16
NOI SUNTEM ÎMPREUNÃ
LECÞIA 3
NOI SUNTEM ÎMPREUNÃ
I.
VOCABULAR
○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○
bancã burete caiet carte clãdire creion cretã curs cursant dicþionar fereastrã floare
lecþie manual masã perete pix radierã salã scaun stilou tablã tablou uºã
împreunã de pe lângã
II. ○ ○ GRAMATICÃ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ Pronumele demonstrativ Pronumele interogativ
III. ○ ○ INTENÞII COMUNICATIVE ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ Cum indicãm o persoanã sau un lucru Cum identificãm o persoanã sau un lucru
IV. ○ ○ TEXT-SINTEZÃ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ Limba – mijloc de integrare socialã
acesta aceasta cine ce
LECÞIA 3 I.
NOI SUNTEM ÎMPREUNÃ
17
VOCABULAR
○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○
Încercãm 1. Pronunþaþi corect cuvintele: carte, burete, floare, aceasta, fereastrã. 2. Priviþi imaginile. Numiþi fiecare lucru.
3. Lucraþi în perechi. Scrieþi 5 cuvinte învãþate la lecþia precedentã ºi 5 cuvinte învãþate la lecþia de astãzi. Verificaþi-vã reciproc.
Alcãtuim 4. Alcãtuiþi enunþuri dupã modelul: Aici este un caiet, acolo este un dicþionar. 5. Daþi rãspunsuri afirmative ºi negative la întrebãri. Aici este o carte? Acolo este un cursant? Aici este un manual? Aici este un scaun? Acolo este un stilou? Aici este cretã?
Acolo este o radierã?
Dicþionar de contexte minime Eu sunt cursant. Eu sunt la lecþie. El este la tablã. Tu eºti la uºã.
Noi suntem împreunã. Voi sunteþi lângã profesor. Pe masã e o floare.
lângã
II. ○ ○GRAMATICÃ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ Observãm – – – – – – – – – – – –
Bunã dimineaþa, Milena. Cine este acesta acesta? Bunã dimineaþa, George. Acesta este un domn. El este Armen. Ce este acesta acesta? Acesta este un perete. Dar aceasta aceasta? Aceasta e o masã. Ce este pe masã? Pe masã sunt un creion ºi un pix. Dar ce este pe bancã? Pe bancã sunt o carte ºi o floare. Dar ce este pe perete? Pe perete este un tablou. Limba – mijloc de integrare socialã
18
NOI SUNTEM ÎMPREUNÃ
LECÞIA 3
Pronumele demonstrativ la singular masculin / neutru acesta
feminin aceasta
Pronumele interogative cine? ce? cine? Cine este acesta? Aplicãm Cine este aceasta?
ce? Ce este acesta? Ce este aceasta?
Aplicãm Acesta este un stilou Aceasta este o masã
6. Folosiþi formele pronumelui demonstrativ. Model:
Acesta este un stilou. Aceasta este o carte.
___________________un perete. ___________________o lecþie. ___________________un manual. ___________________o fereastrã.
___________________o masã. ___________________un burete. _________________o salã de curs.
7. Alegeþi cuvântul potrivit. Acesta este __________ o masã. un creion. Aceasta este _________ o floare. un scaun. Acesta e ______________ o radierã. un tablou. Aceasta e ___________ un pix. o tablã. Acesta-i ___________ o fereastrã. un caiet. Aceasta-i ___________ un creion. o bancã. 8. Completaþi propoziþiile cu cuvântul potrivit. Stilou temã text tablã radierã caiet Acesta este un __________________. Aceasta este o _________________. Aici este un ___________________. Acolo este o ___________________. Pe bancã este o________________. Pe masã este un ________________. 9. Urmaþi modelul: Acesta-i un stilou, iar aceasta e o floare. Acesta-i un scaun, iar ___________________. Acesta-i un domn, iar___________________. Acesta-i un pix, iar___________________.
Acesta-i un cursant, iar ___________________. Acesta-i un creion, iar___________________.
COMUNICATIVE III.○ ○INTENÞII ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ Cum identificãm o persoanã sau un lucru. Structuri Acesta este un student. Aceasta este o studentã.
Cine este acesta? Acesta este un cursant.
Cine e aceasta? Aceasta e o cursantã.
Ce-i acesta? Acesta-i un tablou.
Ce e aceasta? Aceasta e o cretã.
Cum indicãm un lucru Acesta este un creion. Aceasta este o carte.
Limba – mijloc de integrare socialã
LECÞIA 3
NOI SUNTEM ÎMPREUNÃ
19
Utilizãm – – – –
Cine este acesta? Acesta este Ion. Ce este Ion? Ion e contabil.
– Ce este acesta? – Acesta este un dicþionar.
– – – –
Acesta este Ion? Da, acesta este Ion. E inginer. Dar aceasta? Aceasta este Maria. Ea e juristã.
– Dar aceasta? – Aceasta este o carte.
Alcãtuim 10. Lucraþi în grup. Prezentaþi colegul dvs.
IV. ○ ○SINTEZÃ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ Noi suntem împreunã Suntem împreunã la lecþie. Aceasta este o salã de curs. Aici este un profesor ºi acolo este un cursant. Acesta este un profesor, iar acesta-i un cursant. Cine este aceasta? Aceasta este Elena. Ea este la lecþie. Ce este acesta? Acesta este un tablou. Acesta este un perete? Nu, acesta este un burete. Este pe masã. Aceasta este o masã. Lângã masã este un scaun. Aceasta e o tablã. Iar aceasta-i o carte. Ce este lângã fereastrã? O bancã. Ce este pe bancã? Pe bancã sunt: un caiet, un creion, un dicþionar, un manual, un stilou. 11. Rãspundeþi la întrebãri. Aceasta este o salã de curs? Acolo este un cursant? Ce este lângã masã? Ce este pe bancã?
Aici este un profesor? Acesta este un perete? Ce este lângã fereastrã?
12. Formulaþi întrebãri pentru urmãtoarele rãspunsuri: Aceasta este o salã de curs. Acesta este un dicþionar. Aici este un profesor. Nu, aceasta este o masã. Acolo este un cursant. Da, acesta este un manual. Situaþii de comunicare Sunteþi într-o salã de curs. Indicaþi persoanele ºi obiectele din salã. Învãþãm un proverb Unde-s doi puterea creºte.
Generalizãm Modele comunicative Acesta este un cursant. Acesta e un student. Acesta-i un inginer. Aceasta-i o floare. Acesta este un dicþionar. Aceasta este o carte. Aceasta e o bancã.
Modele gramaticale Cine este acesta? Acesta este un student. Cine este aceasta? Aceasta este o cursantã. Ce este acesta? Ce este aceasta?
Limba – mijloc de integrare socialã
LECÞIA 4
SUNT ACASÃ
20
SUNT ACASÃ
I.
VOCABULAR
○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○
antreu apartament baie bloc bucãtãrie cadã casã camerã canapea chiuvetã covor cuier dormitor
II.
dulap fotoliu frigider mobilã noptierã oglindã podea raft revistã robinet salon tavan ziar
acasã acum aproape departe
dupã sub pentru
dumneaei dumnealor dumnealui
GRAMATICÃ
○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○
Pluralul substantivelor substantivelor.. Articolul nehotãrât la plural Pronumele de politeþe. Pronumele demonstrativ la plural
III. ○ ○ INTENÞII COMUNICATIVE ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ Cum ne adresãm respectuos unei persoane Cum vorbim cu respect despre o persoanã
IV. ○ ○ TEXT-SINTEZÃ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○
Limba – mijloc de integrare socialã
LECÞIA 4 I.
SUNT ACASÃ
21
VOCABULAR
○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○
Încercãm 1. Priviþi imaginile. Numiþi fiecare obiect în parte.
.........................
...............................
.................
.................................
2. Grupaþi cuvintele ce denumesc obiectele din: antreu
camera de baie
bucãtãrie
dormitor
3. Restabiliþi propoziþiile. a
b
sunt acasã
acum un fotoliu
eu
în
este camerã
Dicþionar de contexte minime a fi departe a fi aproape a fi acasã
camerã de baie mobilã de bucãtãrie
Modificãm 4. Priviþi imaginile ºi rãspundeþi la întrebãri. Ce e acesta? Acesta e —————————————Ce e în salon? În salon sunt ——————————————— Ce e acesta? Acesta e —————————————— Ce e în dormitor? În dormitor sunt———————————————— 5. Alcãtuiþi întrebãri ºi rãspundeþi. Model:
Eºti lângã fereastrã? Da, sunt lângã fereastrã.
Tu eºti în Voi sunteþi la El este lângã
...................? .................................................. ....................? .................................................. ...................? .................................................. Limba – mijloc de integrare socialã
LECÞIA 4
SUNT ACASÃ
22
6. Completaþi. Model:
Acesta este un creion.
Aceasta este o carte.
.........este un salon. .........este o oglindã. .........e un cuier. ..........e o noptierã. Model:
El este aici? Nu, el este acolo.
........... este aproape? Nu, .............
............este departe? Nu, ............
........... este acasã? Nu, ..................
............este acolo? Nu, .................
Model:
Acesta-i un cuier cuier,, iar aceasta-i o oglindã.
Acesta-i un dormitor, iar. ................
Acesta-i un fotoliu, iar ..........................
Acesta-i un birou, iar ................
Acesta-i un ziar, iar ..............................
II. ○ ○GRAMATICÃ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ Observãm – – – – – – – –
Este aici o salã de curs? – Ce este în salã ? Da, este o salã de curs. – Aici sunt o masã, un scaun, dar acolo sunt niºte mese ºi niºte scaune În salã sunt cursanþi cursanþi? scaune. Da, în salã sunt niºte cursanþi – Ce este pe masã ? În salã este un cursant? – Pe masã sunt dicþionare, manuale, pixuri, stilouri stilouri. Nu, în salã sunt niºte cursanþi cursanþi. În salã este o grupã? Nu, în salã sunt niºte grupe de cursanþi cursanþi.
Substantivul. Formarea pluralului
masculin
feminin
neutru
Singular
Plural
Exemple
– -u -e
-i -i -i
profesor – profesori ministru – miniºtri pãrinte – pãrinþi
-
-
e i i le
casã – case bancã – bãnci clãdire – clãdiri cafea – cafele
- uri -e - uri -i -e
pix – pixuri oraº – oraºe tablou – tablouri fotoliu – fotolii teatru – teatre
ã ã e a
– – -u -u -u
Limba – mijloc de integrare socialã
LECÞIA 4
SUNT ACASÃ
23
Pluralul substantivelor erminaþiile de plural. substantivelor.. T Terminaþiile Notã: m asculin
feminin
neutru
-i
-e -i - le
- uri -e -i
Alternanþe vocalice
Exemple
Alternanþe consonantice
Exemple
a–ã a–e ea – e oa – o
salã – sãli masã – mese fereastrã – ferestre ºcoalã – ºcoli
c + i =ci d + i = zi t + i = þi st + i = ºti
medic – medici oglindã – oglinzi cursant – cursanþi jurist – juriºti
Aplicãm 7. Formaþi pluralul. În salã sunt ................................(român, rus, englez, ucrainean, gãgãuz). Ei sunt .......................................(medic, ziarist, artist, jurist, contabil). În apartament sunt ...........................(floare, tablou, dulap). În camerã sunt .............................................(scaun, noptierã, oglindã). Pe masã sunt ......................................(revistã, ziar, pix, creion, dicþionar). Articolul nehotãrât
masculin feminin neutru
singular un o un
Pronumele demonstrativ la plural plural niºte niºte niºte
masculin feminin neutru
singular acesta aceasta acesta
plural aceºtia acestea acestea
8. Urmaþi modelul. Model: Acesta este un bãrbat. Aceºtia sunt niºte bãrbaþi. Acesta este un domn. Aceasta este o chiuvetã. Aceasta este o fotografie. Aceasta este o carte. Acesta este un frigider. Acesta este un stilou.
Aceºtia sunt .................... Acestea sunt .................... Acestea sunt .................... Acestea sunt..................... Acestea sunt...................... Acestea sunt.....................
9. Citiþi ºi selectaþi substantivele la plural. – Aici este o clãdire? – În apartament este o camerã? – Nu, aici sunt niºte clãdiri. – Nu, în apartament sunt douã – În clãdire sunt apartamente? camere. – Da, în clãdire sunt apartamente.
Limba – mijloc de integrare socialã
LECÞIA 4
SUNT ACASÃ
24
– Ce-i acesta? – Acesta-i un dormitor. – Ce este în dormitor? – În dormitor sunt: douã canapele, un dulap ºi douã scaune. – Ce este în salon? – În salon sunt: douã fotolii ºi un birou. – Ce sunt acestea? – Acestea sunt rafturi de cãrþi. – Ce este pe birou? – Pe birou sunt niºte ziare ºi reviste. – Acolo este un televizor , iar aici e un aparat de radio. – Ce este în baie? – În baie sunt o chiuvetã, o oglindã ºi o cadã. Pronumele de politeþe dumneata tu dumneavoastrã
tu voi
dumnealui el dumneaei ea dumnealor ei, ele
10. Alcãtuiþi propoziþii. Model: Dumneata eºti inginer inginer.. Dumneata Dumnealui Dumneaei Dumnealor Dumneavoastrã
a fi
sportiv, cursant, rus, gãgãuz ucrainean, gãgãuzã, rusoaicã, româncã ucraineancã, moldoveancã,
III.○ ○INTENÞII COMUNICATIVE ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ Cum ne adresãm respectuos unei persoane Structuri Cine eºti dumneata dumneata? Dumneata eºti medic?
Dumneavoastrã sunteþi funcþionar? Cine sunteþi dumneavoastrã dumneavoastrã?
Utilizãm – Tu eºti ziarist? – Da, eu sunt ziarist.
– Dar dumneata eºti economist? – Da, eu sunt economist.
Alcãtuim 11. Alcãtuiþi un dialog similar. Cum vorbim cu respect despre o persoanã Structuri Cine este dumnealui dumnealui? Cine este dumneaei dumneaei? Dumneaei este educatoare? Limba – mijloc de integrare socialã
Dumnealui este economist? Dumnealor sunt medici? Cine sunt dumnealor dumnealor?
LECÞIA 4
SUNT ACASÃ
25
Utilizãm – Dumneavoastrã sunteþi profesori? – Da, noi suntem profesori.
– Dumnealor sunt arhitecþi? – Nu, dumnealor sunt juriºti.
– Dumneavoastrã sunteþi arhitect? – Da, eu sunt arhitect.
– Dar dumnealui este jurist? – Da, dumnealui este jurist.
12. Alcãtuiþi dialoguri similare.
IV. ○ ○SINTEZÃ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ Acasã Sunt acasã. În apartament sunt: un antreu, o bucãtãrie, un dormitor, un salon ºi o baie. În antreu este un cuier. Lângã cuier este o oglindã. Pe noptierã este un telefon. În bucãtãrie sunt o masã, niºte scaune, un frigider, o chiuvetã ºi mobilã de bucãtãrie. În dormitor sunt un dulap ºi niºte noptiere. Pe noptiere sunt niºte reviste ºi niºte ziare. Pe perete este un tablou. În salon sunt o canapea, niºte fotolii, o masã ºi niºte scaune. În baie sunt o cadã, o chiuvetã, o oglindã. 13. Gãsiþi rãspunsurile în text. Ce este în apartament? Ce este în antreu? Ce este lângã oglindã? Ce este în bucãtãrie? Ce este în dormitor?
Ce este pe noptierã? Ce este pe perete? Ce este în salon? Ce este în baie?
14. Amplasaþi lucrurile în apartament: noptierã, canapea, chiuvetã, oglindã, dulap, cadã, fotoliu, frigider. antreu camerã de baie
dormitor
În apartament sunt...
salon bucãtãrie
Joc de rol Dvs. sunteþi în vizitã. Sanda vã aratã apartamentul. Învãþãm un proverb Acasã este ca în rai.
Generalizãm
Modele comunicative Dumnealui este în apartament. Dumneaei este manager. Dumnealor sunt medici. Dumneavoastrã sunteþi funcþionar? Cine eºti dumneata? Cine sunteþi Dumneavoastrã?
Modele gramaticale Aceºtia sunt niºte profesori. Acestea sunt niºte doamne. Aici este un fotoliu. Acolo sunt niºte fotolii. Acolo este o canapea. Aici sunt niºte canapele.
Limba – mijloc de integrare socialã