,truoonsultaJ:l1 FemeIa fi-a ms UJ'ep, . '

'

.

.

'..

"

(

"

1 ~' atunci subcon~tIenty.l. . w' 1Ul -actioneze,' asupra'"tjinâru bioenergeticianulUla. I~eeput sa

bioenergetIclan,',' aavut kIc.,.~ntactul .. .::' . . ; ,tran81ll1er t ea de.. mformaJ:l1, ~,

structurii

c~pun.or

Împingandu-I sa se ,mtâlneu.~a c: i~tneia ÎndrAgostiti'de, el. la nivelco~ent.,fiÎltdcA n~ Despre;ace~ n~ ~tIan~~~ea fizici, Îl1'afarilde gândurile ~I . se Întâ,mplaSeIDcamnue ID

" ,

1" '

:,' '.

\

de dorinte1e fem~n,.dar; stru,cturi1ecâmputilorcelor trei oamem au ~H ne,eput sa mterac\1oneze, a Început vriijirea tânirului, n.w;nto Iwa a AIre. $t fapt unm " pr ogram ".'dur' introducerea ID 00,,,, .. .

.

,

.

.

. .

..

"

.

.

.

~etu ,riI or tânirului', ~i'Într\1cat. vriJll'ea dusla 8IIU,, consiituie un' program dittafara ~p ului'-a-œasta'à .

determinat, deform~ea

. dec~area progr:.amu1uide aut0dlstrugere. w s-a ales ~:acel~i defurmiiri 'ale Femela Care-I1Ub~ pe fie bolnavi, Bioenergeticilmul a stru~nlor, sale ~I ~mceflU . .avut§1,el:panede ~te defQnn iri utmIiceaie câlnpului.. ,;."',, . 0 faptA neetIca 'a creat oS! ~tie tragid..ale cirei cauze nu

t~:

..

:'"

erauvizibile.

.'

, "

"

.' n,u poate . Violenta d cat violenta.. Am fost Întrebat gen:iki ~ testarea pe care am efl:ctuatco, .despre paClentu:,luIKII§~~a 'p~us m . faptul ca orice programdur, confirma dm pacate,.0 ~I $train fata de convmgerl e mt en œre ale omului introdus .sub hipnozâ sau autosugestIe se poate tran8forma, Într-~n programde

djstrugere.

:.'

. "

"

"

de spœcA trebuie noastra - a ctUalAegreu ,

. ,.Sigur cil În Sltuap.a. interzisA ime d lat " onc e programare '

.a

0' mulw '.

'

Nu

P oti", Îruocui

de interzicerea ' .vechiul daca n-aIcreat ceva nou' N u este vorba . darcare mr Au tiitp.c ,..... karma medicamentelor prea pu..til) eficace. . 1 .' oinenirii ~i mCI despre ln oculrea sistemului de, codare a .

,

/il4

145

,

1>,

,

bolnavilor, Toa;e efOl1uriletrebuieindteptatespre ,

,

inlocuirea

'

'

. . treptatâ a violen~eispre care inclinà medicina contemporana prin

,.':;1..",

,

intâlnit cu:el.4ii,.am

'

,

',

'

,

,

.

"

,

,

'

,

,

,

'),t';~\"'d':'/'

;,

"",.,:",.,

",

"

,

""",.: """,

,

"

.

"':

,,

,

';,,

,

"

,,

,"

',.

,,

,

Ji""

,

,,';'\'

,

,

"",""",

'

'

'

,

trebUle ... tinda catre sintAmantl,1 e

'Omul obiecteale dragostel., .'

,

iubire,ÎDintenorul sau ~Iatunc i el nu va maitrebuisi -,

.

,

".

Situatia care $-a creat acu m,,, În lume cotespunde mvelulUl .. . Se Cheltuiesc tat mai mul~1 ", aI.omemnt. spiritual contetnpor~ ". . l 'pta impotriva acestora .Jnsa b ani pentru nar cotICe ~I pentru ~, 1e Ca.ti~ "i!la 10t ,mai mU . lt " "ln, timp ce narcottce ,. efectul este" mlzer

"

,

-'- $tiJi
,

,

,

,

,

,

'

,

"

fi tului ca nu Impotnva teren.' Éste une~ctal nelntel~~~~,lac:,caUZacare d~ermina narcoticelor ttebUle dusa~ptaa : patima .pentru acestea" au~" 0.. constituie niveh:d"scazut ~i inca din catiZ8"fncaJciirii dragostei in..terioare~ om~: dtagostea",s-aspus4:Jespre nOl' multor'Iegi 1n°at1l~mse ~ cu. doua ml~de anl ln urm:'t~:: in erea iubiriipeittruDumnezeuI pi~o ti ~i de copii, fatade sine ~ ' a,a :.. ~I a simtAmmtelor diVIne '. ~ de lumea ct , ne . de 'om, U I drag, 1atf! de' natura 'ne vie ~I ."t~ VIat" '/ioastri " Iaa t e aCeste , devam t Ceva cotIdlan "1",... " a a in'Conioar ,'. a p re gramul des"di tru gere a Gr&g!>Ste l care '

"

,

aceastâ dutere spirituali. cuoricclDijloa.ce, Aceasta,'duce ,la narcomanie; alcoolism, diversefonne de toximanie,Adevirata Cauza a, narcomaniai fi alcoolismului este, un. nivel scizut, de

~

",

iubiiedin sufletul dumneavoastra. Aceasta stareaparedin cauza unor'puternice>fi'ustâri;.a repJ:imiriidragostei fatA de oameni, , I-am dezValuit faptele de lic:idere adragostei. sivâttite de ' pirinpis1liip de elÎD8\lfi,

.

,

,

,

Co

,

.

"

,

,

,

,

"

" Dupa' cofllCtate, deformati8:puteruici a câmptuui a dispàrut. Dupa câtevazile :controlut adezv!luitpuritatea, câmpului; pasiullea pell.tru.alcool Îi dispiruse, Dupa 0 jumatate de an am verificat: omul a Încetat sa mai bOl vindecându-se de ,aceastâ boala, '"

,

'

'

'

'

'

,

,

,,

,

,

,

,

"

,

,

"

.

,

,

'

,

'

. jur

tJ

'

'

,

"

,

'

b

'

'

'

,

'

spus:,

.,, "

'~'~acec

,

,

,

",

,

,

'

,,

'

,

.

"',,

,,

,

ajuta.'

,"

~M O' l

~shl

'.'

,

posibilitateae1iber8rii omului do viciulalcOoiuluipe cale naturala, Am fost rugatshjutun om inteJigent fi taIentat carenu se put08 opri singUr fi' era IaUmita alcoolisntulw cronic, El 'nu mai credea

Înciilcâri ' declan~eaz.." da a cruzimii pe eacen-o po,:h' are dtept reZUItatct~~realn ic~~~tru aie~i dinilllpasiti cn~ stinge cu alcool sau ~o~'aI 'omenirea trebuie sa Învete dm actuale ~i a scapa de p gi e s e, Universul oatt1enii, Jumea "

"

,

,

,

,

,

"

. . .. ,

nou sa, iubeasca: pe Dumnez:i

.

Un -caz.intereaant:s-.apetrecut la Ialta, in timpce fineam ~te cursuri, A veDit,unom ~,mi-a. povestit urma~ea in$D,plare: vl'Cinul sIIu acizut in patÎbla bef1ei de care nu putea scapa rnclcum"

' '1ineGd este , , . ,

Àproximativ'cu un an În urma am' inceput si cercetez

~

,',.,.

,

,

ci cinevaÎlpoate

""

asc..pa de asem' enea Patun..i. Î namte ~bu ie sa fd 0 mul '''''''''tru 1:'''''': .' "" toate omul trebule dÎitceteze sa mal po'''+e "supne P'I,himea ae ' .' a indrageascapre:ten,tu! 'ln din }U,"r"sa" Intr e in mmome «u ea, s ' i ' ' ' '' ' " insuflet U 1si inten 'oru '
;~M.am

"

Cüüf

dezvoltarea naturali a I8piritu!ui uman, prin restauraroa armoniei

dintre om ~i1ume,

"'.",'

'

,

...,

- M-am dus la el ',ti am hotiirât si aplic' metoda dunmeavoastrii., L-am intrebat: "Spune-mi ce Ji s.a intâmplat Înainte de a te apucarde baut? Ceti~a riimas 1n 9lÎnte?" "Când IraU Împirtit cartofii,pentru mine n.a mai ajuns .. atunci rn-am supiirat foarte tare", Eu i-am sptlS;,Cere-ti iertare pentru faptu! ca te-ai supiirat", !I a cernt iertare fi,a scii.patdo betie,

,

'

. "

~i.viitoml.' ,,Du~ezeu este Înconjuratoare, trecutul, pre~ , ,e mai mult decât SlP\plu: a~ l u bire", Unii cred., ca acest ucm sa-' lUb esc, Iubirea este 0 arta spus cà iubesc~1 gata, am Început ,. ' printr.un efort permat;le1i.t.. complicata care trebUle ", l\1vat~ta 'mu UI nos tru pentru " existenta ei deplina Oricecelulaa . organls .x lncetat, dar .i ""oneze . si respecte trebuie ,nu . numal... . n,e' . " 'ntrefugnv" orgamsmu 1 Omul este 0 celulii a lumll," regulite umtapt cu l de a-~i Îndeplini funcpt" 1e, d ar si ,

,

.

,

Sarcina lui este nu numal ~~I ~i tinda neÎncetat spre conta~

i unitatea cu Universul,.spre : ctul nostru cu Divinul este

iubirea fat! de Dumneze~, determinat nu numal pnn 0 rin;~~ ' credinta, dar ~i prin puritatea

'

~

\

1'46 -~.. ,

.. ..

.

,

, "

maimarCit contacq.I.

,

,

,(.,

dCt'ItC~~doare pe,tinepiciorul.

El se iJ)ag&,~icm vid culIJ i se r.efaee câmpul.

Nuçu mult timpi);\ ur:miile explicampa~pJor .~

,

&e

me{:karma

eJÇtinde

" 'numai ,..asupra ,adul~", Pânii la treispre2;ete~illcispreze()eatjioopilul. ~e proteja~. S\!pararCtillui !lU~ente~ Jauma. -Numai dupa maturizarea sexualii copilul Încq>e sii'~riispllnZ8tor pentru (apte!e §.ii!lcii1~le sale, ,ln 1Iltimu~a.t! cmergetiql Piimântului .s-a modificat ÎnQ:-!Jtât, "

~

Încâka<;u!D n", nUlllai t1Qpiii de tapte...t\OuA am ci .§.i.cei de un a!l-doi 'pr.ovoacii loviNri, ~ioenel8etica, ~i sedistrug,. ulUll. pe celiilalt;la;felca ~ lUhl4ii,

"

,

'~~siO()~e2:e~cu~~~a D'acà~I;~!. fuaa acorda atentJa~truI~."!ristemulse qestraiDii.Cand din i se 1n1ocui~ecu 0 alta triitre om dispare sentlmen~l d~ negativii se deschide calea -. se . distrug blocajele ~I pnn :':~~re , :. . Pentnl de$t1'ilmare.. îmlamm itesCAde o pilda.. V me un ciilugarla 0 femeie ~i-i '.'"

'

,

,

'

-' ", Te primesc, A' Il raspun de si mnoptez" spune: ,Pnmeljte-ma., , 'te ' femela, :1ns3trebUte alegt'uroi din trei: on Innt~ ta~u 1, o~ tat culci cu nnne, ~n bel .vm, Ale fi'. Cilugiirul s-'a gan~t: "Sa un taP nu potfiindoii e om or ~ ma culc CIlfemeia JaI'~ nu, pot. Ar fi un sa.cnlegtu.Va trebu!"si beau vin, este pacatul,cel mat nnc 'il iirul a indeplimt ~I celelalte dintre toate" ,Dupa ce a baut, c ug .

'A"

'

.

,

doua dorin1e ale femell,

.-

.

gre~itii,

.' M~"uitla ~fe~kmele ~i'yjd un purernic.deochj pxpvocatde unbarbat I>loltd. Virsta .zecelllli.Eu!l colegde clasa.Ce'e. ~ a1ege ,de oopiii J!~tricindvpr

rincipala ~i, daca 'ea este

'.

.

"

,

~adar, iubilea esteA$truc:tUra,P I~cil can nU ~or avea urmiiri catastrofale, Întrea g a, atunci celelalte , . x este una din triiirile sale, Omul' s.-a:obi~nult Sa co nsulere Ca lUbIr es de care poate dispune dupa bunul sau plac, ,Este., 0 conceptle ,

,

.Noi am, distru$.barier~e' Wensive fi copiji noJtR aucrqtemari? ll1P~tenit,!I~e structlui . deformate .1iJecâmpt,Wi. <4/botiÎÎpâ!1desc?(e 'se. va alege de psihicullcir ~ial qQpillOflor ,dacii:ei' acum, la aceastii tTagediivârstii,Încep si se:atacebioen~etic unji peaJJii? A.deseori câ!1d lespun ciamenilor: "voi lIt&iniibUfÎt În De voi dragostea"; mi ,se ri.spunde: ,p", niei macar nu HUll iubit". fiecare data mi vid neV;oit'»il exp!iQfaptu! cii drasostea este un sentiment U~~icii noi trebuie.sii.~prin el ~.cii el trebuie sa se . Împrii~ În.. lumeaÎntreagii, Este iubirea pentruÎntregui organism' alciirui nume este Univers. Poruncile de bazij ale Bibliei suntJegile lumii spirituale,
-

"

'

~

,

,

,

,

,

,

. :viDe lami~bi.ietdul " meu de~ ani~i mi se Piang~ ~ii ÎI doare picioruI.' - TI.I~tiice inseamnii l)umnezeu? Pune miinile pe g~1JI1~hi ~ cere iertare pentru tiiticul,tau ,qu-e III optsprez.:ce am n-a mai

vrutsa tr~

'

..

'=1~C~~~~P~~m~P~mC:=:= .

.

147

,.f'

..

'

A'

Iubirea este acel mtreg a wei ,P arte suntem, ea Îmbrati~eazii met. ' 1ub'Ifes ~I Vlatam se diirUiesc .;,n-avem .. . un Întreaga lume, ,

fe Însa În noi Încep' si t1'/.UIl1 el', c'ind d(ept sa. atentiim la '1 , gem cepem sa ne distru ' pro P netar~lnOlm ' lUt -sim.nrile mlcu 'w " - al e dIS'trugem ",pnn aceasta structDrile spmtu dragostea,nOl .

'A

'

.

,

'"

'

.

,

dispunem de ceva care . sup erioare care ne leaga de Umvers, Noi ... aI. de fapt nu este propn'etatea noastri person a" , ,

'

Cauza a VI/-a'

.

Ne-am salbaticit f~arte ~ult mA ltimele decenii ale istoriei ~elegem lucrurile cele mai noastre ~i,'din aceastà cauza,nu Ill, A

,

'

ele!mentare.

'

' da un ras puns coretetla Întrebarea: Multi dintre nOlpot Ce-iaceea

hrani?:'

,.'

"

" ând, structu rile cânlpului uman "Hrana influent~ -Am pnmulr - la fel este ~ omu!. Am testat sa~i ~a cum es:e ace~sta mfluent\ viid ce se Întamplil. ~ bloener:ul ID timp ce mânciim ~i am, ~ost asimileaza hrana pnn pn~a extrem de mlrat afland ca 0 ta ceakrii, Printr-o' alimentatte corec poate fi vindeteat un om m

... J

1.h

1-19

, . -'~'~~fie

jncOrectàifduc«rIa'Pièrzanienu

'-

..

,Stramo§l1

1I1al'pufin

decât conceppadesprerome ~icomportament. , " , ",~ra spus' Dumnezeu: iatâ, V::"arit dat tot Celuide ierburi care

.A " no~tn In4ep iirta'P erau. mult mai de~tepti dec~t noi ,

d e sacr lficarea animalului cerandu-l 1 cand se mchinau Anamte A 't; sa- 1Întrebuinteze la mancare. , iertare pentru.fiaptul ca erau nevOlt' . 1 1e t 1 negative,pe care acum nOl . În acest fel el blo.cauconsec!n,e e , . Înghitim rata sa ne pese." Înmnte nu Înlelegeam d e ce 'n l cultura populara exista, ; '. interdicti a de a 9iti ' , În timpul mesel. 1În, fat-a, sau mâncatul atul cu çartea sau Zlaru, Reiese ca manc. . 'zbaterile olitice ~i familiale pot , În fa18 eeranulul teleVlz~rulw, ' -t:raumatiza sufietul omu w, ca În ti~Pul mesei inforniatia Pex;.' e aCest fapt este bazat ritualul trece liber În su"con~tJ.ent. . nerea 10 contac t cu Divinul. Daca Însa ... :, Împ8rta~tnl, ad Ica ~u _.;.. se g andp.te ,"'V. la treburile sale 'preotu l 10 t'm 1, pul Impàrt~tnl ~'cU 'Divinitateanu se.reahzeaza., Pamânte~tJ.atuncl contactu . acru ceva omenesc S eputul ta un sufi.et mc ' fiecare 010 c:.XIS, ln '.. trebuie sa pnmeasca ~i ceva animalic. ln stare nor m~atrupul . : p iritul de la Dumnezeu, t .S , '. hrana de 1a su, fie,.t sufletul de la SplA, . .. ' ale acestuf ~Ireste " dmacestevengl " . ' 'Excluderea onc..re1l\. . . . . doar Pe Principiul primitlv al l- lar. Vlata bazat.. . . inadml sib1a . W ' a da atentiecelorlalte vengt, la 1 ÎmbuibiiriinUffim a trupu w ara . . , ,cea maisigura spre regres., ' ta calea rep,"" zm , " A

A'

'

.

,

.

,

Îm~tie~âmanaWCâtasegise~

de'~._e,facioade

, ,

pe intreg Pilmântul, ~. tot Celui

~r8spandesc BiIninta si.

w11e:4e'Mmi". În "Bhahawat.t'1ita" se interzicecollsumarea hranei care. a stat mai mult de trt\i oredupâ. ce Ii Cost gâtita: esre 0 manii,,murdarii"

,

,

fiindcael\ e buna doar pentru -trup;oÎn,ea nu se mai giis~tenimic .

pentru suflet.

"

,

.

,

Înindoism exista nofiunea de "came nec~erii". Este vorba

"

,'de carnell'carecontme sange ~i~i1Use folose~te Înnici Un caz la gatit; De ce'?rSângele. estepwatorul datelor despre viata corpulur fizie, În el lita toata informafia privind bolile,simturile ~i triirile emofionale pe:care le ÎnCearœ animalele,la taiere,'

"

,

;,. "

'

-

,

"

'

,

,

'

Copiluldejafuma, se ,simtea airas de alcool, Încearca sa flirtez!;cu
'

puritatese rem&rcii printr-un incredibilpragmatism În sensu! cel mai raual cuvantului, Analizez eauzele. Top parametrii spirituali sunt eXtrem'de scazup, 0 situatie care Hl popor se defin~te prin expresia"iI arepe necuratul În,el". Vinovat este tatiil copilului ~i nu la nivelul karmei çj prin modJli situ de viata. . . sunt Patametri gândirii, divinitatii ei ~icomportamentul tatiilui foarte~cazuti. E chiar dificil sa'-pimagine1;ieumpollte triii un om pentru aavea parametri atât de rlegativi ce trebuie sa faei pentru

,

a distrugecomplet câmpulpropriuluicopil? ' Ce-i tatiil biiiatului? 0 Întreb eu pe femeie. -Locui~telatarâ. Este miicelar. Taie porci. Verific nivelul agresivitapi subco~ente a copiJului. Este la zero. Îiiseamna ca tatiil nu participa afeciiv la activitatea sa.'

-

~

A

A

r

,

'

A

"

Odata oremeie "m~a fU$I1t,!a analaez motivele eomportamentului ciudat al copilului unor rudeeare avea ~apte . . an!.

.

~

1. . Dar Îi place sa beasângeIe animalelbr,Îmi spune femeia,

Acum totul, este Clar. Structura câmpului tatiilui, ~rin intennediul sângelui animalelor, prime~te informapi privind suferintele aces'iora În timpul tiiieni. , ,

.f'

,

'

151

-/ "l'

.

fil., -.if'

,<.T,

f,

1"

'.'\',ù"

CAPITOLUL IV

structurile infonnational-mergetice,y,AnaliZil~cCII~r~ pemute elaborareauner prognoze d~l de eXaCte ,ale vut,?ru1~, ,..

tç~poral . Q,qie~~e!e vii~i nevii, au ~o~a.~orpm;:ti#9~1. Corp~1 ,temporal se rea;1izeaza ~n cel,. fi~c pop. ,lntermeWul -ge I\~a. pute.m ,.yorbl câmpurilqr iJ1formationat-energ~tJ.ce. despre J?rezenw. progu,melor, ID,fprmatt~~ ,
"

tt:hnic

. ~pr:ezent H acumulat 0 mare c.ntitatede'fapt~ privinli pr~l~ea, pr:ecisii a ev\Jllimentelor viitoare,a. comportwii obiectelor vii ~i' Mvii. Mai multsau mai putin sin!p!ustau' Jucrurile :referitorla obiectele vii. Comportamentllllor poate fi '" anal~t,

,~

~

generalizat

~

pe aceastA bazà se, ,pot ernitepFPgnoze

precise. Pentru obiectele. nevii 0 asemenea metodi este inacceptabilii Întruçât acestea,"În Iwnea fizica, cel putin la prima vederesuntlipsite de comportament, de progrartle de realizare a modi~cârilor structurii, de dezvokart} În tinip ~i spatiu. Într-un anumlt Interval de timp starea 'Ior' este rezultatul actiunii fizice asupra lor din partea alt()r obiecte. Cercetârile mele arata ca Iucrurile nu stau tocmai ~a de simplu:, programele care determina soarta obieCtelor nevii exista. , ' Ele se formeaU ca rezultat al interfe~en!elor câmpului unui obiect individual cu câmpurile altor obiecte. Aparitia unor programe genetice ~i dezvoltarea sistemului nervos ca set de programe constante ale obieetelor vii a permis accelerarea realizâriiprogramelor. câmpurilor la nive! fizic. Cornportamentul obiectelor vii se deoseb~ de acela al obiectelor ncvii doar prin . parametri 14'rnporali. Pe.ntru intervale mari de timp aceastii diferenta dispare.

,.,.

'Da~ an~ e~h1tia o~\~lor, vii,pc, Piirn&nt,se po~te _progno~or~l a observa 0 cr~e .1\ vit~ei ~efe~pa diferenti~obiectel% -lnttnlp mtrucat, ivn~ de, realizf': ~te legatii dein,divi,du~e,dede~area dÎ,l1~dlU, ynn ,\I1W1fCII unitatU câmpurilor. Principalel~ progrlUl1e, rasp~~toare pCl)tru y» ~nevn $Jnt f~e;zentate de . stacea fizicaa,obiectelpr

,.."'"'

Diag~psticu/'

.,'

,

infQ"B~onide aleobiec~lo~ vii.. . . '. .', ,.' Aetipn,ând,asupra ,S~tunlor \nfQnnapv-~erg~ce? ,se.1?~;He " schimba. starea ;fi,ZÎca. ~ çOQl!1°~entul.or,I~~ oblect.<~A,e asemenea se poate Pj"ospecta vntoru!, ~9~la;!.f ~1eclfin,e%1al di~ostiCl\fe;a de la distantii ~ico~ptia ()bie*lor VII~l ne,YIl~Pf det.erminate de rne~l ~a explJ!l. AstÎel, p~8!"anwl infom,tatio~aI..Serea~.lanivel~c, d~. trebufe ~,.,e~ste ;~I mecanis!nuI Înyers. Ac,ea:ita ~te, RPn4Ï\1a oo,Mgatooe a eJqSte11tei Uniyersul{U"J'fin urml1fl.\'~rÎFe obie~ S'i ,poateJ1111;lSfo~~ ~a 111 nivelul câlnpuril~f,informatlv-energet1c: p~n .~er~Jw orice punCt al Univ,ersu\Ui(d~ar~ ln camlj~F1I1ti:'I1I1~!-\ye

lipse~tespatiul) ~i se pl)~t~.re~ dW nou la rnvel fizic. Ac,est principiu stii la baza telepo~, Mfluentareaobie.ctelqr:~e la distantil.,În

'particular,

a nebu!o:l1tiiplor..

.,'

'.

'.

Deoarece particularitiitile climati~e, geQcl)iffilce~l. ~tOl}lI;e .. .ale Piirnântului ,sunt conditionate de .procese!e 'informational-energetice, .mstii posibilitatea exercit&riiinfluen,t~~ pnn' eforturile volitive a!e. omulu~ asupra,evepllIlente1or ~I . -. ;.' ,." - . obiectelor clinlumea ll,u;on,plri\tolll'e. ., . Zona çata.cliamelor d eÇllfe ne apropiern,dov~enunw:nal . Stl:\1ctuolor transfofrniirile ecologice dar, ~,defonparea informati<>nal-energetice ale Piimântului. ln pre,zent omul, Încercând .sa controleze starea vrerni~ sa-~ieJ(etClte.,int]uenta asupra ,obi~or nevii. se fiisfrânge, În mod nejpLtlv asupra '

153

151 . , '''~:')''fO,;'.

""uiiili,:i.,~"."'"

;'

".."

,",' "".,'

SJStein~'.~iriii,}C!n1\it{UI'

...'

stnitturile ,i?fbm,t~tiotuil-,energeticeale, Pimii1ti$i, Testarea ~atl ,~ c11iar,'$1'.nemulfumirtià 'in ',IegÎ.tUIt'~éD,j.eaVretmi

"

&f:wt:~~~~ , Labaza ~turor ti~u~e

~trucfurilel'~~~!'i~~~~~~~,fi~l: ~rce~lotœre

sÀ stea oiiialtâ

,pe

prives<:obiei:teJeVii~ nevii

precizie a, dlagnosticmi

'~i' 0;' aria1izlla ,

poS!bilelotconsecinteale intervenpilor,' ~et~deletrad*onale ale dÎ~gnosticirii' 1Jleclinice,de regela, ,

,

~unt ~n~ntate,spred~coperu:eadefecte!ordeja

existente, macpeSJbile dm ~um!te' mottve ,observatiei ~ aparattii#" .

.~,

,

~ec~w:~ .~erc~or

structuri~' câmpului 'da ,posibilltatêa

preZlceOl vlltoarelor 4,eformatii' fizice ale, obiectelor intru~ât c~denta ,eveni~ent~lor. la pivelulfizÎi; se aflaÎri prograniul cattlPul~',~~~etltelor niveluri ale programelor câmpuri,lor as~1i 0 maltâpreclZle a prognozirii, Dar cUm diagnosticatea

"

~ w iinto!~ea~a

6 'intetven~~ ~'O intèracpune cu câmpurile

deoart:Cela un ~em,e~ea ,mveltop o~el1ii sunt egali: ,îrt

~)

,

~

am decis si' ~z enc~teIi testârii~tr-un. dpmeni~ nou pentru mine.,Mis-a pr,pU$ sa gasesepe harta pepmsulelC?IDeea I~rile favorabilecu1.tlviilii vqei de vie, Am .cercetat cu ~Jutorul cadrului, A.ceste locun erau ~puse de-:a lungulcoastel, lucru cenfinnat de \ID lIgI'onom care a fost de fat!. Dar cele mat fayorabile 10cu.6 pentru product.ia de mere, dupa datele mele, s~

~uin

petUnsulei,departbde.tarm"fapt. co~at

e~

celt(mat favorablle deasemenea. "AIn fnceput.apoi s1ieaut l~e unde s-@).!p~~ c~ate ~a ~l ~rul, pentru ~e~men~tl" ce m.:am'uitat unde e mai bine s1i se construJasca sanatont, ~n Iq(:\.Irisereco~1i, sa se ,trateze anumite poli.Au f~st o~\1~ute constructiile ndica!e nWte rezultate foat1e. interes~te~~o~ Jnaintede rewNVa din1911,m specialvilel~, eral) amp\iiS~~ ,desttnui °lIlulUl.

'

~omemul, dutgnos~clrii ,tehnice ética ~peratOrului,

pUfol'tatea,.stru~~rilorJw:mlcesubco~tiente sunt .Ia fel. de o~hgato~lI.ca~1 m cazul diagnosticirii ~itratirii Utim bolnav. Un tllvel~dlcat al agresivit1ipi subCbn~tiente in structurile. mfo~\1onal~ ale om1Jluipoate determina Într-un viitor apropiat 0 Sene de ~atastr~fe globale care nu vor putea fi stiivilite prin cre~rea mve1ulUl de ,pregatire tehliica a, personalUIJi de exploatare, , Problema ecologiei spiritului esteprlmordiali'i caci . anume ea det~na starea mediului inconjur1itor,

,

k.

~

10cUP.eJdreJII 4efavorabilePent(UsWtatea

scbimb ~Ie Înai.multe din constructiile 'Ul\enoat;e era\l ~~Iasate 0 nstrucf<>~ mm >~ În l o cUri netav mbiIe", ,probabil C inainte C I?Qlrile ' 'intuiti:v uv.de ~ po~te. ~ ullde. nU se poate :c,onstruJ. 'l' , nefavorapile de obleet erau IiID;plasateC\1I1lttrel~,.. parcurile s~

°

,

..

:,..

,

,

,

'

°9Iec~~I, ,~cl ~p~rat?rul. lIte ,incâmpul .sau" 'Prograrne dlSt;uctJ~e ~l autodiStructtve,1 ele pot trece in câmpul obiectului neVlu, ~1, s1i, cre~,. condipi. pen~. distrugerea- aC:estuia, ' cupnnde un progmrit-replic1i Mec~mul ~ut~regtatii cârt!puri!°r 'De aceea actionarea asupra , de,..dIStrugere a '~ptrat6rului. , ?biecu;tor ,/ n~yu ,~r1n ,. intennediuf ' ,'structurilor Ipformativ-ertergettce poate fipenculog petitr6, fntreaga omenire ' ,

..

'f,

,"-'~;',

fji~j*ii'Uli~1Izi

,

a

'

'

_

,

,

,

,

,

,

,

,

..

"

-

-

"

'

"

"

~..~e.~~,~~~~~~

cat, 1:~er1~ !lWaU:de,r~~;up.;ÇOnfoJ;tbio.energetJC'~ .'. .~~ celemall~uItepoli.mçIYsIV p~~lo~pare, ~~~ ~ c1i cele can~e '~p~

~i l-am gaslt. ,Aceste.cercet8.riduf~ld~, ~.jp;e~,~tro tr~~ 10~tot\lQr: eX1~~

:~nefa;om{~iOiie~voi.abile

..$i1}u ~

Î1ll.ega~l~

mel

un, fel. de, fort)1atiUtiigeoclilinice sau geotectomc:.~est

~

mecanism. in:ti!:Ste deoeamdatâ neclar ins1i ,el influent! asupra Vietii oamenilor.

~ are

,1

de pete

, În C9meea zonele favorabile ~au dispuse sub fonna iar În Pe~burg

situatia a. fost tu totul alta. ",

.

.".

'.

.

în 1991 ~. tnine a ve~ unprofesor de la InstiJ;utulPoliteh~c. Îl interesa metOda mea ~i II}i-apropus s-o .utilizim În ~ostttn! tehnic. El se ocupa de cerc~ În domemul ecologtet ~ ~orea de sa efectueze Qserie de, exPerientC pentru a se ~onV1D~e al stiril bazmelor , ' , enzorial, 'studi.,'ului extras poS!'b1'tiih\' lli"'e. . . pl a ,

. Prima

,

1Ip1~~are ,a . testârii

e~asenzoriale

În diagnosticarea

oblectelotrteViI a avut loc 1\1pnmavaraanuluil991la

Ialta,' Eu'

d 1dhidrografice.,Astfel de cercetâri se taceau deJa, s e pot, ':

detennina' depozite de zIIclminte subterane nu survoland °.

.

.

.-

1$4

,l,

155

.1

.'

(,'.

! ','.

'~'

' " z dnâ,Clini!Rcea'Uri'He1fer an.tIJIIj~ ' hana. Amluat ru~h~~ am ,<,

1u~.MCeiCe'7'1' ta!.Nm lL.LL'.u...lt_" ' ,colISl"". mu ca maXima'co"

.

_

", ". ncenttatte trebwe' sa fie la gurile . ca era e cursuI,supenor. al Neve!,' . P ,

,

,

'

'

,

,','

,

pe ~ut$~.~e règiumqt am tncepUtsii in pnVlrtta pol n,am . cu "fosDor. E u

,

\..

,,'

,~I 'fu.pa .!o~ografiisau

ftiiviulÎli ÎllSIi am constatat

..

"

','

""'" '" Ace~tIuCrli'~a!mtâm' ,P ta'. t ~I ln CazuI azotului Cauza 0 ~nstit1Jle ' '" .., ",. 'or fi ,!iptill t~1 ~e' cursul superior a:i-;eJeN"eVet z.'."" "

. ~"':W 'H'. ' 3e ee cânipüIeund~ ., . , a~cultura sepractlcam mod ne.:.!;'t f>L1jen. ,

fosforul ~Iazotul

t'

î1\

.

, !.i.;,"-".'i.rl! ni lui d'~,poluare .'-Ut"'" ,Nevel stint locun unde "V~,

pNn~là

;~~I:ade

' "..

'.'

~

,

" cIJfusfoqi

azot

~ou..~ ~~oati'lent.Existi

0

~~I'iie'~p~'~~ÎÎi:pp~~~e ~p~endlcular. pe firulapel. , &tfel \le'~i'c\i'~F . ~ii;curata le sunt cunosCUte s"";';~I;-";I' ", .t;':-v~or1nsa :L)J[1"" '," d"'" " aeoc...uaUnü'~eÎiIcn " n,nP~d" e,'Ca~ l!~anfleiI?r.PeSte hOtare ÇerceWbrii' 'iitisenfual: 0 da ta ectul et . 1It~u, a rate "et1 _ , "' 1L ':""- I "cu, .;" toate cal 1 r, p" . :,/~o '.'. ,1I.~oe, "' ' '1JuUl'ii ' ee,. tI'ebuia $i fie 0 Poluate 'foarte , ' 'ca'esHmu'ea maluril Aco1bunde apa, in . .or: Ne-fa'deveneiiciiratâ'''1'~ . '. Co "', trecea 0 Parte ~<1, Inelulw -".' IUI mal .., ',. 1avo "! ral)! ~; ,: ,. , ) , fte" , n tfu' tt wu ""' ,,'" . ' ': oatnen ' Or ln s ' 11 , "" "' . uuo"LUJ<1energ t." eti<:i a o-m.",: est ,e i'~="''';;&. ,'" '''?

Verifie. Rezulta din nou opatâ in mijlo~acului. Am intocmit un prQgram confprm caruia doua. luni a durat prelpcrareadatelor primite. Ceea ce am Iacu.t eu În doua-ttei ore, În conditii normale seface,Îndoua-trei lu~i de l11unca.Când am lucrat pe harta, cercetàrile privind poluarea cu fpsfor Înca nu se efeetuall, Ma! tâ.rziupe lacul Ladoga au ilPiirutvasele d~ cercetâri hidrografice. RetuItatele cercetanlor lor au confirinat cii poluarea maxil11ii(;Ilfosfor.,s~ gasea exact În locul indicat.de mine. N-am avut. de unde lua ipformapa fiindcii n..oavea inca nimeni., ,Ani tucratnumai cumetodeIe bionergetice. COIlcordanta era' În propoqie de 80%.

'

.

"

'

,,',

,

,

,

,

,'

'

,

,,

,

--

",

,

"

,

,

,

~

,,

,

,

:

',"

"

,

,

,

'

'

"

,

,

_

,

,

'

,

,

,

,

,

"

_

'

','.

"

p.I1I11<1\1UUC, specifica Speci4lizaU'"

""

,

"

,

'~e'

:r~~p#$i~6

'

°

,

'

În

are '6Înf{tieJifa'b::ce;~ereallpe~ ,., "asupra iocwtorilo't,dar extsta ~Izone \\uptea b _~e pen~,~ filb'tUite: $iaceStea. siint de 'a'sei1i~et;~ sUU' ) burg'-r-. I.; ,", jj ~to/,i, tnerar e. La: 'p ~ .1..L .,".", ~uv , d e "

,'

,

,

,

,

,

"""" "d ~-' ; r"tS ll s-a . crlisC opent exIStent.> un or - sUU ' v ,energetice .' "" ,~ t", ", irtel/U'e'foarte~p~ 'fu~' gate tlure ete. . " . ."" ,'" ," '" ".. ' "" p'""ot , cercetiri . ,." A , cWilasemenea fi utile " n u n umat " ,pe, ' utru ,'" . ,'" c6nstru).';.;a . lor Be locwt,dar " vI' '-"1.. =ere

, ...'" ,,'

,

"

,

'

'

'

;;"

,

"Pc"

,

,

~ penttu" pr~Iectarea ""

arnplisamentelorpentru obiectiveleteh mcecu " un gradndicatde "

perjC\itate.

. r"~ o--G

,

" Éfapa.urm~a'cons

"')

titw'i..o' in' 'Vesti';

,:

'

~' Lad' oga, _ ", 'atapoluantâ ~otar~,m ' "Lad9~aformaunei IiInbilungi ., ,&i'Yârfui"""'c~ , $SCUJrt, lar tea cu fost'or are form a, 'un,el p~ de cemeala " " ,

'

,

,

_,p

,

,

,,

,

,

,, ,

:

,

,

g, .""" "

LacuI",

~ ,

,',

$Ï,~-~t\1iitacbiatiii;1:b'ntt'ullticul' ut J," '"".',', ah ,L ' ',L--> ' pe UtlDa' care .. deSeltat'

,'"

' i este ;';!;.\r.:.~" I!b~oIut't:Orec~' ,~, <11f~de

~

'"

.',

,.,'

o spun e' ,Pro1esorul, '

,.'.

, este

Volhov pe" IIIaIurile caruÏa ,es , ,

,at1i<'" yu, combinat deconcei1fl1ite P ro" .tetn.ic:e, foarte multe :"sO,vh62uri. Oh, Vblflo'VadtJclo'" de ~?t. FoSfotuI trèbUi &1aiba ~ elfOrmâ'd~~;:~:"..me~ a: ,.

J

Rezultate, .foarte iutet'esante

au fost obtinute

~

În cazul

stabilirii locu1uide infiltrlu-eaI apei În sala "Olctiabrskii". Eu am cemt un plan al silii ~i ,am gisit locul unde trebuia sa fie infilttatia. ln câteva locuri indiCate de mine et'a deja pl~ul spart ~i se efectuau lucran. 0 parte a zonelor avariate Ie-arn descoperit Înainte. caacolo ,sa ajunga infilttatiile. Amfost inttebat de unde, vine apa: .diri interionU,sau, din afara cIiidirii? Am sin:4it ca apa vine'liin afara dintt..o !f,éaviicar-.:tnlCe la:t;â1iva ;l:eci..~metri de . sala. Verificând, ttaseele cana,lizirii vedeam clar CUI11 curge apa, in cestare .se afta tevile, simteain in mod fizic comportamentul apei În locurile de bifurcape.' Puteam chiar sa preci1;ez~i ce metal' se aftiiÎn apa. Pentrumirte ,acesta era un domeliiunou de cercetl!.l:e,Am ,mteleieâte de ~or pentru omulcare c\mo~te metodatçstirii bioenergetice sa treaca de la diagnosticul medOCallaunu! tehnic. ,Analizând rezultatele diagnosticani, amexplicat ca nu exista nimic mistic În posibilitiiplemetodei. Este vorba doar de manifestarea unor legi inca nec~~tient~te ~ineÎntelese demultâ , .Iume. ~

'

'"

"

','

,

""

.

,

l'rincipala ,ttasatura a. diagnosticani bioenergetice .constâ În accea ca eu lucrez nu cu obiecteTefizice ci cu, câmpurile acestora, iar.câmpurile

con~

0, informajie

decat obiectuI fizic Îns~i.

muIt mai completâ

~ mai exacta

(

157

156 '

ÎnseatAna~'

'

Intamplat laFernobyl? "

,

-

Centralei

atomo~electri

an:

,

ce s-a

'

'

rn-a intrebat cmeva:

Testanle aratil: cii inca cu doi

campul

,

se putea 'prevedea clin ,tImpceea

, , amte de accident, 'in' in'

ce 'd e a Cemobyl au apirut

neviu putându-iprovoca prqudicii.

ale structurilor aee,s tuia care au dus la catastrofii,. ' .deformatii , ' ' ' - P0 t fi ,,','d',eplsta'teposfbilitiit;1~ ... e e avane' la: once'' te1ltrala /atomicii? - Da, Însâ' eu acum'nu pot' ad once c~trala atomica "

'i

.

sa" pentru dinucam 0 karma destu fac eforturi sustIDute pentfu. a ~:~c~:~a. ; subcon~tient nu este des tul de nwcat. , .

~~

"

I?e~ml1 bine de I1n an

a, msa mvelul meu etic

.

'

. " ln '.dlagno,sticarea oriciirui obie ,este neces~a intrarea În contact cu acestala' nivelul ~C\ pu I}l. Daca, bloenergeticienii curio~ivor Încetca sa diagn tich~eo, ' centr~iiatomo-electrica ~i dupa aceea vor chelicom o:e p t, sa nu se, mire, Dar nu acesta-i lucryl cel mai important. ,

'

'

.

foarte sciizut cie agresivitate 'subco~entii pentru ca Rltfel ale Universuiui ar fi foarte intrarea Încâmpurileinformaponale peribuloasA. Ïncercafea de a mari numirul bioenergeticienilor prin ~etod~'mtensi~'f!ra a se/ua Îtl ç:onSideraree.aitiitile~ce ale .acestora; poate duce la rezultate negative, Subcon~~tul onwlui controleazi ÎntJegu! Univefs, dar este deosebit de puternic cOlili"olulpe 0 raziila 'aproximativ ~aizeci de metri În jU1'l1!omuluiund,e are loc interaqiunea~i',.entaœa tuturorobiectelbr vii ~i nevii. Chill(~i ~tile: care se ~esc În campul proxim permanent al omului:,ofera subcon~entului informatia confinuta Îtl ele. Foarte activ are loc ,asimilarea mformatiei intimpul somnului.de aceea este periculos'rle finut la capJlIpatului copiluluiliteratura politistii; Campul fieciruÎ obiect viu ~i neviu confine mformatia nu ÎtllegatUracu ceea\ces-a numai despre obieCtUlrespectiv, dar ~ Întamplat in jurul sau. -Structura câmpului oriciiroi inciiperi

-

de dlv~se subnivele, În protl!s\ll diagn os tIciri 1 0 blectu lui dac,a , ", ...~ , .' 'a4u sufi" clent <no,pur! pot ce un P"" , reJUdlclUprin '-. ""n, ciilcarea S tructuriicâm ' pu lw ""lectu ~" lUI' res p ectiV~l ,acest lucru poateavea uf! sflir~ittragic. " '

""

"

"

'

,

,

,

,

, '

,

"

1'.

0

,

"

nu am ""'HI """"' a

,

,

,

,

'

,

'

,

"

\

"

.

l

Ditectia

,'ttnei'

profeslon , alaa

Întreprinderim-a.

lucritorilor .

.

baza . SGl'1sului

'

.

ru ,

'

' gat si teste z ".capaptatea

B10energetJca Permlte stabilIre8 pe ,

,

'

,1 nu numat a c a 10"'ot0 grafie 'al' ltâfl - ' 1or pwfesionale, dar ~i a$Abitati~ destinului' ~I' de asemenea reconstituirea Î .. n tre gl1 . infdnn tu 1 " a,' egate de Vlata omului. , ," Am efee;uat testiirile ~i am " d ar r~oman~iirile ' de rigoare ' . ~ vind comp atibilitatea ~i formar ,ea unw colectJ.vde Înaltadasa }ŒZultatula ftOSt '1nsa neatteptat" . du a' untImp , oarecare ' ' P" muncitorii s-au at~at atât d e ul't de ' munca lor Încât au incetat sa se. mai duca acasii'. ~Ormeau la SeTV1CI provocând . nemulp:unirea so!""or ..a multealtec
sau

,

,

"

'

'

,

,

,

-

(,f

" '..-,'

" formai de, 88emeneafu . 'î. ntr-~ ait coIectiv UrIna testiirilor '

blOenergetJce eticient.,... muncll ~IprofeslOnalismul Iucriitoril or au .. depllflt -' cu Rluit capacitiitiIe ' condu catorulw aucerut " ~I lucratonl " . schmtbarea lui.

'

conditiilepentru aparitiaunor situafiicatastrofale, Toti bioen\tl"geticienii, vindecatoriide Îtlal~ clasa au un nivel

' ~trucât câmpurileinformationalenetgetJc~.sun~eterogene ~i "

'

în interacfiunea, structurilor informationale ale obiectelor nevii, progresele distructive' pot trece de la om În campul obiectului rieviu, De aceea.: aviatorii,operatorii centralelor .nucleare ~i alti speciali~tiÎn ~ectoare de lucru. de mare riispundere trebuie si fie oameni .b).l'\lÎla.suflet,sa aiM 0 va\oare negativa a itidicatorului- agresivitiitiisubcon~tiente.' Îp caz contrar, tara sa d()reasc~ acest lucru, pot declan~a situatii de.avarie, Cr~tereaglobalaa agresivitifii iD structurile subco~tiente ,poate crea ale ,omului influenfe~a energetica piimântului ~ '

'

'

La nivelul final' câinpuriloTQbiectelorvii ~ nem au acele~i

caracteristici,interaCtioneaza.,iDtre, ele,de. acooa orice gând negativ,orice traire sau purtare are lin impact asupra obiectului

"',.

'

.

'acumuleazi informapi, interacfioneaza.cu campurile noastre ~i actioneaziasupra lor: Omului care se cearta"intr-o camera nici miicar nu-i trece prin minte ca acest lucru are un impact asupra sinatiitii tuturor celor care se gasesc in ea Îtltrucât are loc ,. acumularea de energie negativa' de catre structurile informationale

ale incaperii.

'

.

159

158 '" '. ' . Cindoin6I distruge prin triirile sale emoponaJe structura '

,

câmpului, unui, obiect, asupra 1wse?I,. dr eaptà un. atac .de r8spUlls Structura ~ .. unui. obi. ect ~Vlue la fel de autonomi'. ca, ~i

era foarte fromos, ii .plieea mult, insa dintr-o de aur. ~ data a displrut nu Se ~e unde. '. ...L''Nu ma ,ecup de aSeD:1e11e8 probleme, i-am r8spuns eu femeÎÎ, dar dumneavoastra trebuia sa pierdeti Iiin~ru1. în caz contrar el v-ar ti provocat nep1ieeri. în campullan~rului exista un puteniicprogram de autodistrugere care putea ti dechl.n~atin

,

structura câm p uIw unw oblect,VlU ObiectuI n'eVlUpoate acpona .. asupra celui viu ~ sa faca schitnb d'e itIDormaPtcu aœsta..

.

.

. " . dQpiiord e de consuIu$e mi 8-8 opnt~, . Odata. . ÎDco rdat'. Mi-am &dus amint e ,e d Ufi HelI er. am pout ,.'

,

.

,

d~i e ra ' ,ceas uI' m

,

,

,

.

,

,

.

,

anwnite

.

': Mec aniSnUd de decl~are fim"';n .,...,neaza..ÎDœput Am siistudiez . .}~~ '" cii11tpul1Pclin ~~ceasuIui ~iam ,6escoperit 0

mini ',~ ela ÎDCeput... ron"';oneze '.. ~:" ;~existi, ÎDsAicum

.

,

,

'

_,

,

,

. putermca spartutB. a acestul8;' Poo urmare triii le lI°astre emop~e pot deforma ,structura câmpuIui'~' b" 0 lee; I1eVlU.~ in,~ fel si aiba . intluenti asupra Ob~ - . ::. .

-

.J

Nu de muItrili.-a

'

teld-OI1at'

'"

.

"

:œ.~, nu--a $pus .ca .,piri~tilor.1i H' stricat televizo~:= luÎta.fuarte des la eR1ISIUnt~Ireaotiona violent!' tel~ven~~e.ecoQ.o1Il1.ce ~Ipolitice din Jara. ~câmpul ruIw $1vid ci este deformat de ,'.

progr'ame'deuri.i,

~

,

,

.,

,"

.

ii,spul18:taWui::i.

,..'

.

.. . ""

.', '. m. JU~ tii~ eviu:televizorul, fiigideruI.'toateobi~tele;:-' te porti urât, cu ele, . 1, """'ldteIege

ca'."

.~

mo:::;'

eloip t1Spw1dcu aceea~ . T~s-a mirat peste miawii: Al1'I

""'~'

.

.tel e)/lZO' ruI 7."

,

.

'

,

;"~''''''M

l,

-p ana '

-

..,'"

"

".

.

~I CtJ-Ide fiœt acum?'

...LGând~telafaptu1'ca~

'

'. vinovat,'. cere-p'.. lertarepentru

sentilllel1tele?egativepe'care le-ai avut. ...' DupA 0 Jumitate de orA tatil ~a. CO~tlel11:1zat mfurmatia. primitii de la roca §1iteleVizoruIa' si :m~oneze . norrlurl. . .Obiecteleitoastre, imbrAcamin":"~~ ~ me B.CUmuleaza ~I pistreazii informa' D' '.cme~ .m-a,~~t.œ mvidiat privind un obiect de-ahneu , in~ l-~ 0;urma "iani vii face un rau daca. """ eu nu sunt apiirat printr-o bunilvointa interioari. ,

-

"

'

La una' ~in consuItapi a fost la mine 6 femeie cu 0 eruplie alei'gica. Cimzan-am depistat-o dintr-o- data ~i prima ~ediIita a fust dedicatiiÎmbuniititirii stiirii' ~nerale. La Il doua~edinlA feineia a:tiCutobservatia di, deoCa31dati,.nu simtenici un' fel de ameliorare. Am continuat eàutiitile ~ .am descoperitci aletgia ii . parte' ea Se simte

bine. Ath tugat-o sa-n\t d~eze uri plan al apartainentului.La buCâtirie, lângi perete, Ï-am indicat focu\ unde trebuiau'sa se gaseasca platttae careconstituie cauza botii. Femeia mi-a .

,,'

Atwn~

"

atunci când feffieia . este llcasii. în ~care!litii

- ~I.

" lumea -are' capaciti fi. foarte man. ~I. asta nu . depinde de tine CId e cee.. ce se petrece pe Piimânt.. :. . ~

.

eu:ap .fIUteri ÎDcatpot~ , ".-'''''''''''''

'

este provocttiideplari~1!i ca boalase mimifestii. mai putemic

.

.,

conditii.

Femeia nu' 111-11, crezut, dlir peste 0 ,siiptii.mât1aa venit din nou la consultatie'~ mi-a poWStit plinide uimtre :cii liinti~orul a aparfinutinainre une( fernei' care, Îh timpul blocadei Lenirtgradului, a vrut si se'sinucida. Liin~rultiicimicarnu era la gâtill el ci În camera, ÎIlSii:infomtatiaprivind acele evenimel1te Îrldeplirtate ~a tixat ~iS-8,'pasttat În camjJUIobiectu1ui. '

-

,

Odata Jn-a rugat 0 remeie 8-0' ajut si-~i giiseasca un liinti~or

'.

"

,

'<;âteva ghivececu plante' de corifimtat caaoolo erau ~te apartamel1t: a\be, Ialele. narcise. M~am uitat lacampurile fIorilor si w
1

160

,

"

'

lIStj1neo.~uJ

:..'"

'

",

'.'

,

','

'"

momentul cam! omul le d em.oponalde exemplu injur.ilJ.dUl1lac ri1J-_aito~C~ un Pl!§~,cu çare H. intoxicat, pr~ q(:\Ç8f~~"aaityrat~câ~. Exemple !te inf1u!IDta ~~' ,a oblecU!\oro.eviÏaaupra omului:O~ use foarte multe. A ... . .'. ,Q~eie, eraIa od,iIm,a.ID tr -op~lUI1e tm preunl",91cçpm §1 , " d'\fi CII~ "'." am pului nefavor abil er a nevol",..."sa .stea ,ca.rnera. ÎD '. . feme,t&. " vOla sa- cltca$ça. Co pl1l,s~ "" Ultau la tele,vizotiar ' " Tele~rul A

'

'

,

,

..

,

.~

0 qeranja, Qiril<j,iiprovoca I.\Ds ~ttmeDt de nem.ulpm1ireo Când , . .. " ~aÎDtQl:S qe la od ihna- starcmdesanatatea ' f1emeu scazut bruac §i , .

~ ntCl_\.I!Wl~ specjal~tii medicin~( fi. 'al n~aptiUt /là ~ea ~e CIIp~,mQtJye!qr bolii" ia{a<;eas!<j ~ac~r: ,fatà de .tele~or \fi deçursul & do~saptimânii , atacu unUl' obleçt fievi", la nivelul , '.' ' câInpului. , ,'"

"

"

,

'

",','

.' alta Pacientii are m ul";",p'Ie problem.e cu. sànitat ea, pre~ta , "'0" de.p~'W~téI1)1cealestructuril .o "A'~ ,ulUI. ~'. u;ezm otiveie. ,~ ' i; .de,..Î-""~' . f~ .'l,\e,~ura'.1," . ,~I!Ue!Utl.~~'utitudi ." fiHi"':",," ca;.~lucra, " ",

,0

'

'.

"'

,

,

.

-.,

.

,

at+'~t';'~ica '."'i'1":'~'l)ri,

niel

'. '

..

,

'

'

"

,

.

,

.

.

..

,..

'""

de ~cul GU vec;!t/l.~ "~ .nncatPt

Rw.pI.I! din .CIIlIZa'l\Sta '.. '

"

' ,

.,

,

,

,.

..

'.:.j/X-"j:";

'

,

'

.

,

.

,

,r

,,'

,,'

.

_

.

nu-nn .,n:wven. sa ~ duda I~ru ,~p ti ca,ea, ~.iÇ4M:aIAt."'b' a, ,F1JI,D,.ptmtru,~~dçdragoste? '~r:~ ',,' ,

.

"

,

...

..

"""

.\.f

'-'."

Ofata,e;te

PfO$t'dis"

,"'"

E"

,";

"','"

.,<',"";

,'"

-'

Cu'ra~~~chi§tPcul de cap'ota ~e} ,ma§ini.:Nici~3:~n~-t ::nstrece poo mmte ca acest faPt j)analll' va decl~ o. cumPlitii durere ~e ~p: s-a 4ecl ~at f; " .ftn~ prpgramul de ura fa,1"."'de \.ln <,,"".Lul, t oblect ~ el Ilvaraspan d-e \fi ...; . ace~ moçici, d la nivelul câmpului ~biec tu l". V1!1~1 cel neviu '. " . reacpon.eazaidentic. f, '

.

,

,

,

.

.

'

.

.

'

defO=a:~~dfp~à

-~

bàtea.;q,

-:

c: ,"~

~ obiect.~e~upoate
- d: ID!:S e l deGar~,s-alovit ~uI sptman "NuPI;l ge te m,. O doare.' p e ,ea." îny--p a.semenea .r pedagogie' intr~ 0-atiu'1dine mcorecta fa<; de lum e care va ' genera ..,' 1" VIItoareleprobleme ale omului, ", .

.

i'

.~,Ct~~

1,1 ..

.

.

'

,

161

'

motiv de aIer' ,,81e. Tramle negatl\r.e nutritc de . BaU dA e pm m altcÎntrupârÏ lamA 1.,.~~, '. ' pâni În . ~

Înain~i

.

Foarte êorl\PHc!i.teau fost rapo~rile III~lècu cpmputerul pe care s-a cules teJ!1ulprezentei cfu1i. Venind odata sa lucrez, am vàzut cae, ceva in neregula cu el, pe ecranul monitorului erau ni$te dist~U1li Am~tatit si'corectezcâmpul calculatorului ~i intrândin contact cu 'acesta 1lffi simtit tin disconfort fizic. Efectuând diagnosticarea, am descoperit 0 defonnare a . structurilor câmpului in regiunea pieptului. Asemenea deformatii apareau de obicei când ma suparam pe câte cineva. Probabil ~a cititoruIuiii vafigreu sa accepte cooa ce vt>isptine, Însa eu nu fae dècât sa, expun faptele, a§a cum s-au petiecut. Pentru restabilirea starii fizice trebuie sa gaseBCpe cel care s-a suparat pe mine fiindca I-um suparat. ~i peste câteva minute I-am gasit pe cel ofensat. Eracalculatorul. Am gasit ~i motivul supararii. De vina era un program distructiv care "stiitea" În câmpul meu. Cu ,trei ani mainte de na§terea mea, tatiil meu a nutrit ura pentru un Qm care I-a ofensat. programul de distrugere introdus in câmpul tatiilui,meu mi s-a transmis mie ~i nu numai cas-a materializat sub forma de boh ~itra).!matisme,dar $i ataca pe oriee om cu care ,',inclusiv pe eopiii mer. Calculatorul a eU intramÎn contact, reactionat pro~pt la acestprogram. Câmpul sau, drept raspuns, rn-a atacat ~i mi-a modificat mveli~ul campului. Dupa lini~tit". ce am eliminat 'programul din câmpul meu, calculatorul "s-a Am hotarât sa verific daca ma§ina poate sa-~i schimbe atifudinea fatA de diferiti oameni. >5i cu uimire am vazut cum câmpul caleulatorului reaqioneazâ ÎD mod diferentiat la câmpul fiecàrui operator care lucreaza cu el. Calculatorul reactiopa negativ la persoanele cu karma negativa, la cele cu un marenumar de programe distructiv~ ~i autodistrUctive. Calculatorul nu-I putea suporta in mod special pe unul din operatori.Amconstatat ca acesta Îi ~i provoca cele mai mari prejudicii. Acum imi devenise clar un mecanism pe care-l bànuiam de foarte multa vreme ~i care consta ]n faptul ca unit oameni influenteaza in ràu aparatura ~ima~inile. ln ~rezenta lor acestea tot timpul se stpca.

,.,>-'""""""",.-

162

, "

"

'

rugat silviid

,

/63

,',

,,~~~Î1~~iitili,ia

plânSdedtn-eri de~fuchj~i rn-a

"'e este caun, Am Înçeputsa-i stu~

structurile

iCI).~~ot~tÎ~ucate,iÎiitiP~~e<'-~~id~l~a~~t:~~~

legdenu ea, ci'un';obi~t neviu car~se aflaÎn

:~~~~~Pt~tP::~e:::~~i:

icoanele,'OQtJa icoane erau yechi iar celelalte

. pe Sfitit1,ll,Niçollje .fiiçiitorul ,

'," 14r",,.',ii.,;I'ti III am Mi-am RU!.1llt ,l'plate arlJ.!de,radio ~iarn obse!'Yatca eu'A.mra~U~;iD"at~hellll ~~:u'1~tft.c~eziIt ca s"a stricat ~i'1~am

~

i~j~fiC: desenate pe I;~~~ carton,

,de lniouni, erausaturate

'

,

l'

.

,

'

',

,

'

gaseala un metru de aparat

'

era oieoana

"

care se

,

,

,

;

.

'

,

"

a baltlca,, , t ru g at sa consut1 un.-,b;;ot dintr-o'tar da ta am lOS " .i boala care tocmm ' ',' 1UI" "$icoana in baru! in ,eare se gAseau bauturi alcoohce, Dm, pu~ct , de vedere energetlc acest lucru semiina cu 0 hul~rea ~o mou U~ Ura impotriva unui QlJiect , D'IVlll1't" a:tii ' lntrucataceas t a ~a pta a fost determinata de neviu~ia , 't strÎtlctura,iinformatlv-energ:tlc'a .a t atalui fiul care i-a 'mo~tem p'entru imperfectiunea sa aceasa,,'t < st ructura trebUta sa Ispa~çasca ,

°

'.

'

'

'

,

'

,

,

,

'

,

'

"

,

,

,

"

"

,

"

,

1

,

"

"

'nu, era de Îjuri$, Era nevoie de un meoanism de bk>care a karmei fata deinfluentele i1egative, Acest lucru se realiu prin' etica personalA, prin aspiratia', catre Dumnezeu, prin posturi ÎI1delungate~i rugaciuni pentru renuntare,a la ispitele lume~ti, ,$i ' numlfi,tnstarea de ihi!l1Înaredivina se pictau icoanele cu vopsele dizolvate În aghi~mit Astfel' de; icoaneputeau vindeca, Simpla pie;zenta ÎI1 preajma Jor armoniia structurile câmpului ofl1ului bolnav~i se vindeea nu numai trujJUIci,Jn primul rand, ,sufjetuL Astfel de icoane, giisindu-se În camera, influentau caracterul, ' s1in,~tatea~i' soarta oamenilor numai În sens pozitiv, Iconitele pictate de un om Într-o stare normala, chiarsfintite În bis'enca pot' aduce rau stâpânilor lor. Cu atât mai mult, cu cât tot ce este legat de numele lui lisus Hristos ~i de' cele ale sfintilor, noi le admitem tara piedici Î~ subcon~tientul nostru, Am cuantificat influenta

'

,

. pe schita a(eherului ~I 0 b'lec t u 1 respediv

'

"

'

,

ÎnainuiJ:lUorice artis! aveaacces la pictarEiaiçoanelof, În mO(l,intui4vera,ales Ul10mcu kar:macurllta, Dar~i aCestlucru '

,

'

,

,

'

w

"

- chipulluiIisus Hristos sat;4dieZe ,Ilra ~i sil pr0grameze pentrtJ distrugere. pe stiipân~ icpanei respective!' Dupa ().teBtare deta/iata primei iCOauçsedoved~te ca artistul care a pietat-o nu a dorit an~terea fiului~, Qmul ,careare În çâmpul sau Il$tfel de programe nu aV~.a'dreptul sai picteze icoane,,Pictorul care a pictat icoana SfintuluÎ, NicOIae s-a4e~s de sentimentelf#,divine fatAdecopii ~i de tatâ ~ ace,eà~i el il.codat dezicerea de Divin ,În icoana pe care a pictatcOÎ'Femeii h cleyenise clar de ce nu-i placea $Jistea multa vremeÎnaœacametA,

,

~i"api~dut c,ahtâtiJe a~ten~~e, bine, L-arn dus dm dus acasa, Aco_ lo lar a mcep:-" S!l fuQctio~eze : t ~ funcponeze Însa de .iiar~1 n-a mal vru nou ÎD atelieru1 meu < curios daca exista un mo IV ac'easta data'pent~mult tlmp. E, dr~: Testarea a aratat ca asupra poveste CIU ma terial in ac easta ~t.. , aut aparatulut'de Tadi0 a a,clionat un uvlec t n'eviu Am inceput sac

de

progrlUJ1ede,ura ~idistrugerç,Suniiasacrilegiu

'" ,',' , ' , " " " al careiprotagonist am fost '2hla~

,',

cumpiitate!fin biserica, M-am uitat sa vad cum ,se comporta icoanelefatade stapâna, Nu ÎncaJca~Ie oare,legile În raport cu ea? DotW,icoane, una reprezentându-Ipe lisus I!ristos, cC<\laltii "

~~%~::fii~

a p o.a:itiva,o au nUm&ll!:oane e a

" "." lOfluent

~â:~~tat

,

,

'

,

spiritua,la.

,

,',

" Orice: oblect neVlU,.oncat ar pare~ de fantastic; se raport~aza 'clusiv la om, Deoseblt de once alt oblec~ m În med, individualla , '" ta acest lucm m Obiectele de cult Aiti ar Puternic se manhes 'putea sa fie ~I ca uza mortn prem atu re a oamenilor care, 10 b: in co~tact cu asemenea virtutea profeslel lor, tre Ule, sa intre ,:, , ,

,

'

,'.' ,,,", !,

'

,

"

,

obiecte, de exemplu arheologn, art1~tn, ,

'

,

, ',.

Pe de'alta parte msa aproap e ,in orice bisericii acum se face un l 'nari icoane ~icl1 aile negot incisiv cu literatura cre~ttna, uma ,

-

'

. .-,'

;.

i:f~;T"~ ~:;~'

164

atrib~t~reli,~~aiIe,...

":.. A ultrat Wttt

PTemplu1Dollihuhn$u.a JZgonitpdee t°ticue .~iblie? e ce.uita ~luJitOri~ ~~~iSlll\l~

.

._

.

vmdeau ,i cumpârau in temple..." Testez sa viid ce aduce in. energerica bisericii negotnt Biserica se tr'ansforma dintr-o "casa a ~gil~iu~ii':intr~9_a'negotu!ui, PreofÜorinu simt, ori nu pot dm difentemotIveslse opuniiacestuilucru, dar negotu! distruge , energetica Templelor. . Analiza bioenergetica aratâ ca, pentru restaurarea campului Templului, tot negoful trebuie eliminat din perimetrul sau. ,~.

Un cazinteresantmi s-a povestitla Kronstadt.fn or~ se atla /

0 biserica in ruina~i cei biitrâni ~i amintesc cum s-a' incercat aruncarea ei in aer. S-a pus de citeva ori.explozibil, au inceput sa . aparacrapaturi incliidirile din vecinatate .iar biserica nu se dadea dertlolata. Op~rapunile erau eonduse de un ofiter tâniir ,i chipe, carea:decedat la.seur! timp. Sopa nui-a supravietuit niciea prea ~u~t$t fiullor a fost dat afarii din orfelinat. ln urma cu câpva ani, mct nu apucas.e incil sUmplineasca 30 de ani ,i a murit ,ifiul, in apartamentul silu, firil'urme alevreunei boli grave. Le-a murit . intreg neainul. Stranii coincidente. TatM 1i el avea in jur de treizeci de arii când incerca sa arunce În aer biserica. .Am Început sila.nalizez ca sa viid ce H intamplat cu familia? De cea pierit? Care-i motivul acestui ,ir de evenimente? S-au constatat urmiitoarele: La inceput ofiterul a riispuns de

\) dinarnitare ca ex:ecutant, Însa, când a viizut ca biserica nu puteafi demolatii prin dinamitare, el a Început sa facil eforturi deosebite sa-$i p!!nii În aceastii activitate intreg sufletul. A avut loc u~ Impact. cu centrul energetic al bisericii, cu programul de itibir~ ,i comumune lar acestea se opun programelor agresive. De aceea programul sau denimi'cire ofiterull-a primit inapoi. întrucât sotia ~i~11Ierau solidari cu el in ceeace priv~te campul, ei au pierit cu . tOln. . Unul dincOSlllonaupi americani, dupa zborul pe. povestea ca avusese senzatia ca intreg Universul este 0 fiintaluna, vie. ~iPiimântul de asernenea ~ Îi1câfoarte inteligentâ. .

,

. .

165

Fac 0 mica parantezâ. Mergeam prin or~ pe lânga 0 cladire interesanta cate amintea de 0 stalactitâ. Privind la cliidire, am simtit ceva sâcâitor, discordant, care se asocia cu distrugerea. Am verificat sa' vad cum interactioneaza dadirea cu omul, ce influenta are fatada sa. Rezu~tatul es!e interesant: par~etn psihici ~i ai corpului erau negatIve, adlca aspectul fatadel cI~dlru determina 0 anumita deforrnare a structunlor fizlce ale omulUl. Este 0 marturie 1n plus a faptului ca noi am pierdut simtul intuitiv al armonieifiira Îrisa a ajunge sa Întelegem Jumea, de aceea construim cl1idiri care ne aduc. prejudicii numai. ~i prin . simplul fapt al exist~ntei lor. Cercetarile mele confirma faptul ca din iunie 1987 1n structurÎle energo-inforrnationale ale' Pamântului s-an produs puternice schimbari negative. A Început cumularea ~l ~ctIvarea programelor. de distrugere ~i acum once gând negatlv, once traire, chiar ~i.nesemnificativa, se intensifica dato-ritiiprogramelor nega~ive ale câmpului inforrnationa,l al Pamântului. La niv:lul, câmpului are loc 0 separare În deua tabere: a celor ce tmd catre iubire, catre bine, ~i a celor la care are loc. 0 destramare accelerata a spiritului, 0 degradare cauzata de saturare.a structurilor biocâmpuriJor cu programe negative

,. '( f \'.'.::"

."

"

,,'~':;:it\~:':i::

'(",';':'

',,:

",'

ni~te triiiri emoponale. pQzitive treeeÎn subcon~tient tara piedici, se pianteaza fcarte adânc, se pàstreazà foarte multa vreme ~i deoarece 8ubcon§tientul lucreaza În regun !1Utonom, el poate receptiona informaP!l În mod independent §i rara 0 selectie

,',

,,'

Pentru aprecierea ,impactului a5upra omului a câtorva filme sovietice ~i striiine, yom recurge la parametri de, bazà: nivelul agresivitapi con§~ente §i $lbcon§tiente, Am VOroit deJa despre faptul ca valoarea agresivitapi subeon§tiente a oriearui obiee! trebuie sa fie negativa. Operele de mare talent Întotdeadnapoarta de În ele 0 Încarcatura de um~ism avand un foarte .,scàzutnlvel ,de exemplu, subcon§tientà. ln poeZla lUI Pu§kin, agresivitate indicatorul nivelului agresivitapi subcon§tiente este, extrem de scazut. Dar sa ne ÎntOarcem la arta, de masa. Testezcelebrulzero, film,cea de animape ;,Tom §i Jerry": agresivitatea -. ,~eparte:con§ti~ntà ,,Alba ~zapada §l cel subcon§tienta - plus optzecl.Mat ~apte pitici": agresivitatea con~enta - minua patmZeel,.cea subcon§tienta-. plus §I!oizeci,Acestefilme, ÎI).Cll.\dabOl1ùmtellor ciuzimea; ~~ dupa vizionarea externe intrùduc În 8ubcon~tient lor,' niv~lul agresivitatii subcon§tiente a eopilului cre~te de cateva ori. AC\lm,doo nefericire, copiii au Înc~put sa poarteràspunderea ~ pimtru ÎncaIcarea Legilor Supreme iar a5ta Înseamna ca Începefie destramarea spiritului, fte a psihicului, fie a trupului. Când aceasta

," ~

:.--'

,',

Cuitura, arIa. ~i strllctlfrllek,,!,m,ice

ale o",,'1lu;..

.

' ':',,",

,i':,:"" '\.

'.

.'

'"

'

"

~pr~ o~ului\\re'~~H1AabsohiÜotceea c~Unconjoara: s~atlul,obiecteled~,tlZca5nÎ9.~e, tilmele,.spectacolelepentru de !?âmpuri.l1fIergo-informationale Ùre t;a toa~ acestea "

~

,'" mteractloneazacu s~ctuti1e. 'Câmpului uman. " Tes~~ap~nnite d~etmin~rea ni~lului §i cali!iiWacestei . mte~Ct1unL. baca. fill11ele §i.,..c~le ;au În 'ele elemetite de agresl1~ne, ele pot determinapeformarea structurilor câmpului . omulUi cu urmàri u§or de prevJiZut.

\) \

'

'

critica,

.,;}"

'CAJPfr~LVf}V

.

167

t

,

,

Ïncepând a: augustl~5 are loc 0 cre§tere a agresivita\ij s~con§ttente m:. stroGtUrile inform~onale ale' Pamântului. Re~sel~. strateglce ale spiritualit,pi sunt acum aproape total epulzate lar Vlataa~RI;Ig.z~noi p°rtll de agresiUne. Deose~lt cie ndlcat este ,nlvelul de' agresivitate În arta e4ificatlpeprincipiile concuren\ei ~i a occldentala, de m~ propagande! f°rtet Când tara, noastraa fost invadata de un nesraf§lt torent de videofilme; procesul influentarij ' subcon§t\entului a scapat practic,de'sub controL Chiar' ~i filmele de deselie animate destinate copiilor, mofenslVe .la pnma vedere, În cea mai m!1re parte a 1er contin ~rograme"de, vio.!entâ,§i, ceea- ~mare~te §i mai mult pericol~l, mtr-un "ambalaJ !Tumos, atr~gatoL .Informapa care determilla

,

destramareÎncepe de la vârsta de un aIlcdoiacest lucru d~ce la ,

degradarea personalitapi copilului, eopiii pierzându-§l capacttatea viiala,

,

,

.

Atunci de ce sa complicam~i sa Îngreunam viata copiilor ~i prin intermediul unei arte distructive?

,

Sa vedem situatia filmelor care rulau pâna nu demult pe ecranele cinematografelor §i televizoarelor.'Filmul "Cenu~areasa" ar~ agresivitatea: con§tienta minus cincizeci iar cea subcon~tienta . - minus douazeci'", prizoniera di!\ Kaukaz" - minus 0 suta,,; §atZeCI ~i respectiv minus 0 suta; "So;uele alb al de§ertulUi : ml!1US ~aizeci §i minus cincizeci; "Solaris": plus ~i minus doua sute zece; ,

1 1

...

168,

.,

, ,

,

,,'

"Andtei~qtJlio,r;'p~S" Iatâcée
"

169

, "

-

,'';

~~

.

" .dou~eci~inrinus' pentrilndi1lft{f."

d~i

'~ute' plittvzeci, >;'11:,

la suta pentru ca trapul copilului se z5.n1isle~tedin gândurile marnel.

"/.

.

Cercetând

, tUye!~1

.agresivitatii

s\lbco~tiente

a" diverselor

. grupuri sodale, ind\lsiveele i alt\liilli~ilorpo1itic~ ale cântâretilor renumip, al~ ~tiIOf, m-1UIl~onvins 0 data În plus de infailibilitatea sistemului autoreglirii câmpurilot. .' Acest lucru consta În faptul di omul care apare, !Je scena manifesta 0 influenta foarte pt1ternica asupra, subcon~entului , spectatorilorsau asCultatotilor. Déaceell90municarea §ÎIÙcrulcu -~o asistentWtnare 'pot fi realizate' numai de Un om cu agresivitate subcon§tienta minima' §i 'cu 0 ma:xirlia Încarcatura de iubire. Altminteri prin sttucturile sale spiritualeel poate aduce prejudicii publicului'Toate steleleestradei, teatrului §i cinematografiei noastre, tara exœppe, au un nive! foarte sdizut de agresivitate SUbCPD§tÎenta., 'Chiar ~i ci cre~tere' nesemnificativaa agresJvitapi duce la 'IÎUtoelit)1inare:omul Î~ipoate pierde calitiitile, talentul, Sa se Îmbolniveasi::ape ne8!/te~te,' sa: par~Câscena din cauza unui accident nefericit sau, prin voia destirtului'.i ,.,,, a Întâm plirii" , ,

,

'

videofilmoccidentaL..

, "

'

'

Ne reprezentiim 1ntr-un mod foarte simplist mecanismu] karmei nu Întotdeauna reu~im sa veI1em Întregul proces al autore~larii câmpurilor, cât de precis, cât de complicat~i cat de

. . ~. Etica, higiena viepi i spirituale trebuie sa fie acmu nu simple

neÎnteiesse de~ara

'.

,

lozinci ci rezultatul \loei Întelegeri profunde a lumn ~I a legllor acestei~ Dificultatea ~onsta În aceea ca trebuie sa Î\J.vatiimsa asociern nopunile(,:ont,l:\U'e:.id,ealismuJ cumaterialismlJ.!,'religia cu ~tiinta, logica cu intUipa, spiritualitatea,Înalt1i cu pragmatJsmul, permaneJ;\tiliubire fl\tii de lume .~i oarneni cu tramle emoponale . , cùtidiene.

,

carieraluHncepe sa se destrame fi\tiimotiveaparente.

' '

Co~tiinta acestui fapt. a existat dintotdeauna la toate popoarele. ln epoca I\,en$erii femeile Î6siircinate erauduse sa vÎ7iteze expozitii, erau ÎnconJurate de lucrun fTumoase, de muzici~ §i iubire. În satele ruse~ti se, ~tia ca tot ceea. ce vede, gânde§te, simte viitoarea marna, are o. influentii,put~r~lca asupr~ copilului ~i oarnenii cautau s-o pr.otejezll pe femelal~sii!cmata chia,r ~i de privirile S1Tiiine,, Acum sa neco Imagmam pe contemporana noastra bruscata ~i Înjuratii pe la cozi, Înghesuit1i . În~ijloacele de transport În comun, "destinzându-se" În fata unui

"

'

,

De aceea,ÎllaltUbiprofesionalisiD al' t/l'iui câr1tiret sau actor trebuie si ipCluda nlÎfiumai ni~te calitatf strict prGfesi~e (Ii ~i0 imensa buIlatatesufleteascii' ~i 0' la' felde mare mearcaturii de iubire. lar pentru eultiV'area acestor calitiip se cere 0 munca permaèa.' La primavedere pare surprinzator, Însa acest mecanism acponeazii~ În sferapoliticii. Politicianul cu un nivel ridica,tdeagresivitaie subcon~tienta nu are perspective. Vointa ~i inteleetul aici trec,pe planul al doilea. '

'

'

Acum interacpunile oarnenilor s-au transformat ÎQtr-un pmces incontrolabil ~i arta, În acest sens, nu ,a jucat un roi seçundar. Începand de la mijloçul sec01l1lUl trecut, pnn dezvoltarea impresionismului ~i a altor cuiente orientate .s~r~ Sljbcon~tient,.apArarea acestuia Împotriva piitrundem agreslVltapl devine din ce 1n Cil mai dificilii. Majoritatea lucrarllor artI~ti1or occidentali au 0, spiritualitate sçiizutii~i un Înalt nivel d: agresivitate sub(;o~tienta. Astfel de tabloun de~ormeaza structurile biocâmpurilor §i, prin aceasta, aduc prejudlcII omulUl. Poti vedeÙn expozipi tabJouti care furii energia pnvltorulUl~D: la 0 astfel de expozitie omul pleacii oboSlt, epUlzat, tara sa Înteleaga despre ce este vorba, . '

Foarte periculoasa este agresivitatea subcon~entii pentru tinerele femei, În special pentru cele gravide pentru ci' spiritul . mamei devine trupul~ copihJlui ~i cu cat mai adâncii este patrunderea agresivitiipi În subcon~tient, cu htât ea este mai,' periculoasii. Femeia care 'nu respingeviolc:mta la nivelul con~tiintei aduce un prejudiciu psihicului sau doar În proportie de doi la sutii, daca fusa peSte ullan-doi ea vII'da n~tere unui copil, deformatiile psihice ale acestuia pot ati~e 0 proportie de optzeci '

1

170,

171

i

'.

pentru mine °. deseoperire n~teptatâ a constituit-o expoZlpa de lablQurirituale a ~tiior australieni. Dupa testarea '

$piritUaiitale; este Ïgn
câtorva lucriiri fost uimit de puterea acpunii 101'pozitive ~i, asupra celor ml\llmportMti parametri ai (mIului' inciirditura de i~biie ~ comuniunea.cu çO$mosuI.M-am oprit În fata unuia dintre 1OOloun..Pt a~esta I\Ung!.lfau obiecte concrete, era compus dm Pun~te, ~mu~~1 pet.e. Aflân~u-ma În preajma acestui tablou ~ SI~!lt ca.el' n~teracpo~eaza cu mine, m~am apropiat' ~i am , mmentm câmpul mformaponalal acestuia, Senzapa era ciudata: -~.deodatas-au schimbat ~rQPortiile,'a aparut 0 stare de vrajii ~i de lteal.Par~etn.1OOlo~lul, la testare,s-au aratat a fide exceppe: 0 fo~e Înaltâsptntualltate, multsut1et ~i 0 ma.rernciircaturii de I,ublte, 'agresivitaiea. con~tienta ~ subcon~eilta ext~em' de , coborâte,

,

'''''',

'

,'Analizand. cail!!d~zvOltârii ~i primenirii spirituale aQ1efeetuat, testarea unor tari pentrudetetminatea posibilitatilor dezvoltiirii )pr spirituale;am testat interactiunea notiunilor de ~,cultura" ~i, "civitizatie", însu~i cuvânwI ,;cultura", vine de lactlvântul "cult". COnStru~tiiledestihate eultului, culful reprezintaorientarea spre ~a.ç~iii. 'Wt,~e ..P~ toti; .çeva,'suptanuiterial, 'Astfel cllltura .ap~clfreZl:tltatialt~tei ~lunitate,catre-Divin ca simbol suprem al unitâtii, NUIfiai dupa i realizarea unitatii este' posibila divetsificarea;materializareasauceea ce noi numim "civilizatie", Cultura detennina oprimenire spirituala neintrerupta a poporuiui ÎntiÏnpee civilizatia ~ctionéazâ În dpmel1iÎ1ltransfonniirii fizice. 'Cuh:umereeaia ciViJizaVII,htsa-Îritr.oanumita etapa a ciVilizapei Înd~e sa nege ~i sa diStrtt$i cu1tura: Pentru ca procesul sarilmâna ilemtrerupt se cere acumularea vaIorilor spirituale, în societatettebuie sa:existe structUri care sa

,

~a a-~ cr~a nici un fel de

asocieri' co~tieiJ.te, vmdec.a bloenergettc omul, Îi dainf°11IU!tii,interactioneazii cu el cao, fiinta vie: Dupa ce am vi.zitatexpozitia, am Ît'tcét{;atsa !ratez cu aJu~oq.d,t,I\~1ouril?r~i aQ1ipst )lÎmit de pUterea lorde acfiune Atuncl amlnteies Î11ce consti eset'tta talismanelor icoanelor Având 0 structura~ctiva a biocâmp~rilor, ele atm~f1izeazii n~ ?um~ s~iritul, sâniitatea ~i destiilul;dar' fi spatiul din jtirullor, ° Icoana: Plctatâ de un om cu 0 Înalta spirituaIitate nu ni.1maica-I ,pune p~ o~. in.c~ntaqt . cu Divinitatea 'clar ÎI ~i' protejeaza. Tablounle c,on~PQranear trebui sa fie create ca ~i icoanele p~ntru c~ ,pnnclpala~roblema a lumii contemporane 0 repreZintii C~8.;.splntual~ Pas~area, oa.rba ,a tendinteIor striiin~Îp arta adanc~te dec,lt?ul economlc prin intermediul declinului spiritual. Potenp'alul SP,tntualcolosal aC\!lllulatde Rusia de-a lungul atâtor, ~~enn de chinun' SI:Iflet~tIse pare ca se Împ~tie rnvâIit. Qaca m~te tablourile1 in plan energetic, semanau cu ni~te arbori avand 0 putemicà retea de radiicini ~i 0 co!.'oanadensilaeum ele se pot comp,ara Cuni~te,~ori~pitipi care crescÎntr-o ~I~tina, A rilmas numal tulpma, adlca realizarea tehnica, , . . Ac~t:tabrou.

.

,.."',.,.,...

,

,

respinga doar bunâstarea materialii, fiziea

~

care sa pregateasca

po~entialul pentru '0 nouil cr~tere a culturii. Acum au rilmas putine posibilitiitipentru oinnoire spirituala, Sunt interesanti pararitetriinotiunilor de, "cultura" ~i "civilizatie" diil punet de vedere bioenergetic, "Cultura" se earaeterizeaza prin \lrmatorii parametri: agresivitatea eo~tienta plus zèce, cea subcon~tientii - minus doua sute zecei notiunea de "eivilizape": agresivitatea eo~tientii -' minus eincizeci, agresivitatea subco~tientii: plus cincizeci, Acest lucru eonfitma "

.;j,

Lumea. d~ azi triii~te Ît't principal prin necesitatÎle sale ~i aceste sentlmente repre~ntii- vârful infim' al aisbergului, iar ceea ce nu se vede -' ineiircatura . de iubire, d,e Cosmos, ~i de

l

172

.

,

,

la nivel bioener~tic orientar.ea ~ulturii asupra creapei ,fi tintp ce civilizapa poartâ fi ea elemente ale distmgerii. Am 'testat parametri câtorva Jâri' pentrua determina potenpalul acestora de dezvoltare 'a culturii ~i civilizatiei, Aprecierea s-a flicut numai in funcpe deparametrul agresivitatii,

Germania: agresivitatea co~tientii - minus cincizeci. cea subcon~tienta plus cincizeci; S.UA: agresivitatea co~tienta zero, subco~tienta - plus doua sute; Japonia: agresivitatea con~tienta minus patruzeci, ..subco~enta minus. zece;' Rusia: agresivitatea con~tienta plus 0 sutii optzeci, subcon~tienta -,minus c'doua sute zece. Analizând datele de mai sus se poate spune ca Germarua este tara care riispUnde ideal nopunii de civilizatiei

CAPITOLUL VI

-

America este tara cu cea' mai Înaltii civilizape insii pentru .'

'

Ce este diavolismul?

'dezvoltarea ulterioara vor fi necesare mari eforturi in direcJia mic~orarii ~gresivitalii' subcon~tiente; JapQnia imbina cultura ~] civilizapa,.Vând un bun potential pentru viitor;În RusÜi'fi prezent nu exista civilizape Însa exista 0 cultura interioara, un colosalpotenpal pentru dezvoltare, Mi-au devenit clare proorocirilemultor prezicatori care afirrnau,ca saIvarea vine de la

Rusia,

.

Traglcu1refuz al omului, de, a a~cepta ideea

. '

ca adeviiru 1 este 0

fi toate, substanta inconstantii,pensabiUiln ttrnp, se manifesta , ,.. . cu CIOCI~II de a~ Nopunea de adevar care a existat, s~ sp~~ in urma este to~ diferitiide ceea ~co!1Sld,er~p:ol ~ Ca a .'

.

.

adeviir Schimbarea lumü se produce cu V1tezedifente ~I œ.re 0. . NeÎnteleg~rea .1egilor I~II ~I neÎfltr~ruptiico~entizat:e, Înciil~area açestora duce la deformarea ~I d~!X'amarea campuli~ '. puterrnce progr ame ne gatlvecare damUlesc autonom creeaza structurile informationale ale stru~o,r '"' campuril?r umane, . Existenta În .diferite religii a nopuou de diavo~m acum poate , . -,' .. . al fi studlata ~I an lza... din ,Punct de vedere blOenergetlc Cil ' ajutorul mijloacelor extrasenzttlve, "

",

'

-,

.

C'

uno~ tem deja faptul ca gândurileomului creeaza un sistem

. . IDfiormaJlon al "ln car e existii 0 cantitate iniensa de programe '1 Programe e d'IStru c..tive ~l autonome' atat pozitive cat ~i negative. ' p '.." ID câm , ul informaponal ca un organlsm 'programele rau 1Ul' eXls... . independent, guvernat de anum~te legl, ". Cum am 1uatcuno~ tI' nt',,, d e existent.... Programelor dlstructlve . ~Icum am -Ineeput sa luerez . cu ele? Cereetarea ~I an al'1Z8 .

,

.

....

structurilor

biocâmpurilor

demonstreazii

." ID ca

"pul cam

1

<

'" 174

" ,

",,-:

J

11'

"-",

. 1 . ... deVlOe meV1tabl 1 0' pr~d1i a unui asemenea

infor(ll&ponal ,lu'fq~~1ui' ~i womenirÎi exista maseimari de pr.ograme distnictiv~ autono~e,' fo~e put~iee, creat~ de oameni m decursul riiÎJltorani. Aceste pr(lgrame sunt ca un fe!de b\>a1a~idepind Î1Imic;amasura, de con~inta umana, pot trece ne&tingherite dÎJ1tr-un,oâml'Îl1tr"~ttd ~i ~iar sa pritpeasœsprijin, din.,~at!ea ,.bloCUlui,~n~fI.~~'progJ1lme' alomenirji,.,'A<;este ptogtaniesuI1t ,neutre panil ÎiicliPa În care nu aparcondipile pentruactjvarea lor. Deindata ce omul a 'dechin~at Mte triiiri negative sau.ID procesul' .tratan1.entu~ a ~parutneCesitatea ~liminarii acestor program.e, eleÎncepsii se activeze ~'oa1\erepede ~Iacest luçru ,se des~oarâÎntr-un mod 'foarte Qrigih~incepe activitatea pestrucfurileinformati~na!efine. Omul nu d~unede organ~ caI:.eslFconttpleze ~~pfop~se, de aceea de decurg pe h/Jobservate. Putemsii' le numim;;bol\" 'sau" vi~i" Î!1sa,;viru~ii" disttUgeriise ilctiveaza.~idec1an~eazâ programele de.wstrugere il omului. Gând orgallÎs!I:\ulfncaicaLegileSupreme, se abate de la calea evo!utlva,i 'se;defo~ea2;a '~tructimienergetica, }tpar bre~e

~ care lucramilii biocâm?,unlor a~eStora,'.', observat ca din 1987 practic tap pacie nl11 prez mta 0 .acn VIzar~ a pro. gramelornegatÏye. Daca . '-
,

..

~" 1-

-

1

,

,

,

.,

,

,

-

,

"

'-

,

.

,

,

,

,

1t 1 1

:

,

..,

,

,

,

,

. ~aSe ani În ,campul, Iinf,~rmatto~ual al omenirii are loc activarea Qrientate ~1 spre ravietuire ~i spre' distrugere. structurilor " . . '.. cttJn 1e orien tate spre " e 'comporta stru Foarte mter,~ts '. '. di$tritgere.Îi1ainte. de,wate, e1e ii.nd,sa distrug~ structurile 'deza gareafizicà a spiri~ate p~ni()rdlale 'care, etlc,' tinde sa ar:I:h~:portlln:t

,

'

,

~

,

'

,

"

1

1

,

,

'

'

"

orgamsmulm. Daell o~ . . c 'unea se 'Îndreitptaspre piistreze integritatea. spm~:u~~~e;e~a fie bolnav mmdes.De , destramarea corpulm ~ztc. ' un rau Întrucât protejeaza mtot d ea, una sunt aceea bolile grave ,nu . . .. ' u luenirile _tuale troctu ril or spm . AI ""wel "sta 1 Îtnpotrivademoam s .

.

,

,

,

'

'

~!

deze~1 de on ~I sa se.actlVla putermc farta de ~cttUl1e,' , tutUror gândurilor negative, il gârtduril0r Îndreptate spre ra~ ~I resiune Întrucât.gândul este 0 ~~le bune se at â gan ,\ln 'le reie' U..,nita te, ' iof0 rm.atlO nal . ' cât+J"".'eÎnultiinii .. . ii. apo. ~t 11'1slSteme }D,6rma!"",,,, .., .. . . " teunesc ln structtJn al" ,'.

ÎR

psihii:,În sutlet' pentru ca amuis! le activeie la nivelul comportamentului. Programele se comporta ca un rvUustipic, care"patninzâi1dri1aimtâiÎntr-o ,eeltiIa'izolatii, ,ajun$~. sâ. se mmulteasca ,~I sa distrugii.' ,.mb-eg brganismU1f" Vifusul ihfoinllijidna/ lariÎvelul câmpu1ui spiritual a/ omenirH'reprezinta diavolul de car~sescriei'it Biblie. Daca omul nu nierge pe ca/.ea dezvoltiirii 'spiritUa/e ~i Începe sa renege legile Universului, el

.

ÎmJireuna

~st~.'~Lea ?f!gÎJ1~la -feloc'm\lI~I'I~c~ea,,\'~I1l~llor':~!f.IIJ>~~~~~ ootsttucroripebaza'açestbra.' o.:r,neI\1rea,caretncepe sa se aliata Cfelac~~ cea dteapta (iar calea .ceadreapta 0 i:ansfituie c°rrÎW!iunea:cu T)ni~ersril), .empedepsit~ prin 'a~ti~ea . ptogr~el<)rneg~iNe ~~,'$e 1~in'ulteScm;Struct\iril~1'Sj)iritualepe care le ~i'iilstni~.'Deoaiece 'cotpm §iSpiriful cOnstitUleun 'sÎstem energo-inrormaponaJ unie," ;,infectia'~ lanivelul' structurilor spirituale distt.uge mai Întâ'Î suf\etul Onlului dup'â care ,trece la demolarea trupului. Programefe' autodistrugerii se pot uni ~i exista sub1011lla unor stI1icturi 8I.Itonome~, giisindu-~i timp de deceriii ÎD campul comUn al' OInenirii,' incearca slipiitninda

. "VIrus'."c!\re

În -' "~ e~dile.'Ïn ce fel actioneazii"VI11Isul permanenla ne p~de~tegr . al' t chiar pe mine. TrebUIe sa ,cum se dezvolta el, ~ mIfi ~~a destuI' de periculos pentru ca recunosc ca acest studlU a, ~ fi tale atât trliè'Cat ~i grupului gre~elile mele putea~ sii-m~~~ddiferite maiadii, structurile

Îns~ten)1,Jl sii~'(}efe!1siv, ,§i,.1Ii.dfiVirte,0, J!f.It~. ,!1~/l,fâ'p~tru 'VitttsUl,i;câte'Bta6pli1tê~t'mb'Ji!ft~;ùnril~eri1 ponltl-v:--Pêa~p;;a

'

175

.

,

,

'

,

,

,

'

,

lt tul distroge~ structurilor , 'd fizica.,' 1titaspirituale. În acest caz ea va uce la dezintegrarea . . ' pnmu 1 caz Care, m mdelungata mea pra,ctIca m-a fileut sa simt, ce , - d can,

'

,onbaalaeSterezua une,.

"

Înseamna

un program

'.

cKstruct1v,

,

,

Analizam. cau~ele pentru care un tânar, bun, ~~priete::, . c~ putermca m rap manlfestat dmtr-o. datii 0 agresivitate . prietenul sau. Anallza, cauzel a aratat ca, În trlare, ,

1

'

,

176

1

177

,

.

.

~

~mportamel'i~11 il era qete1lJ1in~t de tatâl, sau.' Pragramul .de dlstrugc:re se.831iea Î11,biccâmpIII tatâl1,li; acesta Îl acttv* iar fiul ~-a P\IIi.In apbcar~ la niVelui c?mpcrtamentuiui. Am Î11cbeiat aCest " caz,ml-am t~~at l~crul ~1, p.este 0 (Ira, Î11timpce, mergeam

Întotd~~a. prin ,faza:denlolirii vechiIcr st~cturi. Creatia este abligatOriulegi$. d~ demolare, dar În creape demolarea trebUle . si- fie eontralati. ,Privit din aeest punet de vedere, rlm/ nu este altom decât binele scapat -de-sub ccntrcl.. . .. '' L>acâ la' baza deq1.c!ârii sta un Începutsplritual, atu~cI . demolarea cr~, Însi cand spiritualul seaci" de~olarea de\lme

.

,pnn crlil!l,.am~lmp! di.ntr-c data un ata.c n~teptat ~,neÎnteles. Av~ ~n~tuI.:a CIneva.a luat un bat ~i Ii Î11ceput sa,.mi ameti~creIem ln cap, tCtul a inceputsâ mi se Î11~a. În

fatll ocMar, m-a ~uprins ~biciuneg~nerala. S~a flzicape care aveam eraaceeaca ~ Clneva ma Î11v~rt...te Intr ,.0 d.' .0

,

,

'...

,

,

"

'

"',~,

'.'

,-

o.wv

" ',,-m"'itna

v

,

~~de~~alat.,§tarea mi se "Î11rautâteacu flecare minut. ~pa aeeea ~nslmtIt ca mJmm.pot merge..A trebuit,sa,!l1a ~ezpe ()banci ~i .~ .doml vrec clnClSprezeçeminute. M-am trezit, Însâ staxea mea era la fel deproasta. Mergeam de parei Înctam În unt. Îmi venea fcatte grel1sà Înaintez.

~

aveam senzatia uneigreutiti

rellle de

parca, ~Ineva ml~~ fi pus un sac În wei. Acéasta stare a fest produsa 4e at~cul~ergetic al tatâlui. tâniiru1ui. În timp ee . ~Iall>gam:~ I.ntrat Ill. ccntact cu biacâmpuLacestuia ~iel, a .lIlceput S3;1Jj,aatace detitul deprofesionist.Cu ,tome ca elÎl1Bu~i habar n-IlVea.a<:~ee}l ce se .petrece, ,Încareitura autodÎstructiva dln ,.~bC9~e~~I.AA\I filncpcna., actÎV. ~(,c8W\1u1ilU,Ito~m de d,~~gere'~I\1 \l1ccâ,?Wul,tatiilui.tâniinllui.meupacient puteaJucra a~t Impc~V:1l;lUICat~I.,!IIlpc.trIva,altpr canieni $Ljneila nivelu! fizicreal.l~lfe.a era. ~a Sll1gura: trebuia sa aCticnezasupra acestel strl.lC~n agreslve.Întrucât.structuriJe distructive 'se nutrescdin II}ciilc~ealegi1cr În rapottul. Cq. camenii, prin .!'rc_ducer~au~1 rau,. ,pM uClderea-iubirii, amlt~ali".ât tcate Inciilc5rile legilcr ccmlSe de tatâl baiatului,' de stramc~ii acestuia . procedat la ccrectia neCt)sara. ~ numai dupa aceea atacurile a~ ~Inc~~t.M.am cc~yinsca, cCntact cu unprpgramnegativ, este pcsI~da .0 puterlllca agreslUne nu numai la. niveLinfcrmaticnal, dar ~lla cel blOe\fergetic, .

~

,

Ce Înseanlnii rau/?

'

.'

,

,"

J{

Es~ imperfectiunea ncastra. Una ~ acee~i fap!itÎn diferite ccnditll pcate avea semnificatii" diverse. Care-i dif~enta? Din punctul de, v.edere al mecanismului karmic, rauI Înseatnna demclare, binde - creatie. îl1sa dezvcltarea ncului trece .'

,

'

de neconttclat.'

.

,"

'

. .

.

, Din llCeastacauza civilizatiile Care ~-au epuizat splntual1tatea ','Cc,. se . autodistrug~ distrug ~ce.i Înju~. '.. Mâuitlate1evizor ~a~dc,fraza: ,;Nlclodati pana.acumraul n.; fost ,Mât de &eXUal;~. Er;!. vcrba de reclam~ ualll: na~ film ac;estlucru? InfcrmatIa. ~f1~lta, pnn amcirican,CeÎnse~: intermediuiprimei ceaJwe nuse:ccntroleaza pnn num,c ~Inu ~te cprita, Daca agresivitatea ~cbcara pânila ~I".elulpnmel.eeakre, atunci blocarea' ei prin mtemul 'autcre~ se, .reallZel\.Zi pe seamasterilititii femei~a mcqii saua bclu grave a ccpiilor el. de.-a .Acestmecanism 'fuI)ctioneazapqat, Întinzându-se, unecn . lunguJ ,8 ~orva ge1'ieratii.Acumvi~atuturor proceselor,. ntmul vietij, puterea de influentar~ a ~alnemlcr unul asupra eelullalt au crescut atat œ rouit; Încât ccnectarea SlsteJ;QulUlde.ut~regla:e Întâ17z.ie uneori ~ nu are Ice" acumularea . de agre8\vitate ,Ill . . . structurile informationale ereditare. ,. '.

.

,

,

Înatta Întregii lumi,În .specialÎn America, are Icc' prolife~ea violentei. îri' ultimul titnp se .observa ascclerea VIOIeI1~elcu sexual,itatea. Ce se Întâmpli cu cmul care vizicneaza filme ca~ fac apclcgia viclentei? Agresivitatea ~a subccn~tIenta se 1:\'ansfera În prim.a ceakra~i devine neecntralabIlâ. ' , .

',Recent

,

"

.

.

"

am Ïacut .0 interesanti

diagnosticare.

Era vorba

~,o

catell cu un grad Înalt de agresivitate: Cineva I-a sÏatu~tpe stapan sa..i dea ,narcotice, dupa' care agreslV1tateadlll ccmpcrtamentul, el .. a dis~t ~imult timp a fast un animal blând, Iim~tIt., Dupa câteva luni cateaua a niiscut ~l... ~I-a mancat prcpm pui. Stapânul a fcst nevcit s-c Împ~~. . ,. " . Analizez situatia. Câmele avea III zcnacapulUl un putermc centra' alagresivitatii, fcrmat din cauza unel ndlcate agreslvltalI . cc~iente a stapânului.

178

179

"",

,

,

,

,

'

,-

,,

,

,

,

~

'

.'

,

",

'

'

'

"

~

nua gaslt cauza .~I

fie va lua asupra sa boala ci el nu va.reu~ sa VlJIdece~01nawI~ui.s-au a programului de " n asl!nilarea mecaOlsm . acestulapn. ," b Inavirea p'iicientului sau.' B oa1a 8 1a 11110 ,distrugere care' a ~U tr ebuie s-o ,.., p dlavo 1imu s l, se ,œm oJ1i" omeOlm ~n plan sm1'ltual. t'.-~ L recunosC, mult mal 1t~ve~tiv decât bolile de la nivelulfiZlc, a 'm It mai palide decât nivelunle fine acest mvel,programe le suntu, extrem de d agreS1ve ~1 ." poarta '

'

,

,

,

'

'

,

,

'

,

'

"

,

'

,

-

,

,

,

unele acestea ,?evm """ invent1v,mergand pin~~~, ~~troduCereain subcon~tientul omului " " Omul careincearcasa se lupte aunui program de auJodistrugere~ 'de la aceSta 0 Încarcatura cu un program negatlv ~n,m~ectia demoliirii lui ca sistem distru ctiv.a care actIoneaza ,ln , gru pui ,meu a "'-lll,1 Cercat sa actioneze a, Cnd "

'

"

'

"

'

al Întregi[omeniri,'sa viid;dacârpot sa ajutcuceva,;ainceputo

,

~i~u de ba!lii, ~ceasta

. ;Z'e 'sa se opuna ~ sa ma atace.Eu se ~POrtà ca 0 fiID~~;I;' Înce $i,probabll Într~oalii~vindecator. mi apar: Mi~c .un".!8itivindeciitori de ÎIIalta clasii, Boalanu-I ci acest lucru il slmt ~." trebuie azvârlit din trup, ea este doar. un bulgare de nMolçare ". 1 1 " wu c.are~ppat e fi;foarte agresÏv. $1daca vm deca" oru unor~nism . I~ceput tr8teze În mod incorect, atunci fie

'"

"

respectiirii

'

a:uta.a:~r'e::~velurile,firie .CiJid

".,},;(~:",'

tezistenta)turbat~; Ig,.a ~t, ataCul' programului negativ ,central. .'~Mta ,iii.'numesc, eu diav:ol. Am testat,p~ett:ii acesteia:agresiVitate ,'con~tie~ - 'minusdou! .sutezece, awesivitatea.subco~tientii plus doua sute," zece. Aceasta 1Dseamnaea acest program nupoaten fixat Înmodco~tient, el -este nesesizabi1;, Îtlschimb,agresivitlitea subcon~til:!l~ ,este maro~~.Faptulci,boaia se opune in~erventiei medicu1ui I-am observat demult. $amanii'În astfel de cazuri'spuneau: ;,Trebuie izgonii duhul rau", Din punctulde vedere al bioenergeticii "duhul rau" Jlconstifuie pn,'J.gramulde"distrugere. Gmul care.Încalc,a Legile Supreme include În biocâmpul sau un program de , diStrogere ~i,acest lucru are loc: la dlferite nivele În planul fizic, $amanul, avind 0 informatie suboo~entii in legatura cu acest luem; Îndreaptii, structura ,biocâmpului omului, insa nu ÎntotdeauÎla el putea sa dea ni~te indicatii, precise privind compo\1lU11entul,corect. Când vraeii ~i vrajitorii' ii spuneau' omului ca acesta .se comportii incorect §i de aceea În eL~i~auflicut siila~ul duhurikrele, ei, prin aceasta, confirmau in rnod intuitiv

""c",",

dec~

. Tratez, pe unul, pe altul ~i simt p puternica actiVllfea programelor negative" Acest lucru' dQved~te faptul 'ca, Îtl geneiaI, Încâmpul omenirii,eXÎstii un mediu agt;eSiv care,se ,~hrlin~e .pe seama mciilciriide catre OatDenj,a ~r Supreme, . Am decis ,si verifie daca'omtIDirea, .ca' OfganÎSmuni~,prezintii mciilcm ,aie legilor,.De, Îndatii 'C6;tUnilic.ercatsàajung, la.acest , nive! am ~tit un Putemic ,atacimpotrivamea, Am ,Început si catit,'d4tpartea ,cui ;venea ',atacul' Deobicei g~sc, persoana, cercetez deladistantii biocâmpul,acestoia, efectuez corectiile necesare'~ elimin atacurile.Aiciinsa am Înteles,câ nu eravorba de 0,petso~eoncTeti: Am, ajuns,ditect laprogramul general. al agresivitiitii:,Cind .amifincercatl&focerce1ez dinpunctul de vedere

,

omului, ~i nec~itatea

'iJishliJ~~'~':~iitatea

legitura~", '

,

",

"

'

,

,H,~"~~& '-"IUtTcl>ticul,œDtntlfa8resivdtü~~ui AHi Întrtat, Îni~ceakfa dincare cauza s"aU niscut citei cU 0 a~1iridica1Rçate~imultiplicattrapid Îfi CâmpulacestOR. I:antulcrC§terii agresivitiPf afü;ltintreruptinsa izvondacesteia a , I-,~~,,'~q "'''' "' ', " -,':;:"",,c'i'" 'v' " " "

,

,

,

,

,

al ' informaJ1<>lI, ,

,

,

'

'

bioenerglIDc"asupta .~es"tul pr 0 am s-~ decl~at un puterOlc Çli, d.c:asup r:rno~tra . s"a,pogorât Clivafoarte atac. EXISta senzatla 'lin ~ moale care ne sugea IDtreagaenergte.

, ,

,

,

.'

'

"

ative se poate manifesta lli mod Rezistenta programelor ?e;i-aconfirmatCât de puternice, : dlfent Cazul care u~eaza . ,. t fi astfehde manifestiin, , , , po 1oase ~I. surnnnzatoare pencu t' ' , ~I' a, , porter al unUl coU' dl ' an des pre bioenergœ .

Dlseutam cu un"r'e '

"1

'

meu in pnvIDtaacestel

venit .vorba de dlavohsm, SCdt1:'~m~iserica cre~tina considera Se a n, ' probleme Înc;epuse deJa s~ , prin nmnar de, omom ri f'aramotiv'se explica ca.ln prezent marele afirm atœ.. ducândaceasta "' b"";' ID 0 m . Tra faptul ca dlavo1u 1 s- a ';CUI ..,
,

-

,

,

'

'

,

,

-

'

,

'

,

e actiune programe, 1,:. neg ative' acumu ate " ' " fi t necontrolate, Am Început' sa-! deterinina sa comlta. m~te ,ap e ' .

.\ '\'0 ..

180

181

<J

.'

expun.reponeruiUi acest mecanisrn$iamspuscitevatTaZe ln plus... Problema este cietica trebuje respectati inWte,inclusiv in utilizareainformatillor.CindvoTbeamam rostit eâtevaftaze .

.

.

.

înbiocâni.pul fiecirui 001;chiai ~a celui mai bun, mai ~erit ~imai etic poate exista un program de distrugere. Aceasta e greu de .depistat prin lIlijloacele ob~nuite.EI se dezvolt! ~i, ca un virus, ocupa structurile fine,' sufletul,iI schimonos~te; $1:-1 deformeaza. ln fapt in prezent a inceput sa se deruleze programul de distrugere al omeniriL Capacitatea energetici. a sufletului este foarte mare. Comitând 0 fapt! reprobabili, poti sa te simti excelent din punct de vedere fizic. BoIile pot incepe dupa câtiva ani insa destrAmarea spirituala condamna la boli mai des pe copii ~i'pe nepoti. Omul care .a savâqit 0 fapt! reprobabili nu simte aeest lucru ~i nici nu Î11!clege:odat! decl~at, .programul de distrugere evolueaza in structura biocampului in mod autonom. Subco~tientul nostru eSte acum incredibil de agresiv. Am inteles acest lucm relativ recent $1:am ÎncepUt sa caut motivele. ; S-a dovedit ~ii, daca. Înainte agresivitatea era alimenta'!a de cruzime la nivelul actului comis, acum ea este alimentatii de amanunte nesemnificative la prima vedere, din viata noastra ca de

.

" exetllplu:.o. cashuo arhitectur! nearrllonioasa,. desencle an\mate de. tip ;,Ton\ $1:Jerry" cu un inalt grad de agresivitate,pemuta. de aee sub formi de ompe. care 0 impungem zilnic. Toate acestea sunt clemente,. aie agresivitiitii, ale reaIizarii programelor de

care ar fiputut aduceprejudicii cititorilor nepregitij:i.fiindci unele idei 'Suntdificil de insUfiç CâBd am inteiesacest lucru, l-am rugat si ~gi 0 portfune de douA minute .din inregistrare. Am deruIatoaseta'.~ am inc~t sA,~ergem. S-a~ totu~ Cil. exceptia frazei..cheie. $tergem din Mu ~i din nou rAmine acee~i bu pe care am vrutsa. 0 . eliminAm. Frazaplutea, migrind -aintr-unlocin altul alcasetei, PillA la .~. am ~f$vreo zoce minute din inregistrare insiiftaza respectivi n-am reu~it 8-0 eliminAm. Impresia era foarte ciudad. Cu un asemll11eafenomen miiintâlneam pentru prima oari.Am inceput si acponez la nivel . bioenergetic. $1:.in cele din urma,:am reu~it 8-0 elimin. AnaIizând situati!l>8.ntintclesdinbiQcÎmpu'lmeu se g1sea un program de distrugere CRrese opunea puternic an\IJ,iIiiriisaie la nivelfizic. Aduce a misticism, insi. ac.est: &pt mis-a' intâmplataievea. Pericolul a eeea ce se cheami "diavo1ism~'se at1i in 001 ~i nu 'in

afaraluL

.

(

i.

autodistrugerea omenirii.

c

,

'

Calit!ple' profesionaIe, InteHgen1a,'taientul nu oonstituie cel mai important lucru la om.Tendintacatre perfecponarea doar a deprinderilor profesionale, tiri aspiratia la dezvoltarea ~pirituala, poate duce la "eliminarea" omului de catredestin. Încerciirilede . perfectionare Ïara intelegQrea legilorimiversale ~i ale dezvoltirii etice surtt deosebit de nociveirt bioenergetica. Aceast! tendinlâ duce la fapt\ll ca urma$ii no~tri, copiii ~i nêpotii, au din ce Înce mai multe posibiliHi(ibioenergetice ~i din lie io ce mai putiJ1e forte pentru utilizareacOI\ecta.a acestQr posibilita!i. Forta'iese de sub eontro\ ~i, prin simpla hotarare de genul "Mâine,eu voi dev'eni bun" ~ I1Uva,puteafi tinutii În frâu. Cunosc un .tânar pe care . destinul.l-a Tacutsiisimta cetnseamna forta lara'etica.' . Odata, Împœuni\. cu ,un .grup de bioener~eticieni, ~fectuam diagnosticarea de la distanta a marinarilor HilaliÎn cursa..ln pauzii a venit la mine un barbaqi rn-a rugat sa".!consult pc flul sau. Am (ost de acord.' În Încaperea intrat un tânir de vreo douazeci ~idoi deani C\l 0 ntini absent! ~i.cu privireaMinsii. Tânarul a \lrmat de câteva ori un tratamenf'cu ~oc insulinic, Însa starea 1ui a ramas grava ~i, mai ales, de neinteles pentru medici. L-am mgat sa-mipoveste~sca .'

despre el.

.-

.

'

În copilirie am observa! ci am puterea de a prezice unele

evenimente ~i rn-am ,ciiznit s.a.ma. antrenez ~i sa dezvolt aceste capacititi. ln timpul sefV1clUlulmllttar putenle mele de influentare au crescut ~i am inceput sa citesc gândurile oamenilor

~sa leinfluentez vointa.

,

..

.'

- Stârtd in post, Î~icontinua tâniirul.relatarea, am viizut ni~te . .oameni care incercau sa escaladeze gardul Îtitr-un loc interzis ~i ". .!;l'a de ajuns sa ordon În gând, ca omul ~icadea de pe gard. Sau . ' . ." mergea Înaintea mea un biir~at cu 0 saco~a plina cu vese!a. .::,j;> ~;omand În gând: "Cazt!" ~I 10 cltpa aceea el cade ~I sparge , .,., 't-,'-: .

"

'

,

,,

,

:",_,...",

.<-.

j'Ir;

.

1;"

<

.-.".,..,.."

"', ...,

''i'

"

18Z, ,l,

,',,'0

"",

"

,='~~1'~::=d~:=:~' .J- ,

sI;~UitIa'~~~1i8l!'t'~~;'f:'!!\'

'r IM'~'\ii\f,';.'~:

'.:'

.a~vit!fiidnltufui,

pararnetni

M-amtat'la.'

~"",,~,~+~eli~'ie\ll indrep4tl,$pre distN~~e. . '.';, .'..

Erau la

'1l!~'.~~9;,;

.

':.

"

:în~;ttmptân8rul~1:tlep~a:nuntJnle: ,.. <:\I,tinlpula,m

inœputd

.

."i<'"

.

observca 'aptitullilIile mele SUnf

.q~~ spœa'taU'm.spre'~ere.,~fOSt sfituit sa ma -~ duc,l.itiiseQta ~,.mibo~.Îhtitnpul~oteztUu~ când am fost 'ttèÇtJt. prina\tar,i~'i#rnt,)tJI,~'PI"çJs;.artiroptceva.~ 'R1Jl' $itIltito ~risii~ chiJluitoatetristete;CitevÙ:Îie am fost iatr-;; sUite 'ingtoiitoare,dtq>1i ';'eare.am 'venit 'la preotul eare ma . bote~e$i. i-am~puscamor: .~Preotril mi~~ s~us sa...mi,ptin DQJlptea sub 'pern! biblia. Pimin~ Î1t/i~ra $i.mairiiuca $i.eum~pullJYi..ar fifost aplatizat Peo.~I:Când,,'lasfatui ptec;tulUi; am'inceputsa citese rugaeiuui,incameriise" des&ideau ,ferestrele, u$a,' Mara Începea saploua.Dqpl eateva !uni de asemen:ea ehinuri ainajuns fntr-~ ) .eliIJica~pSihilitrie.,' . ' '

..,...;PIi~

'tati! $~Iui. L-am 'luat

si-I ajutaji,Jn vretm'fel.pefiul

"

men? m~a intrebat

'.

'.

,",

pe tatli bliatu1ui' În' camera 8l!tuntl

~i i-am explieafea adevArata eauza' a bolii fiului se afll ilf ei,. ÎrIplrinti. ' Sopa'dumneavoastra ar putea vern? " . '..;..-Desigur, indouhile vafiaici. . -~i ia~ diseut Cufemeia; obosita, epuizatl de' chinuri, marna tanlirului. . . .',' . -'. 'Problemeie fiului sunt, În bunapll1:te 'determinate de orientarea dumneavoastrl incorecta,' de conceppa deformatli pe eare 0 avep.. Fiul dumneavoastrp poate fi numitun mag negru. Pe linie pliteml el a mo~tenitn~e ca1iiap bioenergel:ieé,deosebite iarde la,dumneavoilstriura fil.tideoamt1/li. DecoJ..ati urât atât . de putemic p~ so1UJdUmneavollStrlin Iimpul.saranÎi?, - El ~e urt tip 'extrem de dur ~iintotdeaimaa avat telidinta de a mi domina: El are mari Înclinapi pentru hipnoza. în familie se ~tiefaptul elbunicUl sàu a fostvr!ijitot.

.-

,.

,',

,

1

.

,

IIJ3

.

..,...Once, aOtirita:ti la,niwlul biocâmpului trebpiecontrolatâ printr~oetiea strictii. Daca aeest. luCIiJ nu se intâm.pla, atuoei cre~reaposibilitltilor 'Îlftrece orientarea OInului CCie&ce se ~i intâmplâcu fiul dUmneavoastra.M~naÎ~i mar~te viteza in limp ce ~oferutincepe sitmotiie. Ge rezwtat poate avea '0 asemenea etttSatrtl!far.ade 0 catastrota?,Capacitâtile deosebite~i egoismul

interior'mo~tenite de la tiltlIau fO$tintârite de supirl1;ile~iura

dtimneavoastra, La fiul dumneavoastrl asurvenit 0 reeodare a biocâmpurilor ~ el s-a transfotmat iil.tt-oo'aparatdis'tructiv.Dacii mainte Vreme pedeapsa pentru aceste fapte il ajungeapeomdoar ,Într-o viatiNiitoare, aCU1l1 ~tproces".a SQlrt8t la numai-câJÎva an'i...,

l,'

-

'1:.

.;~;

Cu foar eâpva ani in urma,când tratant bolile~

mâinÎle ~

nu vedeam eauzelelor,ain Încercat sa vindec ofetitlde treiluni deoinfeepecare nu <:Wain fata niei unui antibiotic. Am aprins la biserici 0 lumânarep~tru slnatateaei ~i,dupa. cit~ minute (dupa cum am caleulateumaitâbriu), fata aintratÎn'Colril'~ia. fost'dusâ lareanimare: Eta de' asemenea' urtiC&Z de. eedare negativlabioenergiei copiltilui. Ma)11a'copiluMa looservatca, ,aturtci cândease suplra fuartetaI'e pe eineva, acest.!~cn.i dueea '. de Celemai multe orlla moartea celui cateii provoca'supirareaii' ~Concen:trareaasUpra urei.~ ofenselor a dust. rooodarea biotlâmpurilorretitei~içllndmecaniSmulerimei a avutun impact CUbioer~gia bisericii, fetira era aproape si rnoara. Ceva asemlil1itqr se Întâmpli~''CU''fiul.dumneavoastra, ii explic"eu mamei. tânirului. Analizap..va, cu atenpe intreaga viail, Amintip.vatoate'caZqrile de supàrare~iuri pe cafe Ie'-aptrlitin special !utimpul .sa;cinii. Rugap.-va in. gând la Dumnezeu~i cerep-iiertare pentru toate iar dupa aceea iertap-i pe top cei cate .v-aUprovocat suparari. De asemenea cereti-Ie in gând iertare]a totieei pe eare i~ati,fipuf4tjigni in intreaga dumneavoastra vi. depânii: aeum. Sopd dumneavoastra trebuie sa faeiacelqi lucru: . Peste doua zile pirintii tânlrului mi~au povestit ca acestuÎa a Început. sa-irevina. bunadispozitie iar lor sperarita. În Însanato~irea

lui.

.

.

'.

'

Iar eu m-am convins Înca o'dataei niv~lul spiritua\ trebuie sa fie Îiltotdeaooa deasupra posibilitatilor.omului. . .

t

185

""

,lU

.

,y '

,

, '

"

"Oamcmii aœrr,t,~, repreœt1

pute&;fi-\tj.JbcD~ntUl. ,.De ~.

Acest fapt duce Ja odestramare ~. mai pute.rnica a calitittilar sale spiritUaie ~i ladegènerare.,Cum se spune m biserica, "dacit .amul nU.merge spre Dumneieu,atUnci merg\'; !!pre diavo!." ÎIltrucât orice faptâ' de-a naas~a, ,se n.xeazâin' câmpul infarinatianal ~i iiIfluet:l!eaziicomponameiltul .~ destinul nastru, tDt ceea ~ este Îndreptat, Împotriva legilor iubirii §i UIlitâtii ne ,mdepârtea4 de Urrivers, pravbacâ dezvol4U'ea ~ intensificarea progfamelar.de distrugere.De.ceea~~ia faptiiÎntâmplatoare Ile poate iiIfluen\:!isaal1a, Întregu} $ens al eticii r~dâ În faptul de' a nu . acumula a karmâ negativa'care, ajl,lngând la un anun'lit marnent, Se paate activiza ~i paateincepe sa nedistrugâ atatpe noLcat §Î pj!-capiii n~tri.

destuJ OIIi.nebulo&cceaCe, ar

~deJ'eaanaeeastitona

complex.fÎI>primej4,io~!$e realizeaZtnu la, un niveleticci la unul"prini:itfv,~'Ja>nivelulsho.w-programelor '"a unar biaenergeticie1)i'?e;"cl~mPDdi~'. ~Co1l§tientubre~tii a zonam,ultpl"e!l'senoasa ,,$imult preapericulDas!."Sate zona 'unei etici s~are~tru ci la ni~ bio<;âmpurilornoi S\Jnteln1uft ,

lat unitar'$iari~incii1C&(eseintoarce autpmat qupatrivacelui Ce ,~:i~Omis-.o;igna~a'L4e1iber~ '~Ia~,prin.:f~\cil,,()amenii

C1U1Q8fterepot fi,~

~r",prQb1eme1ar eticii,este' \ÇQ,aSpÎf&pi,actfve ,pentru"

Ja.pragrameIede.~tOdi'stnlsere.

Am.t~~ aCtÎ\lnilevriijitqri1ar.c;um .Iucrea.zaet? Areie~itc~

,

"

'

U).

.daCi~vri;jlto(.40rette $i-rfaci un,rauv.U:tilneisale" el trePuie si a lipseasd de apirare. Cel'IIU1Lbun SÎ8temdefensival omuluiÎI rep~tt coltl'!/ti,.n6JICU,{1nivCtsui ~areceatuncicand, t1ai sunu:tnoparte Il~versul~ !tjt.\~1JlinVIMer~i1i.jl po.filipsipe o~ deep~~jwpand ~easti;le~Juc~qare devine PQsibii ponsp~ faptelor.oltlulQide ÎJ)citlc;ateaLegilor"Supreroe. Cmn-s~~n~ ~tluent? Sa .ZÎC!'m,caeu "prezint Il~te tulburiri ~ce: IIJlwdIDp!t:intii~ tatil.sau mama,adatitau uri~,~a!kofeQSatpe, ~n~~eziçAAdU+Se,inaeest mod, de ~nl'vers, ~jubire, A~te pUilete.e ,de ,culpii1u prins Vlgaareln,structuracimpulllimeu inf~atiana.i,s-al,l intensifieat ~i, daci mainte ele, praotic nu aveau..nici 0- influentit asupra ifaptelor.' me1e,iacum,,'m~du-se,! au. Îllceput' sa-mi ~etemJine .ln mad activ Comp()rt~entttl. Eu insümi Începsâ

La cansultatie auvenit parintii unui baietel de im'an~i jumiitate. Un Caz camplicat: :capiluls-a aprit din cr~e. Mi uit lacauzii. La baza balii~*,e'a ucid6fea dragastei,Pârintii au ,ucis iubirea unuI În celâlalt cucâtiva ani Înainte de n~ea copilului ~ia.ceast~ ~estrâmare a ~cturil(.}i spiritua,Ie,faarte putemica $i cU 'c1irec1i~preçisâ,...jfarmat ~pro~. care are acum a existent!... autunomâ,i.:
,

",

'.

mviatitVcl fi ilâ1Ïnili1'iteascisemeniiiarorglifliRTl'iulblOcheazâ. a~tiipasibilitateprintt-o.baali .

gttava. Dacamedicina va mv~!a

sa vindecetrupul §i va re~i sa eliminebaala deJa'nivelul fizic, .atut1civa tr~ui salle. ~eptiim la' degenerarea Întregii amenu; mtrucat numiirul oamenilor care triiiesc Iiumai pentru .a-i distruge pe aI!ii.cr~te .vertiginos, $i prablema nu canst8:În faptul cit.ar trebui.8ft refuziimtrata.n).entul ci ma.1 practiaain, mad adecvat, altfe! 'BevOr adeveri' pr~berile lui Nostradamus: ';,La ~ttil acestui veac var üpiJea oamenii-di-aci, a eAlar rapunede a fi.a va . '. . constituidistrugereaaltotaameni", .La' Eetersburg numarilJ copiilar care suferii de"bali mintali!.fi' psihiœ.În ultimul1itiJ:P aiaescut brusc, ,ceeace Înse8mni;A~

mcalçLegile SuPI:eJI1t1, .legàtura melt.cu. Univemtl, devine tat !l1ai precari,~i 'de a,iciIncola are.' lac'mod.e1area '!Dell proprie. Pragramele. de mstrugere au. ,un comportament extfem' de inve~v. Elc pravOacâ a pu~:acti~ a.pragramelor negatlve. stoc,ate ln biocâmpul' omului. ,Ciind'amul.1inde .cittre unitate; iubire,resp&:tare . a Lc;giIorSupreroe În.el are lac a creFespirituali . rapidâ. ~i anno_eastru~, cimpului. ~~easta'reprezintâ de faptapiirl\fea.lui, imunitatea, .~ânâtatea~i . Vlltarul fenclt al urm~ilor ~i rudelar sale. Daci Însii amuIe . ~. agreslv,. e801St,. phn de riintate, el Intretine programul, de distruger~ aflat m stare-emboonarâundeva Îp -câmpul acestuia.

sistemele de blacare ". lucr~ prin iiItermediul dezinte~ psihicu1i.ri ~ trupului, Dar triedicina, neÎn!élegând adevaratete'.. . cauze ale bali~ cat de curand va rezalva, cred, prablemele fizice, ~a ~i b~câ miicar ce farta malefica va pUlle ea.in libertate:

'

j

, ;J.. ,1;

. ". \":":,'1"

!f4

'.

.'

"

,

1

"

Je faptutcane

~~Iii,Urât

(~eneacopilla'nivelulbiocâmpurilof

~am

,

,

"

l'.

poatedeveni P~QII$ft.

~~;'n1a

sâtratœCOpilul ~ asupra mea s-a pomit .aW:ul.

~tacIiprin subco~entul

~u4Ii~pilu4rile-aJI!

";multip~

CAPITOLUL VII

sjQ.StnJ~t:i!e dt(qnnirii

,

aÇtiv.Mai~

'~~

aJI!siJntit oslâbiciun",tizicà.

',f

~. ,

~ritu;lll}~fin~- Ïnci:rcând sa-!. vindec pe copil aniptcfuat

~

;~~; sâudedistru~e Cate a inqep.ut sii-,mi demo\eze ~',l'iip4âmpultJj meu. Sti"POitte,'vorbi deci ~, faplUI ca, biQ,eo."get.i.cieniicare,tratea2:a ta.ra~ vadaçe ~icwntra~~ ,119~OSC m.etodele ~diagnOsticare a structurilor câmpului pot ~~,rwo~amelede di$trug~"i,În'1inal,daca ei;nuau 0 '~t";e1tceptio~a ~ o'aspiratie spiritUaIapermanent!; pot ~ÎQ,~t.

c.

'."

(i;;;V~'

dis~ispirliului

",'il' obligii ,pe

...~ ;o;"l'.:d W,~.in.""" ~~!!'~: ..t4~\.d~ge'"orlP',p~!'1\iln~.q~d

"

'

~' '~!IlJ!1t'

~ dlfecponate

,

'

,

,

,

, -,

,

'.

'

' ,

,

,,,

,,,

,

,

,

,

,

-

,-"

,

,

",

"

asupra parametruiuj celui mai , ,

,

,

,

,

",

w.p!>rtant;~piiitualitatea:, Deaçeea, când În 'biserica seaduçe ul1 ~ilCll." o,:cedare. Degativa' ,a. biocinlpUrilor,çu pmernice defQ~.,ale structuriiDr ac~,œra",' impacIUI'asupra spiritUlui 4uceJa: OO/JCICta[eaidefol'tnajiilor.,din ~cturile,fine.Uneori,acest IUCIVare Io.cp,~.seama inriutiitiriistirii fiziœ, copjhd putându-se 'Unbolnlvi djJpi botez insâ Înf'~ aœst lucni:ii vindeca "

""

"'

"

~

spirituaIe;,iiameliora'~

~i'",

vijtnrulsAu; al ~piilot

','

",i" ~.'

"

~ ~ "

,,J,

'-

.'

',-,

.,

-,.,

{

.~

,;,

,

.

,

,.

,

,'; :', :'

l ,~ ,; ,:\

-

' " " , ..~tr~o~i .n<$i co~l1erau,ç;a vi~spiritua1a a. oamenilor se Spn]1i1a.j>e.tretbalene. Prima balena. ~ repr~q~1i de ,cele zece .çonstt J,.b ge-,doua ~e ~ Pte a !IIW C run l!I; ~ ~&i I/' \iI' ' . b' ~ M ~J;~:'J ° ,pilcatetapif8.le,:~,_~.treaa, tij!ena. - cciIètretrWtut!. ,Dacil )11PIjlV!,DH p~el. i?a1C!leavem o. ol\feçare Idee, ccle ,

,

,

,'

"

"

,

,

,

,

,

,,

"

,

"

,

,

,

',

,

,

'

"

,

;

,

",,

",

'

"'"

"

"

"

"

"

nn oocmele PQ.atenunudintr-o data. ln

i3Pte' ~p.tecmitafe

j)ntria 'I!~1iI1.ri1i~,~ ~,sn~Ui AP°stot Joan ele~t aate ~îrrUnnitQarea Qrdine: mVlm., 'zgarcell1a, desfriu1, Iaconuê, , . ' , "" ' . ' ' """"''''''''''''!'''''' !;. ..':'"""'\' ''' '' '~clre ' " 'i::. " "'' "" "'acesre ' ,"~ se m~n;~ii , -

~obtirlutu:rmatoareaors::.e:, ~ energetic' ,..,~= "

,

~19r\ '1aF1eg,' T()1ulbote~W;, fi .'" '.\)iaeriçiid. ,'pe'P()~j:iiJe ~ibOp~j,~ dintotdeauna 0 iJIf1uen~ as!Jpra . IlUlUlawf.' ' 01' âmp ' pen tru ,ca e,oergiabisen 'l: ~m . 'cii,interi0IUl '

~

;y

tnaItiagreei,vitateinstructuri1e biotmpu\ui

~~.o

'

;',

j;,

°iU:' "sa se

fljpt ~oluLun\1isaniw, acest vAd 0 destrirnare

.jncheiere

,

,

"

;1; , , \.

"i/r.'i:::):>,';;i:.':r\,..

,

;~

J:epede~4egenerare. D~'piicate.acest proces este

~~~~

":L'

regisit 111D1Î11Ç, 'prognunui de cü~e

duphnWtip ÎnSiau ÎllceputsA$ed~u~e

~'~

;

l'

l'.'

oopi1<'~:«in ~ ~ jumatate, Care'gtÀ'cuminte la ffiatoi,osaÎn

Y,o!

"

Îtl.t,

,',

~i numai CODIIJI!icatea CUlin

'

,.

,"

"

,

,

,

,,

"

,,

"'

,

,

,

,1,

'

,

"

,,

"

,

'

'

,

',

"

". semetÎJl, "Iacomia; mania, zgârcet1ia, m§hn;rea, 1 invi~ .. desftâuI: . fusa iwnea' s-a schimbat mult in doua nillenii ~i a~ !,, omenÎfe&a:~ 'considerabillista p~ateior §i une!edin ele, ~ ç;umult~gr"ye~~dec#e de mat sus. Sa anah7Ji.m œltinur, , ..,: Impor4rite, cèle tna1.aisttuctJ.ve., ' ,.} """',.,

;..,'

""

"',,'"

,

"

,-

'"

-""","

'"

,,',,

,',

,.,

,

,

"""

,

,

'

,

,

,,-"

,'-

""

",

,

.v;

.'

",'

1. Cel mai mare pacat astiizi il constituie Întremperea sa:rcinilince,Pând çu luna a çmcea. ",.

ln :procesul dezvoltiiriiintrauterine fitul la,dif!:riteterrnOlll; refacedrumulpu:q.JrS deUDÎvel'Sindezvoltareasa luând con~ cu diferite ~te: .Cualte Iumi, 'çu Divinitatea, ~ cel mai striIIs '

,

.co\ctate

1~1!D a cincea

Junà: ,

'

";"

iB.

189 \

Starea feme~ in timpul sarcinii determinâ foarte multe În destinul viitorului om de aceea comportarnentul marnei'tTebuie subordo!)a!,in prim~ rând, inte~eselorcopilului iar a~ lucru

4. Desl're,inciil~legate de .sentimentelede ura ~ jignire, de.o, comportwe grosOlana.tata.de oarneni, În carte s-a vorbit foarte';nult. AcesteÎncBlCirise at1ii.pe locul al patrulea. TrclJuia sa sun in Belgia, Am format numiirtli.centralei ,

presupune 0 serie Întreaga de exigente: formarei spiritului ~i asP!.ri.tQajit8tucopilului'. are loc pâna la ~e luni ~i de I!ceea fenieia in ace8sta perioada trebuie sa se orienteze spre sentime~ele divine: dragoste, bunatate, smerenie, caritate. Hraita trebuie sa fie numai de natura Ii\cto::vegetariana care sa nu imp'iedice dezvoltarea spiritului copilului iar in, prinrele dQua luni lSiise limiteze doar la strictul necesar. Dupa ~ase luni se poate manca came ~i pe~te; delicatesele nulnai dupa luna a

.

,.

-

~aptea; ~

dl?osebit de importantiieste

Dumnezeusunt .

.

intern8tionale

'

.

-În timpul sarcinii femeia trebuie sa fie lii1i~tita~i rabdatpare

~i nu trebuie sa, se supere sllu sa ,tTaijlScani~te sentimente oegative;, tTclJuie,sa accepte 'cusenihata~ fea1itcrtea~a cum este el! ~i sii nu admitii parerile cte.rau În legatur1i, cu trecutulsau sa . ' ' grabeasca viitoruL .' " Toxicoza Clue chinliie adeseafemeile este rezultattJi unei gândiri incorecte ~i a unei cqncepfi,i"gre~ite.despfe lurne, MiUl deformapi )iQ!':nergetice,apat iii cazui cand cineva' din rude se dezicede ViitoruI-copil sau când are 0 atitudine negativa fa'ti de ferneia ÎnsMclriatii" ACeliti:a ,sUnt p91!f ceri!)teJe cele mai 1 elementare, l1i:respectRrl:aciiI:9ra poate aduce pr~udicii ÎiI1ense . . .sânâtiipi ~idestinului copilulul. ,

~

.

~~

auzit' un glas iritat:

.'

. ""7~AstâziBeJgia nuise mai poate obpne, ,i În receptor s-a auzi!siimnalul de Între~ Iaranici un fel de altiieJ'I~licatie,Am . mai:fotD,1atÎnca'9 data~iirulcentralei. De data,a~ta 0 voce Iin~tI,.. plâcutii, mi-a 'ltplicat foarte l'oliticos ca nu se mai primese comenzi pen~' astiizi ~i'ca cel mai apropiat termen pentrti. convorbirear6 mâinela ora cinei dimineata. Am multumit ~arn Închis.,,M-arnuitat la câml'ul primei tel~oniste. Dupa convorbireacu D1iPeel a fost spin~cat ,i deformat. !ntr-un .timp sgurtea poate avea diferite nepliceri ~ boli, pentru ca bioeâmpulmeu eraechilibrat~i grosolaniaeis-aintorsde 1,Indea ~ii-a prejudiciatsttJlcturabiocâmpului. " plecat , $i 'cate asemenea"autotorturi" comitemzilnic!...

Iuna acincea . când flitul ~i

un tot uhitar' ,

.

\.'

5. N~te deformàrÏ destul de paternice, ale câmp1,llui bioenergetic 'apar in cazul vorbirii de rau a obiectelorvii ,i nevii. . '. .Regula principaliia. igienei spirituall: ~iaexistentl:i,normale a structurilor ,biocâmpUqIor umane 0 constituie, Înciircâtura de iubire , caci 'iubirea este aunitiifi,i, '.a . manifeistarea ce! mai Înaltii . armoniei

'

luroii.

"

.,

.

Condipa existentl:i dl:plin\l a, omului 0 c()nstituie'cre,terea spirituala permanenta la'baza careia trebuie sa stea iubirea fatii de Univers, Jati de Întreg~i trecerea de la intregla parte, adica dragostea pentru pârinp,' pentru. copii, pentru sine. Acest proces trebuie sa fie neintrerupt, sa pulseze de la Întreg sl're parte ~i invers ~ numai atunci el va fi in concordanti cu armonia lumii ~i-iva aduce omulni bucuria viePi'~i sa.natate. . A rimas sa ne mai amintim ~i de ceade-a treia balena, de virtuple in eare ". ..mtraacestea trei: Credinta,. Speranta. ~i Iubirea; dar Iubirea ecea mai mare dintre ele".

.

, 2. Foarte putern1ce deformàri pfOvoacii gânduriIe ~i Eaptele Îndreptate 'spre distrugerea sentimeritelot divine În sine sau În ait om, tradarea iubirii de dragul unor.avantaje materiale. . . 1 3. Pe locu\altreilea se giis~te astiizi regretul În legâtura cu trecutul, prezentul sau viitorul, dorinta .de ,a accelera sau de a. . Încetini evenimentele, adicâ atacurile Îndreptat&' impotriva timpului, '.

...

1

.

j

./

.r -'

IIHJ

191

,.,

'~ile enulII~~ai'suS.sunt geooolle.EJrist!înili fi.,un grupsepanitde avertismentefo~ importante pentru œipe. eare metOdadiaga~ kamieijiVkatrage'inmod practic." Ii.a~ntionez mea odatii' petot! e~i: met.oQaeste ,ASimiltœa tehnicii complicatii ~i, ' foltrte ,pericmoasi. ponderomotbrografiei .estePo,sibilâ ÎDSâ difibUtatea 'met.odei conl>ti Îh ~~ ci .utilizatreaAebnici a acesteia fariQ;;Îiaa1tji

,

spirttualitaU,aunei anaIizenemt.!'erupte:'isituapi1fu" 8pwte, ftra p~ilede rigœre, poateduce la urmariimpn1Vizibile.bucruI'

cel!œi-Împ?rtant Îl eonstituie faptnt camet.oda esœpericulollScâ ~nuIna,i., penttuunvind,ecAtdrSiab pregatit da.r,~ipentru ~av; ExiStio,seriede par.ticUhuititi"i condipi acarQtonerespectare

,.

' .

poateprovdca.:un rfiu orimlui.

~,". .. < , 0 iritluetttare bi~'ergetici iIlcoJjelrtasau ,Ueglltivaasupra. naturUvii ~,primejdioasi poo rapiditatca reactiei de rispuns, iar asupra~lei iieViipM faptul oii reacfia din p.arteaacesteia; f d~i vine' maj lent, aréÎnSchimb>,~teUrmaiimblt mai distrugiitQ~" Voi da caexClnplu relatarile linui tâniircare, '

'

W!iid.~eu:'~a

decis,

,,~V~fieu!,.

',"";...~,aiidialopa\~pa

,',;

,','<

mi~çardtJStewetu1 ~mpe Cafe trebui~ ~.J'pl~caomul pentra impri1~ta sa.~' s-a destqurat practlca,mea,.I1I"bletqda

,,"

"RI~~Ji.azerev'I,

,Piirea

,

~uicepuVsi'oeercetez .tolUefapteteeare'au a influentiiasupra

,

meR, care in1i compuneaukann8J''frobabil ca acest luclU a datun rezultat, dar pe n~eptate În aoest proces au fast atr~ sofia ~ eopiii, Când primeam, diverse ÎovitUriptintru gre,e1ile mm, Împreuna cu mine sufereau ~i ei. ln special fiul cel mi,t:pe care Îi iubescnespusdeimult.N-ampututÎntelege de ce, ..,buieei si

,

tot ce puteam: Curapun, diagnosticaJn, mai eurapun;o datii. Fiul JI ,

1

',[

Nci putem l'urie punet relatarilor tâniirului.

În acel monient F;iceam

.

LazareV". Lueram p.r~c În fiecare zi mJa Încalcirile Legilor " Divin~tli catreasce~ mei~au~! sf'~itiarlC\l dPr-eam 'sa merg Înainte. 'Pe;ne~~tate au iiÎnceput aiiapara neconc()tdante În diagftostieare. .Oia~ul,~n,,8tP~~.era larg:de liis.oarea de'menghinaacapului $i."CUie1fpe care 1: ' simteamÎlnplântatepeste tot pâna la senzapa, meomparabilii, ca deasupra eapulcl nu am;biocâmp,Cel mai cumplit er~Înaii aii ~d suferintele cqpiilor, ~tiiIld di VÜ10vatulsunt eU.$1 ca' met 0 "salvare" nu-i poate ajuta, Sa nu.va dea Dumn~z~ ,sa tr.ecep.,pnn ee-am trecut eu, daca vi vep..apuea de bloen.ergetlcii ~I de , ,

diagnosticareakarmei,"

Început aii sufere mai putiIl În 8chimb am Începtit sa primesc ,Iovituri diIl ptrtea sotiei, Era 0. ptoblema nouii' ~ eu m-am 1 .,

'

J'

Bnnp1u#u$Çr.Îtt1ireu$ea ~tul!cie 'biIle~i:mi invâlitr- ?Jl'8ios ", fi ,>f'im~âitd PI!ÎP2;.~:,f~a."~~tf;,m!lIjUnsurile\1' vieille":Chiar Î1hÎ.pliicea. Mi-am schimbat atitudinea .fatiide difurite senzapi, Întelegeam fiecare, durere de capsau 'Întepatura diJl,ab'domen'.,Unfiil de foItii' mii mana mainte ~.am Început.sa ma acttvizei.;Am decisaii Sl!prim toate picatele
displindapentrIJpiicatelemelesi~te

avântat Îil rezolvarea 'ci"ln aeel moment Lazarev m-a prevenit ca În ni~te mâiIli neÎ11demaœtice metoda poate avea 0 influentii nefastA.asupra,celordiIl jur, 'N'-am giisit altceva mai bun de meut decâtsa masupar. pe el: Rezultatul ~ fast eutremuriitor:, am pierdut 0 jumatate de câmp, toa~a partea stân~a, de..a lungul;liniei de simet'rie a corpuluL Senzapa n-a fost dm cele mal placute. , Mel~ lucrus-a mtâmplat ~i cufiul cel ~. M-am speriat. Mii chilluia ÎngrijorareapentlU; sotie, copii$i chiar p~tru mille. Am . futeles cât de u~r e samori ~ Încii ÎmprC\lnacucei dragi $i apropiati. Lazarev rn-a seas din imp/lS,~i cu asta ar fi .ttebUit sa - ma cumilltese Însa orgoli,ul ma Îmboldea sa merg mat, departe, ;,sa.l ajungdiJlurma ~i'$l-I Întrec~'. AceastiloziIlcaÎnva~ din ! cOpiliirie mii dilauzea, ,'Am !nceput 'sa luerez'cu natura gmg~a, ,~ mceream sa descopàr defeçpunil.e diIlautomobil, ~, ~ mai ',' departe.' De 'fieeare data '()astfe~ide~ncer~are,: era 'urm~~ de fTagmentarea câmpului:l'~entru cel nemlpap.m blOenetgetlea VOl !!mun'cf!,' Într-o atare'sÏtuatie, Întrei'-patru l~i.infarctul de

,

Escnta metodei nu constâ ÎIi mânuirea ei tehnica ci. in dezvoltaTea coneeptiei despre lume ~i a eticiL Cea, mal periculbilsi ,,~ inadmisibili abordare a metodei .este cea mercantili:,Ritmurile universului nu trebUie tulburate. Flecare om care aspiIi:,.'la' .Divin se Încarca, de energiile ~perioare ~,

;i'

1~

1!13

..."

.

1

-"

JrrtorC~du.sept~~ poate sa ~ ~himbein ~uri IUateriale, Daci,' .Jegil.espiritUlUi0.411fust trecute prinfil~ sirnfirli~i,n~atidevenit principü p\mod de,viatiiar{)itlUl inCearca imediat.sa ()bpllà .avantajul tnaterial aturici lIJ'e'loc.nu 0 ,,~tere a oopilului"ci 0 "Întreruperede .sarcina",Pra~lexacerbat ameninti siitsetransformeln'Sterilitate$iritual~ ~i.fizica., , Când,i!Jcerc'Sii explicmetoda;subliniez.acestluGN În primul t'ind.$i,miemi s-a.paiUtla inceput procÎISUI8similariiacesteia . cevasitnpJu.J;)in' pâc,atetnetoda 0 pot stipâni ~mai !oarte' Plilini;daca,in

,~..,.

general,poatecineva

8-0 invete.

"

desc~

, ,

vila ia.rÎn cealaltiiJIl~ina nu pop ajungeprea sus. Poli vindeca ~i obtine 0 .informape pura numai În starea când

karma este Închisa.

'

Voidaun.singl1rexemphlde difiCul1iatecare poate apirea'în orice moment Efectuez' diagnosticarea -unei femet' .~i vâd .

prmcipalele ei pkateintr-o'" ÎDtrupare anterIDara. Ii descriu caratterul Înciilc8rjloqi depdatisnnl ca nu pot lua 0 infbtmatie precisiiAnalizân&sÎtuapa, wad cà. gradul deprelucnire' a infortnatieti mi-a soazut'Ia zeFd, tnsearnI1à ca in karmatnea s)Jnt prezente ~ri arialoage~i ~boo~tiei1tul meu.iJlli deformeaza imormapa.iEste necesar ,sa-!\IlicorectezbiOcâmpbIIDainte de a . cohtin)JadiagnostiJ:area. ' '. . -. Mi salveazii faptul ca pot BicootroleZ tat tirnpulsituhth~i sa

,

j

tra.n~onn inftângerea iD.victerÎf>;;;'in camI< de fat&-aceasta a fost un,pratext~ntru

(!Jn(ma C\lrl\tafé akarrnei

mele.,'

'

,

.

'.,,'"Eu contfolez inPl!I'tnariehti calitatea informajiei prithite m legatura CUiUnfapt pe care m.91ti vind~tori nicinu-I billuiesc. . Jatii ce mi-a spus un bioenergetieian ~Ar: . , ~ Eu,intotdeaunaintreb daCApot s'iilucrezsaunu. :.

-

,' ,...,$i cine viirâspunde'? . Probabil DiVinu~a

-

,

fOstrA$punsulsiu nesigue.' '

Putep fi convinsde acestlucru?

Tânarol a riilnas ihcurcat.

'

fati deDivinitate. Cu karma impura, pnând Într-o mâila

ce-i aceea karma? 'Este un mecanism de rasplatire a faptelor .pfunânt~~tide a.ceea karma se poate lnchide abjurând cu trup ~i suflet. Vindec~torii~ bioenergeticienii trebuie sa treaca prin peripade ~e mampe ~! posturi severe, sa excluda depende nta de b].Jnunle,mat~nale. Adevaratii vindecatori au fost intotdeauna sfinpt ~!prOQrOcll. K~a omenirii, contemporane este atât, de impur a ca inchiderea ei acum este cu mult mai dificila decât inainte. Pentru 'ca in metoda diagnosticului' karrnic se reunesc COIWtiin1a~i subcon~tientul; credinta ~i cuno~tintele, aplicând-o trebuie de gândit, de 'gândit ~i iar de gândit. Asigurarea autorului relatarilor de mai Înainte, care a ÎncerClit aplicarea metodei mele, echilibrarea structuri~or câmpurilo! saie au permis salvarealui insii fapta sa estetIp!ca pentru 0 gandire unilaterala. Voi fi fericit da.ca omul .care-nu va cIt! carte a va Întelege cât de deformatii este conceppa noastr~ despre lu~e~! va $ti ceea ce trebuie schirnbat in viata sa pentru a nu-~! mm adauga noi probleme. Acum principalul e sa n~ oprim miicar "pe margine". Omul i~ipoatebloca karma pnntr-o alimentape corectà ~ printr-o comportare etica ~i,a<:asta e p~ullu:ru ce trebuie, ficut fiindca raul cu care. ne mtâlnun z!lmc se gase~te chiar ln noi. , Ïnfilosofia chineza existii undeva 0 afirmape cum ca fiecare om trebuie sa se simtii salvatorullurnü. -

,

'

- ~titi exact când primiti 0 iriformape co~ d.formatii? .. " : Tânarol numi-arA$p~.

,(

L....

~ când !'

.- . La nivel1il- dumneavoastti ÎncearCa m~ sa lucreze nebânuind lac~ poate duce aeest Iucru. tyfe~uI e foarte simplu. Penttb a'obPne 0 inforntatie ,puri. omul trebuie sa. fie

J

întÎ'-un rnanual sovietic de psihiatrie asemenea convingeri erau tratate ca primele .semne de. p!U'anoia. ' Astazi' pot afirma plin decqrivjngere, viizând interferentete biocâmpurilor, cà fiecare om caretinde catre Divin.itate, lucreaza activ pentru salvarea lurnü §i.estt\un salvator allumll. ' ,Am vorbit deja despre faptÜI cà procesele care au loc in Univers sunt, arnbigui. Aspira1ÏiJ.spr(\ Dumnezeu, spre .p1JDctul , ,"

'

/ 194 , ,'-,"

-

195

.. ..,','J.-

-

'/i4itjalJ;_l, ~~ ,~~~ nisa1tJ,'ni~", trébtii~ieali~ti'p~!~I\t~a fortificirii spiritultil $i a cr~teriicoeziunü laniverot câmpiJrilor, iIIsi,it~'pro(:eseste 'de: neci>~t Bra, intehsificllf6a "

-

"

-',

',>

',>"

,',

,'-

-'

- -

~,,'

":,

',',

,

diferentierii

fI1!1teriaie.

,

,"

'

' Indicatorii çjeZV9/tarii 1Jl;n~1!!e SIlDt,'reprezentati de1Jlasa, . spaVu, tiÎnp:priri unnllfe dezwlti!rea '/wiUiniatenalè' iri!buie

exprimatâ in' cr~res' 1Jlasei, llirgirea spafiu)i.Ji §l1Jliirirea timpuM, Înfrtlcâi timpuleste It:gatde duiatà, principalele proGeSe

. În Univers la nive! materialtrebuie si se,reducii la largirea . Utrifersului'ceeace se ~ Întan1pla ÎI1 ptezent.. ' . . CondiVa pentru dezvoltares ~i merif.Îl1ereaoricanu proces sau obiect eS!e diliototttia fizici ~i În acel~i tintp cr~tereacdeziunii

,câmpuJui..

'

'

Diferenpere'a

la nivelfizic,

.

.'

adica sporireÎi necesitiitilor

~i

pastc,area re~or ~i Într-undomeniu ~pn ceUilalt.'Boala este 'ul1 inijioe de prom~vare a. spiritului ÎIlSa imperfecpunea noastri ~,l'Ie pennite cuno~tereaspiritului pana la capat ~i influenrarea bolilor.' numaiprin metoda spirituala. De aceea ce dep~e~e pqsibil(tate~ spiritului nostru imperfect de astiizi, trebuie sa faca Inedicina. TendiJ;1tamedicinei spre 0 diagnosticare timpurie ~i . prof1laxiaboliloreste primul pas În direcpa spiritualitâpi deoarece anU1Jle la nivelol informalional

incepe cea mai mare parte a

bolilot. în lume .se acumuleazi tot niai rriulte dovezi referitoare la eficacitatea mai mare a acpunilorspirituaieCata de cele medicale. Omenirea 'se Întoarce Încet dar neabituf catee Tatiil sau, catre .

spirit, spiritualitate ~i cultura caci aceasta este singura noastra ~ansa de salvare.

.'.

conexiuni/or' corpului cu m~ul ÎltConjurat0r tara o'premisa spiritUala este condarimatii la autodistrogere. ' Diferenperea corpului ,r~prezintà dezvoltarea ~i satisfacerea necesitaplor acestUia iaracestIucru duce la distrUgere $1pieire dacanÎl este condifionata de suportul dezmltiirii spititUale. înacest Cel Civilizapacontemporanli.este Îi1trochipareacautiirilor spiritUaie pe care le-astriih1tut omenirea Înmi/eiliile III1terioare.Acesta este faptul care,condiponeaza corelapà dmtre. material ~i spiritUal În ' . . ., , aceasmlume. ' Daca transferfun acest principiu 'asupra unu! caz partÎCIIlar-ciiutarea ciiilor~i rnetodelorde tratament la nivelul contemporan-atunci posibilitaple &cfiunii sPirituaietrebuie sa se imbine cil realizi\rile medicihei. Trebuie inteles faptul ca mellicina contémporan!i n-ar fi exiSUjtfârii C/iutanle de ltIi/eriiiÎn domeniul spiritului ~i al actiunii spirituale asüpra o1Jluluidi succçseleei sunt materializarea acestor cautiiri.înultifuele decenii medicinli s-a apropiat de acea limita unde potenpalul spiritual este deja.secatuit ~i pentru dezvoltarea În continuare tnibuie sa' se reintoarca la sursii, preCllm fiul riitacitor, ~i sa con~tientizeze fapfii.!ca,flira Înlelegerea ~i cautarea caUZelor bolilor, nu are cU!»','siise mai dezvolte..

'

\

,

Acum trebui~pusa problema nu 'a opqzitiei fatA"de acIiunea" spirihlalii ~i de mediciha tradiponali cia unificiirii acestora cu '/'

,'Or',',;'>'-'

"

j"'/

,

j'

\

.

.:

~~,,:):

t:\

,;/~."

CUPRINS

.:"

PREFATA Din partea

.,'

autorululo

,. '0

o.. 0" 0...00""""'"

0"

5 9

, ,.. CAPITOLUL l ".,.., ',..., Concep{ia sistemului de autoreglare a cdmpurilor :Jiistoria dezvoltiirii aceste(a. ...,,'

13

CAPITOLUL II

60

13

Structura informa{ionaliistabilii,numita aM . 0. . .. 60 CAPITOLULlli

..,. , .

Te$tarea ,

.'

000000.0000

bioenergetica

CAPITOLULIY

,...,

.

o..."

00. 00'

CAPITOLUL .....

V

:

...'...

0 0 0 . 0

"

, o

O"

.0""

"

..,

,

,...,

:

0 ...

0

. .,

67

150 150

166 173

..,

Ce este diavolismul? CAPITOLUL VII

67

166

".,.,.,

Cultura,arta :Jistructurilekarmiceale omului CAPITOLUL VI

, . ,.

.

Diagnosticultehnic

\ ';..-

0

"""""""",,,,,,;:,,,,

"

0

.. . .. . 0 , .'

173 187

"""",,,,,,,,,,,,,,,,,"'"''','''

,-

Încheiere

....

.'

0.. . .. . .. . . .. 187