Parteneriat Scoala Comunitate.docx

UNIVERSITATEA “DUNĂREA DE JOS” DIN GALAŢI DEPARTAMENTUL PENTRU PREGĂTIREA PERSONALULUI DIDACTIC

MASTER MANAGEMENT EDUCAȚIONAL - ANUL II DISCIPLINA: PARTENERIAT ȘCOALĂ – COMUNITATE ÎN EDUCAȚIE TEMA 1: PARTENERIATELE EDUCAȚIONALE TEMA 2: „ANALIZA SWOT ȘI IDENTIFICAREA UNUI PARTENERIAT ÎN FUNCȚIE DE NEVOI”

CONF. DR. CRÎNGANU NICOLETA

STUDENT MASTERAND: ZOTA GEORGIANA

SESIUNEA DE EVALUARE: IANUARIE 2019

MASTER MANAGEMENT EDUCAȚIONAL - ANUL II STUDENT MASTERAND: ZOTA GEORGIANA DISCIPLINA: PARTENERIAT ȘCOALĂ – COMUNITATE ÎN EDUCAȚIE SESIUNEA DE EVALUARE: ian 2019

PARTENERIATUL EDUCAȚIONAL – ȘCOALĂ-COMUNITATE

Parteneriatul reprezintă procesul de colaborare dintre două sau mai multe părţi care acţionează împreună pentru realizarea unor interese sau scopuri comune. În practica şcolară există mai multe expresii destinate parteneriatului educaţional: acord de parteneriat, acord-cadru de parteneriat pentru educaţie, parteneriat de colaborare, protocol de colaborare, protocol de parteneriat, contract de parteneriat, parteneriat de colaborare instituţională, proiect de parteneriat şi altele. Un parteneriat reuşit implică: identificarea scopurilor, intereselor comune, utile partenerilor şi comunităţii; găsirea modului optim pentru realizarea scopului propus; organizarea şi conducerea resurselor disponibile pentru a atinge scopul propus; identificarea competenţelor persoanelor implicate în aceste proiecte pentru a le putea folosi la maximum; combinarea eficientă a atitudinilor, abordărilor şi tehnicilor diferite care se pot aplica diferitelor sarcini; utilizarea cu succes a schimbării în folosul instituţiei. Parteneriatul educaţional este forma de comunicare, cooperare şi colaborare în sprijinul copilului la nivelul procesului educativ. Acesta presupune o unitate de cerinţe, opţiuni, decizii şi acţiuni educative între factorii educaţionali. Parteneriatul educaţional se desfăşoară împreună cu actul educaţional. Parteneriatul educaţional se realizează între: ◦ instituţiile educaţiei: familie, şcoală şi comunitate; ◦agenţii educaţionali: copil, părinţi, profesori, specialişti în rezolvarea unor probleme educaţionale (psihologi, consilieri psiho-pedagogi, terapeuţi); ◦ membrii ai comunităţii cu influenţă asupra creşterii, educării şi dezvoltării copilului (medici, factori de decizie, reprezentanţii bisericii, ai poliţiei etc.); ◦ influenţele educative exercitate la anumite momente asupra copilului; ◦ programele de creştere, îngrijire şi educare a copilului;

Părinţii, copiii şi comunităţile se influenţează puternic unii pe alţii. Mediul în care trăiesc poate sprijini sau poate încetini dezvoltarea lor. La educarea copilului contribuie, atât școala, cât și familia şi comunitatea. De aceea este important un parteneriat educaţional între acești trei factori. Parteneriatul între şcoală şi familie implică părinţii şi personalul şcolii sau instituţia familiei şi cea a şcolii prin reprezentanţii pe care fiecare şi-i deleagă pentru a-şi face cunoscute interesele şi nevoile, drepturile şi responsabilităţile, pentru a negocia în procesul luării deciziilor cu privire la tot ce ţine de educaţie. Perspectiva partenerială asupra relaţiei şcoală-familie oferă părinţilor posibilitatea de a se implica activ în luarea deciziilor educaţionale (decizii referitoare la activităţi extraşcolare, la modificarea orarului, la stabilirea disciplinelor opţionale). Dar, mai întâi, sunt necesare şi activităţi de educare a părinţilor prin intermediul şcolii. Nu este posibil parteneriat şcoală-familie fără educaţia părinţilor, cum nu putem vorbi de educaţia părinţilor în lipsa colaborării acestora cu şcoala. De aceea, atragerea lor ca parteneri în actul educaţiei, valorificarea potenţialului educativ al familiei şi coordonarea eforturilor şcolii şi familiei către obiective comune sunt ţinte către care trebuie să tindă orice sistem de educaţie. Şcoala, singura instituţie care îşi propune planificat şi organizat să sprijine dezvoltarea individului prin procesele de instrucţie şi educaţie, concentrate în procesul de învăţământ, simte tot mai mult nevoia să realizeze un parteneriat activ cu familia şi comunitatea în care se dezvoltă copilul. Orice program educativ poate deveni eficient în măsura angajării tuturor factorilor educaționali. În acest sens, vin în ajutor proiectele de parteneriat educaţionale care vizează întărirea relaţiilor dintre părinţi, elevi, profesor şi comunitate. Comunitatea reprezintă cadrul cultural, spiritual şi geografic de dezvoltare al elevului. Prin caracteristicile ei, poate susţine interesele şcolii. Fiecare şcoală devine ,,o comunitate a celor ce învaţă”, în condiţiile propriului său plan de îmbunătăţire continuă a predării, învăţării şi disciplinei. Toţi elevii săi se străduiesc şi fac progrese în direcţia atingerii standardelor dorite, fiind ajutaţi de părinţi, cadre didactice şi alţi parteneri implicaţi. Şcolile şi comunitatea îmbunătăţesc instrucţia, evaluarea, dezvoltarea profesională a cadrelor didactice, implicarea părinţilor şi a oamenilor de afaceri, astfel încât fiecare aspect al educaţiei funcţionează ca parte a unui sistem, care sprijină toţi elevii pentru a-şi atinge obiectivele. O comunitate care plasează educaţia printre priorităţile sale, este o comunitate care acţionează conştient în folosul tuturor membrilor săi. Pentru realizarea unui parteneriat trebuie stabilite câteva forme de relaţionare necesare. Astfel, trebuie

respectate

cele patru

condiţii

de

realizare ale

acestui

proces: comunicare,

coordonare, cooperare şi în final, parteneriat. Aceste condiții sunt importante pentru decizia privind tipul de relaţionare pe care se poate miza, pentru un anumit partener din cadrul comunităţii. Biserica poate contribui ca factor important la cultivarea trăsăturilor morale pozitive: acceptarea diversităţii, respect, dragoste pentru semeni. Date fiind importanţa şi respectul manifestat de membrii unei comunităţi faţă de biserică este recomandabil să folosim intervenţia şi suportul oferit de aceasta în transmiterea unor mesaje către comunitate. Autorităţile locale, oferă grădiniţelor şi şcolilor sprijin concretizat prin fonduri, resurse materiale, facilitarea obţinerii unor resurse financiare extrabugetare. Acţiunile în care autoritatea locală poate interveni sunt: asigurarea unor resurse materiale şi financiare pentru grădiniţe şi şcoli; asigurarea condiţiilor optime pentru desfăşurarea activităţilor întrun spaţiu sigur şi confortabil (utilităţi, amenajarea spaţiilor de joacă); facilitarea unor donaţii şi sponsorizări în bunuri materiale; alocarea unor spaţii la dispoziţia unităţilor de învăţământ din localitate; colaborare în organizarea de activităţi culturale şi sportive. Agenţii economici - reprezentă actori importanţi pe piaţa muncii în viitor. Pentru a atrage un agent economic instituţia trebuie să cunoască: agenţii economici aflaţi în proximitatea unităţii de învăţământ; tipul de servicii sau produse pe care agentul economic le poate oferi grădiniţei sau şcolii ca partener; setul de nevoi pe care agenţii economici le pot formula; modalităţi de sensibilizare şi atragere a agenţilor economici etc. Toţi agenţii economici sau persoanele fizice care au răspuns, într-un fel sau altul, solicitărilor grădiniţei, trebuie menţionaţi de fiecare dată când se iveşte ocazia în cadrul întâlnirilor cu părinţii, în cadrul diverselor manifestări organizate de autorităţile locale, în interviuri sau în diverse rapoarte de activitate. Mass-media - Ziarele, revistele, radioul, televiziunea şi Internetul sunt canale care, prin informaţiile difuzate satisfac o nevoie fundamentală a omului modern: informarea. Aceste canale de comunicare realizează mai mult decât o informare. Ele influenţează, orientează şi dirijează opinia publică, interesele şi motivaţiile oamenilor, conştiinţele chiar dincolo de propria voinţă. Indiferent de proiectul educaţional al unei instituţii de învăţământ, mass-media trebuie să fie un partener constant prin care activităţile să fie cunoscute şi recunoscute în comunitate. Organizaţiile Nonguvernamentale au fost şi sunt în permanenţă factori activi în reţelele educaţionale contribuind cu programele lor la susţinerea drepturilor copiilor, tinerilor, adolescenţilor, la promovarea egalităţii şanselor educaţionale, la educarea şi consilierea familiei, la atragerea de fonduri financiare şi materiale, la promovarea imaginii grădiniţelor şi şcolilor, la formarea de formatori, mediatori, cadre didactice, la facilitarea unor parteneriate interne şi externe, la dezvoltarea unor reţele comunitare precum şi la analizarea unor nevoi comunitare.

Instituţiile de cultură - Este importantă atragerea instituţiilor culturale spre promovarea specificului comunităţii prin publicarea unor materiale didactice privitoare la istoria şi cultura grupului respectiv. Se pot organiza parteneriate cu centre culturale pentru copii şi familiile acestora, iar în cadrul acestora copiii pot studia şi îşi pot dezvolta abilităţile şi talentele, şi unde pot deveni conştienţi de drepturile lor. Poliţia - Proiectele de parteneriat educaţional cu Poliţia au ca argument educaţia copiilor pentru cetăţenie democratică în vederea formării unor cetăţeni activi şi responsabili. Prin acţiunile desfăşurate în acest sens, copiii îşi însuşesc concepte cheie: libertate, justiţie, egalitate, solidaritate, cunosc modul de funcţionare a instituţiilor democratice, înţeleg rolul drepturilor omului în viaţa cotidiană, sunt puşi în diferite situaţii de a-i respecta pe cei de lângă ei, îşi formează deprinderi de a-şi proteja propria persoană şi pe ceilalţi. Poliţia rutieră, familiarizează copiii cu regulile de circulaţie pentru pietoni cu aplicarea zilnică a celor însuşite pe parcursul derulării acestor proiecte educaţionale. Şcoala este instituţia care realizează în mod planificat şi organizat sprijinirea dezvoltării individului prin procesele de instruire şi educaţie, concentrate în procesul de învăţământ. O şcoală eficientă este partenera elevului, de aceea este important să atragă în procesul didactic toate resursele educative ale societăţii, pe care le identifică, le implică şi le foloseşte activ (familie, comunitate). Colaborarea cu alte instituţii nu este întotdeauna uşoară, dar este o datorie a şcolii să ajungă la comunitate, să încurajeze şi să convingă organizaţiile să se implice.

ANALIZA SWOT ȘI IDENTIFICAREA UNUI PARTENERIAT ÎN FUNCȚIE DE NEVOI” I. CURRICULUM PUNCTE TARI

 PUNCTE SLABE

 Şcoala dispune de documente curriculare



oficiale:

planuri-cadru,

programe

şcolare,

Oferta CDS, in cazuri izolate, nu prezintă

o continuitate pe mai mulți ani de studiu.

metodologii de aplicare a programelor, ghiduri şi standarde de evaluare.  Curriculum la decizia şcolii diversificat, care ţine cont de dorinţele eleviilor, baza materială şi încadrare;  Preocupari în direcţia predării cunoştinţelor prin introducerea softului educaţional;  Surse

informaţionale

bogate:

manuale,

auxiliare didactice, bibliotecă, internet, OPORTUNITĂȚI

AMENINȚĂRI

 Majoritatea părinţilor colaborează cu cadrele didactice în vederea procurării de auxiliare. selecţie riguroasă în vederea achiziţionării. exigenţei

părinţilor

Nu toţi elevii au posibilitatea să-ţi

procure auxiliare şcolare;

 Oferta mare de auxiliare didactice permite o  Creşterea

 

Existenţa

unor

necorelaţii

între

programele şcolare de la învăţământul primar faţă

de

cu cele de la învăţământul gimnazial;

serviciile pe care le oferă şcoala, disponibilitatea



acestora la colaborare

unele obiecte.

Starea fizică precară a manualelor la

II.RESURSE UMANE PUNCTE TARI 

PUNCTE SLABE

Personal didactic titular calificat,

majoritatea cu gradul didactic; 

Personal

didactic

auxiliar

bine

Personal nedidactic constiincios si

disciplinat;

Conservatorism în utilizarea metodelor

activ-participative

pregatit la toate compartimentele; 



de

predare-învăţare-

evaluare la ciclul gimnazial; 

Valorificarea insuficientă a datelor

obţinute în urma monitorizării şi controlului activităţii didactice



Elevi dotaţi pentru activitatea de

performanţă; 

Participarea cadrelor didactice la

cursuri de formare pe o tematica diversă;



Cadrele didactice au abilităţi în

domeniul IT şi preocupări pentru predarea lecţiilor asistată pe calculator. OPORTUNITĂŢI 

AMENINŢĂRI

Legislaţia muncii permite angajarea  Fluctuaţia personalului didactic suplinitor;

de către şcoală a personalului calificat

 Scăderea numărului de copii din circumscripţie creaza probleme de încadrare

pentru compartimentele deficitare; 

Părinţi care solicită şi manifestă

interes pentru o pregătire de calitate; 

cu personalul didactic.  Creşterea numărului de elevi proveniţi din

Număr mare de solicitări de

familii monoparentale sau din familii emigrate în ţările UE;

înmatriculare din alte sectoare ale

 Lipsa de timp a părinţilor conduce la o slabă

municipiului; 

Alocarea unei sume importante de la

implicare a familiei în viaţa şcolii.

bugetul de stat pentru formarea continuă a  Ponderea semnificatică a elevilor de etnie romă (neșcolarizarea fetelor).

cadrelor didactice.

III. RESURSE MARTERIALE PUNCTE TARI

PUNCTE SLABE

 Şcoala dispune de un local nou, spaţios, amenajat cu toate utilităţile necesare;  Şcoala deţine autorizaţie de funcţionare;  Baza

materială

bună

în

continuă

modernizare;  Realizarea de venituri extrabugetare din închirieri de spaţii, donaţii şi sponsorizări;  Şcoala dispune de o bază didactică bună, înnoita permanent prin eforturi proprii, de manuale, auxiliare didactice;  Conectarea la Internet.

 Lipsa unei evidenţe si a unui control în vederea recuperării pagubelor realizate de către elevi;  Unele cadre didactice nu îşi asumă responsabilitatea gestionării şi întreţinerii bunurilor din sala de clasă;  Lipsa unui proiect cu finanţare externă;  Utilizarea incorectă a utilităţilor de către elevi.

OPORTUNITĂŢI  Descentralizarea

AMENINTARI finanţării

şi

autonomia Bugetul limitat al comunităţii locale faţă de

instituţională permit o gestionare mai eficientă a

nevoile şcolii.

fondurilor;  Solicitările de închiriere a spaţiilor şcolare în condiţii avantajoase pentru şcoală;  Alocarea de catre Primarie a fondurilor financiare necesare în vederea asigurării de condiţii materiale decente;  Programe naţionale de dotări cu material didactic pentru laboratoare şi sala de sport şi cu carte şcolară pentru bibliotecă. IV.RELAŢII COMUNITARE ŞI DE PARTENERIAT PUNCTE TARI

PUNCTE SLABE

 Colaborarea cu Primaria, Politia municipului, Număr mic de proiecte de parteneriat cu şcoli Politia sanitara, Pompierii, Oficiu pentru protectia consumatorului;

din municipiu şi din ţară;

 Inconsecvenţa în promovarea imaginii şcolii în

 Colaborare bună cu preoţii Bisericii Sf. Mina;

comunitate.

 Colaborare cu Teatru“Carabuş” şi cu Biblioteca Judeţeană “Panait Istrati”;  Relaţii de parteneriat cu Consiliul Reprezentativ al Părinţilor; OPORTUNITĂŢI

AMENINŢĂRI

 Paletă largă de oferte pentru proiectele de  Timpul limitat al părinţilor conduce la o parteneriat;

slabă implicare a acestora în viaţa şcolii;

 Asistenţă de specialitate în realizarea de proiecte  Perceperea eronată de către o parte a de parteneriat;  Suport din partea părinţilor privind realizările şi performanţele şcolii;  Deschiderea spre colaborare a instituţiilor şi organizaţiilor din comunitatea locală.

comunităţii a problematicii activitatea şcolii.

vaste din

INSPECTORATUL ŞCOLAR JUDEŢEAN BRĂILA INSTITUŢIA ORGANIZATOARE: ŞCOALA GIMNAZIALĂ „NEDELCU CHERCEA” STR. DEVA, NR. 11, BRĂILA

PROIECT

EDUCAŢIONAL

I. TITLUL PROIECTULUI „ÎMPREUNĂ ÎN DIVERSITATE” II. ORGANIZATORI ŞCOALA GIMNAZIALĂ „NEDELCU CHERCEA”, BRĂILA III. PARTENER BIBLIOTECA JUDEȚEANĂ ,,PANAIT ISTRATI”, BRĂILA IV. COLABORATORI MUZEUL DE ISTORIE ,,CAROL I” BRĂILA

V. DURATA PROIECTULUI Ianuarie – iunie 2019 VI. DESCRIEREA PROIECTULUI SCOPUL PROIECTULUI Proiectul a fost iniţiat din necesitatea cunoaşterii obiceiurilor, a muzicii şi dansurilor specifice fiecărei culturi precum şi a cultivării toleranţei între etnii, ştiut fiind faptul că, România este un model al interculturalităţii şi a convieţuirii paşnice între toate culturile. Recunoaşterea şi respectarea diferenţelor culturale prin valorificarea pozitivă a celorlalte culturi. Colaborare şcolii cu instituţiile implicate în vederea realizării scopului propus.

OBIECTIVELE PROIECTULUI - educarea şi formarea interculturală a copiilor; - pregătirea copiilor în sensul dezvoltării personale şi a inserţiei în comunitate; - necesitatea cunoaşterii valorilor culturale ale diferitelor etnii; - satisfacerea unor nevoi comunitare specifice educaţiei;

BENEFICIARI - grupul ţintă: - elevii claselor V - VIII de la Şcoala Gimnazială „Nedelcu Chercea” - elevii din invăţământul gimnazial , părinţii - cadre didactice - instituţiile partenere şi colaboratoare în proiect ECHIPA DE PROIECT - coordonatori proiect: învăţător, profesori, bibliotecar, muzeograf; RESURSELE PROIECTULUI Resurse umane: echipa de proiect, elevi, părinţi Resurse materiale: spaţiile de învăţământ din şcoală spaţiul Secţiei de Istorie calculator, aparat foto, videproiector, diplome, premii, costume populare Resurse financiare : asociaţia de părinţi a şcolii. VII. ACTIVITĂŢILE DESFĂȘURATE “ Împreună în diversitate” – cunoaşterea etniei existente în școala noastră Vizită la bibliotecă Joc de rol: De-a bucătarii Expoziție de bucate tradiționale specifice etnie rome: Vizionare CD-uri cu diferite dansuri româneşti, țigănești Cântece Desen: - Prietenul meu Parada costumelor reprezentative pentru români și romi. VIII. REZULTATELE PROIECTULUI - editarea unui CD/DVD cu momentele semnificative ale activităţilor desfăşurate în timpul proiectului - afişe ale proiectului, postere, 30 diplome IX. EVALUAREA PROIECTULUI - interpretarea rezultatelor chestionarelor pentru a cunoaşte impactul proiectului asupra grupului ţintă - realizarea unei sesiuni de referate cu tema ,,multiculturalității” - acordarea diplomelor pentru elevii implicaţi în proiect