Universitatea.docx

UNIVERSITATEA “DUNĂREA DE JOS” DIN GALAŢI DEPARTAMENTUL PENTRU PREGĂTIREA PERSONALULUI DIDACTIC

MASTER MANAGEMENT EDUCAȚIONAL - ANUL II DISCIPLINA: MANAGEMENTUL SCHIMBĂRILOR EDUCAȚIONALE

Conf. dr. ANGHELACHE VALERICA

STUDENT MASTERAND: ZOTA GEORGIANA

SESIUNEA DE EVALUARE: IANUARIE 2019

TEMA I. INTRODUCEREA CLASEI PREGĂTITOARE ÎN ÎNVĂȚĂMÂNTUL PRIMAR

Anul 2012 s-a înscris în istoria învăţământului românesc cu introducerea clasei pregătitoare în cadrul ciclului primar. Astfel, potrivit art. 23 al. (1) lit. b) din Legea educaţiei naţionale, clasa pregătitoare face parte din învăţământul primar, alături de clasele I-IV. Înscrierea copiilor în clasa pregătitoare este condiţionată de împlinirea vârstei de 6 ani până la data începerii anului şcolar. Coborârea vârstei de începere a învăţământului obligatoriu se fundamentează pe studii realizate atât la nivel naţional, cât şi la nivel european care arată că, în majoritatea ţărilor europene, debutul şcolarităţii se produce la vârsta de şase ani. Această importantă schimbare educațională poate fi analizată din punctul de vedere al celor trei dimensiuni: dimensiunea funcțională, dimensiunea structurală și dimensiunea operațională. 1.Dimensiunea funcţională: premisele schimbării: coborârea vârstei de începere a învățământului obligatoriu (sincronizarea cu învățământul european). obiective vizate:  crearea unei punți de legătură între grădiniţă şi şcoală, facilitând adaptarea şi integrarea copilului în mediul şcolar.  abordare integrată a conţinuturilor.  dezvoltarea fizică, socioemoțională, cognitivă a limbajului și comunicării, precum și dezvoltarea capacităților și a atitudinilor în învățare, asigurând , totodată, punțile către dezvoltarea celor opt competențe-cheie. Programele şcolare pentru clasa pregătitoare, aprobate prin OMECTS nr. 3656/29.03.2012, pun accentul pe formarea de competenţe specifice fiecărei discipline şcolare, introducerea competenţelor fiind una dintre noutăţile apărute în ciclul primar. rezultate aşteptate ale schimbării:  integrare școlară cu indici reduși de părăsire timpurie a școlii și cu șanse crescute de integrare viitoare pe piața muncii a generațiilor actuale de școlari.  elevi competenți, implicați, adaptabili la situații noi.  Responsabilizare, asumare de roluri.  Negociere, acceptarea diversității, competiție prin cooperare.

2. Dimensiunea structurală: resurse umane (elevi, profesori, părinţi); elevii – beneficiarii direcți, cadrele didactice care predau la această clasă, părinții elevilor – beneficiarii indirecți, alte cadre didactice, consilieri școlari, membrii comunității (asigurarea permanentă a unei comunicări eficiente între profesori, elevi şi părinţi, urmărindu-se constant progresul şcolar, motivarea profesorilor şi elevilor pentru desfăşurarea unui proces educativ de calitate). Cadrele didactice au fost instruite prin cursuri de formare (selectarea, formarea, evaluarea şi motivarea personalului didactic pentru cariera didactică, selectarea, formarea, evaluarea şi motivarea managerilor din învăţământ în vederea realizării unui management educaţional eficient); resurse materiale şi financiare;  dotarea claselor pregătitoare cu mobilierul şi cu mijloacele didactice specificate prin OMECTS 4310/01.06.2012, respectiv HG 564/30.05.2012;     

Suporturi de curs; Soft-uri educaționale; Mijloace audio-video-calculator, internet; Săli spațioase, mobilier modular; Material didactic modern, consumabile. resurse experienţiale -



Oameni-resursă din sistem: metodiști, profesori-mentori, formatori, inspectori școlari de specialitate, cadre didactice cu vechime, specialiști în științele educației, psihologi școlari etc.;  Ghiduri, reviste educaționale, compendiumuri, literatură de specialitate, exemple de bune practici, documente oficiale (ex: Strategii de dezvoltare a învățământului);  Consfătuiri, cercuri pedagogice, mese rotunde, simpozioane, conferințe. sistem de relaţii – relații de comunicare, colaborare cu CCD, ISJ, primărie, comunitatea locală. 3. Dimensiunea operaţională: acţiuni concrete;  Introducerea clasei pregătitoare în cadrul ciclului primar, prevăzută în Legea Educaţiei Naţionale din 2011.  Elaborarea programele şcolare pentru clasa pregătitoare, aprobate prin OMECTS nr. 3656/29.03.2012.  Formarea formatorilor.  Formarea cadrelor didactice prin cursuri de perfecționare;

 Dotarea claselor pregătitoare cu mobilierul şi cu mijloacele didactice prevăzute în lege.  Lansarea activităților.

strategii utilizate; Strategia rațional-empirică: Cel care adoptă inovația trebuie să primească argument logice referitoare la utilitate, la posibilitățile de aplicare și la eficiența ei. În acest caz, schimbarea se bazează pe comunicarea de informaţii şi oferirea stimulentelor. Strategia didactică – oamenii vor adera la normele şi valorile culturale. Beneficiarul este dispus să asimileze inovația, dar nu are pregătirea necesară. Strategia psihologică – Beneficiarul simte nevoia de a fi admis, de a participa, de a fi inclus. Oamenii se opun pierderii şi întreruperii, dar se adaptează uşor la noile condiţii. Strategia autoritară, coercitivă – Oamenii vor face, în general, ceea ce se spune sau se poate face pentru a realiza schimbările şi astfel schimbarea se bazează pe exercitarea autorităţii şi impunerea de sancţiuni. rezultate obţinute de către introducerea clasei pregătitoare:  a asigurat egalitatea de şansă pentru un bun start şcolar pentru toţi copiii (şi pentru cei care au fost la grădiniţă şi pentru cei care nu au fost); a permis accesul la educaţie tuturor copiilor indiferent de mediul de provenienţă; a sprijinit copiii în acomodarea treptată cu şcoala; a oferit părinților un timp de acomodare pentru a putea crea și ei comunități de sprijin pentru copii în jurul școlii. a atenuat discrepanţele dintre educaţia din familie şi cea instituţională, dintre grădiniţă şi şcoală; a răspuns nevoilor de formare intelectuală a copiilor la această vârstă;