Voronca - Cioculescu, Aspecte

ILARJI \'ORO,\CA

:'\.~u tre.::ut c!o",i lu i tie cbd ,I:' d~!.p;uINm de lIi1ri, '"l\Hn.. iI. l.J. sfif$ll~ nci mck e.a:n.lrolcier~$ti, diJpl .::e.J strinSC)4,:m in 6ra1c. eu In.:..:uria revedmi prcJ. "Curte. En 2cd3.~i. cum il (U'lo:>o:u~<:m Col 2proap~ dnll"7~ci ~i cina de .\IIi ill urma. dod dcbllUse Ia Sl,ltr.:torJd. cu ~eliile de 2tmo~fer.i bacov' • m.lni12tOl. m.ti tirziu tule~c in \'olumul Rm,i,ti (1924). \m 2\"Ul plicel:1. .::kd plIhlic.am intiile .:fl,"i..:i. Iii d .. flCc'hllJ (192.\). ~-I mtmduc ~i pe sfdul rri<:wl. (are sc picrdea (I.: wlul. in \cchi e",rem"nii chineze ti de hinc\c si SCUtt. Pe'>lC 7(::C 2nt poale, n~ martJrj~.l eu l'mC'lli<- C.l 13, r..:\:i 1.1 lUI X. D. {Axel potl ail fust'>C h.li;.lli u ka Nra r munerala" De aILmintC1'i. 2,3. cum eta. &:0 timidil. Ie prcwerbiJli. irl C(lntril\1 i7hilor cu (olr,teterul Vilcliol )i rc\.,lulior.~r I \cr rilor IJi nu rilr fi inn.:I1kUl \r«ld:u,l ~a ccari <-10rUlu penttc ptD­ cuttrile
r..

t~a

'a

clc\'otarr.enlul ~i dezilll~re<:HC;l rra J.cela$i. cum spur:e.lrn mai sus? De hUlla scam5. se implinisc fiz..ict~le, i.tr holtirea spcrelor, pan.:,) m.li accentuata, nu rnai era olC'et!2 Jo e'l(c~i\'Ci cu1·iimf. li .1 lIIo1luritatii. pest~ care nu se putea sa nu lase urme grozaviilc ocllpatiei nem­

Ic~ti clin rranl.1, Suflelc~te. eu lOt entuziaslul adol~enlin de nouasprC'UC.'t ani. l"tll1\,ILmat de (hldra ~;,'1cra a POCl.ici, tn GHC credca mereu orbc)tc. ca fntr-n cmil;\le primordiJ.li. in fclul stihiilor, dcspiqitc b rOSlirca l.minwlui. Venise ill'\.,1. inlr-ll Dlisiune oficiali ~i sc ~im~cJ stinghcril M ~ I.lSC mlngii.lt ~i saroototi: num.li de dragul lui, Dc un an si jumatalc. conducea emisiunilc rom~nq:li dt Ja Radio-Pa.is. Tn accasta calilale. depu,ese accca~i cncf/;ic I1cbiinuita. C2 In mJneHar~a pocmelor lui, adesea informr, dar c1ocotil0arr $i rc...arsatc ca la· "'cle. Tn cuvinlul de mul\umirc. \'orooca a fost nevoit. prill mi5iunca incrcdin· tJt:! de ~nlul (raneel, sa a.b:na sensul oma~ii'or .\SuprJ c21itatii sale ofieiale. ("reclem insa t;1 nu s-a PUlut in~l.t J,supra Itleului adcvirJl al caldci primiri, prcl,:UlIlpanilOr re7Crvat3 exemplarului omenesc exceplional, prictenului illlcplat. fiulul ri~ipilor Oil Poaiei.

244

In acest cuvint nu naruie Ilumai dorin'3 unci formule, dcstu\ de banali, altmintcri. I1aric \'oronca eTa fntr-3clevar un poet de 0 prodigalitatc ncinchi­ puita. Dupa cc tiparise. tn z'cce-doisprczecc ani, lot atitea plachcte de vcrsuri (Rmristi, 1923, Colomba. 1927, Uliu. 1928, Plame Ii a"imale, 1929. BrZitara nop/ilor, 1929, Zodiac. 1930. l1lfJita/lc fa bal, 1931, 11Icalllatii, 19H. Peter 5th/thmi/. 1932. PaIlIJOS, 1933), stabilit la Paris, publicase in acela5i rillll ega I 5i neostcnit: Poemes parmi II's hommes (l9JJ), Patma! (1934), Permis de Ji;our (19H). La POt;s;e commune (19.16), I.a Joit! e51 POll' l'!Jommc (19\6), Pattr nosIer• .wit"i des Ebauches d'wl poe,ne (19i7), Amitie des cboses (1917), L'Apprmtl lamome et Cinq poemes de Septembre (1938), L~ Marchand d~s q/l4tr~ sa~som (l9J8), Bealll.e de c: m?lIde (1940), Lord !Jllt-eell ?II I'lm,'isible It fa porlee de lOllS (1941) ~I Les temOms (1942). Culcgcm aeeSlc (!In urm3 dalc dupa Panorama de fa Jell1l~ pohie franraise, eu 0 introduC'Cre de Rene nertele (Marseille, Roben !.affont, 19,U, cdi~ia a VlIl-a). Desigur, in eursul Jtlilor de rez-islenla, dnd Ilarie \'oronca a fost luptalOr, produc~ia n-a Ineelat, dar mii­ loactle de tiparire au lipsil. eu 10ate accstca, sintcm tncredil1p~i ea masa \0­ tUffiului de tipariluri franeeze a sporit peste limitcle biblio~raficc cunoseUle. ProduClivitatea. la poetul roman, ea $i la eel fran eel', rezilb in neastitnparul. tn lumuhul, in dinamismul interior. Era denrmat inailltea condi~iilor de l~lpta ale vie\ii, a~a cum I-a deseris, eu un eondei lilerar cam indrclt, L Lovinescll : ....un suflct limid. noslalgic, deseompus, sllflet leg:n de pri. de pamll1l, inac· tual, inulil, eu \ojn~a di7.oh·,:l1a in vclcila\i. ell cnHLzi,lsmuri puerile, f,illgJ.~ ~i pretios... sllflct moldovcnesc, risipil in "lilt ea 0 scam,i de pap:ldie, suflel de lOamna ~i de invins, incap.lbil de Je\iul1e si de ini\iativ:l, sunCt de M;ircu]cs.u, $i nu de Marcus, ri\'nind dcvin.i funqion.lT rom.tll, eu or.: de scniciu fin, lomod, ierarhic. tremurind b dc~chiderea usci, ~i Cll aspir.1\i.1 as('llnsa Jc .1 [i inscris 101 batrine~c In \:artc,1 de am :l pcnsitlnarill\r rnm.i"i,.,M rin,1lul apaqil1t: placerii constructivc, pc eX.lgerare.l tln~'i intui\ii juste. rncrgia 1J. \'oron(,1 n-,l fost numOli 0 "mirH1rMI:i pUlcrc b('l"ari~;i de a Ic proic~l:l ,1Itfc1 dedI cum e~ti", dar, mai pres LIS de velcil.lh;a .lIlei eompcn....i ri caradcroJogicc, a(ca ilcumul.uc de foqe launtriec, pc car..:: 0 illll'~nc)tc retractilitatca solitarlllui. Prin estelie,1 sa. poetlll i~i nprima mr Icmpcramcntu], intip,irit fil.ioll(lmislic.: )i rele\·J.lll pr:n stingacia ge~turilor ; aceasta e$!C mai adcscori un reflex al re1J.{iilor ne1mplinite dintre insul sir,gurali<: ~i socie!a!ca ncprirnitoare. I\l.li c'(i~ti insa indi\·idu.lli latea propriu-zisa, care nu se rnai dcfine~le prin raportJre la societ.nc:, c.:i prin exerei\iul liber al fUlhliunilor 5u(Jcle~ti, 17.0)atc srre a-~i asigura ne~tirhirc.l ~i dnIin\uite apoi in pofida sislcmului de cOJlVcnlii so..:i.lle, C,lfe conslituie opin;.l comuna, a publicului. I1arie \'orOllla a faClIl [i~llra de re\'olu(ionar in literJ.lurJ. noastra, dn ~recum fira \oie, deoucce 1l11-)i propUllea sa scandalizezc, nici nu manifesla incredere in s\:opul rc\'olu\ion.lT al anel. !.lla ce seria In ace:lsta privin\a, lntr-un anicol leNetic : "Pcnlru el (spectatorul, n. n.), arta noua e ('I J.rt:i de rc\'olulie lipsita de suportul cOlllimtiralC in lImp. Inexact. Dc ahfd, III an;!, ea pretulin­ deni in domcniul SOCi'll. de pilda, re\'olulia eSlc cxclusa. Se vorbe~tc despre Re­ volu\ia rr:lnce?a. rc\'olu\i:t prolelara sau rcvolu\ia cubist3, l\e~illindu-se SC;1lt\,l de Insu$i esen\ialul proces de dezagregare a unei stari de fapi ~i de crist,1ti1J.rea lenla a unei alteia urmatoue." (Cicatrizilri ~ Porzia "OlltZ, in Inregral, 4, 1 iunie 1925.) Marlmia e importanta, insii nu risipe~le enn[uliile pllsibile a~l1prJ.

sa

245

poeziei lui Vorollca. Formal, desigur, pocOla, la autorul lui elis/! (1928), prin I1corganizarea sintactica, avea un aspect revolutionar spaimos. Pri\·iti mai de aproapc, ea 15i destainuia insa princ;piul imerior de unilau:, de Cocz;ulle, de logici afectiva. Prin 1924, redaettnd dimprcuna cu pictorul \'ietor Buuoer, reviSla 75 H. P., incerease sa: initieze 0 neJ:imuril3 fuziuoe intre cu\'im )i eu­ loare, l:msind formula: piclopoe2ie. Peste un all in~i, dnd aparea IntrRTaJ, Capul Bunei Speranlc pictopocticc: nu mai era obiectivul indraznetului navi­ g.1{er, nascul dm coasta lui Rimbaud. rnte~ralismuJ. nella lui Stea de orienlare, ;~i 3n\lnp ra~3ritul. intr-Ih1 manifest de .uta ciladina. indrept3ta catre eoleeti­ vitale, ~prc a-i uea un ! rel="nofollow">lil lide, .1$J cum Le Corbusier ii nJ.scoc;sc Until arh;tec­ tonic. tn \'cderea realizarill1r viito.lrc, poc:tul repudiJ. intc!ccwalismul, proclama integrare,t in nalura ~i adcziunea la valorilc progresului tehnic, indcosebi ale fort.,; mouicc. ArtislUl cr'l privit l,l llll ~cismogrJf, ~i publicul. eJ. ni5te dia. fr.1gl11e! lntr-un articol d::z....oltat, \·orooc.1 rcspingca s:lprarealislllul, poate pentru d: aplicarea doetr;nelor lUI Freud, iotr-un fel slalld:t1os, ji~llea sensibili­ t;llca sa ginl;a~e. La fd, ii va fi displaeut ordinc,} I1Cj;aljl'J. a mi)Ciirii. dreia ii opunea sintez3, "ordinea esenti construetiV3, elasic5, iotcgra!.l' (SlIprarea­ lism Ii illtegralislfl, in hllt'gTal, nr. 1). ell acest prilej ro~t::a lhiar cuvinlUl de (onc:unl1arl:. internei:lt pc 0 conceptic saluhra a arIel: "J~z.lgrei:,lfc:J. bolna-va rom,lntid. >uprarcalist,\!" ll,lfie Voronea n;izuia a~"ldar. prill mijlo3cclc de lOt fclul ale spiriwlui, mai putin sulxon5ticnLUI pun;ltor d~ gcrmcni pJto~eni, 13 0 ,intC1a .1 cfortunlor III toate dircetiilc cult\.lfii ~i rivlli7,1liei ; ar~;t<,l.l SilllC7.i ~l\'ca sa fie l\.lmIOOa~a, energetica, ciin:llnica, eonstructiva, "Jmanitara. S-a (r.nsralat de rnai multc ori, in limba.jul liric al poet~lll.1i, nu ~Iill cc del!r im;u~istic, ~uvoi llcstiipinit de asociatii .ldeseori di~par.ltc, im.llldind ~lJ.t.lJ pn' 1110n:iaLi a poemei. \oconea era desi~ur un frenetic, poale l.l.n nC\'OIJ slmulu­ neiSla de a ('"apt,l in acela}i momenl, prill loare ~im\lJrile. s.:m'.a\iilc toat.:, de (Jrc ele sc pen umplc ~i s;inlra. t\u mai inc,)pc ind(1iali. e,l, din punctul ~e ve­ ciere arti'lie, aecst fel de.l fi nu 5C poatc instapini CII eflca":lt,lle. pelltru ca arta c~tc alegcrc ~i eliminare, iar n;lidccum canal colector 011 tULUror senz.1tiilor ~i im· prcsiilor rh':l~itc in Clitia crania nit Oe alta parte, cst:: insi e modalitatc psihicl, inlen',,:ul1;i. prin rarit:\tc,l ci. Tn ana, lIll mi:limum de or~,'l1i7aro: cstc cOlldi\ia primordiala a rcaliz~rii. 0 "arhitcnura SCCrcta"', a~.1 cum numc.l. primr-un . mint Illemorabil. B:ubc\' d'\urevilly aiL-:illlirea simfonic:i a potmelor din rlellr, till Mal. cstC ~o:nsihil.1 5i In .1 III Tec/'I?TCbc rlit ,emp. perdll. La Uarie \ owne:l. nilloda(:i crew:rea l.lunLri..:,i. de arJoresccntc nesfinitc, ill {clul poli­ pilor ~ul,rtlarini monslrtlo~i, 1 U S-.l organi731 mai IC1l1cini..: CJ in poemul ('!is", dOleful de cxplorare :JI Cclitii modernc. Tr.J.115Crielll pO~llI'll prd:min.1r, cd 01.11 ~(urt :

l/i ilJChill

1111 iI/ill

lie ",\'ac

at mediocritillii

.lmni,·:i lIra/tIe 1l0astre IIU lIiai singer,/' p,/.dIlTi s;ilba.ll'cl' Ilil oper,/.In 't'isele ea mlesti,u si"8l1ri lie II/chid('111 ill IIlllccgajul birol/rilor dimine"la daClilof,rall'le ifi imbr'/.Iiicazii IORodllicii piJl'/. la r~edl'T('a dill eeaslIl IJoprii find t:or lao' drtlgosle pe sOllicle de pule 1111 II.ai 1.1/1,'1/11 IIr5ll1 SliT PTI1I IlIImlli

dar ill aer 511/letele III 5C 5amtJ eI,iclim 1m ar pr5/1' acoprri~lfri ca m"'idlilare Pe bule't'arde sire"ele autolmule 01111 acompani
•

2-+7

Nieiodata n-am ellit a~a eevJ. In anicole de critici din ~ara, in care, dimpo· lriv3. sc aCU7a excesul contrar. Este posibil insa ca poczia franccza a lui Voronca. dupa cc ~i·a iSlovit ,ranspunerile din rom5ne$te. sa fi luat cursul invedcr:ll de anto[ogist. Acesta indica la autorul Indreptat catre mul\imile anonimc 0 lendinla pcrsuasiva, de ,.prcdileclie lirici", ale carei acccnte presallte evoca pc acclea ale Ullor anumi~i pocli americani. poate chiar ale cutaror ••spirituals ncgri". La intrebarea, daca poczia ar putca mi~ca masclc. aulorul noti\ci raspundea d pacmele lui \'oron::01 adue poale dovada afirmativa. Poetul francez nu ~i~a uitat lara. Cite 0 poema amintc~te en pllll(·t din spa~iuJ lisat in urma (CollHantza, fn Ami/if: des Choses) sau evenimcntele f:l.­ milial\'. din copilaric (Oisl'Ul'/e. In Cillq Poemes de Scprl'mbre). Tonul e mai scazul ca in pocmele rom5ne$ti, encrgia mai pu\ina, deprcsiunea mai vadita, nevoia cClmpensatQ:l.rc de a sim\i alaturi cu cei[al~i oameni mai vie. Mcsajul lui yoronca cStc uman, dintr~o insingurarc adinci, in care 1'111 n!..l~~i ajunge Sle-$l. Oui, if est mh'" Ie destin de cet bomme. Comme lui Je sllis aceOlml tiers fa (;We, la 'valise pleilJe Des lifJres et des bomus cboses qll'y afJair etltaH~;j I a femme aimee -fa mere 01/ la soeur all repol/st' £t fa; COlmu comme Illi les froides salles d'atlelHr!. L'rsfalier 014 l'OIl mOTltr (Jers fa cbambre hr14ll"ere. pai repondu ..,"a fJa'" l'ami indif/f:rent. I'ai cacM sous un sOJirire II' dtharToi. l'a'igoisse.

a

Univcrsul poetic al lui VorOnca a inccput prin a fi un dioram moJern, cu viziuni calcidoscopicc dclirante. Tncct, incet. idealul sau liric s-a presl:himbal Inlr~un mesaj de apropiere dintre oameni. 50lidari prin sufcrinte. prin neinlpli~ niri, prin idc<11uri. Daca ar mai fi trait, de buna scama, dupa icsirea norocoasa din visul mit 31 aPlilor din urnli. ar fi gasit pe planul artistic acea sintezJ Intre termenii <1ntinomici: individu<11 .si colectiv. Destinul a nut aide!. 1 m~i 1946