Tot

Arta si Creatie in anotimpul PRIMAVARA

2009

2009

2

MOTTO:

,,

P

RIMAVARA este pentru suflet un suras al infinitului’’ VICTOR HUGO

3

4

In realizarea proiectului s-au urmarit urmatoarele continuturi: •

crearea de poezii si de eseuri care au la baza anotimpul primavara;

•

infrumusetarea creatiilor literare cu ajutorul unor tablouri colective;

•

prezentarea unui scurt documentar;

•

prezentarea creatiilor literare sub forma de carte.

Literatura, ca parte integranta a artei, poate deveni fascinanta deoarece creatia ei devine purtatoare de mesaj formativ, punanadu-si amprenta asupra elevilor. Ei percep lumea creatiei altfel decat adultii. Hotarul dintre real si imaginar in viziunea si acceptul lor e aproape insesizabil. 5

6

Folosind magia cuvintelor, ei au creat, prin ochii mintii, o lume cu caracter personal, inzestrata cu caldura, culoare si liniste sufleteasca. De indrumator depinde ca ei sa-si pastreze caldura sufleteasca, inocenta pentru a-si croi drumul spre maturitate cu o convingere deplina a biruintei binelui asupra raului. Elevii claselor a V-a, a VI-a, a VII-a si a VIII-a au creat o lume fantastica, asa cum numai sufletul lor pur o poate concepe. Cuvinte vrajite asezate in versuri par a fi o incantatie facuta primaverii, ca o zana buna asezata in inima lor gingasa si curata, lipsita de prejudecati. Ca indrumator, nu am putut decat sa-i ajut pentru a-si exprima in vers si culoare primavara asa cum o simt ei. Purtandu-le pasii prin labirintul obstacolelor, ei le vor infrunta intr-un mod constient, pastrandu-si nostalgia si dorinta arzatoare de implinire a viselor lor. Arta si creatia ii va ajuta in exprimarea lor libera dezvoltandu-le interesul de a citi, rasfoind cu placere paginile cartilor imbogatindu-si cultura, devenind integri, receptivi totdeauna la tot ce e bun, frumos, sanatos si trainic. Astfel, orizontul lor va deveni sesizabil, sigur si cu dorinta fierbinte de afirmare. Investind in ei, investim in viitorul nostru, asigurandu-ne de o natiune statornica, bazata pe principii adevarate.

7

Andreea Patrascu

S

ub clar de luna Cavalerul Luminii suspina in taina dupa Zeita

Primaverii, inchinandu-i toate comorile sufletului prin creatiile literare. ,,Din nou piersicul a-nflorit Si primavara-i timpurie. Credeam ca zambetu-a murit Ca inima-mi a imbatranit… Dar ai venit, TU, reverie! Te porti normal, nimic ai spune Si totusi-n aer urme lasi. Te-ndrepti spre soare-n, fata iti apune.. Cine te-ar intelege-n lume? La pasul tau ai vrea alt pas? Ramai o diva, neinteleasa, De lumea mica cat un pumn Privirea ta, mereu semeata Astrale lumi tot cerceteaza 8

S-ajungi acolo unde-i… ce? Ramai mereu cutezatoare, Tu sa-i-ntelegi caci ei n-au cum. In mintea ta patrunzatoare, Luceafar vei gasi sub soare? Il vei gasi dar nu stiu cand! Ramane-voi mereu in umbra Privindu-te cum infloresti… Iar inima ta de mult sfanta, Se va-nalta-n jertfa scumpa Cununa de lauri sa primesti!’’

Purtand-o in suflet pe Zeita, Cavalerul Luminii transforma sentimentele in cuvinte le ofera viata si spera ca aceste comori sa devina niste adevaruri. Adevarul pe care si-l doreste este atat de mare si de intens provacandu-i suferinta. Ganditoare, Zeita se-ntreaba : Finalul adevarului va fi cel al unui basm ? Simtind gandul Zeitei din sufletul Cavalerului se iveste o raza de lumina dandu-i putere sa lupte pentru a-si indeplini visul etern. Dar, lupta va fi dificila, zmeii cei rai o tin pe Zana prizoniera, nici un print nu a reusit sa o salveze, oare se va gasi cineva c-un suflet cald si primitor sa o salveze ? Cu siguranta, un cavaler se arata din umbra si nu-si doreste altceva decat recunostinta Zeitei, intelegand ca nu-si poate depasi statutul de muritor, doar ea va fi cea care-i va decide soarta. Prizoniera in castelul noptii Zeita sufera enorm, pe zi ce trece sufletul pur i se stinge, zambetul frumos nu mai are putere sa-i lumineze fata si in curand va apune. Adormind cu lacrimile pe fata, Zeita isi imagineaza o lume plina de liniste inconjurata de frumusetile eterne ale naturii. Valsul naturii atrage cele doua suflete, iar iubirea vesnica a Cavalerului va ramane lipita de sufletul Zeitei devenind nemuritoare. Aceasta accepta ca sufletu-i sa fie hranit cu iubire, protectie, vorbe dulci, pentru a se vindeca si a renaste. Cavalerul Luminii gandeste fericirea ca un om de rand si spera ca Zeita Primaverii sa-i ofere bunatate, facandu-l fericit pe sarmanul muritor, fiind gata sa renunte la eul launtric de dragul ei. 9

Acesta este dispus sa renunte la tot numai daca Zeita ii va ramane alaturi cu sufletul cald si bland. Cu mult timp in urma onoarea Cavalerului a fost batjocorita de un suflet ,,ratacit’’ si niciodata nu a mai cautat un alt palat pana in clipa cand a zarit o raza de soare si anume tu, Zeita a Primaverii. Apartinem unei lumi mici unde muritorii au parti sufletesti ascunse si nu pot renunta la puterea jertfei prin iubire. Singura dorinta este de a sluji sufletul Zeitei macar o zi. Ochii ei tremura de durere la auzul acestor cuvinte si viseaza ca ochii Printului sa se oglindeasca in inima ei, oferindu-le un sarut interminabil. Totul pare un vis fara sfarsit. Obosit de atata dor si patima cavalerul se asaza pe marginea unui lac, in iarba deasa si adoarme. Deodata, cand linistea apasa intreaga natura, chipul iubitei reapare pentru a-i oferi linistea spre care tinde asteptand soapta divina. Visul lui este asemanat cu valsul unei frunze purtata in zbor si nu poate fi inca atins. „Privesc mereu spre zari senine Dorind chipul tau sa ti-l privesc Sa zbor as vrea sa vin la tine… Ma indoiesc ca ar fi bine Si ma potolesc! Privesc mereu spre zari albastre Si-n cer gandurile sa-ti prind, Sau poate sunt sa de inalte Nici nu le-as intelege, toate, Vreau sa le ating!” Ascultand aceste versuri, din sufletul Zeitei izvoraste o cascada de sentimente placute si simte pasii Cavalerului calcand pietrele spalate de aceasta apa. Cavalerul leaga un juramant etern de a curata pietrele spalate oferindu-le stralucire… Noaptea magica a inconjurat sufletul Cavalerului si l-a stins in soapta lasandui, Zeitei drept mostenire ,,Creatia Sa’’... „O, nestemata, de te-as prinde In gratii de lacrimi, nu din fier

10

Zeita mea cea dulce, Iti las Creatia mea!’’

***

11

12

13

14

Trairi interioare

P

rimavara imi place asa de mult

pentru ca, nemultumit de ,,prizonieratul” iernii, simt nevoia sa alerg sub cerul albastru, sa simt mirosul de pomi infloriti, sa privesc lumea fascinanta a gazelor, sa admir lupta extraordinara a pasarilor calatoare venite ,,de peste mari si tari”. Ma bucur de soare, rad in soare si am un chef… nebun de viata! Imi place sa-i vad pe toti din jurul meu zambind, desi tot mai des vad fruntea tatalui meu incruntata. As dori sa imbratisez toti oamenii necajiti si sa nu mai vad copii suferind. Desi la televizor aud despre ,,masuri de eradicare a saraciei”, vad tristete in ochii multor colegi. Primavara insa, isi ravarsa caldura peste toti si ne incalzeste sufletul cu speranta! Tonul scrierii mele e putin umoristic fiindca veselia aduce dorinta de viata. Fiecare din animalele din curtea noastra are un nume, si cand ma joc cu ele descopar ceva nou! Asa de vii sunt culorile florilor primavara si atata zambet, incat simt ca de multe ori chiar pot sa plutesc pe aripile vantului! Creatia artistica intitulata ,,Primavara pe lacul tacerii” a fost inspirata din poeziile citite la ora de limba romana, din cele citite in particular, dar si din benzile desenate Disney. Dintr-o floare pura nu poate sa iasa decat o zana buna cu numele Primavara!

*** 15

16

PRIMAVARA

P

rimnul zambet al primaverii a aparut, dezbinand farmecul

glaciar al ierinii, puterea gingasilor si purilor ghiocei a invins zapada. Vazduhul miroase a iarba proaspata. In livezi vad pomii infloriti, natura s-a imbracat intr-un verde crud. In padure, ursul si-a reluat plimbarea ca un domn stapanitor, iar albinele au inceput sa stranga polenul florilor. De langa lacul din padure se aude oracaitul broastelor. Un cer de primavara pluteste pe apele aurii ale vazduhului. Lugerele verzi ale florilor impanzesc natura, iar petalele lor par niste dansatoare in bataia vantului. Soarele este mai darnic in lumina, zilele s-au marit, iar noptile s-au micsorat. O data cu sfarsitul iernii, incep zilele senine de primavara. Viata parca se umple de lumina, mai ales cand vezi cum firele gingase de ghiocel ies de sub stratul de zapada.

17

Soarele de primavara iti lumineaza viata, mireasma florilor in adierea vantului iti trezeste sentimente de bucurie si fericire in acelasi timp. Copacii se trezesc din somnul lor lung cat iarna. Scotandu-si capul din pamantul inca inghetat, pana si soarelui i se incalzesc razele reci, incurajand efortul micutelor floricele de a invinge inca o data iarna. Asa se face ca acum, primavara a reusit din nou sa castige inimile noastre. Iarba verde, aparand impreuna cu gingasii ghiocei, a chemat cu ea si toate vietatile pamantului, ce au stat pana acum ascunse de ghearele afurisite ale iernii. Acele gheare... s-au transformat in miresme imbatatoare ce apartin florilor, care au reusit sa infloreasca. Insa vazand ca, pana la urma, chiar si acestea voiau sa scape din inchisoarea de gheata, s-au convins sa riste si au atins oglinda cu piciorusele lor calde, impingand-o involuntar in apele recunoscatoare ale lacurilor. Alaturand astfel, isi aduna, recunoscandu-se invinsa, pana si ultimii fulgi de nea, curatand pamantul de ultimele semne ale recelui anotimp ce tocmai a depasit granitele anului. Campia se umple de un zambet dulce, parca stergand cu un burete parfumat toate amintirile de asta-iarna. Amintindu-ti ca mirajul fericirii vesnice va disparea dupa cateva luni, te lupti cu gandul ca viata iti ofera doar bucurii de moment, ca tu poti sa le pastrezi, trebuie sa inveti sa le pretuiesti, tocmai pentru durata lor scurta. Totul depinde de felul in care noi respectam ceea ce involuntar ni se daruieste.

***

18

19

INTAMPINAREA PRIMAVERII

A

sosit de dimineata,

Pe un camp plin de verdeata; In alai gazele-s mii Si zburdalnicii copii! Dintr-un ulm priveste-o cioara La un pui de caprioara Si la turma de mioare Coborand cu miei spre vale Sa-i adape la izvoare!

Un broscan facandu-si somnul A dat la surate tonul Si-auzindu-i din zavoi 20

Le raspunde-un pasaroi: Stati, sa o intampinam si noi!

O gaita suparata Iute a sarit la cearta! Panii-stati mugur de floare Ce stau sa plesneasca-n soare Viata-prins din nou culoare!

***

PRIMAVARA

P

rimavara a sosit

Pe toti ne-a inveselit! 21

Flori frumoase ne-a daruit Si pe toti ne-a imbogatit!

Cu miresme de cicoare, Pasarele cantatoare, Cu fluturasi peste tot, Parca totul e un joc.

Totul e in veselie, Mieii zburda pe campie Si copiii bucurosi Stau p-afara gloriosi.

***

22

23

24

Trairi interioare

I

n sufletul meu, primavara are o conotatie aparte, asa cum Vivaldi

a incantat cu muzica lui mii de generatii. Parfumul florilor de zarzar inseamna, de fapt, victorie deplina asupra gerului, asupra unei lumi reci, ostile vietii. „Pui mici, cu puf galbui” reprezinta o realitate de necontestat a tot ce inseamna prezent si viitor. Gazele si pasarile calatoare exprima o dorinta nestramutata nu doar de libertate, ci si de multa miscare, spatiu, caldura, bucurie. Primavara descatuseaza energii, culori, iar tot ce inseamna retineri, inhibitie e dat la o parte. Eu nu pot tine o pasare in colivie fiindca ar semana cu o condamnare. Desi nu sunt decat o eleva si nu artist, cine stie?... Mi-am exprimat in aceste randuri crezul, deoarece acest anotimp ma reprezinta. Gandurile mele sunt flori de zarzar, indraznete, parfumate, primele care apar. Imi place sa iau initiativa si nu mi-e teama de provocare. Acesta e si motivul pentru care mica mea creatie se sfarseste: “Iar diseara in zavoi O vom saluta si noi”. Generatia tinerilor vine sa sustina viitorul si sa infrunte gandirea adultilor bazata pe minciuna, ipocrizie, castig de bani indiferent de sursa din care provin. Creatia artistica a clasei noastre intitulata sugestiv “Primavara pe aripi de fluture” credem ca reprezinta gingasia, modestia, nostalgia pe care o regasim in culorile fluturelui, iar metamorfoza lui arata cel mai clar trecerea de la inocenta la maturitate. Dorim sa ne exprimam liber prin creatie si arta, fara prejudecati. ***

25

26

27

Primavara

E

ste o zi frumoasa de martie. Soarele se bucura de o cucerire

totala a cerului. In aceasta luna a martisorului florile, fiicele Primaverii, au inceput sa-si ridice capsoarele in blanda mangaiere a soarelui. In paduri, in sate, chiar si in orase, in pomi au inceput sa se zareasca pasarelele calatoare bucurandu-ne cu prezenta lor. Aceste pasari cu un penaj atat de colorat vin sa ne incante cu trilurile lor. In stupi, albinele si-au inceput forfota de la cele mai mari la cele mai mici, toate ajutand la curatarea si purificarea stupului. Mugurul timid al copacilor prinde viata pentru o noua generatie. De-a lungul lacului cristalin se ivesc in razele soarelui pestisorii jucausi incantand privirile cu dansul lor. Primavara este simbolul invierii si al spiritualitatii.

***

PRIMAVARA CU BUNICII 28

I

n sfarsit! Mult asteptata vacanta de primavara a sosit!

Obosita de viata orasului ma refugiez la bunicii mei. Ajung seara tarziu si, dupa ce bunicii mei ma saruta, nemultumiti de cum arat, ma asaza la masa. Mancam mamaliga cu branza si lapte fiert, de capra. In “odaia buna” am patul pregatit, iar din sifonierul cu usile deschise iese un miros de levantica. Sub perna bag mana si gasesc fire de busuioc… - Sa alunge raul! spune bunica. - Sa vina zana buna la tine, frumoasa mea si sa te mangaie! Ma saruta pe crestet si iese din camera. Bunicul, putin schiopatand din cauza unui glont din timpul razboiului, vine langa mine si, din ochii lui mari, albastri, curg doua lacrimi mari, mai curate decat roua diminetii. Asa i se intampla de cate ori vin la el. Deasupra patului unde dorm, e atarnat un tablou cu portretul mamei lui. Toti spun ca as fi pictata eu. - Maine dimineata mergem in crang! spune bunicul. Chiui de bucurie si-i sarut obrajii. Avem atatea secrete pe care doar noi doi le stim. Dorm dusa si ma trezesc cu pofta de viata. Bunica pune masa iar eu mananc hulpav. - Usor, usor ca nu dau turcii! striga bunica razand. - Dar, e asa bine la voi bunico, parca ati fi pe alt taram! - Cand vom pleca… - Unde bunico?... ma fac ca nu inteleg. - Pe celalalt taram, sa nu ne dai uitarii, sa nu vindeti casa, ca atunci chiar am muri. Sa stii, Ruhama, ca noi vom fi mereu aici si te vom iubi. Casa asta e facuta nu doar cu mainile, ci si cu sufletul. - Nu te mai necaji, bunico! Ii raspund stergandu-mi lacrimile pe furis. 29

Plec cu bunicul in crang. Deja pasarelele sau “lautarii lui Dumnezeu pe pamant”, cum le spune bunicul, se intrec maiestru in triluri fermecatoare. Zaresc un cuib si-l arat bunicului. Zambeste si ma ajuta sa ma urc. Sunt cinci pui dragalasi ce isi deschid ciocurile flamande. Sunt inveliti in “aur moale” cum am exclamat prima oara, in urma cu zece ani, cand am venit cu bunicul in crang. - Cucu, cucu! Cucu, cucu! - Domane ajuta, l-am auzit si anul asta! Spune bunicul, facandu-si semnul crucii. O veverita ne tintuieste o clipa cu privirea, apoi sare in alte crengi. Langa un stejar zaresc cateva musuroaie de cartita si urmele de la ramatul unor mistreti. Mergem mai departe si ne oprim langa un izvor, ca si in ceilalti ani. Ne asezam pe iarba si asteptam. Pe la amiaza auzim pasii ei. Anul acesta are doi pui. Sunt asa frumosi! Au ochii limpezi si sfiosi, iar petele albe, rotunde, par pictate. Stau cu mana intinsa si sunt foarte emotionata. Va veni oare? Cu pasi sovaielnici, usori, caprioara mea iubita, vine si mananca bucatele de zahar. Apoi imi linge mana ca un gest de multumire. A salvat-o bunicul in urma cu cinci ani. A cumparat-o de la un om care a prins-o in lat si dupa ce a crescut-o pana in toamna, cu lapte de capra, i-a dat drumul. O gargarita isi opreste zborul pe umarul meu. - Ai grija domnisoara! Hm!... Ai grija! Spune bunicul sugubat. - Mai e bunicule, mai e! Daca nu seamana cu tine, nu va fi nimeni! ii raspund pricepand aluzia dumnealui. Ajunsi acasa, sub zarzarul inflorit, bunica pune masa. Miroase frumos, a ciorba de fasole, sarmale si cozonac la cuptor. - Bunico, dar ce sarbatoare e azi de ai facut sarmale si cozonac? Abia e saptamana floriilor! 30

- Cum? spune ea, prefacandu-se suparata. Ai venit tu, primavara noastra! Lumina ochilor mei! Si ma saruta zgomotos. Ii cuprind pe amandoi in brate si le spun: - Dar fara voi n-ar inflori pomii si n-ar mai fi nici soare cald! Anul acesta au inflorit din nou zarzarii, dar bunicul nu a mai avut rabdare sa-i vada...

***

BUN VENIT, PRIMAVARA !

31

D

intr-un zarzar inflorit

Se aude-un ciripit De pui mici, cu puf galbui, Juri ca-s fii Soarelui!

Dimineata in racoare Canta o privighetoare, Un cuc sur este tenor Cu aer de-ambasador! Iar o barza, din greseala, A aterizat pe scoala. Ies copii buluc s-o vada Ei s-amuza, ea... larg casca!

Lebada-i ca o regina, Maiestoasa si-asa fina, Iar salbatice ratuste Parca vor din nori sa muste!

Au venit din departare, In haine de sarbatoare, Randunele si cocori, Le privesc, si-mi dau fiori!

Zburda miei si caprioare, Zboara gaze mii sub soare, Iar sub pomii infloriti 32

Stau un stol de pitulici!

Vin cu toti sa concerteze, Primavara sa-o venereze, Iar diseara in zavoi, O vom saluta si noi!

***

PRIMAVARA IN SUFLET SI IN VIATA

P

Toata natura inflorind rimavara a

venit, Pe geam privesc inca o data

In noaptea gri si instelata Lumini la geam se-aud lovind,

Si mai zaresc ceva: E mic, marunt si e rotund

Parca sunt rupte dintr-un film

Dar stii ce e?...

Cu ingeri si fantasme. E stropul fericirii, Pasarelele-au sostit

Taramul nemuririi,

Vremea calda sta sa vada

Anotimpul sperantei 33

Anotimpul dragostei de viata!

Primavara bine ai venit!!! La mine-n suflet si in viata!

***

PRIMAVARA

N

atura duioasa, natura M-ai inveselit acum

Cand am vazut o miscare Spalandu-te pe ochi din somnul anotimpurilor.

Mi-ai redat acea stralucire Sa te ravar, draga primavara Aranjata intr-o rochie verde de matase.

Florile gingase au inceput sa-si deschida petalele Au inveselit parca sufletul meu si aerul din vazduh Dandu-i aerului o imagine mirifica Ca primavara a sostit cu minunatiile ei.

*** 34

PRIMAVARA

D

e sub mantia de

argint,

In vazduhul inflorit

Sta sa iasa zgribulit,

Randunelele au sosit,

De-o codita atarnat,

Iar pe campul inverzit

Ghiocelul parfumat!

Florile au inflorit.

Este mandru si dorit,

Totu-i adus la viata,

La noi iarasi a sosit.

Primavara-mi da speranta

El vesteste-n toata tara

La un an cu fericire

Ca soseste primavara!

Bucurie si iubire!

** *

Puiul si cocosul 35

D

e ce verdele nu-i rosu?

A-ntrebat un pui cocosul. Sta cocosul incruntat Si-i raspunde: Cap patrat! Fiindca albastrul nu e roz!

Insa asta nu e tot Daca ar oua purcica, Sau de-ar latra vitica, S-ar zbura pe sub pamant, Tu n-ai mai fi pui natang!

Zice puiul incurcat: Astea unde le-ai-nvatat? Tantos cocosu-i vorbeste: Asta chiar nu te priveste!

Dar, pentru cultura ta, Am absolvit Academia. Am patruns stiinta toata. Cu profii: un bou si-o vaca, Psiholoaga mi-a fost capra, Sportul l-am facut cu iapa, Iar la logica o oaie!

Mandrul cocos se-nfoaie 36

37

Neatent, iesi din curte. Si l-a infascat o vulpe!

*** Morala: Va spun voua dragi fartati Sa nu mergeti inganfati. C-aveti prea multa stiinta Fiti smeriti, asta-i credinta!

38

Trairi interioare

I

ntotdeauna privirile sunt atrase de ,,pomii’’

falnici care infrunta capriciile vremii, dar niciodata nu bagam in seama ,,frunzele’’. Acestea, insa, din punctul nostru de vedere, fac sacrificiul suprem, deoarece nascandu-se din ramuri, primavara, cresc cat pot de repede din hrana ,,pomului’’, acesta devenind viguros. Cand el este suficient de hranit, isi lasa usor ,,frunzele’’ sa cada, in bataia vantului de toamna. Acestea, ruginite, se lasa calcate in picioare fara sa tipe de durere sau sa strige ca, fara ele, pomul ar fi murit. Asociem visele noastre, ale primaverii vieti, cu ,,frunzele’’, considerandu-le o jertfa pe altarul creatiei, facand arta sa mearga mai departe ca si ,,pomul’’ ce-si intinde falnic ramurile catre cer. Aceasta imbratisare este sustinuta in tacere de aceste ,,frunze’’ pasnice, nascute cu dorinta de a muri, fara a-si cere 39

dreptul la recunostinta, dar cu satisfactia ca visul lor s-a inplinit: ,,pomul’’ traieste, e puternic si va infrunta gerurile naprasnice. Credem ca aceasta creatie pe care am gandit-o ,,Primavara pe o frunza’’ reprezinta cel mai bine trairile noastre sufletesti fiindca putem asemana ,,frunza” cu un cuvant, iar ,,pomul’’ cu lumea. Va puteti imagina o lume fara comunicare prin cuvinte? Dar lipsita de copii? Creatia noastra doreste sa atraga atentia, in mod pasnic, asupra nazuintelor noastre de a ne exprima liberi. Dorim sa fim ajutati pentru a ne exprima gandurile fiind constienti ca aceasta se poate numai prin studiu. Cuvintele, ca si ,,frunzele’’, sunt incarcate cu sens si folosite corect, pot realiza o armonie, creand ,,frumosul’’. Ce ati spune in locul cuvantului ,,frumos’’? Noi am pune un ,,copil’’, o ,,zana’’ si… o ,,frunza’’!

***

PRIMAVARA ETERNA

40

D

eschid ochii larg si o lumina puternica imi

mangaia trupul. Ma duc la fereastra si vad doua turturele pe pervarzul acesteia. Imping usor fereastra si racoarea unei dimineti de primavara imi dezmiarda trupul si sufletul. Un fluture poznas imi intra in camera si se asaza pe trandafirul primit de ziua mea. In contrast cu rosul aprins al trandafirului si razele stravezii de soare, fluturasul avea o culoare divina, nemaintalnita. Am ramas cateva clipe uimita de splendoarea micutului fluturas. Ies in curte si privesc atent la gazonul meu din fata casei. Culoarea sa este atat de vie de parca nici nu ar fi existat ceva sub omatul gros din iarna. In gradinita mea cea mica un ghiocel statea intre patru zambile albe. Parfumul florilor m-a uimit. Eram imbatata de aceasta mireasma a florilor de primavara. Totul primise viata, iar eu paream a nu cunoaste aceste lucruri. Catelusul meu pufos alerga de zor o vrabiuta jucausa. Veselia lor se citea pe chipul fiecaruia. Gazele erau in jurul meu. Era o lume de vis. Intr-un cuvant, o data cu venirea primaverii toata natura renaste. Totul revine la viata dupa o iarna lunga si geroasa.

***

41

42

43

PRIMAVARA

D

in zapada cristalina

Iese mandru la lumina Ghiocelul cel plapand Prevestind o vreme buna.

Albinuta cea voiasa A zburat din casa-n casa Sa v-aduca voua astazi Primavara cea gingasa.

Pomii cei inmuguriti Isi asteapta calatorii Insecte si pasarele Isi refac lacasurile.

Un tainic concert Se aude in vazduh Este pasarea maiastra Ce acasa a ajuns. 44

Prin salcamul inflorit Randunica s-a intors Anuntand cu un ciripit Se arata fastuos.

Primavara a venit, Martisorii-mpodobind Inima maicutei mele Cu mii de floricele

In micuta gradinita Lalelele au inflorit Voind parca sa ne spuna "Primavara bun venit

***

45

EXPRESII LITERARE 46

„Bucurie deplina” • •

Zambetul unui suflet trist – Ionut Barbu, a VI-a Satisfactia totala a unui lucru implinit – David Prica, a VI-a

•

Realizarea unei dorinte sufletesti atunci cand dupa ce ti-ai invins temerile si ai jertfit ceva din ce e al tau, cel de langa tine aprecieaza aceasta si iti multumeste – Ruhama Beatrice Prica, a VII-a

„Florile dorm” • • • •

Dorinta de a crea vine din adancul sufletului ca un izvor de mantuire – Georgiana Botoc, a VIII-a Florile suspina dupa lacrima cerului indurerat – Maria Loredana Iordache, a VI-a Soapta care ne cuprinde sufletul – David Prica, a VI-a

Sufletele nevinovate ale copiilor isi gasesc pacea si nimic nui poate tulbura – Ruhama Beatrice Prica, a VII-a

„Frunzele zboara in aer” • • •

• •

Frunzele sunt comparate cu visele care plutesc in timp – Larisa Grigore, a VIII-a Ganduri neinplinite, zile care trec – David Prica, a VI-a

Zilele desprinse din pomul vietii purtate pe aripile unei pasari numite “azi” al carei cuib e pe tramul “maine” impinsa, de un vant numit ”dor” uneori de o furtuna numita ”saracie” ori ploi reci numite ”neajunsuri” – Ruhama Beatrice Prica, a VII-a Frunzele sunt ca niste idei care pot fi modelate – Catalina Cojanu, a VIII-a Cuvinte grele ce iti ranesc sufletul – Georgiana Botoc, a VIII-a

„Inima incepe sa bata” • • • • •

Natura reinvie – Irinel Constantin, a V-a Anii copilariei trec cu repeziciune – Georgiana Botoc, a VIII-a Nasterea unei fapturi gingase – Denisa Neagu, a V-a Intrarea in lacasul sfant al lui Dumnezeu – Florentin Aldea, a V-a

Cand ceva sau cineva la care visai apare si se apropie de tine dorind sa-ti impartaseasca trairile, castigandu-ti increderea – Ruhama Beatrice Prica, a VII-a

„Lacrima de cer” 47

• • • • •

In linistea noptii cerul plangea cu lacrimi de sange pentru durerea mea – Georgiana Botoc, a VIII-a Ploaia poate fi o lacrima pe cerul plumburiu – Maria Loredana Iordache, a VI-a Durere divina – David Prica, a VI-a Picaturile de ploaie spala raul de pe pamant – Denisa Neagu, a V-a

Dumnezeu iti aude suferinta si lasand o picatura din harul Sau peste tine Isi arata intelegerea, te asigura ca dragostea Sa e peste tine, acoperindu-te cu pace – Ruhama Beatrice Prica, a VII-a

„Lumina zboara” • • • • • •

Timpul se scurge prea repede – Irinel Constantin, a V-a Un gand bun izvorat din sufletul curat al unui copil – Isabela Dumitru a VII-a Binele invinge Raul – David Prica, a VI-a Lumina credintei – Ionut Caprarescu, a V-a Soarele straluceste facand loc luminii care ne inunda sufletele, curatandu-le de pacate – Larisa Grigore, a VIII-a

“Lumina” reprezentand lucrurile frumoase si adevarate care pot sa-ti dea pacea sufleteasca, venite din taramurile divine pe pamanat renaste prin jertfa suprema in viata celor ce o iubesc – Ruhama Beatrice Prica, a VII-a

„Luna s-a suit in zare” • • • •

Cerul se completeaza cu un nou accesoriu – Larisa Grigore, a VIII-a Meditatii artistice din timpul noptii cand toti ceilalti dorm – David Prica, a VI-a Aceasta expresie poate fi comparata cu chipul gingas al unui copil, care s-a urcat in copacul inflorit inconjurat de pietre pretioase – Isabela Dumitru, a VII-a

Din noaptea numita “confuzie” un vis numit “luna” prinde forma si ramane statornic pe un cer numit “realitate” cu o raza numita “viitor” – Ruhama Beatrice Prica, a VII-a

„Razele stelelor ca de foc” • • •

Stelele lumineaza calea catre cerul inlacrimat – Larisa Grigore, a VIII-a Stelele au culoarea focului – Andreea Cristina Ursulescu, a V-a Tablou imaginar cu un cer instelat – David Prica, a VI-a 48

„Soarele iubit se arata” • • •

Necazurile se sfarsesc, viata are farmec, un nou inceput – David Prica, a VI-a Soarele iubit se inchina pamantului incalzindu-ne sufletele’’ – Georgiana Botoc, a VIII-a Talentul este descoperit si rasplatit – Isabela Dumitru, a VII-a

49

Index literar 50

Arta „Arta reprezinta modalitatea de a-i face pe altii sa priceapa lucruri nestiute”. David Prica, clasa a VI-a

„Arta este imaginatia unui om, impartasita tuturor”. Marius Ciocoiu, clasa a VI-a

„Arta este un talent pe care unele persoane il dobandesc” Robert Aldea, clasa a VI-a

„Arta reprezinta indemanarea, maiestria intelepciunea cu care iti doresti sa faci un lucru”.

si

Catalina Grigore, clasa a VII-a

„Arta este insusirea de a crea ceva propriu si de a utiliza harul, depoarece oamenii cu har pot crea arta”. Georgiana BOTOC, clasa a VIII-a

Copilarie „Copilaria reprezinta viata pe care o petreci de la nastere pana la sfarsitul claselor gimnaziale”. Andreea Cristina Ursulescu

„Copilaria este cea mai frumoasa perioada a vietii, traita inainte”. Denisa Neagu, clasa a V-a

„Copilaria este un vis infantil imaginat de altii”. Catalin Radu, clasa a V-a

„Copilaria este un vis placut din care o sa ne trezim prea curand”. Florentin Aldea, clasa a V-a

„Copilaria arata precum o calatorie scurta si plina de viata. Noi suntem madri ca suntem copii: ne jucam, ne distram, dar timpul trece ca fulgerul si devenim persoane adulte”. Alice Isabela Dumitru, clasa a VII-a

„Copilaria este cea mai frumoasa parte din viata noastra. In aceasta perioada toate lucrurile ti se par 51

magice. Ai puterea de a crea, de a privi in interiorul tau si de a emana dragoste pentru lumea in care traiesti”. Catalina Grigore, clasa a VII-a

„Copilaria este precum o floare si trebuie modelata, astfel ca, in timp, ea sa se rasfranga sub forma de sclipiri”. Georgiana Botoc, clasa a VIII-a

A crea „A crea este verbul care te inspira intr-o creatie”. Andreea Cristina Ursulescu, clasa a V-a

„A crea inseamna a infaptui un lucru unic din imaginatia ta”. Florentin Aldea, clasa a V-a

„A crea inseamna a obtine ceea ce iti apartine”. Robert Aldea, clasa a VI-a

„A crea imaginatiei”.

reprezinta

puterea

de

a

da

viata

Marius Ciocoiu, clasa a VI-a

„Pentru mine, a crea inseamna nu doar ideea din minte, sufletul meu o imbraca cu sentimente placute, oferindu-i culoareiar visele prind viata”. David Prica, clasa a VI-a

„A crea inseamna a da nastere unui vis greu de indeplinit”. Maria Loredana Iordache, clasa a VI-a

„A da viata unui lucru insufletind literatura”. Monica Petcu, clasa a VIII-a

„A crea darul pe care unii oameni il au de la Dumnezeu. A crea inseamna arta”. Georgiana Botoc, clasa a VIII-a

Frumos „Frumos este cuvantul care te alina”. 52

Andreea Cristina Ursulescu, clasa a V-a

„Frumos este ochiul sufletului care tinde spre intelepciune si credinta”. Catalin Radu, clasa a V-a

„Fiecare lucru are ceva special pe care noi il numim frumos”. Georgiana Gortoescu, clasa a VI-a

„Cuvantul frumos iti umple acel gol al sufletului cu speranta si credinta”. David Prica, clasa a VI-a

„Frumos - Dumnezeu a creat natura desavarsita si sufletul oamenilor sensibil, iar atunci cand ei Il asculta totul e BINE si FRUMOS pentru ca e pastrat echilibrul”. Ruhama Beatrice Prica, clasa a VII-a

„Frumos poate insemna un gangurit de copil, un suflet curat, un moment placut din copilarie. Tot ce este pur si suav este frumos”. Georgiana Botoc, clasa a VIII-a

Imaginatie „Imaginatia iti indruma fantastica, unde totul este posibil”.

pasii

catre

lumea

Andreea Cristina Ursulescu, clasa a V-a

„Imaginatia este o inchipuire a unor dorinte neindeplinite”. Catalin Radu, clasa a V-a

„[Imaginatie] este cand faci ce vrei, fara ca cineva sa te vada”. David Prica, clasa a VI-a

„Imaginatia este instrumentul cu care ne cream propriile lumi, lumi in care totul sa fie pe placul nostru”. Georgiana Botoc, clasa a VIII-a

„Imaginatia este asemanata cu o zeita si cu puterea ei, ce elibereaza sufletul ingradit oferindu-i lumina spirituala”. Monica Petcu, clasa a VIII-a

53

Literatura „Literatura este calea care mi se deschide pentru a-mi exprima clar si artistic, in versuri sau in proza trairile intr-un mod liber si fara retineri”. David Prica, clasa a VI-a

„Literatura este picatura de ploaie care ne inunda gandirea si ne da puterea de a naste un izvor literar”. Maria Loredana Iordache, clasa a VI-a

„Literatura iti deschide calea catre credinta si te face intelept”. Alice isabela Dumitru, clasa a VII-a

„Literatura iti infrumuseteaza sufletul, hranindu-l cu intelepciune si puritate”. Larisa Grigore, clasa a VIII-a

„Literatura ne ofera posibilitatea de a vedea viata precum o raza de lumina, obligandu-ne sa cream lucruri bune”. Monica Petcu, clasa a VIII-a

„Legatura dintre viata si literatura este aceea ca intreaga viata este o literatura”. Georgiana Botoc, clasa a VIII-a

Sfant „Un cuvant sfant iti ofera rabdare, acest cuvant sfant trebuie rostit cu blandete, pentru a ne curata sufletul”. Alice Isabela Dumitru, clasa a VII-a

Speranta „Speranta este o flacara care va arde in inima fiecarui om”. Catalin Radu, clasa a V-a

„Speranta inseamna ca inca mai crezi in reusita cu ajutorul credintei”. Luiza Stefan, clasa a V-a

„Nadejdea de mai bine”. 54

David Prica, clasa a VI-a

„Speranta te ajuta sa speri ca vei castiga”. Andreea Cristiba Ursulescu, clasa a VI-a

„Speranta sufletului”.

inseamna

credinta,

purificarea

Robert Aldea, clasa a VI-a

„Cand toate puterile s-au risipit si ai ramas singur in pustiul vietii, doar speranta este lumina ce ne va indrepta spre reusita”. Catalina Grigore, clasa a VII-a

„Speranta face trecerea spre taramul credintei si nu trebuie sa ne pierdem increderea si sa nu uitam sa zambim”. Alice Isabela Dumitru, clasa a VII-a

„Speranta - o lupta contra lucrurilor ce stau impotriva cu nadejdea ca binele invinge raul, rasplata venind de la Dumnezeu si nu asteptand multumirile semenilor”. Ruhama Beatrice Prica, clasa a VII-a

„Speranta – inmugurire a sufletului”. Monica Petcu, clasa a VIII-a

„Speranta este credinta ce o purtam in suflet la fiecare pas, acel sentiment de bine”. Georgiana Botoc, clasa a VIII-a

Vis „Visul reprezinta setea de cunoastere”. Catalin Radu, clasa a V-a

„Visul este imaginatia insasi”. Marius Ciocoiu, clasa a VI-a

„Visul este ceva care nu se poate indeplini”. Maria Loredana Iordache, clasa a VI-a

„Visul reprezinta vointa si multa incredere in Dumnezeu”. Georgiana Gortoescu, clasa a VI-a

55