Teste_grila_licenta_civil.docx

EXEMPLE - TESTE GRILA DISCIPLINA: DREPT CIVIL

1. Actul juridic civil se define te ca: a. expresie a voin ei de stat;

b. manifestare de voin f cut cu inten ia de a produce efecte juridice; c. decizie administrativ , adic suportul material care consemneaz sau red opera iunea juridic . 2. Capacitatea de a încheia actul juridic civil este o condi ie: a. de eficacitate; b. de fond; c. de form . 3. Nerespectarea condi iilor de validitate ale actului juridic civil se sanc ioneaz cu: a. inopozabilitatea actului juridic fa de ter i; b. rezilierea actului juridic civil; c. nulitatea actului juridic. 4. Sunt condi ii esen iale ale actului juridic civil: a. capacitatea de a încheia actul juridic, consim mântul p r ii ce se oblig , un obiect determinat, o cauz licit ; b. p r ile, con inutul i obiectul; c. consim mântul, obiectul i cauza. 5. Capacitatea de a încheia actul juridic este: a. o parte a capacit ii civile de exerci iu; b. o stare de drept (de iure); c. o stare de fapt (de facto). 6. Capacitatea de a încheia actul juridic civil este: a. o condi ie de fond, esen ial , de validitate i general a actului juridic civil; b. o condi ie de fond, esen ial , de eficacitate i general a actului juridic civil; c. o condi ie de fond, esen ial , de eficacitate i special a actului juridic civil. 7. Capacitatea de a încheia actul juridic este o: a. parte a capacit ii civile de exerci iu; b. parte a capacit ii civile de folosin ; c. cerin a valabilit ii consim mântului. 8. În cazul persoanelor fizice, dac s-a nesocotit o incapacitate de folosin impus pentru ocrotirea unui interes ob tesc, va interveni: a. nulitatea absolut ; b. nulitatea relativ ; c. caducitatea 9. Voin a juridic reune te în structura sa dou elemente: a. consim mântul i obiectul actului juridic civil; b. consim mântul i cauza (scopul); c. consim mântul i capacitatea de a încheia actul juridic civil. 10. Consim mântul este: a. o condi ie de form , esen ial , de validitate i general a actului juridic civil; b. o condi ie de form , esen ial , de eficacitate i general a actului juridic civil;

c. o condi ie de fond, esen ial , de validitate i general a actului juridic civil. 11. În principiu, viciile de consim mânt: a. nu afecteaz valabilitatea actului juridic civil; b. atrag nulitatea absolut ;

c. atrag nulitatea relativ .

12. Constituie viciu de consim mânt: a. dolul incident (secundar);

b. eroarea grav ; c. eroarea indiferent . 13. Eroarea indiferent : a. atrage cel mult o diminuare valoric a presta iei; b. atrage nulitatea absolut ; c. atrage nulitatea relativ . 14. Nu exist un element obiectiv în structura: a. violen ei; b. dolului; c. erorii. 15. Dolul (viciu de consim mânt): a. reprezint o eroare provocat ; b. reprezint o eroare spontan , precum eroarea propriu-zis ; c. atrage nulitatea absolut a actului juridic civil. 16. Constituie viciu de consim mânt: a. „error in negotium”; b. „error in corpore”; c. „error in personam”. 17. În cazul în care falsa reprezentare cade asupra calit ilor substan iale ale obiectului actului juridic civil este vorba de: a. „error in corpore”; b. „error in substantiam”; c. „error in personam”. 18. Falsa reprezentare a realit ii la încheierea actului juridic atrage nulitatea relativ a acestuia în cazul în care prive te: a. natura actului juridic; b. identitatea fizic a obiectului acelui act juridic; c. calit ile substan iale ale obiectului acelui act juridic. 19. Ca viciu de consim mânt, dolul este alc tuit: a. dintr-un singur element obiectiv (material); b. dintr-un singur element subiectiv (inten ional); c. din dou elemente, unul obiectiv i altul subiectiv. 20. Sanc iunea care intervine în cazul dolului principal este: a. nulitatea absolut a actului juridic; b. nulitatea relativ a actului juridic; c. reducerea contravalorii presta iei. 21. Violen a constituie viciu de consim mânt: a. dac amenin area este nelegitim (injust ); b. dac amenin area este legitim (just ); c. dac amenin area provine numai de la persoana cu care s-a contractat.

22. În concep ia dreptului civil român, în structura leziunii ca viciu de consim mânt

intr : a. numai un element subiectiv;

b. numai un element obiectiv; c. atât un element obiectiv cât i unul subiectiv.

23. Ac iunea în justi ie prin care se solicit

anularea actului juridic pentru leziune

poart denumirea de: a. ac iune în rezolu iune; b. „actio de in rem verso”; c. ac iune in resciziune. 24. Dintre viciile de consim mânt, cel mai greu de probat este: a. eroarea; b. violen a; c. dolul. 25. Obiectul actului juridic civil: a. const în ac iunile sau inac iunile la care sunt îndrept ite ori de care sunt inute p r ile; b. const în drepturile i obliga iile p r ilor; c. const în scopul urm rit la încheierea actului juridic. 26. Obiectul actului juridic civil constituie: a. o condi ie de fond, esen ial , de validitate i special a actului juridic civil; b. o condi ie de fond, neesen ial , de validitate i general a actului juridic civil; c. o condi ie de fond, esen ial , de validitate i general a actului juridic civil; 27. Obiectul actului juridic civil const în: a. conduita p r ilor; b. drepturile i obliga iile p r ilor; c. clauzele negociate de p r i. 28. Pentru a fi valabil, obiectul oric rui act juridic civil trebuie s îndeplineasc urm toarea cerin general : a. s fie real; b. s fie determinat sau determinabil; c. s existe autoriza ia administrativ sau judiciar cerut de lege. 29. Scopul imediat („causa proxima”) , în cazul contractelor sinalagmatice const în: a. inten ia de a gratifica („animus donandi”); b. motivul determinant al încheierii actului juridic; c. reprezentarea sau prefigurarea mental , de c tre fiecare parte, a contrapresta iei (o parte se oblig tiind c i cealalt parte, la rândul ei, se oblig ). 30. Pentru a fi valabil cauza actului juridic trebuie s fie, printre altele: a. în circuitul civil; b. licit i moral ; c. posibil . 31. Atunci când lipsa cauzei se datoreaz lipsei scopului imediat, sanc iunea va fi: a. nulitatea absolut a actului juridic respectiv; b. nulitatea relativ a actului juridic respectiv; c. inopozabilitatea actului juridic respectiv. 32. Scopul imediat („causa remota”):

a. se caracterizeaz prin aceea c , în cadrul unei categorii de acte juridice

civile, este un element abstract i invariabil; b. se caracterizeaz prin aceea c este concret i variabil de la o categorie la alta de acte juridice civile; c. este numit i scopul obliga iei.

33. Nerespectarea formei actului juridic civil cerute „ad validitatem”: a. atrage nulitatea relativ ;

b. atrage nulitatea absolut ; c. nu afecteaz valabilitatea actului juridic, ci doar posibilitatea dovedirii acestuia. 34. Forma cerut „ad validitatem”: a. reprezint a aplica ie a principiului consensualismului; b. const , în toate cazurile, în întocmirea unui înscris autentic; c. este incompatibil cu manifestarea tacit de voin . 35. Forma este cerut „ad validitatem” în cazul: a. contractului de loca iune; b. testamentului; c. contractului de schimb. 36. Forma „ad probationem”: a. atrage, în caz de nerespectare, nulitatea absolut a actului juridic; b. presupune întocmirea unui înscris autentic; c. presupune întocmirea unui înscris cu scopul de a dovedi actul juridic civil. 37. Nerespectarea formei „ad probationem”: a. atrage nevalabilitatea actului juridic civil; b. atrage, în principiu, sanc iunea imposibilit ii dovedirii actului juridic civil cu un alt mijloc de prob ; c. atrage nulitatea total a actului juridic. 38. În cazul nerespect rii formei cerute pentru opozabilitatea fa de ter i a actului juridic civil, sanc iunea const în: a. nulitatea par ial a actului juridic; b. nulitatea total a actului juridic; c. inopozabilitatea actului juridic. 39. Constituie modalitate a actului juridic civil: a. cauza; b. sarcina; c. capacitatea. 40. Termenul ca modalitate a actului juridic civil: a. afecteaz numai executarea actului juridic; b. este un eveniment viitor i nesigur ca realizare; c. afecteaz existen a actului juridic. 41. Termenul jurisdic ional: a. este acel termen care s-a stabilit printr-un act juridic unilateral, bilateral sau multilateral; b. este acel termen stabilit printr-un act normativ i care face parte de drept din actul juridic; c. este acel termen acordat debitorului, în cazurile prev zute de lege, de c tre organul de jurisdic ie. 42. Condi ia, ca modalitate a actului juridic civil:

a. este un eveniment viitor i sigur ca realizare; b. nu afecteaz îns i existen a drepturilor subiective civile i a obliga iilor

civile corelative; c. este un eveniment viitor i nesigur ca realizare.

43. Condi ia a c rei realizare depinde de voin a uneia dintre p r i i de voin a unei

persoane nedeterminate este: a. pur potestativ ; b. mixt ; c. potestativ simpl . 44. Sarcina în favoarea unui ter : a. este o form de manifestare a simula iei prin interpunere de persoane; b. este o form de manifestare a stipula iei pentru altul; c. este o form de manifestare a promisiunii faptei altuia. 45. Neexecutarea sarcinii atrage ca sanc iune: a. în principiu, revocarea (rezolu iunea) actului juridic cu titlu gratuit prin care a fost instituit ; b. nulitatea absolut a actului juridic; c. nulitatea relativ a actului juridic. 46. Spre deosebire de nulitate, caducitatea: a. presupune o cauz de nevalabilitate ulterioar încheierii actului; b. presupune un act juridic valabil încheiat; c. produce efecte numai pentru trecut. 47. Nulitatea absolut : a. este aceea care sanc ioneaz nerespectarea, la încheierea actului juridic civil, a unei norme juridice care ocrote te un interes general ob tesc; b. este aceea care sanc ioneaz nerespectarea, la încheierea actului juridic civil, a unei norme juridice care ocrote te un interes particular, individual; c. nu poate fi invocat de instan din oficiu. 48. Nulitatea relativ : a. poate fi acoperit prin confirmare; b. poate fi invocat i de instan din oficiu; c. este imprescriptibil . 49. Intervine nulitatea relativ în cazul: a. fraud rii legii; b. nerespect rii formei „ad validitatem”; c. viciilor de consim mânt (eroarea grav , dolul, violen a i leziunea). 50. Intervine nulitatea absolut în cazul: a. lipsei de discern mânt în momentul încheierii actului juridic civil; b. lipsei totale a consim mântului; c. viciilor de consim mânt (eroarea grav , dolul, violen a i leziunea). 51. Este imprescriptibil extinctiv ac iunea: a. negatorie; b. posesorie; c. confesorie prin care se urm re te ap rarea dreptului de uzufruct; 52. Este prescriptibil extinctiv ac iunea: a. confesorie prin care se urm re te ap rarea dreptului de uz; b. de partaj;

c. confesorie prin care se urm re te ap rarea dreptului de superficie. 53. Întreruperea cursului prescrip iei extinctive: a. suspend efectele prescrip iei începute;

b. face s înceap a curge o nou prescrip ie; c. nu produce efecte f r hot rârea organului de jurisdic ie.

54. Prescrip ia extinctiv nu curge (este suspendat ): a. între so i; b. între concubini; c. ori de câte ori minorul este lipsit de ocrotire p rinteasc . 55. For a major constituie o cauz : a. de întrerupere a prescrip iei extinctive; b. care justific repunerea în termenul de prescrip ie extinctiv ; c. de suspendare a prescrip iei extinctive. 56. Dreptul de proprietate privat : a. este un drept real accesoriu;

b. poate avea ca titulari persoanele fizice, persoanele juridice, inclusiv statul i unit ile administrativ - teritoriale; c. este un drept de crean . 57. Jus abutendi (abusus) este atributul dreptului de proprietate ce confer titularului: a. prerogativa de a culege fructele lucrului; b. prerogativa de a înstr ina lucrul sau de a constitui asupra lui drepturi reale în favoarea altor persoane; c. prerogativa de a utiliza lucrul. 58. Atributul jus utendi(usus) confer titularului: a. facultatea de a dispune de lucru; b. facultatea de a înstr ina sau distruge bunul; c. dreptul de a exercita o st pânire efectiv a lucrului în materialitatea sa, direct i nemijlocit, prin putere proprie i interes propriu. 59. Atributele dreptului de proprietate sunt: a. posesia, deten ia i dispozi ia; b. posesia, perpetuitatea i dispozi ia; c. posesia, folosin a i dispozi ia; 60. Titularii dreptului de proprietate public pot exercita urm toarele atribute: a. numai posesia i dispozi ia; b. posesia, folosin a i dispozi ia; c. numai posesia i folosin a. 61. Dreptul de proprietate public : a. are ca titulari statul i unit ile administrativ – teritoriale; b. are ca titulari statul i persoanele juridice de drept privat; c. este alienabil, imprescriptibil i insesizabil. 62. Apar in domeniului public: a. bunurile imobile aflate în circuitul civil general; b. bunurile afectate uzului sau interesului public; c. toate bunurile din patrimoniul statului i al unit ilor administrativteritoriale. 63. Bunurile care formeaz obiect al propriet ii publice sunt: a. inalienabile, imprescriptibile i sesizabile; b. alienabile, imprescriptibile i insesizabile; c. inalienabile, imprescriptibile i insesizabile.

64. Procedura exproprierii: a. este o procedur exclusiv administrativ ;

b. debuteaz cu declararea utilit ii publice; c. este o procedur exclusiv judiciar .

65. Proprietatea este anulabil : a. atunci când dreptul de proprietate asupra unui bun a fost dobândit printr-

un act juridic translativ de proprietate lovit de nulitate absolut ; b. atunci când dreptul de proprietate asupra unui bun a fost dobândit printr-un act juridic translativ de proprietate lovit de nulitate relativ ; c. dac rezult dintr-un act juridic lovit de nulitate absolut . 66. Actul nul relativ: a. poate fi confirmat, de c tre cel care poate invoca nulitatea sa, prin executare în mod expres; b. nu poate fi confirmat în mod expres; c. nu poate fi confirmat, de c tre cel care poate invoca nulitatea sa, în mod tacit prin neinvocarea nulit ii în termenul de prescrip ie extinctiv a ac iunii în anulabilitate. 67. Împ r eala sau partajul: a. este un act juridic declarativ de drepturi; b. este un act juridic translativ de drepturi; c. este un act juridic constitutiv de drepturi. 68. Proprietatea comun în dev lm ie a so ilor are ca obiect: a. numai acele bunuri dobândite de c tre so i în timpul c s toriei; b. numai acele bunuri dobândite de c tre ei sau oricare dintre ei în înainte de încheierea c s toriei ; c. numai acele bunuri dobândite de c tre ei sau oricare dintre ei dup desfacerea c s toriei prin divor . 69. Mandatul tacit reciproc de reprezentare între so i: a. este o prezum ie absolut (“juris et de jure”); b. este o prezum ie relativ (“juris tantum”); c. este o prezum ie ce nu poate fi r sturnat prin dovada contrar . 70. Dreptul de a cere încetarea copropriet ii obi nuite i temporare: a. se prescrie printr-un termen general de 3 ani; b. se prescrie printr-un termen special de 5 ani; c. este imprescriptibil. 71. Uzufructuarul este titularul unui: a. drept de crean , pe temeiul c ruia el exercit atributele “usus” i “fructus” asupra bunului care formeaz obiectul dreptului s u; b. drept real, pe temeiul c ruia el exercit atributele “usus” i “fructus” asupra bunului care formeaz obiectul dreptului s u; c. drept personal nepatrimonial pe temeiul c ruia el exercit atributele “usus” i “fructus” asupra bunului care formeaz obiectul dreptului s u; 72. Nudul proprietar are dreptul: a. s cedeze beneficiul (emolumentul) dreptului s u de uzufruct; b. de a se folosi de lucru i de a-i culege fructele, f r a se atinge de substan a lucrului; c. de a dispune de lucru, respectând atributele ce apar in uzufructuarului.

73. Dreptul de abita ie este o varietate a: a. dreptului de servitute; b. dreptului de uzufruct; c. dreptului de superficie.

74. Se pot constitui prin uzucapiune: a. numai servitu ile necontinue i neaparente; b. numai servitu ile continue i neaparente;

c. numai servitu ile continue i aparente. 75. Proprietarul fondului aservit poate folosi: a. ac iunea confesorie pentru ap rarea dreptului s u;

b. ac iunea negatorie de servitute; c. ac iunea în revendicare mobiliar . 76. Dreptul de superficie este un: a. drept real mobiliar; b. drept perpetuu; c. drept prescriptibil. 77. Ac iunea în revendicare: a. este o ac iune real i posesorie; b. este o ac iune real i petitorie; c. are acela i regim juridic indiferent de obiectul dreptului de proprietate. 78. Ac iunea în revendicare imobiliar : a. este imprescriptibil extinctiv în toate cazurile; b. poate fi admis dac imobilul revendicat a intrat în proprietatea statului în temeiul uni titlu nevalabil; c. se va admite în toate cazurile în care reclamantul are titlu. 79. Ac iunea în revendicare mobiliar : a. este o ac iune posesorie; b. este o ac iune personal ; c. este o ac iune petitorie. 80. În cazul admiterii ac iunii în revendicare, pârâtul este îndrept it s solicite obligarea proprietarului s îi restituie: a. cheltuielile necesare, precum i cheltuielile utile, îns , în privin a acestora din urm , numai în limita sporului de valoare adus lucrului; b. numai cheltuielile f cute cu conservarea lucrului; c. toate cheltuielile pe care le-a f cut cu lucrul. 81. Regula instituit de art.1909 alin.1 C.Civil, în sensul c posesiunea de bun credin valoreaz titlul de proprietate se aplic în privin a: a. bunurilor imobile; b. bunurilor mobile corporale; c. bunurilor mobile care formeaz o universalitate. 82. Poate invoca în favoarea sa prevederile art.1909 alin.1 C.Civil: a. ter ul dobânditor care, cu bun -credin , a dobândit bunul de la adev ratul proprietar; b. detentorul precar care, cu bun -credin , a dobândit bunul de la adev ratul proprietar; c. ter ul dobânditor care, cu bun -credin , a dobândit bunul de la un detentor precar c ruia adev ratul proprietar i l-a încredin at de bun -voie.

83. Într-o ac iune în revendicare mobiliar , pârâtul nu este îndrept it s invoce

art.1909 alin1. C.Civil dac reclamatul - proprietar a pierdut st pânirea bunului fiind victima infrac iunii de: a. abuz de încredere; b. în el ciune; c. tâlh rie. 84. În dreptul civil român, posesia: a. nu produce efecte juridice;

b. este o stare de fapt; c. este o stare de drept. 85. Elementul material al posesiei (“corpus”) poate fi dovedit: a. prin orice mijloc de prob ; b. numai prin prezum ii legale; c. numai prin proba cu martori. 86. Este un viciu absolut al posesiei (în sensul c poate fi invocat de orice persoan interesat ): a. violen a; b. discontinuitatea; c. clandestinitatea. 87. Violen a ca viciu al posesiei: a. are caracter absolut, în sensul c poate fi invocat de orice persoan interesat ; b. are caracter perpetuu; c. are caracter relativ, în sensul c poate fi invocat numai de cel împotriva c ruia s-a exercitat violen a. 88. Discontinuitatea, ca viciu al posesiei: a. se aplic , de regul , în cazul bunurilor mi c toare; b. are caracter temporar, ceea ce înseamn c înceteaz dac actele st pânite devin regulate potrivit naturii lucrului; c. are caracter relativ, în sensul c poate fi invocat numai de cel împotriva c ruia s-a exercitat. 89. Ac iunea posesorie: a. este o ac iune personal ; b. apar starea de fapt a posesiei, f r a pune în discu ie însu i dreptul asupra lucrului; c. este o ac iune petitorie. 90. Dac proprietarul a formulat o ac iune posesorie, iar aceasta a fost respins : a. nu poate promova o ac iune petitorie deoarece exist autoritate de lucru judecat; b. poate promova o ac iune petitorie, f r ca prin aceasta s se încalce autoritatea de lucru judecat a primei hot râri, deoarece între cele dou ac iuni nu exist identitate de cauz juridic ; c. poate promova o ac iune petitorie dar nu mai devreme de un an de la data r mânerii definitive i irevocabile a hot rârii judec tore ti; 91. Contractele reale: a. sunt acele contracte care se încheie prin simplul acord de voin al p r ilor, simpla lor manifestare de voin , neînso it de nici un fel de form , fiind suficient pentru formarea valabil a contractului; b. sunt acelea pentru a c ror încheiere valabil se cere respectarea unei

anumite forme, care, ca regul , este forma autentic ;

c. se caracterizeaz prin aceea c pentru formarea lor nu este suficient simpla manifestare a voin ei p r ilor, ci trebuie s aib loc i remiterea material a lucrului. 92. Sunt contracte aleatorii: a. contractul de vânzare – cump rare i contractul de asigurare; b. contractul de rent viager i contractul de între inere pe via ; c. contractul de loca iune i contractul de dona ie. 93. Contractul de schimb este un: a. contract comutativ; b. contract aleatoriu; c. contract dezinteresat. 94. Oferta de a contracta (policita iunea): a. este un act juridic bilateral, în sensul c reprezint un acord de voin ;

b. este propunerea pe care o persoan o face unei alte persoane sau publicului în general de a încheia un contract în anumite condi ii; c. este un contract unilateral. 95. Dac , înainte de acceptarea ofertei, ofertantul devine incapabil ori decedeaz : a. acceptarea ofertei este valabil , producând efecte juridice; b. oferta este lovit de nulitate absolut ; c. oferta devine caduc , iar acceptarea ei, chiar în termen, devine f r efect. 96. Principiul „pacta sunt servanda” exprim ideea c : a. p r ile contractante pot denun a în mod unilateral contractul în orice situa ie; b. nimeni nu poate fi obligat prin voin a altei persoane; c. p r ile contractante sunt obligate s respecte conven iile legal încheiate. 97. În cazul simula iei: a. actul secret (contraînscrisul) trebuie s fie încheiat concomitent sau, eventual, înainte de încheierea contractului aparent; b. ambele contracte, cel public i cel secret, corespund voin ei reale a p r ilor: c. actul secret (contraînscrisul) poate fi încheiat i ulterior actului public. 98. Sunt efecte specifice ale neexecut rii contractelor sinalagmatice: a. nulitatea absolut i nulitatea relativ ; b. excep ia de neexecutare a contractului, rezolu iunea (rezilierea) i riscul contractului; c. caducitatea i inopozabilitatea. 99. Spre deosebire de rezolu iune, rezilierea: a. are în toate cazurile caracter judiciar; b. nu presupune un contract sinalagmatic valabil încheiat; c. are ca efect doar încetarea efectelor viitoare ale contractului. 100. Riscul contractului sinalagmatic netranslativ de proprietate se suport de: a. debitorul obliga iei imposibil de executat; b. ambele p r i, în mod egal; c. ambele p r i, propor ional cu culpa fiec ruia. 101. Problema riscului contractual se pune în cazul: a. neexecut rii culpabile a obliga iilor contractuale de c tre una din p r i; b. constat rii nulit ii (absolute sau relative) contractului sinalagmatic; c. imposibilit ii fortuite de executare a obliga iilor contractuale, deci a unei cauze independente de orice culp a vreuneia dintre p r i. 102. R spunderea civil se întemeiaz :

a. pe ideea pedepsirii celui ce a s vâr it o fapt ilicit , incriminat de lege

103.

ca fiind infrac iune; b. pe ideea repar rii unui prejudiciu adus unui anumit subiect de drept; c. pe principiul legalit ii incrimin rii. În materia r spunderii civile delictuale, este supus repara iunii: a. numai prejudiciul previzibil; b. i prejudiciul moral; c. i prejudiciul eventual.

Cât prive te repararea prejudiciului în materia r spunderii civile delictuale: a. se repar numai paguba efectiv , nu i câ tigul nerealizat; b. este obligatorie recurgerea la calea procedurii judiciare; c. se repar atât prejudiciul previzibil, cât i prejudiciul imprevizibil. 105. R spunderea pentru fapta proprie: a. este o r spundere delictual obiectiv ce se întemeiaz pe ideea de garan ie; b. este o r spundere delictual subiectiv ce se întemeiaz pe ideea de culp (gre eal sau vinov ie); c. este o r spundere delictual obiectiv ce se întemeiaz pe ideea de risc. 106. În ipoteza în care minorul avea vârsta de 14 ani împlini i în momentul s vâr irii faptei ilicite sau se poate dovedi c a avut discern mânt, victima: a. poate pretinde repara ia numai de la p rin i nu i de la minor; b. are facultatea de a pretinde repara ia, fie de la minor, fie de la p rin i; c. poate pretinde repara ia numai de la minor nu i de la p rin ii s i. 107. R spunderea comitentului pentru prejudiciile cauzate de prepusul s u: a. este o r spundere pentru fapta proprie; b. este o r spundere delictual subiectiv , întemeiat pe ideea de culp (vinov ie); c. este o r spundere delictual obiectiv , întemeiat pe ideea de garan ie. 108. În cazul în care comitentul a reparat victimei prejudiciul: a. el are drept de regres împotriva prepusului, care este autorul faptei ilicite i prejudiciabile; b. prepusul se poate ap ra, împotriva regresului comitentului, invocând prezum ia de r spundere instituit prin art.1000 alin.3 C.Civil; c. el nu are dreptul s recupereze de la prepusul s u integral desp gubirile efectiv pl tite. 109. R spunderea pentru prejudiciile cauzate de animale, reglementat de art.1001C.Civil, nu poate fi angajat împotriva: a. detentorului precar al animalului; b. proprietarul animalului, dac prejudiciul a fost cauzat de animal dup ce proprietarul a fost deposedat de el în mod nelegitim; c. celui care de ine paza juridic a unui animal s lbatic. 110. În materia r spunderii pentru prejudiciile cauzate de lucruri în general (art.1000 alin.1 C.Civil): a. cazul fortuit exonereaz de r spundere; b. culpa concurent a unui ter exonereaz total de r spundere; c. for a major exonereaz de r spundere. 111. Contractul de vânzare - cump rare: a. este un contract unilateral; b. este un contract translativ de proprietate; c. este un contract cu titlul gratuit. 112. Contractul de vânzare – cump rare nu poate avea ca obiect: 104.

a. mo tenirea dobândit de vânz tor; b. un drept de superficie; 113.

c. un drept de uz. În lips de stipula ie contrar , cheltuielile vânz rii sunt suportate de: a. vânz tor; b. ambele p r i, în mod egal; c. cump r tor.

Promisiunea unilateral de vânzare: a. este un act juridic unilateral; b. d na tere unei obliga ii de a face în sarcina promitentului; c. d na tere unei obliga ii de a da în sarcina promitentului. 115. Obliga ia de garan ie a vânz torului contra evic iunii rezultând din fapta unui ter nu exist dac : a. este vorba de o tulburare de drept; b. vânz torul nu a cunoscut cauza evic iunii; c. cump r torul a cunoscut cauza evic iunii în momentul încheierii contractului. 116. Descoperirea unor vicii ascunse d dreptul cump r torului s exercite ac iunea: a. în resciziune; b. în reziliere; c. estimatorie sau redhibitorie. 117. Rezolu iunea vânz rii pentru neplata pre ului: a. are caracter exclusiv judiciar; b. produce, de regul , efecte i fa de ter i; c. poate fi cerut oricând de cump r tor. 118. În contractul de vânzare – cump rare pre ul este determinabil dac r mâne la aprecierea ulterioar a: a. p r ilor; b. uneia dintre p r i; c. unui ter ales de comun acord de c tre p r i. 119. Transferul dreptului de proprietate c tre cump r tor opereaz : a. numai dac s-a f cut plata pre ului; b. numai dac s-a f cut predarea; c. indiferent dac s-a f cut predarea ori plata pre ului. 120. Contractul de dona ie este un contract: a. cu titlu oneros; b. solemn; c. sinalagmatic. 121. Sunt incapabili absolut de a primi dona ii: a. medicii i farmaci tii; b. persoanele neconcepute; c. preo i. 122. Nulitatea dona iei pentru lipsa formei poate fi invocat : a. de orice persoan interesat ; b. numai de donator; c. numai de instan a de judecat . 123. Remiterea de datorie este: a. o dona ie cu sarcini; 114.

b. o dona ie simulat ; 124.

c. o dona ie indirect . Dac se doneaz bunul altuia atunci: a. contractul este lovit de nulitate absolut ; b. contractul este lovit de nulitate relativ ; c. contractul este valabil chiar dac se fundamenteaz pe o cauz ilicit .

125. a.

b. c. 126. a. b. c. 127. a. b.

c. 128. a. b.

c. 129. a.

b. c. 130. a.

b. c. 131. a.

b. c. 132. a. b.

c. 133. a. b.

c. 134.

Contractul de loca iune este un contract: aleatoriu; esen ialmente cu titlu oneros; translativ de proprietate. Dreptul locatarului este: un drept de crean ; un drept de superficie; un drept real. Locatorul r spunde: pentru viciile aparente i ascunse; pentru viciile anterioare încheierii contractului; pentru viciile existente la momentul încheierii contractului. Mandatul poate avea ca obiect: numai încheierea de fapte juridice; încheierea de acte juridice cu caracter strict personal; numai încheierea de acte juridice Contractul de mandat poate fi: numai cu titlu oneros; cu titlu gratuit sau cu titlu oneros; cu titlu gratuit. Obliga ia mandatarului de a îndeplini mandatul este: o obliga ie de a da; o obliga ie de mijloace; o obliga ie de rezultat. Au capacitate succesoral : persoanele fizice decedate în acela i timp; persoanele fizice disp rute; codeceda ii. Nedemnitatea succesoral : poate fi invocat numai de mo tenitorii chema i la mo tenire împreun cu nedemnul; este o pedeaps civil strict personal , deci nu produce vreun efect fa de copii nedemnului; opereaz de drept, instan a doar constatând nedemnitatea. Nedemnitatea succesoral : produce efecte de la data hot rârii care constat nedemnitatea; desfiin eaz toate actele juridice, referitoare la bunurile mo tenirii, încheiate de un nedemn cu ter e persoane; produce efecte i fa de descenden ii defunctului. Este nedemn de a mo teni:

a. mo tenitorul minor care, având cuno tin

despre omorul s vâr it asupra

lui „de cujus”, nu denun acest omor; b. mo tenitorul major care, având cuno tin de omorul s vâr it asupra lui „de cujus”, nu denun acest omor; c. mo tenitorul care se face vinovat de uciderea din culp a celui care las mo tenirea. 135. Reprezentarea succesoral nu este admis în privin a: a. descenden ilor defunctului; b. descenden ilor din fra i i surori ai defunctului; c. ascenden ilor privilegia i ai defunctului. 136. Ascenden ii privilegia i: a. sunt obliga i la raportul dona iilor; b. sunt mo tenitori rezervatari; c. nu sunt mo tenitori sezinari. 137. În concurs cu trei descenden i ai defunctului, cota legal a so ului supravie uitor este de: a. 1/2; b. 1/3; c. 1/4 138. Colateralii ordinari: a. pot veni la mo tenire prin reprezentare; b. nu sunt mo tenitori sezinari; c. sunt obliga i la raportul dona iilor. 139. So ul supravie uitor: a. vine la mo tenire în nume propriu; b. nu este mo tenitor rezervatar; c. este mo tenitor sezinar. 140. Colateralii privilegia i: a. sunt mo tenitori sezinari; b. nu sunt obliga i la raportul dona iilor; c. sunt mo tenitori rezervatari. 141. Testamentul: a. este un act juridic unilateral; b. este un contract unilateral; c. este un act juridic consensual. 142. În dreptul civil român, legea recunoa te valabilitatea: a. testamentului oral sau verbal (nuncupativ); b. testamentului conjunctiv; c. testamentului numai dac a fost f cut în form scris . 143. Codicilul testamentului olograf este valabil: a. dac este semnat de testator; b. dac este scris, datat i semnat de mâna testatorului; c. dac este, cel pu in, scris i semnat de mâna testatorului. 144. Legatarul cu titlul particular: a. r spunde numai de pasivul succesiunii; b. r spunde de activul i pasivul succesiunii; c. nu r spunde de pasivul succesiunii. 145. Legatul universal poate fi constituit: a. în favoarea mai multor persoane; b. numai în favoarea unei singure persoane;

c. asupra tuturor bunurilor mobile sau asupra tuturor bunurilor imobile.

Caducitatea intervine:

146.

a. în cazul pieirii bunului dup deschiderea mo tenirii; b. în cazul de revocare a legatului; 147.

c. în cazul predecesului legatarului. Actul juridic de op iune succesoral : a. este un act juridic bilateral; b. este un act juridic declarativ; c. este un act juridic afectat de modalit i (termen sau condi ie).

148. a. b.

c. 149. a.

b. c. 150. a. b.

c.

Dreptul de a accepta succesiunea se prescrie printr-un termen de: 3 luni socotit de la deschiderea succesiunii; 9 luni socotit de la deschiderea succesiunii; 6 luni socotit de la deschiderea succesiunii. Sunt consecin e ale renun rii la mo tenire: renun torul r mâne obligat la raportul dona iilor; renun torul nu are obliga ia de plat a taxelor succesorale; descenden ii renun torului pot veni la mo tenire prin reprezentare. Retractarea renun rii la mo tenire poate avea loc: în termenul general de prescrip ie; în termen de 3 luni de la data deschiderii mo tenirii; în termen de 6 luni de la data deschiderii mo tenirii, cu condi ia ca mo tenirea s nu fi fost acceptat de un mo tenitor subsecvent.