09-10

LECÞIA 9

O ZI LA SERVICIU

55

O ZI LA SERVICIU

I.

VOCABULAR

○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○

a angaja a completa a concedia a desena a examina a executa a lucra a nota a organiza a schiþa a semna a studia a verifica

II.

act agendã angajare anticamerã calculator cerere concediere concurs conducãtor desen

formular muncitor oficiu parter post secretarã serviciu ºedinþã translator zi

atent binevoitor disciplinat exigent punctual vacant de la de unde în calitate de

GRAMATICÃ

○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○

Prezentul indicativ al verbelor de conjugarea I cu sufix

III. ○ ○ INTENÞII COMUNICATIVE ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ Cum spunem unde se desfãºoarã o acþiune Cum precizãm profesia cuiva

IV. ○ ○ TEXT-SINTEZÃ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○

Limba – mijloc de integrare socialã

LECÞIA 9

O ZI LA SERVICIU

56

I.

VOCABULAR

○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○

Încercãm 1. Examinaþi vocabularul ºi formaþi cuvinte noi. cuvintele cu aceeaºi rãdãcinã: are a angaja – angajare a organiza__________ a nota ______________ a executa____________ a semna______________ a verifica ____________ a completa___________ ere a concedia – concediere studia____________ 2. Îmbinaþi cuvintele învãþate la lecþia precedentã cu cele învãþate la lecþia de astãzi. Model:

A întârzia (unde?) la serviciu. A completa (ce?) exerciþiul.

A lucra la_______________ A studia la_______________ A învãþa la_______________

Profesor exigent.

Model: Student__________

A nota_________________ A verifica_______________ A schiþa_________________

Învãþãmânt__________

Liceu__________

Dicþionar de contexte minime post vacant conducãtor exigent funcþionar punctual coleg atent, binevoitor

a angaja a concedia

muncitori profesori manageri funcþionari juriºti economiºti

a lucra la universitate a studia biologia la facultate

a completa a semna

agenda documentele actele

Modificãm 3. Formaþi pluralul. Model:

agendã – agende

anticamerã, secretarã, ºedinþã, catedrã

Limba – mijloc de integrare socialã

Model:

conducãtor – conducãtori

muncitor, translator, absolvent, economist

LECÞIA 9

Model:

calculator – calculatoare

formular, desen, act, document

O ZI LA SERVICIU

Model:

57

oficiu – oficii

studiu, serviciu, exerciþiu, gimnaziu

4. Alcãtuiþi propoziþii. Model: Elevul este atent. Eleva este atentã. Elevii sunt atenþi. Elevele sunt atente.

Alcãtuim 5. Alcãtuiþi îmbinãri cu cuvintele învãþate urmând modelul: a semna un contract a examina......, a desena........., a organiza........, a studia.........., a verifica........., a nota........ 6. Îmbinaþi cuvintele conducãtor, funcþionar, secretar, translator, muncitor cu adjectivele potrivite din coloana a treia. Conducãtor exigent.

Model:

7. Alcãtuiþi propoziþii folosind cuvintele de mai jos. Model:

Aici este o masã. Masa e aproape. Acolo este un dulap. Dulapul e departe.

bloc, calculator, clãdire, domniºoarã, dormitor, fotoliu, oficiu, oglindã, salon Model:

câþi câte

Apartamentul are 3 camere. Câte camere are apartamentul?

Familia Ungureanu are 18 copii.————————————? În salã sunt 10 scaune.————————————————? În dulap sunt 2 tricouri.————————————————? Ion are 2 fraþi.——————————-——————————? Dan are 3 surori.———————————————————? Model: Eu am nevoie de bani.

Tu ai nevoie de Doru are nevoie de Noi avem nevoie de Voi aveþi nevoie de Profesorii au nevoie de

translator secretarã ajutor serviciu agendã

Model: Eu sunt funcþionar funcþionar.. tu ea noi voi ei

a fi

muncitor conducãtor la ºedinþã în anticamerã la oficiu

Limba – mijloc de integrare socialã

O ZI LA SERVICIU

58

LECÞIA 9

8. Priviþi imaginea ºi rãspundeþi la întrebãri: Cum este ºeful? Unde stã ºeful? Ce are ºeful în birou? Ce este pe biroul lui? ªeful are calculator pe birou?

Cum este biroul: mare sau mic?

II. ○ ○GRAMATICÃ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ Observãm – Eu examinez agenda. Ce examinezi tu? – Eu examinez ºi completez niºte formulare. – Dar dumnealui ce completeazã completeazã? – Dumnealui completeazã acte pentru concurs. Noi angajãm doi funcþionari în oficiul nostru. Acum ºeful semneazã cererile. Prezentul indicativ al verbelor de conj. I cu sufixul -ez

-ez -ezi -eazã -ãm -aþi -eazã

A semna

A organiza

A studia

eu semnez tu semnezi el, ea semneazã noi semnãm voi semnaþi ei semneazã

organizez organizezi organizeazã organizãm organizaþi organizeazã

studiez studiezi studiazã studiem studiaþi studiazã

Aplicãm 9. Scrieþi forma cerutã de context. ªeful (a angaja) un translator. Eu (a studia) chimia la universitate. Funcþionarii (a schiþa) proiectul. Conducãtorul (a semna) contractul. Directorul (a concedia) muncitorii. Dana (a completa) agenda. Colegii (a organiza) un concurs. Secretara (a nota) posturile vacante. Tu (a desena) un tablou. 10. Alcãtuiþi dialoguri similare. – Tu studiezi chimia? – Da, studiez chimia. – Nu, nu studiez chimia, studiez matematica.

(ei) a organiza o conferinþã, un concurs

– Managerul examineazã documentele? – Da, managerul examineazã documentele. – Nu, managerul nu examineazã documentele, el examineazã planul.

a desena peisaj / portret

– Funcþionarii completeazã agenda? – Da, funcþionarii completeazã agenda. – Nu, funcþionarii nu completeazã agenda, ei completeazã formularele.

a nota informaþia /orarul

Limba – mijloc de integrare socialã

LECÞIA 9

O ZI LA SERVICIU

59

COMUNICATIVE III.○ ○INTENÞII ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ Cum spunem unde se desf ãºoar ã o acþiune desfãºoar ãºoarã Structuri Lucreazã (unde?)

de unde de la

aici, acolo, la universitate, la oficiu, la domiciliu în birou, în oraº

– Unde învaþã fiul tãu? – Unde cântã orchestra? – De unde ai paltonul acesta elegant? – La Universitatea de Stat din Moldova. – Orchestra cântã în parc. – De la supermarketul Sun City. Cum precizãm profesia cuiva Structuri Ce este el / ea de profesie? El este ziarist. Soþia lui este medic. Dan lucreazã în calitate de avocat.

fratele lui Dan sora lui Dan

Utilizãm 11. Alcãtuiþi dialoguri similare.

– Prietenul lui Dan este inginer? – Nu, prietenul lui nu este inginer. El este economist. – Ce este tatãl tãu? – Tatãl meu este jurist. – Dar tu ce eºti? – Cine este manager? – Eu sunt profesor. – El este manager. – Ce profesie are Dana? – Dar tu ce eºti? – Dana lucreazã în calitate de bibliotecarã. – Eu sunt psiholog. – Dar Ana? – Dar prietena ta ce este? – Ea lucreazã în calitate de arhitect. – Ea este medic.

Cine este

avocat? ______? ______=? ______? ______?

Dan este avocat. El este________. Ei sunt________. Noi suntem______. Ea este_________.

El lucreazã în calitate de

inginer. _________. _________. _________. _________.

Vorbim 12. Lucraþi în grup. Aflaþi ce profesie au colegii dvs. colegii din grupul vecin.

Întrebaþi ce profesie au prietenii lor.

Aflaþi ce profesie au

13. Determinaþi profesia din imagini.

Limba – mijloc de integrare socialã

O ZI LA SERVICIU

60

LECÞIA 9

IV. ○ ○SINTEZÃ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ O zi la serviciu Prenumele meu e Dan. Lucrez la o redacþie. Sunt ziarist. La ora 9 suntem la oficiu. Oficiul nostru este pe strada Alba-Iulia 8, la parter. Este un oficiu cu un birou pentru redactorul-ºef, o anticamerã ºi un birou pentru funcþionari. În biroul nostru sunt trei mese ºi trei scaune. Avem ºi un dulap. Avem multe reviste ºi ziare. Pe mese avem calculatoare. ªeful stã în biroul sãu, secretara este în anticamerã, eu ºi colegul meu Mihai stãm în biroul pentru funcþionari. Azi organizãm un concurs pentru un post vacant. Avem trei candidaþi – un bãiat ºi douã fete. Ei au studii superioare. Au licenþã de jurnaliºti. ªeful examineazã documentele. Secretara noteazã în agendã numele ºi prenumele lor. Eu studiez ziarul de dimineaþã. Colegul meu Mihai schiþeazã un plan. Azi avem ºedinþã la ora 10. Noi suntem punctuali. Dupã ºedinþã, ºeful angajeazã un coleg nou. Semneazã contractul cu Ion Vasilescu, un tânãr înalt, brunet, cu ochii negri. El este elegant ºi binevoitor. 14. Citiþi textul. Rãspundeþi la întrebãri. – – – – – – –

Unde lucreazã Dan? Ce este Dan? Unde este oficiul lui Dan? Unde stã redactorul-ºef? Cine este colegul lui Dan? Ce noteazã secretara? Când au ºedinþã Dan ºi Mihai?

– Ce organizeazã ei azi? – Câþi candidaþi au? – Câte fete ºi câþi bãieþi? – Câte locuri vacante au? – Ce examineazã ºeful? – Ce studiazã Dan? – Ce schiþeazã Mihai?

15. Formulaþi întrebãri pentru urmãtoarele propoziþii. Dan studiazã limba românã. Redactorul stã în biroul sãu. El este elegant ºi binevoitor. ªeful semneazã contractul cu Ion Vasilescu.

Azi organizãm un concurs. Avem trei candidaþi. Eu studiez ziarul de dimineaþã. Azi avem ºedinþã la ora 18.

Oficiul nostru este pe strada Puºkin. În biroul nostru sunt trei mese ºi trei scaune. Pe mese sunt calculatoare.

16. Descrieþi oficiul lui Dan. Situaþii de comunicare Intraþi dimineaþa în oficiu. Observaþi cã ºeful nu este în birou. Cum întrebaþi unde este el? ªeful anunþã o ºedinþã. Întrebaþi unde ºi la ce orã este ºedinþa. Observaþi în birou un bãiat ºi douã fete. Întrebaþi cine sunt ei. Spuneþi cum sunt ei. Învãþãm un proverb Cine primãvara nu lucreazã, în lipsã ierneazã.

Generalizãm

Modele comunicative Soþia mea este medic. Fiica noastrã este manager. Fiul lor este inginer. Unde lucreazã prietenul tãu? Prietenul meu lucreazã la ULIM. Dan lucreazã în calitate de jurist.

Limba – mijloc de integrare socialã

Modele gramaticale Eu lucrez la universitate. Tu notezi numãrul meu de telefon. El, ea completeazã ancheta. Noi studiem limba românã. Voi examinaþi agenda. Ei, ele semneazã contractul.

LECÞIA 10

DUPÃ CUMPÃRÃTURI

61

DUPÃ CUMPÃRÃTURI

I.

VOCABULAR

○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○

a afla a costa a da a intra a lua a prefera a umbla

adevãr ambalaj bãuturã bomboanã calitate cumpãrãtor cumpãrãturã cutie fãinã

librãrie marfã noutate preþ produs ºtire tren varietate zahãr

amabil convenabil delicios ieftin necesar scump întâmplãtor tot

II. ○ ○ GRAMATICÃ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ Prezentul indicativ al verbelor neregulate Prezentul indicativ al verbelor de conjugarea I cu unele forme specifice Adjectivul tot

III. ○ ○ INTENÞII COMUNICATIVE ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ Cum pre cizãm preþul unei mãrfi precizãm

IV. ○ ○ TEXT-SINTEZÃ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○

Limba – mijloc de integrare socialã

DUPÃ CUMPÃRÃTURI

62

I.

LECÞIA 10

VOCABULAR

○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○

Încercãm 1. Pronunþaþi corect cuvintele: amabil, convenabil, punctual, cumpãrãturã, noutate, varietate. 2. Completaþi propoziþiile, folosind cuvintele din dreapta. Eu vreau marfã de _______________ bunã. El este un vânzãtor _______________. Preþul nu este _________, produsul este _________. Bomboanele sunt _______________. Cumpãrãtura aceasta este _______________. Librãria este __________________.

aproape scump, delicios necesar convenabil amabil calitate

3. Lucraþi în perechi. Scrieþi 7 cuvinte învãþate la lecþia precedentã ºi 7 cuvinte învãþate la lecþia de astãzi. Verificaþi-vã reciproc. 4. Alcãtuiþi îmbinãri corecte. calculator angajare

ieftin convenabil

cumpãrãtor cumpãrãturã

atent necesar

Dicþionar de contexte minime produs scump cumpãrãturã necesarã marfã ieftinã vânzãtor amabil varietate de mãrfuri

a organiza o ºedinþã a examina marfa a verifica preþul, calitatea, rezultatul a prefera bãutura rece a afla o noutate, o ºtire a afla cã ... a cumpãra de toate

Modificãm 5. Selectaþi ºi acordaþi substantivele cu adjectivele. cutie fãinã preþ

vechi ieftin mare

tren ambalaj cumpãrãturã

6. Alcãtuiþi enunþuri: Model: cumpãrãtor cumpãrãturã cutie noutate preþ vânzãtor zahãr

a fi

Limba – mijloc de integrare socialã

Ambalajul este nou. mare blond convenabil amabil ieftin bun dulce

nou lung scump

LECÞIA 10

DUPÃ CUMPÃRÃTURI

63

7. Faceþi acordul. Ambalajul este (frumos). Îngheþata este (delicios). Librãria din centru este (mare). Fãina este (bun), dar (scump).

Alcãtuim 8. Continuaþi dialogul. – Magazinul acesta este mare? – Nu, nu e mare, dar este bun.

II.

– Ce pot cumpãra aici? – De toate. Preþurile sunt convenabile...

GRAMATICÃ

○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○

Observãm Astãzi umblu prin oraº. Aflu întâmplãtor cã nu departe este un magazin nou. Intru în magazinul acesta dupã cumpãrãturi. Magazinul este spaþios. Peste tot e o varietate de produse. Mãrfuri în ambalaj frumos. Produse de calitate. Eu prefer ciocolata ºi iau o ciocolatã ieftinã ºi delicioasã. Vânzãtorul este amabil. – Cât costã ciocolata? – 10 lei. E de calitate bunã. – Preþul e convenabil. Dar berea? La ce preþ este berea? – 15 lei. Iau o ciocolatã ºi o bere. Dau banii ºi iau cumpãrãtura. Prezentul indicativ al verbelor neregulate a da, a lua Eu dau Tu dai El, ea dã Noi dãm Voi daþi Ei, ele dau

Eu iau Tu iei El, ea ia Noi luãm Voi luaþi Ei, ele iau

Eu dau o carte Tu dai un telefon El, ea dã un caiet Noi dãm examen Voi daþi interviu Ei, ele dau concert

Eu iau o carte Tu iei un caiet El, ea ia o ciocolatã Noi luãm un tablou Voi luaþi un costum Ei, ele iau troleibuzul

Prezentul indicativ al verbelor de conjugarea I cu unele forme specifice: a afla, a umbla, a intra Eu aflu u Tu aflii ã El, ea aflã

Noi aflãm ãm aþi Voi aflaþi ã Ei, ele aflã

ãm Eu umblu Noi umblãm u aþi Tu umblii Voi umblaþi ã Ei, ele umblã ã El, ea umblã

Eu intru u Tu intrii ã El, ea intrã

Aplicãm

Noi intrãm ãm aþi Voi intraþi ã Ei, ele intrã

de la... pânã la...

9. Completaþi propoziþiile. a lua Ei ____ o cutie mare de bere. Voi ______revistele necesare de la bibliotecã. Eu ______ trenul de Bãlþi. Tu ______ o îngheþatã scumpã. El ________ troleibuzul pânã la librãrie. Noi _______ masa la ora cinci. a da Eu ______examen la matematicã. El _______un caiet. Voi _______ cãrþile la bibliotecã. Tu ________ bani pentru cãrþi. Noi _______ telefoane la birou.

Limba – mijloc de integrare socialã

64

DUPÃ CUMPÃRÃTURI

LECÞIA 10

10. Rãspundeþi la întrebãri. Ce troleibuz iei pânã la serviciu? Dar colegul tãu? La ce orã iei masa? Dar soþia ta? De unde iei revistele necesare? Dar colegii tãi? Ce fel de îngheþatã iei? Dar surorile tale? Cine dã telefon acasã? Când daþi cãrþile la bibliotecã? Cine dã bani pentru cãrþi? 11. Alcãtuiþi propoziþii. Model:

Eu aflu o noutate interesantã. Dar tu? ªi eu aflu o noutate interesantã.

Tu afli cã aici este o librãrie. Dar el? El aflã cã este în ºedinþã. Dar ea? Ea aflã o ºtire. Dar noi? Noi aflãm cât costã zahãrul. Dar voi? Eu intru în clasã. Dar tu? Tu intri în birou. Dar el? El intrã pe uºã. Dar ea? Noi intrãm în magazin dupã cumpãrãturi. Dar voi? Voi intraþi în salã. Dar ei? Ei intrã în librãrie. Dar ele? Eu umblu pe jos. Dar tu? Tu umbli puþin. Dar el? El umblã mult. Dar ea? Voi umblaþi la ºcoalã. Dar ei? Noi umblãm la lecþii. Dar voi?

12. Rãspundeþi la întrebãri. Tu umbli mult pe jos? umblaþi regulat la lecþii?

Dar pãrinþii tãi? Colegul tãu umblã la ore? Dar sora ta? Voi Dar colegii tãi? Cine umblã dupã ajutor? Tu umbli dupã ajutor?

13. Alcãtuiþi dialoguri. Model:

– Eu prefer ciocolata bunã. Dar tu? – Eu prefer fructele.

– El preferã _________. Dar ea? – Ea _______________________.

îngheþatã suc

– Noi preferãm _________ Dar voi? – Noi ________________________.

ceai cafea

– Noi preferãm magazinele _________. Dar tu? – Eu _______________________________

mic mare

– Voi preferaþi lucrurile _______. Dar el? – El _____________________________.

nou vechi

Observãm – Toatã marfa este de calitate? – Nu toatã marfa este de calitate.

– Toate femeile sunt frumoase? – Da, toate femeile sunt frumoase.

– Toþi managerii sunt punctuali? – Nu, nu toþi managerii sunt punctuali.

– Tot zahãrul este din Moldova? – Avem zahãr ºi din Ucraina.

Limba – mijloc de integrare socialã

LECÞIA 10

DUPÃ CUMPÃRÃTURI

65

Adjectivul tot singular masculin, neutru tot

plural feminin toatã

masculin toþi

feminin, neutru toate

14. Completaþi propoziþiile. Model:

... timpul este la serviciu ...timpul serviciu.. Tot timpul este la serviciu.

_________oraºul ascultã ºtirile. _________ ziua studiazã la bibliotecã. _________funcþionarii semneazã contractul. _________ manualele sunt bune. _________ maºinile sunt noi. _________ copiii sunt la lecþii. _________preþurile sunt mari. _________ bomboanele sunt delicioase. 15. Rãspundeþi la întrebãri. Cum sunt toate casele? Cum sunt toate parcurile? Cum sunt toþi bãrbaþii? Cum sunt toate femeile? Dar toate fetele? Cum sunt toþi absolvenþii? Cum sunt toate examenele? Cum sunt toate instituþiile de învãþãmânt?

COMUNICATIVE III.○ ○INTENÞII ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ Cum precizãm preþul unei mãrfi Structuri Cât costã o pâine? Cât costã un kilogram de fãinã?

La ce preþ e acest costum? Cum daþi fructele?

Utilizãm – Vreau o rochie frumoasã. – La ce preþ? – La un preþ convenabil. – Vreþi o rochie frumoasã, elegantã ºi ieftinã? – Da, ºi un model nou. – Avem niºte modele noi, la un preþ de 200 de lei. – Nu vreau. Sunt scumpe.Vreau ceva frumos ºi ieftin. – Nu avem, doamnã. Aici e un magazin scump. – Atunci, la revedere. – La revedere.

Vorbim 16. Citiþi dialogul de mai sus. Rãspundeþi la întrebãri. Ce vrea doamna X? La ce preþ este rochia? Ce fel de marfã are magazinul? Ce cumpãrã doamna X? 17. Citiþi dialogul pe roluri. 18. Notaþi propoziþiile din dialog care exprimã aceeaºi idee cu plus, celelalte cu minus. 19. Gasiþi alt sfârºit pentru dialogul de mai sus. 20. Lucraþi în perechi. Alcãtuiþi un dialog similar. Limba – mijloc de integrare socialã

66

LECÞIA 10

DUPÃ CUMPÃRÃTURI IV. ○ ○SINTEZÃ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○

Dupã cumpãrãturi Am nevoie de produse. Vreau produse de calitate ºi în ambalaj frumos. Aflu cã la magazinul de lângã casa mea sunt produse ieftine. Intru. E o varietate mare de mãrfuri. Toate mãrfurile sunt de calitate bunã. Sunt mulþi cumpãrãtori. Umblu prin magazin. Preþurile sunt convenabile. Eu iau niºte produse. – Cât costã zahãrul? – 5 lei. – E de calitate? – Da, e din Moldova. – La ce preþ e fãina? – 3 lei. Este de la Taraclia. – Vreau ºi o cutie de bomboane. – Poftim. 15 lei. Vânzãtorii sunt amabili. Vreau o îngheþatã. Prefer îngheþatã scumpã ºi bunã. Acesta-i adevãrul. Eu iau cumpãrãtura. 21. Rãspundeþi la întrebãri. – Ce vrea cumpãrãtorul? – Cum sunt preþurile? – Ce aflã cumpãrãtorul? – Ce ia cumpãrãtorul? – Sunt mulþi cumpãrãtori în magazin? – Cum sunt vânzãtorii? 22. Alcãtuiþi un dialog despre o vizitã la magazin. 23. Alegeþi un cuvânt din rândul A ºi altul din rândul B ºi alcãtuiþi o situaþie de vorbire. A. a cumpãra B. marfã

a afla de calitate

a prefera ambalaj

a costa costum

a examina adevãr

Învãþãm un proverb Cinstea nu se cumpãrã.

Generalizãm Modele comunicative Cât costã marfa? La ce preþ e marfa? Cât costã un kilogram de fãinã? La ce preþ e acest costum? Cum daþi fructele?

Limba – mijloc de integrare socialã

Modele gramaticale Eu dau un telefon. Eu iau troleibuzul 10. Eu aflu o noutate. Tu umbli prin magazin. Eu intru în magazin. El ia masa la ora cinci. Eu iau revistele de la fratele meu. Noi luãm o cutie de bomboane. Ei iau trenul de Chiºinãu. Toate bomboanele sunt scumpe.

RECAPITULARE

67

RECAPITULARE (lecþiile 6–10) Dumneavoastrã deja cunoaºteþi: Formele verbului a avea la eu am noi tu ai voi el, ea are ei, ele

timpul prezent, modul indicativ: avem n-am n o i n-avem eu aveþi tu n-ai voi n-aveþi au el, ea n-are ei, ele n-au

NB. Nu uitaþi cã verbul a avea exprimã uneori sensul verbului a fi din limba rusã: У меня есть брат – Eu am un frate. У него есть деньги – El are bani. У нас есть дом – Noi avem casã. Formele adjectivului pronominal posesiv: meu tãu sãu (lui, ei) nostru vostru lor

mea ta sa (lui, ei) noastrã voastrã lor

Adjectivele cu trei terminaþii: larg largã largi

mei tãi sãi (lui, ei) noºtri voºtri lor

mele tale sale (lui, ei) noastre voastre lor

Adjectivele cu douã terminaþii:

mic micã mici

mare mari

verde verzi

Conjugarea verbelor la timpul prezent, modul indicativ. Verbele de conjugarea I fãrã sufix ºi cu sufix. eu ascult tu asculþi el, ea ascultã noi ascultãm voi ascultaþi ei, ele ascultã

eu completez tu completezi el, ea completeazã noi completãm voi completaþi ei, ele completeazã

Conjugarea verbelor neregulate ºi a unor verbe cu forme speciale la timpul prezent, modul indicativ. A da

A lua

A vrea

A intra

A umbla

dau dai dã dãm daþi dau

iau iei ia luãm luaþi iau

vreau vrei vrea vrem vreþi vor

intru intri intrã intrãm intraþi intrã

umblu umbli umblã umblãm umblaþi umblã

Numeralele cardinale: unu, doi, trei, patru, cinci, ºase, sapte, opt, nouã, zece, unsprezece, doisprezece/ douãsprezece, treisprezece, paisprezece, cincisprezece, ºaisprezece, ºaptesprezece, optsprezece, nouãsprezece. Limba – mijloc de integrare socialã

68

RECAPITULARE Dumneavoastrã deja puteþi: Sã indicaþi posesorul: Fratele meu Pãrinþii mei Sora mea Surorile mele Profesorii noºtri/voºtri Profesoarele noastre/voastre Sã spuneþi cã aveþi nevoie de ceva: Am nevoie de bani/de cãrþi. Sã precizaþi timpul: Ce orã e? Cât e ceasul? Sã spuneþi despre locul unde se desfãºoarã o acþiune: Unde lucreazã Mihai? Sã precizaþi preþul unei mãrfi: Cât costã? La ce preþ e? Cum daþi marfa?

Dumneavoastrã deja ºtiþi 332 de cuvinte.

Limba – mijloc de integrare socialã