Teste Pentru Examenul De Acces La Profesia De Contabil Autorizat Si Expert Contabil_2007

CORPUL EXPERÞILOR CONTABILI ªI CONTABILILOR AUTORIZAÞI DIN ROMÂNIA

Culegere de TESTE GRILÃ, EXERCITII, , ÎNTREBÃRI SI STUDII DE CAZ , pentru examenul de acces la profesia de expert contabil ºi de contabil autorizat Ediþia a VIII-a, revizuitã ºi adãugitã

Editura CECCAR, Bucureºti, 2007

Descrierea CIP a Bibliotecii Naþionale a României CORPUL EXPERÞILOR CONTABILI ªI CONTABILILOR AUTORIZAÞI DIN ROMÂNIA (Bucureºti) Culegere de teste grilã, exerciþii, întrebãri ºi studii de caz pentru examenul de acces la profesia de expert contabil ºi de contabil autorizat / CECCAR – Ed. a 8-a, rev. ºi adãug. – Bucureºti: Editura CECCAR, 2007 ISBN 978-973-8414-37-2 657.63(076)(079.1)

3

CUPRINS Tematica disciplinelor de examen pentru accesul la profesia de expert contabil, anul 2007 ............................................... 5 Tematica disciplinelor de examen pentru accesul la profesia de contabil autorizat, anul 2007 ........................................ 35 Teste grilã, exerciþii, întrebãri ºi studii de caz pentru verificarea cunoºtinþelor în vederea accesului la profesia de expert contabil ............................................... 53 1. CONTABILITATE ..................................................................... 55 2. FISCALITATE .......................................................................... 401 3. DREPT COMERCIAL .............................................................. 460 4. AUDIT FINANCIAR ................................................................ 506 5. EVALUAREA ECONOMICÃ ªI FINANCIARÃ A ÎNTREPRINDERII ................................................................ 547 6. CONTROL FINANCIAR ......................................................... 585 7. EXPERTIZA CONTABILÃ; DOCTRINÃ ªI DEONTOLOGIE PROFESIONALÃ ....................................... 609 Teste grilã, exerciþii, întrebãri ºi studii de caz pentru verificarea cunoºtinþelor în vederea accesului la profesia de contabil autorizat ......................................... 647 1. CONTABILITATE ................................................................... 649 2. FISCALITATE .......................................................................... 785 3. DREPT COMERCIAL .............................................................. 815 Rãspunsuri teste .................................................................................. 843

TEMATICA DISCIPLINELOR DE EXAMEN PENTRU ACCESUL LA PROFESIA DE EXPERT CONTABIL, ANUL 2007

6

DISCIPLINE: 1. Contabilitate 2. Fiscalitate 3. Drept comercial 4. Audit financiar 5. Evaluarea economicã ºi financiarã a întreprinderii 6. Control financiar 7. Expertiza contabilã; Doctrinã ºi deontologie profesionalã

Tematica disciplinelor de examen

z

Contabilitate – experþi contabili

7

1. CONTABILITATE 1.

Cadrul general pentru întocmirea ºi prezentarea situaþiilor financiare elaborat de Consiliul pentru Standarde Internaþionale de Contabilitate (IASB): obiectivele situaþiilor financiare; caracteristicile calitative ale situaþiilor financiare; structurile situaþiilor financiare; recunoaºterea structurilor situaþiilor financiare; evaluarea structurilor situaþiilor financiare; politicile contabile ºi notele explicative; criterii calitative ale situaþiilor financiare potrivit cadrului conceptual; formatul ºi conþinutul situaþiilor financiare anuale.

2.

Norme ºi reglementãri contabile privind organizarea ºi þinerea contabilitãþii întreprinderii: Organizarea ºi conducerea contabilitãþii. Registrele de contabilitate ºi documentele justificative. Situaþiile financiare ale întreprinderii. Principii ºi reguli contabile privind evaluarea ºi înregistrarea activelor, datoriilor ºi capitalului propriu. Tratamente contabile privind evaluarea elementelor de activ ºi de pasiv. Reguli speciale privind evaluarea. Ajustãri ºi reevaluãri.

3.

Contabilitatea: a capitalurilor proprii ºi a datoriilor pe termen lung; a imobilizãrilor, a stocurilor ºi a producþiei în curs de execuþie; a terþilor; a trezoreriei; a cheltuielilor ºi a veniturilor; a provizioanelor, a ajustãrilor pentru depreciere sau pierdere de valoare, a datoriilor ºi activelor contingente; a investiþiilor în filiale, a întreprinderilor asociate ºi a întreprinderilor în participaþie; a conturilor în afara bilanþului. REMARCÃ: Studiul ºi prezentarea rãspunsurilor vor fi axate pe urmãtoarele elemente: definirea structurii patrimoniale în cauzã; analiza ºi funcþionarea conturilor; dezvoltarea în analitic a conturilor; evaluarea la intrare ºi ieºire; evaluarea iniþialã ºi evaluarea ulterioarã; metode de contabilizare, unde este cazul; contabilizarea principalelor operaþii economice ºi financiare; prezentarea în situaþiile financiare.

4.

Lucrãrile contabile de închidere a exerciþiului: Delimitarea lucrãrilor de închidere a exerciþiului. Balanþa conturilor înainte de inventariere. Inventarierea generalã a elementelor de activ ºi de pasiv (constatarea ºi descrierea elementelor inventariate; metode de estimare a valorii de

8

Tematica disciplinelor de examen

z

Contabilitate – experþi contabili

inventar). Contabilizarea operaþiilor de regularizare privind: diferenþele de inventar; amortizãrile, ajustãrile permanente ºi provizorii pentru depreciere sau pierdere de valoare (testul de depreciere a activelor), provizioanele pentru riscuri ºi cheltuieli. Delimitarea în timp a cheltuielilor ºi veniturilor; variaþia stocurilor; determinarea rezultatului contabil; determinarea impozitului pe profit, repartizarea profitului ºi contabilizarea acestor operaþiuni; întocmirea balanþei de verificare finalã; închiderea conturilor de activ ºi a conturilor de pasiv. Întocmirea ºi prezentarea situaþiilor financiare anuale. 5.

Analiza financiarã pe bazã de bilanþ: analiza performanþei financiare (contul de rezultate); analiza poziþiei financiare (bilanþul funcþional, fondul de rulment net global ºi nevoia de fond de rulment). Analiza modificãrilor poziþiei financiare (situaþia fluxurilor de trezorerie). Analiza principalilor indicatori economico-financiari (de lichiditate, de risc, de gestiune, de profitabilitate, rezultatul pe acþiune).

6.

Contabilitatea lichidãrii: evaluarea activului ºi pasivului, realizarea activelor; plata pasivelor exigibile; stabilirea partajului între asociaþi ºi efectuarea celorlalte operaþii legate de lichidare.

7.

Contabilitatea fuziunii: forme de fuziune; evaluarea aporturilor ºi stabilirea raportului de schimb; creºterea capitalului la societatea absorbantã; lichidarea capitalurilor la societatea absorbitã; partajul activelor; constituirea noii societãþi prin reunirea capitalurilor la unitãþile dizolvate; operaþiuni contabile legate de retragerea sau excluderea asociaþilor din societate.

8.

Aspecte reglementate ºi practice privind consolidarea conturilor: probleme generale privind grupurile de societãþi ºi consolidarea conturilor; determinarea perimetrului de consolidare ºi prezentarea metodelor de consolidare; retratãri prealabile consolidãrii; conversia situaþiilor financiare ale societãþilor strãine; operaþiile de consolidare propriu-zisã; intrarea în perimetrul de consolidare; analiza situaþiilor financiare consolidate.

9.

Contabilitatea de gestiune ºi calculaþia costurilor: Obiectivele ºi domeniile contabilitãþii de gestiune. Structuri privind costurile (costurile fixe ºi costurile variabile, costurile directe ºi costurile indirecte, costul produsului ºi costul perioadei). Formule privind costurile (costuri totale ºi costuri parþiale). Relaþii ºi delimitãri între contabilitatea de gestiune ºi

Tematica disciplinelor de examen

z

Contabilitate – experþi contabili

9

contabilitatea financiarã. Metode (globalã, pe faze, pe comenzi) ºi procedee de calculaþie a costurilor pe produs (diviziunea simplã, suplimentãrii, coeficienþi echivalenþã ºi excluderea producþiei secundare). Repartizarea cheltuielilor indirecte. Alocarea raþionalã a costurilor. Decontarea internã a producþiei secþiilor cu activitãþi interdependente. Determinarea cantitativã ºi valoricã a producþiei în curs de execuþie. Procedee de separare a costurilor în fixe ºi variabile. Organizarea contabilitãþii de gestiune. Sistemul de conturi, tipuri de înregistrãri contabile. Calculaþia costurilor standard (stabilirea standardelor de costuri; urmãrirea ºi analiza abaterilor de la costurile standard, organizarea contabilitãþii costurilor). Calculaþia costurilor directe (Direct-Costing): definire, organizare ºi sistem de indicatori. Metoda ABC, metoda costurilor þintã. 10. Contabilitatea persoanelor juridice fãrã scop lucrativ: organizare, conducere; plan de conturi; monografia principalelor operaþiuni. 11. Contabilitatea în partidã simplã: organizare ºi conducere; documente contabile. BIBLIOGRAFIE OBLIGATORIE: 1.

Legea contabilitãþii nr. 82/1991, republicatã în Monitorul Oficial al României nr. 48/14.01.2005, cu modificãrile ºi completãrile ulterioare.

2.

Ordinul ministrului finanþelor publice nr. 1.752/2005 pentru aprobarea reglementãrilor contabile conforme cu directivele europene, publicat în Monitorul Oficial al României nr. 1.080 bis/30.11.2005.

3.

Ordinul ministrului finanþelor publice nr. 1.826/2003 pentru aprobarea Precizãrilor privind unele mãsuri referitoare la organizarea ºi conducerea contabilitãþii de gestiune, publicat în Monitorul Oficial al României nr. 23/12.01.2004.

4.

Ordinul ministrului finanþelor publice nr. 1.829/2003 privind aprobarea Reglementarilor contabile pentru persoane juridice fãrã scop patrimonial, publicat în Monitorul Oficial al României nr. 66/27.01.2004.

5.

Ordinul ministrului finanþelor publice nr. 1.040/2004 pentru aprobarea Normelor metodologice privind organizarea ºi conducerea evidenþei contabile în partidã simplã de cãtre persoanele fizice care au calitatea

10

Tematica disciplinelor de examen

z

Contabilitate – experþi contabili

de contribuabil în conformitate cu prevederile Legii nr. 571/2003 privind Codul fiscal, publicat în Monitorul Oficial al României nr. 642/16.07.2004. 6.

Ordinul ministrului finanþelor publice nr. 1.753/2004 pentru aprobarea Normelor privind organizarea ºi efectuarea inventarierii elementelor de activ ºi de pasiv, publicat în Monitorul Oficial al României nr. 1.174/13.12.2004, modificat prin Ordinul ministrului finanþelor publice nr. 1.752/2005 pentru aprobarea reglementãrilor contabile conforme cu directivele europene, publicat în Monitorul Oficial al României nr. 1.080 bis/30.11.2005.

7.

Ordinul ministrului finanþelor publice nr. 1.850/2004 pentru aprobarea Normelor metodologice de întocmire ºi utilizare a registrelor ºi formularelor comune pe economie privind activitatea financiarã ºi contabilã, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 23 bis/07.01.2005.

8.

Norme metodologice privind reflectarea în contabilitate a principalelor operaþiuni de fuziune, divizare, dizolvare ºi lichidare a societãþilor comerciale, precum ºi retragerea ºi/sau excluderea unor asociaþi din cadrul societãþilor comerciale ºi tratamentul fiscal al acestora, aprobate prin Ordinul ministrului finanþelor publice nr. 1.376/2004, publicat Monitorul Oficial al României nr. 1.012 bis/03.11.2004; publicate ºi de Editura CECCAR, Bucureºti, 2004.

9.

*** - Colecþia de Ghiduri pentru înþelegerea ºi aplicarea Standardelor Internaþionale de Contabilitate (32 de volume), Editura CECCAR, Bucureºti, 2004.

10. *** - Standardele Internaþionale de Raportare Financiarã (IFRSs®) incluzând Standardele Internaþionale de Contabilitate (IASsTM) ºi Interpretãrile lor la 1 ianuarie 2006, traducere oficialã în limba românã, Editura CECCAR, Bucureºti, 2006. 11.

*** - Standardul profesional nr. 21: Misiunea de þinere a contabilitãþii, întocmirea ºi prezentarea situaþiilor financiare, ediþia a II-a, revizuitã ºi adãugitã, Editura CECCAR, Bucureºti, 2007.

12. *** - Standardul profesional nr. 22: Misiunea de examinare a contabilitãþii, întocmirea ºi prezentarea situaþiilor financiare, ediþia a II-a, revizuitã ºi adãugitã, Editura CECCAR, Bucureºti, 2007.

Tematica disciplinelor de examen

z

Contabilitate – experþi contabili

11

BIBLIOGRAFIE SUPLIMENTARÃ ªI FACULTATIVÃ: 1.

Albu Cãtãlin, Albu Nadia, Soluþii practice de eficientizare a activitãþilor ºi de creºtere a performanþei organizaþionale – Gestiunea dezvoltãrii durabile prin Balanced Scorecard, Editura CECCAR, Bucureºti, 2005.

2.

Bunea ªtefan, Gîrbinã Mãdãlina, Sinteze, studii de caz ºi teste grilã privind aplicarea IAS (revizuite) – IFRS, vol. 1 ºi 2, Editura CECCAR, Bucureºti, 2007.

3.

Chiþu-Gisberto Alberta, Contabilitatea micro ºi macroeconomicã, ediþia a II-a, Editura CECCAR, Bucureºti, 2003.

4.

Chiþu-Gisberto Alberta, Pitulice Cosmina, Tudorache Saveta, Contabilitatea ºi gestiunea instituþiilor publice, Editura CECCAR, Bucureºti, 2003.

5.

Cristea Horia, ªtefãnescu Nicolae, Finanþele întreprinderii, Editura CECCAR, Bucureºti, 2003.

6.

Cristea Horia, Contabilitatea ºi calculaþiile în conducerea întreprinderii, Editura CECCAR, Bucureºti, 2003.

7.

Dumitru Graziella-Corina, Contabilitate – aplicaþii, teste de autoevaluare, studii de caz ºi practicã contabilã, Editura Universitarã, 2006.

8.

Duþescu Adriana, Ghid privind înþelegerea ºi aplicarea Standardelor Internaþionale de Contabilitate, ediþiile I ºi a II-a, Editura CECCAR, Bucureºti, 2001 ºi 2002.

9.

Duþescu Adriana, Politici contabile de întreprindere, Editura CECCAR, Bucureºti, 2003.

10. Feleagã Niculae, Malciu Liliana, Recunoaºtere, evaluare ºi estimare în contabilitatea internaþionalã, Editura CECCAR, Bucureºti, 2004. 11. Feleagã (Malciu) Liliana, Feleagã Niculae, Contabilitate financiarã: o abordare europeanã ºi internaþionalã, vol. 1 ºi 2, Editura Infomega, 2005. 12. Feleagã (Malciu) Liliana, Feleagã Niculae, Contabilitate consolidatã: o abordare europeanã ºi internaþionalã, Editura Economicã, 2007. 13. Molico Tatiana, Wunder Eugen, Sistemul de francizã în oglinda economiei de piaþã, Editura CECCAR, Bucureºti, 2002.

12

Tematica disciplinelor de examen

z

Contabilitate – experþi contabili

14. Molico Tatiana, Wunder Eugen, Leasingul, un instrument modern de investiþii ºi finanþare, Editura CECCAR, Bucureºti, 2003. 15. Molico Tatiana, Wunder Eugen, Factoringul, alternativã modernã de finanþare, Editura CECCAR, Bucureºti, 2004. 16. Ristea Mihai ºi colectiv, Contabilitatea societãþilor comerciale, vol. 2, CECCAR, Bucureºti, 1996. 17. Ristea Mihai, Bazã ºi alternativ în contabilitatea întreprinderii, Editura Tribuna Economicã, Bucureºti, 2003. 18. Ristea Mihai, Dima M., Contabilitatea societãþilor comerciale, Editura Universitarã, Bucureºti, 2004. 19. Ristea Mihai ºi colectiv, Contabilitatea financiarã a întreprinderii, Editura Universitarã, Bucureºti, 2005. 20. Ristea Mihai, Dumitru Corina, Contabilitate aprofundatã, Editura Universitarã, Bucureºti, 2005. 21. Ristea Mihai, Dumitru Corina, Contabilitatea în managementul întreprinderii, Editura Tribuna Economicã, Bucureºti, 2005. 22. Ristea Mihai, Dumitru Corina, Contabilitatea afacerilor, Editura Tribuna Economicã, Bucureºti, 2006. 23. Toma Marin, Reorganizarea întreprinderilor prin fuziune ºi divizare, Editura CECCAR, Bucureºti, 2003. 24. Toma Marin, Iniþiere în auditul situaþiilor financiare ale unei entitãþi, ediþia a II-a, Editura CECCAR, Bucureºti, 2007. 25. Þugui Alexandru, Produse informatice generalizate pentru contabilitate, Editura CECCAR, Bucureºti, 2003. 26. Reviste de specialitate - Contabilitatea, expertiza ºi auditul afacerilor, Finanþe publice ºi contabilitate, 2003-2007. 27. *** - Culegere de teste grilã, exerciþii, întrebãri ºi studii de caz pentru examenul de acces la profesia de expert contabil ºi de contabil autorizat, ediþia a VII-a revizuitã ºi ediþia a VIII-a, revizuitã ºi adãugitã, Editura CECCAR, Bucureºti, 2006 ºi 2007.

Tematica disciplinelor de examen

z

Fiscalitate – experþi contabili

13

2. FISCALITATE I.

Definirea impozitelor ºi taxelor; elemente specifice; deosebiri.

II.

Sistemul fiscal: trãsãturile ºi funcþiile acestuia. Principii de bazã.

III. Categorii ale impozitelor ºi taxelor, potrivit clasificaþiei veniturilor bugetului de stat. IV. Evaziunea fiscalã: definiþie, rãspunderea contravenþionalã ºi penalã. V.

Obligaþiile fiscale faþã de bugetul de stat: 1. Impozitul pe profit: categoriile de contribuabili; sfera de cuprindere a impozitului pe profit; contribuabili scutiþi de la plata impozitului pe profit; cota de impozitare; determinarea bazei de calcul a impozitului pe profit; reguli fiscale privind reorganizãrile juridice, aspecte fiscale internaþionale; termenele de platã ºi declararea impozitului; plata impozitului ºi depunerea declaraþiilor fiscale. 2. Impozitul pe venit: contribuabili; sfera de aplicare; determinarea venitului ºi impozitului pe fiecare categorie; aspecte fiscale internaþionale; reguli privind proprietatea comunã ºi asociaþiile fãrã personalitate juridicã; plata impozitului pe venit; obligaþiile declarative ale plãtitorilor de venituri cu reþinere la sursã. 3. Impozitarea persoanelor nerezidente: contribuabili; sfera de aplicare a impozitului; categorii de venituri impozabile, cote de impunere pe categorii de venituri, scutiri; modul de stabilire ºi de platã a impozitelor datorate de nerezidenþi; formularistica necesarã ºi condiþiile aplicãrii convenþiilor de evitare a dublei impuneri internaþionale. Modul de impozitare a veniturilor din economii obþinute din România de persoane fizice rezidente în state membre ºi aplicarea schimbului de informaþii în legãturã cu aceastã categorie de venituri; redevenþe ºi dobânzi la întreprinderi asociate. 4. Taxa pe valoarea adãugatã: definiþii specifice, sfera de aplicare teritorialã; categorii de persoane din punct de vedere al TVA; operaþiuni cuprinse în sfera de aplicare a taxei; locul operaþiunilor cuprinse în sfera de aplicare a taxei; operaþiuni scutite; persoane obligate la

Tematica disciplinelor de examen

14

z

Fiscalitate – experþi contabili

plata TVA; faptul generator ºi exigibilitatea taxei pe valoarea adãugatã; baza de impozitare; cotele de impozitare ºi calculul TVA; regimul deducerilor; persoane obligate la plata taxei; regimuri speciale de taxã; obligaþii declarative ºi documentare cu privire la TVA, corectarea documentelor, mãsuri de simplificare. 5. Accize: grupe de accize; definiþie: a) Accize armonizate: sfera de aplicare; definiþii specifice; teritoriul comunitar, faptul generator ºi exigibilitatea; eliberarea pentru consum; importul, producerea ºi deþinerea în regim suspensiv; produse accizabile: bere, vinuri, bãuturi fermentate, produse intermediare, alcool etilic; tutun prelucrat; produse energetice, gaz natural, cãrbune ºi cocs, energie electricã, excepþii; nivelul ºi calculul accizelor; regimul de antrepozitare; operatorul înregistrat ºi operatorul neînregistrat; deplasarea ºi primirea produselor accizabile aflate în regim suspensiv; lipsuri ºi nereguli pe parcursul circulaþiei intracomunitare în regim suspensiv a produselor accizabile; deplasarea intracomunitarã a produselor cu accize plãþi; înregistrarea operatorilor de produse accizabile; obligaþiile plãtitorilor de accize; scutiri de la plata accizelor; marcarea produselor alcoolice ºi a produselor din tutun. b) Alte produse accizabile (accize nearmonizate): sfera de aplicare; nivelul ºi calculul accizei; plãtitorii de accize; scutiri; exigibilitatea; plata; documente fiscale; declaraþii de accize. c) Impozitul la þiþeiul ºi gazele naturale din producþia internã. d) Dispoziþii comune. e) Mãsuri speciale privind supravegherea producþiei, importului ºi circulaþiei produselor accizabile. f)

Taxe speciale pentru autoturisme ºi autovehicule.

6. Taxe vamale: subiecþii impunerii; cota; scutiri; baza de impunere; declaraþia ºi controlul vamal; plata; titluri executorii; prescripþia; sancþiuni-contravenþii; infracþiuni. 7. Impozitarea reprezentanþelor, în România, ale societãþilor comerciale ºi ale organizaþiilor economice strãine: organizarea reprezentanþelor; contribuabili; stabilirea impozitului; plata; declaraþii fiscale.

Tematica disciplinelor de examen

z

Fiscalitate – experþi contabili

15

8. Taxele de timbru: sfera de aplicare, operaþiuni taxabile, metodologia de calcul ºi de platã. 9. Impozitul pe venitul microîntreprinderilor: contribuabili; opþiunea de a plãti impozit pe veniturile microîntreprinderilor; baza impozabilã, cota, plata ºi depunerea declaraþiilor fiscale. 10. Impozitul pe dividende: sfera de aplicare; contribuabili; baza de impunere; plãtitorul ºi termenele de platã ale impozitului. VI. Obligaþii fiscale faþã de bugetele locale: 1. Impozitul ºi taxa pe clãdiri: contribuabili; scutiri; calculul impozitului: pentru persoane fizice, pentru persoane juridice; dobândirea, înstrãinarea ºi modificãrile clãdirilor; plata impozitului. 2. Impozitul pe teren: obiectul impunerii; contribuabili; calculul impozitului; scutiri; dobândirea ºi transferul de teren; plata impozitului. 3. Impozitul pe mijloacele de transport: contribuabili, obiectul impunerii, calculul impozitului; dobândiri ºi transferãri de mijloace de transport; plata impozitului. 4. Taxa pentru folosirea mijloacelor de reclamã ºi publicitate: a) taxe pentru serviciile de reclamã ºi publicitate; b) taxe pentru afiºaj în scop de reclamã ºi publicitate; c) scutiri. 5. Impozitul pe spectacole: reguli generale; calculul impozitului; reguli speciale pentru videoteci ºi discoteci; scutiri; plata impozitului. 6. Taxa hotelierã: reguli; calcul; scutiri; plata. VII. Drepturile ºi obligaþiile contribuabililor în raporturile cu organele fiscale: dreptul de a fi ascultat, dreptul de a fi reprezentat, dreptul de a recuza un funcþionar fiscal, dreptul de a refuza furnizarea de informaþii, dreptul de a fi înºtiinþat cu privire la efectuarea inspecþiei fiscale, dreptul la primirea de dobânzi, dreptul de a contesta, obligaþia de colaborare, obligaþia de a furniza informaþii, obligaþia de înregistrare fiscalã, obligaþia de a depune declaraþii, obligaþia de a efectua plata impozitelor ºi taxelor.

16

Tematica disciplinelor de examen

z

Fiscalitate – experþi contabili

VIII. Proceduri fiscale: a) Procedura înregistrãrii fiscale, modalitãþi de înregistrare fiscalã, termen de înregistrare, modificãri ulterioare înregistrãrii, declararea ºi înregistrarea filialelor ºi sediilor secundare (caz special: înregistrarea punctelor de lucru). b) Procedura stabilirii ºi declarãrii impozitelor ºi taxelor: forme administrative pentru stabilirea impozitelor ºi taxelor, depunerea declaraþiilor fiscale, corectarea declaraþiilor fiscale ºi modalitãþi de corectare, forma ºi conþinutul declaraþiilor fiscale, termenul de prescripþie la stabilire, sarcina probei, estimarea bazei de impunere. c) Plata impozitelor ºi taxelor: reguli privind efectuarea plãþii, termene de platã, ordinea de stingere, compensarea ºi restituirea, majorãri de întârziere, prescripþia dreptului de a efectua executarea silitã (prescripþia plãþii), somaþia ºi titlul executoriu. d) Procedura contestãrii actelor administrative fiscale: termenul ºi locul de depunere a contestaþiei, forma ºi conþinutul contestaþiei, suspendarea procedurii de soluþionare a contestaþiei ºi suspendarea executãrii actului administrativ fiscal. IX. Sancþiuni fiscale: faptele sancþionate contravenþional, reguli privind constatarea ºi aplicarea sancþiunilor în cazul contravenþiilor fiscale, infracþiunile de evaziune fiscalã. BIBLIOGRAFIE OBLIGATORIE: 1.

Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal, cu modificãrile ºi completãrile ulterioare.

2.

Ordonanþa Guvernului nr. 92/2003 privind Codul de procedurã fiscalã, cu modificãrile ºi completãrile ulterioare, republicatã în Monitorul Oficial al României nr. 863/26.09.2005.

3.

Instrucþiunea nr. 12/2005 privind determinarea, reþinerea ºi virarea impozitului pe câºtigul de capital rezultat din transferul titlurilor de valoare, obþinut de persoanele fizice, publicatã în Monitorul Oficial al României nr. 94/01.02.2006, modificatã de Instrucþiunea nr. 7/2006, publicatã în Monitorul Oficial nr. 969/04.12.2006.

Tematica disciplinelor de examen

z

Fiscalitate – experþi contabili

17

4.

Legea nr. 241/2005 pentru prevenirea ºi combaterea evaziunii fiscale, publicatã în Monitorul Oficial al României nr. 672/27.07.2005.

5.

Legea nr. 141/1997 privind Codul vamal al României, publicatã în Monitorul Oficial al României nr. 180/01.08.1997, cu modificãrile ºi completãrile aduse prin Legea nr. 86/2006 privind Codul vamal al României, publicatã în Monitorul Oficial al României nr. 350/19.04.2006.

6.

Legea bugetului de stat pe anul 2007 nr. 486/2006, publicatã în Monitorul Oficial al României nr. 1.043/29.12.2006.

7.

Legea bugetului asigurãrilor sociale de stat pe anul 2007 nr. 487/2006, publicatã în Monitorul Oficial nr. 1.047/29.12.2006.

8.

Legea nr. 273/2006 privind finanþele publice locale, publicatã în Monitorul Oficial al României nr. 618/18.07.2006.

9.

Legea nr. 146/1997 privind taxele judiciare de timbru, publicatã în Monitorul Oficial al României nr. 173/24.07.1997, cu modificãrile ºi completãrile ulterioare, actualizate pentru anul 2004 prin Hotãrârea Guvernului nr. 44/2004, pentru anul 2005 prin Hotãrârea Guvernului nr. 783/2004 ºi pentru anul 2006 prin Hotãrârea Guvernului nr. 797/2005.

10. Legea nr. 117/1999 privind taxele extrajudiciare de timbru, publicatã în Monitorul Oficial al României nr. 321/06.07.1999, cu modificãrile ºi completãrile ulterioare, actualizate pentru anul 2004 prin Hotãrârea Guvernului nr. 44/2004, pentru anul 2005 prin Hotãrârea Guvernului nr. 783/2004 ºi pentru anul 2006 prin Hotãrârea Guvernului nr. 797/2005. 11. Normele metodologice de aplicare a Legii nr. 571/2003 privind Codul fiscal, aprobate prin Hotãrârea Guvernului nr. 44/2004 cu modificãrile ºi completãrile ulterioare, publicatã în Monitorul Oficial al României nr. 112/06.02.2004. 12. Norme metodologice de aplicare a Ordonanþei Guvernului nr. 92/2003 privind Codul de procedurã fiscalã, aprobate prin Hotãrârea Guvernului nr. 1.050/2004, publicatã în Monitorul Oficial al României nr. 651/20.07.2004, cu modificãrile aduse de Ordonanþa de urgenþã a Guvernului nr. 165/2005, publicatã în Monitorul Oficial al României nr. 1.100/06.12.2005.

18

Tematica disciplinelor de examen

z

Fiscalitate – experþi contabili

13. Regulamentul de aplicare a Codului vamal al României, aprobat prin Hotãrârea Guvernului nr. 1.114/2001, publicat în Monitorul Oficial al României nr. 735/19.11.2001, cu completãrile aduse prin Hotãrârea Guvernului nr. 707/2006 pentru aprobarea Regulamentului de aplicare a Codului vamal al României, publicat în Monitorul Oficial al României nr. 520/15.06.2006. BIBLIOGRAFIE SUPLIMENTARÃ ªI FACULTATIVÃ: 1.

Condor Ioan, Drept financiar, bugetar ºi fiscal. Impozitarea persoanelor fizice, microîntreprinderilor, nerezidenþilor ºi impozitul pe reprezentanþe. Convenþii fiscale internaþionale, Editura Fundaþiei România de Mâine, Bucureºti, 2004.

2.

Þâþu L., ªerbãnescu C., ªtefan D., Cataramã D., Nica A., Fiscalitate. De la lege la practicã, ediþia a IV-a, Editura CH Beck, Bucureºti, 2007.

3.

Vintilã G., Fiscalitate. Metode ºi tehnici fiscale, Editura Economicã, Bucureºti, 2004.

4.

*** - Colecþia de Ghiduri pentru înþelegerea ºi aplicarea Standardelor Internaþionale de Contabilitate (32 de volume), Editura CECCAR, Bucureºti, 2004.

5.

*** - Culegere de teste grilã, exerciþii, întrebãri ºi studii de caz pentru examenul de acces la profesia de expert contabil ºi de contabil autorizat, ediþia a VII-a revizuitã ºi ediþia a VIII-a, revizuitã ºi adãugitã, Editura CECCAR, Bucureºti, 2006 ºi 2007.

Tematica disciplinelor de examen

z

Drept comercial – experþi contabili

19

3. DREPT COMERCIAL 1.

Consideraþii generale privind dreptul comercial: Caracterizarea raporturilor de drept comercial. Comercialitatea în legislaþia comercialã a României: concept, criterii de delimitare, efecte. Faptele (actele) de comerþ: definiþie ºi clasificare. Faptele de comerþ: obiective. Faptele (actele) subiective de comerþ. Faptele de comerþ unilaterale. Comercianþii în legislaþia românã: comercianþi persoane fizice, societãþi comerciale. Obligaþiile comercianþilor. Fondul de comerþ.

2.

3.

Formele societãþilor comerciale. Constituirea ºi înmatricularea acestora: z

Societãþile comerciale – forme, procedurã de constituire, înregistrarea societãþilor comerciale ºi efectele înregistrãrii. Grupurile de interes economic.

z

Capitalul social subscris ºi vãrsat în faza constituirii. Evaluarea aportului în naturã, rãspunderea fondatorilor ºi primilor membri ai consiliului de administraþie, respectiv a directoratului ºi a consiliului de supraveghere pentru subscrierea capitalului social, existenþa capitalului vãrsat. Mijloace de verificare a capitalului vãrsat ºi asigurarea integritãþii acestuia.

z

Acþiunile ºi pãrþile sociale – caracterizare ºi mod de transmitere. Drepturile ºi obligaþiile deþinãtorilor de acþiuni ºi pãrþi sociale. Situaþia acþiunilor nominative ºi a pãrþilor sociale care nu au fost integral achitate (nu s-au efectuat vãrsãminte). Regimul obligaþiunilor emise de societãþile pe acþiuni.

Funcþionarea societãþilor comerciale: 3.1. Reguli comune privind funcþionarea societãþilor comerciale: z

Regimul juridic al aporturilor la capitalului social;

z

Regimul juridic al dividendelor;

z

Rezervele societãþii: categorii de rezerve, modul de constituire a rezervelor;

z

Obligaþiile ºi rãspunderea administratorilor societãþilor comerciale.

Tematica disciplinelor de examen

20

z

Drept comercial – experþi contabili

3.2. Funcþionarea societãþilor pe acþiuni: z

Adunãrile Generale ale Acþionarilor (AGA): feluri, moduri de convocare, atribuþii, adoptarea hotãrârilor, anularea hotãrârilor AGA;

z

Administrarea societãþilor pe acþiuni: sistemul unitar (Consiliul de Administrare ºi Directorii); sistemul dualist (Directoratul ºi Consiliul de supraveghere); reguli comune de administrare a societãþilor comune;

z

Auditul financiar ºi auditul intern.

3.3. Funcþionarea societãþilor cu rãspundere limitatã (SRL): z

Regimul juridic al pãrþilor sociale;

z

Felurile aporturilor la capitalul social;

z

Conducerea, administrarea ºi controlul societãþilor cu rãspundere limitatã (SRL).

3.4. Modificarea actului constitutiv al societãþilor comerciale:

4.

5.

z

Dispoziþii comune de modificare a actului constitutiv;

z

Reducerea ºi majorarea capitalului social;

z

Modificarea societãþii comerciale;

z

Modificarea actului constitutiv;

z

Modificarea capitalului social – reducerea capitalului social; majorarea capitalului social.

Fuziunea societãþilor comerciale: z

Fuziunea prin contopire; fuziunea prin absorbþie.

z

Restructurãri interne.

Dizolvarea ºi lichidarea societãþilor comerciale: z

Cauzele de dizolvare (comune, speciale). Efectele dizolvãrii. Operaþiuni specifice procedurii de lichidare.

z

Stabilirea situaþiei patrimoniului – mijloace de valorificare a bunurilor – mijloace de stabilire a creditorilor ºi ordinea de platã a acestora. Poziþia cenzorilor în faza lichidãrii.

Tematica disciplinelor de examen

6.

7.

z

Drept comercial – experþi contabili

21

Procedura insolvenþei: z

Categorii de debitori;

z

Insolvenþa – cadru conceptual;

z

Procedura generalã a insolvenþei;

z

Procedura simplificatã a insolvenþei;

z

Participanþii la procedura insolvenþei;

z

Cererile introductive; primele mãsuri;

z

Efectele patrimoniale ale hotãrârii de deschidere a procedurii;

z

Planul de reorganizare;

z

Lichidarea judiciarã – falimentul;

z

Rãspunderea organelor de conducere ale debitorului.

Regulamentul privind efectuarea stagiului ºi examenul de aptitudini în vederea accesului la calitatea de expert contabil ºi de contabil autorizat.

BIBLIOGRAFIE OBLIGATORIE: 1.

Codul comercial român, cu modificãrile ºi completãrile ulterioare.

2.

Legea privind societãþile comerciale nr. 31/1990, modificatã prin Legea nr. 441/27.11.2006, publicatã în Monitorul Oficial al României nr. 955/28.11.2006.

3.

Legea nr. 85/2006 privind procedura insolvenþei, publicatã în Monitorul Oficial al României nr. 359/21.04.2006.

4.

Legea nr. 26/1990 privind registrul comerþului, republicatã în Monitorul Oficial al României nr. 49/04.02.1998, cu modificãrile ºi completãrile ulterioare.

5.

Legea nr. 297/2004 privind piaþa de capital, publicatã în Monitorul Oficial al României nr. 571/29.06.2004, cu modificãrile ºi completãrile ulterioare.

6.

Hotãrârea pentru aprobarea Regulamentului privind efectuarea stagiului ºi examenului de aptitudini în vederea accesului la calitatea de expert contabil ºi de contabil autorizat nr. 00/31/14.03.2000 a Consiliului

22

Tematica disciplinelor de examen

z

Drept comercial – experþi contabili

Superior al CECCAR, publicat în Monitorul Oficial al României nr. 332/17.07.2000, cu modificãrile ºi completãrile aduse de Hotãrârea nr. 03/56 ºi Hotãrârea nr. 05/65 ale Consiliului Superior al CECCAR. 7.

Ordonanþa Guvernului nr. 65/1994 privind organizarea activitãþii de expertizã contabilã ºi a contabililor autorizaþi, publicatã în Monitorul Oficial al României nr. 243/30.08.1994, aprobatã prin Legea nr. 42/1995, publicatã în Monitorul Oficial al României nr. 103/29.05.1995, cu modificãrile ºi completãrile ulterioare.

BIBLIOGRAFIE SUPLIMENTARÃ ªI FACULTATIVÃ: 1.

Angheni Smaranda ºi colectiv, Drept comercial, ediþia a III-a, Editura All Beck, Bucureºti, 2004.

2.

Cãrpenaru S., Drept comercial, Editura All, Bucureºti, 2004.

3.

Cãrpenaru S. ºi colectiv, Societãþile comerciale – reglementare, doctrinã, jurisprudenþã, Editura All Beck, Bucureºti, 2006.

4.

Cristea S., Stoica C., Drept comercial, Editura Lumina Lex, Bucureºti, 2002.

5.

Toma Marin, Reorganizarea întreprinderilor prin fuziune ºi divizare, Editura CECCAR, Bucureºti, 2003.

6.

*** - Culegere de teste grilã, exerciþii, întrebãri ºi studii de caz pentru examenul de acces la profesia de expert contabil ºi de contabil autorizat, ediþia a VII-a revizuitã ºi ediþia a VIII-a, revizuitã ºi adãugitã, Editura CECCAR, Bucureºti, 2006 ºi 2007.

7.

*** - Ghid privind prevenirea ºi combaterea spãlãrii banilor, Editura CECCAR, Bucureºti, 2007.

Tematica disciplinelor de examen

z

Audit financiar – experþi contabili

23

4. AUDIT FINANCIAR I.

Principii ºi reguli cu caracter general: 1. Auditul financiar – concept, tipuri de audit financiar. 2. Imaginea fidelã; criterii de apreciere. 3. Riscurile în auditul financiar. 4. Pragul de semnificaþie; definiþie, rol. 5. Normele de referinþã în auditul financiar. 6. Asemãnãri ºi deosebiri între auditul financiar ºi controlul financiar.

II.

Misiunea de bazã în auditul financiar: 1. Auditul statutar: definiþie, rol ºi obiective. 2. Succesiunea lucrãrilor într-o misiune de audit pentru verificarea ºi certificarea situaþiilor financiare. 3. Faza iniþialã: z acceptarea mandatului ºi contractarea lucrãrilor de audit; z orientarea ºi planificarea lucrãrilor de audit; z planul de misiune. 4. Faza executãrii: z aprecierea controlului intern; z controlul conturilor; z examenul situaþiilor financiare. 5. Faza concluziilor: z evenimente posterioare închiderii exerciþiului; z chestionarul sfârºitului lucrãrilor; z scrisoare de afirmare; z nota de sintezã.

24

Tematica disciplinelor de examen

z

Audit financiar – experþi contabili

6. Raportul de audit: z rol; z conþinut ºi structurã; z tipuri de opinie; z situaþii care conduc la formarea unei alte opinii decât opinia fãrã rezerve; z modele ale raportului de audit. 7. Documentarea lucrãrilor de audit: dosarul exerciþiului ºi dosarul permanent. III. Misiuni speciale ºi misiuni conexe de audit: 1. Misiuni speciale de audit. 2. Examenul informaþiilor financiare previzionale. 3. Misiuni de examen limitat al situaþiilor financiare. 4. Misiuni de examen pe bazã de proceduri convenite. 5. Misiuni de compilare a informaþiilor financiare. IV. Normele de comportament în auditul financiar: 1. Principii fundamentale. 2. Independenþa în audit. 3. Activitãþi incompatibile cu practicarea independentã a auditului. V.

Controlul de calitate al serviciilor de audit

VI. Organizarea ºi exercitarea auditului în România VII. Organisme naþionale ºi internaþionale cu atribuþii în domeniul auditului financiar VIII. Standardele Internaþionale de Audit ºi Asigurare IX. Directiva a VIII-a europeanã privind auditul statutar X.

Cenzoratul

Tematica disciplinelor de examen

z

Audit financiar – experþi contabili

25

BIBLIOGRAFIE OBLIGATORIE: 1.

Legea privind societãþile comerciale nr. 31/1990, cu modificãrile ºi completãrile ulterioare.

2.

Legea nr. 133/2002 pentru aprobarea OUG nr. 75/1999 privind activitatea de audit financiar, publicatã în Monitorul Oficial al României nr. 230/05.04.2002.

3.

Ordonanþa Guvernului nr. 65/1994 privind organizarea activitãþii de expertizã contabilã ºi a contabililor autorizaþi, publicatã în Monitorul Oficial al României nr. 243/30.08.1994, aprobatã prin Legea nr. 42/1995, publicatã în Monitorul Oficial al României nr. 103/29.05.1995, cu modificãrile ºi completãrile ulterioare.

4.

*** - Codul etic naþional al profesioniºtilor contabili, Editura CECCAR, Bucureºti, 2007.

5.

*** - Standardul profesional nr. 24: Misiunile de audit financiar, Editura CECCAR, Bucureºti, 2007.

6.

*** - Standardul profesional nr. 23: Activitatea de cenzor în societãþile comerciale, Editura CECCAR, Bucureºti, 2006.

BIBLIOGRAFIE SUPLIMENTARÃ ªI FACULTATIVÃ: 1.

Boulescu Mircea, Mareº Valericã, Ghiþã Marcel, Controlul fiscal ºi auditul financiar-fiscal, Editura CECCAR, Bucureºti, 2003.

2.

Chiþu-Gisberto Alberta, Chiþu Andrei, Pitulice Mihai, Studii de caz privind auditul public intern, Editura CECCAR, Bucureºti, 2005.

3.

Chiþu-Gisberto Alberta, Ioan㺠Corina, Auditul în instituþiile publice, Editura CECCAR, Bucureºti, 2006.

4.

Florea Ion, Florea Radu, Macovei Corina Ionela, Berheci Maria, Introducere în expertiza contabilã ºi auditul financiar, Editura CECCAR, Bucureºti, 2005.

5.

Stoian Ana, Þurlea Eugen, Auditul financiar-contabil, Editura Economicã, Bucureºti, 2001.

26

Tematica disciplinelor de examen

z

Audit financiar – experþi contabili

6.

Toma Marin, Iniþiere în auditul situaþiilor financiare ale unei entitãþi, ediþia a II-a, Editura CECCAR, Bucureºti, 2007.

7.

*** - Culegere de teste grilã, exerciþii, întrebãri ºi studii de caz pentru examenul de acces la profesia de expert contabil ºi de contabil autorizat, ediþia a VII-a revizuitã ºi ediþia a VIII-a, revizuitã ºi adãugitã, Editura CECCAR, Bucureºti, 2006 ºi 2007.

Tematica disciplinelor de examen

z

Evaluarea economicã... – experþi contabili

27

5. EVALUAREA ECONOMICÃ ªI FINANCIARÃ A ÎNTREPRINDERII 1.

Definiþia, necesitatea ºi esenþa evaluãrii economice ºi financiare a întreprinderii.

2.

Relaþia valoare contabilã, valoare justã ºi valoare de piaþã; definiþii, caracteristici, mod de determinare.

3.

Clasificarea evaluãrilor, diferenþele dintre evaluãrile contabile, administrative ºi cele bazate pe expertizã ºi diagnostic.

4.

Bilanþul contabil – punct de pornire în evaluarea întreprinderii; bilanþul economic – instrument de calcul pentru evaluarea întreprinderii.

5.

Diagnosticul de evaluare: juridic, comercial, tehnic, tehnologic ºi de exploatare; organizare, management ºi resurse umane.

6.

Rolul diagnosticului financiar-contabil în evaluarea economicã ºi financiarã a întreprinderii; obiective, mijloace de realizare, procedee de lucru.

7.

Sinteza diagnosticelor evaluãrii întreprinderilor; rolul ºi utilitatea ei.

8.

Componentele fundamentale ale evaluãrii întreprinderii: activul net corijat ºi capacitatea beneficiarã.

9.

Metodologia determinãrii activului net corijat al unei întreprinderi.

10. Abordarea prin patrimoniu în evaluarea întreprinderii. 11. Metodologia determinãrii capacitãþii beneficiare a unei întreprinderi. 12. Metode de determinare a ratei de actualizare; tehnici de actualizare ºi de capitalizare. 13. Abordarea pe baza performanþelor în evaluarea întreprinderii. 14. Evaluarea întreprinderii prin metoda fluxurilor de disponibilitãþi actualizate (cash flow). 15. Abordarea combinatã în evaluarea unei întreprinderi: patrimoniu ºi contabilitate. 16. Metode de evaluare a întreprinderilor în dificultate.

28

Tematica disciplinelor de examen

z

Evaluarea economicã... – experþi contabili

17. Structura raportului de evaluare. 18. Regulile de conduitã profesionalã în activitatea de evaluare a întreprinderii. BIBLIOGRAFIE OBLIGATORIE: 1.

*** - Cartea expertului evaluator, Editura CECCAR, Bucureºti, ediþia a II-a, 2005.

2.

*** - Standardul profesional nr. 39: Misiunea de consultanþã pentru crearea întreprinderilor, Editura CECCAR, Bucureºti, 2006.

3.

Recomandãrile: nr. 100/CECCAR-EV privind metodologia-standard de evaluare economicã ºi financiarã a întreprinderii, nr. 101/CECCAR-EV privind structura-standard a Raportului de evaluare economicã ºi financiarã a întreprinderii ºi nr. 102/CECCAR-EV privind adoptarea Ghidului pentru evaluarea întreprinderilor mici ºi mijlocii.

BIBLIOGRAFIE SUPLIMENTARÃ ªI FACULTATIVÃ: 1.

Feleagã Niculae, Malciu Liliana, Recunoaºtere, evaluare ºi estimare în contabilitatea internaþionalã, Editura CECCAR, Bucureºti, 2005.

2.

Toma Marin, Iniþiere în evaluarea întreprinderilor, ediþia a II-a, Editura CECCAR, Bucureºti, 2007.

3.

Toma Marin, Reorganizarea întreprinderilor prin fuziune ºi lichidare, Editura CECCAR, Bucureºti, 2005.

4.

Standardele Internaþionale de Evaluare, ediþia 2005.

5.

*** - Culegere de teste grilã, exerciþii, întrebãri ºi studii de caz pentru examenul de acces la profesia de expert contabil ºi de contabil autorizat, ediþia a VII-a revizuitã ºi ediþia a VIII-a, revizuitã ºi adãugitã, Editura CECCAR, Bucureºti, 2006 ºi 2007.

Tematica disciplinelor de examen

z

Control financiar – experþi contabili

29

6. CONTROL FINANCIAR 1.

2.

Conceptul de control financiar; z

Controlul financiar – funcþia conducerii;

z

Obiectul ºi formele controlului financiar.

Metode de exercitare a controlului financiar: z

Sistemul metodologic de control financiar; procedee ºi tehnici de control financiar (studiu general prealabil; controlul documentar contabil; controlul faptic; controlul total ºi prin sondaj);

z

Stabilirea rãspunderilor ca modalitate de finalizare a controlului financiar. Rãspunderea: disciplinarã, contravenþionalã, materialã ºi penalã.

3.

Controlul financiar propriu: Controlul financiar de gestiune: obiective, tehnici de exercitare, actele de control financiar de gestiune, valorificarea constatãrilor.

4.

Controlul financiar-fiscal exercitat de Ministerul Economiei ºi Finanþelor:

5.

z

Obiectivele controlului financiar de stat;

z

Direcþia generalã a controlului financiar de stat ºi unitãþile teritoriale;

z

Organizarea ºi atribuþiile;

z

Programarea ºi organizarea activitãþii de control financiar de stat;

z

Actele de control financiar de stat; valorificarea constatãrilor controlului financiar de stat;

z

Garda Financiarã: organizare, atribuþii, exercitarea controlului.

Curtea de Conturi: z

Organizarea, personalul ºi conducerea;

z

Controlul ulterior;

z

Proceduri de exercitare.

30

Tematica disciplinelor de examen

z

Control financiar – experþi contabili

BIBLIOGRAFIE OBLIGATORIE: 1.

Legea nr. 94/1992 privind organizarea ºi funcþionarea Curþii de Conturi, republicatã în Monitorul Oficial al României nr. 116/16.03.2000, cu modificãrile ºi completãrile ulterioare prin Legea nr. 77/2002, publicatã în Monitorul Oficial al României nr. 104/07.02.2002.

2.

Hotãrârea Guvernului nr. 1.538/2003 pentru organizarea ºi funcþionarea Gãrzii Financiare, publicatã în Monitorul Oficial al României nr. 12/08.01.2004.

3.

Hotãrârea Guvernului nr. 208/2005 privind organizarea ºi funcþionarea Agenþiei Naþionale de Administrare Fiscalã, publicatã în Monitorul Oficial al României nr. 269/31.03.2005.

4.

Ordonanþa Guvernului nr. 70/1997 privind controlul fiscal, aprobatã prin Legea nr. 64/1999, publicatã în Monitorul Oficial al României nr. 168/21.04.1999.

5.

Ordonanþa Guvernului nr. 119/1999 privind controlul intern ºi controlul financiar preventiv, republicatã în Monitorul Oficial al României nr. 799/12.11.2003.

6.

Ordonanþa de urgenþã a Guvernului nr. 91/2003 privind organizarea Gãrzii Financiare, publicatã în Monitorul Oficial al României nr. 712/13.10.2003, aprobatã prin Legea nr. 372/2004, publicatã în Monitorul Oficial al României nr. 373/28.04.2004.

7.

Ordonanþa Guvernului nr. 8/2005 privind stabilirea unor mãsuri de preluare a Gãrzii Financiare ºi a Autoritãþii Naþionale a Vãmilor în subordinea Ministerului Finanþelor Publice, precum ºi a unor mãsuri de reorganizare a Agenþiei Naþionale de Administrare Fiscalã, publicatã în Monitorul Oficial al României nr. 101/31.01.2005, aprobatã prin Legea nr. 154/2005, publicatã în Monitorul Oficial al României nr. 452/27.05.2005.

8.

Ordinul ministrului finanþelor publice nr. 38/2003 pentru aprobarea Normelor generale privind exercitarea activitãþii de audit public intern, publicatã în Monitorul Oficial al României nr. 130 bis/27.02.2003.

9.

Ordinul ministrului finanþelor publice nr. 522/2003 pentru aprobarea Normelor metodologice generale referitoare la exercitarea contro-

Tematica disciplinelor de examen

z

Control financiar – experþi contabili

31

lului financiar preventiv, publicat în Monitorul Oficial al României nr. 320/13.05.2003. 10. Regulamentul privind organizarea ºi funcþionarea Gãrzii Financiare, publicat în Monitorul Oficial al României nr. 299/24.11.1992. BIBLIOGRAFIE SUPLIMENTARÃ ªI FACULTATIVÃ: 1.

Boulescu M., Curtea de Conturi – tradiþie ºi actualitate, Expertconsult, Bucureºti, 1993.

2.

Boulescu Mircea, Ghiþã Marcel, Control financiar, Editura Eficient, Bucureºti, 1997.

3.

Boulescu Mircea, Mareº Valericã, Ghiþã Marcel, Controlul fiscal ºi auditul financiar fiscal, Editura CECCAR, Bucureºti, 2003.

4.

Popeangã Petre, Popeangã Gabriel, Control financiar ºi fiscal, Editura CECCAR, Bucureºti, 2004.

5.

*** - Culegere de teste grilã, exerciþii, întrebãri ºi studii de caz pentru examenul de acces la profesia de expert contabil ºi de contabil autorizat, ediþia a VII-a revizuitã ºi ediþia a VIII-a, revizuitã ºi adãugitã, Editura CECCAR, Bucureºti, 2006 ºi 2007.

32

Tematica disciplinelor de examen

z

Expertiza contabilã; Doctrinã... – experþi contabili

7. EXPERTIZA CONTABILÃ; DOCTRINÃ ªI DEONTOLOGIE PROFESIONALÃ I.

Expertiza contabilã: 1. Conceptul de expertizã contabilã; 2. Expertiza contabilã judiciarã (definiþie, comparaþie cu controlul financiar; obiectivele expertizei contabile judiciare; numirea experþilor contabili; procedura de efectuare a expertizei contabile judiciare; actele de expertizã contabilã judiciarã – conþinut ºi valorificare); 3. Expertiza contabilã extrajudiciarã sau amiabilã.

II.

Doctrinã ºi deontologie profesionalã 1. Profesia contabilã ºi profesionistul contabil: loc ºi rol, definiþii, structuri, trãsãturi caracteristice; 2. Calitatea de contabil autorizat ºi de expert contabil; 3. Exercitarea profesiei de contabil autorizat ºi de expert contabil; 4. Rãspunderile contabilului autorizat ºi ale expertului contabil; 5. Corpul Experþilor Contabili ºi Contabililor Autorizaþi: organizare ºi atribuþii; secþiunile Corpului; organele de conducere la nivel central ºi teritorial; Comisia superioarã ºi Comisiile de disciplinã ale filialelor; Comisia de cenzori; veniturile ºi cheltuielile Corpului; 6. Reprezentanþii Ministerului Economiei ºi Finanþelor. 7. Codul etic naþional al profesioniºtilor contabili din România: z

Structura Codului: – partea A – Aplicarea generalã a Codului; – partea B – Profesioniºtii contabili independenþi; – partea C – Profesioniºtii contabili angajaþi.

z

Interesul public;

z

Principiile fundamentale ale eticii profesionale: – Integritatea; – Obiectivitatea;

Tematica disciplinelor de examen

– – – –

z

Expertiza contabilã; Doctrinã... – experþi contabili

33

Competenþa profesionalã; Secretul profesional; Respectul faþã de normele tehnice ºi profesionale; Independenþa.

BIBLIOGRAFIE OBLIGATORIE: 1.

Ordonanþa Guvernului nr. 65/1994 privind organizarea activitãþii de expertizã contabilã ºi a contabililor autorizaþi, publicatã în Monitorul Oficial al României nr. 243/30.08.1994, aprobatã prin Legea nr. 42/1995, publicatã în Monitorul Oficial al României nr. 103/29.05.1995, cu modificãrile ºi completãrile ulterioare, ºi Regulamentul de organizare ºi funcþionare al CECCAR.

2.

Codul de procedurã penalã ºi Codul de procedurã civilã, dispoziþiile referitoare la expertizele judiciare.

3.

*** - Cartea expertului contabil ºi a contabilului autorizat, ediþia a IV-a, revizuitã ºi adãugitã, Editura CECCAR, Bucureºti, 2004.

4.

*** - Codul etic naþional al profesioniºtilor contabili, Editura CECCAR, Bucureºti, 2007.

5.

*** - Standardul profesional nr. 35: Expertizele contabile, ediþia a II-a, revizuitã ºi adãugitã, Editura CECCAR, Bucureºti, 2007.

6.

*** - Regulament privind efectuarea stagiului ºi examenul de aptitudini în vederea accesului la calitatea de expert contabil ºi contabil autorizat, republicat, Editura CECCAR, Bucureºti.

BIBLIOGRAFIE SUPLIMENTARÃ ªI FACULTATIVÃ: 1.

Boulescu M., Ghiþã M., Expertizã contabilã ºi audit financiar contabil, Bucureºti, Editura Didacticã ºi Pedagogicã, 1999.

2.

Cristea Horia, Toma Marin, Doctrinã ºi deontologie în profesia contabilã din România, Editura CECCAR, Bucureºti, 2001.

3.

Florea Ion, Florea Radu, Macovei Corina Ionela, Berheci Maria, Introducere în expertiza contabilã ºi auditul financiar, Editura CECCAR, Bucureºti, 2005.

34

Tematica disciplinelor de examen

4.

Colecþia revistei Contabilitatea, expertiza ºi auditul afacerilor, Editura CECCAR.

5.

*** - Culegere de teste grilã, exerciþii, întrebãri ºi studii de caz pentru examenul de acces la profesia de expert contabil ºi de contabil autorizat, ediþia a VII-a revizuitã ºi ediþia a VIII-a, revizuitã ºi adãugitã, Editura CECCAR, Bucureºti, 2006 ºi 2007.

z

Expertiza contabilã; Doctrinã... – experþi contabili

TEMATICA DISCIPLINELOR DE EXAMEN PENTRU ACCESUL LA PROFESIA DE CONTABIL AUTORIZAT, ANUL 2007

36

DISCIPLINE: 1. Contabilitate 2. Fiscalitate 3. Drept comercial

Tematica disciplinelor de examen

z

Contabilitate – contabili autorizaþi

37

1. CONTABILITATE 1.

Cadrul general pentru întocmirea ºi prezentarea situaþiilor financiare elaborat de Consiliul pentru Standarde Internaþionale de Contabilitate (IASB): obiectivele situaþiilor financiare; caracteristicile calitative ale situaþiilor financiare; structurile situaþiilor financiare; recunoaºterea structurilor situaþiilor financiare; evaluarea structurilor situaþiilor financiare; politicile contabile ºi notele explicative; criterii calitative ale situaþiilor financiare potrivit cadrului conceptual; formatul ºi conþinutul situaþiilor financiare anuale.

2.

Norme ºi reglementãri contabile privind organizarea ºi þinerea contabilitãþii întreprinderii: Organizarea ºi conducerea contabilitãþii. Registrele de contabilitate ºi documentele justificative. Situaþiile financiare ale întreprinderii. Principii ºi reguli contabile privind evaluarea ºi înregistrarea activelor, datoriilor ºi capitalului propriu. Tratamente contabile privind evaluarea elementelor de activ ºi de pasiv. Reguli speciale privind evaluarea. Ajustãri ºi reevaluãri.

3.

Contabilitatea: a capitalurilor proprii ºi a datoriilor pe termen lung; a imobilizãrilor, a stocurilor ºi a producþiei în curs de execuþie; a terþilor; a trezoreriei; a cheltuielilor ºi a veniturilor; a provizioanelor, a ajustãrilor pentru depreciere sau pierdere de valoare, a datoriilor ºi activelor contingente; a investiþiilor în filiale, a întreprinderilor asociate ºi a întreprinderilor în participaþie; a conturilor în afara bilanþului. REMARCÃ: Studiul ºi prezentarea rãspunsurilor vor fi axate pe urmãtoarele elemente: definirea structurii patrimoniale în cauzã; analiza ºi funcþionarea conturilor; dezvoltarea în analitic a conturilor; evaluarea la intrare ºi ieºire; evaluarea iniþialã ºi evaluarea ulterioarã; metode de contabilizare, unde este cazul; contabilizarea principalelor operaþii economice ºi financiare; prezentarea în situaþiile financiare.

4.

Lucrãrile contabile de închidere a exerciþiului: Delimitarea lucrãrilor de închidere a exerciþiului. Balanþa conturilor înainte de inventariere. Inventarierea generalã a elementelor de activ ºi de pasiv (constatarea ºi

38

Tematica disciplinelor de examen

z

Contabilitate – contabili autorizaþi

descrierea elementelor inventariate; metode de estimare a valorii de inventar). Contabilizarea operaþiilor de regularizare privind: diferenþele de inventar; amortizãrile, ajustãrile permanente ºi provizorii pentru depreciere sau pierdere de valoare (testul de depreciere a activelor), provizioanele pentru riscuri ºi cheltuieli. Delimitarea în timp a cheltuielilor ºi veniturilor; variaþia stocurilor, determinarea rezultatului contabil; determinarea impozitului pe profit, repartizarea profitului ºi contabilizarea acestor operaþiuni; întocmirea balanþei de verificare finalã; închiderea conturilor de activ ºi a conturilor de pasiv. Întocmirea ºi prezentarea situaþiilor financiare anuale. 5.

Contabilitatea de gestiune ºi calculaþia costurilor: Obiectivele ºi domeniile contabilitãþii de gestiune. Structuri privind costurile (costurile fixe ºi costurile variabile, costurile directe ºi costurile indirecte, costul produsului ºi costul perioadei). Formule privind costurile (costuri totale ºi costuri parþiale). Relaþii ºi delimitãri între contabilitatea de gestiune ºi contabilitatea financiarã. Metode (globalã, pe faze, pe comenzi) ºi procedee de calculaþie a costurilor pe produs (diviziunea simplã, suplimentãrii, coeficienþi echivalenþã ºi excluderea producþiei secundare). Repartizarea cheltuielilor indirecte. Alocarea raþionalã a costurilor. Decontarea internã a producþiei secþiilor cu activitãþi interdependente. Determinarea cantitativã ºi valoricã a producþiei în curs de execuþie. Procedee de separare a costurilor în fixe ºi variabile. Organizarea contabilitãþii de gestiune. Sistemul de conturi, tipuri de înregistrãri contabile. Calculaþia costurilor standard (stabilirea standardelor de costuri; urmãrirea ºi analiza abaterilor de la costurile standard, organizarea contabilitãþii costurilor). Calculaþia costurilor directe (Direct-Costing): definire, organizare ºi sistem de indicatori. Metoda ABC, metoda costurilor þintã.

6.

Contabilitatea persoanelor juridice fãrã scop lucrativ: organizare, conducere; plan de conturi; monografia principalelor operaþiuni.

7.

Contabilitatea în partidã simplã: organizare ºi conducere; documente contabile.

Tematica disciplinelor de examen

z

Contabilitate – contabili autorizaþi

39

BIBLIOGRAFIE OBLIGATORIE: 1.

Legea contabilitãþii nr. 82/1991, republicatã în Monitorul Oficial al României nr. 48/14.01.2005, cu modificãrile ºi completãrile ulterioare.

2.

Ordinul ministrului finanþelor publice nr. 1.752/2005 pentru aprobarea reglementãrilor contabile conforme cu directivele europene, publicat în Monitorul Oficial al României nr. 1.080 bis/30.11.2005.

3.

Ordinul ministrului finanþelor publice nr. 1.826/2003 pentru aprobarea Precizãrilor privind unele mãsuri referitoare la organizarea ºi conducerea contabilitãþii de gestiune, publicat în Monitorul Oficial al României nr. 23/12.01.2004.

4.

Ordinul ministrului finanþelor publice nr. 1.829/2003 privind aprobarea Reglementarilor contabile pentru persoane juridice fãrã scop patrimonial, publicat în Monitorul Oficial al României nr. 66/27.01.2004.

5.

Ordinul ministrului finanþelor publice nr. 1.040/2004 pentru aprobarea Normelor metodologice privind organizarea ºi conducerea evidenþei contabile în partidã simplã de cãtre persoanele fizice care au calitatea de contribuabil în conformitate cu prevederile Legii nr. 571/2003 privind Codul fiscal, publicat în Monitorul Oficial al României nr. 642/16.07.2004.

6.

Ordinul ministrului finanþelor publice nr. 1.753/2004 pentru aprobarea Normelor privind organizarea ºi efectuarea inventarierii elementelor de activ ºi de pasiv, publicat în Monitorul Oficial al României nr. 1.174/13.12.2004, modificat prin Ordinul ministrului finanþelor publice nr. 1.752/2005 pentru aprobarea reglementãrilor contabile conforme cu directivele europene, publicat în Monitorul Oficial al României nr. 1.080 bis/30.11.2005.

7.

Ordinul ministrului finanþelor publice nr. 1.850/2004 pentru aprobarea Normelor metodologice de întocmire ºi utilizare a registrelor ºi formularelor comune pe economie privind activitatea financiarã ºi contabilã, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 23 bis/07.01.2005.

8.

Norme metodologice privind reflectarea în contabilitate a principalelor operaþiuni de fuziune, divizare, dizolvare ºi lichidare a societãþilor comerciale, precum ºi retragerea ºi/sau excluderea unor asociaþi din

40

Tematica disciplinelor de examen

z

Contabilitate – contabili autorizaþi

cadrul societãþilor comerciale ºi tratamentul fiscal al acestora, aprobate prin Ordinul ministrului finanþelor publice nr. 1.376/2004, publicat Monitorul Oficial al României nr. 1.012 bis/03.11.2004; publicate ºi de Editura CECCAR, Bucureºti, 2004. 9.

*** - Colecþia de Ghiduri pentru înþelegerea ºi aplicarea Standardelor Internaþionale de Contabilitate (32 de volume), Editura CECCAR, Bucureºti, 2004.

10. *** - Standardele Internaþionale de Raportare Financiarã (IFRSs®) incluzând Standardele Internaþionale de Contabilitate (IASsTM) ºi Interpretãrile lor la 1 ianuarie 2006, traducere oficialã în limba românã, Editura CECCAR, Bucureºti, 2006. 11.

*** - Standardul profesional nr. 21: Misiunea de þinere a contabilitãþii, întocmirea ºi prezentarea situaþiilor financiare, ediþia a II-a, revizuitã ºi adãugitã, Editura CECCAR, Bucureºti, 2007.

12. *** - Standardul profesional nr. 22: Misiunea de examinare a contabilitãþii, întocmirea ºi prezentarea situaþiilor financiare, ediþia a II-a, revizuitã ºi adãugitã, Editura CECCAR, Bucureºti, 2007. BIBLIOGRAFIE SUPLIMENTARÃ ªI FACULTATIVÃ: 1.

Albu Cãtãlin, Albu Nadia, Soluþii practice de eficientizare a activitãþilor ºi de creºtere a performanþei organizaþionale – Gestiunea dezvoltãrii durabile prin Balanced Scorecard, Editura CECCAR, Bucureºti, 2005.

2.

Bunea ªtefan, Gîrbinã Maria Mãdãlina, Sinteze, studii de caz ºi teste grilã privind aplicarea IAS (revizuite) - IFRS, vol. 1 ºi 2, Editura CECCAR, Bucureºti, 2007.

3.

Chiþu-Gisberto Alberta, Contabilitatea micro ºi macroeconomicã, ediþia a II-a, Editura CECCAR, Bucureºti, 2003.

4.

Chiþu-Gisberto Alberta, Pitulice Cosmina, Tudorache Saveta, Contabilitatea ºi gestiunea instituþiilor publice, Editura CECCAR, Bucureºti, 2003.

5.

Cristea Horia, ªtefãnescu Nicolae, Finanþele întreprinderii, Editura CECCAR, Bucureºti, 2003.

Tematica disciplinelor de examen

z

Contabilitate – contabili autorizaþi

41

6.

Cristea Horia, Contabilitatea ºi calculaþiile în conducerea întreprinderii, Editura CECCAR, Bucureºti, 2003.

7.

Dumitru Graziella-Corina, Contabilitate – aplicaþii, teste de autoevaluare, studii de caz ºi practicã contabilã, Editura Universitarã, 2006.

8.

Duþescu Adriana, Ghid privind înþelegerea ºi aplicarea Standardelor Internaþionale de Contabilitate, ediþiile I ºi II, Editura CECCAR, Bucureºti, 2001 ºi 2002.

9.

Duþescu Adriana, Politici contabile de întreprindere, Editura CECCAR, Bucureºti, 2003.

10. Feleagã Niculae, Malciu Liliana, Recunoaºtere, evaluare ºi estimare în contabilitatea internaþionalã, Editura CECCAR, Bucureºti, 2004. 11. Feleagã Liliana, Feleagã Niculae, Contabilitate financiarã: o abordare europeanã ºi internaþionalã, vol. 1 ºi 2, Editura Infomega, 2005. 12. Feleagã Liliana, Feleagã Niculae, Contabilitate consolidatã: o abordare europeanã ºi internaþionalã, Editura Economicã, 2007. 13. Molico Tatiana, Wunder Eugen, Sistemul de francizã în oglinda economiei de piaþã, Editura CECCAR, Bucureºti, 2002. 14. Molico Tatiana, Wunder Eugen, Leasingul, un instrument modern de investiþii ºi finanþare, Editura CECCAR, Bucureºti, 2003. 15. Molico Tatiana, Wunder Eugen, Factoringul, alternativã modernã de finanþare, Editura CECCAR, Bucureºti, 2004. 16. Ristea Mihai ºi colectiv, Contabilitatea societãþilor comerciale, vol. 2, CECCAR, Bucureºti, 1996. 17. Ristea Mihai, Bazã ºi alternativ în contabilitatea întreprinderii, Editura Tribuna Economicã, Bucureºti, 2003. 18. Ristea Mihai, Dima M., Contabilitatea societãþilor comerciale, Editura Universitarã, Bucureºti, 2004. 19. Ristea Mihai ºi colectiv, Contabilitatea financiarã a întreprinderii, Editura Universitarã, Bucureºti, 2005.

42

Tematica disciplinelor de examen

z

Contabilitate – contabili autorizaþi

20. Ristea Mihai, Dumitru Corina, Contabilitate aprofundatã, Editura Universitarã, Bucureºti, 2005. 21. Ristea Mihai, Dumitru Corina, Contabilitatea în managementul întreprinderii, Editura Tribuna Economicã, Bucureºti, 2005. 22. Ristea Mihai, Dumitru Corina, Contabilitatea afacerilor, Editura Tribuna Economicã, Bucureºti, 2006. 23. Toma Marin, Reorganizarea întreprinderilor prin fuziune ºi divizare, Editura CECCAR, Bucureºti, 2003. 24. Toma Marin, Iniþiere în auditul situaþiilor financiare ale unei entitãþi, ediþia a II-a, Editura CECCAR, Bucureºti, 2007. 25. Þugui Alexandru, Produse informatice generalizate pentru contabilitate, Editura CECCAR, Bucureºti, 2003. 26. *** - Culegere de teste grilã, exerciþii, întrebãri ºi studii de caz pentru examenul de acces la profesia de expert contabil ºi de contabil autorizat, ediþia a VII-a revizuitã ºi ediþia a VIII-a, revizuitã ºi adãugitã, Editura CECCAR, Bucureºti, 2006 ºi 2007. 27. Reviste de specialitate - Contabilitatea, expertiza ºi auditul afacerilor, Finanþe publice ºi contabilitate, 2003-2007.

Tematica disciplinelor de examen

z

Fiscalitate – contabili autorizaþi

43

2. FISCALITATE I.

Definirea impozitelor ºi taxelor; elemente specifice; deosebiri.

II.

Sistemul fiscal: trãsãturile ºi funcþiile acestuia. Principii de bazã.

III. Categorii ale impozitelor ºi taxelor, potrivit clasificaþiei veniturilor bugetului de stat. IV. Evaziunea fiscalã: definiþie, rãspunderea contravenþionalã ºi penalã. V.

Obligaþiile fiscale faþã de bugetul de stat: 1. Impozitul pe profit: categoriile de contribuabili; sfera de cuprindere a impozitului pe profit; contribuabili scutiþi de la plata impozitului pe profit; cota de impozitare; determinarea bazei de calcul a impozitului pe profit; reguli fiscale privind reorganizãrile juridice, aspecte fiscale internaþionale; termenele de platã ºi declararea impozitului; plata impozitului ºi depunerea declaraþiilor fiscale. 2. Impozitul pe venit: contribuabili; sfera de aplicare; determinarea venitului ºi impozitului pe fiecare categorie; aspecte fiscale internaþionale; reguli privind proprietatea comunã ºi asociaþiile fãrã personalitate juridicã; plata impozitului pe venit; obligaþiile declarative ale plãtitorilor de venituri cu reþinere la sursã. 3. Impozitarea persoanelor nerezidente: contribuabili, sfera de aplicare a impozitului; categorii de venituri impozabile, cote de impunere pe categorii de venituri, scutiri; modul de stabilire ºi de platã a impozitelor datorate de nerezidenþi; formularistica necesarã ºi condiþiile aplicãrii convenþiilor de evitare a dublei impuneri internaþionale. Modul de impozitare a veniturilor din economii obþinute din România de persoane fizice rezidente în state membre ºi aplicarea schimbului de informaþii în legãturã cu aceastã categorie de venituri; redevenþe ºi dobânzi la întreprinderi asociate. 4. Taxa pe valoarea adãugatã: definiþii specifice, sfera de aplicare teritorialã; categorii de persoane din punct de vedere al TVA; operaþiuni cuprinse în sfera de aplicare a taxei; locul operaþiunilor cuprinse în sfera de aplicare a taxei; operaþiuni scutite; persoane obligate la

Tematica disciplinelor de examen

44

z

Fiscalitate – contabili autorizaþi

plata TVA; faptul generator ºi exigibilitatea taxei pe valoarea adãugatã; baza de impozitare; cotele de impozitare ºi calculul TVA; regimul deducerilor; persoane obligate la plata taxei; regimuri speciale de taxã; obligaþii declarative ºi documentare cu privire la TVA, corectarea documentelor, mãsuri de simplificare. 5. Accize: grupe de accize; definiþie: a) Accize armonizate: sfera de aplicare; definiþii specifice; teritoriul comunitar, faptul generator ºi exigibilitatea; eliberarea pentru consum; importul, producerea ºi deþinerea în regim suspensiv; produse accizabile: bere, vinuri, bãuturi fermentate, produse intermediare, alcool etilic; tutun prelucrat; produse energetice, gaz natural, cãrbune ºi cocs, energie electricã, excepþii; nivelul ºi calculul accizelor; regimul de antrepozitare; operatorul înregistrat ºi operatorul neînregistrat; deplasarea ºi primirea produselor accizabile aflate în regim suspensiv; lipsuri ºi nereguli pe parcursul circulaþiei intracomunitare în regim suspensiv a produselor accizabile; deplasarea intracomunitarã a produselor cu accize plãþi; înregistrarea operatorilor de produse accizabile; obligaþiile plãtitorilor de accize; scutiri de la plata accizelor; marcarea produselor alcoolice ºi a produselor din tutun. b) Alte produse accizabile (accize nearmonizate): sfera de aplicare; nivelul ºi calculul accizei; plãtitorii de accize; scutiri; exigibilitatea; plata; documente fiscale; declaraþii de accize. c) Impozitul la þiþeiul ºi gazele naturale din producþia internã. d) Dispoziþii comune. e) Mãsuri speciale privind supravegherea producþiei, importului ºi circulaþiei produselor accizabile. f)

Taxe speciale pentru autoturisme ºi autovehicule.

6. Taxe vamale: subiecþii impunerii; cota; scutiri; baza de impunere; declaraþia ºi controlul vamal; plata; titluri executorii; prescripþia; sancþiuni-contravenþii; infracþiuni. 7. Impozitarea reprezentanþelor, în România, ale societãþilor comerciale ºi ale organizaþiilor economice strãine: organizarea reprezentanþelor; contribuabili; stabilirea impozitului; plata; declaraþii fiscale.

Tematica disciplinelor de examen

z

Fiscalitate – contabili autorizaþi

45

8. Taxele de timbru: sfera de aplicare, operaþiuni taxabile, metodologia de calcul ºi de platã. 9. Impozitul pe venitul microîntreprinderilor: contribuabili; opþiunea de a plãti impozit pe veniturile microîntreprinderilor; baza impozabilã, cota, plata ºi depunerea declaraþiilor fiscale. 10. Impozitul pe dividende: sfera de aplicare; contribuabili; baza de impunere; plãtitorul ºi termenele de platã ale impozitului. VI. Obligaþii fiscale faþã de bugetele locale: 1. Impozitul ºi taxa pe clãdiri: contribuabili; scutiri; calculul impozitului: pentru persoane fizice, pentru persoane juridice; dobândirea, înstrãinarea ºi modificãrile clãdirilor; plata impozitului. 2. Impozitul pe teren: obiectul impunerii; contribuabili; calculul impozitului; scutiri; dobândirea ºi transferul de teren; plata impozitului. 3. Impozitul pe mijloacele de transport: contribuabili, obiectul impunerii, calculul impozitului; dobândiri ºi transferãri de mijloace de transport; plata impozitului. 4. Taxa pentru folosirea mijloacelor de reclamã ºi publicitate: a) taxe pentru serviciile de reclamã ºi publicitate; b) taxe pentru afiºaj în scop de reclamã ºi publicitate; c) scutiri. 5. Impozitul pe spectacole: reguli generale; calculul impozitului; reguli speciale pentru videoteci ºi discoteci; scutiri; plata impozitului. 6. Taxa hotelierã: reguli; calcul; scutiri; plata. VII. Drepturile ºi obligaþiile contribuabililor în raporturile cu organele fiscale: dreptul de a fi ascultat, dreptul de a fi reprezentat, dreptul de a recuza un funcþionar fiscal, dreptul de a refuza furnizarea de informaþii, dreptul de a fi înºtiinþat cu privire la efectuarea inspecþiei fiscale, dreptul la primirea de dobânzi, dreptul de a contesta, obligaþia de colaborare, obligaþia de a furniza informaþii, obligaþia de înregistrare fiscalã, obligaþia de a depune declaraþii, obligaþia de a efectua plata impozitelor ºi taxelor.

46

Tematica disciplinelor de examen

z

Fiscalitate – contabili autorizaþi

VIII. Proceduri fiscale: a) Procedura înregistrãrii fiscale, modalitãþi de înregistrare fiscalã, termen de înregistrare, modificãri ulterioare înregistrãrii, declararea ºi înregistrarea filialelor ºi sediilor secundare (caz special: înregistrarea punctelor de lucru). b) Procedura stabilirii ºi declarãrii impozitelor ºi taxelor: forme administrative pentru stabilirea impozitelor ºi taxelor, depunerea declaraþiilor fiscale, corectarea declaraþiilor fiscale ºi modalitãþi de corectare, forma ºi conþinutul declaraþiilor fiscale, termenul de prescripþie la stabilire, sarcina probei, estimarea bazei de impunere. c) Plata impozitelor ºi taxelor: reguli privind efectuarea plãþii, termene de platã, ordinea de stingere, compensarea ºi restituirea, majorãri de întârziere, prescripþia dreptului de a efectua executarea silitã (prescripþia plãþii), somaþia ºi titlul executoriu. d) Procedura contestãrii actelor administrative fiscale: termenul ºi locul de depunere a contestaþiei, forma ºi conþinutul contestaþiei, suspendarea procedurii de soluþionare a contestaþiei ºi suspendarea executãrii actului administrativ fiscal. IX. Sancþiuni fiscale: faptele sancþionate contravenþional, reguli privind constatarea ºi aplicarea sancþiunilor în cazul contravenþiilor fiscale, infracþiunile de evaziune fiscalã. BIBLIOGRAFIE OBLIGATORIE: 1.

Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal, cu modificãrile ºi completãrile ulterioare.

2.

Ordonanþa Guvernului nr. 92/2003 privind Codul de procedurã fiscalã, cu modificãrile ºi completãrile ulterioare, republicatã în Monitorul Oficial al României nr. 863/26.09.2005.

3.

Instrucþiunea nr. 12/2005 privind determinarea, reþinerea ºi virarea impozitului pe câºtigul de capital rezultat din transferul titlurilor de valoare, obþinut de persoanele fizice, publicatã în Monitorul Oficial al României nr. 94/01.02.2006, modificatã de Instrucþiunea nr. 7/2006, publicatã în Monitorul Oficial nr. 969/04.12.2006.

Tematica disciplinelor de examen

z

Fiscalitate – contabili autorizaþi

47

4.

Legea nr. 241/2005 pentru prevenirea ºi combaterea evaziunii fiscale, publicatã în Monitorul Oficial al României nr. 672/27.07.2005.

5.

Legea nr. 141/1997 privind Codul vamal al României, publicatã în Monitorul Oficial al României nr. 180/01.08.1997, cu modificãrile ºi completãrile aduse prin Legea nr. 86/2006 privind Codul vamal al României, publicatã în Monitorul Oficial al României nr. 350/19.04.2006.

6.

Legea bugetului de stat pe anul 2007 nr. 486/2006, publicatã în Monitorul Oficial al României nr. 1.043/29.12.2006.

7.

Legea bugetului asigurãrilor sociale de stat pe anul 2007 nr. 487/2006, publicatã în Monitorul Oficial nr. 1.047/29.12.2006.

8.

Legea nr. 273/2006 privind finanþele publice locale, publicatã în Monitorul Oficial al României nr. 618/18.07.2006.

9.

Legea nr. 146/1997 privind taxele judiciare de timbru, publicatã în Monitorul Oficial al României nr. 173/24.07.1997, cu modificãrile ºi completãrile ulterioare, actualizate pentru anul 2004 prin Hotãrârea Guvernului nr. 44/2004, pentru anul 2005 prin Hotãrârea Guvernului nr. 783/2004 ºi pentru anul 2006 prin Hotãrârea Guvernului nr. 797/2005.

10. Legea nr. 117/1999 privind taxele extrajudiciare de timbru, publicatã în Monitorul Oficial al României nr. 321/06.07.1999, cu modificãrile ºi completãrile ulterioare, actualizate pentru anul 2004 prin Hotãrârea Guvernului nr. 44/2004, pentru anul 2005 prin Hotãrârea Guvernului nr. 783/2004 ºi pentru anul 2006 prin Hotãrârea Guvernului nr. 797/2005. 11. Normele metodologice de aplicare a Legii nr. 571/2003 privind Codul fiscal, aprobate prin Hotãrârea Guvernului nr. 44/2004 cu modificãrile ºi completãrile ulterioare, publicatã în Monitorul Oficial al României nr. 112/06.02.2004. 12. Norme metodologice de aplicare a Ordonanþei Guvernului nr. 92/2003 privind Codul de procedurã fiscalã, aprobate prin Hotãrârea Guvernului nr. 1.050/2004, publicatã în Monitorul Oficial al României nr. 651/20.07.2004, cu modificãrile aduse de Ordonanþa de urgenþã a Guvernului nr. 165/2005, publicatã în Monitorul Oficial al României nr. 1.100/06.12.2005.

48

Tematica disciplinelor de examen

z

Fiscalitate – contabili autorizaþi

13. Regulamentul de aplicare a Codului vamal al României, aprobat prin Hotãrârea Guvernului nr. 1.114/2001, publicat în Monitorul Oficial al României nr. 735/19.11.2001, cu completãrile aduse prin Hotãrârea Guvernului nr. 707/2006 pentru aprobarea Regulamentului de aplicare a Codului vamal al României, publicat în Monitorul Oficial al României nr. 520/15.06.2006. BIBLIOGRAFIE SUPLIMENTARÃ ªI FACULTATIVÃ: 1.

Condor Ioan, Drept financiar, bugetar ºi fiscal. Impozitarea persoanelor fizice, microîntreprinderilor, nerezidenþilor ºi impozitul pe reprezentanþe. Convenþii fiscale internaþionale, Bucureºti, Editura Fundaþiei România de Mâine, 2004.

2.

Þâþu L., ªerbãnescu C., ªtefan D., Cataramã D., Nica A., Fiscalitate. De la lege la practicã, ediþia a IV-a, Editura CH Beck, Bucureºti, 2007.

3.

Vintilã G., Fiscalitate. Metode ºi tehnici fiscale, Editura Economicã, Bucureºti, 2004.

4.

*** - Colecþia de Ghiduri pentru înþelegerea ºi aplicarea Standardelor Internaþionale de Contabilitate (32 de volume), Editura CECCAR, Bucureºti, 2004.

5.

*** - Culegere de teste grilã, exerciþii, întrebãri ºi studii de caz pentru examenul de acces la profesia de expert contabil ºi de contabil autorizat, ediþia a VII-a revizuitã ºi ediþia a VIII-a, revizuitã ºi adãugitã, Editura CECCAR, Bucureºti, 2006 ºi 2007.

Tematica disciplinelor de examen

z

Drept comercial – contabili autorizaþi

49

3. DREPT COMERCIAL 1.

Consideraþii generale privind dreptul comercial: Caracterizarea raporturilor de drept comercial. Comercialitatea în legislaþia comercialã a României: concept, criterii de delimitare, efecte. Faptele (actele) de comerþ: definiþie ºi clasificare. Faptele de comerþ: obiective. Faptele (actele) subiective de comerþ. Faptele de comerþ unilaterale. Comercianþii în legislaþia românã: comercianþi persoane fizice, societãþi comerciale. Obligaþiile comercianþilor. Fondul de comerþ.

2.

3.

Formele societãþilor comerciale. Constituirea ºi înmatricularea acestora: z

Societãþile comerciale – forme, procedurã de constituire, înregistrarea societãþilor comerciale ºi efectele înregistrãrii. Grupurile de interes economic.

z

Capitalul social subscris ºi vãrsat în faza constituirii. Evaluarea aportului în naturã, rãspunderea fondatorilor ºi primilor membri ai consiliului de administraþie, respectiv a directoratului ºi a consiliului de supraveghere pentru subscrierea capitalului social, existenþa capitalului vãrsat. Mijloace de verificare a capitalului vãrsat ºi asigurarea integritãþii acestuia.

z

Acþiunile ºi pãrþile sociale – caracterizare ºi mod de transmitere. Drepturile ºi obligaþiile deþinãtorilor de acþiuni ºi pãrþi sociale. Situaþia acþiunilor nominative ºi a pãrþilor sociale care nu au fost integral achitate (nu s-au efectuat vãrsãminte). Regimul obligaþiunilor emise de societãþile pe acþiuni.

Funcþionarea societãþilor comerciale: 3.1. Reguli comune privind funcþionarea societãþilor comerciale: z

Regimul juridic al aporturilor la capitalului social;

z

Regimul juridic al dividendelor;

z

Rezervele societãþii: categorii de rezerve, modul de constituire a rezervelor;

z

Obligaþiile ºi rãspunderea administratorilor societãþilor comerciale.

Tematica disciplinelor de examen

50

z

Drept comercial – contabili autorizaþi

3.2. Funcþionarea societãþilor pe acþiuni: z

Adunãrile generale ale acþionarilor (AGA): feluri, moduri de convocare, atribuþii, adoptarea hotãrârilor, anularea hotãrârilor AGA;

z

Administrarea societãþilor pe acþiuni: sistemul unitar (Consiliul de Administrare ºi Directorii); sistemul dualist (Directoratul ºi Consiliul de supraveghere); reguli comune de administrare a societãþilor comune;

z

Auditul financiar ºi auditul intern.

3.3. Funcþionarea societãþilor cu rãspundere limitatã (SRL): z

Regimul juridic al pãrþilor sociale;

z

Felurile aporturilor la capitalul social;

z

Conducerea, administrarea ºi controlul societãþilor cu rãspundere limitatã (SRL).

3.4. Modificarea actului constitutiv al societãþilor comerciale:

4.

5.

z

Dispoziþii comune de modificare a actului constitutiv;

z

Reducerea ºi majorarea capitalului social;

z

Modificarea societãþii comerciale;

z

Modificarea actului constitutiv;

z

Modificarea capitalului social – reducerea capitalului social; majorarea capitalului social.

Fuziunea societãþilor comerciale: z

Fuziunea prin contopire; fuziunea prin absorbþie.

z

Restructurãri interne.

Dizolvarea ºi lichidarea societãþilor comerciale: z

Cauzele de dizolvare (comune, speciale). Efectele dizolvãrii. Operaþiuni specifice procedurii de lichidare.

z

Stabilirea situaþiei patrimoniului – mijloace de valorificare a bunurilor – mijloace de stabilire a creditorilor ºi ordinea de platã a acestora. Poziþia cenzorilor în faza lichidãrii.

Tematica disciplinelor de examen

6.

7.

z

Drept comercial – contabili autorizaþi

51

Procedura insolvenþei: z

Categorii de debitori;

z

Insolvenþa – cadru conceptual;

z

Procedura generalã a insolvenþei;

z

Procedura simplificatã a insolvenþei;

z

Participanþii la procedura insolvenþei;

z

Cererile introductive; primele mãsuri;

z

Efectele patrimoniale ale hotãrârii de deschidere a procedurii;

z

Planul de reorganizare;

z

Lichidarea judiciarã – falimentul;

z

Rãspunderea organelor de conducere ale debitorului.

Regulamentul privind efectuarea stagiului ºi examenul de aptitudini în vederea accesului la calitatea de expert contabil ºi de contabil autorizat.

BIBLIOGRAFIE OBLIGATORIE: 1.

Codul comercial român, cu modificãrile ºi completãrile ulterioare.

2.

Legea privind societãþile comerciale nr. 31/1990, modificatã prin Legea nr. 441/2006, publicatã în Monitorul Oficial al României nr. 955/28.11.2006.

3.

Legea nr. 85/2006 privind procedura insolvenþei, publicatã în Monitorul Oficial al României nr. 359/21.04.2006.

4.

Legea nr. 26/1990 privind registrul comerþului, republicatã în Monitorul Oficial al României nr. 49/04.02.1998, cu modificãrile ºi completãrile ulterioare.

5.

Legea nr. 297/2004 privind piaþa de capital, publicatã în Monitorul Oficial al României nr. 571/29.06.2004, cu modificãrile ºi completãrile ulterioare.

6.

Hotãrârea pentru aprobarea Regulamentului privind efectuarea stagiului ºi examenului de aptitudini în vederea accesului la calitatea de expert contabil ºi de contabil autorizat nr. 00/31/14.03.2000 a Consiliului

52

Tematica disciplinelor de examen

z

Drept comercial – contabili autorizaþi

Superior al CECCAR, publicat în Monitorul Oficial al României nr. 332/17.07.2000, cu modificãrile ºi completãrile aduse de Hotãrârea nr. 03/56 ºi Hotãrârea nr. 05/65 ale Consiliului Superior al CECCAR. 7.

Ordonanþa Guvernului nr. 65/1994 privind organizarea activitãþii de expertizã contabilã ºi a contabililor autorizaþi, publicatã în Monitorul Oficial al României nr. 243/30.08.1994, aprobatã prin Legea nr. 42/1995, publicatã în Monitorul Oficial al României nr. 103/29.05.1995, cu modificãrile ºi completãrile ulterioare.

BIBLIOGRAFIE SUPLIMENTARÃ ªI FACULTATIVÃ: 1.

Angheni Smaranda ºi colectiv, Drept comercial, ediþia a III-a, Editura All Beck, Bucureºti, 2004.

2.

Cãrpenaru S., Drept comercial, Editura All, Bucureºti, 2004.

3.

Cãrpenaru S. ºi colectiv, Societãþile comerciale – reglementare, doctrinã, jurisprudenþã, Editura All Beck, Bucureºti, 2006.

4.

Cristea S., Stoica C., Drept comercial, Editura Lumina Lex, Bucureºti, 2002.

5.

Toma Marin, Reorganizarea întreprinderilor prin fuziune ºi divizare, Editura CECCAR, Bucureºti, 2003.

6.

*** - Culegere de teste grilã, exerciþii, întrebãri ºi studii de caz pentru examenul de acces la profesia de expert contabil ºi de contabil autorizat, ediþia a VII-a revizuitã ºi ediþia a VIII-a, revizuitã ºi adãugitã, Editura CECCAR, Bucureºti, 2006 ºi 2007.

7.

*** - Ghid privind prevenirea ºi combaterea spãlãrii banilor, Editura CECCAR, Bucureºti, 2007.

TESTE GRILÃ, EXERCIÞII, ÎNTREBÃRI ªI STUDII DE CAZ PENTRU VERIFICAREA CUNOªTINÞELOR ÎN VEDEREA ACCESULUI LA PROFESIA DE EXPERT CONTABIL

TESTE GRILÃ... Contabilitate – experþi contabili

55

1. Disciplina: CONTABILITATE 1.

Care din urmãtoarele reguli generale de evaluare a stocurilor este prevãzutã în standardul IAS 2 „Stocuri”: a) stocurile trebuie evaluate la valoarea cea mai micã dintre cost ºi valoarea realizabilã netã; b) stocurile trebuie evaluate la valoarea cea mai mare dintre cost ºi valoarea realizabilã netã; c) stocurile trebuie evaluate la valoarea cea mai micã dintre cost ºi valoarea contabilã.

2.

În care din urmãtoarele cazuri nu se înregistreazã un venit din vânzarea mãrfurilor în conformitate cu norma IAS 18 „Venituri”: a) riscurile ºi avantajele inerente proprietãþii au fost transferate cumpãrãtorului; b) vânzãtorul rãmâne obligat din cauza unei execuþii nesatisfãcãtoare, neacoperitã prin clauze privind garanþia; c) riscurile ºi avantajele inerente proprietãþii au fost transferate cumpãrãtorului, dar încã nu s-a încasat contravaloarea mãrfurilor.

3.

Care din urmãtoarele operaþii genereazã elemente extraordinare pentru o întreprindere industrialã în sensul normei IAS 1 „Prezentarea situaþiilor financiare”: a) amenzile plãtite cãtre administraþia fiscalã; b) pierderile materiale generate de inundaþii; c) nu se prezintã în contul de profit ºi pierdere niciun element de venit sau cheltuialã ca fiind extraordinar.

4.

Care din urmãtoarele tratamente de corectare a unei erori semnificative reprezintã retratarea retroactivã autorizatã din IAS 8 „Politici contabile, modificãri în estimãrile contabile ºi erori”: a) retratarea valorilor comparative pentru perioada anterioarã în care eroarea a apãrut; b) corectarea afecteazã rezultatul nerepartizat la deschiderea exerciþiului în cursul cãruia eroarea a fost descoperitã;

56

TESTE GRILÃ... Contabilitate – experþi contabili

c) corectarea afecteazã fie rezultatul nerepartizat la deschiderea exerciþiului, fie rezultatul exerciþiului în cursul cãruia eroarea a fost descoperitã. 5.

Care din urmãtoarele schimbãri nu reprezintã o schimbare de estimare contabilã în conformitate cu norma IAS 8 „Politici contabile, modificãri în estimãrile contabile ºi erori”: a) prelungirea duratei de amortizare a imobilizãrilor corporale; b) majorarea valorii reziduale a unei imobilizãri corporale; c) o modificare în baza de evaluare a stocurilor.

6.

Metoda terminãrii lucrãrilor utilizatã pentru contabilizarea contractelor de construcþii, în conformitate cu norma IAS 11 „Contracte de construcþii”, este în spiritul principiului: a) prudenþei; b) independenþei exerciþiului; c) evaluãrii separate a elementelor de activ ºi de pasiv.

7.

În conformitate cu prelucrarea de referinþã din norma IAS 23 „Costurile îndatorãrii”, cheltuielile cu dobânzile: a) reprezintã cheltuieli ale exerciþiului curent; b) se pot încorpora în costul oricãrui activ; c) se pot încorpora doar în costul activelor care necesitã o perioadã îndelungatã de pregãtire înainte de a putea fi utilizate sau vândute.

8.

Aplicarea prelucrãrii de referinþã din norma IAS 23 „Costurile îndatorãrii” are ca efect: a) majorarea rezultatului din exerciþiul curent; b) micºorarea rezultatului din exerciþiul curent; c) micºorarea rezultatului din exerciþiile viitoare.

9.

În conformitate cu norma IAS 38 „Imobilizãri necorporale”, cheltuielile angajate în faza de cercetare: a) reprezintã cheltuieli ale perioadei;

TESTE GRILÃ... Contabilitate – experþi contabili

57

b) se contabilizeazã la imobilizãri corporale; c) se contabilizeazã întotdeauna la imobilizãri necorporale. 10. În structura tabloului de trezorerie, acordarea unui împrumut pe termen lung de cãtre o societate industrialã afecteazã: a) fluxul de trezorerie din activitãþi de exploatare cu semnul „–”; b) fluxul de trezorerie din activitãþi de finanþare cu semnul „–”; c) fluxul de trezorerie din activitãþi de investiþii cu semnul „–”. 11. Care din urmãtoarele afirmaþii este în conformitate cu IAS 21 „Efectele variaþiei cursurilor de schimb valutar”: a) diferenþele de curs valutar aferente disponibilitãþilor, creanþelor ºi datoriilor în devize afecteazã rezultatul exerciþiului curent indiferent dacã sunt sau nu realizate; b) doar diferenþele de curs valutar aferente disponibilitãþilor în devize afecteazã rezultatul exerciþiului curent; c) doar diferenþele de curs valutar aferente creanþelor ºi datoriilor în devize afecteazã rezultatul exerciþiului curent. 12. În structura tabloului fluxurilor de trezorerie, plãþile în favoarea furnizorilor de servicii afecteazã: a) fluxul de trezorerie din activitãþi de exploatare cu semnul „–” ; b) fluxul de trezorerie din activitãþi de finanþare cu semnul „–”; c) fluxul de trezorerie din activitãþi de exploatare cu semnul „+”. 13. Care dintre urmãtoarele cheltuieli aparþin clasificãrii dupã naturã în conformitate cu standardul internaþional IAS 1 „Prezentarea situaþiilor financiare”: a) costurile de distribuþie; b) costul vânzãrilor; c) cheltuielile cu amortizãrile. 14. Care dintre urmãtoarele elemente are un efect negativ asupra fluxului net de trezorerie relativ la activitãþile de exploatare, în conformitate cu standardul internaþional IAS 7 „Situaþiile fluxurilor de trezorerie”:

58

TESTE GRILÃ... Contabilitate – experþi contabili

a) cheltuielile cu amortizãrile; b) variaþia negativã a creanþelor clienþi; c) variaþia pozitivã a stocurilor. 15. În conformitate cu prelucrarea alternativã autorizatã în norma IAS 38 „Imobilizãri necorporale”, dupã contabilizarea sa iniþialã, o imobilizare necorporalã poate fi contabilizatã la: a) mãrimea reevaluatã; b) valoarea de lichidare; c) costul istoric corectat cu ajustãri. 16. În conformitate cu norma IAS 36 „Deprecierea activelor”, valoarea recuperabilã reprezintã: a) valoarea cea mai micã dintre preþul de vânzare net al unui activ ºi valoarea sa de utilitate; b) valoarea cea mai mare dintre valoarea justã diminuatã cu costurile cedãrii ale unui activ ºi valoarea sa de utilitate; c) valoarea cea mai mare dintre preþul de vânzare net al unui activ ºi costul sãu de achiziþie. 17. Care dintre urmãtoarele afirmaþii este în conformitate cu norma IAS 16 „Imobilizãri corporale”: a) diferenþa din reevaluare trebuie sã fie înscrisã la venituri constatate în avans; b) diferenþa din reevaluare trebuie sã fie înscrisã la capitaluri proprii la o rubricã distinctã, astfel încât operaþia sã nu conducã la constatarea de profituri; c) reevaluarea imobilizãrilor corporale afecteazã veniturile rezultatului curent. 18. În conformitate cu norma IAS 36 „Deprecierea activelor”, pierderea de valoare aferentã unui utilaj care a fãcut anterior obiectul reevaluãrii: a) se înscrie imediat în contul de profit ºi pierdere; b) se înregistreazã ca o reevaluare negativã; c) se încorporeazã în valoarea utilajului.

TESTE GRILÃ... Contabilitate – experþi contabili

59

19. Conform IAS 18 „Venituri”, în veniturile generate de activitãþile ordinare nu se includ: a) veniturile din vânzarea imobilizãrilor corporale; b) valorile brute ale avantajelor economice primite sau de primit de cãtre întreprindere în cursul exerciþiului; c) subvenþiile primite în caz de calamitãþi. 20. Conform referenþialului internaþional, întreprinderile care activeazã într-un mediu inflaþionist îºi asigurã menþinerea capitalului fizic dacã utilizeazã ca bazã de evaluare în contabilitate: a) costul curent; b) costul de producþie; c) valoarea nominalã. 21. Vânzarea unor imobilizãri corporale de cãtre întreprindere este tratatã conform referenþialului internaþional ca o operaþie: a) extraordinarã, deoarece este rarã ºi nu poate fi controlatã de întreprindere prin deciziile de gestiune; b) de naturã excepþionalã; c) de naturã ordinarã, efectuatã cu titlu auxiliar (de exploatare). 22. În conformitate cu norma IAS 16 „Imobilizãri corporale”, durata de amortizare reprezintã un parametru cu incidenþã contabilã care: a) odatã stabilit nu mai poate fi modificat pânã la scoaterea din folosinþã a bunurilor amortizabile; b) este stabilit de autoritatea fiscalã; c) trebuie sã fie periodic revizuit atunci când previziunile iniþiale nu mai exprimã realitatea. 23. O societate din sectorul chimic contamineazã mediul prin activitãþile sale. Deºi þara în care îºi desfãºoarã activitatea nu dispune de o reglementare care sã prevadã obligativitatea societãþilor poluante de a suporta costurile cu decontaminarea, existã dezbateri asupra unui proiect de lege în acest sens. Societatea a fãcut un anunþ public prin care se obligã sã contribuie la eliminarea efectelor negative determinate de desfãºurarea

60

TESTE GRILÃ... Contabilitate – experþi contabili

activitãþii sale. Conform normei IAS 37 „Provizioane, datorii contingente ºi active contingente”, societatea: a) constituie un provizion pentru cea mai bunã estimare a costurilor de contaminare; b) anunþã o datorie eventualã în anexã; c) nu constituie un provizion deoarece nu este probabilã ieºirea de active. 24. Pe 1 iunie N, societatea A a fost chematã în instanþã pentru a plãti despãgubiri unor persoane care s-au intoxicat cu produsele furnizate de aceasta. La 31.12.N, procesul nu se încheiase, dar avocaþii societãþii estimeazã cã aceasta nu va fi fãcutã rãspunzãtoare. Conform normei IAS 37 „Provizioane, datorii contingente ºi active contingente”, la 31.12.N, societatea A: a) contabilizeazã un provizion pentru riscuri ºi cheltuieli pentru suma cerutã de reclamanþi; b) anunþã o datorie eventualã în anexã; c) constituie un provizion pentru riscuri ºi cheltuieli astfel încât societatea sã prezinte beneficiu. 25. Societatea deþine un utilaj achiziþionat cu 100.000.000 lei. La 31.12.N, valoarea contabilã netã a utilajului este de 90.000.000 lei, iar valoarea netã din punct de vedere fiscal este de 80.000.000 lei. La aceastã datã, societatea: a) constatã o diferenþã temporarã deductibilã de 10.000.000 lei; b) constatã o diferenþã temporarã impozabilã de 10.000.000 lei; c) constatã o diferenþã temporarã deductibilã de 10.000.000 lei ºi o diferenþã impozabilã de 10.000.000 lei. 26. Societatea M deþine 15% din drepturile de vot ale societãþii F. Conform normei IAS 27 „Situaþii financiare consolidate ºi individuale”, M va proceda la consolidarea conturilor societãþii F astfel: a) prin metoda integrãrii proporþionale; b) F nu intrã în perimetrul de consolidare al grupului M; c) prin metoda punerii în echivalenþã.

TESTE GRILÃ... Contabilitate – experþi contabili

61

27. Care dintre urmãtoarele metode reprezintã, conform normei IAS 31 „Interese în asocierile în participaþie”, o alternativã autorizatã pentru contabilizarea participaþiilor în entitãþile aflate sub control conjugat (asocieri în participaþie): a) metoda punerii în echivalenþã; b) metoda integrãrii proporþionale; c) metoda integrãrii globale. 28. Conform IFRS 3 „Combinãri de întreprinderi”, fondul comercial negativ care nu corespunde unor pierderi ºi cheltuieli viitoare identificabile ce pot fi mãsurate în mod fiabil la data achiziþiei trebuie sã fie: a) contabilizat imediat la venituri; b) înscris cu minus în activ; c) contabilizat la venituri, în mod sistematic, pe durata de utilitate medie ponderatã a activelor amortizabile identificabile achiziþionate, iar fondul comercial negativ care depãºeºte valorile juste ale acestor active se contabilizeazã imediat la venituri. 29. În vederea conversiunii bilanþului unei societãþi în strãinãtate care face parte integrantã din activitatea societãþii care prezintã situaþiile financiare se va proceda, conform normei IAS 21 „Efectele variaþiei cursurilor de schimb valutar”, astfel: a) activele monetare ºi datoriile întreprinderii strãine se convertesc la cursul de închidere, în timp ce pentru activele nemonetare se utilizeazã cursul istoric; b) activele ºi datoriile, atât monetare, cât ºi nemonetare, se convertesc la cursul istoric; c) activele, atât monetare, cât ºi nemonetare, ºi datoriile întreprinderii strãine se convertesc la cursul de închidere. 30. Care dintre urmãtoarele posturi aparþine pasivului unui bilanþ consolidat, în conformitate cu norma IAS 27 „Situaþii financiare consolidate ºi individuale”: a) împrumuturi acordate unui client important; b) fondul comercial diminuat cu amortizãrile aferente; c) interese minoritare.

TESTE GRILÃ... Contabilitate – experþi contabili

62

31. Se dau urmãtoarele elemente: 1) 2) 3) 4)

5) 6) 7) 8)

imobilizãri necorporale; imobilizãri corporale; creanþe clienþi care sunt realizate într-un termen de pânã la un an; creanþe clienþi care se aºteaptã sã fie realizate ca parte a ciclului normal de exploatare, dupã un termen mai mare de un an de la data bilanþului; titluri de plasament, dacã operaþia de cesiune are loc în mai puþin de un an; titluri de plasament, dacã operaþia de cesiune are loc dupã un termen de un an; imobilizãri financiare; lichiditãþi ºi cvasilichiditãþi, dacã utilizarea lor nu este restricþionatã.

Conform IAS 1 „Prezentarea situaþiilor financiare”, activele curente sunt: a) 1+3+4+5+6+8; b) 3+4+5+8; c) 2+3+4+5+6+7. 32. Pe data de 07.01.N, o societate emite 5.000 de acþiuni cu o valoare nominalã de 1.000 lei/acþiune ºi un preþ de emisiune de 1.300 lei/acþiune. Pe 01.01.N se varsã în numerar depus la bancã jumãtate din contravaloarea acþiunilor. Pe 10.06.N, acþionarii trebuiau sã aducã încã un sfert din aportul promis, dar se primeºte doar 25% din contravaloarea a 4.000 de acþiuni. Pe 10.07.N, deþinãtorii celor 1.000 de acþiuni de mai sus varsã în numerar, cu întârziere, aportul de 25%, pentru întârziere calculându-se o dobândã de 36% anual ºi cheltuieli de gestiune imputabile de 5.000 lei. Determinaþi valoarea aportului rãmas de vãrsat la 11.07.N ºi înregistraþi în contabilitate operaþia din 10.07.N: a) 1.250.000 lei; 262.500 lei 5121 = 456 / Acþionari 250.000 lei în dificultate 768 7.500 lei 758 5.000 lei

TESTE GRILÃ... Contabilitate – experþi contabili

63

b) 1.250.000 lei; 250.000 lei 5121 = 456 / Acþionari 262.500 lei în dificultate 7.500 lei 668 5.000 lei 658 c) 1.625.000 lei; 339.750 lei 5121 = 456 / Acþionari 325.000 lei în dificultate 768 9.750 lei 758 5.000 lei 33. La data de 06.05.2000, societatea EMA SA acordã filialei sale ALMA SA un împrumut în valoare de 350.000 lei, pe o perioadã de 5 ani, cu dobândã anualã de 25%. Împrumutul este rambursabil în 5 tranºe anuale egale la sfârºitul fiecãrui exerciþiu, când sunt achitate ºi dobânzile aferente. Determinaþi venitul total din dobânzi la sfârºitul anului 2002 ºi înregistraþi în contabilitate venitul din dobânzi la 31.12.2002: a) 175.000 lei;

70.000 lei

5121 = 763

70.000 lei

b) 175.000 lei;

175.000 lei

2676 = 763

175.000 lei

c) 191.625 lei;

34.125 lei

2676 = 763

34.125 lei

34. Societatea comercialã ALFA SA demareazã, la 01.01.N-1, lucrãrile pentru construcþia unei clãdiri în regie proprie. Clãdirea va fi datã în funcþiune la data de 01.10.N, iar cheltuielile efectuate pe parcursul celor douã exerciþii sunt: în N-1: consum de materii prime 100.000 lei, amortizarea utilajelor folosite pentru construcþii 50.000 lei, taxe nerecuperabile 5.000 lei, taxe recuperabile aferente cumpãrãrilor de materii prime 20.000 lei, salarii directe 100.000 lei. În N: consum de materii prime 20.000 lei, amortizarea utilajelor folosite pentru construcþii 40.000 lei, salarii directe 80.000 lei, taxe nerecuperabile 10.000 lei. Înregistrarea recepþiei clãdirii la data de 01.10.N se face prin formula contabilã: a) 212

=

% 231 722

397.000 lei 255.000 lei 142.000 lei

b) 212

=

% 231 722

395.000 lei 255.000 lei 140.000 lei

TESTE GRILÃ... Contabilitate – experþi contabili

64

c) 212

=

% 231 722

405.000 lei 255.000 lei 150.000 lei

35. O societate comercialã a achiziþionat, la 20.12.N, o instalaþie în valoare de 20.000 lei, amortizabilã în 5 ani, finanþatã 25% din resurse proprii ºi 75% din subvenþie de la buget. În condiþiile aplicãrii metodei de amortizare degresivã (AD1), care vor fi sumele ºi operaþiile contabile înregistrate în anul N+2: a) 6811

=

2813

7.500 lei

131

=

7584

7.500 lei

b) 6811

=

2813

4.200 lei

131

=

7584

4.200 lei

c) 6811

=

2813

4.200 lei

131

=

7584

3.150 lei

36. O societate comercialã deþine o instalaþie evaluatã la intrare (31.12.N-1) la valoarea de 100.000 lei, având durata de viaþã utilã de 10 ani ºi fiind amortizatã dupã metoda linearã. La sfârºitul anului al treilea de funcþionare are loc prima reevaluare a activului, stabilindu-se ca valoare justã valoarea de 87.500 lei. A doua reevaluare a instalaþiei se efectueazã dupã doi ani de la prima reevaluare, stabilindu-se ca valoare justã valoarea de 40.000 lei. ªtiind cã societatea transferã rezerva din reevaluare la rezultatul reportat pe mãsura amortizãrii activului, stabiliþi care este tratamentul contabil pentru cea de-a doua reevaluare conform IAS 16 „Imobilizãri corporale”: a) 25.000 lei

2813

=

213

25.000 lei

17.500 lei 5.000 lei

105 681

=

213

22.500 lei

b) 25.000 lei

2813

=

213

25.000 lei

12.500 lei 10.000 lei

105 681

=

213

22.500 lei

c) 20.000 lei

2813

=

213

20.000 lei

22.500 lei

105

=

213

22.500 lei

TESTE GRILÃ... Contabilitate – experþi contabili

65

37. O societate comercialã importã o instalaþie pentru extracþia gazelor naturale, cheltuielile legate de achiziþie fiind: preþ de cumpãrare 45.000 lei, comision vamal 450 lei, cheltuieli legate de punerea în funcþiune 12.000 lei, cheltuieli cu reclama 15.000 lei. Societatea estimeazã cã, la terminarea extracþiei, cheltuielile cu demontarea ºi mutarea activului, recunoscute printr-un provizion, se vor ridica la 16.000 lei. În condiþiile aplicãrii IAS 16 „Imobilizãri corporale”, care este formula contabilã legatã de achiziþie: a) 77.950 lei

b) 92.950 lei

c) 92.950 lei

213

213

213

=

=

=

% 404 446 1513

57.000 lei 4.950 lei 16.000 lei

% 404 1513

76.950 lei 16.000 lei

% 404 446

88.000 lei 4.950 lei

38. O întreprindere comercialã cu amãnuntul prezintã urmãtoarele informaþii aferente lunii ianuarie: stoc de marfã la 01.01.N evaluat la preþ de vânzare, inclusiv TVA, 148.750 lei; în cursul lunii s-au efectuat urmãtoarele operaþii: cumpãrãri de mãrfuri pe data de 17.01.N, la cost de achiziþie de 2.000.000 lei, TVA 19%; vânzãri de mãrfuri în cursul lunii, la preþ de vânzare, inclusiv TVA, de 1.785.000 lei. Cunoscând cota de adaos comercial de 25%, care este costul de achiziþie al mãrfurilor vândute: a) 1.485.000 lei; b) 1.500.000 lei; c) 1.200.000 lei. 39. La o societate comercialã, la închiderea fiecãrui exerciþiu financiar figureazã în contabilitate un stoc de materiale consumabile cu valoarea de 400.000 lei. Valoarea de inventar (actualã) a cunoscut urmãtoarea dinamicã la închiderea unor exerciþii financiare succesive: N = 420.000 lei; N+1 = 310.000 lei; N+2 = 350.000 lei.

66

TESTE GRILÃ... Contabilitate – experþi contabili

Conform principiului prudenþei, ce înregistrãri contabile se impun la sfârºitul celor trei exerciþii, în condiþiile utilizãrii metodei ajustãrilor de valoare: N

N+1

N+2

a) 6814 = 391 90.000 lei 391 = 7814 40.000 lei b) 6814 = 391 20.000 lei 6814 = 391 10.000 lei 391 = 7814 50.000 lei c) 6814 = 391 20.000 lei 6814 = 391 90.000 lei 391 = 7814 40.000 lei 40. Dispuneþi de urmãtoarele informaþii: profit înainte de impozitare 33.500 lei; cheltuieli cu amortizarea 750 lei; clienþi: sold iniþial 2.000 lei – sold final 600 lei; stocuri: sold iniþial 3.000 lei – sold final 3.900 lei; furnizori: sold iniþial 6.000 lei – sold final 8.400 lei; impozit pe profit plãtit 300 lei. Cheltuielile cu dobânda au fost de 1.000 lei, din care 425 lei au fost plãtiþi în timpul perioadei. Alþi 250 lei, legaþi de cheltuielile cu dobânda ale perioadei precedente, au fost de asemenea plãtiþi în timpul perioadei. 350 lei au fost încasaþi din emisiunea de capital ºi alþi 325 lei, din împrumuturi pe termen lung. Au fost efectuate plãþi privind achiziþia unui teren în valoare de 2.550 lei ºi s-au încasat 2.300 lei din vânzarea unei instalaþii. Conform IAS 7 „Situaþiile fluxurilor de trezorerie”, fluxurile de numerar provenite din activitãþile de exploatare ºi investiþii sunt: a) +36.425 lei flux din exploatare; +4.850 lei flux din investiþii; b) +37.175 lei flux din exploatare; -250 lei flux din investiþii; c) +36.925 lei flux din exploatare; +75 lei flux din finanþare. 41. Se cunosc urmãtoarele informaþii: cumpãrãri de materii prime 200.000 lei, salarii plãtite 80.000 lei, servicii nefacturate primite de la terþi 10.000 lei, salarii datorate 30.000 lei, consum de materii prime 150.000 lei, preþ de vânzare exclusiv TVA al produselor finite vândute 500.000 lei, producþie obþinutã la cost de producþie 300.000 lei, stoc final de produse finite la cost de producþie 10.000 lei, subvenþii de exploatare aferente cifrei de afaceri nete 20.000 lei, stoc iniþial de produse finite la cost de producþie 30.000 lei. Care este mãrimea cifrei de afaceri nete ºi a rezultatului din exploatare aºa cum se degajã din OMFP nr. 1.752/2005: a) 520.000 lei; 310.000 lei; b) 420.000 lei; 310.000 lei; c) 510.000 lei; 320.000 lei.

TESTE GRILÃ... Contabilitate – experþi contabili

67

42. La data de 30.10.N, o societate încaseazã suma de 5.000.000 lei reprezentând dobânzi aferente obligaþiunilor deþinute începând cu data de 01.06.N, din care 2.000.000 lei sunt dobânzi aferente perioadei 01.01-30.05.N. Conform IAS 18 „Venituri”, încasarea acestor dobânzi se înregistreazã prin formula contabilã: a) 5121

=

% 506 766

5.000.000 lei 2.000.000 lei 3.000.000 lei

b) 5121

=

% 472 766

5.000.000 lei 2.000.000 lei 3.000.000 lei

c) 5121

=

506

5.000.000 lei

43. O societate comercialã vinde unui client la 01.01.N mãrfuri în valoare de 2.000.000 lei, condiþiile de platã fiind: 50% din preþ se plãtesc în momentul vânzãrii, 20% din preþ se vor plãti dupã un an de la vânzare, iar 30%, dupã 2 ani de la vânzare. Se estimeazã cã în acel moment clientul ar putea obþine un credit echivalent de pe piaþa financiarã la o ratã a dobânzii de 20%. La sfârºitul exerciþiului N veniturile financiare, conform IAS 18 „Venituri”, se contabilizeazã prin formula: a) 150.000 lei

472

=

766

150.000 lei

b) 350.000 lei

472

=

766

350.000 lei

c) 200.000 lei

766

=

472

200.000 lei

44. O societate comercialã cumpãrã la 30.04.N un numãr de 150 de obligaþiuni; valoarea nominalã a unei obligaþiuni este de 100.000 lei, preþul de achiziþie 102.000 lei; dobânda anualã este de 30%, încasatã la 31 decembrie. Încasarea cuponului de dobândã la 31.12.N, în conformitate cu prevederile IAS 18 „Venituri”, genereazã înregistrarea: a) 3.000.000 lei

5121

=

766 3.000.000 lei

b) 4.500.000 lei

5121

=

766 4.500.000 lei

c) 4.500.000 lei

5121

=

766 3.000.000 lei 506 1.500.000 lei

TESTE GRILÃ... Contabilitate – experþi contabili

68

45. Dispuneþi de urmãtoarele date la închiderea exerciþiului N: impozit pe profit calculat ºi înregistrat la 30.11.N = 800 lei, din care plãtit 500 lei; venituri aferente exerciþiului N = 18.000 lei, din care dividende încasate 2.000 lei; cheltuieli aferente exerciþiului N = 5.000 lei, din care cheltuieli de protocol nedeductibile 400 lei ºi amenzi plãtite autoritãþilor române 1.100 lei. Se presupune cota de impozit pe profit de 16%. Care este suma impozitului pe profit datorat ºi cea a impozitului de plãtit pe exerciþiul N: Impozit datorat Impozit de plãtit a) 2.128 lei 1.628 lei b) 3.175 lei 2.375 lei c) 3.125 lei 2.625 lei 46. Societãþile ALFA ºi BETA decid fuziunea prin absorbþia lui BETA de cãtre ALFA; ALFA deþine 40% din capitalul lui BETA, achiziþionat ca 1.000 acþiuni x 8 lei/acþiune. Bilanþurile celor douã societãþi înaintea operaþiei de fuziune se prezintã astfel: Activ Titluri de participare Beta

Alfa 8.000

Beta

Capitaluri ºi datorii

Alfa

Beta

- Capitaluri proprii, din care:

33.200 23.000

- capital social

24.000 10.000

Active diverse

44.200 30.000 Datorii

19.000

7.000

Total activ

52.500 30.000 Total capitaluri ºi datorii 52.500 30.000

Capitalul social al societãþii ALFA este format din 6.000 acþiuni, iar al societãþii BETA, din 2.500 acþiuni. Activele diverse ale societãþii ALFA au fost reevaluate la 45.400 lei, iar cele ale societãþii BETA, la o valoare de 31.000 lei. Creºterea de capital social, prima de fuziune propriu-zisã ºi prima de fuziune complementarã sunt: a) 9.600 lei; 4.800 lei; 2.400 lei; b) 9.600 lei; 6.400 lei; 1.600 lei; c) 9.600 lei; 4.800 lei; 1.600 lei. 47. O societate comercialã are urmãtorul bilanþ înaintea operaþiei de lichidare: mãrfuri 600.000 lei; ajustãri pentru deprecierea mãrfurilor 50.000 lei; clienþi incerþi 100.000 lei; ajustãri pentru deprecierea creanþelor clienþi

TESTE GRILÃ... Contabilitate – experþi contabili

69

30.000 lei; conturi curente la bãnci 150.000 lei; capital social 400.000 lei; credite bancare pe termen lung 200.000 lei; furnizori 170.000 lei. Societatea vinde mãrfurile cu 700.000 lei, TVA 19%, ºi le încaseazã; recupereazã de la clienþii incerþi doar 60.000 lei, operaþie scutitã de TVA; ramburseazã creditul ºi plãteºte o dobândã de 60.000 lei; achitã furnizorii, primind un scont de 2% din valoarea tranzacþiei, operaþie scutitã de TVA. Cota de impozit pe profit este de 16% ºi impozitul pe dividende, de 10%. Care este mãrimea profitului net din lichidare ºi a dividendelor nete cuvenite la partaj, în condiþiile în care toate ajustãrile constituite au fost deductibile fiscal: a) 70.056 lei; 63.050,4 lei; b) 92.550 lei; 87.922,5 lei; c) 2.250 lei; 2.137,5 lei. 48. Pentru fabricarea produsului A, întreprinderea a efectuat în exerciþiul N urmãtoarele cheltuieli: cheltuieli directe 700.000 lei; cheltuieli indirecte 520.000 lei, din care variabile 320.000 lei; cheltuieli extraordinare 300.000 lei. Capacitatea de producþie a fost utilizatã pentru 80% din nivelul de activitate normal. Obþinerea produsului finit la cost de producþie efectiv se înregistreazã în contabilitatea financiarã ºi în cea de gestiune astfel: a) 1.180.000 lei

345

=

711 1.180.000 lei

1.180.000 lei

902

=

921 1.180.000 lei

b) 1.220.000 lei

345

=

711 1.220.000 lei

1.220.000 lei

931

=

902 1.220.000 lei

c) 1.020.000 lei

345

=

711 1.020.000 lei

1.020.000 lei

931

=

902 1.020.000 lei

49. O societate comercialã produce 6.000 kg ºi vinde 4.000 kg produse finite la preþul de vânzare unitar de 5 lei/kg. Costurile variabile pe unitatea de produs sunt de 2 lei, iar rezultatul din vânzare este de 6.000 lei. Care este mãrimea costurilor fixe ale perioadei, a factorului de acoperire ºi a intervalului de siguranþã? a) 6.000 lei; 60%; 10.000 lei;

70

TESTE GRILÃ... Contabilitate – experþi contabili

b) 7.000 lei; 40%; 9.000 lei; c) 5.000 lei; 50%; 7.000 lei. 50. O întreprindere deþine în stoc, la 31.12.N, 5.400 bucãþi de produse finite A al cãror cost de producþie este de 5.108 lei/buc. Preþul pe piaþã al produselor la 31.12.N este de 5.200 lei/buc., iar cheltuielile necesare pentru realizarea vânzãrii reprezintã 200 lei/buc. Care este valoarea produselor finite în bilanþul de la 31.12.N: a) 27.036.000 lei; b) 27.000.000 lei; c) 28.116.000 lei. 51. Dispuneþi de urmãtoarele informaþii despre douã societãþi comerciale care fuzioneazã: societatea A: active diverse 57.000 lei; datorii 30.000 lei; numãr acþiuni 150 titluri; societatea B: active diverse 31.500 lei; datorii 18.000 lei; numãr de acþiuni 90 titluri. Determinaþi câte acþiuni trebuie sã primeascã un acþionar care deþine 30 de acþiuni în cazul în care: I) Societatea A absoarbe societatea B; II) Societatea B absoarbe societatea A. a) 25 acþiuni; 36 acþiuni; b) 75 acþiuni; 180 acþiuni; c) 15 acþiuni; 60 acþiuni. 52. O societate comercialã are urmãtorul bilanþ înaintea operaþiei de lichidare: produse finite 80.000 lei; ajustãri pentru deprecierea produselor finite 15.000 lei; titluri de participare 100.000 lei; ajustãri pentru deprecierea titlurilor de participare 20.000 lei; conturi curente la bãnci 70.000 lei; capital social 20.000 lei; rezerve legale 40.000 lei; clienþi creditori 80.000 lei; furnizori 75.000 lei. Societatea vinde produsele finite cu 100.000 lei, TVA 19%, iar titlurile de participare, cu 150.000 lei ºi le încaseazã; restituie avansurile încasate de la clienþi ºi plãteºte datoria faþã de furnizori primind un scont de 10% din totalul datoriei. Cota de impozit pe profit este de 16%. Care este mãrimea impozitului pe profit datorat în urma operaþiilor de lichidare ºi partaj în condiþiile în care toate ajustãrile constituite au fost deductibile fiscal:

TESTE GRILÃ... Contabilitate – experþi contabili

71

a) 63.125 lei; b) 28.128 lei; c) 24.400 lei. 53. Dispuneþi de urmãtoarele date: preþ de vânzare unitar 1.500 lei; cost variabil unitar: materii prime 300 lei, salarii 200 lei, cheltuieli indirecte de producþie variabile 400 lei; costuri fixe totale 80.000 lei; cantitate fabricatã ºi vândutã 500 buc. Cu cât ar trebui sã fie mãritã cantitatea de produse fabricatã ºi vândutã pentru a acoperi creºterea cu 50% a salariilor ºi a menþine profitul constant: a) cu 600 buc.; b) cu 100 buc.; c) cu 260 buc. 54. Situaþia înainte de dubla mãrire a capitalului social se prezintã astfel: capital social împãrþit în 10.000 acþiuni; rezerve 8.500.000 lei. Se decide creºterea capitalului social prin dubla mãrire astfel: în faza I, încorporãri de rezerve în valoare de 3.000.000 lei, pentru care se emit 1.000 acþiuni, iar în faza a II-a, aporturi în numerar pentru care se emit 9.000 acþiuni a 3.100 lei/acþiune preþ de emisiune. Determinaþi mãrimile teoretice ale DA-ului ºi DS-ului ºi mãrimea capitalului social dupã dubla mãrire: DA DS Capital social a) 350 lei 180 lei 60.000.000 lei b) 78 lei 253 lei 60.000.000 lei c) 253 lei 78 lei 70.400.000 lei 55. Dispuneþi de urmãtoarele informaþii: toate acþiunile filialei au fost achiziþionate cu 9.200 lei. Valorile juste ale activelor achiziþionate ºi ale obligaþiilor preluate sunt urmãtoarele: stocuri 3.000 lei; creanþe 400 lei; numerar 4.000 lei; terenuri ºi clãdiri 8.000 lei; furnizori 3.200 lei; împrumuturi din emisiuni de obligaþiuni 3.000 lei. Au fost efectuate plãþi în valoare de 8.400 lei pentru achiziþia unor clãdiri; profit înainte de impozitare 15.000 lei; venituri din investiþii financiare 2.700 lei; cheltuieli cu dobânzile 1.800 lei; creºteri ale creanþelor comerciale 3.300 lei; descreºteri în valoarea stocurilor 2.400 lei; descreºteri în valoarea furnizorilor 5.850 lei.

72

TESTE GRILÃ... Contabilitate – experþi contabili

Conform IAS 7 „Situaþiile fluxurilor de trezorerie” fluxurile de numerar provenite din activitãþile de exploatare ºi de investiþii sunt: Flux de exploatare Flux de investiþii a) +4.950 lei +17.600 lei b) +7.350 lei -13.600 lei c) +10.650 lei +13.600 lei 56. O societate comercialã prezintã urmãtoarele informaþii referitoare la bilanþ: active imobilizate 300.000 lei; stocuri ºi creanþe 170.000 lei; disponibil la bãnci 30.000 lei; capitaluri proprii 230.000 lei; împrumuturi din emisiunea de obligaþiuni 90.000 lei; furnizori 180.000 lei. Determinaþi fondul de rulment, necesarul de fond de rulment ºi trezoreria netã a societãþii: FR NFR TN a) -20.000 lei +10.000 lei -30.000 lei b) +20.000 lei -10.000 lei +30.000 lei c) -70.000 lei -10.000 lei -60.000 lei 57. Se dau urmãtoarele informaþii aferente exerciþiului financiar N: venituri din vânzarea mãrfurilor 1.000 lei; venituri din sconturi primite 50 lei; cheltuieli privind mãrfurile vândute 700 lei; cheltuieli privind lucrãrile ºi serviciile prestate la terþi 20 lei; cheltuieli de exploatare privind amortizarea imobilizãrilor corporale 20 lei; venituri din cedarea imobilizãrilor 10 lei; cheltuieli privind activele cedate 5 lei; cheltuieli privind impozitul pe profit 100 lei. Care este capacitatea de autofinanþare aferentã exerciþiului N? a) 230 lei; b) 210 lei; c) 235 lei. 58. Dispuneþi de urmãtoarele date: cifrã de afaceri 360.000 lei; cheltuieli variabile 120.000 lei; cantitate fabricatã ºi vândutã 80 buc.; costuri fixe totale 173.250 lei. Care este pragul de rentabilitate în unitãþi fizice, în condiþiile în care costurile variabile scad cu 10%: a) 55 buc.;

TESTE GRILÃ... Contabilitate – experþi contabili

73

b) 50 buc.; c) 58 buc. 59. Dispuneþi de urmãtoarele date: O societate deþine o clãdire achiziþionatã la 31.12.N-3 la valoarea contabilã de intrare de 150.000 lei, amortizatã linear în 10 ani. La sfârºitul duratei utile de viaþã valoarea rezidualã este estimatã la 40.000 lei. La finele anului N, preþul net de vânzare estimat este de 75.000 lei, iar valoarea de utilizare este de 70.000 lei. Conform IAS 36 „Deprecierea activelor”, în condiþiile în care nu se folosesc conturile de ajustãri, care este înregistrarea deprecierii la sfârºitul anului 2000: a) 42.000 lei 681 = 212 42.000 lei b) 47.000 lei

681

=

212

47.000 lei

c) 30.000 lei

681

=

281

30.000 lei

60. Potrivit Cadrului IASC ºi IAS 1 „Prezentarea situaþiilor financiare”, informaþiile prezentate în situaþiile financiare sunt credibile în mãsura în care asigurã: a) comparabilitatea, inteligibilitatea, relevanþa, prudenþa, pragul de semnificaþie, completitudinea; b) reprezentarea fidelã, prevalenþa economicului asupra juridicului, neutralitatea, prudenþa, consecvenþa prezentãrii; c) reprezentarea fidelã, prevalenþa economicului asupra juridicului, neutralitatea, prudenþa, integralitatea. 61. Unul dintre criteriile de mai jos nu poate fi reþinut pentru clasificarea unui activ drept activ curent (circulant) atunci când (indicaþi rãspunsul eronat): a) reprezintã numerar sau echivalente de numerar a cãror utilizare este restricþionatã; b) este deþinut în principal în scopul comercializãrii sau pe termen scurt ºi se aºtepta sã fie realizat în termen de 12 luni de la data bilanþului; c) se aºtepta sã fie realizat sau deþinut pentru vânzare sau consum în cursul normal al ciclului de exploatare al întreprinderii. 62. Potrivit IAS 1 „Prezentarea situaþiilor financiare”, politicile contabile reprezintã: a) principiile, convenþiile ºi metodele specifice adoptate de o întreprindere pentru întocmirea ºi analiza conturilor anuale;

TESTE GRILÃ... Contabilitate – experþi contabili

74

b) principiile, convenþiile, regulile, metodele ºi practicile concrete adoptate de o întreprindere pentru þinerea contabilitãþii primare; c) principiile, bazele, convenþiile, regulile ºi practicile specifice adoptate de o întreprindere la întocmirea ºi prezentarea situaþiilor financiare. 63. În anul N, o societate, A, achiziþioneazã de la o altã societate, B, o linie tehnologicã pentru extracþia petrolului. Cheltuielile legate de achiziþie sunt: preþ de cumpãrare 60.000.000 lei; cheltuieli cu proiectul de amplasare 12.000.000 lei; taxã vamalã 6.000.000 lei; comision vamal 600.000 lei; cheltuieli cu punerea în funcþiune 18.000.000 lei; onorariile inginerilor 14.000.000 lei; cheltuieli cu reclama 6.000.000 lei; pierderi iniþiale din exploatare înregistrate înainte ca activul sã atingã parametrii planificaþi 7.000.000 lei; reducere comercialã 2.000.000 lei. În conformitate cu IAS 16 „Imobilizãri corporale”, costul de achiziþie va fi: a) 108.600.000 lei; b) 123.600.000 lei; c) 130.600.000 lei. 64. O societate comercialã deþine o instalaþie procuratã în anul 1 la valoarea de 50.000.000 lei, amortizatã linear în 5 ani. La sfârºitul anului 3 se decide reevaluarea sa, valoarea justã stabilitã fiind de 25.000.000 lei. În condiþiile aplicãrii metodei actualizãrii valorii nete, conform IAS 16 „Imobilizãri corporale”, înregistrãrile contabile sunt: a)

5.000.000 lei

213

=

105

5.000.000 lei

30.000.000 lei

2813

=

213

30.000.000 lei

5.000.000 lei

213

=

105

5.000.000 lei

c) 12.500.000 lei

213

=

105

12.500.000 lei

7.500.000 lei

105

=

2813

7.500.000 lei

b)

65. O societate comercialã care þine evidenþa mãrfurilor la preþ de vânzare, inclusiv TVA, ºi care practicã un adaos comercial de 30% a vândut ºi a încasat mãrfuri în sumã de 2.629.900 lei, la preþ de vânzare. Care sunt costul de achiziþie, adaosul comercial ºi TVA aferente acestei vânzãri ºi cum se înregistreazã ieºirea din gestiune a mãrfurilor vândute:

TESTE GRILÃ... Contabilitate – experþi contabili

a)

2.629.900 lei

607

=

371

2.629.900 lei

b)

1.700.000 lei 510.000 lei 419.900 lei

607 378 4428

=

371

2.629.900 lei

c)

1.700.000 lei 929.900 lei

607 378

=

371

2.629.900 lei

75

66. În anul N o societate vinde mãrfuri unui client A în valoare de 8.330.000 lei, inclusiv TVA 19%. La sfârºitul anului N probabilitatea de încasare a creanþei este de 60%. În anul N+1 probabilitatea de neîncasare a creanþei este de 70%. Care sunt înregistrãrile anului N+1: a)

8.330.000 lei

4118

=

4111

8.330.000 lei

2.100.000 lei

6814

=

4912

2.100.000 lei

b)

2.499.000 lei

6814

=

491

2.499.000 lei

c)

833.000 lei

6814

=

491

833.000 lei

67. Situaþia stocurilor unei societãþi comerciale este: 01.08 stoc iniþial 5.000 buc. x 4.000 lei/buc.; intrãri: pe 05.08: 2.000 buc. x 6.000 lei/buc., pe 09.08: 3.000 buc. x 7.000 lei/buc., pe 25.08: 6.000 buc. x 3.000 lei/buc., pe 30.08: 1.000 buc. x 1.500 lei/buc.; ieºiri: pe 18.08: 8.000 buc. ºi pe 28.08: 4.000 buc. Care este valoarea ieºirilor din data de 28.08 ºi a stocului final evaluat prin metoda costului mediu ponderat calculat dupã fiecare operaþie de intrare: a) 42.400.000 lei; 1.500.000 lei; b) 14.300.000 lei; 14.300.000 lei; c) 14.300.000 lei; 15.800.000 lei. 68. O societate comercialã importã o instalaþie pentru extracþia gazelor naturale, cheltuielile legate de achiziþie fiind: preþ de cumpãrare 45.000.000 lei; taxã vamalã 4.500.000 lei; comision vamal 450.000 lei; cheltuieli legate de punerea în funcþiune 12.000.000 lei; cheltuieli cu reclama 15.000.000 lei. Societatea estimeazã cã, la terminarea extracþiei, cheltuielile cu demontarea ºi mutarea activului recunoscute printr-un provizion se vor ridica la 16.000.000 lei.

76

TESTE GRILÃ... Contabilitate – experþi contabili

În condiþiile aplicãrii IAS 16 „Imobilizãri corporale”, care este formula contabilã legatã de achiziþie: a) 77.950.000 lei 213 = 404 57.000.000 lei 446 4.950.000 lei 1513 16.000.000 lei b) 92.950.000 lei

213

=

404 1513

76.950.000 lei 16.000.000 lei

c) 92.950.000 lei

213

=

404 446

88.000.000 lei 4.950.000 lei

69. Dispuneþi de urmãtoarele date la închiderea exerciþiului N: impozit pe profit calculat ºi înregistrat la 30.11.N: 800.000 lei, din care plãtit 500.000 lei; venituri aferente exerciþiului N: 18.000.000 lei, din care dividende încasate 2.000.000 lei; cheltuieli aferente exerciþiului N: 5.000.000 lei, din care cheltuieli de protocol nedeductibile 400.000 lei ºi amenzi datorate autoritãþilor române 1.100.000 lei. Se presupune o cotã de impozit pe profit de 16%. Care este suma impozitului pe profit datorat ºi de plãtit pe exerciþiul N: Impozit datorat Impozit de plãtit a) 3.175.000 lei 2.375.000 lei b) 3.325.000 lei 2.825.000 lei c) 2.128.000 lei 1.628.000 lei 70. Dispuneþi de urmãtoarele informaþii: profit net înaintea impozitãrii 25.000 lei; cheltuieli cu amortizarea 1.700 lei; pierderi din diferenþe de curs valutar 1.200 lei; venituri din investiþii financiare 3.600 lei; clienþi: sold iniþial 4.000 lei, sold final 4.600 lei; stocuri: sold iniþial 7.000 lei, sold final 1.500 lei; furnizori: sold iniþial 4.600 lei, sold final 3.500 lei; dobânzi plãtite 1.200 lei; impozit pe profit plãtit 1.400 lei; asigurare încasatã 200 lei. Conform IAS 7 „Situaþiile fluxurilor de trezorerie”, fluxul de numerar din activitatea de exploatare este: a) 15.700 lei; b) 24.500 lei; c) 25.700 lei. 71. Pentru fabricarea produsului A, întreprinderea a efectuat în exerciþiul N urmãtoarele cheltuieli: cheltuieli directe 600.000 lei; cheltuieli indirecte

TESTE GRILÃ... Contabilitate – experþi contabili

77

240.000 lei, din care variabile 180.000 lei; cheltuieli extraordinare 120.000 lei. Capacitatea de producþie a fost utilizatã pentru 60% din nivelul de activitate normal. Obþinerea produsului finit la cost de producþie efectiv se înregistreazã în contabilitatea financiarã ºi în cea de gestiune astfel: a) 345 = 711 816.000 lei 902 = 921 816.000 lei b) 345 = 711 840.000 lei 931 = 902 840.000 lei c) 331 = 711 768.000 lei 933 = 921 768.000 lei 72. Dispuneþi de urmãtoarele informaþii: capital social 20.000.000 lei; rezultatul exerciþiului (profit) 4.000.000 lei; repartizarea profitului 4.000.000 lei; rezerve 5.000.000 lei; subvenþii pentru investiþii 1.000.000 lei; prime privind rambursarea obligaþiunilor 1.000.000 lei; rezultatul reportat (pierdere) 3.000.000 lei; împrumuturi din emisiunea de obligaþiuni 14.000.000 lei; datorii comerciale curente 7.000.000 lei. Folosind OMFP nr. 1.752/2005, care este mãrimea capitalurilor proprii ºi a capitalurilor permanente: Capital propriu Capital permanent a) 23.000.000 lei 44.000.000 lei b) 22.000.000 lei 35.000.000 lei c) 23.000.000 lei 36.000.000 lei 73. Întreprinderea ALFA emite un împrumut obligatar cu urmãtoarele caracteristici: numãrul de obligaþiuni 10.000 titluri; valoarea nominalã 10.000 lei/obligaþiune; valoarea de emisiune 9.000 lei/obligaþiune; valoarea de rambursare 12.000 lei/obligaþiune, durata creditului 10 ani, cu rambursare integralã la expirarea scadenþei. Dupã 4 ani, împrumutul este rambursat prin rãscumpãrare la bursa obligaþiunilor; preþul de rãscumpãrare este 12.500 lei. Care este formula contabilã la rambursarea prin anularea obligaþiunilor: a) 100.000.000 lei 25.000.000 lei

161 668

=

506

125.000.000 lei

b) 120.000.000 lei 5.000.000 lei

161 668

=

506

125.000.000 lei

c) 120.000.000 lei 5.000.000 lei

161 169

=

506

125.000.000 lei

78

TESTE GRILÃ... Contabilitate – experþi contabili

74. O societate achiziþioneazã mãrfuri în baza facturii: preþ de cumpãrare 10.000.000 lei, scont de decontare 1%, TVA 19%. Ulterior, printr-o facturã de reducere, se primeºte un rabat de 2%. Precizaþi înregistrãrile contabile privind primirea facturii ulterioare: a) 237.620 lei

401

=

371 4426

200.000 lei 37.620 lei

b) 235.620 lei

401

=

371 4426

198.000 lei 37.620 lei

c) 237.620 lei

401

=

371 4426

200.000 lei 37.620 lei

2.000 lei

767

=

401

2.000 lei

75. Dispuneþi de urmãtoarele date: o întreprindere produce douã produse, A ºi B, costurile indirecte de producþie fiind de 14.000.000 lei, din care fixe 6.000.000 lei. Folosind salariile directe în valoare de 4.640.000 lei, din care aferente lui A 3.100.000 lei, ca bazã de referinþã, care sunt costurile indirecte imputate raþional celor douã produse în condiþiile în care gradul de activitate este de 60%, ºi formula contabilã corespunzãtoare: a) 921 = 923

A 7.750.000 lei

B 3.850.000 lei

b) 923 = 901

A 7.192.000 lei

B 3.572.800 lei

c) 923 = 921

A 9.331.000 lei

B 4.635.400 lei

76. În baza formularului de cont de profit ºi pierdere din þara noastrã, conform OMFP nr. 1.752/2005, veniturile din exploatare sunt egale cu: a) Producþia vândutã ± Variaþia stocurilor + Producþia imobilizatã; b) Cifra de afaceri netã ± Variaþia stocurilor + Producþia imobilizatã + alte venituri din exploatare; c) Cifra de afaceri netã ± Variaþia stocurilor + Producþia imobilizatã. 77. Dispuneþi de urmãtoarele informaþii la sfârºitul anului N: vânzãri de produse finite 60.000.000 lei; lucrãri executate ºi servicii prestate 25.000.000 lei;

TESTE GRILÃ... Contabilitate – experþi contabili

79

venituri din redevenþe, locaþii de gestiune ºi chirii 12.000.000 lei; vânzãri de mãrfuri 8.000.000 lei; costul mãrfurilor vândute 7.000.000 lei; stocuri iniþiale de produse finite 50.000.000 lei; stocuri finale 40.000.000 lei; producþia imobilizatã 22.000.000 lei; venituri din subvenþii de exploatare aferente cifrei de afaceri nete 15.000.000 lei; venituri din exploatare privind provizioanele pentru riscuri ºi cheltuieli 1.500.000 lei; alte venituri din exploatare 2.500.000 lei. Conform OMFP nr. 1.752/2005, care este suma ce se va înscrie în contul de profit ºi pierdere la cifra de afaceri netã ºi la venituri din exploatare – total: Cifra de afaceri netã Venituri din exploatare – total a) 105.000.000 lei 121.000.000 lei b) 113.000.000 lei 127.500.000 lei c) 120.000.000 lei 133.500.000 lei 78. O întreprindere de vânzãri cu amãnuntul, exclusiv TVA, are bunuri disponibile pentru vânzare în valoare de 1.000.000 lei preþ cu amãnuntul ºi 600.000 lei cost de achiziþie, ºi un stoc final în valoare de 100.000 lei preþ cu amãnuntul. Care este costul estimat al bunurilor vândute? a) 900.000 lei; b) 100.000 lei; c) 540.000 lei. 79. Conform IAS 36, o pierdere din depreciere trebuie recunoscutã pentru o unitate generatoare de numerar numai dacã: a) valoarea sa contabilã este mai mare decât valoarea sa recuperabilã; b) valoarea recuperabilã este mai mare decât valoarea contabilã; c) preþul net de vânzare este mai mic decât valoarea recuperabilã. 80. ªtiind cã n reprezintã perioada de referinþã ºi i reprezintã rata de actualizare, precizaþi care din urmãtoarele relaþii matematice sunt folosite pentru determinarea valorii de utilizare a unei unitãþi generatoare de numerar, potrivit IAS 36 „Deprecierea activelor”: a)

1 ; (1 + i)n

TESTE GRILÃ... Contabilitate – experþi contabili

80

b) x(1 + i)n; 1– c)

1 (1 + i)n i

.

81. Potrivit IAS 36, o pierdere din deprecierea unui activ trebuie recunoscutã imediat ca o cheltuialã în contul de profit ºi pierdere, în afara cazului în care: a) legislaþia contabilã sau fiscalã interzice un astfel de tratament; b) activul este neidentificabil; c) activul este înregistrat la valoarea reevaluatã pe baza unui alt Standard Internaþional de Contabilitate. 82. Determinarea valorii de utilizare a unui activ se face pe baza fluxurilor viitoare de numerar ale activului, care trebuie sã includã: a) proiecþii ale intrãrilor ºi ieºirilor de numerar generate de folosirea continuã a activului, estimate de întreprindere; b) proiecþii ale intrãrilor ºi ieºirilor de numerar generate de folosirea continuã a activului, precum ºi fluxurile nete de numerar generate de vânzarea activului la sfârºitul vieþii sale, conform estimãrilor fãcute de întreprindere; c) intrãrile ºi ieºirile de numerar generate de folosirea continuã a activului, stabilite potrivit unei metodologii aprobate. 83. Valoarea recuperabilã a unui activ, potrivit IAS 36, reprezintã: a) valoarea care se poate obþine prin utilizarea continuã a activului, inclusiv valoarea rezidualã; b) maximul dintre valoarea lui justã diminuatã cu costurile vânzãrii ºi valoarea lui de utilizare; c) preþul net de vânzare al activului. 84. Un activ identificabil, în stare de utilizare continuã, are valoarea contabilã de 2.200 u.m., valoarea de utilizare de 2.000 u.m. ºi valoarea justã diminuatã cu costurile vânzãrii de 1.500 u.m. Care va fi pierderea din depreciere ce trebuie recunoscutã ca o cheltuialã?

TESTE GRILÃ... Contabilitate – experþi contabili

81

a) 200 u.m.; b) 700 u.m.; c) 500 u.m. 85. Un activ genereazã în urmãtorii 5 ani fluxuri de numerar dupã cum urmeazã: a) b) c) d) e)

anul 1 anul 2 anul 3 anul 4 anul 5

1.500 u.m.; 1.600 u.m.; 1.700 u.m.; 1.200 u.m.; 600 u.m.

Calculând, conform IAS 36, valoarea de utilizare a acestui activ pe baza unei rate de actualizare de 12%, rezultã: a) 6.600 u.m.; b) 4.925 u.m.; c) 5.112 u.m. 86. Prin vânzarea unui activ identificabil se obþine în mod obiectiv suma de 8.700 u.m.; valoarea lui de utilizare calculatã pe baza fluxurilor viitoare de numerar ºi a unei rate de actualizare de 17% este de 9.000 u.m. Care va fi valoarea recuperabilã a acestui activ, potrivit IAS 36? a) 8.700 u.m.; b) 9.000 u.m.; c) nu se poate stabili deoarece nu se cunoaºte valoarea contabilã a activului. 87. Un activ identificabil are valoarea recuperabilã de 15.000 u.m.; valoarea justã diminuatã cu costurile vânzãrii corespunde valorii sale de utilizare, respectiv 15.000 u.m.; valoarea contabilã este 14.000 u.m. Potrivit IAS 36, care este pierderea din depreciere care va fi recunoscutã în cheltuieli: a) 1.000 u.m.; b) 0; c) nu se poate calcula deoarece nu se cunoaºte rata de actualizare.

82

TESTE GRILÃ... Contabilitate – experþi contabili

88. Un activ identificabil este înregistrat la costul istoric de 20.000 u.m.; valoarea de utilizare a acestui activ, determinatã pe baza unei rate de actualizare de 15%, este de 18.000 u.m., iar pe piaþã acest activ se vinde la 19.500 u.m. Potrivit IAS 36, care va fi pierderea din depreciere a acestui activ ce trebuie recunoscutã în cheltuieli: a) 500 u.m.; b) 2.000 u.m.; c) necunoscând valoarea contabilã nu se poate stabili dacã existã pierdere din depreciere. 89. Reevaluarea imobilizãrilor corporale pentru aplicarea tratamentului contabil alternativ permis prevãzut de IAS 16 se face de regulã: a) de echipe tehnice compuse din specialiºtii întreprinderii; b) de profesioniºti calificaþi în evaluare; c) de comisii de inventariere stabilite de conducerea întreprinderii. 90. Diferenþele favorabile din reevaluarea imobilizãrilor corporale, potrivit IAS 16, se înregistreazã: a) în capitalurile proprii; b) la venituri; c) în capitalurile proprii sau la venituri, în mãsura în care aceastã diferenþã compenseazã o diferenþã nefavorabilã a aceloraºi active, recunoscutã anterior ca o cheltuialã. 91. Diferenþele nefavorabile din reevaluarea imobilizãrilor corporale, potrivit IAS 16, se înregistreazã: a) la cheltuieli; b) în capitalurile proprii; c) la cheltuieli sau în diminuarea capitalurilor proprii, în mãsura în care aceasta compenseazã o diferenþã favorabilã a aceloraºi active, recunoscutã anterior în capitalurile proprii. 92. Valoarea amortizabilã a unei imobilizãri corporale, potrivit IAS 16, este: a) costul activului respectiv ce trebuie recuperat pe întreaga duratã de viaþã utilã a acestuia;

TESTE GRILÃ... Contabilitate – experþi contabili

83

b) costul activului din care s-a scãzut valoarea rezidualã; c) costul activului sau altã valoare substituitã costului activului, din care s-a scãzut valoarea sa rezidualã. 93. Valoarea contabilã a unei imobilizãri corporale, potrivit IAS 16, este: a) costul istoric sau altã valoare care substituie costul, mai puþin amortizarea cumulatã, precum ºi pierderile cumulate prin depreciere; b) valoarea de inventar (costul istoric); c) costul istoric, mai puþin amortizarea cumulatã, precum ºi pierderile din depreciere. 94. Potrivit IAS 16, pentru a fi recunoscut ca o imobilizare corporalã, un activ trebuie: a) sã aibã o valoare peste un minim prevãzut prin norme ºi o duratã de viaþã ce depãºeºte un an; b) sã fie deþinut de întreprindere pentru producþie de bunuri, prestare de servicii, închiriere sau pentru a fi folosit în scopuri administrative, ºi sã poatã fi utilizat pe parcursul mai multor perioade, iar costul sãu sã poatã fi evaluat în mod credibil; c) sã genereze pentru întreprindere beneficii economice viitoare ºi sã aibã o duratã de viaþã ce depãºeºte un an. 95. La 10 iunie 2000, societatea X a cumpãrat o instalaþie pentru care a fãcut urmãtoarele cheltuieli: – factura furnizorului 12.500 u.m.; – cheltuieli de transport 875 u.m.; – taxe vamale 750 u.m.; – cheltuieli de montaj 2.125 u.m.; – cheltuieli de punere în funcþiune 1.500 u.m. Montajul ºi punerea în funcþiune au durat 5 luni. Instalaþia are o duratã de utilizare de 12 luni ºi are o valoare rezidualã de 2.000 u.m., iar cheltuielile pentru dezafectare recunoscute printr-un provizion sunt estimate la 925 u.m. Sã se stabileascã (potrivit IAS 16): I)

Costul istoric;

TESTE GRILÃ... Contabilitate – experþi contabili

84

II) Valoarea amortizabilã; III) Cheltuieli anuale cu instalaþia. I)

a) 17.750 u.m.; b) 18.675 u.m.; c) 16.675 u.m.

II) a) 17.750 u.m.; b) 15.750 u.m.; c) 16.675 u.m. III) a) 1.390 u.m.; în primul an 116 u.m.; b) 1.480 u.m.; în primul an 123 u.m.; c) 1.312 u.m.; în primul an 109 u.m. 96. Reevaluând succesiv imobilizãrile corporale ale întreprinderii, s-au obþinut diferenþe din reevaluare dupã cum urmeazã: 30.06.N +1.300 u.m. 31.12.N -1.800 u.m. 30.06.N+1 +600 u.m. Potrivit IAS 16, cum se înregistreazã diferenþele din reevaluare: 30.06.N

31.12.N

30.06.N+1

a) +1.300 în capitalul propriu

-1.300 în capitalul propriu +500 la cheltuieli

+500 la venituri +100 în capitalul propriu

b) +1.300 în capitalul propriu

-1.800 în capitalul propriu

+600 în capitalul propriu

c)

-1.300 la venituri

+500 în capitalul propriu

+1.300 la venituri

97. Conform IAS 16, o imobilizare corporalã care este recunoscutã ca un activ trebuie mãsuratã iniþial: a) la valoarea din factura furnizorului; b) la costul sãu; c) la valoarea de inventar.

TESTE GRILÃ... Contabilitate – experþi contabili

85

98. Cheltuielile ulterioare aferente unui activ recunoscut ca o imobilizare corporalã sunt, potrivit IAS 16: a) trecute pe cheltuieli; b) înregistrate pe activul respectiv, mãrindu-i valoarea; c) adãugate valorii contabile a activului numai dacã se estimeazã cã întreprinderea va obþine beneficii economice suplimentare faþã de performanþele iniþiale; în celelalte cazuri se înregistreazã în cheltuieli. 99. Retratarea situaþiilor financiare, în conformitate cu IAS 29, presupune: a) aplicarea anumitor proceduri ºi a raþionamentului profesional; b) aplicarea regulilor ºi metodologiilor prevãzute prin normele contabile; c) cunoaºterea perfectã a influenþei inflaþiei în conturile întreprinderii. 100. În condiþii de hiperinflaþie, potrivit IAS 29, elementele monetare din bilanþul contabil sunt retratate: a) da; b) nu; c) da, prin aplicarea unui indice general al preþurilor, conform paragrafului 11 din standard. 101. În conformitate cu IAS 29, în condiþiile utilizãrii costului istoric, sunt retratate: a) activele nemonetare, datoriile nemonetare ºi capitalurile proprii din bilanþ; b) toate activele ºi datoriile din bilanþ, precum ºi capitalurile proprii; c) toate posturile bilanþiere. 102. În conformitate cu IAS 29, în condiþiile folosirii costului istoric, se cere ca toate elementele din contul de profit ºi pierdere sã fie exprimate în raport cu unitatea de mãsurã curentã la data bilanþului. Pentru aceasta: a) toate valorile sunt retratate prin aplicarea variaþiei indicelui general al preþurilor de la datele la care elementele de venituri ºi cheltuieli au fost iniþial înregistrate; b) toate valorile sunt retratate prin aplicarea indicelui general al preþurilor faþã de data de 31 decembrie a anului trecut; c) se retrateazã doar veniturile.

86

TESTE GRILÃ... Contabilitate – experþi contabili

103. Câºtigul sau pierderea din poziþia monetarã netã, calculat(ã) cu ocazia corectãrii bilanþului de deschidere din primul an de aplicare a standardului IAS 29, trebuie: a) inclus(ã) în capitalurile proprii ale firmei; b) inclus(ã) în contul de profit ºi pierdere; c) inclusã în capitalurile proprii pentru activele fixe ºi în contul de rezultate pentru partea circulantã a bilanþului. 104. Retratarea situaþiilor financiare, potrivit IAS 29, cere folosirea unui indice general al preþurilor care sã reflecte modificãrile puterii generale de cumpãrare; pentru aceasta standardul recomandã: a) fiecare întreprindere sã foloseascã indicele general stabilit de organismul guvernamental cu sarcini în domeniu; b) toate întreprinderile care raporteazã în moneda aceleiaºi economii sã foloseascã acelaºi indice; c) toate întreprinderile care raporteazã în moneda aceleiaºi economii sã foloseascã indici diferiþi, adaptaþi la situaþia concretã a întreprinderii. 105. Într-o perioadã de inflaþie, o întreprindere pierde putere de cumpãrare: a) dacã deþine un excedent de active monetare peste datoriile monetare; b) dacã deþine un excedent de datorii monetare peste activele monetare; c) indiferent de raportul active monetare – datorii monetare. 106. Care dintre urmãtoarele elemente nu reprezintã o componentã a situaþiilor financiare conform IAS 1: a) bilanþul, contul de profit ºi pierdere, situaþia fluxurilor de numerar; b) o situaþie care sã reflecte modificãrile capitalului propriu, precum ºi politicile contabile ºi notele explicative; c) raportul de gestiune prezentat de administratori. 107. Potrivit IAS 1, întreprinderea trebuie sã respecte conceptul de contabilitate de angajamente în întocmirea situaþiilor financiare: a) da; b) nu; c) doar pentru componenta „bilanþ”.

TESTE GRILÃ... Contabilitate – experþi contabili

87

108. În conformitate cu IAS 1, o informaþie este consideratã semnificativã dacã: a) neprezentarea sa ar putea influenþa deciziile economice ale utilizatorilor, decizii luate pe baza situaþiilor financiare; b) neprezentarea sa ar altera indicatorii calculaþi pe baza bilanþului; c) neprezentarea sa ar induce în eroare organele fiscale. 109. O datorie trebuie clasificatã ca o datorie curentã: a) indiferent de scadenþã; b) dacã este prevãzut sã fie decontatã în cursul normal al ciclului de exploatare al întreprinderii sau este exigibilã în termen de 12 luni de la data bilanþului; c) dacã urmeazã a fi decontatã într-o perioadã mai mare de un an. 110. În contul de profit ºi pierdere sau în notele la acesta, întreprinderea trebuie sã prezinte o analizã a cheltuielilor utilizând o clasificare bazatã: a) pe natura ºi destinaþia acestora; b) pe elemente de cheltuieli; c) fie pe natura cheltuielilor, fie pe funcþia lor în cadrul întreprinderii. 111. Un activ trebuie clasificat ca activ curent atunci când (indicaþi rãspunsul greºit): a) este deþinut în principal în scopul comercializãrii sau pe termen scurt ºi se aºteaptã sã fie realizat în termen de 12 luni de la data bilanþului; b) se aºteaptã sã fie realizat sau este deþinut pentru vânzare sau consum în cursul normal al ciclului de exploatare al întreprinderii; c) reprezintã numerar sau echivalente de numerar a cãror utilizare este însã restricþionatã. 112. O societate comercialã a fost creatã în anul 1990 pentru o perioadã de 20 ani, acþionarii manifestându-ºi deja intenþia de a respecta durata de viaþã prevãzutã în actul de constituire. ªtiind cã societatea înregistreazã o evoluþie ascendentã a profitabilitãþii, situaþiile financiare ale anului 2005 vor fi elaborate pe baza principiului continuitãþii activitãþii:

88

TESTE GRILÃ... Contabilitate – experþi contabili

a) nu, întrucât este deja prevãzutã desfiinþarea societãþii; b) da; c) nu se aplicã principiul continuitãþii în acest caz. 113. În elaborarea conturilor anuale ale unei întreprinderi se aleg ºi se aplicã politici contabile care sunt adoptate: a) prin standardele internaþionale de contabilitate; b) prin normele fiscale contabile din þara respectivã; c) de conducerea întreprinderii respective. 114. Preþul de vânzare estimat cã poate fi obþinut pe parcursul desfãºurãrii normale a activitãþii, mai puþin costurile necesare pentru finalizarea ºi vânzarea bunului, reprezintã: a) valoarea de achiziþie a bunului; b) valoarea realizabilã netã a bunului; c) valoarea de înlocuire a bunului. 115. La inventar, stocurile dintr-o întreprindere se evalueazã: a) la valoarea cea mai mare dintre cost ºi valoarea realizabilã netã; b) la valoarea cea mai micã dintre cost ºi valoarea realizabilã netã; c) la valoarea realizabilã netã ºi, dacã este cazul, se creeazã un provizion pentru diferenþã. 116. Fondul comercial produs din resurse proprii trebuie recunoscut ca un activ: a) nu, pentru cã nu este o sursã identificabilã controlatã de societate, al cãrei cost sã poatã fi evaluat în mod credibil; b) da, pentru cã genereazã beneficii economice viitoare; c) nu, pentru cã nu genereazã beneficii economice viitoare. 117. Un activ necorporal trebuie evaluat la intrarea în întreprindere: a) la costul sãu; b) la costul sãu, mai puþin orice amortizare acumulatã ºi orice pierderi din depreciere acumulate; c) la oricare din mãrimile prezentate la lit. a) ºi b), în funcþie de natura activului necorporal.

TESTE GRILÃ... Contabilitate – experþi contabili

89

118. Un activ necorporal, ulterior recunoaºterii iniþiale, se evalueazã la: a) costul sãu; b) costul sãu, mai puþin orice amortizare acumulatã ºi orice pierderi din depreciere acumulate; c) costul sãu, mai puþin orice amortizare acumulatã ºi orice pierderi din depreciere acumulate, sau la valoarea reevaluatã, în funcþie de tratament (de bazã sau alternativ). 119. Diferenþele favorabile din reevaluarea activelor necorporale se includ: a) în capitalurile proprii; b) la venituri; c) în capitalurile proprii pentru suma care excede diferenþei favorabile înregistrate în venituri, ca urmare a unei înregistrãri anterioare în cheltuieli a unei diferenþe nefavorabile de mãrime egalã pentru aceleaºi active. 120. Diferenþele nefavorabile din reevaluarea activelor necorporale se includ: a) în capitalurile proprii; b) în cheltuieli; c) în cheltuieli pentru suma care excede diferenþei nefavorabile înregistrate în capitalurile proprii, ca urmare a unei înregistrãri anterioare în venituri a unei diferenþe favorabile de mãrime egalã pentru aceleaºi active. 121. Care dintre urmãtoarele caracteristici nu este aferentã unei pieþe active: a) elementele comercializate sunt omogene, iar preþurile sunt disponibile publicului; b) pot fi gãsiþi în permanenþã cumpãrãtori ºi vânzãtori interesaþi; c) poate fi bine conturatã ºi preþurile pot fi studiate. 122. Mãrcile, emblemele, clientela, alte elemente similare produse din resurse proprii trebuie sã fie recunoscute ca active necorporale: a) da; b) nu; c) depinde de volumul beneficiilor viitoare degajate.

90

TESTE GRILÃ... Contabilitate – experþi contabili

123. Ulterior recunoaºterii iniþiale, un activ necorporal poate fi evaluat: a) la costul sãu; b) la o valoare reevaluatã; c) la costul sãu, mai puþin amortizãrile ºi deprecierile acumulate sau la o valoare reevaluatã, în funcþie de ce tratament este utilizat, de bazã sau alternativ. 124. Standardul Internaþional de Contabilitate IAS 33 este obligatoriu pentru: a) societãþile cotate ºi societãþile care voluntar publicã informaþia privind rezultatul pe acþiune; b) toate societãþile; c) societãþile care nu vizeazã emisiunea de acþiuni cotate. 125. Societatea comercialã Alpha Group deþine 60% din capitalul social cu drept de vot al societãþii afiliate Beta ºi 15% din capitalul social al societãþii Gama. Beta, la rândul sãu, deþine 68% din capitalul social cu drept de vot al societãþii Delta ºi 15% din capitalul social cu drept de vot al societãþii Epsilon. Pe de altã parte, societatea Gama deþine 41% din capitalul social cu drept de vot al societãþii Epsilon. Considerându-se cã ponderea în capitalul social cu drept de vot constituie factorul hotãrâtor al evaluãrii dreptului de decizie, care din societãþile menþionate mai sus sunt filiale ale societãþii Alpha Group: a) Beta; b) Beta ºi Delta; c) Beta, Delta ºi Epsilon. 126. Societatea comercialã Comaris investeºte 500 milioane lei în titluri de stat cu dobânda de 25% pe durata de rãscumpãrare de 3 ani. Potrivit Ordinului ministrului finanþelor publice nr. 1.752/2005, aceastã investiþie are caracter de imobilizare financiarã în urmãtoarele condiþii: a) obligaþiunile au fost achiziþionate cu scop speculativ pe piaþa financiarã; b) indiferent de intenþia întreprinderii cumpãrãtoare; c) investiþia în titluri de stat este destinatã utilizãrii pe o duratã îndelungatã în activitatea societãþii.

TESTE GRILÃ... Contabilitate – experþi contabili

91

127. Firma Denis Group achiziþioneazã integral firma Mamis SA în cursul exerciþiului încheiat la 31 decembrie 1999. Valoarea justã a activelor nete ale societãþii Mamis la achiziþie a fost de 1.200.000 USD. Preþul plãtit la achiziþie de Denis Group a fost de 1.500.000 USD. Fondul comercial ce trebuie reflectat în situaþiile financiare ulterior trecerii duratei de 3 ani va trebui sã aibã urmãtoarea valoare: a) 255.000 USD; b) 205.000 USD; c) 300.000 USD. 128. În conformitate cu prevederile Codului privind conduita eticã ºi profesionalã a experþilor contabili ºi contabililor autorizaþi din România, sunt interzise: a) participaþiile la capitalul unei societãþi-client; b) primirea sau/ºi acordarea de împrumuturi bãneºti de la / cãtre un client; c) colaborarea cu diferiþi colegi suspendaþi temporar în exercitarea profesiei. 129. Codul privind conduita eticã ºi profesionalã a experþilor contabili ºi contabililor autorizaþi din România prevede urmãtoarele principii fundamentale ale activitãþii acestora: a) integritatea ºi obiectivitatea; b) confidenþialitatea; c) independenþa. 130. Societatea Penteleul SA deþine în stoc produse finite în cantitate de 100 buc. roþi de caºcaval x 10 kg fiecare (în medie). La determinarea costului total al produselor se au în vedere urmãtoarele elemente (pe kg/u.m.): Costurile materiilor prime Taxe vamale pentru importuri Cheltuieli de transport Rabaturi comerciale (primite)

100 30 80 20

TESTE GRILÃ... Contabilitate – experþi contabili

92

Corespunzãtor IAS 2 „Stocuri”, costul corect pe kg ºi costul total însumeazã: a) b) c)

Cost/kg 120 171 190

Cost total 178.000 168.000 190.000

131. În conformitate cu prevederile IAS 17 „Contracte de leasing”, leasingul financiar prezintã urmãtoarele trãsãturi caracteristice: a) implicã achitarea de cãtre locatar a unei sume echivalente cu mãrimea valorii juste a activelor/activului care fac(e) obiectul contractului de leasing; b) transferã de la proprietar la locatar toate riscurile aferente dreptului de proprietate asupra activelor ce fac obiectul contractului; c) transferã în mare mãsurã riscurile ºi beneficiile aferente dreptului de proprietate asupra activelor ce fac obiectul contractului de leasing. 132. Standardul Internaþional de Contabilitate IAS 14 „Raportarea pe segmente” este operaþional la elaborarea situaþiilor financiare de cãtre: a) societãþile comerciale cu rãspundere limitatã cu un capital mai mare de 1 milion euro; b) societãþile comerciale pe acþiuni, indiferent de mãrimea capitalurilor proprii; c) societãþile comerciale pe acþiuni ale cãror titluri de valoare sunt comercializate public pe piaþa de capital. 133. Pe 28 februarie N, societatea M a achiziþionat 75% din societatea F. La data achiziþiei, societatea F prezenta urmãtoarea situaþie: activ net contabil în valoare justã: 5.000.000 u.m., activ net contabil în valoare istoricã: 4.000.000 u.m. Profitul nerepartizat al societãþii F aferent perioadei 28 februarie – 31 decembrie N a fost de 500.000 u.m. În conformitate cu IAS 27 „Situaþii financiare consolidate ºi individuale”, valoarea intereselor minoritare în bilanþul consolidat al grupului M la 31 decembrie N este: a) 1.500.000 u.m.; b) 1.250.000 u.m.; c) 1.375.000 u.m.

TESTE GRILÃ... Contabilitate – experþi contabili

93

134. Corespunzãtor prevederilor IAS, diferenþa de curs corespunzãtoare creanþelor ºi datoriilor în valutã aflate în sold la închiderea exerciþiului este recunoscutã în contul de profit ºi pierdere: a) prin constituirea unui provizion deductibil fiscal la nivelul pierderii nete; b) prin înscrierea direct în capitalurile proprii; c) prin înregistrarea ca venituri, respectiv cheltuieli financiare, indiferent de recunoaºterea fiscalã. 135. Corespunzãtor prevederilor IAS 31, asocierea în participaþie reprezintã: a) contractul de societate încheiat între parteneri înainte de adunarea generalã a fondatorilor; b) contractul de asociere care prevede constituirea ºi controlul societãþii la data adunãrii generale a acþionarilor entitãþii patrimoniale; c) înþelegerea contractualã prin care douã sau mai multe pãrþi întreprind o activitate economicã supusã controlului comun. 136. În concordanþã cu IAS 18 „Venituri” prin „valoare justã” se înþelege: a) valoarea fiscalã a unui activ sau a unei datorii; b) suma la care poate fi tranzacþionat un activ sau decontatã o datorie, de bunãvoie, între pãrþi aflate în cunoºtinþã de cauzã, în cadrul unei tranzacþii în care preþul este determinat obiectiv; c) suma la care poate fi tranzacþionat un activ sau decontatã o datorie între societãþi membre ale aceluiaºi grup. 137. În IAS 34 „Raportarea financiarã interimarã”, setul complet de situaþii financiare nu cuprinde: a) bilanþul; b) contul de profit ºi pierdere; c) raportul administratorilor ºi raportul cenzorilor. 138. Într-o contabilitate reglementatã, imaginea fidelã furnizatã de conturile anuale este asiguratã prin respectarea principiilor: a) conformitatea cu regulile ºi prudenþa; b) conformitatea cu regulile ºi sinceritatea; c) conformitatea cu regulile, sinceritatea ºi prudenþa.

94

TESTE GRILÃ... Contabilitate – experþi contabili

139. Care dintre urmãtoarele efecte nu este valabil în cazul abandonului principiului de continuitate a activitãþii întreprinderii: a) permanenþa metodelor nu mai este aplicatã; b) independenþa exerciþiilor nu mai este aplicatã; c) principiul costului istoric continuã sã se aplice. 140. Potrivit Cadrului contabil general IASC, douã criterii stau la baza recunoaºterii elementelor (activelor, datoriilor, cheltuielilor ºi veniturilor) în situaþiile financiare: a) transferarea dreptului de proprietate ºi controlul resurselor; b) evaluarea la valoarea actualizatã ºi creºterea capitalului; c) probabilitatea realizãrii unor beneficii economice viitoare ºi credibilitatea evaluãrii. 141. Care din consecinþele aplicãrii postulatului (principiului) independenþei exerciþiului de mai jos este eronatã: a) practicarea contabilitãþii de angajamente; b) clasificarea datoriilor în funcþie de scadenþã; c) necesitatea calculului amortizãrilor ºi provizioanelor. 142. Care dintre urmãtoarele aspecte nu este legat de aplicarea principiului independenþei: a) analiza trezoreriei întreprinderii; b) conectarea cheltuielilor la venituri; c) recunoaºterea veniturilor ºi cheltuielilor în momentul angajãrii acestora, indiferent de momentul decontãrii. 143. Care dintre urmãtoarele elemente nu reprezintã o schimbare de politici contabile în conformitate cu IAS 8: a) reducerea duratei de amortizare a imobilizãrilor; b) schimbarea metodei de evaluare a stocurilor la venire; c) schimbarea tratamentului conturilor împrumuturilor. 144. Utilizarea costurilor istorice în condiþii de inflaþie ºi hiperinflaþie conduce la unele deformãri ale datelor în bilanþ ºi în contul de profit ºi pierdere, aºa cum se menþioneazã în continuare, una dintre precizãri fiind greºitã:

TESTE GRILÃ... Contabilitate – experþi contabili

95

a) subevaluarea imobilizãrilor în bilanþ; b) subevaluarea stocurilor în bilanþ; c) subevaluarea rezultatelor ºi scãderea impozitului pe profit. 145. În conformitate cu principiul costului istoric, în momentul intrãrii în întreprindere, elementele de activ ºi de datorii sunt evaluate dupã cum urmeazã, una dintre afirmaþii fiind greºitã: a) bunurile intrate cu titlu oneros, la costul de achiziþie; b) bunurile produse de întreprindere, la costul de producþie; c) bunurile aduse ca aport în naturã la capitalul social, la valoarea netã de capitalizare. 146. Principiul prudenþei este în cel mai acut conflict cu unul din principiile sau obiectivele menþionate în continuare. Precizaþi care este acesta: a) principiul costului istoric; b) independenþa exerciþiilor; c) permanenþa metodelor. 147. În conformitate cu Directiva a IV-a europeanã, raportul de gestiune este o sursã importantã de informaþii privind imaginea fidelã, conþinând ºi redând informaþii cu privire la urmãtoarele aspecte, unul din ele nefiind subliniat ºi, deci, eronat: a) situaþia societãþii ºi evoluþia afacerilor; b) numãrul ºi structura personalului; c) evenimente importante survenite dupã închiderea exerciþiului. 148. În conformitate cu Directiva a VII-a europeanã, condiþiile privitoare la obligaþia de întocmire a conturilor consolidate de cãtre societatea-mamã sunt (una din cele menþionate aici nefiind precizatã): a) deþine majoritatea drepturilor de vot ale asociaþilor ºi acþionarilor unei întreprinderi (filiale); b) este acþionar sau asociat al unei întreprinderi ºi are dreptul sã numeascã ºi sã revoce majoritatea organului de administraþie, de conducere ºi de control al acesteia; c) este principalul furnizor ºi/sau client al întreprinderii.

96

TESTE GRILÃ... Contabilitate – experþi contabili

149. În care din ipostazele de mai jos se aflã Cadrul contabil IASC: a) stabileºte conceptele ce stau la baza întocmirii ºi prezentãrii situaþiilor financiare pentru utilizatori externi; b) constituie un Standard Internaþional de Contabilitate; c) stabileºte tratamentele contabile de bazã pentru întocmirea situaþiilor financiare. 150. Conform Directivei a IV-a europene, pentru a fi consideratã întreprindere micã ºi sã beneficieze de anumite derogãri privitoare la conturile anuale, o întreprindere trebuie sã îndeplineascã, în mod cumulativ, douã criterii din urmãtoarele trei: a) sã nu depãºeascã: 1 milion euro, totalul bilanþului; 2 milioane euro, mãrimea netã a cifrei de afaceri; 50 persoane, efectivul mediu de personal; b) sã nu depãºeascã: 1 milion euro, totalul bilanþului; 500.000 euro, profitul bilanþier net; 50 persoane, efectivul mediu de personal; c) sã nu depãºeascã: 2 milioane euro, cifra de afaceri; 1 milion euro, producþia exerciþiului; 50 persoane, efectivul mediu de personal. 151. Conform Directivei a IV-a europene, pentru a fi consideratã întreprindere de mãrime mijlocie ºi a beneficia de derogãri specifice cu privire la conturile anuale, o întreprindere trebuie sã îndeplineascã, în mod cumulativ, douã criterii din urmãtoarele trei: a) sã nu depãºeascã: 4 milioane euro, totalul bilanþului; 8 milioane euro, mãrimea netã a cifrei de afaceri; 250 persoane, efectivul mediu de personal; b) sã nu depãºeascã: 4 milioane euro, totalul bilanþului; 1 milion euro, profitul bilanþului net; 250 persoane, efectivul mediu de personal; c) sã nu depãºeascã: 8 milioane euro, cifra netã de afaceri; 4 milioane euro, producþia exerciþiului; 250 persoane, efectivul mediu de personal. 152. Principiul partidei duble se concretizeazã în urmãtoarele aspecte-afirmaþii (una nefiind specificã): a) acelaºi fapt comportã o dublã înregistrare în debitul unui cont ºi în creditul altui cont; b) înregistrarea oricãrui fapt are loc dupã criteriul cronologic în jurnal ºi dupã cel sistematic în Cartea mare;

TESTE GRILÃ... Contabilitate – experþi contabili

97

c) contabilitatea este organizatã în douã variante: sistem monist ºi sistem dualist. 153. Principiul recunoaºterii rezultatelor presupune cã rezultatul poate fi înregistrat în diferite puncte ºi momente ale ciclului afacerilor. Care din aceste momente, prezentate în continuare, este varianta cea mai rãspânditã ºi se aplicã ºi în România: a) facturarea bunurilor; b) încasarea vânzãrilor; c) expirarea garanþiei bunurilor livrate. 154. Care dintre principiile contabile enumerate mai jos determinã o supraevaluare a rezultatului: a) prudenþa; b) costul istoric; d) necompensarea. 155. Care dintre principiile contabile indicate mai jos sunt reþinute în mod explicit în Reglementãrile contabile din România armonizate cu Directiva a IV-a a Comunitãþilor Economice Europene (CEE): a) continuitatea activitãþii; prudenþa; permanenþa metodelor; independenþa exerciþiului; evaluarea separatã a elementelor de activ ºi de pasiv; intangibilitatea bilanþului de deschidere; necompensarea; prevalenþa economicului asupra juridicului; pragul de semnificaþie. b) continuitatea activitãþii; prudenþa; sinceritatea; independenþa exerciþiului; evaluarea separatã a elementelor de activ ºi de pasiv; intangibilitatea bilanþului de deschidere; necompensarea; prevalenþa economicului asupra juridicului; justificarea faptelor. c) continuitatea activitãþii; costul istoric; permanenþa metodelor; independenþa exerciþiului; evaluarea separatã a elementelor de activ ºi de pasiv; intangibilitatea bilanþului de deschidere; necompensarea; fidelitatea; pragul de semnificaþie. 156. Care dintre elementele urmãtoare nu corespunde definiþiei IAS privind activele: a) creanþele faþã de clienþi;

98

TESTE GRILÃ... Contabilitate – experþi contabili

b) stocurile de mãrfuri; c) cheltuielile de constituire. 157. Care din operaþiile urmãtoare nu reprezintã o consecinþã a aplicãrii principiului independenþei exerciþiilor: a) înregistrarea amortizãrilor ºi provizioanelor; b) înregistrarea diferenþelor din reevaluare; c) înregistrarea cheltuielilor constatate în avans. 158. Privitor la aprecierea principiului permanenþei metodelor de evaluare, care afirmaþie este corectã: a) orice schimbare a metodelor de evaluare contravine normelor contabile; b) orice schimbare a metodelor de evaluare este consecinþa inflaþiei; c) metodele de evaluare se pot schimba în limita prevederilor ºi normelor naþionale ºi internaþionale, atunci când schimbarea este justificatã, iar în anexa la bilanþ se specificã implicaþiile schimbãrii metodei asupra patrimoniului ºi rezultatelor întreprinderii. 159. Potrivit normei IAS 12 „Impozitul pe profit”, în categoria diferenþelor permanente între rezultatul fiscal ºi rezultatul contabil se includ: a) cheltuielile nedeductibile fiscal pentru care nedeductibilitatea este definitivã, veniturile pe care fiscul renunþã în mod definitiv sã le impoziteze ºi degrevãrile fiscale acordate; b) numai cheltuielile nedeductibile fiscal pentru care nedeductibilitatea este definitivã; c) anumite cheltuieli nedeductibile fiscal, cât ºi unele elemente incluse în rezultatul fiscal al exerciþiului, dar care vor fi contabilizate ulterior. 160. Care din afirmaþiile privitoare la definirea ºi conþinutul noþiunilor „câºtig din lichidare” ºi „rezultatul lichidãrii” sunt adevãrate: a) între ele nu existã nicio diferenþã, noþiunile fiind echivalente; b) câºtigul din lichidare include rezultatul lichidãrii ºi capitalul social neamortizat; c) câºtigul din lichidare include rezervele, rezultatul lichidãrii ºi capitalul amortizat.

TESTE GRILÃ... Contabilitate – experþi contabili

99

161. Conform prevederilor normei IAS 21 „Efectele variaþiei cursurilor de schimb valutar”, consecinþele variaþiilor cursului de schimb valutar asupra elementelor monetare ale întreprinderii (disponibilitãþi, creanþe, datorii) au urmãtoarele tratamente contabile: a) se contabilizeazã numai dacã sunt realizate, adicã rezultã din operaþiile de decontare ca diferenþe de curs valutar; b) indiferent dacã sunt realizate sau nu, ele sunt contabilizate la cheltuielile sau veniturile exerciþiului, dupã caz, atunci când diferenþele de curs valutar sunt constatate; c) nu se contabilizeazã. 162. Conceptul de menþinere a capitalului fizic necesitã ca bazã de evaluare: a) costul curent; b) valoarea lichidativã; c) valoarea contabilã de intrare. 163. Provizioanele pentru deprecieri ºi cele pentru riscuri ºi cheltuieli sunt consecinþa aplicãrii principiului prudenþei. În aceastã situaþie, comportamentul contabil este: a) de a contabiliza numai provizioanele deductibile din punct de vedere fiscal, în scopul eliminãrii neconcordanþei între rezultatul contabil ºi cel fiscal; b) de a contabiliza toate provizioanele care exprimã o depreciere sau un risc, inclusiv cele nedeductibile fiscal, cu condiþia ca acestea sã nu ducã la apariþia sau majorarea de pierderi, deoarece numai în aceastã situaþie se asigurã prezentarea unei imagini financiare fidele a situaþiei financiare ºi a rezultatului întreprinderii; c) de a contabiliza toate provizioanele care exprimã un risc sau o depreciere, inclusiv cele nedeductibile fiscal, chiar în absenþa profitului, pentru furnizarea unei imagini fidele prin conturile anuale. 164. Standardul internaþional IAS 17, privitor la contractul de leasing financiar, precizeazã caracteristicile unei asemenea locaþii, ele fiind prezentate în continuare, una din ele necorespunzând standardului: a) contractul prevede cã proprietatea bunului va fi transferatã la terminarea contractului;

100

TESTE GRILÃ... Contabilitate – experþi contabili

b) proprietarul acordã locatarului opþiunea de cumpãrare a bunului la un preþ suficient de avantajos, pentru a fi sigur cã acesta din urmã va beneficia de opþiunea sa; c) plãþile curente ale contractului de locaþie se referã numai la cotele reprezentând redevenþa calculatã. 165. Care este relaþia de calcul al activului net intrinsec (ANI): a) ANI = Activ net contabil – Capitaluri proprii; b) ANI = Activ net contabil – Datorii; c) ANI = Activ net contabil + Provizioane pentru riscuri ºi cheltuieli nejustificate – Capital social subscris nevãrsat. 166. Care este relaþia de calcul privind valoarea financiarã a unei acþiuni (VF): a) VF = Capital social / Nr. de acþiuni; b) VF = Capital propriu / Nr. de acþiuni; c) VF = Dividendul distribuit pentru o acþiune / Rata medie a dobânzii pe piaþã. 167. Care este relaþia de calcul privind valoarea de randament a unei acþiuni (VR): a) VR = Capital social / Nr. de acþiuni; b) VR = Capital propriu / Nr. de acþiuni; c) VR = Dividendul distribuit pe acþiune + Cota-parte de profit încorporatã în rezerve / Rata medie a dobânzii pe piaþã. 168. Care este relaþia de calcul a valorii nominale a unei acþiuni (VN): a) VN = Capital social / Nr. de acþiuni; b) VN = Capital propriu / Nr. de acþiuni; c) VN = Capital permanent / Nr. de acþiuni. 169. La o societate comercialã au fost subscrise ºi emise 1.000 de acþiuni având valoarea nominalã egalã cu cea de emisiune, 5.000 lei/buc. Capitalul social subscris a fost vãrsat în bani, la termen, în proporþie de 90%. Pentru 10% din acþiuni, acþionarii nu au putut vãrsa capitalul, acesta fiind amânat cu 6 luni, cu o dobândã de 20% pe an.

TESTE GRILÃ... Contabilitate – experþi contabili

101

Care sunt înregistrãrile contabile ce se impun pentru capitalul nevãrsat ºi dobânda aferentã: a)

456 (în dificultate)

=

456

500.000 lei

456

=

768

50.000 lei

b)

456 (în dificultate)

=

456

5.500.000 lei

c)

456 (în dificultate)

=

768

5.500.000 lei

170. La o societate comercialã, capitalul social este de 8.000.000 lei, rezerve 2.000.000 lei, numãr de acþiuni 1.000. Se procedeazã la majorarea capitalului social prin emiterea a 500 de acþiuni noi, la valoarea nominalã de 8.000 lei/acþiune – deci valoarea de emisiune este egalã cu valoarea nominalã. Care este valoarea contabilã a unei acþiuni înainte ºi dupã majorarea capitalului, precum ºi raportul de paritate între vechile ºi noile acþiuni: a) 8.000 lei; 12.000 lei; 2/1; b) 10.000 lei; 9.333 lei; 2/1; c) 12.000 lei; 8.000 lei; 1/2. 171. La o societate comercialã, capitalul social este de 8.000.000 lei, rezerve 2.000.000 lei, numãr de acþiuni 1.000. Se procedeazã la majorarea capitalului social prin emiterea a 500 buc. acþiuni noi, valoarea de emisiune fiind egalã cu valoarea matematicã contabilã a vechilor acþiuni. Care este valoarea matematicã contabilã a vechilor acþiuni, prima de emisiune unitarã ºi raportul de paritate a acþiunilor: a) 8.000 lei; 10.000 lei; 2/1; b) 10.000 lei; 8.000 lei; 2/1; c) 10.000 lei; 2.000 lei; 2/1. 172. La o societate comercialã, capitalul social este de 8.000.000 lei, rezerve 2.000.000 lei, numãr de acþiuni 1.000. Se procedeazã la majorarea capi-

TESTE GRILÃ... Contabilitate – experþi contabili

102

talului social prin emiterea a 500 buc. acþiuni noi, valoarea de emisiune fiind egalã cu valoarea matematicã contabilã a vechilor acþiuni. Cum se înregistreazã operaþiunea de majorare a capitalului social: a) 456

=

1012

5.000.000 lei

b) 456

=

% 1011 1041

5.000.000 lei 4.000.000 lei 1.000.000 lei

c) 456

=

1011

4.000.000 lei

173. La o societate comercialã, capitalul social este de 15.000.000 lei, rezerve 3.000.000 lei, numãr de acþiuni 6.000; valoarea nominalã a unei acþiuni este de 2.500 lei. Se hotãrãºte reducerea capitalului social cu 20% prin reducerea valorii nominale a acþiunilor. Care este suma atribuitã acþionarilor pentru o acþiune deþinutã ºi cum se înregistreazã micºorarea capitalului social ºi plata sumelor atribuite acþionarilor: a)

500 lei;

1012

=

5121 3.000.000 lei

b) 500 lei;

1012

=

456

3.000.000 lei

c)

1012

=

456

3.000.000 lei

456

=

5121 3.000.000 lei

500 lei;

174. La o societate comercialã, capitalul social este de 15.000.000 lei, rezerve 3.000.000 lei, numãr de acþiuni 6.000; valoarea nominalã a unei acþiuni este de 2.500 lei/buc. Se hotãrãºte reducerea capitalului social prin rãscumpãrarea ºi anularea a 10% din numãrul de acþiuni emise, deci 600 acþiuni. Preþul de rãscumpãrare al unei acþiuni este de 2.800 lei. Care sunt înregistrãrile contabile corecte privind aceste operaþiuni: a) 502

=

5121

1.680.000 lei

% 1012 1068

=

502

1.680.000 lei 1.500.000 lei 180.000 lei

TESTE GRILÃ... Contabilitate – experþi contabili

b)

% 1012 1068

=

502

1.680.000 lei 1.500.000 lei 180.000 lei

c) 502

=

5121

1.680.000 lei

1012

=

502

1.680.000 lei

103

175. La o societate comercialã, capitalul social este de 15.000.000 lei, rezerve 3.000.000 lei, numãr de acþiuni 6.000. Se hotãrãºte emiterea a 4.000 acþiuni la o valoare egalã cu valoarea nominalã veche, în vederea majorãrii capitalului, cu folosirea drepturilor preferenþiale de subscripþie (DS). În aceastã situaþie, care sunt valoarea matematicã contabilã veche ºi nouã, raportul de paritate ºi dreptul de subscripþie: a) 3.000; 2.800; 3/2; 200; b) 2.800; 3.000; 3/2; 200; c) 3.000; 2.800; 2/3; 200. 176. La o societate comercialã, capitalul social este de 15.000.000 lei, rezerve 3.000.000 lei, numãr de acþiuni 6.000; valoarea nominalã a unei acþiuni este de 2.500 lei/buc. Se hotãrãºte reducerea capitalului social prin rãscumpãrarea ºi anularea a 10% din numãrul acþiunilor emise, deci 600 acþiuni. Preþul de rãscumpãrare al unei acþiuni este de 2.200 lei. Care sunt sumele ºi înregistrãrile corecte privind aceste operaþiuni: a) 1012

=

456

1.500.000 lei

456

=

5121

1.500.000 lei

b) 502

=

5121

1.500.000 lei

1012

=

5121

1.500.000 lei

c) 502

=

5121

1.320.000 lei

1012

=

% 502 1041

1.500.000 lei 1.320.000 lei 180.000 lei

177. La o societate comercialã s-au înregistrat ºi raportat pierderi în sumã de 15.000.000 lei, iar rezervele legale ale societãþii sunt de 10.000.000 lei.

TESTE GRILÃ... Contabilitate – experþi contabili

104

Se hotãrãºte ca aceastã pierdere sã fie acoperitã pe seama rezervelor ºi direct pe seama capitalului social prin reducerea corespunzãtoare a valorii nominale a acþiunilor. Cum se înregistreazã aceste operaþiuni: a)

% 1012 1061

=

117

15.000.000 5.000.000 10.000.000

b) 1012

=

117

15.000.000

c) 1061

=

117

15.000.000

178. O societate comercialã a achiziþionat la 20.12.N o instalaþie în valoare de 20.000.000 lei, amortizabilã în 4 ani, finanþatã 60% din resurse proprii ºi 40% din subvenþii de la buget. În condiþia aplicãrii metodei de amortizare lineare, care vor fi sumele ºi operaþiile contabile înregistrate în anul N+2: a) 6811

=

2813

5.000.000

131

=

7584

2.000.000

b) 6811

=

2813

5.000.000

131

=

7584

5.000.000

c) 6811

=

2813

5.000.000

131

=

7584

8.000.000

179. O societate comercialã a achiziþionat la 20.12.N o instalaþie în valoare de 20.000.000 lei, amortizabilã în 4 ani, finanþatã 50% din resurse proprii ºi 50% din subvenþii de la buget. În condiþia aplicãrii metodei de amortizare lineare, care vor fi sumele ºi operaþiile contabile înregistrate în anul N+3: a) 6811

=

2813

5.000.000

131

=

6811

5.000.000

b) 6811

=

2813

5.000.000

131

=

7584

2.500.000

c) 131

=

7584

5.000.000

TESTE GRILÃ... Contabilitate – experþi contabili

105

180. În cursul exerciþiului N, o întreprindere a angajat un proces juridic împotriva unui furnizor, în valoare de 800.000 lei, TVA 19% inclus. Ea estimeazã cã, pentru a face faþã acestui proces, trebuie constituit un provizion pentru riscuri, probabilitatea de a pierde procesul fiind de 75%. Cum se reflectã aceastã problemã în contabilitatea sa: a) 6812

=

1511

672.268

b) 6812

=

1511

504.201

c) 6811

=

1511

504.201

181. O societate comercialã lanseazã un împrumut obligatar prin emisiunea a 5.000 obligaþiuni, având valoarea nominalã 20.000 lei, valoarea de emisiune 18.000 lei ºi valoarea de rambursare 21.000 lei/obligaþiune. Durata împrumutului este de 5 ani, dobânda anualã 20%. Serviciul împrumutului coincide cu anul calendaristic, iar prima tranºã de rambursare are loc la sfârºitul celui de-al doilea an de serviciu. Care sunt înregistrãrile contabile ºi sumele aferente ce se fac la încheierea primului exerciþiu financiar: a) 666

=

1681

20.000.000

6868

=

169

3.000.000

1681

=

5121

20.000.000

b) 666

=

1681

20.000.000

1681

=

5121

20.000.000

c) 666

=

5121

20.000.000

6868

=

169

3.000.000

182. O societate comercialã rãscumpãrã de la bursã obligaþiunile proprii de amortizat, în numãr de 5.000 buc., având preþul de rambursare 21.000 lei/buc. ºi preþul de rãscumpãrare 20.000 lei/buc. Care sunt operaþiile de rãscumpãrare ºi amortizare: a) 505

=

5121

100.000.000

161

=

% 505 764

105.000.000 100.000.000 5.000.000

TESTE GRILÃ... Contabilitate – experþi contabili

106

b) 505

=

5121

100.000.000

c) 161

=

% 505 764

105.000.000 100.000.000 5.000.000

183. Sub raportul modului ºi sensului de influenþare a rezultatelor perioadei prin amortizãri ºi provizioane, care din afirmaþiile urmãtoare este corectã: a) amortizarea ºi provizioanele nu afecteazã rezultatul perioadei; b) amortizarea ºi provizioanele mãresc rezultatele pozitive ale perioadei; c) amortizarea diminueazã, iar provizioanele diminueazã sau, prin reluare, majoreazã rezultatele pozitive ale perioadei. 184. În conformitate cu legislaþia românã, una din combinaþiile de mai jos, privitoare la metodele de amortizare a imobilizãrilor, cuprinde o metodã neadmisã: a) metoda linearã, metoda acceleratã; b) metoda linearã, metoda degresivã; c) metoda degresivã, metoda progresivã. 185. Care din valorile de intrare a mijloacelor fixe specificate în continuare nu este precizatã de legislaþia românã: a) costul de achiziþie; b) costul de producþie; c) costul de reaprovizionare. 186. În cazul intrãrii prin achiziþie a unui mijloc fix pe baza facturii ºi în raport cu natura ºi destinaþia obiectului nu se întocmeºte unul din urmãtoarele documente: a) proces-verbal de recepþie; b) proces-verbal de punere în funcþiune; c) proces-verbal de transfer. 187. O societate comercialã achiziþioneazã ºi pune în funcþiune un mijloc fix la 30.12.N-1. Valoarea de intrare este de 16.000.000 lei, iar durata de utilizare, de 4 ani.

TESTE GRILÃ... Contabilitate – experþi contabili

107

Aplicând regimul de amortizare acceleratã, care este suma amortizãrii ce se calculeazã ºi se înregistreazã în anul N: a) 8.000.000 lei; b) 4.000.000 lei; c) 5.000.000 lei. 188. O societate comercialã achiziþioneazã ºi pune în funcþiune un mijloc fix la 30.12.N-1. Valoarea de intrare este de 12.000.000 lei, iar durata de utilizare, de 4 ani. Aplicând regimul de amortizare acceleratã, care este suma amortizãrii ce se calculeazã ºi se înregistreazã în anul N+1: a) 6.000.000 lei; b) 2.000.000 lei; c) 3.000.000 lei. 189. La o construcþie specialã închiriatã având valoarea de 100.000.000 lei, chiriaºul a executat, cu acordul proprietarului, lucrãri de modernizare în valoare de 50.000.000 lei. Pe perioada contractului de închiriere a fost amortizatã linear valoarea de 30.000.000 lei din aceastã investiþie. Care sunt înregistrãrile fãcute de proprietar la expirarea contractului de închiriere pentru aceastã investiþie: 59.500.000 a) % = 404 212 50.000.000 4426 9.500.000

b)

c)

6811

=

2812

30.000.000

% 212 4426

=

404

23.800.000 20.000.000 3.800.000

6811

=

2812

30.000.000

% 212 4426

=

404

23.800.000 20.000.000 3.800.000

212

=

2812

30.000.000

TESTE GRILÃ... Contabilitate – experþi contabili

108

190. O construcþie neamortizatã integral este scoasã din folosinþã ºi evidenþã. Valoarea contabilã de intrare este de 5.000.000 u.m., amortizarea înregistratã ºi recuperatã, de 4.000.000 u.m. Ce înregistrãri contabile au loc (se va face abstracþie de prevederile fiscale): a) 281

=

212

5.000.000

b)

% 281 6811

=

212

5.000.000 4.000.000 1.000.000

c)

% 281 658

=

212

5.000.000 4.000.000 1.000.000

191. Pentru ce categorie de imobilizãri corporale se poate utiliza, conform legii, numai amortizarea linearã: a) maºini ºi instalaþii de lucru; b) aparate de mãsurã ºi control; c) construcþii. 192. Care dintre urmãtoarele formule contabile reflectã majorarea capitalului propriu: a) 117

=

1012

b) 456

=

1041

c) 1063

=

1012

193. În contabilitatea utilizatorului se înregistreazã primirea unei instalaþii tehnice în baza unui contract de leasing financiar, în valoare de 76.000.000 lei, din care dobânda aferentã este de 16.000.000 lei: a)

% 213 471

=

167

76.000.000 60.000.000 16.000.000

b) 213

=

167

10.000.000

471

=

1687

6.000.000

c) 212

=

167

60.000.000

TESTE GRILÃ... Contabilitate – experþi contabili

109

194. Se înregistreazã un calculator gãsit în plus la inventar, a cãrui valoare utilã a fost stabilitã la 15.500.000 lei: a) 213

=

6583

15.500.000

b) 213

=

7583

15.500.000

c) 213

=

131

15.500.000

195. Înregistrarea contabilã a operaþiei privind subscrierea de acþiuni determinã: a) creºterea cheltuielilor de constituire; b) creºterea activelor circulante nete; c) creºterea datoriilor faþã de subscriptori. 196. Primirea de cãtre firmã a aportului în numerar subscris anterior de acþionari se înregistreazã în contabilitate astfel: a) 5121

=

1012

b) 456

=

5311

c) 5121

=

456

197. Rata de leasing financiar cuprinde: a) 50% din valoarea bunului; b) o cotã-parte diferenþiatã din valoarea bunului; c) cota-parte din valoarea de intrare a bunului ºi a dobânzii de leasing. 198. Rata de leasing operaþional cuprinde: a) cota de amortizare a bunului, calculatã dupã norme; b) cota de amortizare calculatã dupã norme, plus dobânda de leasing; c) cota de amortizare, calculatã dupã norme, plus un beneficiu stabilit de pãrþile contractante. 199. Conform legii, calculul ºi contabilizarea amortizãrii bunului ce face obiectul contractului de leasing se realizeazã de cãtre: Leasing operaþional a) proprietar b) utilizator c) proprietar

Leasing financiar utilizator proprietar proprietar

TESTE GRILÃ... Contabilitate – experþi contabili

110

200. În baza unui contract de leasing financiar, se înregistreazã predarea unei construcþii referitor la care se cunosc: costul de achiziþie de 20.000.000 lei ºi dobânda anualã de 3.000.000 lei: a) 267

=

212

23.000.000

b) 267

=

212

20.000.000

c) 267

=

706

20.000.000

201. Variaþia stocurilor de producþie (produse finite, semifabricate, reziduale, în curs) de la începutul ºi sfârºitul perioadei de gestiune nu influenþeazã: a) valoarea adãugatã; b) veniturile din vânzarea mãrfurilor; c) producþia exerciþiului. 202. Într-o economie dominatã de inflaþie crescãtoare, care din preþurile folosite în evaluarea stocurilor ieºite se înscrie în principiul prudenþei: a) preþul ultimului lot intrat; b) preþul primului lot intrat; c) costul mediu ponderat. 203. Utilizarea metodei LIFO pentru evaluarea ieºirilor din stoc, în condiþiile creºterii preþurilor, are drept consecinþã: a) stocurile finale sunt evaluate la valori minime, iar profitul are valoare maximã; b) stocurile finale sunt evaluate la valori maxime, iar profitul are valoare minimã; c) stocurile finale ºi profitul sunt evaluate la valori minime. 204. Contabilizarea stocurilor, conform metodei inventarului permanent, permite: a) contabilizarea variaþiei stocurilor la finele perioadei de gestiune; b) contabilizarea cumpãrãrilor de stocuri drept cheltuieli cu stocurile; c) determinarea stocului, cantitativ ºi valoric, în orice moment. 205. Contabilizarea stocurilor, conform metodei inventarului intermitent, presupune:

TESTE GRILÃ... Contabilitate – experþi contabili

111

a) contabilizarea variaþiei stocurilor ºi înregistrarea consumurilor la finele perioadei de gestiune, conform inventarului; b) contabilizarea intrãrii stocurilor în cursul perioadei; c) contabilizarea consumurilor de stoc în cursul perioadei. 206. Adaosul comercial aferent mãrfurilor vândute în cursul lunii ºi reflectate în contabilitate la preþul de vânzare se determinã astfel: a) soldul creditor al contului 378 existent înaintea operaþiei de descãrcare a gestiunii pentru mãrfurile vândute se diminueazã cu adaosul comercial aferent mãrfurilor existente în stoc; b) coeficientul de adaos comercial se înmulþeºte cu valoarea mãrfurilor vândute, exclusiv TVA; c) soldul iniþial cumulat cu rulajul creditor, ambele de la contul 378, se diminueazã cu adaosul comercial aferent mãrfurilor existente în stoc. 207. Se cunosc urmãtoarele date privind stocurile de materii prime: stoc iniþial 2.000 buc. a 500 lei/buc.; intrãri 1.000 buc. a 800 lei/buc.; ieºiri 1.800 buc. Care este valoarea ieºirilor ºi a stocului final, determinate dupã metodele: preþului mediu (PM) ºi LIFO: PM

LIFO

a) 1.000.000/800.000

1.120.000/680.000

b) 1.300.000/500.000

1.100.000/700.000

c) 1.080.000/720.000

1.200.000/600.000

208. Se cunosc urmãtoarele date privind stocurile de materii prime: stoc iniþial 2.000 buc. a 500 lei/buc.; intrãri 1.000 buc. a 800 lei/buc.; ieºiri 1.800 buc. Care este valoarea ieºirilor ºi a stocului final, determinate dupã metodele: FIFO ºi LIFO: FIFO

LIFO

a) 680.000/1.120.000

1.120.000/680.000

b) 750.000/1.050.000

1.100.000/700.000

c)

1.200.000/600.000

900.000/900.000

TESTE GRILÃ... Contabilitate – experþi contabili

112

209. Se cunosc urmãtoarele date privind stocurile de produse finite: stoc iniþial 50 buc. a 80 lei/buc.; intrãri I: 350 buc. a 90 lei/buc.; intrãri II: 100 buc. a 100 lei/buc.; ieºiri 480 buc. Valoarea ieºirilor s-a calculat a fi de 43.680 lei, iar stocul final este de 1.820 lei. Precizaþi ce metodã de evaluare a ieºirilor a fost utilizatã: a) LIFO; b) FIFO; c) metoda preþurilor medii. 210. Indicaþi înregistrarea contabilã corectã privind cumpãrarea de mãrfuri de la furnizor, conform facturii care cuprinde: costul mãrfurilor 50.000 lei, cheltuieli de transport 10.000 lei, TVA 19%. Evidenþa mãrfurilor se þine la cost de achiziþie, conform metodei inventarului intermitent: a) % = 401 71.400 371 50.000 607 10.000 4426 11.400 b)

% 607 4426

=

401

71.400 60.000 11.400

c)

% 607 624 4426

=

401

71.400 50.000 10.000 11.400

211. O întreprindere a cumpãrat de la furnizor ºi a lãsat în custodia acestuia mãrfuri la costul de achiziþie de 1.800.000 lei. Aceste mãrfuri sunt primite în depozitul societãþii pe baza Notei de recepþie ºi constatare de diferenþe, în care este consemnat un minus de 20.000 lei, neimputabil. Care este înregistrarea contabilã: a) % = 357 1.800.000 371 1.780.000 607 20.000 b)

% 371 473

=

357

1.800.000 1.780.000 20.000

TESTE GRILÃ... Contabilitate – experþi contabili

c) 473

=

357

113

1.800.000

212. Factura de detaliu privind achiziþia de materii prime cuprinde elementele: preþ de achiziþie inclusiv TVA 2.380.000 lei, rabat 10%, scont de decontare 5%; TVA 19%. Care sunt înregistrãrile corespunzãtoare recepþiei de materii prime: % 300 4426

=

401

2.832.200 2.380.000 452.200

301

=

767

90.000

% 301 4426

=

401

2.034.900 1.710.000 324.900

4426

=

767

90.000

c) 301

=

% 401 767

1.800.000 1.710.000 90.000

4426

=

401

324.900

a)

b)

213. Cu ocazia inventarierii materialelor consumabile s-a determinat un plus de inventar de 100 buc. a 3.000 lei/buc. la materialul A ºi un minus de inventar de 100 buc. a 3.000 lei/buc. la materialul B. Regularizarea acestor diferenþe de inventar prin compensare necesitã efectuarea de înregistrãri în: a) contabilitatea analiticã; b) contabilitatea sinteticã ºi analiticã; c) evidenþa operativã ºi în contabilitatea analiticã. 214. Cu ocazia inventarierii materialelor consumabile s-a determinat un plus de inventar de 100 buc. a 3.000 lei/buc. la materialul A ºi un minus de inventar de 100 buc. a 5.000 lei/buc. la materialul B. Regularizarea acestor diferenþe de inventar prin compensare ºi perisabilitãþi necesitã efectuarea de înregistrãri în: a) evidenþa operativã ºi contabilitatea analiticã;

TESTE GRILÃ... Contabilitate – experþi contabili

114

b) evidenþa operativã, contabilitatea analiticã ºi contabilitatea sinteticã; c) contabilitatea analiticã ºi contabilitatea sinteticã. 215. Indicaþi înregistrarea corectã privind obþinerea de produse finite în urmãtoarele condiþii: cost prestabilit 80.000 lei; cost efectiv la sfârºitul lunii 85.000 lei; metoda de contabilizare – metoda inventarului permanent: a) 345

=

711

80.000

b) 345

=

711

80.000

348

=

711

5.000

c) 345

=

711

80.000

711

=

348

5.000

216. La ce cost (preþ) poate fi evaluatã producþia aflatã în curs de execuþie: a) cost efectiv de producþie, cost efectiv de achiziþie; b) cost prestabilit de achiziþie, cost efectiv de producþie; c) cost efectiv de producþie, cost prestabilit de producþie. 217. În situaþia aplicãrii metodei inventarului intermitent ºi a evaluãrii stocurilor la cost standard, la care din conturile 301, 308, 601 datele privind soldul ºi/sau rulajul în cursul perioadei sunt deformate: a) 301, 308; b) 301, 601; c) 301, 308, 601. 218. O societate comercialã þine evidenþa mãrfurilor la preþ de vânzare, inclusiv TVA, practicând o cotã de adaos de 25%. Considerând cã a vândut mãrfuri de 500.000 lei la preþ de vânzare, care este costul de achiziþie al mãrfurilor vândute: a) 356.136; b) 336.134; c) 420.168. 219. O societate comercialã care þine evidenþa mãrfurilor la preþ de vânzare, inclusiv TVA, ºi care practicã un adaos comercial de 25% a vândut ºi a încasat mãrfuri în sumã de 500.000 lei la preþ de vânzare.

TESTE GRILÃ... Contabilitate – experþi contabili

115

Care este înregistrarea de scãdere a gestiunii pentru mãrfurile vândute: a)

% 607 378

=

371

500.000 400.000 100.000

b)

% 607 378 4428

=

371

500.000 336.134 100.000 63.866

c)

% 607 378 4428

=

371

500.000 336.134 84.034 79.832

220. O societate comercialã, client, înregistreazã 100 buc. ambalaje de transport, refolosibile, a 2.000 lei/buc., facturate de furnizor. Din ambalajele primite restituie 80 bucãþi, iar 20 bucãþi le reþine pentru nevoile proprii, comunicând acest lucru furnizorului. Ce înregistrãri contabile au loc la întreprinderea-client: a) 409

=

401

200.000

401

=

409

160.000

381

=

409

40.000

4426

=

401

7.600

% 381 4426

=

401

47.600 40.000 7.600

401

=

409

47.600

% 381 4426

=

409

47.600 40.000 7.600

b)

c)

221. Existã produse finite în stoc la costul de producþie prestabilit de 4.000.000 lei cu diferenþã nefavorabilã faþã de costul efectiv de 10%. Jumãtate din aceste produse se transferã magazinului propriu de desfacere, care þine

TESTE GRILÃ... Contabilitate – experþi contabili

116

evidenþa mãrfurilor la preþ de vânzare, inclusiv TVA, ºi practicã un adaos comercial de 20%. Care sunt înregistrãrile contabile corecte ºi sumele aferente: a) 371

=

% 701 378 4427

3.581.600 2.200.000 440.000 941.600

b) 371

=

% 711 345 348 378 4428

941.600 -2.200.000 2.000.000 200.000 440.000 501.600

c) 371

=

% 345 348 378 4428

3.141.600 2.000.000 200.000 440.000 501.600

222. O societate comercialã achiziþioneazã mãrfuri la preþul înscris în facturã de 100.000 lei ºi la care furnizorul acordã: rabat 5%, remizã 10% ºi scont de decontare 2%. Dacã adaosul comercial practicat este de 20%, care este preþul de vânzare (fãrã TVA) determinat de cumpãrãtor: a) 102.600; b) 100.548; c) 114.000. 223. Cunoscând valoarea externã FOB de 5.000 $, cheltuielile de transport extern de 400 $, taxa vamalã de 8%, TVA 19% ºi cursul dolarului ca fiind 3,0 lei/$, care este costul de achiziþie în vamã ºi TVA deductibilã, plãtibilã în vamã: a) 16.200; 3.078; b) 17.496; 3.324,24; c) 15.000; 2.850.

TESTE GRILÃ... Contabilitate – experþi contabili

117

224. Care este modul de înregistrare a costului de achiziþie în vamã a unor materii prime, pe baza datelor: valoarea externã FOB 800 $, cheltuieli de transport extern nefacturate 100 $, taxa vamalã 15%, cursul dolarului 3,0 lei/$: a) 301

=

401

2.400

b) 301

=

401

2.400

308

=

408

300

c) 301

=

% 401 408 446

3.060 2.400 300 360

225. Se livreazã produse finite fãrã sã fie facturate, referitor la care se cunosc: preþul de vânzare contractat 600.000 lei; TVA 19%; costul de producþie 500.000 lei. Care sunt înregistrãrile contabile ce se efectueazã pe baza facturii întocmite ulterior, în care este înscris preþul de vânzare de 700.000 lei: a) 4111

=

418

714.000

4428

=

4427

114.000

4111

=

% 701 4427

119.000 100.000 19.000

b) 4111

=

% 418 701 4427

833.000 714.000 100.000 19.000

c) 418

=

% 701 4427

119.000 100.000 19.000

226. Urmãrirea recuperãrii pierderii fiscale se realizeazã prin: a) debitarea contului 129; b) creditarea contului 117; c) declaraþiile anuale de impozit pe profit.

TESTE GRILÃ... Contabilitate – experþi contabili

118

227. Se primesc materii prime fãrã sã fie facturate, referitor la care se cunosc: preþul de cumpãrare contractat 600.000 lei ºi TVA 19%. Care sunt înregistrãrile contabile ce se efectueazã pe baza recepþiei materiilor prime intrate în gestiune, precum ºi a facturii primite ulterior, în care este înscris preþul de vânzare de 700.000 lei: a)

b)

c)

% 301 4428

=

408

714.000 600.000 114.000

408

=

401

714.000

4426

=

4428

114.000

% 300 4426

=

401

119.000 100.000 19.000

% 301 4426

=

401

714.000 600.000 114.000

% 300 4426

=

401

119.000 100.000 19.000

% 301 4426

=

408

714.000 600.000 114.000

% 408 301 4428

=

401

928.000 714.000 100.000 114.000

228. La sfârºitul lunii se cunosc urmãtoarele date: TVA colectatã 590.000 lei; TVA deductibilã 250.000 lei; TVA neexigibilã 100.000 lei; pro-rata 100%. Care este TVA de platã: a) 340.000 lei; b) 240.000 lei; c) 490.000 lei. 229. Un bun utilizat în baza unui contract de leasing financiar genereazã, conform normei IAS 17 „Contracte de leasing”, la utilizator (locatar):

TESTE GRILÃ... Contabilitate – experþi contabili

119

a) înregistrarea numai a angajamentelor de platã ºi a chiriei; b) nu necesitã reflectarea în bilanþ deoarece nu se aflã în proprietatea sa juridicã; c) reflectarea în bilanþ ºi contabilizarea angajamentelor de platã ºi a chiriilor corespunzãtoare. 230. Redevenþa de 7.000.000 lei datoratã de utilizator pentru un bun primit în leasing operaþional se înregistreazã astfel: a)

% 612 4426

=

401

8.330.000 7.000.000 1.330.000

b)

% 471 4426

=

401

8.330.000 7.000.000 1.330.000

c) 681

=

401

7.000.000

231. La ce categorie de active, în afara stocurilor, se pot aplica la ieºire metode de evaluare pentru bunuri fungibile precum metoda preþului mediu ponderat, metoda FIFO sau LIFO: a) creanþe comerciale; b) creanþe financiare; c) investiþii financiare pe termen scurt. 232. Se cunosc urmãtoarele date privind creanþele comerciale incerte în litigiu: sold ct. 4118 = 595.000 lei; sold creditor 4428 = 95.000 lei; sold ct. 1511 = 300.000 lei. În urma hotãrârii judecãtoreºti se încaseazã prin virament jumãtate din valoarea creanþei, iar restul se suportã de întreprindere. Care sunt înregistrãrile contabile ºi sumele corecte aferente acestora: a) 5121

=

4118

250.000

4428

=

4427

47.500

b) 5121

=

4118

250.000

4428

=

4427

47.500

121

=

4118

297.500

c) 5121

=

4118

297.500

4428

=

4427

47.500

TESTE GRILÃ... Contabilitate – experþi contabili

120

% 654 4428

=

4118

297.500 250.000 47.500

1511

=

7812

300.000

233. Se cunosc urmãtoarele date privind valorile de plasament (acþiuni): stoc iniþial 1.500 buc. a 2.000 lei/buc.; intrãri 2.500 buc. a 2.200 lei/buc.; stoc final 1.000 buc. în valoare de 2.125.000 lei ºi ieºiri 3.000 buc. în valoare de 6.375.000 lei. Dupã ce metodã au fost evaluate ieºirile: a) LIFO; b) FIFO; c) cost mediu ponderat. 234. Se cunosc urmãtoarele date privind taxa pe valoarea adãugatã: TVA de recuperat din luna precedentã 900.000 lei; TVA deductibilã în luna curentã 2.500.000 lei; TVA colectatã în luna curentã 3.700.000 lei; TVA neexigibilã în luna curentã debit 200.000 lei. Care sunt înregistrãrile contabile ºi sumele corecte privind regularizarea TVA la sfârºitul lunii curente: a) 4427

=

4426

2.500.000

4427

=

4424

900.000

4427

=

4423

300.000

b) 4427

=

4426

2.500.000

4427

=

4423

1.200.000

4423

=

4424

900.000

c) 4426

=

4428

200.000

4427

=

4426

2.700.000

4427

=

4423

1.000.000

235. O societate comercialã este în posesia unui efect comercial în valoare de 2.000.000 lei. La termenul de platã, trasul solicitã o amânare a plãþii cu 4 luni. Posesorul efectului este de acord în condiþia calculãrii unei dobânzi penalizatoare de 15% pe an.

TESTE GRILÃ... Contabilitate – experþi contabili

121

Care sunt înregistrãrile contabile pe care le face posesorul efectului (trãgãtorul): a) 4111

=

413

2.000.000

4111

=

766

100.000

413

=

4111

2.100.000

b) 4111

=

413

2.000.000

413

=

% 4111 766

2.100.000 2.000.000 100.000

c) 413

=

% 4111 766

2.100.000 2.000.000 100.000

236. Comisioanele ºi alte cheltuieli accesorii privind investiþii financiare pe termen scurt achiziþionate se includ în: a) costul de achiziþie al investiþiilor financiare; b) cheltuielile de exploatare; c) cheltuielile financiare. 237. Între douã societãþi comerciale are loc o vânzare-cumpãrare de mãrfuri la preþul de 3.000.000 lei ºi TVA 19%. Întrucât decontarea facturii are loc înaintea termenului stabilit, furnizorul acordã un scont de 2% la achitarea acesteia. Cum se înregistreazã acordarea scontului la furnizor, precum ºi la client: a) 667

=

4111

60.000

401

=

767

60.000

b) 607

=

4111

60.000

401

=

707

60.000

% 5121 667

=

4111

3.000.000 2.940.000 60.000

401

=

% 5121 767

3.000.000 2.940.000 60.000

c)

TESTE GRILÃ... Contabilitate – experþi contabili

122

238. Creanþa de încasat de la un client extern la valoarea nominalã este de 2.000 $, cursul fiind de 3,0 lei/$. Aceastã creanþã se încaseazã prin bancã, cursul zilei fiind de 2,8 lei/$. Care sunt înregistrãrile contabile corecte: a) 5124 = 4111 6.000 b) 5124

=

4111

5.600

c)

=

4111

6.000 5.600 400

% 5124 665

239. Factura de plãtit unui furnizor extern este de 3.000 $ valoarea nominalã, la un curs de 3,0 lei/$. Plata facturii are loc prin bancã, la un curs de 3,1 lei/$. Care sunt înregistrãrile contabile corecte: a) 401 = 5124 9.000 b) 401

=

5124

9.300

c)

=

5124

9.300 9.000 300

% 401 665

240. O întreprindere primeºte de la client un avans de 2.380.000 lei, din care TVA 380.000 lei, în vederea prestãrii unui serviciu. Prestaþia efectuatã ºi facturatã este de 5.000.000 lei, plus TVA 19%. Care sunt înregistrãrile contabile ºi sumele corecte privind primirea în bancã a avansului ºi decontarea facturii de cãtre client: 2.380.000 a) 5121 = % 419 2.000.000 4427 380.000 % = 4111 5.950.000 419 2.000.000 4427 380.000 5121 3.570.000 b) 5121 % 419 5121

= =

419 4111

2.380.000 5.950.000 5.000.000 950.000

TESTE GRILÃ... Contabilitate – experþi contabili

c) 5121

=

419

2.380.000

5121

=

4111

5.950.000

419

=

5121

2.380.000

123

241. La închiderea exerciþiului, o societate comercialã are creanþe în valutã de 2.500 $ a 2,8 lei/$ valoarea nominalã ºi datorii în valutã de 1.500 $ a 3,0 lei/$ valoarea nominalã. Cursul de schimb la închiderea exerciþiului este de 3,1 lei/$. Care sunt înregistrãrile contabile care se impun: a) 4111

=

765

750

665

=

401

150

b) 4111

=

765

500

665

=

401

100

c) 4111

=

665

500

765

=

401

100

242. O societate comercialã deþinãtoare a unui efect de comerþ în valoare de 1.500.000 lei îl remite bãncii spre încasare. Efectul este încasat, reþinându-se un agio format din comisioane de 50.000 lei. Care sunt înregistrãrile contabile corecte: a) 5113

=

413

1.500.000

5121

=

5113

1.500.000

b) 5113

=

413

1.500.000

% 5121 668

=

5113

1.500.000 1.450.000 50.000

c) 5113

=

413

1.500.000

% 5121 627

=

5113

1.500.000 1.450.000 50.000

243. O societate comercialã deþine o cambie în valoare de 2.000.000 lei, pe care o remite spre scadenþã bãncii înaintea termenului de platã. La bancã

TESTE GRILÃ... Contabilitate – experþi contabili

124

se calculeazã un agio format din sconturi de 40.000 lei ºi speze bancare de 25.000 lei, ºi se încaseazã netul. Care sunt înregistrãrile contabile efectuate: a) 5113

=

413

2.000.000

5114

=

5113

2.000.000

b) 5114

=

5113

2.000.000

% 5121 667

=

5114

2.000.000 1.935.000 65.000

c) 5114

=

5113

2.000.000

% 5121 627 667

=

5114

2.000.000 1.935.000 25.000 40.000

244. Cum se înregistreazã TVA aferentã bunurilor acordate salariaþilor drept salarii în naturã: a) 421

=

4427

150.000

b) 4282

=

4426

150.000

c) 635

=

4427

150.000

245. Vânzarea unor produse finite cãtre o societate comercialã din cadrul grupului, în valoare de 4.000.000 lei preþul de vânzare ºi 19% TVA, se înregistreazã astfel: a) 4111

=

% 701 4427

4.760.000 4.000.000 760.000

b) 4511

=

% 701 4427

4.760.000 4.000.000 760.000

c) 481

=

% 701 4427

4.760.000 4.000.000 760.000

TESTE GRILÃ... Contabilitate – experþi contabili

125

246. Încasarea prin virament a valorii de 700.000 lei pentru produse finite vândute unei societãþi comerciale din cadrul grupului se înregistreazã astfel: a) 5121

=

4511

700.000

b) 5121

=

461

700.000

c) 5121

=

481

700.000

247. Se înregistreazã primirea unui împrumut de la un asociat al firmei în sumã de 3.000.000 lei: a) 5121

=

4551

3.000.000

b) 5121

=

4511

3.000.000

c) 5121

=

481

3.000.000

248. Primirea în contul de la bancã a unei sume necuvenite, reprezentând deci o eroare, de 4.500.000 lei se înregistreazã astfel: a) 5121

=

411

4.500.000

b) 5121

=

462

4.500.000

c) 5121

=

446

4.500.000

249. În care dintre situaþiile de mai jos se atribuie drepturi speciale de subscriere (DS-uri): a) pentru subscrieri sub formã de aport în naturã; b) când valoarea de emisiune este superioarã valorii nominale; c) când valoarea de emisiune a noilor acþiuni este inferioarã valorii contabile anterioare acestei operaþiuni. 250. Se înregistreazã la utilizator factura de leasing operaþional emisã de proprietarul bunurilor, persoanã juridicã strãinã, cuprinzând rata de leasing de 2.000.000 lei (echivalentul valorii în valutã a facturii), plus TVA 19%, astfel: a)

% 612 4426

=

401

2.380.000 2.000.000 380.000

TESTE GRILÃ... Contabilitate – experþi contabili

126

b) 612

=

401

2.000.000

4426

=

5121

380.000

c) 612

=

% 401 4426

2.380.000 2.000.000 380.000

251. Se înregistreazã la utilizator factura de leasing operaþional emisã de proprietarul bunurilor – persoanã juridicã strãinã, cuprinzând rata de leasing de 2.000.000 lei ºi TVA 19%. Totodatã, se înregistreazã impozitul pe redevenþe datorat de proprietar ºi reþinut de utilizator, de 12%, astfel: a) 612

=

401

2.000.000

4426

=

5121

380.000

401

=

446

2.380.000

b) 612

=

% 401 446

2.380.000 2.000.000 380.000

c)

% 612 4426

=

401

2.380.000 2.000.000 380.000

401

=

446

240.000

252. Se înregistreazã la proprietar, în cazul leasingului operaþional, transferul dreptului de proprietate pentru bunuri achiziþionate din þarã, în condiþia existenþei opþiunii de cumpãrare de la o persoanã juridicã românã, factura cuprinzând valoarea rezidualã de 250.000 lei ºi TVA 19%. Costul iniþial de achiziþie al bunului a fost de 2.000.000 lei, iar amortizarea înregistratã, de 1.750.000 lei: a) 461

=

% 7728 4427

297.500 250.000 47.500

b) 461

=

% 7583 4427

297.500 250.000 47.500

TESTE GRILÃ... Contabilitate – experþi contabili

c) 461

=

% 7583 4427

297.500 250.000 47.500

% 281 6583

=

212

2.000.000 1.750.000 250.000

127

253. Se înregistreazã la utilizator, în cazul leasingului operaþional, transferul dreptului de proprietate pentru o construcþie achiziþionatã din þarã, în condiþia existenþei opþiunii de cumpãrare de la o persoanã juridicã românã, factura cuprinzând valoarea rezidualã de 250.000 lei ºi TVA 19%. Costul iniþial al bunului la proprietar a fost de 2.000.000 lei, iar amortizarea înregistratã, de 1.750.000 lei: a)

% 212 4426

=

401

297.500 250.000 47.500

b)

% 212 4426

=

404

297.500 250.000 47.500

c)

% 6583 4426

=

404

297.500 250.000 47.500

254. Se înregistreazã la utilizator, în cazul leasingului operaþional, transferul dreptului de proprietate (atunci când existã opþiunea de cumpãrare a bunurilor) la valoarea rezidualã a bunului achiziþionat de la o persoanã juridicã strãinã, pe baza contractului de vânzare-cumpãrare ºi a facturii care cuprinde valoarea rezidualã (echivalent în lei) de 250.000 lei. Se înregistreazã ºi TVA corespunzãtoare 19% ºi taxe vamale 10%: a) 212

=

404

250.000

212

=

446

25.000

4426

=

5121

52.250

% 212 4426

=

404

297.500 250.000 47.500

b)

TESTE GRILÃ... Contabilitate – experþi contabili

128

c)

% 212 446 4426

=

404

327.500 250.000 25.000 52.500

255. Cum se înregistreazã impozitul reþinut din drepturile sociale ale salariaþilor, în sumã de 800.000 lei: a) 6458

=

444

800.000

b) 4311

=

423

800.000

c) 423

=

444

800.000

256. Înregistraþi decontarea unei facturi a furnizorului de active fixe printr-un efect de comerþ, în sumã de 7.000.000 lei, în contabilitatea trasului (plãtitorului): a) 401

=

405

7.000.000

b) 404

=

405

7.000.000

c) 404

=

403

7.000.000

257. Se înregistreazã primirea ºi încasarea unui cec de la beneficiarul unui serviciu prestat, în valoare de 4.000.000 lei, inclusiv TVA: a) 5112

=

411

4.000.000

5121

=

5112

4.000.000

b) 5125

=

411

4.000.000

5121

=

5125

4.000.000

c) 5112

=

413

4.000.000

5121

=

5112

4.000.000

258. Se înregistreazã primirea unor mandate poºtale aferente vânzãrilor prin colete în sumã totalã de 1.900.000 lei, precum ºi încasarea lor ulterioarã prin virament: a) 5328

=

411

1.900.000

5121

=

5328

1.900.000

TESTE GRILÃ... Contabilitate – experþi contabili

b) 5125

=

411

1.900.000

5121

=

5125

1.900.000

c) 5112

=

411

1.900.000

5121

=

5112

1.900.000

129

259. Se contracteazã ºi se primeºte un împrumut bancar pe termen scurt în sumã de 5.000.000 lei cu dobânda aferentã în sumã de 600.000 lei, care se înregistreazã astfel: a) 5121

=

5191

5.000.000

666

=

5198

600.000

b) 5121

=

162

5.000.000

666

=

1682

600.000

c) 5121

=

167

5.000.000

666

=

1687

600.000

260. Se înregistreazã primirea în contul de acreditive a sumei de 20.000.000 lei, viratã anterior din contul de disponibil la bancã, sumã din care se plãteºte ºi se înregistreazã factura unui furnizor în valoare de 12.000.000 lei: a) 5412

=

5121

20.000.000

401

=

5412

12.000.000

b) 5411

=

581

20.000.000

401

=

5411

12.000.000

c) 5411

=

5121

20.000.000

607

=

5411

12.000.000

261. Se înregistreazã justificarea unui avans de trezorerie de 5.000.000 lei astfel: cheltuieli de transport 650.000 lei, diurnã 350.000 lei, piese de schimb cumpãrate ºi depozitate 2.000.000 lei, plus TVA 380.000 lei, restul restituindu-se la casã: a)

% 301 625 531

=

4282

5.000.000 2.000.000 1.000.000 2.000.000

TESTE GRILÃ... Contabilitate – experþi contabili

130

b)

% 301 4426 625 531

=

542

5.000.000 2.000.000 380.000 1.000.000 1.620.000

c)

% 301 625 4426 531

=

461

5.000.000 2.000.000 380.000 1.000.000 1.620.000

262. Se cumpãrã, cu numerar, timbre fiscale în valoare de 250.000 lei, din care, la nivelul sumei de 175.000 lei, se folosesc pentru timbrarea unor autentificãri la notariat. Care sunt înregistrãrile contabile corecte: a) 5321

=

5311

250.000

628

=

5321

175.000

b) 5321

=

5311

250.000

635

=

5321

175.000

c) 5321

=

5311

250.000

6588

=

5321

175.000

263. Se înregistreazã un minus de casã de 5.900 lei provenit din vina casierului ºi deci imputat: a) 4282

=

5311

5.900

b) 658

=

5311

5.900

c) 461

=

5311

5.900

264. Bilanþul contabil permite cunoaºterea urmãtoarelor elemente: imobilizãri 600 lei; stocuri ºi creanþe curente 300 lei; disponibilitãþi 100 lei; capital propriu 800 lei; datorii curente 140 lei ºi credite curente 60 lei. Care este mãrimea fondului de rulment ºi a necesarului de fond de rulment: a) 200; 160; b) 400; 200; c) -200; 160.

TESTE GRILÃ... Contabilitate – experþi contabili

131

265. Bilanþul contabil permite cunoaºterea urmãtoarelor elemente: imobilizãri 600 lei; stocuri ºi creanþe curente 300 lei; disponibilitãþi 100 lei; capital propriu 700 lei; împrumuturi pe termen lung 100 lei; datorii curente 140 lei ºi credite curente 60 lei. Care este mãrimea fondului de rulment ºi a trezoreriei: a) 200; 40; b) 200; 100; c) 100; 40. 266. Bilanþul contabil permite cunoaºterea urmãtoarelor elemente: imobilizãri 600 lei; stocuri ºi creanþe curente 300 lei; disponibilitãþi 100 lei; capital propriu 700 lei; împrumuturi pe termen lung 100 lei; datorii curente 140 lei ºi credite curente 60 lei. Care este mãrimea necesarului de fond de rulment a trezoreriei: a) 160; 40; b) 200; 40; c) 200; 100. 267. Bilanþul contabil permite cunoaºterea urmãtoarelor elemente: capital social 10.000.000 lei; rezultatul exerciþiului, profit, 3.000.000 lei; repartizarea profitului 3.000.000 lei; rezerve 2.000.000 lei; subvenþii pentru investiþii 1.000.000 lei; prime de capital 500.000 lei; împrumuturi din emisiuni de obligaþiuni 8.000.000 lei; rezerve din reevaluare 1.500.000 lei sold debitor; datorii curente 5.000.000 lei. Sã se calculeze capitalurile proprii ºi capitalurile permanente: a) 15.000.000; 23.000.000; b) 14.000.000; 23.000.000; c) 17.000.000; 25.000.000. 268. Bilanþul contabil permite cunoaºterea urmãtoarelor elemente: capital social 10.000.000 lei; rezultatul exerciþiului, profit, 3.000.000 lei; repartizarea profitului 3.000.000 lei; rezerve 2.000.000 lei; subvenþii pentru investiþii 1.000.000 lei; prime de capital 500.000 lei; împrumuturi ºi datorii asimilate 8.000.000 lei; rezerve din reevaluare 1.500.000 lei sold debitor; datorii curente 5.000.000 lei. Sã se calculeze capitalurile proprii ºi cele permanente: a) 11.000.000; 20.000.000;

132

TESTE GRILÃ... Contabilitate – experþi contabili

b) 12.000.000; 20.000.000; c) 14.000.000; 23.000.000. 269. Bilanþul contabil permite cunoaºterea urmãtoarelor elemente: capital social 10.000.000 lei; rezultatul exerciþiului, pierdere, 3.000.000 lei; rezerve 2.000.000 lei; subvenþii pentru investiþii 1.000.000 lei; prime de capital 500.000 lei; împrumuturi ºi datorii asimilate 8.000.000 lei; rezerve din reevaluare 1.500.000 lei sold creditor; datorii curente 5.000.000 lei. Sã se calculeze capitalurile proprii ºi capitalurile permanente: a) 11.000.000; 20.000.000; b) 12.000.000; 20.000.000; c) 12.000.000; 25.000.000. 270. La închiderea perioadei de gestiune, rulajele ºi/sau soldurile creditoare ale conturilor de venituri la societatea SC sunt urmãtoarele: 701 = 5.000.000 lei; 704 = 2.000.000 lei; 707 = 3.000.000 lei; 708 = 500.000 lei; 711 = 1.000.000 lei; 722 = 2.500.000 lei; 7411 = 6.000.000 lei; 758 = 500.000 lei. Indicaþi suma corectã a cifrei de afaceri nete conform OMFP nr. 1.752/2005: a) 17.000.000; b) 16.500.000; c) 17.500.000. 271. La o societate comercialã, datele din contabilitatea curentã privind soldurile conturilor se prezintã astfel: 212 = 7.000.000 lei; 281 = 2.000.000 lei; 301 = 900.000 lei; 391 = 40.000 lei; 409 = 80.000 lei; 419 = 50.000 lei; 371 = 60.000 lei; 378 (sc) = 50.000 lei; 5121 = 100.000 lei, sold debitor. Care este suma activelor circulante: a) 1.100.000; b) 1.050.000; c) 1.095.000. 272. Trecerea de la rezultatul contabil la rezultatul fiscal are loc conform urmãtoarelor calcule de principiu:

TESTE GRILÃ... Contabilitate – experþi contabili

133

a) Rezultatul fiscal = Rezultatul curent al exerciþiului – Deducerile fiscale + Cheltuielile nedeductibile fiscal; b) Rezultatul fiscal = Rezultatul contabil înainte de impozitare – Deducerile fiscale + Cheltuielile nedeductibile fiscal – Pierderile din anii precedenþi; c) Rezultatul fiscal = Rezultatul contabil înainte de impozitare + Provizioanele nedeductibile fiscal – Provizioanele deductibile fiscal. 273. Unde ºi sub ce formã se regãsesc în structura ºi conþinutul formularului de bilanþ folosit în România valorile referitoare la deprecierile activelor (amortizãri ºi provizioane): a) în grupa II din activ, ca posturi distincte; b) în grupele I ºi II, ca posturi distincte; c) nu apar ca posturi distincte, activele fiind prezentate la valoarea netã. 274. Care din poziþiile de cheltuieli de mai jos nu antreneazã fluxuri de trezorerie în cursul exerciþiului: a) cheltuielile privind amortizãrile ºi provizioanele; b) cheltuielile privind prestaþiile terþilor; c) cheltuielile cu stocurile. 275. Care dintre poziþiile de venituri enumerate în continuare se include integral în cifra de afaceri a întreprinderii: a) venituri din vânzarea produselor finite, venituri din subvenþii de exploatare aferente cifrei de afaceri, venituri din lucrãri ºi servicii prestate; b) venituri din vânzarea mãrfurilor, venituri din vânzarea produselor finite, variaþia stocurilor; c) venituri din vânzarea mãrfurilor, variaþia stocurilor, venituri din vânzarea semifabricatelor. 276. Care din poziþiile enumerate în continuare se referã exclusiv la registre contabile auxiliare: a) Registrul pentru vânzãri, Jurnalul pentru cumpãrãri, Registrul-jurnal; b) Registrul de casã, Jurnalul pentru vânzãri, Jurnalul pentru cumpãrãri; c) Registrul-jurnal, Registrul de casã, registrul Cartea mare.

134

TESTE GRILÃ... Contabilitate – experþi contabili

277. O societate comercialã are în inventar un teren cu valoarea contabilã de 22.000.000 lei ºi un provizion pentru depreciere înregistrat de 3.000.000 lei. Acest teren este vândut pe credit pentru suma de 800 $ la cursul de 30.000 lei/$. La încasarea facturii, cursul dolarului este de 28.000 lei/$. Ce influenþe au aceste operaþii la nivelul contului de profit ºi pierdere (conform structurii acestuia în România): a) rezultat din exploatare pozitiv 5.000.000; rezultat financiar negativ 1.600.000; rezultat curent pozitiv 3.400.000; b) rezultat din exploatare pozitiv 3.600.000; rezultat financiar negativ 1.600.000; rezultat curent pozitiv 2.000.000; c) rezultat extraordinar pozitiv 2.000.000; rezultat financiar negativ 1.600.000. 278. Folosind relaþiile interne proprii tabloului soldurilor intermediare de gestiune, producþia exerciþiului este egalã cu: a) Producþia vândutã în preþ de vânzare +/- Producþia stocatã în preþ de vânzare + Producþia de imobilizãri în preþ de vânzare; b) Producþia vândutã în preþ de vânzare +/- Producþia stocatã în cost de producþie + Producþia de imobilizãri în preþ de vânzare; c) Valoarea adãugatã + Consumurile intermediare – Marja comercialã. 279. La 31.12.N masa profitului impozabil este egalã cu: a) Soldul debitor sau creditor al contului 121 + Cheltuielile cumulate cu impozitul pe profit + Reintegrãrile fiscale – Deducerile fiscale; b) Rezultatul contabil înainte de impozitare + Reintegrãrile fiscale; c) Profitul net + Cheltuielile cumulate cu impozitul pe profit – Deducerile fiscale. 280. În cadrul contului de profit ºi pierdere construit pe criteriul destinaþiei marja de producþie este egalã cu: a) Producþia exerciþiului – Costul producþiei vândute; b) Cifra de afaceri – Costul producþiei vândute; c) Veniturile din exploatare – Costul producþiei vândute. 281. În cazul utilizãrii soldurilor intermediare de gestiune, trecerea de la amortizarea linearã la amortizarea degresivã are incidenþã asupra:

TESTE GRILÃ... Contabilitate – experþi contabili

135

a) excedentului brut de exploatare; b) rezultatului din exploatare; c) cifrei de afaceri. 282. O întreprindere cedeazã un mijloc fix în condiþiile: preþul de cesiune 8.400.000 lei, valoarea de intrare 15.000.000 lei, amortizarea cumulatã 7.000.000 lei, provizionul pentru depreciere constituit 500.000 lei. Incidenþa structuralã a acestei operaþii asupra contului de profit ºi pierdere face sã aparã: a) rezultat extraordinar pozitiv de 900.000 lei; b) rezultatul exerciþiului înainte de impozitare pozitiv de 500.000 lei; c) rezultat din exploatare pozitiv de 900.000 lei. 283. Care din poziþiile enumerate în continuare cuprinde în exclusivitate registrele contabile principale prevãzute de lege: a) Registrul inventar, Registrul de casã, registrul Cartea mare; b) Registrul-jurnal, Registrul inventar, registrul Cartea mare; c) Registrul Cartea mare, Registrul de vânzãri, Registrul inventar. 284. Una din poziþiile de mai jos cuprinde exclusiv indicatori care nu sunt cuprinºi în structura formularului contului de profit ºi pierdere întocmit de societãþile comerciale din România la închiderea exerciþiului: a) cifra de afaceri, venituri din exploatare, rezultat curent; b) venituri extraordinare, rezultat financiar, cheltuieli de exploatare; c) marja comercialã, valoarea adãugatã, excedentul brut de exploatare. 285. La închiderea exerciþiului se cunosc urmãtoarele date: pierdere recunoscutã fiscal din anul precedent 200.000 lei; profit contabil brut realizat în exerciþiul curent: 2.000.000 lei; venituri din dividende la participaþii încasate 80.000 lei; amenzi ºi penalitãþi plãtite 150.000 lei; profit repartizabil la rezerve legale 5% din profitul brut contabil. Care este suma impozitului pe profit: a) 283.200; b) 296.000; c) 304.000.

136

TESTE GRILÃ... Contabilitate – experþi contabili

286. Care din indicatorii enumeraþi în continuare nu se regãseºte distinct în contul de rezultate cu solduri intermediare: a) excedentul brut de exploatare; b) producþia exerciþiului; c) cifra de afaceri. 287. În contabilitatea din þara noastrã, impozitul asupra profitului se calculeazã ºi se înregistreazã lunar. În aceste condiþii, formula pentru determinarea masei profitului impozabil ce stã la baza declaraþiei pentru impozitul pe profit este: a) Venituri totale – Cheltuieli totale – Deduceri fiscale + Impozitul pe profit + Cheltuieli nedeductibile fiscal – Pierderea fiscalã de recuperat; b) Venituri totale – Cheltuieli totale + Reintegrãri fiscale – Deduceri fiscale – Pierderi contabile; c) Venituri totale – Cheltuieli totale + Cheltuieli nedeductibile fiscal – Reduceri fiscale – Creditul fiscal. 288. Se cunosc urmãtoarele elemente: cumpãrãri de stocuri 100.000 lei; consum de stocuri 90.000 lei; salarii datorate 200.000 lei; salarii plãtite 204.000 lei, servicii nefacturate primite de la terþi 100.000 lei, amortizare 160.000 lei; stocuri iniþiale de produse finite la cost de producþie 10.000 lei; produse obþinute la cost de producþie 530.000 lei; produse vândute la preþ de vânzare 600.000 lei; produse încasate la preþ de vânzare 650.000 lei; produse vândute la preþ de vânzare, dar nefacturate 40.000 lei; stocuri de produse nevândute la cost de producþie 80.000 lei. Care este mãrimea profitului contabil: a) 170.000; b) 160.000; c) 180.000. 289. În cadrul tablourilor soldurilor intermediare de gestiune, excedentul brut de exploatare este egal cu: a) Amortizãri ºi provizioane din exploatare +/- Rezultatul exploatãrii; b) Amortizãri ºi provizioane din exploatare + Alte cheltuieli de exploatare – Venituri din exploatare privind amortizãrile ºi provizioanele – Alte venituri din exploatare +/- Rezultatul exploatãrii;

TESTE GRILÃ... Contabilitate – experþi contabili

137

c) Cheltuieli cu amortizãrile ºi provizioanele – Venituri din amortizãri ºi provizioane +/- Rezultatul exploatãrii. 290. Precizaþi care din poziþiile de conturi enumerate, deºi apar în balanþa de verificare cu sold, nu apar în bilanþ: a) 101; 129; 212; 281; 512; 490; b) 104; 121; 322; 328; 290; 531; c) 308; 281; 348; 590; 391; 290. 291. Care din formulele de calcul al activului net contabil prezentate mai jos este corectã: a) Capitaluri proprii + Provizioane pentru riscuri ºi cheltuieli; b) Activ bilanþier – Active fictive – Datorii; c) Capitaluri proprii + Datorii pe termen lung. 292. Dispuneþi de urmãtoarele informaþii: rezultat net, profit, 5.000.000 lei; cheltuieli cu amortizarea 2.000.000 lei; venituri din provizioane 1.000.000 lei; venituri din vânzãri de imobilizãri 4.000.000 lei; valoarea neamortizatã a imobilizãrilor vândute 3.500.000 lei; subvenþii pentru investiþii virate la venituri 500.000 lei; cheltuieli cu provizioanele 400.000 lei; venituri din subvenþii de exploatare 600.000 lei. Sã se determine capacitatea de autofinanþare: a) 5.400.000; b) 4.600.000; c) 6.500.000. 293. Cheltuielile cu reparaþiile curente executate la mijloacele fixe se cuprind în: a) b) c)

cheltuielile de exploatare; cheltuielile extraordinare; cheltuielile financiare.

294. Cheltuielile fãcute cu plata despãgubirilor se cuprind în: a) cheltuielile financiare; b) cheltuielile de exploatare; c) cheltuielile cu provizioanele.

TESTE GRILÃ... Contabilitate – experþi contabili

138

295. În cadrul contului 101 Capital social, acþiunile ca fracþiuni de capital sunt exprimate la una din valorile: a) valoarea de rentabilitate; b) valoarea de emisiune; c) valoarea nominalã. 296. În categoria cheltuielilor în avans nu se cuprind: a) cheltuielile cu abonamentele efectuate în avans; b) cheltuielile cu dobânzile plãtite anticipat; c) cheltuielile cu provizioanele pentru reparaþii capitale. 297. Dispuneþi de urmãtoarele date privind stocurile de materii prime: preþ de cumpãrare la intrare 90.000 lei, cheltuieli de achiziþii accesorii 10.000 lei; provizioane calculate ºi înregistrate la încheierea exerciþiului N 20.000 lei. Valoarea de inventar a acestor stocuri la închiderea exerciþiului N+1 este de 95.000 lei. Cum ºi cu cât vor fi influenþate provizioanele pentru deprecieri existente: a) creºterea provizioanelor cu 5.000 lei; b) scãderea provizioanelor cu 5.000 lei; c) scãderea provizioanelor cu 15.000 lei. 298. Ce semnificã înregistrarea contabilã: 503

=

509

7.000.000

a) subscrierea unor acþiuni la o altã societate; b) partea de valoare neeliberatã a unor acþiuni cumpãrate; c) intrarea unor acþiuni cu titlu gratuit. 299. Ce semnificã înregistrarea contabilã: 1012 =

502

7.500.000

a) vãrsarea de capital sub formã de acþiuni; b) rãscumpãrarea acþiunilor proprii; c) anularea acþiunilor proprii rãscumpãrate, corespunzãtor reducerii capitalului social.

TESTE GRILÃ... Contabilitate – experþi contabili

139

300. Ce semnificã înregistrarea contabilã: % 357 4426

=

401

3.570.000 3.000.000 570.000

a) mãrfuri cumpãrate pe credit, sosite ºi recepþionate; b) mãrfuri cumpãrate pe credit, lãsate în custodia furnizorului; c) mãrfuri primite spre vânzare în consignaþie. 301. Ce semnificã înregistrarea contabilã: % 401 665

=

5124

3.000.000 2.800.000 200.000

a) diferenþe de curs valutar constante ºi înregistrate la sfârºitul anului la furnizor; b) plata în devize a unui furnizor cu diferenþe de curs nefavorabile prin contul de la bancã; c) plata în devize a unui furnizor cu diferenþe de curs favorabile prin contul de la bancã. 302. Ce semnificã înregistrarea contabilã: 261

=

456

5.000.000

a) titluri de participare la capital achiziþionate; b) retragerea de capital social; c) aport la capitalul social sub forma titlurilor de participare. 303. Ce semnificã înregistrarea contabilã: 1061

=

117

15.000.000

a) înglobarea rezervelor legale în capitalul social; b) diminuarea capitalului social cu pierderile perioadei precedente; c) acoperirea pierderilor reportate din anul precedent din rezervele legale. 304. Ce semnificã ansamblul sumelor virate la sfârºitul perioadei din conturile grupei 70 „Venituri din vânzãri de produse, mãrfuri, servicii ºi alte

TESTE GRILÃ... Contabilitate – experþi contabili

140

activitãþi” ºi 7411 „Venituri din subvenþii aferente cifrei de afaceri” asupra contului 121, cu ocazia închiderii lor: a) producþia exerciþiului; b) cifra de afaceri; c) valoarea adãugatã. 305. Ce semnificã soldul creditor al contului 458? a) sumele primite de la coparticipanþi sau cele primite ca rezultat al operaþiilor în participaþie; b) sumele datorate coparticipanþilor ca rezultat favorabil, profit din operaþii de participaþie; c) sumele datorate coparticipanþilor ca profit din operaþii în participaþie ºi/sau sumele datorate de coparticipanþi pentru acoperirea pierderilor din operaþii în participaþie. 306. Înregistrarea contabilã de mai jos dezvãluie tipul operaþiei de fuziune a douã societãþi, ea fiind efectuatã la absorbant: 456

=

% 1012 1042 261

7.500.000 5.000.000 500.000 2.000.000

a) fuziune prin sciziune; b) absorbantul deþine titluri de participaþie la absorbit; c) societãþile sunt independente. 307. Cum se înregistreazã TVA aferentã lipsurilor de materiale consumabile ºi neimputabile: a) 602

=

4428

80.000

b) 658

=

4426

80.000

c) 635

=

4427

80.000

308. Cum se înregistreazã dobânzile anuale aferente creanþelor legate de participanþi? a) 267

=

766

95.000

TESTE GRILÃ... Contabilitate – experþi contabili

b) 267

=

763

95.000

c) 267

=

768

95.000

141

309. Cum se înregistreazã obþinerea din activitatea proprie ºi punerea în funcþiune a unei construcþii speciale: a) 2121

=

721

3.000.000

b) 231

=

721

3.000.000

2121

=

231

3.000.000

c) 331

=

722

3.000.000

2121

=

331

3.000.000

310. Cum înregistraþi reluarea provizioanelor constituite pentru garanþii ºi neconsumabile la expirarea perioadei de garanþie prevãzute în contract: a) 490

=

6812

5.000.000

b) 6588

=

1512

5.000.000

c) 1514

=

7812

5.000.000

311. Cum înregistraþi amenzile ºi penalitãþile plãtibile bugetului: a) 6581

=

448

150.000

b) 6581

=

446

150.000

c) 6581

=

447

150.000

312. Dispuneþi de urmãtoarele informaþii: cifrã de afaceri 600.000 lei, costuri variabile 450.000 lei, costuri fixe 50.000 lei. Care este mãrimea factorului de acoperire relativ: a) 75%; b) 25%; c) 33,33%. 313. O întreprindere dispune de 374.000 lei pentru a fabrica urmãtoarele cantitãþi de produse: A = 10.000 buc., B = 24.000 buc., C = 20.000 buc. Parametrul pentru calculul indicilor de echivalenþã este lungimea produselor diferenþiatã astfel: A = 6 cm; B = 12 cm; C = 3 cm.

142

TESTE GRILÃ... Contabilitate – experþi contabili

Care din rãspunsurile de mai jos reprezintã costul unitar al produselor, în concordanþã cu procedeul coeficienþilor de echivalenþã calculaþi în raport direct, baza de referinþã fiind produsul B: a) A = 5,50; B = 12,00; C = 2,75; b) A = 5,50; B = 11,00; C = 2,75; c) A = 6,00; B = 12,00; C = 3,00. 314. În luna aprilie, cheltuielile înregistrate sunt de 916.000 lei pentru un volum de producþie de 10.000 kg. Care este mãrimea cheltuielilor variabile ºi a cheltuielilor fixe, folosind ca bazã de referinþã cheltuielile maxime de 932.000 lei pentru o producþie de 10.800 kg ºi cheltuielile minime de 872.000 lei pentru o producþie de 9.300 kg: a) cheltuieli variabile = 410.000 lei; cheltuieli fixe = 506.000 lei; b) cheltuieli variabile = 400.000 lei; cheltuieli fixe = 516.000 lei; c) cheltuieli variabile = 416.000 lei; cheltuieli fixe = 500.000 lei. 315. Într-o fabricã de porþelan s-au obþinut trei sortimente de produse în cantitãþile: A = 2.000 buc.; B = 3.000 buc; C = 1.000 buc., iar costurile de producþie totale sunt de 10.260.000 lei. Care este costul efectiv unitar de producþie, cunoscându-se cã preþurile de vânzare unitare ale produselor sunt: A = 1.200 lei/buc.; B = 2.300 lei/buc.; C = 1.500 lei/buc.: A B C a) 1.140 lei/buc. 2.100 lei/buc. 1.425 lei/buc. b) 1.100 lei/buc. 2.185 lei/buc. 1.425 lei/buc. c) 1.140 lei/buc. 2.185 lei/buc. 1.425 lei/buc. 316. Dispuneþi de urmãtoarele date: consumul specific standard pentru piesa A este de 0,100 kg, iar consumul efectiv 0,110 kg; preþul standard al materiei prime este 20 lei/kg, iar cel efectiv, 19 lei/kg. Producþia de piese realizatã efectiv: 2.316.000 bucãþi. Care este valoarea abaterilor de consum ºi cea a abaterilor de preþ: a) -463.200 lei; +254.760 lei; b) +463.200 lei; -254.760 lei; c) +440.040 lei; -254.760 lei.

TESTE GRILÃ... Contabilitate – experþi contabili

143

317. La o întreprindere se fabricã produsele A ºi B pentru care cheltuielile directe de producþie sunt: A = 5.000.000 lei; B = 3.000.000 lei. Produsul A se fabricã numai în secþia I, iar produsul B, în secþiile I ºi II. Cheltuielile comune ale secþiei I sunt de 2.000.000 lei, iar ale secþiei II, de 800.000 lei. Cheltuielile generale de întreprindere sunt de 600.000 lei. La produsul A, producþia neterminatã la începutul perioadei este de 75.000 lei, iar pentru produsul B, la sfârºitul perioadei, de 90.000 lei. Baza de repartizare a cheltuielilor de secþie sunt cheltuielile de producþie directe. Care este costul de producþie efectiv al produselor A ºi B: A B a) 6.775.000 4.520.000 b) 6.325.000 4.460.000 c) 4.460.000 6.325.000 318. O societate comercialã produce ºi vinde produse finite pentru care cheltuielile variabile pe unitate sunt de 600 lei/buc., preþul unitar de vânzare, de 1.000 lei/buc., iar cheltuielile fixe ale perioadei se ridicã la 2.500.000 lei. Ce cantitate de produse trebuie fabricatã ºi vândutã pentru a realiza un profit de 700.000 lei: a) 6.750 buc.; b) 7.250 buc.; c) 8.000 buc. 319. O societate comercialã fabricã douã comenzi de produse, A ºi B. Cheltuielile de producþie directe efective sunt A = 1.500.000 lei ºi B = 4.500.000 lei. Cheltuielile indirecte de producþie se ridicã la 2.000.000 lei, din care cheltuielile fixe, la 800.000 lei. Gradul de activitate al perioadei este de 80%. Care este costul de producþie efectiv al produselor A ºi B: Comanda A Comanda B a) 1.960.000 5.880.000 b) 2.000.000 6.000.000 c) 2.040.000 5.960.000 320. O societate comercialã a fabricat ºi a vândut 8.000 buc. produse. Preþul de vânzare unitar este de 2.500 lei/buc.; cheltuieli variabile pe unitatea de produs 2.000 lei/buc.; suma cheltuielilor fixe 2.500.000 lei.

144

TESTE GRILÃ... Contabilitate – experþi contabili

Precizaþi cu ce sumã poate fi redusã cifra de afaceri pentru a atinge punctul de echilibru: a) 6.000.000 lei; b) 7.000.000 lei; c) 7.500.000 lei. 321. O societate comercialã fabricã ºi vinde 5 produse în urmãtoarele condiþii: Preþ de vânzare unitar / Cheltuieli variabile unitare: A = 900 lei/buc. / 700 lei/buc.; B = 1.500 lei/buc. / 1.000 lei/buc.; C = 1.400 lei/buc. / 1.200 lei/buc.; D = 700 lei/buc. / 500 lei/buc.; E = 2.000 lei/buc. / 1.500 lei/buc. La care din aceste produse se va renunþa cu prioritate, având în vedere factorul de acoperire relativ: a) produsele C ºi D; b) produsele D ºi A; c) produsele E ºi B. 322. O societate comercialã a produs ºi a vândut 10.000 buc. produse la un preþ de vânzare de 600 lei/buc. ºi un cost de producþie marginal unitar de 500 lei/buc. Cheltuielile fixe se ridicã la 600.000 lei ºi profitul total, la 400.000 lei. Pentru produsele ei, societatea poate obþine un preþ de vânzare maxim de 650 lei/buc. Cu cât trebuie mãritã cantitatea de produse fabricatã ºi vândutã la acest preþ pentru asigurarea unui profit total de 1.000.000 lei: a) 550 buc.; b) 667 buc.; c) 650 buc. 323. O societate comercialã a fabricat ºi a vândut 10.000 buc. produse la un preþ de vânzare de 600 lei/buc. ºi un cost de producþie variabil unitar de 500 lei/buc. Cheltuielile fixe se ridicã la 600.000 lei ºi profitul total, la 400.000 lei. Pentru produsele ei, societatea poate obþine un preþ de vânzare maxim de 650 lei/buc. Cu cât trebuie redus costul unitar variabil pentru ca societatea, menþinând cantitatea produsã, sã obþinã un profit total de 1.000.000 lei: a) 15 lei/buc.; b) 14 lei/buc.; c) 10 lei/buc.

TESTE GRILÃ... Contabilitate – experþi contabili

145

324. La o societate comercialã se fabricã douã produse, A ºi B. Cheltuielile efective directe înregistrate pentru produsul B sunt de 500.000 lei, reprezentând 25% din totalul cheltuielilor directe. Cheltuielile comune de secþie sunt de 300.000 lei, iar cele generale de 200.000 lei. La repartizarea cheltuielilor indirecte pe produs se are în vedere ponderea cheltuielilor directe ale fiecãrui produs în totalul acestora. Producþia neterminatã la finele perioadei pentru produsul B este de 60.000 lei. Costul de producþie planificat pentru produsul B este de 500.000 lei. Care este valoarea abaterii pentru produsul B ºi cum se înregistreazã aceasta: a) 902 = 903 75.000 b) 902 = 903 15.000 c) 903 = 902 15.000 325. Care formulã de corelaþie între rezultatul din contabilitatea financiarã ºi cel din contabilitatea de gestiune este corectã: a) Rezultatul din contabilitatea de gestiune = Rezultatul din contabilitatea financiarã; b) Rezultatul din contabilitatea de gestiune = Rezultatul din contabilitatea financiarã + Cheltuielile neîncorporabile; c) Rezultatul din contabilitatea de gestiune = Rezultatul din contabilitatea financiarã – Cheltuielile neîncorporabile + Cheltuielile supletive. 326. Care formulã de corelaþie între cheltuielile din contabilitatea financiarã ºi cele din contabilitatea de gestiune este corectã: a) Cheltuielile din contabilitatea financiarã = Cheltuielile din contabilitatea de gestiune + Cheltuielile neîncorporabile – Cheltuielile supletive; b) Cheltuielile din contabilitatea financiarã = Cheltuielile din contabilitatea de gestiune; c) Cheltuielile din contabilitatea financiarã = Cheltuielile din contabilitatea de gestiune + Cheltuielile neîncorporabile. 327. Una din categoriile de cheltuieli enumerate nu este proprie costului perioadei, ci reprezintã cost al produsului: a) cheltuieli de fabricaþie; b) cheltuieli de administraþie; c) cheltuieli financiare.

TESTE GRILÃ... Contabilitate – experþi contabili

146

328. Unul din procedeele de repartizare a cheltuielilor indirecte de mai jos este greºit: a) procedeul diviziunii simple; b) procedeul diviziunii complexe; c) procedeul coeficienþilor de suplimentare multipli. 329. Dispuneþi de urmãtoarele informaþii privind societatea comercialã A, absorbant, ºi societatea comercialã B, absorbit: Societatea A – capital social 1.000 acþiuni a 1.000 lei; activ net contabil 3.000.000 lei. Societatea B – capital social 500 acþiuni a 2.000 lei; activ net contabil 1.500.000 lei. Care este mãrimea primei de fuziune ºi cum se înregistreazã operaþiunea la societatea absorbantã A: a) 456 = 1011 1.500.000 1011 = 1012 1.500.000 b) 456

=

% 1012 1042

1.500.000 500.000 1.000.000

c) 456 1042

= =

1042 1012

1.500.000 500.000

330. Bilanþul contabil, înainte de partaj, la o societate în nume colectiv cu doi asociaþi, A ºi B, se prezintã astfel: Activ – rezultatul lichidãrii (ct. 121) 150.000 lei. Pasiv – capital social 100.000 lei (din care A = 75% ºi B = 25%), furnizori 50.000 lei. Care sunt înregistrãrile de partaj corecte: a) % = 121 150.000 101 100.000 401 50.000 b) 401

% 456/A 456/B 101

=

% 456/A 456/B

50.000 37.500 12.500

=

121

150.000 37.500 12.500 100.000

TESTE GRILÃ... Contabilitate – experþi contabili

c) 101

=

% 456/A 456/B

100.000 75.000 25.000

% 456/A 456/B

=

121

150.000 112.500 37.500

5121

=

% 456/A 456/B

50.000 37.500 12.500

401

=

5121

50.000

147

331. La o societate comercialã pe acþiuni, bilanþul contabil, înainte de partaj, cuprinde: Activ – disponibilitãþi 500.000 lei. Pasiv – capital social 300.000 lei, rezerve legale 45.000 lei, rezultatul lichidãrii 155.000 lei. Care sunt înregistrãrile contabile privind partajul rezervelor legale: a) 1061

=

456

45.000

456

=

441

11.250

441

=

5121

11.250

b) 1061

=

456

45.000

456

=

441

11.250

c) 1061

=

456

45.000

456

=

441

11.250

441

=

5121

11.250

456

=

446

1.687,5

446

=

5121

1.687,5

456

=

5121

32.062,5

332. Societatea A absoarbe societatea B. Situaþia celor douã societãþi înainte de operaþia de fuziune este: Societatea A – activ real 18.526.000 lei (exclusiv 1.100 acþiuni B achiziþionate la preþul total de 1.100.000 lei); datorii 3.758.000 lei; numãr de acþiuni 10.000. Societatea B – activ real 12.495.000 lei; datorii 10.255.000 lei; numãr de acþiuni 2.000. Care este numãrul de acþiuni ce trebuie emise de societatea A pentru a remunera aportul societãþii B:

TESTE GRILÃ... Contabilitate – experþi contabili

148

a) 7.000; b) 630; c) 770. 333. Societatea A absoarbe societatea B. Situaþia patrimonialã a celor douã societãþi se prezintã astfel: Societatea A – activ real 2.728.000.000 lei, exclusiv 10.000 acþiuni B achiziþionate la preþul de 48.400 lei/buc.; datorii 296.000.000 lei; numãr de acþiuni 60.000; valoarea nominalã a unei acþiuni 20.000 lei/buc. Societatea B – activ real 1.950.000.000 lei; datorii 350.000.000 lei; numãr de acþiuni 25.000; valoarea nominalã a unei acþiuni 20.000 lei/buc. Sã se precizeze care este prima de fuziune determinatã de absorbþia lui B de cãtre A: a) 975.000.000; b) 300.000.000; c) 741.000.000. 334. Se afirmã cã mãsurarea rezultatului exerciþiului poate fi realizatã prin urmãtoarele relaþii corespunzãtoare felului abordãrii: patrimonialã, economicã, financiarã. În acest context, una din relaþiile de mai jos nu este corectã: a) Rezultatul exerciþiului N = Venituri N – Cheltuieli N; b) Rezultatul exerciþiului N = Încasãri efectuate în N – Plãþi fãcute în N; c) Rezultatul exerciþiului N = Variaþia capitalurilor între (N ºi N-1) – Creºteri de capital în N + Distribuiri de dividende + Reduceri de capital în N. 335. Douã societãþi comerciale, A ºi B, care nu au participaþii reciproce de capital fuzioneazã. Situaþia celor douã societãþi se prezintã astfel: Societatea A – valoarea globalã a societãþii 27.500.000 lei; numãr de acþiuni 5.000; valoarea unei acþiuni 5.500 lei. Societatea B – valoarea globalã a societãþii 12.000.000 lei; numãr de acþiuni 2.000; valoarea unei acþiuni 6.000 lei. Care este numãrul de acþiuni ce trebuie emise: I) de societatea A dacã absoarbe societatea B; II) de societatea B dacã absoarbe societatea A.

TESTE GRILÃ... Contabilitate – experþi contabili

a) b) c)

I 2.082 2.182 2.000

149

II 4.480 4.583 4.500

336. Douã societãþi comerciale A ºi B care nu deþin participaþii între ele fuzioneazã. Se cunosc urmãtoarele date: Societatea A, absorbantã – valoarea globalã a societãþii 15.000.000 lei; numãr de acþiuni 1.000 buc.; valoarea nominalã a unei acþiuni 14.000 lei/buc. Societatea B, absorbitã – valoarea globalã a societãþii 20.000.000 lei; numãr de acþiuni 800 buc.; valoarea nominalã a unei acþiuni 20.000 lei/buc. Care sunt mãrimea aportului societãþii B, creºterea capitalului social ºi a primei de fuziune, ºi cum se fac înregistrãrile la societatea A: 20.000.000 a) 456/B = % 1011 16.662.000 1042 3.338.000 b) 456/B

=

% 1012 1042

20.000.000 18.662.000 1.338.000

c) 456/B

=

1011

20.000.000

1011

=

1012

20.000.000

337. La o SRL, bilanþul, în vederea partajului de lichidare, prezintã urmãtoarele date: Activ – disponibilitãþi 8.000.000 lei. Pasiv – capital social: 5.000.000 lei (asociat A = 80% ºi asociat B = 20%), rezerve legale 1.000.000 lei, rezultat net al lichidãrii (dupã impozitare) 2.000.000 lei. Ce sume vor primi cei doi asociaþi ºi care sunt înregistrãrile contabile ce se impun: a) % = 456 8.000.000 101 5.000.000 106 1.000.000 121 2.000.000 456 = 512 8.000.000 b) 101

=

% 456/A 456/B

5.000.000 4.000.000 1.000.000

TESTE GRILÃ... Contabilitate – experþi contabili

150

121

=

% 457/A 457/B

2.000.000 1.600.000 400.000

% 456/A 456/B 457/A 457/B

=

5121

7.000.000 4.000.000 1.000.000 1.600.000 400.000

=

% 456/A 456/B

5.000.000 4.000.000 1.000.000

% 456/A 456/B

=

5121

5.000.000 4.000.000 1.000.000

106

=

% 456/A 456/B

1.000.000 800.000 200.000

121

=

% 456/A 456/B

2.000.000 1.600.000 400.000

% 456/A 456/B

=

441

240.000 200.000 40.000

% 456/A 456/B

=

446

138.000 110.000 28.000

% 441 446

=

512

378.000 240.000 138.000

% 456/A 456/B

=

5121

2.622.000 2.090.000 532.000

c) 101

TESTE GRILÃ... Contabilitate – experþi contabili

151

338. Din contabilitatea societãþilor A ºi B intrate în fuziune rezultã: activul real evaluat la societatea A (absorbantã) 44.000.000 lei ºi la societatea B (absorbitã), 19.750.000 lei (exclusiv 1.000 acþiuni a 1.200 lei deþinute de absorbitã la A); numãrul de acþiuni 20.000 buc. a 1.000 lei la A ºi 5.000 buc. a 1.000 lei la B; datorii 9.000.000 lei la A ºi 4.000.000 lei la B. Care sunt numãrul de acþiuni emise de absorbant pentru remunerarea aportului ºi prima de fuziune: a) 9.600 acþiuni; b) 10.000 acþiuni; c) 11.000 acþiuni;

9.600.000 lei prima; 7.500.000 lei prima; 6.400.000 lei prima.

339. Societatea absorbantã A are un capital social de 1.200 acþiuni a 1.000 lei/buc., rezerve la capital 300.000 lei ºi deþine la societatea absorbitã B 100 acþiuni achiziþionate la preþul de 1.080 lei/acþiune. Societatea absorbitã B are un capital social de 500 acþiuni a 1.000 lei ºi rezerve la capital 100.000 lei. Cele douã societãþi fuzioneazã. Care sunt operaþiile contabile corecte ºi sumele aferente ce se înregistreazã la societatea absorbantã A privind remunerarea aportului de capital de la B: 480.000 a) 456 = % 1012 381.000 1042 99.000 b) 456

=

% 1012 261 1042

600.000 380.000 120.000 100.000

c) 456

=

% 1012 261 1042

600.000 381.000 108.000 111.000

340. La o societate comercialã pe acþiuni bilanþul contabil înainte de partaj cuprinde: activ, rezultatul lichidãrii 5.800.000 lei (pierderi); pasiv, capital social 5.000.000 lei, datorii la furnizori 800.000 lei. Care sunt înregistrãrile contabile ce se fac: a)

% 101 401

=

456

5.800.000 5.000.000 800.000

TESTE GRILÃ... Contabilitate – experþi contabili

152

b) 101

=

456

5.000.000

401

=

121

800.000

% 101 401

=

121

5.800.000 5.000.000 800.000

c)

341. Una din operaþiile de consolidare enumerate în continuare este greºitã: a) elaborarea conturilor anuale individuale; b) retratãrile ºi ajustãrile prealabile ale conturilor individuale; c) eliminarea conturilor ºi operaþiilor reciproce. 342. Dintre retratãrile ºi ajustãrile prealabile ale conturilor individuale menþionate mai jos, una nu este corectã: a) eliminarea efectelor înregistrãrilor efectuate potrivit legislaþiei fiscale; b) retratãrile de omogenizare ºi retratarea impozitului pe beneficii; c) regularizarea diferenþelor de inventariere. 343. Una din poziþiile de mai jos nu este consemnatã de IAS 27 „Situaþii financiare consolidate ºi individuale” ca fiind o situaþie în care controlul în societãþile de grup opereazã în fapt: a) întreprinderea-mamã are puterea sã conducã exploatarea ºi finanþarea întreprinderii printr-o dispoziþie a statutelor sau printr-un acord; b) întreprinderea-mamã poate sã numeascã sau sã revoce majoritatea membrilor consiliului de administraþie sau ai unui organ de conducere echivalent; c) întreprinderea-mamã se gãseºte în aceeaºi þarã sau localitate cu filialele din grup. 344. Care din condiþiile de mai jos privind exceptarea societãþilor comerciale de la consolidare, conform Directivei a VII-a europene, nu este menþionatã în directivã: a) societãþile în care activitatea este atât de diversã încât închiderea lor în perimetrul de consolidare se relevã a fi contrarã obligaþiei de a furniza o imagine fidelã;

TESTE GRILÃ... Contabilitate – experþi contabili

153

b) când acþiunile sau pãrþile sociale ale acestor întreprinderi sunt deþinute de societatea-mamã în scopul revânzãrii lor; c) când societãþile care trebuie consolidate îºi au sediul în altã þarã sau în altã localitate decât societatea-mamã. 345. Una din poziþiile de mai jos, considerate a reprezenta elemente nemonetare din bilanþ în cadrul lucrãrilor de retratare ºi ajustare la inflaþie, este greºitã: a) imobilizãri corporale; b) capitaluri proprii de substanþã; c) provizioane pentru riscuri ºi cheltuieli. 346. Care din poziþiile de mai jos, considerate a fi elemente nemonetare în cadrul lucrãrilor de retratare ºi ajustare a bilanþului la inflaþie, cuprinde, în fapt, elemente monetare: a) stocuri; b) imobilizãri necorporale; c) prime privind rambursarea obligaþiunilor. 347. Care din poziþiile de mai jos, considerate a fi elemente monetare în cadrul lucrãrilor de retratare ºi ajustare a bilanþului la inflaþie, cuprinde, în fapt, elemente nemonetare: a) creanþe de toate felurile; b) disponibilitãþi; c) capitalul social. 348. Care din poziþiile de mai jos, considerate a reprezenta elemente monetare în cadrul lucrãrilor de retratare ºi ajustare a bilanþului la inflaþie, cuprinde, în fapt, elemente nemonetare: a) provizioane pentru riscuri ºi cheltuieli; b) titluri de plasament; c) rezerve. NOTÃ: Începând cu nr. 349, întrebãrile necesitã analizã ºi judecatã profesionalã proprie.

154

TESTE GRILÃ... Contabilitate – experþi contabili

349. Conducerea unei întreprinderi decide sã reevalueze construcþiile sale. Activele în cauzã au fost achiziþionate la un cost de 800 miliarde lei ºi sunt amortizate pentru suma de 200 miliarde lei. Valoarea justã a construcþiilor determinatã de experþi este de 900 miliarde lei. Sã se contabilizeze operaþia de reevaluare ºtiind cã, în conformitate cu standardul IAS 16 „Imobilizãri corporale”, se foloseºte ca procedeu de reevaluare reevaluarea simultanã a valorilor brute ºi a amortizãrilor cumulate. 350. O întreprindere, al cãrei obiect de activitate este locaþia de mijloace de transport, pune în practicã o politicã de închiriere a vehiculelor timp de 3 ani, dupã care le vinde la valoarea lor netã contabilã. Deci durata de utilitate a vehiculului achiziþionat este de 3 ani. Conducerea întreprinderii ºi experþii sãi estimeazã cã în primul an vehiculul se depreciazã pentru 30% din valoare, în al doilea an, pentru 25% din valoare, iar în al treilea an, pentru 15%. Sã se calculeze amortizarea unui vehicul achiziþionat la un cost de 300.000.000 lei, în cei 3 ani, ºtiind cã societatea aplicã IAS 16 „Imobilizãri corporale”. 351. Conducerea unei întreprinderi decide sã reevalueze construcþiile sale. Activele în cauzã au fost achiziþionate la un cost de 800 miliarde lei ºi sunt amortizate pentru suma de 200 miliarde lei. Valoarea justã a construcþiilor determinatã de experþi este de 900 miliarde lei. Sã se contabilizeze operaþia de reevaluare ºtiind cã, în conformitate cu standardul IAS 16 „Imobilizãri corporale”, se foloseºte ca procedeu de reevaluare reevaluarea numai a valorii nete contabile, stabilitã prin deducerea amortizãrilor din costul imobilizãrilor. 352. Pentru a realiza un contract ce vizeazã furnizarea a 240.000 de piese în 4 ani, o întreprindere a pus la punct o maºinã specialã al cãrei cost de producþie este de 240.000.000 u.m. În acord cu clientul, scadenþarul livrãrilor de piese a fost programat dupã cum urmeazã: – în primul an: 25.000 piese – în al doilea an: 60.000 piese – în al treilea an: 100.000 piese – în al patrulea an: 55.000 piese 240.000 piese

TESTE GRILÃ... Contabilitate – experþi contabili

155

Maºina este scoasã din funcþiune la sfârºitul perioadei de derulare a contractului. Sã se calculeze amortizarea imobilizãrii în conformitate cu IAS 16 „Imobilizãri corporale” prin metoda care reflectã cel mai bine ritmul în care se consumã avantajele aferente acesteia. 353. Conducerea unei întreprinderi decide sã reevalueze construcþiile sale. Activele în cauzã au fost achiziþionate la un cost de 800 miliarde lei ºi sunt amortizate pentru suma de 200 miliarde lei. Valoarea justã a construcþiilor determinatã de experþi este de 720 miliarde lei. Sã se contabilizeze operaþia de reevaluare în conformitate cu standardul IAS 16 „Imobilizãri corporale”. 354. La 30 decembrie N, întreprinderea achiziþioneazã un echipament la un cost de 147.000.000 lei. Durata de viaþã fizicã a activului este de 7 ani, dar conducerea estimeazã vânzarea lui dupã 5 ani de utilizare. Valoarea rezidualã este estimatã la 47.000.000 lei. Sã se calculeze ºi sã se contabilizeze amortizarea imobilizãrii în exerciþiul N+1 în conformitate cu IAS 16 „Imobilizãri corporale”. 355. O întreprindere a cumpãrat la 1 ianuarie N un mijloc de transport la un cost de achiziþie de 260.000.000 lei. Conducerea estimeazã cã durata de utilitate a mijlocului de transport este de 5 ani, iar valoarea rezidualã, de 20.000.000 lei. Sã se calculeze amortizarea prin metoda SOFTY (SYD), ºtiind cã cifrele ataºate celor 5 ani sunt: 5, 4, 3, 2 ºi 1. 356. O întreprindere a cumpãrat la 1 ianuarie N un mijloc de transport la un cost de achiziþie de 260.000.000 lei. Conducerea estimeazã cã durata de utilitate a mijlocului de transport este de 5 ani, iar valoarea rezidualã, de 20.000.000 lei. Sã se calculeze amortizarea prin metoda SOFTY (SYD), ºtiind cã cifrele ataºate celor 5 ani sunt: 8, 6, 3, 2 ºi 1. 357. O întreprindere a cumpãrat la 1 ianuarie N un mijloc de transport la un cost de achiziþie de 260.000.000 lei. Conducerea estimeazã cã durata de utilitate a mijlocului de transport este de 5 ani, iar valoarea rezidualã, de 20.000.000 lei.

156

TESTE GRILÃ... Contabilitate – experþi contabili

Sã se calculeze amortizarea prin metoda degresivã utilizând o ratã de amortizare degresivã de 40%. 358. Durata de utilitate a unui utilaj cumpãrat la începutul exerciþiului N-2 ºi amortizat linear a fost fixatã iniþial la 7 ani. Prin analiza stãrii activului respectiv, la închiderea exerciþiului N, se apreciazã cã durata sa rezidualã de utilitate este numai de 3 ani din acest moment. Se presupun un cost de achiziþie de 140.000.000 lei ºi o valoare rezidualã nulã estimatã la data punerii în funcþiune. Sã se calculeze amortizarea aferentã exerciþiilor N-2, N-1, N, N+1, N+2 ºi N+3 în conformitate cu IAS 16 „Imobilizãri corporale”. 359. O societate are un departament de cercetare care dezvoltã, în cursul exerciþiului N, douã proiecte, pe care le vom numi proiectul X ºi proiectul Y. În cazul proiectului X, întreprinderea nu poate demonstra încã fezabilitatea acestuia. În ceea ce priveºte însã proiectul Y, acesta îndeplineºte, chiar de la începutul exerciþiului N, condiþiile pentru recunoaºterea unei cheltuieli de dezvoltare. În exerciþiul N, cheltuielile departamentului, în u.m., au fost urmãtoarele: Informaþii Cheltuieli materiale ºi servicii Cheltuieli cu personalul: - directe - salariul conducãtorului de departament - personal administrativ Cheltuieli generale: - directe - indirecte

Cheltuieli generale

Proiectul X

Proiectul Y

600

5.000

3.000

-

3.500

1.500

1.000 2.000

-

-

500

1.200 400

800 400

Conducãtorul de departament consumã 10% din timpul de lucru pentru proiectul X ºi 20%, pentru proiectul Y. Sã se precizeze care este tratamentul cheltuielilor angajate de departamentul de cercetare pentru cele douã proiecte, în conformitate cu IAS 38 „Imobilizãri necorporale”.

TESTE GRILÃ... Contabilitate – experþi contabili

157

360. Societatea a realizat cu ajutorul informaticienilor sãi un program de gestiune a stocurilor. Cheltuielile ocazionate de realizarea acestui program au fost distribuite astfel: – – – – – –

în perioada 01.06-30.06.N: pentru studiul prealabil 2.000 u.m.; în perioada 01.07-18.07.N: pentru analiza funcþionalã 8.000 u.m.; în perioada 19.07-29.07.N: pentru analiza organicã 11.000 u.m.; în perioada 30.07-10.09.N: pentru programare 18.000 u.m.; în perioada 11.09-20.09.N: pentru teste 1.000 u.m.; în perioada 21.09-29.09.N: pentru întocmirea documentaþiei necesare utilizatorilor 800 u.m.; ºi – în perioada 30.09-25.10.N: pentru formarea personalului 600 u.m. La sfârºitul analizei funcþionale, managerii apreciazã cã proiectul are ºanse mari de reuºitã ºi hotãrãsc continuarea acestuia. Sã se precizeze care este tratamentul cheltuielilor angajate pentru elaborarea programului informatic, în conformitate cu IAS 38 „Imobilizãri necorporale”. 361. Societatea dezvoltã un nou produs. Centrul de cercetare al societãþii a angajat, în exerciþiul N, în faza de cercetare, cheltuieli de 30.000 u.m. La începutul exerciþiului N+1, s-a demonstrat fezabilitatea tehnicã ºi comercialã a produsului. Cheltuielile angajate în N+1 au fost: cheltuieli cu personalul 10.000 u.m. ºi taxe legale pentru înregistrarea brevetului 8.000 u.m. În N+2, s-au cheltuit 12.000 u.m. pentru a apãra societatea într-un proces de urmãrire legalã împotriva recunoaºterii brevetului. Sã se precizeze care este tratamentul cheltuielilor angajate în exerciþiile N, N+1 ºi N+2, în conformitate cu IAS 38 „Imobilizãri necorporale”. 362. Societatea deþine o categorie de imobilizãri necorporale achiziþionate la închiderea exerciþiului N-2 cu 50.000 u.m. Imobilizãrile se amortizeazã linear începând cu 1 ianuarie N-1, pe o duratã de 5 ani. La 31 decembrie N, conducerea întreprinderii decide reevaluarea imobilizãrilor. Având în vedere incertitudinile cu privire la fezabilitatea economicã a procesului de producþie, valoarea justã a imobilizãrilor necorporale este estimatã la 15.000 u.m. La 31 decembrie N+1, þinând cont de faptul cã s-a reuºit perfecþionarea procesului de producþie, imobilizãrile sunt din nou reevaluate. Valoarea justã este estimatã la 60.000 u.m. Se foloseºte

158

TESTE GRILÃ... Contabilitate – experþi contabili

ca procedeu de reevaluare anularea amortizãrii cumulate ºi reevaluarea valorii nete. Sã se contabilizeze reevaluarea în conformitate cu IAS 38 „Imobilizãri necorporale”. 363. Societatea deþine o categorie de imobilizãri necorporale achiziþionate la închiderea exerciþiului N-2 cu 50.000 u.m. Imobilizãrile se amortizeazã linear începând cu 1 ianuarie N-1, pe o duratã de 5 ani. La 31 decembrie N, conducerea întreprinderii decide reevaluarea imobilizãrilor. Având în vedere incertitudinile cu privire la fezabilitatea economicã a procesului de producþie, valoarea justã a imobilizãrilor necorporale este estimatã la 15.000 u.m. La 31 decembrie N+1, þinând cont de faptul cã s-a reuºit perfecþionarea procesului de producþie, imobilizãrile sunt din nou reevaluate. Valoarea justã este estimatã la 60.000 u.m. Se foloseºte ca procedeu de reevaluare reevaluarea valorii brute ºi a amortizãrii cumulate. Sã se contabilizeze reevaluarea în conformitate cu IAS 38 „Imobilizãri necorporale”. 364. Societatea deþine echipament tehnologic pe care intenþioneazã sã îl vândã. Pentru a stabili valoarea de piaþã a echipamentului tehnologic s-a apelat la serviciile unui evaluator. Valoarea justã a fost estimatã de cãtre evaluator la 750.000 u.m. Pentru remunerarea evaluatorului s-au fãcut cheltuieli de 10.000 u.m. Pentru a vinde echipamentul, societatea trebuie sã procedeze la dezinstalarea acestuia, ceea ce ar antrena cheltuieli de 15.000 u.m. De asemenea, ar fi necesare cheltuieli cu pregãtirea echipamentului în vederea transportului (ambalarea) de 4.000 u.m. ºi cheltuieli cu actele de 1.000 u.m. Sã se calculeze valoarea justã diminuatã cu cheltuielile estimate de vânzare în conformitate cu IAS 36 „Deprecierea activelor”. 365. La 31.12.N existã indicii cã un utilaj a pierdut din valoare. Informaþiile disponibile privind utilajul respectiv sunt: – costul de achiziþie al utilajului 4.000.000 u.m.; – pentru achiziþia utilajului s-a fãcut apel la un credit care genereazã cheltuieli anuale cu dobânzile de 20.000 u.m.; – preþul de vânzare al unui produs realizat cu ajutorul utilajului 1.000 u.m.; – costul de producþie pe unitatea de produs 750 u.m.

TESTE GRILÃ... Contabilitate – experþi contabili

159

Se estimeazã cã toate veniturile ºi cheltuielile vor creºte cu 3% pe an din cauza inflaþiei. În anul N, s-au vândut 2.000 bucãþi de produs, dar societatea estimeazã cã volumul vânzãrilor va creºte cu 5% pe an. În anul N+2, utilajul va face obiectul unei revizii prin care se doreºte menþinerea acestuia la nivelul performanþelor estimate iniþial. Cheltuielile estimate cu revizia sunt de 15.000 u.m. De asemenea, în anul N+3, se va proceda la o reparaþie capitalã prin care sã se mãreascã performanþele utilajului. Cheltuielile cu reparaþiile sunt estimate la 25.000 u.m. Utilajul va fi vândut la sfârºitul exerciþiului N+6. Valoarea rezidualã a utilajului este estimatã la 30.000 u.m. Sã se identifice fluxurile de trezorerie care vor fi utilizate pentru calculul valorii de utilitate în conformitate cu IAS 36 „Deprecierea activelor”. 366. Societatea X utilizeazã modelul CAPM pentru a calcula costul capitalului. Se cunosc urmãtoarele informaþii: rata dobânzii fãrã risc1 (Rf) 20%, rata de rentabilitate speratã de piaþã (Rm) 30% ºi riscul sistematic de piaþã al titlurilor (β) 2. Sã se calculeze rata de randament ce va fi utilizatã pentru actualizarea fluxurilor de trezorerie, în conformitate cu IAS 36 „Deprecierea activelor”. 367. Societatea deþine un brevet pentru producerea unui parfum. Brevetul expirã peste 4 ani. Societatea estimeazã cã, în fiecare dintre urmãtorii 4 ani, cererea pentru parfumul respectiv va creºte cu 20%. Experienþa aratã cã societãþile concurente invadeazã piaþa cu versiuni ale parfumului profitabil imediat ce acesta nu mai este protejat de brevet. În consecinþã, societatea nu se aºteaptã ca brevetul sã mai genereze fluxuri de trezorerie semnificative dupã expirarea celor 4 ani. În exerciþiul precedent, veniturile nete din vânzarea parfumului au fost de 10.000 u.m. Se estimeazã cã rata adecvatã pentru actualizarea fluxurilor de trezorerie aferente brevetului este de 10%. Sã se calculeze valoarea de utilitate în conformitate cu IAS 36 „Deprecierea activelor”. 1

Este, de regulã, rata de dobândã a bonurilor de tezaur.

160

TESTE GRILÃ... Contabilitate – experþi contabili

368. Societatea deþine un utilaj achiziþionat la începutul exerciþiului N la un cost de 600.000.000 u.m. Durata de utilitate a fost estimatã în momentul achiziþiei la 10.000 ore de funcþionare. În cursul exerciþiului N, utilajul a funcþionat 1.000 de ore. Managerii estimeazã cã în fiecare dintre urmãtorii 4 ani utilajul va funcþiona câte 2.250 ore. Numãrul de produse realizate va fi de 4 bucãþi pe orã. La sfârºitul exerciþiului N, existã indicii cã utilajul s-a depreciat. Fluxurile de trezorerie nete pe care le va obþine întreprinderea din vânzarea unui produs sunt estimate la 15.000 u.m./buc. Rata la care se actualizeazã fluxurile de trezorerie este de 10%. Presupunem cã existã o piaþã activã pe care utilajul poate fi tranzacþionat. Preþul de vânzare (valoarea justã) ar fi de 510.000.000 u.m., iar cheltuielile determinate de ieºire ar fi de 10.000.000 u.m. Sã se calculeze ºi sã se contabilizeze deprecierea constatatã în conformitate cu IAS 36 „Deprecierea activelor”. 369. Un teren cumpãrat în exerciþiul N-4 la un cost de 400.000.000 u.m. a fost reevaluat, în exerciþiul N-2, la 550.000.000 u.m. Între timp (din N-2 pânã în prezent), rezerva din reevaluare contabilizatã nu a suportat nicio modificare. La închiderea exerciþiului N, valoarea realã a terenului, consideratã a fi egalã cu valoarea recuperabilã, este de 420.000.000 u.m. Sã se calculeze ºi sã se contabilizeze deprecierea constatatã în conformitate cu IAS 36 „Deprecierea activelor”. 370. Un teren cumpãrat în exerciþiul N-4 la un cost de 400.000.000 u.m. a fost reevaluat, în exerciþiul N-2, la 550.000.000 u.m. Între timp (din N-2 pânã în prezent), rezerva din reevaluare contabilizatã nu a suportat nicio modificare. La închiderea exerciþiului N, valoarea realã a terenului, consideratã a fi egalã cu valoarea recuperabilã, este de 350.000.000 u.m. Sã se calculeze ºi sã se contabilizeze deprecierea constatatã în conformitate cu IAS 36 „Deprecierea activelor”. 371. Existã indicii cã un utilaj petrolier a pierdut din valoare. Valoarea contabilã netã este de 20.000.000 u.m. Utilajul nu produce fluxuri de trezorerie independente de alte active, motiv pentru care trebuie determinatã unitatea generatoare de trezorerie de care aparþine. Din aceastã unitate generatoare de trezorerie mai fac parte un teren cu valoarea contabilã netã de 44.000.000 u.m. ºi o instalaþie cu valoarea contabilã de

TESTE GRILÃ... Contabilitate – experþi contabili

161

16.000.000 u.m. Deoarece societatea este obligatã ca, la sfârºitul perioadei de utilizare, sã îndepãrteze utilajul ºi sã restaureze vegetaþia, s-a constituit un provizion în valoare de 2.000.000 u.m. Sã se calculeze valoarea contabilã a unitãþii generatoare de trezorerie în conformitate cu IAS 36 „Deprecierea activelor”. 372. La 31.12.N, existã indicii cã societatea X a pierdut din valoare. Ea are douã unitãþi generatoare de trezorerie: unitatea Y, cu valoarea contabilã netã de 25.000 u.m., ºi unitatea Z, cu valoarea contabilã netã de 36.000 u.m. Sediul societãþii se aflã într-o clãdire cu valoarea contabilã netã de 6.000 u.m. Activul-suport poate fi alocat unitãþilor Y ºi Z în funcþie de valorile contabile ale acestora. Durata de utilizare rãmasã este de 4 ani pentru unitatea Y, respectiv de 6 ani pentru unitatea Z ºi pentru clãdirea în care se aflã sediul societãþii. Presupunem cã valoarea recuperabilã a unitãþilor generatoare de trezorerie coincide cu valoarea de utilitate a acestora. Pentru calculul valorii de utilitate sunt avute în vedere fluxurile de trezorerie din tabelul A. Rata de actualizare a fluxurilor de trezorerie este de 12%. Tabelul A Anul

Factor de actualizare

Fluxuri de trezorerie estimate pentru unitatea Y

N+1

(1 + 12%)-1

6.000

5.357

5.000

4.464

N+2

(1 + 12%)

-2

7.500

5.979

6.000

4.783

(1 + 12%)

-3

8.500

6.050

7.000

4.982

N+4

(1 + 12%)

-4

10.000

6.355

9.000

5.720

N+5

(1 + 12%)-5

10.000

5.674

N+6

(1 + 12%)-6

9.000

4.560

N+3

Valoare de utilitate

Valoare actualizatã

23.741

Fluxuri de trezorerie estimate pentru unitatea Z

Valoare actualizatã

30.183

Sã se aloce valoarea activului-suport ºi sã se calculeze pierderea de valoare în conformitate cu IAS 36 „Deprecierea activelor”. 373. Existã indicii cã un echipament tehnic cu valoarea contabilã netã de 20.000.000 u.m. a pierdut din valoare. Echipamentul nu produce fluxuri de trezorerie independente de alte active, el fãcând parte din

162

TESTE GRILÃ... Contabilitate – experþi contabili

aceeaºi unitate generatoare de trezorerie cu o clãdire cu valoarea contabilã netã de 60.000.000 u.m. ºi cu un teren cu valoarea contabilã de 40.000.000 u.m. Nu existã goodwill ce poate fi ataºat raþional unitãþii generatoare de trezorerie. Presupunem cã valoarea recuperabilã a unitãþii generatoare de trezorerie este de 108.000.000 u.m. Sã se calculeze ºi sã se contabilizeze deprecierea unitãþii generatoare de trezorerie în conformitate cu IAS 36 „Deprecierea activelor”. 374. La 31.12.N-2, societatea a constatat o pierdere de 75.000.000 u.m. pentru un utilaj cu valoarea contabilã de 300.000.000 u.m. Durata de utilitate rãmasã la acea datã era de 10 ani. La 31.12.N, existã indicii cã pierderea de valoare a utilajului s-a diminuat. Presupunem cã la 31.12.N valoarea recuperabilã a utilajului este de 216.000.000 u.m. Sã se analizeze situaþia la 31.12.N-2 ºi la 31.12.N în conformitate cu IAS 36 „Deprecierea activelor” ºi sã se contabilizeze deprecierile (reluãrile de depreciere) constatate. 375. La 31.12.N-2, societatea a constatat o pierdere de 75.000.000 u.m. pentru un utilaj cu valoarea contabilã de 300.000.000 u.m. Durata de utilitate rãmasã la acea datã era de 10 ani. La 31.12.N, existã indicii cã pierderea de valoare a utilajului s-a diminuat. Presupunem cã la 31.12.N valoarea recuperabilã a utilajului este de 255.000.000 u.m. Sã se analizeze situaþia la 31.12.N-2 ºi la 31.12.N în conformitate cu IAS 36 „Deprecierea activelor” ºi sã se contabilizeze deprecierile (reluãrile de depreciere) constatate. 376. La 31.12.N, existã indicii cã o secþie de producþie a pierdut din valoare. Valoarea contabilã netã a activelor ce compun secþia de producþie este de 105.000 u.m. Durata rãmasã de utilizare este de 10 ani. Nu existã fond comercial ataºabil secþiei de producþie. Presupunem cã secþia de producþie este foarte specializatã ºi este imposibil sã se determine preþul net de vânzare pentru aceasta. Ca urmare, valoarea recuperabilã coincide cu valoarea de utilitate a secþiei de producþie. Pentru calculul valorii de utilitate sunt avute în vedere fluxurile de trezorerie din Tabelul A. Rata de actualizare a fluxurilor de trezorerie este de 12%. Managerii estimeazã cã la sfârºitul exerciþiului N+2 secþia de producþie va intra într-un proces de restructurare. Restructurarea va avea ca efect

TESTE GRILÃ... Contabilitate – experþi contabili

163

diminuarea ieºirilor de trezorerie angajate pentru a genera intrãri de trezorerie relative la utilizarea continuã a secþiei de producþie. Cheltuielile cu restructurarea sunt estimate la 3.500 u.m. La 31.12.N+2, se constituie un provizion de restructurare de 3.500 u.m.2 Pentru calculul valorii de utilitate la aceastã datã sunt avute în vedere fluxurile de trezorerie din Tabelul A. Rata de actualizare a fluxurilor de trezorerie este de 12%. Tabelul A Anul Fluxuri de Factor de Valoare Fluxuri de Factor de Valoare trezorerie actualizare actualizatã trezorerie actualizare actualizatã estimate la estimate la 31.12.N3 31.12.N+24 N+1 N+2

9.850

(1 + 12%)-1

8.794

-

-

10.000

-2

7.972

-

-

(1 + 12%)

-3

9.965 9.787

-

14.000

(1 + 12%)

-1

12.500

16.000

(1 + 12%)-2

12.755

17.000

(1 + 12%)

-3

12.100

(1 + 12%)

-4

11.121

(1 + 12%)

-5

10.214

(1 + 12%)

-6

8.613

-7

7.238 6.260

N+3

14.000

(1 + 12%)

N+4

15.400

(1 + 12%)-4

15.750

(1 + 12%)

-5

(1 + 12%)

-6

(1 + 12%)

-7

(1 + 12%)

-8 -9

4.544

16.000

(1 + 12%)

4.057

15.500

(1 + 12%)-8

N+5 N+6 N+7 N+8

14.000 14.000 12.600

N+9

12.600

(1 + 12%)

N+10

12.600

(1 + 12%)-10

Valoare de utilitate

8.937 7.093 6.333 5.089

72.571

17.500 18.000 17.000

80.801

Sã se analizeze situaþia unitãþii generatoare de trezorerie la închiderea exerciþiilor N ºi N+2, în conformitate cu IAS 36 „Deprecierea activelor”, ºi sã se contabilizeze deprecierile (reluãrile de depreciere) constatate. 377. Societatea A (locatar) a semnat un contract de închiriere cu urmãtoarele caracteristici: – 2

3

4

data începerii contractului: 31.12.N;

Constituirea provizionului de restructurare intrã sub incidenþa normei IAS 37 „Provizioane, datorii contingente ºi active contingente”. Conform acestei norme, se constituie provizion doar atunci când procesul de restructurare este ireversibil. Nu sunt afectate de cheltuielile de restructurare ºi de beneficiile estimate a se obþine în urma restructurãrii. Nu sunt afectate de cheltuielile de restructurare, dar þin cont de beneficiile estimate a se obþine în urma restructurãrii.

TESTE GRILÃ... Contabilitate – experþi contabili

164

– – – – – – – –

durata contractului: 3 ani; obiectul contractului: un echipament tehnic; valoarea justã a echipamentului: 135.000 u.m.; sunt prevãzute 3 redevenþe anuale, de 50.000 u.m. fiecare, achitabile în ultima zi a anului de contract; locatarul plãteºte în fiecare an 1.000 u.m. pentru asigurare; la sfârºitul perioadei de locaþie, echipamentul va fi returnat locatorului; locatarul îi garanteazã locatorului o valoare rezidualã de 10.000 u.m. la 31.12.N+3; rata marginalã de împrumut a locatarului: 10%.

Sã se contabilizeze primirea echipamentului de cãtre locatar în conformitate cu IAS 17 „Contracte de leasing”. 378. Societatea A (locatar) a semnat un contract de închiriere cu urmãtoarele caracteristici: – data începerii contractului: 31.12.N; – durata contractului: 3 ani; – obiectul contractului: un echipament tehnic; – valoarea justã a echipamentului: 135.000 u.m.; – sunt prevãzute 3 redevenþe anuale, de 50.000 u.m. fiecare, achitabile în ultima zi a anului de contract; – locatarul plãteºte în fiecare an 1.000 u.m. pentru asigurare; – la sfârºitul perioadei de locaþie, echipamentul va fi returnat locatorului; – locatarul îi garanteazã locatorului o valoare rezidualã de 10.000 u.m. la 31.12.N+3; – rata marginalã de împrumut a locatarului: 10%. Sã se calculeze tabloul de amortizare a datoriei faþã de locator ºi sã se contabilizeze datoria faþã de locator, referitoare la dobânzi, pentru întreaga perioadã a contractului, în conformitate cu IAS 17 „Contracte de leasing”. 379. Societatea X este proprietara unei clãdiri pe care o închiriazã, pe o duratã de 5 ani, societãþii Y. Contractul a fost semnat la 1 octombrie exerciþiul N. Chiria este de 8.000.000 u.m. pe lunã. Societatea X suportã cheltuielile de cãutare a locatarului în sumã de 100.000 u.m. Ea decide sã înscrie în

TESTE GRILÃ... Contabilitate – experþi contabili

165

activ aceste cheltuieli ºi sã le repartizeze pe întreaga duratã a contractului. Costul de achiziþie al imobilului este de 500.000.000 u.m., iar durata sa de utilitate (estimatã de locator) este de 50 de ani. Sã se prezinte calculele ºi înregistrãrile în contabilitatea locatarului în conformitate cu IAS 17 „Contracte de leasing”. 380. Societatea X este proprietara unei clãdiri, pe care o închiriazã, pe o duratã de 5 ani, societãþii Y. Contractul a fost semnat la 1 octombrie exerciþiul N. Chiria este de 8.000.000 u.m. pe lunã. Societatea X suportã cheltuielile de cãutare a locatarului în sumã de 100.000 u.m. Ea decide sã înscrie în activ aceste cheltuieli ºi sã le repartizeze pe întreaga duratã a contractului. Costul de achiziþie al imobilului este de 500.000.000 u.m., iar durata sa de utilitate (estimatã de locator) este de 50 de ani. Sã se prezinte calculele ºi înregistrãrile în contabilitatea locatorului în conformitate cu IAS 17 „Contracte de leasing”. 381. Pe 01.04.N, o societate X a semnat un contract de leaseback pentru un utilaj, în urmãtoarele condiþii: preþul de vânzare 30.000.000 u.m., durata contractului de închiriere 4 ani, chiria trimestrialã 2.298.000 u.m. La sfârºitul perioadei de locaþie, societatea va redeveni proprietara bunului. La data vânzãrii, utilajul avea o valoare contabilã netã de 24.000.000 u.m. Sã se contabilizeze operaþia de leaseback la societatea X la data semnãrii contractului, în conformitate cu IAS 17 „Contracte de leasing”. 382. Pe 01.08.N, o societate X a semnat un contract de vânzare asortatã cu o locaþie pentru o clãdire. Clãdirea avea o valoare contabilã de 15.000.000 u.m. Amortizarea calculatã pânã în momentul vânzãrii a fost de 6.250.000 u.m. Durata contractului de închiriere a fost stabilitã la 4 ani. Preþul de vânzare (22.500.000 u.m.) ºi chiriile corespund valorii juste. Sã se contabilizeze operaþia de leaseback la societatea X la data semnãrii contractului, în conformitate cu IAS 17 „Contracte de leasing”. 383. Pe 01.08.N, o societate X a semnat un contract de vânzare asortatã cu o locaþie pentru o clãdire. Clãdirea avea o valoare contabilã de 15.000.000 u.m. Amortizarea calculatã pânã în momentul vânzãrii a fost de 6.250.000 u.m. Durata contractului de închiriere a fost stabilitã la 4 ani.

TESTE GRILÃ... Contabilitate – experþi contabili

166

Preþul de cesiune (22.500.000 u.m.) este superior valorii juste (20.000.000 u.m.). Sã se contabilizeze operaþia de leaseback la societatea X la data semnãrii contractului, în conformitate cu IAS 17 „Contracte de leasing”. 384. Societatea M a contractat un împrumut în urmãtoarele condiþii: valoarea nominalã a împrumutului 1.000 mil. lei, durata împrumutului 5 ani, rata dobânzii este egalã cu rata scontului (+2%). Deoarece anticipeazã o creºtere a ratei dobânzii, societatea negociazã cu banca sa un contract swap la o ratã a dobânzii fixã de 30%. Altfel spus, societatea M se angajeazã sã plãteascã o dobândã de 30%. În acelaºi timp, ea va încasa de la bancã o dobândã egalã cu rata scontului (+2%). Într-o imagine completã, în timpul unui an, societatea plãteºte creditorilor o dobândã egalã cu rata scontului (+2%), încaseazã de la bancã o dobândã egalã cu rata scontului (+2%) ºi plãteºte bãncii o dobândã de 30%. În consecinþã, ea este îndatoratã cu o ratã a dobânzii fixã de 30%. Presupunem cã rata scontului ºi în consecinþã rata nominalã a dobânzii prevãzutã în contract au evoluat astfel: Anul

1

2

3

4

5

Rata scontului

26

27

28

31

32

Rata contractualã a dobânzii

28

29

30

33

34

Sã se calculeze câºtigul sau pierderea înregistrat(ã) de societate din contractul swap. 385. La începutul exerciþiului N, societatea X a contractat un împrumut de 2.200 mil. $, rambursabil la sfârºitul exerciþiului N. Rata dobânzii prevãzutã în contract este de 4%. La aceeaºi datã, societatea Y a contractat un împrumut de 2.000 mil. euro, rambursabil la sfârºitul exerciþiului N. Rata dobânzii prevãzutã în contract este de 3%. Cele douã societãþi decid sã realizeze un swap de devize de 2.000 mil. euro. La data semnãrii contractului, 1 euro = 1,1 $. Pentru a simplifica la maximum calculele, presupunem cã pânã la data rambursãrii împrumuturilor raportul de schimb euro/$ a rãmas nemodificat. Sã se precizeze ce sume se înregistreazã în contabilitatea societãþii X.

TESTE GRILÃ... Contabilitate – experþi contabili

167

386. Societatea M a contractat un împrumut în urmãtoarele condiþii: valoarea nominalã a împrumutului 10.000.000 u.m., rata dobânzii 20%, durata împrumutului 5 ani. Rata dobânzii pe piaþã coincide cu rata dobânzii prevãzutã în contract. Sã se calculeze valoarea justã a împrumutului la data contractãrii acestuia. 387. Societatea M a contractat un împrumut în urmãtoarele condiþii: valoarea nominalã a împrumutului 10.000.000 u.m., rata dobânzii 20%, durata împrumutului 5 ani. La 31 decembrie anul 2, rata dobânzii pe piaþã este de 24%. Sã se calculeze valoarea justã a împrumutului la sfârºitul anului 2. 388. Societatea B a lansat, la începutul exerciþiului N, un împrumut obligatar în urmãtoarele condiþii: valoarea nominalã a împrumutului 10.000 mil. lei, durata împrumutului 5 ani, rata fixã a dobânzii 10%, valoarea de rambursat 10.500 mil. lei, prima de rambursare 500 mil. lei. Împrumutul se va rambursa anual în tranºe egale corespunzãtoare celor 5 ani. La data lansãrii împrumutului, datoria este de 10.500 mil. lei. Sã se calculeze costul amortizat la sfârºitul exerciþiului N în conformitate cu IAS 39 „Instrumente financiare: recunoaºtere ºi evaluare”. 389. O întreprindere fabricã un produs pentru care costul variabil unitar de producþie este de 180.000 u.m. Cheltuielile fixe anuale de producþie sunt de 1.800.000 mii u.m. Cantitãþile fabricate au fost de 5.000 bucãþi în exerciþiul N, 4.000 bucãþi în exerciþiul N+1 ºi 6.500 bucãþi în exerciþiul N+2. La sfârºitul fiecãrui exerciþiu, întreprinderea posedã 800 bucãþi în stoc. Sã se calculeze costul de producþie unitar în conformitate cu IAS 2 „Stocuri”, în condiþiile în care presupunem cã mãrimea capacitãþii normale de producþie este de 5.000 bucãþi. 390. Stocul mãrfii M la 1 noiembrie era evaluat la 400.000.000 u.m. (1.000 bucãþi x 400.000 u.m./bucatã). În luna noiembrie, acest stoc este afectat de urmãtoarele operaþii: – –

4 noiembrie: o ieºire de 400 bucãþi; 10 noiembrie: o intrare de 500 bucãþi la un cost de 410.000 u.m./bucatã;

168

TESTE GRILÃ... Contabilitate – experþi contabili

– 17 noiembrie: o ieºire de 400 bucãþi; – 25 noiembrie: o intrare de 200 bucãþi la un cost de 414.000 u.m./bucatã; – 30 noiembrie: o ieºire de 800 bucãþi. Costul mediu ponderat al perioadei precedente (ipotezã): 400.000 u.m./ bucatã. Sã se întocmeascã fiºa stocului în cazul în care se utilizeazã costul mediu ponderat al perioadei precedente. 391. Stocul mãrfii M la 1 noiembrie era evaluat la 400.000.000 u.m. (1.000 bucãþi x 400.000 u.m./bucatã). În luna noiembrie, acest stoc este afectat de urmãtoarele operaþii: – 4 noiembrie: o ieºire de 400 bucãþi; – 10 noiembrie: o intrare de 500 bucãþi la un cost de 410.000 u.m./bucatã; – 17 noiembrie: o ieºire de 400 bucãþi; – 25 noiembrie: o intrare de 200 bucãþi la un cost de 414.000 u.m./bucatã; – 30 noiembrie: o ieºire de 800 bucãþi. Costul mediu ponderat al perioadei precedente (ipotezã): 400.000 u.m./ bucatã. Sã se întocmeascã fiºa stocului în cazul în care se utilizeazã costul mediu ponderat calculat dupã fiecare intrare. 392. Stocul mãrfii M la 1 noiembrie era evaluat la 400.000.000 u.m. (1.000 bucãþi x 400.000 u.m./bucatã). În luna noiembrie, acest stoc este afectat de urmãtoarele operaþii: – 4 noiembrie: o ieºire de 400 bucãþi; – 10 noiembrie: o intrare de 500 bucãþi la un cost de 410.000 u.m./bucatã; – 17 noiembrie: o ieºire de 400 bucãþi; – 25 noiembrie: o intrare de 200 bucãþi la un cost de 414.000 u.m./bucatã; – 30 noiembrie: o ieºire de 800 bucãþi. Costul mediu ponderat al perioadei precedente (ipotezã): 400.000 u.m./ bucatã. Sã se întocmeascã fiºa stocului în cazul în care se utilizeazã metoda FIFO.

TESTE GRILÃ... Contabilitate – experþi contabili

169

393. Societatea X a dat în funcþiune, începând cu 1 ianuarie N, un utilaj în valoare de 900.000 u.m. Din punct de vedere contabil, utilajul se amortizeazã linear pe trei ani. Amortizarea fiscalã aferentã utilajului în N este de 400.000 u.m. Sã se calculeze eventuala diferenþã temporarã în conformitate cu IAS 12 „Impozitul pe profit”. 394. La data bilanþului, societatea are o creanþã privind dividendele de încasat de 85.000 u.m. Din punct de vedere fiscal, dividendele nu sunt impozabile. Sã se calculeze eventuala diferenþã temporarã în conformitate cu IAS 12 „Impozitul pe profit”. 395. În cursul lunii decembrie N, societatea a încasat redevenþe în valoare de 10.000 u.m. aferente trimestrului 1 din exerciþiul N+1. Presupunem cã din punct de vedere fiscal redevenþele sunt impozabile în anul încasãrii acestora. Sã se calculeze eventuala diferenþã temporarã la 31.12.N în conformitate cu IAS 12 „Impozitul pe profit”. 396. La începutul exerciþiului N, s-a dat în funcþiune un utilaj în valoare de 20.000 u.m. În anul N, amortizarea contabilã a fost de 2.000 u.m., iar amortizarea fiscalã, de 2.800 u.m. Cota de impozit pe profit în vigoare în anul N: 16%. Pânã la închiderea exerciþiului N nu au apãrut reglementãri privind modificarea cotei de impozit pentru exerciþiul viitor. Sã se calculeze impozitul amânat la închiderea exerciþiului N în conformitate cu IAS 12 „Impozitul pe profit”. 397. La 31.12.N, societatea are o datorie privind dobânzile de plãtit de 1.000 u.m. Presupunem cã din punct de vedere fiscal dobânzile sunt deductibile în exerciþiul financiar în care genereazã fluxuri de trezorerie. În decembrie N, a apãrut o reglementare conform cãreia, începând cu 01.01.N+1, cota de impozit pe profit va creºte de la 30% la 35%. Sã se calculeze impozitul amânat la închiderea exerciþiului N, în conformitate cu IAS 12 „Impozitul pe profit”.

170

TESTE GRILÃ... Contabilitate – experþi contabili

398. Se cunosc urmãtoarele informaþii privind societatea X, la 31.12.N: Informaþii

Valori contabile

Imobilizãri corporale (1) Creanþe clienþi (2) Dobânzi de încasat (3)

750.000 150.000 15.000

Amenzi de plãtit (4) Dobânzi de plãtit (3)

16.500 7.500

(1) Baza de impozitare pentru imobilizãrile corporale este de 705.000 u.m. (2) Creanþele clienþi au o valoare brutã de 162.000 u.m. ºi existã o ajustare de depreciere a creanþelor de 12.000 u.m. Ajustarea nu este deductibilã fiscal. (3) Presupunem cã dobânzile sunt recunoscute fiscal în exerciþiul în care acestea genereazã fluxuri de trezorerie. (4) Amenzile nu sunt deductibile fiscal. Cota de impozit pe profit: 30%. La începutul exerciþiului N, existã un pasiv de impozit amânat de 3.000 u.m. Sã se calculeze ºi sã se contabilizeze impozitul amânat în conformitate cu IAS 12 „Impozitul pe profit”, fãrã a compensa creanþele ºi datoriile de impozit. 399. Societatea X a dat în funcþiune, începând cu 1 ianuarie N, un utilaj cu o valoare de 360.000 u.m. Din punct de vedere contabil, utilajul se amortizeazã linear pe trei ani. Amortizarea fiscalã aferentã utilajului va fi de: 80.000 u.m. în N, 120.000 u.m. în N+1, respectiv 160.000 u.m. în N+2. Cota de impozit pe profit: 30%. Sã se calculeze ºi sã se contabilizeze impozitul amânat în conformitate cu IAS 12 „Impozitul pe profit” la sfârºitul fiecãruia dintre cele trei exerciþii. 400. Se cunosc urmãtoarele informaþii privind o categorie de clãdiri ale societãþii X: Informaþii

Valoare contabilã

Bazã de impozitare

Valoarea clãdirilor la 01.01.N – Amortizarea în anul N . = Valoarea clãdirilor la 31.12.N

100.000 (10.000) 90.000

80.000 (15.000) 65.000

TESTE GRILÃ... Contabilitate – experþi contabili

171

La 31.12.N, societatea a procedat la reevaluarea categoriei de clãdiri, valoarea reevaluatã fiind de 127.000 u.m. Din punct de vedere fiscal, reevaluarea nu este recunoscutã. Cota de impozit pe profit: 30%. La începutul exerciþiului N, exista un pasiv de impozit amânat de 6.000 u.m. Sã se calculeze ºi sã se contabilizeze impozitul amânat în conformitate cu IAS 12 „Impozitul pe profit”, la 31.12.N. 401. Societatea procedeazã la retratarea situaþiilor financiare în conformitate cu prevederile IAS 29 pentru prima datã în exerciþiul N. Din punct de vedere fiscal, retratarea situaþiilor financiare nu este recunoscutã. Presupunem urmãtoarele informaþii privind imobilizãrile corporale ale societãþii la deschiderea exerciþiului N: Valoarea contabilã (valoarea corectatã de efectele inflaþiei) 180.000 u.m. Baza de impozitare (valoarea istoricã) 120.000 u.m. Diferenþã temporarã impozabilã 60.000 u.m. Cota de impozit pe profit: 35%. Sã se calculeze ºi sã se contabilizeze impozitul amânat în conformitate cu IAS 12 „Impozitul pe profit”. 402. La începutul exerciþiului N, societatea româneascã M a achiziþionat 100% societatea americanã F. La acea datã, F deþinea o imobilizare cumpãratã recent cu 100.000 $. Imobilizarea se amortizeazã pe 5 ani din punct de vedere contabil ºi pe 4 ani, din punct de vedere fiscal. Cota de impozit pe profit 30%. La data achiziþiei, 1 $ = 30.000 lei. La 31.12.N, 1 $ = 33.000 lei. Presupunem cã societatea F reprezintã o operaþiune în strãinãtate care face parte integrantã din operaþiunile societãþii M, în sensul normei IAS 21. În situaþiile financiare consolidate, activul va fi evaluat la 100.000 $ x 30.000 = 3.000.000.000 lei. Sã se calculeze ºi sã se contabilizeze impozitul amânat în conformitate cu IAS 12 „Impozitul pe profit”. 403. La 31.12.N, societatea deþine un utilaj cu valoarea contabilã de 100.000 u.m. ºi baza de impozitare de 80.000 u.m. La deschiderea exerciþiului N, exista un pasiv de impozit amânat de 1.000 u.m. În cursul exerciþiului N, cota de impozit pe profit a crescut de la 25% la 30%.

172

TESTE GRILÃ... Contabilitate – experþi contabili

Sã se calculeze ºi sã se contabilizeze impozitul amânat în exerciþiul N în conformitate cu IAS 12 „Impozitul pe profit”. 404. O societate din industria petrolierã a instalat o rafinãrie pe un teren închiriat. În contract se precizeazã cã, la sfârºitul perioadei de închiriere, rafinãria va fi mutatã într-o altã locaþie strategicã. Se estimeazã cã pentru mutarea rafinãriei sunt necesare cheltuieli de 200.000 u.m. Sã se verifice dacã sunt îndeplinite condiþiile de constituire a unui provizion în conformitate cu IAS 37 „Provizioane, datorii contingente ºi active contingente”. 405. Un magazin de vânzãri cu amãnuntul are o politicã de rambursare a contravalorii bunurilor returnate de cãtre clienþii nemulþumiþi, chiar ºi atunci când nu are obligaþia legalã de a o face. Politica sa este cunoscutã pe piaþã. Statisticile aratã cã anual sunt returnate produse a cãror valoare reprezintã 3% din cifra de afaceri. În anul N, cifra de afaceri a fost de 10.000.000 u.m. Sã se verifice dacã sunt îndeplinite condiþiile de constituire a unui provizion în conformitate cu IAS 37 „Provizioane, datorii contingente ºi active contingente”. 406. O societate din industria chimicã polueazã mediul prin activitãþile sale. Deºi þara în care îºi desfãºoarã activitatea nu dispune de o reglementare care sã prevadã obligativitatea societãþilor poluante de a suporta costurile cu decontaminarea, existã dezbateri asupra unui proiect de lege în acest sens ºi este aproape sigur cã proiectul respectiv va fi în curând promulgat. Se estimeazã costuri cu decontaminarea în valoare de 600.000 u.m. Sã se verifice dacã sunt îndeplinite condiþiile de constituire a unui provizion în conformitate cu IAS 37 „Provizioane, datorii contingente ºi active contingente”. 407. Conform contractului, o societate acordã garanþie de un an tuturor bunurilor pe care le vinde. Statisticile aratã cã 70% din produsele vândute nu prezintã defecte, 25% prezintã defecte minore ºi 5% prezintã defecte majore. Dacã toate produsele ar avea defecte minore, cheltuielile cu reparaþiile ar fi de 200.000 u.m. Dacã toate produsele ar avea defecte majore, cheltuielile cu reparaþiile ar fi de 1.000.000 u.m.

TESTE GRILÃ... Contabilitate – experþi contabili

173

Sã se verifice dacã sunt îndeplinite condiþiile de constituire a unui provizion în conformitate cu IAS 37 „Provizioane, datorii contingente ºi active contingente”. 408. La sfârºitul anului 1, societatea X a achiziþionat dreptul de a exploata o minã timp de 5 ani. Prin contract, ea este obligatã ca la sfârºitul perioadei de exploatare sã îndepãrteze echipamentele ºi sã recoperteze solul. Se estimeazã cã pentru îndeplinirea obligaþiilor contractuale sunt necesare cheltuieli de 600.000 u.m. Presupunem o ratã de actualizare de 5%. Sã se verifice dacã la sfârºitul anului 1 sunt îndeplinite condiþiile de constituire a unui provizion în conformitate cu IAS 37 „Provizioane, datorii contingente ºi active contingente”. 409. La începutul exerciþiului N-2, societatea X a semnat un contract de închiriere a unei clãdiri în care sã funcþioneze sediul societãþii. Durata contractului: 5 ani. Redevenþa anualã: 150.000 u.m. În contract se precizeazã cã spaþiul nu poate fi subînchiriat altui beneficiar, iar în caz de reziliere se vor plãti penalizãri de 140.000 u.m. pentru fiecare an de neîndeplinire a contractului. La sfârºitul exerciþiului N, societatea ºi-a mutat sediul într-un centru administrativ prestigios, care corespunde mai bine noii imagini pe care aceasta doreºte sã o promoveze. Sã se verifice dacã sunt îndeplinite condiþiile de constituire a unui provizion în conformitate cu IAS 37 „Provizioane, datorii contingente ºi active contingente”. 410. Societatea presteazã servicii de curierat pe plan intern ºi internaþional. Pe 5 decembrie N, consiliul de administraþie decide ca, începând cu 1 ianuarie N+1, sã lichideze activitãþile externe. Pe 8 decembrie N, s-a aprobat un plan detaliat pentru aplicarea acestei decizii. În zilele urmãtoare s-a procedat la informarea clienþilor ºi a personalului asupra procesului de restructurare. Se estimeazã cã pentru lichidarea activitãþilor externe se vor angaja cheltuieli de 1.000.000 u.m. Sã se verifice dacã sunt îndeplinite condiþiile de constituire a unui provizion în conformitate cu IAS 37 „Provizioane, datorii contingente ºi active contingente”.

174

TESTE GRILÃ... Contabilitate – experþi contabili

411. Societatea îºi desfãºoarã activitatea în domeniul prelucrãrii laptelui. Din cauza concurenþei pe piaþã, rezultatele ultimelor exerciþii au fost mult mai mici decât cele bugetate. Din acest motiv, în exerciþiul N, consiliul de administraþie a decis sã renunþe la fabricarea iaurtului cu aromã de fructe ºi sã înceapã producþia de cremã de brânzã. În planul de restructurare sunt prevãzute urmãtoarele: – indemnizaþii pentru concedierea unei pãrþi din salariaþi: 2.000.000 u.m.; – cheltuieli cu achiziþia de instalaþii pentru producerea cremei de brânzã: 9.000.000 u.m.; – cheltuieli cu recalificarea personalului în vederea utilizãrii noilor instalaþii: 300.000 u.m.; – profituri estimate a se obþine din vânzarea instalaþiilor utilizate în producerea iaurtului cu aromã de fructe: 900.000 u.m.; – cheltuieli cu promovarea noilor produse: 800.000 u.m. La sfârºitul exerciþiului N s-au anunþat public principalele caracteristici ale planului de restructurare. Acest anunþ a indus salariaþilor, clienþilor ºi furnizorilor aºteptarea cã societatea va implementa procesul de restructurare. Sã se verifice dacã sunt îndeplinite condiþiile de constituire a unui provizion în conformitate cu IAS 37 „Provizioane, datorii contingente ºi active contingente”. 412. Pe 01.06.N, societatea X garanteazã creditele bancare contractate de societatea Y. La acea datã, situaþia financiarã a societãþii Y era solidã. În cursul exerciþiului N+1, situaþia financiarã a societãþii Y se agraveazã, iar pe 30.11.N+1 se declarã falimentul. La 31.12.N+1, se estimeazã cã sumele ce trebuie acoperite în numele societãþii Y sunt de 800.000 u.m. Sã se verifice dacã, pentru societatea X, sunt îndeplinite condiþiile de constituire a unui provizion în conformitate cu IAS 37 „Provizioane, datorii contingente ºi active contingente”, la 31.12.N ºi la 31.12.N+1. 413. În luna februarie exerciþiul N, societatea a fost acþionatã în instanþã de cãtre un fost angajat. Reclamantul solicitã despãgubiri pentru daunele suferite în timpul unei accidentãri în perioada în care lucra pentru societate, susþinând cã aceasta nu a respectat regulile prevãzute de legislaþia în domeniul protecþiei muncii. La 31.12.N, avocaþii societãþii

TESTE GRILÃ... Contabilitate – experþi contabili

175

sunt de pãrere cã aceasta nu va fi fãcutã responsabilã. La 31.12.N+1, þinând cont de evoluþia procesului, avocaþii considerã cã societatea va fi fãcutã rãspunzãtoare ºi va trebui sã plãteascã despãgubiri în valoare de 700.000 u.m. Sã se verifice dacã sunt îndeplinite condiþiile de constituire a unui provizion în conformitate cu IAS 37 „Provizioane, datorii contingente ºi active contingente”, la 31.12.N ºi la 31.12.N+1. 414. În cursul exerciþiului N, societatea X a acþionat în instanþã un concurent pentru utilizarea ilegalã a unei licenþe. Tribunalul a decis cã societatea concurentã îi va plãti lui X despãgubiri în valoare de 100.000 u.m. Concurentul a fãcut recurs la o instanþã superioarã. Pânã la închiderea exerciþiului N, recursul nu a fost soluþionat. Sã se verifice dacã sunt îndeplinite condiþiile de recunoaºtere a unui activ în bilanþul societãþii X, în conformitate cu IAS 37 „Provizioane, datorii contingente ºi active contingente”. 415. O agenþie de voiaj a vândut bilete de avion în valoare de 100.000.000 u.m. Ea percepe comision de 15% din preþul de vânzare, restul de 85% revenind companiilor aeriene în numele cãrora s-a realizat vânzarea. Sã se contabilizeze operaþia de vânzare în conformitate cu IAS 18 „Venituri”. 416. La 1 ianuarie N, o întreprindere a vândut unui client mãrfuri în valoare de 100.000.000 u.m. Condiþiile de decontare sunt urmãtoarele: 50% la semnarea contractului; 25% peste un an ºi 25% peste doi ani. Se estimeazã cã societatea-client ar fi putut obþine un credit echivalent pe piaþa bancarã la o ratã de 5%. Sã se contabilizeze operaþia de vânzare ºi repartizarea cheltuielilor financiare între exerciþii în conformitate cu IAS 18 „Venituri”. 417. O întreprindere A schimbã cu întreprinderea B un stoc de materiale consumabile cu valoarea justã de 100.000 u.m. contra unui stoc de materii prime cu valoarea justã de 150.000 u.m. Sã se contabilizeze operaþia de schimb, la societatea A, în conformitate cu IAS 18 „Venituri”.

176

TESTE GRILÃ... Contabilitate – experþi contabili

418. În exerciþiul N, societatea X vinde produse-program. Prin contract, ea se angajeazã sã furnizeze servicii de întreþinere timp de doi ani de la data vânzãrii. Preþul de vânzare (60.000 u.m.) trebuie alocat între suma corespunzãtoare produselor-program (50.000 u.m.) ºi suma identificabilã a serviciilor ulterioare (10.000 u.m.). Sã se contabilizeze operaþia de vânzare în conformitate cu IAS 18 „Venituri”. 419. Pe 25 decembrie N, societatea X a transferat societãþii Y mãrfuri în valoare de 10.000 u.m. pentru a le vinde în regim de consignaþie la un preþ de 12.000 u.m. Mãrfurile au fost vândute pe 5 ianuarie N+1. Sã se contabilizeze transferul ºi vânzarea mãrfurilor, la societatea X, în conformitate cu IAS 18 „Venituri”. 420. Pe data de 10 decembrie N, societatea A vinde mãrfuri în urmãtoarele condiþii: preþ de vânzare 70.000.000 u.m., costul mãrfurilor vândute 62.000.000 u.m. Creditul acordat nu depãºeºte duratele obiºnuite de creditare. Sã se contabilizeze operaþia de vânzare în conformitate cu IAS 18 „Venituri”. 421. La 1 mai N, societatea a achiziþionat 100 de obligaþiuni la un preþ unitar de 2.000 u.m. Pe 1 august N, societatea încaseazã, în numele obligaþiunilor, dobânda aferentã perioadei 1 august N-1 – 30 iulie N. Dobânda anualã pentru fiecare obligaþiune: 60 u.m. Sã se contabilizeze achiziþia obligaþiunilor ºi încasarea dobânzilor în conformitate cu IAS 18 „Venituri”. 422. Pe data de 1 octombrie N, societatea a semnat un contract de concesiune a unui teren pentru o perioadã de 10 ani. Acest contract genereazã venituri totale de 120.000.000 u.m. Veniturile sunt repartizate în mod uniform pe durata contractului ºi se încaseazã anual pe 30 septembrie. Sã se contabilizeze veniturile aferente exerciþiului N în conformitate cu IAS 18 „Venituri”. 423. La 1 octombrie N, s-au achiziþionat 1.000 de acþiuni ALFA la un preþ unitar de 5.000 u.m. Pe 1 iunie N+1, la societatea ALFA s-a luat decizia de distribuire a dividendelor aferente exerciþiului N: 50 u.m./acþiune.

TESTE GRILÃ... Contabilitate – experþi contabili

177

Prin achiziþia acestor acþiuni, ALFA devine societate afiliatã. Sã se contabilizeze achiziþia acþiunilor ºi dreptul de a încasa dividende, în conformitate cu IAS 18 „Venituri”. 424. Pe 1 ianuarie N, societatea X achiziþioneazã, la data emisiunii, 20.000 obligaþiuni la un preþ egal cu valoarea nominalã: 100 u.m. Obligaþiunile au scadenþa peste 5 ani, iar preþul de rambursare total este 2.112.742 u.m. Dobânda nominalã este de 5% ºi se încaseazã anual la 31 decembrie. Presupunem cã rata de randament aºteptatã de piaþã pentru acest tip de plasament este de 6%. Sã se contabilizeze achiziþia obligaþiunilor, încasarea dobânzilor ºi amortizarea primelor, în exerciþiul N, în conformitate cu IAS 18 „Venituri”. 425. În exerciþiul N+1, societatea M a constatat cã a contabilizat, la veniturile exerciþiului N, vânzãri de 60.000 u.m., care s-au dovedit a fi fictive. Aceastã eroare repune în discuþie fiabilitatea situaþiilor financiare ale exerciþiului N. În condiþiile unei cote de impozit ipotetice de 25%, rezultatul exerciþiului N a fost incorect majorat cu: 60.000 x 75% = 45.000 u.m. Structura contului de profit ºi pierdere în N, în u.m., se prezintã astfel: Venituri din vânzãri Costul mãrfurilor vândute Rezultatul contabil înainte de impozitare Cheltuieli privind impozitul pe profit Rezultatul net

400.000 -320.000 80.000 -20.000 60.000

Rezultatele nedistribuite au fost de 200.000 u.m. la începutul exerciþiului N ºi de 260.000 u.m. la închiderea acestuia. În anul N+1, veniturile din vânzãri sunt de 500.000 u.m., iar costul bunurilor vândute, de 400.000 u.m. Sã se contabilizeze corectarea de erori în conformitate cu IAS 8 „Politici contabile, modificãri în estimãrile contabile ºi erori” (corectarea este acceptatã din punct de vedere fiscal) ºi sã se retrateze informaþiile comparative. 426. O întreprindere realizeazã construcþia unei hidrocentrale fãrã sã facã apel la o finanþare specialã. Împrumuturile ºi lucrãrile în curs de execuþie, la începutul ºi la închiderea exerciþiului N, precum ºi mediile aferente, în milioane u.m., se prezintã astfel:

178

TESTE GRILÃ... Contabilitate – experþi contabili Informaþii Împrumuturi: Împrumutul 1 (dobânda 5%) Împrumutul 2 (dobânda 6%) Total împrumuturi Costul lucrãrilor realizate

01.01.N

31.12.N

Media

30.000 45.000 75.000 72.000

24.000 37.500 61.500 96.000

27.000 41.250 68.250 84.000

La nivelul exerciþiului N, cheltuielile cu dobânzile au fost în sumã de 4.000.000.000 u.m. Sã se calculeze costurile împrumuturilor capitalizabile în conformitate cu IAS 23 „Costurile îndatorãrii”. 427. În cursul lunii noiembrie N, societatea a achiziþionat un teren în valoare de 50.000.000 u.m. Pe 1 decembrie N, s-a obþinut un împrumut de 6.000.000 u.m. pe 2 ani la o ratã a dobânzii de 5%, plãtitã la sfârºitul fiecãrei luni. Împrumutul a fost obþinut special pentru amenajarea terenului. Lucrãrile de amenajare au fost demarate la începutul exerciþiului N+1 ºi au continuat pe parcursul întregului exerciþiu. Sã se calculeze costurile împrumuturilor capitalizabile în conformitate cu IAS 23 „Costurile îndatorãrii”. 428. Societatea X a demarat, pe 15 februarie N, lucrãrile de construire a unei clãdiri. Se estimeazã cã aceasta va fi finalizatã peste 2 ani. În cursul exerciþiului N, s-au fãcut urmãtoarele plãþi în numele construcþiei: – pe 28 februarie N: 160.000 u.m. – pe 31 martie N: 360.000 u.m. – pe 31 mai N: 80.000 u.m. – pe 31 iulie N: 160.000 u.m. – pe 31 octombrie N: 200.000 u.m. Total 960.000 u.m. Plata de pe 28 februarie nu a fost onoratã din împrumuturi cu caracter special. Pe 31 martie N, societatea X a obþinut un împrumut pe un termen de un an de 700.000 u.m., la o ratã anualã a dobânzii de 5%, plãtitã la sfârºitul fiecãrei luni. Împrumutul a fost obþinut special pentru finanþarea clãdirii. Excedentul de fonduri împrumutate a fost plasat temporar la o ratã a dobânzii de 4% pe an. Pentru a onora o parte din plãþile de la 31 octombrie N, s-a fãcut din nou apel la împrumuturi fãrã caracter special.

TESTE GRILÃ... Contabilitate – experþi contabili

179

Din cauza unor importante lucrãri tehnice ºi administrative întreprinse, lucrarea de construcþie a fost suspendatã pentru o perioadã de 15 zile. Datoriile societãþii la 31.12.N sunt urmãtoarele: – împrumut bancar pe termen scurt: 700.000 u.m.; – împrumut obligatar, contractat în N-1, având valoarea nominalã de 14.000.000 u.m., preþ de rambursare 14.000.000 u.m., rata anualã a dobânzii 6%; dobânda se plãteºte anual pe 31 decembrie, iar împrumutul este rambursabil în N+5. În cursul exerciþiului N, societatea a beneficiat de credite primite direct în contul curent. În medie, creditele primite direct în contul curent în anul N au fost de 1.300.000 u.m., iar dobânzile aferente acestora, de 50.000 u.m. Sã se calculeze costurile împrumuturilor capitalizabile în conformitate cu IAS 23 „Costurile îndatorãrii”. 429. O societate procedeazã la construirea unei clãdiri în care va funcþiona serviciul administrativ. Pentru construcþia clãdirii, întreprinderea a obþinut, în N-1, un împrumut bancar de 20.000.000 u.m., la o ratã a dobânzii de 6%, plãtitã la sfârºitul fiecãrei luni. Împrumutul se ramburseazã integral pe 31 decembrie N. Pe 30 septembrie N, s-a încheiat construcþia fizicã a clãdirii. Ea nu poate fi datã însã în funcþiune imediat, întrucât se doreºte decorarea sãlilor de conferinþe ºi instalarea unor accesorii. Sã se stabileascã în ce moment se stopeazã capitalizarea costurilor împrumuturilor în conformitate cu IAS 23 „Costurile îndatorãrii”. 430. Societatea X construieºte un depozit pentru nevoi proprii. Dobânzile împrumuturilor relative la aceastã construcþie au fost pânã în prezent capitalizate. În cursul exerciþiului N, întreprinderea decide sã schimbe tratamentul costurilor împrumuturilor ºi sã contabilizeze aceste dobânzi la cheltuieli. Dobânzile în cauzã au fost de: – 2.000 u.m. în exerciþiul N; – 1.800 u.m. în exerciþiul N-1; – 2.800 u.m. în exerciþiile anterioare lui N-1. Contul de profit ºi pierdere al exerciþiului N prezintã un rezultat înainte de deducerea cheltuielilor cu dobânzile ºi a cheltuielilor cu impozitul pe profit de 10.000 u.m. Din motive didactice, presupunem cã nu existã diferenþe permanente între rezultatul contabil ºi cel fiscal.

180

TESTE GRILÃ... Contabilitate – experþi contabili

Societatea nu a început sã amortizeze depozitul, deoarece acesta nu este încã dat în funcþiune. Din punct de vedere fiscal, o schimbare de politici contabile nu este acceptatã. Contul de profit ºi pierdere publicat în exerciþiul N-1 se prezintã astfel: Rezultat înainte de deducerea dobânzilor ºi a impozitului pe profit Cheltuieli cu dobânzile Rezultatul contabil înainte de impozitare Cheltuieli privind impozitul pe profit Rezultatul net

8.000 8.000 -2.000 6.000

La începutul exerciþiului N-1, rezultatul nerepartizat era de 20.000 u.m., iar la închiderea exerciþiului N-1, de 26.000 u.m. Presupunem o cotã de impozit pe profit de 25%. Sã se contabilizeze efectul schimbãrii de politici contabile în conformitate cu IAS 8 ºi sã se retrateze informaþiile comparative. 431. La 30.06.N, o întreprindere obþine o subvenþie de 16.000.000 u.m. pentru a achiziþiona o instalaþie al cãrei cost este de 40.000.000 u.m. ºi care va fi amortizatã conform metodei lineare pe o duratã de 4 ani. Administraþia publicã condiþioneazã acordarea subvenþiei de angajarea a trei absolvenþi pentru o duratã minimã de un an. Sã se contabilizeze achiziþia imobilizãrii, primirea subvenþiei ºi tratamentul subvenþiei în exerciþiul N în conformitate cu IAS 20, ºtiind cã se foloseºte metoda contabilizãrii subvenþiei la venituri în avans. 432. La 30.06.N, o întreprindere obþine o subvenþie de 16.000.000 u.m. pentru a achiziþiona o instalaþie al cãrei cost este de 40.000.000 u.m. ºi care va fi amortizatã conform metodei lineare pe o duratã de 4 ani. Administraþia publicã condiþioneazã acordarea subvenþiei de angajarea a trei absolvenþi pentru o duratã minimã de un an. Sã se contabilizeze achiziþia imobilizãrii, primirea subvenþiei ºi tratamentul subvenþiei în exerciþiul N în conformitate cu IAS 20, ºtiind cã se foloseºte metoda deducerii subvenþiilor pentru investiþii din costul activului.

TESTE GRILÃ... Contabilitate – experþi contabili

181

433. La 10 martie N, o întreprindere obþine o subvenþie de 3.000.000 u.m. pentru finanþarea consumului de apã în luna februarie N. Factura privind consumul de apã al lunii februarie N are o valoare de 10.000.000 u.m. Sã se contabilizeze factura de apã ºi primirea subvenþiei în conformitate cu IAS 20, ºtiind cã se foloseºte metoda înregistrãrii subvenþiilor la venituri. 434. La 10 martie N, o întreprindere obþine o subvenþie de 3.000.000 u.m. pentru finanþarea consumului de apã în luna februarie N. Factura privind consumul de apã al lunii februarie N are o valoare de 10.000.000 u.m. Sã se contabilizeze factura de apã ºi primirea subvenþiei în conformitate cu IAS 20, ºtiind cã se foloseºte metoda deducerii subvenþiei. 435. La 10 martie N, o întreprindere obþine o subvenþie de 3.000.000 u.m. pentru finanþarea consumului de apã în luna februarie N. Factura privind consumul de apã al lunii februarie N are o valoare de 10.000.000 u.m. În anul N+1, administraþia publicã a informat întreprinderea cã, din motive întemeiate, este obligatã sã ramburseze integral subvenþia pentru consumul de apã pe care o primise în exerciþiul precedent. Sã se contabilizeze rambursarea subvenþiei în conformitate cu IAS 20. 436. La 30.06.N, o întreprindere obþine o subvenþie de 16.000.000 u.m. pentru a achiziþiona o instalaþie al cãrei cost este de 40.000.000 u.m. ºi care va fi amortizatã conform metodei lineare pe o duratã de 4 ani. Administraþia publicã condiþioneazã acordarea subvenþiei de angajarea a trei absolvenþi pentru o duratã minimã de un an. Presupunem cã în exerciþiul N+1 societatea a fost obligatã sã ramburseze 90% din subvenþia pentru investiþii pe care o primise în exerciþiul precedent. Sã se contabilizeze rambursarea subvenþiei în conformitate cu IAS 20, ºtiind cã la data primirii sale subvenþia se înregistrase la venituri în avans. 437. La 30.06.N, o întreprindere obþine o subvenþie de 16.000.000 u.m. pentru a achiziþiona o instalaþie al cãrei cost este de 40.000.000 u.m. ºi care va fi amortizatã conform metodei lineare pe o duratã de 4 ani. Administraþia publicã condiþioneazã acordarea subvenþiei de angajarea a trei absolvenþi pentru o duratã minimã de un an.

182

TESTE GRILÃ... Contabilitate – experþi contabili

Presupunem cã în exerciþiul N+1 societatea a fost obligatã sã ramburseze 90% din subvenþia pentru investiþii pe care o primise în exerciþiul precedent. Sã se contabilizeze rambursarea subvenþiei în conformitate cu IAS 20, ºtiind cã la data primirii sale subvenþia se dedusese din valoarea activului. 438. Se cunosc urmãtoarele informaþii privind exerciþiul încheiat la 31.12.N: – profit înainte de impozitare: 100.000.000 u.m.; – impozit pe profit: 30.000.000 u.m.; – interese minoritare: 5.000.000 u.m. Dividendele în valoare de 40.000.000 u.m. au fost repartizate astfel: pentru acþiuni ordinare 25.000.000 u.m. ºi pentru acþiuni preferenþiale 15.000.000 u.m. La începutul exerciþiului N, existau în circulaþie 9.000 de acþiuni ordinare. La 30 septembrie N, au fost emise încã 4.000 de acþiuni ordinare. Sã se calculeze rezultatul pe acþiune de bazã în conformitate cu IAS 33 „Rezultatul pe acþiune”. 439. În exerciþiul N-1 au fost emise 20.000 de obligaþiuni convertibile în acþiuni ordinare. Valoarea nominalã a unei obligaþiuni 10.000 u.m., dobânda nominalã 10%. La data emisiunii obligaþiunilor, s-a stabilit cã pe 1 iulie N+1 fiecare 100 obligaþiuni pot fi convertite în 105 acþiuni. La începutul exerciþiului N, societatea avea în circulaþie 100.000 acþiuni ordinare. Rezultatul net al exerciþiului N aferent acþiunilor ordinare a fost de 500.000.000 u.m. Cota ipoteticã de impozit pe profit este de 25%. Sã se calculeze rezultatul pe acþiune de bazã ºi rezultatul pe acþiune diluat în conformitate cu IAS 33 „Rezultatul pe acþiune”. 440. Se cunosc urmãtoarele informaþii privind societatea X, în exerciþiul N: – rezultatul net al perioadei aferent acþiunilor ordinare: 1.200.000 u.m.; – numãrul mediu ponderat de acþiuni ordinare în circulaþie: 500.000 acþiuni; – valoarea justã medie a unei acþiuni în N: 20 u.m.; – în N-1 au fost emise opþiuni pentru cumpãrarea a 100.000 acþiuni ordinare la un preþ unitar de 15 u.m. Durata de exercitare a opþiunilor: 4 ani. În N-1 ºi N nu s-au exercitat opþiuni. Sã se calculeze rezultatul pe acþiune diluat în conformitate cu IAS 33 „Rezultatul pe acþiune”.

TESTE GRILÃ... Contabilitate – experþi contabili

183

441. Se cunosc urmãtoarele informaþii privind societatea X, în exerciþiul N: – – – –

–

–

–

rezultatul net al perioadei aferent acþiunilor ordinare: 20.000.000 u.m.; numãrul mediu ponderat de acþiuni ordinare în circulaþie: 4.000.000 acþiuni; valoarea justã medie a unei acþiuni în N: 150 u.m.; în N-1, au fost emise opþiuni pentru cumpãrarea a 200.000 acþiuni ordinare la un preþ unitar de 120 u.m. În N-1 ºi N, nu s-au exercitat opþiuni; în N-1, au fost emise 1.600.000 acþiuni preferenþiale, fiecare având dreptul la dividende de 8 u.m. O acþiune preferenþialã este convertibilã în douã acþiuni ordinare. Pânã la închiderea exerciþiului N, nu s-a realizat nicio conversie; la 1 ianuarie N-1, s-au emis 200.000 obligaþiuni cu o valoare nominalã de 1.000 u.m. ºi rata dobânzii 5%. Fiecare obligaþiune este convertibilã în 20 acþiuni ordinare; cota de impozit: 40%.

Sã se calculeze rezultatul pe acþiune diluat în conformitate cu IAS 33 „Rezultatul pe acþiune”. 442. La închiderea exerciþiului N, activele cuprind: – – – – –

un echipament tehnic a cãrui valoare netã contabilã este de 10.000 euro; acest echipament a fost achiziþionat la 30.06.N-2; un teren achiziþionat la un cost de 1.000 euro pe 01.04.N-3 ºi reevaluat la 31.12.N-1 la nivelul sumei de 5.000 euro; un stoc de materii prime cumpãrat la 25.06.N la un cost de 400 euro ºi depreciat pentru 10% din valoare la închiderea exerciþiului N; o creanþã de 2.000 euro privind drepturile asupra unui client strãin, corespunzãtoare unei vânzãri efectuate la 21.10.N; suma de 20.000 euro în contul curent la bancã.

Raportul de schimb euro/leu a evoluat astfel: 01.04.N-3 2,6

30.06.N-2 31.12.N-1 3,0 3,3

25.06.N 3,7

21.10.N 3,9

31.12.N 4,0

Sã se evalueze elementele prezentate anterior în lei, în conformitate cu IAS 21 „Efectele variaþiei cursurilor de schimb valutar”.

184

TESTE GRILÃ... Contabilitate – experþi contabili

443. La 25 noiembrie N, o întreprindere vinde unui client strãin produse în valoare de 10.000 euro. Contravaloarea produselor a fost decontatã la 25 decembrie N. Cursul de schimb euro/leu a evoluat astfel: la 25 noiembrie N, 1 euro = 3,9 lei, la 25 decembrie N, 1 euro = 4,0 lei. Sã se contabilizeze operaþia de vânzare ºi încasarea creanþelor. 444. Pe 15 noiembrie N, societatea româneascã X a cumpãrat materii prime în valoare de 5.000 euro. Plata furnizorilor se efectueazã pe 5 februarie N+1. Societatea X îºi închide conturile, în fiecare an, la 31 decembrie. Cursul monedei europene a suportat urmãtoarea evoluþie: – la 15 noiembrie N: 3,9 lei; – la 31 decembrie N: 4,01 lei; – la 5 februarie N+1: 4,0 lei. Sã se contabilizeze operaþia de achiziþie, evaluarea datoriei la inventar ºi plata datoriei. 445. La 15 aprilie N, societatea româneascã M a acordat un împrumut de 100.000 euro filialei franceze F. Acest împrumut are, de fapt, caracterul unei finanþãri permanente. Cursul monedei europene a suportat urmãtoarea evoluþie: - la 15 aprilie N: 3,8 lei; - la 31 decembrie N: 4,0 lei. Sã se contabilizeze, la M, acordarea împrumutului ºi evaluarea creanþei la închiderea exerciþiului N, în conformitate cu IAS 21 „Efectele variaþiei cursurilor de schimb valutar”. 446. La 15 aprilie N, societatea francezã M a acordat un împrumut de 100.000 euro filialei F din România. Acest împrumut are, de fapt, caracterul unei finanþãri permanente. Cursul monedei europene a suportat urmãtoarea evoluþie: - la 15 aprilie N: 3,8 lei; - la 31 decembrie N: 4,0 lei. Sã se contabilizeze, la F, primirea împrumutului ºi evaluarea datoriei la închiderea exerciþiului N, în conformitate cu IAS 21 „Efectele variaþiei cursurilor de schimb valutar”. 447. Fie urmãtoarea organigramã de grup:

TESTE GRILÃ... Contabilitate – experþi contabili

185

M 80%

85%

S1

S4

65%

10%

21%

S2

30%

S5 25%

12%

S3

Sã se calculeze procentajul de control, sã se determine metoda de consolidare ºi sã se calculeze procentajul de interes. 448. Fie urmãtoarea organigramã de grup: SM 80%

F1 33%

F2

Societatea F2 este deþinutã în mod conjunctiv cu alte douã grupuri. Sã se calculeze procentajul de control, procentajul de interes ºi procentajul de integrare. 449. Fie urmãtoarea organigramã de grup: SM 70%

30% 80%

S2

S1 60%

20%

S4 30%

S7

S3

45% 25%

22%

S5 4%

S6 30%

S8

3%

186

TESTE GRILÃ... Contabilitate – experþi contabili

S3 ºi S7 sunt deþinute în mod conjunctiv cu alte douã grupuri. Sã se calculeze procentajul de control, procentajul de interes ºi procentajul de integrare. Sã se aleagã metoda de consolidare. 450. Societatea M a achiziþionat 40.000 acþiuni ale societãþii F în momentul constituirii acesteia. Capitalul societãþilor M ºi F este format din acþiuni ordinare cu valoarea nominalã de 1 u.m. Presupunem cã printr-un acord cu alþi investitori societatea M posedã mai mult de jumãtate din drepturile de vot ale societãþii F. La 31.12.N, societãþile M ºi F prezintã urmãtoarea situaþie: Bilanþul societãþii M Imobilizãri corporale Titluri de participare Stocuri Creanþe clienþi Disponibil Total active Capital social Rezerve Rezultat Furnizori Total capitaluri ºi datorii

200.000 40.000 20.000 80.000 60.000 400.000 120.000 30.000 20.000 230.000 400.000

Contul de profit ºi pierdere al societãþii M Venituri totale Cheltuieli totale Rezultat

600.000 580.000 20.000

Bilanþul societãþii F Imobilizãri corporale Stocuri Creanþe clienþi Disponibil Total active

120.000 60.000 100.000 20.000 300.000

TESTE GRILÃ... Contabilitate – experþi contabili

Capital social Rezerve Rezultat Furnizori Total capitaluri ºi datorii

187

100.000 20.000 10.000 170.000 300.000

Contul de profit ºi pierdere al societãþii F Venituri totale Cheltuieli totale Rezultat

400.000 390.000 10.000

Pentru simplificare, presupunem cã între societãþile M ºi F nu au existat operaþii reciproce. Sã se aleagã metoda de consolidare utilizatã de grupul M ºi sã se procedeze la aplicarea acesteia. 451. Societatea M a achiziþionat 40.000 acþiuni ale societãþii F în momentul constituirii acesteia. Capitalul societãþilor M ºi F este format din acþiuni ordinare cu valoarea nominalã de 1 u.m. M exercitã împreunã cu asociatul A un control conjunctiv asupra societãþii F. La 31.12.N, societãþile M ºi F prezintã urmãtoarea situaþie: Bilanþul societãþii M Imobilizãri corporale Titluri de participare Stocuri Creanþe clienþi Disponibil Total active Capital social Rezerve Rezultat Furnizori Total capitaluri ºi datorii

200.000 40.000 20.000 80.000 60.000 400.000 120.000 30.000 20.000 230.000 400.000

188

TESTE GRILÃ... Contabilitate – experþi contabili

Contul de profit ºi pierdere al societãþii M Venituri totale Cheltuieli totale Rezultat

600.000 580.000 20.000

Bilanþul societãþii F Imobilizãri corporale Stocuri Creanþe clienþi Disponibil Total active Capital social Rezerve Rezultat Furnizori Total capitaluri ºi datorii

120.000 60.000 100.000 20.000 300.000 100.000 20.000 10.000 170.000 300.000

Contul de profit ºi pierdere al societãþii F Venituri totale Cheltuieli totale Rezultat

400.000 390.000 10.000

Pentru simplificare, presupunem cã între societãþile M ºi F nu au existat operaþii reciproce. Sã se aleagã metoda de consolidare utilizatã de grupul M ºi sã se procedeze la aplicarea acesteia. 452. Societatea M a achiziþionat 40.000 acþiuni ale societãþii F în momentul constituirii acesteia. Capitalul societãþilor M ºi F este format din acþiuni ordinare cu valoarea nominalã de 1 u.m. Presupunem însã cã existã un asociat Y care deþine mai mult de jumãtate din drepturile de vot ale societãþii F. La 31.12.N, societãþile M ºi F prezintã urmãtoarea situaþie: Bilanþul societãþii M Imobilizãri corporale Titluri de participare

200.000 40.000

TESTE GRILÃ... Contabilitate – experþi contabili

Stocuri Creanþe clienþi Disponibil Total active Capital social Rezerve Rezultat Furnizori Total capitaluri ºi datorii

189

20.000 80.000 60.000 400.000 120.000 30.000 20.000 230.000 400.000

Contul de profit ºi pierdere al societãþii M Venituri totale Cheltuieli totale Rezultat

600.000 580.000 20.000

Bilanþul societãþii F Imobilizãri corporale Stocuri Creanþe clienþi Disponibil Total active Capital social Rezerve Rezultat Furnizori Total capitaluri ºi datorii

120.000 60.000 100.000 20.000 300.000 100.000 20.000 10.000 170.000 300.000

Contul de profit ºi pierdere al societãþii F Venituri totale Cheltuieli totale Rezultat

400.000 390.000 10.000

Pentru simplificare, presupunem cã între societãþile M ºi F nu au existat operaþii reciproce. Sã se aleagã metoda de consolidare utilizatã de grupul M ºi sã se procedeze la aplicarea acesteia.

190

TESTE GRILÃ... Contabilitate – experþi contabili

453. Se cunosc urmãtoarele informaþii privind societatea M, la 31.12.N: Informaþii

Valori contabile

Imobilizãri corporale (1) Creanþe clienþi (2) Dobânzi de încasat (3) Amenzi de plãtit (4) Dobânzi de plãtit (3)

1.500.000 300.000 30.000 33.000 15.000

(1) Baza de impozitare pentru imobilizãrile corporale este 1.410.000 u.m. (2) Creanþele clienþi au o valoare brutã de 324.000 u.m. ºi existã un provizion de depreciere a creanþelor de 24.000 u.m. Provizionul nu este deductibil fiscal. (3) Presupunem cã dobânzile sunt recunoscute fiscal în exerciþiul în care acestea genereazã fluxuri de trezorerie. (4) Amenzile nu sunt deductibile fiscal. Cota de impozit pe profit: 30%. La începutul exerciþiului N, existã un pasiv de impozit amânat de 6.000 u.m. Sã se calculeze ºi sã se contabilizeze impozitul amânat la 31.12.N în conformitate cu IAS 12 „Impozitul pe profit”. 454. Pe 30.12.N, societatea F a achiziþionat o imobilizare corporalã în urmãtoarele condiþii: preþ de cumpãrare 80.000.000 u.m., cheltuieli cu transportul ºi instalarea facturate de furnizor 5.000.000 u.m. Politica grupului din care face parte F este de a include în costul imobilizãrilor corporale cheltuielile estimate a se angaja cu demontarea lor. Valoarea cheltuielilor estimate a se angaja cu demontarea imobilizãrii este de 15.000.000 u.m. Presupunem o cotã de impozit de 25%. Sã se procedeze la retratãrile prealabile consolidãrii. 455. În cursul exerciþiului N, societatea F a capitalizat cheltuieli de cercetare în valoare de 10.000.000 u.m., acestea urmând sã se amortizeze linear, începând cu 1 ianuarie N+1 pe o perioadã de 5 ani. Politica grupului din care face parte F este de a considera cheltuielile de cercetare cheltuieli ale perioadei. Presupunem o cotã de impozit pe profit de 25%. Sã se procedeze la retratãrile prealabile consolidãrii.

TESTE GRILÃ... Contabilitate – experþi contabili

191

456. Societatea F deþine construcþii achiziþionate la un cost de 600 miliarde u.m. ºi amortizate pentru suma de 150 miliarde u.m. Politica grupului din care face parte F este de a evalua clãdirile la o valoare reevaluatã. Valoarea justã a construcþiilor determinatã de experþi la 31.12.N este de 675 miliarde lei. Presupunem o cotã de impozit de 25%. Sã se procedeze la retratãrile prealabile consolidãrii, ºtiind cã se reevalueazã valoarea brutã ºi concomitent se reevalueazã amortizarea cumulatã. 457. Societatea F deþine construcþii achiziþionate la un cost de 600 miliarde u.m. ºi amortizate pentru suma de 150 miliarde u.m. Politica grupului din care face parte F este de a evalua clãdirile la o valoare reevaluatã. Valoarea justã a construcþiilor determinatã de experþi la 31.12.N este de 675 miliarde lei. Presupunem o cotã de impozit de 25%. Sã se procedeze la retratãrile prealabile consolidãrii, ºtiind cã se reevalueazã valoarea netã a imobilizãrilor. 458. Pentru amortizarea unei categorii de utilaje, filiala F utilizeazã metoda de amortizare degresivã, în timp ce politica grupului este de a amortiza aceste bunuri în mod linear. Filiala achiziþionase astfel de utilaje, la 01.01.N, la un cost de achiziþie de 200.000.000 u.m. Conducerea ei estimase o valoare rezidualã nulã ºi o duratã de utilitate de 5 ani (normã de amortizare linearã = 20%, normã de amortizare degresivã = 30%). Presupunem o cotã de impozit de 25%. Sã se procedeze la retratãrile prealabile consolidãrii pentru exerciþiul N. 459. Pentru amortizarea unei categorii de utilaje, filiala F utilizeazã metoda de amortizare degresivã, în timp ce politica grupului este de a amortiza aceste bunuri în mod linear. Filiala achiziþionase astfel de utilaje, la 01.01.N, la un cost de achiziþie de 200.000.000 u.m. Conducerea ei estimase o valoare rezidualã nulã ºi o duratã de utilitate de 5 ani (normã de amortizare linearã = 20%, normã de amortizare degresivã = 30%). Presupunem o cotã de impozit de 25%. Sã se procedeze la retratãrile prealabile consolidãrii pentru exerciþiul N+1, ºtiind cã se realizeazã consolidarea pe bazã de fluxuri.

192

TESTE GRILÃ... Contabilitate – experþi contabili

460. Pentru amortizarea unei categorii de utilaje, filiala F utilizeazã metoda de amortizare degresivã, în timp ce politica grupului este de a amortiza aceste bunuri în mod linear. Filiala achiziþionase astfel de utilaje, la 01.01.N, la un cost de achiziþie de 200.000.000 u.m. Conducerea ei estimase o valoare rezidualã nulã ºi o duratã de utilitate de 5 ani (normã de amortizare linearã = 20%, normã de amortizare degresivã = 30%). Presupunem o cotã de impozit de 25%. Sã se procedeze la retratãrile prealabile consolidãrii pentru exerciþiul N+1, ºtiind cã se realizeazã consolidarea pe bazã de fluxuri. 461. Societatea F deþine un utilaj achiziþionat la începutul exerciþiului N la un cost de 700.000.000 u.m. Durata de utilitate a fost estimatã în momentul achiziþiei la 10.000 ore de funcþionare. În cursul exerciþiului N, utilajul a funcþionat 1.000 de ore. Politica grupului din care face parte F este aceea de a aplica prevederile normei IAS 36 „Deprecierea activelor”. La sfârºitul exerciþiului N, existã indicii cã utilajul s-a depreciat. Managerii estimeazã cã în fiecare dintre urmãtorii 4 ani utilajul va funcþiona câte 2.250 ore. Numãrul de produse realizate va fi de 4 bucãþi pe orã. Fluxurile de trezorerie nete pe care le va obþine întreprinderea din vânzarea unui produs sunt estimate la 15.000 u.m./buc. Rata la care se actualizeazã fluxurile de trezorerie este de 10%. Presupunem cã existã o piaþã activã pe care utilajul poate fi tranzacþionat. Valoarea sa justã ar fi de 610.000.000 u.m., iar cheltuielile determinate de ieºire ar fi de 10.000.000 u.m. Presupunem o cotã de impozit de 25%. Sã se procedeze la retratãrile prealabile consolidãrii. 462. Fie societatea M al cãrei capital este format din 5.900 de acþiuni cu valoarea nominalã de 1.000 u.m. Adunarea generalã decide diminuarea capitalului cu 90.000 u.m. în vederea rambursãrii cãtre asociaþi. Sã se contabilizeze diminuarea capitalului social. 463. Societatea M are capitalul social format din 6.000 de acþiuni cu valoarea nominalã de 1.000 u.m. Adunarea generalã a asociaþilor decide acoperirea unei pierderi de 10.000 u.m. prin anularea a 10 acþiuni. Sã se contabilizeze diminuarea capitalului social.

TESTE GRILÃ... Contabilitate – experþi contabili

193

464. Societatea X aplicã norme contabile internaþionale. La 31.12.N, ea prezintã urmãtoarea situaþie privind activele ºi datoriile: Active ºi datorii Creanþe asupra instituþiilor de credit ºi asupra clientelei (1) Acþiuni ºi alte titluri cu venit variabil (2) Participaþii la alte societãþi (3) Imobilizãri necorporale (4) Terenuri (5) Clãdiri (6) Autoturisme finanþate prin contracte de leasing financiar (7) Alte active (8) Provizioane pentru amenzi datorate autoritãþilor Provizioane pentru diferenþe constatate în plus la inventarierea datoriilor (9) Datorii din contracte de leasing financiar Alte datorii (8)

Valori contabile 2.000.000 250.000 300.000 75.000 500.000 250.000 200.000 180.000 25.000 15.000 220.000 582.500

1) Creanþele au valoarea de 2.050.000 u.m. ºi existã un provizion de depreciere a creanþelor de 50.000 u.m. Provizionul este deductibil fiscal. 2) Postul „Acþiuni ºi alte titluri cu venit variabil” conþine active financiare destinate tranzacþionãrii. Valoarea de achiziþie a titlurilor: 240.000 u.m. Valoarea justã a titlurilor: 250.000 u.m. 3) Participaþiile la alte societãþi reprezintã active financiare destinate a fi pãstrate pânã la scadenþã. Valoarea de achiziþie a titlurilor este de 310.000 u.m. ºi existã un provizion de depreciere de 10.000 u.m., nedeductibil fiscal. 4) Imobilizãrile necorporale au un cost de achiziþie de 100.000 u.m. ºi se amortizeazã începând cu 1 ianuarie N. Din punct de vedere contabil, imobilizãrile necorporale se amortizeazã linear pe o duratã de 4 ani. Din punct de vedere fiscal, amortizarea se calculeazã pe o duratã de 5 ani. 5) Costul de achiziþie al terenului: 375.000 u.m. Terenul a fost reevaluat la sfârºitul anului N la 500.000 u.m. Reevaluarea nu este recunoscutã fiscal. 6) Baza de impozitare este de 225.000 u.m.

194

TESTE GRILÃ... Contabilitate – experþi contabili

7) În conformitate cu IAS 17 „Contracte de leasing”, s-au înregistrat cheltuieli cu dobânzile de 36.668 u.m. ºi cheltuieli cu amortizarea de 50.000 u.m. Redevenþa anualã de 72.000 u.m. a fost plãtitã la sfârºitul exerciþiului N. Din punct de vedere fiscal, contractul este considerat leasing operaþional. 8) Posturile „Alte active” ºi „Alte datorii” nu prezintã diferenþe între contabilitate ºi fiscalitate. 9) Provizioanele pentru diferenþe constatate în plus la inventarierea datoriilor nu sunt deductibile fiscal. Rezultatul contabil înainte de impozitare, în exerciþiul N, este de 214.583 u.m. Presupunem cã în bilanþul de deschidere al exerciþiului N existã un pasiv de impozit amânat de 1.167 u.m. Sã se calculeze ºi sã se contabilizeze impozitul amânat la 31.12.N, în condiþiile utilizãrii unei cote de impozit de 16%. 465. Societatea X aplicã norme contabile internaþionale. La 31.12.N, ea prezintã urmãtoarea situaþie privind activele ºi datoriile: Active ºi datorii Creanþe asupra instituþiilor de credit ºi asupra clientelei (1) Acþiuni ºi alte titluri cu venit variabil (2) Participaþii la alte societãþi (3) Imobilizãri necorporale (4) Terenuri (5) Clãdiri (6) Autoturisme finanþate prin contracte de leasing financiar (7) Alte active (8) Provizioane pentru amenzi datorate autoritãþilor Provizioane pentru diferenþe constatate în plus la inventarierea datoriilor (9) Datorii din contracte de leasing financiar Alte datorii (8)

Valori contabile 2.000.000 250.000 300.000 75.000 500.000 250.000 200.000 180.000 25.000 15.000 220.000 582.500

1) Creanþele au valoarea de 2.050.000 u.m. ºi existã un provizion de depreciere a creanþelor de 50.000 u.m. Provizionul este deductibil fiscal.

TESTE GRILÃ... Contabilitate – experþi contabili

195

2) Postul „Acþiuni ºi alte titluri cu venit variabil” conþine active financiare destinate tranzacþionãrii. Valoarea de achiziþie a titlurilor: 240.000 u.m. Valoarea justã a titlurilor: 250.000 u.m. 3) Participaþiile la alte societãþi reprezintã active financiare destinate a fi pãstrate pânã la scadenþã. Valoarea de achiziþie a titlurilor este de 310.000 u.m. ºi existã un provizion de depreciere de 10.000 u.m. nedeductibil fiscal. 4) Imobilizãrile necorporale au un cost de achiziþie de 100.000 u.m. ºi se amortizeazã începând cu 1 ianuarie N. Din punct de vedere contabil, imobilizãrile necorporale se amortizeazã linear pe o duratã de 4 ani. Din punct de vedere fiscal, amortizarea se calculeazã pe o duratã de 5 ani. 5) Costul de achiziþie al terenului: 375.000 u.m. Terenul a fost reevaluat la sfârºitul anului N. Reevaluarea nu este recunoscutã fiscal. 6) Baza de impozitare este de 225.000 u.m. Amortizarea contabilã a exerciþiului N este de 30.000 u.m., iar amortizarea fiscalã, de 25.000 u.m. 7) În conformitate cu IAS 17 „Contracte de leasing”, s-au înregistrat cheltuieli cu dobânzile de 36.668 u.m. ºi cheltuieli cu amortizarea de 50.000 u.m. Redevenþa anualã de 72.000 u.m. a fost plãtitã la sfârºitul exerciþiului N. Din punct de vedere fiscal, contractul este considerat leasing operaþional. 8) Posturile „Alte active” ºi „Alte datorii” nu prezintã diferenþe între contabilitate ºi fiscalitate. 9) Provizioanele pentru diferenþe constatate în plus la inventarierea datoriilor nu sunt deductibile fiscal. Rezultatul contabil înainte de impozitare, în exerciþiul N, este de 214.583 u.m. Sã se calculeze ºi sã se contabilizeze impozitul curent exigibil la 31.12.N în condiþiile utilizãrii unei cote de impozit de 16%. 466. Între o societate ALFA (locator) ºi societatea BETA (locatar) se încheie un contract cu urmãtoarele caracteristici: – – –

data semnãrii contractului: 30 iunie exerciþiul N; durata contractului: 4 ani; obiectul contractului: un mijloc de transport;

TESTE GRILÃ... Contabilitate – experþi contabili

196

– – –

valoarea justã a mijlocului de transport: 27.510.000 u.m.; vãrsãmântul iniþial: 6.000.000 u.m.; sunt prevãzute 16 redevenþe trimestriale de 1.500.000 u.m. fiecare, achitabile în ultima zi a trimestrului; – opþiunea de cumpãrare se exercitã la sfârºitul celui de-al patrulea an, iar preþul de vânzare-cumpãrare aferent opþiunii este de 1.000.000 u.m.; – valoarea rezidualã a bunului este de 3.000.000 u.m.; – valoarea negarantatã: 3.000.000 – 1.000.000 = 2.000.000 u.m. Presupunem cã locatarul a estimat o duratã de utilitate pentru bunul primit în locaþie-finanþare de 6 ani. Rata implicitã este de 2,55%. Sã se prezinte calculele ºi înregistrãrile din contabilitatea locatarului în anul N în conformitate cu IAS 17 „Contracte de leasing”, precum ºi algoritmul de determinare a ratei implicite de 2,55%. 467. Între o societate ALFA (locator) ºi societatea BETA (locatar) se încheie un contract cu urmãtoarele caracteristici: – – – – – –

data semnãrii contractului: 30 iunie exerciþiul N; durata contractului: 4 ani; obiectul contractului: un mijloc de transport; valoarea justã a mijlocului de transport: 27.510.000 u.m.; vãrsãmântul iniþial: 6.000.000 u.m.; sunt prevãzute 16 redevenþe trimestriale de 1.500.000 u.m. fiecare, achitabile în ultima zi a trimestrului; – opþiunea de cumpãrare se exercitã la sfârºitul celui de-al patrulea an, iar preþul de vânzare-cumpãrare aferent opþiunii este de 1.000.000 u.m.; – valoarea rezidualã a bunului este de 3.000.000 u.m.; – valoarea negarantatã: 3.000.000 – 1.000.000 = 2.000.000 u.m. Presupunem cã locatarul a estimat o duratã de utilitate pentru bunul primit în locaþie-finanþare de 6 ani. Rata implicitã este de 1,7%. Sã se prezinte calculele ºi înregistrãrile din contabilitatea locatorului în anul N în conformitate cu IAS 17 (revizuit) „Contracte de leasing”, precum ºi algoritmul de determinare a ratei implicite de 1,7%.

TESTE GRILÃ... Contabilitate – experþi contabili

197

468. La 1 octombrie N, s-a emis un împrumut obligatar cu urmãtoarele caracteristici: – numãrul de obligaþiuni: 4.000; – valoarea nominalã a unei obligaþiuni: 1.000 u.m.; – preþul de emisiune: 990 u.m.; – preþul de rambursare: 1.020 u.m.; – rata dobânzii: 10%; dobânda se plãteºte la sfârºitul fiecãrui an de împrumut; – durata împrumutului: 6 ani; – prima de rambursare se amortizeazã linear pe durata împrumutului; – împrumutul se ramburseazã la sfârºitul perioadei de împrumut. Sã se prezinte înregistrãrile contabile generate de lansarea împrumutului în perioada 1 octombrie N – 30 septembrie N+1. 469. Societatea X a contractat un împrumut bancar în urmãtoarele condiþii: – valoarea împrumutului 100.000 u.m.; – rata împrumutului: 12% (ratã anualã); – durata împrumutului: o lunã. Sã se prezinte înregistrãrile contabile generate de împrumut. 470. Presupunem cã, la sfârºitul lunii aprilie N, societatea prezintã urmãtoarea situaþie privind taxa pe valoarea adãugatã: TVA deductibilã 9.500 u.m., TVA colectatã 7.600 u.m. Sã se regularizeze TVA. 471. Societatea Alfa îºi desfãºoarã activitatea într-o economie hiperinflaþionistã. Managerii acesteia decid aplicarea normei IAS 29 „Raportarea financiarã în economiile hiperinflaþioniste” pentru prima datã la închiderea exerciþiului N. Situaþiile financiare ale societãþii la închiderea exerciþiului N, întocmite în costuri istorice, cuprind, printre altele, urmãtoarele elemente: – terenuri: 400.000 u.m.; terenurile au fost achiziþionate pe 1 decembrie N-2 ºi au fost reevaluate la 31.12.N-1; – stocuri de mãrfuri: 80.000 u.m.; mãrfurile au fost achiziþionate pe 30 noiembrie N;

TESTE GRILÃ... Contabilitate – experþi contabili

198

– – –

creanþe clienþi: 150.000 u.m.; creanþele provin dintr-o vânzare realizatã pe 1 septembrie N; venituri din vânzarea mãrfurilor: 400.000 u.m.; cheltuieli cu mãrfuri: 300.000 u.m.

Sã se corecteze elementele prezentate anterior, la 31.12.N, ºtiind cã indicele general al preþurilor a evoluat astfel: 01.12.N-2

31.12.N-1

30.09.N

30.11.N

31.12.N

100

150

170

180

200

472. La 25 noiembrie N, societatea X vinde produse unui client extern la un preþ de 10.000 euro. Contravaloarea produselor vândute urmeazã a fi încasatã pe 25 februarie N+1. În exerciþiul N, cursul de schimb al monedei europene a evoluat astfel: – la 25 noiembrie N, 1 euro = 3 lei; – la 31 decembrie N, 1 euro = 3,2 lei. Presupunem cã diferenþele de curs valutar nerealizate nu sunt recunoscute din punct de vedere fiscal. Cota de impozit pe profit este de 16%. Sã se calculeze impozitul amânat aferent creanþelor clienþi la 31.12.N. 473. O întreprindere româneascã a cumpãrat de la un furnizor american, la 25 octombrie N, mãrfuri în valoare de 50.000 $. Decontarea contravalorii mãrfurilor a fost efectuatã la 25 ianuarie N+1. Întreprinderea îºi închide conturile sale la 31 decembrie N. Cursul monedei americane a suportat urmãtoarea evoluþie: – la 25 octombrie N: 3 lei; – la 31 decembrie N: 2,9 lei; – la 25 ianuarie N+1: 3,2 lei. Sã se prezinte înregistrãrile în contabilitatea societãþii româneºti. 474. La 1 septembrie N, societatea româneascã M a acordat un împrumut de 2.000.000 franci filialei sale elveþiene F. Acest împrumut are, de fapt, caracterul unei finanþãri permanente. Cursul monedei elveþiene a suportat urmãtoarea evoluþie: – –

la 1 septembrie N: 3 lei/franc; la 31 decembrie N: 3,1 lei/franc.

TESTE GRILÃ... Contabilitate – experþi contabili

199

Sã se prezinte înregistrãrile în contabilitatea societãþii M la 1 septembrie ºi la 31 decembrie N. 475. La 3 ianuarie N, societatea X a achiziþionat acþiuni ale unei societãþi strãine A. Prin achiziþia acestor titluri, societatea X a dobândit 25% din capitalul societãþii A. Capitalul societãþii A este format din acþiuni ordinare. Valoarea de achiziþie a titlurilor A: 160.000 lei. La 31.12.N, titlurile de participare A au o valoare de 250.000 lei: valoarea de achiziþie 160.000 lei, partea ce revine societãþii X în rezultatul societãþii A din anul N 60.000 lei, diferenþe de curs valutar 30.000 lei. Sã se contabilizeze achiziþia ºi punerea în echivalenþã a titlurilor A ºi impozitul amânat aferent. 476. La 25 decembrie N, o societate ALFA din România livreazã unei societãþi BETA din Germania mobilier în valoare de 40.000 euro. Conform contractului, se încaseazã imediat 50% din valoarea bunurilor, iar restul în douã tranºe anuale egale pe 25 decembrie. Rata dobânzii prevãzutã în contract este de 10%. Evoluþia cursului euro a fost urmãtoarea: Data 25 31 25 31 25

decembrie decembrie decembrie decembrie decembrie

N N N+1 N+1 N+2

Curs de schimb euro/leu 3,5 3,6 3,7 3,75 3,8

Sã se prezinte înregistrãrile generate de acest contract în contabilitatea societãþii ALFA. 477. La 15 noiembrie N, societatea X din România importã în condiþii de livrare FOB un utilaj de la furnizorul M din Germania în valoare de 50.000 euro. Transportul ºi asigurarea pe parcurs extern sunt efectuate ºi facturate de societatea germanã L ºi au fost în valoare de 8.000 euro ºi respectiv 2.000 euro. De asemenea, s-au efectuat cheltuieli cu transportul pe parcurs intern, cu manipularea ºi punerea în funcþiune a utilajului în valoare de 2.000 lei, care au fost facturate de furnizorul intern B. Managerii estimeazã cã durata de utilizare a utilajului va fi de 10 ani ºi cã la expirarea acestei perioade vor fi efectuate cheltuieli cu demontarea

200

TESTE GRILÃ... Contabilitate – experþi contabili

utilajului ºi refacerea amplasamentului în valoare de 1.000 lei. Decontarea datoriilor faþã de furnizorii externi se efectueazã astfel: pe 25 decembrie N, datoria faþã de M ºi pe 5 ianuarie N+1 datoria faþã de L. Cursul de schimb a evoluat astfel: Data 15 noiembrie N 25 decembrie N 31 decembrie N 5 ianuarie N+1

Curs de schimb euro/leu 3,5 3,65 3,7 3,6

Sã se prezinte înregistrãrile în contabilitatea societãþii X aferente perioadei 15 noiembrie N – 5 ianuarie N+1. 478. Se constituie o societate pe acþiuni cu un capital subscris de 10.000 USD. Cursul valutar la data subscrierii este de 3,1 lei/USD. Aportul adus de acþionari în contul capitalului subscris este reprezentat de un utilaj evaluat la 4.000 USD ºi de numerar depus la bancã în sumã de 6.000 USD. Cursul valutar la data recepþiei mijlocului fix adus ca aport în naturã este de 3,2 lei/USD, iar cel de la data vãrsãrii numerarului în valutã în contul bancar al societãþii este de 3,05 lei/USD. Înregistraþi în contabilitate operaþiunile. 479. O societate comercialã hotãrãºte majorarea capitalului social cu 10.000 lei prin compensarea unei datorii faþã de un furnizor. Înregistraþi în contabilitate operaþiunile. 480. Se dau urmãtoarele date: societatea A are un capital social, vãrsat în totalitate, divizat în 10.000 de acþiuni cu valoarea nominalã de 1 leu. Se hotãrãºte majorarea capitalului social printr-un aport reprezentat de un utilaj evaluat la 1.400 lei. Suma capitalurilor proprii este de 14.000 lei, fiind reprezentate, pe lângã capitalul social, de rezervele constituite de societate în sumã de 4.000 lei. Totodatã, societatea a plãtit în numerar suma de 20 lei reprezentând cheltuieli pentru emisiunea noilor acþiuni. Din primele de aport încasate se acoperã cheltuielile cu emisiunea noilor acþiuni, iar din suma ce a rãmas, 60% se încorporeazã ulterior la alte rezerve, iar restul se încorporeazã în capitalul social. Înregistraþi în contabilitate operaþiunile.

TESTE GRILÃ... Contabilitate – experþi contabili

201

481. Se majoreazã capitalul social prin conversia unor obligaþiuni în valoare totalã de 7.000 lei în acþiuni. În schimbul acestor obligaþiuni, societatea emite 5.000 de acþiuni, valoarea nominalã a unei acþiuni fiind de 1 leu, iar valoarea de emisiune, de 1,4 lei. Înregistraþi în contabilitate operaþiunile. 482. Din contabilitatea unei societãþi comerciale se extrag urmãtoarele date existente la sfârºitul anului: – – – –

capital social: 3.000 lei; rezerve legale: 200 lei; venituri obþinute: 4.000 lei; cheltuieli efectuate: 2.000 lei, din care 800 lei reprezintã cheltuieli cu impozitul pe profit pânã în luna noiembrie, inclusiv.

Sã se întocmeascã formula contabilã de înregistrare a repartizãrii la rezerve legale a unei pãrþi din profitul unitãþii. 483. Sã se înregistreze în contabilitate repartizarea profilului net pe urmãtoarele destinaþii: a) b) c) d) e)

dividende de platã: 1.200 lei; creºterea capitalului social: 500 lei; participarea salariaþilor la profit: 1.500 lei; rezerve statutare: 100 lei; vãrsãminte la buget ale regiei autonome: 800 lei.

484. O societate comercialã urmeazã sã primeascã în contul bancar o subvenþie de 3.000 lei pentru procurarea unui utilaj. Dupã achiziþionarea utilajului în valoare de 5.000 lei, TVA 19%, se achitã factura prin bancã. Durata de utilizare a utilajului este de 5 ani. Sã se înregistreze în contabilitate aceste operaþii, inclusiv amortizarea lunarã a utilajului ºi trecerea la venituri a unei pãrþi din subvenþie. 485. Societatea comercialã Alfa SA obþine dreptul de a primi o subvenþie pentru investiþii în valoare de 3.000 lei. Ulterior se primeºte prin virament bancar subvenþia respectivã. Din aceastã subvenþie se finanþeazã, parþial, procurarea unui utilaj în valoare de 10.000 lei, TVA 19%; durata normalã de funcþionare a utilajului este de 5 ani, amortizabil prin metoda linearã.

TESTE GRILÃ... Contabilitate – experþi contabili

202

Dupã primul an de utilizare, mijlocul fix respectiv este vândut la preþul de 9.000 lei, TVA 19%. În aceste condiþii se restituie prin bancã subvenþia rãmasã. Plata furnizorului se face prin virament bancar. Sã se înregistreze în contabilitate aceste operaþiuni, inclusiv anul ºi trecerea la venituri a subvenþiei pentru investiþii. 486. O societate comercialã livreazã în cursul anului produse finite la un preþ de vânzare de 5.000 lei, TVA 19%, costul de producþie efectiv al acestor produse fiind de 2.000 lei. Pentru aceste produse societatea acordã garanþii de l an. În exerciþiul financiar precedent, cheltuielile cu remedierile produselor aflate în garanþie au fost în sumã de 400 lei, iar veniturile obþinute din vânzarea produselor cu termen de garanþie au fost în valoare de 10.000 lei. În exerciþiul curent s-au efectuat cheltuieli cu remedierea produselor aflate în garanþie în sumã de 500 lei, TVA 19%, sumã datoratã unui prestator de servicii. Calculul nivelului provizioanelor pentru garanþii acordate clienþilor în exerciþiul curent se realizeazã folosind urmãtoarea relaþie: venituri x cota de cheltuieli cu remedierile din exerciþiul precedent. – cota medie de cheltuieli cu remedierile (K) este egalã cu raportul dintre cheltuielile cu remedierile din exerciþiul precedent ºi veniturile obþinute pentru produsele cu garanþie în exerciþiul anterior: (%) K = 400/10.000 = 4%; –

nivelul provizioanelor ce se constituie în exerciþiul curent (N): N = 5.000 x 4% = 200 lei.

Sã se înregistreze în contabilitate operaþiile. 487. O societate comercialã emite 10.000 de obligaþiuni cu valoarea nominalã de 10 lei. Dobânda anualã este de 50%. La scadenþã – dupã un an – obligaþiunile se convertesc în acþiuni, în condiþiile în care valoarea de emisiune a acþiunilor este de 90.000 lei ºi valoarea nominalã totalã a acþiunilor emise este de 85.000 lei. Toate decontãrile se fac în numerar. Sã se înregistreze în contabilitate operaþiile. 488. O societate comercialã emite 10.000 de obligaþiuni care se vând la valoarea nominalã de 1 leu/bucatã. Dobânda anualã este de 45%. Dupã un an ºi jumãtate obligaþiunile se rãscumpãrã la valoarea nominalã, iar apoi se anuleazã. Se înregistreazã ºi plata dobânzii care se face în al doilea an.

TESTE GRILÃ... Contabilitate – experþi contabili

203

Atât vânzarea, cât ºi cumpãrarea obligaþiunilor, precum ºi plata dobânzii se realizeazã cu numerar în al doilea an. Sã se înregistreze în contabilitate operaþiile. 489. O societate comercialã emite un pachet de 1.000 obligaþiuni cu valoarea nominalã de 25 lei, care se vând prin bancã la preþul de 20 lei/bucatã. Obligaþiunile se rãscumpãrã în numerar dupã 2 ani, apoi se anuleazã. Primele de rambursare se amortizeazã în douã tranºe anuale egale. Sã se înregistreze în contabilitate operaþiile. 490. O societate comercialã primeºte în contul de disponibil un credit bancar în sumã de 10.000 lei. Rambursarea împrumutului se face începând cu luna a X-a de la contractare ºi pânã în luna a XIV-a, în tranºe egale. Dobânda anualã este de 40% ºi se plãteºte concomitent cu plata celor 5 tranºe prin care se asigurã rambursarea împrumutului. Dobânda se înregistreazã lunar. Sã se înregistreze în contabilitate operaþiile. 491. O societate comercialã primeºte un credit bancar în devize pe 2 ani în valoare de 1.000 USD la cursul de 3 lei/USD, care se restituie în douã tranºe egale la sfârºitul fiecãrui an. Dobânda anualã este de 10% ºi se achitã la sfârºitul fiecãrui an. La sfârºitul primului an cursul este de 3,1 lei/USD, iar la sfârºitul anului doi cursul este de 2,8 lei/USD. Sã se înregistreze în contabilitate operaþiile. 492. O filialã primeºte de la societatea-mamã un împrumut pe 2 ani de 8.000 lei, care se restituie în douã tranºe anuale egale. Dobânda anualã este de 10% ºi se plãteºte la sfârºitul anului. Sã se înregistreze aceste operaþii în contabilitate (la filialã). 493. O unitate economicã preconizeazã efectuarea, peste 2 ani, de reparaþii capitale în sumã de 100.000 lei. În acest scop constituie în fiecare din urmãtorii 2 ani un provizion pentru cheltuieli de repartizat pe mai multe exerciþii de 60.000 lei. Reparaþiile se executã în al doilea an, factura emisã de executant fiind de 120.000 lei, TVA 19%, care se achitã cu ordin de platã. Sã se înregistreze în contabilitate operaþiile.

TESTE GRILÃ... Contabilitate – experþi contabili

204

494. Se achiziþioneazã un program informatic la preþul de 10.000 lei, TVA 19%, care se achitã prin virament bancar. Amortizarea programului informatic, potrivit deciziei Consiliului de Administraþie, se face în 3 ani. Dupã 3 ani este scos din evidenþã. Sã se înregistreze în contabilitate aceste operaþiuni, inclusiv amortizarea lunarã a programului. 495. O societate comercialã hotãrãºte sã-ºi modernizeze tehnologia de fabricaþie a unui produs. Unitatea achitã în numerar un avans de 5.000 lei unui institut de proiectare care va realiza lucrãrile de dezvoltare. Dupã finalizarea lucrãrilor, institutul factureazã documentaþia la valoarea de 20.000 lei, TVA 19%, acestea urmând sã fie recepþionate. Decontarea facturii se face prin bancã, þinându-se seama de avansul achitat. Cheltuielile de dezvoltare se amortizeazã în 20 de luni. Sã se înregistreze în contabilitate aceste operaþiuni, inclusiv amortizarea lunarã a cheltuielilor de dezvoltare ºi scoaterea din evidenþã a cheltuielilor amortizate. 496. Se achiziþioneazã un teren cu preþul de 50.000 lei, TVA 19%, care se achitã cu ordin de platã. Pe acest teren se efectueazã apoi lucrãri de desecare de o firmã specializatã. Lucrãrile de amenajare sunt facturate la suma de 20.000 lei, TVA 19%, iar apoi se face recepþia finalã. Investiþia se amortizeazã într-o perioadã de 4 ani. Dupã 3 ani se vinde terenul împreunã cu amenajãrile aferente pentru suma de 80.000 lei, TVA 19%. Sã se înregistreze în contabilitate operaþiile. 497. O societate comercialã a achiziþionat un utilaj în valoare de 40.000 lei, TVA 19%. Durata normalã de funcþionare este de 5 ani, iar regimul de amortizare folosit este cel accelerat. Dupã un an de la punerea în funcþiune, utilajul respectiv este supus primei reevaluãri, coeficientul de actualizare folosit fiind de 1,6. Sã se înregistreze în contabilitate: – – –

achiziþia utilajului; plata contravalorii acestuia prin ordin de platã; amortizarea lunarã în primul an al duratei normale de funcþionare;

TESTE GRILÃ... Contabilitate – experþi contabili

– – –

205

diferenþele din reevaluare aferente utilajului; diferenþa dintre amortizarea actualizatã ºi cea calculatã; amortismentul lunar în anii urmãtori reevaluãrii.

498. Se achiziþioneazã un utilaj în valoare de 60.000 lei, TVA 19%, care se achitã prin virament bancar. Durata normalã de funcþionare este de 10 ani, iar regimul de amortizare folosit este cel linear. La sfârºitul primului an de funcþionare valoarea de inventar a utilajului este de 50.000 lei. La începutul anului urmãtor, utilajul respectiv se vinde la preþul de 45.000 lei, TVA 19%, amortizarea cumulatã fiind de 6.500 lei. Sã se înregistreze în contabilitate operaþiile, inclusiv amortizarea lunarã a utilajului. 499. O societate realizeazã prin efort propriu o construcþie ale cãrei lucrãri au început la 01.01.2005. În scopul realizãrii construcþiei societatea contracteazã la data de 01.04.2001 un credit bancar pe termen de 4 ani în valoare de 100.000 lei, cu o dobândã de 40% pe an. Creditul se restituie în 4 rate anuale egale împreunã cu dobânzile aferente. Pânã la utilizarea efectivã a sumelor împrumutate, acestea au fost plasate pe piaþa de capital, generând venituri financiare încasate astfel: – în 2005: 10.000 lei; – în 2006: 12.000 lei; – în 2007: 12.500 lei. Lucrarea are o valoare totalã de 300.000 lei. Consumurile înregistrate sunt urmãtoarele: – în 2005: 80.000 lei; – în 2006: 120.000 lei; – în 2007: 100.000 lei. Durata de utilizare a construcþiei este de 20 ani. Valoarea rezidualã a construcþiei este nulã. Se utilizeazã regimul de amortizare linear. Lucrarea se finalizeazã la 31.12.2009. Sã se facã înregistrãrile contabile aferente anului 2007 în conformitate cu tratamentul de bazã prevãzut de IAS 23 „Costurile îndatorãrii”.

206

TESTE GRILÃ... Contabilitate – experþi contabili

500. O societate realizeazã prin efort propriu o construcþie ale cãrei lucrãri au început la 01.01.2007. În scopul realizãrii construcþiei societatea contracteazã la data de 01.04.2001 un credit bancar pe termen de 4 ani în valoare de 1.000.000.000 lei cu o dobândã de 40% pe an. Creditul se restituie în 4 rate anuale egale împreunã cu dobânzile aferente. Pânã la utilizarea efectivã a sumelor împrumutate, acestea au fost plasate pe piaþa de capital, generând venituri financiare încasate astfel: – în 2005: 100.000.000 lei; – în 2006: 120.000.000 lei; – în 2007: 125.000.000 lei. Lucrarea are o valoare totalã de 3.000.000.000 lei. Consumurile înregistrate sunt urmãtoarele: – în 2005: 800.000.000 lei; – în 2006: 1.200.000.000 lei; – în 2007: 1.000.000.000 lei. Durata de utilizare a construcþiei este de 20 ani. Valoarea rezidualã a construcþiei este nulã. Se utilizeazã regimul de amortizare linear. Lucrarea se finalizeazã la 31.12.2007. Sã se facã înregistrãrile contabile aferente anului 2006 în conformitate cu tratamentul de bazã prevãzut de IAS 23 „Costurile îndatorãrii”. 501. O societate realizeazã prin efort propriu o construcþie ale cãrei lucrãri au început la 01.01.2005. În scopul realizãrii construcþiei societatea contracteazã la data de 01.04.2001 un credit bancar pe termen de 4 ani în valoare de 1.000.000.000 lei cu o dobândã de 40% pe an. Creditul se restituie în 4 rate anuale egale împreunã cu dobânzile aferente. Pânã la utilizarea efectivã a sumelor împrumutate acestea au fost plasate pe piaþa de capital, generând venituri financiare încasate astfel: – în 2005: 100.000.000 lei; – în 2006: 120.000.000 lei; – în 2007: 125.000.000 lei. Lucrarea are o valoare totalã de 3.000.000.000 lei. Consumurile înregistrate sunt urmãtoarele: – în 2005: 800.000.000 lei;

TESTE GRILÃ... Contabilitate – experþi contabili

207

– în 2006: 1.200.000.000 lei; – în 2007: 1.000.000.000 lei. Durata de utilizare a construcþiei este de 20 ani. În perioada 01.01.2006 – 31.06.2006 lucrarea este întreruptã din motive tehnice. Valoarea rezidualã a construcþiei este nulã. Se utilizeazã regimul de amortizare linear. Lucrarea se finalizeazã la 31.12.2007. Sã se facã înregistrãrile contabile aferente anului 2005 în conformitate cu tratamentul alternativ prevãzut de IAS 23 „Costurile îndatorãrii”. 502. O societate realizeazã prin efort propriu o construcþie ale cãrei lucrãri au început la 01.01.2005. În scopul realizãrii construcþiei societatea contracteazã la data de 01.04.2001 un credit bancar pe termen de 4 ani în valoare de 1.000.000.000 lei cu o dobândã de 40% pe an. Creditul se restituie în 4 rate anuale egale împreunã cu dobânzile aferente. Pânã la utilizarea efectivã a sumelor împrumutate, acestea au fost plasate pe piaþa de capital, generând venituri financiare încasate astfel: – în 2005: 100.000.000 lei; – în 2006: 120.000.000 lei; – în 2007: 125.000.000 lei. Lucrarea are o valoare totalã de 3.000.000.000 lei. Consumurile înregistrate sunt urmãtoarele: – în 2005: 800.000.000 lei; – în 2006: 1.200.000.000 lei; – în 2007: 1.000.000.000 lei. Durata de utilizare a construcþiei este de 20 ani. În perioada 01.01.2006 – 31.06.2006 lucrarea este întreruptã din motive tehnice. Valoarea rezidualã a construcþiei este nulã. Se utilizeazã regimul de amortizare linear. Lucrarea se finalizeazã la 31.12.2007. Sã se facã înregistrãrile contabile aferente anului 2006 în conformitate cu tratamentul alternativ prevãzut de IAS 23 „Costurile îndatorãrii”.

208

TESTE GRILÃ... Contabilitate – experþi contabili

503. O unitate încheie un contract cu un antreprenor pentru construirea unui depozit. La sfârºitul primei luni, constructorul factureazã lucrãrile de investiþii la valoarea de 6.000 lei, TVA 19%. În a doua lunã se finalizeazã lucrãrile de investiþii ºi se factureazã restul lucrãrilor în valoare de 4.000 lei, TVA 19%. Achitarea facturilor se face cu ordin de platã. Durata de utilizare a depozitului este de 25 ani. Dupã amortizarea integralã, depozitul se vinde cu preþul de 3.000 lei, TVA 19%, factura încasându-se cu ordin de platã. Sã se înregistreze în contabilitate aceste operaþii. 504. Se reevalueazã pentru prima datã o clãdire care are valoarea contabilã de 3.000 lei, iar valoarea justã de 5.500 lei. Amortizarea cumulatã a clãdirii la data reevaluãrii este de 1.000 lei. Sã se înregistreze în contabilitate aceste operaþii, dacã se utilizeazã procedeul reevaluãrii valorii rãmase. 505. La 30.06.N a fost achiziþionat un mijloc de transport care a avut un cost de achiziþie fãrã TVA de 10.000 lei, TVA 19%. Acest mijloc de transport este supus unui regim de amortizare linear, în funcþie de o duratã normalã de utilizare de 5 ani. La 31.12.N+1 acest mijloc de transport a fost reevaluat la 10.500 lei. Sã se facã înregistrãrile contabile pentru: 1) achiziþionarea mijlocului de transport ºi amortizarea pentru anul N; 2) amortizarea pentru anul N+1 ºi reevaluarea pentru anul N+1 prin metoda reevaluãrii valorii rãmase. 506. La 30.06.N a fost achiziþionat un mijloc de transport care a avut un cost de achiziþie fãrã TVA de 10.000 lei, TVA 19%. Acest mijloc de transport este supus unui regim de amortizare linear, în funcþie de o duratã normalã de utilizare de 5 ani. La 31.12.N+1 acest mijloc de transport a fost reevaluat la valoarea justã de 10.500 lei. Sã se facã înregistrãrile contabile pentru: 1) achiziþia mijlocului de transport ºi amortizarea anului N; 2) amortizarea anului N+1 ºi reevaluarea, dacã se utilizeazã metoda reevaluãrii valorii brute ºi a amortizãrii cumulate.

TESTE GRILÃ... Contabilitate – experþi contabili

209

507. O unitate de exploatare minierã, care aplicã IAS, achiziþioneazã o bandã transportoare în valoare de 4.900 lei, estimând cheltuieli cu demontarea benzii de 500 lei. Durata de viaþã a benzii transportoare este de 9 ani. Valoarea actualizatã a cheltuielilor de demontare este de 212 lei. Cum se înregistreazã aceastã situaþie în contabilitate? 508. Se achiziþioneazã, la începutul exerciþiului N, o sondã de exploatare petrolierã de cãtre o entitate care aplicã IAS, pentru 300.000 lei, estimându-se cã la terminarea extracþiei se vor efectua cheltuieli cu demontarea ºi refacerea solului în sumã de 6.053 lei. Valoarea actualizatã a cheltuielilor de demontare este de 33.898 lei (rata 10%). Durata de viaþã utilã a sondei este de 6 ani, iar cu ocazia scoaterii din funcþiune s-au fãcut cheltuieli, printr-o unitate specializatã pentru demontare ºi refacerea solului, pentru suma de 50.000 lei, TVA 19%, ºi cu drepturile salariale ale personalului propriu de 20.000 lei. Care este filiera de înregistrãri contabile? 509. Sã se calculeze amortismentul anual prin aplicarea regimului accelerat pentru un autoturism achiziþionat la 18 iulie 2005 cu preþul de 6.000 lei. Data punerii în funcþiune este 21 iulie 2005, iar durata normalã de funcþionare este de 5 ani. 510. Sã se calculeze amortismentul anual prin aplicarea regimului degresiv (AD1) pentru un autoturism achiziþionat în 18 iulie 2005 cu preþul de 6.000 lei. Data punerii în funcþiune este 21 iulie 2005, iar durata normalã de funcþionare este de 5 ani. 511. Societatea-mamã acordã un împrumut pe doi ani de 8.000 lei unei filiale, care se restituie în douã tranºe anuale egale. Dobânda anualã este de 10% ºi se încaseazã la sfârºitul fiecãrui an. Sã se înregistreze aceste operaþii în contabilitatea societãþii-mamã. 512. Se achiziþioneazã o maºinã de ºlefuit cu preþul de cumpãrare (de facturare) de 10.000 lei, TVA 19%. Cheltuielile de transport facturate de cãrãuº sunt de 500 lei, TVA 19%. Ambele facturi se achitã ulterior cu ordin de platã. Durata de utilizare a maºinii este de 10 ani. Regimul de amortizare este linear. Dupã 8 ani de utilizare, maºina se vinde cu preþul de 4.000 lei, TVA 19%, factura încasându-se ulterior prin bancã.

TESTE GRILÃ... Contabilitate – experþi contabili

210

Sã se înregistreze în contabilitate aceste operaþii, inclusiv amortizarea lunarã ºi scoaterea din evidenþã a maºinii vândute. 513. Se primeºte cu titlu gratuit un mijloc de transport a cãrui valoare de înregistrare este de 8.000 lei, amortizabil în 4 ani prin regimul linear. Dupã doi ani de folosire mijlocul de transport respectiv se caseazã. Valoarea neamortizatã se trece integral asupra cheltuielilor. Înregistraþi în contabilitate operaþiile. 514. Se hotãrãºte modernizarea unei maºini pentru fabricarea hârtiei care are valoarea contabilã de 12.000 lei. În acest scop, se cumpãrã componente de 3.000 lei, TVA 19%, care se încorporeazã în echipamentul supus modernizãrii. Durata normalã de utilizare a maºinii este de 10 ani, iar durata rãmasã, de 4 ani. Amortizarea investiþiei se face pe durata rãmasã. Sã se efectueze înregistrarea în contabilitate a urmãtoarelor operaþii: – – – –

cumpãrarea accesoriilor; achitarea facturii cu ordin de platã; încorporarea accesoriilor; amortizarea anualã a maºinii pe durata rãmasã dupã efectuarea modernizãrii.

515. O societate comercialã acordã unei filiale din cadrul grupului un împrumut de 10.000 lei pe o duratã de 2 ani cu o dobândã preferenþialã de 30% pe an. Împrumutul se restituie în douã tranºe egale la sfârºitul fiecãrui an, când se încaseazã ºi dobânzile anuale. Ulterior filiala a intrat în stare de faliment ºi, ca urmare, nu s-au mai încasat rata din anul al doilea ºi dobânda aferentã, care se trec la pierderi. Decontãrile se fac prin bancã. Înregistraþi în contabilitate operaþiile. 516. O societate comercialã acordã la l ianuarie 2007 unei alte întreprinderi un împrumut pe termen de 2 ani în valoare de 1.000 USD, la cursul de 3,1 lei/USD. Dobânda este de 20%, calculatã anual, ºi nu se capitalizeazã. La sfârºitul primului an, cursul dolarului (în funcþie de care se calculeazã ºi dobânda) este de 3,2 lei/USD. Dobânda se încaseazã la

TESTE GRILÃ... Contabilitate – experþi contabili

211

începutul anului urmãtor, când cursul valutar este de 3,15 lei/USD. La sfârºitul celui de-al doilea an, când se restituie împrumutul, cursul valutar este de 3,3 lei/USD. Dobânda aferentã celui de-al doilea an se înregistreazã ºi se încaseazã tot la acelaºi curs de 3,3 lei/USD. Înregistraþi în contabilitate operaþiile. 517. Societatea X aduce ca aport în naturã la capitalul societãþii Y un mijloc de transport a cãrui valoare de înregistrare în contabilitate este de 10.000 lei, iar amortizarea cumulatã este de 2.000 lei. În schimbul acestui mijloc de transport societatea Y emite 8.000 acþiuni cu valoarea nominalã de 1 leu/acþiune. Valoarea de emisiune este egalã cu valoarea nominalã. Notã: Pentru societatea X acþiunile primite în schimbul mijlocului de transport reprezintã titluri de participare care îi asigurã un control exclusiv asupra societãþii Y. Sã se înregistreze aceste operaþii în contabilitatea ambelor societãþi. 518. Se achiziþioneazã 1.000 de acþiuni cu preþul de 20 lei/bucatã în scopul obþinerii de dividende anuale, unitatea intenþionând sã le deþinã pe o perioadã mai mare de un an. Plata are loc ulterior prin bancã. La sfârºitul anului se constatã cã a scãzut cursul acestor acþiuni la 18 lei/bucatã. La sfârºitul anului urmãtor cursul era de 17 lei/bucatã, moment în care se vând în numerar 200 de acþiuni. Înregistraþi în contabilitate operaþiile. 519. O întreprindere þine evidenþa stocurilor de materii prime la cost efectiv cu ajutorul metodei inventarului intermitent în contabilitatea financiarã. – – – –

stocul iniþial de materii prime este de 100 kg; costul de achiziþie al stocului iniþial 120 lei; cumpãrãri de materii prime în cursul lunii: 400 kg, costul de achiziþie fiind de 1,4 lei/kg, TVA 19%; la inventarierea de la sfârºitul lunii s-a constatat un stoc de materii prime de 200 kg. Evaluarea stocului se face la costul mediu al materiei prime respective.

Înregistraþi în contabilitate operaþiile.

212

TESTE GRILÃ... Contabilitate – experþi contabili

520. O societate comercialã are la începutul lunii un stoc de semifabricate de 100 bucãþi evaluate la costul standard de 80 lei/bucatã, diferenþele de preþ nefavorabile aferente stocului iniþial fiind de 1.000 lei. În cursul lunii unitatea a fabricat 800 bucãþi de semifabricate, efectuându-se în acest scop urmãtoarele cheltuieli: – cu materii prime: 35.000 lei: – cu materiale consumabile: 15.000 lei; – cu colaboratorii: 11.000 lei. Se livreazã terþilor 400 bucãþi de semifabricate la preþul de vânzare de 100 lei/bucatã, TVA 19%, factura încasându-se prin bancã. Înregistraþi în contabilitate operaþiile. 521. Cum se înregistreazã în contabilitate urmãtoarele operaþiuni: a) produse finite oferite gratuit – costul prestabilit este de 8.000 lei; costul efectiv 6.000 lei; b) produse finite folosite pentru acþiuni de protocol în sumã de 500 lei; c) plusuri de semifabricate constatate la inventariere în valoare de 1.000 lei. 522. Cum se înregistreazã în contabilitate urmãtoarele operaþiuni: a) produse finite în valoare de 3.000 lei transferate la magazinul propriu de desfacere; preþul de livrare este 4.000 lei; b) produse reziduale în valoare de 100 lei distruse de un incendiu. 523. În luna ianuarie s-au efectuat cheltuieli pentru realizarea produselor finite în valoare de 15.000 lei. Produsele finite obþinute în cursul lunii sunt evaluate la cost prestabilit de 15.000 lei; costul efectiv este de 12.000 lei. În luna februarie, cheltuielile de producþie sunt în sumã de 10.000 lei, iar produsele finite obþinute, evaluate la cost prestabilit, sunt în sumã de 11.000 lei, costul efectiv fiind de 12.000 lei. Înregistraþi în contabilitate operaþiile. 524. Se trimite un lot de produse finite înregistrat la costul de producþie de 2.000 lei pentru a fi vândute în consignaþie la valoarea de 3.000 lei. Dupã vânzarea produselor, se trimite factura ºi se încaseazã în numerar. Înregistraþi în contabilitate aceste operaþii.

TESTE GRILÃ... Contabilitate – experþi contabili

213

525. Se livreazã mãrfuri la export, în condiþia de livrare CAF, în valoare de 10.000 USD, din care transportul pe parcurs extern este de 1.000 USD; cursul valutar la data livrãrii este de 30 lei/USD. Costul de achiziþie al mãrfurilor exportate este de 200.000 lei. Se primeºte factura pentru transportul extern la cursul de 30 lei/USD. Se achitã factura transportatorului la cursul de 31 lei/USD. Se încaseazã mãrfurile exportate la cursul de 32 lei/USD. Înregistraþi în contabilitate operaþiile. 526. O societate comercialã se aprovizioneazã de la furnizori cu 1.000 pungi la preþul de cumpãrare de 1,5 lei/pungã, TVA 19%, care dupã recepþie se depoziteazã în magazia unitãþii. Ulterior, 800 din aceste pungi se transferã la magazinul de desfacere cu amãnuntul al societãþii ºi au stabilite urmãtoarele destinaþii: - 200 pungi sunt acordate gratuit clienþilor pentru a-ºi proteja mãrfurile cumpãrate din magazinul unitãþii; - 600 pungi sunt vândute la bucatã la preþul de 2 lei/bucatã plus TVA 19%. Înregistraþi în contabilitate operaþiile. 527. Se înregistreazã o lipsã de mãrfuri la inventar (peste normele admise) la costul de achiziþie de 2.000 lei, din motive neimputabile. Adaosul comercial practicat de unitate este de 20% din costul de achiziþie. Sã se înregistreze aceastã operaþie în trei variante: a) un angrosist care þine evidenþa mãrfurilor la cost de achiziþie; b) un angrosist care þine evidenþa mãrfurilor la preþ de vânzare (cost de achiziþie + adaos comercial); c) un detailist care þine evidenþa mãrfurilor la preþ de vânzare cu amãnuntul. 528. Se achiziþioneazã de la furnizori 50 de ambalaje înregistrate la costul de achiziþie de 100 lei/bucatã, TVA 19%, achitate din avansuri de trezorerie. Ulterior, 20 de ambalaje se deterioreazã ºi se scot din folosinþã, iar 10 ambalaje se vând la costul de achiziþie, încasarea fãcându-se în numerar. Ambalajele vândute se scot din evidenþã. Înregistraþi în contabilitate aceste operaþii.

214

TESTE GRILÃ... Contabilitate – experþi contabili

529. Se achiziþioneazã materii prime la costul efectiv de 6.000 lei, TVA 19%, ambalate în lãzi care se factureazã distinct, în valoare de 200 lei, TVA 19%. Factura se achitã cu ordin de platã. Ulterior, ambalajele se caseazã, rezultând produse reziduale evaluate la 100 lei, care se vând în numerar. Înregistraþi în contabilitate aceste operaþii. 530. Societatea Y cumpãrã de la societatea X mãrfuri în valoare de 10.000 lei, TVA 19%, care sunt ambalate în ambalaje ce circulã pe principiul restituirii, în valoare de 1.000 lei, TVA 19%. Societatea Y reþine pentru nevoile proprii ambalaje în valoare de 500 lei, fãrã TVA, restul ambalajelor restituindu-se societãþii X. Decontãrile se fac prin virament bancar. Sã se înregistreze aceste operaþii în contabilitatea societãþii X. 531. Se obþin din producþia proprie ambalaje înregistrate la costul de producþie de l00 lei. Ulterior ambalajele respective sunt trecute în categoria mãrfurilor spre a fi vândute prin magazinul propriu de desfacere. Preþul de livrare cãtre magazin este de 120 lei, adaosul comercial practicat de magazin este de 30%. Evidenþa mãrfurilor se þine la preþ de vânzare cu amãnuntul. Ulterior, ambalajele (mãrfurile) respective se vând în întregime cu încasare în numerar. Înregistraþi în contabilitate aceste operaþii. 532. Societatea A livreazã societãþii B un mijloc de transport (produs finit pentru societatea A, mijloc fix pentru societatea B) în valoare de 9.000 lei, TVA 19%, costul de producþie fiind de 7.000 lei, convenindu-se ca decontarea sã se facã peste 2 luni. Dupã o lunã societatea B îºi plãteºte datoria faþã de societatea A, obþinând un scont de 40% pe an. Decontarea se face prin virament bancar. Sã se facã înregistrãrile contabile pentru societatea B. 533. Societatea A livreazã societãþii B mãrfuri în valoare de 10.000 lei, TVA 19%. Costul de achiziþie al mãrfurilor livrate de societatea A este de 8.000 lei. Furnizorul acceptã ca decontarea sã se facã pe baza unui bilet la ordin întocmit de client. Dupã primirea efectului comercial, furnizorul îl depune la bancã ºi se încaseazã la scadenþã. Sã se înregistreze aceste operaþii în contabilitatea furnizorului (societatea A).

TESTE GRILÃ... Contabilitate – experþi contabili

215

534. Societatea A livreazã produse finite societãþii B (pentru aceasta produsele finite sunt materii prime) în valoare de 800 lei, TVA 19%. Furnizorul acceptã ca decontarea sã se facã pe baza unui efect de comerþ (bilet la ordin). Dupã primirea efectului comercial, furnizorul îl depune la bancã spre încasare la scadenþã. Preþul de înregistrare al produselor finite livrate este de 500 lei. Sã se înregistreze operaþiile în contabilitatea clientului (societatea B). 535. Conform contractului, clientul acordã furnizorului un avans în numerar de 2.380 lei (inclusiv TVA). Ulterior, furnizorul livreazã clientului semifabricate, respectiv materii prime în valoare de 15.000 lei, TVA 19%. Preþul de înregistrare la furnizor al semifabricatelor este de 10.000 lei. Decontarea facturii se face prin bancã, þinându-se seama de avansul acordat anterior. Sã se înregistreze operaþiile în contabilitatea clientului. 536. Conform contractului, clientul acordã furnizorului un avans în numerar de 2.380 lei (inclusiv TVA). Ulterior, furnizorul livreazã clientului semifabricate, respectiv materii prime în valoare de 15.000 lei, TVA 19%. Preþul de înregistrare la furnizor al semifabricatelor este de 10.000 lei. Decontarea facturii se face prin bancã, þinându-se seama de avansul acordat anterior. Sã se înregistreze operaþiile în contabilitatea furnizorului. 537. O societate comercialã vinde mãrfuri unui client extern, în condiþia de livrare FOB, în valoare de 1.000 USD, cursul valutar la data facturãrii fiind de 3,3 lei/USD. Furnizorul acceptã ca decontarea sã se facã pe baza unui bilet la ordin întocmit de client. Ulterior, furnizorul îl depune la bancã spre scontare. Taxa scontului perceputã de bancã, respectiv dobânda aferentã împrumutului sunt de 10%. La data încasãrii efective a efectului comercial scontat, cursul valutar este de 3,4 lei/USD. Înregistraþi în contabilitate operaþiile. 538. Se vând unui client mãrfuri pe bazã de aviz de însoþire a mãrfii în valoare de 1.000 lei, TVA 19%; ulterior se întocmeºte ºi factura. Decontãrile se fac prin bancã. Sã se înregistreze aceste operaþii în contabilitatea ambelor societãþi.

216

TESTE GRILÃ... Contabilitate – experþi contabili

539. Se încaseazã prin bancã, în decembrie, chiria aferentã lunii ianuarie a anului urmãtor, în sumã de 100 lei, TVA 19%. În anul urmãtor se include în rezultat valoarea chiriei. Sã se înregistreze operaþiile în contabilitatea celor doi parteneri. 540. Societatea A livreazã societãþii B mãrfuri în valoare de 1.000 lei, TVA 19%. Costul de achiziþie al mãrfurilor vândute este de 600 lei. Decontarea facturii se face pe baza unui cec emis de societatea B. Sã se înregistreze operaþiile în contabilitatea celor doi parteneri. 541. Se primeºte un credit bancar pe 3 luni în sumã de 9.000 lei, care trebuie rambursat în 3 rate lunare egale începând cu sfârºitul primei luni. Dobânda este de 40% pe an ºi trebuie achitatã lunar. Din cauza unor dificultãþi financiare, rata ºi dobânda aferente ultimei luni devin restante ºi se achitã în luna urmãtoare. Înregistraþi în contabilitate operaþiile. 542. Se primeºte, la începutul lunii februarie, un credit bancar pe douã luni în valoare de 1.000 USD, la cursul de 3,2 lei/USD. Dobânda de 1% pe lunã se achitã în valutã la sfârºitul fiecãrei luni, când se restituie ºi cele douã rate egale. La sfârºitul lunii februarie cursul dolarului este de 3,3 lei/USD, iar la sfârºitul lunii martie cursul este de 3,1 lei/USD. Înregistraþi în contabilitate operaþiile. 543. O societate comercialã achiziþioneazã din import mãrfuri în valoare de 1.000 USD, la cursul de 3,1 lei/USD. Taxa vamalã de 10% ºi TVA se achitã prin bancã, în lei. Pentru achitarea datoriei se deschide un acreditiv în valoare de 1.200 USD, la cursul de 3,3 lei/USD. Acreditivul neutilizat se vireazã la sfârºitul lunii în contul de disponibilitãþi în valutã, la cursul de 3,25 lei/USD. Sã se înregistreze în contabilitate operaþiile. 544. Se achiziþioneazã 100 de acþiuni la preþul de 2 lei/bucatã, cu plata în numerar. La sfârºitul anului cursul acþiunilor era de 1,9 lei/bucatã. În perioada urmãtoare se vând, cu încasare ulterioarã, 50 din acþiunile cumpãrate în anul precedent, la preþul de 2,15 lei/bucatã. De asemenea, se

TESTE GRILÃ... Contabilitate – experþi contabili

217

mai cumpãrã 60 de acþiuni la preþul de 2,1 lei/bucatã. La sfârºitul anului urmãtor cursul acþiunilor era de 2 lei/bucatã. Sã se înregistreze în contabilitate operaþiile. 545. Care sunt obiectivele contabilitãþii ºi cerinþele generale pentru realizarea lor, potrivit Legii contabilitãþii? 546. Care sunt principalele forme de înregistrare contabilã în partidã dublã, precum ºi rolul registrelor ºi formularelor mai importante pe care acestea le utilizeazã în comun? 547. Care sunt principalele obligaþii privind reconstituirea documentelor justificative ºi contabile pierdute, sustrase sau distruse? 548. Care sunt condiþiile de lucru ce trebuie asigurate comisiei de inventariere anualã a elementelor de activ ºi de pasiv, potrivit normelor în domeniu? 549. Care sunt elementele patrimoniale care, aflate în anumite situaþii, se înscriu în liste de inventariere separate, potrivit normelor în domeniu? 550. Care sunt modelele ºi regulile corespunzãtoare evaluãrii elementelor de activ ºi de pasiv inventariate, potrivit normelor în domeniu ºi reglementãrilor contabile aplicate? 551. Care sunt condiþiile ºi aspectele metodologice esenþiale privind efectuarea compensãrii lipsurilor cu eventualele plusuri constatate la inventariere, potrivit normelor în domeniu? 552. Care sunt lucrãrile premergãtoare (preliminare) întocmirii situaþiilor financiare anuale? 553. Care sunt destinaþiile, în ordinea în care acestea se au în vedere, pentru repartizarea profitului net la entitãþile economice cu capital integral sau majoritar de stat? 554. Care sunt reducerile de preþ pe care le pot acorda furnizorii pentru livrãri ºi încasãri aferente, precum ºi modul de realizare a operaþiunilor de aceastã naturã? 555. Care sunt componentele actuale ale situaþiilor financiare anuale?

TESTE GRILÃ... Contabilitate – experþi contabili

218

556. Cum se vor efectua calculele ºi înregistrãrile contabile necesare pentru un import de materii prime referitor la care se cunosc: a) b) c) d) e)

valoarea materiilor prime 2.000 euro; cheltuieli de transport-aprovizionare 200 euro; taxe vamale = 15%; TVA în vamã = 19%; în ziua întocmirii declaraþiei vamale de import se practicã un curs valutar de 3,96 lei, iar la finele anului, de 3,97 lei.

557. Cum se înregistreazã în contabilitate urmãtoarele operaþii efectuate de o societate comercialã în legãturã cu un credit bancar pe termen de 2 ani, care se ramburseazã integral la scadenþã: a) obþinerea creditului în sumã de 10.000 euro la un curs de 38 lei/euro; b) evaluarea la finele exerciþiului a datoriei în devize, cursul valutar la 31 decembrie fiind de 38,8 lei/euro; c) evaluarea la finele exerciþiului urmãtor a datoriei în devize, cursul valutar la 31 decembrie fiind de 38,5 lei/euro; d) la scadenþã, se ramburseazã creditul bancar la cursul valutar de 39,1 lei/euro. 558. O societate comercialã efectueazã ºi înregistreazã în contabilitate operaþiile economice ce privesc: a) acordarea unui împrumut în lei în sumã de 10.000 lei unei societãþi în capitalul cãreia se deþine o participaþie. Împrumutul este acordat pe o perioadã de 2 ani, cu dobândã de 20%; b) dobânda pentru primul an; c) rambursarea la scadenþã a împrumutului ºi încasarea dobânzii aferente. Cum se înregistreazã în contabilitate aceste operaþii? 559. Cum se înregistreazã urmãtoarele operaþii privind producþia de bunuri ºi valorificarea acestora: a) obþinerea de produse finite la preþul standard de 2.000 lei; b) produsele finite se livreazã clienþilor la preþul de vânzare de 2.400 lei, TVA 19%;

TESTE GRILÃ... Contabilitate – experþi contabili

219

c) transportul produselor se efectueazã de o unitate specializatã, iar tariful aferent se factureazã clienþilor pentru suma de 500 lei, TVA 19%; d) la finele lunii se calculeazã ºi se înregistreazã diferenþele nefavorabile între preþul de înregistrare ºi costul efectiv al produselor finite, în sumã de 150 lei. 560. Cum se înregistreazã urmãtoarele operaþii în contabilitatea unei societãþi comerciale: a) produse finite la preþul de înregistrare de 1.250 lei, cu diferenþe de preþ nefavorabile de 250 lei; b) produsele finite obþinute se transferã în magazinul propriu de prezentare ºi desfacere, unde evidenþa se conduce la preþul de vânzare cu amãnuntul, inclusiv TVA, care este de 4.500 lei. c) mãrfurile se vând în totalitate, descãrcându-se ºi gestiunea. 561. În baza unui contract de concesiune, cum se înregistreazã operaþiile economice ce privesc: a) primirea unei clãdiri în concesiune, cunoscând valoarea contabilã a acesteia de 200.000 lei; b) redevenþa anualã datoratã este de 5.000 lei; c) cu acordul proprietarului se efectueazã, cu o unitate specializatã, o modernizare a clãdirii în valoare de 50.000 lei, TVA 19%. Modernizarea este efectuatã cu 5 ani înainte de expirarea contractului; d) predarea cãtre proprietar a clãdirii ºi a modernizãrii efectuate. 562. Se predã în concesiune o clãdire, operaþiune referitor la care se vor efectua înregistrãrile contabile pentru urmãtoarele operaþii economice: a) predarea clãdirii în concesiune, cunoscând valoarea contabilã a acesteia de 200.000 lei; b) redevenþa anualã curentã este de 5.000 lei; c) primirea clãdirii ºi a modernizãrii efectuate de cãtre chiriaº ºi amortizatã integral, în valoare de 50.000 lei. 563. Cum se înregistreazã urmãtoarele operaþii în contabilitatea unei firme prestatoare de servicii:

220

TESTE GRILÃ... Contabilitate – experþi contabili

a) se executã lucrãri în favoarea terþilor la tariful facturat de 50.000 lei, TVA 19%; b) 50% din valoarea facturatã se deconteazã cu filã CEC; c) 30% din valoarea facturatã se deconteazã cu efect comercial onorat la scadenþã; d) 20% din valoarea facturatã se deconteazã cu numerar încasat înainte de data stabilitã pentru decontare, cu scont acordat de 5%. 564. O societate comercialã participã cu 51% la constituirea capitalului social al altui agent economic. În acest scop se efectueazã ºi se înregistreazã urmãtoarele operaþii: a) se subscriu ºi se plãtesc prin virament 1.000 de acþiuni care au valoarea nominalã de 50 lei ºi cea de emisiune, de 60 lei; b) unitatea emitentã îi acordã dividende de 50% pentru primul an, dupã care rãscumpãrã 300 de acþiuni la preþul de 62 lei ºi alte 200 de acþiuni la preþul de 49 lei. 565. Cum se înregistreazã operaþiile economice de mai jos în contabilitatea unei unitãþi producãtoare de bunuri: a) se achiziþioneazã ambalaje în valoare de 600 lei, TVA 19%; b) ulterior, ambalajele se expediazã integral cãtre terþi, cu produse finite evaluate la preþul de vânzare total de 5.000 lei, TVA 19%; c) de la unitatea terþã se reprimesc, în sistemul restituirii directe, ambalaje goale în valoare de 400 lei, diferenþa de 200 lei reprezentând ambalaje care nu se mai restituie de cãtre client. 566. O unitate cu profil comercial efectueazã ºi înregistreazã operaþiile economice care se prezintã în continuare: a) se achiziþioneazã mãrfuri ce se reflectã în contabilitate la costul de achiziþie de 5.000 lei, însoþite de ambalaje în valoare de 600 lei, care circulã în regim de restituire directã. TVA este de 19%. b) ambalajele primite anterior, dupã golirea de conþinut, au urmãtoarele destinaþii: – ambalaje în valoare de 400 lei se restituie furnizorului de la care au fost primite;

TESTE GRILÃ... Contabilitate – experþi contabili

– –

221

ambalaje evaluate la 100 lei sunt degradate; ambalaje în sumã de 100 lei se reþin pentru nevoi proprii.

Cum se înregistreazã în contabilitate aceste operaþiuni? 567. Se emit obligaþiuni în vederea obþinerii unui împrumut referitor la care se cunosc urmãtoarele elemente: – numãrul obligaþiunilor emise 20.000 buc.; – valoarea nominalã a unei obligaþiuni 10 lei; – valoarea de emisiune a unei obligaþiuni 9,6 lei; – valoarea de rambursare a unei obligaþiuni 10,5 lei; – rata anualã a dobânzii 10%; – termenul de rambursare a împrumutului 10 ani; – primele de rambursare a împrumutului se amortizeazã pe durata împrumutului. Sã se înregistreze în contabilitate urmãtoarele operaþii: a) obligaþiunile emise ºi vândute; b) dobânda aferentã; c) amortizarea primelor de rambursare a obligaþiunilor; d) rambursarea la scadenþã a împrumutului. 568. În legãturã cu obligaþiunile emise anterior în vederea obþinerii unui împrumut se cunosc urmãtoarele elemente: – numãrul obligaþiunilor emise 20.000 buc.; – valoarea nominalã a unei obligaþiuni 10 lei; – valoarea de emisiune a unei obligaþiuni 9,6 lei; – valoarea de rambursare a unei obligaþiuni 10,5 lei; – rata anualã a dobânzii 10%; – termenul de rambursare a împrumutului 10 ani; – primele de rambursare a împrumutului se amortizeazã pe durata împrumutului. Sã se înregistreze în contabilitate urmãtoarele operaþii: a) cu trei ani înainte de scadenþã se rãscumpãrã 3.000 de obligaþiuni la costul de achiziþie de 10.750 lei/obligaþiune ºi alte 2.000 de obligaþiuni la costul de achiziþie de 10.100 lei/obligaþiune. b) obligaþiunile totale rãscumpãrate se anuleazã.

222

TESTE GRILÃ... Contabilitate – experþi contabili

569. Se vor reflecta în contabilitate urmãtoarele operaþii economice: a) potrivit facturii fiscale, se acordã un avans furnizorului de materii prime în valoare de 10.000 lei, TVA 19%; b) se aprovizioneazã materii prime cunoscând: preþul facturat de furnizor 100.000 lei, rabat acordat de furnizor pentru defecte de calitate 1.000 lei, remizã de 2% acordatã de furnizor pentru vânzãri ce depãºesc 40.000 lei, TVA 19%; c) pentru decontarea contravalorii stocurilor achiziþionate se deschide un acreditiv din care se efectueazã plata. 570. Sã se înregistreze în contabilitate operaþiile economice ce privesc: a) vãrsarea aporturilor subscrise în vederea majorãrii capitalului social constând într-un utilaj ºi o construcþie neterminatã, evaluate la 30.000 lei ºi respectiv 270.000 lei; b) finalizarea în regie proprie a construcþiei, pânã la recepþia acesteia fiind imobilizate cheltuieli însumând încã 320.000 lei; c) duratele normale de utilizare pentru cele douã categorii de imobilizãri sunt de 10 ani pentru utilaj ºi 50 de ani pentru clãdire, iar regimul de amortizare utilizat este cel linear (se vor contabiliza numai operaþiile aferente primului an de utilizare). 571. Sã se înregistreze în contabilitate urmãtoarele operaþii economice realizate de un agent economic: a) se realizeazã în regie proprie o lucrare de împrejmuire a terenului propriu, a cãrei valoare este de 20.000 lei; b) investiþia realizatã se amortizeazã linear într-o perioadã de 5 ani, contabilizându-se numai amortizarea aferentã primului an; c) dupã un an de la realizarea investiþiei terenul este vândut la preþul total de 130.000 lei, TVA 19%. Valoarea sa contabilã este de 70.000 lei. 572. Se achiziþioneazã cu plata în rate o linie de fabricaþie referitor la care se cunosc: a) valoarea imobilizãrii achiziþionate este de 800.000 lei, iar avansul plãtit de întreprindere este de 10%, TVA 19%;

TESTE GRILÃ... Contabilitate – experþi contabili

223

b) plata se face în 10 rate anuale egale, dobânda totalã datoratã fiind de 70.000 lei, iar dobânda aferentã primei rate este de 7.000 lei (se vor contabiliza numai operaþiile aferente primului an). Cum se înregistreazã în contabilitate? 573. Cum se înregistreazã în contabilitate urmãtoarele operaþii privind casarea unei imobilizãri corporale: a) se caseazã un mijloc de transport complet amortizat a cãrui valoare contabilã este de 160.000 lei; b) operaþia de casare (dezmembrarea) este efectuatã de o firmã specializatã, care, pentru serviciul prestat, emite o facturã în valoare de 6.000 lei, TVA 19%; c) pentru decontarea obligaþiei faþã de firma specializatã întreprinderea emite un efect comercial, care este acceptat; d) ca urmare a dezmembrãrii activului, se recupereazã materiale auxiliare ºi piese de schimb reprezentând 5% ºi respectiv 10% din valoarea de intrare a imobilizãrii; e) piesele de schimb sunt utilizate integral pentru repararea prin efort propriu a unui alt mijloc de transport. 574. Cum înregistreazã în contabilitate o societate comercialã urmãtoarele operaþii economice: a) se caseazã un calculator electronic integral amortizat a cãrui valoare contabilã este de 15.000 lei; b) se primeºte cu titlu gratuit un alt calculator evaluat la 20.000 lei a cãrui duratã normalã de utilizare este de 4 ani, regimul de amortizare utilizat fiind cel linear; c) întreprinderea înregistreazã amortizarea aferentã primului an de utilizare a noului calculator, dupã care, din cauza unui incendiu, se contabilizeazã scoaterea acestuia din evidenþã. 575. Cum se vor înregistra urmãtoarele operaþii economice privind ieºirea din gestiune a unor imobilizãri corporale în contabilitatea unei societãþi comerciale: a) un aparat de mãsurã ºi control constatat lipsã la inventariere în valoare de 30.000 lei ºi amortizat 20% este scos din evidenþã,

224

TESTE GRILÃ... Contabilitate – experþi contabili

cunoscând cã activul respectiv este imputat unui salariat al unitãþii la nivelul valorii contabile nete, TVA 19%, cu reþinerea din salariu a debitului; b) se transmite unui terþ, cu titlu gratuit, un utilaj a cãrui valoare contabilã este de 40.000 lei, amortizat 90%. 576. Se realizeazã în antreprizã o construcþie referitor la care se cunosc urmãtoarele elemente: a) avansul acordat antreprenorului 90.000 lei; b) execuþia construcþiei se desfãºoarã pe parcursul a douã perioade de gestiune, costul total al lucrãrilor facturate de antreprenor este de 700.000 lei, exclusiv TVA, valoarea lucrãrilor facturate la sfârºitul primei perioade de gestiune fiind de 300.000 lei, TVA 19%; c) decontarea sumelor datorate antreprenorului se realizeazã prin virament integral dupã finalizarea ºi recepþia construcþiei. Cum se înregistreazã în contabilitate? 577. Cum se înregistreazã în contabilitate achiziþia unui autoturism din import referitor la care se cunosc urmãtoarele elemente: a) preþul de achiziþie 10.000 euro, cursul de schimb la data achiziþiei 35 lei/euro; b) taxe vamale 10% ºi TVA 19%; c) transportul pe parcurs intern este efectuat de o unitate specializatã care emite facturã pentru suma de 1.000 lei, TVA 19%. 578. Se recepþioneazã ºi se înregistreazã în contabilitate materii prime referitor la care se cunosc: a) cantitate livratã 4.000 kg la preþ de 5 lei/kg, cantitate recepþionatã 3.400 kg, lipsã 600 kg, din care 500 kg se imputã cãrãuºului ºi 100 kg delegatului unitãþii, TVA 19%; b) preþul de evidenþã este prestabilit în sumã de 5 lei/kg, iar contravaloarea transportului, conform facturii terþului, este în sumã de 1.000 lei, TVA 19%. 579. Cum se vor înregistra urmãtoarele operaþii economice în contabilitatea unei întreprinderi care utilizeazã varianta metodei inventarului permanent ºi a preþului standard:

TESTE GRILÃ... Contabilitate – experþi contabili

225

a) aprovizionarea cu materiale consumabile referitor la care se cunosc: preþul unitar standard 10 lei/kg, preþul unitar de facturare 11 lei/kg, cantitatea aprovizionatã 700 kg, TVA facturatã 19%; b) cheltuieli de transport facturate de o firmã specializatã 800 lei, TVA 19%; c) materiale lansate în consum în valoare de 3.000 lei, precum ºi predate cu titlu gratuit, în valoare de 1.500 lei. Diferenþele de preþ sunt nefavorabile, în valoare de 9%. 580. Utilizându-se metoda inventarului permanent ºi preþul prestabilit ca preþ de evidenþã, sã se înregistreze operaþiile: a) aprovizionarea cu echipament de lucru cunoscând: preþul facturat de furnizor de 20.000 lei, preþul standard de 21.000 lei ºi TVA de 19%; b) echipamentul este distribuit integral salariaþilor, care suportã 50% din costuri, înregistrându-se totodatã ºi repartizarea diferenþelor de preþ aferente. 581. Aprovizionarea cu materii prime ocazioneazã efectuarea ºi înregistrarea operaþiilor: a) avans în valoare de 20.000 lei, inclusiv TVA, plãtit prin virament furnizorului; b) materii prime recepþionate, pentru care nu s-a primit factura, evaluate la 50.000 lei, TVA 19%; c) conform facturii primite ulterior, valoarea materiilor prime recepþionate este de 51.000 lei, TVA 19%. Obligaþia faþã de furnizor se deconteazã în mod obiºnuit. Cum se înregistreazã în contabilitate aceste operaþii? 582. Cum se vor înregistra în contabilitate urmãtoarele operaþii economice: a) reparaþia a cinci SDV-uri, efectuatã de o firmã specializatã, al cãrei cost facturat este de 700 lei/bucatã, TVA 19%; b) trimiterea de matriþe la terþi pentru a fi prelucrate, în valoare de 5.000 lei, costul facturat al prelucrãrii reprezentând 20% din valoarea matriþelor, TVA 19%. 583. Cum se vor înregistra urmãtoarele operaþii economice în contabilitatea unei întreprinderi productive:

226

TESTE GRILÃ... Contabilitate – experþi contabili

a) la începutul exerciþiului se continuã procesul de fabricaþie pentru producþia în curs de execuþie evaluatã la 60.000 lei; b) se obþin 5.000 bucãþi de produse finite, evaluate la preþul standard unitar de 20 lei/bucatã, costul efectiv fiind de 22 lei/bucatã; c) se vând produse finite la preþul de vânzare total de 90.000 lei, TVA 19%. Preþul de înregistrare al producþiei vândute este de 75.000 lei, iar coeficientul de repartizare a diferenþelor de preþ este de 6%. 584. Cum se vor înregistra în contabilitate operaþiile economice de mai jos: a) se acordã produse finite propriilor salariaþi, la preþul de înregistrare total de 40.000 lei, produsele în cauzã nefiind scutite de TVA; b) pentru produsele acordate se datoreazã de salariaþi un impozit de 16%, iar contribuþiile acestora la fondul de ºomaj ºi fondul pentru asigurãri sociale de sãnãtate sunt de 1% ºi respectiv 6,5%. 585. Referitor la producþia vândutã, cum se înregistreazã operaþiile economice ce privesc: a) produsele facturate clienþilor la preþul de vânzare de 100.000 lei, TVA 19%, acceptându-se o cambie la a cãrei valoare se adaugã dobânda datoratã de cãtre client de 3% din valoarea totalã a creanþei; b) cambia se depune la bancã spre scontare, scontul reþinut de aceasta fiind de 2% din valoarea efectului comercial; c) preþul de evidenþã al produselor vândute este de 75.000 lei. 586. Cum se vor înregistra în contabilitate urmãtoarele operaþii economice: a) plata prin virament a unui avans în sumã de 10.000 lei, în vederea achiziþionãrii unor bilete de tratament ºi odihnã; b) achiziþia a cinci bilete în valoare unitarã de 3.000 lei, TVA 19%, ºi achitarea cu numerar a diferenþei în momentul ridicãrii biletelor; c) distribuirea integralã a biletelor cãtre salariaþi, având în vedere cã întreprinderea suportã 70% din valoarea acestora. 587. Ambalajele care circulã în sistemul restituirii directe ocazioneazã efectuarea ºi înregistrarea urmãtoarelor operaþii: a) împreunã cu mãrfurile achiziþionate se primesc de la furnizori ambalaje în valoare de 2.000 lei, din care se restituie 80%;

TESTE GRILÃ... Contabilitate – experþi contabili

227

b) 15% din totalul ambalajelor se reþin de client, iar 5% sunt deteriorate din vina clientului, fapt pentru care se primeºte factura furnizorului. Cum se înregistreazã în contabilitate aceste operaþii? 588. Cum se vor înregistra în contabilitate urmãtoarele operaþii economice: a) se primesc ambalaje de la prelucrare, cunoscând: valoarea ambalajelor trimise spre prelucrare 2.000 lei, costul facturat al prelucrãrii 400 lei, TVA 19%, preþul prestabilit al ambalajelor primite 2.500 lei; b) odatã cu mãrfurile se vând ºi ambalaje în valoare de 1.800 lei, TVA 19%, iar coeficientul mediu pe baza cãruia se repartizeazã diferenþele favorabile este de 5%. 589. În capitalul social aferent unei societãþi comerciale se efectueazã ºi se înregistreazã urmãtoarele modificãri: a) subscrierea unui aport în naturã sub forma unei instalaþii tehnice evaluate la 75.000 lei, pentru care corespund 15.000 de acþiuni noi la valoarea unitarã de 5 lei; b) primirea aportului în naturã subscris anterior; c) majorarea capitalului social prin încorporarea altor rezerve, emiþându-se 2.000 de acþiuni noi cu o valoare unitarã de 5 lei; d) diminuarea capitalului social cu 10% în vederea acoperirii unei pierderi de 4.000 lei ce provine din exerciþiul N-2, cunoscând cã unitatea dispune de un capital social divizat în 7.000 de acþiuni cu o valoare nominalã unitarã de 5 lei. Cum se înregistreazã în contabilitate aceste operaþii? 590. Cum se vor înregistra urmãtoarele operaþii referitoare la acþiunile emise anterior de unitate: a) rãscumpãrarea a 1.000 acþiuni la preþul unitar de 5,2 lei ºi valoarea nominalã aferentã de 5 lei, cu decontare ulterioarã; b) anularea a jumãtate din acþiunile rãscumpãrate; c) vânzarea a 200 acþiuni cãtre un terþ, la preþul de 5,3 lei/acþiune, cu decontare prin virament; d) vânzarea a 300 acþiuni cãtre angajaþii unitãþii, la preþul de 5 lei/acþiune, cu încasare imediatã în numerar.

228

TESTE GRILÃ... Contabilitate – experþi contabili

591. Se realizeazã un împrumut obligatar referitor la care se înregistreazã urmãtoarele operaþii: a) subscrierea de cãtre terþi a 2.000 de obligaþiuni cu valoarea de vânzare de 4,7 lei/obligaþiune, valoarea nominalã de 5 lei/obligaþiune ºi valoarea de rambursare de 5,2 lei/obligaþiune; b) încasarea integralã a sumelor de la obligatari, cu decontare prin virament; c) dobânda datoratã obligatarilor pentru primul an, cunoscând cã emisiunea s-a realizat cu o dobândã anualã de 15%; d) amortizarea primelor de rambursare aferentã întregii perioade de derulare a împrumutului; e) rãscumpãrarea la finele primului an a 200 de obligaþiuni, cu decontare în numerar, precum ºi anularea acestora. Cum se înregistreazã în contabilitate aceste operaþii? 592. Se obþine un credit bancar pentru o perioadã de 6 ani cu o dobândã anualã de 20%, referitor la care se vor reflecta în contabilitate operaþiile ce privesc: a) obþinerea creditului în valoare de 600.000 lei; b) dobânda datoratã bãncii pentru al doilea an ºi decontarea acesteia; c) rata devenitã restantã la scadenþa fixatã pentru primul an; d) rambursarea ratei restante determinate la finele primului an. Cum se înregistreazã în contabilitate aceste operaþii? 593. În legãturã cu amenajarea unui teren se efectueazã ºi se înregistreazã urmãtoarele operaþii: a) acordarea unui avans de 20.000 lei, TVA 19%, pe baza facturii primite în acest sens; b) primirea în acelaºi exerciþiu a facturii finale aferente lucrãrilor executate de terþ, în valoare de 100.000 lei, TVA 19%; c) amortizarea aferentã primilor doi ani de exploatare, cunoscând cã valoarea investiþiei se va recupera pe o perioadã de 10 ani; d) vânzarea amenajãrii la începutul celui de-al treilea an, la un preþ mai mare cu 10% decât valoarea rãmasã neamortizatã, TVA 19%. Cum se înregistreazã în contabilitate aceste operaþii?

TESTE GRILÃ... Contabilitate – experþi contabili

229

594. Casarea unui echipament tehnologic amortizat parþial ocazioneazã efectuarea ºi înregistrarea urmãtoarelor operaþii: a) recuperarea a 20 de repere de natura pieselor de schimb, evaluate la 20 lei/buc., ºi a 10 AMC-uri în valoare de 50 lei/buc.; b) valoarea lucrãrilor de casare este facturatã de un terþ la tariful de 10 lei/orã, fiind luate în calcul 40 ore, TVA 19%; c) scãderea din evidenþã a activului casat, a cãrui valoare de intrare este de 5.000 lei, recuperatã în proporþie de 85% prin intermediul amortizãrii; d) decontarea obligaþiei faþã de executantul lucrãrii, cunoscând cã a solicitat un avans de 200 lei, TVA 19%, diferenþa achitându-se în numerar. Cum se înregistreazã în contabilitate aceste operaþii? 595. Vânzarea unui utilaj cu plata în rate ocazioneazã efectuarea ºi înregistrarea operaþiilor de mai jos: a) facturarea activului vândut, în condiþiile încasãrii unui avans de 25% din preþul negociat de 200.000.000 lei, exclusiv TVA, cu o dobândã totalã de 40.000.000 lei, TVA 19%; b) încasarea prin virament a avansului acceptat de cumpãrãtor; c) scãderea din evidenþã a utilajului, a cãrui valoare de intrare este de 400.000.000 lei, amortizatã în proporþie de 55%; d) reflectarea TVA devenitã exigibilã aferentã ratei scadente în prima lunã în cazul încheierii contractului de vânzare pe o perioadã de 48 luni. Cum se înregistreazã în contabilitate aceste operaþii? 596. În baza unui contract de leasing operaþional pentru o instalaþie de lucru, locatorul înregistreazã urmãtoarele operaþii: a) întocmirea facturii cãtre utilizatorul bunului pentru redevenþa aferentã lunii curente, de 4.000 lei, TVA 19%; b) evidenþierea amortizãrii ce a stat la baza calculãrii redevenþei, cunoscând cã valoarea de intrare este de 160.000 lei, durata contractului este de 5 ani, valoarea rezidualã prevãzutã este de 10.000 lei, iar regimul de amortizare aplicat este cel linear;

230

TESTE GRILÃ... Contabilitate – experþi contabili

c) transferul dreptului de proprietate la finele contractului în baza opþiunii utilizatorului; d) scãderea din evidenþã a activului ca urmare a transferului dreptului de proprietate. Cum se înregistreazã în contabilitate aceste operaþii? 597. În vederea achiziþionãrii unor elemente de mobilier sunt efectuate mai multe operaþii ºi înregistrãri contabile, dupã cum urmeazã: a) acordarea unui avans de 10% în numerar pe baza antecalculaþiei efectuate de furnizor de 20.000 lei; b) recepþionarea bunurilor facturate de terþ, în care este consemnat preþul de vânzare de 21.000 lei, TVA 19%; c) diminuarea obligaþiei faþã de furnizor cu avansul acordat anterior ºi subscrierea unui bilet la ordin pentru diferenþa rãmasã; d) decontarea la scadenþã a biletului la ordin subscris. Cum se înregistreazã în contabilitate aceste operaþii? 598. Cum se înregistreazã în contabilitate urmãtoarele operaþii efectuate ce privesc achiziþionarea de materii prime: a) acordarea unui avans în numerar în valoare de 2.000.000 lei, TVA 19%; b) cheltuielile de transport sunt facturate de o unitate specializatã la tariful de 400.000 lei, TVA 19%; c) recepþionarea materiilor prime având în vedere cã valoarea aferentã cantitãþii totale livrate este de 10.000.000 lei, iar furnizorul acordã un rabat pentru defecte de calitate de 2%; d) decontarea dintr-un acreditiv a diferenþei datorate furnizorului. 599. Cum se vor înregistra urmãtoarele operaþii economice referitoare la gestiunea de materiale consumabile: a) recepþionarea a 750 unitãþi din sortimentul A la preþul unitar facturat de furnizor de 50.000 lei, TVA 19%; b) cheltuielile de transport-aprovizionare sunt de 3.000.000 lei, TVA 19%, fiind facturate de o unitate specializatã. Materialele pentru care acestea se efectueazã sunt înregistrate la preþul prestabilit;

TESTE GRILÃ... Contabilitate – experþi contabili

231

c) costul total efectiv de achiziþie aferent materialelor inventariate la finele perioadei curente, ºtiind cã la începutul perioadei unitatea deþinea materiale în valoare de 20.000.000 lei, a efectuat aprovizionãri de 35.000.000 lei, s-au consumat materiale de 10.000.000 lei ºi se aplicã varianta inventarului intermitent; d) lipsurile nesoluþionate sunt de 5.000.000 lei, cu diferenþe de preþ favorabile de 10% constatate la inventarierea anualã. 600. În legãturã cu echipamentul de lucru ce se achiziþioneazã de la terþi, se efectueazã ºi se înregistreazã operaþiile economice ce privesc: a) cumpãrarea a 300 halate la preþul unitar de 600.000 lei, TVA 19%; b) cheltuielile de transport-aprovizionare sunt de 4.000.000 lei, fiind facturate de o unitate specializatã; c) predarea cãtre salariaþi, în baza tabelelor întocmite în acest sens, a 30% din lotul de bunuri cumpãrate anterior; salariaþii suportã 50% din cost, TVA 19%; d) repartizarea cheltuielilor de transport-aprovizionare aferente echipamentului eliberat în exploatare. Cum se înregistreazã în contabilitate aceste operaþii? 601. În cadrul unui agent economic cu activitate de producþie se realizeazã ºi se înregistreazã mai multe operaþii economice, ºi anume: a) obþinerea a 1.000 unitãþi din produsul A, care se urmãresc la preþul prestabilit de 25.000 lei/unitate; b) diferenþa de preþ aferentã producþiei înregistrate anterior este favorabilã, de 500 lei/unitate; c) vânzarea a 50% din bunurile obþinute la un preþ negociat care este cu 20% mai mare decât costul efectiv de producþie aferent; d) scãderea din evidenþã a producþiei vândute. Cum se înregistreazã în contabilitate aceste operaþii? 602. În contabilitatea unei unitãþi cu profil de producþie se înregistreazã operaþiile economice referitoare la: a) obþinerea a 1.000 bucãþi din produsul A la costul de producþie unitar de 50.000 lei;

232

TESTE GRILÃ... Contabilitate – experþi contabili

b) livrarea integralã, fãrã facturare, a producþiei obþinute la un preþ de vânzare cu 15% mai mare decât costul total de producþie, TVA 19%; c) întocmirea facturii cãtre beneficiarul produselor finite; d) scãderea din evidenþã a producþiei vândute. Cum se înregistreazã în contabilitate aceste operaþii? 603. În contabilitatea unui agent economic ce comercializeazã mãrfuri se vor înregistra operaþiile de mai jos, în condiþiile utilizãrii preþului prestabilit: a) recepþionarea mãrfurilor cumpãrate la preþul facturat de furnizor de 10.000.000 lei, TVA 19%. Preþul standard aferent este de 9.000.000 lei; b) cheltuielile de transport-aprovizionare sunt de 1.000.000 lei, TVA 19%, ºi decontare dintr-un avans de trezorerie; c) vânzarea a jumãtate din mãrfurile achiziþionate, cu decontare ulterioarã, cunoscând cã preþul negociat este cu 20% mai mare decât preþul standard aferent; d) descãrcarea gestiunii pentru mãrfurile vândute; e) repartizarea diferenþelor de preþ aferente mãrfurilor vândute în baza coeficientului de repartizare determinat în acest sens. Cum se înregistreazã în contabilitate aceste operaþii? 604. Se vor reflecta în contabilitate urmãtoarele operaþii economice specifice comercializãrii mãrfurilor cu plata în rate: a) facturarea mãrfurilor cãtre cumpãrãtor, cunoscându-se urmãtoarele elemente: preþul cu amãnuntul, inclusiv TVA, 8.000.000 lei; avansul achitat de cumpãrãtor este de 20% din valoarea bunurilor; dobânda cuvenitã vânzãtorului este de 800.000 lei; TVA aferentã avansului este de 255.456 lei, iar TVA pentru rate este de 1.021.824 lei; b) scãderea din evidenþã a mãrfurilor vândute anterior, cunoscându-se în plus TVA de 1.277.280 lei ºi adaosul comercial de 611.156 lei; c) evidenþierea veniturilor impozabile corespunzãtoare dobânzii, la scadenþa acesteia; d) TVA colectatã aferentã tuturor ratelor devenite scadente. Cum se înregistreazã în contabilitate aceste operaþii?

TESTE GRILÃ... Contabilitate – experþi contabili

233

605. Utilizarea unor ambalaje de cãtre un agent economic ocazioneazã efectuarea înregistrãrilor pentru operaþiile ce se prezintã în continuare: a) recepþionarea ambalajelor, cunoscând cã preþul înscris în facturã, exclusiv TVA, este de 4.000.000 lei, iar preþul total prestabilit aferent este cu 10% mai mic; b) repartizarea diferenþelor de preþ nefavorabile de 10% ca urmare a predãrii de ambalaje cu titlu gratuit cãtre alte unitãþi, în valoare totalã de 20.000.000 lei preþ prestabilit; c) reþinerea de ambalaje în stoc în valoare de 5.000.000 lei de cãtre un client, fapt pentru care se factureazã, în condiþiile utilizãrii sistemului de restituire directã. Cum se înregistreazã în contabilitate aceste operaþii? 606. Sã se înregistreze în contabilitate urmãtoarele operaþii referitoare la gestiunea clienþilor: a) facturarea a 400 unitãþi din sortimentul de marfã A, cunoscând cã preþul unitar, exclusiv TVA, este de 120.000 lei, din care se acordã un rabat de 2% pentru defecte de calitate, TVA fiind de 19%; b) încasarea creanþei de 1.000 $ faþã de un partener extern la cursul de 29.000 lei/$, având în vedere cã a avut loc o creºtere cu 5% a cursului de schimb comparativ cu data livrãrii bunurilor; c) livrarea, cu facturare ulterioarã, a 250 unitãþi din semifabricatul B la preþul de vânzare unitar de 200.000 lei; d) primirea a 100 buc. ambalaje restituite de altã unitate, facturate anterior proforma la valoarea unitarã de 130.000 lei; e) acceptarea unui bilet la ordin în valoare de 70.000.000 lei. 607. Sã se înregistreze în contabilitate operaþiile de mai jos referitoare la aprovizionarea cu valori materiale: a) cumpãrarea unor materiale auxiliare facturate la valoarea de 50.000.000 lei, din care o remizã de 2% pentru livrãri ce depãºesc 20.000.000 lei, TVA 19%; b) subscrierea unui bilet la ordin pentru datoria constituitã la operaþia anterioarã; c) achitarea obligaþiei de 8.500 $ faþã de un partener extern de la care s-a achiziþionat un utilaj, cunoscând cã la efectuarea importului

234

TESTE GRILÃ... Contabilitate – experþi contabili

cursul de schimb a fost de 28.000 lei, iar la momentul plãþii a înregistrat o scãdere cu 7%; d) recepþionarea, fãrã facturã, a 500 kg de materie primã din sortul A la preþul unitar de 75.000 lei, TVA 19%; e) soluþionarea obligaþiei comerciale de 30.000.000 lei, avându-se în vedere cã în luna anterioarã s-a acordat furnizorului un avans de 10%, iar diferenþa este achitatã cu numerar. 608. La data de 1 ianuarie 2005, o societate comercialã nou-înfiinþatã specializatã în producþia ciocolatei a importat un echipament în valoare de 500.000 u.m., taxe vamale 5.000 u.m. În vederea achiziþiei, societatea a suportat urmãtoarele costuri suplimentare: costuri de livrare 36.000 u.m., costuri de instalare 49.000 u.m., costuri generale de administraþie 6.000 u.m., cheltuieli cu reclama 20.000 u.m. Perioada de instalare ºi montare a durat 2 luni, iar pentru a aduce echipamentul în condiþiile de funcþionare s-au efectuat costuri în valoare de 42.000 u.m. În vederea achiziþiei, societatea a obþinut o subvenþie guvernamentalã în valoare de 2.000 u.m. În primele 4 luni, cantitatea de ciocolatã produsã a fost foarte micã, generând o pierdere iniþialã din exploatare de 30.000 u.m. Costurile estimate de demontare recunoscute printr-un provizion pentru riscuri ºi cheltuieli se ridicã la 25.000 u.m. Se cere contabilizarea operaþiilor legate de echipament în conformitate cu IAS 16 „Imobilizãri corporale”. 609. O societate comercialã specializatã în producþia ºi vânzarea confecþiilor a achiziþionat la 1 ianuarie 1996 o clãdire la preþul de 175.000 u.m. pentru a fi utilizatã iniþial ca spaþiu administrativ. În acel moment, clãdirea a fost reparatã ºi renovatã la un cost total de 63.000 u.m. pentru a fi utilizatã ca magazin de desfacere a hainelor. S-a estimat cã aceastã clãdire va avea o duratã de viaþã utilã de 40 ani. La 15 aprilie 1998 vitrinele au fost înlocuite pentru cã erau crãpate, iar acoperiºul a fost reparat pentru cã avea spãrturi. Reparaþiile au costat în total 9.800 u.m. La 10 ianuarie 2000 a fost datã în exploatare o nouã aripã a clãdirii, realizatã cu un cost de 115.000 u.m. Aceastã aripã a majorat cu 5 ani durata de viaþã estimatã a clãdirii. La 3 august 2002 clãdirea a fost zugrãvitã, cu un cost de 17.500 u.m. La 7 ianuarie 2004 s-a înlocuit vechea instalaþie de încãlzire ºi aerisire cu una modernã, mult mai economicoasã din punct de vedere al consumului de energie, cu un cost de 20.000 u.m.

TESTE GRILÃ... Contabilitate – experþi contabili

235

Notã: Pentru simplificare, nu se va lua în calcul amortizarea. Se cere înregistrarea operaþiilor legate de clãdire în conformitate cu IAS 16 „Imobilizãri corporale”. 610. Pe data de 11.03.2004 societatea cumpãrã un utilaj conform facturii nr. 1012, în urmãtoarele condiþii: preþ de achiziþie 90.000 lei, cheltuieli de transport înscrise în facturã 5.000 lei, TVA 19%. Punerea în funcþiune a utilajului necesitã lucrãri de montaj efectuate în perioada 15.03.2004 – 20.03.2004 de cãtre o firmã specializatã. Factura nr. 3680 privind lucrãrile de montaj prezintã urmãtoarele date: costul lucrãrilor 10.000 lei, TVA 19%. Pe data de 21.03.2004 se face recepþia finalã a utilajului. Se cer înregistrãrile contabile legate de achiziþia ºi recepþia utilajului. 611. O societate comercialã care produce pãpuºi schimbã douã active similare, respectiv douã instalaþii, în condiþiile: utilaj A cedat: valoarea contabilã brutã 100 u.m., amortizarea cumulatã 30 u.m., valoarea de piaþã 80 u.m.; utilaj B primit: valoarea de piaþã 70 u.m. Conform IAS 16 „Imobilizãri corporale”, care este sulta încasatã? 612. O societate comercialã care produce pãpuºi schimbã douã active similare, respectiv douã instalaþii, în condiþiile: utilaj A cedat: valoarea contabilã brutã 100 u.m., amortizarea cumulatã 30 u.m., valoarea de piaþã 60 u.m.; utilaj B primit: valoarea de piaþã 70 u.m. Conform IAS 16 „Imobilizãri corporale”, care este sulta plãtitã? 613. Un activ (un utilaj) a fost achiziþionat la valoarea de 200.000 u.m. la data de 1 ianuarie 2005; durata de viaþã utilã 5 ani, valoare rezidualã nulã. Durata de viaþã utilã rãmasã a fost revizuitã la 7 ani la data de 31 decembrie 2007. Se cere sã se calculeze amortizarea anului 2007. 614. Se achiziþioneazã pe data de 12 septembrie N o instalaþie la costul de 200.000 u.m., valoarea rezidualã estimatã 20.000 u.m. Instalaþia este amortizatã linear în 10 ani. La începutul anului N+2, valoarea rezidualã este reestimatã la 15.000 u.m., iar durata de viaþã utilã rãmasã, la 5 ani. Se cere sã se calculeze mãrimea amortizãrii în anul N+2 conform IAS 16 „Imobilizãri corporale”.

236

TESTE GRILÃ... Contabilitate – experþi contabili

615. Se achiziþioneazã pe 30 august anul N o instalaþie la costul de 700.000 u.m., valoarea rezidualã estimatã 40.000 u.m. Instalaþia este amortizatã linear în 10 ani. La începutul anului N+2, se înlocuieºte o piesã de schimb în valoare de 10.000 u.m., ceea ce conduce la creºterea capacitãþii de producþie ºi a duratei de viaþã utilã rãmasã la 10 ani. Se cere sã se calculeze mãrimea amortizãrii în anul N+2 conform IAS 16 „Imobilizãri corporale”. 616. O societate îºi reevalueazã clãdirile ºi decide sã încorporeze reevaluãrile în situaþiile sale financiare. Urmãtoarele informaþii sunt relevante: (a) Extras din bilanþ la data de 31 decembrie 2007: Cost 3.000.000 u.m. Amortizare 900.000 u.m. (b) amortizarea este linearã, cota fiind de 2% pe an, durata de viaþã utilã totalã 50 ani; (c ) clãdirea este reevaluatã la data de 30 iunie 2008 la valoarea justã de 2.760.000 u.m. Nu existã modificãri în estimarea duratei de viaþã utilã. Se cere sã se prezinte un extras din situaþiile financiare la data de 31 decembrie 2008. 617. O societate îºi deschide o nouã fabricã ºi primeºte o subvenþie de 30.000 u.m. pentru achiziþia unui echipament care costã 200.000 u.m. Societatea amortizeazã echipamentul linear, cu o cotã de 20% anual. În condiþiile în care subvenþia este scãzutã din cost, se cere sã se prezinte extrasul din bilanþul contabil. 618. O societate îºi deschide o nouã fabricã ºi primeºte o subvenþie de 30.000 u.m. pentru achiziþia unui echipament care costã 200.000 u.m. Societatea amortizeazã echipamentul linear, cu o cotã de 20% anual. În condiþiile în care subvenþia este tratatã ca venit amânat, se cere sã se prezinte extrasul din bilanþul contabil. 619. Societatea ALFA plãteºte 200.000 u.m. pentru a achiziþiona 100% din societatea BETA, ale cãrei active nete la data achiziþiei aveau o valoare justã de 160.000 u.m. Se cere sã se descrie contabilizarea fondului comercial.

TESTE GRILÃ... Contabilitate – experþi contabili

237

620. Un grup conþine 3 filiale, A, B ºi C, ale cãror active nete sunt de 200 u.m., 300 u.m. ºi respectiv 400 u.m. Fondul comercial în bilanþul consolidat are o valoare de 300 u.m. Se decide ca fondul comercial sã fie alocat activelor nete pe baza pro-rata. Se cere sã se prezinte modalitatea de alocare. 621. O societate deþine mai multe imobilizãri corporale dupã cum urmeazã: a) un teren achiziþionat pentru potenþialul sãu de investiþii; b) o clãdire în care se aflã sediul firmei, a cãrei valoare se apreciazã rapid; c) o clãdire cumpãratã cu scop de revânzare; d) o clãdire primitã în leasing financiar pentru potenþialul sãu de investiþii. Se cere sã se identifice care din imobilizãrile de mai sus reprezintã investiþii imobiliare ºi ce standarde se aplicã. 622. ALFA este o societate cotatã care deþine un numãr mare de hoteluri. Din balanþa de verificare de la 31 decembrie 2000 s-au extras datele: Clãdirea hotelului Cost

980.000

Amortizare cumulatã

92.400

Alte imobilizãri corporale ale hotelului Cost

36.000

Amortizare cumulatã

18.800

În cursul anului, s-au cheltuit 24.000 u.m. pentru un nou hotel ºi s-au achiziþionat imobilizãri corporale pentru hotel pentru suma de 14.000 u.m. Clãdirile hotelului se amortizeazã cu o cotã de 2% din cost, iar celelalte imobilizãri corporale cu 25% din valoarea netã contabilã. Situaþia hotelurilor se prezintã dupã cum urmeazã: HOTEL

Cost

Amortizare la 31.12.2000

Valoare de piaþã la 31.12.2000

Durata de viaþã utilã rãmasã estimatã la 31.12.2000

A

1.600

360

2.600

50

B

1.400

240

1.700

30

C

2.000

280

1.300

40

238

TESTE GRILÃ... Contabilitate – experþi contabili

În cursul anului încheiat la 31.12.2001 directorii au hotãrât sã înceapã un program amplu de reparaþii ºi renovãri la hotelurile societãþii. Peste 5 ani clãdirile urmeazã a fi verificate din punct de vedere al structurii de rezistenþã ºi deci în mod necesar trebuie reparate. Investigaþiile preliminare aratã cã la unele hoteluri nu expirã durata de viaþã utilã ºi, prin urmare, societatea nu investeºte în aceastã menþinere preventivã. De asemenea, societatea a redecorat hotelurile ºi a înlocuit mobila în dormitoare ºi restaurante. Aceastã redecorare a creat o nouã imagine pentru ALFA, necesarã în marketing ºi publicitate. Se cere sã se precizeze cu ce valori figureazã în situaþiile financiare ale anilor 2000 ºi 1999 clãdirile ºi celelalte imobilizãri corporale. 623. Pe baza datelor din problema precedentã, se cere sã se calculeze efectele reevaluãrii în ceea ce priveºte cheltuiala cu amortizarea pentru cele 3 hoteluri la 31.12.2001, având în vedere cã amortizarea anualã este recalculatã în valorile reevaluate, precum ºi soldul rezervei din reevaluare. 624. În baza problemelor anterioare: a) sã se explice de ce hotelurile nu pot fi tratate ca investiþii imobiliare; b) ºtiind cã directorii vor sã capitalizeze costurile aferente programului de reparaþii ºi renovãri, sã se descrie factorii care trebuie luaþi în considerare ºi sã se argumenteze punctul de vedere fãcând referire la SIC. 625. Un sector al societãþii GAMA SA prezintã urmãtoarele active non-curente înregistrate la valoarea contabilã la 31 decembrie 2004: Fond comercial Imobilizãri corporale Terenuri ºi construcþii Maºini ºi utilaje

(în u.m.) 140 640 220 860

860 1.000 Deoarece aceste active sunt folosite pentru a fabrica un produs specific, este posibilã identificarea fluxurilor de numerar ce decurg din utilizarea

TESTE GRILÃ... Contabilitate – experþi contabili

239

lor. Managementul societãþii GAMA prevede cã valoarea acestor active se depreciazã din cauza faptului cã un mare competitor a dezvoltat o versiune superioarã a aceluiaºi produs. Drept rezultat se aºteaptã ca vânzãrile sã scadã. Urmãtoarele informaþii suplimentare sunt relevante: z terenurile ºi clãdirile sunt înregistrate la valoarea de piaþã. La 31 decembrie 2004 existã un surplus din reevaluare de 120 u.m. Celelalte active non-curente sunt înregistrate la cost istoric; z fondul comercial nu are o valoare de piaþã. Se estimeazã cã terenurile ºi clãdirile ar putea fi vândute la preþul de 540 u.m., iar maºinile ºi utilajele, la preþul de 100 u.m.; z valoarea de utilizare a activelor a fost calculatã la 770 u.m. Se cere sã se calculeze pierderea din depreciere. 626. Pe baza datelor din problema precedentã, sã se precizeze cum va fi tratatã pierderea din depreciere în situaþiile financiare la 31 decembrie 2004. 627. Un activ care are o duratã de viaþã utilã de 4 ani este închiriat la un cost anual de 4.000 u.m. plãtibil anual în avans. Durata contractului de leasing este de 4 ani. Rata implicitã a dobânzii aferentã contractului este de 15%. Se cere sã se calculeze valoarea actualizatã a plãþilor minimale de leasing. 628. O companie are douã opþiuni. Ea poate cumpãra un activ plãtind costul de 11.420 u.m. ori îl poate închiria printr-un contract de leasing financiar. Termenii contractului sunt: a) prima perioadã de închiriere este de 4 ani de la 1 ianuarie 2001, cu o redevenþã de 4.000 u.m. plãtibilã la 31 decembrie în fiecare an; b) locatarul are dreptul sã continue închirierea activului dupã sfârºitul primei perioade, într-un interval de timp nedefinit, fãrã a suporta chiria; c) locatarul se angajeazã sã plãteascã toate reparaþiile ºi asigurãrile; d) rata implicitã a dobânzii este de 15%. Locatarul estimeazã durata de viaþã economicã la 8 ani. Metoda de amortizare este linearã. Se cere sã se prezinte efectul contractului de leasing în situaþiile financiare folosind metoda actuarialã.

240

TESTE GRILÃ... Contabilitate – experþi contabili

629. Pe baza datelor din problema precedentã, se cere sã se prezinte informaþiile în situaþiile financiare. 630. Societatea ALFA SA încheie un contract de leasing pe 5 ani, de la 1 ianuarie 2003, pentru o maºinã cu o valoare justã de 40.000 u.m. Redevenþele sunt de 10.400 u.m., plãtibile în avans, iar valoarea rezidualã este calculatã la 8.400 u.m. ALFA SA este responsabilã pentru asigurare ºi costurile de menþinere. Rata implicitã a contractului de leasing este de 15,15%. Se cere sã se evidenþieze alocarea cheltuielilor financiare prin metoda însumãrii cifrelor. 631. Pe baza datelor din problema precedentã, se cere sã se evidenþieze alocarea cheltuielilor financiare prin metoda actuarialã. 632. Se considerã cã societatea ALFA SA a achiziþionat la data de 1 ianuarie 2007 o maºinã agricolã SANDA care are o duratã de viaþã economicã de 8 ani. Costul maºinii ar fi fost de 1.200.000 u.m. dacã ar fi fost plãtit în numerar. ALFA SA a cerut pãrerea unei firme de consultanþã, CONSULT, care i-a recomandat sã opteze pentru un contract de leasing cu firma BETA SA. Opþiunea A: În cei 8 ani, redevenþele de 220.000 u.m. sunt plãtibile anual în avans. Opþiunea B: Pentru o primã perioadã de 4 ani, redevenþele de 300.000 u.m. sunt plãtibile anual în avans; existã o a doua perioadã opþionalã de 3 ani, cu redevenþe de 60%, 40% ºi 20% din redevenþa primei perioade. Se considerã cã aceste redevenþe reprezintã adevãrata ratã comercialã. Se cere sã se argumenteze tipul contractului de leasing. 633. Pe baza datelor din problema precedentã, sã se arate cum sunt tratate cele douã alternative în conturile societãþii BETA SA la data de 31 decembrie 2007. 634. Societatea ALFA SA (care aplicã referenþialul internaþional) este o companie de inginerie care investeºte în echipamente. În ultimii ani majoritatea investiþiilor au fost finanþate de BETA SA. În mod consecvent, gradul de îndatorare al societãþii ALFA SA a crescut la un nivel inacceptabil de mare. Totuºi, era necesar un nou echipament pentru desfãºurarea afacerilor. Unul dintre contabilii societãþii ALFA SA a

TESTE GRILÃ... Contabilitate – experþi contabili

241

sugerat obþinerea unui echipament adiþional fãrã majorarea gradului de îndatorare printr-un contract de leasing cu termenii: data încheierii contractului 1 octombrie 2005; costul de achiziþie 4.000.000 u.m.; maºina va avea o duratã de viaþã de 5 ani, fãrã valoare rezidualã; echipamentul va putea fi închiriat pe o duratã de 5 ani, cu 20 de rate de 244.640 u.m. ALFA SA va fi responsabilã de reparaþiile ºi menþinerea activului pe durata contractului de leasing ºi are o opþiune de a cumpãra activul la sfârºitul contractului pentru 2 u.m. Se cere sã se întocmeascã un memorandum care sã rãspundã la sugestia cã închirierea nu va avea efect asupra gradului de îndatorare al societãþii ALFA SA. 635. Pe baza datelor din problema precedentã, se cere sã se întocmeascã un extras din situaþiile financiare ale societãþii ALFA SA pentru anul încheiat la 31 decembrie 2005, ºtiind cã dobânda este alocatã prin metoda însumãrii cifrelor. 636. Materialele costã 24.000 u.m. ºi au fost cumpãrate pentru a fi folosite în procesul de producþie în vederea obþinerii unui profit. Dacã se cumpãrã aceste categorii de stocuri, preþul este de 20.000 u.m. Se cere sã se evalueze stocurile. 637. Un echipament a fost construit pentru un client la preþul convenit de 36.000 u.m. Costul de producþie a fost de 33.600 u.m. Costurile suplimentare cu vânzarea se ridicã la 8.400 u.m. Clientul a acceptat parþial responsabilitatea de a acoperi jumãtate din costurile suplimentare aferente vânzãrii. Se cere sã se evalueze stocurile. 638. Un contract de construcþii privind construcþia unui pod are un preþ fix de 18.000 u.m. Valoarea contractualã convenitã iniþial este de 18.000 u.m. Costurile contractuale iniþiale sunt estimate la 16.000 u.m. Podul se construieºte în 3 ani. La sfârºitul anului 1, constructorul estimeazã creºterea costurilor contractuale la 16.100 u.m. În anul 2, beneficiarul este de acord cu o variaþie de creºtere a venitului contractual de 400 u.m. ºi estimeazã costuri contractuale suplimentare de 300 u.m. La sfârºitul anului 2, costurile contractuale includ 200 u.m. pentru unele materiale de rezervã ce urmeazã a fi folosite în anul 3. Constructorul determinã

TESTE GRILÃ... Contabilitate – experþi contabili

242

stadiul de definitivare a contractului calculând proporþia costurilor contractuale suportate în raport cu costurile totale estimate. Urmãtoarele informaþii se referã la perioada contractului de construcþii: Specificare

An 1

An 2

An 3

18.000

18.000

18.000

-

400

400

18.000

18.400

18.400

4.186

12.336

16.400

Costuri contractuale necesare încheierii proiectului

11.914

4.064

-

Total costuri contractuale estimate

16.100

16.400

16.400

Valoarea contractualã a venitului convenitã iniþial Variaþii Total venit contractual Costuri contractuale suportate la zi

Se cere sã se determine veniturile, cheltuielile ºi rezultatul recunoscute la zi în anii anteriori ºi în anul curent 639. Un constructor a ajuns la sfârºitul primului sãu an de lucrãri. Toate costurile contractuale au fost plãtite în numerar ºi toate veniturile au fost încasate în numerar. Costurile contractuale convenite pentru contractele B, C ºi E includ costul materialelor ce vor fi achiziþionate pentru contracte, dar care nu au fost utilizate în performanþele contractuale la zi. Pentru contractele B, C ºi E beneficiarii au plãtit avansuri constructorilor. Statutul celor cinci contracte în curs de execuþie la sfârºitul anului 1 se prezintã astfel: Specificare

A

B

C

D

E

Total

1. Venit contractual recunoscut

290

1.040

760

400

110

2.600

2. Costuri contractuale recunoscute

220

900

700

500

110

2.430

3. Pierderi prevãzute recunoscute

-

-

-

80

60

140

4. Profituri recunoscute 290 – pierderi recunoscute – 220

1.040 – 900

760 – 700

= 70

= 140

= 60

400 – 500 – 80 = (180)

110 – 110 – 60 = (60)

2.600 – 2.430 – 140 = 30

220

1.020

900

500

200

2.840

5. Costuri contractuale suportate în cursul perioadei

TESTE GRILÃ... Contabilitate – experþi contabili

243

Specificare

A

B

C

D

E

Total

6. Costuri contractuale suportate ºi recunoscute în cheltuielile contractuale în cursul perioadei

220

900

700

500

110

2.430

-

120

200

-

90

410

8. Venitul contractual recunoscut (rd. 1)

290

1.040

760

400

110

2.600

9. În curs de execuþie

200

1.040

760

360

110

2.470

90

-

-

40

-

130

-

160

40

-

50

250

7. Costuri contractuale referitoare la activitatea viitoare ºi recunoscute ca activ

10. Venituri contractuale neexecutate (8-9) 11. Sume primite în avans

Se cere sã se evidenþieze prezentarea informaþiilor în conformitate cu IAS 11 „Contracte de construcþii”. 640. ALFA SA este o firmã constructoare de nave maritime care are în activitatea sa curentã douã contracte: Specificare

Vapor de pescuit

Mic pasager pentru agrement

Preþ contractual fix

6.000

10.000

Data începerii activitãþii

1 oct. 2002

1 oct. 2003

Proporþia muncii prestate în cursul anului încheiat la 30 septembrie 2003

30%

-

Factura beneficiarului în cursul anului încheiat la 30 septembrie 2003

1.800

Încasãri primite de la beneficiar în cursul anului încheiat la 30 septembrie 2003

1.600

Costuri suportate în cursul anului încheiat la 30 septembrie 2003

1.300

Costuri estimate necesare terminãrii proiectului la 30 septembrie 2003

2.600

244

TESTE GRILÃ... Contabilitate – experþi contabili Specificare

Proporþia muncii prestate în cursul anului încheiat la 30 septembrie 2004 Factura beneficiarului în cursul anului încheiat la 30 septembrie 2004 Încasãri primite de la beneficiar în cursul anului încheiat la 30 septembrie 2004 Costuri suportate în cursul anului încheiat la 30 septembrie 2004 Costuri estimate necesare terminãrii proiectului la 30 septembrie 2004

Vapor de pescuit

Mic pasager pentru agrement

25%

45%

1.500

4.500

1.400

4.500

1.160

3.800

1.580

6.800

ALFA SA recunoaºte venitul ºi profitul în funcþie de procentul muncii prestate. Se cere sã se calculeze valorile care apar în contul de profit ºi pierdere al anului încheiat la 30 septembrie 2004 pentru fiecare din cele douã contracte. 641. O societate cumpãrã un activ non-curent pentru suma de 20.000 u.m. El are o duratã de viaþã utilã de 5 ani ºi se amortizeazã dupã metoda linearã. În vederea impozitãrii, 50% din cost este alocat în primul an, iar restul, linear pe durata rãmasã de 4 ani. Cota de impozit pe profit 30%. Se cere sã se calculeze ºi sã se expliciteze efectul asupra impozitelor amânate. 642. Folosind datele din problema precedentã, considerãm în continuare cã profitul anual înainte de impozitare este de 40.000 u.m. Se cere sã se evidenþieze un extras din contul de profit ºi pierdere utilizând metoda fluxului direct (diferenþele dintre valoarea contabilã ºi cea fiscalã sunt ignorate) ºi metoda impozitului amânat. 643. Contabilul-ºef al firmei ALFA SA întocmeºte un raport anual al anului încheiat la 31 octombrie 2004. Raportul anual este întocmit luând în considerare impozitele amânate. Impozitul amânat are un sold creditor de 3 milioane u.m. la 31 octombrie 2003. Toate aceste valori respectã diferenþa dintre amortizare ºi provizioanele de amortizare. În cursul anului încheiat la 31 octombrie 2004 societatea a înregistrat 36 milioane u.m.

TESTE GRILÃ... Contabilitate – experþi contabili

245

amortizare ºi 41,6 milioane u.m. provizioane pentru amortizare. Cheltuiala cu impozitul pe profit curent a anului este de 9,4 milioane u.m. Cota de impozit pe profit 30%. Se cere sã se întocmeascã notele la situaþiile financiare respectând impozitele amânate pentru anul încheiat la 31 octombrie 2004. Notele trebuie sã fie în forma necesarã publicãrii. 644. O companie emite 400.000 de acþiuni la preþul pieþei de 6,00 u.m. la data de 1 iulie 2008. Informaþii relevante: Specificare

2008

2007

Profit net atribuibil acþionarilor comuni pentru anul încheiat la 31 decembrie

1.100.000

Numãrul acþiunilor ordinare în circulaþie la 31 decembrie

2.000.000 1.600.000

920.000

Se cere sã se calculeze rezultatul pe acþiune de bazã pentru cei doi ani. 645. O companie emite gratuit o acþiune comunã nouã pentru fiecare 5 acþiuni existente la data de 1 iulie 2008. Informaþii relevante: Specificare Profit net atribuibil acþionarilor comuni pentru anul încheiat la 31 decembrie Numãrul acþiunilor ordinare în circulaþie la 31 decembrie

2008

2007

550.000

460.000

1.200.000 1.000.000

Se cere sã se calculeze rezultatul pe acþiune de bazã pentru cei doi ani. 646. O companie lanseazã DS ce dau dreptul acþionarilor existenþi sã subscrie pe data de 1 iulie 2008 douã acþiuni noi în valoare de 3,00 u.m./acþiune pentru fiecare 10 acþiuni deþinute. Preþul pe acþiune înainte de exercitarea DS a fost de 6,00 u.m./acþiune. Informaþii relevante: Specificare Profit net atribuibil acþionarilor comuni pentru anul încheiat la 31 decembrie Numãrul acþiunilor ordinare în circulaþie la 31 decembrie

2008

2007

550.000

460.000

1.200.000 1.000.000

Se cere sã se calculeze rezultatul pe acþiune de bazã pentru cei doi ani.

TESTE GRILÃ... Contabilitate – experþi contabili

246

647. La data de 31 decembrie 2001 capitalul unei societãþi era format din 8.000.000 acþiuni ordinare de 25 cenþi fiecare, fiind cotate la 1 USD. La data de 1 ianuarie 2002 compania emite DS în proporþie de 1/4 la 50 cenþi/acþiune. Rezultatele pe ultimii doi ani au fost: Specificare

An încheiat la data de 30 iunie

Profit net dupã impozitare

2001

2002

800.000

850.000

Se cere sã se calculeze RPA de bazã ce va fi prezentat în conturile anului 2002. 648. La data de 1 aprilie 2001 o întreprindere emite obligaþiuni convertibile în valoare de 2.500.000 u.m., cu o dobândã de 8% pe an. Fiecare obligaþiune convertibilã cu valoarea nominalã de 100 u.m./obligaþiune va fi convertitã la data de 20.06.2009 într-un numãr de acþiuni ordinare astfel: 31 decembrie 2006 = 248 acþiuni; 30 decembrie 2007 = 240 acþiuni; 31 decembrie 2008 = 230 acþiuni; 31 decembrie 2009 = 220 acþiuni. Informaþii relevante: Capitalul social este format din: z 1.000.000 u.m. acþiuni preferenþiale de 1,00 u.m./acþiune, ce dau dreptul la un dividend preferenþial de 10%; z 2.000.000 u.m. acþiuni comune ordinare de 25 subu.m. = 8.000.000 acþiuni; z cota impozitului pe profit 45%. Rezultate pentru anul încheiat la 31 decembrie: Specificare

2002

2001

Profit înaintea dobânzii ºi a impozitului pe profit

2.200.000 1.983.636

Dobânda 8% (2.500.000 obligaþiuni x 8%)

(200.000) (150.000)

Profit înainte de impozitare

2.000.000 1.833.636

Impozit pe profit (45% x 2.000.000)

(900.000) (825.136)

Profit net

1.100.000 1.008.500

Se cere sã se calculeze rezultatul pe acþiune de bazã ºi rezultatul pe acþiune diluat.

TESTE GRILÃ... Contabilitate – experþi contabili

247

649. Dispuneþi de urmãtoarele date: Profitul net al anului 2001 Media ponderatã a acþiunilor comune aflate în circulaþie în cursul anului 2001 Valoarea justã medie pentru o acþiune ordinarã în anul 2001 Media ponderatã a acþiunilor comune cu opþiuni în anul 2001 Preþul de exercitare a acþiunii cu opþiuni pentru anul 2001

2.400.000 u.m. 1.000.000 acþiuni 40 u.m. 200.000 acþiuni 30 u.m.

Se cere sã se calculeze RPA. 650. La data de 1 ianuarie 2006 ALFA SA, un fabricant, intrã într-o convenþie de aprovizionare a lui BETA, un comerciant cu amãnuntul, cu maºini pentru revânzare. Sub termenii convenþiei, BETA plãteºte o ratã fixã pe lunã pentru fiecare maºinã pe care o deþine ºi, de asemenea, plãteºte costul asigurãrii ºi întreþinerii maºinilor. Compania nu poate arãta maºinile într-o camerã specialã de prezentare ºi le utilizeazã pentru demonstraþii. Când maºina este vândutã unui beneficiar, BETA plãteºte lui ALFA preþul de fabricã în momentul când maºina a fost livratã. Toate maºinile rãmase nevândute 6 luni dupã livrarea lor trebuie cumpãrate de BETA la preþul de fabricã din momentul livrãrii. ALFA nu îi poate cere lui BETA sã returneze maºinile în timpul perioadei de 6 luni. În practicã acest drept nu se exercitã. BETA nu poate returna maºinile nevândute lui ALFA pe parcursul celor 6 luni fãrã sã plãteascã penalitãþi. În practicã acest lucru nu se întâmplã niciodatã. La data de 31 decembrie 2006, convenþia încheiatã este încã în vigoare ºi BETA deþine maºini care au fost livrate mai devreme de cele 6 luni. Se cere sã se precizeze ºi sã se explice cum vor fi tratate aceste maºini în conturile societãþii BETA SA la sfârºitul anului 2006. 651. X a vândut o clãdire lui Z, o companie de investiþii, pentru 1.000.000 u.m., când preþul curent al pieþei era de 2.000.000 u.m. X poate rãscumpãra proprietatea în orice moment în urmãtorii 3 ani la preþul original de vânzare de 1.000.000 u.m., plus o sumã adãugatã trimestrial bazatã pe rata de împrumut bancarã plus 2%. Se cere sã se precizeze cum anume contabilizeazã X aceastã tranzacþie.

TESTE GRILÃ... Contabilitate – experþi contabili

248

652. ALFA are trei activitãþi principale. Acestea sunt vânzarea de motoare de autovehicule (cumpãrate noi sau la mâna a doua), aprovizionarea cu piese de schimb pentru motoarele de autovehicule ºi activitatea de service. În cursul exerciþiului financiar încheiat la 31 august 2006, compania a întreprins o serie de tranzacþii comerciale. Ca efect, la 1 ianuarie 2006 ALFA a încheiat o convenþie de a recepþiona motoarele autovehiculelor în regim de consignaþie de la BETA, un mare fabricant. Termenii convenþiei sunt: a) La livrare, vehiculele rãmân în proprietatea legalã a lui BETA. b) Titlul de proprietate legal al unui autovehicul trece la ALFA când aceasta încheie o convenþie de vânzare a autovehiculului cu o a treia parte, dupã 6 luni de la data livrãrii de cãtre BETA. c) La data legalã când titlul de proprietate trece la ALFA, BETA emite factura cãtre ALFA pentru vânzarea autovehiculelor. Preþul plãtit de ALFA este preþul normal de vânzare al lui BETA la data livrãrii, majorat cu 1% pentru fiecare lunã întreagã de deþinere în consignaþie de cãtre ALFA. Orice altã schimbare a preþului normal de vânzare între data livrãrii ºi data când dreptul de proprietate al bunurilor trece la ALFA nu modificã suma plãtitã de ALFA lui BETA. d) În orice moment între data livrãrii ºi data când titlul de proprietate trece legal la ALFA, compania ALFA are dreptul sã returneze autovehiculele lui BETA, cu condiþia sã nu fie stricate sau uzate moral. Dacã ALFA exercitã acest drept de returnare, va plãti penalitãþi astfel: Timpul scurs de la data livrãrii

Penalitãþi în procente la preþul facturat(1)

Trei luni sau mai puþin

50%

3-4 luni

75%

Mai mult de 4 luni

100%

(1)

Este preþul ce va fi plãtit de ALFA dacã titlul de proprietate legal al autovehiculelor a trecut la ALFA la data returnãrii.

e) BETA nu are dreptul sã cearã returnarea autovehiculelor aflate în consignaþie la ALFA dacã ALFA devine insolvabil. Directorul sugereazã cã aceste autovehicule ar putea fi tratate ca un activ de cãtre ALFA numai în momentul transferãrii titlului de proprietate ºi în momentul când preþul de cumpãrare devine legal plãtibil.

TESTE GRILÃ... Contabilitate – experþi contabili

249

Se cere sã se explice cum anume un activ sau o datorie este identificat(ã) ºi când un activ sau o datorie va fi recunoscut(ã) în situaþiile financiare. 653. Bilanþurile societãþilor P ºi S la data de 31 decembrie 2004 se prezintã astfel: – mii u.m. – Specificare Active non-curente Investiþie în S la cost Active curente Total Capital social (acþiuni ordinare la 1 u.m. acþiunea) Rezultat dupã impozitarea profitului Datorii curente Total

P 120 100 80 300 200 60 40 300

S 80 80 160 100 60 160

P a achiziþionat toate acþiunile lui S la 31 decembrie 2004 la costul de 100.000 u.m. Se cere bilanþul consolidat la 31 decembrie 2004. 654. Bilanþurile societãþilor P ºi S la data de 31 decembrie 2004 se prezintã astfel:

– mii u.m. –

Specificare Active non-curente Investiþie în S la cost Active curente Total Capital social (acþiuni ordinare la 1 u.m. acþiunea) Rezultat dupã impozitarea profitului Datorii curente Total

P 100 120 80 300 200 60 40 300

S 80 80 160 100 60 160

P a achiziþionat toate acþiunile lui S la data de 31 decembrie 2004 la costul de 120.000 u.m. Se cere bilanþul consolidat la 31 decembrie 2004.

TESTE GRILÃ... Contabilitate – experþi contabili

250

655. PQ achiziþioneazã 100% din capitalul lui ST plãtind 20.000 acþiuni PQ. O acþiune PQ are o valoare de piaþã de 3,2 u.m. La data achiziþiei bilanþul lui ST se prezintã astfel: Specificare

Sume

Active non-curente

40.000

Active curente

10.000

Total

50.000

Capital social

36.000

Rezultat dupã impozitarea profitului

-

Datorii curente

14.000

Total

50.000

Valoarea justã a activelor non-curente ale lui ST era la data achiziþiei de 48.000 u.m., în timp ce activele curente ºi datoriile curente au valori brute egale cu valorile juste. Impozitele amânate sunt ignorate. Se cere sã se calculeze fondul comercial. 656. PQ achiziþioneazã 100% din capitalul lui ST la data de 31 august 2005 pentru suma de 80.000 u.m. La data achiziþiei bilanþul lui ST indicã: Specificare

Sume

Active non-curente (valoarea justã 60.000)

50.000

Creanþe amânate (încasabile în 5 ani)

12.000

Alte active curente (valoarea brutã = valoarea justã)

18.000

Total

80.000

Capital social

60.000

Rezultat dupã impozitarea profitului

-

Datorii curente

20.000

Total

80.000

Dobânda este de 10% pe an. Se cere sã se calculeze fondul comercial. 657. Bilanþurile societãþilor P ºi S la data de 31 decembrie 2004 se prezintã astfel:

TESTE GRILÃ... Contabilitate – experþi contabili

251

– mii u.m. – Specificare

P

S

Active non-curente

100

80

Investiþie în S la cost

140

Active curente

60

80

Total

300

160

Capital social (acþiuni ordinare la 1 u.m. acþiunea)

200

100

Rezultat dupã impozitarea profitului

60

40

Datorii curente

40

20

300

160

Total

P a achiziþionat toate acþiunile lui S la 30 iunie 2004, când rezultatul dupã repartizarea profitului lui S se ridica la 30.000 u.m. Se cere sã se întocmeascã bilanþul grupului la 31 decembrie 2004. 658. Bilanþurile societãþilor P ºi S la data de 31 decembrie 2004 se prezintã astfel:

– mii u.m. –

Specificare

P

S

Active non-curente

100

80

Investiþie în S la cost

140

Active curente

60

80

Total

300

160

Capital social (acþiuni ordinare la 1 u.m. acþiunea)

200

100

Rezultat dupã impozitarea profitului

60

40

Datorii curente

40

20

300

160

Total

P achiziþioneazã 80.000 acþiuni S (VN = 1 u.m./acþiune S) la data de 30 iunie 2004, pentru 140.000 u.m., când rezultatul dupã repartizare al lui S avea suma de 30.000 u.m. Se cere întocmirea bilanþului consolidat la data de 30 iunie 2004. 659. Bilanþurile societãþilor P ºi S la data de 31 decembrie 2004 se prezintã astfel:

252

TESTE GRILÃ... Contabilitate – experþi contabili Specificare P Active non-curente 212.000 Investiþie în S la cost 54.000 Total 266.000 Capital social (acþiuni ordinare la 1 u.m. acþiunea) 200.000 Rezultat dupã impozitarea profitului 44.000 Datorii curente 22.000 Total 266.000

S 69.000 69.000 40.000 13.000 16.000 69.000

P a achiziþionat toate acþiunile lui S la data de 1 ianuarie 2004, când profiturile cumulate ale lui S erau de 12.000 u.m. Se cere întocmirea bilanþului consolidat. 660. În baza datelor din problema precedentã se ºtie cã P a achiziþionat 32.000 acþiuni ordinare în S cu 54.000 u.m. Se cere sã se întocmeascã bilanþul consolidat. 661. În baza datelor din problema precedentã, se ºtie cã P a achiziþionat 32.000 acþiuni ordinare în S cu 54.000 u.m. În plus, se considerã cã bunurile neamortizate au fost estimate de directorii lui P a fi sub valoarea de 10.000 u.m. la 1 ianuarie 2004. Nu s-a înregistrat nicio altã ajustare în valorile contabile ale lui S. Impozitele amânate sunt ignorate. Se cere întocmirea bilanþului consolidat. 662. Bilanþurile societãþilor P ºi S la data de 31 decembrie 2004 se prezintã astfel: Specificare P Investiþie în S la cost 38.000 S cont curent 20.000 Casa ºi bãnci 20.000 Active nete diverse 82.000 Total 160.000 Capital social (acþiuni ordinare la 1 u.m. acþiunea) 100.000 Rezultat dupã impozitarea profitului 60.000 P cont curent Total 160.000

S

46.000 32.000 78.000 20.000 40.000 18.000 78.000

TESTE GRILÃ... Contabilitate – experþi contabili

253

P cumpãrã 15.000 acþiuni în S la data de 1 ianuarie 2004, când profitul din balanþã era 24.000 u.m. Diferenþa din contul curent apare deoarece cecul emis de S cãtre P la 31 decembrie 2004 nu a fost primit de P pânã la 3 ianuarie 2005. Se cere sã se întocmeascã bilanþul consolidat la 31 decembrie 2004. 663. Bilanþurile societãþilor P ºi S la data de 31 decembrie 2004 se prezintã astfel: Specificare Investiþie în S la cost

P

S

150.000

Stocuri

24.000

10.000

Active nete diverse

166.000 190.000

Total

340.000 200.000

Capital social (acþiuni ordinare la 1 u.m. acþiunea) 100.000

80.000

Rezultat dupã repartizare

240.000 120.000

Total

340.000 200.000

P achiziþioneazã 64.000 acþiuni în S la 1 ianuarie 2004, când profiturile dupã repartizare erau 100.000 u.m. În cursul anului, S i-a vândut stocuri lui P pentru suma de 160.000 u.m., mãrind preþul cu 25%. La data de 31 decembrie 2004, P include în stocurile sale valoarea de 10.000 u.m. reprezentând preþul plãtit pentru bunurile cumpãrate de la S. Se cere sã se întocmeascã bilanþul consolidat la 31 decembrie 2004. 664. Extrasul din bilanþul S la data de 31 ianuarie 2005 se prezintã astfel: Specificare

Sume

Active nete

360.000

Total

360.000

Capital social acþiuni ordinare

200.000

Rezultat dupã repartizare

60.000

Capital social acþiuni preferenþiale

100.000

Total

360.000

TESTE GRILÃ... Contabilitate – experþi contabili

254

La data de 31 ianuarie 2005, P are un rezultat dupã repartizare de 300.000 u.m. La data de 31 ianuarie 2002, P achiziþioneazã 70% din capitalul acþiuni ordinare al lui S la costul de 180.000 u.m. ºi 40% din capitalul acþiuni preferenþiale la costul de 44.000 u.m. Rezultatul dupã repartizare al lui S la data achiziþiei era de 20.000 u.m. Se cere sã se calculeze fondul comercial. 665. Pe baza datelor din problema precedentã, se cere sã se calculeze interesul minoritar. 666. A achiziþioneazã 180.000 1 u.m. acþiuni ordinare, 100.000 u.m. 1 u.m. acþiuni preferenþiale ºi 20.000 u.m. capitaluri împrumutate în B la data de 30 iunie 2001. Bilanþurile celor douã societãþi la data de 31 decembrie 2004 în valori contabile erau: Specificare

A

B

Active non-curente la cost, mai puþin amortizarea

760.000

180.000 acþiuni ordinare în B la cost

370.000

100.000 acþiuni preferenþiale în B la cost

110.000

20.000 capitaluri împrumutate în B Active curente

450.000

20.000 400.000

287.000

Total

1.660.000

737.000

Capital social acþiuni ordinare la 1 u.m.

1.000.000

240.000

8% acþiuni preferenþiale noncumulate la 1 u.m.

-

160.000

7% capitaluri împrumutate

-

80.000

Rezerve din reevaluare

100.000

60.000

Rezultat reþinut dupã repartizare

300.000

132.000

Datorii

260.000

65.000

1.660.000

737.000

Total

Dispuneþi de urmãtoarele informaþii: a) rezervele din reevaluare ºi rezultatul dupã repartizare ale lui A sunt, la data de 30 iunie 2001, de 24.000 u.m. ºi 61.000 u.m.;

TESTE GRILÃ... Contabilitate – experþi contabili

255

b) stocurile lui B la 31 decembrie 2004 includ 45.600 u.m. bunuri cumpãrate de la A. B emite factura la cost plus 20%. Se cere sã se întocmeascã bilanþul consolidat. 667. A achiziþioneazã 80% din capitalul social al lui B cu mult timp în urmã, când în bilanþ profiturile cumulate ale lui B erau de 24.000 u.m. Bilanþurile la 31 decembrie 2004 ale celor douã societãþi sunt: Specificare

A

B

Active non-curente

200.000

184.000

Investiþie în B

110.000

Active curente

90.000

62.000

Total

400.000

246.000

Capital social ordinar

200.000

100.000

-

20.000

160.000

84.000

-

20.000

40.000

22.000

400.000

246.000

Capital social preferenþial Rezultat reþinut dupã repartizare Dividend obiºnuit propus declarat în decembrie 2004 Datorii diverse Total

În cursul anului, A nu a primit dividende de la B. B a propus un dividend preferenþial de 4.000, de asemenea declarat în decembrie 2004, dar necontabilizat în nicio societate. B a achiziþionat 30% din capitalul preferenþial pentru 7.000 u.m. cu câþiva ani în urmã. Fondul comercial a fost în întregime depreciat. Se cere sã se întocmeascã bilanþul consolidat. 668. La data de 1 ianuarie 2007, A achiziþioneazã urmãtoarele acþiuni în B: Numãr acþiuni

Cost investiþie

1 u.m. acþiuni ordinare

75.000

116.000

1 u.m. acþiuni preferenþiale

32.000

30.000

Total

146.000

La data achiziþiei, profiturile cumulate ale lui B erau de 40.000 u.m.

TESTE GRILÃ... Contabilitate – experþi contabili

256

Bilanþurile la 31 decembrie 2009 sunt: Specificare

A

B

Active non-curente

420.000

221.200

Investiþie în B

146.000

Active curente

226.200

86.800

Total

792.200

308.000

Capital social ordinar

400.000

100.000

-

80.000

240.000

76.000

40.000

5.000

-

2.800

Datorii diverse

112.200

44.200

Total

792.200

308.000

7% capital social preferenþial Rezultat reþinut dupã repartizare Dividend obiºnuit propus Dividend preferenþial propus

Activele curente ale lui A includ 84.000 u.m. bunuri achiziþionate de la B. B factureazã bunurile la cost plus 20%. Toate dividendele au fost declarate în cursul lunii decembrie 2009. A nu a contabilizat dividendele de primit de la B. Se cere sã se întocmeascã bilanþul consolidat la 31 decembrie 2009. 669. P a achiziþionat acum câþiva ani toate acþiunile din capitalul lui S. Rezultatele lor la sfârºitul anului încheiat la 30 noiembrie 2004 sunt: Specificare

P

S

Venituri din vânzãri

17.000

4.400

Costul vânzãrilor

15.300

3.960

1.700

440

Impozit pe profit

800

200

Profit net

900

240

Profit brut

Se cere sã fie întocmit contul de profit ºi pierdere consolidat. 670. Se reia problema precedentã, cu menþiunea cã P achiziþioneazã numai 75% din capitalul lui S. Se cere sã fie întocmit contul de profit ºi pierdere consolidat.

TESTE GRILÃ... Contabilitate – experþi contabili

257

671. Aceleaºi date ca în problema precedentã, cu menþiunile: a) profiturile reportate ale anului sunt de 4.600 u.m. la P ºi de 800 u.m. la S; b) P a achiziþionat acþiuni în S când rezervele de profit ale lui S se ridicau la 200. Se ignorã fondul comercial. Se cere consolidarea profiturilor cumulate la 30 noiembrie 2003 ºi 30 noiembrie 2004. 672. A deþine 80% din capitalul lui B, iar B plãteºte un dividend obiºnuit de 20.000 u.m. (ca atare, 4.000 u.m. vor fi plãtite în afara proporþiei în B, iar 16.000 u.m. = 20.000 u.m. x 80% vor fi plãtite lui A). Bilanþul lui B înainte ºi dupã dividend a fost: Active nete diverse Capital social Rezerve

Înainte 26.000 2.000 24.000

Dupã 6.000 2.000 4.000

De asemenea, presupunem cã rezervele lui B la data achiziþiei erau de 4.000 u.m. Se cere sã se identifice efectele dividendului asupra grupului. 673. P a achiziþionat 75% din acþiunile obiºnuite ale lui S cu câþiva ani în urmã. Conturile de profit ºi pierdere ale lui P ºi S la sfârºitul anului încheiat la 31 august 2004 sunt: Specificare Venituri din vânzãri Costul vânzãrilor Profit din exploatare Venit din investiþii financiare Dividend de primit de la S Profit brut Impozit pe profit Profit dupã impozitare Dividende plãtite Rezultat dupã repartizare al anului

P 4.800 4.320 480

S 1.600 1.440 160

3 483 230 253 253

160 76 84 (4) 80

258

TESTE GRILÃ... Contabilitate – experþi contabili

Se cere sã fie întocmit contul de profit ºi pierdere consolidat la sfârºitul anului. Se ignorã fondul comercial. 674. P a achiziþionat 75% din capitalul social al lui S acum câþiva ani. Conturile de profit ºi pierdere la sfârºitul anului încheiat la 31 august 2004 sunt: Specificare Venituri din vânzãri Costul vânzãrilor Profit din exploatare Venit din investiþii financiare Dividend încasat de la S Dividend de încasat de la S Profit brut Impozit pe profit Profit dupã impozitare Dividende plãtite Dividende de plãtit (propuse) Rezultat dupã repartizare al anului

P 4.800 4.320 480

S 1.600 1.440 160

3 12 495 230 265 120 145

160 76 84 (4) 16 64

Se cere sã fie întocmit contul de profit ºi pierdere consolidat. Se ignorã fondul comercial. 675. P a achiziþionat 80% din capitalul social obiºnuit ºi 40% din capitalul social preferenþial al lui S cu câþiva ani în urmã. Contul de profit ºi pierdere al lui S pentru anul curent este: Specificare Venituri din vânzãri Costul vânzãrilor Profit din exploatare Impozit pe profit Profit dupã impozitare Dividende plãtite preferenþiale Dividende plãtite obiºnuite Rezultat dupã repartizare al anului

Se cere sã se calculeze interesul minoritar.

S 5.400 4.600 800 280 520 20 160 340

TESTE GRILÃ... Contabilitate – experþi contabili

259

676. Rezultatele lui P ºi S la sfârºitul anului încheiat la 31 iulie 2004 sunt: Specificare

P

S

Venituri din vânzãri

2.860

1.200

Costul vânzãrilor

2.320

1.008

Profit din exploatare

540

192

Impozit pe profit

270

96

Profit dupã repartizare

270

96

Rezultatele dupã repartizare la 1 august 2003 erau de 1.800 u.m. ºi respectiv 400 u.m. P achiziþioneazã 75% din capitalul social ordinar al lui S la data de 28 februarie 2004. Profiturile au fost obþinute în cursul anului. Se cere sã fie întocmit contul de profit ºi pierdere consolidat la sfârºitul anului. Se ignorã fondul comercial. 677. Aceleaºi date ca în problema precedentã, cu menþiunea cã la 1 martie 2004 S a plãtit un dividend de 24 u.m. Se cere sã se evidenþieze dividendul în jurnalul lui P ºi sã se calculeze rezervele consolidate la 31 iulie 2004 în ipoteza în care dividendul este tratat ca o revenire la societatea-mamã a unei pãrþi din costul investiþiei sale (o reducere a valorii contabile a investiþiei societãþii-mamã în filialã). 678. Aceleaºi date ca în problema precedentã, cu menþiunea cã la 1 martie 2004 S a plãtit un dividend de 24 u.m. Se cere sã se evidenþieze dividendul în jurnalul lui P ºi sã se calculeze rezervele consolidate la 31 iulie 2004 în ipoteza în care dividendul este tratat ca un profit realizat de societatea-mamã (venit financiar). 679. Conturile de profit ºi pierdere la sfârºitul anului încheiat la 31 martie 2007 ale societãþilor unui grup erau: Specificare

T

W

L

Venituri din vânzãri

432.600

48.800

252.000

Costul vânzãrilor

272.538

30.744

158.760

Profit brut

160.062

18.056

93.240

Cheltuieli de distribuþie

(43.260) (4.880) (25.200)

TESTE GRILÃ... Contabilitate – experþi contabili

260

Specificare

T

Venituri din acþiunile deþinute în cadrul grupului

W

L

15.024

-

-

131.826

13.176

68.040

Impozit pe profit

56.238

6.344

32.760

Profit net

75.588

6.832

35.280

Dividende plãtite

40.000

3.904

20.160

Rezultat dupã repartizare al anului

35.588

2.928

15.120

Profituri cumulate la 31 martie 2006

73.456

14.152

47.880

Profit înainte de impozitare

Istoria grupului este: a) T cumpãrã 75% din acþiunile obiºnuite (un singur tip) în W în urmã cu 7 ani, când rezervele companiei erau de 10.248. Fondul comercial era de 10.000 la data achiziþiei. b) L emite acþiuni obiºnuite de 1 u.m. fiecare în valoarea de 200.000 u.m. T a cumpãrat 120.000 din acestea acum 2 ani, când rezervele lui L erau de 32.760. Fondul comercial la achiziþie a fost de 20.000 u.m. Se cere sã fie întocmit contul de profit ºi pierdere consolidat la 31 martie 2007. 680. Conturile de profit ºi pierdere ale societãþilor A ºi B la sfârºitul anului încheiat la 31 iulie 2007 se prezintã astfel: Specificare Venituri din vânzãri

A

B

13.912

6.580

Costul vânzãrilor

6.216

2.940

Profit din exploatare

7.696

3.640

(2.368)

(1.120)

280

-

Profit înainte de impozitare

5.608

2.520

Impozit pe profit

2.516

1.190

Profit net

3.092

1.330

Dividende plãtite

1.600

700

Rezultat dupã repartizare al anului

1.492

630

Cheltuieli administrative Venituri din acþiunile deþinute în cadrul grupului

TESTE GRILÃ... Contabilitate – experþi contabili

261

Miºcarea rezervelor: A 1.594 1.492 3.086

La 31 iulie 2006 Profitul anului La 31 iulie 2007

B 7.910 630 8.540

Alte informaþii: a) A a achiziþionat 12.000 dintr-o emisiune de 20.000 acþiuni ordinare ºi 4.000 dintr-o emisiune de 10.000 acþiuni preferenþiale 7% (1 u.m. acþiunea) în B cu câþiva ani în urmã, când rezervele lui B erau de 1.960; b) în anul încheiat la 31 iulie 2007, A i-a vândut lui B bunuri ce costau 1.000 u.m. pentru suma de 1.250 u.m. (20% profit); c) la 31 iulie 2007, B a vândut 40% din aceste bunuri pentru suma de 600 u.m. Se cere sã fie întocmit contul de profit ºi pierdere consolidat la A ºi filiala sa la 31 iulie 2007. Se ignorã fondul comercial. 681. La data de 1 ianuarie 2005, P i-a vândut un activ non-curent lui S pentru 50.000 u.m. Costul istoric al activului a fost de 40.000 u.m., iar la data transferului avea o valoare contabilã netã de 30.000 u.m. Amortizarea activului non-curent este de 20% din costul anual. P deþine 75% din S. Se cere sã se evidenþieze ajustãrile ºi formulele contabile. 682. P achiziþioneazã 25% din acþiunile ordinare ale lui A pentru 1.280.000 u.m. la data de 31 decembrie 2002, când rezultatele dupã repartizare ale lui A se ridicau la 1.440.000 u.m. Cele douã companii îºi întocmesc situaþiile financiare la data de 31 decembrie în fiecare an. Bilanþul simplificat al lui A la 31 decembrie 2004 este: – mii u.m. – Specificare Active nete diverse Capital ºi rezerve Capital social acþiuni ordinare Capital social acþiuni cu primã Rezultat dupã repartizare

Sume 5.860 1.600 900 2.280

Se cere sã se evidenþieze cum anume apare investiþia în A în bilanþul consolidat al lui P la data de 31 decembrie 2004.

TESTE GRILÃ... Contabilitate – experþi contabili

262

683. Se considerã aceleaºi date ca în problema precedentã. În plus, conturile de profit ºi pierdere ale celor douã societãþi la 31 decembrie 2004 sunt: Specificare

P

A

Venituri din vânzãri

22.000

8.000

Costul vânzãrilor

13.000

6.000

9.000

2.000

Cheltuieli de distribuþie

(2.000)

(1.000)

Cheltuieli administrative

(1.000)

(400)

6.000

600

(2.400)

(120)

Profit dupã impozitare

3.600

480

Interes minoritar

(600)

-

Profit net al perioadei

3.000

480

Dividende plãtite

(600)

(100)

Rezultat dupã repartizare al anului

2.400

380

12.600

1.900

Profit din exploatare

Profit brut Impozit pe profit

Rezultat dupã repartizare la 31 decembrie 2003

Se cere sã fie întocmit contul de profit ºi pierdere consolidat al grupului P la 31 decembrie 2004 ºi situaþia rezervelor la 31 decembrie 2004. 684. A ºi B formeazã o asociere în participaþie de forma activitãþilor controlate în comun. Fiecare are propriile sale cheltuieli, dar veniturile sunt împãrþite în mod egal. A cumpãrã 18.800 ºi vinde în numerar 20.000. A ia un împrumut pe termen scurt de 10.000 pentru a finanþa partea sa în asocierea în participaþie. B cumpãrã 21.200 ºi vinde în numerar 23.200. La sfârºitul asocierii soldul stocurilor deþinute de A are o valoare de 1.200. Se cere sã se evidenþieze cum anume apar aceste tranzacþii în situaþiile financiare ale lui A. 685. O societate comercialã fabricã produse finite în urmãtoarele condiþii: costuri cu materii prime directe 500.000 u.m.; costuri cu manopera directã 300.000 u.m.; amortizarea utilajelor utilizate pentru fabricarea producþiei 50.000 u.m.; costuri cu întreþinerea secþiilor în care se fabricã produsele 70.000 u.m.; costuri indirecte cu materii prime ºi materiale 80.000 u.m.; costuri indirecte cu forþa de muncã 160.000 u.m.; pierderi de materiale peste limitele normal admise 10.000 u.m.; costuri de desfacere

TESTE GRILÃ... Contabilitate – experþi contabili

263

25.000 u.m. În cursul lunii s-au fabricat 1.200 buc. produse finite, nivelul normal de activitate fiind de 1.000 buc. Se cere determinarea costului de prelucrare al stocurilor în conformitate cu IAS 2 „Stocuri”. 686. O societate comercialã fabricã produse finite în urmãtoarele condiþii: costuri direct aferente unitãþilor produse 800.000 u.m.; regia fixã de producþie reprezentând amortizarea utilajelor folosite pentru fabricarea producþiei 120.000 u.m.; regia variabilã de producþie 240.000 u.m. În cursul lunii s-au fabricat 600 buc. produse finite, nivelul normal de activitate fiind de 1.000 buc. Se cere determinarea costului de prelucrare al stocurilor în conformitate cu IAS 2 „Stocuri”. 687. O societate comercialã a achiziþionat din import în cursul anului N 1.000 paltoane cu scopul de a le revinde pe piaþa internã. Costurile legate de achiziþie au fost: valoarea în vamã 25.000 u.m.; taxe vamale 2.500 u.m.; cheltuieli de transport pe parcurs intern 3.000 u.m.; cheltuieli de manipulare 100 u.m.; prime de asigurare necesare asigurãrii mãrfurilor pe parcursul transportului 900 u.m.; reducere comercialã primitã de la furnizor 600 u.m.; diferenþe de curs valutar rezultate din plata furnizorului extern 100.000 lei. Preþul general de vânzare practicat de piaþa internã este de 70 u.m./palton. În cursul anului societatea a încheiat un contract ferm pentru vânzarea a 800 paltoane, preþul stabilit contractual fiind de 60 u.m./palton. Comisioanele plãtite pentru vânzare se ridicã la 34 u.m./palton. Se cere analiza evaluãrii stocului de mãrfuri la sfârºitul exerciþiului financiar în conformitate cu IAS 2 „Stocuri”. 688. O societate comercialã care are activitate de producþie a înregistrat în cursul unei luni cheltuieli totale de producþie de 462.100 u.m. Din procesul de producþie rezultã 1.000 tone produs principal ºi 300 tone produs secundar. Pentru produsul secundar s-a încheiat un contract ferm de vânzare, preþul stabilit în contract fiind de 30 u.m./tonã, iar cheltuielile suplimentare legate de vânzarea produsului secundar sunt estimate la 1.500 u.m. Se cere determinarea costului unitar de prelucrare a produsului principal în conformitate cu IAS 2 „Stocuri”.

TESTE GRILÃ... Contabilitate – experþi contabili

264

689. Situaþia stocurilor de mãrfuri pentru un magazin mixt se prezintã dupã cum urmeazã: Specificare

Cantitatea

Pe unitate Cost VRN

Rochii damã

600

30

34

Pãpuºi

300

40

36

Ghiozdane

300

50

52

Cravate

900

100

90

Deodorante

600

80

82

Se cere analiza evaluãrii stocului de mãrfuri la sfârºitul exerciþiului financiar în conformitate cu IAS 2 „Stocuri”. 690. Situaþia stocurilor de mãrfuri „Rochii damã” pentru un magazin specializat în vânzarea acestora se prezintã dupã cum urmeazã: Specificare

Cantitatea

Pe unitate Cost VRN

Rochii damã mãtase - mãsura 40

600

30

34

- mãsura 42

300

40

36

- mãsura 44

300

50

52

- mãsura 46

900

100

90

- mãsura 48

600

80

82

Rochii damã stofã

Se cere analiza evaluãrii stocului de mãrfuri „Rochii damã” la sfârºitul exerciþiului financiar în conformitate cu IAS 2 „Stocuri”. 691. La începutul anului N o societate comercialã a achiziþionat un stoc de mãrfuri la costul de 10 u.m. Preþul general de vânzare practicat pe piaþã este de 12 u.m., iar cheltuielile legate de vânzare sunt estimate la 4 u.m. În anul N+1, mãrfurile se aflã încã în stoc, iar preþul de vânzare practicat pe piaþã a crescut la 13 u.m. Cheltuielile estimate pentru vânzare s-au menþinut constante. Se cere analiza evaluãrii stocului de mãrfuri la sfârºitul exerciþiului financiar N+1 în conformitate cu IAS 2 „Stocuri”.

TESTE GRILÃ... Contabilitate – experþi contabili

265

692. O societate comercialã achiziþioneazã la începutul anului N un stoc de stofã la cost de 10 u.m. La sfârºitul anului N ea estimeazã pentru acest stoc o valoare realizabilã netã de 8 u.m. Totodatã, se presupune cã în anul N+1 stofa va fi utilizatã pentru obþinerea unor costume al cãror cost de producþie va fi de 25 u.m. Preþul general de vânzare practicat pe piaþã pentru un astfel de costum este 30 u.m. Se cere analiza evaluãrii stocului de stofã la sfârºitul exerciþiului financiar N în conformitate cu IAS 2 „Stocuri”. 693. O societate comercialã achiziþioneazã la începutul anului N un stoc de stofã la cost de 10 u.m. Preþul general de vânzare practicat pe piaþã pentru stofã este 9 u.m., iar costul sãu de înlocuire, 8 u.m. Totodatã, se presupune cã în anul N+1 stofa va fi utilizatã pentru obþinerea unor costume al cãror cost de producþie va fi 25 u.m. Preþul general de vânzare practicat pe piaþã pentru un astfel de costum este 20 u.m. Se cere analiza evaluãrii stocului de stofã la sfârºitul exerciþiului financiar N în conformitate cu IAS 2 „Stocuri”. 694. O societate prezintã urmãtoarele solduri iniþiale la 31.12.2000: sold iniþial instalaþie 280.000.000 lei; sold iniþial amortizare contabilã 114.000.000 lei; sold iniþial amortizare fiscalã 228.000.000 lei. La 01.01.2001 instalaþia a fost reevaluatã la valoarea de 325.000.000 lei, iar întreprinderea a estimat cã durata de viaþã utilã rãmasã a instalaþiei este de 20 de ani de la data reevaluãrii. Reevaluarea nu a afectat profitul impozabil al anului 2001, iar autoritãþile fiscale nu au ajustat baza de impozitare a clãdirii pentru a reflecta reevaluarea. Se cere sã se precizeze implicaþiile fiscale. 695. O clãdire al cãrei cost este de 50.000.000 lei se aflã în proprietatea unei societãþi care intenþioneazã sã o foloseascã drept activ de-a lungul duratei de viaþã utilã ºi apoi sã o înstrãineze la o valoare rezidualã egalã cu zero. Amortizarea clãdirii nu este deductibilã fiscal, iar la ieºire niciun câºtig de capital nu va fi impozitat ºi nicio pierdere nu va fi dedusã. Se cere sã se precizeze implicaþiile fiscale. 696. O instalaþie în valoare de 100.000.000 lei este amortizatã contabil în 5 ani ºi fiscal în 4 ani. Societatea anticipeazã vânzarea activului fãrã a-l mai

TESTE GRILÃ... Contabilitate – experþi contabili

266

folosi. Dacã activul s-ar vinde s-ar aplica o ratã de 25%, iar în cazul altui venit, de 30%. Se cere sã se precizeze implicaþiile fiscale. 697. Un utilaj în valoare de 25.000.000 lei este amortizat contabil în 2 ani ºi fiscal în 4 ani. Societatea anticipeazã cã va pãstra activul ºi va recupera valoarea contabilã prin utilizarea sa. Dacã s-ar vinde s-ar aplica o ratã de 15%, iar în cazul altui venit, de 20%. Se cere sã se precizeze implicaþiile fiscale. 698. O clãdire achiziþionatã în valoare de 80.000.000 lei este amortizatã linear în 5 ani ºi fiscal în 4 ani. Beneficiile generate de utilizarea activului sunt impozitate cu 25%, iar în cazul în care clãdirea ar fi vândutã peste cost câºtigurile ar fi impozitate cu 40%. Vânzarea se face în anul 2 la preþul de 100.000.000 lei. Se cere sã se precizeze implicaþiile fiscale. 699. Societatea ALFA a achiziþionat la data de 01.01.N 75% din acþiunile societãþii BETA, pentru suma de 9.000 lei. Bilanþurile sintetizate ale celor douã societãþi în lei la data achiziþiei sunt: Specificare

ALFA

BETA

Construcþii

5.000

4.600

Mãrfuri

4.800

3.700

Clienþi

2.200

1.500

Furnizori

1.000

1.000

Valoarea justã a activelor identificabile la BETA este: 5.000 lei construcþii, 4.900 lei mãrfuri ºi 2.600 lei clienþi, iar a datoriilor identificabile, 1.000 lei. Cota de impozitare este de 16%. Se cere sã se calculeze fondul comercial. 700. O societate-filialã F a înregistrat în exerciþiul N-1 cheltuieli de constituire de 12.000.000 lei, amortizabile în 5 ani. În schimb, grupul prevede înregistrarea acestor cheltuieli în contul de profit ºi pierdere. Se cer înregistrãrile de preconsolidare a amortizãrii în bilanþul anului N, dacã se utilizeazã metoda de consolidare pe solduri.

TESTE GRILÃ... Contabilitate – experþi contabili

267

701. O societate-filialã F a înregistrat în exerciþiul N-1 cheltuieli de constituire de 12.000.000 lei, amortizabile în 5 ani. În schimb, grupul prevede înregistrarea acestor cheltuieli în contul de profit ºi pierdere. Se cer înregistrãrile de preconsolidare a pãrþii neamortizate a cheltuielilor în bilanþul exerciþiului N-1. 702. La o societate comercialã capitalul social este 10.000.000 lei, rezervele 2.000.000 lei, numãrul de acþiuni 2.000. Se procedeazã la majorarea capitalului social prin emiterea a 400 acþiuni noi la valoarea nominalã de 5.000 lei/acþiune, egalã cu preþul de emisiune. Care este valoarea contabilã a unei acþiuni înainte ºi dupã majorarea capitalului, mãrimea teoreticã a DS-ului ºi raportul de paritate între vechile ºi noile acþiuni? 703. Dispuneþi de urmãtoarele date: o societate a achiziþionat mãrfuri din import, cheltuielile legate de achiziþie fiind: valoarea în vamã 2.500.000 lei; taxe vamale 250.000 lei; cheltuieli de transport pe parcurs intern 300.000 lei; cheltuieli de manipulare 10.000 lei; prime de asigurare 90.000 lei; reducere comercialã primitã 60.000 lei; diferenþe de curs valutar rezultate din plata furnizorului extern 10.000 lei. Întreprinderea estimeazã cã mãrfurile vor fi vândute la preþul de 6.000.000 lei. În scopul vânzãrii se estimeazã urmãtoarele cheltuieli: cheltuieli de transport 2.000.000 lei; comisioane privind vânzãrile 600.000 lei; costul garanþiei acordate dupã vânzare 800.000 lei. Ce valoare au mãrfurile la închiderea exerciþiului financiar? 704. Dispuneþi de urmãtoarele date: profit net înainte de impozitare 1.350.000 lei; cheltuieli cu amortizarea 270.000 lei, diminuarea creanþei clienþi 90.000 lei; creºtere cheltuieli în avans 36.000 lei; creºtere datorii furnizori 120.000 lei; plãþi impozit pe profit 540.000 lei; plãþi privind: achiziþia de terenuri 300.000 lei, achiziþia unei clãdiri 450.000 lei, achiziþia de maºini, utilaje, instalaþii 120.000 lei; împrumuturi încasate din emisiunea de obligaþiuni 120.000 lei; dividende plãtite aferente activitãþii de finanþare 312.000 lei. Sã se calculeze fluxurile nete de numerar pentru activitãþile de exploatare, investiþii ºi finanþare.

268

TESTE GRILÃ... Contabilitate – experþi contabili

705. O societate vinde în anul N un soft pentru suma de 85.000.000 lei ºi include în facturã ºi preþul activitãþii de service dupã instalare în valoare de 9.000.000 lei. Activitatea de service se realizeazã în anul N+1. Conform IAS 18 „Venituri”, sã se calculeze venitul care afecteazã contul de profit ºi pierdere al anului N. 706. O întreprindere de servicii de consultanþã contabilã efectueazã o prestaþie cãtre un client în urmãtoarele condiþii: durata contractului 01.08.N – 31.03.N+1; valoarea devizului: 20.000.000 lei; costul total estimat este de 16.000.000 lei. Care este valoarea venitului contabilizat la 31.12.N conform IAS 18 „Venituri”, ºtiind cã pentru execuþia contractului s-au angajat cheltuieli de 10.000.000 lei? 707. Societatea ABC a emis un împrumut obligatar de 10.000.000 obligaþiuni cu un preþ de rambursare de 4.100 lei/obligaþiune ºi o valoare nominalã de 4.000 lei/obligaþiune. La dorinþa purtãtorului, obligaþiunile pot sã fie convertite în acþiuni, paritatea de conversie fiind: o acþiune cu valoare nominalã de 3.000 lei pentru o obligaþiune. Purtãtorii a 2.000 de obligaþiuni decid sã converteascã titlurile lor în acþiuni ale societãþii ABC. Care este valoarea primei de conversie a obligaþiunilor în acþiuni? 708. Situaþia înainte de dubla mãrire a capitalului social se prezintã astfel: capital social 15.000.000 lei împãrþit în 15.000 acþiuni; rezerve 3.000.000 lei. Se decide creºterea capitalului social prin dubla mãrire astfel: faza I – încorporãri de rezerve în valoare de 2.000.000 lei, pentru care se emit 2.000 acþiuni, iar în faza a II-a – aporturi în numerar pentru care se emit 4.000 acþiuni a 1.000 lei/acþiune, preþ de emisiune. Sã se determine mãrimile DA-ului ºi DS-ului. 709. SC ABC SA deþine un teren cu o valoare contabilã de 900.000.000 lei. La sfârºitul anului N, terenul este reevaluat la valoarea justã de 1.200.000.000 lei. La sfârºitul exerciþiului N+3, terenul este reevaluat la valoarea justã de 1.100.000.000 lei. Conform IAS 16 „Imobilizãri corporale”, care este valoarea rezervei din reevaluare la sfârºitul anului N+3?

TESTE GRILÃ... Contabilitate – experþi contabili

269

710. Dispuneþi de urmãtoarele informaþii referitoare la tranzacþiile efectuate de o întreprindere comercialã în cursul perioadei: s-au achiziþionat titluri de participare eliberate în proporþie de 90%; preþul de cumpãrare a fost de 40.000 u.m., partea eliberatã fiind plãtitã imediat la achiziþie; s-au emis la valoarea nominalã obligaþiuni în valoare de 20.000 lei în schimbul unui teren de aceeaºi valoare; s-au încasat 32.000 u.m. din vânzarea unei imobilizãri corporale; s-a efectuat o platã de 9.000 u.m. reprezentând o ratã dintr-un contract de leasing financiar; s-a acordat unei filiale un împrumut pe termen lung în valoare de 6.000 u.m. Indicaþi care este, conform IAS 7 „Situaþiile fluxurilor de trezorerie”, fluxul de trezorerie din activitatea de investiþii. 711. Cu ocazia inventarului aferent exerciþiului N se estimeazã o cheltuialã probabilã privind activitatea de exploatare de 60.000.000 lei pentru un litigiu cu unul dintre colaboratorii externi ai întreprinderii. În cursul anului N+1 se plãteºte colaboratorului extern suma de 40.000.000 lei ca rezultat al deciziei din instanþã. Cum este afectat contul de profit ºi pierdere în anul N+1? 712. Se cunosc urmãtoarele informaþii pentru un mijloc fix achiziþionat la 01.01.N: preþ de cumpãrare 200.000.000 lei, taxe vamale 20.000.000 lei, reducere comercialã primitã 4.000.000 lei, durata de utilizare estimatã 8 ani, valoarea rezidualã estimatã 16.000.000 lei, metoda de amortizare linearã. ªtiind cã întreprinderea aplicã IAS 16 „Imobilizãri corporale” ºi cã în cursul anului N+1 se menþine estimarea privind valoarea rezidualã, dar se reestimeazã durata totalã de utilizare la 11 ani, sã se calculeze cheltuiala cu amortizarea aferentã acestui exerciþiu ºi valoarea contabilã netã. 713. Dispuneþi de urmãtoarele informaþii legate de un echipament tehnologic: cost de achiziþie 400.000 lei, durata utilã de viaþã 10 ani, metoda de amortizare linearã. Dupã 6 ani de utilizare imobilizarea corporalã este reevaluatã cu ajutorul unui indice pentru a se ajunge la costul de înlocuire, mai puþin amortizarea corespunzãtoare (indice = 4). Cunoscând cã întreprinderea opteazã pentru realizarea surplusului din reevaluare în rezultatul reportat pe mãsura amortizãrii echipamentului, care este suma înregistratã în al optulea an de utilizare a echipamentului?

270

TESTE GRILÃ... Contabilitate – experþi contabili

714. Dispuneþi de urmãtoarele informaþii referitoare la tranzacþiile efectuate de o întreprindere comercialã în cursul perioadei: s-a acordat unei întreprinderi asociate din cadrul grupului un împrumut pe termen lung în valoare de 10.000 u.m.; s-au emis la valoarea nominalã obligaþiuni în valoare de 15.000 u.m.; s-a efectuat o platã de 6.000 u.m. reprezentând o ratã dintr-un contract de leasing financiar; s-a încasat suma de 3.000 u.m. reprezentând dobânda aferentã unui împrumut pe termen lung acordat unei filiale. Indicaþi care este, conform IAS 7 „Situaþiile fluxurilor de trezorerie”, fluxul de trezorerie din activitatea de finanþare. 715. Situaþia creanþelor clienþi la sfârºitul anului N este: client A 23.800.000 lei, inclusiv TVA 19%, probabilitate de încasare 60%; client B 9.000.000 lei, exclusiv TVA, probabilitate de neîncasare 20%; client C 5.950.000 lei, inclusiv TVA 19%, probabilitate de încasare 70%. Care este mãrimea provizionului pentru deprecierea creanþelor clienþi ce trebuie constituit la sfârºitul anului N? 716. Dispuneþi de urmãtoarele date: vânzãri de mãrfuri 8.000 u.m., costul mãrfurilor vândute 6.000 lei; vânzãri de produse finite 10.000 lei; venituri din redevenþe, locaþii de gestiune ºi chirii 4.000 lei; subvenþii de exploatare aferente materiilor prime 800 lei; producþie imobilizatã 20.000 lei; producþie obþinutã la cost de producþie 40.000 lei; stoc iniþial de produse finite 1.000 lei; stoc final de produse finite 32.000 lei; alte venituri din exploatare 10.000 lei; venituri din provizioane privind deprecierea creanþelor clienþi 3.000 lei. Conform OMFP nr. 1.752/2005, care este mãrimea cifrei de afaceri ºi a veniturilor din exploatare? 717. O întreprindere decide ca durata de utilizare a unui activ achiziþionat pe 01.01.N sã fie stabilitã la 8 ani; costul de achiziþie al imobilizãrii respective este de 100.000.000 lei, valoarea rezidualã 8.000.000 lei. Activul va fi amortizat în sistem linear. Dupã 3 ani, conducerea întreprinderii decide diminuarea duratei de funcþionare cu 1 an ºi reestimarea valorii reziduale la 6.000.000 lei. Sã se determine cheltuiala cu amortizarea aferentã anului N+4 în conformitate cu prevederile normei IAS 16 „Imobilizãri corporale”.

TESTE GRILÃ... Contabilitate – experþi contabili

271

718. O întreprindere prezintã urmãtoarele informaþii privind stocul de produse finite: stoc iniþial 2.000 lei; producþie curentã 20.000 lei; vânzãri de produse finite 29.988 lei inclusiv TVA 19%; societatea practicã un adaos de 20%; stoc final de produse determinat la inventarul fizic 900 lei. Ce valoare prezintã în bilanþ stocul de produse finite? 719. Dispuneþi de datele: profit net 3.000 u.m.; cheltuieli cu amortizarea 900 lei; pierderi din diferenþe de curs valutar 300 lei; venituri din investiþii financiare 2.700 lei; stocuri: sold iniþial 10.000 lei ºi final 8.000 lei; clienþi: sold iniþial 6.000 lei ºi final 4.000 lei; furnizori: sold iniþial 1.500 lei ºi final 500 lei; impozit pe profit datorat: sold iniþial 1.300 lei ºi final 200 lei; dobânzi încasate legate de exploatare 3.000 lei; dividende plãtite legate de exploatare aferente anului curent 5.000 lei. Conform IAS 7 „Situaþiile fluxurilor de trezorerie”, calculaþi fluxul de trezorerie provenit din exploatare. 720. O societate are la data bilanþului creanþe în valutã de 1.000 $, valoare contabilã 2.900 lei, datorii în valutã 2.000 $, valoare contabilã 5.600 lei, disponibilitãþi în valutã 100 $, valoare contabilã 260 lei, utilaje din import 11.000 lei, preþ de cumpãrare 4.000 $. La închiderea exerciþiului, cursul dolarului a fost 1 $ = 2,8 lei. Ce valori vor avea aceste elemente în bilanþul de deschidere? 721. Se cunosc urmãtoarele date pentru un contract de leasing financiar: valoarea justã a bunului 300.000 lei, valoarea actualizatã a plãþilor minimale 280.000 lei, rata implicitã a contractului la locatar 10% pe an, iar la locator 6% pe an, redevenþa anualã plãtibilã la 31 decembrie 70.000 lei, data semnãrii contractului 1 ianuarie N, avans la data semnãrii contractului 40.000 lei. Care este valoarea dobânzii ºi a recuperãrii investiþiei contabilizate la locator la închiderea exerciþiului N, în conformitate cu norma IAS 17 „Contracte de leasing”? 722. Dispuneþi de urmãtoarele date din bilanþ: imobilizãri 6.400 lei, mãrfuri 1.200 lei, disponibil la bancã 400 lei, capital subscris vãrsat 3.400 lei, alte rezerve 1.200 lei, furnizori 2.800 lei, clienþi – creditori 600 lei. Care este mãrimea activului net contabil?

272

TESTE GRILÃ... Contabilitate – experþi contabili

723. Societatea X achiziþioneazã o sondã de extracþie din import. Se ºtie cã: preþul de import (valoarea în vamã) este de 20.000 lei, taxa vamalã 10%, comisionul vamal 1%, TVA 19%, iar cheltuielile estimate cu demontarea, mutarea sondei ºi refacerea amplasamentului la terminarea extracþiei sunt de 1.800 lei. Indicaþi mãrimea costului de achiziþie ºi a taxelor datorate în vamã. 724. Societatea X a achiziþionat un utilaj în exerciþiul N-2 la preþul de 25.000 lei, durata 5 ani, amortizabil linear. În exerciþiul N (dupã 3 ani de funcþionare) are loc reevaluarea utilajului la valoarea justã de 18.000 lei. Precizaþi efectele generate în exerciþiul N privind plusul de valoare rezultat în condiþiile aplicãrii metodei de reevaluare prin creºterea valorii contabile nete. 725. În urma a douã reevaluãri succesive ale unei imobilizãri corporale s-au obþinut urmãtoarele date: în exerciþiul N o creºtere de valoare de 100 lei, iar în exerciþiul N+1 o reducere de valoare de 120 lei. Ce determinã reducerea de valoare de 120 lei conform IAS 16 „Imobilizãri corporale”? 726. O societate achiziþioneazã materii prime pe baza facturii: preþ de cumpãrare 500 u.m., rabat 2%, remizã 1%, scont de decontare 1%, TVA 19%. Care vor fi efectele în situaþiile financiare dacã scontul se va contabiliza la plata facturii? 727. Societatea X achiziþioneazã la 20.08.N un utilaj la costul de achiziþie de 12.000 lei, duratã de funcþionare 8 ani. Indicaþi valoarea amortizãrii aferente exerciþiului N+1 ºi valoarea contabilã rãmasã la finele exerciþiului N+1 dacã sistemul utilizat este cel degresiv. 728. Dispuneþi de urmãtoarele date privind produsele finite la o societate comercialã: stoc la începutul lunii 400.000 lei cost standard, diferenþe de preþ favorabile la produsele în stoc 20.000 lei; intrãri de produse finite în cursul lunii 600.000 lei cost standard; diferenþe de preþ nefavorabile aferente produselor intrate 80.000 lei; ieºiri de produse finite 900.000 lei cost standard. Precizaþi influenþa asupra situaþiilor financiare determinatã de diferenþele de preþ.

TESTE GRILÃ... Contabilitate – experþi contabili

273

729. Societatea a primit o subvenþie de 50% pentru investiþii de la buget pentru achiziþionarea unui utilaj în sumã de 3.000 lei. Utilajul achiziþionat a fost utilizat ºi amortizat pentru suma de 2.400 lei, dupã care s-a vândut unui client la preþul de 800 lei. Cum sunt afectate bilanþul ºi contul de profit ºi pierdere? 730. Potrivit balanþei de verificare încheiate la 31.12.N, conturile prezintã urmãtoarele solduri: cont 1012 = 21.000 lei, cont 121 (SC) = 5.000 lei, cont 129 = 5.000 lei, cont 105 = 6.000 lei, cont 117 (SD) = 4.000 lei, cont 151 = 2.000 lei, cont 161 = 8.000 lei, cont 169 = 1.000 lei. Calculaþi suma capitalului propriu. 731. Potrivit balanþei de verificare încheiate la 31.12.N, conturile de stocuri de produse, mãrfuri ºi asociate lor ale societãþii X prezintã urmãtoarele solduri: cont 345 = 100.000 lei, cont 348 (SC) = 8.000 lei, cont 394 = 2.000 lei, cont 331 = 1.000 lei, cont 371 = 234.000 lei, cont 378 = 45.000 lei, cont 397 = 4.000 lei, cont 4428 = 39.000 lei. Care este valoarea postului bilanþier „Produse finite ºi mãrfuri”? 732. Dispuneþi de urmãtoarele informaþii privind materia primã X: stoc iniþial 200 kg a 10 lei; intrãri pe data de 10.01.N 300 kg a 15 lei ºi pe 20.01.N 100 kg a 17 lei; ieºiri pe data de 15.01.N 400 kg ºi pe 25.01.N 150 kg. Care este valoarea stocului final evaluat potrivit metodelor FIFO ºi LIFO? 733. Dispuneþi de urmãtoarele date: valoarea contabilã a unei instalaþii 2.000 lei, amortizarea calculatã 1.700 lei, cheltuieli de dezmembrare 110 lei, materiale consumabile rezultate din dezmembrare 290 lei. Care vor fi efectele în situaþiile financiare generate de scoaterea din evidenþã a instalaþiei? 734. La sfârºitul exerciþiului N rulajele creditoare ale conturilor de venituri ale societãþii X sunt urmãtoarele: cont 701 = 8.000 lei, cont 707 = 400 lei, cont 708 = 100 lei, cont 711 = 500 lei, cont 722 = 2.000 lei, cont 758 = 90 lei, cont 766 = 300 lei. Indicaþi mãrimea cifrei de afaceri.

274

TESTE GRILÃ... Contabilitate – experþi contabili

735. Societatea A cumpãrã materii prime de la societatea B în sumã de 100.000 lei, TVA 19%, ºi vinde societãþii C produse finite de aceeaºi valoare decontabile cu un efect de comerþ (cambie). Pentru decontarea cu furnizorul B, societatea A andoseazã cambia acceptatã de clientul C. Cum se reflectã în contabilitatea societãþii A decontarea cu societãþile B ºi C? 736. Dispuneþi de urmãtoarele date bilanþiere: capital social 100.000 lei, efecte de platã 1.000 lei, furnizori – debitori 15.000 lei, clienþi – creditori 2.000 lei, credite bancare 3.000 lei, împrumuturi din emisiunea de obligaþiuni 5.000 lei, prime privind rambursarea obligaþiunilor 1.000 lei. Care este suma datoriilor? 737. Dispuneþi de urmãtoarele informaþii bilanþiere: stocuri de materii prime 100.000 lei, ajustãri pentru deprecierea stocurilor de materii prime 30.000 lei, produse finite 150.000 lei, diferenþe de preþ (sold debitor) la produse finite 20.000 lei, furnizori – debitori pentru stocuri 10.000 lei, clienþi 80.000 lei, clienþi – creditori 25.000 lei, conturi la bãnci 60.000 lei, TVA de recuperat 5.000 lei, acþiuni proprii 15.000 lei, titluri de participare deþinute pe termen lung 45.000 lei. Precizaþi mãrimea activelor circulante. 738. Dispuneþi de urmãtoarele date la închiderea exerciþiului N: impozitul pe profit calculat ºi înregistrat la 30.09.N 200 lei, din care plãtit 100 lei, veniturile aferente exerciþiului N 8.000 lei, din care dividende încasate 400 lei; cheltuielile aferente exerciþiului N 5.600 lei, din care cheltuieli de protocol nedeductibile 300 lei. Cota impozitului pe profit este de 16%. Care este suma impozitului pe profit datorat pentru anul N, precum ºi cheltuiala cu impozitul pe profit care va afecta contul de profit ºi pierdere? 739. Societatea X achiziþioneazã un utilaj din import ºtiind cã preþul de import stabilit la frontiera românã este de 1.000 $ la cursul de schimb de 2,7 lei/$, taxa vamalã 10%, comisionul vamal 1%, TVA 19%. Cheltuielile interne de transport-manipulare sunt de 800 lei, TVA 19%. Calculaþi costul de achiziþie al utilajului din import.

TESTE GRILÃ... Contabilitate – experþi contabili

275

740. Se dau urmãtoarele date privind un utilaj: valoarea contabilã la achiziþionare (decembrie N-1) 4.000 lei, durata de funcþionare 5 ani, amortizarea se calculeazã degresiv. Peste un an are loc reevaluarea utilajului. Valoarea justã este de 3.000 lei. Cum se reflectã corect pentru exerciþiul N reevaluarea utilajului? 741. Din balanþa de verificare a conturilor încheiatã la 31.12.N rezultã urmãtoarele solduri ale conturilor de mai jos: cont 4111 = 20.000 lei, cont 413 = 16.000 lei, cont 418 = 4.000 lei, cont 419 = 7.000 lei, cont 425 = 3.000 lei, cont 491 = 2.000 lei, cont 5187 = 4.000 lei. Determinaþi mãrimea creanþelor întreprinderii. 742. Dispuneþi de urmãtoarele date bilanþiere: cont 1012 = 50.000 lei, cont 106 = 10.000 lei, cont 121 (SC) = 8.000 lei, cont 129 = 7.000 lei, cont 151 = 19.000 lei, cont 161 = 4.000 lei, cont 169 = 1.000 lei, cont 519 = 6.000 lei. Care este mãrimea capitalului propriu ºi a capitalului permanent? 743. Factura primitã de la un furnizor cuprinde urmãtoarele date: materii prime la preþ de vânzare 100.000 lei, rabat 2%, scont de decontare 1%, TVA 19%. Indicaþi efectele în situaþiile financiare dacã se utilizeazã preþul standard de 90.000 lei ca preþ de evidenþã ºi scontul de decontare este înregistrat la primirea facturii. 744. Dispuneþi de urmãtoarele informaþii din conturi (solduri finale): cont 213 = 10.000 lei, cont 281 = 3.000 lei; cont 301 = 4.000 lei; cont 391 = 200 lei; cont 409 = 300 lei; cont 4111 = 500 lei; cont 419 = 600 lei; cont 461 = 100 lei; cont 462 = 150 lei. Precizaþi care este mãrimea activelor imobilizate ºi a activelor circulante. 745. Dispuneþi de urmãtoarele date în cursul exerciþiului N: o întreprindere obþine în cursul anului produse finite la costul de producþie de 30.000 lei; ea vinde 30% din ele la preþul de 38.900 lei, reducerea comercialã înscrisã pe facturã fiind de 10%. Între cheltuielile ocazionate de obþinerea produselor finite sunt: materiale consumate 3.000 lei, salarii datorate 35.000 lei, salarii plãtite 3.200 lei, dobânzi 400 lei, amortizare 1.600 lei. Care este mãrimea rezultatului contabil?

276

TESTE GRILÃ... Contabilitate – experþi contabili

746. O societate comercialã cu amânuntul achiziþioneazã mãrfuri pe baza facturii. Preþul de cumpãrare 400 lei, rabat 2%, scont de decontare 1%, TVA 19%. Societatea þine evidenþa mãrfurilor la preþ cu amãnuntul (inclusiv TVA). În condiþiile în care cota de adaos comercial este de 30%, care este preþul cu amãnuntul (inclusiv TVA) al mãrfurilor achiziþionate? 747. În exerciþiul N, societatea X a obþinut produse finite la costul de producþie de 400.000 lei ºi a vândut produse la preþul de vânzare de 380.000 lei, costul lor de producþie fiind de 300.000 lei. Încasarea produselor s-a fãcut cu un efect de comerþ, plãtindu-se bãncii comerciale un comision de 10.000 lei. Care indicatori bazaþi pe contul de profit ºi pierdere sunt influenþaþi ºi cu ce sumã? 748. Sã se stabileascã fluxurile de numerar pentru activitãþile de exploatare ale unei societãþi în condiþiile urmãtoare: rezultatul contabil înaintea impozitãrii ºi a elementelor extraordinare 10.000 lei, cheltuieli cu amortizarea 2.000 lei, venituri din provizioane 500 lei, venituri din plasamente 300 lei, creºterea stocurilor de materii prime 1.500 lei, scãderea stocurilor de mãrfuri 300 lei, scãderea conturilor de creanþe clienþi 1.300 lei, creºterea conturilor de datorii la furnizori 200 lei, impozit pe profit plãtit 1.000 lei. 749. Situaþia înainte de dubla creºtere a capitalului se prezintã astfel: capital social 10.000 lei (10.000 acþiuni x 1 leu valoare nominalã), rezerve 5.000 lei. Prima fazã a majorãrii constã în încorporarea de rezerve de 4.000 lei pentru care se emit 2.000 acþiuni. În faza a doua se aduc aporturi în numerar pentru care se emit 3.000 acþiuni la un preþ de emisiune egal cu valoarea nominalã. Calculaþi valoarea DA ºi DS generate de creºterea de capital. 750. Situaþia înainte de creºterea capitalului se prezintã astfel: capital social 1.800 lei, format din 1.800 acþiuni, rezerve 360 lei. Se decide creºterea capitalului social prin încorporarea de rezerve în valoare de 120 lei pentru care se emit acþiuni noi la valoarea nominalã. Care este valoarea matematicã contabilã nouã a unei acþiuni ºi mãrimea DA-ului?

TESTE GRILÃ... Contabilitate – experþi contabili

277

751. Situaþia acþiunilor ºi obligaþiunilor unei societãþi se prezintã dupã cum urmeazã: Acþiuni A:

Achiziþie pe 10 decembrie: 3.000 acþiuni x 1 u.m. Achiziþie pe 16 decembrie: 4.000 acþiuni x 1,2 u.m. Acþiuni C: Achiziþie pe 15 decembrie: 2.000 acþiuni x 3 u.m. Achiziþie pe 23 decembrie: 1.500 acþiuni x 3,1 u.m. Obligaþiuni B: Achiziþie pe 5 decembrie: 1.000 obligaþiuni x 10 u.m. Achiziþie pe 11 decembrie: 2.000 obligaþiuni x 9 u.m. Cursurile la 31 decembrie erau: A = 1,1 u.m.; B = 9,3 u.m.; C = 3,2 u.m. Precizaþi înregistrãrile contabile în situaþiile în care ajustarea deja existentã este de 150 u.m., respectiv de 250 u.m. 752. Se cumpãrã, în luna decembrie, materii prime fãrã facturã în valoare de 1.500 lei, TVA 19%. Care vor fi efectele în situaþiile financiare la furnizor ºi la client dacã, în ianuarie, la sosirea facturii, valoarea este de 1.600 lei, TVA 19%. 753. Se vând produse finite, în decembrie, fãrã facturã, la preþul de 5.000 lei, TVA 19%, cost de producþie 4.500 lei. Cum sunt afectate situaþiile financiare la furnizor ºi la client dacã, în ianuarie, la sosirea facturii, valoarea este de 4.800 lei, TVA 19%. 754. Se cumpãrã mãrfuri în sumã de 1.000 lei, rabat 3%, remizã 2%, risturn 2%, scont 4%. Societatea practicã un adaos comercial de 20% ºi vinde toate mãrfurile din depozit la preþ de vânzare cu amânuntul. Calculaþi valoarea acestui preþ. 755. Se achiziþioneazã din import un mijloc de transport; preþul din factura furnizorului este de 1.000 $, cursul dolarului este de 3 lei. Taxa vamalã este de 7%, comisionul este de 0,5%, TVA este de 19%. Sã se calculeze costul de achiziþie al mijlocului fix. 756. Un utilaj achiziþionat în exerciþiul N la cost de achiziþie de 20.000 lei este casat în exerciþiul N+6. Din casare rezultã materiale în valoare de 7.000 lei; cheltuielile ocazionate de casare (materiale consumabile) sunt

278

TESTE GRILÃ... Contabilitate – experþi contabili

de 2.000 lei. Utilajul are o duratã normalã de funcþionare de 10 ani ºi metoda de amortizare folositã este cea linearã. Cum afecteazã situaþiile financiare casarea utilajului? 757. O societate are înregistrate venituri anuale din vânzãri de bunuri în sumã de 15.000 u.m., dar se cunoaºte cã aproximativ 3% din bunurile tranzacþionate sunt returnate. Se mai cunoaºte cã societatea practicã un adaos mediu la total vânzãri de 15% din preþul de vânzare. Care vor fi efectele în situaþiile financiare conform IAS 18 „Venituri”? 758. La data de 01.05.N o societate a achiziþionat 1.000 de obligaþiuni pentru un preþ unitar de 100 u.m. Dobânda în sumã de 20.000 u.m. este plãtitã la data de 31 octombrie anual. Care vor fi incidenþele în situaþiile financiare ale exerciþiului N conform IAS 18 „Venituri”? 759. Ce înregistrãri va contabiliza o societate care importã mãrfuri în sumã de 10.000 euro la un curs de schimb în momentul tranzacþiei de 3,6 lei/euro, în momentul plãþii cursul fiind de 3,4 lei/euro? Cum va fi afectat fluxul de numerar? 760. Societatea ABC achiziþioneazã un hotel cu durata de viaþã utilã de 30 de ani, amortizabil linear pentru valoarea de 200.000 lei. Cum se vor reflecta costurile ulterioare cu privire la renovarea exteriorului, precum ºi cele efectuate pentru extinderea hotelului cu încã douã etaje? 761. Un echipament tehnic este cumpãrat în anul N-2 pentru 16.000 lei, stabilindu-i-se o amortizare în sistem linear pe o perioadã de 8 ani. La sfârºitul anului N valoarea recuperabilã este de 9.000 lei. Ulterior, se reestimeazã durata de viaþã rãmasã la 3 ani. Care sunt consecinþele asupra contului de profit ºi pierdere în anul N? 762. Determinaþi valoarea costului de achiziþie pentru un sortiment de mãrfuri dintr-o societate care practicã vânzarea la preþ cu amãnuntul dacã are o cotã medie de adaos de 20% ºi valoarea încasatã din vânzare este de 35.700 u.m.

TESTE GRILÃ... Contabilitate – experþi contabili

279

763. Se cumpãrã materii prime în valoare de 15.000 lei, transport inclus în facturã 1.000 lei, remizã 500 lei, cheltuieli salariale aferente gestionarului 4.000 lei. Determinaþi valoarea costului de achiziþie. 764. Societatea ABC deþine un soft în valoare de 30.000 u.m. achiziþionat în anul N. La sfârºitul anului N+1, valoarea recuperabilã este de 15.000 u.m., iar amortizarea cumulatã, de 12.000 u.m. La sfârºitul anului N+2, valoarea recuperabilã devine 12.000 u.m., ºtiind cã durata de viaþã utilã nu se modificã ºi amortizarea anului N+2 a fost de 3.000 u.m. Dacã activul nu ar fi fost depreciat, amortizarea cumulatã pânã la sfârºitul anului N+2 ar fi fost de 18.000 u.m. Analizaþi efectele variaþiilor de valoare conform IAS 36 „Deprecierea activelor”. 765. Se cunosc urmãtoarele informaþii despre o linie tehnologicã de extracþie a petrolului: preþ de cumpãrare 300.000 u.m., comision vamal 3%, costuri ale proiectului de amplasare 20.000 u.m., transport pe parcurs intern 10.000 u.m., scont de decontare 2%. Determinaþi valoarea costului de achiziþie conform IAS 16 „Imobilizãri corporale”. 766. Se cumpãrã un utilaj în anul 2004 la preþul de 238.000 lei, inclusiv TVA. Recepþionarea ºi punerea în funcþiune are loc la începutul anului 2005. Cum vor fi afectate situaþiile financiare ale anului 2004? 767. Se construieºte o clãdire în regie proprie, lucrarea începând în martie anul N ºi finalizându-se în octombrie N+1. Din totalul de cheltuieli în sumã de 30.000 lei, 40% sunt aferente anului N. Care vor fi modificãrile în situaþiile financiare ale celor doi ani? 768. Un echipament tehnic achiziþionat în anul 2005 la valoarea de 10.000 lei amortizabil degresiv în 6 ani este evaluat la sfârºitul anului 2007 (dupã 3 ani de utilizare) la valoarea justã de 6.000 lei. Dacã se aplicã metoda reevaluãrii valorii brute, care vor fi efectele în situaþiile financiare?

280

TESTE GRILÃ... Contabilitate – experþi contabili

769. Societatea M acordã filialei sale F pe 01.07.N un împrumut de 10.000 lei pe o perioadã de 4 ani, rambursabil în 4 tranºe egale, cu o ratã anualã a dobânzii de 10%. Cum va fi afectat contul de profit ºi pierdere al anului N atât pentru societatea M, cât ºi pentru filiala sa? 770. O societate de producþie prezintã urmãtoarea situaþie a stocurilor: produse finite disponibile în depozit la începutul lunii 3.000 u.m., valoarea vânzãrilor 28.800 u.m., exclusiv TVA, stoc final 2.000 u.m. ªtiind cã societatea practicã la vânzare un adaos de 20%, determinaþi producþia lunii curente. 771. La 31 decembrie N se cunosc urmãtoarele valori contabile: cont 301 = 20.000 u.m., cont 391 = 8.000 u.m.; cont 371 = 30.000 u.m. La 31 decembrie N+1 valorile contabile sunt: cont 301 = 21.000 u.m. ºi cont 371 = 35.000 u.m., iar cele de inventar: cont 301 = 21.000 u.m. ºi cont 371 = 30.000 u.m. Care sunt efectele în situaþiile financiare ale anului N+1? 772. În anul 2006 se vând produse finite unui client pentru suma de 59.500 u.m., inclusiv TVA. La sfârºitul anului, riscul de neîncasare a creanþei este de 40%, iar în 2007 probabilitatea de încasare a acesteia devine de 30%. Care sunt modificãrile situaþiilor financiare în cei doi ani? 773. Se vând mãrfuri având un cost de achiziþie de 9.000 u.m. la preþul de 11.000 u.m. (exclusiv TVA), ajustare pentru depreciere existentã 1.000 u.m., ºi titluri (investiþii pe termen scurt) la valoarea de 4.000 u.m., costul lor de achiziþie fiind de 2.500 u.m. ºi ajustarea existentã, de 500 u.m. Care va fi incidenþa acestor operaþii în contul de profit ºi pierdere? 774. Se emite un împrumut obligatar pentru 2.000 obligaþiuni cu valoarea nominalã de 2,5 u.m., preþ de emisiune 2,4 u.m. Rambursarea se face prin metoda anuitãþilor constante în sumã de 700 u.m. pe o perioadã de 10 ani ºi rata anualã a dobânzii de 8%. Care este dobânda calculatã pentru al doilea an?

TESTE GRILÃ... Contabilitate – experþi contabili

281

775. Pe 5 ianuarie N, o societate ALFA din România livreazã unei societãþi BETA din Franþa produse finite în valoare de 80.000 euro. Conform contractului, se încaseazã imediat 50% din valoarea bunurilor, iar restul în douã rate anuale, pe 5 ianuarie. Rata dobânzii prevãzutã în contract este de 10%. În fiecare an se încaseazã rata ºi dobânda pe anul anterior. Evoluþia cursului euro a fost urmãtoarea: Data 5 ianuarie N 31 decembrie N 5 ianuarie N+1 31 decembrie N+1 5 ianuarie N+2

Curs de schimb lei/euro 3,5 3,6 3,7 3,75 3,7

Efectuaþi înregistrãrile contabile la societatea Alfa în conformitate cu IAS 18 „Venituri” ºi IAS 21 „Efectele variaþiei cursurilor de schimb valutar”. 776. La 15 noiembrie N, societatea GAMA din România importã în condiþii de livrare FOB un utilaj de la furnizorul M din Germania în valoare de 50.000 euro. Transportul ºi asigurarea pe parcurs extern sunt efectuate ºi facturate de societatea germanã L ºi au fost în valoare de 8.000 euro ºi respectiv 2.000 euro. De asemenea, s-au efectuat cheltuieli cu transportul pe parcurs intern, cu manipularea ºi punerea în funcþiune a utilajului în valoare de 2.000 lei, care au fost facturate de furnizorul intern B. Managerii estimeazã cã durata de utilitate a utilajului va fi de 10 ani ºi cã la expirarea acestei perioade vor fi efectuate cheltuieli cu demontarea utilajului ºi refacerea amplasamentului în valoare de 10.000 lei. Valoarea actualizatã a cheltuielilor cu demontarea este de 9.405 lei. Echipamentul este amortizat linear. Decontarea datoriilor faþã de furnizorii externi se efectueazã astfel: pe 27 decembrie N datoria faþã de M ºi pe 5 ianuarie N+1 datoria faþã de L. Cursul de schimb a evoluat astfel: Data 15 noiembrie N 27 decembrie N 31 decembrie N 5 ianuarie N+1

Curs de schimb lei/euro 3,5 3,65 3,7 3,6

282

TESTE GRILÃ... Contabilitate – experþi contabili

Care sunt înregistrãrile efectuate de societatea GAMA conform IAS 16 „Imobilizãri corporale” ºi IAS 21 „Efectele variaþiei cursurilor de schimb valutar”? 777. La 1 ianuarie N, societatea Gama achiziþioneazã obligaþiuni cu scadenþa pe 31 decembrie N+4 în valoare de 1.000.000 euro, cu cupon de 7% ºi dobândã fixã anualã. Preþul de achiziþie este de 960.073 euro. Dobânda efectivã este de 8% ºi se determinã din relaþia 960.073 = 70.000/(1+i) + 70.000/(1+i)2 + 70.000/(1+i)3 + 70.000/(1+i)4 + 1.070.000/(1+i)5. Cursul de schimb a evoluat astfel: Data 1 ianuarie N 31 decembrie 31 decembrie 31 decembrie 31 decembrie

N N+1 N+2 N+3

Curs de schimb lei/euro 3 3,2 3,15 3,05 3,15

Cursul de schimb mediu în exerciþiul N este de 3,1 lei/euro; Cursul mediu în exerciþiul N+1 este de 3,175 lei/euro; Cursul mediu în exerciþiul N+2 este de 3,1 lei/euro; Cursul mediu în exerciþiul N+3 este de 3,1 lei/euro. Valoarea justã a obligaþiunilor determinatã la sfârºitul exerciþiilor contabile a fost: Exerciþiul N N+1 N+2 N+3

Valoarea justã (euro) 983.253 986.997 991.022 995.349

Întreprinderea clasificã obligaþiunile ca disponibile pentru vânzare. Întocmiþi tabloul de calcul al costului amortizat ºi efectuaþi înregistrãrile aferente exerciþiului N conform IAS 39 „Instrumente financiare: recunoaºtere ºi evaluare” ºi IAS 21 „Efectele variaþiei cursurilor de schimb valutar”. 778. La 28 mai N, societatea-mamã M din România acordã un împrumut de 1.000.000 euro filialei sale din Germania (a cãrei monedã funcþionalã este euro). Acest împrumut are caracterul unei finanþãri permanente.

TESTE GRILÃ... Contabilitate – experþi contabili

283

Cursul euro a evoluat astfel: – 28 mai N: 3,2 lei/euro; – 31 decembrie N: 3,3 lei/euro. Care sunt înregistrãrile efectuate în situaþiile financiare individuale ale societãþii F în conformitate cu IAS 21 „Efectele variaþiei cursurilor de schimb valutar”? 779. Societatea M, cu sediul în România, deþine o participaþie de 100% în capitalul filialei B, aflatã în Spania. Bilanþul ºi contul de profit ºi pierdere ale societãþii B, la 31.12.N, se prezintã astfel: Bilanþul societãþii B la 31 decembrie N – mii euro – Activ

Valori

Imobilizãri (valoare brutã) Amortizarea imobilizãrilor Stocuri Creanþe Disponibilitãþi Total activ

2.000 (200) 500 400 450 3.150

Capitaluri proprii ºi datorii

Valori

Capital social Rezerve Rezultat Datorii financiare pe termen lung ºi mediu Credite bancare pe termen scurt Furnizori

700 200 100 1.000 100 1.050

Total capitaluri proprii ºi datorii

3.150

Contul de profit ºi pierdere al societãþii Y la 31 decembrie N – mii euro – Elemente Venituri din vânzãri de mãrfuri Costul mãrfurilor vândute Cheltuieli privind amortizarea Alte cheltuieli Rezultatul exerciþiului

– – –

Valori 2.500 (2.200) (120) (80) 100

societatea B a fost înfiinþatã în exerciþiul N-4; stocurile au fost achiziþionate în cursul exerciþiului N; cursul monedei europene a avut urmãtoarea evoluþie în raport cu leul:

TESTE GRILÃ... Contabilitate – experþi contabili

284

Data N-4, data înfiinþãrii societãþii N-2, cursul de la sfârºitul anului N-1, data achiziþionãrii imobilizãrilor N-1, cursul mediu N-1, cursul de la sfârºitul anului N, cursul din momentul achiziþionãrii stocurilor N, cursul mediu N, cursul de la sfârºitul exerciþiului

–

Curs de schimb lei/euro 3 3,1 3,2 3,3 3,5 3,6 3,6 3,7

rezervele de la sfârºitul exerciþiului N au fost constituite din rezultatele exerciþiilor N-2 (25) ºi N-1 (175).

Efectuaþi conversia situaþiilor financiare (bilanþ ºi cont de profit ºi pierdere) în condiþiile în care situaþiile financiare ale filialei B sunt prezentate în euro, iar moneda funcþionalã a acesteia este leul. 780. Societatea româneascã M deþine o filialã F în Franþa. Bilanþul ºi contul de profit ºi pierdere se prezintã astfel: Bilanþul societãþii F la 31.12.N Activ Imobilizãri corporale Amortizarea imobilizãrilor Mãrfuri Provizioane pentru deprecierea mãrfurilor Clienþi Disponibilitãþi Total activ

Suma 2.500 (500) 400 (50) 1.000 100 3.450

– mii euro –

Datorii + Capitaluri proprii Datorii Capital social Rezerve Rezultatul exerciþiului

Total datorii + capitaluri proprii

Suma 1.650 1.200 500 100

3.450

Contul de profit ºi pierdere al societãþii F – mii euro – Elemente Vânzãri de mãrfuri Cheltuieli cu mãrfurile Cheltuieli cu amortizarea Cheltuieli cu ajustarea valorii stocurilor Alte cheltuieli Rezultatul exerciþiului

Suma 3.600 (3.120) (240) (50) (70) 120

TESTE GRILÃ... Contabilitate – experþi contabili

285

Informaþii suplimentare: – filiala F a fost înfiinþatã la începutul exerciþiului N-2; – societatea M deþine 100% din capitalul societãþii F; – rezervele de la sfârºitul exerciþiului N provin: 250.000 euro din rezultatul exerciþiului N-2 ºi 250.000 euro din rezultatul exerciþiului N-1; – imobilizãrile au fost achiziþionate pe data de 15.03.N-2; – mãrfurile au fost achiziþionate pe 18.11.N; – cursul de schimb lei/euro a evoluat astfel: 31.12.N-3 15.03.N-2 31.12.N-2 31.12.N-1 18.11.N 2,7

3

3,2

3,5

3,8

31.12.N 4

Moneda funcþionalã a societãþii franceze este euro. Efectuaþi conversia situaþiilor financiare ale filialei în moneda de prezentare a grupului, care este moneda funcþionalã a societãþii-mamã. 781. Societatea-mamã M situatã în România deþine 70% din capitalul unei entitãþi externe situate în SUA (care are ca monedã funcþionalã dolarul). Acþiunile acestei societãþi sunt evaluate, la societatea-mamã M, la un cost de achiziþie de 3.000 mii lei. La 31.12.N, în urma conversiei, capitalurile proprii ale societãþii F se prezintã astfel: – mii lei – Capitaluri proprii Capital subscris ºi vãrsat Rezerve Rezultat Diferenþe de conversie

Valori 2.000 400 600 250

Pentru întocmirea situaþiilor financiare ale grupului M, efectuaþi partajul capitalurilor proprii ale societãþii F între societatea-mamã M ºi interesele minoritare. 782. Societatea Alfa dispune de urmãtoarele informaþii cu privire la un utilaj: – costul de achiziþie 500.000 lei (utilajul a fost achiziþionat la începutul exerciþiului N-2); – durata de amortizare este de 6 ani; – metoda de amortizare este cea linearã; – valoarea rezidualã este estimatã la 20.000 lei.

286

TESTE GRILÃ... Contabilitate – experþi contabili

La sfârºitul celui de-al treilea an se reestimeazã durata de utilizare la 5 ani, iar valoarea rezidualã, la 14.000 lei. Calculaþi amortizarea în exerciþiile N-2, N-1 ºi N. 783. Filiala F deþine terenuri achiziþionate la costul de 400.000.000 u.m. În situaþiile financiare ale filialei terenurile sunt evaluate la cost. Politica grupului din care face parte F este de a reevalua terenurile. Valoarea justã a terenurilor a evoluat astfel: Anul N N+1 N+2 N+3

Valoarea justã 420.000.000 390.000.000 430.000.000 440.000.000

La sfârºitul exerciþiului N+4 terenurile sunt vândute. Cota de impozitare este de 16%. Ce retratãri de omogenizare sunt efectuate în exerciþiul N, ºtiind cã se utilizeazã metoda pe fluxuri? 784. Pe 6 iunie societatea M a achiziþionat 75% din acþiunile societãþii F la costul de 90.000. La data achiziþiei, capitalurile proprii ale societãþii F se prezintã astfel: Elemente Capital social Rezervã legalã Alte rezerve Rezultat reportat Rezultat Acþiuni proprii Total capitaluri proprii

Valoare 100.000 5.000 2.000 1.000 2.000 (500) 109.500

Nu au fost identificate diferenþe de valoare cu ocazia achiziþiei. Calculaþi ºi reflectaþi în contabilitate fondul comercial conform IFRS 3 „Combinãri de întreprinderi”. Efectuaþi partajul capitalurilor proprii ale societãþii F în momentul achiziþiei.

TESTE GRILÃ... Contabilitate – experþi contabili

287

785. Pe 30.09.N societatea Alfa achiziþioneazã societatea Beta pentru suma de 70.000 u.m. La data achiziþiei capitalurile proprii ale societãþii Beta se prezintã astfel: Elemente Capital social Rezervã legalã Alte rezerve Rezultat reportat Rezultat Total capitaluri proprii

Valoare 100.000 5.000 2.000 1.000 2.000 110.000

Nu au fost identificate diferenþe de valoare cu ocazia achiziþiei. Calculaþi ºi reflectaþi în contabilitate fondul comercial conform IFRS 3 „Combinãri de întreprinderi”. Efectuaþi partajul capitalurilor proprii ale societãþii F în momentul achiziþiei. 786. Societatea M achiziþioneazã la 01.05.N 25% din acþiunile D la costul de 11.000.000 u.m. ºi la 01.09.N 35% din acþiunile D la costul de 30.000.000 u.m. Valorile contabile ºi valorile juste ale activelor ºi datoriilor lui D au evoluat astfel: – mii u.m. – 01.05.N

01.09.N

Valoarea contabilã

Valoarea justã

Valoarea contabilã

Valoarea justã

Active

100.000

120.000

140.000

150.000

Datorii

80.000

80.000

80.000

80.000

Activ net

20.000

40.000

60.000

70.000

Cota de impozit pe profit este de 16%. Calculaþi fondul comercial conform IFRS 3 „Combinãri de întreprinderi” (þinând cont ºi de impozitele amânate). 787. Pe 1 iulie, societatea Alfa achiziþioneazã 80% din acþiunile societãþii F la costul de 60.000 u.m. La data achiziþiei bilanþul societãþii F se prezintã astfel:

TESTE GRILÃ... Contabilitate – experþi contabili

288

Elemente Active necurente Imobilizãri corporale Cheltuieli de dezvoltare Investiþii Active curente Total active Capitaluri proprii ºi datorii Capital social Rezerve legale Profit Total capitaluri proprii Datorii necurente Datorii curente Total datorii ºi capitaluri proprii

F 150.000 100.000 30.000 20.000 25.000 175.000 40.000 10.000 5.000 55.000 80.000 40.000 175.000

Cu ocazia achiziþiei se identificã un plus de valoare la un teren de 1.200 u.m., iar la o clãdire, de 1.800 u.m. Cota de impozitare este de 16%. Calculaþi ºi reflectaþi în contabilitate fondul comercial conform IFRS 3. Efectuaþi partajul capitalurilor proprii ale societãþii F în momentul achiziþiei. 788. Se dã urmãtoarea structurã de grup: 60% 70% M F1 F2 Bilanþurile celor 3 societãþi se prezintã astfel:

Activ Titluri F1 Alte active Total

Activ Titluri F2 Alte active Total

Bilanþ M (în u.m.) Suma Datorii + Capitaluri proprii 70 Capital social 730 800 Total Bilanþ F1 (în u.m.) Suma Datorii + Capitaluri proprii 60 Capital social 40 100 Total

Suma 800 800

Suma 100 100

TESTE GRILÃ... Contabilitate – experþi contabili

Activ Active Total

Bilanþ F2 (în u.m.) Suma Datorii + Capitaluri proprii 100 Capital social 100 Total

289

Suma 100 100

Întocmiþi bilanþul grupului M folosind tehnica de consolidare pe paliere. 789. Folosind datele de la problema anterioarã, întocmiþi bilanþul grupului M folosind tehnica de consolidare directã. 790. Data trecerii la IFRS pentru societatea-mamã A este 1 ianuarie 2004. Societatea A a achiziþionat 100% filiala F în martie 2002. Anterior tranzacþiei, societatea F încheiase un contract de locaþie (în calitate de locatar) având ca obiect un utilaj ce îndeplineºte condiþiile IAS 17 „Contracte de leasing” pentru a fi contabilizat ca locaþie-finanþare. Potrivit referenþialului contabil aplicat anterior de societatea F, contractul a fost contabilizat ca o locaþie simplã. Prin aplicarea tratamentului contabil prevãzut de IAS 17 pentru contractele de locaþie-finanþare, societatea F ar trebui sã deþinã la 1 ianuarie 2004 un activ cu o valoare netã contabilã de 450.000 u.m. (valoarea brutã 500.000 u.m. ºi amortizarea cumulatã 50.000 u.m.) ºi o datorie de 300.000 u.m. Ce retratãri se efectueazã cu ocazia trecerii la IFRS conform IFRS 1 „Adoptarea pentru prima datã a Standardelor Internaþionale de Raportare Financiarã”? 791. Societatea M a achiziþionat 100% acþiunile societãþii F la 1 ianuarie 2004. În 2003, societatea F a realizat vânzãri pentru care a oferit dreptul de returnare pe perioada de garanþie. Deºi, potrivit IAS 37, societatea F ar fi trebuit sã recunoascã un provizion pentru garanþii de 30.000 u.m., acesta nu a fost recunoscut. La 1 ianuarie 2005 (data trecerii la IFRS), suma necesarã pentru decontarea datoriei este estimatã la 26.000 u.m. Ce înregistrãri efectueazã M la data trecerii la IFRS dacã se aplicã excepþia facultativã? Dar dacã se aplicã prevederile IFRS 3 retrospectiv? 792. Societatea-mamã ALFA a achiziþionat 70% din acþiunile filialei BETA la 1 martie 2002. ALFA va prezenta primele situaþii financiare consolidate la 31 decembrie 2006, cu data trecerii la IFRS la 1 ianuarie 2005.

290

TESTE GRILÃ... Contabilitate – experþi contabili

Potrivit referenþialului contabil aplicat anterior, filiala BETA a capitalizat, la începutul anului 2001, cheltuieli de dezvoltare de 50.000 u.m., amortizabile în 5 ani. Dacã BETA ar fi aplicat standarde internaþionale, cheltuielile de dezvoltare nu ar fi fost capitalizate (IAS 38). Valoarea contabilã a cheltuielilor de dezvoltare la data trecerii la IFRS este 10.000 u.m. Cota de impozitare este de 16%. Ce înregistrare este efectuatã la data trecerii la IFRS în vederea întocmirii bilanþului consolidat de deschidere? 793. Societatea M achiziþioneazã 100% întreprinderea F la 1 ianuarie 2002. Societatea-mamã M va întocmi primele situaþii financiare în conformitate cu IFRS la 31 decembrie 2006, cu data tranziþiei la 1 ianuarie 2005. La 1 ianuarie 2000, F a achiziþionat un program informatic la un cost de 300.000 u.m., pe care îl amortizeazã în 3 ani. Durata de viaþã utilã estimatã potrivit IAS 38 este de 6 ani. La 31 decembrie 2002, activul este complet amortizat. Valoarea contabilã la data grupãrii (100.000 u.m.) este costul prezumat care stã la baza determinãrii amortizãrii ulterioare, potrivit IAS 38. Durata de viaþã utilã la data grupãrii este de 4 ani. Amortizarea pânã la data trecerii la IFRS este de 75.000 u.m. Societatea-mamã M alege sã aplice excepþia facultativã referitoare la grupãrile de întreprinderi. Ce înregistreazã societatea-mamã la 1 ianuarie 2005? 794. Întreprinderea ALFA va prezenta primele situaþii financiare în conformitate cu IFRS la 31 decembrie 2006, data trecerii la IFRS fiind 1 ianuarie 2005. În ianuarie 2003, ALFA a achiziþionat o filialã. În situaþiile financiare consolidate întocmite potrivit referenþialului aplicat anterior: – fondul comercial de 150.000 u.m. a fost imputat capitalurilor proprii; – societatea ALFA a recunoscut cheltuieli de constituire de 32.000 u.m., amortizabile în 4 ani ºi care nu îndeplinesc criteriile de recunoaºtere prevãzute de IAS 38; – la data grupãrii nu au fost recunoscute cheltuieli de dezvoltare de 90.000 u.m., cu o duratã de amortizare de 5 ani, ce îndeplinesc criteriile de recunoaºtere prevãzute de IAS 38. Ce retratãri efectueazã ALFA în vederea întocmirii bilanþului de deschidere conform IFRS 1?

TESTE GRILÃ... Contabilitate – experþi contabili

291

795. Societatea-mamã M va prezenta primele situaþii financiare în conformitate cu IFRS la 31 decembrie 2006. În ianuarie 2003, societatea M a achiziþionat 80% din acþiunile unei societãþi F, în urmãtoarele condiþii: – costul de achiziþie 200.000.000 u.m.; – valoarea justã a activelor identificate în momentul achiziþiei 800.000.000 u.m.; – valoarea justã a datoriilor (inclusiv impozitul amânat) identificate 500.000.000 u.m. Fondul comercial negativ = 80% (800.000.000 – 500.000.000) – 200.000.000 = 40.000.000 u.m. Fondul comercial negativ este reluat la venituri în 10 ani. La data trecerii la IFRS, în bilanþul consolidat existã un sold al fondului comercial negativ de 32.000.000 u.m. Ce înregistrare se efectueazã în vederea întocmirii bilanþului consolidat de deschidere? 796. Întreprinderea ALFA va întocmi primele situaþii financiare în conformitate cu IFRS la 31 decembrie 2006 ºi prezintã sume comparative pentru un an. Potrivit referenþialului anterior, societatea ALFA a capitalizat, la 1 ianuarie 2002, costul reparaþiilor unor echipamente de 40.000.000 u.m. care ar fi trebuit imputat pe cheltuieli, potrivit IAS 16. Amortizarea suplimentarã înregistratã în perioada 1 ianuarie 2002 – 1 ianuarie 2005, datoritã capitalizãrii cheltuielilor cu reparaþiile, a fost de 28.000.000 u.m. Valoarea netã contabilã a echipamentelor la data trecerii la IFRS este de 450.000.000 u.m., iar valoarea justã este de 430.000.000 u.m. Deoarece politica anterioarã nu era conformã cu IAS 16, societatea ALFA ar trebui sã recalculeze costul imobilizãrilor sau sã aplice excepþia opþionalã potrivit cãreia orice imobilizare corporalã poate fi evaluatã la valoarea justã la 1 ianuarie 2005, data trecerii la IFRS. Valoarea justã este consideratã cost prezumat ºi serveºte ca punct de plecare pentru determinarea amortizãrilor ºi deprecierilor viitoare, iar ajustarea necesarã este imputatã rezultatului reportat. Ce înregistrãri efectueazã societatea Alfa în vederea întocmirii bilanþului de deschidere dacã alege sã aplice IAS 16 retrospectiv? 797. Întreprinderea BETA va întocmi primele situaþii financiare potrivit IFRS la 31 decembrie 2006. Data trecerii la IFRS este 1 ianuarie 2005, data

TESTE GRILÃ... Contabilitate – experþi contabili

292

la care se întocmeºte ºi bilanþul de deschidere. Societatea BETA deþine utilaje amortizate dupã durate de funcþionare fiscale. Amortizarea cumulatã la 31 decembrie 2004 este de 500.000.000 u.m. Politica de amortizare nu este conformã cu IAS 16. Amortizarea cumulatã determinatã cu ajutorul unor estimãri efectuate potrivit IAS 16 ar fi de 300.000.000 u.m. Costul echipamentelor este de 700.000.000 u.m. Valoarea justã a echipamentelor la 1 ianuarie 2005 este de 420.000.000 u.m. Care sunt alternativele de care dispune societatea BETA la data trecerii la IFRS, conform IFRS 1, ºi ce retratãri efectueazã în fiecare situaþie? 798. Societatea ALFA a achiziþionat un utilaj la 1 ianuarie 2003 pentru 400.000.000 u.m., cu o duratã de utilitate de 10 ani. La 31 decembrie 2003, societatea ALFA a reevaluat utilajul la 450.000.000 u.m. Data trecerii la IFRS pentru ALFA este 1 ianuarie 2005. Valoarea justã a utilajului la 1 ianuarie 2005 este de 430.000.000 u.m. Societatea ALFA alege sã aplice tratamentul de bazã prevãzut de IAS 16. ALFA poate opta sã evalueze utilajul la valoarea justã la data trecerii la IFRS sau la valoarea determinatã prin aplicarea retroactivã a IAS 16. Ce înregistrãri se efectueazã în fiecare din cele douã situaþii prezentate mai sus? 799. La data trecerii la IFRS se cunosc urmãtoarele informaþii pentru societatea Alfa: –

imobilizãrile financiare sunt prezentate în bilanþ la valoarea contabilã mai puþin provizioanele pentru depreciere cumulate; – provizioanele pentru depreciere se determinã ca diferenþã între valoarea de intrare ºi valoarea justã stabilitã cu ocazia inventarierii. Imobilizãrile financiare cuprind: – valori în lei – Elemente Interese de participare evaluate la valoarea justã Interese de participare evaluate la cost Total

Data trecerii la IFRS 18.000.000 2.000.000 20.000.000

TESTE GRILÃ... Contabilitate – experþi contabili

293

Investiþiile financiare pe termen scurt conþin: – valori în lei – Elemente

Data trecerii la IFRS

Titluri de plasament evaluate la cost Titluri de plasament evaluate la valoarea justã Acþiuni proprii

3.000.000

Total

8.000.000

5.000.000 -

Interesele de participare vor fi considerate active financiare disponibile pentru vânzare, evaluate la valoarea justã, cu variaþiile de valoare înregistrate în capitalurile proprii. Valoarea lor justã la data trecerii la IFRS este de 21.000.000 lei. Titlurile de plasament vor fi clasificate drept active financiare evaluate la valoarea justã, cu variaþiile de valoare în contul de profit ºi pierdere, potrivit IAS 39. Valoarea lor justã la data trecerii la IFRS este de 9.000.000 lei. Ce înregistrãri efectueazã societatea Alfa la data trecerii la IFRS? 800. Întreprinderea ALFA va întocmi primele situaþii financiare în conformitate cu IFRS la 31.12.2006 (cu un an de cifre comparative). La 1 ianuarie 2004, ALFA a încheiat un contract de locaþie-finanþare în calitate de locatar, în urmãtoarele condiþii: – obiectul contractului – un mijloc de transport; – durata contractului 5 ani; – redevenþa anualã 50.000.000 u.m. (plãtibilã la sfârºitul anului); – rata implicitã a contractului este de 10%; – ALFA garanteazã o valoare rezidualã de 10.000.000 u.m. la sfârºitul contractului. Valoarea justã a mijlocului de transport la 1 ianuarie 2005 este de 150.000.000 u.m., consideratã drept cost prezumat potrivit excepþiei facultative prevãzute de IFRS 1. ALFA a contabilizat contractul ca o locaþie operaþionalã. Ce ar trebui sã înregistreze societatea ALFA la data trecerii la IFRS? 801. Societatea M a achiziþionat 100% acþiunile societãþii F la 1 ianuarie 2004. F trebuia sã recunoascã, potrivit IAS 37, un provizion pentru garanþii.

294

TESTE GRILÃ... Contabilitate – experþi contabili

Cea mai bunã estimare a datoriei la 1 ianuarie 2003 este de 300.000.000 u.m. Dupã reglementãrile contabile anterioare, provizionul nu a fost recunoscut nici în situaþiile individuale ale lui F, nici în conturile consolidate. Cea mai bunã estimare a datoriei la data trecerii la IFRS (1 ianuarie 2005) este de 250.000.000 u.m. Care sunt înregistrãrile contabile necesare în vederea întocmirii bilanþului consolidat de deschidere dacã se aplicã retrospectiv IFRS 3? 802. Societatea M a achiziþionat 100% acþiunile societãþii F la 1 ianuarie 2004. F trebuia sã recunoascã, potrivit IAS 37, un provizion pentru garanþii. Cea mai bunã estimare a datoriei la 1 ianuarie 2003 este de 700.000.000 u.m. Dupã reglementãrile contabile anterioare, provizionul nu a fost recunoscut nici în situaþiile individuale ale lui F, nici în conturile consolidate. Cea mai bunã estimare a datoriei la data trecerii la IFRS (1 ianuarie 2005) este de 675.000.000 u.m. Care sunt înregistrãrile contabile necesare în vederea întocmirii bilanþului consolidat de deschidere dacã se aplicã excepþia facultativã prevãzutã de IFRS 1? 803. Societatea BETA deþine un echipament care a fost achiziþionat, la 30 iunie 2003, cu 100.000.000 u.m. Potrivit referenþialului anterior, BETA a contabilizat amortizarea dupã durate de funcþionare fiscale (durata de funcþionare a echipamentului fiind de 5 ani). BETA alege sã aplice tratamentul de bazã al IAS 16 ºi estimeazã o duratã de utilitate de 8 ani ºi o valoare rezidualã de 10.000.000 u.m. BETA nu a înregistrat impozite amânate. Cota de impozitare este de 16%. Ce înregistrãri efectueazã BETA la data trecerii la IFRS (1 ianuarie 2005) dacã aplicã retrospectiv prevederile IAS 16 ºi IAS 12? 804. Societatea M va prezenta primele situaþii financiare în conformitate cu IFRS la 31 decembrie 2006, cu sume comparative pentru un an. La 1 ianuarie 2004, M a încheiat un contract ce are ca obiect construirea unui pod care urmeazã a fi finalizat în octombrie 2006. La 31 decembrie 2004, cheltuielile efectuate în contul contractului au fost de 400.000.000 u.m, cheltuielile estimate pânã la finalizarea contractului 1.200.000.000 u.m., iar veniturile din contract au fost estimate la 2.000.000.000 u.m. Potrivit reglementãrilor anterioare, M a contabilizat contractul dupã metoda

TESTE GRILÃ... Contabilitate – experþi contabili

295

finalizãrii lucrãrilor. Potrivit IAS 11, M ar trebui sã contabilizeze contractul dupã metoda gradului de avansare a lucrãrilor. Ce ar trebui sã înregistreze societatea M la data trecerii la IFRS? 805. Întreprinderea ALFA va întocmi primele situaþii financiare în conformitate cu IFRS la 31.12.2006 (cu un an de cifre comparative). Din conversia unei operaþii în strãinãtate, potrivit referenþialului contabil anterior, a rezultat o rezervã din conversie pozitivã de 100.000.000 u.m. Ce înregistrare trebuie sã efectueze ALFA la data trecerii la IFRS dacã aplicã excepþia facultativã prezentatã de IFRS 1? 806. Întreprinderea BETA va întocmi primele situaþii financiare potrivit IFRS la 31 decembrie 2006. Data trecerii la IFRS este 1 ianuarie 2005, datã la care se întocmeºte ºi bilanþul de deschidere. BETA deþine utilaje amortizate dupã durate de funcþionare fiscale. Amortizarea cumulatã la 31 decembrie 2004 este de 800.000.000 u.m. Politica de amortizare nu este conformã cu IAS 16. Amortizarea cumulatã determinatã cu ajutorul unor estimãri efectuate potrivit IAS 16 ar fi de 600.000.000 u.m. Costul echipamentelor este de 900.000.000 u.m. Valoarea justã a echipamentelor, la 1 ianuarie 2005, este de 320.000.000 u.m. Ce înregistrare efectueazã BETA în vederea întocmirii bilanþului de deschidere dacã nu aplicã excepþia facultativã prevãzutã de IFRS 1? 807. Societatea-mamã M va prezenta primele situaþii financiare în conformitate cu IFRS la 31 decembrie 2006, cu sume comparative pentru un an. În ianuarie 2002, M a achiziþionat 70% din acþiunile unei societãþi F în urmãtoarele condiþii: – –

costul de achiziþie 100.000.000 u.m.; valoarea justã a activelor identificate în momentul achiziþiei 900.000.000 u.m.; – valoarea justã a datoriilor (inclusiv impozitul amânat) identificate 700.000.000 u.m. Fondul comercial negativ este reluat la venituri în 10 ani. Ce înregistrare efectueazã M în vederea întocmirii bilanþului consolidat de deschidere?

296

TESTE GRILÃ... Contabilitate – experþi contabili

808. La 01.01.N, societatea ALFA emite 1.000 de obligaþiuni convertibile la valoarea nominalã de 20.000 lei, cu scadenþa la 31.12.N+9 ºi cupon plãtibil anual de 10%. Obligaþiunile sunt convertibile în acþiuni ordinare, raportul de conversie fiind de 3 acþiuni pentru o obligaþiune. Rata dobânzii pentru un împrumut echivalent pe 10 ani, fãrã opþiunea de conversie, este de 11%. Efectuaþi înregistrãrile la emitent conform IAS 32, dacã pânã la scadenþã niciun obligatar nu-ºi exercitã opþiunea de conversie. 809. La 01.01.N, societatea ALFA emite 1.000 de obligaþiuni convertibile la valoarea nominalã de 20.000 lei, cu scadenþa la 31.12.N+9 ºi cupon plãtibil anual de 10%. Obligaþiunile sunt convertibile în acþiuni ordinare, raportul de conversie fiind de 3 acþiuni pentru o obligaþiune. Rata dobânzii pentru un împrumut echivalent pe 10 ani, fãrã opþiunea de conversie, este de 11%. Presupunem cã la 31.12.N+3 deþinãtorii a 100 de obligaþiuni îºi exercitã opþiunea de conversie. Valoarea nominalã a unei acþiuni este 1.000 lei. Care sunt înregistrãrile efectuate de societatea ALFA cu ocazia conversiei? Întocmiþi tabloul de calcul al costului amortizat pentru componenta de datorie pe perioada rãmasã. 810. La 01.01.N, societatea ALFA emite 1.000 de obligaþiuni convertibile la valoarea nominalã de 20.000 lei, cu scadenþa la 31.12.N+9 ºi cupon plãtibil anual de 10%. Obligaþiunile sunt convertibile în acþiuni ordinare, raportul de conversie fiind de 3 acþiuni pentru o obligaþiune. Rata dobânzii pentru un împrumut echivalent pe 10 ani, fãrã opþiunea de conversie, este de 11%. Dacã dobânda deductibilã fiscal este reprezentatã de fluxul monetar (calculat pe seama ratei de 10%), calculaþi ºi înregistraþi impozitul amânat, dacã pânã la scadenþã niciun obligatar nu-ºi exercitã opþiunea de conversie. 811. Se cunosc urmãtoarele informaþii privind societatea ALFA, la 31.12.N (în mii lei): Informaþii

Valoare contabilã

Imobilizãri corporale (1)

900.000

Creanþe clienþi (2)

250.000

Dobânzi de încasat (3)

50.000

TESTE GRILÃ... Contabilitate – experþi contabili

297

Informaþii Valoare contabilã Dividende de încasat (4) 60.000 Dobânzi de platã (3) 145.000 Provizion pentru garanþii acordate clienþilor (5) 45.000 Provizion pentru dezafectarea unei clãdiri (6) 20.000 Cheltuieli de dezvoltare (7) 25.000 Împrumut în valutã (8) 120.000 Echipamente finanþate prin contracte de leasing financiar (9) 250.000 Datorii din contracte de leasing financiar (9) 270.000 Amenzi de plãtit (10) 10.000

1) 2)

Baza fiscalã pentru imobilizãrile corporale este de 800.000 mii lei. Creanþele clienþi au o valoare brutã de 280.000 mii lei ºi existã un provizion pentru depreciere constituit de 30.000 mii lei (nedeductibil fiscal). 3) Dobânzile sunt recunoscute fiscal în exerciþiul în care vor fi încasate/ plãtite. 4) Dividendele de încasat nu sunt impozabile. 5) Provizionul pentru garanþii acordate clienþilor nu este deductibil fiscal. 6) Provizionul pentru dezafectarea clãdirii a fost capitalizat conform IAS 16 la momentul recunoaºterii iniþiale a acesteia ºi nu este deductibil fiscal. 7) Cheltuielile de dezvoltare sunt deductibile fiscal la momentul plãþii ºi amortizate pe 5 ani contabil. 8) Împrumutul în valutã este în valoare de 3.000 euro (curs la data contractãrii 1 euro = 44.000 lei, la 31.12.N 1 euro = 40.000 lei). Câºtigul din diferenþe de curs este impozabil la momentul realizãrii. 9) În conformitate cu IAS 17, s-au înregistrat cheltuieli cu dobânzile de 45.250 mii lei ºi cheltuieli cu amortizarea de 50.000 mii lei. Redevenþa anualã de 75.000 mii lei nu a fost plãtitã pânã la sfârºitul exerciþiului N. Din punct de vedere fiscal, contractul este considerat leasing operaþional. 10) Amenzile nu sunt deductibile fiscal. Calculaþi diferenþele temporare impozabile ºi diferenþele temporare deductibile conform IAS 12.

298

TESTE GRILÃ... Contabilitate – experþi contabili

812. Despre o categorie de utilaje se cunosc urmãtoarele informaþii (în mii lei): Informaþii Valoarea la 01.01.N (–) Amortizarea anului N (=) Valoarea la 31.12.N

Valoarea contabilã 250.000 (25.000) 225.000

Baza fiscalã 180.000 (40.000) 140.000

La 31.12.N, întreprinderea a reevaluat utilajele, valoarea reevaluatã fiind de 300.000 mii lei. Din punct de vedere fiscal, reevaluarea nu este recunoscutã. Cota de impozit pe profit este de 16%. Calculaþi ºi înregistraþi impozitul amânat la 31.12.N conform IAS 12. 813. Societatea ALFA s-a angajat prin contract sã construiascã o clãdire. Lucrãrile trebuie terminate pânã la data de 10.10.N+2. Etapele realizãrii contractului sunt: – la 10.10.N se semneazã contractul; se stabileºte un preþ de livrare revizuibil de 300.000 u.m. ºi se estimeazã un cost de 200.000 u.m.; – la 31.12.N costul lucrãrilor în curs este de 100.000 u.m.; – la 31.12.N+1 costul lucrãrilor este de 275.000 u.m.; preþul contractului este revizuit la 360.000 u.m., iar costul, la 300.000 u.m.; – la 10.10.N+2 au loc livrarea ºi facturarea; preþul de livrare este de 440.000 u.m., iar costul efectiv, de 350.000 u.m. Întreprinderea utilizeazã pentru evaluarea ºi contabilizarea contractului metoda gradului de avansare a lucrãrilor. Fiscul recunoaºte rezultatul contractului la terminarea lucrãrilor. Efectuaþi înregistrãrile corespunzãtoare conform IAS 11 ºi IAS 12. 814. Se cunosc urmãtoarele informaþii privind activele ºi datoriile societãþii ALFA la sfârºitul exerciþiului N+1: – u.m. –

Active ºi datorii Cheltuieli de dezvoltare (1) Imobilizãri corporale (2) Clienþi (3) Cheltuieli înregistrate în avans (4) Alte active (5) Provizioane pentru riscuri ºi cheltuieli (6) Amenzi de plãtit (7) Alte datorii (5)

Situaþia la 31.12.N+1 18.000.000 640.000.000 20.000.000 5.000.000 20.000.000 4.000.000 2.000.000 400.000.000

TESTE GRILÃ... Contabilitate – experþi contabili

299

1) La începutul exerciþiului N s-au angajat cheltuieli de dezvoltare în valoare de 30.000.000 lei, care au fost capitalizate în conformitate cu prevederile normei IAS 38. Managerii au decis amortizarea acestora prin metoda linearã, pe o duratã de 5 ani. Din punct de vedere fiscal, cheltuielile de dezvoltare au fost deductibile în anul angajãrii lor (N). 2) Imobilizãrile corporale cuprind clãdiri ºi utilaje. Clãdirile au fost achiziþionate la începutul exerciþiului N la un cost de 700.000.000 lei ºi sunt amortizate contabil în 7 ani. Durata de amortizare fiscalã este de 10 ani. La sfârºitul exerciþiului N+1, clãdirile sunt reevaluate în conformitate cu IAS 16 la 600.000.000 lei. Utilajele au fost achiziþionate, la începutul exerciþiului N-1, cu 100.000.000 lei. Durata de amortizare contabilã este de 5 ani, iar cea fiscalã, de 4 ani. 3) La 31.12.N+1 creanþele clienþi aveau o valoare brutã de 25.000.000 lei ºi un provizion pentru depreciere nedeductibil fiscal. Provizionul este reluat în exerciþiul N+2. 4) Cheltuielile înregistrate în avans reprezintã o chirie plãtitã pe 5 ani ulteriori exerciþiului N+1, deductibilã la momentul în care are loc fluxul monetar. 5) Pentru posturile „Alte active” ºi „Alte datorii” nu existã diferenþe între contabilitate ºi fiscalitate. 6) În cursul exerciþiului N+1, ALFA se aflã în litigiu cu un client. Managementul estimeazã la sfârºitul exerciþiului cã despãgubirile ce vor fi plãtite de ALFA se ridicã la 4.000.000 lei pentru care constituie un provizion nedeductibil fiscal. 7) Amenzile nu sunt deductibile fiscal. Cheltuielile cu amenzile au fost angajate în exerciþiul N+1. 8) La începutul exerciþiului N+1 ALFA a imputat contului de profit ºi pierdere costurile unui proiect de cercetare în valoare de 20.000.000 lei. Din punct de vedere fiscal cheltuielile se amortizeazã în 5 ani. Calculaþi diferenþele temporare impozabile ºi diferenþele temporare deductibile la 31.12.N+1. 815. Se cunosc urmãtoarele informaþii privind activele ºi datoriile societãþii ALFA la 31.12.N+2:

300

TESTE GRILÃ... Contabilitate – experþi contabili – u.m. – Active ºi datorii Cheltuieli de dezvoltare (1) Imobilizãri corporale (2) Clienþi (3) Cheltuieli înregistrate în avans (4) Alte active (5) Provizioane pentru riscuri ºi cheltuieli (6) Amenzi de plãtit (7) Donaþii (7) Alte datorii (5)

Situaþia la 31.12.N+2 12.000.000 500.000.000 15.000.000 4.000.000 25.000.000 3.000.000 1.000.000 2.000.000 300.000.000

1) La începutul exerciþiului N s-au angajat cheltuieli de dezvoltare în valoare de 30.000.000 lei, care au fost capitalizate în conformitate cu prevederile normei IAS 38. Managerii au decis amortizarea acestora prin metoda linearã, pe o duratã de 5 ani. Din punct de vedere fiscal, cheltuielile de dezvoltare au fost deductibile în anul angajãrii lor (N). 2) Imobilizãrile corporale cuprind clãdiri ºi utilaje. Clãdirile au fost achiziþionate la începutul exerciþiului N la un cost de 700.000.000 lei ºi sunt amortizate contabil în 7 ani. Durata de amortizare fiscalã este de 10 ani. La sfârºitul exerciþiului N+1 clãdirile sunt reevaluate în conformitate cu IAS 16 la 600.000.000 lei. Utilajele au fost achiziþionate, la începutul exerciþiului N-1, cu 100.000.000 lei. Durata de amortizare contabilã este de 5 ani, iar cea fiscalã, de 4 ani. 3) La 31.12.N+1, creanþele clienþi aveau o valoare brutã de 25.000.000 lei ºi un provizion pentru depreciere nedeductibil fiscal. Provizionul este reluat în exerciþiul N+2. 4) Cheltuielile înregistrate în avans reprezintã o chirie plãtitã pe 5 ani ulteriori exerciþiului N+1, deductibilã la momentul în care are loc fluxul monetar. 5) Pentru posturile „Alte active” ºi „Alte datorii” nu existã diferenþe între contabilitate ºi fiscalitate. 6) În cursul exerciþiului N+1 ALFA se aflã în litigiu cu un client. Managementul estimeazã la sfârºitul exerciþiului cã despãgubirile ce vor fi plãtite de ALFA se ridicã la 4.000.000 lei, pentru care constituie un provizion nedeductibil fiscal din care suma de 1.000.000 lei este reluatã la venituri în execiþiul N+2.

TESTE GRILÃ... Contabilitate – experþi contabili

301

7) Amenzile ºi donaþiile nu sunt deductibile fiscal. Cheltuielile cu amenzile au fost angajate în exerciþiul N+1, iar cele cu donaþiile, în exerciþiul N+2. O parte din amenzi au fost plãtite în N+2. 8) La începutul exerciþiului N+1, ALFA a imputat contului de profit ºi pierdere costurile unui proiect de cercetare în valoare de 20.000.000 lei. Din punct de vedere fiscal cheltuielile se amortizeazã în 5 ani. Calculaþi diferenþele temporare impozabile ºi diferenþele temporare deductibile la 31.12.N+2. 816. În cursul exerciþiului N, societatea Alfa a contractat urmãtarele datorii: – – –

pe 1 februarie, un credit bancar pe termen lung de 50.000.000 lei pe 7 ani, rata dobânzii anualã 10%; pe 1 iunie, un credit bancar pe termen scurt pe o duratã de un an, de 2.000.000 lei, rata dobânzii anualã 9%; pe 1 ianuarie emite un împrumut obligatar cu urmãtoarele caracteristici: 1.000 obligaþiuni emise cu o valoare nominalã de 10.000 lei/ obligaþiune, preþul de emisiune 9.900 lei/obligaþiune, preþul de rambursare 11.000 lei/obligaþiune, durata împrumutului 5 ani, rata dobânzii anualã 8%. Dobânda se plãteºte în fiecare an pe 1 ianuarie, iar costurile de emisiune a obligaþiunilor se ridicã la 37.236 lei.

Calculaþi costul îndatorãrii pentru societatea Alfa conform IAS 23 ºi efectuaþi înregistrãrile corespunzãtoare exerciþiului N ºtiind cã acesta afecteazã contul de profit ºi pierdere. Întocmiþi tabloul de calcul al costului amortizat pentru împrumutul obligatar (rata efectivã a dobânzii este de 10%). Prima de rambursare a împrumutului se amortizeazã dupã metoda dobânzii efective. 817. Societatea A deþine 60% din capitalul societãþii B asupra cãreia exercitã o influenþã semnificativã. La rândul sãu, societatea B deþine urmãtoarele investiþii: – – –

70% din capitalul social al filialei C; 50% din acþiunile societãþii D pe care o controleazã în comun cu un alt acþionar; 30% din acþiunile societãþii E asupra cãreia exercitã o influenþã semnificativã.

Identificaþi pãrþile afiliate ale societãþii A conform IAS 24.

302

TESTE GRILÃ... Contabilitate – experþi contabili

818. Se cunosc urmãtoarele informaþii cu privire la grupul ABC: Societatea-mamã X deþine 100% acþiunile societãþii S, 48,2% din acþiunile societãþii B ºi dreptul de a numi preºedintele consiliului de administraþie, 5% din acþiunile societãþii M ºi 50% din acþiunile societãþii T (care este controlatã în comun cu statul francez). Dna Popescu Elena este managerul grupului ºi fiica fondatorului grupului. Dnul Georgescu Dan este managerul societãþii S ºi nepotul dnei Popescu Elena. Dnul Ionescu Ion (fiul vitreg al dnei Popescu) deþine 51,8% din acþiunile societãþii B, care îi conferã dreptul sã numeascã 3 din cei 5 membri în Consiliul de administraþie. Identificaþi pãrþile afiliate ale grupului conform IAS 24. 819. Societatea A ºi societatea B deþin control comun asupra societãþii C. Societatea A vinde mãrfuri societãþii B în valoare de 4 mld. lei ºi societãþii C, în valoare de 5 mld. lei. La sfârºitul exerciþiului societatea A are o creanþã faþã de societatea B în valoare de 1 mld. lei ºi faþã de societatea C, în valoare de 2 mld. lei. Ce informaþii ar trebui sã publice societatea A în situaþiile financiare conform IAS 24? 820. În exerciþiul N-1, pentru deprecierea unei creanþe clienþi a fost constituit un provizion de 357.000 lei. La sfârºitul exerciþiului N creºte gradul de recuperare a creanþei la 90%. Pe baza informaþiilor disponibile la 31.12.N este necesar un provizion pentru deprecierea creanþei în valoare de 642.600 lei. În exerciþiul N-1, provizionul a fost estimat la 357.000 lei. Deoarece în exerciþiul N sunt cunoscute noi informaþii, întreprinderea trebuie sã revizuiascã estimarea. Ce înregistrãri se efectueazã în exerciþiul N conform IAS 8? 821. În exerciþiul N, societatea Alfa schimbã politica referitoare la imobilizãrile corporale. Alfa va aplica abordarea pe componente pentru amortizarea imobilizãrilor corporale ºi tratamentul alternativ din IAS 16 (reevaluarea). Anterior exerciþiului N, Alfa nu colecta informaþiile pentru aplicarea abordãrii pe componente. Începând cu exerciþiul N, Alfa colecteazã informaþiile referitoare la valoarea justã, durata de viaþã utilã, valoarea rezidualã ºi valoarea amortizabilã pe componente.

TESTE GRILÃ... Contabilitate – experþi contabili

303

La sfârºitul anului N-1 se cunosc urmãtoarele informaþii: Costul imobilizãrilor corporale 250.000 Amortizarea cumulatã (75.000) Valoarea netã contabilã 175.000 Cheltuiala cu amortizarea pentru exerciþiul N calculatã pe baza politicii contabile anterioare 15.000 La începutul exerciþiului N sunt colectate urmãtoarele informaþii: – valoarea justã a imobilizãrilor corporale 200.000; – cheltuiala cu amortizarea calculatã pe baza abordãrii pe componente 20.000; – cota de impozitare este de 16%. Ce efecte va avea schimbarea de politicã asupra situaþiilor financiare, conform IAS 8? Ce informare va face societatea Alfa în notele explicative? 822. În exerciþiul N+1 societatea Alfa a descoperit cã în exerciþiul N a înregistrat amortizarea unui utilaj de 10.000.000 lei în loc de 15.000.000 lei (ca urmare a unei erori de calcul). În exerciþiul N+1 Alfa a înregistrat venituri din vânzarea mãrfurilor de 200.000.000 lei, cheltuieli cu mãrfurile de 15.000.000 lei, cheltuieli cu amortizarea de 25.000.000 lei ºi o cheltuialã cu impozitul pe profit de 25.600.000 lei. În exerciþiul N Alfa a raportat venituri din vânzarea mãrfurilor de 180.000.000 lei, cheltuieli cu mãrfurile de 30.000.000 lei, cheltuieli cu amortizarea 10.000.000 lei, cheltuiala cu impozitul pe profit 22.400.000 lei, profit 117.600.000 lei. În exerciþiul N soldul iniþial al rezultatului reportat a fost de 20.000.000 lei, iar soldul final a fost de 34.000.000 lei. Cota de impozit pe profit a fost de 16%. Alfa nu înregistreazã alte venituri sau alte cheltuieli, are un capital social de 20.000.000 lei ºi nu are alte componente ale capitalurilor proprii în afara rezultatului reportat. Prezentaþi contul de profit ºi pierdere pentru exerciþiile N ºi N-1 retratat, situaþia variaþiei capitalurilor proprii ºi efectul corecþiei erorii asupra exerciþiului N. 823. Întreprinderea BETA fabricã un singur produs finit PF pentru care sunt necesare trei materii prime MP1, MP2 ºi MP3. Din procesul de producþie se obþin, de asemenea, un produs secundar PS care poate fi vândut dupã ce este supus unui tratament ºi un deºeu D, fãrã valoare, care este deversat ºi genereazã cheltuieli pentru prevenirea poluãrii mediului.

TESTE GRILÃ... Contabilitate – experþi contabili

304

Procesul de producþie se desfãºoarã dupã urmãtoarea schemã: – în Secþia 1, MP1 este prelucratã ºi se obþine produsul intermediar PI1 care este transferat fãrã stocaj în secþia 2; – în Secþia 2, la PI1 se adaugã MP2 ºi MP 3, operaþie în urma cãreia se obþine produsul finit PF, produsul secundar PS ºi deºeul D; – în Secþia 3, PS este tratat pentru a putea fi comercializat; – în Secþia 4, D este supus unui proces de epurare înainte de a fi deversat. Se cunosc urmãtoarele informaþii: Costul produsului intermediar PI Costul materiilor prime consumate este de:

292.242.857

M2 4.000.000 M3 1.500.000 Costul manoperei directe în secþia S2 20.000.000 Cheltuieli indirecte ale secþiei S2 încorporabile 4.871.428,57 Valoarea producþiei în curs la începutul perioadei 12.500.000 Valoarea producþiei în curs la sfârºitul perioadei 27.573.538,5 Valoarea realizabilã netã a produsului secundar PS 5.250.000 Costul eliminãrii deºeului D (ce s-ar obþine în condiþii normale) 3.600.000 Calculaþi costul produselor finite conform IAS 2. 824. Calculaþi baza fiscalã pentru urmãtoarele active conform IAS 12: 1) 2) 3) 4) 5) 6) 7) 8)

dobândã de primit (creanþã) de 2.000.000 lei impozabilã la încasare; dividende de primit de 2.500.000 lei neimpozabile; stocuri în bilanþ în valoare de 10.000.000 lei deductibile la vânzare; creanþe clienþi în valoare de 5.000.000 lei (nu existã provizion pentru depreciere); creanþe clienþi în valoare brutã de 5.000.000 lei, provizion pentru depreciere deductibil fiscal de 500.000 lei; creanþe clienþi în valoare brutã de 5.000.000 lei cu un provizion de 500.000 nedeductibil fiscal; împrumut acordat unei filiale de 10.000.000 lei; cheltuieli de dezvoltare de 25.000.000 lei deductibile fiscal la momentul plãþii, amortizate pe 5 ani contabil.

TESTE GRILÃ... Contabilitate – experþi contabili

305

9) echipament achiziþionat cu 100.000.000 lei, valoare netã contabilã 70.000.000 lei, amortizare fiscalã cumulatã 40.000.000 lei; 10) teren achiziþionat la un cost de 80.000.000 lei. Câºtigul impozabil la cesiune egal cu încasãri din cesiune – cost. 825. Calculaþi baza fiscalã pentru urmãtoarele datorii conform IAS 12: 1) credit bancar de 3.000.000 lei; 2) provizion pentru garanþii acordate clienþilor de 6.000.000 lei, nedeductibil fiscal; 3) împrumut în valutã în valoare de 2.000 euro (curs la data contractãrii 1 euro = 40.000 lei, curs la 31.12.N 1 euro = 39.000 lei). Câºtigul din diferenþe de curs este impozabil la momentul realizãrii; 4) amenzi ºi penalitãþi de plãtit de 5.000.000 lei, nedeductibile fiscal; 5) venit înregistrat în avans din vânzarea bunurilor pe credit în valoare de 5.000.000 lei, recunoscut fiscal la momentul încasãrii creanþei; 6) chirie încasatã în contul exerciþiilor viitoare de 5.000.000 lei, recunoscutã fiscal la momentul încasãrii. 826. Societatea M deþine 30% din acþiunile societãþii SA care au fost achiziþionate în momentul constituirii societãþii la costul de 300.000 u.m. La 31.12.N capitalurile proprii ale societãþii SA se prezintã astfel: Elemente Capital social Rezerve Rezultat

Valori 1.000.000 200.000 100.000

Contabilizaþi reevaluarea titlurilor SA dupã metoda punerii în echivalenþã. 827. Societatea M a achiziþionat la 30 iunie N 30% din acþiunile societãþii SA la un cost de 60.000 u.m. La data achiziþiei capitalurile proprii ale societãþii SA se prezintã astfel: Elemente Capital social Rezerve din reevaluare Rezultatul reportat Rezultat Total capitaluri proprii

Valori 100.000 20.000 10.000 10.000 140.000

306

TESTE GRILÃ... Contabilitate – experþi contabili

Cu ocazia achiziþiei se identificã un plus de valoare aferente terenurilor de 20.000 u.m ºi construcþiilor de 20.000 u.m. Cota de impozitare este de 16%. Durata de viaþã rãmasã a construcþiilor este de 20 ani. La 31.12.N capitalurile proprii ale societãþii SA se prezintã astfel: Elemente Capital social Rezerve din reevaluare Rezultatul reportat Rezultat Total capitaluri proprii

Valori 100.000 30.000 10.000 40.000 180.000

Calculaþi fondul comercial ºi contabilizaþi reevaluarea titlurilor SA dupã metoda punerii în echivalenþã. 828. În cursul exerciþiului N, societatea-mamã M vinde un stoc de marfã filialei sale F, în care deþine 80% din capital la preþul de 900.000 u.m. Costul de achiziþie al mãrfurilor vândute a fost de 500.000 u.m. Mãrfurile sunt vândute de cãtre societatea F unui client din exteriorul grupului la preþul de vânzare de 1.200.000 u.m. La 31.12.N în bilanþul lui F existã o datorie neplãtitã cãtre societatea F de 400.000 u.m. Ce înregistrãri sunt necesare în vederea întocmirii situaþiilor financiare consolidate ºtiind cã se utilizeazã metoda pe fluxuri? Justificaþi necesitatea acestora. 829. Societatea M deþine 70% din acþiunile societãþii F. În cursul exerciþiului N, societatea M vinde societãþii F mãrfuri la preþul de 700.000 u.m. (costul de achiziþie a mãrfurilor pentru societatea M este de 600.000 u.m.). Mãrfurile nu au fost vândute de societatea F pânã la 31.12.N. La 31.12.N în bilanþul societãþii F existã o datorie nedecontatã faþã de furnizorul M în sumã de 100.000 u.m. Cota de impozit pe profit este de 16%. Ce înregistrãri sunt necesare în vederea întocmirii situaþiilor financiare consolidate ºtiind cã se utilizeazã metoda pe fluxuri? Justificaþi necesitatea acestora. 830. La 30 iunie N, societatea M a vândut filialei sale F un echipament în urmãtoarele condiþii: – preþ de vânzare: 50.000;

TESTE GRILÃ... Contabilitate – experþi contabili

307

– valoarea contabilã: 60.000; – amortizarea cumulatã: 30.000. Contravaloarea echipamentului a fost plãtitã integral de filiala F. Filiala F amortizeazã echipamentul linear. Durata de viaþã utilã rãmasã este de 10 ani. Cota de impozit pe profit este de 16%. Ce înregistrãri sunt necesare în vederea întocmirii situaþiilor financiare consolidate ºtiind cã se utilizeazã metoda pe fluxuri? Justificaþi necesitatea acestora. 831. Societatea M a achiziþionat 70% din acþiunile societãþii F la data constituirii acesteia la costul de 700.000 u.m. La 31.12.N capitalurile proprii ale societãþii F, dupã eliminarea operaþiilor reciproce, se prezintã astfel: – capital social: 1.000.000; – pierdere reportatã: (300.000); – pierderea exerciþiului: (100.000); – total capitaluri proprii: 600.000. Efectuaþi partajul capitalurilor proprii ale societãþii F între societateamamã ºi minoritari ºi eliminaþi titlurile societãþii F. 832. Societatea M a achiziþionat 55% din acþiunile societãþii F la data constituirii acesteia la costul de 495.000 u.m. La 31.12.N capitalurile proprii ale societãþii F, dupã eliminarea operaþiilor reciproce, se prezintã astfel: – capital social: 900.000; – pierdere reportatã: (800.000); – pierderea exerciþiului: (160.000); – total capitaluri proprii: (60.000). Efectuaþi partajul capitalurilor proprii ale societãþii F între societatea-mamã ºi minoritari ºi eliminaþi titlurile societãþii F. 833. Societatea M a achiziþionat 75% din acþiunile societãþii F la data constituirii acesteia la costul de 750.000 u.m. La 31.12.N capitalurile proprii ale societãþii F, dupã eliminarea operaþiilor reciproce, se prezintã astfel: – capital social: 1.000.000; – pierderea exerciþiului: (1.100.000); – total capitaluri proprii: (100.000).

308

TESTE GRILÃ... Contabilitate – experþi contabili

În exerciþiul N+1 societatea F obþine un profit de 120.000 u.m. La 31.12.N+1 capitalurile proprii ale societãþii F dupã eliminarea operaþiilor reciproce se prezintã astfel: – capital social: 1.000.000; – pierderea reportatã: (1.100.000); – profitul exerciþiului: 120.000; – total capitaluri proprii: 20.000. Efectuaþi partajul capitalurilor proprii ale societãþii F între societatea-mamã ºi minoritari ºi eliminaþi titlurile societãþii F la 31.12.N ºi la 31.12.N+1. 834. Societatea M a achiziþionat 35% din acþiunile SA la data constituirii acestei societãþi la costul de 35.000 u.m. La 31.12.N capitalurile proprii ale societãþii SA dupã eliminarea operaþiilor reciproce se prezintã astfel: – capital social: 100.000; – pierdere reportatã: (160.000); – total capitaluri proprii: (60.000). Societatea M nu are obligaþia sau intenþia de a se angaja financiar pentru partea negativã a capitalurilor proprii. Care sunt înregistrãrile efectuate în vederea întocmirii bilanþului consolidat? 835. Societatea M a achiziþionat 35% din acþiunile SA la data constituirii acestei societãþi la costul de 35.000 u.m. La 31.12.N capitalurile proprii ale societãþii SA dupã eliminarea operaþiilor reciproce se prezintã astfel: – capital social: 100.000; – pierdere reportatã: (160.000); – total capitaluri proprii: (60.000). Societatea M nu are intenþia de a se dezangaja financiar pentru partea negativã a capitalurilor proprii. Care sunt înregistrãrile efectuate în vederea întocmirii bilanþului consolidat? 836. Societatea M deþine 70% din acþiunile societãþii F. În cursul exerciþiului N, societatea F vinde societãþii M mãrfuri la preþul de 500.000 u.m. (costul de achiziþie al mãrfurilor pentru societatea F este de 600.000 u.m.). Mãrfurile nu au fost vândute de M pânã la 31.12.N. Valoarea justã a

TESTE GRILÃ... Contabilitate – experþi contabili

309

stocului de mãrfuri la 31.12.N este de 500.000 u.m. Cota de impozit pe profit este de 16%. Ce înregistrãri sunt necesare în vederea întocmirii situaþiilor financiare consolidate ºtiind cã se utilizeazã metoda pe fluxuri? 837. Societatea M deþine 70% din acþiunile societãþii F. În cursul exerciþiului N societatea F vinde societãþii M mãrfuri la preþul de 500.000 u.m. (costul de achiziþie a mãrfurilor pentru societatea F este de 600.000 u.m.). Mãrfurile nu au fost vândute de M pânã la 31.12.N. Valoarea justã a stocului de mãrfuri la 31.12.N este de 570.000 u.m. Cota de impozit pe profit este de 16%. Ce înregistrãri sunt necesare în vederea întocmirii situaþiilor financiare consolidate ºtiind cã se utilizeazã metoda pe fluxuri? 838. Presupunem cã societatea Alfa achiziþioneazã obligaþiuni la 1 ianuarie N cu 92.418 u.m. Valoarea nominalã a obligaþiunii este de 100.000 u.m., rata anualã a dobânzii este de 8%, scadenþa este peste 5 ani. Rata efectivã a dobânzii este de 10%. Cum a fost obþinutã rata efectivã? Întocmiþi tabloul de calcul al costului amortizat pentru investiþia în obligaþiuni conform IAS 39. 839. Societatea Beta achiziþioneazã la începutul exerciþiului N 1.000 obligaþiuni la un preþ de 150.000 u.m./obligaþiune. Obligaþiunile sunt rambursabile la 31 decembrie N+5 la 150.000 u.m./obligaþiune. Rata dobânzii specificatã în prospectul de emisiune este: 6% în exerciþiul N, 7% în N+1, 8% în N+2, 9% în N+3, 10% în N+4 ºi 11% în N+5. Beta are intenþia fermã de a deþine investiþia pânã la scadenþã. Dobânda efectivã este de 8,2691674%. Cum a fost obþinutã rata efectivã? Întocmiþi tabloul de calcul al costului amortizat pentru investiþia în obligaþiuni, conform IAS 39. 840. La 1 ianuarie N, întreprinderea Alfa achiziþioneazã obligaþiuni cu cupon anual de 10%, duratã rãmasã de 3 ani ºi valoare nominalã de 10.000.000 u.m. Dobânda este plãtibilã anual la 31 decembrie. Preþul de achiziþie este de 97,5563%. Alfa clasificã obligaþiunile ca disponibile pentru vânzare. Rata efectivã a dobânzii este de 11%. La 31 decembrie N, preþul obligaþiunilor este de 102%. Care sunt înregistrãrile efectuate de societatea Alfa în exerciþiul N conform IAS 39?

TESTE GRILÃ... Contabilitate – experþi contabili

310

841. Pe 1 ianuarie N, societatea Gama achiziþioneazã 1.000 obligaþiuni cu un cupon anual de 10% ºi valoare nominalã de 70.000 lei. Preþul de achiziþie al obligaþiunii reprezintã 96,3041% din valoarea nominalã. La 31.12.N, obligaþiunile sunt cotate la 100%. Efectuaþi înregistrãrile aferente exerciþiului N, dacã Gama clasificã obligaþiunile în categoria activelor financiare disponibile pentru vânzare. 842. Societatea Alfa emite la 1 ianuarie N obligaþiuni pe 5 ani cu o valoare nominalã de 100.000.000 lei ºi o ratã de 8% (dobânda este plãtibilã la sfârºitul fiecãrui an) la un preþ de emisiune de 90.912.309 lei. Costurile de emisiune sunt de 2.000.000 lei. Obligaþiunile sunt evaluate la cost amortizat. Rata efectivã a dobânzii este de 10%. Întocmiþi tabloul de calcul al costului amortizat ºi efectuaþi înregistrãrile la 1 ianuarie N conform IAS 39. 843. Fie urmãtorul lanþ de participaþii: 40%

SM 70%

55%

70%

F1

F3

F10 F5

40%

20%

40% 20%

60%

40%

F4

F7

F2

25%

30% 15%

10% 20%

F6

F8 65%

F9

Sã se calculeze procentajele de control ºi de interes deþinute de SM în societãþile din organigramã ºi sã se precizeze tipul de control ºi metoda de consolidare corespunzãtoare.

TESTE GRILÃ... Contabilitate – experþi contabili

311

844. La închiderea exerciþiului N, activele cuprind: –

un utilaj a cãrui valoare netã contabilã este de 30.000 $; acest utilaj a fost achiziþionat la 01.04.N-2, atunci când un dolar valora 2,8 u.m.; – un teren achiziþionat la un cost de 10.000 $, în N-4 (cursul dolarului, la data achiziþiei fiind de 2,5 u.m.), ºi reevaluat la 31.12.N-1, la nivelul sumei de 20.000 $, datã la care dolarul valora 3 u.m.; – un stoc de mãrfuri cumpãrat la 30.08.N la un cost de 4.000 $ (cursul zilei: 3,1 u.m.) ºi depreciat pentru 10% din valoare, la închiderea exerciþiului N; – o creanþã de 8.000 $, privind drepturile asupra unui client strãin, corespunzãtoare unei vânzãri efectuate la 01.11.N, atunci când dolarul era cotat la nivelul de 3,18 u.m.; – suma de 1.000 $, în casierie. Cursul dolarului, la 31.12.N, este de 3,2 u.m. Cum sunt evaluate aceste elemente în moneda funcþionalã, conform IAS 21? 845. La 1 ianuarie N, întreprinderea Alfa achiziþioneazã obligaþiuni cu cupon anual de 10%, duratã rãmasã de 3 ani ºi valoare nominalã de 1.000.000 u.m. Dobânda este plãtibilã anual la 31 decembrie. Preþul de achiziþie este de 95,1963%. Alfa clasificã obligaþiunile ca disponibile pentru vânzare. Rata efectivã a dobânzii este de 12%. La 31 decembrie N preþul obligaþiunilor este de 102%. La 31 decembrie N+1 preþul obligaþiunilor este de 99%. Întocmiþi tabloul de calcul al costului amortizat ºi efectuaþi înregistrãrile contabile, conform IAS 39, în exerciþiul N+1. 846. Societatea Alfa deþine un utilaj achiziþionat la costul de 2.500.000 u.m. ºi care la 01.01.N are o amortizare cumulatã de 1.500.000 u.m. Cota de amortizare anualã este de 15%, iar valoarea amortizabilã a utilajului este egalã cu costul. La 1 iulie N utilajul a fost avariat ca urmare a unui accident. Deoarece nu sunt disponibile piesele necesare pentru a-l repara acesta este utilizat, dar la o capacitate redusã. Ca urmare a accidentului durata de utilitate rãmasã se va reduce la 3 ani. În aceste condiþii, valoarea de utilitate a utilajului este de 300.000 u.m. Utilajul poate fi vândut la preþul de 100.000 u.m. Alfa dispune de o ofertã de a ceda utilajul pentru

312

TESTE GRILÃ... Contabilitate – experþi contabili

suma de 320.000 u.m. la schimb cu un utilaj nou al cãrui cost este de 3.000.000 u.m. Managementul societãþii Alfa nu doreºte sã schimbe utilajul cu unul nou deoarece nu crede cã pe termen lung va exista cerere pentru produsele obþinute cu ajutorul acestuia. Care sunt înregistrãrile efectuate de societatea Alfa în anul N conform IAS 16 ºi IAS 36? 847. Societatea M a achiziþionat integral în anul N-2 societatea Alfa care are ca obiect de activitate extracþia ºi vânzarea apei minerale. Alfa a fost profitabilã pânã în prezent, dar publicitatea negativã determinatã de faptul cã unii consumatori s-au îmbolnãvit ca urmare a consumului de apã mineralã a condus la pierderi neaºteptate în ultimele 6 luni. Valorile contabile la 31 decembrie N ale activelor societãþii Alfa sunt urmãtoarele: – mii u.m. – Elemente Brandul „Izvorul muntelui” Terenul care conþine izvorul Instalaþii de purificare ºi îmbuteliere Stocuri

Valori contabile 30.000 80.000 35.000 25.000 170.000

Societatea a vândut apa mineralã sub numele „Izvorul muntelui” dar, ca urmare a scandalului referitor la clienþii care s-au îmbolnãvit, a decis sã schimbe numele produsului în „Muntele alb”. Dupã o campanie publicitarã agresivã vânzãrile au revenit la nivelul valorilor anterioare. Stocurile conþin apã mineralã „Izvorul muntelui” evaluatã la costul la costul de 15 mil. u.m. Stocurile nevândute au fost verificate ºi vor fi vândute sub numele noului produs. Etichetarea va genera costuri de 500.000 u.m. Stocurile vor fi vândute la preþul normal de vânzare (costul plus o marjã de 50%). Valoarea recuperabilã pentru Alfa a fost determinatã la 30 septembrie N+1 la 120 mil. u.m. Calculaþi ºi alocaþi deprecierea pentru unitatea generatoare de trezorerie Alfa conform IAS 36. 848. La 01.07.N, societatea ALFA oferã în locaþie un echipament societãþii BETA pe o perioadã de 4 ani. Chiriile sunt de 1.000.000 lei/lunã.

TESTE GRILÃ... Contabilitate – experþi contabili

313

Proprietarul suportã cheltuieli de cãutare a chiriaºului de 1.500.000 lei. Costul de achiziþie al instalaþiei este de 220.000.000 lei ºi durata de utilizare este de 20 ani. Valoarea rezidualã estimatã dupã 20 ani este de 20.000.000 lei. Pentru a stimula locatarul, ALFA acceptã ca acesta sã nu plãteascã chirie pentru ultimele 4 luni de contract. Care sunt înregistrãrile efectuate de ALFA conform IAS 17 ºi SIC 15 „Leasing operaþional – stimulente”? 849. La 01.07.N, societatea ALFA oferã în locaþie un echipament societãþii BETA pe o perioadã de 4 ani. Chiriile sunt de 1.000.000 lei/lunã. Proprietarul suportã cheltuieli de cãutare a chiriaºului de 1.500.000 lei. Costul de achiziþie al instalaþiei este de 220.000.000 lei ºi durata de utilizare este de 20 ani. Valoarea rezidualã estimatã dupã 20 ani este de 20.000.000 lei. Pentru a stimula locatarul, ALFA acceptã ca acesta sã nu plãteascã chirie pentru ultimele 4 luni de contract. Care sunt înregistrãrile efectuate de BETA conform IAS 17 ºi SIC 15 „Leasing operaþional – stimulente”? 850. Societatea ALFA se aflã într-un litigiu cu un client. La 31.12.N juriºtii apreciazã cã ALFA va pierde cazul ºi va trebui sã plãteascã despãgubiri în valoare de 500.000.000 lei peste 2 ani. Datoritã faptului cã efectul valorii în timp a banilor este semnificativ, ALFA constituie provizionul la nivelul valorii actualizate a cheltuielilor estimate a fi necesare pentru stingerea obligaþiei. Rata de actualizare este de 4,5% (rata dobânzii fãrã risc pe 2 ani). Dacã se foloseºte actualizarea, valoarea contabilã a provizionului creºte în fiecare perioadã, ca urmare a trecerii timpului. Aceastã creºtere este recunoscutã ca o cheltuialã cu dobânda. Anul

Factor de actualizare

Valoarea actualizatã (mãrimea provizionului)

Creºtere anualã a provizionului

N

0,91573

457.865.000

N+1

0,9569

478.450.000

20.585.000

N+2

1

500.000.000

21.550.000

Care sunt înregistrãrile efectuate de societatea Alfa conform IAS 37?

314

TESTE GRILÃ... Contabilitate – experþi contabili

851. La data de 10.10.N societatea ALFA este acþionatã în justiþie de cãtre un client (BETA). La sfârºitul exerciþiului N, consilierii juridici considerã cã este probabil ca ALFA sã plãteascã despãgubiri în valoare de 100.000.000 lei. La sfârºitul exerciþiului N+1, în urma evoluþiei cazului, despãgubirile ce vor fi plãtite sunt estimate la 120.000.000 lei. În exerciþiul N+2 cazul este soluþionat, ALFA plãtind suma de 130.000.000 lei despãgubire. Care sunt înregistrãrile efectuate de societatea Alfa conform IAS 37? 852. Societatea ALFA SA are un contract cu societatea GAMA SA sã achiziþioneze 1.000 litri de benzinã cu preþul de 30.000 lei/l. Preþul pe piaþã la benzinã este de 25.000 lei/l. ALFA SA încheie un alt contract cu societatea BETA SA sã vândã benzina la preþul de 27.000 lei/l. Pentru a rezilia contractul încheiat cu GAMA SA, ALFA SA trebuie sã plãteascã o penalitate de 4.000.000 lei. Contractul încheiat cu GAMA SA este un contract oneros deoarece beneficiile economice din contract de 27.000.000 lei sunt mai mici decât costurile inevitabile ale contractului de 30.000.000 lei. Ce înregistrãri efectueazã societatea ALFA conform IAS 37? 853. Societatea ALFA SA semneazã pe 30 noiembrie N un contract cu societatea BETA, prin care se obligã sã-i furnizeze 5 utilaje la preþul de 100.000.000 lei/utilaj. Data livrãrii este 15 martie N+1. Procesul de producþie, care constã în asamblarea pieselor în utilaje cu ajutorul unui echipament special, dureazã 2 luni. Orice amânare sau anulare a contractului va determina plata unei penalitãþi de 50.000.000 lei. La sfârºitul anului, ca urmare a scumpirii pieselor, costul s-a dublat, determinând o pierdere de 35.000.000 lei pentru contract. Producþia nu a început încã ºi nu au fost cumpãrate piesele necesare îndeplinirii contractului. Echipamentul necesar asamblãrii este testat pentru depreciere. Acesta are o valoare contabilã de 1.000.000.000 lei ºi o valoare recuperabilã (determinatã þinând cont ºi de contract) de 980.000.000 lei. Ce înregistrãri efectueazã societatea ALFA conform IAS 36 ºi IAS 37? 854. Societatea ALFA este pe cale de a-ºi închide magazinul din oraºul Y. Managementul a fãcut un anunþ public cu privire la restructurare ºi a început sã implementeze planul.

TESTE GRILÃ... Contabilitate – experþi contabili

315

Restructurarea va conduce la disponibilizarea a 40 de salariaþi pentru care vor fi suportate costuri (reprezentând salarii compensatorii) de 800.000.000 lei. Clãdirea în care se desfãºoarã activitatea de comercializare face obiectul unui contract de locaþie operaþionalã care are o duratã rãmasã de 10 ani ºi o chirie anualã de 30.000.000 lei. Penalitatea care ar fi suportatã dacã se reziliazã contractul este de 100.000.000 lei. Datoritã faptului cã penalitatea este semnificativã, managementul considerã cã ar fi mai avantajos sã subînchirieze clãdirea ºi apreciazã cã ar putea obþine o chirie anualã de 25.000.000 lei. Pânã la 31.12.N ALFA nu a subînchiriat clãdirea, dar se desfãºoarã negocieri cu 2 posibili chiriaºi. La 31.12.N ALFA dispune de un stoc de marfã pe care doreºte sã-l lichideze ºi estimeazã cã va înregistra o pierdere, ca urmare a vânzãrii acestuia sub cost, de 100.000.000 lei. Existã contracte ferme încheiate cu 2 clienþi care prevãd penalitãþi pentru întârziere sau reziliere de 50.000.000 lei. Casele de marcaj, vitrinele ºi rafturile vor fi transportate în oraºul X unde ALFA deþine un alt magazin, iar costurile de relocalizare sunt estimate la 50.000.000 lei. Mijloacele de transport vor fi vândute estimându-se un câºtig din cesiune de 100.000.000 lei. ALFA intenþioneazã sã deschidã o agenþie de turism în oraºul Y, de aceea încheie un contract cu o firmã de publicitate cãreia îi plãteºte un comision de 100.000.000 lei pentru organizarea unei campanii publicitare menitã sã dezvolte o nouã imagine firmei. O parte din agenþii comerciali folosiþi în magazin sunt trimiºi la cursuri de recalificare, costurile suportate de ALFA fiind de 80.000.000 lei. Determinaþi valoarea provizionului pentru restructurare recunoscut de societatea ALFA ºi efectuaþi înregistrarea lui. 855. Societatea ALFA deþine un stoc de marfã achiziþionat la un cost de 100.000.000 lei. La 31.12.N societatea a determinat valoarea realizabilã netã a stocului la 90.000.000 lei ºi a înregistrat, potrivit IAS 2, un provizion pentru deprecierea mãrfurilor în valoare de 10.000.000 lei. Pe 15 ianuarie N+1, societatea a vândut stocul de mãrfuri la 80.000.000 lei. Care este tratamentul acestui eveniment conform IAS 10? 856. Societatea BETA este producãtoare de produse cosmetice. Pe 15 octombrie N, o clientã a deschis acþiune în justiþie împotriva societãþii, ca urmare a unei reacþii alergice suferite în urma utilizãrii unei creme produse

316

TESTE GRILÃ... Contabilitate – experþi contabili

de BETA. La 31.12.N, în urma discuþiei cu avocatul societãþii, managementul a estimat un provizion pentru litigii în valoare de 50.000.000 lei. Pe data de 24 februarie este pronunþatã sentinþa potrivit cãreia societatea ALFA trebuie sã plãteascã despãgubiri în valoare de 75.000.000 lei. Care este tratamentul acestui eveniment, conform IAS 10? 857. La 31.12.N societatea GAMA determinã valoarea recuperabilã pentru un utilaj pe care intenþioneazã sã-l cedeze la 150.000.000 lei, costul acestuia fiind de 200.000.000 lei. Potrivit normei IAS 36, GAMA înregistreazã la aceastã datã un provizion pentru deprecierea utilajului în valoare de 50.000.000 lei. Pe 15 februarie N+1, GAMA vinde utilajul la 100.000.000 lei. GAMA trebuie sau nu sã ajusteze situaþiile financiare ale exerciþiului N? De ce? 858. Societatea ALFA este implicatã într-un litigiu. Juriºtii apreciazã cã firma va suporta, la sfârºitul exerciþiului N+3, costuri estimate de 50.000 u.m. Rata dobânzii fãrã risc este de 5%. Care sunt înregistrãrile aferente exerciþiilor N ºi N+1, conform IAS 37? 859. La data de 10.10.N societatea ALFA este acþionatã în justiþie de cãtre un client (BETA). La sfârºitul exerciþiului N, consilierii juridici considerã cã este probabil ca ALFA sã plãteascã despãgubiri în valoare de 50.000 u.m. La sfârºitul exerciþiului N+1, în urma evoluþiei cazului, despãgubirile ce vor fi plãtite sunt estimate la 70.000 u.m. În exerciþiul N+2 cazul este soluþionat, ALFA plãtind suma de 90.000 u.m. despãgubire. Care sunt înregistrãrile contabile aferente exerciþiului N+2 conform IAS 37? 860. Societatea BETA deþine un echipament care la 31.12.N este clasificat ca disponibil pentru vânzare ºi evaluat la valoarea justã mai puþin cheltuielile de cesiune. Vânzarea este estimatã a avea loc peste un an ºi 3 luni. Valoarea justã la 31.12.N este de 300.000.000 lei, iar cheltuielile de cesiune sunt de 20.000.000 lei. Rata dobânzii lunarã este de 0,8%. Ce înregistrare efectueazã societatea BETA la 31.12.N+1 conform IFRS 5 ºtiind cã efectul trecerii timpului este semnificativ?

TESTE GRILÃ... Contabilitate – experþi contabili

317

861. La 31.12.N societatea BETA a aprobat un plan de vânzare a unui grup de active ºi a iniþiat acþiuni de gãsire a unui cumpãrãtor. Din grupul de active fac parte: – un teren care are o valoare netã contabilã de 400.000.000 lei (în urma testului de depreciere efectuat la 31.12.N); – o clãdire evaluatã la 1.500.000.000 lei; – stocuri evaluate la valoarea realizabilã netã conform IAS 2 „Stocuri” de 25.000.000 lei. Se estimeazã o valoare justã mai puþin cheltuielile de cesiune pentru grupul de active de 1.900.000.000 lei. Determinaþi ºi alocaþi pierderea de valoare identificatã conform IFRS 5 pentru grupul de active. 862. La sfârºitul exerciþiului N-1, societatea ALFA a clasificat un utilaj ca deþinut în vederea vânzãrii. La data clasificãrii, utilajul avea o valoare brutã de 102.000 lei, amortizare cumulatã de 20.000 lei, duratã de viaþã utilã rãmasã de 8 ani ºi o valoare rezidualã de 2.000 lei. Valoarea justã mai puþin cheltuielile de cesiune este la sfârºitul exerciþiului N-1 de 78.000 lei. La 1 septembrie N utilajul înceteazã a mai fi clasificat ca deþinut în vederea vânzãrii ºi are o valoare recuperabilã de 70.000 lei. Ce înregistrare se efectueazã la 1 septembrie N, conform IFRS 5? La ce valoare va fi evaluat utilajul? 863. Pe baza urmãtoarelor informaþii, determinaþi valoarea bilanþierã a activelor imobilizate, a activelor circulante ºi a capitalurilor proprii, conform OMFP nr. 1.752/2005: – – – – – – – –

împrumuturi acordate pe termen lung: 653.000 u.m.; construcþii: 954.000 u.m.; provizioane pentru deprecierea împrumuturilor acordate pe termen lung: 15.750 u.m.; investiþii financiare pe termen scurt: 68.350 u.m.; materiale consumabile: 268.000 u.m.; furnizori-debitori: 64.125 u.m.; provizioane pentru riscuri ºi cheltuieli: 65.850 u.m.; amortizarea construcþiilor: 354.000 u.m.;

TESTE GRILÃ... Contabilitate – experþi contabili

318

– – – – – – –

rezerve: 280.500 u.m.; subvenþii pentru investiþii: 65.000 u.m.; capital social: 800.000 u.m.; interese de participare deþinute pe termen lung: 90.000 u.m.; mãrfuri: 65.000 u.m.; terenuri: 255.000 u.m.; rezultat reportat: 56.000 u.m.

864. Dispunem de urmãtoarele informaþii cu privire la societatea ALFA (sumele sunt exprimate în mii lei): venituri din vânzarea produselor finite 500.000.000, venituri din vânzarea semifabricatelor 300.000.000, TVA colectatã 152.000.000, venituri din subvenþii de exploatare aferente cifrei de afaceri 120.000.000, intrãri de produse finite 770.000.000, ieºiri de produse finite 580.000.000, cheltuieli cu materiile prime ºi materialele consumabile 320.000.000, cheltuieli cu personalul 180.000.000, cheltuieli cu dobânzile 75.000.000, venituri din participaþii la societãþile asociate 87.000.000, venituri din diferenþe de curs valutar 180.000.000, cheltuieli cu diferenþele de curs valutar 165.000.000, cheltuieli cu amenzi ºi penalitãþi 10.000.000, cheltuieli cu servicii prestate de terþi 100.000.000, venituri din subvenþii aferente materiilor prime 25.000.000, cheltuieli cu redevenþe ºi chirii 15.000.000, cheltuieli cu amortizarea imobilizãrilor corporale 220.000.000, cheltuiala cu impozitul pe profit 27.520.000. Structura costului de producþie este urmãtoarea: – mii lei – Elemente

Valori

Materii prime ºi materiale consumabile Cheltuieli cu personalul Cheltuieli cu amortizarea Cheltuieli cu servicii, prestaþii externe

320.000.000 150.000.000 200.000.000 100.000.000

Total

770.000.000

Cheltuieli administrative (sumele sunt exprimate în mii lei): z cheltuieli cu redevenþe, chirii 15.000.000; z cheltuieli cu personalul 30.000.000; z cheltuieli cu amortizarea imobilizãrilor corporale 20.000.000. Calculaþi costul vânzãrilor ºi cheltuielile administrative conform IAS 1.

TESTE GRILÃ... Contabilitate – experþi contabili

319

865. Înregistraþi urmãtoarele tranzacþii conform OMFP nr. 1.752/2005: – se vând 1.000 acþiuni (interese de participare) la preþul de vânzare de 4.000 u.m./acþiune, costul de achiziþie al acþiunilor este de 1.000 u.m./acþiune; – se încaseazã contravaloarea titlurilor vândute; – se achiziþioneazã 1.000 acþiuni (titluri de plasament) la preþul de 500 u.m./acþiune; – se vând 500 acþiuni (titluri de plasament) la preþul de vânzare de 700 u.m./acþiune, costul de achiziþie al acþiunilor este de 500 u.m./acþiune; – se vând 400 acþiuni (titluri de plasament) la preþul de vânzare de 400 u.m./acþiune, costul de achiziþie al acþiunilor este de 500 u.m./acþiune. 866. În luna mai 2007 societatea Alfa constatã cã a omis sã înregistreze în contabilitatea anului 2006 venituri dintr-un contract de prestãri servicii în sumã de 70.000 u.m. Alfa constatã cã a omis sã înregistreze între cheltuielile anului 2006 factura primitã de la un furnizor de prestãri servicii. Valoarea serviciilor prestate fãrã TVA este de 100.000 u.m. Cum înregistreazã Alfa corectarea acestor erori conform Ordinului ministrului finanþelor publice nr. 1.752/2005? 867. Întreprinderea ALFA prezintã urmãtorul bilanþ la sfârºitul exerciþiului N:

Activ Clienþi (100 USD x 3 u.m./USD) Cont la bancã în devize (100 USD x 1 u.m./USD) Total

Bilanþ (în u.m.) Suma

300

Datorii + Capitaluri proprii Datorii Capital social

100 400

Total

Suma 300 100

400

În cursul exerciþiului N+1 se încaseazã creanþa faþã de clientul extern la cursul de 2 u.m./USD. La sfârºitul exerciþiului N+1 cursul de schimb este de 2,5 u.m./USD. Efectuaþi înregistrãrile corespunzãtoare în contabilitate, întocmiþi bilanþul contabil dupã aceste înregistrãri ºi calculaþi fluxul net de trezorerie din exploatare utilizând metoda indirectã.

TESTE GRILÃ... Contabilitate – experþi contabili

320

868. Societatea Alfa are un capital social în sumã de 50.000.000 reprezentând 2.500 acþiuni cu o valoare nominalã de 20.000 lei/acþiune. Societatea procedeazã la rãscumpãrarea în vederea anulãrii a unui numãr de 500 acþiuni la un preþ de rãscumpãrare de 20.000 lei/acþiune. Se diminueazã valoarea capitalului social pentru acþiunile rãscumpãrate. Sã se efectueze înregistrãrile contabile conform OMFP nr. 1.752/2005. 869. Întreprinderea ALFA prezintã urmãtorul bilanþ la începutul exerciþiului N: Bilanþ (în u.m.) Activ

Suma

Datorii + Capitaluri proprii

Suma

Utilaje (valoare netã) Cont la bancã

1.500 5.000

Furnizori de imobilizãri Capital social

4.500 2.000

Total

6.500

Total

6.500

Amortizarea cumulatã aferentã utilajelor este de 500 u.m. În cursul exerciþiului au loc operaþiile: 1) achiziþia unui utilaj; 2) plata furnizorilor de imobilizãri; 3) vânzarea unui utilaj la preþul de vânzare de 500 u.m., TVA 19%. Valoarea brutã a utilajului vândut este de 400 u.m., amortizarea cumulatã, 300 u.m. Bilanþul dupã aceste operaþii se prezintã astfel: Bilanþ (în u.m.) Activ

Suma

Datorii + Capitaluri proprii

Suma

Utilaje (valoare netã) TVA de recuperat Cont la bancã

2.400 95 3.095

Furnizori de imobilizãri Capital social Rezultat

3.190 2.000 400

Total

5.590

Total

5.590

Efectuaþi înregistrãrile contabile corespunzãtoare ºi determinaþi suma plãtitã furnizorilor de imobilizãri.

TESTE GRILÃ... Contabilitate – experþi contabili

321

870. Întreprinderea ALFA prezintã urmãtorul bilanþ la sfârºitul exerciþiului N: Bilanþ (în u.m.) Activ

Suma

Datorii + Capitaluri proprii

Suma

Mãrfuri Cont la bancã

5.000 20.000

Împrumuturi din emisiunea de obligaþiuni Capital social

10.000 15.000

Total

25.000

Total

25.000

Prima de rambursare aferentã împrumutului obligatar de la începutul anului este de 2.000 u.m., iar la sfârºitul anului este de 6.000 u.m. În cursul exerciþiului N se emit 100 obligaþiuni. Dupã aceastã nouã emisiune de obligaþiuni bilanþul contabil se prezintã astfel: Bilanþ (în u.m.) Activ

Suma

Datorii + Capitaluri proprii

Suma

Mãrfuri Cont la bancã

5.000 28.000

Împrumuturi din emisiunea de obligaþiuni Capital social

18.000 15.000

Total

33.000

Total

33.000

Efectuaþi înregistrãrile contabile legate de emisiunea obligaþiunilor ºi determinaþi preþul de emisiune. 871. Pe data de 26.12.N, societatea F a achiziþionat un echipament tehnologic la costul de 90.000.000 u.m. Durata de viaþã utilã a utilajului este estimatã la 10 ani. Utilajul este amortizat linear. Politica grupului din care face parte societatea F este de a include în costul imobilizãrilor corporale cheltuielile estimate a se angaja cu dezafectarea utilajului. Cheltuielile cu dezafectarea sunt estimate la 15.000.000 u.m. Evoluþia ratei dobânzii a fost estimatã astfel: Anii

N+1

Rata dobânzii

7%

N+2

N+3

N+4

7,25% 7,5%

8%

N+5

N+6

N+7

N+8

N+9

N+10

8,25% 8,5%

9%

9,5%

9,5%

9,5%

322

TESTE GRILÃ... Contabilitate – experþi contabili

În situaþiile financiare individuale ale societãþii F utilajul este evaluat la 31.12.N la 90.000.000 u.m. La nivelul grupului se aplicã prevederile IAS 16, iar provizionul pentru dezafectare este evaluat la valoarea actualizatã. Efectuaþi retratãrile de omogenizare corespunzãtoare în cazul în care se utilizeazã metoda pe fluxuri. 872. Societatea F deþine terenuri achiziþionate la costul de 400.000.000 u.m. Politica grupului din care face parte societatea F este de a reevalua terenurile. Valoarea justã a terenurilor a evoluat astfel: Anul N N+1

Valoare justã 420.000.000 390.000.000

Societatea F contabilizeazã terenurile la cost. Cota de impozitare este de 16%. Efectuaþi retratãrile de omogenizare corespunzãtoare în cazul în care se utilizeazã metoda pe fluxuri. 873. Se cunosc urmãtoarele informaþii (milioane u.m.): Venituri din vânzarea produselor finite Venituri înregistrate în avans Venituri din servicii prestate Venituri din provizioane pentru riscuri ºi cheltuieli Cheltuieli cu personalul Variaþia stocurilor (destocaj) Venituri din producþia de imobilizãri corporale Venituri din subvenþii pentru investiþii Venituri din subvenþii de exploatare pentru plata personalului Venituri din chirii Venituri din dividende Venituri din creanþe reactivate Cheltuieli privind dobânzile Cheltuieli cu energia ºi apa Cheltuieli privind ajustãrile pentru deprecierea activelor circulante Cheltuieli cu materiile prime

900 150 330 120 200 50 175 110 20 145 80 30 70 85 25 130

TESTE GRILÃ... Contabilitate – experþi contabili

323

Calculaþi cifra de afaceri netã, veniturile din exploatare ºi cheltuielile de exploatare, conform OMFP nr. 1.752/2005. 874. Se cunosc urmãtoarele informaþii (în u.m.): cheltuieli cu amortizarea imobilizãrilor 320; stocuri la 01.01.N. 700; datorii din exploatare la 31.12.N. 800; rezultat ordinar înainte de impozitare 1.600; venituri în avans la 31.12.N. 700 (din care 440 subvenþii pentru investiþii); venituri din provizioane pentru deprecierea mãrfurilor 175; creanþe din exploatare la 01.01.N. 400; venituri din cesiunea imobilizãrilor corporale 120; datorii din exploatare la 01.01.N. 680; stocuri la 31.12.N. 550; venituri în avans la 01.01.N. 800 (din care 580 subvenþii pentru investiþii); creanþe din exploatare la 31.12.N. 300; cheltuiala cu impozitul pe profit 300; costul de achiziþie al imobilizãrilor corporale vândute 400; amortizarea cumulatã aferentã imobilizãrilor corporale vândute 200; impozit pe profit plãtit 220. Calculaþi fluxul net de trezorerie aferent activitãþii de exploatare. 875. Între o societate ALFA (locator) ºi societatea BETA (locatar) se încheie un contract de locaþie-finanþare cu urmãtoarele caracteristici: data semnãrii contractului 1 ianuarie exerciþiul N; durata contractului 4 ani; vãrsãmântul iniþial 2.000 lei; sunt prevãzute 4 rate de 500 lei, plãtibile în ultima zi a anului; opþiunea de cumpãrare se exercitã la preþul de 400 lei; valoarea rezidualã a activului este 600 lei; rata implicitã a dobânzii anuale calculatã de locatar 10%. Calculaþi valoarea actualizatã a plãþilor minimale de leasing. 876. Între o societate ALFA (locator) ºi societatea BETA (locatar) se încheie un contract de locaþie-finanþare cu urmãtoarele caracteristici: data semnãrii contractului 1 ianuarie exerciþiul N; durata contractului 3 ani; durata de viaþã a bunului 8 ani; vãrsãmântul iniþial 2.000 lei; sunt prevãzute 3 rate de 100.000 lei, plãtibile în ultima zi a anului; posibilitatea exercitãrii unei opþiuni de cumpãrare la sfârºitul anului 3 la preþul de 20.000 lei; valoarea justã a bunului la data semnãrii contractului 280.738 lei; valoarea rezidualã a activului este 40.000 lei; rata implicitã a dobânzii anuale calculatã de locatar 10%. Precizaþi, conform IAS 17, înregistrarea contabilã efectuatã de locatar. 877. Între o societate ALFA (locator) ºi societatea BETA (locatar) se încheie un contract de locaþie-finanþare cu urmãtoarele caracteristici: data semnãrii

324

TESTE GRILÃ... Contabilitate – experþi contabili

contractului 30 iunie exerciþiul N; durata contractului 3 ani; durata de viaþã a bunului 8 ani; vãrsãmântul iniþial 7.000 lei; sunt prevãzute 3 rate de 150.000 lei, plãtibile în ultima zi serviciului financiar; posibilitatea exercitãrii unei opþiuni de cumpãrare la sfârºitul anului 3 la preþul de 30.000 lei; valoarea justã a bunului la data semnãrii contractului 417.594 lei; valoarea rezidualã a activului este 50.000 lei; rata implicitã a dobânzii anuale calculatã de locatar 10%. Existã o certitudine cã la sfârºitul contractului locatarul va deveni proprietar; metoda de amortizare linearã. Conform IAS 17, precizaþi care este mãrimea amortizãrii anului N ºi de cãtre cine va fi aceasta înregistratã. 878. Între o societate ALFA (locator) ºi societatea BETA (locatar) se încheie un contract de locaþie-finanþare cu urmãtoarele caracteristici: data semnãrii contractului 1 ianuarie exerciþiul N; durata contractului 3 ani; durata de viaþã a bunului 8 ani; sunt prevãzute 3 rate de 200.000 lei, plãtibile în ultima zi a anului; posibilitatea exercitãrii unei opþiuni de cumpãrare la sfârºitul anului 3 la preþul de 60.000 lei; valoarea justã a bunului la data semnãrii contractului 461.806 lei; valoarea rezidualã a activului este 70.000 lei; rata implicitã a dobânzii anuale calculatã de locatar 20%. Prezentaþi, conform IAS 17, la sfârºitul anului N, extrasul din situaþiile financiare ale locatarului. 879. Între o societate ALFA (locator) ºi societatea BETA (locatar) se încheie un contract de locaþie-finanþare cu urmãtoarele caracteristici: data semnãrii contractului 1 ianuarie exerciþiul N; durata contractului 3 ani; durata de viaþã a bunului 8 ani; sunt prevãzute 3 rate de 100.000 lei, plãtibile în ultima zi a anului; posibilitatea exercitãrii unei opþiuni de cumpãrare la sfârºitul anului 3 la preþul de 20.000 lei; valoarea justã a bunului la data semnãrii contractului 263.711 lei; valoarea rezidualã a activului este 40.000 lei; rata dobânzii anuale utilizatã de locator 10%. Prezentaþi, conform IAS 17, la sfârºitul anului N, extrasul din situaþiile financiare ale locatorului. 880. O societate care este proprietara unei clãdiri o închiriazã în baza unui contract de locaþie simplã, pe o duratã de 8 ani, unei alte societãþi. Contractul a fost semnat la 1 august anul N. Chiriile sunt în valoare de

TESTE GRILÃ... Contabilitate – experþi contabili

325

7.200 lei pe lunã. Locatorul suportã cheltuielile de cãutare a locatarului în sumã de 270 lei. Întreprinderea decide sã înscrie în activ aceste cheltuieli ºi sã le repartizeze pe întreaga duratã a contractului. Costul de achiziþie al imobilului a fost de 1.350.000 lei, iar durata de utilitate estimatã de locator 50 ani, metoda de amortizare linearã. Precizaþi, conform IAS 17, cum sunt tratate în situaþiile financiare ale locatarului plãþile în numele contractului de locaþie simplã. 881. O societate care este proprietara unei clãdiri o închiriazã în baza unui contract de locaþie simplã, pe o duratã de 8 ani, unei alte societãþi. Contractul a fost semnat la 1 aprilie anul N. Chiriile sunt în valoare de 6.500 lei pe lunã. Locatorul suportã cheltuielile de cãutare a locatarului în sumã de 500 lei. Întreprinderea decide sã înscrie în activ aceste cheltuieli ºi sã le repartizeze pe întreaga duratã a contractului. Costul de achiziþie al imobilului a fost de 1.500.000 lei, iar durata de utilitate estimatã de locator 50 ani, metoda de amortizare linearã. Precizaþi, conform IAS 17, de cãtre cine este înregistratã amortizarea ºi mãrimea acesteia la sfârºitul anului N. 882. O societate care este proprietara unei clãdiri o închiriazã în baza unui contract de locaþie simplã, pe o duratã de 8 ani, unei alte societãþi. Contractul a fost semnat la 1 aprilie anul N. Chiriile sunt în valoare de 6.500 lei pe lunã. Locatorul suportã cheltuielile de cãutare a locatarului în sumã de 500 lei. Întreprinderea decide sã înscrie în activ aceste cheltuieli ºi sã le repartizeze pe întreaga duratã a contractului. Costul de achiziþie al imobilului a fost de 1.500.000 lei, iar durata de utilitate estimatã de locator 50 ani, metoda de amortizare linearã. Cheltuielile de cãutare a locatarului sunt înscrise în activ ºi imputate veniturilor, pe durata contractului, pe baza pro-rata a chiriilor contabilizate. Calculaþi, conform IAS 17, la sfârºitul exerciþiului N, profitul din situaþiile financiare ale locatorului. 883. Se cunosc urmãtoarele date pentru un contract de locaþie-finanþare: data semnãrii contractului 1 ianuarie exerciþiul N; durata contractului 3 ani; durata de viaþã a bunului 8 ani; vãrsãmântul iniþial 2.000 lei; sunt prevãzute 3 rate de 100.000 lei, plãtibile în ultima zi a anului; posibilitatea exercitãrii unei opþiuni de cumpãrare la sfârºitul anului 3 la preþul de

TESTE GRILÃ... Contabilitate – experþi contabili

326

20.000 lei; valoarea justã a bunului la data semnãrii contractului 280.738 lei; valoarea actualizatã a plãþilor minimale de leasing 265.711 lei; valoarea rezidualã a activului este 40.000 lei; rata implicitã a dobânzii anuale calculatã de locatar 10%. Care este valoarea dobânzii ºi a rambursãrii privind capitalul datorat, contabilizate la locatar la închiderea exerciþiului N, în conformitate cu IAS 17? 884. Societatea A deþine 70% din acþiunile unei societãþi B, care deþine 40% din acþiunile societãþii C: nu existã acþiuni fãrã drept de vot. A

B

C

70%

40%

Calculaþi procentajele de control ºi de interes pe care societatea A le are în societatea C. 885. Societatea A deþine 20% din acþiunile unei societãþi B, care deþine 90% din acþiunile societãþii C: nu existã acþiuni fãrã drept de vot. A

B

C

20%

90%

Calculaþi procentajele de control ºi de interes pe care societatea A le are în societatea C. 886. Legãturile dintre patru societãþi se prezintã astfel: A

B 60%

C

D

70%

90%

Calculaþi procentajele de control ºi de interes pe care societatea A le are în societãþile B, C ºi D. 887. Legãturile dintre trei societãþi se prezintã astfel: 80%

70% A

B

C

10%

Calculaþi procentajele de control ºi de interes pe care societatea A le are în societatea C.

TESTE GRILÃ... Contabilitate – experþi contabili

327

888. Legãturile dintre trei societãþi se prezintã astfel: 50%

20% A

B

C

40%

Calculaþi procentajele de control ºi de interes pe care societatea A le are în societatea C. 889. Legãturile dintre societãþi se prezintã astfel: 80% A

20% B

C

D 30%

90%

Calculaþi procentajele de control ºi de interes pe care societatea A le are în societatea C. 890. Legãturile între societãþi se prezintã astfel: 80% A

60% B

C

20%

75% D

Calculaþi procentajele de control ºi de interes pe care societatea A le are în societatea D. 891. Legãturile între societãþi se prezintã astfel: 15% B

A

70% C

15%

80%

20% E

90%

D

Calculaþi procentajele de control ºi de interes pe care societatea A le are în societatea D.

328

TESTE GRILÃ... Contabilitate – experþi contabili

892. La data de 1 ianuarie anul N o societate comercialã nou-înfiinþatã, specializatã în producþia ciocolatei, a importat un echipament în valoare de 500.000 u.m., taxe vamale 5.000 u.m., comision vamal 500 u.m., TVA plãtit în vamã 1.200 u.m., rabat primit de la furnizor 2.000 u.m. În vederea achiziþiei, societatea a suportat urmãtoarele costuri suplimentare: costuri de livrare 36.000 u.m., costuri de instalare 49.000 u.m., costuri generale de administraþie 6.000 u.m., cheltuieli cu reclama 20.000 u.m., onorariile arhitecþilor care instaleazã echipamentul 18.000 u.m. Perioada de instalare ºi montare a durat douã luni, iar pentru a aduce echipamentul în condiþiile de funcþionare s-au efectuat costuri în valoare de 42.000 u.m. Costurile de deschidere a noului echipament 25.000 u.m. Costurile de testare a funcþionãrii corecte a activului 12.000 u.m., iar încasãrile nete provenite din vânzarea ciocolatelor produse la testarea echipamentului 2.000 u.m. În primele 4 luni cantitatea de ciocolatã produsã a fost foarte micã, generând o pierdere iniþialã din exploatare de 30.000 u.m. Ca atare, societatea s-a hotãrât sã introducã un nou sortiment, costurile fiind de 13.000 u.m. Costurile estimate de demontare recunoscute printr-un provizion se ridicã la 25.000 u.m. Calculaþi, conform IAS 16, costul ºi precizaþi înregistrarea contabilã legatã de achiziþie. 893. O întreprindere achiziþioneazã un utilaj al cãrui preþ de achiziþie este 200.000 lei. Contractul încheiat cu furnizorul prevede posibilitatea fie a plãþii integrale la livrare a sumei de 200.000 lei, fie a unei plãþi la livrare de 90.000 lei, urmatã de o platã ulterioarã peste un an de 158.000 lei. Precizaþi înregistrãrile contabile aferente tranzacþiei în cazul celei de a doua variante. 894. O societate care are ca obiect de activitate producþia de fontã a elaborat un plan de modernizare a fabricii sale, fiind ocazionate urmãtoarele cheltuieli: a) achiziþia unor piese de schimb pentru motorul unui utilaj în valoare de 18.000 u.m., în vederea înlocuirii celor existente pentru restabilirea parametrilor iniþiali de funcþionare; b) costuri de consolidare a unei clãdiri, prin înlocuirea pereþilor interiori cu pereþi din ghips-carton în valoare de 15.000 lei. Acest lucru s-a realizat deoarece clãdirea se afla în folosinþã de peste 30 de ani, având un grad ridicat de deteriorare;

TESTE GRILÃ... Contabilitate – experþi contabili

329

c) zugrãvirea exterioarã a clãdirii, în noul sistem baumit, cost 14.000 lei; d) recãptuºirea unui furnal, dupã numãrul de ore de utilizare specificat, la costuri de 12.000 lei; e) dotarea camerelor, la solicitarea salariaþilor nemulþumiþi de cãldurã, cu aparate de aer condiþionat, 31.000 lei; f) inspecþie generalã regulatã, o datã la 2 ani, pentru depistarea defecþiunilor la sistemul de încãlzire centralã, 40.000 lei; g) dotarea furnalelor în regie proprie cu sisteme de purificare a aerului în vederea respectãrii prevederilor legale de protecþie a mediului înconjurãtor. Societatea se arãta îngrijoratã de imposibilitatea continuãrii activitãþii din cauza nerespectãrii normelor legale în vigoare. Costul total a fost de 50.000 lei. Precizaþi, conform IAS 16, înregistrãrile contabile aferente tranzacþiilor de mai sus. 895. Societatea ALFA organizeazã excursii cu miniaeronave între douã staþiuni turistice. Ea achiziþioneazã o aeronavã la preþul de 500.000 lei, cu durata de viaþã de 50 ani. Un specialist în domeniul aerian estimeazã o reparaþie capitalã care are loc la fiecare 15 ani ºi presupune înlocuirea motorului principal. Preþul unui motor este de 150.000 lei. Contabilizaþi, conform IAS 16, achiziþia ºi amortizãrile corespunzãtoare. 896. O societate achiziþioneazã o clãdire la costul de 800.000 lei. Consultantul imobiliar estimeazã durata de viaþã utilã a clãdirii la 25 ani. De asemenea, el estimeazã cã preþul actual de vânzare pentru o clãdire similarã cu o vechime de 25 ani este 290.000 lei, cheltuielile cu cedarea 100.000 lei. Calculaþi, conform IAS 16, amortizarea anualã. 897. O societate achiziþioneazã o clãdire la costul de 800.000 lei. Consultantul imobiliar estimeazã durata de viaþã utilã a clãdirii la 25 ani, iar firma anticipeazã vânzarea clãdirii dupã 5 ani. Preþul actual de vânzare pentru o clãdire similarã cu o vechime de 5 ani este 290.000 lei. Calculaþi, conform IAS 16, amortizarea anualã. 898. O societate achiziþioneazã o clãdire la costul de 800.000 lei. Consultantul imobiliar estimeazã durata de viaþã utilã a clãdirii la 25 ani, iar firma

330

TESTE GRILÃ... Contabilitate – experþi contabili

anticipeazã vânzarea clãdirii dupã 5 ani. Valoarea de piaþã a clãdirii peste 5 ani este 90.000 lei, rata anualã de creºtere a preþurilor 1%. Calculaþi, conform IAS 16, amortizarea anualã. 899. O societate achiziþioneazã un sistem de aerisire la costul de 500.000 lei. Conform cãrþii tehnice, acesta este garantat pentru 200.000 rotaþii. Numãrul de rotaþii în primele luni de funcþionare este: luna 1 = 1.200 rotaþii; luna 2 = 1.500 rotaþii; luna 3 = 2.100 rotaþii; luna 4 = 2.500 rotaþii; luna 5 = 3.000 rotaþii. Calculaþi, conform IAS 16, mãrimea amortizãrii. 900. Un utilaj a fost achiziþionat la valoarea de 200.000 u.m., la data de 1 ianuarie 2005, durata de viaþã utilã 5 ani, valoare rezidualã nulã. Durata de viaþã utilã rãmasã a fost revizuitã la 7 ani la data de 31 decembrie 2007. Calculaþi, conform IAS 16, amortizarea aferentã anului 2007. 901. O societate achiziþioneazã 20 ha de teren la costul de 500.000 lei. La data achiziþiei s-au efectuat lucrãri de restaurare a amplasamentului în vederea plantãrii unei culturi de pepeni, costul lucrãrilor fiind 80.000 lei. Societatea estimeazã cã peste 5 ani va efectua o rotaþie a culturilor, urmând a cultiva roºii. Ca urmare a vânzãrii pepenilor, profitul societãþii va creºte cu 4% în urmãtorii 5 ani. Contabilizaþi, conform IAS 16, achiziþia ºi amortizarea. 902. O întreprindere realizeazã un program software pentru care a mobilizat mai multe echipe de informaticieni. Cheltuielile ocazionate sunt prezentate în tabelul de mai jos: Perioada 01.02.N-28.02.N

01.03.N-30.03.N

01.04.N-15.04.N

Specificare Echipa A achiziþioneazã mai multe CD-uri pentru a analiza software-urile similare Fiind oarecum nemulþumitã de rezultatele echipei A, societatea antreneazã o a doua echipã B care efectueazã o serie de analize pe internet tot pentru a analiza software-urile similare Echipa C analizeazã ºi evalueazã concluziile primelor douã echipe

Costuri 2.000 u.m.

3.000 u.m.

1.500 u.m.

TESTE GRILÃ... Contabilitate – experþi contabili

331

Perioada 16.04.N-30.06.N

Specificare Costuri Pe baza concluziilor echipei C se 2.800 u.m. întocmeºte modelul logic al datelor (schema conceptualã pe suport de hârtie) care va sta la baza viitorului program 01.07.N-30.09.N Se întocmeºte modelul conceptual al 4.000 u.m. datelor pe baza noilor cunoºtinþe stabilite de modelul logic. Se proiecteazã pe calculator un prim format al software-ului. În acest moment informaticienii nu garanteazã fezabilitatea tehnicã a software-ului ºi nici nu sunt siguri de existenþa resurselor tehnice necesare pentru finalizarea programului 01.10.N-31.12.N Au loc programarea efectivã ºi analiza 9.000 u.m. software-ului 01.01.N+1-30.01.N+1 Testarea programului 12.000 u.m. 01.02.N+1-28.02.N+1 Cursuri pentru pregãtirea personalului 1.600 u.m. în vederea utilizãrii programului

Contabilizaþi, conform IAS 38, tranzacþiile de mai sus. 903. O societate primeºte o subvenþie în valoare de 900 lei ce urmeazã a fi încasatã în 4 ani, respectiv 100 lei în anul 1 ºi în anul 2, 400 lei în anul 3 ºi 300 lei în anul 4. Primirea subvenþiei este condiþionatã de crearea a 15 locuri de muncã ºi menþinerea lor cel puþin 4 ani. Costurile ocazionate de recrutarea angajaþilor sunt de 200 lei, iar salariile în anul 1 sunt de 1.000 lei, urmând sã creascã cu 300 lei în fiecare dintre anii urmãtori (datele sunt în mii lei). Calculaþi, conform IAS 20, mãrimea subvenþiei trecute la venituri în fiecare din cei patru ani. 904. O societate primeºte o subvenþie pentru a finanþa 70% din valoarea unei instalaþii. Condiþia primirii subvenþiei este utilizarea instalaþiei pe toatã durata de viaþã utilã a instalaþiei. Costul de achiziþie a fost 40.000 lei, durata de viaþã utilã 5 ani, metoda de amortizare linearã. Calculaþi, conform IAS 20, venitul aferent subvenþiei recunoscut în primul an.

332

TESTE GRILÃ... Contabilitate – experþi contabili

905. Societatea ALFA SA a primit, pe data de 15 august anul N, o subvenþie guvernamentalã pentru achiziþia unui activ imobilizat. Subvenþia primitã este de 80% din valoarea activului, care este de 120.000 lei. Durata de utilizare a activului este de 5 ani. Începând cu luna septembrie a anului N+2, politica de amortizare a societãþii este amortizarea linearã. Din cauza nerespectãrii condiþiilor de acordare a subvenþiei, societatea este nevoitã sã ramburseze la sfârºitul anului N+2 o cotã de 60% din subvenþia primitã. Contabilizaþi, conform IAS 20, rambursarea subvenþiei prin prisma recunoaºterii subvenþiei ca venit amânat în bilanþ. 906. Societatea ALFA SA a primit, pe data de 15 august anul N, o subvenþie guvernamentalã pentru achiziþia unui activ imobilizat. Subvenþia primitã este de 80% din valoarea activului, care este de 120.000 lei. Durata de utilizare a activului este de 5 ani. Începând cu luna septembrie a anului N+2, politica de amortizare a societãþii este amortizarea linearã. Din cauza nerespectãrii condiþiilor de acordare a subvenþiei, societatea este nevoitã sã ramburseze la sfârºitul anului N+2 o cotã de 60% din subvenþia primitã. Contabilizaþi, conform IAS 20, rambursarea subvenþiei prin prisma recunoaºterii subvenþiei prin corectarea valorii activului subvenþionat. 907. Extrasul, la închiderea exerciþiului financiar N al entitãþii ALFA SA, se prezintã astfel: o clãdire cu valoarea netã contabilã de 10.000 euro, achiziþionatã la 30.02.N-3; un echipament achiziþionat la cost de 3.000 euro, pe data de 15.07.N-3 ºi reevaluat la 31.12.N-1 la 9.000 euro; cheltuieli în avans 500 euro efectuate la 03.04.N; provizioane pentru garanþii acordate clienþilor constituite la 31.12.N-1 în valoare de 400 euro; un stoc de mãrfuri cumpãrat la 17.08.N-2 în valoare de 200 euro; un stoc de materii prime cumpãrat la 30.07.N-1 la costul de 1.000 euro ºi depreciat pentru suma de 200 euro la închiderea exerciþiului N; o datorie de 300 euro faþã de un furnizor extern, corespunzãtoare unei achiziþii efectuate la 25.11.N; o creanþã de 1.500 euro asupra unui client extern corespunzãtoare unei vânzãri efectuate la 12.08.N; beneficiile angajaþilor achitabile în numerar 1.600 euro. Cursurile de schimb au fost:

TESTE GRILÃ... Contabilitate – experþi contabili N-3

N-2

333

N-1

N

30.02

15.07

31.12

17.08

31.12

30.07

31.12

2

2,1

3

3,5

3,8

4,2

4,5

03.04 12.08 5

5,6

25.11 31.12 5,2

6

Determinaþi valorile ce se vor înscrie în bilanþul de la 31.12.N. 908. În anul N se efectueazã urmãtoarele operaþii: facturare mãrfuri la 12.06.N în valoare de 10 euro, curs de schimb la data facturãrii 3,2 lei/euro; achiziþie materii prime la 01.08.N în valoare de 20 euro, curs de schimb la data achiziþiei 3,3 lei/euro. Decontarea tranzacþiilor se realizeazã la 12.10.N la cursul de 3,5 lei/euro. Contabilizaþi, conform IAS 21, recunoaºterea tranzacþiilor ºi a diferenþelor de curs valutar. 909. În anul N se efectueazã urmãtoarele operaþii: facturare mãrfuri la 12.06.N în valoare de 10 euro, curs de schimb la data facturãrii 3,2 lei/euro; achiziþie materii prime la 01.08.N în valoare de 20 euro, curs de schimb la data achiziþiei 3,3 lei/euro. Cursul de schimb la închiderea exerciþiului financiar N este de 3,4 lei/euro. În anul N+1 are loc decontarea tranzacþiilor la cursul de 3,5 lei/euro. Contabilizaþi, conform IAS 21, recunoaºterea tranzacþiilor ºi a diferenþelor de curs valutar în cei doi ani. 910. O entitate a achiziþionat, la data de 04.05.N-1, o clãdire la costul de 40.000 euro. La data de 31.12.N clãdirea a fost reevaluatã la valoarea justã de 50.000 euro. Cursurile de schimb au fost: la 04.05.N-1 = 3,4 lei/euro; la 31.12.N = 4 lei/euro. Contabilizaþi, conform IAS 21, recunoaºterea diferenþei de curs valutar. 911. O entitate a achiziþionat, la data de 04.05.N-1, o clãdire la costul de 40.000 euro. La data de 31.12.N clãdirea este reevaluatã pentru prima datã, valoarea justã fiind 35.000 euro. La 04.05.N-1 = 3,4 lei/euro; la 31.12.N = 3,2 lei/euro. Contabilizaþi, conform IAS 21, recunoaºterea diferenþei de curs valutar.

TESTE GRILÃ... Contabilitate – experþi contabili

334

912. Societatea comercialã ALFA SA are în evidenþa contabilã o creanþã (fãrã datã fixã pentru încasare) în sumã de 10 USD asupra unei entitãþi externe A. La data contractãrii creanþei în anul N-1 cursul de schimb valutar a fost de 3,2 lei/USD. La sfârºitul anului N-1 cursul de schimb a fost de 3,5 lei/USD. La sfârºitul anului N cursul de schimb valutar s-a modificat la 3,1 lei/USD. În exerciþiul N+1 societatea vinde investiþia în entitatea externã A la preþul de vânzare negociat de 15 USD, cursul la data vânzãrii fiind de 3,8 lei/USD, titlurile de participare fiind înregistrate la valoarea de 500 lei. Contabilizaþi, conform IAS 21, tranzacþiile de mai sus. 913. Societatea comercialã ALFA SA are o datorie de 20 USD rezultatã în urma unui împrumut contractat de la o filialã a sa B. La data contractãrii datoriei în anul N-1 cursul de schimb valutar a fost de 3,2 lei/USD. La sfârºitul anului N-1 cursul de schimb a fost de 3,5 lei/USD. La sfârºitul anului N cursul de schimb valutar s-a modificat la 3,1 lei/USD. În exerciþiul N+1 se ramburseazã împrumutul primit de la entitatea externã B la cursul de schimb de 3,4 lei/USD. Contabilizaþi, conform IAS 21, tranzacþiile de mai sus. 914. Societatea româneascã ALFA deþine o filialã BETA în Franþa. La sfârºitul anului N bilanþul ºi contul de profit ºi pierdere ale lui BETA sunt: Bilanþul societãþii BETA la 31.12.N (euro) Activ

Capitaluri proprii ºi datorii

Imobilizãri corporale Amortizarea imobilizãrilor corporale Mãrfuri Ajustãri pentru deprecierea stocurilor de mãrfuri Clienþi Conturi la bãnci

1.200

Total

1.900

(200) 250

Capital social Rezerve Rezultatul exerciþiului Datorii

600 240 60 1.000

Total

1.900

(10) 600 60

TESTE GRILÃ... Contabilitate – experþi contabili

335

Contul de profit ºi pierdere al societãþii BETA la 31.12.N (euro) Denumire

31.12.N

Venituri din vânzãri Costul mãrfurilor vândute Cheltuieli cu amortizarea Cheltuieli cu ajustãri pentru deprecierea stocurilor

1.200 (960) (120) (10)

Alte cheltuieli

(50)

Rezultatul exerciþiului

60

Alte informaþii: BETA a fost înfiinþatã la începutul anului N-2; ALFA deþine 100% din BETA; rezervele de la sfârºitul anului N provin din rezultatul exerciþiului N-2 (100) ºi N-1 (140); imobilizãrile au fost achiziþionate la 15.03.N-2; cursurile de schimb au fost: 31.12.N-3

2,96

15.03.N-2

3

31.12.N-2

3,04

31.12.N-1

3,1

31.12.N

3,2

Prezentaþi, conform IAS 21, contul de profit ºi pierdere ºi bilanþul convertit. 915. Societãþii comerciale ALFA SA i se acordã pe data de 1 ianuarie 2004 o subvenþie guvernamentalã de 250 lei pentru crearea a 10 locuri de muncã ºi pãstrarea lor pe o perioadã de 4 ani. Costul angajãrii noilor salariaþi este de 50 lei, iar cheltuielile cu salariile sunt de 600 lei în primul an, crescând în urmãtorii ani cu câte 5%, ca efect al inflaþiei. La sfârºitul anului 2005, societatea estimeazã neîndeplinirea condiþiilor de acordare a subvenþiei ºi probabilitatea rambursãrii unei pãrþi de 75% din valoarea subvenþiei. La data de 20.10.2006 se ramburseazã 80% din valoarea subvenþiei primite. Contabilizaþi, conform IAS 20, rambursarea subvenþiei ºi plata datoriei la 20.10.2006. 916. O societate deþine o imobilizare corporalã cu valoarea contabilã de 30.000 lei ºi baza de impozitare de 24.000 lei. Profiturile din vânzarea

336

TESTE GRILÃ... Contabilitate – experþi contabili

imobilizãrilor se impoziteazã cu o cotã de 16%. Pentru celelalte profituri se foloseºte o cotã de 20%. Cunoscând cã societatea intenþioneazã sã recupereze valoarea imobilizãrii prin utilizare, contabilizaþi impozitele amânate. 917. O societate cumpãrã un activ non-curent pentru suma de 20.000 u.m. El are o duratã de viaþã utilã de 5 ani ºi se amortizeazã dupã metoda linearã. În vederea impozitãrii, 50% din cost este alocat în primul an, iar restul linear pe durata rãmasã de 4 ani. Cota de impozit pe profit 16%. Precizaþi înregistrãrile contabile la sfârºitul anului 1. 918. O societate cumpãrã un activ non-curent pentru suma de 20.000 u.m. El are o duratã de viaþã utilã de 5 ani ºi se amortizeazã dupã metoda linearã. În vederea impozitãrii, 50% din cost este alocat în primul an, iar restul linear pe durata rãmasã de 4 ani. Cota de impozit pe profit 16%. Precizaþi înregistrãrile contabile la sfârºitul anului 2. 919. O societate cumpãrã un activ non-curent pentru suma de 20.000 u.m. El are o duratã de viaþã utilã de 5 ani ºi se amortizeazã dupã metoda linearã. În vederea impozitãrii, 50% din cost este alocat în primul an, iar restul linear pe durata rãmasã de 4 ani. Cota de impozit pe profit 16%. Precizaþi înregistrãrile contabile la sfârºitul anului 3. 920. La data de 31.12.N o societate deþine un utilaj cu o valoare contabilã de 50.000 lei ºi baza de impozitare 40.000 lei. La deschiderea exerciþiului N existã un pasiv de impozit amânat de 500 lei. În cursul exerciþiului N cota de impozit pe profit a scãzut de la 16% la 14%. Conform IAS 12 „Impozitul pe profit”, precizaþi înregistrãrile contabile corecte la sfârºitul exerciþiului N. 921. O întreprindere efectueazã urmãtoarele tranzacþii: 1) vinde unui client, pe data de 01.01.N, mãrfuri în valoare de 1.000.000 lei, condiþiile de platã fiind: 10% din preþ se plãteºte în momentul vânzãrii, 50% din preþ se va plãti dupã un an de la vânzare, iar 40% dupã 2 ani de la vânzare. Se estimeazã cã în acel moment clientul ar putea obþine un credit echivalent de pe piaþa financiarã la o ratã a dobânzii de 60%;

TESTE GRILÃ... Contabilitate – experþi contabili

337

2) vinde un program informatic pentru suma de 20.000.000 lei incluzând în facturã ºi preþul activitãþii de service dupã instalare în valoare de 1.500.000 lei; activitatea de service se realizeazã timp de 3 ani începând cu anul N. În condiþiile aplicãrii IAS 18 „Venituri”, la sfârºitul anului N, precizaþi soldul creditor al contului 472. 922. O întreprindere efectueazã urmãtoarele tranzacþii: 1) vinde unui client, pe data de 01.01.N, mãrfuri în valoare de 1.000.000 lei, condiþiile de platã fiind: 10% din preþ se plãteºte în momentul vânzãrii, 50% din preþ se va plãti dupã un an de la vânzare, iar 40% dupã 2 ani de la vânzare. Se estimeazã cã în acel moment clientul ar putea obþine un credit echivalent de pe piaþa financiarã la o ratã a dobânzii de 60%; 2) cumpãrã, pe data de 30.07.N, un numãr de 1.000 de obligaþiuni, valoarea nominalã a unei obligaþiuni 1.000 lei, preþul de achiziþie 1.200 lei; dobânda anualã este de 30%, încasatã la 31 decembrie N. În condiþiile aplicãrii IAS 18 „Venituri”, precizaþi suma veniturilor din dobânzi (cont 766) la 31 decembrie N. 923. În cursul anului N o întreprindere efectueazã urmãtoarele operaþii: acordã un împrumut unei filiale aflatã în dificultate financiarã de 850.000 u.m.; încaseazã contravaloarea unui împrumut obligatar cu caracteristicile: numãr de obligaþiuni 1.000 titluri, valoare nominalã 1.100 u.m./titlu, preþ de rambursare 1.200 u.m., preþ de emisiune 900 u.m.; vinde titlurile de participare înainte de achitarea totalã, preþ de cesiune 900.000 u.m., partea neeliberatã 400.000 u.m. ºi le încaseazã; majoreazã capitalul social prin noi aporturi în numerar încasate în contul curent în condiþiile: numãr de acþiuni 1.000 titluri, valoare nominalã 600 u.m./titlu, preþ de emisiune 800 u.m./titlu, valoare matematicã contabilã 900 u.m./titlu; vinde cu încasare directã 5 calculatoare în valoare de 2.000.000 u.m. acordând un scont de 10% (exclusiv TVA); plãteºte dobânzi ºi dividende în valoare de 1.200.000 u.m. din care 100.000 u.m. legaþi de activitatea de exploatare. În condiþiile în care nu se þine cont de TVA, contabilizaþi tranzacþiile ºi calculaþi fluxurile de numerar provenite din activitatea de investiþii ºi finanþare.

338

TESTE GRILÃ... Contabilitate – experþi contabili

924. În cursul anului N, o întreprindere efectueazã urmãtoarele operaþii: încaseazã o ratã scadentã de 700.000 u.m. ºi dobânda aferentã de 300.000 u.m. unui împrumut acordat în anul precedent unei filiale aflate în dificultate financiarã; achiziþioneazã o filialã de 1.600.000 u.m. din care numerar dobândit 400.000 u.m.; achiziþioneazã 5 autoturisme în valoare totalã de 2.000.000 u.m. din care 600.000 u.m. preluate în leasing financiar, restul achitate pe loc, primind un scont de 5%; plãteºte dobânda anualã aferentã unui împrumut obligatar emis în exerciþiul anterior cu caracteristicile: numãr de obligaþiuni 1.000, valoare nominalã 1.000 u.m., preþ de rambursare 1.200 u.m., preþ de emisiune 1.100 u.m.; rata dobânzii 30%; ramburseazã o tranºã de 200 de obligaþiuni; plãteºte rata anualã de leasing financiar 50.000 u.m. ºi contracteazã un credit bancar pe termen lung 1.400.000 u.m. În condiþiile în care nu se þine cont de TVA, contabilizaþi tranzacþiile ºi calculaþi fluxurile de numerar provenite din activitatea de investiþii ºi finanþare. 925. Se dau urmãtoarele informaþii în conturi (solduri finale) la sfârºitul anului N: – vânzãri de produse finite 60.000.000 lei; – vânzãri de mãrfuri 18.000.000 lei; – costul mãrfurilor vândute 12.000.000 lei; – variaþia stocurilor (sold debitor) 8.000.000 lei; – venituri din subvenþii de exploatare aferente cifrei de afaceri nete 7.000.000 lei; – producþie imobilizatã 50.000.000 lei. Conform OMFP nr. 1.752/2005, calculaþi cifra de afaceri netã ºi total venituri din exploatare. 926. O societate livreazã mãrfuri unui client în valoare de 6.188 lei, TVA inclus. Clientul constatã cã o parte din mãrfuri prezintã defecte ºi intenteazã firmei un proces judecãtoresc. La sfârºitul anului N, societatea estimeazã cã probabilitatea de pierdere a procesului este de 40%. La sfârºitul anului N+1, procesul nu este terminat, iar probabilitatea de pierdere se estimeazã a fi 30%. În mod similar, la sfârºitul anului N+2, probabilitatea de pierdere se estimeazã la 90%. În anul N+3, procesul este terminat ºi societatea este obligatã la plata unei amenzi în valoare de 5.800 lei. Precizaþi înregistrãrile contabile aferente anilor N, N+1, N+2 ºi N+3.

TESTE GRILÃ... Contabilitate – experþi contabili

339

927. Societatea ALFA SA vinde produse însoþite de certificate de garanþie pentru 12 luni. În exerciþiul financiar N s-au vândut 30 de produse. Experienþa întreprinderii ºi estimãrile indicã pentru anul care urmeazã cã 60% din produsele vândute în N nu vor înregistra niciun fel de problemã, 36% vor avea nevoie de reparaþii minore cu un cost mediu de 500 lei/produs, iar 4% vor avea nevoie de înlocuire completã la un cost de 3.500 lei/produs. La 1 ianuarie N, provizioanele pentru garanþii aferente produselor vândute în anul N-1 erau de 4.600 lei. În cursul anului N s-au înregistrat cheltuieli pentru remedierea produselor vândute în anul N-1 în valoare de 2.500 lei, iar provizionul aferent a fost reluat la venituri. Precizaþi înregistrãrile contabile aferente anului N. 928. O întreprindere de exploatare minierã achiziþioneazã în anul N un utilaj de extracþie în valoare de 15.000 lei. Întreprinderea estimeazã cã la terminarea extracþiei (peste 5 ani) va efectua cheltuieli cu demontarea, mutarea ºi restaurarea activului, recunoscute printr-un provizion în valoare de 5.000 lei. Peste 5 ani, la terminarea extracþiei, costurile efective cu demontarea ºi mutarea activului se ridicã la 7.000 lei, din care 2.000 lei materiale ºi 5.000 lei salariale. Precizaþi înregistrãrile contabile aferente anilor N ºi N+4 conform IAS 37. 929. În procesul de restructurare a activitãþii, Consiliul de administraþie al întreprinderii A decide sã închidã o fabricã ce realizeazã produse chimice. Pe data de 20 decembrie anul N, Consiliul de administraþie a aprobat un plan detaliat legat de acest eveniment, au fost trimise scrisori clienþilor pentru a identifica alte surse de aprovizionare, iar personalul unitãþii respective a fost informat asupra restructurãrii. Costurile estimate cu închiderea ºi dezafectarea fabricii se ridicã la 5.000 lei, iar plata compensaþiilor cãtre angajaþii ce vor fi concediaþi, la 4.000 lei. Totodatã, conducerea societãþii a luat decizia vânzãrii clãdirilor aparþinând fabricii, existând deja un cumpãrãtor. Valoarea contabilã netã a clãdirilor secþiei este de 25.000 lei, preþul de vânzare negociat fiind de 32.000 lei. În anul N+1 are loc vânzarea clãdirilor ºi se efectueazã plãþi compensatorii celor afectaþi de restructurare, în sumã de 2.000 lei. Precizaþi înregistrãrile contabile aferente anilor N ºi N+1 conform IAS 37.

TESTE GRILÃ... Contabilitate – experþi contabili

340

930. A a achiziþionat, la 01.01.N, 75% din acþiunile lui B, pentru suma de 3.500 lei. Bilanþurile sintetizate ale celor douã societãþi în lei, la data achiziþiei, sunt: Specificare z

+ + = z

z z z

Construcþii Mãrfuri Clienþi Active identificabile Investiþie la B Capital propriu Datorii Furnizori

A

B

3.000 2.000 1.500 6.500 3.500 10.000 9.000 1.000 1.000 10.000

2.500 1.000 500 4.000 x 4.000 3.000 1.000 1.000 4.000

Valoarea justã a activelor identificabile la B este de 5.000 lei, împãrþitã astfel: 3.000 lei construcþii, 1.400 lei mãrfuri ºi 600 lei clienþi, iar a datoriilor identificabile, 1.000 lei. Calculaþi fondul comercial. 931. Martina SA a achiziþionat, la 01.01.N, 80% din acþiunile societãþii Sorina SA, pentru suma de 1.250 u.m. Bilanþurile sintetizate ale celor douã societãþi în u.m. se prezintã dupã cum urmeazã: Specificare z z

z z

A

B

Active identificabile Investiþie la Sorina

4.000 1.250

2.000 x

Capital propriu Datorii

5.250 3.250 2.000

2.000 1.400 600

5.250

2.000

Valoarea justã a activelor identificabile la Sorina SA însumeazã 2.500 u.m. Calculaþi ºi contabilizaþi fondul comercial, metoda achiziþiei prin cumpãrarea de acþiuni.

TESTE GRILÃ... Contabilitate – experþi contabili

341

932. O societate achiziþioneazã 100 de acþiuni pe care le clasificã în categoria activelor financiare deþinute pentru tranzacþionare. Costul de achiziþie (curs bursier) este de 90 lei/bucatã. La data bilanþului cursul acþiunilor este de 110 lei/bucatã. Variaþia valorii juste a acestor active se va recunoaºte în rezultatul exerciþiului. La momentul vânzãrii a 50% din acþiunile achiziþionate cursul bursier este de 125 lei/bucatã. La momentul vânzãrii diferenþei de 50% din acþiunile achiziþionate cursul bursier este de 85 lei/bucatã. Precizaþi înregistrãrile contabile legate de aceste tranzacþii. 933. Un produs finit care are un preþ în numerar de 1.200.000 lei este vândut în baza unui contract cu plata în rate care are urmãtorii termeni: data vânzãrii 01.01.N; durata încasãrii 10 rate; rata efectivã a dobânzii 13%; ratele sunt plãtite la finele perioadei; avansul 200.000 lei. În condiþiile în care ratele de încasat se determinã pe baza formulei: Rata totalã =

1.000.000 x 13% = 184.290 lei, 1 – (1 + 0,13)-10

tabelul de încasare se prezintã astfel: Specificare

Rata

Dobânda

Rata vânzãrii

Sold

0

1

2

3=1–2

4

Preþ în numerar Avans Rata 1 Rata 2 … Rata 10 TOTAL

184.290 184.290 … 184.290

130.000 122.942 … 21.202

200.000 54.290 61.348 … 163.088

1.200.000 1.000.000 954.710 893.362 … 0

1.842.900

842.900

1.000.000

0

Precizaþi înregistrãrile contabile efectuate la facturarea produsului ºi încasarea primei rate. 934. Martina SA încheie un contract pentru executarea unor prestaþii în valoare totalã de 1.000.000 lei, iar durata de realizare este de 3 ani. Costurile

TESTE GRILÃ... Contabilitate – experþi contabili

342

aferente serviciilor prestate sunt în total de 850.000 lei, iar costurile aferente serviciilor prestate pentru fiecare an în corelaþie cu stadiul de execuþie sunt: anul 1 = 200.000 lei; anul 2 = 300.000 lei; anul 3 = 350.000 lei. Calculaþi veniturile recunoscute anual conform procentului de execuþie ºi precizaþi înregistrarea contabilã aferentã anului 1. 935. Un utilaj de producþie care are un preþ în numerar de 396.000 lei este achiziþionat în baza unui contract de leasing financiar care are urmãtorii termeni: data intrãrii în vigoare 1 ianuarie 2006; durata contractului de leasing 3 ani; ratele în valoare de 87.000 lei sunt plãtibile semestrial în avans; rata efectivã a dobânzii este de 28,256% anual; avansul de 36.000 lei este plãtibil imediat. Tabelul cu amortizarea aferentã acestei tranzacþii este urmãtorul: Specificare Preþ în numerar Avans Rata 1 Rata 2

Rata

Dobânda

Capital

Sold

36.000 87.000 87.000

42.384 37.131,6

36.000 44.616 49.868,4

396.000 360.000 315.384 265.515,6

Subtotal Rata 3 Rata 4 Rata 5 Rata 6

210.000 87.000 87.000 87.000 87.000

79.515,6 31.260 24.697,2 17.362,8 9.164,4

130.484,4 55.740 62.302,8 69.637,2 77.835,6

209.775,6 147.472,8 77.835,6 -

Total

558.000

162.000

396.000

Precizaþi înregistrãrile din contabilitatea primarã a locatarului ºi extrasul din bilanþ. 936. Un utilaj de producþie, care are un preþ în numerar de 396.000 lei, este achiziþionat în baza unui contract de leasing financiar care are urmãtorii termeni: data intrãrii în vigoare 1 ianuarie 2006; durata contractului de leasing 3 ani; ratele în valoare de 87.000 lei sunt plãtibile semestrial în avans; rata efectivã a dobânzii este de 28,256% anual; avansul de 36.000 lei este plãtibil imediat.

TESTE GRILÃ... Contabilitate – experþi contabili

343

Tabelul cu amortizarea aferentã acestei tranzacþii este urmãtorul: Specificare Preþ în numerar Avans Rata 1 Rata 2

Rata

Dobânda

Capital

Sold

36.000 87.000 87.000

42.384 37.131,6

36.000 44.616 49.868,4

396.000 360.000 315.384 265.515,6

Subtotal Rata 3 Rata 4 Rata 5 Rata 6

210.000 87.000 87.000 87.000 87.000

79.515,6 31.260 24.697,2 17.362,8 9.164,4

130.484,4 55.740 62.302,8 69.637,2 77.835,6

209.775,6 147.472,8 77.835,6 -

Total

558.000

162.000

396.000

Precizaþi înregistrãrile din contabilitatea primarã a locatorului ºi extrasul din bilanþ. 937. Societatea Martina SA închiriazã în regim de leasing o clãdire necesarã desfãºurãrii producþiei în urmãtoarele condiþii: durata contractului de leasing 3 ani; plãþile se efectueazã trimestrial ºi sunt în sumã de 20.000 lei fiecare; valoarea clãdirii 900.000 lei; durata de viaþã 20 ani. Precizaþi înregistrãrile contabile efectuate de locatar ºi locator. 938. Martina SA foloseºte pentru construcþia unei clãdiri în regie proprie împrumuturi dupã cum urmeazã, fãrã a recurge la credit cu destinaþie specialã: Specificare 1. Împrumuturi pe termen scurt cu dobânda de 20% 2. Împrumuturi pe termen lung cu dobânda de 10%

01.01.2008 31.12.2008

Media

100.000

200.000

150.000

500.000

700.000

600.000

Cheltuielile cu activele în curs de realizare efectuate în timpul anului sunt de 550.000 lei, la sfârºitul anului rãmânând neachitaþi 50.000 lei. Calculaþi costul capitalizat.

TESTE GRILÃ... Contabilitate – experþi contabili

344

939. O societate comercialã a efectuat urmãtoarele împrumuturi pentru finanþarea construcþiei unei clãdiri pe care o executã în regie proprie: împrumut pe termen scurt 500.000 lei cu o ratã a dobânzii de 10%, împrumut pe termen lung 600.000 lei cu o ratã a dobânzii de 8%. Dobânda s-a plãtit la 6 luni, rãmânând neachitatã la sfârºitul anului dobânda corespunzãtoare semestrului II. Cheltuielile cu activitatea în curs de realizare se ridicã la 3.400.000 lei. La sfârºitul anului rãmâne neachitatã suma de 500.000 lei. Calculaþi, conform IAS 23, costurile îndatorãrii care pot fi capitalizate ºi precizaþi înregistrarea contabilã. 940. Pe 1 iulie exerciþiul 2006 se cumpãrã obligaþiuni în condiþiile: z preþul de cumpãrare 100.000 lei z cuponul dobânzii de încasat între 1 aprilie ºi 1 iulie (3 luni) pentru o ratã a dobânzii de 16% (100.000 x 16% x 3/12) 4.000 lei Dobânda pânã la 1 aprilie a fost încasatã la sursa de cumpãrare. La 31 decembrie 2006, valoarea bursierã a obligaþiunilor este de 98.000 lei. Fracþiunea de dobândã de încasat de la 1 aprilie pânã la 31 decembrie anul N este de 100.000 x 16% x 9/12 = 12.000 lei. În exerciþiul 2007 la 1 octombrie se cesioneazã obligaþiunile; preþul de cesiune este de 107.000 lei, din care cuponul dobânzii, 8.000 lei. Precizaþi înregistrãrile contabile aferente anilor 2006 ºi 2007. 941. Pe data de 01.09.N societatea ALFA SA a achiziþionat 1.000 de obligaþiuni pe termen lung la un cost de 320 lei/titlu, valoarea nominalã fiind de 300 lei/titlu. Dobânda, calculatã cu o ratã de 10%, se plãteºte la fiecare 6 luni, iar scadenþa este la 5 ani. Contabilizaþi recunoaºterea cuponului ºi venitul financiar adus de investiþie. 942. Întocmiþi pe baza datelor de mai jos situaþia fluxurilor de numerar: Contul de profit ºi pierdere la 31.12.N z

– =

Cifra de afaceri Costul vânzãrilor Marja asupra vânzãrilor

- lei 360.000 306.000 54.000

TESTE GRILÃ... Contabilitate – experþi contabili

– – – – + = – =

Amortizarea Cheltuieli generale de administraþie Cheltuieli de desfacere Cheltuieli cu dobânzile Venituri din investiþii financiare pe termen scurt Profit înainte de impozitare Impozit pe profit Profit net

345

4.500 5.400 1.800 5.400 8.100 45.000 10.800 34.200

Bilanþul la 31.12.N

z

– = + + + + = z

+ + + = z

+ + =

N

- lei N-1

51.930 12.600

22.500 8.100

39.330 36.000 16.650 27.000 11.250 130.230

14.400 36.000 23.850 17.100 6.300 97.650

II. DATORII Furnizori Dobânzi de plãtit Impozit pe profit plãtit Datorii pe termen lung Total datorii

3.600 630 4.500 22.500 31.230

21.150 1.800 10.800 12.600 46.350

III. CAPITAL PROPRIU Capital social Rezultatul reportat Rezultatul curent Total capital propriu

40.500 24.300 34.200 99.000

27.000 24.300

I. ACTIVE Terenuri ºi imobilizãri corporale la valoarea brutã Amortizarea cumulatã Terenuri ºi imobilizãri corporale la valoarea contabilã netã Investiþii financiare pe termen scurt Stocuri Creanþe Numerar ºi echivalente de numerar Total active

51.300

346

TESTE GRILÃ... Contabilitate – experþi contabili

943. O societate comercialã raporteazã urmãtoarele rezultate (profit net): Anul 1: la 31.12 anul 1, 20.000.000 lei; Anul 2: la 31.12 anul 2, 9.000.000 lei; Anul 3: la 31.12 anul 3, 35.000.000 lei. Numãrul de acþiuni comune emise la 01.08 anul 1 este de 13.000.000 acþiuni. Evidenþa în timp a acþiunilor este redatã în tabelul de mai jos: 01.01 anul 3 01.06 anul 3 01.07 anul 3

Sold iniþial acþiuni Rãscumpãrare Emisiune acþiuni

13.000.000 acþiuni 300.000 acþiuni 1.000.000 acþiuni

Calculaþi rezultatul pe acþiune de bazã în cei 3 ani. 944. O societate comercialã raporteazã urmãtoarele rezultate (profit net): Anul 1: la 31.12 anul 1, 20.000.000 lei; Anul 2: la 31.12 anul 2, 9.000.000 lei; Anul 3: la 31.12 anul 3, 35.000.000 lei. Acþiuni comune aflate în circulaþie pânã la 30.08 anul 3: 13.000.000 acþiuni. Emisiunea gratuitã de acþiuni are loc la 01.09 anul 3 astfel: câte 3 acþiuni comune pentru fiecare 4 acþiuni comune în circulaþie la 30.08 anul 3. Calculaþi rezultatul pe acþiune de bazã în cei 3 ani. 945. O societate comercialã raporteazã urmãtoarele rezultate (profit net): Anul 1: la 31.12 anul 1, 20.000.000 lei; Anul 2: la 31.12 anul 2, 9.000.000 lei; Anul 3: la 31.12 anul 3, 35.000.000 lei. Acþiuni comune aflate în circulaþie pânã înainte de emiterea DS 13.000.000 acþiuni. Emisiunea acþiunilor are loc astfel: 2 acþiuni noi pentru fiecare 5 acþiuni aflate în circulaþie, adicã 5.200.000 acþiuni; preþul de exercitare 1,4 lei/acþiune comunã; valoarea justã a unei acþiuni comune exact înainte de exercitarea la 01.10 anul 2 este de 2,5 lei/ acþiune. Calculaþi rezultatul pe acþiune de bazã în cei 3 ani. 946. O societate prezintã urmãtoarele date: profitul net 35.000.000 lei; numãrul de acþiuni emise la 01.08 anul 1 = 13.000.000 acþiuni; societatea are emise obligaþiuni cu dobândã de 10% convertibile cu suma principalului de 70.000.000 lei, plãtibile în 10 ani; fiecare obligaþiune de 1.000 lei este convertibilã la cererea acþionarului în 100 de acþiuni comune; în anul 2 nu s-au convertit acþiuni. Conversia tuturor acþiunilor are loc la 01.08 anul 3. Calculaþi rezultatul pe acþiune de bazã ºi rezultatul pe acþiune diluat.

TESTE GRILÃ... Contabilitate – experþi contabili

347

947. O societate prezintã urmãtoarele date: profitul net 35.000.000 lei; media ponderatã a acþiunilor comune în circulaþie 13.000.000 acþiuni; valoarea justã medie a unei acþiuni comune în anul 3 = 2,5 lei/acþiune; media ponderatã a acþiunilor cu opþiune ataºatã în anul 3 = 5.000.000 acþiuni; preþul de exercitare a acþiunii comune cu opþiune ataºatã în anul 3 este 1 leu/acþiune. Calculaþi rezultatul pe acþiune diluat. 948. Douã societãþi comerciale A ºi B care nu au participaþii reciproce fuzioneazã. Se cunosc urmãtoarele date: societatea A (absorbant): active diverse 60.000.000 lei, datorii 10.000.000 lei, numãr de acþiuni 10.000 titluri, valoarea nominalã a unei acþiuni 3.500 lei/acþiune; societatea B (absorbit): capital social 30.000.000 lei, rezerve 10.000.000 lei, plusvaloare din reevaluarea imobilizãrilor 15.000.000 lei. Care este numãrul de acþiuni ce trebuie emise ºi care este prima de fuziune? 949. Douã societãþi comerciale A (absorbant) ºi B (absorbit) care nu au participaþii reciproce fuzioneazã. Se cunosc urmãtoarele date: prima de fuziune 5.600.000 lei; societatea B: active diverse 40.000.000 lei, datorii 12.000.000 lei; societatea A: numãr de acþiuni 10.000 titluri, valoare nominalã 8.000 lei/acþiune, plusvaloare din reevaluarea imobilizãrilor 10.000.000 lei. Care este mãrimea rezervelor societãþii A? 950. Douã societãþi comerciale A (absorbant) ºi B (absorbit) care nu au participaþii reciproce de capital fuzioneazã. Se cunosc urmãtoarele date: numãrul de acþiuni emise de societatea A pentru remunerarea aportului 8.000 titluri; societatea A: capital social format din 10.000 titluri, valoarea nominalã a acþiunilor 3.000 lei/acþiune, rezerve 10.000.000 lei, plusvaloare din reevaluarea imobilizãrilor 20.000.000 lei; societatea B: active diverse 59.000.000 lei. Care este mãrimea datoriilor societãþii B? 951. Bilanþul contabil înainte de partaj la o societate pe acþiuni se prezintã astfel: conturi curente la bãnci 60.000.000 lei; capital social 30.000.000 lei; rezerve legale 10.000.000 lei; rezultatul lichidãrii (profit) 20.000.000 lei. Cota de impozit pe profit 16%, iar a impozitului pe dividende, 10%. Contabilizaþi operaþiile legate de partaj ºi determinaþi mãrimea impozitului pe dividende datorat bugetului de stat ºi a distribuirilor cãtre acþionari.

348

TESTE GRILÃ... Contabilitate – experþi contabili

952. Bilanþul contabil înainte de partajul la o societate pe acþiuni se prezintã astfel: conturi curente la bãnci 90.000 lei; capital social 40.000 lei; rezerve legale 10.000 lei; alte rezerve 10.000 lei; rezultatul lichidãrii 30.000 lei. Contabilizaþi operaþiile legate de partaj ºi precizaþi mãrimea corectã a impozitelor datorate bugetului de stat ºi a dividendelor plãtite acþionarilor. Cota de impozit pe profit este 16%, iar cota de impozit pe dividende este 10%. 953. Bilanþul contabil înainte de efectuarea partajului se prezintã astfel: activ 25.800.000 lei; capital social subscris vãrsat 32.000.000 lei; rezerve legale 4.000.000 lei; rezultatul lichidãrii (pierdere) 10.200.000 lei. Societatea are doi asociaþi, A ºi B, care au aport la capitalul social: A 30% ºi B 70%. Procentul de impozitare a profitului este 16%, iar al impozitului pe dividende, 10%. Contabilizaþi operaþiile legate de partaj ºi precizaþi valoarea restituirilor cãtre acþionari. 954. Bilanþul contabil înainte de efectuarea partajului activului net se prezintã astfel: cont 512 = 3.750.000 lei; cont 1012 = 800.000 lei; cont 1061 = 50.000 lei; cont 1068 = 1.000.000 lei; cont 121 (pierdere din lichidare exerciþiul curent) = 300.000 lei; cont 121 (pierdere din lichidare exerciþiul precedent) = 2.300.000 lei; cont 401 = 4.500.000 lei. Precizaþi înregistrãrile legate de partaj ºi determinaþi suma pe care acþionarii trebuie sã o depunã în vederea plãþii datoriilor cãtre furnizori. 955. La o societate cu rãspundere limitatã bilanþul contabil de închidere în vederea partajului la lichidare prezintã urmãtoarele date: disponibilitãþi 34.000.000 lei; capital social neamortizat 25.000.000 lei; alte rezerve 6.000.000 lei; rezultatul net al lichidãrii (profit) 3.000.000 lei. Impozitul pe dividende este de 10%. Care sunt mãrimile distincte privind câºtigul din lichidare ºi dividendele plãtite efectiv asociaþilor? 956. În cursul anului N o întreprindere efectueazã urmãtoarele operaþii: achiziþioneazã acþiuni ca titluri de participare la cost total de 2.000.000 u.m.,

TESTE GRILÃ... Contabilitate – experþi contabili

349

din care 30% eliberate ºi achitate imediat, restul neeliberate; vinde titlurile de participare înainte de eliberarea ºi achitarea totalã, preþ de cesiune 2.500.000 u.m., ºi le încaseazã; încaseazã dobânzi ºi dividende în valoare de 350.000 u.m., din care 100.000 u.m. legate de activitatea de exploatare; plãteºte dobânzi ºi dividende în valoare de 650.000 u.m., din care 200.000 u.m. legate de activitatea de exploatare; ramburseazã un credit bancar pe termen lung de 300.000 u.m.; acordã filialei sale un împrumut de 850.000 u.m. ºi încaseazã contravaloarea unui împrumut obligatar cu caracteristicile: numãr de obligaþiuni 1.000 titluri, valoare nominalã 900 u.m., preþ de rambursare 1.000 u.m., preþ de emisiune 800 u.m. Precizaþi înregistrãrile contabile ºi determinaþi fluxurile de numerar provenite din activitatea de investiþii ºi finanþare. 957. În cursul anului N o întreprindere efectueazã urmãtoarele operaþii: achiziþioneazã acþiuni ca titluri de participare la cost total de 1.000.000 u.m. din care 30% eliberate ºi achitate imediat, restul neeliberate; vinde titlurile de participare înainte de eliberarea ºi achitarea totalã, preþ de cesiune 850.000 u.m., ºi le încaseazã; achiziþioneazã un mijloc de transport în valoare totalã de 650.000 u.m. din care 500.000 u.m. achitate pe loc, restul fiind preluat în leasing financiar; încaseazã dobânzi ºi dividende în valoare de 180.000 u.m. ºi plãteºte dobânzi ºi dividende în valoare de 120.000 u.m. În condiþiile în care nu se þine cont de TVA, precizaþi înregistrãrile contabile ºi calculaþi fluxul de numerar provenit din activitatea de investiþii. 958. Dispuneþi de urmãtoarele date: instalaþii la valoarea brutã 5.600.000 lei; amortizarea instalaþiilor 3.000.000 lei; materii prime 14.000.000 lei; ajustãri pentru deprecierea materiilor prime 1.500.000 lei; clienþi 3.900.000 lei; ajustãri pentru deprecierea creanþelor clienþi 200.000 lei; cheltuieli în avans 10.000.000 lei; conturi curente la bãnci 15.000.000 lei; capital social subscris vãrsat 10.000.000 lei; provizioane pentru riscuri ºi cheltuieli 6.000.000 lei; împrumuturi din emisiuni de obligaþiuni 2.000.000 lei; prime privind rambursarea împrumuturilor din emisiuni de obligaþiuni 1.000.000 lei; furnizori 6.000.000 lei; venituri în avans 16.000.000 lei; credite bancare pe termen scurt 4.800.000 lei. Care este mãrimea fondului de rulment net global, a necesarului în fond de rulment ºi a trezoreriei nete?

350

TESTE GRILÃ... Contabilitate – experþi contabili

959. O întreprindere efectueazã urmãtoarele tranzacþii: (1) Vinde unui client, pe data de 01.01.N, mãrfuri în valoare de 1.000.000 lei, condiþiile de platã fiind: 10% din preþ se plãteºte în momentul vânzãrii, 50% din preþ se va plãti dupã un an de la vânzare, iar 40%, dupã 2 ani de la vânzare. Se estimeazã cã în acel moment clientul ar putea obþine un credit echivalent de pe piaþa financiarã la o ratã a dobânzii de 60%. (2) Cumpãrã, pe data de 30.07.N, un numãr de 1.000 de obligaþiuni, valoarea nominalã a unei obligaþiuni 1.000 lei, preþul de achiziþie 1.200 lei; dobânda anualã 30% încasatã la 31 decembrie N. Contabilizaþi tranzacþiile în condiþiile aplicãrii IAS 18 „Venituri” ºi determinaþi valoarea totalã a veniturilor curente la 31 decembrie N. 960. O întreprindere efectueazã urmãtoarele tranzacþii: (1) Vinde unui client, pe data de 01.01.N, mãrfuri în valoare de 1.000.000 lei, condiþiile de platã fiind: 10% din preþ se plãteºte în momentul vânzãrii, 50% din preþ se va plãti dupã un an de la vânzare, iar 40%, dupã 2 ani de la vânzare. Se estimeazã cã în acel moment clientul ar putea obþine un credit echivalent de pe piaþa financiarã la o ratã a dobânzii de 60%. (2) Încheie un contract pentru executarea unor prestaþii în valoare totalã de 1.000.000 lei, durata de realizare 3 ani, costurile aferente serviciilor prestate pentru fiecare din cei 3 ani: anul N = 300.000 lei, anul N+1 = 500.000 lei, anul N+2 = 400.000 lei. Contabilizaþi tranzacþiile în condiþiile aplicãrii IAS 18 „Venituri” ºi determinaþi cifra de afaceri netã în anul N. 961. Se cunosc urmãtoarele informaþii privind societatea ALFA la data de 31.12.N: creanþele clienþi au o valoare brutã de 54.000 lei ºi existã o ajustare de depreciere a creanþelor clienþi de 4.000 lei. Ajustãrile sunt deductibile fiscal doar atunci când instanþa declarã falimentul societãþii debitoare; dobânzi de plãtit 2.500 lei. Dobânzile sunt recunoscute fiscal în exerciþiul în care au generat un flux de trezorerie. Conform IAS 12 „Impozitul pe profit”, precizaþi înregistrãrile contabile corecte la sfârºitul exerciþiului N (cota de impozitare 16%). 962. Se cunosc urmãtoarele informaþii privind societatea ALFA, la data de 31.12.N: imobilizãri corporale 250.000 lei, baza de impozitare 235.000 lei; dobânzi de încasat 10.000 lei. Dobânzile sunt recunoscute fiscal în exer-

TESTE GRILÃ... Contabilitate – experþi contabili

351

ciþiul în care au generat un flux de trezorerie. La începutul exerciþiului N existã un pasiv de impozit amânat de 1.000 lei. Conform IAS 12 „Impozitul pe profit”, precizaþi înregistrãrile contabile corecte la sfârºitul exerciþiului N (cota de impozitare 16%). 963. O societate a semnat un contract de leaseback pentru o clãdire în condiþiile: cost 100 lei, amortizarea cumulatã pânã în momentul vânzãrii 30 lei, valoarea contabilã de 70 lei este mai micã decât valoarea justã egalã cu 90 lei, iar preþul de vânzare de 120 lei este mai mare decât valoarea justã de 90 lei. Durata contractului este de 6 ani. Se anticipeazã cã bunul este folosit pe o duratã de 3 ani. Conform IAS 17, contabilizaþi tranzacþia. 964. O societate a semnat un contract de leaseback pentru o clãdire în condiþiile: costul 100 lei, amortizarea cumulatã pânã în momentul vânzãrii 30 lei, valoarea contabilã de 70 lei este egalã cu valoarea justã, iar preþul de vânzare de 80 lei este mai mare decât valoarea justã de 70 lei. Durata contractului este de 6 ani, durata estimatã de utilizare a bunului este de 5 ani. Conform IAS 17, contabilizaþi tranzacþia. 965. Pe data de 15 decembrie N, societatea X a achiziþionat o instalaþie în urmãtoarele condiþii: preþ negociat cu furnizorul 300.000 u.m., cheltuieli cu transportul, instalarea ºi probele facturate de furnizori 20.000 u.m. Presupunem cã, prin contractul de licenþã, societatea are obligaþia ca la sfârºitul perioadei de exploatare sã îndepãrteze instalaþia ºi sã restaureze amplasamentul. Valoarea actualizatã a cheltuielilor necesare pentru îndeplinirea obligaþiilor contractuale este estimatã la 10.000 u.m. Sã se contabilizeze achiziþia utilajului ºi recunoaºterea cheltuielilor necesare pentru îndepãrtarea instalaþiei în conformitate cu IAS 16. 966. O întreprindere posedã un autoturism estimat la o valoare de 150.000 u.m. El fusese achiziþionat la un cost de 300.000 u.m. ºi amortizat pentru 187.500 u.m. Autoturismul este schimbat contra unui alt autoturism, estimat la o valoare justã de 210.000 u.m. Întreprinderea va vãrsa suma de 60.000 u.m. pentru a compensa diferenþa. Sã se contabilizeze schimbul de active în conformitate cu IAS 16.

352

TESTE GRILÃ... Contabilitate – experþi contabili

967. O întreprindere posedã un autoturism estimat la o valoare de 150.000 u.m. El fusese achiziþionat la un cost de 300.000 u.m. ºi amortizat pentru 187.500 u.m. Autoturismul este schimbat contra unui utilaj de producþie estimat, de asemenea, la o valoare de 150.000 u.m. Sã se contabilizeze schimbul de active în conformitate cu IAS 16. 968. Conducerea unei întreprinderi decide sã reevalueze construcþiile sale. Activele în cauzã au fost achiziþionate la un cost de 800.000 u.m. ºi sunt amortizate pentru suma de 200.000 u.m. Valoarea justã a construcþiilor determinatã de experþi este de 900.000 u.m. Sã se contabilizeze operaþia de reevaluare în conformitate cu IAS 16, ºtiind cã societatea foloseºte procedeul de reevaluare a valorii brute. 969. Conducerea unei întreprinderi decide sã reevalueze construcþiile sale. Activele în cauzã au fost achiziþionate la un cost de 800.000 u.m. ºi sunt amortizate pentru suma de 200.000 u.m. Valoarea justã a construcþiilor determinatã de experþi este de 900.000 u.m. Sã se contabilizeze operaþia de reevaluare în conformitate cu IAS 16, ºtiind cã societatea foloseºte procedeul de reevaluare a valorii nete. 970. La 31.12.N-2, societatea a constatat o pierdere de 75.000 u.m. pentru un utilaj cu valoarea contabilã de 300.000 u.m. Durata de utilitate rãmasã la acea datã era de 10 ani. La 31.12.N, existã indicii cã pierderea de valoare a utilajului s-a diminuat. Presupunem cã la 31.12.N valoarea recuperabilã a utilajului este de 216.000 u.m. Sã se contabilizeze pierderea la 31.12.N-2 ºi sã se analizeze eventuala sa diminuare la 31.12.N în conformitate cu IAS 36. 971. La 31.12.N-2, societatea a constatat o pierdere de 75.000 u.m. pentru un utilaj cu valoarea contabilã de 300.000 u.m. Durata de utilitate rãmasã la acea datã era de 10 ani. La 31.12.N, existã indicii cã pierderea de valoare a utilajului s-a diminuat. Presupunem cã la 31.12.N valoarea recuperabilã a utilajului este de 255.000 u.m. Sã se contabilizeze pierderea la 31.12.N-2 ºi sã se analizeze eventuala sa diminuare la 31.12.N în conformitate cu IAS 36.

TESTE GRILÃ... Contabilitate – experþi contabili

353

972. La sfârºitul exerciþiului N, societatea M a achiziþionat societatea X la un cost de 9.000 u.m., din care valoarea justã a activelor identificabile 6.000 u.m. ºi fondul comercial 3.000 u.m. Presupunem cã valoarea recuperabilã este datã de valoarea de utilitate. La sfârºitul anilor N ºi N+1 valoarea de utilitate este mai mare decât costul. În exerciþiul N+2, în þara în care se aflã X s-au impus restricþii privind exportul produselor fabricate de cãtre aceasta ºi se estimeazã o scãdere dramaticã a producþiei. La 31.12.N estimãrile legate de amortizare sunt: durata rãmasã 12 ani, metoda linearã, valoarea rezidualã nulã. La 31.12.N+2, valoarea recuperabilã a unitãþii generatoare de trezorerie X este de 4.080 u.m. În N+3, situaþia din þara în care se aflã X începe sã se amelioreze ºi se estimeazã o creºtere a producþiei. La 31.12.N+3, valoarea recuperabilã a unitãþii generatoare de trezorerie X este 5.730 u.m. Sã se analizeze unitatea generatoare de trezorerie X la închiderea exerciþiilor N, N+1, N+2 ºi N+3 în conformitate cu IAS 36 ºi sã se prezinte înregistrãrile contabile corespunzãtoare. 973. Întreprinderea a construit un imobil al cãrui cost este de 25.000 u.m. Acest imobil a fost dat în folosinþã pe 1 iulie N. La 31.12.N, activul este evaluat la valoarea sa justã, estimat la 25.300 u.m. De la data punerii în funcþiune, imobilul a fost amortizat pentru 500 u.m. La 31.12.N+1, valoarea justã a imobilului este de 26.000 u.m. Sã se prezinte înregistrãrile contabile la 31.12.N ºi la 31.12.N+1, ºtiind cã societatea foloseºte pentru evaluare modelul valorii juste, în conformitate cu IAS 40. 974. Pânã pe 1 august N, întreprinderea a ocupat un imobil cu birouri, imobil care se aflã în proprietatea sa. Pe 1 august N, societatea l-a închiriat altor societãþi, astfel încât imobilul a devenit imobil de plasament. La aceastã datã se cunosc urmãtoarele informaþii privind imobilul: valoarea justã 14.000 u.m., valoarea de intrare 10.000 u.m., amortizarea cumulatã 4.000 u.m. Presupunem cã valoarea justã devine 13.500 u.m. la 31.12.N ºi 14.200 u.m. la 31.12.N+1.

TESTE GRILÃ... Contabilitate – experþi contabili

354

Sã se contabilizeze schimbarea clasificãrii imobilului la 1 august N ºi evaluarea acestuia la 31.12.N ºi la 31.12.N+1, ºtiind cã societatea foloseºte modelul valorii juste, în conformitate cu IAS 40. 975. Societatea are ca obiect de activitate achiziþia ºi vânzarea de clãdiri. Pe 1 noiembrie N managerii au decis ca una dintre clãdirile achiziþionate în vederea vânzãrii sã fie închiriatã terþilor. Se cunosc urmãtoarele informaþii privind clãdirea: costul de achiziþie 20.000 u.m., valoarea justã la 01.11.N 21.000 u.m. La 31.12.N, valoarea justã a clãdirii este de 21.200 u.m. Sã se contabilizeze schimbarea clasificãrii activului la 1 noiembrie N ºi evaluarea acestuia la 31.12.N, ºtiind cã societatea foloseºte modelul valorii juste, în conformitate cu IAS 40. 976. Întreprinderea utilizeazã începând cu 1 mai N+1 un imobil pe care anterior îl oferise spre închiriere altor societãþi. Valoarea justã a imobilului era 9.000 u.m. la 31.12.N ºi 10.000 u.m. la 01.05.N+1. Durata de utilizare rezidualã este de 20 ani. Sã se contabilizeze schimbarea clasificãrii imobilului la 1 mai N, în conformitate cu IAS 40, ºi amortizarea acestuia la 31.12.N. 977. La 31.12.N, societatea X deþine în stoc urmãtoarele articole: Articole Mãrfuri Mãrfuri Mãrfuri Mãrfuri Total

M1 M2 M3 M4

Cost de achiziþie (în u.m.) 10.000 8.000 30.000 5.000 53.000

Valoare de piaþã (în u.m.) 9.500 8.300 32.000 4.200 54.000

Valoarea de piaþã a articolelor a fost stabilitã de un evaluator profesionist ºi coincide cu valoarea netã de realizare. Sã se evalueze stocurile la 31.12.N în conformitate cu IAS 2 ºi sã se contabilizeze eventuala depreciere constatatã. 978. Societatea a aprobat un plan de vânzare a unui grup de active ºi a iniþiat acþiuni de gãsire a unui cumpãrãtor. Grupul de active destinat cedãrii este evaluat astfel:

TESTE GRILÃ... Contabilitate – experþi contabili Active

Fond comercial Terenuri Construcþii Stocuri Active financiare destinate tranzacþionãrii Total

Valoarea contabilã la închiderea exerciþiului, înainte de clasificarea în categoria activelor destinate vânzãrii

355

15.000 46.000 57.000 24.000

Valoarea contabilã dupã aplicarea standardelor specifice, înainte de clasificarea în categoria activelor destinate vânzãrii 15.000 40.000 57.000 22.000

18.000 160.000

15.000 149.000

Entitatea recunoaºte pierderea de 160.000 – 149.000 = 11.000 u.m. chiar înainte de clasificarea grupului de active ca destinat vânzãrii. Se estimeazã o valoare justã, diminuatã cu cheltuielile de vânzare, pentru grupul de active de 130.000 u.m. Sã se evalueze grupul de active în conformitate cu IFRS 5 ºi sã se aloce eventuala depreciere constatatã. 979. La 30.06.N, o întreprindere obþine o subvenþie de 32.000 u.m. pentru a achiziþiona o instalaþie al cãrei cost este de 80.000 u.m. ºi care va fi amortizatã conform metodei lineare pe o duratã de 4 ani. Administraþia publicã condiþioneazã acordarea subvenþiei de angajarea a trei absolvenþi pentru o duratã minimã de un an. Sã se prezinte înregistrãrile contabile aferente exerciþiului N, ºtiind cã societatea recunoaºte subvenþia primitã în categoria veniturilor în avans. 980. La 30.06.N, o întreprindere obþine o subvenþie de 32.000 u.m. pentru a achiziþiona o instalaþie al cãrei cost este de 80.000 u.m. ºi care va fi amortizatã conform metodei lineare pe o duratã de 4 ani. Administraþia publicã condiþioneazã acordarea subvenþiei de angajarea a trei absolvenþi pentru o duratã minimã de un an. Sã se prezinte înregistrãrile contabile aferente exerciþiului N, ºtiind cã societatea imputã subvenþia primitã asupra bunului subvenþionat. 981. Se cunosc urmãtoarele informaþii privind o categorie de clãdiri ale societãþii X:

356

TESTE GRILÃ... Contabilitate – experþi contabili

Informaþii Valoarea clãdirilor la 01.01.N – Amortizarea în anul N = Valoarea clãdirilor la 31.12.N

Valoare contabilã 200.000 (20.000) 180.000

Bazã de impozitare 160.000 (30.000) 130.000

La 31.12.N, societatea a procedat la reevaluarea categoriei de clãdiri, valoarea reevaluatã fiind 240.000 u.m. Din punct de vedere fiscal, reevaluarea nu este recunoscutã. Cota de impozit pe profit: 16%. La începutul exerciþiului N exista o datorie de impozit amânat de 16% x (200.000 – 160.000), adicã 6.400 u.m. Sã se calculeze ºi sã se contabilizeze impozitul amânat la 31.12.N în conformitate cu IAS 12. 982. Se cunosc urmãtoarele informaþii privind societatea X, la 31.12.N: Informaþii Imobilizãri corporale (1) Creanþe clienþi (2) Dobânzi de încasat (3) Amenzi de plãtit (4) Dobânzi de plãtit (3)

Valori contabile 1.500.000 300.000 30.000 33.000 15.000

1) Baza de impozitare pentru imobilizãrile corporale este 1.410.000 u.m. 2) Creanþele clienþi au o valoare brutã de 324.000 u.m. ºi existã un provizion de depreciere a creanþelor de 24.000 u.m. Provizionul nu este deductibil fiscal. 3) Presupunem cã dobânzile sunt recunoscute fiscal în exerciþiul în care acestea genereazã fluxuri de trezorerie. 4) Amenzile nu sunt deductibile fiscal. Cota de impozit pe profit: 30%. La începutul exerciþiului N existã un pasiv de impozit amânat de 6.000 u.m. Sã se calculeze ºi sã se contabilizeze impozitul amânat la 31.12.N în conformitate cu IAS 12, ºtiind cã societatea nu procedeazã la compensarea creanþelor cu datoriile de impozit amânat. 983. Pe 1 aprilie N, societatea A distribuie salariaþilor sãi 2.000 de acþiuni. Aceste acþiuni au fost achiziþionate pe 1 martie N de pe piaþã, la un preþ unitar de 200 u.m. Cursul bursier la 1 aprilie N este de 210 u.m./acþiune.

TESTE GRILÃ... Contabilitate – experþi contabili

357

Sã se contabilizeze achiziþia acþiunilor proprii ºi distribuirea acestora cãtre salariaþi în conformitate cu IFRS 2. 984. La începutul exerciþiului N, societatea X atribuie 20 de opþiuni pe acþiuni fiecãruia dintre cei 400 de salariaþi ai sãi, aceste opþiuni fiind definitiv achiziþionate la sfârºitul unei perioade de prezenþã de 3 ani. La data semnãrii contractului, valoarea justã a unei opþiuni este de 30 u.m. Entitatea estimeazã cã, la sfârºitul exerciþiului N+2, doar 80% dintre salariaþi vor mai fi angajaþii acesteia. Presupunem cã ipotezele relative la condiþiile de rãmânere a salariaþilor în întreprindere sunt verificate. Sã se prezinte înregistrãrile contabile la închiderea exerciþiilor N, N+1 ºi N+2 în conformitate cu IFRS 2. 985. La începutul exerciþiului N, societatea X atribuie 20 de opþiuni pe acþiuni fiecãruia dintre cei 400 de salariaþi ai sãi, aceste opþiuni fiind definitiv achiziþionate la sfârºitul unei perioade de prezenþã de 3 ani. La data semnãrii contractului, valoarea justã a unei opþiuni este de 30 u.m. Entitatea estimeazã cã, la sfârºitul exerciþiului N+2, doar 80% dintre salariaþi vor mai fi angajaþii acesteia. În exerciþiul N, 20 de salariaþi au pãrãsit întreprinderea. La sfârºitul exerciþiului N, întreprinderea estimeazã cã la sfârºitul exerciþiului N+2 95% dintre salariaþi vor mai fi angajaþii acesteia. În exerciþiul N+1, încã 30 de salariaþi au pãrãsit întreprinderea. La sfârºitul exerciþiului N+1 întreprinderea estimeazã cã la sfârºitul exerciþiului N+2 85% dintre salariaþi vor mai fi angajaþii acesteia. La închiderea exerciþiului N+2 mai sunt în întreprindere 320 de salariaþi. Sã se prezinte înregistrãrile contabile la închiderea exerciþiilor N, N+1 ºi N+2 în conformitate cu IFRS 2. 986. La 1 ianuarie N, societatea X a acordat un împrumut de 100.000 u.m. unei alte societãþi. Contractul prevede: rambursarea împrumutului în 4 tranºe anuale de 25.000 u.m. fiecare ºi o ratã a dobânzii de 7%. Presupunem cã societatea a clasificat împrumutul acordat în categoria „active evaluate la valoarea justã, prin rezultat”. Deoarece împrumutul nu este cotat, valoarea sa justã poate fi determinatã prin actualizarea fluxurilor de trezorerie aºteptate la rata dobânzii pe

358

TESTE GRILÃ... Contabilitate – experþi contabili

piaþã. La sfârºitul exerciþiului N, rata dobânzii pe piaþã pentru un împrumut cu aceleaºi caracteristici este de 8%. Sã se prezinte înregistrãrile contabile aferente exerciþiului N în conformitate cu IAS 39. 987. La începutul exerciþiului N, societatea Y a achiziþionat 2.000 de obligaþiuni emise de societatea M. Obligaþiunile M au urmãtoarele caracteristici: preþ de emisiune 95 u.m., valoare nominalã 100 u.m., preþ de rambursare 100 u.m., rata dobânzii 6%, duratã de viaþã 5 ani. Pentru achiziþia obligaþiunilor M s-au angajat costuri de tranzacþionare de 1 u.m./obligaþiune. Societatea Y are intenþia ºi capacitatea sã conserve obligaþiunile M pânã la scadenþã. Sã se prezinte înregistrãrile contabile aferente exerciþiului N în conformitate cu IAS 39. 988. La 1 ianuarie N, societatea Y a acordat un împrumut de 200.000 u.m. unei alte societãþi. Contractul prevede: rambursarea împrumutului în 5 tranºe anuale de 40.000 u.m. fiecare ºi o ratã a dobânzii de 7%. Sã se prezinte înregistrãrile contabile aferente exerciþiului N în conformitate cu IAS 39. 989. La începutul exerciþiului N, societatea M a emis un împrumut obligatar cu urmãtoarele caracteristici: – numãrul de obligaþiuni: 2.000 u.m.; – preþul de emisiune: 95 u.m.; – valoarea nominalã: 100 u.m.; – preþul de rambursare: 100 u.m.; – rata dobânzii: 6%; – durata împrumutului: 5 ani. Pentru emisiunea obligaþiunilor, societatea M a angajat costuri de 2 u.m./ obligaþiune. Societatea M a clasificat împrumutul emis în categoria „celelalte pasive financiare”. Sã se prezinte înregistrãrile contabile aferente exerciþiului N în conformitate cu IAS 39.

TESTE GRILÃ... Contabilitate – experþi contabili

359

990. Societatea deþine o categorie de imobilizãri necorporale achiziþionate la închiderea exerciþiului N-2 cu 50.000 u.m. Imobilizãrile se amortizeazã linear începând cu 1 ianuarie N-1, pe o duratã de 5 ani. La 31 decembrie N, conducerea întreprinderii decide reevaluarea imobilizãrilor necorporale. Valoarea justã a acestora este estimatã la 15.000 u.m. La 31 decembrie N+1, þinând cont de schimbãrile intervenite pe piaþã, imobilizãrile sunt din nou reevaluate. Valoarea justã este estimatã la 60.000 u.m. Sã se contabilizeze diferenþele constatate la 31.12.N ºi la 31.12.N+1, ºtiind cã societatea foloseºte ca procedeu de reevaluare anularea amortizãrii cumulate ºi reevaluarea valorii nete. 991. Societatea deþine o categorie de imobilizãri necorporale achiziþionate la închiderea exerciþiului N-2 cu 50.000 u.m. Imobilizãrile se amortizeazã linear începând cu 1 ianuarie N-1, pe o duratã de 5 ani. La 31 decembrie N, conducerea întreprinderii decide reevaluarea imobilizãrilor necorporale. Valoarea justã a acestora este estimatã la 15.000 u.m. La 31 decembrie N+1, þinând cont de schimbãrile intervenite pe piaþã, imobilizãrile sunt din nou reevaluate. Valoarea justã este estimatã la 60.000 u.m. Sã se contabilizeze diferenþele constatate la 31.12.N ºi la 31.12.N+1, ºtiind cã societatea foloseºte ca procedeu de reevaluare reevaluarea valorii brute. 992. Un teren cumpãrat în exerciþiul N-4 la un cost de 200.000 u.m. a fost reevaluat în exerciþiul N-2 la 350.000 u.m. Între timp (din N-2 pânã în prezent), rezerva din reevaluare contabilizatã nu a suportat nicio modificare. La închiderea exerciþiului N, valoarea recuperabilã a terenului este 180.000 u.m. Sã se efectueze testul de depreciere a terenului ºi sã se contabilizeze eventuala pierdere constatatã în conformitate cu IAS 36. 993. Presupunem cã în anul N societatea X decide sã modifice un regim de pensionare cu prestaþii definite prin creºterea indemnizaþiei forfetare de la 2% la 3% pe an de activitate. Modificarea va fi rezervatã persoanelor care au 10 ani vechime.

TESTE GRILÃ... Contabilitate – experþi contabili

360

Creºterea valorii actuale a obligaþiei care rezultã din modificarea regimului este: – pentru salariaþii care au deja 10 ani vechime: 450 u.m.; – pentru ceilalþi salariaþi: 270 u.m. Durata medie de vechime a celorlalþi salariaþi este de 7 ani. Sã se calculeze costul modificãrii regimului de pensionare ce trebuie repartizat exerciþiilor N, N+1 ºi N+2 în conformitate cu IAS 19. 994. Societatea X are ca politicã sã acorde salariaþilor o primã egalã cu 3% din rezultatul net. Rezultatul net înainte de deducerea primei este 40.000 u.m. Presupunem cã prima este deductibilã fiscal ºi cota de impozit pe profit este de 16%. Sã se calculeze valoarea primei ºi sã se contabilizeze în conformitate cu IAS 19. 995. La 1 ianuarie N, societatea Y a semnat un contract prin care acordã fiecãruia dintre cei 40 de membri ai echipei manageriale câte 10 „drepturi de creºtere a valorii”. Contractul dã dreptul salariaþilor sã primeascã, la data la care drepturile sunt exercitate, lichiditãþi pentru o sumã egalã cu creºterea preþului acþiunii din momentul acordãrii drepturilor. Toate drepturile vor fi achiziþionate pe 31.12.N+1 ºi vor putea fi exercitate în exerciþiile N+2 ºi N+3. Societatea estimeazã cã la data acordãrii valoarea justã a fiecãrui drept este 33 u.m. ºi cã rata de rotaþie a personalului va fi de 10% în urmãtorii 2 ani. Valoarea justã ºi valoarea intrinsecã a drepturilor la închiderea fiecãrui exerciþiu se prezintã astfel: Data

Valoarea justã a unui drept

Valoarea intrinsecã a unui drept

31.12.N

36

30

31.12.N+1

24

21

31.12.N+2

39

30

31.12.N+3

36

36

La 31.12.N+2, 6 salariaþi îºi exercitã drepturile. Restul drepturilor sunt exercitate în N+3.

TESTE GRILÃ... Contabilitate – experþi contabili

361

Sã se determine mãrimea cheltuielii cu remunerarea salariaþilor aferentã exerciþiilor N, N+1 ºi N+2, ºi sã se contabilizeze cheltuielile ºi plãþile în favoarea salariaþilor, în conformitate cu IFRS 2. 996. La 1 ianuarie N, societatea X a acordat directorului general dreptul de a opta fie pentru o sumã în numerar egalã cu valoarea a 1.000 de acþiuni, fie pentru 1.500 de acþiuni. Acest drept este subordonat unei condiþii de prezenþã în întreprindere timp de 2 ani. Dacã directorul general alege remunerarea sub formã de acþiuni, el are obligaþia sã pãstreze acþiunile respective timp de 5 ani. Valoarea justã reprezentatã de preþul unei acþiuni X a evoluat astfel: Data 01.01.N 31.12.N 31.12.N+1 31.12.N+2

Valoarea justã 35 45 75 110

Þinând cont de impactul restricþiilor posterioare achiziþiei drepturilor, societatea X estimeazã cã valoarea justã a componentei capitaluri proprii la data semnãrii contractului este de 32,5 u.m./acþiune. Presupunem cã la sfârºitul exerciþiului N+2 directorul general alege decontarea în numerar. Sã se determine valoarea justã a celor douã modalitãþi de decontare ºi sã se prezinte înregistrãrile contabile în conformitate cu IFRS 2. 997. Un regim cu prestaþii definite prezintã urmãtoarea situaþie: Valoarea actualã a obligaþiei la închiderea exerciþiului 240.000 u.m. + Câºtiguri actuariale cumulate necontabilizate 21.000 u.m. – Costul serviciilor trecute necontabilizate încã 15.000 u.m. – Valoarea justã a activelor regimului a închiderea exerciþiului 360.000 u.m. = -114.000 u.m. Þinând cont de acest sold negativ, întreprinderea se aºteaptã la o reducere a cotizaþiilor cu 30.000 u.m./an, timp de 3 ani. Presupunem o ratã de actualizare de 8%. Sã se determine valoarea ce trebuie contabilizatã în activ în conformitate cu IAS 19.

TESTE GRILÃ... Contabilitate – experþi contabili

362

998. O creanþã asupra unui client a evoluat astfel în exerciþiul N: Mãrimea creanþei Depreciere prevãzutã

31 martie N

30 iunie N

30 septembrie N 31 decembrie N

100.000

90.000

70.000

70.000

50.000

50.000

20.000

30.000

Întreprinderea îºi închide conturile la 31 decembrie ºi publicã rezultate financiare trimestriale. Care este incidenþa deprecierii asupra rezultatelor intermediare, în conformitate cu IAS 34? 999. Rezultatul în trimestrul 1, înainte de impozitare, este de 30.000 u.m. Conform regulilor fiscale în vigoare, impozitul anual se calculeazã astfel: pentru partea de rezultat mai micã sau egalã cu 50.000 u.m. cota este 20%, iar pentru partea mai mare de 50.000 u.m. cota este 30%. Rezultatul anual înainte de impozitare este estimat la 150.000 u.m. Sã se calculeze cheltuiala cu impozitul pe profit ce trebuie recunoscutã în trimestrul 1, în conformitate cu IAS 34. 1.000. O societate româneascã vinde o parte din produsele sale în SUA. Ea este deþinutã în proporþie de 60% de o societate americanã M, care întocmeºte conturile consolidate în dolari. Sã se menþioneze cum se realizeazã conversia conturilor societãþii M, în conformitate cu IAS 21, în urmãtoarele cazuri: a) societatea româneascã îºi factureazã vânzãrile în lei; b) la cererea clienþilor, societatea româneascã îºi factureazã vânzãrile în dolari; c) la datele din cazul b) se adaugã faptul cã societatea americanã este filiala unei societãþi franceze care îºi întocmeºte situaþiile financiare în euro. 1.001. Societatea X prezintã urmãtoarea situaþie a capitalurilor proprii la 01.01.N: – capital social: 40.000.000 u.m.; – rezerve: 6.000.000 u.m.; – rezerve din reevaluare: 4.000.000 u.m.

TESTE GRILÃ... Contabilitate – experþi contabili

363

Presupunem cã în cursul exerciþiului N s-au realizat urmãtoarele operaþii: –

– – –

–

–

s-a majorat capitalul social prin aport în numerar, fiind emise 20.000 acþiuni, preþ de emisiune 1.020 u.m., valoare nominalã 1.000 u.m.; s-au distribuit dividende în valoare de 800.000 u.m.; s-a majorat capitalul social prin încorporarea de rezerve în valoare de 3.000.000 u.m., fiind distribuite gratuit 3.000 acþiuni; s-au reevaluat imobilizãri corporale cu urmãtoarele caracteristici: cost de achiziþie 8.000.000 u.m., amortizare cumulatã 3.000.000 u.m., valoare justã 12.000.000 u.m. s-au schimbat politicile contabile referitoare la tratamentul costurilor împrumuturilor, ceea ce a condus la diminuarea capitalurilor proprii de la deschiderea exerciþiului N cu 1.000.000 u.m.; rezultatul contabil net al exerciþiului N a fost un beneficiu de 1.300.000 u.m.

Sã se întocmeascã situaþia variaþiei capitalurilor proprii pentru exerciþiul închis la 31 decembrie N într-o variantã exhaustivã, în conformitate cu IAS 1. 1.002. Societatea X prezintã urmãtoarea situaþie a capitalurilor proprii la 01.01.N: – – –

capital social: 40.000.000 u.m.; rezerve: 6.000.000 u.m.; rezerve din reevaluare: 4.000.000 u.m.

Presupunem cã în cursul exerciþiului N s-au realizat urmãtoarele operaþii: –

– – –

s-a majorat capitalul social prin aport în numerar, fiind emise 20.000 acþiuni, preþ de emisiune 1.020 u.m., valoare nominalã 1.000 u.m.; s-au distribuit dividende în valoare de 800.000 u.m.; s-a majorat capitalul social prin încorporarea de rezerve în valoare de 3.000.000 u.m., fiind distribuite gratuit 3.000 acþiuni; s-au reevaluat imobilizãri corporale cu urmãtoarele caracteristici: cost de achiziþie 8.000.000 u.m., amortizare cumulatã 3.000.000 u.m., valoare justã 12.000.000 u.m.;

TESTE GRILÃ... Contabilitate – experþi contabili

364

–

s-au schimbat politicile contabile referitoare la tratamentul costurilor împrumuturilor, ceea ce a condus la diminuarea capitalurilor proprii de la deschiderea exerciþiului N cu 1.000.000 u.m.

Rezultatul contabil net al exerciþiului N a fost un beneficiu de 1.300.000 u.m. Sã se întocmeascã situaþia câºtigurilor ºi pierderilor înregistrate în numele exerciþiului N, în conformitate cu IAS 1. 1.003. La data de 30.06.N, societatea F a achiziþionat un utilaj în valoare de 200.000 u.m. Utilajul a fost subvenþionat în proporþie de 80%. În contabilitatea sa individualã, societatea F a amortizat utilajul conform reglementãrilor fiscale în vigoare: metoda linearã, durata de amortizare de 5 ani. Subvenþia pentru investiþii a fost recunoscutã iniþial la venituri în avans ºi a fost viratã la veniturile exerciþiului curent în acelaºi ritm cu amortizarea utilajului. Politica grupului din care face parte F este de a amortiza linear aceastã categorie de utilaje, pe 4 ani. Cota de impozit pe profit este de 16%. Sã se prezinte retratãrile prealabile consolidãrii. 1.004. Societatea F îºi desfãºoarã activitatea în industria siderurgicã. Deoarece societãþile din industria siderurgicã sunt obligate prin lege ca la fiecare 5 ani sã procedeze la înlocuirea cãptuºelii furnalelor, F a recunoscut în situaþiile financiare individuale ale exerciþiului N un provizion pentru riscuri ºi cheltuieli în valoare de 20.000 u.m. Sã se prezinte retratãrile prealabile consolidãrii. 1.005. La începutul exerciþiului N, întreprinderea ALFA a achiziþionat un echipament tehnologic la costul de 500.000 lei, TVA 19%. Se estimeazã o duratã de utilizare de 5 ani, iar metoda de amortizare este cea linearã. La sfârºitul exerciþiului N existã indicii cã echipamentul ºi-a pierdut din valoare. Valoarea justã a echipamentului la data bilanþului este de 300.000 lei, iar costurile de cesiune sunt estimate la 20.000 lei. Previziunea fluxurilor de trezorerie ce se aºteaptã a fi obþinute din utilizarea echipamentului pe durata rãmasã de utilizare este prezentatã mai jos (rata de actualizare este de 15%):

TESTE GRILÃ... Contabilitate – experþi contabili Ani

N+1

N+2

N+3

365 N+4

Flux net

55.000 175.000 150.000

80.000

Factor de actualizare (rata de 15%) 1

0,870

0,658

0,572

98.700

45.760

0,756

Valoarea de utilitate

(1 + 0,15)t Flux net actualizat

47.850 132.300

324.610

La sfârºitul exerciþiului N+1, valoarea justã minus costurile de cesiune este estimatã la 320.000 lei, iar valoarea de utilitate, la 290.000 lei. ªtiind cã întreprinderea aplicã IAS 36 „Deprecierea activelor”, la ce valoare va fi prezentat echipamentul tehnologic în bilanþul exerciþiilor N ºi N+1? Care sunt înregistrãrile contabile aferente celor douã exerciþii? 1.006. La începutul exerciþiului N, întreprinderea ALFA a achiziþionat un stoc de mãrfuri la costul de 100.000 lei, TVA 19%. La sfârºitul exerciþiului N se estimeazã cã stocul ar putea fi vândut la preþul de 90.000 lei ºi cã cheltuielile ocazionate de vânzare se vor ridica la 10.000 lei. La sfârºitul exerciþiului N+1, preþul de vânzare estimat este de 150.000 lei, iar costurile ocazionate de vânzare sunt estimate la 30.000 lei. Care este incidenþa aplicãrii normei IAS 2 „Stocuri” în cele douã exerciþii financiare? 1.007. Întreprinderea ALFA este acþionatã în justiþie de un client BETA. La sfârºitul exerciþiului N, consilierii juridici opineazã cã este foarte probabil ca ALFA sã piardã litigiul ºi estimeazã cã despãgubirea ce trebuie achitatã se ridicã la 500.000 lei. În cursul exerciþiului N+1 se soluþioneazã litigiul, iar ALFA primeºte decizia definitivã prin care este obligatã sã plãteascã societãþii BETA suma de 550.000 lei. Care este incidenþa aplicãrii IAS 37 „Provizioane, datorii contingente ºi active contingente” asupra celor douã exerciþii financiare? 1.008. În exerciþiul N, întreprinderea ALFA plãteºte întreprinderii BETA chiria aferentã exerciþiului curent ºi urmãtorilor 2 ani pentru un depozit închiriat. Chiria anualã este de 10.000 lei. Care este incidenþa aplicãrii principiului independenþei exerciþiilor în contabilitatea societãþilor ALFA ºi BETA?

366

TESTE GRILÃ... Contabilitate – experþi contabili

1.009. Societatea ALFA deþine un stoc de marfã achiziþionat la un cost de 100.000 lei. La 31.12.N, societatea a determinat valoarea realizabilã netã a stocului la 90.000 lei ºi a înregistrat, potrivit IAS 2, un provizion pentru deprecierea mãrfurilor în valoare de 10.000 lei. Pe 15 ianuarie N+1, societatea a vândut stocul de mãrfuri la 80.000 lei. La ce valoare va fi prezentat stocul în bilanþul exerciþiului N? 1.010. Societatea ALFA este producãtoare de produse cosmetice. Pe 15 octombrie N, o clientã a deschis acþiune în justiþie împotriva societãþii ca urmare a unei reacþii alergice suferite în urma utilizãrii unei creme produse de ALFA. La 31.12.N, în urma discuþiei cu avocatul societãþii, managementul a estimat un provizion pentru litigii în valoare de 50.000 lei. Pe data de 24 februarie N+1 este pronunþatã sentinþa potrivit cãreia ALFA trebuie sã plãteascã despãgubiri în valoare de 75.000 lei. Care este tratamentul contabil al provizionului pentru litigii, dacã întreprinderea aplicã normele internaþionale? 1.011. Pe 15 ianuarie N+1, auditorul societãþii ALFA descoperã cã stocul de materii prime este supraevaluat, deoarece existã lipsuri la inventar care nu au fost înregistrate în contabilitate ºi recomandã, în consecinþã, ajustarea situaþiilor financiare. Contabilul, în urma analizãrii listelor de inventar, ajunge la concluzia cã, din cauza unor erori de calcul, nu a fost înregistratã o lipsã la inventar în valoare de 25.000 lei. Care este tratamentul contabil corect conform IAS 10? 1.012. Managementul societãþii ALFA pregãteºte situaþiile financiare pentru exerciþiul N. Pe 25 ianuarie N+1 are loc un accident pe un teren al unui client. Unul din camioanele ALFA descãrca acid sulfuric în rezervorul clientului. Sub presiune, pompele au cedat ºi acidul sulfuric a infestat terenul, proprietatea clientului. Costurile de curãþare sunt estimate la 200.000 lei. Nu se cunoaºte încã cine va fi declarat vinovat de incident. Cum va fi reflectat acest incident în situaþiile financiare ale societãþii ALFA, ºtiind cã aceasta aplicã normele internaþionale? 1.013. Între societatea A (locator) ºi societatea B (locatar) se încheie un contract de leasing financiar cu urmãtoarele caracteristici:

TESTE GRILÃ... Contabilitate – experþi contabili

– – – – – – – – –

367

durata contractului: 3 ani; durata de viaþã economicã estimatã: 5 ani; data începerii contractului: 1 ianuarie N; obiectul contractului: utilaj; valoarea justã a utilajului: 31.577 lei; sunt prevãzute un avans de 4.000 lei ºi 3 redevenþe anuale de 10.000 lei fiecare, achitabile în ultima zi a anului; opþiunea de cumpãrare se exercitã la sfârºitul celui de-al treilea an, iar valoarea ei este de 2.000 lei; valoarea rezidualã este estimatã la 5.000 lei; rata dobânzii utilizatã în actualizarea plãþilor minimale ºi în descompunerea chiriilor este rata implicitã a contractului de 12%.

Se cere sã se prezinte calculele ºi înregistrãrile contabile la locatar aferente primului an de contract, precum ºi algoritmul de calcul al ratei implicite a contractului de 12%, ºtiind cã se aplicã IAS 17 „Contracte de leasing” revizuit. 1.014. Între societatea A (locator) ºi societatea B (locatar) se încheie un contract de locaþie-finanþare cu urmãtoarele caracteristici: – durata contractului: 3 ani; – data începerii contractului: 1 ianuarie N; – obiectul contractului: utilaj; – valoarea justã a utilajului: 29.805 lei; – sunt prevãzute un avans de 5.000 lei ºi 3 redevenþe anuale de 10.000 lei fiecare, achitabile în ultima zi a anului; – opþiunea de cumpãrare se exercitã la sfârºitul celui de-al treilea an, iar valoarea ei este de 3.000 u.m.; – valoarea rezidualã este estimatã la 5.000 lei; – durata de viaþã economicã este estimatã la 5 ani; – rata dobânzii utilizatã în actualizarea investiþiei nete ºi în descompunerea chiriilor este rata implicitã a contractului de 15%. Se cere sã se prezinte calculele ºi înregistrãrile contabile la locator aferente primului an de contract, precum ºi algoritmul de calcul al ratei implicite a contractului de 15%, ºtiind cã se aplicã IAS 17 „Contracte de leasing” revizuit.

TESTE GRILÃ... Contabilitate – experþi contabili

368

1.015. Între societatea A (locator) ºi societatea B (locatar) se încheie un contract de locaþie-finanþare cu urmãtoarele caracteristici: – durata contractului: 3 ani; – data începerii contractului: 1 ianuarie N; – obiectul contractului: utilaj; – valoarea justã a utilajului: 29.805 lei; – sunt prevãzute un avans de 5.000 lei ºi 3 redevenþe anuale de 10.000 lei fiecare, achitabile în ultima zi a anului; – opþiunea de cumpãrare se exercitã la sfârºitul celui de-al treilea an, iar valoarea ei este de 3.000 u.m.; – valoarea rezidualã este estimatã la 5.000 lei; – durata de viaþã economicã este estimatã la 5 ani; – rata dobânzii utilizatã în actualizarea investiþiei nete ºi în descompunerea chiriilor este rata implicitã a contractului de 15%; – s-au fãcut cheltuieli legate de contract de 2.317 lei, iar rata implicitã pentru recuperarea investiþiei nete plus cheltuielile directe în numele locaþiei este de 10%. Se cere sã se prezinte calculele ºi înregistrãrile contabile la locator aferente primului an de contract, precum ºi algoritmul de calcul al ratei de 10%, ºtiind cã se aplicã IAS 17 „Contracte de leasing” revizuit. 1.016. OMFP nr. 1.752/2005 revizuit prin OMFP nr. 2.001/2006 prezintã caracteristicile unui contract de leasing financiar. Douã din aceste caracteristici sunt diferite faþã de cele prevãzute de IAS 17 „Contracte de leasing”. Care sunt aceste douã caracteristici ºi în ce constau diferenþele? 1.017. Care sunt prevederile OMFP nr. 1.752/2005 privind contabilitatea contractelor de leasing financiar la întreprinderile care întocmesc situaþii financiare simplificate? 1.018. La închiderea exerciþiului N, activele societãþii ALFA cuprind: – –

un utilaj a cãrui valoare netã contabilã este de 30.000 $; acest utilaj a fost achiziþionat la 01.04.N-2, atunci când un dolar valora 2,8 lei; un teren achiziþionat la un cost de 10.000 $, în N-4 (cursul dolarului la data achiziþiei fiind de 2,5 lei), ºi reevaluat la 31.12.N-1 la nivelul sumei de 20.000 $, datã la care dolarul valora 3 lei;

TESTE GRILÃ... Contabilitate – experþi contabili

369

–

un stoc de mãrfuri cumpãrat la 30.08.N la un cost de 4.000 $ (cursul zilei: 3,1 lei/$) ºi depreciat pentru 10% din valoare la închiderea exerciþiului N; – o creanþã de 8.000 $ privind drepturile asupra unui client strãin, corespunzãtoare unei vânzãri efectuate la 01.11.N, atunci când dolarul era cotat la nivelul de 3,18 lei; – suma de 1.000 $, în casierie. Cursul dolarului la 31.12.N este de 3,2 lei/$. Cum sunt evaluate aceste elemente în moneda funcþionalã, conform IAS 21 „Efectele variaþiei cursurilor de schimb valutar”? 1.019. La începutul exerciþiului N, întreprinderea ALFA a achiziþionat un echipament tehnologic la costul de 200.000 lei, TVA 19%. Se estimeazã o duratã de utilizare de 5 ani, iar metoda de amortizare este cea linearã. La sfârºitul exerciþiului N existã indicii cã echipamentul ºi-a pierdut din valoare. Valoarea justã a echipamentului la data bilanþului este de 110.000 lei, iar costurile de cesiune sunt estimate la 20.000 lei. Managementul realizeazã o previziune a fluxurilor de trezorerie ce se aºteaptã a fi obþinute din utilizarea echipamentului pe durata rãmasã de utilizare, prezentatã mai jos: Anul N+1 Anul N+2 Anul N+3 Anul N+4 Vânzãri

220.000

203.000

188.000

180.000

(–) Costul bunurilor vândute

120.000

115.000

90.000

60.000

(=) Marja brutã

100.000

88.000

98.000

120.000

(–) Reparaþii ºi întreþinere

10.000

20.000

25.000

40.000

(–) Alte cheltuieli

20.000

30.000

40.000

50.000

(=) DEBIT

70.000

38.000

33.000

30.000

(–) Variaþia NFRE

27.000

15.000

19.000

13.000

(=) Cash flow neactualizat

43.000

23.000

14.000

17.000

Achiziþia echipamentului a fost finanþatã dintr-un credit pe 5 ani pentru care rata dobânzii este de 10% pe an. Costul mediu ponderat al capitalului este de 15%. Managementul ºi-a propus sã modernizeze echipamentul în anul N+1 ºi sã obþinã astfel o creºtere a vânzãrilor cu 5% în fiecare an. Planul de modernizare va fi supus discuþiilor ºi aprobãrii în martie N+1. La sfârºitul exerciþiului N+1, valoarea recuperabilã este de 80.000 lei.

370

TESTE GRILÃ... Contabilitate – experþi contabili

La ce valoare va fi prezentat echipamentul tehnologic în bilanþul exerciþiilor N ºi N+1 conform IAS 36 „Deprecierea activelor”? 1.020. La 01.01.N, întreprinderea ALFA SA obþine o subvenþie de 300.000 lei pentru a achiziþiona un echipament tehnologic al cãrui cost este de 800.000 lei. Durata de utilitate estimatã de manageri este de 5 ani, iar metoda de amortizare este cea degresivã (coeficientul de degresie este stabilit la 2). Care sunt înregistrãrile contabile aferente exerciþiului N, dacã întreprinderea recunoaºte subvenþia drept venit în avans, conform IAS 20 „Contabilitatea subvenþiilor guvernamentale ºi prezentarea informaþiilor legate de asistenþa guvernamentalã”? 1.021. La 01.01.N, întreprinderea ALFA SA obþine o subvenþie de 300.000 lei pentru a achiziþiona un echipament tehnologic al cãrui cost este de 800.000 lei. Durata de utilitate estimatã de manageri este de 5 ani, iar metoda de amortizare este cea degresivã (coeficientul de degresie este stabilit la 2). Care sunt înregistrãrile contabile aferente exerciþiului N, dacã întreprinderea deduce subvenþia din costul activului, conform IAS 20 „Contabilitatea subvenþiilor guvernamentale ºi prezentarea informaþiilor legate de asistenþa guvernamentalã”? 1.022. La 10 februarie N, o întreprindere obþine o subvenþie de 300.000 lei pentru finanþarea cheltuielilor cu salariile aferente lunii curente. Cheltuielile cu salariile angajate în cursul lunii februarie au fost de 500.000 lei. Care sunt înregistrãrile pe care trebuie sã le facã întreprinderea, dacã se decide recunoaºterea subvenþiei ca venit, conform IAS 20 „Contabilitatea subvenþiilor guvernamentale ºi prezentarea informaþiilor legate de asistenþa guvernamentalã”? 1.023. La 10 februarie N, o întreprindere obþine o subvenþie de 300.000 lei pentru finanþarea cheltuielilor cu salariile aferente lunii curente. Cheltuielile cu salariile angajate în cursul lunii februarie au fost de 500.000 lei. Care sunt înregistrãrile pe care trebuie sã le facã întreprinderea, dacã se decide deducerea subvenþiei din cheltuieli, conform IAS 20 „Contabilitatea subvenþiilor guvernamentale ºi prezentarea informaþiilor legate de asistenþa guvernamentalã”?

TESTE GRILÃ... Contabilitate – experþi contabili

371

1.024. Societatea ALFA achiziþioneazã la 01.01.N un echipament la un preþ de 20.000 lei, cheltuieli de transport incluse în facturã 2.000 lei, TVA 19%. ALFA estimeazã o duratã de utilitate de 10 ani ºi o valoare rezidualã de 2.000 lei pentru echipament. La sfârºitul exerciþiului N, deoarece existã indicii de depreciere, echipamentul este testat pentru depreciere, valoarea recuperabilã determinatã fiind de 16.000 lei. La 01.08.N+1, managementul întocmeºte un plan de vânzare a echipamentului ºi întreprinde acþiuni pentru a gãsi un cumpãrãtor. Activul necurent este clasificat ca disponibil pentru vânzare. Valoarea justã a echipamentului este de 19.000 lei, iar cheltuielile ocazionate de vânzare sunt estimate la 5.000 lei. Vânzarea este estimatã sã aibã loc peste 6 luni. La sfârºitul exerciþiului N+1, valoarea justã minus cheltuielile de cesiune este de 12.000 lei. Care sunt înregistrãrile efectuate de ALFA, ºtiind cã aceasta aplicã normele IAS ºi IFRS? 1.025. Societatea ALFA se aflã într-un litigiu cu un client. La 31.12.N, juriºtii apreciazã cã ALFA va pierde cazul ºi va trebui sã plãteascã despãgubiri în valoare de 500.000 lei peste 2 ani. Datoritã faptului cã efectul valorii în timp a banilor este semnificativ, ALFA constituie provizionul la nivelul valorii actualizate a cheltuielilor estimate a fi necesare pentru stingerea obligaþiei. Rata de actualizare este de 4,5% (rata dobânzii fãrã risc pe 2 ani). Care este tratamentul contabil al provizionului pentru litigii, conform IAS 37 revizuit? 1.026. La data de 10.10.N, societatea ALFA este acþionatã în justiþie de cãtre un client (BETA). La sfârºitul exerciþiului N, consilierii juridici considerã cã este probabil ca ALFA sã plãteascã despãgubiri în valoare de 100.000 lei peste 2 ani. Previziunile privind evoluþia ratei dobânzii sunt: 5% în N+1 ºi 7% în N+2. La sfârºitul exerciþiului N+1, în urma evoluþiei cazului, despãgubirile ce vor fi plãtite sunt estimate la 120.000 lei. Rata dobânzii aferentã exerciþiului N+2 este reestimatã la 10%. În exerciþiul N+2 cazul este soluþionat, ALFA plãtind suma de 122.000 lei despãgubire. Care sunt înregistrãrile aferente exerciþiilor N, N+1 ºi N+2, dacã întreprinderea aplicã IAS 37 revizuit?

372

TESTE GRILÃ... Contabilitate – experþi contabili

1.027. Un magazin de desfacere cu amãnuntul are o politicã de restituire a contravalorii bunurilor returnate de clienþii nemulþumiþi chiar ºi în absenþa unei obligaþii legale. Politica sa este bine cunoscutã pe piaþã. Statisticile aratã cã anual sunt returnate bunuri a cãror valoare reprezintã 0,5% din cifra de afaceri. În exerciþiul N, cifra de afaceri a fost de 1.000.000 lei. Sã se argumenteze dacã sunt îndeplinite condiþiile cerute de IAS 37 revizuit pentru recunoaºterea în contabilitate a unui provizion pentru riscuri ºi cheltuieli. 1.028. O întreprindere care activeazã în domeniul petrolier are filiale în Goldonia, Sardonia ºi Plutonia. Ea cauzeazã contaminarea unui teren din Plutonia ºi este recunoscutã pentru faptul cã nu va întreprinde acþiuni de eliminare a contaminãrii decât dacã acest lucru este impus de legile þãrilor în care îºi desfãºoarã activitatea. În þãrile Goldonia ºi Sardonia existã astfel de legi, dar nu ºi în Plutonia. La sfârºitul anului pentru care se întocmesc situaþiile financiare este aproape o certitudine faptul cã guvernul din Plutonia va promulga o lege care sã solicite curãþirea terenurilor deja contaminate. Cele mai recente estimãri susþin ideea cã pentru decontaminarea zonei vor fi angajate cheltuieli de 100.000 lire plutoniene. Sã se argumenteze dacã sunt îndeplinite condiþiile cerute de IAS 37 revizuit pentru recunoaºterea în contabilitate a unui provizion pentru riscuri ºi cheltuieli. 1.029. În urma unui accident rutier, opt persoane ºi-au pierdut viaþa. Firma de turism, proprietarã a autocarului, începe acþiunea în instanþã pentru obþinerea de despãgubiri din partea întreprinderii producãtoare de maºini, nefiind primul accident cu acest tip de autocar ºi existând indiciile unor defecþiuni de fabricaþie. Pânã la data aprobãrii situaþiilor financiare pentru exerciþiul financiar încheiat la 31.12.N, consultanþii juridici ai întreprinderii sunt de pãrere cã întreprinderea nu va fi fãcutã rãspunzãtoare. Cu ocazia întocmirii situaþiilor financiare, la 31.12.N+1, consultanþii juridici, din cauza evoluþiei cazului, considerã cã este probabil ca întreprinderea sã fie fãcutã rãspunzãtoare. Conform IAS 37 revizuit, ar trebui ca aceste evenimente sã fie recunoscute ca provizion sau ca datorie contingentã?

TESTE GRILÃ... Contabilitate – experþi contabili

373

1.030. În exerciþiul N, întreprinderea ALFA garanteazã un credit contractat de întreprinderea BETA, având în vedere situaþia financiarã bunã a acesteia din ultimii ani. În cursul exerciþiului N+1, situaþia financiarã a lui BETA se deterioreazã, la 30 noiembrie N+1, aceasta nemaifiind capabilã sã-ºi ramburseze ratele scadente. Cum afecteazã aceastã garanþie situaþiile financiare ale societãþii ALFA, conform IAS 37 revizuit? 1.031. La 31.12.N, întreprinderea ALFA este pârâtã într-un proces privind încãlcarea drepturilor de autor. Probabilitatea de pierdere este estimatã la 75%. Litigiul este abia în faza iniþialã, iar întreprinderea ar mai avea cãi de atac ce i-ar permite amânarea plãþii daunelor cu circa 2 ani. La aceastã datã, ALFA nu poate estima credibil valoarea datoriei pe care va trebui sã o achite. La 31.12.N+1, ALFA este înºtiinþatã cã va trebui sã plãteascã, în N+2, daune de 200.000 lei, ca urmare a faptului cã a pierdut litigiul. Cum afecteazã evoluþia litigiului situaþiile financiare ale exerciþiilor N ºi N+1, conform IAS 37 revizuit? 1.032. Se cunosc urmãtoarele informaþii (în lei): Cheltuieli cu amortizarea imobilizãrilor

320.000

Stocuri la 01.01.N

500.000

Furnizori de stocuri la 31.12.N

900.000

Venituri din subvenþii pentru investiþii Cheltuieli cu dobânzile Rezultat înainte de impozitare Venituri în avans la 31.12.N

Venituri din provizioane pentru deprecierea activelor circulante

60.000 120.000 1.700.000 400.000 (din care 240.000 subvenþii pentru investiþii) 75.000

Încasãri din noi emisiuni de acþiuni

100.000

Clienþi la 01.01.N

300.000

Venituri din cesiunea imobilizãrilor corporale (încasate)

20.000

374

TESTE GRILÃ... Contabilitate – experþi contabili Venituri (câºtiguri) din cedarea investiþiilor financiare pe termen scurt

175.000

Furnizori de stocuri la 01.01.N

580.000

Aporturi de capital în naturã

500.000

Stocuri la 31.12.N

450.000

Venituri în avans la 01.01.N

600.000 (din care 180.000 subvenþii pentru investiþii)

Cheltuieli din cedarea imobilizãrilor corporale

100.000

Clienþi la 31.12.N

600.000

Cheltuiala cu impozitul pe profit

500.000

Rambursãri de credite primite de la bãnci

300.000

Datoria privind impozitul pe profit la începutul anului

450.000

Datoria privind impozitul pe profit la sfârºitul anului

250.000

Plãþi de dobânzi

50.000

Încasãri din cedarea investiþiilor financiare pe termen scurt

400.000

Plãþi cãtre furnizorii de imobilizãri

150.000

Lichiditãþi ºi echivalente de lichiditãþi la începutul anului

460.000

Sã se întocmeascã tabloul fluxurilor de trezorerie, ºtiind cã pentru determinarea fluxului net de trezorerie din exploatare se utilizeazã metoda indirectã. Care este valoarea lichiditãþilor ºi echivalentelor de lichiditãþi la sfârºitul anului? 1.033. Se cunosc urmãtoarele informaþii (în lei): Cheltuieli cu amortizarea imobilizãrilor

100.000

Stocuri la 01.01.N

180.000

Furnizori de stocuri la 31.12.N

360.000

Venituri din dobânzi

10.000

Cheltuieli cu dobânzile

50.000

TESTE GRILÃ... Contabilitate – experþi contabili

375

Rezultat înainte de impozitare

500.000

Cheltuieli în avans la 31.12.N

200.000

Venituri din provizioane pentru deprecierea activelor circulante

20.000

Încasãri din credite primite de la bãnci

300.000

Clienþi la 01.01.N

850.000

Venituri din cesiunea imobilizãrilor corporale (încasate)

70.000

Furnizori de stocuri la 01.01.N

480.000

Clãdire primitã în leasing financiar

500.000

Impozit pe profit plãtit

400.000

Stocuri la 31.12.N

300.000

Cheltuieli în avans la 01.01.N

230.000

Cheltuieli din cedarea imobilizãrilor corporale

200.000

Clienþi la 31.12.N

700.000

Cheltuiala cu impozitul pe profit

300.000

Rambursãri de credite primite de la bãnci

150.000

Dividende plãtite

200.000

Variaþia lichiditãþilor ºi a echivalentelor de lichiditãþi Încasãri din dobânzi

+100.000 10.000

Plãþi cãtre furnizorii de imobilizãri

?

Lichiditãþi ºi echivalente de lichiditãþi la sfârºitul anului

500.000

Sã se întocmeascã tabloul fluxurilor de trezorerie, ºtiind cã pentru determinarea fluxului net de trezorerie din exploatare se utilizeazã metoda indirectã. Care este valoarea plãþilor cãtre furnizorii de imobilizãri ºi a lichiditãþilor ºi echivalentelor de lichiditãþi la sfârºitul anului? 1.034. Întreprinderea a achiziþionat la 01.05.N-1 echipamente tehnologice la un cost de 400.000 u.m. În bilanþul exerciþiului N-1, amortizarea cumulatã este de 50.000 u.m., iar în bilanþul exerciþiului N, de 80.000 u.m. Indicele general al preþurilor a evoluat astfel: 01.05.N-1 120

31.12.N-1 140

31.12.N 150

Care sunt retratãrile aferente bilanþului de închidere, conform IAS 29?

376

TESTE GRILÃ... Contabilitate – experþi contabili

1.035. Situaþiile financiare ale societãþii ALFA se prezintã, la sfârºitul exerciþiului N, astfel: Bilanþul contabil la 31.12.N Elemente

N-1

N

ACTIVE NECURENTE Imobilizãri corporale (1) Investiþii deþinute în întreprinderi asociate (2)

510.000 150.000

570.000 150.000

Active necurente – Total

660.000

720.000

ACTIVE CURENTE Stocuri (3) Clienþi (4) Cheltuieli în avans (5) Investiþii pe termen scurt (6) Lichiditãþi

42.000 2.000 375.000 175.000 50.000 30.000 80.000 0 43.000 1.688.800

Active curente – Total

590.000 1.895.800

TOTAL ACTIV

1.250.000 2.615.800

DATORII CURENTE Furnizori (7) Credite pe termen scurt (8) Venituri în avans (9) Alte datorii curente (10)

250.000 200.000 70.000 210.000

125.800 150.000 20.000 50.000

Datorii curente – Total

730.000

345.800

DATORII NECURENTE Împrumuturi din emisiunea de obligaþiuni (11) Credite pe termen lung (12) Venituri în avans (13)

120.000 50.000

70.000 120.000 310.000

Datorii necurente – Total

170.000

500.000

TOTAL DATORII

900.000

845.800

CAPITALURI PROPRII Capital social (14) Prime de emisiune Rezerve Rezultatul reportat Rezultatul exerciþiului (15)

100.000 300.000 20.000 70.000 70.000 180.000 180.000 - 1.200.000

TOTAL CAPITALURI PROPRII

350.000 1.770.000

TOTAL DATORII ªI CAPITALURI PROPRII

1.250.000 2.615.800

TESTE GRILÃ... Contabilitate – experþi contabili

377

Informaþii suplimentare: 1) Amortizarea aferentã imobilizãrilor corporale existente la începutul anului a fost de 240.000 lei, iar cea aferentã imobilizãrilor existente la sfârºitul anului a fost de 280.000 lei; 2) În cursul anului, întreprinderea nu a achiziþionat ºi nici nu a cedat investiþii în întreprinderile asociate; 3) Stocurile sunt reprezentate de mãrfuri. La sfârºitul exerciþiului N-1, stocurile de mãrfuri au fost depreciate pentru suma de 10.000 lei. În cursul exerciþiului N, aceste stocuri au fost vândute. Stocurile existente la sfârºitul exerciþiului N nu au fãcut obiectul unei deprecieri; 4) Creanþele clienþi sunt aferente vânzãrilor în þarã (nu includ diferenþe de curs valutar) ºi nu au fãcut obiectul unor deprecieri; 5) Cheltuielile în avans sunt reprezentate de chirii de exploatare plãtite în anul N-1 în contul anului N; 6) Investiþiile pe termen scurt sunt reprezentate de titluri de plasament achiziþionate în exerciþiul N-1 ºi vândute în exerciþiul N; în cursul anului nu s-au achiziþionat investiþii pe termen scurt; 7) Din care, furnizori de imobilizãri 175.000 lei la începutul anului ºi 13.000 lei la sfârºitul anului; 8) În cursul exerciþiului N s-au primit credite pe termen scurt de 100.000 lei; 9) Veniturile în avans sunt reprezentate de subvenþii pentru investiþii; 10) Alte datorii curente: Valori la începutul anului - datorii privind impozitul pe profit - dobânzi de plãtit - datorii salariale ºi sociale - dividende de platã

87.000 30.000

Valori la sfârºitul anului - datorii privind impozitul pe profit - datorii salariale ºi sociale

37.000 13.000

63.000 30.000

11) Împrumutul din emisiunea de obligaþiuni este evaluat în valori nete (dupã deducerea primei de rambursare de 30.000 lei); 12) În cursul anului nu au avut loc fluxuri privind creditele primite pe termen lung;

378

TESTE GRILÃ... Contabilitate – experþi contabili

13) Veniturile în avans de la începutul anului sunt aferente exploatãrii, cele de la sfârºitul anului includ subvenþii pentru investiþii de 260.000 lei, iar restul sunt aferente exploatãrii; 14) În cursul exerciþiului N nu au avut loc retrageri de capital ºi nici modificãri ale acestuia, ca urmare a unor operaþii interne; 15) Rezultatul net este prezentat în bilanþ înainte de distribuire; 16) Întreprinderea ºi-a achitat integral datoria privind TVA de 338.200 lei aferentã activitãþilor de exploatare ºi a încasat (recuperat) TVA aferentã activitãþilor de investiþii de 26.600 lei; 17) În cursul anului au fost vândute, cu decontare în contul curent, instalaþii tehnologice al cãror cost de achiziþie este de 100.000 lei, iar amortizarea cumulatã, de 80.000 lei; 18) Datoriile privind dobânzile au fost integral achitate; 19) Rezultatul net al exerciþiului N-1 de 200.000 lei a fost distribuit astfel: la rezerve, la rezultatul reportat, iar diferenþa, la dividende; 20) Rezervele exerciþiului N-2 au fost de 30.000 lei, iar rezultatul reportat de 50.000 lei. Contul de profit ºi pierdere la 31.12.N Elemente

Valori

Cifra de afaceri (1) Alte venituri din exploatare (2) Cheltuieli cu mãrfurile Cheltuieli cu personalul Cheltuieli cu amortizarea imobilizãrilor Alte cheltuieli de exploatare (3) Venituri din cedarea investiþiilor financiare pe termen scurt Cheltuieli cu dobânzile

2.400.000 260.000 550.000 400.000 120.000 240.000

Rezultat înainte de impozitare

1.350.000

Impozit pe profit Rezultatul net al exerciþiului

Informaþii suplimentare: 1) Cifra de afaceri cuprinde: – venituri din vânzarea mãrfurilor – venituri din prestãri de servicii

50.000 50.000 150.000 1.200.000

600.000 lei 1.800.000 lei

TESTE GRILÃ... Contabilitate – experþi contabili

2) Alte venituri din exploatare din care: – venituri din cesiunea imobilizãrilor corporale – venituri din subvenþii de exploatare pentru plata personalului – venituri din subvenþii pentru investiþii – venituri din provizioane pentru deprecierea mãrfurilor 3) Alte cheltuieli de exploatare din care: – cheltuieli cu serviciile primite de la furnizori – cheltuieli cu energia ºi apa – cheltuieli cu chiriile de exploatare (plãtite în anul anterior) – cheltuieli cu impozitele ºi taxele de exploatare (acestea au fost plãtite integral pânã la sfârºitul exerciþiului) – cheltuieli cu activele cedate

379

260.000 lei 60.000 lei 100.000 lei 90.000 lei 10.000 lei 240.000 lei 100.000 lei 20.000 lei 50.000 lei

50.000 lei 20.000 lei

Sã se determine fluxul net de trezorerie din exploatare prin metoda directã, conform IAS 7. 1.036. Având în vedere baza de date de la studiul de caz 1.035, sã se determine fluxul net de trezorerie din exploatare prin metoda indirectã, conform IAS 7. 1.037. Având în vedere baza de date de la studiul de caz 1.035, sã se determine fluxul net de trezorerie din activitatea de investiþii, conform IAS 7. 1.038. Având în vedere baza de date de la studiul de caz 1.035, sã se determine fluxul net de trezorerie din activitatea de finanþare, conform IAS 7. 1.039. Având în vedere soluþiile studiilor de caz 1.035-1.038, sã se verifice corelaþia pe care o presupune reconcilierea dintre lichiditãþile bãneºti la începutul anului ºi cele de la sfârºitul anului, aºa cum solicitã norma IAS 7. 1.040. La 1 ianuarie N, o întreprindere a vândut unui client mãrfuri pentru care încaseazã 20.000 lei. Condiþiile de decontare stabilite în contract sunt urmãtoarele:

380

TESTE GRILÃ... Contabilitate – experþi contabili

– 50% la semnarea contractului; – 30% peste un an; – 20% peste doi ani. Se estimeazã cã întreprinderea-client ar fi putut obþine un credit echivalent pe piaþa financiarã, la o ratã de 10%. Care sunt calculele ºi înregistrãrile pe care ar trebui sã le facã întreprinderea în ipoteza în care aplicã IAS 18 „Venituri”? 1.041. Se considerã o vânzare în valoare de 30.000 lei, achitabilã dupã 60 de zile sau imediat, cu un scont de decontare de 2%. Care este soluþia contabilã conform IAS 18 „Venituri”, în situaþia în care clientul plãteºte la scadenþã vânzarea obiºnuitã (fãrã a se beneficia de scont)? 1.042. Se considerã o vânzare în valoare de 30.000 lei, achitabilã dupã 60 de zile sau imediat, cu un scont de decontare de 2%. Care este soluþia contabilã conform OMFP nr. 1.752/2005, în situaþia în care clientul plãteºte la scadenþã vânzarea obiºnuitã (fãrã a se beneficia de scont)? 1.043. Se considerã o vânzare în valoare de 30.000 lei, achitabilã dupã 60 de zile sau imediat, cu un scont de decontare de 2%. Care este soluþia contabilã, conform IAS 18 „Venituri”, în situaþia în care clientul plãteºte imediat (beneficiazã de scont)? 1.044. Se considerã o vânzare în valoare de 30.000 lei, achitabilã dupã 60 de zile sau imediat, cu un scont de decontare de 2%. Care este soluþia contabilã, conform OMFP nr. 1.752/2005, în situaþia în care clientul plãteºte imediat (beneficiazã de scont)? 1.045. Societatea ALFA vinde societãþii BETA un stoc de marfã în urmãtoarele condiþii: preþul de vânzare 150.000 lei achitabili dupã 60 de zile sau imediat, cu aplicarea unui scont de 2% dacã plata se face pe loc. Care este tratamentul contabil la ALFA ºi BETA dacã se aplicã prevederile IAS 18?

TESTE GRILÃ... Contabilitate – experþi contabili

381

1.046. Societatea ALFA vinde societãþii BETA un stoc de marfã în urmãtoarele condiþii: preþul de vânzare 150.000 lei achitabili dupã 60 de zile sau imediat, cu aplicarea unui scont de 2% dacã plata se face pe loc. Care este tratamentul contabil la ALFA ºi BETA dacã se aplicã prevederile OMFP nr. 1.752/2005? 1.047. La data de 1 aprilie N, societatea a achiziþionat 1.000 obligaþiuni la un preþ unitar de 50 lei/obligaþiune. La 1 august N, societatea încaseazã dobânda pentru obligaþiuni aferentã perioadei 1 august N-1 – 30 iulie N în valoare de 1 leu/obligaþiune. Sã se contabilizeze achiziþia obligaþiunilor ºi încasarea dobânzii, conform IAS 18 „Venituri”. 1.048. La 1 octombrie N sunt achiziþionate 1.000 acþiuni BETA la un preþ de 2 lei/acþiune. Pe 28 octombrie N s-au primit dividende pentru acþiunile BETA din rezultatul exerciþiului N-1, în valoare de 600 lei. Sã se contabilizeze achiziþia acþiunilor ºi încasarea dividendelor, conform IAS 18. 1.049. Societatea comercialã ALFA SA realizeazã din producþie proprie douã sortimente de produse finite, P1 ºi P2. La începutul lunii martie situaþia stocurilor era urmãtoarea: – P1: 270 bucãþi, evaluate la costul standard de 10 u.m./buc.; – P2: 1.000 bucãþi, evaluate la costul standard de 40 u.m./buc. Diferenþa de preþ aferentã celor douã stocuri este de 15.600 u.m. (nefavorabilã). În cursul lunii au loc operaþiile: 1) Se obþin produse finite: – P1: 100 bucãþi; – P2: 600 bucãþi. 2) Se vând produse finite clientului C1. Factura cuprinde: – P1: 50 buc., preþ de vânzare 15 u.m./buc.; – P2: 200 buc., preþ de vânzare 46 u.m./buc.; – TVA 19%.

382

TESTE GRILÃ... Contabilitate – experþi contabili

3) Se exportã 400 bucãþi P2 clientului extern C2, la preþul de 30 $/buc., curs de schimb 1 $ = 3,5 u.m. 4) La sfârºitul lunii martie se calculeazã costul efectiv al produselor finite: costul efectiv al produselor P1 este de 12 u.m./buc., iar cel al produselor P2 este de 35 u.m./buc. Se înregistreazã diferenþele constatate. Sã se înregistreze în contabilitate operaþiile de mai sus, dacã evaluarea stocurilor de producþie se face la cost standard. 1.050. Societatea comercialã ALFA SA prezintã, la începutul lunii martie, urmãtoarea situaþie a stocului de marfã M1: Si371 = 70.000 buc. x 714 lei/buc. = 49.980.000 lei Si378 = 7.000.000 lei Si4428 = 7.980.000 lei În cursul lunii martie au loc operaþiile: 1) Achiziþie de mãrfuri 5.000 buc. M1 la costul de 600 lei/buc., TVA 19%; 2) Vânzare de mãrfuri la preþul de vânzare cu amãnuntul (inclusiv TVA) de 27.560.000 lei. Adaosul comercial practicat este de 20%. Sã se înregistreze în contabilitate operaþiile de mai sus dacã evaluarea stocului de mãrfuri se face la preþul de vânzare cu amãnuntul, inclusiv TVA. 1.051. Societatea ALFA desfãºoarã urmãtoarele activitãþi privind gestiunea stocurilor: 1) Se achiziþioneazã 500 de cleºti la costul de 20 lei/buc., TVA 19% (factura). 2) Se scoate din folosinþã un mijloc fix al cãrui cost de achiziþie este de 5.000 lei, iar amortizarea cumulatã, de 3.000 lei. Se recupereazã obiecte de inventar în valoare de 500 lei. 3) Se dau în folosinþã 200 de cleºti. 4) Se trimit unei întreprinderi de confecþii 100 m de stofã în vederea confecþionãrii unor uniforme. Costul unui metru de stofã este de 50 lei, iar manopera facturatã de întreprinderea de confecþii este de 1.000 lei, TVA 19%.

TESTE GRILÃ... Contabilitate – experþi contabili

383

5) Se distribuie echipamentele de lucru (50% este cota suportatã de întreprindere). 6) Se scot din uz cei 200 de cleºti. 7) Se recupereazã deºeuri în valoare de 250 lei. 8) Se constatã lipsa la inventar a 10 cleºti (din vina gestionarului). 9) 20 cleºti sunt lipsã la inventar neimputabilã. Sã se înregistreze în contabilitate operaþiile de mai sus, ºtiind cã întreprinderea gestioneazã stocurile prin metoda inventarului permanent. 1.052. Societatea comercialã ALFA SA are în stoc la începutul lunii martie N: – sold iniþial materii prime 2.000 lei (evaluat la cost de achiziþie); – sold iniþial mãrfuri 7.500 lei (evaluat la cost de achiziþie). În cursul lunii martie au loc urmãtoarele operaþii: 1) achiziþie de materii prime la costul de achiziþie de 1.000 lei, TVA 19%; 2) achiziþie de mãrfuri la costul de achiziþie de 200 lei, TVA 19%; 3) consum de materii prime la costul de 1.500 lei; 4) vânzare de mãrfuri la preþul de vânzare de 800 lei, TVA 19%, costul de achiziþie fiind de 600 lei. La sfârºitul lunii are loc inventarierea în urma cãreia se stabilesc stocurile finale faptice: – stoc faptic materii prime 1.700 lei; – stoc faptic mãrfuri 6.500 lei. Sã se contabilizeze operaþiile de mai sus ºi sã se prezinte situaþia în conturile de stoc ºtiind cã întreprinderea utilizeazã metoda inventarului permanent. 1.053. Societatea comercialã ALFA SA are în stoc la începutul lunii martie N: – sold iniþial materii prime 2.000 lei (evaluat la cost de achiziþie); – sold iniþial mãrfuri 7.500 lei (evaluat la cost de achiziþie). În cursul lunii martie au loc urmãtoarele operaþii: 1) achiziþie de materii prime la costul de achiziþie de 1.000 lei, TVA 19%;

384

TESTE GRILÃ... Contabilitate – experþi contabili

2) achiziþie de mãrfuri la costul de achiziþie de 200 lei, TVA 19%; 3) consum de materii prime la costul de 1.500 lei; 4) vânzare de mãrfuri la preþul de vânzare de 800 lei, TVA 19%, costul de achiziþie fiind de 600 lei. La sfârºitul lunii are loc inventarierea în urma cãreia se stabilesc stocurile finale faptice: – stoc faptic materii prime 1.700 lei; – stoc faptic mãrfuri 6.500 lei. Sã se contabilizeze operaþiile de mai sus ºi sã se prezinte situaþia în conturile de stoc ºtiind cã întreprinderea utilizeazã metoda inventarului intermitent. 1.054. Societatea comercialã BETA SA are în stoc la începutul perioadei de gestiune: – sold iniþial produse finite 2.500 lei (evaluat la cost de producþie); – sold iniþial producþie în curs 1.000 lei (evaluat la cost de producþie). În cursul perioadei au loc operaþiile: 1) obþinerea ºi predarea la depozit a produselor finite, conform bonurilor de predare, la costul de producþie de 5.000 lei; 2) vânzarea de produse finite, conform facturii, la preþul de vânzare de 4.000 lei, TVA 19%. Costul producþiei vândute este de 3.500 lei. La sfârºitul perioadei de gestiune, în urma inventarierii, se constatã urmãtoarele solduri faptice: – sold final faptic produse finite 4.550 lei; – sold final faptic producþie în curs 800 lei. Sã se contabilizeze operaþiile de mai sus ºi sã se prezinte situaþia în conturile de stoc, ºtiind cã întreprinderea utilizeazã metoda inventarului permanent. 1.055. Societatea comercialã BETA SA are în stoc la începutul perioadei de gestiune: – sold iniþial produse finite 2.500 lei (evaluate la cost de producþie); – sold iniþial producþie în curs 1.000 lei (evaluatã la cost de producþie).

TESTE GRILÃ... Contabilitate – experþi contabili

385

În cursul perioadei au loc operaþiile: 1) obþinerea ºi predarea la depozit a produselor finite conform bonurilor de predare la costul de producþie de 5.000 lei; 2) vânzarea de produse finite conform facturii, la preþul de vânzare de 4.000 lei, TVA 19%. Costul producþiei vândute este de 3.500 lei. La sfârºitul perioadei de gestiune, în urma inventarierii, se constatã urmãtoarele solduri faptice: – sold final faptic produse finite 4.550 lei; – sold final faptic producþie în curs 800 lei. Sã se contabilizeze operaþiile de mai sus ºi sã se prezinte situaþia în conturile de stoc, ºtiind cã întreprinderea utilizeazã metoda inventarului intermitent. 1.056. O întreprindere achiziþioneazã un echipament la preþul facturat de 2.000 lei, TVA 19%. Transportul este asigurat de o societate specializatã ºi este facturat la 200 lei, TVA 19%. Pentru montaj ºi probe tehnologice s-au angajat urmãtoarele cheltuieli: – – –

consumuri materiale 100 lei; consum de energie 200 lei; s-a apelat la un prestator de servicii pentru realizarea unei etape a montajului, iar acesta a facturat serviciul la 500 lei, TVA 19%.

Care este valoarea iniþialã a echipamentului tehnologic, conform IAS 16 „Imobilizãri corporale”? Cum se contabilizeazã elementele de mai sus? 1.057. Întreprinderea ALFA achiziþioneazã un echipament tehnologic. Ea primeºte odatã cu acesta douã produse-program. Produsul A este utilizat pentru acþionarea automatã ºi controlul echipamentului, iar produsul B este utilizat pentru analiza rentabilitãþii acestuia. Factura cuprinde: – – – –

preþul echipamentului 50.000 lei; cheltuieli de transport ºi montaj 10.000 lei; produsul-program A 5.000 lei; produsul-program B 1.000 lei.

Care este tratamentul contabil al intrãrii acestor active, conform IAS 16 „Imobilizãri corporale” ºi IAS 38 „Imobilizãri necorporale”?

TESTE GRILÃ... Contabilitate – experþi contabili

386

1.058. Societatea ALFA obþine din producþie proprie un echipament tehnologic. Cheltuielile efectuate au fost: – costul producþiei neterminate la începutul perioadei de gestiune 20.000 lei; – cheltuieli directe 7.000 lei; – cheltuieli indirecte 4.000 lei, din care variabile 3.000 lei ºi fixe 1.000 lei; – cheltuieli administrative 2.000 lei; – gradul de utilizare a capacitãþii de producþie este de 80%. Care este costul iniþial al activului ºi cum se contabilizeazã acesta, dacã întreprinderea aplicã IAS 16 „Imobilizãri corporale” ºi întocmeºte un cont de profit ºi pierdere cu clasificarea cheltuielilor dupã naturã? 1.059. Despre un echipament tehnologic se cunosc urmãtoarele informaþii: – a fost achiziþionat la începutul exerciþiului N, la costul de 10.000 u.m.; – durata de utilitate a fost estimatã la 4 ani, iar cheltuielile de dezafectare ºi de refacere a amplasamentului au fost estimate la 2.000 u.m.; – rata dobânzii de piaþã a fost estimatã astfel: Ani

N

N+1

N+2

N+3

Rata dobânzii

12%

15%

16%

20%

–

la sfârºitul exerciþiului N+2, cheltuielile de dezafectare a echipamentului ºi de refacere a amplasamentului au fost reestimate la 2.500 u.m., iar rata dobânzii de piaþã a fost reestimatã la 13% pentru N+2 ºi respectiv la 14% pentru N+3.

Care sunt înregistrãrile contabile privind provizionul pentru dezafectarea echipamentului tehnologic, aferente exerciþiului N+2, dacã întreprinderea aplicã normele IAS ºi IFRS? 1.060. Despre un echipament tehnologic se cunosc urmãtoarele informaþii: – a fost achiziþionat la începutul exerciþiului N, la costul de 50.000 u.m.; – durata de utilitate a fost estimatã la 4 ani, iar cheltuielile de dezafectare ºi de refacere a amplasamentului au fost estimate la 2.000 u.m.; – rata dobânzii de piaþã a fost estimatã astfel: Ani

N

N+1

N+2

N+3

Rata dobânzii

10%

12%

15%

17%

TESTE GRILÃ... Contabilitate – experþi contabili

– –

387

la sfârºitul exerciþiului N+1, echipamentul este reevaluat, valoarea justã a acestuia fiind estimatã la 25.803 u.m.; la sfârºitul exerciþiului N+2, cheltuielile de dezafectare a echipamentului ºi de refacere a amplasamentului au fost reestimate la 2.500 u.m., iar rata dobânzii de piaþã a fost reestimatã la 13% pentru N+2 ºi respectiv la 14% pentru N+3.

Care sunt înregistrãrile contabile privind provizionul pentru dezafectarea echipamentului tehnologic, aferente exerciþiului N+2, dacã întreprinderea aplicã normele IAS ºi IFRS? 1.061. O întreprindere deþine un mijloc fix dobândit la începutul exerciþiului N la costul de 5.000 lei. Durata de viaþã utilã este estimatã la 10 ani, iar metoda de amortizare utilizatã este cea linearã. La sfârºitul exerciþiului N+2 se apreciazã cã durata de viaþã utilã care corespunde cel mai bine condiþiilor de exploatare a mijlocului fix este de 7 ani (durata rãmasã este de 5 ani). Se decide trecerea la amortizarea degresivã ºi se stabileºte un coeficient de degresie de 1,5. La ce valoare va fi evaluat mijlocul fix în bilanþul exerciþiului N+3? 1.062. O întreprindere deþine echipamente tehnologice achiziþionate la un cost de 20.000 lei, amortizate pentru suma de 5.000 lei. Întreprinderea decide sã contabilizeze echipamentele la valoarea justã determinatã de experþi de 45.000 lei. Sã se contabilizeze reevaluarea conform celor douã procedee recomandate de norma IAS 16 „Imobilizãri corporale”. 1.063. Pentru a realiza un contract ce vizeazã furnizarea a 270.000 piese în 3 ani, o întreprindere a pus la punct un echipament special al cãrui cost de producþie este de 18.000 lei. În acord cu clientul, scadenþarul livrãrilor de piese a fost fixat dupã cum urmeazã: – – –

în primul an: 54.000 piese; în al doilea an: 81.000 piese; în al treilea an: 135.000 piese.

Care este amortismentul anual dacã întreprinderea opteazã pentru amortizarea în funcþie de numãrul de unitãþi de producþie?

TESTE GRILÃ... Contabilitate – experþi contabili

388

1.064. În exerciþiul N se efectueazã reparaþia capitalã a unui echipament tehnologic al întreprinderii. Costul reparaþiei este de 7.000 lei ºi este format din: – cheltuieli cu consumurile materiale 2.000 lei; – cheltuieli cu salariile 3.000 lei; – cheltuieli cu amortizarea 1.500 lei; – cheltuieli cu serviciile prestate de terþi 500 lei. Expertiza tehnicã atestã o creºtere a duratei de utilitate a echipamentului cu 3 ani. Care este tratamentul contabil al cheltuielilor ocazionate de reparaþia capitalã, conform IAS 16 „Imobilizãri corporale”? 1.065. Societatea ALFA SA s-a angajat prin contract sã construiascã o clãdire. Lucrãrile trebuie terminate pânã la data de 10.02.N+2. Principalele etape ale realizãrii contractului sunt urmãtoarele: – – – –

la 10.02.N s-a semnat contractul; la 31.12.N costul lucrãrilor în curs de execuþie a fost de 500.000 lei; la 31.12.N+1 costul lucrãrilor în curs de execuþie este de 1.750.000 lei; la 10.02.N+2 au loc livrarea ºi facturarea, preþ de facturare 2.950.000 lei; costul efectiv de producþie este de 2.500.000 lei.

Care este tratamentul contabil al veniturilor ºi costurilor aferente contractului dacã întreprinderea utilizeazã metoda terminãrii lucrãrilor, conform IAS 11 „Contracte de construcþii”? 1.066. La informaþiile pe care le cunoaºtem deja se mai adaugã urmãtoarele: –

– –

–

la 10.02.N (data semnãrii contractului) s-a stabilit un preþ de vânzare revizuibil de 2.500.000 lei ºi s-a estimat un cost total de producþie de 2.000.000 lei; la 31.12.N costul lucrãrilor în curs de execuþie a fost de 500.000 lei; la 31.12.N+1 costul lucrãrilor în curs de execuþie este de 1.750.000 lei; preþul de vânzare a fost revizuit la 2.600.000 lei, iar costul de producþie a fost reestimat la 2.200.000 lei; la 10.02.N+2 au loc livrarea ºi facturarea, preþ de facturare 2.950.000 lei; costul efectiv de producþie este de 2.500.000 lei.

TESTE GRILÃ... Contabilitate – experþi contabili

389

Care este tratamentul contabil al veniturilor ºi costurilor aferente contractului dacã întreprinderea utilizeazã metoda procentului de avansare conform IAS 11 „Contracte de construcþii”? 1.067. Existã indicii cã un echipament tehnologic a cãrui valoare netã contabilã este de 35.000 lei s-a depreciat. Acesta face parte din aceeaºi unitate generatoare de trezorerie (UGT) cu un teren a cãrui valoare contabilã este de 10.000 lei ºi cu o clãdire cu o valoare contabilã netã de 55.000 lei. Valoarea de utilitate a UGT este estimatã la 70.000 lei, iar valoarea justã minus costurile de vânzare, la 50.000 lei. Nu existã un fond comercial care poate fi ataºat raþional acestei UGT. Care este tratamentul contabil al deprecierii UGT conform IAS 36 „Deprecierea activelor”? 1.068. La sfârºitul exerciþiului N, despre o unitate generatoare de trezorerie (numitã în continuare UGT) se cunosc urmãtoarele informaþii: –

echipament tehnologic: cost de achiziþie 200.000 lei; duratã de utilitate 10 ani; amortizare linearã; – teren: cost de achiziþie 100.000 lei; – clãdire: cost de achiziþie 500.000 lei, duratã de utilitate 20 ani, amortizare linearã; – valoarea recuperabilã a UGT este de 405.000 lei. La sfârºitul exerciþiului N+1 valoarea recuperabilã a UGT este de 780.000 lei. Care este incidenþa aplicãrii IAS 36 „Deprecierea activelor” asupra valorii activelor ce compun UGT la sfârºitul exerciþiilor N ºi N+1? 1.069. Despre douã întreprinderi A ºi B ce activeazã în acelaºi sector de activitate se cunosc urmãtoarele informaþii (în u.m.): Elemente Cifrã de afaceri Profit net Active imobilizate nete Capitaluri proprii

A 800 600 400 100

B 800 200 400 500

390

TESTE GRILÃ... Contabilitate – experþi contabili Elemente Datorii ce trebuie plãtite într-o perioadã mai mare de un an Provizioane pentru riscuri ºi cheltuieli Stocuri Creanþe Datorii ce trebuie plãtite într-o perioadã mai micã de un an (exclusiv creditele de trezorerie) Încasãrile exerciþiului financiar, din care: - încasãri de la clienþi - încasãri din noi emisiuni de acþiuni - încasãri din primire de credite pe termen scurt Plãþile exerciþiului financiar, din care: - plãþi cãtre furnizori - rambursãri de credite - plãþi de dobânzi - plãþi de salarii - plãþi de dividende - plãþi de impozite Trezoreria: - la începutul anului - la sfârºitul anului

A

B

500 200 900 1.800

100 100 400 500

2.000 2.800 300 2.500 3.100 500 1.200 400 300 500 200

1.000 1.800 700 900 200 1.400 500 100 50 500 200 50

3.300 3.000

2.500 2.900

Întreprinderea B amortizeazã accelerat anumite categorii de active imobilizate ºi evalueazã ieºirile de stocuri prin procedeul FIFO. Întreprinderea A utilizeazã metoda linearã ºi evalueazã ieºirile din stoc la cost mediu ponderat. Interpretaþi poziþia financiarã ºi performanþele celor douã întreprinderi pe baza acestor informaþii. 1.070. Ce prevãd OMFP nr. 1.752/2005 ºi OMFP nr. 2.001/2006 privind modificarea OMFP nr. 1.752/2005 cu privire la contractele de leasing financiar? Existã diferenþe faþã de prevederile IAS 17 „Contracte de leasing”? 1.071. Care sunt particularitãþile bilanþului contabil întocmit conform OMFP nr. 1.752/2005?

TESTE GRILÃ... Contabilitate – experþi contabili

391

1.072. Care sunt particularitãþile contului de profit ºi pierdere întocmit conform OMFP nr. 1.752/2005? 1.073. Pe 10.10.N s-a primit un avans de la un client în sumã de 10.000 lei (din care TVA 19%). Pe 15.10.N s-au vândut mãrfuri clientului. Factura cuprinde: preþ de vânzare 20.000 lei, TVA 19%. Costul de achiziþie a mãrfurilor vândute este de 18.000 lei. Soluþia gãsitã de contabil este: 4111

=

% 707 4427

11.900.000 10.000.000 1.900.000

607

=

371

18.000.000

Ce principiu contabil a fost încãlcat? Argumentaþi rãspunsul. Care ar fi fost soluþia corectã? 1.074. Se cunosc urmãtoarele informaþii din bilanþul societãþii ALFA la 31.12.N (în lei): mãrfuri 50.000; rezerve 1.000; provizioane pentru deprecierea mãrfurilor 5.000; clienþi 40.000; titluri de participare 3.000 (din care disponibile pentru vânzare în anul urmãtor 500); titluri de plasament 20.000 (din care titluri în valoare de 10.000 sunt utilizate drept garanþie pentru un credit primit cu o scadenþã de 3 ani); acreditive 2.000; cheltuieli în avans 8.000 (din care angajate într-o perioadã mai mare de 1 an 6.000); licenþe 5.000; cifra de afaceri 200.000; venituri în avans 3.000 (din care angajate într-o perioadã mai mare de 1 an, 2.000); provizioane pentru riscuri ºi cheltuieli 50.000 (din care cu scadenþa foarte probabil în anul urmãtor 20.000); credite primite de la bãnci pe termen lung 20.000 (din care cu scadenþa în anul urmãtor 3.000); furnizori 40.000 (din care cu scadenþa mai mare de un an 3.000); conturi la bãnci 30.000; credite primite pe termen scurt 9.000 (din care pentru un credit de 3.000 s-a amânat scadenþa cu 2 ani, iar decizia a fost luatã înaintea închiderii exerciþiului financiar); salarii datorate 70.000. Determinaþi valoarea activelor curente ºi a datoriilor necurente conform modelului de bilanþ din IAS 1 „Prezentarea situaþiilor financiare”. 1.075. Sã se determine cifra de afaceri netã conform modelului de cont de profit ºi pierdere conform OMFP nr. 1.752/2005, dacã se cunosc urmãtoarele informaþii (în lei):

TESTE GRILÃ... Contabilitate – experþi contabili

392

– – – – – – – – – – – – –

venituri din provizioanele pentru riscuri ºi cheltuieli 10.000; venituri din vânzarea de imobilizãri corporale 50.000; venituri din vânzarea de mãrfuri 40.000; venituri din vânzarea de produse finite 80.000; venituri din dobânzi aferente contractelor de leasing financiar 5.000; venituri din subvenþii pentru investiþii 70.000; venituri din onorarii ºi comisioane 20.000; venituri din chirii 5.000; venituri din servicii prestate terþilor 30.000; venituri din producþia de imobilizãri 60.000; venituri din dividende 20.000; venituri din vânzarea titlurilor de plasament 30.000; venituri din subvenþii de exploatare aferente cifrei de afaceri 20.000.

1.076. Se cunosc urmãtoarele informaþii (în lei): – – – – – – – – – – – –

echipamente tehnologice 10.000; cifrã de afaceri 100.000; titluri de participare 30.000; provizioane pentru riscuri ºi cheltuieli 30.000 (din care cu scadenþa foarte probabil în anul urmãtor 10.000); împrumut din emisiunea de obligaþiuni 50.000 (din care partea cu scadenþa în anul urmãtor 10.000); provizioane pentru deprecierea terenurilor ºi construcþiilor 20.000; amortizarea echipamentelor tehnologice 2.000; împrumuturi acordate pe termen scurt 35.000; subvenþii pentru investiþii 10.000 (din care 7.000 vor fi reluate la venituri într-o perioadã mai mare de 1 an); fond comercial achiziþionat 20.000; cheltuieli de dezvoltare 5.000 (este foarte puþin probabilã obþinerea de avantaje economice); terenuri ºi construcþii 70.000;

TESTE GRILÃ... Contabilitate – experþi contabili

– – –

393

cheltuieli în avans 20.000 (din care angajate într-o perioadã mai mare de 1 an 5.000); furnizori 40.000 (din care cu scadenþa într-o perioadã mai mare de 1 an 18.000); TVA de platã 2.000.

Determinaþi valoarea activelor necurente ºi a datoriilor curente conform modelului de bilanþ din IAS 1 „Prezentarea situaþiilor financiare”. 1.077. Se cunosc urmãtoarele informaþii (în lei): – – – – – – – – – – – – – –

încasãri de la clienþi 5.000; încasãri din vânzarea de titluri de plasament 200; cheltuieli cu salariile 500; plãþi cãtre furnizorii de stocuri 400; încasãri din emisiunea de obligaþiuni 700; încasãri din vânzarea de imobilizãri corporale 900; utilaje deþinute în leasing financiar 2.000; încasãri din credite primite de la bãnci 300; plãþi de dobânzi 100; încasãri de dividende 200; plãþi cãtre furnizorii de imobilizãri 800; impozit pe profit plãtit 250; salarii plãtite 300; lichiditãþi la începutul anului 1.500.

Sã se întocmeascã tabloul fluxurilor de trezorerie. 1.078. La începutul exerciþiului N, întreprinderea ALFA obþine o subvenþie de 20.000 u.m. pentru achiziþia unui echipament tehnologic al cãrui cost este de 50.000 u.m. Durata de utilizare estimatã pentru acest activ este de 5 ani, iar metoda de amortizare este cea linearã. La sfârºitul exerciþiului N+2, ALFA este obligatã sã ramburseze 80% din subvenþia primitã. Care sunt înregistrãrile aferente exerciþiilor N, N+1 ºi N+2, conform IAS 20, dacã întreprinderea a recunoscut subvenþia ca venit în avans?

394

TESTE GRILÃ... Contabilitate – experþi contabili

1.079. La începutul exerciþiului N, întreprinderea ALFA obþine o subvenþie de 20.000 u.m. pentru achiziþia unui echipament tehnologic al cãrui cost este de 50.000 u.m. Durata de utilizare estimatã pentru acest activ este de 5 ani, iar metoda de amortizare este cea linearã. La sfârºitul exerciþiului N+2, ALFA este obligatã sã ramburseze 80% din subvenþia primitã. Care sunt înregistrãrile aferente exerciþiilor N, N+1 ºi N+2, conform IAS 20, dacã întreprinderea a dedus subvenþia din costul activului? 1.080. La începutul exerciþiului N, întreprinderea ALFA SA primeºte un credit pe termen lung de 1.000 u.m. la o ratã a dobânzii de 20% pe an. Cu aceastã ocazie primeºte o subvenþie de 120 u.m. pentru acoperirea cheltuielilor cu dobânda. La sfârºitul lunii aprilie, ALFA ramburseazã subvenþia deoarece nu a respectat condiþiile prevãzute pentru acordarea acesteia. Care sunt înregistrãrile contabile, conform IAS 20, dacã întreprinderea a recunoscut subvenþia drept venit? 1.081. La începutul exerciþiului N, întreprinderea ALFA SA primeºte un credit pe termen lung de 1.000 u.m. la o ratã a dobânzii de 20% pe an. Cu aceastã ocazie primeºte o subvenþie de 120 u.m. pentru acoperirea cheltuielilor cu dobânda. La sfârºitul lunii aprilie, ALFA ramburseazã subvenþia deoarece nu a respectat condiþiile prevãzute pentru acordarea acesteia. Care sunt înregistrãrile contabile, conform IAS 20, dacã întreprinderea a dedus subvenþia din cheltuiala cu dobânda? 1.082. Definiþi caracteristicile calitative ale informaþiei contabile aºa cum sunt ele prezentate în Cadrul general pentru întocmirea ºi prezentarea situaþiilor financiare elaborat de IASB. 1.083. Care sunt elementele care definesc performanþa financiarã a întreprinderii în viziunea Cadrului general pentru întocmirea ºi prezentarea situaþiilor financiare elaborat de IASB? Definiþi aceste elemente ºi explicitaþi definiþiile. 1.084. Care sunt factorii care explicã variaþiile capitalurilor proprii surprinse în Situaþia variaþiilor capitalurilor proprii?

TESTE GRILÃ... Contabilitate – experþi contabili

395

1.085. La 01.01.N, întreprinderea achiziþioneazã un utilaj la costul de 10.000 lei. Managerii estimeazã o duratã de utilitate de 5 ani ºi o valoare rezidualã de 2.000 lei. Metoda de amortizare este cea linearã. La sfârºitul exerciþiului N+2, managerii estimeazã cã durata de utilitate care corespunde cel mai bine noilor condiþii de exploatare a activului este de 7 ani. În acelaºi timp, valoarea rezidualã este reestimatã la 3.000 lei. Se decide trecerea la metoda degresivã, iar coeficientul de degresie este 1,5. La sfârºitul duratei de utilitate, activul este vândut la preþul de 3.000 lei, TVA 19%. Sã se efectueze calculele ºi înregistrãrile aferente utilizãrii ºi vânzãrii activului dacã întreprinderea aplicã IAS 16 „Imobilizãri corporale”. 1.086. La începutul exerciþiului N, întreprinderea a achiziþionat echipamente tehnologice la costul de 20.000 lei. Durata de utilitate a acestora este estimatã la 20 de ani, iar amortizarea se calculeazã prin metoda linearã. Pe durata de utilizare a echipamentelor s-a procedat la urmãtoarele reevaluãri: –

–

–

–

la sfârºitul exerciþiului N+2, când valoarea justã a activelor a fost de 25.000 lei; la sfârºitul exerciþiului N+3, durata de utilitate este reestimatã la 19 ani (au mai rãmas 16 ani); la sfârºitul exerciþiului N+4, când valoarea justã a activelor a fost de 20.000 lei; la sfârºitul exerciþiului N+5, durata de utilitate este reestimatã la 15 ani (au mai rãmas 10 ani); la sfârºitul exerciþiului N+6, când valoarea justã a fost de 9.000 lei; la sfârºitul exerciþiului N+7, durata de utilitate este reestimatã la 16 ani (au mai rãmas 9 ani); la sfârºitul exerciþiului N+10, când valoarea justã a fost de 7.000 lei.

Care este tratamentul contabil al reevaluãrilor echipamentelor tehnologice, dacã întreprinderea utilizeazã procedeul reevaluãrii valorii rãmase prevãzut de IAS 16? 1.087. Pentru un export de mãrfuri ce are loc la data de 10.08.N se cunosc urmãtoarele informaþii: z z z

preþul de vânzare total 5.000 $; costul mãrfurilor vândute 13.500 lei; la data de 12.12.N se încaseazã de la clientul extern suma de 3.000 $;

TESTE GRILÃ... Contabilitate – experþi contabili

396 z z

z

la data de 10.02.N+1 se încaseazã suma de 2.000 $; disponibilitãþi în devize existente la începutul lunii august 2.000 $, contravaloarea acestora în lei fiind de 6.425 lei; cursurile de schimb au evoluat astfel: 10.08.N

12.12.N

31.12.N

10.02.N+1

3,3 lei/$

3,5 lei/$

3,6 lei/$

3,45 lei/$

Care sunt înregistrãrile contabile aferente exerciþiilor N ºi N+1? 1.088. Societatea ALFA utilizeazã un singur sortiment de materii prime pentru care s-a stabilit un cost standard de 5.000 lei/kg ºi obþine un singur produs finit pentru care s-a stabilit un cost standard de 100.000 lei/buc. La începutul exerciþiului N, situaþia celor douã elemente de stoc era: – stoc iniþial materii prime = 1.000 kg x 5.000 lei/kg; – stoc iniþial produse finite = 80 buc. x 100.000 lei/buc.; – diferenþe favorabile de preþ pentru materii prime = 200.000 lei; – diferenþe favorabile de preþ pentru produse finite = 100.000 lei. În cursul exerciþiului N, au loc urmãtoarele operaþii: 1) achiziþie de materii prime 500 kg x 4.800 lei/kg, TVA 19% (factura); 2) consum de materii prime 300 kg (LIFO); 3) obþinere de produse finite 20 buc.; 4) vânzare de produse finite 50 buc. x 180.000 lei/buc., TVA 19% (factura); La sfârºitul exerciþiului, se cunosc urmãtoarele informaþii: – costul de producþie efectiv este de 110.000 lei/buc. (din contabilitatea de gestiune); – valoarea realizabilã netã a stocului de materii prime este de 5.200.000 lei; – valoarea realizabilã netã a stocului de produse finite este de 4.800.000 lei; – stocul de produse finite a fost depreciat la sfârºitul exerciþiului N-1 cu 500.000 lei. Sã se contabilizeze operaþiile de mai sus ºi sã se determine valoarea pe care cele douã elemente de stoc o vor avea în bilanþul exerciþiului N conform IAS 2 „Stocuri”.

TESTE GRILÃ... Contabilitate – experþi contabili

397

1.089. La inventarul exerciþiului N, situaþia creanþelor clienþi considerate ca fiind incerte (dubioase) se prezintã astfel: Client A B C D Total

Creanþã Grad de Provizion de (inclusiv TVA) recuperare (%) constituit (%) 5.950 80 20 5.593 30 70 1.190 60 40 9.520 70 30 22.253 X X

În cursul ºi la închiderea exerciþiului N+1, s-au constatat urmãtoarele: – clientul A ºi-a onorat integral obligaþia de platã; – clientul B a fãcut o platã definitivã numai pentru suma de 4.000 lei, suma rãmasã de încasat fiind consideratã irecuperabilã; – clientul C nu a plãtit nimic, dar situaþia sa financiarã s-a ameliorat, gradul de recuperare a creanþei fiind evaluat la 90%; – clientul D nu a plãtit nimic, creanþa fiind apreciatã ca irecuperabilã (s-a declanºat procedura de lichidare); – clientul E, faþã de care existã o creanþã inclusiv TVA de 238.000 lei, apreciatã ca fiind recuperabilã pentru 20% din valoare. În cursul exerciþiului N+2, se recupereazã suma de 7.500 lei de la clientul D, ca urmare a finalizãrii procedurii de lichidare. Care este tratamentul contabil al creanþelor clienþi în exerciþiile N, N+1 ºi N+2? 1.090. La 10.02.N, societatea ALFA achiziþioneazã un stoc de mãrfuri la costul de 1.000 lei, TVA 19%, în baza avizului de însoþire. Dupã o sãptãmânã se primeºte factura, iar aceasta cuprinde un cost de 1.200 lei, TVA 19%. Sã se contabilizeze achiziþia ºi primirea facturii. 1.091. La 10.02.N, societatea ALFA vinde un stoc de mãrfuri la preþul de vânzare de 1.000 lei, TVA 19%, în baza avizului de însoþire; costul mãrfurilor vândute 800 lei. Dupã o sãptãmânã se întocmeºte ºi se remite clientului factura, iar aceasta cuprinde un preþ de 1.200 lei, TVA 19%. Sã se contabilizeze vânzarea ºi remiterea ulterioarã a facturii.

TESTE GRILÃ... Contabilitate – experþi contabili

398

1.092. La 10.02.N, societatea ALFA achiziþioneazã un stoc de mãrfuri la costul de 1.000 lei, TVA 19%, în baza avizului de însoþire. Dupã o sãptãmânã se primeºte factura, iar aceasta cuprinde un cost de 900 lei, TVA 19%. Sã se contabilizeze achiziþia ºi primirea facturii. 1.093. La 10.02.N, societatea ALFA vinde un stoc de mãrfuri la preþul de vânzare de 1.000 lei, TVA 19%, în baza avizului de însoþire; costul mãrfurilor vândute 800 lei. Dupã o sãptãmânã se întocmeºte ºi se remite clientului factura, iar aceasta cuprinde un preþ de 900 lei, TVA 19%. Sã se contabilizeze vânzarea ºi remiterea ulterioarã a facturii. 1.094. Soluþia contabilã de mai jos care reflectã anularea unor acþiuni proprii este corectã? Argumentaþi rãspunsul. % 1012 658

=

501

550.000 500.000 50.000

1.095. Soluþia de mai jos reflectã majorarea capitalului social prin emisiunea de noi acþiuni. Este corectã aceastã soluþie? Argumentaþi rãspunsul. 456

=

% 1011 758

120.000 100.000 20.000

1.096. La începutul lunii mai, întreprinderea ALFA deþine în stoc sortimentul de marfã X, în cantitate de 100 buc., la costul de 10 lei/buc. În cursul lunii au loc operaþiile: 1) achiziþie de marfã X, 200 buc., la costul de 12 lei/buc., rabat 10%, TVA 19% (factura); 2) vânzare de marfã X, 250 buc., la preþul de 15 lei/buc., TVA 19% (factura); 3) achiziþie de marfã X, 300 buc., la costul de 16 lei/buc., TVA 19% (factura). Plata se face pe loc ºi se beneficiazã de un scont de decontare de 5%;

TESTE GRILÃ... Contabilitate – experþi contabili

399

4) vânzare de mãrfuri X, 325 buc., la preþul de 18 lei/buc., remizã 2%, TVA 19%. Încasarea se face pe loc ºi se acordã un scont de decontare de 10%. Sã se contabilizeze operaþiile de mai sus conform OMFP nr. 1.752/2005 ºi sã se calculeze soldul final al contului Mãrfuri, ºtiind cã ieºirile din stoc se evalueazã prin procedeul FIFO. 1.097. Care sunt condiþiile pentru ca informaþia sã fie relevantã ºi credibilã conform cadrului conceptual al IASB? 1.098. Care sunt bazele de evaluare reþinute în cadrul conceptual al IASB? Prezentaþi semnificaþia acestora. 1.099. Se achiziþioneazã un stoc de mãrfuri. Factura cuprinde: 2.000 buc., preþul de cumpãrare fiind de 10 lei/buc., iar cheltuielile de transport 500 lei. Este corectã urmãtoarea soluþie contabilã? % 371 624 4426

=

401

24.395 20.000 500 3.895

Argumentaþi rãspunsul. 1.100. Pentru a fabrica 90 buc. din produsul B, în exerciþiul N, s-au angajat urmãtoarele cheltuieli: z z

z z z

cheltuieli directe 100.000 u.m.; cheltuieli indirecte 40.000 u.m., din care: – cheltuieli variabile 30.000 u.m.; – cheltuieli fixe 10.000 u.m.; capacitatea normalã de producþie este de 180 buc.; cheltuieli administrative 20.000 lei; pierderi din rebuturi 8.000 lei.

Care este soluþia contabilã corectã privind obþinerea produselor finite? Argumentaþi soluþia. 1.101. La 31.12.N, societatea X deþine în stoc urmãtoarele articole:

TESTE GRILÃ... Contabilitate – experþi contabili

400

Articole

Mãrfuri Mãrfuri Mãrfuri Mãrfuri Total

M1 M2 M3 M4

Cost de achiziþie (în u.m.) 20.000 16.000 60.000 10.000 106.000

Valoare realizabilã netã (în u.m.) 18.000 17.000 65.000 9.000 109.000

Sã se stabileascã la ce valoare trebuie evaluate stocurile la inventar, în conformitate cu IAS 2, ºi sã se contabilizeze eventuala depreciere constatatã. 1.102. Fie un utilaj cu un cost de achiziþie de 290.000 u.m. ºi o valoare rezidualã estimatã la 10.000 u.m. Acesta se amortizeazã linear, începând cu 1 ianuarie N-2, pe o duratã estimatã de 7 ani. La închiderea exerciþiului N, managerii au reestimat durata de utilitate totalã la 5 ani, iar valoarea rezidualã este reestimatã la 15.000 lei. Sã se calculeze ºi sã se contabilizeze amortizarea în exerciþiile N-2, N-1 ºi N. 1.103. La începutul exerciþiului N, societatea ALFA a achiziþionat un echipament tehnologic la costul de achiziþie de 200.000 u.m. Managerii estimeazã cã durata de utilitate va fi de 5 ani ºi cã, la expirarea acestei perioade, vor fi angajate cheltuieli cu dezafectarea echipamentului tehnologic ºi refacerea amplasamentului în valoare nominalã de 10.000 u.m. La 31.12.N valoarea actualizatã a cheltuielilor estimate a fi ocazionate de dezafectarea acestuia ºi de refacerea amplasamentului este de 4.810 lei. Sã se verifice dacã, la sfârºitul exerciþiului N, sunt îndeplinite condiþiile de constituire a unui provizion în conformitate cu IAS 37. În caz afirmativ, prezentaþi formula contabilã. 1.104. La începutul exerciþiului N-3 s-a dat în funcþiune un utilaj cu valoarea contabilã de 1.000 u.m. Durata de amortizare este de 10 ani, metoda de amortizare linearã. La 31.12.N existã indicii cã utilajul a pierdut din valoare. La aceastã datã, se estimeazã valoarea justã la 504 u.m., cheltuieli cu vânzarea 4 u.m. ºi o valoare de utilitate de 520 u.m. Sã se efectueze testul de depreciere a utilajului la 31.12.N ºi sã se contabilizeze eventuala depreciere constatatã conform IAS 36.

TESTE GRILÃ... Fiscalitate – experþi contabili

401

2. Disciplina: FISCALITATE 1.

Cine sunt, potrivit Legii nr. 571/2003 privind Codul fiscal, persoanele obligate la plata impozitului pe profit: a) persoane juridice române în asociere cu persoane juridice strãine; b) persoane juridice strãine care desfãºoarã activitatea prin intermediul unui sediu permanent în România; c) persoane fizice rezidente, în asocieri care nu dau naºtere unei persoane juridice.

2.

Cu ce cotã se impoziteazã dividendele plãtite unei persoane juridice române: a) 10%; b) 16%; c) 5%.

3.

Care este cota de impozitare a profitului în cazul contribuabililor care desfãºoarã activitãþi de natura discotecilor ºi cazinourilor: a) cota standard de 16%; b) cota standard de 16% plus o cotã adiþionalã de 22%; c) cota standard de 16%, dar nu mai puþin de 5% din veniturile realizate din aceste activitãþi.

4.

Profitul impozabil se determinã ca: a) diferenþa între veniturile realizate din orice sursã ºi cheltuielile efectuate în scopul realizãrii de venituri dintr-un an fiscal; b) diferenþa între veniturile realizate din orice sursã ºi cheltuielile efectuate în scopul realizãrii de venituri dintr-un an fiscal, din care se scad veniturile neimpozabile ºi la care se adaugã cheltuielile nedeductibile; c) diferenþa între veniturile încasate într-un an fiscal ºi cheltuielile aferente acestora.

5.

Care este, conform Legii nr. 571/2003 privind Codul fiscal, regimul deductibilitãþii dobânzilor:

402

TESTE GRILÃ... Fiscalitate – experþi contabili

a) deductibile integral; b) limitate la nivelul veniturilor din dobânzi plus 10% din celelalte venituri, dacã gradul de îndatorare este mai mic cu trei; c) limitate la nivelul ratei dobânzii de referinþã a Bãncii Naþionale a României, pentru împrumuturile în lei de la alte entitãþi decât instituþiile de credit autorizate. 6.

Regimul de amortizare acceleratã se aplicã pentru: a) activele corporale ºi necorporale, indiferent de tipul acestora; b) numai pentru echipamente tehnologice, respectiv maºini, utilaje ºi instalaþii de lucru, computere ºi echipamente periferice ale acestora; c) pentru echipamente tehnologice, respectiv maºini, unelte ºi instalaþii de lucru, computere ºi echipamente periferice ale acestora, precum ºi pentru brevetele de invenþii.

7.

În cazul leasingului financiar, cheltuielile de amortizare se deduc de cãtre: a) utilizator; b) proprietar; c) locator.

8.

Un sediu permanent include: a) un loc de conducere, o sucursalã, un birou, o fabricã, un magazin, un atelier, precum ºi o minã, un puþ de þiþei sau gaze, o carierã sau alte locuri de extracþie a resurselor naturale; b) un loc fix de activitate numai în scopul achiziþionãrii de produse, de bunuri sau colectãrii de informaþii; c) menþinerea unui stoc de produse sau de bunuri numai pentru expunerea în cadrul unui târg comercial sau al unei expoziþii ºi care pot fi ºi vândute la închiderea târgului sau a expoziþiei.

9.

Metodele utilizate pentru determinarea valorii de piaþã a tranzacþiilor dintre persoane asociate, ce va fi recunoscutã de autoritatea fiscalã, sunt: a) metoda comparãrii preþurilor, metoda preþului de revânzare, metoda cost-plus; b) metoda aprecierii, pe baza datelor disponibile; c) metoda preþului de cost.

TESTE GRILÃ... Fiscalitate – experþi contabili

403

10. Venitul net din salarii se determinã prin deducerea din venitul brut din salarii a cheltuielilor reprezentând: a) contribuþiile obligatorii aferente unei luni, datorate, potrivit legii, de salariaþi; deducerea personalã acordatã pentru luna respectivã, cotizaþia sindicalã plãtitã ºi contribuþiile la fondurile de pensii facultative pânã la echivalentul în lei a 200 euro anual; b) contribuþia pentru asigurãrile sociale de sãnãtate; c) contribuþiile obligatorii datorate, potrivit legii, de salariaþi, deducerile personale, precum ºi o cotã de 15% din deducerea personalã de bazã, acordatã cu titlu de cheltuieli profesionale. 11. Venitul net din cedarea folosinþei bunurilor se determinã: a) prin deducerea din venitul brut a unei cote forfetare de cheltuieli de 30% aplicate asupra venitului brut; b) prin deducerea din venitul brut a cheltuielilor determinate prin aplicarea cotei de 25% asupra venitului brut; c) prin deducerea din venitul brut a urmãtoarelor cote forfetare de cheltuieli: z 50% aplicatã la venitul brut în cazul construcþiilor; z 30% aplicatã la venitul brut în celelalte cazuri. 12. Activitãþile desfãºurate în interiorul zonelor libere sunt purtãtoare de TVA: a) da, cu unele excepþii; b) nu; c) da, cu condiþia ca valoarea operaþiunii sã depãºeascã valoarea de 50.000 euro. 13. Ce se înþelege prin operaþiuni cu platã, în sensul legii, privind TVA? Prin operaþiuni cu platã se înþelege: a) obligativitatea existenþei unei legãturi directe între operaþiunea efectuatã ºi contrapartida obþinutã sau care urmeazã a fi obþinutã; b) obligativitatea efectuãrii plãþii TVA în numerar; c) efectuarea plaþii TVA prin virament.

404

TESTE GRILÃ... Fiscalitate – experþi contabili

14. În sensul legii privind TVA, se considerã livrãri de bunuri: a) vânzarea de bunuri cu plata în rate; b) bunurile distruse ca urmare a unor calamitãþi sau a altor cauze de forþã majorã; c) scoaterea în mod gratuit a unor cantitãþi de produse din rezervele de stat pentru acordarea de ajutoare umanitare externe sau interne. 15. Când intervine exigibilitatea taxei pe valoarea adãugatã în cazul livrãrilor de bunuri ºi/sau servicii care se efectueazã continuu, de exemplu, energie electricã, termicã, gaze naturale: a) la data stabilirii debitului beneficiarului pe bazã de facturã fiscalã sau alt document legal; b) la data întocmirii decontului de TVA; c) la data depunerii decontului de TVA la organul fiscal. 16. În baza de impozitare a TVA sunt cuprinse: a) dobânzile percepute pentru plãþi cu întârziere, vânzãri cu plata în rate, operaþiuni de leasing; b) impozitele ºi taxele, dacã prin lege nu se prevede altfel, exclusiv TVA; c) sumele achitate de furnizor sau prestator în contul clientului ºi care apoi se deconteazã acestuia. 17. Nu poate fi dedusã taxa pe valoarea adãugatã aferentã intrãrilor referitoare la: a) bãuturi alcoolice ºi produse din tutun destinate populaþiei; b) operaþiuni care au legãturã cu activitatea economicã a persoanelor impozabile; c) bãuturi alcoolice ºi produse din tutun destinate acþiunilor de protocol. 18. Care sunt persoanele supuse impozitului pe veniturile microîntreprinderilor: a) toate persoanele juridice române care, la data de 31 decembrie a anului fiscal precedent, îndeplinesc cumulativ urmãtoarele condiþii: z realizeazã venituri, altele decât cele din consultanþã ºi management, în proporþie de peste 50% din veniturile totale;

TESTE GRILÃ... Fiscalitate – experþi contabili z z

z

405

au de la 1 pânã la 9 salariaþi; au realizat venituri care nu au depãºit echivalentul în lei a 100.000 euro; capitalul social este deþinut de persoane, altele decât statul, autoritãþile locale ºi instituþiile publice.

b) toate persoanele fizice sau juridice care, la data de 31 decembrie a anului precedent, îndeplinesc cumulativ urmãtoarele condiþii: z sunt producãtoare de bunuri materiale, presteazã servicii sau desfãºoarã activitate de comerþ; z au pânã la 9 salariaþi; z au realizat venituri reprezentând echivalentul în lei de pânã la 100.000 euro inclusiv; z au capital integral privat. c) toate persoanele juridice care, la data de 31 decembrie a anului precedent, îndeplinesc cumulativ urmãtoarele condiþii: z sunt producãtoare de bunuri materiale, presteazã servicii sau desfãºoarã activitate de comerþ; z au pânã la 9 salariaþi; z au realizat venituri reprezentând echivalentul în lei de pânã la 100.000 euro inclusiv. 19. Contribuabilii supuºi impozitului pe venituri (microîntreprinderile) beneficiazã de: a) reducerea cu 50% a impozitului, în cazul reinvestirii profitului în active corporale sau necorporale amortizabile; b) nu beneficiazã de reducere sau scutire de impozit; c) scutire de la plata impozitului pe venit pe o perioadã de 2 ani. 20. Ce sunt redevenþele: a) sume încasate pentru vânzarea bunurilor; b) plãþi de orice fel, inclusiv cele în naturã, primite pentru folosirea ori dreptul de folosinþã a oricãrui drept (drept de autor, brevet, licenþã, program de calculator etc.); c) impozite de achitat.

TESTE GRILÃ... Fiscalitate – experþi contabili

406

21. Care este cota de impozit datorat de nerezidenþi pentru veniturile din servicii prestate în România, exclusiv transportul internaþional ºi prestãrile de servicii accesorii acestui transport: a) 10%; b) 16%; c) 25%. 22. Cum se impun veniturile unei persoane fizice nerezidente din închirierea sau din altã formã de cedare a dreptului de folosinþã a unei proprietãþi imobiliare situate în România: a) aplicând cota de 10% asupra veniturilor realizate; b) se impun potrivit legislaþiei care reglementeazã impozitarea unor asemenea venituri realizate de persoanele fizice române; c) aplicând cota de 15% asupra veniturilor realizate. 23. Persoanele fizice române fãrã domiciliu în România ºi persoanele fizice strãine care realizeazã venituri din activitãþi desfãºurate pe teritoriul României sunt obligate sã completeze ºi sã depunã o declaraþie de înregistrare fiscalã pentru persoanele strãine în vederea atribuirii numãrului de identificare fiscalã ºi eliberãrii certificatului de înregistrare fiscalã: a) în termen de 15 zile de la trecerea frontierei de stat a României; b) în termen de 25 zile de la obþinerea primului venit; c) în termen de 15 zile de la obþinerea primului venit. 24. Care sunt cotele de impunere aplicate veniturilor realizate de o persoanã rezidentã a unui stat cu care România are încheiatã o convenþie de evitare a dublei impuneri ºi care prezintã certificatul de rezidenþã fiscalã, în original, eliberat de organul fiscal din þara de rezidenþã, prin care sã se ateste cã este rezident al statului respectiv ºi cã îi sunt aplicabile prevederile convenþiei de evitare a dublei impuneri: a) cotele prevãzute de legislaþia privind impunerea unor venituri realizate din România de persoane fizice ºi persoane juridice nerezidente; b) cotele prevãzute în convenþia de evitare a dublei impuneri; c) cotele de impozitare din legislaþia internã, dacã sunt mai favorabile decât cele din convenþiile de evitare a dublei impuneri.

TESTE GRILÃ... Fiscalitate – experþi contabili

407

25. Cum se determinã venitul anual impozabil ºi impozitul pe reprezentanþele societãþilor comerciale ºi organizaþiilor economice strãine autorizate, potrivit legii, sã-ºi desfãºoare activitatea în România? a) prin însumarea veniturilor lunare realizate, facturate clienþilor, din care se scad cheltuielile deductibile efectuate cu realizarea veniturilor, la care se adaugã cheltuielile nedeductibile; b) prin însumarea veniturilor lunare realizate, facturate clienþilor, din care se scad cheltuielile deductibile efectuate cu realizarea veniturilor; c) impozitul pe reprezentanþã pentru un an fiscal este egal cu echivalentul în lei al sumei de 4.000 euro. 26. Persoanele juridice române sunt obligate la plata impozitului pe profit pentru: a) profitul obþinut din orice sursã; b) profitul obþinut numai din România; c) profitul obþinut numai din strãinãtate. 27. Care este regimul fiscal al veniturilor din activitãþi economice realizate de persoanele juridice fãrã scop patrimonial: a) impozabile în totalitate; b) exceptate în totalitate; c) exceptate, în limita a 15.000 euro într-un an fiscal, dar nu mai mult de 10% din veniturile totale neimpozabile. 28. Sunt considerate cheltuieli deductibile, conform prevederilor Codului fiscal referitoare la stabilirea impozitului pe profit: a) z

z

cheltuielile de sponsorizare ºi/sau mecenat efectuate, potrivit legii, dacã sunt îndeplinite cumulativ urmãtoarele condiþii: „ sunt în limita a 3‰ din cifra de afaceri; „ nu depãºesc mai mult de 20% din impozitul pe profit datorat; perisabilitãþile, în limitele stabilite de organele de specialitate ale administraþiei centrale de stat.

b) z

cheltuielile de sponsorizare ºi/sau mecenat efectuate, potrivit legii, în limita de 5% aplicatã asupra diferenþei dintre totalul veniturilor

TESTE GRILÃ... Fiscalitate – experþi contabili

408

z

ºi totalul cheltuielilor, inclusiv accizele, mai puþin cheltuiala cu impozitul pe profit ºi cheltuielile cu sponsorizarea ºi/sau mecenatul; perisabilitãþile, în limitele prevãzute în normele aprobate prin hotãrâre a Guvernului.

c) z

z

amenzile, confiscãrile, majorãrile de întârziere ºi penalitãþile de întârziere datorate cãtre autoritãþile române, potrivit prevederilor legale, altele decât cele prevãzute în contractele comerciale; cheltuielile de sponsorizare ºi/sau mecenat efectuate, potrivit legii, în limita de 5% aplicatã asupra diferenþei dintre totalul veniturilor ºi totalul cheltuielilor, inclusiv accizele, mai puþin cheltuiala cu impozitul pe profit ºi cheltuielile cu sponsorizarea ºi/sau mecenatul.

29. Care este regimul fiscal al pierderilor anuale în cazul plãþilor de impozit pe profit: a) se recupereazã din profiturile impozabile din anul urmãtor; b) se recupereazã din profiturile impozabile în urmãtorii 5 ani consecutivi; c) se recupereazã din profiturile impozabile în urmãtorii ani, pânã la stingere. 30. Persoanele fizice române fãrã domiciliu în România datoreazã impozit pe venit în România pentru: a) veniturile obþinute din orice rentã, atât din România, cât ºi din afara României; b) veniturile totale obþinute din România, indiferent de categorie; c) veniturile obþinute numai din România, pe fiecare sursã din categoriile de venit supuse impozitului pe venit, potrivit Codului fiscal. 31. Nu sunt venituri impozabile veniturile realizate de persoanele fizice reprezentând: a) sume sau bunuri primite sub formã de sponsorizãri, mecenat sau donaþii; b) dobânzi aferente depozitelor la termen; c) câºtiguri din transferul dreptului de proprietate asupra valorilor mobiliare.

TESTE GRILÃ... Fiscalitate – experþi contabili

409

32. Care este termenul de platã a diferenþelor de impozit rãmase de achitat conform deciziei de impunere emise de organul fiscal? a) în termen de 60 de zile de la data comunicãrii deciziei de impunere; b) în termen de 30 de zile pentru sume de pânã la 1.000.000 lei ºi într-un interval de 60 de zile, în cel mult douã rate egale lunare, pentru sume ce depãºesc 1.000.000 lei, de la data comunicãrii deciziei; c) în termen de 60 de zile de la data emiterii deciziei de impunere. 33. Cum se determinã venitul impozabil lunar din pensii: a) prin scãderea din venitul brut din pensie a unei sume fixe neimpozabile lunare de 5.000.000 lei; b) prin scãderea unei sume neimpozabile lunare de 9.000.000 lei din venitul din pensii; c) prin scãderea din venitul brut din pensie a contribuþiei pentru asigurãrile sociale de sãnãtate, precum ºi a unei sume fixe neimpozabile lunare de 5.000.000 lei. 34. Care este cota de impozitare a veniturilor sub formã de dividende primite de persoanele fizice: a) 10%; b) 16%; c) 5%. 35. Care era plafonul veniturilor realizate de persoanele impozabile care aveau obligaþia sã solicite înregistrarea ca plãtitori de TVA, pentru anul 2002: a) 1,7 miliarde lei; b) 1,5 miliarde lei; c) 2 miliarde lei. 36. Nu se calculeazã accize pentru: a) produsele de natura celor supuse accizelor acordate ca dividende sau ca platã în naturã acþionarilor, asociaþilor ºi, dupã caz, persoanelor fizice; b) produsele de natura celor supuse accizelor consumate pentru reclamã ºi publicitate;

410

TESTE GRILÃ... Fiscalitate – experþi contabili

c) produsele livrate la rezerva de stat ºi la rezerva de mobilizare, pe perioada în care au acest regim. 37. Pentru produsele supuse accizelor, provenite din import, plata accizelor se face: a) lunar, pânã la data de 25 a lunii urmãtoare; b) trimestrial, pânã la data de 10 a primei luni din trimestrul urmãtor; c) la data înregistrãrii declaraþiei vamale de import. 38. Agenþii economici plãtitori de accize sunt obligaþi sã se înregistreze ca plãtitori de accize: a) la autoritatea fiscalã teritorialã, conform dispoziþiilor legale privind înregistrarea fiscalã; b) la sediul Ministerul Finanþelor, conform dispoziþiilor legale privind înregistrarea fiscalã; c) la Primãria pe raza cãreia îºi desfãºoarã activitatea agentul economic. 39. Plãtitorii de accize ºi de impozit la þiþeiul ºi la gazele naturale din producþia internã au obligaþia: a) sã declare lunar, la autoritatea fiscalã teritorialã la care sunt luaþi în evidenþã ca plãtitori de taxe ºi impozite, sumele datorate la bugetul de stat cu acest titlu, prin completarea Declaraþiei privind obligaþiile de platã la bugetul de stat; b) sã depunã lunar deconturile privind accizele ºi impozitul la þiþeiul ºi la gazele naturale din producþia internã, conform dispoziþiilor legale privind declararea obligaþiilor de platã la bugetul de stat; c) sã declare trimestrial, la autoritatea fiscalã teritorialã la care sunt luaþi în evidenþã ca plãtitori de taxe ºi impozite, sumele datorate la bugetul de stat cu acest titlu, prin completarea Declaraþiei privind obligaþiile de platã la bugetul de stat. 40. Cum se determinã impozitul pe venitul microîntreprinderilor: a) prin aplicarea unei cote de 1% asupra veniturilor obþinute din orice sursã; b) prin aplicarea unei cote de 2% în anul 2007, 2,5% în anul 2008 ºi 3% în anul 2009 asupra veniturilor obþinute din orice sursã;

TESTE GRILÃ... Fiscalitate – experþi contabili

411

c) prin aplicarea unei cote de 1,5% asupra veniturilor realizate din orice sursã, din care s-a scãzut valoarea activelor corporale ºi necorporale achiziþionate. 41. În cazul în care, în cursul anului fiscal, una dintre condiþiile impuse pentru regimul de impunere pe venitul microîntreprinderilor nu mai este îndeplinitã, pentru anul fiscal respectiv contribuabilul are obligaþia: a) de a trece din oficiu la regimul de impunere pe profit; b) de a opta, prin cerere depusã la organul fiscal, pentru pãstrarea regimului de impunere pe venitul microîntreprinderilor; c) de a pãstra regimul de impunere pe venitul microîntreprinderilor pe anul respectiv, cu unele excepþii. 42. Cum se stabileºte impozitul pe reprezentanþele societãþilor comerciale ºi organizaþiilor economice strãine autorizate, potrivit legii, care îºi desfãºoarã activitatea în România: a) echivalentul în lei al sumei de 4.000 euro, stabilitã pentru un an fiscal; b) prin aplicarea cotei de 19% la venitul anual impozabil; c) prin aplicarea cotei de 25% la venitul anual impozabil. 43. Impozitul pe reprezentanþe este: a) stabilit în sumã fixã anualã; b) o sumã mai mare decât impozitul aferent normelor de venit, stabilite pe tipuri de reprezentanþe; c) mai mic de 10% din venitul anual realizat din comisioanele încasate. 44. În cazul încetãrii activitãþii, reprezentanþele sunt obligate sã prezinte declaraþia fiscalã finalã la autoritatea fiscalã în raza cãreia îºi au sediul, în termen de: a) 30 zile de la data la care reprezentanþa a fost desfiinþatã; b) 15 zile de la data depunerii autorizaþiei de funcþionare; c) 20 zile de la data depunerii autorizaþiei de funcþionare. NOTÃ: Începând cu nr. 45, întrebãrile necesitã analizã ºi judecatã profesionalã proprie.

TESTE GRILÃ... Fiscalitate – experþi contabili

412

45. Grupaþi veniturile de mai jos în impozite directe, impozite indirecte ºi venituri nefiscale, conform clasificaþiei bugetare: a) b) c) d) e) f) g) h) i)

impozit pe profit; taxa pe valoarea adãugatã; accize; taxe vamale; impozit pe dividende de la societãþile comerciale; impozit pe venit; impozit pe veniturile microîntreprinderilor; taxe consulare; taxe pentru eliberarea certificatului de cazier fiscal.

46. Se cunosc urmãtoarele date din Legile bugetului de stat al României pe anii 2004 ºi 2005: Indicator

2004

2005

Impozit pe profit

49.210,00

60.710,00

Accize

68.915,00

97.733,00

Impozit pe veniturile din salarii

59.176,00

66.435,00

Impozit pe veniturile din dividende

2.400,00

6.400,00

Impozit pe dividende de la societãþile comerciale

1.980,00

2.850,00

Impozit pe veniturile realizate din activitãþile de expertizã contabilã

10,00

30,00

Taxe pentru prestaþiile efectuate ºi pentru eliberarea autorizaþiilor de transport în trafic internaþional

37,00

40,00

110.150,85

126.692,54

5,00

45,00

350,00

1.133,00

Taxa pe valoarea adãugatã Taxe pentru eliberarea certificatelor de cazier fiscal Venituri din capital

Sursa: Legea bugetului de stat pe 2005 nr. 511/2004, publicatã în Monitorul Oficial nr. 1.121/2004, ºi Legea bugetului de stat pe 2004 nr. 507/2003, publicatã în Monitorul Oficial nr. 853/2003.

TESTE GRILÃ... Fiscalitate – experþi contabili

413

Determinaþi: a) ponderea veniturilor fiscale în total venituri bugetare; b) creºterea absolutã ºi relativã a veniturilor fiscale. 47. O societate comercialã supusã impozitului pe profit realizeazã în primul semestru al anului 2006 venituri totale în sumã de 50.000 mil. lei, din care 40.000 mil. lei sunt venituri realizate din activitatea unui bar de noapte. Suma totalã a cheltuielilor deductibile efectuate de agentul economic este de 35.000 mil. lei. Determinaþi cuantumul impozitului pe profit aferent semestrului I. ªtiind cã agentul economic a constituit ºi plãtit la sfârºitul primului trimestru al anului 2006 impozit pe profit în sumã de 4.000 mil. lei, determinaþi cât este cuantumul impozitului pe profit de platã aferent trimestrului II. 48. O organizaþie non-profit realizeazã urmãtoarele venituri în anul 2006: – – – –

venituri din cotizaþiile membrilor = 500 mil. lei; venituri din donaþii ºi sponsorizãri = 1.500 mil. lei; venituri din finanþãri nerambursabile de la Uniunea Europeanã = 3.000 mil. lei; venituri din activitãþi comerciale = 1.000 mil. lei.

Corespunzãtor acestor venituri, ea realizeazã urmãtoarele cheltuieli: – cheltuieli aferente activitãþii non-profit = 4.800 mil. lei; – cheltuieli aferente activitãþii comerciale = 700 mil. lei. Determinaþi impozitul pe profit datorat de aceastã organizaþie non-profit pentru activitãþile desfãºurate în cursul anului 2006, în cazul în care cursul de schimb este de 36.500 lei/euro. 49. Se dau urmãtoarele tipuri de cheltuieli: – cheltuieli pentru formarea ºi perfecþionarea profesionalã a personalului angajat; – cheltuieli de protocol; – cheltuieli cu provizioane; – cheltuieli cu impozitul pe profit; – cheltuieli cu amenzile datorate autoritãþilor române; – cheltuieli de reclamã ºi publicitate efectuate în scopul popularizãrii firmei;

TESTE GRILÃ... Fiscalitate – experþi contabili

414

– – – –

cheltuieli cu achiziþionarea ambalajelor; cheltuieli reprezentând tichetele de masã acordate de angajatori; cheltuieli cu mãrfurile vândute; cheltuieli aferente veniturilor neimpozabile.

Clasificaþi, din punct de vedere al impozitului pe profit, aceste cheltuieli în categoriile: a) cheltuieli deductibile; b) cheltuieli cu deductibilitate limitatã; c) cheltuieli nedeductibile. 50. O societate comercialã realizeazã urmãtoarele venituri ºi cheltuieli aferente trimestrului I 2006: – – – – – – – – –

venituri din vânzarea mãrfurilor: 50.000 mil. lei; venituri din prestãri servicii: 20.000 mil. lei; venituri din dividende primite de la o societate comercialã românã = 1.000 mil. lei; cheltuieli cu mãrfurile vândute: 30.000 mil. lei; cheltuieli cu serviciile de la terþi: 10.000 mil. lei; cheltuieli de protocol: 1.000 mil. lei; cheltuieli salariale: 2.000 mil. lei; cheltuieli cu amenzile datorate autoritãþilor române: 3.000 mil. lei; cheltuieli cu tichetele de masã: 800 mil. lei, din care 200 mil. lei peste limita legalã.

Determinaþi impozitul pe profit datorat de societatea comercialã. 51. O societate comercialã realizeazã în anul 2006 venituri totale impozabile în valoare de 10.000 mil. lei ºi cheltuieli deductibile totale în valoare de 8.000 mil. lei. Separat de aceste cheltuieli, societatea înregistreazã cheltuieli cu dobânzile aferente împrumuturilor de la bãnci în sumã de 1.200 mil. lei. Valoarea capitalului propriu este de 125.000 mil. lei la începutul anului ºi de 150.000 mil. lei la sfârºitul anului. Valoarea împrumuturilor pe termen lung este de 400.000 mil. lei la începutul anului ºi de 300.000 mil. lei la sfârºitul anului. Determinaþi valoarea impozitului pe profit de platã aferent anului 2006.

TESTE GRILÃ... Fiscalitate – experþi contabili

415

52. O societate comercialã a realizat cumulat de la începutul anului, pe primele ºase luni ale anului 2006, venituri totale impozabile în valoare de 40.000 mil. lei, din care cifra de afaceri reprezintã 38.000 mil. lei, ºi cheltuieli totale în valoare de 30.000 mil. lei, din care 600 mil. lei cheltuieli cu impozitul pe profit. Separat de aceste cheltuieli, în luna mai societatea a acordat o sponsorizare în valoare de 250 mil. lei. Determinaþi care este suma impozitului pe profit pe care societatea trebuie s-o plãteascã la 25 iulie 2006, ºtiind cã impozitul pe profit constituit pentru primul trimestru a fost plãtit la termenul legal. 53. Din veniturile enumerate mai jos selectaþi-le pe cele impozabile în anul 2007, în sensul impozitului pe venit: a) b) c) d) e) f) g)

veniturile din dividende; veniturile din pensii pentru invalizi de rãzboi; indemnizaþia pentru incapacitatea temporarã de muncã; sumele primite sub formã de sponsorizare; indemnizaþia pentru creºterea copilului; indemnizaþia lunarã a asociatului unic; indemnizaþiile din activitãþi desfãºurate ca urmare a unei funcþii de demnitate publicã; h) venituri din cedarea folosinþei bunurilor; i) venituri din drepturi de proprietate intelectualã; j) venituri din jocuri de noroc. 54. O salariatã a unei societãþi comerciale obþine la locul de muncã de bazã urmãtoarele venituri, în luna martie 2006: – salariu de bazã = 5.000.000 lei; – spor de vechime = 15%; – 20 tichete de masã în valoare de 65.000 lei/tichet. – un cadou cu ocazia zilei de 8 martie în valoare de 2.500.000 lei. Salariata are în întreþinere un copil minor ºi pe mama sa care nu obþine venituri ºi este proprietara unui teren agricol în suprafaþã de 5.000 m.p. Determinaþi venitul net din salarii, impozitul pe salarii aferent lunii martie ºi salariul net pe care îl primeºte angajata, cunoscându-se urmãtoarele valori pentru deducerea personalã:

TESTE GRILÃ... Fiscalitate – experþi contabili

416

– – –

pentru contribuabili fãrã persoane în întreþinere: 2.500.000 lei; pentru contribuabili cu o persoanã în întreþinere: 3.500.000 lei; pentru contribuabili cu douã persoane în întreþinere: 4.500.000 lei.

55. O persoanã fizicã obþine la locul de muncã de bazã un venit net lunar de 5.500.000 lei, ºi la un loc de muncã unde are un contract individual de muncã cu timp parþial obþine un venit net lunar de 3.500.000 lei. Persoana fizicã lucreazã la locul de muncã de bazã în perioada ianuarie-septembrie 2006, iar la celãlalt loc de muncã, în perioada februarie-iunie 2006. ªtiind cã persoana fizicã are în întreþinere o persoanã ºi deducerea personalã lunarã aferentã este de 3.500.000, determinaþi: a) impozitul lunar pe veniturile din salarii plãtit de persoana fizicã; b) impozitul total plãtit în cursul anului 2006 pentru veniturile din salarii; c) venitul net anual impozabil aferent veniturilor din salarii. 56. Pentru care dintre veniturile de mai jos, obþinute în anul 2007 de o persoanã fizicã românã cu domiciliul în România, este obligatã aceasta sã depunã declaraþii speciale de venit: a) b) c) d) e) f)

venituri din pensii; venituri din drepturi de proprietate intelectualã; venituri din cedarea folosinþei bunurilor; venituri din salarii; venituri din activitãþi agricole determinate în sistem real; venituri nete determinate pe bazã de norme de venit.

57. O persoanã fizicã desfãºoarã activitãþi de servicii de sonorizare muzicalã ºi opteazã pentru impunerea în sistem real. Ea estimeazã cã în anul 2006 va realiza urmãtoarele venituri: – – –

venituri din prestarea serviciilor de sonorizare: 700 mil. lei; venituri din dobânzi aferente disponibilitãþilor din conturile la vedere: 5 mil. lei; venituri din sponsorizãri: 30 mil. lei.

În aceeaºi perioadã, ea estimeazã cã va realiza urmãtoarele cheltuieli:

TESTE GRILÃ... Fiscalitate – experþi contabili

417

–

cheltuieli cu achiziþionarea de materiale consumabile ºi obiecte de inventar: 200 mil. lei; – cheltuieli cu chiria spaþiului unde îºi are sediul: 120 mil. lei; – cheltuieli cu salariile: 180 mil. lei; – cheltuieli privind amenzile datorate autoritãþilor române: 15 mil. lei; – cheltuieli de protocol: 10 mil. lei. La 1 iunie 2006, persoana fizicã contracteazã un împrumut în sumã de 300 mil. lei, rambursabil integral peste 12 luni, de la o altã persoanã fizicã, la o ratã a dobânzii de 20% pe an. Rata dobânzii de referinþã stabilitã de BNR este de 15% pe an. Determinaþi impozitul plãtit sub formã de plãþi anticipate în contul impozitului pe venit în cursul anului la scadenþele legale. 58. O persoanã fizicã realizeazã în cursul anului 2007 urmãtoarele venituri din drepturi de autor: Luna

Tipul de venit

Suma (lei)

Iunie 2007

Opere literare

20.000

Septembrie 2007

Opere monumentale

50.000

Octombrie 2007

Opere literare

10.000

Determinaþi venitul net anual impozabil aferent drepturilor de proprietate intelectualã aferente anului 2007 ºi impozitul sub formã de plãþi anticipate în contul impozitului pe venit plãtit în cursul anului, ºtiind cã pe parcursul întregului an contribuabilul a fost angajat la o societate comercialã cu contract individual de muncã cu timp întreg. 59. O societate civilã de notari, înfiinþatã în luna februarie 2007, la care sunt asociaþi doi notari cu cote de participare de 50% fiecare, estimeazã realizarea în anul 2007 a unor venituri în sumã de 500.000 lei, cãrora le corespund cheltuieli deductibile în sumã de 350.000 lei. La sfârºitul anului se constatã cã veniturile realizate sunt în sumã de 450.000 lei, iar cheltuielile aferente realizate, în sumã de 250.000 lei. a) Care sunt obligaþiile fiscale declarative ale asociaþiei fãrã personalitate juridicã? b) Care este venitul net realizat aferent fiecãrui asociat?

TESTE GRILÃ... Fiscalitate – experþi contabili

418

60. O persoanã fizicã românã obþine în anul 2007 urmãtoarele venituri: – –

venituri impozabile din salarii obþinute în România în sumã de 50.000 lei; venituri impozabile din salarii obþinute într-o altã þarã în sumã de 100.000 lei (echivalent calculat la cursul de schimb BNR). Pentru acest venit, persoana a plãtit în strãinãtate un impozit de 33.000 lei.

Determinaþi creditul fiscal acordat de autoritãþile române pentru venitul obþinut în strãinãtate, precum ºi impozitul pe venit plãtit în România ºi în strãinãtate, în condiþiile în care nu existã încheiatã convenþie de evitare a dublei impuneri între România ºi þara respectivã. 61. Care din urmãtoarele venituri sunt scutite de la plata impozitului pe veniturile obþinute de nerezidenþi: – – – – –

venituri din dobânzi la depozitele la termen constituite la instituþii de credit române; venituri din dobânzi la depozitele la vedere; venituri din dividende la o persoanã juridicã românã; redevenþe de la un rezident; venituri din dobânzi la creditele externe contractate prin emisiune de obligaþiuni garantate de Guvernul României.

62. O societate comercialã angajeazã începând cu luna februarie 2007 o persoanã fizicã nerezidentã. Care sunt obligaþiile angajatorului în ceea ce priveºte veniturile plãtite acestei persoane fizice nerezidente? 63. O persoanã fizicã nerezidentã în România realizeazã în cursul anului 2007 venituri din dobânzi la depozitele la termen în sumã de 30.000 lei, venituri din jocuri de noroc în sumã de 85.000 lei ºi venituri din servicii de consultanþã prestate în cadrul unor acorduri de finanþare gratuitã încheiate între Guvernul României ºi guvernul þãrii de rezidenþã a persoanei în valoare de 100.000 lei. Între cele douã þãri existã încheiatã convenþie pentru evitarea dublei impuneri internaþionale conform cãreia veniturile obþinute de persoanele fizice nerezidente se impun cu o cotã de 19%. Determinaþi impozitul pe venit plãtit de persoana fizicã nerezidentã în România, ºtiind cã depozitele pentru care s-au plãtit dobânzile s-au constituit dupã 01.01.2007.

TESTE GRILÃ... Fiscalitate – experþi contabili

419

64. O societate comercialã înregistratã în scop de TVA realizeazã în luna mai 2007 urmãtoarele operaþiuni: – – –

achiziþioneazã 1.000 kg deºeuri metale neferoase la preþul de 1,5 lei/kg fãrã TVA; achiziþioneazã 2.000 kg fructe la preþul de 2,0 lei/kg fãrã TVA; livreazã 1.500 kg fructe la preþul de 2,5 lei/kg fãrã TVA.

Determinaþi TVA de platã sau de recuperat aferentã lunii mai 2007. Toate achiziþiile/livrãrile se fac pe plan intern de la / cãtre persoane înregistrate în scop de TVA. 65. O persoanã juridicã înregistratã în scop de TVA ce activeazã în domeniul producþiei de mobilier realizeazã în luna iunie 2007 urmãtoarele operaþiuni: –

achiziþii de masã lemnoasã pe picior utilizatã ca materie primã: 850.000 lei, preþ fãrã TVA; – achiziþii de materiale consumabile în valoare de 250.000 lei, preþ fãrã TVA; – înregistreazã facturi pentru cazarea personalului trimis în delegaþie în valoare de 25.000 lei, preþ fãrã TVA; – achiziþioneazã produse alcoolice ºi din tutun destinate activitãþii de protocol în valoare de 15.000 lei, preþ fãrã TVA; – livreazã produse finite (mobilier) în valoare de 1.450.000 lei, preþ cu TVA. Determinaþi TVA aferentã lunii iunie 2007. ªtiind cã la sfârºitul lunii mai 2007 societatea raportase TVA de recuperat în valoare de 2.500 lei, determinaþi care este valoarea TVA pe care societatea o datoreazã cãtre bugetul statului la sfârºitul lunii iunie. Toate operaþiunile se desfãºoarã pe plan intern, furnizorii ºi clienþii fiind persoane înregistrate în scop de TVA. 66. În luna iulie 2007 o persoanã juridicã plãtitoare de TVA realizeazã operaþiunile: – –

livrãri de bunuri pe piaþa internã în valoare de 220.000 lei fãrã TVA, TVA 19%; prestãri de servicii pe piaþa internã scutite cu drept de deducere în valoare de 110.000 lei;

TESTE GRILÃ... Fiscalitate – experþi contabili

420

– – –

prestãri de servicii pe piaþa internã scutite fãrã drept de deducere în valoare de 180.000 lei; achiziþii de mãrfuri în valoare de 100.000 lei fãrã TVA, TVA 19%, destinate în întregime operaþiunilor cu drept de deducere; achiziþii de materiale consumabile ºi servicii în valoare de 190.000 lei fãrã TVA, TVA 19%, din care 70% sunt destinate activitãþilor cu drept de deducere ºi 30% sunt destinate activitãþilor fãrã drept de deducere.

Determinaþi TVA de platã în luna iulie 2007. 67. În luna august 2007 o societate plãtitoare de TVA realizeazã urmãtoarele operaþiuni: – – – –

–

exporturi (în afara Comunitãþii) în valoare de 400.000 lei; livrãri de bunuri pe piaþa internã în valoare de 250.000 lei fãrã TVA, TVA 19%; prestãri de servicii pe piaþa internã scutite fãrã drept de deducere în valoare de 200.000 lei; achiziþii de materii prime ºi materiale consumabile de pe piaþa internã în valoare de 600.000 lei fãrã TVA, TVA 19%, destinate realizãrii activitãþilor firmei; beneficiazã de prestãri servicii de la terþi în valoare de 560.000 lei, preþ cu TVA, TVA 19%.

Determinaþi TVA de platã cãtre bugetul statului în luna august 2007. 68. Agentul economic X achiziþioneazã de la producãtorul Y o cantitate de 1.000 perechi de pantofi la preþul de producþie de 250 lei/pereche, preþ fãrã TVA. Producãtorul Y decide acordarea unui discount de 10% pentru aceastã comandã. Agentul economic X aplicã un adaos comercial de 30% la preþul de achiziþie al pantofilor, dupã care vinde 800 perechi agentului economic W ºi 200 de perechi agentului economic Z. Întrucât agentul economic W este un vechi client, X decide sã-i acorde un discount de 5% la vânzarea celor 800 perechi de pantofi. ªtiind cã toþi agenþii economici participanþi la circuit sunt înregistraþi în scop de TVA în România, ºi cã toate operaþiunile au loc în România, determinaþi TVA de platã sau de recuperat pentru agentul economic X.

TESTE GRILÃ... Fiscalitate – experþi contabili

421

69. O societate comercialã achiziþioneazã un mijloc fix pentru care plãteºte un avans de 30% din valoare în luna iulie 2007, urmând ca restul de 70% sã fie achitat în luna septembrie, atunci când mijlocul fix îi este livrat. Factura este fãcutã pentru întreaga valoare în luna iulie 2007. Dacã valoarea mijlocului fix este de 500.000 lei, preþ fãrã TVA, determinaþi TVA deductibilã aferentã lunii iulie 2007. 70. O societate comercialã achiziþioneazã în luna martie mãrfuri în valoare de 40.000 lei fãrã TVA, pe care le achitã în proporþie de 60% în luna martie ºi 40% în luna aprilie. Tot în luna martie ea factureazã cãtre clienþi mãrfuri în valoare de 50.000 lei, preþ fãrã TVA, pentru care va primi contravaloarea integral în luna aprilie. Determinaþi TVA de platã sau de recuperat aferentã lunii aprilie, ºtiind cã toate operaþiunile au loc în România, între persoane înregistrate în scop de TVA în România. 71. În cadrul unei societãþi comerciale înregistrate în scop de TVA în România au loc urmãtoarele operaþiuni în luna iunie 2007: – emiterea de facturi în valoare de 30.000 lei fãrã TVA, cota 19% pentru livrarea de bunuri în România; – emiterea de facturi în valoare de 10.000 lei fãrã TVA, cota 19% pentru prestarea de servicii având locul în România; – achiziþia din România, de la furnizorii interni, de bunuri în valoare de 25.000 lei, TVA 19%; – primirea facturii de 1.500 lei fãrã TVA privind rata 15 de platã aferentã achiziþionãrii unui utilaj cu plata în rate de pe piaþa internã (contractul a fost încheiat în 2006); – primirea facturii externe referitoare la plata ratei de leasing extern pentru un automobil contractat în luna februarie 2007 prin leasing extern din Franþa, în valoare de 280 euro, inclusiv TVA francezã în cotã de 19,6%. Conform contractului, data de platã este de 15 a fiecãrei luni. Cursul de schimb este 3,3 lei/euro. Determinaþi: a) TVA deductibilã; b) TVA colectatã; c) TVA de platã sau de recuperat.

TESTE GRILÃ... Fiscalitate – experþi contabili

422

72. Selectaþi dintre operaþiunile prezentate mai jos acele operaþiuni pentru care se aplicã cota redusã de TVA de 9%: – – – – – – –

prestãrile de servicii medicale; livrãrile de produse ortopedice; livrãrile de organe, de sânge ºi de lapte de provenienþã umanã; livrarea de manuale ºcolare; activitatea de învãþãmânt; dreptul de intrare la muzee; cazarea în cadrul sectorului hotelier.

73. O societate comercialã A produce o cantitate de 2.000 sticle de vin spumos a 0,75 l/sticlã la un preþ de producþie de 8 lei/sticlã. Societatea A vinde cãtre societatea B cele 2.000 de sticle în luna aprilie 2007. Valoarea accizei specifice pentru vinul spumos este de 34,05 euro/hl produs, iar cursul de schimb este de 3,3 lei/euro. Determinaþi valoarea accizei ºi a TVA aferente lunii aprilie pe care trebuie sã le declare societatea B la administraþia financiarã, dacã B nu mai realizeazã nicio altã operaþiune în luna aprilie 2007. 74. Un agent economic importã din America de Sud 10.000 sticle alcool etilic, concentraþie 50%, de 0,5 l/sticlã la preþ extern de 100 euro/sticlã, nefiind plasate în regim suspensiv. Acciza specificã pentru alcool etilic este de 750 euro/hl alcool pur. Cursul de schimb este 3,3 lei/euro. Determinaþi valoarea accizei care trebuie plãtitã în vamã. 75. O societate comercialã produce în luna mai 2007 2.000 pachete þigãri cu 10 þigãri în pachet. Acciza pentru þigãri este de 34,50 euro/1.000 þigãri, iar cursul de schimb este de 3,3 lei/euro. Cât este acciza datoratã la bugetul de stat pentru producþia realizatã, dacã þigãrile sunt eliberate în consum în luna mai 2007? 76. Precizaþi produsele pentru care se aplicã accize armonizate. 77. Ce document însoþeºte întotdeauna miºcarea produselor accizabile în regim suspensiv?

TESTE GRILÃ... Fiscalitate – experþi contabili

423

78. Un agent economic importã în 2007 din Rusia 40 bucãþi articole din cristal la un preþ de producãtor de 50 euro/bucatã. Cheltuielile cu transportul extern al acestor produse au fost de 500 euro. Pentru aceste produse taxa vamalã este de 20%, comisionul vamal de 0,5%, iar acciza, de 55%. Determinaþi valoarea accizei ce trebuie plãtitã în vamã, dacã cursul de schimb este 3,3 lei/euro. 79. Precizaþi care sunt scutirile generale care se acordã produselor accizabile în funcþie de destinaþia lor. 80. O puternicã companie internaþionalã îºi deschide o reprezentanþã în România începând cu luna aprilie 2007. La data de 15 mai 2007 reprezentanþa se hotãrãºte sã achite impozitul pe veniturile reprezentanþelor, cursul de schimb fiind 1 euro = 3,3 lei. Determinaþi cuantumul impozitului plãtit. 81. Care sunt obligaþiile declarative ale contribuabililor în legãturã cu impozitul pe reprezentanþe? 82. O persoanã juridicã strãinã are înfiinþatã o reprezentanþã în România începând din luna noiembrie 2006. În anul 2007 reprezentanþa realizeazã cheltuieli de 3.000 euro (echivalent în lei). Determinaþi cuantumul impozitului pe reprezentanþe aferent anului 2007 ce trebuie plãtit la scadenþele legale, dacã cursul de schimb este 3,3 lei/euro. 83. Cum se determinã valoarea taxei judiciare de timbru în cazul contestaþiei la executarea silitã? 84. Ce fel de taxe de timbru se percep pentru eliberarea certificatelor de orice fel, conform Legii nr. 117/1999? 85. O societate plãtitoare de impozit pe veniturile microîntreprinderilor realizeazã urmãtoarea situaþie a veniturilor desprinsã din balanþa lunii martie 2007:

TESTE GRILÃ... Fiscalitate – experþi contabili

424

Tip venit

Valoare cumulatã de la începutul anului (lei)

Venituri din vânzarea mãrfurilor

10.000

Venituri din producþia de imobilizãri corporale

2.000

Venituri din cedarea activelor fixe

7.000

Venituri din provizioane

500

Venituri din dobânzi

50

Venituri din diferenþe de curs valutar

70

Venituri din despãgubiri acordate de societãþile de asigurare pentru pagubele la activele corporale proprii

200

În luna februarie societatea comercialã achiziþioneazã ºi pune în funcþiune o casã de marcat în valoare de 500 lei. Determinaþi impozitul pe veniturile microîntreprinderilor datorat pentru trimestrul I 2007. 86. Trei societãþi comerciale prezintã urmãtoarea situaþie la 31.12.2006: Indicator

Societatea A

Societatea B

Societatea C

Obiectul de activitate

Comerþ cu articole Jocuri de noroc de îmbrãcãminte

Prestãri servicii – coafurã

Tip de capital social

Integral privat

Integral privat

Integral privat

Venituri (lei)

250.000

300.000

480.000

Numãr salariaþi

10

4

5

ªtiind cã la 31 decembrie 2006 cursul leu/euro a fost de 3,3817 lei/euro, care din societãþile de mai sus se pot încadra pentru anul 2007 la categoria plãtitor de impozit pe veniturile microîntreprinderilor, având în vedere cã niciuna dintre ele nu a mai fost încadratã în aceastã categorie? 87. La sfârºitul anului 2007 o societate comercialã pe acþiuni înregistreazã un profit net în valoare de 200.000 lei. Acþionarii societãþii sunt: o persoanã fizicã românã ce deþine 30% din capitalul social ºi o persoanã juridicã românã ce deþine din anul 2001 70% din capitalul social.

TESTE GRILÃ... Fiscalitate – experþi contabili

425

În condiþiile în care societatea practicã o ratã de distribuire a dividendelor de 50%, determinaþi: a) valoarea totalã ºi pe beneficiari a dividendului brut; b) impozitul pe dividende; c) valoarea dividendului net pe beneficiari; d) pânã la ce datã trebuie plãtit impozitul pe dividende. 88. În anul 2007 o societate comercialã realizeazã un dividend brut în valoare de 45.000 lei. Societatea are doi acþionari: – o persoanã fizicã românã ce deþine 60% din capitalul social; – o persoanã fizicã nerezidentã ce deþine 40% din capitalul social. În anul 2008 persoana fizicã românã îºi ridicã integral dividendele aferente anului 2007 pe data de 15 iulie 2008, iar persoana fizicã nerezidentã îºi ridicã dividendele în douã tranºe: jumãtate în august 2008 ºi jumãtate în octombrie 2008. Determinaþi valoarea impozitului pe dividende ce trebuie plãtit de fiecare acþionar ºi care sunt termenele legale de platã cãtre bugetul de stat, ºtiind cã persoana fizicã nerezidentã este rezidentã a unui stat nemembru al UE cu care România nu are încheiatã convenþie de evitare a dublei impuneri. 89. O persoanã fizicã deþine ca locuinþã de domiciliu un apartament în mediul urban, într-un bloc cu patru etaje ºi 15 apartamente, construit în anul 1940, cu o suprafaþã desfãºuratã de 95 mp. Valoarea impozabilã a clãdirii este de 669 lei/mp, iar coeficientul de corecþie pozitivã determinat pe baza rangului localitãþii ºi zonei din cadrul localitãþii este 2,40. Determinaþi impozitul pe clãdiri ce trebuie plãtit de persoana fizicã în contul anului 2007. 90. O persoanã fizicã deþine ca locuinþã de domiciliu o casã în Bucureºti cu valoare impozabilã de 669 lei/mp ºi suprafaþã utilã de 80 mp, construitã în anul 2005. La 15 aprilie 2007 persoana fizicã mai achiziþioneazã, tot în Bucureºti, un apartament într-un bloc cu douã etaje ºi 5 apartamente, cu o suprafaþã desfãºuratã de 50 mp, valoare impozabilã 669 lei/mp, construit în anul 2006. Începând cu 1 iulie 2007 persoana fizicã dã spre închiriere noul apartament, pentru care încheie un contract de închiriere pe 3 ani. Coeficientul de corecþie este 2,60.

426

TESTE GRILÃ... Fiscalitate – experþi contabili

Determinaþi impozitul pe clãdiri ce trebuie plãtit de persoana fizicã separat pentru casã ºi apartament. 91. O societate comercialã are înregistratã în contabilitate o clãdire cu o valoare de inventar de 800.000 lei, amortizatã integral. Cota de impozit stabilitã prin hotãrâre a consiliului local este de 0,5%. Determinaþi impozitul pe clãdiri ce trebuie plãtit de respectiva societate comercialã. 92. O instituþie de învãþãmânt preuniversitar deþine un teren intravilan destinat construcþiilor cu o suprafaþã de 500 mp, din care 100 mp sunt ocupaþi de o clãdire. Valoarea impozabilã a terenului este de 6.148 lei/ha. Determinaþi impozitul pe teren datorat bugetului local. 93. Care sunt bonificaþiile ce pot fi acordate pentru plata impozitului pe teren? 94. O persoanã fizicã deþine un autoturism cu o capacitate cilindricã de 2.400 cm3. Valoarea impozitului asupra mijloacelor de transport este de 9 lei/200 cm3. ªtiind cã persoana fizicã a achiziþionat automobilul pe data de 18 februarie 2007, determinaþi cuantumul impozitului asupra mijloacelor de transport de platã cãtre bugetul local. 95. La data de 31 decembrie a exerciþiului N, o societate comercialã plãtitoare de impozit pe profit (16%) a înregistrat urmãtorii indicatori economicofinanicari: Capital social subscris ºi vãrsat ............................................. 1.000 lei Venituri totale ºi impozabile ............................................... 70.000 lei Cheltuieli totale ºi deductibile fiscal .................................... 60.000 lei Sã se constituie rezerva legalã conform limitei maxime de deductibilitate admise de legislaþia în vigoare, în condiþiile în care AGA a hotãrât constituirea integralã a rezervei legale. Societatea se aflã în primul an de activitate. 96. La data de 31 decembrie a exerciþiului N, o societate comercialã plãtitoare de impozit pe profit (16%) a înregistrat urmãtorii indicatori economicofinanciari:

TESTE GRILÃ... Fiscalitate – experþi contabili

427

Capital social subscris ºi vãrsat ............................................. 1.000 lei Venituri totale ºi impozabile ............................................... 70.000 lei Cheltuieli totale ºi deductibile fiscal .................................... 60.000 lei Sã se calculeze impozitul pe profitul anual, în condiþiile în care AGA a hotãrât constituirea rezervei legale în sumã maximã admisã la deductibilitate fiscalã. Societatea se aflã în primul an de activitate. 97. O societate care desfãºoarã activitãþi de natura barurilor de noapte, cluburilor de noapte, discotecilor, cazinourilor sau pariurilor sportive a înregistrat, la data de 31 decembrie a exerciþiului N, urmãtorii indicatori economico-financiari: Venituri totale ºi impozabile ............................................... 10.000 lei Cheltuieli totale ºi deductibile fiscal ...................................... 6.000 lei Sã se calculeze impozitul pe profitul aferent exerciþiului N. 98. O societate care desfãºoarã activitãþi de natura barurilor de noapte, cluburilor de noapte, discotecilor, cazinourilor sau pariurilor sportive, la data de 31 decembrie a exerciþiului N a înregistrat urmãtorii indicatori economico-financiari: Venituri totale ºi impozabile ............................................... 10.000 lei Cheltuieli totale ºi deductibile fiscal ...................................... 7.500 lei Sã se calculeze impozitul pe profit aferent exerciþiului N. 99. La data de 31 martie a exerciþiului N o societate comercialã plãtitoare de impozit pe profit (16%) a înregistrat urmãtorii indicatori economicofinanciari: Venituri totale ..................................................................... 14.000 lei din care – dividende primite de la o persoanã juridicã românã ......... 2.000 lei Cheltuieli totale ................................................................... 10.000 lei din care – majorãri ºi penalitãþi de întârziere pentru neplata la termen a TVA ................................................................. 100 lei Sã se calculeze impozitul pe profit datorat aferent trimestrului I.

428

TESTE GRILÃ... Fiscalitate – experþi contabili

100. La o societate comercialã s-au înregistrat urmãtorii indicatori economico-financiari: Total venituri impozabile .................................................... 10.000 lei Total cheltuieli ...................................................................... 7.000 lei din care – cheltuieli de protocol ........................................................... 200 lei – cheltuieli cu impozitul pe profit ........................................... 340 lei Sã se calculeze cheltuielile de protocol deductibile maxim admise, ºtiind cã societatea este plãtitoare de impozit pe profit ºi neplãtitoare de TVA. 101. La data de 30 iunie a exerciþiului N, o societate comercialã plãtitoare de impozit pe profit (16%) ºi de TVA (19%) a înregistrat urmãtorii indicatori economico-financiari: Total venituri impozabile .................................................... 10.000 lei Total cheltuieli ...................................................................... 7.000 lei din care – cheltuieli de protocol (bãuturi alcoolice ºi produse din tutun) ........................................................... 200 lei – cheltuieli cu impozitul pe profit aferent trimestrului I .......... 340 lei Sã se determine impozitul pe profit cumulat la 30 iunie, din care impozitul pe profit aferent trimestrul II, ºtiind sã totalul cheltuielilor include ºi TVA nedeductibilã aferentã produselor de protocol. 102. La 30 iunie, o societate comercialã plãtitoare de impozit pe profit (16%) prezintã urmãtoarea situaþie financiarã: Venituri totale impozabile ................................................. 700.000 lei Cheltuieli totale ................................................................. 600.000 lei din care: – cheltuieli de protocol ...................................................... 12.000 lei – cheltuieli cu impozitul pe profit aferent trimestrului I ..... 10.000 lei – cheltuieli reprezentând majorãri de întârziere ºi penalizãri pentru neplata la termen a TVA ................... 2.000 lei Sã se determine limita maximã de deductibilitate a cheltuielilor de protocol admisã la 30 iunie.

TESTE GRILÃ... Fiscalitate – experþi contabili

429

103. La 30 iunie, o societate comercialã plãtitoare de impozit pe profit (16%) ºi TVA (19%) prezintã urmãtoarea situaþie financiarã: Venituri totale impozabile ................................................. 700.000 lei Cheltuieli totale ................................................................. 600.000 lei din care – cheltuieli de protocol ...................................................... 12.000 lei – cheltuieli cu impozitul pe profit aferent trimestrului I ..... 10.000 lei – cheltuieli reprezentând majorãri de întârziere ºi penalizãri pentru neplata la termen a TVA ................... 2.000 lei Sã se calculeze impozitul pe profit cumulat la 30 iunie, din care impozitul pe profit aferent trimestrului II, ºtiind cã totalul cheltuielilor include ºi cheltuielile cu TVA colectatã aferentã cheltuielilor de protocol nedeductibile. 104. O societate comercialã a obþinut cumulat, de la începutul anului pânã la data de 31 decembrie 2007, un profit impozabil de 750.000 lei, conform calculelor finalizate în luna aprilie 2008. În cursul anului s-a plãtit un profit impozabil astfel: z Impozit pe profit aferent trimestrului I .......................... 36.000 lei z Impozit pe profit aferent trimestrului II ......................... 40.000 lei z Impozit pe profit aferent trimestrului III........................ 12.000 lei Sã se determine impozitul pe profit care trebuie virat bugetului de stat pânã la data de 25 ianuarie, aferent trimestrului IV, urmând ca plata finalã a impozitului pe profit pentru anul fiscal sã se facã pânã la data de 15 aprilie a anului urmãtor, ºi care va fi diferenþa de platã pentru acel an. 105. La data de 31 martie 2007, la o societate comercialã avem urmãtoarea situaþie: - lei 1 ianuarie 2007 31 martie 2007 Capital propriu 100.000 120.000 Capital împrumutat 110.000 90.000 Cheltuieli cu dobânzile aferente unui împrumut de la o bancã româneascã autorizatã de BNR 0 40.000 Venituri din dobânzi 0 22.000 Celelalte venituri impozabile 0 150.000

430

TESTE GRILÃ... Fiscalitate – experþi contabili

Sã se calculeze nivelul deductibilitãþii cheltuielilor cu dobânzile la data de 31 martie 2007. 106. La data de 31 martie 2007, la o societate comercialã avem urmãtoarea situaþie: - lei 1 ianuarie 2007 31 martie 2007 Capital propriu 100.000 120.000 Capital împrumutat 110.000 150.000 Cheltuieli cu dobânzile aferente unui împrumut de la un acþionar al societãþii comerciale 0 60.000 Venituri din dobânzi 0 22.000 Celelalte venituri impozabile 0 170.000 Sã se calculeze nivelul deductibilitãþii cheltuielilor cu dobânzile la data de 31 martie 2007. Rata dobânzii la care s-a contractat împrumutul de la acþionar este inferioarã ratei dobânzii de referinþã stabilite de BNR. 107. La data de 31 martie 2007, la o societate comercialã avem urmãtoarea situaþie: - lei 1 ianuarie 2007 31 martie 2007 Cheltuieli cu dobânzile aferente unui împrumut de la un acþionar 0 70.000 Venituri din dobânzi 0 30.000 Celelate venituri impozabile 0 220.000 Sã se determine nivelul deductibilitãþii cheltuielilor cu dobânzile la 31 martie 2007, în cazul în care gradul de îndatorare a capitalului este pozitiv dar mai mic ca 3, ºi în cazul în care gradul de îndatorare a capitalului este pozitiv dar mai mare ca 3. Dacã pentru împrumutul contractat s-ar fi plãtit dobânzi calculate cu rata de referinþã a BNR, volumul acestora pentru trimestrul I ar fi fost de 50.000 lei. 108. O societate achiziþioneazã pe data de 15 decembrie 2007 un utilaj. Valoarea contabilã de intrare este de 56.000 lei, durata normalã de utilizare, 5 ani.

TESTE GRILÃ... Fiscalitate – experþi contabili

431

În condiþiile aplicãrii pentru calculul amortizãrii fiscale a metodei de amortizare acceleratã, care este mãrimea amortizãrii fiscale în anul 2009? La calculul amortizãrii accelerate se va utiliza cota maximã de amortizare admisã. 109. La data de 1 martie 2007, o societate achiziþioneazã o clãdire pentru extinderea activitãþii. Valoarea contabilã de intrare este de 2.000.000 lei, durata normalã de utilizare, 40 ani. Sã se calculeze amortizarea fiscalã pentru anul 2007. 110. Un contribuabil achiziþioneazã, în data de 3 octombrie 2007, un brevet de invenþie pe care îl utilizeazã începând cu data de 10 octombrie 2007. Valoarea de facturare a brevetului de invenþie este de 145.775 lei, din care TVA – 23.275 lei. Durata normalã de utilizare este de 3 ani, iar contribuabilul aplicã regimul de amortizare linearã. Sã se determine amortizarea fiscalã aferentã lunii noiembrie 2007. 111. Se înregistreazã o lipsã de materiale auxiliare din gestiune în valoare de 1.000 lei. AGA hotãrãºte descãrcarea gestiunii fãrã a emite decizie de imputare. Materialele nu au fost asigurate. Care este tratamentul fiscal din punct de vedere al TVA ºi al impozitului pe profit pentru aceastã situaþie? 112. O societate comercialã plãtitoare de impozit pe profit a încheiat în cursul trimestrului I un contract de leasing operaþional, în calitate de utilizator de leasing, pentru un utilaj ºi a înregistrat urmãtoarele cheltuieli pe cumulat: Cheltuieli privind mãrfurile ............................................... 100.000 lei Cheltuieli cu salariile ........................................................... 20.000 lei Cheltuieli cu amortizarea bunului luat în leasing ................... 1.000 lei Cheltuieli cu serviciile bancare ................................................ 500 lei Una din aceste cheltuieli nu a fost înregistratã corespunzãtor operaþiunii economice realizate de societate. Sã se indice grupa de cheltuieli incorect înregistratã ºi cine trebuia sã le înregistreze, precum ºi regimul fiscal al acesteia la calculul profitului impozabil.

432

TESTE GRILÃ... Fiscalitate – experþi contabili

113. În cursul anului 2008, dupã aprobarea bilanþului contabil aferent anului 2007, la o societate comercialã avem urmãtoarea situaþie: Profit net de repartizat sub formã de dividende ................. 300.000 lei Capital social subscris ºi vãrsat ........................................... 30.000 lei din care: Asociat „A” / persoanã juridicã românã............... 25.000 lei Asociat „B” / persoanã fizicã românã .................... 5.000 lei Asociatul „A” deþine pãrþile sociale începând cu anul 2000. Sã se determine suma dividendelor ce trebuie încasate de cãtre fiecare asociat ºi a impozitului pe dividende reþinut de societatea comercialã. 114. În cursul anului 2008, dupã aprobarea bilanþului contabil aferent anului 2007, la o societate comercialã avem urmãtoarea situaþie: Profit net de repartizat sub formã de dividende ................. 200.000 lei Capital social subscris ºi vãrsat ........................................... 40.000 lei din care: Asociat „A” / persoanã fizicã românã .................. 25.000 lei Asociat „B” / persoanã fizicã românã .................. 15.000 lei Sã se determine suma dividendelor ce trebuie încasate de cãtre fiecare asociat ºi a impozitului pe dividende reþinut de societatea comercialã. 115. O societate plãtitoare de impozit pe veniturile microîntreprinderilor a înregistrat în trimestrul I 2007 venituri impozabile în valoare de 200.000 lei ºi cheltuieli totale de 150.000 lei. Sã se calculeze impozitul pe venit. 116. O societate plãtitoare de impozit pe veniturile microîntreprinderilor a înregistrat în trimestrul I 2007 venituri totale impozabile în valoare de 18.000 lei. În cursul lunii februarie achiziþioneazã ºi pune în funcþiune o casã de marcat fiscalã, în valoare de 1.500 lei. Sã se calculeze impozitul pe venit aferent trimestrului I 2007. 117. O societate plãtitoare de impozit pe veniturile microîntreprinderilor a înregistrat în trimestrul I 2007 urmãtoarele venituri: Venituri din vânzarea produselor finite ............................... 12.000 lei Venituri din dobânzi ................................................................ 200 lei

TESTE GRILÃ... Fiscalitate – experþi contabili

433

Venituri din variaþia stocurilor .............................................. 1.000 lei Venituri din producþia de imobilizãri corporale ºi necorporale ........................................................... 700 lei Sã se determine impozitul pe venit. 118. O societate plãtitoare de impozit pe veniturile microîntreprinderilor achiziþioneazã ºi pune în funcþiune în cursul lunii februarie o casã de marcat fiscalã în valoare de 1.400 lei. Balanþa la 31 martie 2007 înregistreazã urmãtoarele venituri: Venituri din comercializarea mãrfurilor .............................. 10.000 lei Venituri din dobânzi ................................................................ 100 lei Venituri din provizioane .......................................................... 200 lei Sã se determine impozitul pe venit. 119. La inventarierea de la sfârºitul exerciþiului financiar 2007 se constatã lipsa unui mijloc fix în valoare de 20.000 lei, care a fost amortizat în proporþie de 30%. Explicaþi tratamentul fiscal din punct de vedere al TVA, dacã lipsa nu este imputabilã. 120. La o societate comercialã cu obiect de activitate comercializarea mãrfurilor în regim de consignaþie s-au comercializat mãrfuri care au provenit numai de la deponenþi persoane juridice, înregistrate în scop de TVA în România. Sã se calculeze preþul de vânzare cu amãnuntul, în condiþiile în care se cunosc urmãtoarele date: – – –

societatea este plãtitoare de TVA; valoarea mãrfurilor recepþionate este de 2.380 lei, din care TVA 380 lei; comision practicat de consignaþie: 10%.

121. La o societate comercialã cu obiect de activitate comercializarea mãrfurilor în regim de consignaþie s-au comercializat mãrfuri care au provenit numai de la deponenþi persoane fizice române. Sã se calculeze preþul de vânzare cu amãnuntul, în condiþiile în care se cunosc urmãtoarele date:

TESTE GRILÃ... Fiscalitate – experþi contabili

434

– – –

societatea este plãtitoare de TVA; valoarea mãrfurilor recepþionate: 1.000 lei; comision practicat de consignaþie: 10%.

122. Un furnizor acordã clientului sãu în momentul facturãrii mãrfurilor o reducere comercialã. Sã se determine TVA aferentã mãrfurilor vândute de cãtre furnizor, cunoscând urmãtoarele: – –

preþ de vânzare 2.000 lei; rabat 10% acordat mãrfurilor vândute.

123. Un furnizor acordã clientului sãu în momentul facturãrii mãrfurilor reduceri comerciale. Sã se calculeze TVA aferentã mãrfurilor vândute de cãtre furnizor, cunoscând urmãtoarele: – –

preþ de vânzare 2.000 lei; rabat 10% ºi remizã 5% acordate mãrfurilor vândute.

124. Se importã din SUA produse finite spre a fi comercializate. Sã se calculeze TVA datoratã în vamã, în condiþiile în care se cunosc urmãtoarele date: – – –

valoarea în vamã a mãrfurilor 40.000 lei; taxe vamale 10%, comision vamal 0,5%. importatorul nu beneficiazã de certificat de amânare la plata TVA în vamã.

125. Se importã din SUA produse finite spre a fi comercializate. Sã se calculeze TVA datoratã în vamã, în condiþiile în care se cunosc urmãtoarele date: – – –

valoarea în vamã a mãrfurilor 100.000 lei; taxe vamale 10%, comision vamal 0,5%, accizã 30%. importatorul nu beneficiazã de certificat de amânare la plata TVA în vamã.

TESTE GRILÃ... Fiscalitate – experþi contabili

435

126. O societate comercialã realizeazã din producþia internã articole de cristal. Sã se calculeze TVA, cunoscând urmãtoarele date: preþul de livrare, mai puþin accizele, al produselor este de 20.000 lei, acciza 55%. 127. Sã se determine pro-rata, cunoscându-se urmãtoarele date: – –

venituri obþinute din operaþiuni taxabile care dau drept de deducere: 115.000 lei; venituri obþinute din operaþiuni scutite, fãrã drept de deducere: 57.500 lei.

128. Sã se determine TVA de dedus aplicând pro-rata, cunoscând urmãtoarele date: – – –

venituri obþinute din operaþiuni taxabile care dau drept de deducere: 115.000 lei; venituri obþinute din operaþiuni scutite, fãrã drept de deducere: 57.500 lei; bunuri ºi servicii achiziþionate atât pentru realizarea de operaþiuni care dau drept de deducere, cât ºi de operaþiuni care nu dau drept de deducere 1.190 lei, din care TVA 190 lei.

129. Sã se determine TVA de platã, cunoscând urmãtoarele date: – – –

–

venituri obþinute din operaþiuni taxabile care dau drept de deducere: 115.000 lei; venituri obþinute din operaþiuni scutite, fãrã drept de deducere: 57.500 lei; bunuri ºi servicii achiziþionate atât pentru realizarea de operaþiuni care dau drept de deducere, cât ºi de operaþiuni care nu dau drept de deducere: 1.190 lei, din care TVA 190 lei; bunuri ºi servicii achiziþionate destinate exclusiv realizãrii de operaþiuni care dau drept de deducere: 119.000 lei, din care TVA 19.000 lei.

130. La data de 31 martie 2007, din evidenþele contabile s-au centralizat urmãtoarele date: TVA de rambursat (recuperat) din decontul lunii precedente ..................................................................... 3.230 lei TVA colectatã ...................................................................... 7.460 lei TVA deductibilã ................................................................... 2.850 lei

TESTE GRILÃ... Fiscalitate – experþi contabili

436

Societatea obþine numai venituri din operaþiuni care dau drept de deducere. Sã se calculeze TVA care rezultã din regularizarea datelor la sfârºitul lunii. 131. Studiu de caz: z z

z z

Persoanã angajatã cu contract individual de muncã Venit lunar brut din salarii la funcþia de bazã (de încadrare) .................................................... 1.000 lei Deducere personalã (are o persoanã în întreþinere) ............ 350 lei Cotã de asigurãri sociale pentru condiþii normale de muncã .................................................................29%

Sã se calculeze impozitul pe venitul din salarii. 132. Studiu de caz: z z

z z

z z

Persoanã angajatã cu contract individual de muncã Venitul lunar brut din salarii la funcþia de bazã (de încadrare) .................................................... 1.000 lei Deducere personalã (are o persoanã în întreþinere) ............ 350 lei Cota de asigurãri sociale pentru condiþii normale de muncã .................................................................29% Cotizaþia sindicalã ............................................................... 10 lei Contribuþii la fondurile de pensii facultative (contribuþia la nivelul anului nu depãºeºte echivalentul în lei a 200 euro) ............................................. 30 lei

Sã se calculeze impozitul pe venitul din salarii. 133. Studiu de caz: Persoanã ce desfãºoarã activitãþi în baza unui contract încheiat conform Codului civil; z Venitul brut obþinut: 2.000 lei. La încheierea contractului persoana ºi-a exercitat opþiunea de impozitare a venitului brut. z

Sã se determine impozitul pe venit reþinut la sursã de plãtitorul de venit.

TESTE GRILÃ... Fiscalitate – experþi contabili

437

134. Care este drumul pe care trebuie sã-l parcurgã produsul finit pentru a intra în posesia consumatorului final, în cazul livrãrii produselor accizabile prin antrepozit fiscal? (Varianta A sau varianta B?) Varianta A

Varianta B

Antrepozit fiscal de distribuþie

Antrepozit fiscal de distribuþie

1

1

Angrosist sau detailist

2

Consumator final

Angrosist sau detailist

Consumator final

135. O societate realizeazã din producþia internã bijuterii din aur, cu excepþia verighetelor. Preþul de livrare, mai puþin accizele, al produselor este de 8.000 lei. Acciza care se aplicã conform Codului fiscal este de 25%. Sã se determine valoarea de facturare fãrã TVA a produselor, inclusiv acciza. 136. Se importã din Canada produse de parfumerie pentru a fi comercializate. Sã se calculeze valoarea accizei în condiþiile în care se cunosc urmãtoarele date: valoarea în vamã 180.000 lei; taxa vamalã 10%; comisionul vamal 0,5%; acciza 35%. 137. O persoanã fizicã a obþinut în luna martie 2007, în baza unui contract privind cesiunea unor drepturi de proprietate intelectualã, venituri în valoare de 2.000 lei. Stabiliþi valoarea impozitului ce trebuie virat statului de cãtre plãtitorul de venit în luna aprilie ºi suma netã încasatã de persoana fizicã. 138. O persoanã fizicã a obþinut, în luna martie 2007, în baza unui contract de muncã cu perioadã nedeterminatã, un salariu de încadrare de 1.000 lei. Cunoscând faptul cã angajatul este membru de sindicat, plãtind lunar o cotizaþie de 50 lei, ºi cã are în întreþinere un copil minor (deducerea personalã este de 350 lei), stabiliþi impozitul pe salarii datorat de salariat.

TESTE GRILÃ... Fiscalitate – experþi contabili

438

139. O persoanã fizicã deþine în proprietate într-un oraº, în anul fiscal 2007, un apartament situat într-un imobil cu douã etaje, fiecare etaj cu douã apartamente, construit în anul 1990, cu pereþii din beton armat, cu instalaþii de apã, canalizare, electrice ºi de încãlzire, în suprafaþã construitã desfãºuratã de 57 m2. Localitatea unde se aflã imobilul a fost încadratã la rangul II, zona D, cu un coeficient de corecþie de 2,10. Stabiliþi impozitul pe clãdire datorat de proprietarul apartamentului pentru anul 2007, ºtiind cã valoarea impozabilã unitarã a fost stabilitã de consiliul local la 669 lei/m2, iar plata impozitului se face integral pânã la data de 31 martie 2007 (prin hotãrârea consiliului local, pentru plata anticipatã a impozitului pe clãdiri se acordã bonificaþia maximã prevãzutã în Codul fiscal). 140. În anul fiscal 2007, o persoanã fizicã deþine în proprietate un autoturism înmatriculat în România, cu o capacitate cilindricã de 1.895 cm3. Calculaþi impozitul pe mijloacele de transport datorat de proprietar, ºtiind cã valoarea impozitului unitar este stabilitã de consiliul local la 15 lei/200 cm3 sau fracþiune de capacitate, iar plata impozitului se face integral pânã pe 31 martie 2007 (prin hotãrârea consiliului local, pentru plata anticipatã a impozitului pe mijloacele de transport se acordã bonificaþia maximã prevãzutã în Codul fiscal). 141. Un agent economic a înregistrat în luna martie 2007 urmãtoarele operaþiuni: –

livrãri de mãrfuri, supuse cotei de TVA de 19%, la preþ cu amãnuntul 4.165 lei; – livrãri de mãrfuri la preþul cu ridicata de 5.000 lei, TVA 19%; – emiterea de facturi, pentru bunuri ce vor fi transportate în luna aprilie cãtre clienþi, în valoare de 2.000 lei, TVA 19%; – livrãri de manuale ºcolare în valoare de 1.000 lei, TVA 9%; – livrãri de bunuri scutite de TVA, fãrã drept de deducere, 800 lei; – achiziþii de mãrfuri ºi alte achiziþii în valoare de 6.000 lei, TVA 19%. Agentul economic a obþinut aprobarea de a determina pro-rata lunar. Stabiliþi TVA de platã pentru luna martie.

TESTE GRILÃ... Fiscalitate – experþi contabili

439

142. În luna martie 2007 un agent economic producãtor de bere a înregistrat o producþie de 10.000 hl, cu o concentraþie alcoolicã de 4,5% ºi un numãr de 6 grade Plato. Stabiliþi acciza datoratã de producãtor ºtiind cã acciza unitarã este de 0,748 euro/hl grad Plato, iar cursul de schimb din prima zi lucrãtoare a lunii octombrie 2006 este 1 euro = 3,4 lei. 143. În categoria contribuabililor impozitului pe profit intrã ºi persoanele juridice române. Descrieþi categoriile de persoane juridice române ce datoreazã impozit pe profit, precum ºi sfera de cuprindere a impozitului datorat de aceste persoane. 144. În categoria contribuabililor impozitului pe profit intrã ºi persoanele juridice strãine. Descrieþi activitãþile ºi profitul impozabil pentru care aceste societãþi datoreazã impozitul pe profit. 145. În ce condiþii asociaþiile de proprietari sunt scutite de impozitul pe profit pentru veniturile realizate? 146. Organizaþiile non-profit, organizaþiile sindicale ºi organizaþiile patronale sunt scutite de la plata impozitului pe profit, în anumite condiþii, pentru veniturile realizate din activitãþi economice. Care sunt aceste condiþii? 147. Sã se prezinte formula generalã de calcul al impozitului pe profit. 148. Sã se determine impozitul pe profit datorat de o organizaþie non-profit pentru anul 2007, dacã se cunosc urmãtoarele date despre venituri ºi cheltuieli: – – – – –

venituri din serbãri, conferinþe, tombole 24.000 lei; venituri din cotizaþii 3.000 lei; donaþii în bani ºi bunuri primite prin sponsorizare 9.000 lei; venituri obþinute din reclamã ºi publicitate 25.000 lei; venituri din activitãþi economice 7.000 lei;

TESTE GRILÃ... Fiscalitate – experþi contabili

440

–

cheltuielile totale aferente anului 2007 sunt în sumã de 5.000 lei, din care cheltuielile efectuate pentru realizarea de venituri impozabile sunt în sumã de 50 lei. Cursul de schimb mediu anual este 1 euro = 3,3 lei. 149. Ce condiþii cumulative trebuie sã îndeplineascã imobilizarea corporalã pentru a reprezenta un mijloc fix amortizabil din punctul de vedere al Codului fiscal? 150. Prezentaþi regulile generale pe baza cãrora se poate stabili regimul de amortizare (linear, degresiv sau accelerat) în cazul mijloacelor fixe. 151. Cum se calculeazã amortizarea fiscalã prin fiecare din cele trei metode de amortizare (linearã, degresivã ºi acceleratã)? 152. Începând cu anul 2007, ce condiþii trebuie îndeplinite pentru ca dividendele primite de o persoanã juridicã românã, societate-mamã, de la o filialã a sa situatã într-un stat membru sã fie neimpozabile? 153. Daþi trei exemple de cheltuieli deductibile la determinarea profitului impozabil, indiferent de nivelul lor. 154. Care este limita de deductibilitate a cheltuielilor cu indemnizaþia de deplasare acordatã salariaþilor în România ºi/sau în strãinãtate? 155. Care este, din punct de vedere al impozitului pe profit, regimul fiscal al cheltuielilor cu sponsorizarea? 156. Ce regim fiscal au provizioanele pentru garanþii de bunã execuþie acordate clienþilor? 157. Ce dobânzi ºi diferenþe de curs valutar nu intrã sub incidenþa gradului de îndatorare în ceea ce priveºte deductibilitatea din punct de vedere al impozitului pe profit? 158. Cum se determinã gradul de îndatorare în vederea stabilirii dacã cheltuielile cu dobânzile sunt deductibile sau nu? 159. Un agent economic obþine în anul 2007 un profit impozabil dintr-un bar de noapte în valoare de 1.000 lei. Veniturile aferente barului de noapte sunt de 9.000 lei. Sã se determine impozitul pe profit datorat.

TESTE GRILÃ... Fiscalitate – experþi contabili

441

160. Sã se calculeze amortizarea anualã a unui mijloc fix amortizabil prin utilizarea regimului de amortizare degresivã prevãzut la art. 24 alin. (8) din Codul fiscal. Se cunosc urmãtoarele date: – – – –

valoarea de intrare: 35.000 lei; durata normalã de funcþionare conform catalogului: 10 ani; cota anualã de amortizare linearã: 100/10 = 10%; cota anualã de amortizare degresivã: 10% x 2 = 20%.

161. Care este regimul fiscal al pierderilor în cazul impozitului pe profit? 162. Contribuabilii au obligaþia de a plãti impozitul pe profit la anumite termene ºi de a depune declaraþii de impozit pe profit. Se cere sã se menþioneze pentru anul 2007 termenele la care se face plata, ca regulã ºi pe categorii de contribuabili, precum ºi ce fel de declaraþii de impozit pe profit se depun ºi la ce date. 163. Enumeraþi ºi explicaþi care sunt principiile fiscalitãþii în viziunea legiuitorului român. 164. Clasificaþi impozitele dupã fond ºi formã. Dezvoltaþi pe scurt categoriile identificate. 165. De câte feluri sunt impozitele directe? 166. Prin ce se caracterizeazã impozitele reale? 167. Ce semnificã impozitele personale? 168. Clasificaþi impozitele dupã obiectul impunerii. 169. Cine sunt consideraþi contribuabili în cazul impozitului pe profit? 170. În cazul cãror persoane juridice legiuitorul permite optarea pentru plata impozitului pe veniturile microîntreprinderilor? 171. Care este cota de impunere a profitului în anul fiscal 2007? 172. Care este regimul fiscal din punctul de vedere al impozitului pe profit în cazul rezervei legale?

442

TESTE GRILÃ... Fiscalitate – experþi contabili

173. Cum acþioneazã creditul fiscal extern în cazul impozitului pe profit? 174. Cum se determinã impozitul pe dividende datorat de un acþionar persoanã juridicã, dacã plata dividendelor se face în anul fiscal 2007? 175. Care este cota de impunere pentru anul fiscal 2007 în cazul microîntreprinderilor? 176. Cum se determinã baza impozabilã aferentã impozitului pe veniturile microîntreprinderilor? 177. Cine sunt consideraþi contribuabili în cazul impozitului pe venit? 178. Care este sfera de cuprindere în cazul impozitului pe venit pentru veniturile realizate de persoanele fizice rezidente române, cu domiciliul în România? 179. Care sunt categoriile de venituri din aria de cuprindere a impozitului pe venit? 180. Pentru ce categorii de venituri se aplicã cota proporþionalã de 16%? 181. Care sunt condiþiile ce trebuie îndeplinite de o persoanã pentru a fi consideratã în întreþinere din punctul de vedere al deducerii personale ce se acordã salariaþilor? 182. Potrivit legislaþiei cu privire la impozitul pe veniturile persoanelor fizice, care sunt categoriile de venituri pentru care se depune anual Declaraþia specialã privind veniturile realizate (Formularul 200)? 183. Care este regimul pierderilor fiscale externe din punct de vedere al impozitului pe profit? 184. Cui îi revine obligaþia determinãrii ºi reþinerii impozitului pe profit în cazul asocierilor dintre o persoanã juridicã românã ºi o persoanã fizicã rezidentã? 185. Cum se calculeazã ºi se reþine impozitul pe veniturile obþinute în România de nerezidenþi?

TESTE GRILÃ... Fiscalitate – experþi contabili

443

186. Ce tipuri de operaþiuni intrã în sfera de aplicare a TVA? 187. Care sunt cotele de TVA în România? 188. Când devine exigibilã taxa pe valoarea adãugatã în cazul achiziþiilor intracomunitare? 189. Care este sfera de aplicare a accizelor armonizate în România? 190. Care este faptul generator în cazul accizelor armonizate? 191. Ce se înþelege prin antrepozit fiscal din punct de vedere al accizelor? 192. Care este cuantumul impozitului pe reprezentanþe? 193. Cine datoreazã impozitul pe clãdiri, respectiv taxa pe clãdiri? 194. Cum se calculeazã impozitul pe clãdiri în cazul în care proprietarul este o persoanã fizicã ce deþine în proprietate doar o clãdire? 195. Cum se calculeazã impozitul pe clãdiri în cazul unei persoane juridice? 196. Care este scadenþa de platã a impozitului pe clãdiri? 197. Cine sunt contribuabilii impozitului pe teren, respectiv ai taxei pe teren? 198. Cum se fundamenteazã impozitul pe teren, pentru un teren situat intravilan, la altã categorie de folosinþã decât teren pentru construcþii? 199. Care sunt contribuabilii în cazul impozitului asupra mijloacelor de transport? 200. Cum se stabileºte cuantumul impozitului asupra mijloacelor de transport în cazul autovehiculelor? 201. Care sunt plãtitorii taxei pentru servicii de reclamã ºi publicitate? 202. Care sunt plãtitorii taxei pentru afiºaj în scop de reclamã ºi publicitate?

444

TESTE GRILÃ... Fiscalitate – experþi contabili

203. Camera profesionalã „C”, persoanã juridicã de utilitate publicã, are organizate în structura sa desmembrãminte (sedii secundare) fãrã personalitate juridicã, denumite „filiale”. Parte din aceste desmembrãminte (sedii secundare), având mai mult de 5 salariaþi, îndeplinesc condiþia cerutã de lege de a fi înregistrate ca puncte de lucru plãtitoare de impozit pe venitul din salarii ºi, pe cale de consecinþã, de a li se atribui un cod de identificare propriu. Cum se înregistreazã ºi care este organul fiscal competent pentru îndeplinirea obligaþiei de înregistrare în cazul sediilor secundare care au mai mult de 5 salariaþi? 204. Care este organul fiscal competent teritorial pentru administrarea impozitelor ºi taxelor datorate de contribuabili, alþii decât marii contribuabili? 205. În ce condiþii un alt organ fiscal decât cel competent teritorial, potrivit legii, ºi anume cel în raza cãruia contribuabilul îºi are domiciliul fiscal, poate prelua competenþa pentru administrarea impozitelor ºi taxelor datorate de respectivul contribuabil? 206. Un contribuabil persoanã fizicã, pentru care venitul net anual din activitãþi independente se stabileºte pe baza normelor de venit, îºi desfãºoarã activitatea pe raza altui organ fiscal decât cel în care îºi are domiciliul fiscal. Conform Codului fiscal, normele de venit se stabilesc ºi se publicã anual de cãtre Direcþiile generale ale finanþelor publice teritoriale, fiind deci valabile pe raza lor teritorialã ºi pentru anul fiscal la care se referã. La determinarea impozitului pe venit se þine cont de norma de venit stabilitã de cãtre organul fiscal teritorial pe raza cãruia îºi desfãºoarã activitatea contribuabilul, ori de cel pe raza cãruia contribuabilul îºi are domiciliul fiscal? Explicaþi. 207. Care este termenul ºi momentul de la care acesta începe sã curgã, în cazul prescripþiei dreptului contribuabililor de a cere restituirea impozitelor ºi taxelor plãtite în plus faþã de cele legal datorate? 208. Societatea „X” SRL a depus la data de 25 aprilie 2007 decontul de taxã pe valoarea adãugatã aferent trimestrului I 2007, solicitând totodatã ºi rambursarea sumei negative înscrisã în decontul respectiv de 10.000 lei.

TESTE GRILÃ... Fiscalitate – experþi contabili

445

Pentru soluþionarea cererii de rambursare, organul fiscal efectueazã o inspecþie fiscalã, pe parcursul cãreia decide ºi verificarea impozitului pe salariu. Inspecþia fiscalã se finalizeazã în data de 10 iunie 2007 ºi are ca rezultat stabilirea unei diferenþe suplimentare la impozitul pe salariu faþã de cel datorat ºi declarat la 25 ianuarie, de 5.000 lei. Organul fiscal competent emite nota de compensare a TVA de rambursat cu diferenþa datoratã la impozitul pe salariu în data de 20 iunie 2007. Sã se calculeze cuantumul majorãrilor de întârziere datorat de contribuabil pentru diferenþa suplimentarã de impozit pe salariu, ºtiut fiind cã legea prevede un nivel al majorãrilor de întârziere de 0,1% pe zi. 209. Care este termenul de declarare ºi de platã a impozitului pe salariu calculat ºi reþinut de o persoanã fizicã care desfãºoarã activitatea de expert contabil într-un cabinet individual ºi care are 5 angajaþi? 210. Societatea „A” SRL îºi schimbã, începând cu data de 29 martie 2007, sediul social, care este ºi domiciliu fiscal, din sectorul 4 în sectorul 1. La data schimbãrii sediului social, societatea avea de platã restanþe la impozitul pe venitul microîntreprinderilor în sumã de 1.000 lei. Debitul este achitat în cursul lunii mai (10 mai) în contul Trezoreriei sectorului 1. Dosarul fiscal este transferat noului organ fiscal la data de 20 mai 2007. Plata a fost efectuatã în mod corect în contul Trezoreriei sectorului 1? Cine are competenþa emiterii deciziei de stabilire a majorãrilor de întârziere datorate pânã la data stingerii sumei restante? Explicaþi. 211. Care este domiciliul fiscal al unui contribuabil persoanã fizicã? 212. Dl „A”, medic, cu domiciliul în Bucureºti, sectorul 1, are un cabinet individul pentru acordarea de consultaþii medicale în Bucureºti, sectorul 3, având program în 4 zile din sãptãmânã. Dl „A” mai deþine un cabinet de consultaþii medicale ºi în oraºul Buftea, judeþul Ilfov, la acesta din urmã având program doar o zi pe sãptãmânã. Care este domiciliul fiscal în cazul dlui „A”? Explicaþi. 213. Societatea „X” SRL calculeazã impozitul pe veniturile microîntreprinderilor aferent trimestrului I 2007 în sumã de 20.000 lei. Societatea

446

TESTE GRILÃ... Fiscalitate – experþi contabili

vireazã la termenul legal – 25 aprilie 2007 – impozitul datorat. De asemenea, la termenul din 25 aprilie 2007, societatea depune Declaraþia 100 la organul fiscal competent, însã omite sã înscrie în aceastã declaraþie impozitul pe microîntreprinderi calculat, în cuantum de 20.000 lei. Care sunt efectele juridice ale plãþii impozitului pe venitul microîntreprinderilor asupra obligaþiei de declarare a acestuia? 214. Codul de procedurã fiscalã prevede obligaþia contribuabilului de a aduce la cunoºtinþa organului fiscal orice modificare ulterioarã a datelor din declaraþia de înregistrare fiscalã prin depunerea declaraþiei de menþiuni. În ce termen trebuie depusã declaraþia de menþiuni? 215. Societatea „X” SRL datoreazã impozit pe profit astfel: a) Creanþe principale reprezentând impozit pe profit, conform declaraþiei fiscale: z trimestrul I 2006: 1.000, scadente la 25 aprilie 2006; z trimestrul II 2006: 1.500, scadente la 25 iulie 2006; z trimestrul III 2006: 200, scadente la 25 octombrie 2006; z trimestrul IV 2006: 1.700, scadente la 25 ianuarie 2007. b) Creanþe rezultate din inspecþia fiscalã, cu termen de platã conform deciziei de impunere comunicatã în data de 20 ianuarie 2007: z diferenþã trimestrul I 2006: 400; z accesoriu aferent diferenþei de 400 calculat pânã la 15 ianuarie 2007 (data finalizãrii controlului): 100; z diferenþã trimestrul III 2006: 500; z accesoriu aferent diferenþei de 800 calculat pânã la 15 ianuarie 2007 (data finalizãrii controlului): 60; z total: – principal: 900; – accesorii: 160. c) Creanþe accesorii stabilite prin decizie pentru neplata la scadenþã a impozitului pe profit: z comunicatã la data de 10 iulie 2006: 200; z comunicatã la data de 10 ianuarie 2007: 300.

TESTE GRILÃ... Fiscalitate – experþi contabili

447

Societatea efectueazã pentru impozitul pe profit o platã de 3.500, la data de 10 martie 2007. Sã se precizeze cum va efectua organul fiscal stingerea obligaþiilor în evidenþa sa fiscalã prin aplicarea regulii privitoare la ordinea de stingere a datoriilor din Codul de procedurã fiscalã. 216. Cum se stabileºte vechimea obligaþiilor de platã accesorii în scopul aplicãrii regulii de stingere a datoriilor? 217. Care este termenul legal în care organul fiscal trebuie sã soluþioneze o cerere a unui contribuabil în cazul în care pentru aceasta sunt necesare informaþii suplimentare? 218. Societatea „X” SRL a stabilit ºi declarat la data de 25 ianuarie 2007 un impozit pe venitul microîntreprinderilor aferent trimestrului IV 2006 în sumã de 12.000 lei. Ulterior, societatea constatã cã a calculat greºit impozitul, suma corectã a acestuia fiind de 10.000 lei. Ca urmare, societatea îºi exercitã dreptul de a corecta declaraþia ºi depune în data de 25 aprilie 2007 declaraþia rectificativã, datã la care efectueazã ºi plata sumei de 10.000 lei în contul impozitului astfel datorat. Sã se calculeze cuantumul legal al majorãrilor de întârziere datorat ca urmare a neplãþii la scadenþã a impozitului pe venitul microîntreprinderilor aferent trimestrului IV 2006, ºtiut fiind cã legea prevede un nivel al majorãrilor de întârziere de 0,1% pe zi. 219. Societatea „X” SRL depune, la data de 25 aprilie 2007, decontul de taxã pe valoarea adãugatã aferent trimestrului I 2007, solicitând totodatã ºi rambursarea sumei negative înscrise în decontul respectiv de 8.000 lei. La aceeaºi datã, societatea depune ºi Declaraþia 100 în care declarã impozit pe profit datorat bugetului de stat în sumã de 6.000 lei, precum ºi contribuþia de asigurãri sociale de stat reþinutã de la angajaþi în sumã de 3.000 lei ºi contribuþia de asigurãri sociale de stat datoratã de societate de 7.000 lei. Tot la data de 25 aprilie 2007, prin cerere înregistratã, societatea solicitã compensarea soldului negativ al taxei pe valoarea adãugatã cu suma datoratã în contul contribuþiei de asigurãri sociale de stat reþinute de la angajaþi în sumã de 3.000 lei, iar diferenþa de pânã la 8.000 lei sã stingã parþial debitul reprezentând contribuþia de asigurãri sociale de stat datoratã de societate, de 7.000 lei.

448

TESTE GRILÃ... Fiscalitate – experþi contabili

În situaþia admiterii în totalitate a sumei solicitate la rambursare, poate organul fiscal sã respingã cererea de compensare aºa cum aceasta a fost formulatã de contribuabil, efectuând compensarea din oficiu mai întâi cu sumele datorate bugetului de stat? Explicaþi. 220. Care este termenul în care debitorii pot solicita organului fiscal corectarea erorilor din documentele de platã a impozitelor ºi taxelor? 221. Este posibilã corectarea de cãtre contribuabil a unei declaraþii fiscale dupã efectuarea inspecþiei fiscale asupra creanþei înscrise în declaraþia ce se doreºte a fi corectatã? Explicaþi. 222. Care este termenul în care actul administrativ fiscal este considerat comunicat în cazul comunicãrii lui prin publicitate? 223. Camera profesionalã „C”, persoanã juridicã de utilitate publicã, are organizate în structura sa desmembrãminte (sedii secundare) fãrã personalitate juridicã, denumite „filiale”. Parte din aceste desmembrãminte (sedii secundare), neavând mai mult de 5 salariaþi, nu îndeplinesc condiþia cerutã de lege de a fi înregistrate ca puncte de lucru plãtitoare de impozit pe venitul din salarii ºi, pe cale de consecinþã, de a li se atribui un cod de identificare propriu. Aceste desmembrãminte trebuie însã declarate la organul fiscal, fãrã a primi cod de identificare propriu. Cum se declarã ºi care este organul fiscal competent pentru declararea sediilor secundare care au mai puþin de 5 salariaþi? 224. Pânã la ce datã poate organul fiscal sã efectueze inspecþia fiscalã ºi eventual sã modifice prin decizie de impunere impozitul pe profit aferent trimestrului I 2004? Explicaþi. 225. Societatea „X” SRL face obiectul unei inspecþii fiscale generale care începe pe data de 10 aprilie 2007 ºi se finalizeazã la data de 30 iunie 2007, datã la care are loc discuþia finalã cu contribuabilul asupra constatãrilor inspecþiei incluse în Raportul de inspecþie fiscalã. În cursul discuþiilor, reprezentantul legal al societãþii invocã prescripþia dreptului organului fiscal de a stabili diferenþa de 50.000 lei aferentã impozitului pe profit pentru trimestrul I 2002, declarat de societate la

TESTE GRILÃ... Fiscalitate – experþi contabili

449

data de 25 aprilie 2002. Invocarea are ca motivare în drept prevederile legale aplicabile conform cãrora prescripþia se împlineºte „în termen de 5 ani de la data la care a expirat termenul de depunere a declaraþiei pentru perioada respectivã”. Cum va proceda organul fiscal? Va emite sau nu decizia de impunere pentru diferenþa de 50.000 lei? Explicaþi. 226. Societatea „X” SRL depune la data de 25 aprilie 2007 declaraþia privind obligaþiile la bugetul de stat în care declarã un impozit pe profit datorat de 30.000 lei. La aceeaºi datã societatea depune ºi decontul cu sumã negativã de taxã pe valoarea adãugatã în sumã de 50.000 lei, solicitând ºi rambursarea. La data de 30 aprilie 2007 societatea înregistreazã la organul fiscal cererea de compensare a celor douã obligaþii reciproce. Organul fiscal, analizând cererea de rambursare a taxei pe valoarea adãugatã, constatã cã soluþionarea necesitã efectuarea în prealabil a inspecþiei fiscale. Ca urmare, se stabileºte, prin decizie emisã la data de 10 iunie 2007, cã taxa pe valoarea adãugatã la care este îndreptãþit contribuabilul este de 20.000 lei. La data de 15 iunie 2007 se emite ºi nota de compensare. Contribuabilul, primind actele administrative fiscale corespunzãtoare acestor acþiuni ale organului fiscal, le acceptã ºi efectueazã plata diferenþei de 10.000 lei în data de 24 iunie 2007. Sã se calculeze cuantumul legal al majorãrilor de întârziere datorate de societate, în urma soluþionãrii celor douã cereri depuse la organul fiscal, ºtiut fiind cã legea prevede un nivel al majorãrilor de întârziere de 0,1% pe zi. 227. Societatea „X” SRL depune la data de 25 aprilie 2007 declaraþia privind obligaþiile la bugetul de stat, în care declarã un impozit pe profit datorat de 30.000 lei. La aceeaºi datã societatea depune ºi decontul cu sumã negativã de taxã pe valoarea adãugatã în sumã de 50.000 lei, solicitând ºi rambursarea. La data de 25 aprilie 2007 societatea înregistreazã la organul fiscal cererea de compensare a celor douã obligaþii reciproce. Organul fiscal, analizând cererea de rambursare a taxei pe valoarea adãugatã, constatã cã soluþionarea necesitã efectuarea în prealabil a

450

TESTE GRILÃ... Fiscalitate – experþi contabili

inspecþiei fiscale. Ca urmare, se stabileºte, prin decizie emisã la data de 10 iunie 2007, cã taxa pe valoarea adãugatã la care este îndreptãþit contribuabilul este de 40.000 lei. La data de 15 iunie 2007 se emite ºi nota de compensare. Contribuabilul, primind actele administrative fiscale corespunzãtoare acestor acþiuni ale organului fiscal, le acceptã. Sã se calculeze cuantumul legal al majorãrilor de întârziere datorate de societate în urma soluþionãrii celor douã cereri depuse la organul fiscal, ºtiut fiind cã legea prevede un nivel al majorãrilor de întârziere de 0,1% pe zi. 228. Una dintre componentele registrului contribuabililor este vectorul fiscal. La ce se referã informaþia conþinutã în vectorul fiscal al unui contribuabil? 229. Ce document emite organul fiscal la finalizarea controlului inopinat sau încruciºat? Este acesta un act administrativ fiscal? De ce? 230. Societatea „X” SRL depune la data de 25 aprilie 2007 decontul cu sumã negativã de taxã pe valoarea adãugatã în sumã de 40.000 lei, fãrã a solicita ºi rambursarea acestei sume. La aceeaºi datã, societatea mai depune ºi declaraþia privind obligaþiile la bugetul de stat în care declarã un impozit pe profit datorat de 30.000 lei, dar pe care nu-l achitã. Poate organul fiscal sã efectueze din oficiu compensarea celor douã creanþe reciproce? 231. Ce este soluþia fiscalã individualã anticipatã? 232. Care este termenul general de soluþionare a cererilor depuse de contribuabili potrivit Codului de procedurã fiscalã? 233. Societatea „X” SA are datorii restante la bugetul de stat, pentru care organele fiscale au pornit executarea silitã prin poprire, atât asupra disponibilitãþilor bãneºti din conturile bancare, cât ºi asupra sumelor pe care alte societãþi le datoreazã societãþii „X”. Societatea se confruntã cu dificultãþi financiare ºi, pe fondul lipsei de disponibilitãþi în conturile bancare, este în imposibilitate de a achita salariile. Pentru depãºirea situaþiei, societatea solicitã aplicarea prevederilor din Codul de procedurã fiscalã care prevãd urmãtoarele:

TESTE GRILÃ... Fiscalitate – experþi contabili

451

„(12) În mãsura în care este necesar, pentru achitarea sumei datorate la data sesizãrii bãncii, potrivit alin. (11), sumele existente, precum ºi cele viitoare provenite din încasãrile zilnice în conturile în lei ºi în valutã sunt indisponibilizate. Din momentul indisponibilizãrii, respectiv de la data ºi ora primirii adresei de înfiinþare a popririi asupra disponibilitãþilor bãneºti, bãncile nu vor proceda la decontarea documentelor de platã primite, respectiv la debitarea conturilor debitorilor, ºi nu vor accepta alte plãþi din conturile acestora pânã la achitarea integralã a obligaþiilor fiscale înscrise în adresa de înfiinþare a popririi, cu excepþia sumelor necesare plãþii drepturilor salariale.” Poate organul fiscal sã dea curs solicitãrii societãþii debitoare cu privire la eliberarea de cãtre terþul poprit în favoarea sa a sumelor necesare plãþii drepturilor salariale? Explicaþi. 234. Este permis, conform Codului de procedurã fiscalã, ca plata datoriei fiscale sã fie efectuatã de altã persoanã decât debitorul? 235. Care este, potrivit Codului de procedurã fiscalã, momentul de la care începe sã curgã termenul de prescripþie a dreptului organului fiscal de a stabili impozite ºi taxe ºi cât este acest termen? 236. Societatea „X” SRL depune la data de 25 iulie 2007 o declaraþie rectificativã prin care corecteazã impozitul pe profit aferent trimestrului I 2005. Conform declaraþiei rectificative, depusã cu respectarea prevederilor legale în materie de corectare a declaraþiilor, rezultã cã societatea a calculat ºi declarat iniþial un impozit mai mare, diferenþa negativã fiind de 10.000 lei. ªtiind cã societatea a achitat suma înscrisã în declaraþia iniþialã, sã se precizeze pânã la ce datã contribuabilul poate solicita restituirea impozitului pe profit achitat în plus faþã de cel datorat conform legii, în sumã de 10.000 lei. 237. Precizaþi cazurile în care inspecþia fiscalã se poate efectua fãrã ca organul fiscal sã fie obligat sã comunice contribuabilului avizul de inspecþie fiscalã. 238. Care este perioada de valabilitate a certificatului de atestare fiscalã emis de ANAF pentru o persoanã juridicã?

452

TESTE GRILÃ... Fiscalitate – experþi contabili

239. Care este primul act de executare silitã în cazul creanþelor fiscale? 240. Care este termenul de depunere a unei contestaþii împotriva unui act de executare silitã al organului fiscal? 241. Din momentul indisponibilizãrii sumelor existente, precum ºi a celor viitoare provenite din încasãrile zilnice în conturile în lei ºi în valutã, bãncile nu vor proceda la decontarea documentelor de platã primite ºi nu vor accepta alte plãþi din conturile debitorilor pânã la achitarea integralã a obligaþiilor fiscale înscrise în adresa de înfiinþare a popririi. Care sunt sumele exceptate de la aceste dispoziþii? 242. Contribuabilul „X”, persoanã fizicã independentã, a primit în data de 5 martie 2006 decizia de plãþi anticipate pentru anul fiscal 2006 în care organul fiscal a stabilit urmãtoarele sume de platã: – 15 martie: 1.000 lei; – 15 iunie: 1.000 lei; – 15 septembrie: 1.000 lei; – 15 decembrie: 1.000 lei. Contribuabilul nu plãteºte ratele. Dupã depunerea declaraþiei de venit pe anul 2006, respectiv la data de 15 mai 2007, organul fiscal emite decizia de impunere în care stabileºte un impozit anual de 4.000 lei. Contribuabilul achitã acest din urmã debit în data de 27 octombrie 2007. Sã se calculeze cuantumul legal al majorãrilor de întârziere datorate de contribuabil, ºtiut fiind cã legea prevede un nivel al majorãrilor de întârziere de 0,1% pe zi. 243. Contribuabilul „X”, persoanã fizicã independentã, a primit în data de 5 martie 2006 decizia de plãþi anticipate pentru anul fiscal 2006 în care organul fiscal a stabilit urmãtoarele sume de platã: – 15 martie: 1.000 lei; – 15 iunie: 1.000 lei; – 15 septembrie: 1.000 lei; – 15 decembrie: 1.000 lei. Contribuabilul nu plãteºte ratele.

TESTE GRILÃ... Fiscalitate – experþi contabili

453

Dupã depunerea declaraþiei de venit pe anul 2006, respectiv la data de 15 mai 2007, organul fiscal emite decizia de impunere în care stabileºte un impozit anual de 2.000 lei. Contribuabilul achitã debitul în data de 27 octombrie 2007. Sã se calculeze cuantumul legal al majorãrilor de întârziere datorate de contribuabil, ºtiut fiind cã legea prevede un nivel al majorãrilor de întârziere de 0,1% pe zi. 244. Contribuabilul „X”, persoanã fizicã independentã, a primit în data de 5 martie 2006 decizia de plãþi anticipate pentru anul fiscal 2006 în care organul fiscal a stabilit urmãtoarele sume de platã: – 15 martie: 1.000 lei; – 15 iunie: 1.000 lei; – 15 septembrie: 1.000 lei; – 15 decembrie: 1.000 lei. Contribuabilul plãteºte doar primele trei rate. Dupã depunerea declaraþiei de venit pe anul 2006, respectiv la data de 15 mai 2007, organul fiscal emite decizia de impunere în care stabileºte un impozit anual de 3.000 lei. Sã se calculeze cuantumul legal al majorãrilor de întârziere datorate de contribuabil, ºtiut fiind cã legea prevede un nivel al majorãrilor de întârziere de 0,1% pe zi. 245. Contribuabilul „X”, persoanã fizicã independentã, a primit în data de 5 martie 2006 decizia de plãþi anticipate pentru anul fiscal 2006 în care organul fiscal a stabilit urmãtoarele sume de platã: – 15 martie: 1.000 lei; – 15 iunie: 1.000 lei; – 15 septembrie: 1.000 lei; – 15 decembrie: 1.000 lei. Contribuabilul plãteºte doar primele trei rate. Dupã depunerea declaraþiei de venit pe anul 2006, respectiv la data de 15 mai 2007, organul fiscal emite decizia de impunere în care stabileºte un impozit anual de 5.000 lei. Contribuabilul achitã în data de 27 octombrie 2007, respectiv în termenul celor 60 de zile de la data comunicãrii

454

TESTE GRILÃ... Fiscalitate – experþi contabili

deciziei de impunere anualã, stabilite de Codul fiscal pentru achitarea diferenþelor rãmase de achitat faþã de plãþile anticipate, întreaga datorie de 2.000 lei. Sã se calculeze cuantumul legal al majorãrilor de întârziere datorate de contribuabil, ºtiut fiind cã legea prevede un nivel al majorãrilor de întârziere de 0,1% pe zi. 246. Contribuabilul „X”, persoanã fizicã independentã, a primit în data de 5 martie 2006 decizia de plãþi anticipate pentru anul fiscal 2006 în care organul fiscal a stabilit urmãtoarele sume de platã: – 15 martie: 1.000 lei; – 15 iunie: 1.000 lei; – 15 septembrie: 1.000 lei; – 15 decembrie: 1.000 lei. Contribuabilul plãteºte doar primele douã rate. Dupã depunerea declaraþiei de venit pe anul 2006, respectiv la data de 15 mai 2007, organul fiscal emite decizia de impunere în care stabileºte un impozit anual de 4.000 lei. Contribuabilul achitã datoria în data de 27 octombrie 2007. Sã se calculeze cuantumul legal al majorãrilor de întârziere datorate de contribuabil, ºtiut fiind cã legea prevede un nivel al majorãrilor de întârziere de 0,1% pe zi. 247. Contribuabilul „X”, persoanã fizicã independentã, a primit în data de 5 martie 2006 decizia de plãþi anticipate pentru anul fiscal 2006 în care organul fiscal a stabilit urmãtoarele sume de platã: – 15 martie: 1.000 lei; – 15 iunie: 1.000 lei; – 15 septembrie: 1.000 lei; – 15 decembrie: 1.000 lei. Contribuabilul plãteºte doar primele trei rate. Dupã depunerea declaraþiei de venit pe anul 2006, respectiv la data de 15 mai 2007, organul fiscal emite decizia de impunere în care stabileºte un impozit anual de 5.000 lei. Contribuabilul achitã în data de 31 decembrie 2007, depãºind astfel cu 100 zile cele 60 de zile de la data

TESTE GRILÃ... Fiscalitate – experþi contabili

455

comunicãrii deciziei de impunere anualã, stabilite de Codul fiscal pentru achitarea diferenþelor rãmase de achitat faþã de plãþile anticipate, întreaga datorie de 2.000 lei. Sã se calculeze cuantumul legal al majorãrilor de întârziere datorate de contribuabil, ºtiut fiind cã legea prevede un nivel al majorãrilor de întârziere de 0,1% pe zi. 248. Contribuabilul „X”, persoanã fizicã independentã, a primit în data de 5 martie 2006 decizia de plãþi anticipate pentru anul fiscal 2006 în care organul fiscal a stabilit urmãtoarele sume de platã: – 15 martie: 1.000 lei; – 15 iunie: 1.000 lei; – 15 septembrie: 1.000 lei; – 15 decembrie: 1.000 lei. Contribuabilul plãteºte doar primele trei rate. Dupã depunerea declaraþiei de venit pe anul 2006, respectiv la data de 15 mai 2007, organul fiscal emite decizia de impunere în care stabileºte un impozit anual de 0 lei ºi un drept la restituire de 2.000 lei. Sã se calculeze cuantumul legal al majorãrilor de întârziere datorate de contribuabil, ºtiut fiind cã legea prevede un nivel al majorãrilor de întârziere de 0,1% pe zi. 249. Doamna „X” se prezintã la Administraþia finanþelor publice ºi solicitã informaþii despre veniturile fostului soþ, arãtând cã aceste informaþii sunt necesare în instanþã pentru stabilirea pensiei de întreþinere a copilului. Cum va soluþiona organul fiscal cererea doamnei „X”? 250. Doamna „X” se prezintã la Administraþia finanþelor publice ºi solicitã informaþii despre veniturile fostului soþ, arãtând cã aceste informaþii sunt necesare în instanþã pentru stabilirea pensiei de întreþinere a copilului. În ce condiþii organul fiscal va soluþiona favorabil cererea doamnei „X”? 251. Societatea „X” SRL, care nu este mare contribuabil, primeºte un aviz de inspecþie fiscalã în care se precizeazã cã perioada supusã inspecþiei fiscale este cea din cadrul termenului de prescripþie. Societatea a depus

456

TESTE GRILÃ... Fiscalitate – experþi contabili

în toatã aceasta perioadã declaraþiile fiscale cu respectarea termenelor legale, a efectuat plata impozitelor declarate la termen. De asemenea, în ce priveºte societatea, nu existã informaþii din care sã rezulte indicii de diminuare a impozitelor. Este corectã precizarea organului fiscal cu privire la perioada supusã inspecþiei fiscale? Explicaþi. 252. Ce obligaþie are funcþionarul din cadrul organului fiscal care se aflã într-una din situaþiile de conflict de interese prevãzute de Codul de procedurã fiscalã? 253. Societatea „X” SRL a fãcut obiectul unei inspecþii fiscale în urma cãreia au fost stabilite sume suplimentare de platã într-un cuantum de 50.000 lei. Societatea nu este de acord ºi contestã la organul fiscal competent suma de 30.000 lei. Totodatã, societatea se adreseazã ºi instanþei competente de contencios administrativ, solicitând suspendarea executãrii deciziei de impunere prin care au fost stabilite diferenþele de platã. Care este suma cauþiunii pe care societatea trebuie sã o plãteascã pentru soluþionarea cererii de suspendare a executãrii deciziei? 254. În ce condiþii este posibilã suspendarea executãrii unui act administrativ fiscal? 255. Este obligat organul fiscal sã dea curs unei solicitãri din partea unui contribuabil de a efectua, la acest contribuabil, o inspecþie fiscalã? 256. Societatea „X” SRL a adresat ANAF o cerere pentru emiterea unei soluþii fiscale individuale anticipate referitoare la o tranzacþie pe care intenþioneazã a o derula în perioada urmãtoare. ANAF emite soluþia ºi o comunicã societãþii. Analizând soluþia, societatea apreciazã cã nu este cea corectã. Este societatea obligatã sã aplice soluþia fiscalã individualã anticipatã aºa cum a fost ea emisã de ANAF? Explicaþi. 257. Societatea „X” SRL, persoanã juridicã românã, contribuabil mare, având sediul social / domiciliul fiscal în municipiul „C”, judeþul „C”, înfiinþeazã un sediu secundar în municipiul „T”, judeþul „T”. Acest sediu secundar,

TESTE GRILÃ... Fiscalitate – experþi contabili

457

având trei salariaþi, nu îndeplineºte condiþiile prevãzute de lege pentru a fi plãtitor de impozit pe salarii. Care este organul fiscal competent pentru declararea ºi plata impozitului pe venitul din salarii reþinut de la cei trei salariaþi ai sediului secundar? Explicaþi. 258. Societatea „X” SRL, filialã a societãþii „Y” SA, este supusã unei inspecþii fiscale. Perioada controlatã este anul fiscal 2006. Pe parcursul derulãrii inspecþiei, societatea este informatã cã nu a aplicat corect legea fiscalã la una din tranzacþiile derulate în perioada fiscalã controlatã. Societatea invocã aplicarea unei soluþii fiscale individuale anticipate emise de ANAF la o tranzacþie similarã derulatã de o altã societate, de asemenea filialã a societãþii „Y” SA. Este obligat inspectorul fiscal sã aplice soluþia fiscalã individualã anticipatã la situaþia fiscalã a societãþii „X” SRL? Explicaþi. 259. Care este obligaþia pe care o are un inspector fiscal la începerea unei inspecþii fiscale la un contribuabil? 260. Ce creanþe sunt cuprinse, de regulã, în certificatul de atestare fiscalã emis de ANAF în cazul persoanelor juridice? 261. Care sunt elementele principale pe care trebuie sã le cuprindã o contesaþie formulatã împotriva unui act administrativ fiscal? 262. Societatea „X” SA, persoanã juridicã nerezidentã, trebuie sã execute, în baza unui contract încheiat cu o persoanã juridicã românã, douã porþiuni ale unei autostrãzi. Prima porþiune, ce constituie potrivit Codului fiscal un sediu permanent, strãbate trei judeþe astfel: începe în judeþul A, municipiul Z, trece prin judeþul B ºi se sfârºeºte în judeþul C, municipiul Z. Cea de a doua porþiune, ce constituie un sediu permanent distinct potrivit Codului fiscal, se aflã în întregime pe raza municipiului V din judeþul D. Care este organul fiscal competent pentru administrarea obligaþiilor fiscale datorate de societatea „X” SA în România? Explicaþi. 263. Societatea „X” SRL este supusã executãrii silite pentru obligaþiile fiscale neachitate. În acest scop, þinând cont de cuantumul sumelor datorate,

458

TESTE GRILÃ... Fiscalitate – experþi contabili

organul de executare aplicã mãsura executãrii silite mobiliare, sechestrând prin proces-verbal cele cinci mijloace de transport aflate în folosinþa societãþii, între care douã sunt deþinute de societate în baza unor contracte de închiriere încheiate cu asociatul unic. Este corectã aplicarea mãsurii de executare silitã? Explicaþi. 264. Societatea „X” SA face obiectul unei inspecþii fiscale în urma cãreia sunt stabilite obligaþii suplimentare de platã reprezentând impozit pe profit aferent trimestrului I 2007 în cuantum de 10.000 lei. Decizia de impunere prin care organul fiscal stabileºte suma astfel datoratã este comunicatã societãþii în data de 10 iunie 2007. Societatea achitã debitul la termenul de platã prevãzut de Codul de procedurã fiscalã ºi menþionat în decizie, respectiv 5 iulie 2007. Sã se calculeze cuantumul legal al majorãrilor de întârziere datorate de contribuabil, ºtiut fiind cã legea prevede un nivel al majorãrilor de întârziere de 0,1% pe zi. 265. Societatea „X” SRL face obiectul unei inspecþii fiscale în urma cãreia sunt stabilite obligaþii suplimentare de platã. Societatea formuleazã ºi depune o contestaþie împotriva deciziei de stabilire a obligaþiilor suplimentare de platã, dar pe care o retrage dupã douã zile. Ulterior, societatea apreciazã cã existã premise pentru soluþionarea favorabilã a contestaþiei ºi doreºte sã depunã contestaþia reformulatã. Are societatea dreptul de a mai depune contestaþia dupã ce aceasta a fost retrasã? 266. Codul de procedurã fiscalã prevede un termen special pentru depunerea contestaþiei. Care este acest termen ºi în ce situaþii se aplicã? 267. Societatea bancarã „X” SA face obiectul unei inspecþii fiscale. Pe perioada derulãrii inspecþiei, organul fiscal constatã neîndeplinirea de cãtre bancã a obligaþiei de furnizare a informaþiilor cu privire la deschiderea ºi închiderea de conturi bancare. Ca urmare, organul de inspecþie aplicã sancþiunea amenzii în sarcina directorului compartimentului financiar, stabilind cã acesta se face vinovat de neîndeplinirea obligaþiei. Este corect modul de aplicare a sancþiunii amenzii în sarcina directorului compartimentului financiar? Explicaþi.

TESTE GRILÃ... Fiscalitate – experþi contabili

459

268. Sã se precizeze care este, potrivit Codului de procedurã fiscalã, momentul naºterii impozitului pe profit în cazul contribuabililor la care, conform Codului fiscal, perioada impozabilã este anul fiscal care coincide cu anul calendaristic? Explicaþi. 269. Codul de procedurã fiscalã reglementeazã dreptul contribuabililor la o dobândã pentru sumele de restituit sau de rambursat de la buget, dacã restituirea sau rambursarea nu se face în termenul legal pentru soluþionarea cererilor contribuabililor, termen stabilit de acelaºi act normativ. Care este nivelul acestei dobânzi? 270. Cum se stabileºte vechimea creanþelor fiscale principale rezultate din declaraþiile rectificative în scopul aplicãrii regulilor cu privire la ordinea de stingere? 271. Organul fiscal transmite unui contribuabil decizia de impunere prin scrisoare recomandatã cu confirmare de primire, însã scrisoarea este înapoiatã de poºtã cu menþiunea „negãsit la domiciliu”. Ca urmare, organul fiscal decide comunicarea deciziei prin publicitate. În ce constã comunicarea prin publicitate?

460

TESTE GRILÃ... Drept comercial – experþi contabili

3. Disciplina: DREPT COMERCIAL 1.

Hotãrârile adunãrii generale contrare legii sau actului constitutiv pot fi atacate în justiþie: a) de toþi acþionarii; b) de oricare dintre acþionarii care nu au luat parte la adunarea generalã sau care au votat contra, consemnându-se acest lucru în procesul-verbal al ºedinþei; c) numai de acþionarii care au votat contra.

2.

Dacã acþiunile sunt grevate de un drept de uzufruct, dreptul de vot în adunãrile generale extraordinare aparþine: a) uzufructuarului; b) nudului proprietar; c) titularului dreptului de gaj.

3.

Creditorii societãþii se pot îndrepta pentru îndestularea creanþelor împotriva: a) asociaþilor în societatea în nume colectiv; b) asociaþilor comanditari; c) acþionarilor comanditari.

4.

Dreptul fondatorilor la acþiunea în daune, în cazul dizolvãrii anticipate a societãþii, se prescrie în termen de: a) 1 an de la data adoptãrii hotãrârii adunãrii generale a acþionarilor; b) 6 luni de la data adoptãrii hotãrârii adunãrii generale a acþionarilor; c) 3 ani de la data adoptãrii hotãrârii adunãrii generale a acþionarilor.

5.

Adunarea generalã extraordinarã va numi unul sau mai mulþi experþi pentru evaluarea aporturilor în naturã în cazul: a) constituirii societãþii pe acþiuni prin subscripþie publicã; b) majorãrii capitalului social prin aporturi în naturã; c) numai în cazul aporturilor de imobile.

TESTE GRILÃ... Drept comercial – experþi contabili

6.

461

Asociatul din societatea în nume colectiv, în comanditã simplã sau cu rãspundere limitatã poate fi exclus când nu aduce aportul la care s-a obligat: a) numai dacã a fost pus în întârziere; b) fãrã somaþie sau notificare; c) numai cu acordarea unui termen de graþie.

7.

Retragerea din societatea în nume colectiv, în comanditã simplã sau cu rãspundere limitatã se poate face: a) numai prin hotãrâre judecãtoreascã; b) numai pe baza hotãrârii adunãrii generale a asociaþilor; c) în cazurile prevãzute în actul constitutiv, cu acordul tuturor asociaþilor sau în lipsa acestora, în baza unei hotãrâri a tribunalului, pentru motive temeinice.

8.

Întinderea ºi efectele rãspunderii cenzorilor sunt determinate potrivit regulilor: a) comisionului; b) mandatului; c) contractului de muncã.

9.

Valoarea nominalã a unei obligaþiuni nu poate fi mai micã de: a) 100 lei; b) 2,5 lei; c) 50 lei.

10. Cenzorii sunt remuneraþi: a) cu o indemnizaþie fixã; b) cu o indemnizaþie care reprezintã în mod obligatoriu 1/2 din indemnizaþia administratorilor; c) în mod obligatoriu cu o indemnizaþie identicã cu cea a administratorilor. 11. Fuziunea prin contopire are ca efect: a) dizolvarea fãrã lichidare a patrimoniului societãþilor care fuzioneazã;

462

TESTE GRILÃ... Drept comercial – experþi contabili

b) transmiterea parþialã a patrimoniului fiecãrei societãþi care fuzioneazã; c) transmiterea numai a drepturilor patrimoniale cãtre societatea care se înfiinþeazã. 12. Când aportul la capitalul social aparþine mai multor persoane, acestea rãspund faþã de societate: a) individual; b) colectiv; c) solidar. 13. Subscriitorii ºi cesionarii ulteriori sunt rãspunzãtori solidar de plata acþiunilor timp de: a) 6 luni de la data efectuãrii menþiunii de transmitere în registrul comerþului; b) 1 an de la data efectuãrii menþiunii de transmitere în registrul comerþului; c) 3 ani de la data efectuãrii menþiunii de transmitere în registrul comerþului. 14. Sunt bunuri mobile prin determinarea legii: a) acþiunile emise de societãþile comerciale; b) conosamentele; c) redevenþele. 15. Procedura insolvenþei se aplicã comercianþilor ºi celorlalte persoane prevãzute de Legea nr. 85/2006 care se aflã în urmãtoarea situaþie: a) insolvabilitate; b) insolvenþã; c) refuz de platã. 16. Dreptul de administrare al debitorului asupra averii sale înceteazã de drept în cazul: a) desemnãrii unui administrator; b) cererii exprese a creditorilor; c) falimentului.

TESTE GRILÃ... Drept comercial – experþi contabili

463

17. Obligaþiunile pot fi emise de cãtre: a) societãþile cu rãspundere limitatã; b) societãþile pe acþiuni; c) regiile autonome. 18. În societãþile de persoane, aportul la capitalul social poate sã constea: a) în sume de bani, naturã ºi creanþe; b) numai în creanþe; c) în industrie. 19. Asociaþii pot lua din casa societãþii sume de bani pentru trebuinþe proprii, dacã s-a prevãzut în actul constitutiv al societãþii, în cazul: a) societãþii cu rãspundere limitatã; b) societãþii în nume colectiv; c) societãþii în comanditã simplã. 20. Asociaþii comanditaþi pot aduce la capitalul social: a) numai lichiditãþi; b) numai bunuri în naturã; c) lichiditãþi, bunuri în naturã ºi creanþe. 21. Asociaþii comanditaþi rãspund pentru obligaþiile societãþii: a) solidar ºi nelimitat; b) numai solidar; c) în mod colectiv cu ceilalþi asociaþi. 22. Nu sunt titluri negociabile: a) acþiunile nominative; b) obligaþiunile materializate; c) pãrþile sociale. 23. Capacitatea unui fond de comerþ de a atrage clientela reprezintã: a) un drept nepatrimonial al comerciantului; b) clientela; c) vadul comercial.

TESTE GRILÃ... Drept comercial – experþi contabili

464

24. Au personalitate juridicã: a) sucursalele; b) filialele; c) reprezentanþele. 25. Administrarea societãþilor în nume colectiv se realizeazã: a) numai de asociaþi; b) numai de asociaþii fondatori; c) de asociaþi, dar ºi de neasociaþi. 26. O societate comercialã poate fi declaratã în stare de faliment dacã se aflã într-una din urmãtoarele situaþii: a) incapacitate de platã; b) insolvabilitate; c) compensare a datoriilor. 27. Pot fi administratori în societatea în comanditã simplã: a) numai asociaþii comanditaþi; b) asociaþii comanditari ºi comanditaþi; c) asociaþii comanditari, comanditaþi ºi terþele persoane. 28. Numãrul minim de asociaþi necesar pentru constituirea unei societãþi în nume colectiv este: a) 1; b) 2; c) 50. 29. Rãspund solidar ºi nelimitat faþã de terþele persoane pentru neîndeplinirea formalitãþilor legale de constituire a societãþii pe acþiuni: a) fondatorii; b) primii membri ai consiliului de administraþie; c) numai persoanele care au semnat actul constitutiv al societãþii. 30. Cererile introductive privind declanºarea procedurii insolvenþei pot fi formulate: a) numai de cãtre creditori;

TESTE GRILÃ... Drept comercial – experþi contabili

465

b) numai de cãtre debitorul aflat în incapacitate de platã; c) de cãtre creditori sau debitori. 31. La constituirea societãþii pe acþiuni prin subscripþie publicã orice acceptant se poate retrage anunþând pe fondatori, dacã evaluarea aporturilor în naturã stabilitã de experþi este inferioarã aceleia arãtatã de fondatori cu: a) 30%; b) 50%; c) 20%. 32. Clientela este: a) bun corporal al fondului de comerþ; b) bun incorporal al fondului de comerþ; c) un drept de creanþã. 33. Planul de reorganizare judiciarã a activitãþii debitorului, potrivit Legii nr. 85/2006, se admite de cãtre: a) creditorii care reprezintã cel puþin 50% din valoarea creanþelor; b) comitetul creditorilor; c) judecãtorul sindic. 34. În momentul constituirii, aportul la capitalul social al societãþilor bancare poate sã constea: a) numai în bunuri în naturã; b) numai în sume de bani; c) în sume de bani, creanþe ºi bunuri în naturã. 35. Firma deosebeºte: a) un comerciant de alt comerciant; b) un comerþ de alt comerþ; c) un serviciu de alt serviciu. 36. Dobânzile obþinute de titularii de obligaþiuni sunt: a) fructe civile; b) fructe industriale; c) fructe naturale.

466

TESTE GRILÃ... Drept comercial – experþi contabili

37. Prospectul de emisiune de acþiuni, necesar la constituirea societãþii pe acþiuni prin subscripþie publicã, se autorizeazã de cãtre: a) instanþa de judecatã; b) judecãtorul delegat la oficiul registrului comerþului; c) Camera de Comerþ ºi Industrie teritorialã. 38. Fondatorii, reprezentanþii ºi alte persoane care au lucrat în numele unei societãþi în curs de constituire rãspund faþã de terþi: a) individual, pentru actele juridice încheiate cu terþii, în contul societãþii; b) solidar ºi nelimitat; c) numai pentru faptele penale. 39. Aporturile în numerar sunt obligatorii: a) numai în cazul societãþii cu rãspundere limitatã; b) numai în cazul societãþii pe acþiuni; c) la constituirea oricãrei forme de societate comercialã. 40. Hotãrârea adunãrii generale privind majorarea capitalului social trebuie adusã la îndeplinire în termen de: a) 6 luni de la data adoptãrii; b) 1 an de la data adoptãrii; c) 3 ani de la data adoptãrii. 41. La autentificarea actului constitutiv al unei societãþi comerciale când este necesarã forma autenticã este obligatoriu a se prezenta ºi: a) dovada privind disponibilitatea firmei ºi emblemei; b) dovada efectuãrii vãrsãmintelor; c) toate avizele sau actele de autorizare cerute, în funcþie de obiectul de activitate. 42. Societatea comercialã înceteazã ca entitate juridicã în momentul în care: a) societatea comercialã se aflã într-una din situaþiile de fapt, prevãzute de legiuitor ca fiind caz de dizolvare; b) societatea comercialã se aflã în curs de lichidare judiciarã, ca urmare a stãrii de faliment; c) judecãtorul delegat dispune radierea societãþii din registrul comerþului.

TESTE GRILÃ... Drept comercial – experþi contabili

467

43. Directorii unei societãþi comerciale pe acþiuni pot fi: a) numai membri ai consiliului de administraþie; b) numai din afara consiliului de administraþie; c) atât din consiliul de administraþie, cât ºi din afara acestuia. 44. Emblema este: a) element incorporal al fondului de comerþ; b) element corporal al fondului de comerþ; c) drept nepatrimonial. 45. Nu se pot constitui cu capital integral strãin: a) societãþile bancare; b) societãþile de asigurare; c) societãþile de intermedieri de valori mobiliare. 46. Firma este: a) element corporal al fondului de comerþ; b) element incorporal al fondului de comerþ; c) un bun fungibil. 47. Emblema unei societãþi comerciale pe acþiuni se poate înstrãina: a) independent de fondul de comerþ; b) numai împreunã cu fondul de comerþ; c) nu poate fi înstrãinatã. 48. Pot beneficia de o cotã de cel mult 6% din beneficiul net corespunzãtor capitalului iniþial timp de cel mult 5 ani de la constituire: a) fondatorii persoane fizice ºi juridice; b) numai fondatorii persoane fizice; c) numai fondatorii persoane juridice. 49. Asociaþii care reprezintã cel puþin 1/4 din capitalul social vor putea cere convocarea adunãrii generale în cazul: a) societãþii în nume colectiv;

TESTE GRILÃ... Drept comercial – experþi contabili

468

b) societãþii cu rãspundere limitatã; c) societãþii în comanditã simplã. 50. În cazul societãþii comerciale constituite prin subscripþie publicã capitalul social subscris trebuie vãrsat, în întregime, în termen de: a) 3 luni; b) 9 luni; c) 12 luni. 51. În cazul fuziunii prin contopire, aceasta produce efecte din momentul: a) aprobãrii proiectului de fuziune de cãtre adunarea generalã; b) publicãrii proiectului de fuziune în Monitorul Oficial; c) înmatriculãrii în registrul comerþului a societãþii care se constituie prin fuziune. 52. Dreptul la acþiunea de regularizare în contra unei societãþi comerciale care s-a constituit cu încãlcarea cerinþelor legale se prescrie: a) în termen de 30 de zile din momentul în care oricare dintre persoanele interesate puteau cere tribunalului sã oblige societatea sã-ºi regularizeze cerinþele legale încãlcate; b) în termen de 5 zile de la data observãrii nerespectãrii condiþiilor prevãzute de lege; c) în termen de l an din momentul constatãrii încãlcãrii cerinþelor legale de constituire, constatare fãcutã de oricare dintre persoanele interesate. 53. Prestaþiile periodice în naturã ale asociatului în SRL sunt considerate: a) aport în naturã la capitalul social; b) aport în industrie la capitalul social; c) nu reprezintã aport la capitalul social. 54. Hotãrârile privind modificarea actelor constitutive se iau cu votul tuturor asociaþilor, dacã nu s-a prevãzut altfel, în cazul: a) societãþii în nume colectiv; b) societãþii pe acþiuni; c) societãþii cu rãspundere limitatã.

TESTE GRILÃ... Drept comercial – experþi contabili

469

55. Se înmatriculeazã la registrul comerþului: a) arhitecþii; b) experþii contabili; c) comercianþii – persoane fizice. 56. Adunarea constitutivã poate numi experþi, pentru avizarea evaluãrii aporturilor în naturã, persoane care: a) primesc sub orice formã un salariu sau o remuneraþie de la fondator, îndeplinesc alte calitãþi decât acelea de expert; b) sunt soþii fondatorilor sau ai celor care au vãrsat aporturi în naturã; c) au capacitate de exerciþiu deplinã ºi nu sunt rude sau afini pânã la gradul IV inclusiv, ori soþi, sau remuneraþi sub orice formã ai fondatorilor sau ai celor care au vãrsat aporturi în naturã. 57. În legãturã cu dreptul comercial, este corectã urmãtoarea afirmaþie: a) dreptul comercial este o ramurã de drept privat; b) dreptul comercial este o ramurã a dreptului procesual civil; c) dreptul comercial este o ramurã a dreptului civil. 58. Dreptul la acþiunea de restituire a dividendelor cuvenite asociaþilor se prescrie în termen de: a) 1 an de la data distribuirii lor; b) 6 luni de la data distribuirii lor; c) 3 ani de la data distribuirii lor. 59. Administratorul judiciar poate sã propunã un plan de reorganizare în termen de: a) 30 de zile de la data întocmirii tabelului definitiv de creanþe; b) 60 de zile de la data deschiderii procedurii; c) 90 de zile de la data deschiderii procedurii. 60. Cererea formulatã de creditori prin care se solicitã ridicarea dreptului debitorului de a-ºi mai conduce activitatea se judecã de cãtre: a) tribunal; b) judecãtorul sindic; c) administrator.

470

TESTE GRILÃ... Drept comercial – experþi contabili

61. Fondul de comerþ adus de un asociat ca aport la capitalul social reprezintã: a) aport în naturã de bunuri corporale; b) aport în naturã de bun incorporal; c) aport în creanþe. 62. Marca de produs se înstrãineazã: a) numai odatã cu fondul de comerþ; b) independent de fondul de comerþ; c) odatã cu emblema. 63. Societãþile comerciale dobândesc personalitate juridicã: a) din momentul semnãrii actelor constitutive; b) din momentul autorizãrii constituirii de cãtre judecãtorul delegat la oficiul registrului comerþului; c) din momentul înmatriculãrii în registrul comerþului. 64. Creditorii societãþii pot face opoziþie: a) numai în cazul reducerii capitalului social; b) numai în cazul fuziunii ºi divizãrii societãþii; c) în cazul reducerii capitalului social, al fuziunii, divizãrii ºi dizolvãrii anticipate a societãþii. 65. Emblema deosebeºte: a) un comerciant de alt comerciant; b) un produs de alt produs al aceluiaºi comerciant; c) un comerþ de alt comerþ. 66. Actul constitutiv poate sã prevadã cã pentru adunãrile generale votul se exprimã ºi prin corespondenþã, în cazul: a) societãþii cu rãspundere limitatã; b) societãþii pe acþiuni; c) societãþii în comanditã pe acþiuni. 67. Nu dau dreptul la vot în adunãrile generale:

TESTE GRILÃ... Drept comercial – experþi contabili

471

a) acþiunile nominative; b) pãrþile sociale; c) obligaþiunile ºi acþiunile nevotante. 68. Prospectul de emisiune trebuie sã cuprindã menþiunea referitoare la dividendele plãtite în ultimii 5 ani în cazul: a) majorãrii capitalului social al societãþii pe acþiuni prin subscripþie publicã; b) majorãrii capitalului social al societãþii pe acþiuni prin subscripþie simultanã; c) emisiunii de obligaþiuni. 69. Dacã în actul constitutiv nu se prevede altfel, au drept de preferinþã în cazul emisiunii de noi acþiuni: a) toþi acþionarii, în proporþie cu numãrul acþiunilor pe care le posedã; b) numai acþionarii privilegiaþi; c) numai acþionarii care deþin acþiuni nominative. 70. În procedura insolvenþei, de regulã, hotãrârile judecãtorului sindic sunt: a) supuse apelului; b) supuse recursului în toate cazurile; c) definitive ºi executorii. 71. Dacã aportul la capitalul social în cazul emisiunii de noi acþiuni constã în numerar, acesta trebuie achitat în momentul subscrierii în proporþie de: a) 50%; b) 30%; c) 100%. 72. Dacã în actul constitutiv nu se prevede altfel, bunurile în naturã aportate la capitalul social trec în proprietatea societãþii, în momentul: a) înmatriculãrii societãþii în registrul comerþului; b) predãrii efective a bunului care face obiectul aportului; c) evaluãrii bunului de cãtre experþi desemnaþi de judecãtorul delegat la oficiul registrului comerþului.

472

TESTE GRILÃ... Drept comercial – experþi contabili

73. În cazul în care valoarea aporturilor în naturã, stabilitã de experþi, este mai micã cu 1/5 decât cea prevãzutã de fondatori în prospectul de emisiune, orice acceptat are dreptul: a) sã cearã dizolvarea societãþii; b) sã se retragã din societate, anunþându-i pe fondatori; c) sã pretindã despãgubiri de la societate. 74. Pot fi comercianþi: a) persoanele fizice cu capacitate deplinã de exerciþiu care sãvârºesc în mod obiºnuit fapte de comerþ; b) parlamentarii, judecãtorii; c) femeia mãritatã care a împlinit vârsta de 17 ani. 75. Procedura generalã a insolvenþei prevãzutã de Legea nr. 85/2006 se aplicã: a) numai societãþilor comerciale; b) numai comercianþilor persoane fizice; c) societãþilor comerciale, societãþilor cooperative, societãþilor agricole, organizaþiilor cooperatiste, grupurilor de interes economic ºi oricãrei alte persoane juridice de drept privat. 76. În procedura insolvenþei, poate fi desemnat administrator judiciar sau lichidator: a) persoana fizicã sau delegatul permanent, persoana fizicã din partea societãþii comerciale administratoare care este numai expert contabil ºi cu o vechime de 10 ani în activitatea practicã; b) persoana fizicã licenþiatã numai în studii economice; c) persoana fizicã sau delegatul permanent, persoana fizicã din partea societãþii comerciale administratoare care are calitatea de practician în reorganizare ºi lichidare, în condiþiile legii. 77. Dreptul de vot este suspendat pentru asociatul care nu este la curent cu vãrsãmintele ajunse la scadenþã pentru: a) asociaþii în societatea în nume colectiv; b) asociaþii comanditaþi în societatea în comanditã simplã; c) acþionarii în societatea pe acþiuni.

TESTE GRILÃ... Drept comercial – experþi contabili

473

78. Dacã nu s-a fãcut opoziþie de cãtre creditori, asociaþii decid asupra fuziunii sau divizãrii în termen de: a) un an de la data expirãrii termenului de opoziþie; b) o lunã de la data expirãrii termenului de opoziþie; c) douã luni de la data expirãrii termenului de opoziþie. 79. La constituirea societãþii pe acþiuni prin subscripþie publicã trebuie sã verifice existenþa capitalului social vãrsat: a) fondatorii; b) adunarea constitutivã; c) cenzorii. 80. Conþine în mod obligatoriu raportul de schimb al acþiunilor sau al pãrþilor sociale ºi, dupã caz, sulta: a) numai proiectul de fuziune; b) numai proiectul de divizare; c) proiectul de fuziune ºi de divizare. 81. Planul de reorganizare judiciarã va fi confirmat de cãtre: a) tribunal; b) judecãtorul sindic; c) adunarea creditorilor. NOTÃ: Începând cu nr. 82, întrebãrile necesitã analizã ºi judecatã profesionalã proprie. 82. A.P. (persoanã fizicã) ºi SC „MM” SRL (persoanã juridicã) au hotãrât sã constituie societatea în nume colectiv „A.P.-MM”. A.P. s-a obligat sã aducã la capitalul social suma de 5.000 lei, iar SC „MM” SRL un teren în suprafaþã de 5.000 m2, în valoare de 100.000 lei. În actul constitutiv al societãþii, asociaþii au prevãzut ca asociata SC „MM” SRL, fiind o societate cu rãspundere limitatã, sã rãspundã pentru obligaþiile societãþii numai în limita capitalului social subscris. Este valabilã clauza inseratã în actul constitutiv privind rãspunderea asociaþilor pentru obligaþiile societãþii?

474

TESTE GRILÃ... Drept comercial – experþi contabili

83. SC „ML” este o societate în nume colectiv care a încheiat un contract de credit de 3 milioane lei cu societatea bancarã SC „MB” SA pentru a-ºi achiziþiona o linie de fabricaþie ºi prelucrare boabe cafea. Constatând cã societatea debitoare nu a achitat trei rate scadente din creditul acordat la termenele stabilite în contract, creditoarea, în baza art. 3 alin. (2) din Legea nr. 31/1990, republicatã ºi modificatã, a chemat în judecatã pe asociaþii debitoarei, respectiv pe soþii A.M. ºi A.F., solicitând ca aceºtia sã fie obligaþi solidar la restituirea creditului acordat societãþii. Asociaþii rãspund în mod solidar pentru obligaþiile societãþii? Asociaþii au beneficiul de discuþiune în cazul în care sunt acþionaþi de creditorii societãþii? 84. Prin ce modalitãþi (mijloace) se realizeazã „punerea în întârziere” în contextul art. 3 alin. (2) din Legea nr. 31/1990, republicatã ºi modificatã? 85. SC „MIXAM” SRL este o societate cu rãspundere limitatã formatã din trei asociaþi, respectiv douã persoane fizice ºi o persoanã juridicã. Asociaþii persoane fizice s-au obligat prin actul constitutiv sã aducã la capitalul social munca pe care o vor desfãºura în societate, respectiv activitate de marketing/publicitate, în vederea atragerii unei clientele stabile a societãþii, în valoare de 100.000 lei. Pe de altã parte, aportul la capitalul social al persoanei juridice constã în acþiunile pe care aceasta le deþine deja la societatea comercialã „FN” SA. Totodatã, cei trei asociaþi au vãrsat ca aport la capitalul social suma de 5.000 lei. Verificând conþinutul actului constitutiv ºi probele depuse la dosar, instanþa de judecatã a constatat cã existã neregularitãþi în privinþa constituirii capitalului social al societãþii. Arãtaþi care sunt neregularitãþile sesizate de instanþa de judecatã cu privire la capitalul social ºi la felurile aporturilor asociaþilor. 86. Se poate înfiinþa o societate comercialã declarându-ºi sediul într-un spaþiu în care funcþioneazã mai multe societãþi? 87. Trei persoane fizice, în calitate de fondatori, au hotãrât constituirea unei societãþi pe acþiuni prin subscripþie publicã, întocmind prospectul de emisiune în care s-a menþionat capitalul social, numãrul de acþiuni, valoarea nominalã a unei acþiuni ºi data închiderii subscripþiei. Numitul

TESTE GRILÃ... Drept comercial – experþi contabili

475

V.R. a subscris un numãr de 100 acþiuni depunând la CEC valoarea acþiunilor subscrise. Ulterior acestui moment, verificând conþinutul prospectului de emisiune, a solicitat instanþei de judecatã constatarea nulitãþii acestuia întrucât nu cuprinde menþiunea privind participarea la beneficii (pierderi) a acþionarilor, menþiune obligatorie, potrivit art. 18 alin. (1) coroborat cu art. 8 din Legea nr. 31/1990, republicatã ºi modificatã. Acþiunea în constatarea nulitãþii prospectului de emisiune întocmit de fondatori este întemeiatã? Argumentaþi soluþia. 88. În ce situaþii acceptanþii prospectului de emisiune privind constituirea unei societãþi pe acþiuni prin subscripþie publicã se pot retrage în faza prealabilã înmatriculãrii societãþii în registrul comerþului? 89. La data de 15 noiembrie 2003 a fost înmatriculatã în registrul comerþului SC „NABO” SRL, cu doi asociaþi, persoane fizice, A.N. ºi V.T. În scopul achiziþionãrii unei construcþii necesare desfãºurãrii activitãþii, asociatul V.T. a depus la bancã în contul societãþii suma de 2 milioane lei, urmând ca societatea sã-i restituie acest împrumut în termen de 10 ani. Înþelegerea cu privire la acordarea împrumutului ºi restituirea lui a intervenit între cei doi asociaþi numai prin acord verbal. Este valabil acordul verbal încheiat între cei doi asociaþi privind împrumutul acordat societãþii? În ce cazuri legea prevede obligativitatea formei scrise? 90. Într-o societate cu rãspundere limitatã în care pãrþile sociale aparþin unei singure persoane existã ca organ de conducere adunarea generalã a asociaþilor? Asociatul unic poate îndeplini mandatul de administrator al societãþii? 91. În actul constitutiv al SC „OLVEX” SNC s-a prevãzut ca asociatul L.E. sã procure clientelã societãþii prin deplasarea în þarã pentru a face publicitate acesteia, urmând sã participe la profit ºi pierderi în proporþie de 30%. Activitatea la care s-a obligat asociatul L.E. reprezintã aport la capitalul social al societãþii?

TESTE GRILÃ... Drept comercial – experþi contabili

476

92. În cazul unei societãþi pe acþiuni constituitã prin subscripþie publicã, avantajele acordate membrilor fondatori au fost acceptate de subscriitori. Este suficient ca subscriitorii sã accepte avantajele patrimoniale acordate fondatorilor? 93. La constituirea societãþii pe acþiuni prin subscripþie publicã, aportul în naturã poate fi vãrsat numai în proporþie de 50%? 94. Precizaþi cine are competenþa legalã de a examina ºi valida rãspunsul experþilor de evaluare a aporturilor în naturã, în cazul constituirii unei societãþi pe acþiuni prin subscripþie publicã. 95. SC „MIX” SA este o societate pe acþiuni care s-a constituit prin subscripþie publicã pe o duratã de 10 ani, prevãzându-se în actul constitutiv cã fondatorii vor încasa timp de 5 ani de la constituirea societãþii un procent de 6% din profitul net al societãþii. Întrucât societatea nu a realizat profit în primii doi ani, acþionarii au hotãrât dizolvarea societãþii. Fondatorii cãrora li s-au recunoscut prin actul constitutiv avantaje patrimoniale se pot opune dizolvãrii hotãrâte de acþionari? 96. Indicaþi situaþiile în care, la constituirea societãþii pe acþiuni, judecãtorul delegat de la oficiul registrului comerþului numeºte unul sau mai mulþi experþi din lista experþilor autorizaþi pentru efectuarea unei expertize. 97. Ce trebuie sã cuprindã raportul de expertizã întocmit de experþi în cazul în care judecãtorul delegat la oficiul registrului comerþului dispune efectuarea unei expertize necesarã înmatriculãrii unei societãþi pe acþiuni? 98. Arãtaþi care sunt incompatibilitãþile prevãzute de Legea nr. 31/1990, republicatã ºi modificatã, privind calitatea de expert? 99. Stabiliþi valoarea de adevãr a urmãtoarei afirmaþii: „Filiala reprezintã sediul secundar al societãþii comerciale mamã”. Motivaþi: a) adevãrat; b) fals.

TESTE GRILÃ... Drept comercial – experþi contabili

477

100. Cinci persoane fizice ºi o persoanã juridicã au convenit constituirea unei societãþi pe acþiuni, semnând actul constitutiv, procurând toate actele necesare înmatriculãrii societãþii în registrul comerþului. Pentru depunerea cererii la registrul comerþului a fost desemnat reprezentantul asociatului persoanã juridicã care nu a efectuat procedura în termen de 15 zile de la semnarea actului constitutiv. Faþã de împrejurarea cã cererea de înmatriculare în registrul comerþului a societãþii nu a fost depusã de persoana împuternicitã, asociaþii pot obþine o hotãrâre judecãtoreascã de obligare a persoanei respective sã efectueze procedura? 101. SC „MICA” SRL a fost înmatriculatã în registrul comerþului fãrã ca administratorul desemnat prin actul constitutiv sã fi depus specimenul de semnãturã. Totodatã, la dosar nu a fost depusã dovada sediului social. Existã posibilitatea acoperirii acestor lipsuri chiar ºi dupã înmatricularea societãþii? 102. S-a constituit o societate cu rãspundere limitatã în care unicul asociat a adus la capitalul social un teren situat intravilan în localitatea unde s-a declarat sediul social al societãþii. Dupã trecerea unui termen de doi ani de la data înmatriculãrii în registrul comerþului, s-a constatat cã actul constitutiv nu a fost încheiat în forma autenticã, aºa cum prevede art. 5 alin. (6) lit. a) din Legea nr. 31/1990, republicatã ºi modificatã, formulându-se o acþiune în constatarea nulitãþii societãþii. Este întemeiatã acþiunea în constatarea nulitãþii societãþii? 103. Indicaþi cel puþin patru cauze de nulitate a unei societãþi înmatriculate. 104. Pentru înmatricularea societãþii, asociaþii F.G. ºi L.M. au încheiat un contract de închiriere privind un spaþiu în care a fost declarat sediul societãþii. Dupã înmatriculare societatea a achitat o lunã chiria datoratã, dupã care a refuzat sã mai plãteascã chiria datoratã numitului M.N., motivând cã cuantumul este exagerat de mare. Acesta, invocând dispoziþia cuprinsã în art. 53 din Legea nr. 31/1990, republicatã ºi modificatã, a solicitat asociaþilor F.G. ºi L.M. plata chiriei restante, motivând cã aceºtia rãspund în mod solidar ºi nelimitat pentru actele încheiate în contul societãþii. Cui aparþine rãspunderea pentru actele juridice încheiate de reprezentanþii societãþii în faza de constituire? Motivaþi soluþia în cazul de faþã.

478

TESTE GRILÃ... Drept comercial – experþi contabili

105. La data de 30 august 2004, Tribunalul Bucureºti a constatat nulitatea SC „MONDOMAR” SA pentru cã lipsea din actul constitutiv prevederea referitoare la aporturile asociaþilor, fiind menþionat doar capitalul social. Societatea fusese înmatriculatã în registrul comerþului la data de 1 septembrie 2000 ºi încheiase cu mai multe societãþi comerciale contracte de livrare de produse (cherestea) pentru care mai avea de încasat o parte din preþ. Nulitatea societãþii produce efecte asupra contractelor încheiate pânã la data constatãrii ei? Care este calea de atac îndreptatã împotriva încheierilor pronunþate de judecãtorul delegat privitoare la înmatricularea sau la orice alte înregistrãri în registrul comerþului ºi în ce termen se exercitã? 106. În cazul unei societãþii în nume colectiv, asociatul V.M. a adus la capitalul social un numãr de 100 de obligaþiuni pe care le deþinea la SC „OVEX” SA, cu termen de rambursare la 15 august 2005. Societatea emitentã de obligaþiuni nu ºi-a onorat obligaþiile, aºa încât la sfârºitul anului 2005 societatea în nume colectiv s-a adresat cu somaþie de efectuare a plãþii asociatului care a aportat obligaþiunile respective. Ce fel de aport reprezintã obligaþiunile? Este admisibil la o societate în nume colectiv? Societatea creditoare poate sã-l urmãreascã silit pe asociatul care a aportat obligaþiunile respective? 107. Între douã societãþi comerciale s-a încheiat un contract de livrare de mãrfuri, pentru care nu s-a achitat preþul. Societatea beneficiarã a refuzat achitarea preþului deºi a primit marfa, considerând cã produsele livrate nu corespund din punct de vedere calitativ ºi susþinând cã administratorul societãþii furnizoare ar fi direcþionat unele produse calitativ corespunzãtoare cãtre societatea la care el, administratorul, avea calitatea de asociat. Societatea beneficiarã a produselor considerate calitativ necorespunzãtoare a chemat în judecatã pe administratorul societãþii furnizoare pentru ca acesta sã rãspundã. Acþiunea îndreptatã împotriva administratorului este întemeiatã? Motivaþi soluþia. 108. S-a constituit o societate în comanditã simplã în care asociatul comanditat S.M. a ascuns faptul cã soþia sa este asociat într-o societate în nume colectiv cu aceleaºi obiect de activitate.

TESTE GRILÃ... Drept comercial – experþi contabili

479

Asociaþii comanditari M.N. ºi S.V. au solicitat excluderea din societate a asociatului comanditat S.M. pentru conflict de interese ºi mai cu seamã cã nu i-a încunoºtinþat pe ceilalþi asociaþi despre existenþa unei alte societãþi în care soþia sa este asociat cu rãspundere nelimitatã. Poate fi exclus asociatul comanditat în situaþia de fapt prezentatã? Motivaþi soluþia. 109. Societatea în comanditã simplã „MN ºi FL” a fost obligatã, prin hotãrâre judecãtoreascã, sã plãteascã altei societãþi de antreprizã de lucrãriconstrucþii suma de 400.000 lei pentru efectuarea mai multor lucrãri de consolidare a clãdirii în care se aflã sediul societãþii debitoare. Împotriva societãþii debitoare s-a încercat executarea silitã, dar s-a constatat cã aceasta nu are bunuri cu care sã achite datoria, motiv pentru care societatea creditoare s-a adresat asociaþilor comanditaþi L.F. ºi V.M. Aceºtia au refuzat achitarea datoriei motivând cã hotãrârea judecãtoreascã este pronunþatã împotriva societãþii ºi, ca atare, nu le este opozabilã. Apãrãrile asociaþilor comanditaþi sunt întemeiate? Motivaþi soluþia. 110. SC „LIR” SRL are trei asociaþi, respectiv L.M., N.M. ºi V.P., fiecare participând la capitalul social cu un aport în numerar de câte 2.000 lei, adicã un procent din capitalul social de 33% fiecare. În clauza referitoare la modul de participare la profit ºi pierderi, asociaþii au prevãzut ca asociatul L.M. sã participe în proporþie de 20%, iar ceilalþi doi, respectiv N.M. ºi V.P., cu un procent de câte 40% fiecare. Este legalã clauza înseratã în actul constitutiv privind modul de participare a asociaþilor la profitul ºi pierderile societãþii? Motivaþi rãspunsul. 111. În ce termen societatea comercialã este obligatã sã plãteascã asociaþilor dividendele aprobate de adunarea generalã a asociaþilor (AGA) ºi care este sancþiunea prevãzutã de lege în cazul neachitãrii lor? 112. Arãtaþi care este momentul de la care se calculeazã termenul de 3 ani prevãzut de art. 67 alin. (5) din Legea nr. 31/1990, republicatã ºi modificatã, privind prescripþia dreptului material la acþiune al asociaþilor pentru plata dividendelor.

480

TESTE GRILÃ... Drept comercial – experþi contabili

113. La data de 15 iulie 2003 s-a încheiat contractul de cesiune de acþiuni prin care M.N. a cesionat lui V.D. un numãr de 100 de acþiuni în valoare totalã de 100.000.000 lei. Prin hotãrârea AGA din 15 martie 2004 s-a aprobat distribuirea dividendelor aferente exerciþiului financiar al anului 2003, fiecare acþionar urmând sã primeascã dividende în funcþie de numãrul de acþiuni deþinute ºi de cota de participare la capitalul social. Pentru exerciþiul financiar al anului 2003, dividendele aferente celor 100 de acþiuni au fost atribuite în totalitate numitului V.D., care deþinea acþiunile respective la data adoptãrii hotãrârii AGA. M.N. a solicitat achitarea dividendelor aferente anului 2003 pânã la data de 15 iulie, iar dupã aceasta sã i se atribuie cesionarului V.D. Cererea de platã a dividendelor formulatã de acþionarul cedent M.N. este întemeiatã? 114. SC „MILAV” SRL ºi SC „ANVEL” SRL au hotãrât sã fuzioneze prin absorbþia SC „ANVEL” SRL de cãtre SC „MILAV” SRL. SC „MILAV” SRL are cinci asociaþi, cu un capital social de 50.000.000 lei, divizat în 500 pãrþi sociale a câte 100.000 lei fiecare. SC „ANVEL” SRL are doi asociaþi, respectiv SC „MILAV” SRL ºi L.M. (persoanã fizicã). Capitalul social al SC „ANVEL” SRL este de 2.000.000 lei, divizat în 20 pãrþi sociale a câte 100.000 lei fiecare, împãrþite în mod egal între cei doi asociaþi. SC „ANVEL” SRL a înregistrat în ultimii doi ani pierderi în aºa fel încât în conturile societãþii nu a mai existat nici mãcar capitalul social. Pentru a salva societatea „ANVEL” SRL, SC „MILAV” SRL a hotãrât absorbþia acesteia cu toate datoriile pe care le avea. În situaþia de fapt se mai reþine cã SC „ANVEL” SRL concesionase un teren în scopul construirii unei fabrici ºi încheiase un contract de asociere în participaþiune cu numiþii M.N. ºi L.A., contract în care nu ºi-a executat obligaþia de aportare a sumei de 200.000.000 lei pentru achiziþionarea unor mãrfuri. Adunarea generalã extraordinarã a asociaþilor fiecãrei societãþi a hotãrât fuziunea prin absorbþie, s-a întocmit bilanþul de fuziune la fiecare societate având aceeaºi datã ºi s-a întocmit proiectul de fuziune care a fost depus la registrul comerþului pentru a fi avizat de judecãtorul delegat ºi a fi publicat în Monitorul Oficial.

TESTE GRILÃ... Drept comercial – experþi contabili

481

Dat fiind cã societãþile care fuzioneazã nu-ºi înceteazã activitatea dupã depunerea proiectului de fuziune la registrul comerþului, SC „MILAV” SRL hotãrãºte majorarea capitalului social cu un utilaj procurat din strãinãtate, pentru care beneficia de facilitãþi fiscale (vamale). Identificaþi problemele de drept privitoare la posibilitatea legalã a fuziunii. 115. Reclamanþii B.V. ºi SC „V.S.” SRL au chemat în judecatã pe M.C. solicitând ca prin sentinþa ce se va pronunþa sã se dispunã excluderea pârâtului din societate, obligând societatea la plata drepturilor ce i se cuvine celui exclus, cu motivarea cã M.C., în calitate de asociat ºi administrator, a încãlcat Legea contabilitãþii prin efectuarea unor activitãþi care au fost de naturã sã fraudeze societatea. Pârâtul M.C., prin cerere reconvenþionalã, a solicitat excluderea reclamantului B.V. din societate, motivând cã situaþia falimentarã a societãþii se datoreazã culpei exclusive a acestuia. În urma probelor administrate, instanþa de fond a admis atât cererea principalã ºi în parte cea reconvenþionalã, dispunând excluderea din societate a reclamantului pârât, cât ºi a pârâtului reclamant, dispunând totodatã ºi dizolvarea societãþii în condiþiile în care prin excluderea celor doi asociaþi a mai rãmas în societate un asociat. Celelalte cereri privind pretenþiile bãneºti au fost respinse. Pentru a pronunþa aceastã soluþie, instanþa de fond a reþinut cã reclamantul a desfãºurat o activitate contrarã interesului societãþii, în sensul cã a folosit în scop personal o parte din suma ce constituia aport la capitalul social, plãtitã de M.C., a vândut pãrþile componente din utilajele societãþii fãrã încuviinþarea celorlalþi asociaþi. Pârâtul M.C. a fost exclus din societate, cu motivarea cã acesta a întreprins activitãþi contrare scopului societãþii, în sensul cã a efectuat operaþiuni contabile prin care a schimbat sursele ºi destinaþia depunerilor deºi nu avea specimen de semnãturã în bancã. Instanþa de fond a dispus ºi dizolvarea societãþii, în baza art. 229 alin. (1) din Legea nr. 31/1990, republicatã ºi modificatã, deoarece prin excludere societatea a rãmas cu unic asociat, aceasta fiind cauzã de dizolvare a societãþii cu urmãtoarea motivare: 1. Dispoziþia cuprinsã în art. 222 lit. c) nu se aplicã asociaþilor unei societãþi cu rãspundere limitatã, ci unei societãþi în nume colectiv sau în comanditã simplã.

482

TESTE GRILÃ... Drept comercial – experþi contabili

2. Nedepunerea la bancã a aportului la capitalul social al asociatului M.C. nu este un motiv de excludere, ci eventual de rãspundere pentru daunele produse. 3. Deturnarea fondurilor sociale nu reprezintã o faptã care sã însemne fraudã în dauna societãþii atât timp cât cu sumele respective au fost cumpãrate alte bunuri în folosul societãþii. 4. Inabilitãþile manageriale ale administratorului nu se sancþioneazã cu excluderea din societate, ci doar cu revocarea din funcþie ºi obligarea la daune cãtre societate. Dispoziþiile cuprinse în art. 222 din Legea nr. 31/1990, republicatã ºi modificatã, privind cazurile de excludere din societate sunt expres ºi limitativ arãtate de legiuitor? Care este domeniul de aplicare a fiecãrei dispoziþii legale? Este corectã soluþia de dizolvare a societãþii? 116. Asociaþii care au hotãrât dizolvarea societãþii pot renunþa la aceasta, chiar ºi dupã publicarea în Monitorul Oficial a hotãrârii adunãrii generale extraordinare a asociaþilor? 117. Arãtaþi în ce constã „contrarietatea de interese” în cazul asociaþilor unei societãþi în nume colectiv. 118. SC „M” SA ºi SC „VL” SA, prin reprezentanþii legali, au încheiat un protocol prin care au hotãrât dizolvarea prin absorbþie a SC „VL” SA ºi transmiterea cu titlu universal a patrimoniului societãþii SC „VL” SA cãtre SC „M” SA. Protocolul încheiat între cele douã societãþi este suficient pentru realizarea transmisiunii cu titlu universal a patrimoniului SC „VL” SA cãtre SC „M” SA? 119. SC „VL” este o societate pe acþiuni cu un capital social de 90.000 lei divizat în 9.000 acþiuni a câte 100 lei fiecare, atribuite celor cinci acþionari în mod egal. În decurs de 3 ani de la constituirea societãþii activitatea acesteia a fost profitabilã, achiziþionând trei terenuri, douã clãdiri ºi aparaturã de birou, astfel încât adunarea generalã extraordinarã a hotãrât majorarea

TESTE GRILÃ... Drept comercial – experþi contabili

483

capitalului social prin emisiune de noi acþiuni cu primã de emisiune, valoarea unei acþiuni devenind 1.000 lei. Totodatã, acþionarii au hotãrât ca achitarea acþiunilor emise cu primã sã se facã în proporþie de 30% în momentul subscrierii ºi diferenþa în termen de 3 ani. Este legalã hotãrârea de majorare a capitalului social în condiþiile stabilite de acþionari? 120. SC „AC” SRL s-a constituit prin asocierea numiþilor M.L., F.S. ºi A.L., având un capital social de 60.000 lei divizat în 60 pãrþi sociale în valoare de 100 lei fiecare. Dupã trei luni de la înmatricularea societãþii în registrul comerþului asociatul A.L. decedeazã, având ca moºtenitori soþia supravieþuitoare ºi un copil minor. La prima ºedinþã a adunãrii generale a asociaþilor a participat în locul asociatului decedat soþia supravieþuitoare în nume propriu ºi în calitate de reprezentant al copilului minor, exprimându-ºi votul cu privire la majorarea capitalului social. Soþia supravieþuitoare are drept de vot în adunarea generalã a asociaþilor în nume propriu ºi ca reprezentantã a minorului asociatului decedat? Motivaþi soluþia. 121. În actul constitutiv al SC „L” SRL s-a prevãzut cã modificarea actului constitutiv poate fi decisã cu votul asociaþilor care reprezintã majoritatea calificatã a capitalului social. Având în vedere dispoziþia cuprinsã în art. 192 din Legea nr. 31/1990, republicatã ºi modificatã, hotãrârea de modificare a actului constitutiv trebuie sã fie adoptatã de toþi asociaþii? 122. Retragerea dintr-o societate comercialã este prevãzutã de legiuitor pentru asociaþii din societatea în nume colectiv, în comanditã simplã sau cu rãspundere limitatã (art. 226 din Legea nr. 31/1990, republicatã ºi modificatã). Cu toate acestea existã posibilitatea legalã ca ºi acþionarii dintr-o societate pe acþiuni sã se retragã? 123. Care sunt drepturile cuvenite acþionarilor retraºi din societate? 124. S.M. ºi S.E., soþi, au hotãrât sã constituie o societate comercialã – SRL – în care sã aducã la capitalul social un imobil, respectiv apartamentul

484

TESTE GRILÃ... Drept comercial – experþi contabili

situat în imobilul din Str. Florilor nr. 10, apartament cumpãrat de cei doi soþi în timpul cãsãtoriei. În schimbul aportului la capitalul social al imobilului bun comun fiecare soþ a primit în mod egal pãrþi sociale. Soþii se pot asocia pentru a constitui o societate comercialã? Este necesarã împãrþirea bunurilor comune pentru a fi aduse la capitalul social? Faptul cã imobilul a fost adus la capitalul social în schimbul cãruia soþii au primit pãrþi sociale în procent de 50% fiecare înseamnã o partajare convenþionalã a bunurilor comune, operaþiune interzisã de legiuitor potrivit art. 30 alin. (2) din Codul familiei? 125. SC „MN” SRL, în calitate de debitoare, a solicitat respingerea cererii introductive de faliment formulatã de creditoarea SC „FG” SA, arãtând cã în ultimele douã luni nu a mai efectuat plãþi cãtre creditori deoarece el însuºi are de încasat mai multe creanþe de la debitorii proprii. Totodatã, debitoarea a motivat cererea de respingere a acþiunii arãtând cã în patrimoniul propriu existã mai multe bunuri mobile ºi imobile pe care creditorii le pot urmãri silit, potrivit dreptului comun, pentru a-ºi îndestula creanþele. Cererea formulatã de debitoare de respingere a acþiunii creditorilor este întemeiatã? 126. Arãtaþi care sunt principalele atribuþii jurisdicþionale ale judecãtorului sindic în procedura insolvenþei. 127. Împotriva SC „AC” SA în calitate de debitor s-a deschis procedura de insolvenþã, la cererea creditorilor SC „OP” SRL ºi SC „PV” SA, desemnându-se prin hotãrârea de deschidere a procedurii în calitate de administrator judiciar numitul M.A. Pentru data de 30 septembrie 2006 a fost convocatã adunarea creditorilor de cãtre creditorii ale cãror creanþe reprezintã 20% din valoarea totalã a acestora. În cuprinsul convocãrii, creditorii au menþionat cã la adunare se va discuta despre posibilitatea admiterii planului de reorganizare depus de cãtre debitor, cât ºi alte probleme care vor fi trecute pe ordinea de zi în ziua desfãºurãrii adunãrii generale. La adunare s-au prezentat creditorii ale cãror creanþe reprezintã 75% din totalul acestora, hotãrând respingerea planului de reorganizare a activitãþii debitorului.

TESTE GRILÃ... Drept comercial – experþi contabili

485

Împotriva hotãrârii adoptate de creditorii prezenþi, debitorul a formulat acþiune în anulare pentru urmãtoarele motive: 1. Adunarea creditorilor nu putea fi convocatã decât de administratorul judiciar sau de lichidator, potrivit art. 13 alin. (1) din Legea nr. 85/2006; 2. Ordinea de zi a ºedinþei nu prevede în mod expres toate problemele care vor fi discutate; 3. Unii dintre creditori au fost reprezentaþi de terþe persoane, fãrã a avea procurã specialã. Acþiunea în anularea hotãrârii adoptate de adunarea creditorilor este legalã? 128. Care sunt condiþiile legale pe care trebuie sã le îndeplineascã o persoanã fizicã sau juridicã pentru a fi desemnatã ca administrator judiciar în cadrul procedurii insolvenþei? 129. Raportul întocmit de administratorul judiciar desemnat în cadrul procedurii insolvenþei trebuie sã conþinã elemente, date privind situaþia patrimoniului debitorului ºi a activitãþii sale. Ce aspecte trebuie menþionate în cuprinsul raportului administratorului? 130. Definiþi starea de „insolvenþã” potrivit Legii nr. 85/2006. 131. Care sunt condiþiile pe care trebuie sã le îndeplineascã creanþele creditorilor pentru a putea fi declanºatã procedura reorganizãrii judiciare ºi a falimentului? 132. Delimitaþi conceptul de „insolvenþã” de cel de „insolvabilitate” ºi de „refuz de platã”. 133. În cazul cererii introductive formulate de creditori, depunerea unei cauþiuni este obligatorie? Care este consecinþa nedepunerii cauþiunii? 134. Care sunt principalele efecte patrimoniale ale deschiderii procedurii reorganizãrii judiciare ºi a falimentului? 135. Stabiliþi valoarea de adevãr a urmãtoarei afirmaþii: „Deschiderea procedurii insolvenþei are ca efect ridicarea dreptului debitorului de administrare

486

TESTE GRILÃ... Drept comercial – experþi contabili

constând în dreptul de a-ºi conduce activitatea, de a-ºi administra bunurile (averea) ºi de a dispune de ele”: a) adevãrat; b) fals. 136. Indicaþi categoriile de acte juridice încheiate de debitor în cei trei ani anteriori deschiderii procedurii insolvenþei, acte în care prestaþia debitorului depãºeºte vãdit pe cea primitã. 137. Indicaþi trei categorii de acte juridice încheiate de debitor în cei trei ani anteriori deschiderii procedurii insolvenþei, acte care sunt supuse anulãrii. 138. Contractul de închiriere privind un bun imobil al debitorului poate fi desfiinþat în cadrul procedurii insolvenþei? 139. Care sunt categoriile de creanþe bugetare exceptate de la procedura de verificare prevãzutã de Legea nr. 85/2006? 140. Care sunt efectele decãderii din dreptul de a depune cerere de admitere a creanþelor în cadrul procedurii reorganizãrii judiciare ºi a falimentului, prevãzutã de Legea nr. 85/2006? 141. Care este conþinutul planului de reorganizare a activitãþii debitorului, conform Legii nr. 85/2006? 142. Precizaþi care sunt regulile potrivit cãrora se voteazã planul de reorganizare a activitãþii debitorului de cãtre creditori. 143. Ce efecte produc votarea ºi confirmarea planului de reorganizare a activitãþii debitorului, potrivit Legii nr. 85/2006? 144. Indicaþi situaþiile în care judecãtorul sindic dispune intrarea în faliment a debitorului aflat în stare de insolvenþã. 145. SC „X” SRL este supusã procedurii falimentului ºi are cinci creditori, din care unul „Y” ºi-a asigurat creanþa printr-un gaj asupra a douã automobile din patrimoniul debitorului. În urma scoaterii la vânzare a automobilelor s-a obþinut suma de 100.000 lei, insuficientã pentru acoperirea integralã a creanþei creditorului „Y”, creanþã de 300.000 lei.

TESTE GRILÃ... Drept comercial – experþi contabili

487

Cum îºi va recupera diferenþa de creanþã creditorul care a beneficiat de o garanþie realã imobiliarã (gaj)? 146. Care este ordinea de distribuire a sumelor de bani obþinute în urma lichidãrii averii debitorului? 147. Care sunt efectele hotãrârii judecãtoreºti ale închiderii procedurii falimentului? 148. Definiþi infracþiunea de bancrutã frauduloasã. 149. Arãtaþi ce efecte produce înregistrarea în registrul comerþului a firmei ºi a celorlalte date cu privire la calitatea de comerciant a celui care solicitã înregistrarea. 150. SC „BM” SRL s-a constituit cu doi asociaþi, respectiv „SL” ºi „VN”, cu participare egalã la capitalul social, fiecare deþinând un procent de 50% din totalul pãrþilor sociale. Asociatul „SL” cesioneazã în totalitate pãrþile sociale celuilalt asociat, încheindu-se contractul de cesiune de pãrþi sociale fãrã ca operaþiunea de cesiune sã fie înregistratã în registrul comerþului. Contractul de cesiune de pãrþi sociale este opozabil ºi faþã de terþele persoane sau produce efecte numai între asociaþi? 151. Care sunt categoriile de persoane care au obligaþia sã cearã înmatricularea în registrul comerþului a activitãþii pe care o desfãºoarã ºi totodatã sã solicite înscrierea de menþiuni în registrul comerþului? 152. Care este regimul juridic al încheierilor pronunþate de judecãtorul delegat la oficiul registrului comerþului privitoare la înmatricularea sau la orice alte înregistrãri în registrul comerþului? 153. Care este instanþa de judecatã competentã sã soluþioneze recursul îndreptat împotriva încheierii pronunþate de judecãtorul delegat la oficiul registrului comerþului? 154. Cine poate solicita radierea din registrul comerþului a înmatriculãrilor sau a menþiunilor efectuate? 155. Definiþi fondul de comerþ ºi arãtaþi care este temeiul juridic.

488

TESTE GRILÃ... Drept comercial – experþi contabili

156. Delimitaþi „fondul de comerþ” de noþiunea de „sucursalã”. 157. Definiþi firma ºi arãtaþi care sunt caracterele (trãsãturile) acesteia. 158. Comparaþie între clientelã ºi vadul comercial. 159. SC „OM” SRL a încheiat un contract de împrumut bancar garantând creditul cu mãrfurile aflate în magazinul situat chiar la sediul societãþii. Ulterior perfectãrii contractului de împrumut (credit) ºi al contractului de garanþie realã mobiliarã, mãrfurile au fost vândute urmând ca preþul sã fie încasat în termen de 30 de zile de la predare. Este valabil contractul de vânzare-cumpãrare privind mãrfuri care fac obiectul unei garanþii reale mobiliare (gaj)? 160. Care este deosebirea dintre aportul în societate al fondului de comerþ ºi vânzarea acestuia? 161. În situaþia în care un contract de garanþie realã mobiliarã (gaj) este anulat pentru eroare-viciu de consimþãmânt, înscrierea garanþiei în Arhiva Electronicã de Garanþii Reale Mobiliare are ca efect valabilitatea contractului? Explicaþi rãspunsul. 162. Este admisibilã cesiunea contractului de locaþiune asupra fondului de comerþ? 163. O persoanã fizicã A.M. împrumutã de la o bancã o sumã de bani. Pentru a acorda creditul, banca îi cere un garant personal care sã se oblige sã plãteascã în cazul în care A.M. nu ramburseazã creditul. În aceste condiþii A.F. se obligã, în calitate de fidejusor, alãturi de A.M. Termenul de rambursare a expirat, iar A.F. este urmãrit la platã atât pentru creditul nerambursat, cât ºi pentru dobânzile aferente. Ce sumã va fi þinut sã plãteascã fidejusorul? Argumentaþi. 164. Societatea comercialã „Carol” SA a început sã distribuie dividende acþionarilor pentru anul 2004 începând cu data de 4 martie 2005. Acþionarul A.M., constatând cã nu-ºi primeºte dividendele, a acþionat în judecatã societatea comercialã la data de 17 aprilie 2005. De la ce datã poate cere ºi dobânzi de întârziere? Argumentaþi soluþia aleasã.

TESTE GRILÃ... Drept comercial – experþi contabili

489

165. AVAS încheie un contract de vânzare-cumpãrare de acþiuni cu Compania Aneida Internaþional SA. Nerespectarea unor obligaþii contractuale dã naºtere unei neînþelegeri între pãrþi. Cãrei instanþe urmeazã sã se adreseze pãrþile: instanþei de contencios administrativ sau instanþei comerciale? Motivaþi soluþia aleasã. 166. A.M. încheie un contract de asigurare de viaþã cu SC „CAROM” SA obligându-se sã-i plãteascã trimestrial primele de asigurare. Pentru cã nu ºi-a respectat obligaþia de platã, societatea de asigurãri intenteazã o acþiune judecãtoreascã împotriva lui A.M. Cãrei instanþe i se va adresa asiguratorul, celei civile sau celei comerciale? Motivaþi soluþia aleasã. 167. Regia autonomã de Gospodãrie Comunalã Galaþi ºi asociaþia de locatari nr. 600 din Galaþi încheie un contract pentru executarea de lucrãri de reparaþie a instalaþiei de încãlzire, canalizare, apã rece, apã caldã ºi menajerã la douã blocuri. Pentru nerespectarea obligaþiilor contractuale, asociaþia de locatari, în calitate de reclamantã, se va adresa instanþei civile sau celei comerciale? Motivaþi soluþia aleasã. 168. A.T., comerciant, cumpãrã la data de 1 octombrie 2004 o garsonierã. La data de 20 decembrie 2004 o vinde, iar în 15 ianuarie 2005 îºi cumpãrã o nouã garsonierã. Au vânzãrile-cumpãrãrile încheiate de comerciant naturã comercialã? Argumentaþi soluþia aleasã. 169. A.T. ºi B.T., cãsãtoriþi, având doi copii minori de 16, respectiv 17 ani vor sã desfãºoare o activitate economicã având ca obiect comerþul cu flori, în cadrul unei asociaþii familiale. Potrivit reglementãrilor în vigoare, este posibilã constituirea acesteia? Motivaþi soluþia aleasã. 170. A.T. a fost condamnat prin hotãrâre judecãtoreascã definitivã pentru evaziune fiscalã pe când desfãºura o activitate economicã în mod independent.

490

TESTE GRILÃ... Drept comercial – experþi contabili

Poate el sã se constituie ca reprezentant al unei asociaþii familiale? Argumentaþi soluþia. 171. Comerciantul A.Z. s-a înmatriculat la registrul comerþului din judeþul Constanþa, având sediul principal în municipiul Constanþa. Înfiinþându-se o sucursalã în oraºul Mangalia va fi nevoit sã facã o nouã înregistrare, de data aceasta a sucursalei? Motivaþi soluþia aleasã. 172. Prin divizarea societãþii „A”, societãþile „B” ºi „C”, societãþi pe acþiuni, preiau patrimoniul societãþii „A” care îºi înceteazã activitatea. Cu ocazia adunãrii generale extraordinare a societãþii „B” se aprobã proiectul de divizare ºi preluare a patrimoniului societãþii „A” (în cota-parte prevãzutã de proiect), precum ºi mãrirea obligaþiilor acþionarilor societãþii „B”, ca urmare a divizãrii, cu votul a 50% din acþionari. Este legalã decizia AGA? Motivaþi. 173. În termen de douã luni de la expirarea dreptului de opoziþie al creditorilor societãþilor care fuzioneazã prin absorbþie au loc adunãrile generale extraordinare ale societãþii Impex SRL ce urmeazã sã fie absorbitã ºi a societãþii Coral SA ca societate absorbantã. Ca urmare a aprobãrii de cãtre ambele a proiectului de fuziune prin absorbþie, are loc: a) dizolvarea cu lichidare a societãþilor absorbite, care îºi înceteazã existenþa; b) transmiterea universalã a patrimoniului Impex SRL cãtre Coral SA; c) atribuirea de acþiuni asociaþilor Impex SRL din acþiunile Coral SA care ºi-a mãrit astfel patrimoniul. Sunt corecte efectele fuziunii prin absorbþie enumerate? Motivaþi soluþia. 174. Judecãtorul delegat de la registrul comerþului a refuzat sã autorizeze constituirea societãþii comerciale „Þibleº” SA obþinutã prin fuziunea prin contopire a douã societãþi care ºi-au încetat existenþa: o societate în nume colectiv ºi o societate în comanditã simplã. Judecãtorul delegat a motivat cã, deoarece în patrimoniul societãþii obþinute prin contopire s-a adus ca aport un teren, actul constitutiv trebuia autentificat, ceea ce reprezentanþii societãþii comerciale nu au fãcut. Aceºtia au invocat lipsa autentificãrii prin aceea cã imobilul fãcea parte din patrimoniul societãþii în nume colectiv, al cãrui act de constituire fusese autentificat, dar prin

TESTE GRILÃ... Drept comercial – experþi contabili

491

încetarea existenþei acestei societãþi ºi prin faptul cã noua societate constituitã prin contopire nu mai este o societate de persoane, ci de capital, actul constitutiv nu mai trebuie autentificat. Cine are dreptate? Motivaþi. 175. Adunarea asociaþilor a respins ca nefondatã cererea reclamantului, asociat la o societate cu rãspundere limitatã aflatã în lichidare, de a numi un alt lichidator, pe motiv cã actualul lichidator nu a întrunit unanimitatea voturilor asociaþilor. Reclamantul a considerat nelegalã numirea lichidatorului, deºi el întrunise cvorumul cerut de 3/4 din numãrul asociaþilor impus de actul constitutiv, susþinând cã Legea nr. 31/1990, republicatã ºi modificatã, prevede cã numirea lichidatorilor la societãþile cu rãspundere se poate face numai cu votul tuturor asociaþilor, fapt ce nu s-a realizat. De ce a fost respinsã cererea? Este corect? 176. Într-o societate cu rãspundere limitatã cu doi asociaþi, unul dintre aceºtia decedeazã. În actul constitutiv existã clauzã de continuare a societãþii cu moºtenitorii, dar aceºtia nu consimt sã continue activitatea în cadrul societãþii în locul defunctului. Este aceasta o cauzã de dizolvare a societãþii? Ce vor primi moºtenitorii? 177. Lichidatorul unei societãþi pe acþiuni face dovada, prin prezentarea situaþiei financiare anuale, cã activul societãþii este în valoare de 300 milioane lei, iar pasivul de 600 milioane lei. Ce trebuie sã facã lichidatorul când fondurile de care dispune societatea nu sunt suficiente sã acopere pasivul exigibil? 178. Lichidatorul a întocmit situaþia financiarã finalã a unei societãþi pe acþiuni, arãtând partea ce se cuvine fiecãrei acþiuni din repartizarea activului societãþii. Situaþia financiarã a fost depusã la registrul comerþului ºi s-a publicat în Monitorul Oficial, ºi deoarece niciun acþionar nu a fãcut opoziþie, situaþia financiarã considerându-se aprobatã, lichidatorul a fost eliberat din funcþie. Ce se întâmplã în aceste condiþii dacã dupã douã luni de la publicarea situaþiei financiare niciun acþionar nu ºi-a încasat suma cuvenitã prin repartizare?

492

TESTE GRILÃ... Drept comercial – experþi contabili

179. O persoanã fizicã, A.B., a introdus la data de 18 august 2004 o acþiune în justiþie împotriva unei societãþi comerciale aflate în lichidare. Lichidatorul ºi-a depus specimenul de semnãturã la registrul comerþului la data de 17 august 2004, dar societatea comercialã este radiatã din registrul comerþului la data de 20 decembrie 2004. Instanþa a respins acþiunea reclamantei, considerând-o nulã pe motiv cã pârâta, societatea comercialã, a intrat în lichidare, moment la care nu mai are personalitate juridicã ºi nu mai poate fi atacatã în instanþã. Este corectã soluþia instanþei de respingere a acþiunii? Argumentaþi soluþia aleasã. 180. În societatea în nume colectiv „Podgoria Nelu Stan”, asociaþii sunt N.S., S.I. ºi P.I., durata asociaþiei fiind 10 ani de la înfiinþare. Dupã un an de activitate, S.I. ºi P.I. au încercat sã modifice contractul de societate, fãrã acordul lui N.S., în sensul cã au majorat capitalul social ºi au inclus în societate un nou asociat, prin act adiþional autentificat, pe care l-au prezentat judecãtorului delegat de la oficiul registrului comerþului, care a dispus înregistrarea modificãrii ºi publicarea în Monitorul Oficial. Ce poate cere asociatul N.S. în aceste condiþii? Motivaþi soluþia aleasã. 181. Asociaþii A.M. ºi A.T. s-au opus dizolvãrii societãþii cu rãspundere limitatã înfiinþatã de ei, pe motiv cã, deºi la data de 15 mai 2005 expira timpul stabilit în actul constitutiv pentru durata societãþii, înainte de dizolvare, administratorul I.O. trebuia sã-i consulte dacã doresc sau nu prelungirea duratei societãþii, chiar înainte de împlinirea datei de 15 mai 2005. Administratorul, în contradictoriu, susþine cã, în mod automat, la împlinirea datei prevãzute în actul constitutiv pentru încetarea activitãþii, societatea se dizolvã de plin drept. Cine are dreptate? Motivaþi soluþia aleasã. 182. Pentru cã cei doi asociaþi A.M. ºi A.T. dintr-o societate în nume colectiv nu au cãzut de acord asupra persoanei care sã fie numitã lichidator al societãþii, instanþa l-a numit pe I.O. sã îndeplineascã aceastã funcþie, cu toate cã A.M. s-a opus în mod constant la aceastã numire, motivând cã I.O. s-a implicat în cauzã prin expertiza de evaluare a activului ºi pasivului societãþii întocmitã ºi însuºitã de asociaþi. Este corectã numirea lui I.O. ca lichidator?

TESTE GRILÃ... Drept comercial – experþi contabili

493

183. Societatea comercialã „Mobilrom” SA s-a constituit cu 10 acþionari ºi un capital social de 50 milioane lei, divizat în 500 acþiuni la purtãtor a câte 100.000 lei fiecare. S-a constatat cã termenul de platã pentru 10 acþiuni s-a împlinit fãrã ca acþiunile sã fie plãtite în întregime. Deoarece acþiunile sunt la purtãtor, se pune întrebarea cum se va determina cine sunt cei ce trebuie urmãriþi la platã? Motivaþi soluþia aleasã. 184. O societate comercialã pe acþiuni, constituitã cu cinci acþionari ºi cu un capital social de 50 milioane lei divizat în 50 mii acþiuni a câte 10.000 lei fiecare, decide sã-ºi majoreze capitalul social cu suma de 70 milioane lei prin emitere de noi acþiuni. Prezentând situaþia financiarã a societãþii, administratorul precizeazã cã 100 din acþiunile emise deja nu au fost integral plãtite. Ce va decide adunarea generalã extraordinarã? Motivaþi soluþia aleasã. 185. Adunarea generalã extraordinarã a unei societãþi comerciale pe acþiuni este întrunitã la prima convocare, fiind prezenþi acþionarii reprezentând 3/4 din capitalul social ºi obþinându-se votul a 25% dintre ei, în vederea conversiei acþiunilor nominative în acþiuni la purtãtor. Hotãrârea adunãrii generale a acþionarilor este temeinicã? Motivaþi soluþia aleasã. 186. O societate comercialã pe acþiuni având un capital social de 90.000 lei a emis 100 acþiuni la purtãtor în valoare de 0,03 lei fiecare. Fiecare acþiune conþine: – –

– – –

denumirea ºi durata societãþii; data actului constitutiv, numãrul de înmatriculare în registrul comerþului, codul unic de înregistrare ºi numãrul Monitorului Oficial în care s-a fãcut publicarea; capitalul social, numãrul acþiunilor ºi numãrul lor de ordine, valoarea nominalã ºi vãrsãmintele efectuate; avantajele fondatorilor; semnãturile administratorilor.

Conþinutul acþiunilor respectã prevederile legale? Motivaþi soluþia aleasã.

TESTE GRILÃ... Drept comercial – experþi contabili

494

187. O societate în comanditã pe acþiuni a emis 1.000 de acþiuni. 500 din ele au fost înmânate comanditaþilor, purtând semnãturile ambilor administratori, iar restul de 500 au fost înmânate comanditarilor, purtând semnãtura unui singur administrator. Sunt îndeplinite condiþiile legale la înmânarea acþiunilor? Motivaþi. 188. O societate comercialã pe acþiuni având un capital social de 100 milioane lei emite 750 acþiuni nominative materializate în valoare de 100.000 lei fiecare ºi 100 acþiuni la purtãtor în valoare de 25.000 lei fiecare. Corespunde aceastã repartizare prevederilor legale? Motivaþi soluþia aleasã. 189. Este legalã stipularea într-un act constitutiv al unei societãþi pe acþiuni potrivit cãreia capitalul social de 80 milioane lei este divizat în 60 acþiuni ordinare a câte un milion fiecare ºi 20 acþiuni cu dividend prioritar a câte un milion fiecare? Motivaþi. 190. Din cele 300 de acþiuni nominative a câte 100 lei fiecare emise de o societate comercialã în urma distribuirii lor cãtre acþionari s-a constatat cã: – – – –

285 de acþiuni ordinare au revenit acþionarilor; 24 de acþiuni preferenþiale au revenit celor doi membri ai consiliului de administraþie; 51 de acþiuni preferenþiale au revenit celor trei cenzori; 40 de acþiuni ordinare au revenit celor doi reprezentanþi.

S-au respectat prevederile legale? Motivaþi soluþia aleasã. 191. În actul constitutiv al unei societãþi pe acþiuni s-a prevãzut posibilitatea constituirii de adunãri generale speciale ale acþionarilor ce deþin categorii diferite de acþiuni respectiv pentru: acþiuni nominative ordinare, acþiuni nominative preferenþiale fãrã drept de vot, stipulându-se numãrul minim al acþionarilor ce se pot constitui în adunãri speciale ºi valoarea minimã a tuturor acþiunilor lor. Nu s-a prevãzut nimic în legãturã cu condiþiile în care adunãrile lor sunt legal constituite (privind a doua convocare) ºi numãrul de voturi necesare luãrii unei hotãrâri valabile. În lipsa acestor prevederi contractuale, hotãrârile adunãrilor speciale pot fi nule?

TESTE GRILÃ... Drept comercial – experþi contabili

495

192. A.T. este titularul a 15 acþiuni nominative dematerializate, la o societate comercialã pe acþiuni. Deoarece doreºte sã le înstrãineze, odatã cu încasarea preþului lor, le înmâneazã cumpãrãtorului. Este valabilã transmiterea dreptului de proprietate cãtre cumpãrãtor? Motivaþi soluþia aleasã. 193. În actul constitutiv al unei societãþi comerciale în comanditã pe acþiuni se prevede expres cã acþiunile preferenþiale cu dividend prioritar, fãrã drept de vot, se pot transmite cãtre terþi, cu condiþia ca dobânditorii sã devinã acþionari comanditaþi cu atribuþii de administrare. Este legalã stipulaþia din actul constitutiv? Motivaþi soluþia aleasã. 194. A.M., titular a cinci acþiuni nominative materializate, vrea sã i le cesioneze lui I.O. Pentru aceasta, pe fiecare dintre acþiuni A.M. menþioneazã declaraþia de cesiune ºi o semneazã alãturi de semnãtura cumpãrãtorului (cesionar) la data de 1 martie 2005. Predarea acþiunilor ºi plata lor se face la 15 martie 2005. Din ce moment cesionarul poate sã devinã acþionar al societãþii emitente? Motivaþi soluþia aleasã. 195. A.T. deþine 10 acþiuni nominative la o societate comercialã, pe care le cesioneazã lui I.O. la data de 24 februarie 2005. Ulterior I.O. aflã cã acþiunile nu erau integral plãtite ºi este urmãrit la platã de societatea emitentã. I.O. refuzã plata argumentând cã, potrivit legii, A.T. trebuia urmãrit la platã timp de 12 luni de la data constituirii acesteia. Pentru acest motiv considerã cã, deoarece societatea s-a constituit la 17 martie 2003, obligaþia de platã s-a stins prin prescripþie, la 17 martie 2004. Este întemeiat refuzul de platã al lui I.O.? Motivaþi soluþia aleasã. 196. O societate pe acþiuni constituitã la data de 15 ianuarie 2004 constatã cã la data de 20 ianuarie 2005 10 acþionari nu ºi-au executat integral obligaþia de vãrsãmânt. Cum îi poate invita sã-ºi îndeplineascã aceastã obligaþie? Motivaþi soluþia aleasã. 197. Ce soluþie va putea adopta consiliul de administraþie în cazul în care, chiar în urma somaþiilor colective, acþionarii nu ºi-au efectuat vãrsãmintele? Motivaþi soluþia aleasã.

496

TESTE GRILÃ... Drept comercial – experþi contabili

198. O societate comercialã pe acþiuni are trei acþionari care în termen de un an de la înmatriculare nu ºi-au executat obligaþia de platã a vãrsãmintelor restante. Dupã împlinirea acestui termen, respectând dispoziþiile legii, i-a somat pe cei trei sã plãteascã ºi, constatând cã nici în urma somaþiei nu-ºi îndeplinesc obligaþia, a decis anularea acþiunilor nominative ale celor trei. Din ce moment este opozabilã terþilor aceastã decizie? Motivaþi soluþia aleasã. 199. Constatând neîndeplinirea obligaþiilor de vãrsãmânt a unor acþionari, ºi cã nici dupã somaþia publicatã în condiþiile legii debitorii nu-ºi achitã datoria, consiliul de administraþie al unei societãþi pe acþiuni decide anularea acþiunilor nominative neachitate. Ulterior se publicã în Monitorul Oficial, Partea a IV-a, numele acþionarilor ale cãror acþiuni au fost anulate. Este legalã aceastã mãsurã? Motivaþi soluþia aleasã. 200. În cazul în care o societate pe acþiuni decide ºi publicã decizia de anulare a acþiunilor acelor acþionari ce nu ºi-au îndeplinit vãrsãmintele restante este obligatorie reducerea capitalului social cu valoarea acþiunilor anulate? Motivaþi soluþia aleasã. 201. Acþionarul A.T. deþine la o societate pe acþiuni trei acþiuni nominative, având numerele de ordine 34, 35, 36, în valoare de 10 lei fiecare. Pentru cã a întârziat cu plata acestora, consiliul de administraþie decide anularea acþiunilor ºi, dupã publicarea deciziei de anulare, emite noi acþiuni, având numerele de ordine 40, 41, 42, în valoare de 10.000 lei fiecare, pe care le pune în vânzare. Este corectã soluþia adoptatã? Motivaþi soluþia aleasã. 202. În cazul în care societatea emitentã decide anularea unei pãrþi din acþiunile emise ºi revânzarea lor ca sancþiune a neplãþii vãrsãmintelor restante de cãtre acþionarii titulari, se pune problema ce sumã se va restitui acþionarilor ale cãror acþiuni au fost anulate? Motivaþi soluþia aleasã. 203. O societate pe acþiuni, ca urmare a anulãrii unui numãr de acþiuni, a efectuat urmãtoarele cheltuieli: 2.000 lei pentru publicarea ºi vânzarea noilor acþiuni emise în locul celor anulate, 6.000 lei pentru

TESTE GRILÃ... Drept comercial – experþi contabili

497

dobânzile de întârziere, iar din vânzarea noilor acþiuni s-a obþinut doar suma de 3.000 lei. De la cine se va recupera suma neacoperitã? Motivaþia soluþia aleasã. 204. A.T., dobânditor a 10 acþiuni la societatea „Impex” SA, titular al acestora de la data înregistrãrii cesiunii în registrul acþionarilor, respectiv 3 mai 2005, este urmãrit în mod solidar cu I.O., cedentul acþiunilor, pentru cheltuielile prilejuite de societate cu vânzarea de noi acþiuni, ca urmare a anulãrii celor 10 acþiuni cesionate. Cheltuielile efectuate nu au putut fi acoperite pentru vânzarea noilor acþiuni, neexistând persoane interesate sã cumpere. Deoarece societatea comercialã s-a înregistrat în registrul comerþului la data de 1 martie 2001, A.T. a refuzat plata pentru care era urmãrit în mod solidar, motivând cã obligaþia era prescrisã. Este corectã argumentaþia lui A.T.? Motivaþi soluþia aleasã. 205. O societate comercialã pe acþiuni a cheltuit cu publicarea ºi vânzarea noilor acþiuni ºi acoperirea dobânzilor de întârziere a acþiunilor anulate, ca urmare a neplãþii integrale a acestora, suma de 35 milioane lei, recuperând din vânzarea noilor acþiuni emise în locul celor anulate doar 10 milioane lei. Urmãrindu-i la platã pentru diferenþã în mod solidar pe acþionarii subscriitori ºi cesionarii ulteriori au putut obþine 15 milioane lei. Neputând acoperi întreaga sumã datoratã societãþii, adunarea generalã a acþionarilor a decis reducerea capitalului social cu suma de 15 milioane lei. Este legalã decizia? Motivaþi soluþia aleasã. 206. Acþionarul A.T. deþine 15 acþiuni achitate integral ºi este mandatat sã voteze în AGA din data de 17 martie 2005 în locul unui alt acþionar ce deþine cinci acþiuni integral achitate. În lipsa oricãrei stipulaþii contrare în actul constitutiv, câte voturi poate exercita A.T. la data de 17 martie 2005 în nume propriu? Motivaþi soluþia aleasã. 207. Acþionarul A.M. deþine 50 de acþiuni la societatea comercialã „Coral” SA. Actul constitutiv al societãþii prevede cã dreptul de vot al acþionarilor ce deþin mai mult de 40 de acþiuni este limitat. Acþionarul A.M. considerã

498

TESTE GRILÃ... Drept comercial – experþi contabili

cã stipulaþia din actul constitutiv este nelegalã, deoarece Legea nr. 31/1990, republicatã ºi modificatã, formuleazã principiul proporþionalitãþii, potrivit cãruia orice acþiune plãtitã dã dreptul la un vot în AGA. Este temeinicã susþinerea lui A.M.? Motivaþi soluþia aleasã. 208. Constatând cã de la data de 15 iunie 2005 acþionarul A.M. este în întârziere cu plata vãrsãmintelor, consiliul de administraþie al societãþii comerciale care a emis acþiunile decide anularea acþiunilor lui A.M. la data de 17 august 2005, dupã ce, în prealabil, l-a somat sã-ºi execute obligaþia la 15 aprilie 2005, respectând dispoziþiile legii. De la ce datã este suspendat dreptul de vot în AGA al acþionarului A.M.? Motivaþi soluþia aleasã. 209. Conform testamentului lãsat de A.M., cei trei fii ai sãi moºtenesc ºi acþiunile lui A.M. la societatea comercialã „Relon” SA. Þinând cont cã este vorba de 17 acþiuni nominative, câte va moºteni fiecare din fii? Motivaþi soluþia aleasã. 210. Doi fraþi achiziþioneazã prin cesiune 29 de acþiuni la purtãtor de la o societate comercialã pe acþiuni. Deoarece în contractul de cesiune nu s-a prevãzut de câte acþiuni vor beneficia fiecare, cum se va proceda dupã plata preþului? Motivaþi soluþia aleasã. 211. Ca efect al deschiderii succesiunii, A ºi B dobândesc certificat de moºtenitor în cotã egalã a averii defunctei. Printre bunurile moºtenite se aflã ºi 10 acþiuni la societatea comercialã „Sara” SA. Þinând cont cã defuncta avea de efectuat unele vãrsãminte restante cãtre societatea comercialã, pentru cât din datoria defunctei poate fi þinut A ºi pentru cât B? Motivaþi soluþia aleasã. 212. Adunarea generalã extraordinarã a decis dobândirea de acþiuni proprii în valoare de 5% din capitalul social subscris. Împotriva deciziei au fãcut opoziþie 30 de acþionari motivând cã Legea nr. 31/1990, republicatã ºi modificatã, interzice expres dobândirea de acþiuni proprii. Cine are dreptate? Motivaþi soluþia aleasã.

TESTE GRILÃ... Drept comercial – experþi contabili

499

213. Adunarea generalã extraordinarã a unei societãþi în comanditã pe acþiuni a decis dobândirea de acþiuni proprii, astfel încât, împreunã cu cele aflate în portofoliul sãu, reprezintã 10% din capitalul social subscris. În cadrul adunãrii s-a arãtat cã, la data adunãrii, capitalul vãrsat reprezintã 90% din capitalul subscris. Este legalã decizia achiziþiei de acþiuni proprii? Motivaþi soluþia aleasã. 214. În condiþiile în care AGA extraordinarã, hotãrând dobândirea de acþiuni proprii în condiþiile legii, precizeazã ca termen-limitã pentru efectuarea operaþiunii 12 luni, depãºirea acestui termen ºi realizarea efectivã dupã 20 de luni va atrage nulitatea absolutã a hotãrârii de dobândire de acþiuni proprii? Motivaþi soluþia aleasã. 215. În cazul în care un acþionar garanteazã un împrumut bancar cu acþiunile sale nominative materializate, unde trebuie înregistrat gajul constituit asupra acþiunilor? Motivaþi soluþia aleasã. 216. A.M. a dobândit de la I.O. 10 acþiuni la purtãtor materializate la data de 1 martie 2005. Pe data de 15 aprilie a fost somat sã restituie acþiunile lui A.M., deoarece acesta le constituise ca garanþii pentru un împrumut bancar pe care nu l-a restituit. Ce poate invoca I.O. în apãrarea sa? Motivaþi soluþia aleasã. 217. Se considerã legal întrunitã AGA unei societãþi comerciale pe acþiuni, publicatã în Monitorul Oficial, Partea a IV-a, fãrã sã se mai solicite publicarea ºi într-un ziar din localitatea în care se aflã sediul societãþii comerciale, deoarece în acea localitate nu existã niciun ziar? Motivaþi soluþia aleasã. 218. În textul convocãrii pentru prima adunare generalã a asociaþilor se precizeazã cã, dacã nu se þine prima adunare, programatã la orele 12,00 în aceeaºi zi, la orele 18,00, va avea loc cea de-a doua adunare. Este legal întrunitã AGA? Motivaþi soluþia aleasã. 219. A.M., acþionar la o societate pe acþiuni, susþine cã adunarea generalã a acþionarilor din data de 16 aprilie 2005 nu a fost legal întrunitã, deoarece, deºi convocatorul afiºat la sediul societãþii a fost semnat încã din data de 1 aprilie 2005 de cãtre toþi acþionarii înscriºi în aceasta, numele sãu

500

TESTE GRILÃ... Drept comercial – experþi contabili

nu se regãsea pe aceastã listã ºi, în consecinþã, el nu a semnat. În replicã, administratorul unic al societãþii i-a amintit lui A.M. cã este în întârziere cu vãrsãmintele datorate societãþii ºi cã, pe perioada cât întârzie, dreptul sãu de vot este suspendat. Cine are dreptate? Motivaþi soluþia aleasã. 220. Acþionarul I.O. considerã cã hotãrârea adunãrii generale este ilegalã ºi ca atare nu-i este opozabilã, deoarece, deºi el a votat contra, hotãrârea a fost consideratã adoptatã. Este temeinicã motivarea lui I.O.? Motivaþi soluþia aleasã. 221. În cadrul unei societãþi comerciale pe acþiuni, acþionarul persoanã juridicã este reprezentat în cadrul AGA de organele sale de conducere, în speþã de vicepreºedintele consiliului de administraþie. În procesul-verbal al AGA s-a menþionat poziþia unui acþionar, A.M., care considerã nelegalã participarea vicepreºedintelui consiliului de administraþie, atât timp cât nu-ºi prezintã procura specialã care sã-l împuterniceascã sã participe, în numele acþionarului – persoanã juridicã, la AGA. Este temeinicã susþinerea lui A.M.? Motivaþi soluþia aleasã. 222. Acþionarul I.O. a atacat în justiþie hotãrârea adunãrii generale a societãþii comerciale pe acþiuni a cãrui acþionar este, invocând absenþa sa la AGA, fapt consemnat ºi în procesul-verbal al ºedinþelor AGA, motiv pentru care considerã cã hotãrârea AGA nu îi este opozabilã ºi nu poate produce efecte nici faþã de ceilalþi acþionari. Ce va hotãrî instanþa de judecatã? Motivaþi soluþia aleasã. 223. Acþionarul A.M., deþinãtor al unui numãr de acþiuni reprezentând 51,31% din capitalul social, s-a adresat instanþei judecãtoreºti, solicitându-i sã autorizeze convocarea adunãrii generale ºi stabilirea persoanei care o va prezida, motivând cã, deºi erau întrunite condiþiile din actul constitutiv pentru convocarea AGA, administratorul societãþii comerciale refuzã sã o convoace. Ce soluþie va formula instanþa? Motivaþi soluþia aleasã. 224. Administratorul unei societãþi comerciale pe acþiuni a cerut întrunirea AGA ordinarã la o a doua convocare, considerând cã la primul termen nu s-a întrunit cvorumul legal de acþionari reprezentând cel puþin jumãtate

TESTE GRILÃ... Drept comercial – experþi contabili

501

din capitalul social. Acþionarii reprezentând întregul capital social au respins cererea administratorului, susþinând cã, din cauza faptului cã prima convocare se datoreazã acþionarilor reprezentând întregul capital social ºi deoarece niciunul dintre aceºtia nu au fãcut opoziþie, adunarea se poate considera valabil întrunitã chiar fãrã întrunirea cvorumului legal invocat de administrator. Cine are dreptate? Motivaþi soluþia aleasã. 225. În faþa instanþei de recurs, acþionarul A.M. a susþinut cã, în mod greºit, prima instanþã i-a respins acþiunea ca tardivã (intentatã prea târziu), deoarece, pentru acþiunea în anulare a unei hotãrâri a adunãrii generale contrare actului constitutiv, termenul general de prescripþie este de 3 ani, potrivit Decretului nr. 167/1958, iar el a atacat o hotãrâre a AGA, dupã 16 zile de la data publicãrii acesteia în Monitorul Oficial. Este temeinicã susþinerea lui A.M.? Motivaþi soluþia aleasã. 226. Dreptul de uzufruct al unui numãr de 10 acþiuni nominative a fost transmis de A.M. lui I.O. la data de 17 mai 2005. Cine va avea dreptul de vot în adunarea generalã extraordinarã din data de 1 iunie 2005, A.M. sau I.O.? Motivaþi soluþia aleasã. 227. A.M., acþionar al unei societãþi comerciale pe acþiuni, ºi-a depus în gaj 10 acþiuni la purtãtor la sediul BCR, ca garanþie pentru creditul acordat de aceasta, rambursabil la data de 15 noiembrie 2005. Dacã la data de 17 octombrie 2005 are loc o adunare generalã extraordinarã, cine are dreptul de vot pentru cele 10 acþiuni? Motivaþi soluþia aleasã. 228. Acþionarul A.T., minor de 16 ani, reprezentat în AGA de tutorele sãu, îi dã procurã specialã împuternicindu-l sã voteze în locul sãu la adunarea din 17 martie 2005 pe acþionarul major I.M., deoarece la acea datã tutorele sãu nu poate fi prezent la AGA. Este temeinicã împuternicirea datã de A.T.? Motivaþi soluþia aleasã. 229. La data de 17 martie 2005 acþionarii neplãtiþi îºi formuleazã cererea pentru plata dividendelor, hotãrâtã în AGA din data de 20 decembrie 2003. Societatea emitentã ºi-a dobândit 9% din propriile acþiuni în 2003. Poate ea sã se alãture celorlalþi acþionari creditori ai dividendelor? Motivaþi soluþia aleasã.

502

TESTE GRILÃ... Drept comercial – experþi contabili

230. Având la ordinea de zi a adunãrii generale ordinare a unei societãþi pe acþiuni alegerea membrilor consiliului de administraþie s-a propus, respectând prevederile actului constitutiv, sã se treacã la vot deschis în vederea alegerii. Este legalã propunerea formulatã? Motivaþi soluþia aleasã. 231. Ca urmare a hotãrârii adunãrii generale extraordinare a unei societãþi pe acþiuni s-a decis modificarea actului constitutiv, în sensul majorãrii capitalului social ºi al schimbãrii sediului social. Pentru aceasta s-a întocmit un act adiþional cuprinzând testul integral al clauzelor modificate. Pentru opozabilitate faþã de terþi a hotãrârii AGA se va depune la registrul comerþului ºi se va publica în Monitorul Oficial textul hotãrârii AGA sau actul adiþional, sau ºi una ºi cealaltã? Motivaþi soluþia aleasã. 232. În cadrul adunãrii generale ordinare, unicul administrator al unei societãþi pe acþiuni a fost revocat din funcþie. Un acþionar a atacat în instanþã hotãrârea adunãrii generale de revocare. Deoarece o astfel de acþiune se judecã de cãtre tribunalul de la sediul societãþii ºi, þinând cont cã cererea se soluþioneazã în contradictoriu cu societatea, se pune întrebarea: cine o va reprezenta pe aceasta dacã administratorul a fost revocat? Motivaþi soluþia aleasã. 233. Când se poate retrage un acþionar al unei societãþi pe acþiuni ºi care este procedura în acest caz? Motivaþi soluþia aleasã. 234. O societate cu rãspundere limitatã este acþionar în cadrul unei societãþi pe acþiuni. Pentru cã nu a fost de acord cu schimbarea obiectului principal de activitate, societatea cu rãspundere limitatã, ca acþionar persoanã juridicã, se retrage din societatea pe acþiuni. Ce se va întâmpla cu acþiunile la purtãtor deþinute de societatea cu rãspundere limitatã? Motivaþi soluþia aleasã. 235. Cum rãspund membrii grupului de interes economic pentru obligaþiile asumate de grup? Motivaþi soluþia aleasã. 236. Care sunt prevederile legale privind capitalul social cu care se poate constitui grupul de interes economic? Motivaþi rãspunsul.

TESTE GRILÃ... Drept comercial – experþi contabili

503

237. Grupul de interes economic se poate constitui ºi prin act sub semnãturã privatã? Motivaþi rãspunsul. 238. Într-o societate cu rãspundere limitatã cu doi acþionari, unul dintre aceºtia, A.M., se retrage. Cererea de retragere, formulatã la 13 ianuarie 2004, a fost supusã discuþiei adunãrii generale din aceeaºi zi, care, în unanimitate, ºi-a dat acordul în sensul retragerii lui A.M. Ulterior, societatea comercialã nu ºi-a modificat actul constitutiv, potrivit noii situaþii. La data de 19 noiembrie 2004, când are loc o adunare generalã a societãþii, în procesul-verbal al adunãrii se consemneazã participarea lui A.M. în calitate de acþionar. I.O., terþ faþã de societate, introduce acþiune împotriva societãþii comerciale, cerând dizolvarea ei de la data de 13 ianuarie 2004, când nemaiavând numãrul minim de doi asociaþi, se încadreazã în cazurile speciale de dizolvare. Este întemeiatã cererea lui I.O.? Motivaþi soluþia aleasã. 239. Într-o societate în comanditã pe acþiuni, unicul asociat comanditat, A.M., este ºi administratorul societãþii comerciale. S-a dovedit cã acesta, folosind în interes propriu semnãtura societãþii, a retras din contul acesteia suma necesarã achiziþionãrii din strãinãtate a unor utilaje ºi aparaturã electronicã, operaþiuni care n-au fost evidenþiate în contabilitatea societãþii. Este revocarea lui A.M. din calitatea de administrator o cauzã de dizolvare a societãþii în comanditã pe acþiuni? Motivaþi soluþia aleasã. 240. Societatea comercialã „Moni” SA avea la constituire un capital social de 90.000 lei. La data de 15 martie 2007, AGA extraordinarã decide reducerea capitalului social la 20.000 lei. Peste o lunã, la data de 15 aprilie, AGA extraordinarã decide transformarea societãþii în SRL. Este legalã decizia de transformare sau trebuia sã se dizolve de la data de 15 martie 2007? Motivaþi soluþia aleasã. 241. În adunarea generalã extraordinarã a unei societãþi pe acþiuni s-a hotãrât dizolvarea societãþii comerciale. Deoarece nu avusese loc nicio repartiþie

504

TESTE GRILÃ... Drept comercial – experþi contabili

din activ, dupã o lunã, tot adunarea generalã extraordinarã, cu cvorumul cerut de lege, decide ca societatea sã nu se dizolve, ci sã-ºi continue activitatea. Este legalã o astfel de revenire asupra primei hotãrâri? Motivaþi soluþia aleasã. 242. Când o persoanã deþine acþiuni la purtãtor ce va trebui sã facã pentru a-ºi exercita dreptul de vot în adunarea generalã a acþionarilor? 243. Cum se stabileºte care sunt acþionarii îndreptãþiþi sã încaseze dividende? 244. Dacã în actul constitutiv se precizeazã cã termenul de depunere al procurilor speciale, prin care acþionarii împuternicesc alþi acþionari sã voteze în locul lor, este de cinci zile înainte de data la care va avea loc adunarea generalã, iar în convocator se precizeazã un termen mai scurt, respectiv de douã zile, care este termenul valabil? 245. Prin ce mijloace se face convocarea acþiunilor când toate acþiunile sunt nominative? Motivaþi soluþia aleasã. 246. Ce date trebuie sã conþinã în mod obligatoriu convocarea acþionarilor la adunarea generalã? Motivaþi soluþia aleasã. 247. În ce constã dreptul la expertizã al acþionarilor unei societãþi pe acþiuni? 248. La data de 13 martie 2005 o societate pe acþiuni a decis emiterea a 70 obligaþiuni de 50.000 lei ºi 100 obligaþiuni de 75.000 lei. Este legalã decizia societãþii comerciale privind emiterea de obligaþiuni? Motivaþi soluþia aleasã. 249. Subscriind 10 obligaþiuni în valoare de 7.500 lei fiecare, ce sumã va trebui sã verse de la început A.M., subscriitorul? Motivaþi soluþia aleasã. 250. Dacã se supun conversiei 100 de acþiuni a câte 50.000 fiecare, care va fi valoarea totalã a obligaþiunilor ce se vor obþine? Motivaþi soluþia aleasã. 251. În cadrul adunãrii generale, reprezentantul deþinãtorilor de obligaþiuni a cerut sã se consemneze în procesul-verbal cã se opune conversiei obligaþiunilor în acþiuni ºi cã el contestã decizia AGA deoarece nu i s-a permis sã voteze. Este întemeiatã pretenþia sa? Motivaþi soluþia aleasã.

TESTE GRILÃ... Drept comercial – experþi contabili

505

252. Obligatarul A.M., constatând cã s-au distribuit dividendele de cãtre societatea emitentã, a solicitat administratorului sã i se plãteascã ºi lui dividendele, prezentând ca dovadã obligaþiunea ce o deþinea a cãrei scadenþã se împlinise. Este întemeiatã pretenþia lui A.M.? Motivaþia soluþia aleasã. 253. Este suficientã evidenþa în registrul acþionarilor a valorilor mobiliare emise de o societate deþinutã public, tranzacþionate pe o piaþã reglementatã? Motivaþi soluþia aleasã. 254. Cu cât timp înainte de ziua stabilitã pentru ºedinþa adunãrii generale administratorii trebuie sã prezinte cenzorilor sau auditorilor financiari situaþia financiarã anualã pentru exerciþiul financiar precedent, însoþitã de raportul lor ºi de documentele justificative? 255. Cum se constituie fondul de rezervã al unei societãþi pe acþiuni? Motivaþi soluþia aleasã. 256. Ce documente trebuie sã depunã administratorii în termen de 15 zile de la data adunãrii generale la oficiul registrului comerþului, precum ºi la Ministerul Finanþelor? Motivaþi soluþia aleasã. 257. Care societãþi comerciale au obligaþia publicãrii în Monitorul Oficial al României, Partea a IV-a, pe cheltuiala societãþii ºi prin grija oficiului registrului comerþului, a unui anunþ prin care se confirmã depunerea situaþiilor financiare anuale la oficiul registrului comerþului ºi Ministerul Finanþelor? 258. În cadrul cãrei forme de societate comercialã administrarea este încredinþatã unuia sau mai multor asociaþi comanditaþi? Motivaþi soluþia aleasã. 259. Care registre ale societãþilor pe acþiuni se pot þine manual sau în sistem computerizat? 260. Ce documente trebuie sã rãmânã depuse la sediul societãþii ºi la cel al sucursalelor în cele 15 zile ce preced adunarea generalã, pentru a fi consultate de acþionari? Motivaþi soluþia aleasã.

506

TESTE GRILÃ... Audit financiar – experþi contabili

4. Disciplina: AUDIT FINANCIAR 1.

Prin audit, în general, se înþelege: a) examinarea profesionalã a unei informaþii, în vederea exprimãrii unei opinii responsabile ºi independente, prin raportarea la un criteriu de calitate; b) exprimarea unei opinii asupra imaginii fidele a contabilitãþii; c) exprimarea unei opinii profesioniste asupra regularitãþii ºi sinceritãþii contabilitãþii.

2.

Anomalia – ca termen în normele de audit – reprezintã: a) o informaþie contabilã sau financiarã inexactã, insuficientã sau omisã, ca urmare a unor erori sau fraude; b) o informaþie financiarã incorectã; c) o informaþie modificatã ca urmare a unor interese.

3.

Auditul situaþiilor financiare reprezintã: a) o opinie responsabilã cu privire la situaþiile financiare; b) examinarea efectuatã de un profesionist competent ºi independent asupra situaþiilor financiare, în vederea exprimãrii unei opinii motivate prin raportarea la un referenþial contabil identificat; c) o îmbinare între auditul extern ºi cel intern, precum ºi între auditul statutar ºi cel contractual.

4.

Exhaustivitatea – ca termen în normele de audit – reprezintã: a) toate faptele importante au fost menþionate; b) toate activele au fost înregistrate; c) toate activele, datoriile, tranzacþiile sau evenimentele au fost înregistrate ºi toate faptele importante au fost menþionate.

5.

Obiectivele auditului intern constau în: a) gestionarea corectã, potrivit legii, a patrimoniului întreprinderii; b) þinerea corectã ºi la timp a contabilitãþii, potrivit normelor emise de Ministerul Finanþelor;

TESTE GRILÃ... Audit financiar – experþi contabili

507

c) validitatea ºi corecta aplicare a procedurilor interne stabilite de conducerea întreprinderii. 6.

Evaluarea – ca termen în normele de audit – reprezintã: a) înregistrarea unui activ sau a unui pasiv la costul sãu istoric; b) înregistrarea unui activ sau a unui pasiv la valoarea sa de inventar; c) înregistrarea unui activ la costul de achiziþie.

7.

Obiectivele auditului extern – misiune de bazã – constau în: a) reflectarea fidelã, clarã ºi completã în contabilitate a obligaþiilor faþã de stat; b) imaginea fidelã, clarã ºi completã a înregistrãrilor în contabilitate ºi a rezultatelor obþinute de întreprindere; c) imaginea fidelã, clarã ºi completã a poziþiei ºi situaþiei financiare, precum ºi a rezultatelor obþinute de întreprindere.

8.

Asigurarea rezonabilã – ca termen în normele de audit – reprezintã: a) asigurarea ridicatã, dar nu absolutã, cã informaþiile verificate nu conþin anomalii semnificative; b) asigurarea cã nu sunt anomalii în situaþiile financiare; c) satisfacþia auditorului referitoare la fiabilitatea unei declaraþii.

9.

Criteriul corectei înregistrãri în contabilitate ºi al corectei prezentãri în situaþiile financiare presupune: a) respectarea întocmai a normelor emise de Ministerul Finanþelor; b) contabilizarea în perioada corespunzãtoare, urmãrindu-se respectarea independenþei exerciþiilor; c) corecta determinare a rezultatelor financiare.

10. Declaraþii ale direcþiunii înseamnã: a) declaraþii fãcute de personalul financiar-contabil; b) declaraþii fãcute de cãtre direcþiune auditorului în cursul unui audit, în mod spontan sau ca rãspuns la întrebãrile (chestionarele) puse de auditor; c) declaraþii fãcute de cenzorii societãþii.

508

TESTE GRILÃ... Audit financiar – experþi contabili

11. Pentru a putea sã se pronunþe cu privire la imaginea fidelã, auditorul trebuie sã se asigure cã urmãtoarele criterii în þinerea contabilitãþii sunt respectate: a) toate informaþiile prezentate prin situaþiile financiare sã poatã fi justificate ºi verificate; b) toate operaþiile care privesc întreprinderea sunt înregistrate în contabilitatea analiticã ºi sinteticã; c) sunt respectate toate normele contabile, fiscale ºi financiare emise de Ministerul Finanþelor, în baza legii. 12. Deficienþe majore în auditul statutar reprezintã: a) insuficienþe ale controlului intern care pot avea repercusiuni semnificative asupra situaþiilor financiare; b) limitãri ale misiunii de audit; c) absenþa controlului intern. 13. Normele de audit financiar sunt emise de: a) Ministerul Finanþelor ºi se aprobã prin ordin al ministrului; b) Ministerul Finanþelor ºi se aprobã prin hotãrâre de Guvern; c) autoritatea profesionalã prevãzutã de lege. 14. Eroarea tolerabilã este: a) eroarea maximalã pe care auditorul poate sã o accepte pentru a trage concluzia cã rezultatele sondajului au atins obiectivul de audit fixat; b) eroarea minimã acceptatã de auditor; c) eroarea medie acceptatã de auditor în cadrul sondajului efectuat. 15. Normele de referinþã ale auditului financiar sunt: a) norme fiscale; b) norme de audit; c) norme legale. 16. Întinderea lucrãrilor de audit reprezintã: a) diligenþele efectuate de auditor ºi limitate de cãtre conducerea societãþii;

TESTE GRILÃ... Audit financiar – experþi contabili

509

b) diligenþele apreciate ca fiind necesare, în circumstanþe precise, pentru atingerea obiectivului auditului; c) diligenþele efectuate fãrã a putea fi atins obiectivul auditului. 17. Expert – ca termen folosit în normele de audit – înseamnã: a) o persoanã fizicã sau juridicã ce posedã competenþele, cunoºtinþele ºi o experienþã într-un domeniu, altul decât contabilitatea ºi auditul; b) o persoanã sau un cabinet care posedã experienþã în contabilitate; c) o persoanã care posedã multã experienþã în audit. 18. Riscurile avute în vedere la determinarea pragului de semnificaþie pot fi: a) riscuri generale legate de întreprindere; b) riscuri survenite pe parcursul desfãºurãrii misiunii de audit; c) riscul de faliment. 19. Semnificativ – ca termen în normele de audit – înseamnã: a) termen utilizat pentru a exprima valoarea absolutã a unei informaþii din situaþiile financiare; b) termen utilizat pentru a exprima importanþa unei date contabile, unei informaþii sau unei iregularitãþi cuprinsã în situaþiile financiare; c) termen utilizat pentru a exprima rezultatul contabil. 20. Principiul fundamental pe care se întemeiazã regulile de eticã în activitatea de audit este: a) corectitudinea; b) independenþa; c) pregãtirea ireproºabilã. 21. Serviciile conexe se referã la: a) examenele limitate; b) examenele pe bazã de proceduri convenite ºi misiuni de compilare; c) examene limitate, examenele pe bazã de proceduri convenite ºi misiuni de compilare.

510

TESTE GRILÃ... Audit financiar – experþi contabili

22. Dosarul permanent conþine: a) un curriculum vitae al expertului contabil; b) foi de lucru ºi chestionare privind descrierea întreprinderii ºi a activitãþii ei; c) organigrama. 23. Nivelul de asigurare furnizat printr-un examen limitat este: a) inferior celui furnizat printr-un audit; b) superior celui furnizat printr-un audit; c) egal celui furnizat printr-un audit. 24. Procedeele ºi tehnicile de audit utilizate pentru obþinerea elementelor probante privesc: a) controlul asupra pieselor justificate ºi control de fond; b) controlul de gestiune asupra principalelor operaþii ale firmei; c) examenul conturilor anuale. 25. În misiunile de proceduri convenite, auditorul: a) nu exprimã nicio asigurare; b) exprimã o asigurare rezonabilã; c) exprimã o minimã asigurare. 26. Dosarul exerciþiului conþine informaþii ºi documente privind: a) contractul de prestãri încheiat cu clientul; b) planificarea misiunii; c) analiza conturilor anuale. 27. Dosarele de lucru sunt: a) proprietatea auditorului; b) proprietatea societãþii auditate; c) nu sunt în proprietate mixtã. 28. Elemente de bazã ale raportului de audit: a) raportul fãrã rezerve prezentat filialelor Corpului ºi conducerii firmei;

TESTE GRILÃ... Audit financiar – experþi contabili

511

b) titlul; c) cuprinsul raportului. 29. Termenul de fraudã în audit semnificã: a) un act voluntar emis de una sau mai multe persoane din conducere, salariaþi sau terþi, care conduce la situaþii financiare eronate; b) un act involuntar, dar care are drept consecinþã obþinerea de informaþii false; c) o încãlcare a normelor legale definitã ca atare prin legea penalã. 30. Succesiunea lucrãrilor într-o misiune de audit de bazã cuprinde: a) depunerea jurãmântului; b) acceptarea mandatului (misiunii); c) legãtura cu Administraþia financiarã. 31. Termenul de eroare în audit semnificã: a) o deturnare a activelor; b) o inexactitate involuntarã, conþinutã în situaþiile financiare; c) o falsificare a documentelor. 32. Ce tipuri de opinie recunoaºteþi: a) opinie fãrã rezerve; b) opinie fãrã rezerve, însã cu menþiuni speciale în anexã; c) refuz limitat de certificare. 33. Circumstanþe sau evenimente care indicã riscul de fraudã sau de eroare sunt: a) aspecte privind integritatea sau competenþa conducerii; b) elemente probante insuficiente; c) informaþii din mass-media. 34. Evenimentele posterioare închiderii exerciþiului se referã la: a) fapte petrecute pânã la data raportului de audit; b) fapte petrecute dupã data de 31 martie a anului viitor; c) numai fapte petrecute dupã depunerea bilanþului.

512

TESTE GRILÃ... Audit financiar – experþi contabili

35. Programul de lucru defineºte: a) data începerii misiunii de audit; b) data încheierii misiunii de audit; c) natura, calendarul ºi întinderea lucrãrilor necesare pentru punerea în aplicare a planului de audit. 36. În cazul utilizãrii în audit a lucrãrilor unui expert, acesta poate fi: a) angajat de auditor sau salariat al auditorului; b) angajat al întreprinderii-client sau salariat al acesteia; c) în oricare din situaþiile de la lit. a) ºi b). 37. Elementele de referinþã în determinarea pragului de semnificaþie pot fi: a) capitalurile proprii; b) volumul afacerilor totale; c) impozitul pe profit. 38. Elementele probante sunt: a) documente pe care se sprijinã opinia de audit; b) informaþii care dau contabilitãþii un caracter probant; c) informaþii obþinute de auditor prin controalele proprii. 39. Conturile semnificative sunt: a) cele care conþin riscuri de eroare semnificative; b) cele care conþin riscuri de eroare mici; c) cele care nu conþin riscuri de eroare. 40. Normele naþionale de audit reprezintã: a) un ansamblu de norme de audit stabilite prin lege sau de cãtre un organism profesional competent la nivel naþional, care au un caracter obligatoriu ºi care se aplicã în realizarea unei misiuni de audit sau de servicii conexe; b) ansamblul de norme stabilite de Ministerul Finanþelor; c) normele legale privind activitatea cenzorilor (auditorilor statutari) ºi cele referitoare la auditul contractual.

TESTE GRILÃ... Audit financiar – experþi contabili

513

41. Dacã suma totalã a anomaliilor necorectatã tinde sã depãºeascã pragul de semnificaþie fixat: a) auditorul va pune în aplicare proceduri suplimentare de audit; b) va emite o opinie cu rezerve; c) modificã pragul de semnificaþie. 42. Incertitudini grave ºi multiple pot conduce auditorul la: a) formularea unor rezerve; b) formularea unei opinii defavorabile; c) imposibilitatea exprimãrii unor opinii. 43. Riscul de nedescoperire este: a) o componentã a riscului de audit; b) o noþiune contabilã; c) un risc legat de control. 44. Dezacordul cu conducerea întreprinderii asupra principiilor contabile poate conduce la: a) imposibilitatea exprimãrii unei opinii; b) introducerea unui paragraf de observaþii; c) opinie cu rezerve sau opinie defavorabilã. 45. Evaluarea riscului legat de control se face în douã etape: a) evaluarea preliminarã; b) evaluarea intermediarã; c) evaluarea iniþialã. 46. Prin „situaþii financiare în audit” se înþelege: a) conturile anuale; b) contabilitatea financiarã; c) contabilitatea de gestiune ºi contabilitatea financiarã. 47. Analiza sistemului contabil ºi de control intern se face folosind urmãtoarele tehnici:

514

TESTE GRILÃ... Audit financiar – experþi contabili

a) descrieri narative ºi chestionare; b) verificarea înregistrãrilor contabile; c) controale inopinate. 48. Prin „cabinet de audit” se înþelege: a) o societate sau altã entitate care furnizeazã servicii de audit; b) mai mulþi auditori care se asociazã pentru efectuarea unui audit; c) persoane fizice sau juridice care au ca obiect de activitate auditul financiar. 49. Riscurile inerente ºi cele legate de control se evalueazã: a) separat; b) împreunã; c) nu se evalueazã deloc. 50. Sistemul contabil reprezintã: a) ansamblul de proceduri ºi documente ale unei entitãþi economice sau sociale care permit tratarea tranzacþiilor în scopul înregistrãrii în conturi; b) ansamblul de proceduri ºi documente prevãzute prin legislaþia financiar-contabilã; c) graficul de circulaþie al documentelor din contabilitatea unei întreprinderi. 51. Riscul de nedetectare: a) poate fi eliminat în totalitate; b) nu poate fi eliminat în totalitate, indiferent care sunt tehnicile ºi procedurile folosite de auditor; c) nu existã. 52. Elaborarea unui plan al misiunii de audit este: a) o obligaþie; b) o mãsurã suplimentarã de control al lucrãrilor; c) o necesitate, pentru a asigura cã auditul se va realiza de o manierã eficientã.

TESTE GRILÃ... Audit financiar – experþi contabili

515

53. Elementele probante desemneazã: a) informaþiile obþinute de auditor pentru a ajunge la concluzii pe care sã se bazeze opinia sa; b) orice fel de informaþii; c) numai informaþii statistice. 54. Programul de lucru este: a) un instrument de realizare a planului misiunii de audit; b) o lucrare facultativã; c) un instrument prin care se stabilesc onorariile. 55. Testele de procedurã sunt: a) toate testele efectuate de auditor; b) testele care permit sã se obþinã elemente probante asupra eficacitãþii conceperii ºi funcþionãrii sistemelor contabile ºi controlului intern; c) testele asupra controlului intern al întreprinderii. 56. Pragul de semnificaþie trebuie fixat de auditor: a) când determinã natura, calendarul ºi întinderea procedurilor de audit ºi evalueazã efectul anomaliilor; b) la începutul oricãrei misiuni de audit; c) când auditorul considerã necesar. 57. „Controalele substantive” sunt: a) de douã tipuri; b) de cinci tipuri; c) de trei tipuri. 58. Caracter semnificativ într-o misiune de audit reprezintã: a) secþiunile cu cea mai mare pondere în bilanþul întreprinderii; b) conturi ºi operaþiuni care au solduri sau rulaje superioare pragului de semnificaþie; c) informaþii a cãror omisiune sau inexactitate este susceptibilã de a influenþa deciziile utilizatorilor situaþiilor financiare.

516

TESTE GRILÃ... Audit financiar – experþi contabili

59. Observarea în audit reprezintã: a) o operaþie care constã în examinarea unui proces sau a unei proceduri executate de alte persoane; b) examinarea notelor contabile; c) o operaþiune de control. 60. Auditul intern este: a) un compartiment de control în cadrul entitãþilor economice sau sociale; b) o firmã specializatã angajatã pentru verificarea procedurilor de control intern al entitãþii; c) controlul intern al entitãþii economice sau sociale. 61. Cererea de informaþii constã în: a) procurarea de informaþii de la persoanele competente, atât din interiorul, cât ºi din exteriorul entitãþii; b) procurarea oricãror informaþii; c) controlul informaþiilor. 62. Pãrþile legate reprezintã: a) întreprinderi asociate; b) întreprinderi afiliate; c) pãrþi în care una poate exercita un control sau o influenþã notabilã asupra celeilalte. 63. Calculul, în audit, reprezintã: a) verificarea înregistrãrilor contabile; b) verificarea corectitudinii aritmetice a documentelor justificative ºi a documentelor contabile sau a unor calcule distincte; c) verificãri statistice. 64. Referenþial (referinþã) contabil(ã) înseamnã: a) ansamblul de criterii utilizate pentru pregãtirea situaþiilor financiare care se aplicã la toate elementele importante; b) normele contabile emise de Ministerul Finanþelor; c) Standardele Internaþionale de Contabilitate.

TESTE GRILÃ... Audit financiar – experþi contabili

517

65. Confirmarea conturilor de debitori reprezintã: a) confirmarea directã a sumelor de primit sau a sumelor care compun soldul conturilor respective; b) verificarea documentelor justificative; c) controlul conturilor. 66. Prin prag de semnificaþie, la elaborarea situaþiilor financiare, se înþelege: a) nivelul cunoaºterii profesionistului, peste care acesta considerã cã o eroare, o inexactitate sau o omisiune poate afecta imaginea fidelã a patrimoniului, a situaþiei financiare ºi a rezultatului; b) nivelul, mãrimea unei sume peste care profesionistul contabil considerã cã o eroare, o inexactitate sau o omisiune poate afecta imaginea fidelã a patrimoniului, a situaþiei financiare ºi a rezultatului; c) o limitã a unei informaþii financiare, stabilitã pe baza normelor profesionale. 67. Constituirea unui provizion pentru deprecierea stocurilor ºi producþiei în curs de execuþie reprezintã: a) o cheltuialã; b) crearea unei rezerve legale; c) crearea unui fond cu destinaþie specialã; 68. Controlul de calitate asupra lucrãrilor de audit se organizeazã ºi se exercitã: a) de Ministerul Finanþelor, potrivit legii; b) de organele cu atribuþii de control financiar; c) de regulã, de organismul profesional. 69. Raportul, în cazul unei misiuni de audit de bazã, trebuie sã precizeze cã auditul a fost planificat ºi executat de o manierã care sã asigure în mod rezonabil cã în conturile anuale nu sunt anomalii semnificative, în urmãtoarele situaþii: a) când se cere expres prin Normele profesionale; b) când se cere expres prin dispoziþii legale; c) în orice misiune de acest gen.

518

TESTE GRILÃ... Audit financiar – experþi contabili

70. În evaluarea bunurilor procurate cu titlu oneros, costul de achiziþie este egal cu: a) preþul de cumpãrare + taxele nerecuperabile + cheltuielile de transport aprovizionare + alte cheltuieli accesorii necesare pentru punerea în stare de utilitate sau intrare a bunului; b) preþul de cumpãrare + cheltuielile de transport aprovizionare + cheltuielile generale de administraþie + cheltuielile financiare; c) preþul de cumpãrare + cheltuielile de încãrcare-descãrcare + taxele nedeductibile + cheltuielile financiare. 71. O misiune de audit de bazã la o întreprindere cotatã se planificã, se organizeazã ºi se realizeazã potrivit: a) normelor profesionale emise de organismul profesional; b) normelor profesionale emise de CNVM; c) normelor legale din domeniul contabilitãþii. 72. Precizaþi care din urmãtoarele afirmaþii reprezintã postulate ale teoriei auditului: a) existenþa unui control intern satisfãcãtor eliminã probabilitatea iregularitãþilor; b) auditul trebuie sã fie liber de influenþe ºi prejudecãþi; c) în activitatea desfãºuratã apare necesitatea ca auditul sã acþioneze în concordanþã cu codul eticii profesionale. 73. Situaþiile în care un observator ar avea motive pentru a se îndoi de obiectivitatea unui auditor sunt: a) implicarea financiarã directã sau indirectã în activitãþile unui client; b) limitarea întinderii lucrãrilor auditorului; c) dezacord cu conducerea întreprinderii. 74. Tehnicile de examinare a conturilor anuale se sprijinã pe: a) selecþionarea eºantionului; b) stabilirea indicatorilor de analizã financiarã ºi compararea lor cu cele ale exerciþiilor precedente ºi ale sectorului de activitate; c) corecta evaluare a patrimoniului, conform reglementãrilor în vigoare.

TESTE GRILÃ... Audit financiar – experþi contabili

519

75. Fiºa de acceptare a mandatului are ca obiective: a) aprecieri cu privire la independenþa ºi la absenþa incompatibilitãþilor; b) de a materializa lucrãrile efectuate înaintea acceptãrii; c) determinarea naturii ºi întinderii controalelor, în raport cu pragul de semnificaþie ales. 76. Auditorul verificã dacã s-au creat provizioane adecvate pentru clienþii rãu-platnici. Ca obiectiv de audit se are în vedere: a) exhaustivitatea; b) existenþa; c) evaluarea. 77. Procedurile analitice constau în: a) analiza tendinþelor ºi ratiourilor semnificative, precum ºi examene de coerenþã cu alte informaþii pertinente; b) orice fel de analizã; c) analiza pe bazã de bilanþ. 78. Ce obiective de audit sunt asociate reconcilierii soldurilor din balanþa de verificare cu registrul mijloacelor fixe: a) acurateþe ºi existenþã; b) exhaustivitate ºi separaþia dintre exerciþii; c) drepturi ºi obligaþii. 79. Auditorul trebuie sã aplice proceduri analitice: a) la începutul misiunii; b) la sfârºitul auditului, pentru a trage o concluzie generalã; c) la mijlocul misiunii. 80. Dintre urmãtoarele documente, sunt necesare auditãrii cheltuielilor: a) jurnal zilnic al cumpãrãrilor, note de recepþie a bunurilor; b) rapoarte independente de evaluare; c) titluri de proprietate.

520

TESTE GRILÃ... Audit financiar – experþi contabili

81. Aplicarea procedurilor analitice se sprijinã pe ipoteza: a) existenþei unor relaþii coerente între date ºi informaþii; b) existenþei unui sistem informaþional; c) existenþei unor cifre comparative. 82. Obiectivul de audit – exhaustivitatea – în cazul capitalului constã în: a) toate drepturile ºi obligaþiile ce decurg din capital ºi rezerve sunt corect identificate; b) toate modificãrile autorizate în capitalul social au fost înregistrate corespunzãtor în contabilitate; c) capitalul social corespunde cu actele constitutive ale societãþii. 83. O estimare contabilã înseamnã: a) o evaluare aproximativã a unei valori a unui element (de exemplu, calculul unor provizioane pentru deprecierea creanþelor); b) o evaluare exactã a unei valori a unui element; c) o evaluare fãcutã de un expert. 84. Obiectivele de audit esenþiale pentru trezorerie sunt: a) exhaustivitatea, drepturile ºi obligaþiile, evaluarea; b) evaluarea, existenþa, prezentarea ºi evidenþierea; c) existenþa, separarea exerciþiilor, drepturile ºi obligaþiile. 85. Pentru a putea sã se pronunþe cu privire la imaginea fidelã, auditorul trebuie sã se asigure cã urmãtoarele criterii în þinerea contabilitãþii sunt respectate: a) corecta evaluare ºi imputare în conturi; b) sunt respectate toate normele contabile, fiscale ºi financiare emise de Ministerul Finanþelor, în baza legii; c) þinerea corectã ºi la timp a contabilitãþii. 86. Raportul auditorului asupra misiunilor speciale de audit înseamnã: a) raport asupra unei rubrici din situaþiile financiare; b) raport asupra bilanþului contabil; c) raport de gestiune.

TESTE GRILÃ... Audit financiar – experþi contabili

521

87. Raportul auditorului asupra misiunilor speciale de audit înseamnã: a) raport privind respectarea clauzelor contractuale; b) raport asupra procedurilor convenite; c) raport asupra contului de profit ºi pierdere. 88. Raportul auditorului asupra misiunilor speciale de audit înseamnã: a) raport de verificare ºi certificare a situaþiilor financiare; b) raport asupra situaþiilor financiare condensate (rezumate); c) raport asupra unor componente ale situaþiilor financiare. 89. Paragraful de introducere al Raportului de audit trebuie sã conþinã: a) identificarea firmei de audit; b) identificarea situaþiilor financiare auditate; c) identificarea bilanþului ºi a contului de profit ºi pierdere auditate. 90. Referirea la normele de audit în baza cãrora s-a efectuat auditul este prezentatã în Raportul de audit în paragraful: a) introductiv; b) opiniei; c) privind natura ºi întinderea lucrãrilor de audit. 91. Descrierea lucrãrilor de audit este sintetizatã în Raportul de audit în paragraful: a) introductiv; b) opiniei; c) privind natura ºi întinderea lucrãrilor de audit. 92. În câte forme se poate exprima opinia fãrã rezerve a auditorului într-un Raport de audit al situaþiilor financiare: a) patru; b) douã; c) una. 93. Referirea la normele contabile avute în vedere la efectuarea lucrãrilor de audit financiar este prezentatã în Raportul de audit:

522

TESTE GRILÃ... Audit financiar – experþi contabili

a) în partea finalã a Raportului de audit; b) în paragraful referitor la natura ºi întinderea lucrãrilor de audit; c) în paragraful opiniei. 94. Opinia fãrã rezerve, dar cu un paragraf de observaþii, se formuleazã: a) când apar elemente care nu afecteazã opinia auditorului; b) când deficienþele nu sunt semnificative; c) când auditorul face constatãri pe care þine neapãrat sã le introducã în raport. 95. Raportul de audit asupra situaþiilor financiare ale unei societãþi comerciale are rolul de: a) instrument de comunicare cu acþionarii pentru decizii economice ºi cu ceilalþi utilizatori ai situaþiilor financiare; b) document prevãzut expres prin Ordinul ministrului finanþelor publice nr. 94/2001; c) instrument de protejare a patrimoniului societãþii comerciale auditate. 96. Dacã nu a participat la inventarierea anualã a stocurilor la societateaclient ºi nici nu a putut aplica metode alternative de control, auditorul va exprima o opinie: a) defavorabilã; b) cu rezerve; c) auditorul se aflã în imposibilitatea exprimãrii unei opinii. 97. Printre acþiunile ce trebuie întreprinse de auditor pentru fundamentarea deciziei de a accepta un client de audit se numãrã: a) negocierea încheierii contractului de audit; b) examenul cu privire la independenþa ºi la absenþa incompatibilitãþilor; c) studierea prealabilã a reglementãrilor emise de Camera Auditorilor Financiari. 98. În cazul unui client nou, auditorul trebuie sã contacteze auditorul anterior (sau cenzorii societãþii): a) în etapa de acceptare a mandatului ºi contactarea lucrãrilor de audit;

TESTE GRILÃ... Audit financiar – experþi contabili

523

b) pe parcursul desfãºurãrii lucrãrilor de audit; c) nu este necesar un asemenea contact. 99. Când nu se poate sprijini pe controlul intern din societatea-client, auditorul va elabora un program propriu de control: a) extins; b) total; c) general ºi total, dar prin sondaj. 100. Care din urmãtoarele exprimãri sunt incorecte: a) auditul intern este un compartiment de control din cadrul entitãþii care are ca obiectiv de bazã verificarea eficacitãþii sistemului contabil ºi a sistemului de control intern; b) verificarea eficacitãþii sistemului contabil ºi a sistemului de control intern se poate realiza prin auditori interni sau prin contractarea unui auditor extern; c) auditorii interni dintr-o entitate (toþi sau numai ºeful acestora) trebuie sã fie membri ai Camerei Auditorilor Financiari. 101. Câte tipuri de opinie se pot prezenta într-un Raport de audit asupra situaþiilor financiare ale unei entitãþi: a) patru; b) una; c) cinci. 102. Câte tipuri de opinie se pot prezenta în cazul auditului asupra situaþiilor financiare ale unei entitãþi: a) patru; b) una; c) douã: „imaginea fidelã” sau „prezintã în mod sincer…”. 103. Obiectivul unei misiuni de audit de bazã este: a) de a permite auditorului sã exprime o opinie potrivit cãreia situaþiile financiare au fost stabilite în toate aspectele lor semnificative conform unei referinþe contabile identificate;

524

TESTE GRILÃ... Audit financiar – experþi contabili

b) de a permite auditorului sã exprime o opinie potrivit cãreia situaþiile financiare sunt sincere ºi corecte în raport cu reglementãrile în vigoare; c) de a permite auditorului sã exprime o opinie potrivit cãreia toþi utilizatorii situaþiilor financiare sã poatã lua decizii corecte pe baza informaþiilor cuprinse în acestea. 104. Ce înseamnã auditul financiar: a) o opinie responsabilã ºi motivatã asupra situaþiilor financiare; b) examinarea efectuatã de un profesionist competent ºi independent, în vederea exprimãrii unei opinii motivate asupra unei informaþii contabile; c) o îmbinare între auditul contractual ºi cel legal. 105. Normele de referinþã în auditul financiar sunt: a) norme contabile ºi norme de audit; b) norme legale, norme contabile ºi norme de audit; c) norme deontologice, norme contabile ºi norme de audit. 106. Enumeraþi ce înseamnã evenimente posterioare închiderii exerciþiului: a) fapte petrecute dupã 31 decembrie a anului respectiv; b) fapte petrecute dupã data raportului de audit, dar înaintea publicãrii situaþiilor financiare; c) fapte petrecute dupã publicarea situaþiilor financiare. 107. Dacã se utilizeazã lucrãrile unui expert pentru definitivarea unui audit, acesta poate fi: a) angajat de auditor sau salariat al auditorului; b) angajat al întreprinderii-client al acesteia; c) în oricare din situaþiile de la lit. a) ºi b). 108. Care conturi sunt semnificative: a) cele care conþin riscuri de eroare semnificative; b) cele care conþin riscuri de eroare mici; c) cele care nu conþin riscuri de eroare.

TESTE GRILÃ... Audit financiar – experþi contabili

525

109. Ce este auditul intern: a) un control asupra modului de respectare a procedurilor de control intern; b) o firmã specializatã angajatã pentru verificarea procedurilor de control intern ale entitãþii; c) control intern al entitãþii economice sau sociale. 110. Care sunt situaþiile în care un observator ar avea motive pentru a se îndoi de obiectivitatea unui auditor: a) relaþii familiale cu directorul întreprinderii-client; b) onorarii de audit sub nivelul pieþei; c) efectuarea auditului pe o perioadã mai mare de 5 ani la acelaºi client. 111. Când se verificã conþinutul procedurilor de inventariere: a) înainte de inventariere; b) în timpul inventarierii; c) dupã inventariere. 112. Paragraful de introducere al Raportului de audit trebuie sã conþinã: a) identificarea responsabilitãþilor; b) identificarea bilanþului auditat; c) precizarea cã este un audit independent. 113. Furnizarea unei baze rezonabile pentru opinie este prezentatã în Raportul de audit în paragraful: a) privind natura ºi întinderea lucrãrilor de audit; b) privind opinia; c) dupã paragraful opiniei. 114. Paragraful de observaþii se situeazã de regulã: a) dupã paragraful de opinie; b) înaintea paragrafului de opinie; c) în paragraful introductiv.

526

TESTE GRILÃ... Audit financiar – experþi contabili

115. Rezervele care însoþesc opinia auditorului se prezintã: a) înaintea paragrafului de opinie; b) dupã paragraful de opinie; c) în paragraful privind natura ºi întinderea lucrãrilor de audit. 116. Dezacordul cu conducerea întreprinderii, având incidenþã semnificativã asupra situaþiilor financiare conduce auditorul la a formula: a) o opinie cu rezerve; b) o opinie defavorabilã; c) o opinie fãrã rezerve dar cu un paragraf de observaþii. 117. Raportul de audit asupra situaþiilor financiare are rolul: a) de confirmare a încrederii în situaþiile financiare prezentate; b) de a proteja activele societãþii auditate; c) de a da garanþie Ministerului Finanþelor cã situaþiile financiare sunt corect întocmite. 118. Dacã nu a participat la inventarierea anualã a stocurilor la societateaclient, auditorul va exprima o opinie: a) defavorabilã; b) favorabilã, dar cu un paragraf de observaþii; c) cu rezerve sau se aflã în imposibilitatea de a emite o opinie. 119. În cazul unui client nou, auditorul trebuie sã contacteze auditorul anterior (sau cenzorii societãþii): a) înainte de începerea lucrãrilor de audit; b) în etapa de acceptare a mandatului ºi contractarea lucrãrilor de audit; c) pe parcursul lucrãrilor de audit. 120. Când controlul intern al societãþii-client permite un grad rezonabil de asigurare cã înregistrãrile contabile ale tranzacþiilor sunt fiabile, programul de control al auditorului va fi: a) bazat pe sondaje; b) restrâns; c) stabilit de auditor în funcþie ºi de alte informaþii.

TESTE GRILÃ... Audit financiar – experþi contabili

527

121. Asigurarea datã utilizatorilor situaþiilor financiare auditate este o asigurare: a) totalã; b) ridicatã; c) ridicatã, dar nu absolutã. 122. Caracteristicile calitative ale situaþiilor financiare sunt: a) inteligibilitatea; b) continuitatea; c) prudenþa. 123. În normele de audit se foloseºte termenul semnificativ. Ce reprezintã acesta: a) termen utilizat pentru a exprima valoarea absolutã a unei informaþii din situaþiile financiare; b) termen utilizat pentru a exprima importanþa unei date contabile cuprinse în situaþiile financiare; c) termen utilizat pentru a exprima rezultatul contabil. 124. Pentru obþinerea elementelor probante, ce procedee ºi tehnici de audit se utilizeazã: a) control asupra pieselor justificate ºi control de fond; b) sondaje; c) calcule ºi analize. 125. Ce semnificaþie are o eroare tolerabilã nulã sau micã: a) contul poate fi auditat în întregime cu cheltuieli mici ºi nu se aºteaptã descoperirea niciunei erori; b) contul poate fi verificat cu cheltuieli extrem de mici, probabil prin proceduri analitice; c) cea mai mare parte a soldului contului a rãmas neschimbat din anul precedent ºi nu este nevoie sã fie auditat. 126. Care este numãrul de etape (paºi) ce trebuie parcurºi în procedura de aplicare a pragului de semnificaþie în auditul situaþiilor financiare?

TESTE GRILÃ... Audit financiar – experþi contabili

528

a) 3; b) 5; c) 7. 127. În cursul auditãrii contului de vânzãri aþi constatat un numãr de erori în valoare netã de 10.000 dintr-un eºantion de 80.000 extras dintr-o populaþie de 800.000. Care este eroarea totalã care o veþi reþine, ºtiind cã eroarea de eºantionare aþi apreciat-o la 25%? a) 300.000; b) 125.000; c) 250.000. 128. În funcþie de natura lor, sondajele pe care le realizeazã auditorul pot fi: a) sondaje statistice ºi nestatistice; b) sondaje asupra atribuþiilor ºi sondaje asupra valorilor; c) sondaje asupra elementelor-cheie ºi sondaje asupra mulþimilor. 129. Elementele-cheie dintr-o mulþime sunt: a) elementele care – fie datoritã naturii, fie datoritã valorii lor – prezintã riscuri; b) elementele care sunt supuse verificãrii integrale de cãtre auditor; c) elementele care sunt stabilite de auditor încã din faza de planificare a lucrãrilor de audit. 130. La selectarea eºantionului auditorul are în vedere ca: a) acesta sã fie reprezentativ; b) acesta sã conþinã toate elementele-cheie; c) acesta sã aibã o talie corespunzãtoare. 131. Elementele probante reprezintã informaþii care au la bazã: a) numai documente justificative ºi documente contabile; b) documente justificative, documente contabile ºi alte surse; c) surse interne ºi surse externe.

TESTE GRILÃ... Audit financiar – experþi contabili

529

132. Care dintre urmãtoarele afirmaþii este exactã: a) controlul intern are ca obiectiv furnizarea unor informaþii credibile, relevante, complete ºi oportune structurilor implicate în luarea deciziilor ºi utilizatorilor externi; b) controlul intern are ca obiectiv detectarea cazurilor de abatere de la normele legale; c) controlul intern are ca obiectiv punerea la dispoziþia consiliului de administraþie a informaþiilor necesare pentru stabilirea mãsurilor de prevenire a fraudelor. 133. Care este relaþia dintre controlul intern ºi auditul intern? a) controlul intern se referã la existenþa ºi aplicarea procedurilor, iar auditul intern se referã la controlul procedurilor respective; b) ambele se referã la aceeaºi structurã organizatoricã a entitãþii; c) controlul intern se realizeazã de personalul entitãþii, iar auditul intern se realizeazã numai de un auditor financiar persoanã fizicã sau juridicã. 134. Independenþa auditorului intern presupune: a) independenþa faþã de celelalte structuri de conducere ºi de execuþie; b) independenþa faþã de activitãþile auditate ºi de activitãþile pe care le implicã în mod curent controlul intern; c) dreptul de a comunica cu personalul, cu conducerea executivã ºi cu consiliul de administraþie. 135. Exprimarea unei opinii motivate potrivit cãreia situaþiile financiare au fost stabilite în toate aspectele lor semnificative conform unei referinþe contabile identificate constituie: a) obiectul unei misiuni de audit de bazã; b) scopul fundamental al auditului financiar; c) definitivã auditului extern, în general. 136. Când se verificã respectarea principiilor contabile în ce priveºte capitalurile proprii, ce obiective de audit identificaþi: a) drepturi ºi obligaþii ºi evaluarea;

530

TESTE GRILÃ... Audit financiar – experþi contabili

b) drepturi ºi obligaþii ºi existenþa; c) numai existenþa. 137. Când verificaþi fundamentarea provizioanelor la sfârºit de an aveþi în vedere: a) modul de calcul ºi conformitatea cu contractele ºi/sau textele legale; b) deductibilitatea; c) o ieºire viitoare de resurse. 138. Când verificaþi amortizarea imobilizãrilor corporale vã asiguraþi cã: a) planul de amortizare este acelaºi ca în anul precedent; b) planul de amortizare contabilã e diferit de planul de amortizare fiscalã; c) au fost corect aplicate normele de amortizare prevãzute în reglementãrile în vigoare. 139. Controlul fizic al imobilizãrilor corporale presupune: a) verificarea modului în care s-a efectuat inventarierea; b) inspecþia imobilizãrilor corporale; c) existenþa concordanþei între registrul imobilizãrilor corporale ºi contabilitate. 140. Când verificaþi cheltuielile cu întreþinerea ºi reparaþiile la imobilizãrile corporale vã asiguraþi: a) de corecta contabilizare la conturile de imobilizãri sau la conturile de cheltuieli ale perioadei; b) de corecta contabilizare la conturile de cheltuieli pe bazã de documente justificative; c) cã cheltuielile sunt reale ºi se justificã cu documente legale. 141. La verificarea conturilor de trezorerie, ce fel de sold trebuie sã gãsiþi la contul de viramente interne la 31 decembrie: a) debitor; b) creditor; c) fãrã sold.

TESTE GRILÃ... Audit financiar – experþi contabili

531

142. Când efectuaþi controlul separãrii exerciþiilor în contabilitatea stocurilor procedaþi la: a) inventarierea la 31 decembrie; b) verificarea documentelor ultimelor aprovizionãri identificate în inventarul fizic; c) controlul tuturor aprovizionãrilor din ultimele 15 zile ale exerciþiului. 143. Dacã aþi constatat incertitudini care însã nu afecteazã în mod semnificativ situaþiile financiare, opinia va fi: a) fãrã rezerve; b) fãrã rezerve, dar cu un paragraf de observaþii; c) procedaþi la extinderea controlului. 144. Posibilitatea ca soldul unui cont sau o categorie de tranzacþii sã comporte erori semnificative datorate insuficienþei controlului intern reprezintã: a) risc inerent; b) risc de audit; c) risc de nedetectare. 145. Imaginea fidelã este: a) o consecinþã a regularitãþii ºi sinceritãþii conturilor; b) o condiþie pentru a emite o opinie fãrã rezerve; c) un criteriu de apreciere a situaþiilor financiare. 146. Societatea Stirex SA, auditatã de dumneavoastrã, a achiziþionat la 1 iulie 2003 un ansamblu imobiliar spre renovare ºi a efectuat urmãtoarele cheltuieli: z z z z z

preþul de cumpãrare al terenului ................................... 30.000 lei preþul de cumpãrare al construcþiei ............................. 125.000 lei taxe de înregistrare ....................................................... 12.000 lei alte cheltuieli cu actele....................................................... 800 lei onorarii notar .................................................................. 1.500 lei (din care TVA 240 lei)

TESTE GRILÃ... Audit financiar – experþi contabili

532 z

z

z

comisioane ..................................................................... 1.800 lei (din care TVA 290 lei) cheltuieli arhitecþi ........................................................... 3.600 lei (din care TVA 575 lei) cheltuieli renovare ........................................................ 85.000 lei (din care TVA 13.500 lei)

Societatea a înregistrat în cheltuielile perioadei suma de 90.095 lei, la terenuri 30.000 lei ºi la construcþii 125.000 lei. Care este suma corectã ce trebuia contabilizatã în cheltuielile perioadei? a) 7.700 lei; b) 0 lei; c) 85.000 lei. 147. Reluând datele din întrebarea 146, care este suma ce trebuie contabilizatã în contul „Terenuri”? a) 33.013 lei; b) 37.800 lei; c) 42.000 lei. 148. Reluând datele din întrebarea 146, care este suma care trebuia contabilizatã în contul „Construcþii”? a) 207.295 lei; b) 212.082 lei; c) 203.095 lei. 149. În calitate de auditor al întreprinderii Omega SA aþi constatat cã la 31 decembrie stocul la produsul X este contabilizat pentru 6.500.000 lei. Care este valoarea stocului la 31 decembrie cunoscând cã întreprinderea foloseºte metoda FIFO, cã stocul la 1 decembrie a fost de 500 unitãþi a 10.000 lei fiecare, cã în 10 decembrie s-au cumpãrat 500 unitãþi a 12.000 lei fiecare ºi cã în 20 decembrie au ieºit 400 unitãþi: a) 7.000.000 lei; b) 6.600.000 lei; c) 6.200.000 lei.

TESTE GRILÃ... Audit financiar – experþi contabili

533

150. Aþi constatat cã în costurile de transformare a stocurilor întreprinderea auditatã a cuprins suma de 30.000.000 lei reprezentând costurile unui împrumut aferent stocurilor. Cum reþineþi aceastã constatare cunoscând cã, potrivit Standardelor Internaþionale de Contabilitate, integrarea costurilor aferente împrumuturilor în costul de transformare a stocurilor este: a) obligatorie; b) opþionalã; c) interzisã. 151. La auditul stocurilor aveþi în vedere cã, potrivit IAS 2, nu fac parte din costul stocului unui produs: a) valoarea deºeurilor rezultate din fabricarea produsului respectiv; b) cheltuielile de stocare aferente fazelor anterioare de fabricaþie; c) cheltuielile de comercializare. 152. Societatea Alfa a evaluat în decembrie anul N-4 un ansamblu imobiliar achiziþionat în anul N-11 cu 400.000 lei (din care 80.000 lei pentru teren), amortizabil în 20 ani; cu aceastã ocazie a eliminat amortismentele din valoarea contabilã. Valoarea de utilitate a ansamblului imobiliar a fost stabilitã cu aceastã ocazie la 450.000 lei (din care 150.000 lei terenul); durata de viaþã nu a fost modificatã. La 1 iulie anul N, ansamblul imobiliar a fost vândut cu 500.000 lei. Care este diferenþa din reevaluare ce trebuia înregistratã de societate: a) 178.000 lei; b) 162.000 lei; c) 170.000 lei. 153. Reluând datele din întrebarea 152, care este suma amortizãrii în anul N: a) 12.500.000 lei; b) 16.000.000 lei; c) 8.000.000 lei. 154. Reluând datele din întrebarea 152, care este suma plusvalorii înregistratã cu ocazia vânzãrii? a) 137.500 lei; b) 284.000 lei; c) 315.500 lei.

534

TESTE GRILÃ... Audit financiar – experþi contabili

155. În cadrul auditului efectuat asupra imobilizãrilor necorporale aþi constatat cã o imobilizare necorporalã identificabilã intratã cu ocazia unei fuziuni a fost înregistratã la valoarea contabilã. Potrivit IAS 38 aceasta trebuia înregistratã: a) la costul sãu; b) la valoarea contabilã; c) la valoarea justã. 156. Exprimarea unei opinii motivate potrivit cãreia situaþiile financiare au fost stabilite în toate aspectele lor semnificative, conform unei referinþe contabile identificate, constituie: a) obiectul unei misiuni de auditare a situaþiilor financiare; b) scopul fundamental al auditului bancar; c) definiþia auditului extern în general. 157. Auditorul poate fi fãcut rãspunzãtor de prevenirea non-respectului textelor legislative în cadrul bãncii auditate? a) da; b) nu; c) da, numai în anumite cazuri. 158. În legãturã cu rolul legislaþiei în vigoare în auditarea situaþiilor financiare ale unei bãnci, responsabilitãþile auditorului se referã la: a) detectarea tuturor cazurilor de non-respect al legislaþiei generale ºi bancare; b) activitãþile auditorului legate de examinare, comunicare ºi de întrerupere a misiunii; c) comunicarea tuturor cazurilor de non-respect al legislaþiei, cãtre Banca Naþionalã. 159. Dacã auditorul concluzioneazã cã nerespectarea unui text legal are consecinþe semnificative asupra situaþiilor financiare ale bãncii nu au fost corect preluate în aceste situaþii financiare, el trebuie sã exprime: a) o opinie cu rezerve sau o opinie defavorabilã; b) o opinie fãrã rezerve, dar cu un paragraf de observaþie; c) o opinie defavorabilã.

TESTE GRILÃ... Audit financiar – experþi contabili

535

160. Riscurile cu impact însemnat asupra situaþiei patrimoniale sau reputaþionale ale bãncii sunt: a) riscul de credit ºi riscul reputaþional; b) riscuri semnificative; c) riscul de credit ºi riscul de lichiditate. 161. Care din urmãtoarele afirmaþii este exactã: a) controlul intern al unei bãnci are ca obiectiv furnizarea unor informaþii credibile, relevante, complete ºi oportune structurilor implicate în luarea deciziilor ºi utilizatorilor externi; b) controlul intern al unei bãnci are ca obiectiv detectarea tuturor cazurilor de abatere de la normele legale ºi de la politicile ºi procedurile stabilite de conducerea bãncii; c) controlul intern al unei bãnci are ca obiectiv punerea la dispoziþia consiliului de administraþie a informaþiilor necesare pentru stabilirea mãsurilor de prevenire a fraudelor. 162. Cine aprobã ºi revizuieºte periodic (cel puþin anual) strategiile generale ºi politicile privind activitãþile unei bãnci comerciale? a) Banca Naþionalã a României; b) consiliul de administraþie (sau de supraveghere) al bãncii respective; c) adunarea generalã a acþionarilor bãncii. 163. Principiul separãrii responsabilitãþilor în sistemul de control intern al unei bãnci presupune: a) evitarea alocãrii de responsabilitãþi personalului, care sã conducã la conflicte de interese; b) punerea unei persoane în situaþia de a acþiona în front office; c) punerea unei persoane în situaþia de a acþiona în back office. 164. Care este relaþia dintre controlul intern ºi auditul intern al unei bãnci? a) controlul intern se referã la existenþa ºi aplicarea procedurilor, iar auditul intern se referã la controlul asupra procedurilor respective; b) ambele se referã la aceeaºi structurã organizatoricã a bãncii; c) controlul intern se face de personalul bãncii, iar auditul intern se face de un auditor financiar (persoanã fizicã sau juridicã).

536

TESTE GRILÃ... Audit financiar – experþi contabili

165. Bãncile organizeazã auditul intern în vederea: a) asigurãrii unei evaluãri independente a existenþei, adecvãrii ºi respectãrii politicilor ºi procedurilor necesare desfãºurãrii activitãþilor bancare; b) îmbunãtãþirii activitãþii bãncii; c) detectãrii tuturor cazurilor de nerespectare a normelor legale ºi a reglementãrilor bancare. 166. Independenþa auditorului intern bancar presupune: a) independenþa faþã de celelalte structuri de conducere ºi de execuþie ale bãncii; b) independenþa faþã de activitãþile auditate ºi de activitãþile pe care le implicã în mod curent controlul intern; c) dreptul de a comunica cu personalul bãncii, cu conducerea bãncii ºi cu consiliul de administraþie a bãncii. 167. Comitetul de audit al bãncii este: a) o structurã a bãncii care funcþioneazã în baza unui regulament propriu aprobat de Banca Naþionalã; b) un comitet permanent, independent de conducãtorii bãncii, subordonat consiliului de administraþie ºi care are o funcþie consultativã; c) un comitet permanent cu rol consultativ ºi care este condus de un auditor financiar membru al Camerei Auditorilor Financiari. 168. Care este diferenþa dintre auditul intern ºi controlul intern într-o bancã: a) controlul intern se referã la existenþa procedurilor, iar auditul intern se referã la controlul asupra existenþei, adecvãrii ºi aplicãrii procedurilor; b) controlul intern se subordoneazã conducerii bãncii, iar auditul intern, consiliului de administraþie; c) controlul intern se realizeazã de un compartiment al bãncii, iar auditul intern poate fi realizat de un auditor financiar. 169. Elementele probante în auditul situaþiilor financiare ale unei bãnci trebuie sã fie: a) obþinute din controlul propriu al auditorului;

TESTE GRILÃ... Audit financiar – experþi contabili

537

b) obþinute din surse interne sau externe; c) suficiente ºi adecvate. 170. Elementele probante reprezintã informaþii care au la bazã: a) numai documente justificative ºi documente contabile; b) documente justificative, documente contabile ºi alte surse; c) surse interne ºi surse externe. 171. Imposibilitatea de a reuni elemente probante suficiente ºi adecvate conduce auditorul la formularea: a) unei opinii fãrã rezerve, dar cu observaþii; b) unei opinii cu rezerve sau la imposibilitatea de a exprima o opinie; c) unei opinii defavorabile. 172. Examenul analitic al unei bãnci comerciale cuprinde: a) analiza funcþionalã, performanþele, gestiunea riscurilor ºi analiza economico-financiarã; b) calculul unor ratiouri pe baza bilanþului ºi a contului de profit ºi pierdere; c) analiza detaliatã a tuturor unitãþilor ºi subunitãþilor (sediilor) bãncii. 173. Analiza funcþionalã a unei bãnci are ca obiect: a) cele trei funcþii fundamentale ale bãncii (de lichiditate, de intermediere ºi relaþionalã); b) toate funcþiile economice ºi financiare ale bãncii; c) funcþia financiarã ºi funcþia de trezorerie. 174. Durata de transformare a resurselor în folosinþe este un indicator care exprimã funcþia de intermediere a unei bãnci ºi se determinã ca raport între: a) activele ºi pasivele bãncii; b) durata medie a folosinþelor ºi durata medie a resurselor; c) activele bilanþiere ºi cele în afara bilanþului. 175. Marja netã a dobânzii la o bancã se calculeazã ca un raport între:

538

TESTE GRILÃ... Audit financiar – experþi contabili

a) dobânzi încasate minus dobânzi plãtite ºi active totale minus active nevalorificate; b) dobânzi încasate minus dobânzi plãtite ºi venituri bancare; c) dobânzi încasate minus dobânzi plãtite ºi totalul activelor bancare (bilanþiere ºi nebilanþiere). 176. Ce rol are raportul de audit asupra situaþiilor financiare ale unei bãnci: a) instrument de comunicare, instrument de identificare a responsabilitãþilor ºi instrument de confirmare a încrederii în situaþiile financiare prezentate; b) instrument de garantare a fidelitãþii situaþiilor financiare în faþa publicului; c) instrument de raportare prevãzut prin contractul de prestãri de servicii. 177. Þinerea corectã ºi la zi a registrelor contabile ale bãncii; aceasta reprezintã pentru auditor: a) o responsabilitate de bazã; b) o responsabilitate secundarã; c) o responsabilitate adiþionalã. 178. În cazul unei opinii fãrã rezerve, dar cu un paragraf de observaþii, acesta se situeazã: a) înaintea paragrafului de opinie; b) dupã paragraful de opinie; c) într-o notã anexã la raportul de audit. 179. În cazul unei opinii, alta decât cea fãrã rezerve, motivele se situeazã: a) înaintea paragrafului de opinie; b) dupã paragraful de opinie; c) numai în notele anexe la raportul de audit. 180. Câte opinii se pot înscrie în raportul de audit asupra situaþiilor financiare ale unei bãnci: a) patru; b) una; c) depinde de numãrul elementelor probante.

TESTE GRILÃ... Audit financiar – experþi contabili

539

NOTÃ: Începând cu nr. 181, întrebãrile necesitã analizã ºi judecatã profesionalã proprie. 181. Prezentaþi cel puþin ºapte caracteristici ale auditului statutar care-l deosebesc de auditul contractual. 182. Prin ce se deosebeºte o misiune de audit bazatã pe proceduri convenite de o misiune de audit statutar? 183. Care sunt caracteristicile unei misiuni de compilare? 184. Care este sfera de cuprindere a misiunilor de audit speciale? 185. Prin ce se caracterizeazã raportul auditorului asupra respectãrii clauzelor contractuale? 186. Prin ce se caracterizeazã raportul auditorului asupra situaþiilor financiare condensate? 187. Care sunt elementele de bazã ale unui raport asupra situaþiilor financiare condensate? 188. Raportul asupra unor rubrici din situaþiile financiare. 189. Misiunea de examinare a informaþiilor financiare previzionale: caracteristici. 190. Explicaþi termenii de previziuni ºi proiecþii în audit. 191. Obiectivul ºi principiile generale ale unei misiuni de examen limitat (revizuire). 192. Proceduri de realizare a unei misiuni de examen limitat (revizuire). 193. Normele de raportare în cazul unei misiuni de examen limitat (revizuire). 194. Raportarea unei misiuni de compilare. 195. Cum explicaþi necesitatea unui Cod etic în audit?

540

TESTE GRILÃ... Audit financiar – experþi contabili

196. Care sunt principiile fundamentale ale eticii în audit înscrise în Codul etic? 197. Explicaþi principiul integritãþii ºi obiectivitãþii în audit. 198. Explicaþi principiul competenþei în audit. 199. Explicaþi principiul confidenþialitãþii în audit. 200. Conceptul de independenþã în audit. 201. Prezentaþi cinci situaþii de ameninþare la adresa independenþei. 202. Interesul propriu – ameninþare la adresa independenþei. 203. Slãbirea autocontrolului – ameninþare la adresa independenþei. 204. Renunþarea la convingeri – ameninþare la adresa independenþei. 205. Manifestãri de familiarism – ameninþare la adresa independenþei. 206. Acþiuni de intimidare – ameninþare la adresa independenþei. 207. Protejarea independenþei prin normele legale ºi profesionale. 208. Protejarea independenþei prin clauze contractuale cu clientul. 209. Protejarea independenþei prin mãsuri interne cabinetului. 210. Investigaþii ºi sancþiuni pentru nerespectarea normelor de comportament. 211. Care este structura Codului etic naþional al profesioniºtilor contabili din România? 212. Obligaþiile etice ale experþilor contabili ºi contabililor autorizaþi, salariaþi. 213. Obligaþiile etice ale expertului contabil în cursul unei misiuni de consultanþã fiscalã. 214. Cum explicaþi responsabilitãþile etice ale altor profesioniºti utilizaþi în cadrul unei misiuni de audit de bazã?

TESTE GRILÃ... Audit financiar – experþi contabili

541

215. Prezentaþi pe scurt conþinutul secþiunii a 8-a din Codul etic naþional al profesioniºtilor contabili din România. 216. Explicaþi scopul ºi obiectivele controlului de calitate a serviciilor de audit. 217. Controlul de calitate la nivelul organismului profesional. 218. Controlul de calitate la nivelul cabinetului de audit. 219. Rolul ºi importanþa dosarului exerciþiului. 220. Rolul ºi importanþa dosarului permanent. 221. Structura dosarului exerciþiului. 222. Structura dosarului permanent. 223. Elementele de bazã ale raportului de audit într-o misiune de audit statutar. 224. Opinia defavorabilã: motive, mod de prezentare. 225. Explicaþi semnificaþia datãrii raportului de audit. 226. Imposibilitatea exprimãrii unei opinii: motive, mod de prezentare. 227. Opinia cu rezerve: motive, mod de prezentare. 228. Opinia fãrã rezerve: semnificaþie, mod de prezentare. 229. Opinia fãrã rezerve, dar cu un paragraf de observaþii: semnificaþie, mod de prezentare. 230. Paragraful opiniei: tipuri de opinie. 231. Paragraful privind natura ºi întinderea lucrãrilor de audit. 232. Paragraful introductiv al raportului de audit statutar. 233. Situaþii care conduc la formularea altei opinii decât opinie fãrã rezerve.

542

TESTE GRILÃ... Audit financiar – experþi contabili

234. Cazuri de dezacord cu conducerea întreprinderii-client. 235. Conþinutul raportului de audit. 236. Rolul raportului de audit. 237. Rolul ºi conþinutul notei de sintezã. 238. Rolul ºi conþinutul chestionarului de sfârºit de misiune. 239. Rolul ºi conþinutul scrisorii de afirmare. 240. Utilizarea lucrãrilor unui alt auditor. 241. Utilizarea lucrãrilor auditorului intern. 242. Utilizarea lucrãrilor unui expert. 243. Elementele posterioare închiderii exerciþiului. 244. Faptele descoperite pânã la data raportului de audit. 245. Fapte descoperite dupã data raportului de audit, dar înaintea publicãrii situaþiilor financiare. 246. Fapte descoperite dupã data publicãrii situaþiilor financiare. 247. Examenul situaþiilor financiare: solduri de deschidere. 248. Examenul situaþiilor financiare. 249. Particularitãþi privind pãrþile afiliate (legate) în audit. 250. Ipoteza continuitãþii activitãþii în auditul situaþiilor financiare. 251. Auditul estimãrilor contabile. 252. Procedurile analitice în auditul situaþiilor financiare. 253. Confirmarea externã (directã).

TESTE GRILÃ... Audit financiar – experþi contabili

543

254. Tehnica observãrii fizice. 255. Tehnica sondajului. 256. Elementele probante: definiþie, rol, criterii de apreciere. 257. Programul de control: rol, conþinut, forme de prezentare. 258. Conþinutul unui raport asupra controlului intern. 259. Ce sunt testele de conformitate? 260. Ce sunt testele de permanenþã? 261. Evaluarea controlului intern: conþinut, etape. 262. Planul de misiune: conþinut, rol. 263. Orientarea ºi planificarea auditului. 264. Programul de muncã. 265. Faze ºi etape în executarea unei misiuni de audit, de bazã. 266. Acceptarea mandatului ºi contractarea lucrãrilor de audit. 267. Ce este ºi ce conþine scrisoarea de misiune (de angajament)? 268. Care sunt prevederile de bazã ale contractului de prestãri de servicii de audit? 269. Ce este expertul contabil? 270. Care sunt normele de referinþã în auditul situaþiilor financiare? 271. Ce sunt ºi ce rol joacã normele de audit? 272. Ce sunt ºi ce rol au normele contabile? 273. Ce este ºi cum se determinã pragul de semnificaþie?

TESTE GRILÃ... Audit financiar – experþi contabili

544

274. Ce este ºi cum se calculeazã eroarea estimatã prin extrapolare directã? 275. Ce este ºi cum se estimeazã eroarea tolerabilã? 276. Riscul de audit: componentele ºi relaþiile între acestea. 277. Ce este riscul legat de control? 278. Ce este riscul inerent? 279. Ce este riscul de nedetectare? 280. Ce este ºi ce semnificaþie are importanþa relativã? 281. Daþi definiþia auditului în general ºi elementele principale ale acesteia. 282. Daþi definiþia auditului statutar ºi elementele principale ale acesteia. 283. Ce este auditul financiar? Dar auditul statutar? 284. Auditul contractual: caracteristici ºi obiect. 285. Societatea Alfa, auditatã de dumneavoastrã, a achiziþionat la 5 aprilie 2002 un ansamblu imobiliar spre renovare ºi a efectuat urmãtoarele cheltuieli: z z z z z

z

z

z

preþ cumpãrare teren .................................................... 90 mil. lei preþ cumpãrare construcþie.......................................... 410 mil. lei taxe înregistrare ........................................................... 83 mil. lei cheltuieli cu actele ....................................................... 3,5 mil. lei onorarii notar ......................................................... 14.744 mil. lei (din care TVA 2.744 mii lei) comisioane ............................................................ 29.900 mil. lei (din care TVA 4.900 mii lei) cheltuieli arhitecþi ................................................. 23.920 mil. lei (din care TVA 3.920 mii lei) reparaþii ................................................................ 263.120 mii lei (din care TVA 43.120 mii lei)

TESTE GRILÃ... Audit financiar – experþi contabili

545

Societatea a înregistrat în cheltuielile perioadei suma de 18.244.000 lei. Care sunt sumele ce trebuiau contabilizate în cheltuielile perioadei, în contul terenuri ºi în contul construcþii? 286. În calitate de auditor al întreprinderii Omega SA aþi constatat cã la 31 decembrie stocul la produsul X este contabilizat pentru 6.500.000 lei. Care este valoarea stocului la 31 decembrie, cunoscând cã întreprinderea foloseºte metoda FIFO, cã stocul la 1 decembrie a fost de 500 unitãþi a 10.000 lei fiecare, cã în 10 decembrie s-au cumpãrat 500 unitãþi a 12.000 lei fiecare ºi cã în 20 decembrie au ieºit 400 unitãþi? 287. Societatea Alfa a evaluat la 1 decembrie anul N-4 un ansamblu imobiliar achiziþionat în anul N-11 cu 400.000.000 lei (din care 80.000.000 lei pentru teren), amortizabil în 20 de ani; cu aceastã ocazie a eliminat amortismentele din valoarea contabilã. Valoarea de utilitate a ansamblului imobiliar a fost stabilitã cu aceastã ocazie la 450.000.000 lei (din care 150.000.000 lei terenul); durata de viaþã nu a fost modificatã. La 1 iulie anul N ansamblul imobiliar a fost vândut cu 500.000.000 lei. Care sunt: -

diferenþa din reevaluare ce trebuia înregistratã; suma amortizãrii în anul N; suma plusvalorii înregistratã cu ocazia vânzãrii.

288. Enumeraþi ºi explicaþi opt diferenþe între auditul extern ºi auditul intern. 289. Care sunt principalele lucrãri de efectuat când examinaþi conturile de imobilizãri corporale? 290. Prezentaþi 10 lucrãri de efectuat când examinaþi conturile de imobilizãri financiare. 291. Prezentaþi 10 lucrãri de efectuat când examinaþi conturile de stocuri. 292. Prezentaþi 10 lucrãri de efectuat când examinaþi conturile de trezorerie. 293. Prezentaþi 10 lucrãri de efectuat când examinaþi conturile de capitaluri proprii.

546

TESTE GRILÃ... Audit financiar – experþi contabili

294. Prezentaþi 10 lucrãri de efectuat când examinaþi conturile de vânzãri ºi de clienþi. 295. Prezentaþi 10 lucrãri de efectuat când examinaþi conturile de cumpãrãri ºi de furnizori. 296. Enumeraþi opt diferenþe între auditul extern ºi auditul intern. 297. Care sunt principalele obiective ale controlului intern al unei entitãþi? 298. Care sunt elementele de bazã ale controlului intern al unei entitãþi? 299. Explicaþi importanþa separãrii sarcinilor în organizarea controlului intern al unei entitãþi. 300. Definiþi auditul intern ºi controlul intern, ºi relaþia dintre acestea. 301. Care sunt principalele obiective ale auditului intern? 302. Care sunt cele patru categorii de audit intern în funcþie de naturã? 303. Prezentaþi o clasificare a misiunilor de audit intern. 304. Care sunt principalele etape de realizare a unei misiuni de audit intern? 305. Conþinutul ºi structura planurilor de control al conturilor.

TESTE GRILÃ... Evaluarea economicã... – experþi contabili

547

5. Disciplina: EVALUAREA ECONOMICÃ ªI FINANCIARÃ A ÎNTREPRINDERII 1.

Evaluarea economicã ºi financiarã a unei întreprinderi se face pe baza: a) bilanþului contabil; b) bilanþului economic; c) bilanþului resurselor ºi destinaþiilor acestora.

2.

Care din urmãtoarele categorii de factori fac necesarã poziþionarea sistematicã a întreprinderii pe piaþã: a) factorii legaþi de existenþa preþurilor libere; b) inflaþia; c) politicile de restructurare.

3.

Cum se reevalueazã stocurile de materii prime din întreprinderea supusã evaluãrii, pe bazã de expertizã ºi diagnostic: a) aplicând una dintre metodele FIFO sau LIFO; b) în funcþie de raportul de schimb leu/dolar; c) la preþurile zilei sau, dacã intrãrile sunt mai rare, la media preþurilor de achiziþie din cea mai recentã perioadã.

4.

Ce relaþie existã între rata de actualizare ºi riscul de þarã: a) cu cât riscul de þarã este mai mare, cu atât rata de actualizare este mai mare; b) cu cât riscul de þarã este mai mic, cu atât rata de actualizare este mai mare; c) cu cât riscul de þarã este mai mare, cu atât rata de actualizare este mai micã.

5.

Ce relaþie existã între valoarea întreprinderii ºi rata de actualizare: a) direct proporþionalã; b) invers proporþionalã; c) depinde de numãrul ºi mãrimea riscurilor.

548

6.

TESTE GRILÃ... Evaluarea economicã... – experþi contabili

Estimarea de cãtre experþi a unor rate de actualizare diferite poate avea ca explicaþie: a) o percepþie diferitã despre riscuri; b) un nivel diferit de informare ºi documentare; c) nu este posibilã o astfel de situaþie.

7.

Insuficienþa de amortizare a imobilizãrilor dintr-o întreprindere (amortizarea scripticã este inferioarã amortizãrii tehnico-economice) influenþeazã artificial valoarea patrimoniului întreprinderii în sensul: a) micºorãrii; b) majorãrii; c) nu are nicio influenþã.

8.

Când se doreºte determinarea valorii actuale a bunurilor dintr-o întreprindere, se urmãreºte: a) actualizarea valorii bunurilor la inflaþie; b) corectarea tuturor distorsiunilor dintre valoarea contabilã ºi valoarea economicã a bunurilor; c) corectarea valorii contabile cu inflaþia ºi cu influenþele din modificarea raportului de schimb leu/dolar.

9.

Evaluarea economicã ºi financiarã a unei întreprinderi poate fi efectuatã: a) numai când este prevãzutã prin acte normative; b) sistematic, pentru o bunã gestiune a afacerii; c) dacã normele contabile permit aceasta.

10. Atunci când se determinã fluxul de trezorerie, în vederea evaluãrii unei întreprinderi, profitul net se corecteazã cu: a) cheltuielile nedeductibile, necesarul de fond de rulment ºi investiþia de menþinere; b) amortismentele, variaþia necesarului de fond de rulment ºi investiþia de menþinere; c) investiþia de menþinere, amortismentele ºi necesarul de fond de rulment.

TESTE GRILÃ... Evaluarea economicã... – experþi contabili

549

11. Creºterea necesarului de fond de rulment (NFR) influenþeazã valoarea întreprinderii în sensul: a) reducerii, deoarece se reduce fluxul de trezorerie; b) reducerii, deoarece creºte fluxul de trezorerie; c) creºterii, deoarece creºte necesarul de resurse. 12. Care este valoarea patrimonialã de bazã a unei întreprinderi care prezintã urmãtorul bilanþ economic: imobilizãri 60.000; capital social 70.000; obligaþii 640.000; creanþe 400.000; stocuri 300.000; diferenþe de reevaluare 50.000; profit 10.000; rezerve 10.000; disponibilitãþi 20.000: a) 140.000; b) 150.000; c) 780.000. 13. Câte variante teoretice sunt pentru determinarea capacitãþii beneficiare a unei întreprinderi în ceea ce priveºte perioada de referinþã: a) 2; b) 3; c) 4. 14. Evaluãrile pot fi: a) evaluãri contabile, evaluãri administrative ºi evaluãri bazate pe expertizã ºi diagnostic; b) evaluãri contabile ºi evaluãri economice; c) evaluãri pe bazã de acte normative. 15. Obiectivul evaluãrii economice ºi financiare îl reprezintã: a) determinarea valorii patrimoniale ºi a valorii prin rentabilitate a întreprinderilor; b) determinarea valorii de piaþã a bunurilor ºi întreprinderilor; c) reevaluarea bunurilor din întreprindere în vederea aducerii la inflaþie. 16. Care este diferenþa dintre uzura scripticã ºi uzura fizicã a unei clãdiri: a) nu este nicio diferenþã;

550

TESTE GRILÃ... Evaluarea economicã... – experþi contabili

b) uzura scripticã este durata de recuperare a investiþiei, iar cea fizicã este durata de viaþã; c) aprecierea economicã a vieþii unei clãdiri. 17. La ce se foloseºte reevaluarea mijloacelor fixe: a) sã schimbe valorile mijloacelor fixe din bilanþul contabil; b) sã reactualizeze valoarea patrimonialã pentru privatizare, asociere etc.; c) sã stabileascã valorile reale de impozitare. 18. Care sunt metodele de piaþã de evaluare a terenurilor folosind chiria ºi informaþiile de tranzacþionare: a) metoda rentei de bazã ºi a capitalizãrii rentei de bazã; b) metoda comparaþiei directe; c) doar metoda rentei de bazã. 19. Capacitatea beneficiarã se referã la: a) beneficiul realizat în trecut; b) un beneficiu viitor; c) beneficiul realizat de întreprindere la data analizei. 20. Activul net corectat prin metoda aditivã se determinã dupã formula: a) capitaluri permanente +/– diferenþe din reevaluare; b) capitaluri proprii +/– diferenþe din reevaluare; c) activ reevaluat corijat +/– total datorii. 21. Activul net corectat prin metoda substractivã se determinã dupã formula: a) capitaluri proprii +/– diferenþe din reevaluare; b) activ reevaluat corijat – total datorii; c) activ reevaluat corijat – obligaþii financiare. 22. Care dintre urmãtoarele elemente pot constitui niveluri ale ratei de capitalizare: a) dobânda la împrumutul de stat; b) rata de remunerare a activelor fixe; c) dobânda bancarã.

TESTE GRILÃ... Evaluarea economicã... – experþi contabili

551

23. Rata de actualizare este: a) un element al pieþei financiare; b) un element al pieþei de bunuri ºi servicii; c) dobânda la împrumutul de stat. 24. Care este valoarea patrimonialã de bazã a unei întreprinderi sau a unui activ: a) activul net contabil; b) activul net corijat (corectat); c) activul net reevaluat. 25. Sinteza diagnosticelor funcþiilor întreprinderilor reprezintã: a) o metodã de cunoaºtere a rentabilitãþii; b) o modalitate de determinare a profitului net; c) o centralizare a concluziilor privind diagnosticele funcþiilor întreprinderii la un moment dat. 26. Diagnosticul funcþiei organizãrii, conducerii ºi gestionãrii personalului urmãreºte examinarea: a) structurii întreprinderii; b) absenteismului; c) resurselor umane ale întreprinderii. 27. Obiectivul diagnosticului funcþiei organizãrii, conducerii ºi gestionãrii personalului are drept scop: a) încadrarea întreprinderii (micã, mijlocie, mare); b) analiza structurii umane ºi a capacitãþii sale de a contribui la realizarea obiectivelor ºi funcþiilor întreprinderii; c) stabilirea calitãþii conducerii ºi a salariaþilor întreprinderii. 28. Obiectivul diagnosticului organizãrii, conducerii ºi gestionãrii personalului are drept scop: a) încadrarea întreprinderii (micã, mijlocie, mare); b) analiza structurii umane ºi a capacitãþii sale de a-ºi da concursul la realizarea activitãþilor întreprinderii; c) stabilirea organigramei întreprinderii.

TESTE GRILÃ... Evaluarea economicã... – experþi contabili

552

29. Obiectivul diagnosticului tehnic, tehnologic ºi de exploatare în cadrul evaluãrii întreprinderii are drept scop: a) stabilirea gradului de uzurã ºi a valorii mijloacelor fixe; b) necesitatea de restructurare a întreprinderii; c) aprecierea în ce mãsurã mijloacele de producþie materiale rãspund nevoilor actuale sau viitoare ale întreprinderii sau ale achizitorului (cumpãrãtorului) ei potenþial. 30. Diagnosticul funcþiei comerciale se aflã în relaþie de interdependenþã cu diagnosticul: a) funcþiei de organizare, conducere ºi gestionare a personalului; b) funcþiei financiar-contabile; c) tuturor funcþiilor întreprinderii. 31. Durata de decontare medie a încasãrii datoriilor clienþilor se face ca raport între: a)

Soldul la 31 decembrie al contului Clienþi x 365 zile; Rulajul anual creditor al contului Clienþi

b)

Soldul mediu lunar al perioadei al contului Clienþi ; Rulajul creditor anual al contului Clienþi

c)

Soldul la 31 decembrie – soldul la 1 ianuarie x 100. Soldul la 31 decembrie

32. Diagnosticul comercial urmãreºte determinarea: a) raporturilor dintre întreprindere ºi mediul sãu exterior social-economic; b) pieþei ºi a locului ocupat de întreprindere pe aceastã piaþã; c) nivelul calitativ al produselor ºi serviciilor sau al lucrãrilor executate de întreprindere. 33. Goodwill-ul reprezintã: a) fondul comercial al întreprinderii; b) un plus de valoare recunoscutã întreprinderii cu ocazia unei transmiteri care are ca sursã elementele intangibile ale acesteia;

TESTE GRILÃ... Evaluarea economicã... – experþi contabili

553

c) un plus de valoare înregistratã în bilanþ care corespunde fondului comercial al întreprinderii. 34. Evaluarea economicã ºi financiarã a întreprinderii se face pe baza: a) unui act normativ; b) unei expertize ºi unui diagnostic; c) bilanþului contabil al întreprinderii. 35. Elementele de calcul, pentru a evalua o întreprindere prin rentabilitate, sunt: a) profitul din bilanþ, rata de actualizare ºi perioada de referinþã; b) capacitatea beneficiarã, rata de actualizare ºi perioada de referinþã; c) capacitatea beneficiarã, rata inflaþiei, rata de actualizare ºi perioada de referinþã. 36. Goodwill-ul unei întreprinderi se gãseºte înregistrat în bilanþul întreprinderii la închiderea exerciþiului: a) da; b) nu; c) da, ca fond comercial. 37. Elementele intangibile influenþeazã valoarea întreprinderii: a) patrimonial; b) prin rentabilitate; c) nu influenþeazã. 38. Bilanþul contabil serveºte ca bazã de date pentru stabilirea: a) activului net contabil; b) rezultatului net contabil; c) conturilor de regularizare. 39. Modalitatea de prezentare a conturilor de venituri ºi cheltuieli în contul de profit ºi pierdere se face: a) dupã regulile de deductibilitate fiscalã; b) dupã natura veniturilor ºi cheltuielilor; c) dupã principiul necompensãrii veniturilor cu cheltuielile.

554

TESTE GRILÃ... Evaluarea economicã... – experþi contabili

40. Modalitatea de prezentare a posturilor contabile în bilanþul contabil se face: a) în ordinea crescândã a simbolurilor conturilor; b) în sume nete atât în activ, cât ºi în pasiv; c) în ordinea fluxurilor economice. 41. Diagnosticul funcþiei contabile are ca obiectiv: a) stabilirea corectã a înregistrãrilor contabile; b) aprecierea fiabilitãþii conturilor anuale; c) determinarea profitului brut. 42. Analiza structurii salariaþilor pe niveluri de pregãtire, sexe ºi vechime în întreprindere relevã anomalii în ceea ce priveºte: a) nivelul corespunzãtor de pregãtire a personalului; b) ocuparea funcþiilor de conducere de cãtre personalul feminin; c) nivelul corespunzãtor de pregãtire a ºefilor de compartimente. 43. Separarea bunurilor din întreprinderea supusã evaluãrii se face în funcþie de: a) prevederile legale; b) gradul de utilizare a acestora; c) utilitatea exprimatã ºi mãsuratã prin gradul de participare la realizarea profiturilor. 44. Care este regula (formula) actualizãrii propriu-zise: a) x(1 + i)n = y; b) x = y

1 ; (1 + i)n

1 1– (1 + i)n ; c) i

x ºi y – sume care se referã la perioade diferite de timp; i – rata de capitalizare, de fructificare sau de actualizare; n – perioada de referinþã (an, luni, zile etc.).

45. Care este regula (formula) capitalizãrii: a) x(1 + i)n = y;

TESTE GRILÃ... Evaluarea economicã... – experþi contabili

b) x = y

c)

555

1 ; (1 + i)n

1 – (1 + i)n . i

46. Tehnicile pentru realizarea actualizãrii sunt: a) capitalizarea ºi actualizarea propriu-zisã; b) factorul timp ºi fructificarea; c) rata de actualizare sau de capitalizare. 47. Care dintre urmãtoarele ajustãri aduse profitului din bilanþ, în vederea determinãrii capacitãþii beneficiare a întreprinderii, este inexactã: a) corecþii legate de politica de amortizare a întreprinderii; b) corecþii legate de politica de salarizare a întreprinderii; c) corecþii legate de politica de comercializare a întreprinderii. 48. În ce constã ajustarea profitului din bilanþ în funcþie de politica de amortizare a întreprinderii: a) înlãturarea excesului sau a insuficienþei de amortizare; b) calculul amortizãrii în funcþie de metoda liniarã, indiferent de metoda folositã de întreprindere; c) evitarea metodei de amortizare acceleratã. 49. Urmãtorii factori trebuie avuþi în vedere atunci când se reevalueazã bunurile dintr-o întreprindere, unul dintre ei fiind eronat: a) evoluþia preþurilor; b) raportul de schimb leu/dolar; c) modul de contabilizare a costurilor. 50. Care este valoarea activului net corijat al unei întreprinderi care dupã reevaluarea bunurilor prezintã urmãtoarea situaþie patrimonialã: capital social 3.000.000; imobilizãri 8.000.000; stocuri 20.000.000; creanþe 15.000.000; rezerve 500.000; profit 1.000.000; diferenþe din reevaluare 14.000.000; disponibilitãþi 500.000; obligaþii nefinanciare 25.000.000; instalaþii luate cu chirie 10.000.000:

556

TESTE GRILÃ... Evaluarea economicã... – experþi contabili

a) 43.500.000; b) 18.500.000; c) 28.500.000. 51. Care este valoarea substanþialã brutã a unei întreprinderi care dupã reevaluarea bunurilor prezintã urmãtoarea situaþie patrimonialã: capital social 3.000.000; imobilizãri 8.000.000; stocuri 20.000.000; creanþe 15.000.000; rezerve 500.000; profit 1.000.000; diferenþe din reevaluare 14.000.000; disponibilitãþi 500.000; obligaþii nefinanciare 25.000.000; instalaþii luate cu chirie 10.000.000: a) 53.500.000; b) 28.500.000 c) 18.500.000. 52. Metoda de evaluare „la termen” este recomandabil sã fie folositã în cazul: a) întreprinderilor aflate în dificultate; b) întreprinderilor aflate în dificultate, neredresabile; c) întreprinderilor aflate în dificultate, redresabile. 53. Dacã se poate determina valoarea patrimonialã a unei întreprinderi, care este aceasta, dispunând de urmãtoarele informaþii: capital social 3.000.000; rezerve 10.000.000; alte fonduri proprii 15.000.000; imobilizãri necorporale (cheltuieli de înfiinþare) 5.000.000: a) da; 23.000.000; b) da; 33.000.000; c) nu. 54. O instalaþie datã cu chirie influenþeazã valoarea patrimonialã de bazã a unei întreprinderi: a) da; b) nu; c) da, deoarece se amortizeazã altfel. 55. În evaluarea unei întreprinderi prin rentabilitate, profitul din bilanþul contabil constituie:

TESTE GRILÃ... Evaluarea economicã... – experþi contabili

557

a) un element de calcul al valorii întreprinderii; b) punct de pornire în determinarea capacitãþii beneficiare a întreprinderii; c) un profit economic la care, prin aplicarea unui multiplicator (coeficient), se obþine valoarea întreprinderii. 56. Care din urmãtoarele afirmaþii este inexactã: a) creºterea ratei de actualizare micºoreazã valoarea întreprinderii; b) creºterea riscurilor legate de politica economicã, vamalã, fiscalã, contabilã micºoreazã valoarea întreprinderii; c) creºterea riscurilor legate de politica economicã, vamalã, fiscalã, contabilã micºoreazã rata de actualizare ºi, ca atare, micºoreazã valoarea întreprinderii. 57. Metodele combinate de evaluare abordeazã: a) atât activul, cât ºi pasivul din bilanþ; b) atât patrimoniul, cât ºi rentabilitatea; c) atât resursele, cât ºi destinaþia acestora. 58. Ce semnificaþie are relaþia ANC.i în evaluarea elementelor intangibile ale unei întreprinderi, în care: ANC = activul net corijat; i = rata de capitalizare: a) prag de semnificaþie în cadrul diagnosticului; b) prag de rentabilitate al întreprinderii; c) goodwill-ul întreprinderii. 59. Alegerea metodelor de evaluare utilizate are la bazã criteriul principal: a) recomandat de bibliografia consultatã; b) raþionamentul profesional al evaluatorului; c) tipul de întreprindere de evaluat. 60. Evaluarea întreprinderii necesitã aplicarea: a) a trei sau mai multor metode; b) cel puþin a douã metode; c) metodelor care dau rezultate apropiate.

558

TESTE GRILÃ... Evaluarea economicã... – experþi contabili

61. În procesul de evaluare, evaluatorul estimeazã: a) costul; b) valoarea; c) toate cele de mai sus. 62. Utilizarea unei metode de evaluare depinde de: a) condiþiile concrete de evaluare; b) constatãrile din diagnosticul de evaluare; c) dorinþa beneficiarului evaluãrii. 63. Preþul pieþei pentru bunurile care au utilitate pentru întreprindere este egal cu: a) valoarea de intrare, mai puþin deprecierea; b) preþul de cumpãrare al unui bun similar sau cu caracteristici similare, mai puþin deprecierea; c) preþul de vânzare existent în cataloagele furnizorilor. 64. Utilitatea bunului în întreprindere se determinã în funcþie de: a) gradul de participare la realizarea profiturilor; b) parametrii tehnici de eficienþã; c) gradul de uzurã. 65. Valoarea de lichidare a unui bun este egalã cu: a) valoarea de origine, mai puþin uzura; b) preþul de vânzare posibil de obþinut, mai puþin datoriile care greveazã bunul ºi cheltuielile ocazionate de lichidare; c) valoarea actualã a bunului. 66. Diagnosticul efectuat de evaluator urmãreºte: a) stabilirea competitivitãþii întreprinderii; b) modalitatea de manifestare a funcþiilor întreprinderii ºi stabilirea concluziilor; c) determinarea rentabilitãþii întreprinderii.

TESTE GRILÃ... Evaluarea economicã... – experþi contabili

559

67. Concluziile diagnosticului efectuat de evaluator þine seama de: a) mediul economic exterior întreprinderii ºi condiþiile asigurate de întreprindere mediului intern de manifestare a funcþiilor ei; b) dispoziþiile legale în vigoare; c) voinþa proprietarilor întreprinderii. 68. Soldul clienþilor la 31 decembrie este de 15.375 mii lei, iar rulajul creditor anual al acestora este de 186.150 mii lei; care a fost durata în zile a încasãrii clienþilor: a) 15 zile; b) 45 zile; c) 30 zile. 69. Se dau urmãtoarele elemente de bilanþ: – total activ = 425.000 mii lei; – cheltuieli de constituire = 2.500 mii lei; – cheltuieli de cercetare = 15.500 mii lei; – brevete proprietate = 125.000 mii lei. Existã un cumpãrãtor pentru o parte din brevete care oferã 75.000 mii lei. Stabilind bilanþul economic al întreprinderii, bilanþul contabil va fi ajustat (corijat) în minus cu: a) 93.000 mii lei; b) 143.000 mii lei; c) 118.000 mii lei. 70. Bilanþul economic se prezintã cu un: – –

activ net corijat de 23.000 mii lei; pasiv net corijat de 23.000 mii lei, din care datorii totale de 5.000 mii lei.

Valoarea patrimonialã a întreprinderii va fi de: a) 18.000 mii lei; b) 20.000 mii lei; c) 19.000 mii lei.

560

TESTE GRILÃ... Evaluarea economicã... – experþi contabili

71. Se constatã cã o halã industrialã în valoare rãmasã de 145.000 mii lei nu mai are utilizare de peste trei ani, iar situarea ei în partea perifericã a uzinei face posibilã vânzarea terenului încã liber de orice sarcinã. Cheltuielile de demolare a halei sunt estimate la 85.000 mii lei, iar transportul ºi taxele materialelor nerecuperabile la suma de 35.000 mii lei. Pentru materialele recuperabile se estimeazã obþinerea din vânzarea acestora a sumei nete de 45.000 mii lei. Stabilind bilanþul economic, cu ce sumã urmeazã a fi ajustat (corijat) în minus bilanþul contabil: a) 265.000 mii lei; b) 75.000 mii lei; c) 220.000 mii lei. 72. Activul net corijat este de 22.000 mii lei, capacitatea beneficiarã este de 3.000 mii lei, iar rata neutrã este de 20%. Superprofitul va fi de: a) plus 2.000 mii lei; b) minus 1.400 mii lei; c) plus 1.400 mii lei. 73. Activul net contabil este de 425.000 mii lei. Valoarea bunurilor închiriate este de 105.000 mii lei, iar valoarea bunurilor întreprinderii închiriate la terþi este de 75.000 mii lei. Valoarea substanþialã brutã a întreprinderii va fi de: a) 455.000 mii lei; b) 320.000 mii lei; c) 350.000 mii lei. 74. Capacitatea beneficiarã a întreprinderii este de 8.000 mii lei, iar dobânda la certificatele de depozit ale trezoreriei statului este de 30%. Valoarea întreprinderii, utilizând valoarea de rentabilitate sau metoda de capitalizare a veniturilor, va fi de: a) 25.600 mii lei; b) 26.500 mii lei; c) 26.667 mii lei.

TESTE GRILÃ... Evaluarea economicã... – experþi contabili

561

75. Valoarea patrimonialã a întreprinderii (ANC) este de 8.000 mii lei, capacitatea beneficiarã este de 1.000 mii lei, rata neutrã de plasament (i) este de 11%, iar rata de actualizare (c) este de 25%. Valoarea întreprinderii prin metoda bazatã pe goodwill este de: a) 8.800 mii lei; b) 8.600 mii lei; c) 8.480 mii lei. 76. O întreprindere neredresabilã cu un activ net pozitiv intrã în lichidare având urmãtoarele date estimative: – – –

–

activ net contabil = 120.000 mii lei; plus valoarea imobilizãrilor = 5.000 mii lei; minus valoarea imobilizãrilor = 6.000 mii lei; (plusul ºi minusul sunt estimate a fi rezultate în urma lichidãrii – vânzãrii imobilizãrilor); cheltuieli de dezafectare ºi funcþionare în timpul lichidãrii = 2.000 mii lei.

Valoarea estimatã a trezoreriei disponibilã dupã lichidare este de: a) 117.000 mii lei; b) 118.000 mii lei; c) 116.000 mii lei. 77. În câte grupe se pot împãrþi metodele de evaluare combinate: a) 3; b) 2; c) 4. 78. Valoarea patrimonialã a întreprinderii (ANC) este de 8.000, capacitatea beneficiarã este de 1.000, rata neutrã (i) este de 11%, iar rata de actualizare a superprofitului este 25%. Valoarea globalã a întreprinderii va fi de: a) 8.600; b) 8.800; c) 8.480.

562

TESTE GRILÃ... Evaluarea economicã... – experþi contabili

79. Reluând informaþiile de la întrebarea 72, precizaþi care este valoarea goodwill-ului aplicând o ratã de actualizare de 30%: a) -4.666 lei; b) +6.666 lei; c) +4.666 lei. 80. Creºterea necesarului de fond de rulment (NFR) influenþeazã valoarea întreprinderii în sensul: a) reducerii; b) creºterii; c) nu influenþeazã. 81. Ce relaþie existã între rata de actualizare ºi riscul de þarã? a) direct proporþionalã; b) invers proporþionalã; c) nu existã relaþie directã. NOTÃ: Începând cu nr. 82, întrebãrile necesitã analizã ºi judecatã profesionalã proprie. 82. Explicaþi necesitatea evaluãrii economice ºi financiare a unei întreprinderi. 83. Explicaþi rolul bilanþului contabil în evaluarea unui activ sau a unei întreprinderi. 84. Explicaþi diferenþele dintre preþ ºi valoare. 85. Clasificaþi diferitele tipuri de evaluãri. 86. Care este rolul diagnosticului în evaluarea întreprinderii? 87. Explicaþi legãtura dintre scop ºi metodã în evaluarea întreprinderii. 88. Definiþi valoarea de piaþã. 89. Definiþi valoarea justã. 90. Definiþi valoarea actualã a unui bun.

TESTE GRILÃ... Evaluarea economicã... – experþi contabili

563

91. Definiþi valoarea de origine. 92. Definiþi valoarea de utilizare. 93. Definiþi valoarea substanþialã. 94. Prezentaþi trei momente din viaþa întreprinderii în care este obligatorie evaluarea. 95. De ce este obligatorie evaluarea în cazul privatizãrii unei întreprinderi? 96. Obiectivul ºi mijloacele de realizare ale diagnosticului juridic. 97. Obiectivul ºi mijloacele de realizare ale diagnosticului comercial. 98. Obiectivul ºi mijloacele de realizare ale diagnosticului tehnic, tehnologic ºi de exploatare. 99. Obiectivul ºi mijloacele de realizare ale diagnosticului de organizare, management ºi resurse umane. 100. Obiectivele ºi mijloacele de realizare ale diagnosticului financiarcontabil. 101. Aveþi urmãtoarele informaþii despre întreprindere: cheltuieli de înfiinþare 5.000; licenþe 10.000; clãdiri 50.000; echipamente 100.000; stocuri 200.000; creanþe 300.000; bãnci 10.000; venituri în avans 80.000; capital social 125.000; rezerve 5.000; furnizori 250.000; împrumuturi bancare 150.000 (din care 75.000 pe termen lung); provizioane pentru riscuri ºi cheltuieli 65.000. Elaboraþi bilanþul contabil în principalele sale mase, bilanþul financiar ºi bilanþul funcþional ºi explicaþi rolul acestora în cadrul diagnosticului de evaluare. 102. Rolul bilanþului în diagnosticul de evaluare. 103. Rolul bilanþului funcþional în diagnosticul de evaluare. 104. Care sunt paºii (etapele) în determinarea activului net corectat al unei întreprinderi?

564

TESTE GRILÃ... Evaluarea economicã... – experþi contabili

105. Care sunt componentele fundamentale ale oricãrei evaluãri de întreprindere? 106. În ce constã separarea bunurilor dintr-o întreprindere în bunuri necesare ºi bunuri nenecesare? 107. Care sunt criteriile în funcþie de care se face evaluarea bunurilor dintr-o întreprindere în vederea determinãrii activului net corijat? 108. Care sunt metodele de calcul al activului net corectat al unei întreprinderi? 109. În ce constã metoda substractivã de calcul al activului net corijat? 110. În ce constã metoda aditivã de calcul al activului net corijat? 111. Explicaþi relaþia dintre activul net corijat al unei întreprinderi ºi valoarea acesteia. 112. Cum se calculeazã valoarea substanþialã brutã a unei întreprinderi? Explicaþi semnificaþia acesteia. 113. Determinaþi activul net corijat al unei întreprinderi prin ambele metode, cunoscând urmãtoarele elemente din bilanþul economic al acesteia: casa 10.000; banca 150.000; cheltuieli de înfiinþare 15.000; clãdiri 200.000; echipamente 250.000; stocuri 300.000; furnizori 400.000; creditori 80.000; împrumuturi bancare t.l. 200.000; capital social 100.000; rezerve 10.000; venituri anticipate 80.000; profit 55.000. 114. Ce este rata de actualizare? 115. Care sunt tehnicile de actualizare? 116. Prezentaþi trei metode de determinare a ratei de actualizare. 117. Ce este actualizarea? 118. Prezentaþi ºi explicaþi modul de determinare a costului capitalului unei întreprinderi. 119. Cum se determinã costul capitalului propriu al unei întreprinderi?

TESTE GRILÃ... Evaluarea economicã... – experþi contabili

565

120. Explicaþi relaþia dintre riscuri ºi rata de actualizare. 121. Explicaþi relaþia dintre riscuri ºi valoarea întreprinderii. 122. Explicaþi relaþia dintre rata de actualizare ºi valoarea întreprinderii. 123. Enumeraþi câteva posibile riscuri externe ºi riscuri interne ale unei întreprinderi cu influenþã asupra ratei de actualizare. 124. Ce semnificaþie are coeficientul de volatilitate al acþiunilor unei întreprinderi asupra valorii acesteia? 125. Ce este valoarea patrimonialã a unei întreprinderi? Prezentaþi câteva metode de determinare. 126. Ce este capacitatea beneficiarã a unei întreprinderi ºi ce semnificaþie are în evaluarea întreprinderii? 127. Care sunt paºii (etapele) pentru determinarea capacitãþii beneficiare a unei întreprinderi? 128. Prezentaþi ºi explicaþi patru corecþii ce pot fi aduse rezultatelor din bilanþul contabil pentru determinarea capacitãþii beneficiare. 129. Ce corecþii se aduc rezultatelor financiare din bilanþul contabil în legãturã cu amortizãrile ºi provizioanele pentru deprecierea imobilizãrilor? 130. Ce corecþii se aduc rezultatelor financiare din bilanþul contabil în legãturã cu cheltuielile salariale? 131. Explicaþi corecþiile legate de sinergii ce trebuie aduse profitului din bilanþul contabil pentru a determina capacitatea beneficiarã a întreprinderii. 132. Ce sunt efectele sinergice ºi ce influenþã au asupra valorii unei tranzacþii? 133. Care sunt variantele teoretice de calcul matematic al capacitãþii beneficiare a unei întreprinderi? 134. Care sunt elementele de calcul necesare pentru evaluarea întreprinderii prin rentabilitate?

566

TESTE GRILÃ... Evaluarea economicã... – experþi contabili

135. Ce înþelegeþi prin perioada de referinþã a unei întreprinderi în evaluarea acesteia prin rentabilitate? 136. Ce este ºi cum se determinã prima de risc a unei întreprinderi? 137. Ce relaþie este între rata de actualizare, capacitatea beneficiarã ºi valoarea întreprinderii? 138. Capacitatea beneficiarã a unei întreprinderi, exprimatã prin profitul net, este de 800, iar dobânda la obligaþiunile de stat este de 12%. Care este valoarea întreprinderii prin metoda capitalizãrii veniturilor ºi explicaþi semnificaþia acesteia? 139. Ce semnificaþie are multiplicatorul capitalistic y pentru evaluarea prin rentabilitate a unei întreprinderi ºi care sunt formele de prezentare a acestuia? 140. Ce este valoarea de randament propriu-zisã ºi cum se determinã? 141. Ce este valoarea de rentabilitate limitatã ºi cum se determinã? 142. Ce este valoarea de rentabilitate continuã ºi cum se determinã? 143. Definiþi capacitatea beneficiarã a unei întreprinderi ºi prezentaþi formele de exprimare a acesteia. 144. Cum se determinã ºi ce semnificaþie au fluxurile de trezorerie în evaluarea unei întreprinderi? 145. În ce constã metoda fluxurilor de disponibilitãþi actualizate? 146. Care sunt cele patru etape (paºi) în evaluarea întreprinderii prin metoda fluxurilor de disponibilitãþi actualizate? 147. Ce este valoarea rezidualã, cum se determinã ºi când se foloseºte în evaluarea întreprinderii? 148. Ce sunt elementele intangibile ale unei întreprinderi ºi care sunt acestea? 149. Ce este partea „invizibilã” a unei întreprinderi ºi cum se determinã valoarea acesteia?

TESTE GRILÃ... Evaluarea economicã... – experþi contabili

567

150. Ce este pragul de rentabilitate al unei întreprinderi ºi ce semnificaþie are în evaluarea acesteia? 151. Ce este superprofitul, superbeneficiul sau renta de goodwill, ce semnificaþie are ºi cum influenþeazã valoarea întreprinderii? 152. Ce este goodwill-ul unei întreprinderi ºi în ce relaþie se aflã cu valoarea acesteia? 153. Ce relaþie existã între fondul comercial ºi goodwill-ul unei întreprinderi? 154. Ce sunt metodele combinate de evaluare a întreprinderii ºi în câte grupe se pot clasifica? 155. Explicaþi în ce constã metoda practicienilor de evaluare a întreprinderii. 156. În ce constã metoda remunerãrii valorii substanþiale brute? 157. În ce constã metoda remunerãrii capitalurilor permanente necesare exploatãrii? 158. Care sunt ipotezele de bazã în evaluarea întreprinderii prin metoda remunerãrii valorii substanþiale brute? 159. Se dau urmãtoarele informaþii: imobilizãri corporale 29.000; fond de comerþ 1.000; stocuri 20.000; creanþe 50.000; disponibilitãþi 5.000; capitaluri proprii 50.000; diferenþe din reevaluare 25.000; obligaþii nefinanciare 25.000 ºi împrumuturi bancare 5.000; rata de remunerare a valorii substanþiale brute este de 15%; capacitatea beneficiarã exprimatã prin profitul previzional net este 1.000/an; rata de actualizare este de 12%. Se cere sã evaluaþi întreprinderea calculând o rentã a goodwill-ului redusã la 5 ani. 160. Cum se evalueazã acþiunile deþinute de întreprindere la capitalul altor întreprinderi? 161. Cum se evalueazã stocurile din cadrul unei întreprinderi pentru a determina valoarea acesteia? 162. Cum se evalueazã creanþele din bilanþul unei întreprinderi pentru a determina valoarea acesteia?

568

TESTE GRILÃ... Evaluarea economicã... – experþi contabili

163. Cum se evalueazã disponibilitãþile din bilanþul unei întreprinderi pentru a determina valoarea acesteia? 164. Cum se evalueazã imobilizãrile necorporale ale unei întreprinderi pentru determinarea valorii acesteia? 165. Cum se evalueazã obligaþiile din bilanþul unei întreprinderi pentru determinarea valorii acesteia? 166. Care sunt situaþiile în care este posibilã evaluarea unei întreprinderi în dificultate? 167. În ce constã metoda activului net de lichidare, când se foloseºte ºi cum se calculeazã valoarea întreprinderii în dificultate? 168. În ce constã metoda valorii la termen, când se foloseºte ºi cum se calculeazã valoarea întreprinderii în dificultate? 169. Evaluarea întreprinderii în cazul fuziunii ºi divizãrii. 170. Care este structura standard a unui raport de evaluare a întreprinderii? 171. Cum influenþeazã raportul de schimb al monedei naþionale valoarea unei întreprinderi? 172. Cum influenþeazã modificarea preþurilor valoarea unei întreprinderi? 173. Rata de remunerare a activelor este de 10%, valoarea patrimonialã a întreprinderii este de 10.000, iar capacitatea beneficiarã exprimatã prin profitul net este 1.500. Care este superprofitul, superbeneficiul sau renta de goodwill a întreprinderii? 174. Care este valoarea unei întreprinderi dacã are o capacitate beneficiarã exprimatã prin profitul net de 10.000, iar costul capitalului acestei întreprinderi este de 15%? 175. Se dau urmãtoarele informaþii despre o întreprindere: total active 150.000, din care cheltuieli anticipate 10.000; total datorii 75.000; diferenþe din reevaluare 50.000, capitaluri proprii 25.000. Determinaþi activul net corijat al acestei întreprinderi.

TESTE GRILÃ... Evaluarea economicã... – experþi contabili

569

176. Care este rolul bilanþului economic în evaluarea unei întreprinderi? 177. Explicaþi rolul evaluãrii pentru elaborarea situaþiilor financiare ale întreprinderii. 178. Explicaþi influenþa politicilor de amortizare asupra valorii întreprinderii. 179. Cum explicaþi relaþia dintre politicile contabile ºi valoarea întreprinderii? 180. Ce înþelegeþi prin valoarea patrimonialã a unei întreprinderi? 181. Cum influenþeazã riscul de þarã valoarea unei întreprinderi? 182. Conturile din afara bilanþului influenþeazã valoarea unei întreprinderi? Dacã da, cum? 183. O întreprindere ºi-a constituit un patrimoniu compus în principal din participaþii minoritare în afaceri industriale ºi comerciale. Bilanþul sãu se prezintã astfel la sfârºitul exerciþiului N: ACTIV Imobilizãri corporale nete

PASIV 5

Capitaluri proprii

112

Imobilizãri financiare

120

Datorii financiare

25

Disponibilitãþi bãneºti

12

TOTAL

137

TOTAL

137

Imobilizãrile corporale ale afacerii sunt constituite în principal din mobilier de birou pe care îl utilizeazã pentru propriile nevoi ºi care are o valoare de piaþã estimatã la 11 milioane u.m. Imobilizãrile financiare cuprind portofoliul de participaþii minoritare care includ douã categorii distincte: – titluri ale societãþilor necotate pentru o valoare netã contabilã de 88 milioane u.m. care genereazã, în opinia managerilor, plusvalori potenþiale brute de 15 milioane u.m. – titluri ale societãþilor cotate a cãror valoare bursierã reprezintã, pentru partea deþinutã de întreprindere, 50 milioane u.m. Întreprinderea are, ca urmare a unor pierderi aferente exerciþiului anterior, un rezultat reportat negativ de 15 milioane u.m. Aceste pierderi

TESTE GRILÃ... Evaluarea economicã... – experþi contabili

570

se vor recupera în urmãtorii 5 ani, perioadã în care se va determina o economie de impozit pe profit. Impozitul pe profit este de 40%, iar cel aferent plusvalorilor activelor este de 28%. Rentabilitatea capitalurilor proprii aºteptatã de piaþã pentru acest tip de afacere este de 10%. Sã se determine plusvalorile nete aferente activelor. 184. Se reia enunþul de la problema 183 cu urmãtoarea cerinþã: sã se determine economia de impozit pe profit indusã de pierderi. 185. Se reia enunþul de la problema 183 cu urmãtoarea cerinþã: sã se calculeze activul net contabil corectat. 186. Grupul Y deþine, prin intermediul societãþii-mamã, un control majoritar asupra a trei societãþi: A, B ºi C. Bilanþul societãþii-mamã încheiat la sfârºitul exerciþiului N se prezintã astfel: ACTIV

PASIV

Imobilizãri necorporale (din care cheltuieli de constituire)

(1)

Imobilizãri corporale

10

Imobilizãri financiare (din care participaþii)

122 (110)

Disponibilitãþi TOTAL

4

Capitaluri proprii

63

Datorii financiare

80

7 143

TOTAL

143

Se mai cunosc urmãtoarele: – imobilizãrile corporale corespund clãdirii ce reprezintã sediul social al grupului (regrupeazã ansamblul serviciilor administrative ºi comerciale ale grupului ºi ale celor trei filiale); o expertizã recentã îi atribuie o valoare de piaþã de 16 milioane u.m.; – imobilizãrile financiare cuprind pe de o parte valoarea netã contabilã a participaþiilor în societãþile A, B ºi C, ºi pe de altã parte un împrumut de 12 milioane u.m. acordat unui partener comercial al grupului care are unele dificultãþi financiare. Dupã ultimele informaþii, acest partener ar putea ajunge în situaþia încetãrii plãþilor.

TESTE GRILÃ... Evaluarea economicã... – experþi contabili

571

În privinþa filialelor, se mai ºtie: – A reprezintã în bilanþul grupului o valoare netã contabilã de 50 milioane u.m. Este o societate necotatã care are datorii financiare de 18 milioane ºi care a obþinut în ultimul exerciþiu un rezultat din exploatare de 9 milioane. Societãþile cotate ale aceluiaºi sector de activitate prezintã actualmente urmãtorii multipli asupra rezultatelor ultimului exerciþiu: 10 pentru rezultatul exploatãrii ºi 15 pentru rezultatul net. – B este o societate cotatã pe piaþa secundarã de 2 ani. Valoarea netã contabilã în cadrul grupului, care deþine din capitalurile sale o cotã de 55%, este de 35 milioane. În urma unor performanþe deosebite, B prezintã la ora actualã, pe baza mediei cursurilor înregistrate pe parcursul ultimei luni bursiere, o capitalizare bursierã de 130 milioane. – C este o societate tânãrã, în puternicã creºtere, a cãrei finanþare a fost realizatã deocamdatã doar din capitaluri proprii. Rentabilitatea sa nu este mare, dar þinând seama de potenþialul sãu, se estimeazã o valoare globalã apropiatã de cifra de afaceri anualã, de 32 milioane pentru ultimul exerciþiu. Grupul deþine 100% din capitalul sãu. Alte informaþii: impozit pe profit 40%, impozit pe plusvalorile aferente activelor pe termen lung 28%. Sã se determine valoarea actualã a participaþiilor în societãþile A, B ºi C. 187. Se reia enunþul de la problema 186 cu urmãtoarea cerinþã: sã se calculeze activul net contabil corectat al grupului Y. 188. Societatea A, cotatã la bursã, prezintã caracteristicile financiare urmãtoare: milioane u.m. – capitaluri proprii ..................................................................... 100 – datorii financiare..................................................................... 200 – imobilizãri nete ....................................................................... 220 – nevoie de fond de rulment ........................................................ 80 – rezultatul exploatãrii ................................................................. 50 Se mai cunosc urmãtoarele: – rata dobânzii fãrã risc pe piaþã 5,7%; – prima de risc mediu pe piaþã a acþiunilor 4%; – rata medie a dobânzii la datoriile societãþii 7,5%;

TESTE GRILÃ... Evaluarea economicã... – experþi contabili

572

– – – –

–

cota de impozit 40%; coeficientul β 1,1; capitalizarea bursierã a societãþii este actualmente de 225 milioane u.m.; imobilizãrile nete cuprind o participaþie minoritarã în sumã de 20 milioane într-o altã societate cotatã, a cãrei valoare de piaþã (pe baza mediei cursurilor ultimei luni bursiere) este de 35 milioane u.m.; investiþiile realizate de societate în cursul ultimului exerciþiu au fost de 50 milioane ºi nevoia de fond de rulment a crescut cu 10 milioane. Cheltuielile cu amortizarea au fost de 45 milioane u.m.

Sã se determine costul mediu ponderat al capitalului ca referinþã a ratei de actualizare. 189. Se reia enunþul de la problema 186 cu urmãtoarea cerinþã: sã se calculeze cash flow-ul disponibil ºi sã se estimeze valoarea de piaþã a societãþii presupunând cã acest cash flow va creºte la infinit cu 4% pe an. (Metode de evaluare bazate pe randament)

190. Un grup de societãþi prezintã urmãtoarele situaþii financiare pentru ultimul exerciþiu: milioane u.m. Cifra de afaceri .......................................................................... 1.000 Excedentul brut de exploatare ....................................................... 250 – Amortizãrile ................................................................................ 50 = Rezultatul exploatãrii ................................................................ 200 + Rezultatul financiar ....................................................................-15 + Rezultatul extraordinar ................................................................ 25 – Impozitul pe profit ...................................................................... 85 – Amortizarea pe plusvalori (specificã consolidãrilor) ................... 10 = Rezultatul net consolidat ........................................................... 115 Bilanþ ACTIV Imobilizãri nete Active curente de exploatare Disponibilitãþi TOTAL

PASIV 500 450 80 1.030

Capitaluri proprii Datorii curente de exploatare Datorii financiare TOTAL

450 280 300 1.030

TESTE GRILÃ... Evaluarea economicã... – experþi contabili

573

Alte informaþii: – investiþiile au reprezentat 60 milioane u.m. în cursul ultimului exerciþiu; – nevoia de fond de rulment reprezenta 150 milioane u.m. la sfârºitul exerciþiului precedent; – cota de impozit pe profit 40%; – rata de rentabilitate a pieþei, fãrã risc, 4%; – prima de risc medie a pieþei acþiunilor 5%; – coeficientul β al grupului 1,3; – rata dobânzii la datoriile financiare ale grupului 7%. Se cere sã se calculeze valoarea creatã de grup în ultimul exerciþiu. 191. Se reia enunþul de la problema anterioarã cu urmãtoarea cerinþã: sã se evalueze afacerea prin comparaþii bursiere, ºtiind cã pentru societãþile cotate din acelaºi sector de activitate s-au observat multiplii urmãtori pentru rezultatele ultimului exerciþiu: PER = 18, multiplul rezultatului din exploatare = 10. 192. Se reia enunþul de la problema anterioarã cu urmãtoarea cerinþã: sã se evalueze afacerea prin metoda cash flow-urilor disponibile (pentru afacere, entitate) actualizate presupunând cã acest cash flow va creºte cu 10% pe an în urmãtoarele trei exerciþii, apoi cu 4% pânã la infinit. 193. O întreprindere oferã acþionarilor un randament global pe dividende de 3%. ªtiind cã pentru clasa de risc consideratã piaþa cere o rentabilitate a capitalurilor proprii de 10%, trebuie gãsitã rata de creºtere implicitã a dividendelor la infinit care permite asigurarea acestei rentabilitãþi. 194. O întreprindere a fost introdusã la bursã în exerciþiul N-1. Ultimul sãu dividend, de 10 u.m., tocmai s-a plãtit. Se aºteaptã o creºtere a dividendului sãu într-un ritm anual de 8% pânã la sfârºitul celui de-al treilea an, apoi de 6% pe an pentru urmãtorii doi ani, ºi apoi o creºtere de 4% pânã la infinit. Sã se determine valoarea de piaþã a afacerii (acþiunii) ºtiind cã rata de rentabilitate aºteptatã de acþionari pentru capitalurile proprii este de 10%.

TESTE GRILÃ... Evaluarea economicã... – experþi contabili

574

195. Dacã preþul acþiunii unei întreprinderi este actualmente 25.000 lei, rata de creºtere anticipatã a beneficiilor este de 9% ºi dividendul anticipat la sfârºitul exerciþiului este de 1.500 lei, care este rata de rentabilitate speratã a titlului? 196. O întreprindere prezintã caracteristicile urmãtoare: – – –

capitaluri investite de acþionari ºi creditori: 1.000 milioane u.m.; rentabilitate minimã cerutã de la capitalurile investite pe piaþã: 7,5%; rentabilitate aºteptatã (previzionalã) a capitalurilor investite în afacere: 10%.

Sã se calculeze goodwill-ul întreprinderii pe baza ipotezei: superprofitul va fi constant pe o duratã nedeterminatã de timp. 197. O întreprindere prezintã caracteristicile urmãtoare: – – –

capitaluri investite de acþionari ºi creditori: 1.000 milioane u.m.; rentabilitate minimã cerutã de la capitalurile investite pe piaþã: 7,5%; rentabilitate aºteptatã (previzionalã) a capitalurilor investite în afacere: 10%.

Sã se calculeze goodwill-ul întreprinderii pe baza ipotezei: superprofitul va creºte cu o ratã anualã constantã de 5% pe un orizont de prognozã de 10 ani. 198. Conducerea unei întreprinderi doreºte sã lege primele acordate agenþilor comerciali pentru depãºirea obiectivelor care le-au fost fixate de crearea de valoare pentru întreprindere. A fost studiatã ipoteza urmãtoare: creºterea cifrei de afaceri cu mai mult de 5% faþã de obiective. Se mai cunosc urmãtoarele: – marja profitului din exploatare (operaþional) înainte de impozit: 20% (PO/CA); – CMPC: 7%; – CA medie realizatã de un agent comercial: 10 milioane u.m.; – cota de impozit pe profit: 40%. Care este creºterea valorii economice adãugate în ipoteza de mai sus?

TESTE GRILÃ... Evaluarea economicã... – experþi contabili

575

199. Conducerea unei întreprinderi doreºte sã lege primele acordate agenþilor comerciali pentru depãºirea obiectivelor care le-au fost fixate de crearea de valoare pentru întreprindere. A fost studiatã ipoteza urmãtoare: reducerea cu 15 zile de stoc mediu (raportat la cifra de afaceri). Se mai cunosc urmãtoarele: – marja profitului din exploatare (operaþional) înainte de impozit: 20% (PO/CA); – CMPC: 7%; – CA medie realizatã de un agent comercial: 10 milioane u.m.; – cota de impozit pe profit: 40%. Care este creºterea valorii economice adãugate în ipoteza de mai sus? 200. O întreprindere prezintã urmãtoarele conturi previzionale: milioane u.m. Cifra de afaceri ............................................................................. 100 Rezultatul exploatãrii .................................................................... 150 Rezultatul financiar ........................................................................... 9 Rezultatul extraordinar .................................................................... 20 Impozitul pe profit ....................................................................... 71,6 Rezultatul net consolidat ............................................................ 107,4 Rezultatul aferent participaþiilor minoritare .................................. (11) Rezultatul net – partea grupului ................................................... 96,4 Informaþiile cu privire la societãþile cotate din acelaºi sector de activitate conduc la urmãtorul multiplu aplicat rezultatului aºteptat pentru exerciþiul N+1: PER = 21. Impozitul pe profit: 40%. Sã se determine valoarea întreprinderii, partea aparþinând grupului, prin metode comparative. 201. O întreprindere prezintã urmãtoarele conturi previzionale: milioane u.m. Cifra de afaceri ............................................................................. 100 Rezultatul exploatãrii .................................................................... 150 Rezultatul financiar ........................................................................... 9 Rezultatul extraordinar .................................................................... 20

TESTE GRILÃ... Evaluarea economicã... – experþi contabili

576

Impozitul pe profit ....................................................................... 71,6 Rezultatul net consolidat ............................................................ 107,4 Rezultatul aferent participaþiilor minoritare .................................. (11) Rezultatul net – partea grupului ................................................... 96,4 Informaþiile cu privire la societãþile cotate din acelaºi sector de activitate conduc la urmãtorul multiplu aplicat rezultatului aºteptat pentru exerciþiul N+1: multiplul pentru rezultatul exploatãrii = 13. Impozitul pe profit: 40%. Sã se determine valoarea întreprinderii, partea aparþinând grupului, prin metode comparative. 202. Sã se determine activul net contabil corectat pe baza urmãtoarelor informaþii: – – – – – –

capital social: 10.000; rezerve: 3.000; rezultat reportat: 5.000; cheltuieli de constituire: 2.000; cheltuieli de cercetare: 10.000, din care 4.000 destinate creãrii unui produs pentru înlocuirea altuia care va ieºi de pe piaþã anul urmãtor; cheltuieli în avans pentru abonamente la reviste de specialitate: 1.000.

203. Care este valoarea care se stabileºte pentru activele considerate în afara exploatãrii? 204. Care ar fi motivele pentru care acþionarii ar accepta un preþ de vânzare negativ pentru o întreprindere redresabilã (în locul opþiunii falimentului)? 205. Care dintre principiile contabile aplicabile la ora actualã în România nu pot fi acceptate în totalitate în cazul evaluãrii economice, fiind necesare corecþii ale bilanþului elaborat pe baza acestora? 206. Care dintre urmãtoarele puncte nu se încadreazã în analiza SWOT aplicabilã funcþiei juridice în vederea stabilirii diagnosticului parþial: relaþiile comerciale cu furnizorii tradiþionali, promovarea produselor întreprinderii, existenþa Regulamentului de ordine interioarã, posibilitãþi de îmbunãtãþire a cãilor de acces ºi a utilitãþilor?

TESTE GRILÃ... Evaluarea economicã... – experþi contabili

577

207. Care dintre verificãrile urmãtoare vi se par relevante pentru stabilirea diagnosticului resursei umane: locul de muncã anterior angajãrii în întreprinderea evaluatã, dependenþa managerilor de bãnci sau de acþionarii majoritari, structura ºi numãrul sindicaliºtilor, calificarea medie a personalului de execuþie? 208. Cum poate fi definit superprofitul aferent întreprinderii? 209. Care este inversul ratei de capitalizare aplicabile unor beneficii constante sau care cresc cu o ratã constantã pe o perioadã nedeterminatã (infinitã) de timp? 210. Ce exemple de coeficienþi multiplicatori utilizaþi în practica evaluãrii puteþi da? 211. În câte moduri puteþi scrie formula de calcul a valorii unei afaceri dacã se capitalizeazã beneficiul (B) generat de afacere pe un orizont de prognozã nedeterminat ºi se considerã cã acest beneficiu este constant? 212. Cum poate fi definitã valoarea rezidualã a unei afaceri inclusã în calculele de actualizare a cash flow-urilor? 213. Care sunt premisele aplicãrii metodei rentei goodwill-ului? 214. Care sunt premisele aplicãrii metodei capitalizãrii superprofitului? 215. Care este semnificaþia Price Earnings Ratio (PER) (indicatorul preþului pe acþiune), indicator bursier ºi coeficient multiplicator? 216. Care este caracteristica ratei de actualizare deflatate? 217. Care este caracteristica ratei de actualizare nedeflatate? 218. Ce sunt ratele de evaluare utilizate în cadrul metodelor comparative ºi ce exemple puteþi da? 219. Care este definiþia goodwill-ului? 220. Care sunt metodele care pot fi utilizate pentru evaluarea terenurilor atunci când se determinã valoarea patrimonialã Activ net contabil corectat?

TESTE GRILÃ... Evaluarea economicã... – experþi contabili

578

221. Care sunt metodele care pot fi utilizate pentru evaluarea construcþiilor atunci când se determinã valoarea patrimonialã Activ net contabil corectat? 222. Care sunt metodele care pot fi utilizate pentru evaluarea echipamentelor atunci când se determinã valoarea patrimonialã Activ net contabil corectat? 223. În cadrul formulei de calcul a costului mediu ponderat al capitalului (una dintre referinþele necesare determinãrii ratei de actualizare), în ce mod se ia în considerare influenþa fiscalitãþii atunci când se determinã costul datoriilor? 224. Care sunt factorii în funcþie de care se estimeazã de cãtre evaluator coeficientul de depreciere utilizat, spre exemplu, în cadrul metodei costului de înlocuire net (CIN)? 225. Care este formula de calcul a ratei de actualizare deflatate necesarã determinãrii ratei de actualizare? 226. Care este criteriul principal de clasificare a elementelor bilanþului funcþional – instrument complex de analizã financiarã – utilizat pentru stabilirea diagnosticului financiar? 227. Care dintre indicatorii urmãtori poate fi folosit pentru aprecierea circulaþiei ºi stabilitãþii personalului? – – –

numãr de greviºti / numãr total de salariaþi x 100; intrãri de personal / numãr mediu scriptic de personal x 100; numãr de personal cu vechime mai mare de 5 ani / numãr mediu scriptic de personal.

228. Care este formula de calcul a lichiditãþii restrânse – indicator calculat pentru interpretarea bilanþului contabil în cadrul diagnosticului financiar? 229. Care sunt documentele financiare de sintezã pe care le verificã auditorul financiar sau evaluatorul pentru a se asigura de credibilitatea datelor contabile? 230. Cãrei optici îi corespund valorile patrimoniale funcþionale (de exemplu, Valoarea substanþialã)?

TESTE GRILÃ... Evaluarea economicã... – experþi contabili

579

231. Cãrei optici îi corespund valorile patrimoniale matematice (de exemplu, Activul net contabil corectat)? 232. Ce reprezintã rata de actualizare a capitalurilor? 233. Care sunt situaþiile în care în contabilitate se apeleazã la evaluãri economice ale activelor? 234. Care sunt caracteristicile lichidãrii judiciare a întreprinderii din punct de vedere al evaluãrii? 235. Prin ce se deosebesc valorile entitãþii (funcþionale, ale ansamblului resurselor investite) de cele ale capitalurilor proprii (matematice, nete)? 236. Care este formula de calcul a fondului de rulment – indicator de echilibru financiar specific bilanþului funcþional? 237. Prin ce se deosebeºte goodwill-ul de activele intangibile identificabile? 238. Care sunt factorii în funcþie de care se alege un etalon de comparaþie reprezentativ (acþiune sau afacere)? 239. Cum poate fi definitã evaluarea economicã? 240. Care dintre cele trei categorii de metode de evaluare specifice activelor (metoda capitalizãrii rezultatelor, metoda costurilor, metoda comparaþiei directe) se poate aplica ºi fãrã sã se dispunã integral de informaþii de piaþã? 241. De ce uzura scripticã a bunurilor de natura imobilizãrilor corporale nu poate fi acceptatã în cazul unei evaluãri economice? 242. Dacã se lucreazã în unitãþi monetare curente, din ce se compune rata de actualizare? 243. Care este formula de calcul a rentabilitãþii economice, ca indicator compus al rezultatelor? 244. Cum poate fi transformat un rezultat contabil într-un cash flow? 245. Care este semnificaþia includerii amortizãrii (alãturi de rezultatul net contabil, cu semnul plus) la determinarea cash flow-ului?

580

TESTE GRILÃ... Evaluarea economicã... – experþi contabili

246. Prin ce se deosebeºte valoarea estimatã de evaluator de preþul care este eventual stabilit de cãtre cei care au cerut efectuarea evaluãrii? 247. Care este formula de calcul a capitalurilor permanente necesare exploatãrii – valoare patrimonialã? 248. Daþi exemple de factori care influenþeazã mãrimea orizontului de prognozã estimat în cadrul metodelor de randament. 249. Indicaþi tipul de valoare aferentã activelor cãreia îi corespunde definiþia: suma estimatã pentru care o proprietate (activ) ar putea fi schimbatã la data evaluãrii, între un cumpãrãtor ºi un vânzãtor hotãrâþi, într-o tranzacþie echilibratã, dupã un marketing adecvat, în care fiecare parte acþioneazã în cunoºtinþã de cauzã, prudent ºi fãrã constrângeri. 250. Precizaþi când este recomandabil sã fie folositã rata de evaluare „curs bursier / cash flow”. 251. Marcaþi cu adevãrat (A) sau fals (F) rãspunsurile la urmãtoarea afirmaþie: Situaþiile financiare ale întreprinderii nu sunt prelucrate ca atare de evaluator, fiind necesare corecþii: – contabilitatea nu este þinutã întotdeauna potrivit normelor ºi principiilor contabile în vigoare; – se referã la o perioadã trecutã; – nu reflectã neapãrat valori de piaþã; – include goodwill-ul, or acesta nu este întotdeauna calculat de evaluator. 252. Enumeraþi trei dintre scopurile evaluãrii de active sau de afaceri. 253. Motivaþi prin trei-patru argumente utilitatea diagnosticului pentru evaluarea afacerii. 254. Prezentaþi criteriile dupã care se judecã o întreprindere ca fiind în dificultate. 255. Prezentaþi trei dintre condiþiile obþinerii valorii de piaþã a activelor, incluse în definiþia acesteia conform Standardelor Internaþionale de Evaluare (IVS – International Valuation Standards). 256. Prezentaþi teoria care stã la baza determinãrii valorilor de randament ale afacerii.

TESTE GRILÃ... Evaluarea economicã... – experþi contabili

581

257. Prezentaþi teoria care stã la baza determinãrii valorilor patrimoniale ale afacerii. 258. Prezentaþi teoria care stã la baza determinãrii valorilor bazate pe comparaþii de piaþã ale afacerii. 259. Expuneþi tipurile de valori care se determinã pentru activele deþinute de o întreprindere care îºi continuã activitatea. 260. Expuneþi tipurile de valori care se determinã pentru activele deþinute de o întreprindere care îºi înceteazã activitatea. 261. Prezentaþi trei dintre corecþiile care se aplicã rezultatului contabil pentru a-l transforma într-un beneficiu reproductibil, recurent (capacitate beneficiarã). 262. Prezentaþi caracteristicile activelor intangibile identificabile. 263. Exemplificaþi trei principii ale evaluãrii specifice sau aplicabile metodelor de randament. 264. Prezentaþi diferenþele dintre actualizare ºi capitalizare – înþelesul lor pentru evaluare. 265. Enumeraþi câteva rate de rentabilitate ale pieþei care pot fi alese ca ratã neutrã – componentã a ratei de actualizare. 266. Prezentaþi caracteristicile afacerilor redresabile. 267. Prezentaþi caracteristicile generale ale unui cash flow. 268. Expuneþi elementele de compunere a costului de înlocuire net – valoare sau procedurã de evaluare a activelor. 269. Prezentaþi componentele ratei de actualizare atunci când este înþeleasã ca ratã de rentabilitate a investiþiilor alternative. 270. Enumeraþi patru elemente intangibile care pot fi evaluate distinct. 271. Marcaþi afirmaþia corectã în privinþa verificãrilor care se fac pentru stabilirea diagnosticului juridic:

TESTE GRILÃ... Evaluarea economicã... – experþi contabili

582

– – –

contractele de muncã individuale ºi colective; relaþiile cu furnizorii tradiþionali; controlul producþiei ca existenþã ºi organizare.

272. Marcaþi afirmaþia corectã în privinþa verificãrilor care se fac pentru stabilirea diagnosticului comercial: – – –

ritmicitatea aprovizionãrilor; oferta întreprinderii comparativ cu sectorul ei de activitate; productivitatea muncii.

273. Marcaþi afirmaþia corectã în privinþa verificãrilor care se fac pentru stabilirea diagnosticului tehnic: – – –

principalele surse de venit ale întreprinderii ca evoluþie trecutã ºi viitoare; organizarea generalã a producþiei; existenþa unui regulament de organizare ºi funcþionare.

274. Marcaþi afirmaþia corectã în privinþa verificãrilor care se fac pentru stabilirea diagnosticului resursei umane: – – –

respectarea principiului de protejare a patrimoniului; starea cãilor de acces ºi a utilitãþilor pentru producþie; atribuþiile, competenþele ºi instrucþiunile emise de cadrele de conducere.

275. Marcaþi afirmaþia corectã în privinþa verificãrilor care se fac pentru stabilirea diagnosticului financiar: – – –

nivelul activitãþii ºi al rezultatului; echilibrul financiar; gradul de utilizare a capacitãþii de producþie.

276. Daþi exemple de valori patrimoniale clasificate, dupã criteriul resurselor investite în afacere, în categoria valorii capitalurilor proprii (valori matematice, nete). 277. Daþi exemple de valori patrimoniale clasificate, dupã criteriul resurselor investite în afacere, în categoria valorii ansamblului resurselor investite (valori ale entitãþii, valori funcþionale).

TESTE GRILÃ... Evaluarea economicã... – experþi contabili

583

278. Prezentaþi formula de calcul a PER (Price Earnings Ratio), indicator bursier ºi coeficient multiplicator în cadrul metodelor de randament. 279. Prezentaþi formula de calcul a costului de înlocuire net – procedurã de evaluare sau valoare atribuitã activelor atunci când se determinã activul net contabil corectat sau valori juste destinate înregistrãrilor contabile. 280. Redaþi formula de calcul a indicatorului „Viteza de rotaþie a creanþelor clienþi” exprimat în zile de cifrã de afaceri – utilizatã pentru stabilirea diagnosticului financiar. 281. Redaþi formula de calcul a indicatorului „Viteza de rotaþie a datoriilor furnizori” exprimat în zile de cifrã de afaceri – utilizatã pentru stabilirea diagnosticului financiar. 282. Redaþi formula de calcul a indicatorului „Viteza de rotaþie a stocurilor” exprimat în zile de cifrã de afaceri – utilizatã pentru stabilirea diagnosticului financiar. 283. Precizaþi prin ce se caracterizeazã poziþia de consultant a evaluatorului. 284. Indicaþi formula de calcul a trezoreriei nete – indicator de echilibru financiar specific bilanþului funcþional. 285. Marcaþi afirmaþiile care se potrivesc evaluãrii administrative (reevaluãrile obligatorii din anii 1990, 1992 ºi 1994): – – –

uzura luatã în calcule este cea scripticã (din contabilitate), ºi nu cea realã (tehnicã); metoda de stabilire a valorii administrative este unicã (indicialã); indicii aplicaþi au þinut seama de inflaþie, curs valutar ºi alþi factori de naturã economicã.

286. Prezentaþi formula de calcul a valorii lichidative, un activ net determinat în cazul lichidãrii benevole (progresive, nejudiciare) a întreprinderii. 287. Daþi exemple privind corecþiile care pot fi aplicate activelor curente în vederea determinãrii activului net contabil corectat. 288. Indicaþi câteva corecþii aplicate rezultatului contabil pentru a-l transforma în capacitate beneficiarã (metode de randament).

TESTE GRILÃ... Evaluarea economicã... – experþi contabili

584

289. Prezentaþi semnificaþia superprofitului – punct de plecare în dimensionarea goodwill-ului. 290. Prezentaþi semnificaþia badwill-ului aferent unei întreprinderi. 291. Daþi câteva exemple privind cauzele intrãrii unei întreprinderi în stare de dificultate. 292. Indicaþi formula de calcul a profitabilitãþii economice, ca indicator specific diagnosticului financiar. 293. Prezentaþi formula de calcul a valorii substanþiale brute – valoare patrimonialã a întreprinderii. 294. Marcaþi afirmaþia corectã în privinþa verificãrilor care se fac pentru stabilirea diagnosticului comercial: – – –

acþiunile juridice în curs pentru litigii cu caracter comercial; actele de proprietate asupra bunurilor întreprinderii; actele de închiriere asupra bunurilor utilizate de întreprindere.

295. Marcaþi afirmaþia corectã în privinþa verificãrilor care se fac pentru stabilirea diagnosticului resursei umane: – – – –

dacã au depus garanþiile legale; dacã au studii superioare de specialitate; dacã sunt ºi acþionari ai societãþii analizate; dacã au un stil de conducere descentralizat sau centralizat.

296. Prezentaþi Modelul „Z”de evaluare a riscului de faliment al firmei.

TESTE GRILÃ... Control financiar – experþi contabili

585

6. Disciplina: CONTROL FINANCIAR 1.

Activitatea economicã a unei entitãþi poate fi determinatã prin: a) compararea stãrii acesteia, la un moment dat, cu prevederile legale prin care a fost definitã; b) analiza explicaþiilor scrise sau verbale ale personalului entitãþii; c) analiza documentelor prin care a fost înregistratã.

2.

Activitatea de control financiar se defineºte ca fiind: a) acþiunea de verificare a unor documente, activitãþi sau procese economice; b) acþiunea de verificare a activitãþii economice prin compararea datelor din documentele financiar-contabile cu prevederile legale în domeniu; c) acþiunea de verificare a unor elemente ce caracterizeazã procesele ºi fenomenele economice ce compun o activitate economicã.

3.

Controlul financiar este un instrument economic utilizat pentru: a) a servi intereselor statului în realizarea politicii fiscale; b) a servi intereselor unor agenþi economici; c) a servi intereselor unor persoane fizice.

4.

Controlul financiar se clasificã în funcþie de: a) structurile care îl organizeazã ºi/sau îl exercitã; b) momentul declanºãrii acestuia; c) operaþiunile controlate.

5.

Dupã momentul derulãrii operaþiunilor evidenþiate în documentele supuse verificãrii, activitatea de control poate fi clasificatã astfel: a) control financiar anterior; b) control financiar ulterior; c) control financiar documentar.

6.

Dupã structurile care o exercitã, activitatea de control financiar poate fi clasificatã astfel:

586

TESTE GRILÃ... Control financiar – experþi contabili

a) control financiar exercitat de instituþii specializate; b) control financiar exercitat de organele Ministerului Administraþiei ºi Internelor; c) control financiar exercitat de conducãtorii propriei entitãþi. 7.

În funcþie de volumul documentelor financiar-contabile analizate, controlul financiar poate fi: a) control financiar total; b) control financiar selectiv; c) control financiar aleatoriu.

8.

Controlul financiar poate fi definit ca fiind: a) o activitate de determinare a necesitãþii ºi legalitãþii unor proiecte de operaþiuni economice, evidenþiate în documentele financiar-contabile; b) o activitate de verificare a unor operaþiuni economice, în vederea stabilirii eficienþei acestora; c) o activitate de control al tuturor operaþiunilor ºi documentelor financiar-contabile înaintea întocmirii bilanþului ºi anexelor la acesta.

9.

Principalele caracteristici ale activitãþii de control financiar preventiv sunt: a) se exercitã înainte de efectuarea operaþiunii supuse verificãrii sau înainte de lansarea unui document în circuitul economic; b) se organizeazã în cadrul compartimentului care iniþiazã operaþiunea; c) se urmãreºte de cãtre conducãtorul unitãþii economice.

10. Obiectivul principal al controlului financiar preventiv este: a) sã opreascã, înainte de efectuare, toate documentele privind operaþiunile care nu sunt legale, reale, necesare, oportune, economicoase, eficace ºi eficiente, în faza de angajare ºi de platã, respectiv de încasare, dupã caz; b) sã identifice operaþiunile ºi documentele care nu îndeplinesc condiþiile stabilite prin prevederi ºi norme legale; c) sã stabileascã toate cazurile de posibile abateri financiare înainte ca acestea sã se producã.

TESTE GRILÃ... Control financiar – experþi contabili

587

11. Sfera de acþiune a controlului financiar preventiv este formatã din: a) toate acþiunile desfãºurate în compartimentele unei entitãþi, indiferent de structura capitalului social al acesteia; b) toate operaþiunile desfãºurate de o entitate în relaþiile cu alte entitãþi aflate în colaborare, indiferent de structura capitalului social; c) ansamblul documentelor ºi operaþiunilor din care derivã drepturile ºi obligaþiile patrimoniale pe care o entitate economicã le are faþã de instituþiile statului, cât ºi faþã de orice persoanã fizicã sau juridicã în legãturã cu obiectul ei de activitate. 12. Activitãþile derulate ºi documentele întocmite în cadrul unei societãþi comerciale cu capital privat ce pot fi supuse activitãþii de control financiar preventiv sunt: a) contractele ºi/sau comenzile interne ºi externe de aprovizionare; b) concesionarea ºi transferul bunurilor ce formeazã patrimoniul entitãþii; c) efectuarea de plãþi privind obligaþiile proprii ale personalului cãtre alte persoane fizice sau juridice. 13. Activitãþile derulate ºi documentele întocmite în cadrul unei instituþii publice supuse activitãþii de control financiar preventiv sunt: a) angajamentele din care rezultã, direct sau indirect, obligaþii de platã cãtre terþi; b) efectuarea de plãþi privind obligaþiile proprii ale personalului cãtre alte persoane fizice sau juridice. c) închirierea gratuitã ºi/sau schimbul de bunuri ce formeazã patrimoniul instituþiei. 14. Documentele ºi operaþiunile supuse controlului financiar preventiv nu pot fi efectuate, respectiv înregistrate în diferitele evidenþe operative, financiare, contabile sau de sintezã dacã: a) au fost vizate de persoanele desemnate cu efectuarea controlului financiar preventiv; b) nu au primit viza de control financiar preventiv; c) nu au primit viza de control financiar preventiv, deºi au fost aprobate de alte persoane competente.

588

TESTE GRILÃ... Control financiar – experþi contabili

15. Controlul financiar preventiv poate fi clasificat în funcþie de structurile care îl exercitã, dupã cum urmeazã: a) control financiar organizat ºi exercitat de organisme specializate din sectorul privat; b) control financiar organizat ºi exercitat de autoritãþi specializate din sectorul public ºi privat; c) control financiar organizat ºi exercitat de cãtre structurile proprii, aparþinând entitãþii. 16. Controlul evidenþelor tehnico-operative, financiare ºi contabile urmãreºte dacã: a) documentele ºi formularele tipizate au fost difuzate numai de furnizori autorizaþi, iar bonurile de materiale pe baza cãrora au fost predate evidenþiazã seriile ºi numerele acestora; b) sunt respectate corelaþiile dintre evidenþa tehnico-operativã ºi evidenþa financiar-contabilã, precum ºi dintre evidenþa analiticã ºi cea sinteticã; c) evidenþele tehnico-operative asigurã suficiente informaþii pentru întocmirea bilanþului contabil. 17. Activitatea de determinare a stãrii unor operaþiuni economice efectuate, reprezentate în documentele financiar-contabile, prin raportarea acestora la prevederile ºi normele legale prin care au fost definite reprezintã definiþia: a) controlului financiar operativ curent; b) controlului financiar ulterior; c) controlului financiar total. 18. Sfera de acþiune a controlului financiar ulterior este formatã din: a) totalitatea operaþiunilor economice realizate de cãtre diferitele unitãþi economice, instituþii ale statului, regii autonome, societãþi comerciale sau bancare cu capital de stat sau privat, asociaþii familiale; b) totalitatea contractelor economice sau a comenzilor interne sau externe de aprovizionare, precum ºi a celor care au ca obiect executarea de lucrãri sau prestãri de servicii; c) totalitatea documentelor întocmite ºi a activitãþilor realizate în cadrul unitãþilor patrimoniale, indiferent de forma de organizare a acestora.

TESTE GRILÃ... Control financiar – experþi contabili

589

19. Controlul financiar serveºte: a) intereselor personalului din structuri specializate în vederea realizãrii politicii fiscale a statului pe termen lung; b) intereselor entitãþilor care îl organizeazã ºi exercitã, indiferent de structura capitalului social, atât prin acþiunea de prevenire a situaþiilor de disfuncþionalitate în procesul de gestionare a patrimoniului, cât mai ales prin cea de remediere a unor abateri de la prevederile legale, cu efecte perturbatorii în activitatea acestora; c) intereselor diferitelor persoane fizice sau juridice, privind situaþia patrimoniului unor agenþi economici, în vederea mediatizãrii aspectelor pozitive sau negative, dupã caz. 20. Caracterul formativ al activitãþii de control financiar constã în: a) activitatea de îndrumare ce se desfãºoarã concomitent cu activitatea de verificare, în legãturã atât cu unele abateri constatate, care pot fi remediate chiar în aceastã perioadã, cât ºi cu modul de rezolvare a problemelor care au generat aceste abateri; b) efectul de preîntâmpinare a abaterilor de la prevederile legale sau de la normele prin care a fost reglementatã activitatea unei unitãþi economice; c) activitatea de studiere, împreunã cu organul controlat, a propunerilor de modificãri legislative în domeniul respectiv. 21. Dupã structurile care îl exercitã, controlul financiar poate fi: a) control financiar al statului pentru realizarea politicii fiscale; b) control financiar extern; c) control financiar intern. 22. Controlul financiar propriu se defineºte ca o fiind formã a controlului financiar care: a) se efectueazã în scopul evitãrii nerespectãrii prevederilor legale în vigoare, ce ar genera efecte cu caracter perturbator asupra activitãþii economice desfãºurate de cãtre agenþii economici; b) se organizeazã ºi se exercitã în cadrul unitãþilor economice, în scopul prevenirii ºi/sau al depistãrii ºi soluþionãrii efectelor unor abateri de la prevederile ºi normele legale, prin care activitãþile realizate în cadrul acestora sunt definite;

590

TESTE GRILÃ... Control financiar – experþi contabili

c) se efectueazã în scopul respectãrii prevederilor legale, precum ºi a normelor interne cu privire la gestionarea ºi gospodãrirea mijloacelor materiale ºi bãneºti, pe baza operaþiunilor economice înregistrate în documente ºi, ulterior, în evidenþa tehnico-operativã ºi financiar-contabilã din cadrul unei societãþi comerciale. 23. Principalul obiectiv al controlului financiar de gestiune constã în: a) verificarea modului de formare, administrare ºi întrebuinþare a resurselor financiare ale statului ºi ale sectorului public; b) creºterea rãspunderii factorilor de decizie în angajarea cheltuielilor; c) stabilirea integritãþii valorilor materiale ºi bãneºti din gestiunile entitãþii. 24. Sfera de acþiune a controlului financiar intern este formatã din: a) ansamblul gestiunilor supuse verificãrii pe o anumitã perioadã de timp fixã, de obicei de un an; b) ansamblul activitãþilor, proceselor ºi operaþiunilor, precum ºi al documentelor primare, centralizatoare ºi de sintezã aferente cu care opereazã structurile unei instituþii publice; c) totalitatea activitãþilor desfãºurate ºi a documentelor întocmite, din cadrul unitãþilor patrimoniale, indiferent de forma de organizare a acestora. 25. Sistemul metodologic de exercitare a controlului financiar se defineºte ca fiind: a) un ansamblu de proceduri utilizate în scopul cunoaºterii unui domeniu, reunind, de obicei, propriile tehnici cu cele ale altor discipline, înrudite sau nu, toate având ca obiectiv principal determinarea prin cercetare a modului concret de manifestare a subiectului analizat; b) un proces de cunoaºtere a realitãþii faptice în legãturã cu starea la un moment dat a unor fenomene ºi activitãþi economice; c) un ansamblu de activitãþi interdependente care, prin utilizarea unor procedee ºi tehnici specifice, are drept scop realizarea procesului de cunoaºtere a unui fenomen, a unui proces sau a unei activitãþi economice prin raportarea modului concret de manifestare a acestora la prevederile legale, normele sau instrucþiunile prin care au fost definite.

TESTE GRILÃ... Control financiar – experþi contabili

591

26. Controlul documentar contabil, ca procedeu al controlului financiar, poate fi definit ca fiind: a) un complex de acþiuni de verificare efectuate în scopul stabilirii legalitãþii ºi realitãþii unor date sau a unor operaþiuni economice înregistrate în documentele primare ºi/sau în evidenþele tehnicooperative, financiare ºi contabile, precum ºi de verificare a calitãþii efectuãrii acestora; b) un ansamblu de tehnici specifice utilizate în scopul realizãrii obiectivului sãu principal, care constã în stabilirea existenþei ºi miºcãrii, într-o anumitã perioadã de timp determinatã, a tuturor mijloacelor materiale ºi bãneºti dintr-o unitate economicã; c) un complex de activitãþi de stabilire a realitãþii privind integritatea tuturor valorilor materiale ºi bãneºti sau a modului de efectuare a unor operaþiuni cu caracter tehnic, integrate însã unui proces economic supus activitãþii de verificare. 27. Realizarea procedeului de control faptic presupune utilizarea mai multor tehnici ºi anume: a) controlul invers cronologic; b) inspecþia fizicã ºi observarea directã; c) fotografierea ºi intervievarea. 28. Controlul documentar contabil, ca procedeu al controlului financiar, are ca obiectiv principal: a) stabilirea abaterilor ºi a deficienþelor, prin raportarea activitãþilor ce fac obiectul verificãrii la normele ºi prevederile legale prin care acestea au fost definite ºi instituþionalizate; b) stabilirea realitãþii în ceea ce priveºte starea unui fenomen economic, rezultatã din compararea modului de manifestare a acestuia cu o serie de criterii prin care a fost definit ºi instituþionalizat; c) stabilirea stãrii fizice a mijloacelor materiale, a modului de prelucrare a acestora, precum ºi a felului în care sunt respectate prevederile legale în legãturã cu utilizarea lor în procesul economic. 29. Realizarea activitãþii de înregistrare a operaþiunilor economice în evidenþa contabilã, pune în evidenþã:

592

TESTE GRILÃ... Control financiar – experþi contabili

a) funcþia de control a acesteia; b) funcþia de sintezã a acesteia; c) funcþia de diagnosticare a acesteia. 30. Sfera de activitate a procedeului de control documentar, realizat prin utilizarea tehnicii de control reciproc, cuprinde: a) numai documentele întocmite ca urmare a efectuãrii verificãrii ce trebuie sã conþinã elemente recunoscute de cãtre personalul cu sarcini de serviciu, care constau în gestionarea elementelor de activ ºi pasiv; b) numai documentele grupate pe activitãþi, acordate cu durata de timp necesarã verificãrii fiecãreia dintre acestea, încadratã însã în bugetul total stabilit pentru realizarea întregii acþiuni de verificare; c) numai partea comunã a informaþiilor, urmãrind doar eventualele deficienþe care ar putea genera perturbãri în activitatea economicã viitoare. 31. În situaþia în care nu se poate stabili direct dacã informaþiile privind existenþa elementelor de activ ºi de pasiv înscrise în documentele primare sau în evidenþele tehnico-operative, financiare ºi contabile sunt reale, poate fi utilizatã urmãtoarea tehnicã de control: a) observarea directã; b) inventarierea; c) inspecþia fizicã. 32. În situaþia în care documentele financiar-contabile primare întocmite în mai multe exemplare, cu circuit diferit, conþin o serie de informaþii comune, tehnica de control utilizatã pentru identificarea eventualelor diferenþe poate fi: a) controlul cronologic; b) controlul invers cronologic; c) controlul încruciºat. 33. Acþiunea de control faptic, ce se realizeazã la locul unde îºi desfãºoarã activitatea personalul care conduce sau executã operaþiunile supuse controlului financiar, presupune utilizarea tehnicii numite:

TESTE GRILÃ... Control financiar – experþi contabili

593

a) inspecþia de control; b) observarea directã pe teren; c) inventarierea de control. 34. Operaþiunea de inventariere se organizeazã, în mod obligatoriu, în urmãtoarele situaþii: a) cel puþin o datã pe lunã, odatã cu întocmirea balanþei de verificare; b) în cazul fuzionãrii, divizãrii sau încetãrii activitãþii; c) înainte de începerea activitãþii, cu scopul de a evalua capitalul social. 35. Controlul cronologic este tehnica de control financiar având ca obiectiv: a) analizarea documentelor ce fac obiectul verificãrii, în ordinea emiterii ºi înregistrãrii în evidenþe, fãrã grupãri sau sistematizãri prealabile pe diverse criterii sau activitãþi ale acestora; b) stabilirea identitãþii informaþiilor comune înscrise în documente diferite; c) cuprinderea mai multor obiective tematice ce vizeazã activitãþi diferite, dar realizate în cadrul aceleiaºi unitãþi. 36. Curtea de Conturi verificã utilizarea: a) fondurilor puse la dispoziþia României de cãtre Uniunea Europeanã; b) fondurilor gestionate de bãncile private; c) fondurilor gestionate de asociaþiile de drept privat. 37. Dacã la sãvârºirea unei fapte ce constituie contravenþie au participat mai multe persoane, sancþiunea se aplicã: a) în termen de un an de la data sãvârºirii faptei, respectiv constatãrii, dacã prin lege nu se dispune altfel; b) separat pentru fiecare persoanã în parte; c) tuturor persoanelor, numai dacã a fost constatatã în cadrul termenului legal. 38. Paguba poate fi definitã ca fiind: a) un prejudiciu cu caracter patrimonial, cu consecinþe constând în pierderi materiale suferite de victimã;

594

TESTE GRILÃ... Control financiar – experþi contabili

b) o faptã ilicitã prin care a fost cauzatã o sursã de obligaþie materialã; c) sursa obligaþiei de despãgubire, a debitorului sau a persoanelor ºi bunurilor de care acesta este chemat sã rãspundã, în cazul în care fapta a fost sãvârºitã ilicit ºi din culpã. 39. Conducerea Curþii de Conturi se exercitã de cãtre: a) plenul Curþii de Conturi; b) preºedinte; c) vicepreºedinte. 40. Obiectivul principal al controlului faptic, ca procedeu de control financiar, constã în: a) furnizarea de soluþii corecte pentru înregistrarea în evidenþa contabilã a unor operaþiuni economice, fãrã a furniza însã ºi informaþii despre realitatea datelor înregistrate; b) stabilirea existenþei ºi miºcãrii, într-o anumitã perioadã de timp determinatã, a tuturor mijloacelor materiale ºi bãneºti dintr-o entitate economicã; c) verificarea tuturor informaþiilor necesare susþinerii unor elemente care atestã efectuarea corectã a operaþiunilor controlate. 41. Calculul de control, ca tehnicã a procedeului de control documentar, presupune: a) verificarea tuturor documentelor financiar-contabile primare, centralizatoare, care conþin informaþii comune diferitelor exemplare aparþinând aceluiaºi document; b) refacerea de cãtre organul de control, pe baza datelor înregistrate în documentele oficiale, primare sau centralizatoare ºi a procedurilor legal stabilite, a tuturor calculelor din care rezultã o informaþie ce face obiectul controlului; c) respectarea strictã a duratei afectate fiecãrei grupe de documente supuse verificãrii, evitându-se tratarea superficialã a acestora. 42. Autoritãþile administraþiei publice locale pot stabili ºi sancþiona, prin hotãrâri, contravenþiile:

TESTE GRILÃ... Control financiar – experþi contabili

595

a) în toate domeniile de activitate pentru care le sunt stabilite atribuþii prin lege; b) în domeniile în care actele normative nu prevãd în mod expres sancþiuni; c) ºi în alte domenii în care se constatã fapte ce constituie contravenþii, urmând ca sancþiunile sã fie aplicate pentru fiecare dintre acestea. 43. Pentru a putea fi înscrise în actele de control, abaterile ºi/sau deficienþele trebuie sã îndeplineascã urmãtoarele condiþii: a) sã existe o prevedere sau o normã legalã care a fost respectatã ºi al cãrei efect sunt; b) sã fie reale, cu referire la activitatea controlatã ºi consecinþele asupra acesteia; c) sã fie sãvârºite de oricare dintre persoanele din entitatea controlatã, chiar dacã nu au legãturã directã cu activitatea supusã verificãrii. 44. Curtea de Conturi verificã ºi analizeazã: a) conturile anuale de profit ºi pierderi ale companiilor ºi societãþilor comerciale cu capital privat, de interes naþional; b) contul general anual de execuþie a datoriei publice a statului ºi situaþia garanþiilor guvernamentale pentru credite interne ºi externe contractate de cãtre diferite persoane juridice; c) situaþia creanþelor ºi datoriilor agenþilor economici cu capital privat, raportate prin anexele la bilanþ. 45. În baza prevederilor legale în vigoare, controlul financiar ulterior extern exercitat de Curtea de Conturi are ca obiectiv principal: a) nominalizarea în propriul program de control a tuturor entitãþilor economice, pe baza rezultatelor unor documentãri care sã justifice necesitatea includerii acestora în program; b) verificarea activitãþii unor instituþii publice conduse de ordonatori de credite secundari ºi terþiari, în funcþie de programarea activitãþii la ordonatorul principal ºi numai dupã consultarea situaþiilor financiare întocmite de acesta în anii anteriori; c) stabilirea modului de respectare a prevederilor legale în domeniile ºi la entitãþile din sfera de acþiune a acestora.

596

TESTE GRILÃ... Control financiar – experþi contabili

46. Pentru realizarea funcþiei de control financiar, structurile Ministerului Finanþelor utilizeazã, în principal, urmãtoarele forme ºi tehnici: a) controlul încruciºat sau prin sondaj; b) controlul anterior; c) controlul sistematic. 47. În vederea stabilirii bazei reale de impunere, examinarea situaþiei fiscale a unui contribuabil se face prin: a) verificarea prin sondaj a documentelor justificative ºi a evidenþelor administrative care pot constitui ºi probe; b) verificarea tuturor documentelor justificative ºi a evidenþelor financiar-contabile ºi fiscale care pot constitui ºi probe; c) verificarea tuturor evidenþelor care se întocmesc în cadrul unei unitãþi economice ºi care pot constitui ºi probe. 48. În cazul în care un contribuabil contestã decizia de reverificare a unei anumite perioade, documentul care constituie mijloc de probã, atât pentru acesta, cât ºi pentru structura fiscalã competentã, este: a) declaraþia scrisã, pe propria rãspundere a contribuabilului, la finalul inspecþiei fiscale, din care rezultã cã toate documentele ºi informaþiile relevante pentru efectuarea inspecþiei fiscale au fost puse la dispoziþia inspectorului fiscal; b) declaraþia contribuabilului, datã la începutul verificãrii, din care rezultã cã toate documentele relevante pentru efectuarea inspecþiei fiscale au fost puse la dispoziþia inspectorului fiscal; c) declaraþia verbalã a contribuabilului prin care a confirmat cã toate documentele ºi informaþiile relevante pentru efectuarea inspecþiei fiscale au fost puse la dispoziþia inspectorului fiscal. 49. Principalele acte de control financiar întocmite ca urmare a constatãrii unor abateri de la prevederile legale sau de la alte norme prin care activitãþile verificate au fost definite ºi instituþionalizate sunt: a) note bilaterale de constatare; b) procese-verbale de control ºi procese-verbale de constatare ºi sancþionare; c) note unilaterale de constatare.

TESTE GRILÃ... Control financiar – experþi contabili

597

50. Viza de control financiar preventiv delegat, organizat de Ministerul Finanþelor prin personal special desemnat pentru efectuarea acestei activitãþi, este: a) o atestare prin care se confirmã cã toate operaþiunile supuse controlului au fost efectuate în conformitate cu prevederile legale în domeniu; b) o atestare emisã de cãtre o persoanã fizicã sau juridicã prin care se confirmã cã proiectele de operaþiuni supuse controlului au fost constituite în baza prevederilor legale; c) o atestare emisã de cãtre o autoritate legalã prin care se confirmã cã operaþiuni supuse controlului sãu au fost efectuate în conformitate cu prevederile legale prin care au fost definite. 51. Principalele activitãþi asupra cãrora se poate exercita controlul financiar preventiv propriu, în vederea acordãrii vizei, sunt: a) trecerea pe cheltuieli, fonduri sau rezultate a unor sume care duc la diminuarea profitului sau a capitalului social; b) solicitarea unor credite pentru finanþarea obiectivelor de investiþii, în continuare, nespecificate în „lista de investiþii”; c) închirierea ºi concesionarea unor bunuri ce nu aparþin entitãþii. 52. Obiectivul general al Gãrzii Financiare constã în efectuarea controlului financiar: a) extern ºi intern în vederea prevenirii ºi combaterii actelor ºi faptelor din sectorul financiar, având ca efect evaziunea ºi frauda fiscalã; b) operativ curent privind prevenirea, descoperirea oricãror acte ºi fapte din domeniul economic, financiar ºi vamal, având ca efect combaterea evaziunii ºi fraudei fiscale; c) propriu privind prevenirea, descoperirea oricãror fapte din domeniul economic ºi care are ca efect evaziunea ºi frauda fiscalã. 53. Garda Financiarã efectueazã diverse activitãþi de control financiar care constau în: a) efectuarea, în baza prevederilor legale, a unor acþiuni de control în localurile publice sau particulare, dacã existã indicii cã în aceste locuri funcþioneazã instalaþii cu care se realizeazã produse destinate comercializãrii fãrã îndeplinirea obligaþiilor fiscale;

598

TESTE GRILÃ... Control financiar – experþi contabili

b) verificarea unor documente care privesc solicitãrile agenþilor economici de fonduri externe pentru dezvoltare; c) monitorizarea implementãrii Programului Naþional de Prevenire a Corupþiei ºi a Planului Naþional de Acþiune Împotriva Corupþiei. 54. Sfera activitãþii de verificare, realizatã în cadrul Curþii de Conturi, este formatã din: a) regiile autonome, societãþile comerciale la care statul, unitãþile administrativ-teritoriale, instituþiile publice sau regiile autonome deþin singure sau împreunã, integral sau mai mult de jumãtate din capitalul social; b) organismele autonome de asigurãri sau de altã naturã care gestioneazã bunuri, valori sau fonduri, indiferent de natura capitalului social; c) companiile private ºi unitãþile administrativ-teritoriale care gestioneazã bunuri din sectorul particular. 55. Activitatea Ministerului Finanþelor se desfãºoarã în baza prevederilor legale de organizare ºi funcþionare, pornind de la urmãtoarele principii: a) principiul coerenþei, stabilitãþii ºi predictibilitãþii cadrului macroeconomic; b) principiul independenþei în gestionarea fondurilor publice; c) principiul descentralizãrii deciziilor. 56. Instrumentul practic utilizat în procesul de verificare economicã, realizat de cãtre personalul cu atribuþii în acest domeniu în scopul stabilirii unor adevãruri, prin raportarea modului de efectuare a unor operaþiuni din activitatea unei unitãþi economice la un sistem de convenþii aprioric stabilit este: a) tehnica de control; b) procedeul de control financiar; c) investigaþia de control. 57. Sancþiunile contravenþionale principale sunt: a) mustrarea scrisã cu avertisment; b) amenda contravenþionalã; c) suspendarea sau anularea, dupã caz, a avizului, a acordului sau a autorizaþiei de exercitare a unei activitãþi.

TESTE GRILÃ... Control financiar – experþi contabili

599

58. Raportul asupra modului de gestionare a contului de execuþie, întocmit de controlorii Curþii de Conturi a României, este supus analizei unui complet care, prin încheierea de ºedinþã, poate dispune: a) sesizarea organelor de urmãrire penalã atunci când din analiza raportului ºi a documentelor anexate la acesta au fost constatate abateri care, potrivit prevederilor legii penale, constituie infracþiuni; b) sesizarea instanþelor de jurisdicþie competente, aparþinând Secþiei Jurisdicþionale din cadrul Curþii Constituþionale, în vederea stabilirii rãspunderii juridice; c) anularea raportului. 59. Repararea în naturã sau în echivalent bãnesc a unui prejudiciu suferit sub forma unei pierderi concretizate în distrugerea sau degradarea unor bunuri care prin destinaþia lor economicã sau prin natura lor nu produceau beneficiu poate fi realizatã numai dacã: a) prejudiciul a fost cauzat din imprudenþã sau neglijenþã; b) mãrimea prejudiciului a fost, în prealabil, mãsuratã ºi evaluatã corespunzãtor; c) victimei îi este asiguratã o stare patrimonialã identicã cu cea avutã înainte de a se produce fapta ilicitã. 60. În cadrul mãsurilor de valorificare a constatãrilor în baza prevederilor legale, Curtea de Conturi, prin preºedintele Secþiei de control financiar ulterior, are dreptul sã dispunã prin decizie urmãtoarele: a) blocarea fondurilor externe atunci când se constatã utilizarea ilegalã sau neeficientã a acestora; b) aplicarea mãsurilor care contravin reglementãrilor legale în domeniile financiar, contabil ºi fiscal; c) înlãturarea neregulilor constatate în activitatea financiar-contabilã controlatã, corectarea bilanþurilor contabile, a conturilor de profit ºi pierdere ºi a conturilor de execuþie. 61. Activitatea de control financiar ulterior extern, exercitatã de Curtea de Conturi se realizeazã pe baza programului de control propriu, care trebuie sã cuprindã:

600

TESTE GRILÃ... Control financiar – experþi contabili

a) acþiunile de control programate la agenþi economici cu capital privat, pentru verificarea contului de profit ºi pierdere ºi a obligaþiilor la buget ºi fondurilor speciale; b) instituþiile publice conduse de ordonatorii principali, indiferent de volumul creditelor bugetare înregistrate ºi raportate de acestea, având în vedere constatãrile rezultate din verificãrile precedente ºi, eventual, existenþa unor indicii care sã justifice necesitatea efectuãrii controlului în fiecare an financiar; c) acþiunile de documentare ºi informare a personalului asupra reglementãrilor financiare, contabile, fiscale, vamale, precum ºi a normelor ºi regulilor în vigoare. 62. Formele organizate ale controlului financiar propriu, exercitate diferenþiat în funcþie de sfera de activitate ºi de obiectivele propuse, sunt: a) controlul financiar preventiv; b) controlul financiar ulterior; c) controlul financiar concomitent. 63. Personalul însãrcinat cu exercitarea controlului financiar de gestiune are obligaþia: a) sã nu punã la dispoziþia organului de control toate registrele, actele ºi piesele justificative, corespondenþa ºi orice alte documente necesare realizãrii controlului financiar de gestiune; b) sã nu dispunã, prin interpretare sau aplicare eronatã a dispoziþiilor legale, mãsuri care sã producã prejudicii de orice naturã unitãþii economice; c) sã propunã sau sã dispunã mãsuri de înlãturare a lipsurilor ºi abaterilor consemnate în actele de control, în vederea intrãrii în legalitate. 64. Abaterile de la prevederile legale constatate ca urmare a exercitãrii controlului financiar de gestiune se consemneazã în: a) note de constatare ºi sancþionare a abaterilor; b) procese-verbale de constatare; c) note de constatare.

TESTE GRILÃ... Control financiar – experþi contabili

601

65. Procedeele specifice, respectiv de cunoaºtere, perfecþionare a unui fenomen, a unui proces sau a unei activitãþi economice, componente principale ale metodologiei de control, sunt: a) controlul documentar contabil; b) controlul sistematic; c) controlul operativ curent. 66. Rãspunderea civilã poate fi stabilitã: a) în timpul controlului, dacã prin sãvârºirea unei contravenþii nu a fost cauzatã vreo pagubã ºi nici nu existã bunuri materiale ce urmeazã a fi confiscate ca urmare a abaterii sãvârºite, dar numai dacã organele care efectueazã controlul au aceastã competenþã iar rãspunderea poate fi stabilitã ºi aplicatã; b) dupã control, dacã au fost îndeplinite condiþiile cumulative stabilite prin hotãrâri ale consiliului de administraþie; c) prin decizii ale conducãtorilor unitãþilor economice. 67. Din analiza conturilor financiare anuale, supuse verificãrii în baza prevederilor legale, se constatã dacã: a) conturile financiare analizate sunt exacte ºi conforme cu realitatea, iar inventarierea patrimoniului entitãþilor publice a fost efectuatã la termen ºi în condiþiile stabilite de lege; b) veniturile agenþilor economici care beneficiazã de diverse forme de sprijin financiar au fost corect stabilite; c) sunt respectate prevederile legale în cadrul aparatului de lucru al Guvernului, ministere, instituþii publice centrale ºi locale. 68. La baza organizãrii ºi funcþionãrii Curþii de Conturi a României stã principiul independenþei, conform cãruia: a) decide în evaluarea situaþiei existente la un moment dat, a rezultatelor obþinute la finalul acþiunilor de control efectuate din oficiu; b) se supune numai legii, programul sãu de control este decis în mod independent ºi în deplinã autonomie, iar membrii sãi se bucurã de inamovibilitate; c) are acces neîngrãdit la informaþiile necesare îndeplinirii atribuþiilor sale legislative sau jurisdicþionale.

602

TESTE GRILÃ... Control financiar – experþi contabili

69. Principalele trãsãturi caracteristice ale controlului financiar operativ curent sunt: a) se realizeazã de personal calificat, angajat într-o structurã de control financiar aparþinând statului; b) se exercitã pe toatã durata desfãºurãrii proceselor economice supuse acþiunii de verificare de cãtre personal calificat, subordonat direct conducãtorului entitãþii; c) se exercitã de conducãtorii compartimentelor de specialitate, la finalul proceselor economice. 70. Obiectivele controlului financiar operativ curent constau în verificarea modului de respectare a prevederilor legale în legãturã cu: a) efectuarea recepþiilor, a inventarierii patrimoniului ºi cu modul de conducere a evidenþelor contabile; b) programul de deplasãri interne al conducãtorului entitãþii, privind încheierea contractelor pentru export; c) stabilirea nivelului de salarizare ºi a atribuþiilor membrilor comisiei de recepþie a produselor finite. 71. Controlul financiar operativ curent se defineºte ca fiind: a) activitatea de determinare a stãrii unor operaþiuni economice evidenþiate în documente financiare ºi contabile, în momentul efectuãrii sau pe mãsura derulãrii în cadrul sistemelor din care fac parte, prin raportarea modului de manifestare a acestora la prevederile ºi normele legale prin care au fost definite; b) determinarea stãrii unor operaþiuni economice reprezentate în evidenþele financiare ºi contabile, prin raportarea modului de manifestare a acestora la prevederile ºi normele legale prin care au fost definite, dupã momentul efectuãrii în cadrul sistemelor din care fac parte; c) activitatea de determinare a stãrii unor operaþiuni economice reprezentate în documente financiare ºi contabile, prin raportarea ulterioarã a modului de manifestare a acestora la prevederile ºi normele legale prin care au fost definite. 72. Principalele obiective ale controlului financiar exercitat în cadrul instituþiilor publice sunt de a stabili:

TESTE GRILÃ... Control financiar – experþi contabili

603

a) necesitatea cheltuielilor efectuate în numerar sau prin alte mijloace de platã, în lei ºi/sau în valutã; b) modul de administrare a donaþiilor ºi subvenþiilor; c) modul de administrare a fondurilor primite din buget ºi de îndeplinire a obligaþiilor financiare ºi fiscale faþã de diferite structuri guvernamentale. 73. Caracterul postoperativ al funcþiei de cunoaºtere-evaluare a controlului financiar se manifestã prin: a) ansamblul informaþiilor referitoare la activitãþile economice supuse analizei, pe care aceastã activitate le poate furniza ºi care constituie sursele principale de informaþii pentru fundamentarea ºi aplicarea deciziilor necesare remedierii abaterilor ºi intrãrii în regimul de legalitate; b) acþiunea de prevenire a abaterilor, mult mai beneficã desfãºurãrii în regim de eficienþã a unei activitãþi economice decât acþiunea de corecþie ulterioarã, care implicã mai multe costuri; c) activitatea de îndrumare, pe care controlorul financiar o desfãºoarã concomitent cu activitatea de verificare, în legãturã atât cu unele abateri constatate, care pot fi remediate chiar în aceastã perioadã, cât ºi cu modul de rezolvare de cãtre alþi operatori economici a problemelor care au generat aceste abateri. 74. La baza creãrii ºi aprobãrii cadrului legal privind organizarea ºi funcþionarea instituþiilor statului cu atribuþii de control financiar, care sã asigure realizarea în condiþii de eficienþã a diferitelor forme de manifestare a acestei activitãþi, în raport de structura ºi noile cerinþe ale economiei naþionale, au stat urmãtoarele principii: a) principiul specializãrii personalului; b) principiul independenþei; c) principiul separãrii puterilor în stat. 75. Controlul financiar preventiv delegat se exercitã asupra operaþiunilor economice desfãºurate în cadrul: a) societãþilor comerciale cu capital de stat ºi privat; b) instituþiilor publice în care este exercitatã funcþia de ordonator principal de credite;

604

TESTE GRILÃ... Control financiar – experþi contabili

c) unitãþilor publice în care este exercitatã funcþia de ordonator secundar sau terþiar de credite. 76. Controlul financiar efectuat de Curtea de Conturi a României poate fi extins ºi la persoane juridice, astfel: a) care beneficiazã de garanþii guvernamentale pentru credite interne ºi externe, de subvenþii sau de alte forme de sprijin financiar din partea statului; b) care administreazã, în baza unui contract de concesiune sau de închiriere, bunuri aparþinând sectorului privat; c) la care statul, unitãþile administrativ-teritoriale ºi instituþiile publice deþin mai puþin de 50% din componenþa capitalului social al acestora. 77. Activitatea de control financiar preventiv este reglementatã prin norme metodologice aprobate de ministrul finanþelor, prin care sunt stabilite: a) tipurile de operaþiuni supuse acestui control ºi limitele valorice minime de la care se exercitã controlul financiar preventiv delegat pentru fiecare operaþiune; b) documentele supuse controlului financiar ulterior; c) procedura de exercitare a controlului financiar preventiv ulterior pentru fiecare operaþiune supusã verificãrii. 78. La nivelul instituþiilor publice ºi al altor unitãþi asimilate acestora, activitatea de control financiar propriu se organizeazã în formele: a) control financiar preventiv propriu; b) control financiar ulterior propriu; c) control financiar de gestiune. 79. Instituirea la nivelul unitãþilor economice a diferitelor forme ale controlului financiar intern trebuie sã rãspundã urmãtoarelor cerinþe principale: a) sã contribuie la perfecþionarea întregului personal, atât de conducere, cât ºi de execuþie; b) sã contribuie la perfecþionarea personalului de conducere; c) sã realizeze o supraveghere permanentã a activitãþilor producãtoare de venituri ºi generatoare de obligaþii financiare.

TESTE GRILÃ... Control financiar – experþi contabili

605

80. Necesitatea organizãrii activitãþii de control financiar de gestiune ca structurã distinctã, în directa coordonare a conducãtorului societãþii comerciale, este determinatã de obligativitatea realizãrii de cãtre aceasta a urmãtoarelor atribuþii: a) exercitarea controlului direct ºi permanent al activitãþii tuturor compartimentelor funcþionale din subordine ºi a celui inopinat, desfãºurat în locurile unde se pãstreazã ºi se utilizeazã valori materiale ºi bãneºti; b) stabilirea pentru fiecare persoanã cu atribuþii de conducere a sarcinilor de control preventiv; c) instituirea ºi dezvoltarea spiritului autocritic la tot personalul societãþii. NOTÃ: Începând cu nr. 81, întrebãrile necesitã analizã ºi judecatã profesionalã proprie. 81. În urma inventarierii unei gestiuni de materii prime s-a stabilit urmãtoarea situaþie: Materii prime

Stoc inventar

Stoc scriptic

Preþ de înregistrare

Cantitate intratã

Coeficient de perisabilitate

A1

830

800

38.000

15.000

0,1%

A2

420

400

40.000

10.000

0,1%

A3

600

660

30.000

8.000

0,1%

Sã se stabileascã ºi sã se regularizeze rezultatele inventarierii ºi sã se determine prejudiciul firmei. 82. În urma inventarierii unei gestiuni de materiale s-a stabilit urmãtoarea situaþie: Materii prime

Stoc inventar

Stoc scriptic

Preþ de înregistrare

Cantitate intratã

Coeficient de perisabilitate

A1

320

360

25.000

15.000

0,1%

A2

440

400

20.000

30.000

0,1%

A3

400

430

22.000

20.000

0,1%

TESTE GRILÃ... Control financiar – experþi contabili

606

Sã se stabileascã ºi sã se regularizeze rezultatele inventarierii ºi sã se determine prejudiciul firmei. 83. În urma inventarierii unei gestiuni de produse finite s-a stabilit urmãtoarea situaþie: Materii prime

Stoc inventar

Stoc scriptic

Preþ de înregistrare

Cantitate intratã

Coeficient de perisabilitate

A1

400

450

26.000

10.000

0,2%

A2

410

380

28.000

40.000

0,2%

B

320

360

25.000

12.000

0,15%

Sã se stabileascã ºi sã se regularizeze rezultatele inventarierii ºi sã se determine prejudiciul firmei. 84. În urma inventarierii unei gestiuni de semifabricate s-a stabilit urmãtoarea situaþie: Semifabricate

Stoc inventar

Stoc scriptic

Preþ de înregistrare

A1

280

300

20.000

A2

240

250

18.000

A3

260

230

21.000

Sã se stabileascã ºi sã se regularizeze rezultatele inventarierii ºi sã se determine prejudiciul firmei. 85. În urma inventarierii unei gestiuni de mãrfuri s-a stabilit urmãtoarea situaþie: Mãrfuri

Stoc inventar

Stoc scriptic

Preþ de înregistrare

Cantitate intratã

Coeficient de perisabilitate

A

3.500

3.480

18.000

10.000

0,1%

B

700

730

14.000

20.000

0,2%

C

850

900

17.000

10.000

0,1%

Sã se stabileascã ºi sã se regularizeze rezultatele inventarierii ºi sã se determine prejudiciul firmei.

TESTE GRILÃ... Control financiar – experþi contabili

607

86. În urma inventarierii unei gestiuni de materii prime s-a stabilit urmãtoarea situaþie: Materii prime

Stoc inventar

Stoc scriptic

Preþ de înregistrare

Cantitate intratã

Coeficient de perisabilitate

A

1.000

1.050

15.000

20.000

0,15%

B

350

360

16.000

15.000

0,2%

C

1.300

1.260

12.000

30.000

0,1%

Sã se stabileascã ºi sã se regularizeze rezultatele inventarierii ºi sã se determine prejudiciul firmei. 87. În urma inventarierii unei gestiuni de obiecte de inventar s-a stabilit urmãtoarea situaþie: Obiecte de inventar

Stoc inventar

Stoc scriptic

Preþ de Cantitate Coeficient de înregistrare intratã perisabilitate

A

350

400

7.000

10.000

0,2%

B

290

270

10.000

7.000

0,1%

C

360

350

15.000

8.000

0,1%

Sã se stabileascã ºi sã se regularizeze rezultatele inventarierii ºi sã se determine prejudiciul firmei. 88. În urma inventarierii unei gestiuni de materiale s-a stabilit urmãtoarea situaþie: Materiale

Stoc inventar

Stoc scriptic

Preþ de Cantitate Coeficient de înregistrare intratã perisabilitate

A1

390

370

20.000

7.000

0,1%

A2

400

420

18.000

10.000

0,1%

B

350

380

22.000

11.000

0,2%

Sã se stabileascã ºi sã se regularizeze rezultatele inventarierii ºi sã se determine prejudiciul firmei. 89. În urma inventarierii unei gestiuni de ambalaje s-a stabilit urmãtoarea situaþie:

TESTE GRILÃ... Control financiar – experþi contabili

608 Materiale

Stoc inventar

Stoc scriptic

A1

370

400

A2

320

300

B

340

380

Preþ de Cantitate Coeficient de înregistrare intratã perisabilitate 10.000

8.000

0,15%

12.000

10.000

0,15%

13.000

10.000

0,2%

Sã se stabileascã ºi sã se regularizeze rezultatele inventarierii ºi sã se stabileascã prejudiciul firmei. 90. În urma inventarierii unei gestiuni de produse finite s-a stabilit urmãtoarea situaþie: Produse finite

Stoc inventar

Stoc scriptic

Preþ de Cantitate Coeficient de înregistrare intratã perisabilitate

A1

410

380

41.000

15.000

0,1%

A2

520

560

40.000

10.000

0,1%

B

390

380

38.000

20.000

0,2%

Sã se stabileascã ºi sã se regularizeze rezultatele inventarierii ºi sã se determine prejudiciul firmei.

TESTE GRILÃ... Expertiza contabilã; Doctrinã... – experþi contabili

609

7. Disciplina: EXPERTIZA CONTABILÃ; DOCTRINÃ ªI DEONTOLOGIE PROFESIONALÃ 1.

Raportul de expertizã judiciarã întocmit de un expert contabil, membru al Corpului, trebuie sã cuprindã: a) constatãri, concluzii, opinii ºi recomandãri; b) cazuri de încãlcãri ale normelor legale, concluzii ºi recomandãri; c) introducere, desfãºurare a lucrãrilor ºi concluzii.

2.

Din punct de vedere al competenþei profesionale, expertul contabil este persoana care: a) a dobândit legal calitatea ºi este competent sã verifice legalitatea bilanþului ºi a contului de profit ºi pierdere; b) a dobândit legal calitatea ºi poate face expertize contabile; c) a dobândit legal calitatea ºi se poate prezenta la examenul de auditor financiar.

3.

Care din urmãtoarele interdicþii nu permit unei persoane sã se prezinte la examenul de acces la profesia de expert contabil: a) interdicþia dreptului de a fi administrator de societate; b) interdicþia dreptului de gestiune ºi de administrare a societãþilor comerciale; c) interdicþia dreptului de a conduce o entitate economicã sau socialã;

4.

Expertul contabil ºi auditorul financiar sunt: a) profesii diferite; b) profesii complementare; c) calitãþi ale aceleiaºi profesii contabile care se disting din punct de vedere al sferei de cuprindere.

5.

Profesia contabilã ºi auditul financiar se aflã în raport: a) de la parte la întreg;

610

TESTE GRILÃ... Expertiza contabilã; Doctrinã... – experþi contabili

b) de la întreg la parte; c) sunt activitãþi diferite. 6.

Principalele activitãþi care compun profesia contabilã sunt: a) þinerea contabilitãþii ºi elaborarea conturilor anuale (situaþii financiare); examinarea contabilitãþii; auditul financiar; misiuni speciale; misiuni legale; b) þinerea contabilitãþii ºi întocmirea situaþiilor financiare; c) þinerea contabilitãþii ºi întocmirea situaþiilor financiare potrivit normelor legale; efectuarea de expertize contabile; activitatea de cenzor.

7.

Evaluãrile patrimoniale pot fi efectuate de: a) auditorii financiari; b) evaluatorii autorizaþi potrivit legii; c) auditorii financiari ºi experþii contabili.

8.

Absolventul unei facultãþi de contabilitate cu o vechime la serviciul contabilitate al SC Romas SA de 2 ani ºi 11 luni: a) poate sã susþinã examenul de acces la calitatea de expert contabil, dar nu va profesa fiind salariat în afara Corpului; b) poate sã susþinã examenul de acces, sã efectueze un stagiu de 3 ani ºi sã susþinã examenul de aptitudini; c) nu poate sã susþinã examenul de acces.

9.

O persoanã cu studii superioare economice, salariat la o societate comercialã, dupã promovarea examenului de acces, efectuarea perioadei de stagiu ºi promovarea examenului de aptitudini, va obþine calitatea de: a) expert contabil; b) expert contabil activ; c) expert contabil inactiv.

10. Experþii contabili pot fi: a) activi sau inactivi; b) experþi contabili pur ºi simplu; c) compatibili ºi incompatibili.

TESTE GRILÃ... Expertiza contabilã; Doctrinã... – experþi contabili

611

11. Potrivit Regulamentului de organizare ºi funcþionare a Corpului, deliberarea asupra tuturor problemelor privind profesia de expert contabil ºi de contabil autorizat este atribut al: a) Conferinþei Naþionale; b) Consiliului Superior; c) Biroului Permanent al Consiliului Superior. 12. Stabilirea direcþiilor de bazã ºi luarea mãsurilor necesare pentru asigurarea bunei exercitãri a profesiei de expert contabil ºi de contabil autorizat este un atribut al: a) Conferinþei Naþionale; b) Consiliului Superior; c) Biroului Permanent. 13. Consilierii unei filiale a Corpului sunt aleºi: a) prin vot secret, pe bazã de propuneri de candidaþi fãcute în adunarea generalã; b) prin vot secret, în adunarea generalã, pe bazã de liste de candidaþi stabilite în prealabil; c) prin vot deschis în adunarea generalã. 14. Într-o adunare generalã de dare de seamã ºi alegeri, lista candidaþilor noi se referã la: a) 2/3 din consilieri; b) toþi consilierii, cenzorii ºi membrii comisiei de disciplinã; c) 1/2 din numãrul de consilieri, prevãzut în Regulament. 15. Reînnoirea a jumãtate din numãrul consilierilor prevãzuþi în Regulament se face: a) din 4 în 4 ani; b) din 2 în 2 ani; c) anual. 16. Mandatul unui consilier în Consiliul filialei sau în Consiliul Superior este de: a) 5 ani;

612

TESTE GRILÃ... Expertiza contabilã; Doctrinã... – experþi contabili

b) 4 ani; c) 2 ani ºi poate fi reînnoit. 17. În declaraþia de candidaturã, un membru al Corpului poate opta: a) pentru un loc în Consiliul filialei; b) pentru un loc în Consiliul filialei ºi un loc în Consiliul Superior; c) pentru membru al unui Consiliu al Corpului, preºedinte al Consiliului Superior sau al Consiliului filialei. 18. În declaraþia de candidaturã, un membru al Corpului poate opta: a) pentru un loc în Consiliul filialei sau în Consiliul Superior; b) pentru un loc în Consiliul Superior; c) pentru un loc în Consiliul filialei ºi în Consiliul Superior. 19. Consiliul Superior este format din 24 de experþi contabili – membri titulari ºi 8 experþi contabili – membri supleanþi numai dacã ponderea experþilor contabili în raport cu numãrul total al membrilor Corpului, la nivelul þãrii, este de: a) peste 65%; b) 85%; c) 100%. 20. Consiliul Superior al Corpului este format din: a) 24 de membri titulari ºi 8 membri supleanþi; b) 24 de membri titulari din care 10 contabili autorizaþi ºi 8 membri supleanþi din care 4 contabili autorizaþi; c) 32 de membri cuprinzând experþi contabili ºi un numãr de contabili autorizaþi determinat proporþional cu ponderea acestora în totalul membrilor Corpului. 21. Stabilirea anualã a cotizaþiilor de membru al Corpului constituie un atribut al: a) adunãrilor generale ale filialelor; b) Consiliului Superior al Corpului; c) Conferinþei Naþionale a Corpului.

TESTE GRILÃ... Expertiza contabilã; Doctrinã... – experþi contabili

613

22. Codul etic elaborat de Corp este obligatoriu pentru toþi membrii Corpului indiferent de activitãþile pe care aceºtia le realizeazã pe piaþa produselor ºi serviciilor contabile: a) da; b) nu; c) da, cu excepþia activitãþilor de audit financiar. 23. Codul etic elaborat de Corp trebuie respectat de membrii Corpului: a) în orice împrejurare, indiferent de statutul membrului; b) nu, pentru lucrãrile de audit financiar; c) da, în orice activitate prestatã liber pe piaþa produselor ºi serviciilor contabile. 24. 5 profesioniºti contabili, din care 2 experþi contabili membri ai Corpului, pot înfiinþa o societate de expertizã contabilã în care experþii contabili deþin 75% din capitalul social: a) da, pentru cã majoritatea experþilor deþin 75% din capitalul social; b) nu; c) nu, pentru cã nu rezultã dacã acþiunile sunt nominative. 25. 5 profesioniºti contabili, din care 3 experþi contabili membri ai Corpului, pot înfiinþa o societate de expertizã contabilã în care experþii au 50% din capitalul social: a) da, pentru cã experþii sunt majoritari; b) nu; c) nu, pentru cã nu rezultã dacã obiectul de activitate se încadreazã în prevederile legii. 26. Pentru ca un profesionist contabil sã poatã þine contabilitatea ºi elabora situaþiile financiare ale unei întreprinderi trebuie sã îndeplineascã, între altele, urmãtoarele condiþii: a) sã fie angajat cu contract individual de muncã al întreprinderii sau sã aibã calitatea de expert contabil sau contabil autorizat, membru al Corpului;

614

TESTE GRILÃ... Expertiza contabilã; Doctrinã... – experþi contabili

b) sã fie angajat cu contract individual de muncã sau cu convenþie de prestare de servicii; c) sã posede cunoºtinþe necesare. 27. Potrivit legii contabilitãþii, o persoanã angajatã cu contract de muncã poate þine contabilitatea societãþii comerciale respective? a) da; b) nu, pentru cã nu este persoanã autorizatã; c) da, dacã are documente din care sã rezulte cã are pregãtirea necesarã. 28. Faptul cã într-o lucrare doi sau mai mulþi experþi contabili ajung la rezultate diferite constituie o abatere disciplinarã: a) da; b) da, pentru cã rezultatul trebuia sã fie unic; c) nu, dacã au fost respectate normele profesionale emise de Corp. 29. Relaþia contractualã între membrii Corpului ºi clienþii acestora se stabileºte prin: a) contract de muncã sau contract scris de prestãri servicii; b) contract scris de prestãri servicii sau scrisoare de misiune; c) contract de muncã, convenþie civilã de prestãri servicii sau contract scris de prestãri servicii. 30. Persoanele alese care, cu ocazia exercitãrii funcþiilor elective, se fac vinovate de orice act, cuvânt sau înscrisuri fãcute cu ºtiinþã în scopul împiedicãrii funcþionãrii normale a organismelor alese comit: a) o faptã ce este sancþionatã atât de legea penalã, cât ºi de cea civilã; b) o faptã ce este sancþionatã disciplinar de Regulamentul profesiei cu suspendarea din funcþie; d) o încãlcare a îndatoririlor faþã de profesie ºi a obligaþiei speciale din sarcina lor, fiind pasibili de sancþionãrile prevãzute de Regulamentul de organizare ºi funcþionare al Corpului. 31. Orice act contrar dispoziþiilor Codului etic al Corpului, comis cu violarea jurãmântului prestat ca membru al Corpului, este:

TESTE GRILÃ... Expertiza contabilã; Doctrinã... – experþi contabili

615

a) pasibil de sancþiunile dreptului comun; b) pasibil de sancþiunile disciplinare prevãzute de Regulamentul de organizare ºi funcþionare al Corpului; c) pasibil de sancþiunile disciplinare când actul respectiv nu este urmat de prejudicii sau de sancþiunile dreptului comun când acesta este urmat de prejudicii. 32. Membrii Corpului au dreptul: a) sã se asocieze în sindicate afiliate la una din Confederaþiile sindicale naþionale, legal înfiinþate; b) sã se asocieze în sindicate care sã apere interesele membrilor Corpului; c) sã se grupeze pentru a constitui sindicate profesionale sau asociaþii profesionale care trebuie sã respecte atribuþiile consiliilor Corpului ºi ale organelor de pe lângã aceste consilii. 33. Organizarea profesiei ºi regulile privind conduita eticã ºi profesionalã se aplicã în mod obligatoriu: a) tuturor profesioniºtilor contabili; b) tuturor economiºtilor ºi contabililor care au promovat examenul de acces la profesie ºi se aflã în perioada de stagiu; c) profesioniºtilor contabili, membri ai Corpului. 34. În ºedinþele organelor de conducere ale Corpului de la nivel central ºi teritorial: a) atât deliberãrile, cât ºi hotãrârile sunt publice; b) atât deliberãrile, cât ºi hotãrârile sunt secrete; c) deliberãrile au caracter strict secret, iar hotãrârile sunt fãcute publice. 35. Un expert contabil, membru al Corpului, poate primi titlul de „expert contabil de onoare” dacã: a) are o activitate profesionalã ca expert contabil de cel puþin 30 de ani ºi se bucurã de prestigiu profesional ºi moral; b) are o activitate profesionalã de cel puþin 30 de ani ºi este la zi cu toate obligaþiile faþã de Corp; c) este aprobat de adunarea generalã ºi confirmat de Conferinþa Naþionalã.

616

TESTE GRILÃ... Expertiza contabilã; Doctrinã... – experþi contabili

36. Declaraþiile de candidaturã pentru funcþia de preºedinte al Corpului: a) se depun personal la Secretariatul general al Corpului; b) se transmit prin poºtã, fax sau e-mail la Consiliul filialei care are obligaþia sã o transmitã Consiliului Superior în cel mult 3 zile; c) se transmit prin scrisoare recomandatã cu confirmare de primire Consiliului Superior al Corpului, pânã la data limitã stabilitã de acesta. 37. Un membru de onoare al Corpului poate alege ºi sã fie ales în organele de conducere ale Corpului: a) da; b) nu; c) da, dacã a obþinut prealabil o aprobare de la Consiliul Superior sau Consiliul filialei. 38. Pentru a alege ºi a fi ales, un membru al Corpului trebuie, printre alte condiþii: a) sã fie la zi cu plata obligaþiilor profesionale; b) sã aibã o vechime în Corp de cel puþin 2 ani; c) sã fi anunþat în prealabil prezenþa la adunarea generalã. 39. Pentru a fi ales în organele de conducere ale Corpului trebuie sã prezinte succint în „declaraþia de candidaturã” obiectivele ºi strategia pe care ºi le propune, dacã va fi ales; dacã nu conþine aceste prevederi: a) declaraþia pentru candidaturã se returneazã pentru completare; b) persoana respectivã nu este înscrisã în listele cuprinzând candidaþii; c) se va solicita candidatului sã-ºi precizeze obiectivele ºi strategia, în adunarea generalã, cu ocazia discutãrii candidaturii sale. 40. Preºedintele Consiliului Superior ºi preºedinþii filialelor în exercitarea atribuþiilor prevãzute de Regulament emit: a) ordine ºi decizii; b) ordine, respectiv decizii; c) ordine, decizii, note de serviciu sau hotãrâri.

TESTE GRILÃ... Expertiza contabilã; Doctrinã... – experþi contabili

617

41. Birourile Permanente ale Consiliului Superior ºi Consiliilor filialelor în exercitarea atribuþiilor prevãzute de regulament emit: a) decizii; b) hotãrâri; c) decizii ºi hotãrâri. 42. Veniturile Corpului se formeazã din (un rãspuns este eronat): a) cotizaþii anuale asupra veniturilor realizate; b) subvenþii de la organisme guvernamentale ºi neguvernamentale ºi donaþii; c) taxele de înscriere la examene ºi taxele de înscriere în Tabloul Corpului. 43. Potrivit Regulamentului, actele, contractele ºi convenþiile pentru exercitarea profesiei de cãtre persoanele care nu au exerciþiul dreptului de a practica profesia sunt: a) piese care rãmân în dosarul de lucru; b) nule; c) documente valabile numai dacã persoana respectivã îºi clarificã statutul de profesionist. 44. Absenþa nejustificatã de la cursurile de pregãtire ºi perfecþionare reglementate de Corp: a) constituie abatere disciplinarã; b) nu constituie o abatere dacã membrul respectiv a achitat contravaloarea cursurilor; c) constituie o abatere de drept comun. 45. Din cine este format Biroul Permanent al Consiliului Superior al Corpului? a) din 6 membri; b) din preºedinte ºi 5 membri; c) din preºedinte ºi 5 vicepreºedinþi. 46. Contestaþiile fãcute împotriva hotãrârilor luate de Comisia Superioarã de Disciplinã se rezolvã de:

618

TESTE GRILÃ... Expertiza contabilã; Doctrinã... – experþi contabili

a) Conferinþa Naþionalã; b) Consiliul Superior care decide în termen de 30 de zile; c) Consiliul Superior în prima sa reuniune de lucru. 47. Comisia Superioarã de Disciplinã este formatã din: a) 7 membri titulari ºi 7 membri supleanþi; b) 3 membri titulari ºi 3 membri supleanþi, membri ai Corpului, ºi 4 membri numiþi de Ministerul Finanþelor; c) numãrul membrilor variazã în funcþie de numãrul acþiunilor de judecatã. 48. Contestarea sancþiunilor hotãrâte de Conferinþa Naþionalã se face: a) la judecãtoria din raza de domiciliu a membrului contestatar în termen de 15 zile; b) la Secþia contencios administrativ a Curþii de Apel în termen de 30 de zile; c) la insistenþele de drept comun. 49. Contestaþia la Comisia Superioarã de Disciplinã împotriva hotãrârilor Comisiilor de disciplinã ale filialelor se face: a) în termen de 15 zile; b) în termen de 25 de zile; c) în termen de 30 de zile de la data comunicãrii hotãrârii Comisiilor de disciplinã a filialelor. 50. Consiliul unei filiale a Corpului are, în funcþie de numãrul de experþi contabili membri ai filialei: a) minim 4 membri titulari ºi 2 membri supleanþi ºi maxim 14 membri titulari ºi 6 membri supleanþi; b) minim 6 membri titulari ºi 4 membri supleanþi ºi maxim 12 membri titulari ºi 6 membri supleanþi; c) minim 6 membri titulari ºi 4 membri supleanþi ºi maxim 14 membri titulari ºi 6 membri supleanþi; 51. Ministerul Finanþelor este sesizat ori de câte ori hotãrârile Corpului contravin reglementãrilor legale de cãtre:

TESTE GRILÃ... Expertiza contabilã; Doctrinã... – experþi contabili

619

a) Comisia Superioarã de Disciplinã; b) reprezentantul Ministerului Finanþelor pe lângã Consiliul Superior al Corpului; c) orice membru al Corpului, dacã o face cu bunã credinþã. 52. Consiliul Superior al Corpului este sesizat asupra deciziilor Comisiilor Superioare de Disciplinã pe care le considerã nelegale de cãtre: a) preºedintele Comisiei Superioare de Disciplinã; b) reprezentantul Ministerului Finanþelor pe lângã Consiliul Superior al Corpului; c) orice membru al Comisiei Superioare de Disciplinã dacã nu a fost de acord cu decizia respectivã. 53. Jurãmântul scris se depune de cãtre membrii Corpului: a) dupã înscrierea în Tablou ºi se pãstreazã în dosarul membrului respectiv de înscriere în Tablou; b) la depunerea dosarului de înscriere ca membru al Corpului pentru obþinerea legitimaþiei de expert contabil sau de contabil autorizat; c) oricând, dupã susþinerea ºi promovarea examenului de aptitudini. 54. Acþiunile sau pãrþile sociale ale societãþilor comerciale de expertizã contabilã trebuie sã fie: a) nominative; b) la purtãtor; c) nominative sau la purtãtor, potrivit Legii nr. 31/1990. 55. Un membru al Corpului poate fi acþionar la douã sau mai multe societãþi de expertizã membre ale Corpului: a) da; b) nu; c) legea nu distinge. 56. În actul constitutiv al unei societãþi de expertizã contabilã, asociaþii au convenit un consiliu de administraþie format din 3 membri, din care 2 experþi contabili care deþin câte 30% din capitalul social; poate fi înregistratã legal?

620

TESTE GRILÃ... Expertiza contabilã; Doctrinã... – experþi contabili

a) da; b) nu; c) legea nu distinge în acest caz. 57. Consiliul de administraþie al unei societãþi de expertizã contabilã este format din 3 membri, din care unul este expert contabil care deþine 51% din capitalul social; poate fi înregistratã legal? a) da; b) nu; c) da, pentru cã expertul are majoritatea capitalului social. 58. Plângerea unui membru al Corpului împotriva unui alt membru al Corpului constituie: a) o culpã dacã este formulatã cu uºurinþã ºi o abatere gravã dacã este calomnioasã; b) o cale de prevenire a unor încãlcãri grave ale Codului etic; c) Codul etic al Corpului nu are prevederi în aceastã problemã. 59. Fapta unui membru al Corpului solicitat de un client sã execute o misiune de a cere în scris colegului anterior informaþiile necesare constituie: a) o obligaþie profesionalã; b) o abatere disciplinarã; c) Regulamentul sau Codul etic nu precizeazã. 60. Orice participare voluntarã a unui membru al Corpului la o fraudã fiscalã atrage: a) sancþiunile fiscale ºi penale prevãzute de lege; b) sancþiunile prevãzute de Codul penal; c) pe lângã sancþiunile fiscale ºi penale prevãzute de lege, ºi sancþiunile disciplinare prevãzute de Regulament. 61. Orice nou client ºi orice lucrare nouã cerutã de un client vechi, înaintea acceptãrii ºi încheierii contractului, trebuie sã facã obiectul: a) unei evaluãri a riscurilor unei verificãri privind respectarea principiului independenþei profesiei ºi unei aprecieri asupra competenþei ºi posibilitãþilor de executare a lucrãrilor;

TESTE GRILÃ... Expertiza contabilã; Doctrinã... – experþi contabili

621

b) unei evaluãri a riscurilor corelate cu nivelul onorariilor; c) unei verificãri asupra posibilitãþilor de executare a lucrãrilor cu costuri cât mai reduse. 62. O descãrcare de responsabilitate semnatã de client în favoarea unui profesionist contabil: a) îl scuteºte pe acesta de acþiunile privind stabilirea rãspunderii sale pentru încãlcarea Regulamentului ºi Codului; b) nu-l scuteºte pe acesta de acþiunile privind stabilirea rãspunderii sale pentru încãlcarea Regulamentului ºi Codului; c) depinde de deciziile Comisiilor de disciplinã ale Corpului. 63. Membrii Corpului care se gãsesc în situaþia imposibilitãþii executãrii lucrãrilor datoritã neprimirii datelor ºi informaþiilor necesare trebuie: a) sã se adreseze în scris preºedintelui filialei pentru a arbitra cazul; b) sã rezilieze, motivat, contractul cu acest client; c) sã sesizeze adunarea generalã a acþionarilor societãþii-client ºi dupã caz instanþa de judecatã. 64. Experþii contabili, membri ai Corpului, în exercitarea atribuþiilor lor profesionale, au dreptul (un rãspuns este greºit): a) sã solicite recuperarea cheltuielilor în baza contractului cu clientul; b) sã îndeplineascã misiuni de audit statutar; c) sã influenþeze activitatea de administrare ºi conducere a societãþiiclient. 65. Care din urmãtoarele fapte atrag dupã sine sancþiuni care pot merge pânã la radierea din Tabloul Corpului a membrilor respectivi: a) solicitarea de onorarii exagerat de mari faþã de costurile cu realizarea misiunii; b) condamnãrile de drept comun ºi dezordinile din viaþa privatã, susceptibile sã aducã atingere demnitãþii profesiei; c) nerespectarea clauzelor contractuale convenite cu clientul, dacã acesta sesizeazã fapta. 66. Criteriul de referinþã în aprecierea calitãþii lucrãrilor unui membru al Corpului îl reprezintã:

622

TESTE GRILÃ... Expertiza contabilã; Doctrinã... – experþi contabili

a) respectarea Normelor profesionale emise de Corp pentru fiecare misiune sau categorie de lucrãri; b) nivelul pregãtirii profesionale a membrului ºi interesul acestuia pentru formarea ºi instruirea continuã; c) respectarea normelor legale în domeniul contabilitãþii. 67. Un expert contabil are de executat o misiune de audit statutar ºi, constatând anomalii în evaluarea activelor fixe, decide o evaluare economicã ºi financiarã a acestora. Cum va proceda: a) va efectua evaluarea întrucât are ºi calitatea de expert evaluator; b) va aplica ultima reglementare existentã pentru evaluarea activelor fixe (imobilizãrilor); c) va subcontracta lucrarea unor alþi experþi evaluatori. 68. Într-o lucrare de expertizã vi se solicitã sã determinaþi ieºirile dintr-un stoc în trimestrul I al anului ºtiind cã firma a folosit inventarul intermitent; dupã verificarea inventarelor la început ºi sfârºit de perioadã ºi a intrãrilor (aprovizionãrilor) veþi folosi formula: a) Si + I – Sf = E; b) Si + E – I = Sf; c) nu existã o formulã de calcul al ieºirilor. 69. Principiul integritãþii în profesie cere expertului contabil, membru al Corpului, ca în orice misiune profesionalã sã fie: a) direct, cinstit ºi sincer în executarea lucrãrilor sale; b) drept, cinstit ºi sincer în executarea lucrãrilor sale; c) obiectiv ºi sã nu cedeze unor prejudecãþi sau concepte apriorice. 70. Profesionistul contabil, membru al Corpului, trebuie sã fie ºi sã se manifeste liber faþã de orice interes care ar putea fi avut în vedere ca fiind incompatibil cu integritatea ºi obiectivitatea sa; aþi recunoscut principiul fundamental al: a) integritãþii ºi obiectivitãþii în profesie; b) independenþei în profesie; c) comportamentului deontologic în profesie.

TESTE GRILÃ... Expertiza contabilã; Doctrinã... – experþi contabili

623

71. Efectuarea lucrãrilor în conformitate cu normele tehnice profesionale emise de Corp constituie: a) un principiu fundamental de eticã ce trebuie respectat de membrii Corpului; b) o obligaþie a fiecãrui membru al Corpului prevãzutã în Regulament; c) o procedurã la care recurge membrul Corpului dupã ce s-a asigurat cã au fost respectate normele legale în materie. 72. Implicarea profesionistului contabil, membru al Corpului, în activitãþile unui client în calitate de administrator sau de membru al executivului acestuia, de angajat al clientului constituie: a) ameninþãri la principiile deontologiei profesionale; b) ameninþãri la adresa principiului fundamental al independenþei; c) legea nu are precizãri în acest sens. 73. Principiul fundamental al secretului profesional presupune: a) respectarea caracterului confidenþial al informaþiilor obþinute cu ocazia executãrii lucrãrilor sale; b) respectarea caracterului confidenþial al informaþiilor ºi nedivulgarea niciunei informaþii cãtre terþi în afarã de cazul când a fost obþinutã autorizarea clientului sau existã o obligaþie legalã sau profesionalã; c) respectarea caracterului confidenþial al informaþiilor obþinute ºi nedivulgarea niciunei informaþii cãtre terþi în afarã de cazul când a fost obþinutã autorizarea clientului sau existã o obligaþie legalã. 74. Faþã de prevederile legislaþiei actuale privind activitatea de expert contabil ºi de auditor financiar, care dintre urmãtoarele exprimãri consideraþi cã este corectã: a) orice auditor financiar poate fi expert contabil; b) orice expert contabil poate fi auditor financiar; c) expertul contabil ºi auditorul financiar sunt calitãþi care ar trebui atribuite aceleiaºi persoane. 75. Profesia de expert contabil se exercitã în condiþiile stabilite de OG nr. 65/1994 de cãtre:

624

TESTE GRILÃ... Expertiza contabilã; Doctrinã... – experþi contabili

a) persoanele care au absolvit învãþãmântul superior economic; b) persoanele care au aceastã calitate ºi sunt membri CECCAR; c) membrii activi ai CECCAR. 76. Potrivit legii, expertul contabil poate executa pentru persoanele fizice ºi juridice urmãtoarele lucrãri, una din afirmaþii fiind inexactã: a) efectueazã analize economico-financiare, audit financiar-contabil ºi evaluãri patrimoniale; b) executã alte lucrãri cu caracter financiar-contabil, fiscal, de organizare administrativã ºi informaticã; c) acordã asistenþã pentru evaluarea ºi privatizarea societãþilor comerciale. 77. Þinerea sau supravegherea contabilitãþii, precum ºi întocmirea sau verificarea ºi certificarea situaþiilor financiare pentru întreprinderi constituie servicii care pot fi executate de: a) persoanele cu pregãtire economicã superioarã; b) persoanele care au calitatea de expert contabil; c) persoanele cu pregãtire corespunzãtoare care îºi desfãºoarã activitatea pe bazã de contract de prestãri servicii. 78. Care din urmãtoarele categorii de servicii ale profesiei contabile nu necesitã calitatea de expert contabil: a) verificarea ºi certificarea situaþiei financiare; b) auditul financiar contabil; c) mandatul de cenzor la societãþile comerciale. 79. O societate de expertizã contabilã trebuie sã îndeplineascã urmãtoarele condiþii: a) sã aibã ca obiect de activitate exercitarea profesiei de expert contabil; b) sã aibã capital social minim prevãzut de lege; c) sã aibã ca acþionari numai experþi contabili. 80. Pentru ca o societate de expertizã sã funcþioneze legal trebuie ca: a) majoritatea acþionarilor sau asociaþilor sã fie experþi contabili;

TESTE GRILÃ... Expertiza contabilã; Doctrinã... – experþi contabili

625

b) cel puþin 2/3 din numãrul acþionarilor sau asociaþilor sã fie experþi contabili; c) toþi acþionarii sau asociaþii sã fie experþi contabili sau contabili autorizaþi. 81. Într-o societate de expertizã contabilã, experþii contabili trebuie sã deþinã: a) cel puþin 2/3 din numãrul acþiunilor sau al pãrþilor sociale; b) majoritatea acþiunilor sau a pãrþilor sociale; c) conducerea ºi administrarea societãþii. 82. Consiliul de administraþie al unei societãþi de expertizã contabilã trebuie ales: a) în proporþie de 2/3 dintre experþii contabili; b) în majoritate dintre experþii contabili; c) în majoritate dintre asociaþii sau acþionarii experþi contabili. 83. Acþiunile unei societãþi de expertizã contabilã trebuie sã fie: a) la purtãtor sau nominative; b) nominative; c) legea nu distinge. 84. Activitatea de expertizã contabilã se poate exercita: a) individual; b) în societãþi de expertizã contabilã; c) individual sau în societãþi de expertizã contabilã. 85. O societate de expertizã contabilã poate îndeplini mandatul de cenzor la societãþile comerciale: a) nu; b) da; c) da, numai dacã e condusã de experþi contabili. 86. Rãspunderea civilã a experþilor contabili ºi a contabililor autorizaþi se garanteazã: a) printr-o poliþã de asigurare sau subscrierea unei contribuþii la fondul de garanþii;

626

TESTE GRILÃ... Expertiza contabilã; Doctrinã... – experþi contabili

b) printr-o poliþã de asigurare la SC ROMAS – CECCAR; c) nu este obligatorie asigurarea. 87. Obligaþia calculãrii ºi vãrsãrii impozitului aferent onorariilor pentru experþi revine: a) expertului contabil care încaseazã onorariile; b) plãtitorului de onoraþii; c) plãtitorului, când acesta este o persoanã juridicã, ºi expertului contabil, când plãtitorul este o persoanã fizicã. 88. Pentru neplata la termenele stabilite a cotizaþiei anuale ºi a celorlalte obligaþii bãneºti, pe durata unui an calendaristic, se aplicã sancþiunea: a) interdicþia dreptului de a exercita profesia; b) suspendarea dreptului exercitãrii profesiei pe o duratã de la 3 luni la un an; c) avertisment scris. 89. Pentru neplata cotizaþiei anuale ºi a celorlalte obligaþii bãneºti, aferente unui an calendaristic, se aplicã sancþiunea: a) interdicþia dreptului exercitãrii profesiei; b) suspendarea dreptului exercitãrii profesiei pe o duratã de la 3 luni la un an; c) avertisment scris. 90. Publicitatea fãcutã de un expert contabil, fãrã respectarea prevederilor Codului etic, se sancþioneazã cu: a) mustrare; b) avertisment scris; c) interdicþia dreptului de exercitare a profesiei. 91. Neplata la buget, în cuantumul ºi termenele prevãzute de lege, a impozitelor cuvenite statului asupra onorariilor încasate se sancþioneazã cu: a) interdicþia dreptului de exercitare a profesiei; b) suspendarea dreptului de exercitare a profesiei; c) avertisment scris.

TESTE GRILÃ... Expertiza contabilã; Doctrinã... – experþi contabili

627

92. Refuzul de a pune documentele privind activitatea profesionalã la dispoziþia organelor de control ale CECCAR se sancþioneazã cu: a) mustrare; b) avertisment scris; c) interdicþia dreptului de exercitare a profesiei. 93. Nerespectarea normelor privind apãrarea ºi pãstrarea secretului profesional se sancþioneazã cu: d) suspendarea dreptului de exercitare a profesiei pe o perioadã de la 3 luni la un an; e) avertisment scris; f) amendã penalã. 94. Încãlcarea normelor de lucru privind exercitarea profesiei emise de Corp se sancþioneazã cu: a) mustrare; b) amendã contravenþionalã; c) interdicþia dreptului de exercitare a profesiei. 95. Suspendarea dreptului de a exercita profesia se face pe o perioadã de: a) 3 luni pânã la un an; b) un an calendaristic; c) legea nu limiteazã perioada de timp. 96. Activitatea de expert contabil ºi de contabil autorizat poate fi exercitatã, potrivit legii: a) de orice expert contabil, contabil autorizat sau societate de expertizã contabilã; b) numai de persoanele fizice ºi juridice, membre ale Corpului Experþilor Contabili ºi Contabililor Autorizaþi din România, înscrise în Tabloul Corpului; c) de experþii contabili ºi contabilii autorizaþi, membri ai Corpului, înscriºi în Tabloul Corpului. 97. Cine asigurã buna desfãºurare a activitãþii experþilor contabili ºi a contabililor autorizaþi:

628

TESTE GRILÃ... Expertiza contabilã; Doctrinã... – experþi contabili

a) CECCAR, împreunã cu Ministerul Finanþelor; b) CECCAR; c) CECCAR, împreunã cu celelalte organisme neguvernamentale care îºi desfãºoarã activitatea în domeniul profesiei contabile. 98. CECCAR funcþioneazã ca: a) un organism guvernamental; b) un organism neguvernamental, conform unei legi; c) o asociaþie profesionalã. 99. Din punct de vedere juridic, CECCAR este: a) o asociaþie a profesioniºtilor contabili; b) o persoanã juridicã de utilitate publicã ºi autonomã care funcþioneazã în baza unei legi; c) o instituþie a societãþii civile. 100. Cine elaboreazã ºi publicã, potrivit Legii nr. 42/1995, normele privind activitatea profesionalã ºi conduita eticã a experþilor contabili ºi a contabililor autorizaþi: a) Guvernul; b) CECCAR; c) Ministerul Finanþelor, împreunã cu CECCAR. 101. Cine elaboreazã, potrivit Legii nr. 42/1995, ghidurile profesionale în domeniul financiar-contabil: a) Ministerul Finanþelor; b) Ministerul Finanþelor, dar ºi CECCAR; c) CECCAR. 102. Pentru a putea sã-ºi desfãºoare activitatea în interes public, experþii contabili ºi contabilii autorizaþi trebuie sã fie înscriºi în Tablou. Când, unde ºi de ce se publicã Tabloul Naþional al Corpului: a) anual, în Monitorul Oficial al României, pentru a asigura publicitatea; b) la fiecare doi ani, în Monitorul Oficial ºi în cel puþin douã ziare centrale de mare tiraj, pentru cunoaºterea de cãtre publicul interesat;

TESTE GRILÃ... Expertiza contabilã; Doctrinã... – experþi contabili

629

c) anual, în cel puþin douã ziare centrale ºi locale de mare tiraj, pentru a asigura publicitatea. 103. Când depun jurãmântul experþii contabili ºi contabilii autorizaþi: a) dupã ce au fost declaraþi admiºi la concursul pentru accesul la profesie; b) dupã înscrierea în Tabloul Corpului; c) când se întocmeºte dosarul de înscriere ca membru al Corpului. 104. Radierea din Tabloul Corpului se face pentru: a) refuzul unei lucrãri de expertizã contabilã; b) neînþelegeri repetate cu clienþii sau cu conducerea filialei CECCAR; c) neplata cotizaþiilor profesionale pe o perioadã de un an. 105. Radierea din Tabloul Corpului se face atunci când expertul contabil sau contabilul autorizat: a) nu depune, în termenul ºi la nivelul prevãzut de lege, impozitul asupra onorariilor încasate de la persoane fizice; b) nu respectã indicaþiile ºi recomandãrile filialei; c) a plecat în strãinãtate pe o perioadã mai mare de un an. 106. Care sunt organele de conducere ale Corpului: a) Congresul, Conferinþa Naþionalã ºi Biroul Permanent; b) Conferinþa Naþionalã, Consiliul Superior ºi Biroul Permanent; c) Conferinþa Naþionalã, Consiliul Superior ºi Preºedintele. 107. Care sunt organele de conducere ale filialelor Corpului: a) adunarea generalã, Consiliul filialei ºi Biroul Permanent al Consiliului filialei; b) adunarea generalã, preºedintele filialei ºi Comisia de cenzori; c) adunarea generalã, Biroul Permanent ºi Comisia de cenzori. 108. Profesionistul contabil trebuie sã fie drept, cinstit ºi sincer în executarea lucrãrilor sale; despre ce principiu fundamental înscris în Codul etic al Corpului este vorba: a) obiectivitate;

630

TESTE GRILÃ... Expertiza contabilã; Doctrinã... – experþi contabili

b) integritate; c) independenþã. 109. Profesionistul contabil trebuie sã nu cedeze unor prejudecãþi ºi sã aibã un comportament imparþial; ce principiu fundamental înscris în Codul etic al Corpului aþi recunoscut: a) obiectivitate; b) integritate; c) independenþã. 110. Care din urmãtoarele activitãþi aduce o încãlcare a principiului independenþei înscris în Codul etic al Corpului: a) neîncheierea contractului de prestãri servicii cu clientul; b) implicarea financiarã directã sau indirectã în activitãþile clientului; c) nerespectarea instrucþiunilor emise de Corp cu privire la relaþiile cu clienþii. 111. Care din urmãtoarele activitãþi aduce o încãlcare a principiului independenþei înscris în Codul etic al Corpului: a) acte de comerþ sau slujbe care pot sfârºi printr-un conflict de interese sau care sunt, prin natura lor, incompatibile cu exercitarea liberã a profesiei; b) neîncheierea contractului de prestãri servicii cu clientul; c) nerespectarea instrucþiunilor emise de Corp cu privire la relaþiile cu clienþii. 112. Potrivit Codului etic, pe emblema Corpului este înscrisã deviza: a) ºtiinþã, competenþã, conºtiinþã; b) ºtiinþã, moralitate, conºtiinþã; c) ºtiinþã, independenþã, moralitate. 113. Potrivit legislaþiei actuale, o societate de expertizã contabilã poate cota la bursã: a) numai pe piaþa secundarã; b) atât la bursa de valori, cât ºi la RASDAQ; c) nu.

TESTE GRILÃ... Expertiza contabilã; Doctrinã... – experþi contabili

631

114. Dupã destinaþia SA, expertiza contabilã poate fi: a) judiciarã ºi extrajudiciarã; b) expertizã solicitatã de persoane fizice ºi juridice; c) expertizã solicitatã de organele administrative ºi judecãtoreºti. 115. Expertiza contabilã judiciarã este: a) un mijloc de probã în justiþie; b) posibilitatea expertului de a afla adevãrul; c) lucrare efectuatã de un profesionist la cererea justiþiei. 116. Expertiza se deosebeºte de control prin aceea cã: a) se realizeazã prin mijloace diferite; b) se efectueazã de unul sau mai mulþi experþi; c) include opinia expertului în legãturã cu operaþiile expertizate. 117. Care din urmãtoarele exprimãri sunt inexacte: a) controlul financiar constatã, expertiza confirmã sau infirmã; b) controlul financiar ºi expertiza au la bazã acelaºi domeniu de activitate – contabilitatea; c) controlul financiar ºi expertiza contabilã se exercitã ºi respectiv se efectueazã în baza normelor emise de Ministerul Finanþelor. 118. Obiectivele care se dau spre rezolvare expertului contabil trebuie (un rãspuns este inexact): a) sã se refere la probleme care necesitã cunoºtinþe de contabilitate; b) sã fie în strânsã legãturã cu conþinutul cauzei ºi sã decurgã din împrejurãrile cauzei; c) sã fie stabilite la timp, pentru ca expertul sã poatã sã se încadreze în termenele stabilite. 119. În legãturã cu constituirea ºi funcþionarea societãþilor comerciale, expertiza poate avea ca obiective: a) elaborarea unui raport cu privire la legalitatea înfiinþãrii; b) evaluarea aporturilor în naturã; c) îndeplinirea condiþiilor prevãzute de lege.

632

TESTE GRILÃ... Expertiza contabilã; Doctrinã... – experþi contabili

120. În legãturã cu constituirea ºi funcþionarea societãþilor comerciale, expertiza poate avea ca obiective: a) operaþiunile încheiate de fondatori în contul societãþii ce se constituie ºi avantajele rezervate fondatorilor; b) îndeplinirea condiþiilor prevãzute de lege cu privire la publicitate; c) legalitatea înfiinþãrii. 121. În legãturã cu constituirea ºi funcþionarea societãþilor comerciale, expertiza poate avea ca obiective (un rãspuns este inexact): a) mãrirea capitalului social prin aporturi în naturã; b) pierderea din capitalul social; c) îndeplinirea condiþiilor legale pentru înfiinþare. 122. Expertul contabil trebuie sã se abþinã: a) în situaþiile în care ar exista posibilitatea sã nu fie obiectiv; b) când nu cunoaºte dosarul ºi împrejurãrile cauzei; c) când onorariul este insuficient. 123. Expertul contabil trebuie sã se recuze: a) când ºi-a spus pãrerea cu privire la pricina ce se judecã; b) când nu este mulþumit de onorariu; c) când nu cunoaºte cauza în care este chemat sã efectueze expertiza. 124. Verificarea la 31 martie anul N a realitãþii unui stoc existent la 31 decembrie anul N se face cu ajutorul relaþiei: a) Si + I = Sf; b) Si + I = Sf + E; c) Si = Sf + E – I;

Si = Stoc (sold) iniþial; I = Intrãri pe bazã de documente; E = Ieºiri pe bazã de documente; Sf = Stoc (sold) final.

125. Cine aprobã Regulamentul de organizare ºi funcþionare a Corpului Experþilor Contabili ºi Contabililor Autorizaþi: a) prin hotãrâre de Guvern; b) Ministerul Finanþelor ºi Ministerul Justiþiei; c) Conferinþa Naþionalã a CECCAR.

TESTE GRILÃ... Expertiza contabilã; Doctrinã... – experþi contabili

633

126. Cine alege preºedintele Corpului: a) Consiliul Superior; b) Conferinþa Naþionalã; c) se propune de Consiliul Superior ºi se aprobã de Ministerul Finanþelor. 127. Cine alege preºedinþii filialelor CECCAR: a) Consiliile filialelor; b) adunãrile generale ale filialei; c) sunt propuºi de Consiliile filialelor ºi aprobaþi de Ministerul Finanþelor. 128. Regulamentul de organizare a concursului pentru accesul la profesia de expert contabil ºi contabil autorizat se aprobã de: a) Guvern; b) Ministerul Finanþelor; c) Conferinþa Naþionalã. 129. Calitatea de expert contabil se obþine prin: a) examen organizat de CECCAR; b) concurs de admitere, efectuând un stagiu de 3 ani ºi susþinerea unui examen de aptitudini; c) examen ºi o perioadã de 3 ani. 130. Experþii contabili nu pot: a) sã-ºi exercite atribuþiile conferite de aceastã calitate atunci când se aflã în situaþii de incompatibilitate sau de conflicte de interese; b) sã efectueze concomitent mai multe lucrãri pentru clienþi; c) sã solicite din proprie iniþiativã onorarii mai mari. 131. Experþii contabili nu pot: a) efectua lucrãri pentru terþi, în situaþii în care existã elemente care atestã starea de conflict de interese sau de incompatibilitate; b) îndeplini mai multe funcþii în acelaºi timp; c) cere onorarii peste cele stabilite de instanþã.

634

TESTE GRILÃ... Expertiza contabilã; Doctrinã... – experþi contabili

132. Onorariile de expert nu pot fi plãtite: a) altei persoane; b) sub forma avantajelor în naturã, comisioanelor sau participaþiilor aparente sau oculte; c) în valutã. 133. Competenþa profesionalã a expertului contabil se obþine: a) prin concurs de admitere, efectuarea stagiului ºi promovarea examenului de aptitudini; b) prin recunoaºterea de cãtre Corp ºi Ministerul Finanþelor; c) prin promovarea concursului de admitere. 134. Competenþa profesionalã a expertului se menþine: a) prin recunoaºterea de cãtre autoritatea profesionalã; b) prin formarea profesionalã continuã, în cadrul unui program elaborat de CECCAR; c) prin susþinerea periodicã a unor examene. 135. Expertiza contabilã poate avea ca obiect: a) stabilirea vinovãþiei unei persoane pentru fapte încriminate de organele de cercetare; b) fapte, împrejurãri sau situaþii ce apar în activitatea economicofinanciarã ºi gestionarã a unei unitãþi patrimoniale, pentru a cãror soluþionare este necesar sã se apeleze la un expert contabil; c) analiza economico-financiarã, în vederea stabilirii de mãsuri, inclusiv pentru sancþionarea organelor de conducere ºi de execuþie dintr-o unitate patrimonialã. 136. În expertiza contabilã extrajudiciarã: a) expertul contabil ia direct legãtura cu pãrþile în litigiu; b) nu are loc o intervenþie judecãtoreascã; c) expertul contabil este numit de CECCAR. 137. Ce raport existã între profesia contabilã ºi activitatea specializatã de consultanþã fiscalã? a) de interdependenþã, ambele presupunând cunoºtinþe contabile;

TESTE GRILÃ... Expertiza contabilã; Doctrinã... – experþi contabili

635

b) de la întreg la parte; c) sunt profesii diferite. 138. Ce raport existã între profesia contabilã ºi activitatea specializatã de audit financiar? a) de interdependenþã, ambele presupunând cunoºtinþe contabile; b) de la întreg la parte; c) sunt profesii diferite. 139. Ce formeazã totalitatea serviciilor profesionale care presupun cunoºtinþe de contabilitate ºi de cine pot fi acestea executate fãrã restricþii? a) profesia contabilã; experþii contabili; b) profesia contabilã; liber-profesioniºtii contabili; c) profesia contabilã; economiºtii ºi contabilii. 140. Adoptarea Codului etic IFAC drept cod naþional poate fi fãcutã: a) de orice organism profesional dintr-o þarã; b) de orice organism guvernamental dintr-o þarã; c) numai de organismul profesional membru al IFAC. 141. Adoptarea Codului etic IFAC drept cod naþional ºi punerea lui în aplicare se face prin urmãtoarele documente: a) un act normativ (emis de Parlament sau de Guvern); b) o declaraþie ºi o hotãrâre a Consiliului de Conducere al organismului profesional membru al IFAC; c) Declaraþia de principiu ºi Prefaþa aprobate prin hotãrâre a forului de conducere al organismului membru al IFAC. 142. De ce este necesar un Cod etic naþional al profesioniºtilor contabili? a) asigurarea protecþiei profesioniºtilor contabili ºi a terþilor; b) asigurarea respectãrii legilor ºi a normelor morale; c) asigurarea unei calitãþi a lucrãrilor contabile efectuate. 143. Care din urmãtoarele formulãri este corectã? a) autoritatea lucrãrilor executate de membrii Corpului este conferitã de faptul cã acestea sunt subordonate unor reguli clare ºi precise de eticã;

636

TESTE GRILÃ... Expertiza contabilã; Doctrinã... – experþi contabili

b) încãlcarea regulilor clare ºi precise de eticã atrage sancþionarea disciplinarã a membrilor Corpului; c) inexistenþa unor reguli clare ºi precise de eticã afecteazã onoarea ºi independenþa profesionistului contabil. 144. Profesia contabilã, spre deosebire de alte profesii, se caracterizeazã prin: a) se bazeazã pe cunoºtinþe contabile obþinute într-o unitate de învãþãmânt superior; b) acceptarea existenþei unei îndatoriri vizavi de public; c) este compusã din mai multe activitãþi specializate, cum ar fi: þinerea contabilitãþii, auditul financiar, consultanþa fiscalã, managementul financiar-contabil etc. 145. Adoptarea de cãtre fiecare profesionist contabil a unui program de control de calitate a serviciilor în raport cu normele Corpului constituie: a) o obligaþie profesionalã; b) o obligaþie legalã; c) o cale de menþinere a competenþei profesionale. 146. Care sunt componentele fundamentale ale competenþei profesionale: a) obþinerea ºi menþinerea; b) studiile ºi vechimea; c) studiile, examenul de acces, stagiul practic ºi examenul de aptitudini. 147. Principiul confidenþialitãþii se referã la: a) pãstrarea secretului asupra informaþiilor; b) nedivulgarea informaþiilor; c) divulgarea ºi folosirea în interes personal a informaþiilor. 148. Just, neimplicat în conflicte de interese, imparþial ºi fãrã prejudecãþi, sunt componente ale principiului: a) integritãþii; b) obiectivitãþii; c) independenþei.

TESTE GRILÃ... Expertiza contabilã; Doctrinã... – experþi contabili

637

149. Un ansamblu de mijloace prin care auditorul demonstreazã publicului cã îºi poate efectua auditul într-o manierã obiectivã ºi corectã se referã la principiul: a) integritãþii; b) obiectivitãþii; c) independenþei. 150. Laturile componente ale independenþei se referã la: a) spirit (gândire) ºi aparenþã; b) spirit (gândire), aparenþã ºi sârguinþã; c) spirit (gândire), aparenþã, sârguinþã ºi obiectivitate. 151. Un control de calitate pus la punct constituie: a) unul din mecanismele pentru asigurarea cerinþelor privind independenþa; b) un mecanism de evitare a abaterilor disciplinare ºi a sancþiunilor; c) o obligaþie prevãzutã în Regulamentul de organizare ºi funcþionare a Corpului. NOTÃ: Începând cu nr. 152, întrebãrile necesitã analizã ºi judecatã profesionalã proprie. 152. Care sunt abaterile disciplinare ale membrilor care se sancþioneazã cu suspendare sau interdicþie? 153. Obligaþiile de comunicare în cazul aplicãrii de sancþiuni disciplinare membrilor. 154. Care sunt atribuþiile reprezentantului Ministerului Finanþelor pe lângã consiliile filialelor? 155. Enumeraþi opt atribuþii ale adunãrii generale ale filialei CECCAR. 156. Prezentaþi ºi explicaþi cele ºase principii fundamentale prevãzute în Codul etic naþional al profesioniºtilor contabili.

638

TESTE GRILÃ... Expertiza contabilã; Doctrinã... – experþi contabili

157. Cum se rezolvã conflictele de eticã potrivit Codului etic naþional al profesioniºtilor contabili? 158. Principalele prevederi ale Codului etic referitoare la confidenþialitate. 159. Activitatea de consultanþã fiscalã, conform prevederilor Codului etic. 160. Explicaþi interesul public, potrivit prevederilor Codului etic. 161. Relaþiile profesioniºtilor contabili cu clienþii, în sprijinul Codului etic naþional. 162. Listaþi 6 situaþii de incompatibilitãþi ºi conflicte de interese în exercitarea profesiei de expert contabil ºi contabil autorizat conform normelor etice ale Corpului. 163. Ce obligaþii are CECCAR faþã de profesioniºtii contabili angajaþi în industrie, comerþ, educaþie, sectorul public etc.? 164. Care sunt principalele orientãri strategice ale CECCAR pentru perioada 2005-2010? 165. Prezentaþi structura ºi pãrþile componente ale Codului etic naþional al profesioniºtilor contabili. 166. Care sunt atribuþiile Conferinþei Naþionale a Corpului Experþilor Contabili ºi Contabililor Autorizaþi din România? 167. Care sunt atribuþiile Consiliului Superior al CECCAR? 168. Care sunt atribuþiile preºedintelui CECCAR? 169. Care sunt organele cu atribuþii de control în cadrul CECCAR, la nivel central ºi teritorial? 170. Care sunt organele ºi structurile Corpului cu atribuþii de investigare, judecare ºi tragere la rãspundere? 171. Care sunt atribuþiile Comisiilor de disciplinã de pe lângã filialele Corpului ºi ale Comisiei Superioare de Disciplinã?

TESTE GRILÃ... Expertiza contabilã; Doctrinã... – experþi contabili

639

172. Care sunt faptele care constituie abateri disciplinare ale membrilor Corpului? 173. Ce este ºi cum funcþioneazã Comisia de disciplinã a unei filiale CECCAR? 174. Ce este ºi cum funcþioneazã Comisia Superioarã de Disciplinã? 175. Care este structura organizatoricã (organigrama) unei filiale a CECCAR? 176. Cum este structura organizatoricã (organigrama) CECCAR la nivel central? 177. Care sunt drepturile membrilor CECCAR? 178. Care sunt principalele 4 obligaþii ale unui membru CECCAR? 179. Ce conþine jurãmântul pe care un membru îl depune la înscrierea în Tabloul Corpului? 180. Care este logo-ul CECCAR ºi ce conþine sigla CECCAR? 181. Care sunt condiþiile pentru acordarea vizei de exercitare a profesiei de cãtre membrii CECCAR? 182. În ce constã procedura de acordare a vizei anuale de exercitare a profesiei? 183. Care sunt elementele principale pe care le conþine „Declaraþia anualã” depusã de membrii CECCAR în vederea obþinerii vizei de exercitare a profesiei? 184. Care sunt condiþiile pentru a deveni expert contabil? Precizaþi nivelul de pregãtire teoreticã ºi practicã necesare. 185. Care sunt atribuþiile CECCAR? 186. Care sunt rãspunderile membrilor CECCAR? Dar sancþiunile disciplinare care se aplicã acestora? 187. Care sunt sursele de finanþare ale CECCAR?

640

TESTE GRILÃ... Expertiza contabilã; Doctrinã... – experþi contabili

188. Ce condiþii trebuie sã îndeplineascã o societate comercialã pentru a deveni membrã a Corpului? 189. Explicaþi în ce constã stagiul pentru a participa la examenul de aptitudini ºi obþinerea calitãþii de expert contabil ºi de contabil autorizat. 190. În ce constã pregãtirea stagiarilor în sistem centralizat? 191. Ce obligaþii au filialele Corpului pe linia comunicãrii cu membrii? 192. Care sunt obligaþiile de raportare ale membrilor? 193. Ce este ºi ce conþine Programul naþional de formare ºi dezvoltare profesionalã continuã? 194. Care sunt principalele prevederi ale Normelor CECCAR privind nivelul de organizare ºi desfãºurare a cursurilor pentru înþelegerea ºi aplicarea IFRS/IAS? 195. Care sunt condiþiile pentru a deveni auditor de calitate în cadrul CECCAR? 196. Ce înþelegeþi prin control de calitate asupra serviciilor profesionale efectuate de membrii Corpului? 197. Ce înþelegeþi prin integritate? 198. Ce înþelegeþi prin obiectivitate? 199. Ce înþelegeþi prin competenþã profesionalã? 200. Ce înþelegeþi prin independenþã? 201. Pãrþile componente ºi elementele de bazã ale unui raport de expertizã contabilã judiciarã. 202. Cine poate efectua expertiza contabilã? 203. Cum se clasificã expertizele contabile? 204. Independenþa absolutã ºi independenþa relativã a expertului contabil.

TESTE GRILÃ... Expertiza contabilã; Doctrinã... – experþi contabili

641

205. Ce se înþelege prin competenþa expertului contabil? 206. Ce se înþelege prin calitatea expertizelor contabile? 207. În ce constã secretul profesional ºi confidenþialitatea expertului contabil? 208. Care sunt situaþiile de incompatibilitate în cazul expertizei contabile? 209. Ce trebuie sã cuprindã încheierea de ºedinþã de numire a expertului contabil într-o cauzã civilã? 210. Contractarea expertizei contabile. 211. Excepþii de la delegarea ºi supravegherea lucrãrilor privind expertizele contabile. 212. Importanþa documentãrii ºi a studiului documentar. 213. Care este conþinutul materialului documentar în cazul expertizelor judiciare? 214. Care este conþinutul dosarului expertului contabil privind documentarea expertizei contabile? 215. Care este conþinutul capitolului I al Raportului de expertizã contabilã? (Introducere). 216. Care este conþinutul capitolul II al Raportului de expertizã contabilã? 217. Ce cuprinde un Raport de expertizã calificat? (sau cu observaþii?) 218. Situaþii, cazuri de imposibilitate a întocmirii unui raport de expertizã ºi conþinutul Raportului de imposibilitate a efectuãrii expertizei contabile. 219. În ce constã semnarea ºi depunerea Raportului de expertizã contabilã? 220. Care este conþinutul (care sunt elementele) contractului privind expertiza contabilã? 221. Care sunt condiþiile cerute pentru ocuparea postului de expert verificator?

642

TESTE GRILÃ... Expertiza contabilã; Doctrinã... – experþi contabili

222. Ce atribuþii are expertul contabil verificator? 223. Cum procedeazã expertul contabil verificator privind îndeplinirea atribuþiilor sale? 224. Care este conþinutul referatului întocmit de expertul contabil verificator? 225. Ce este expertiza? 226. Care sunt prevederile reglementãrilor legale privind expertizele contabile judiciare ºi extrajudiciare? 227. Care este sediul reglementãrilor profesionale privind expertiza contabilã? 228. Cine sunt destinatarii expertizelor contabile? 229. Care este finalitatea expertizelor contabile? 230. Care sunt principiile deontologice dupã care se ghideazã expertul contabil în efectuarea expertizelor contabile judiciare ºi extrajudiciare? 231. Care sunt calitãþile esenþiale ce conferã autoritate ºtiinþifico-profesionalã lucrãrilor expertului contabil ºi cum le dezvoltã? 232. Care este modul de comunicare a concluziilor expertizelor contabile? 233. Cum se numesc experþii contabili în dosarele civile? 234. Numirea experþilor contabili în dosarele penale. 235. Cum se numesc experþii contabili pentru efectuarea de expertize extrajudiciare? 236. Care sunt clauzele minimale ale contractului pentru executarea de expertize contabile extrajudiciare? 237. Care sunt operaþiunile /etapele de lucru luate în calcularea bugetului de timp necesar efectuãrii expertizelor contabile? 238. În ce constã rãspunderea disciplinarã a expertului contabil?

TESTE GRILÃ... Expertiza contabilã; Doctrinã... – experþi contabili

643

239. Care sunt faptele care pot atrage rãspunderea disciplinarã a experþilor contabili? 240. În ce constã rãspunderea contravenþionalã sau administrativã a expertului contabil? 241. În ce situaþii expertul contabil rãspunde penal? 242. În ce constã rãspunderea civilã a expertului contabil? 243. Cine poate exercita profesia de expert contabil ºi de contabil autorizat? 244. În ce constã diferenþa dintre expertul contabil ºi economistul salariat; dintre contabilul autorizat ºi contabilul salariat? 245. Cine este expertul contabil? 246. Cine este contabilul autorizat? 247. Cum se obþine calitatea de expert contabil? 248. Cum se obþine calitatea de contabil autorizat? 249. Cum se menþine calitatea de expert contabil ºi calitatea de contabil autorizat? 250. Care sunt lucrãrile ce pot fi executate de experþii contabili? 251. Care sunt lucrãrile ce pot fi executate de contabilii autorizaþi? 252. Cum se exercitã profesia expert contabil ºi de contabil autorizat? 253. Incompatibilitãþi în exercitarea profesiei? 254. Relaþiile profesioniºtilor contabili cu clienþii. 255. Care sunt rãspunderile profesioniºtilor contabili? 256. Ce este CECCAR? 257. Ce se înþelege prin calitatea de persoanã juridicã a Corpului?

644

TESTE GRILÃ... Expertiza contabilã; Doctrinã... – experþi contabili

258. Ce se înþelege prin autonomia Corpului? 259. Care este organizarea CECCAR? 260. Care sunt atribuþiile Corpului? 261. Ce atribuþii are Conferinþa Naþionalã Ordinarã? 262. Ce atribuþii are Consiliul Superior? 263. Care sunt atribuþiile preºedintelui Consiliului Superior al Corpului? 264. Organizarea ºi constituirea Comisiilor de Disciplinã. 265. Competenþele Comisiei Superioare de Disciplinã. 266. Competenþele Comisiei de Disciplinã a filialei. 267. Cum funcþioneazã Comisiile de Disciplinã? 268. Care este locul ºi rolul reprezentantului MF? 269. Care sunt atribuþiile reprezentantului MF? 270. Care sunt principalele fapte ce constituie abateri disciplinare a unui membru al Corpului? 271. Cum se face alegerea în Consiliul Superior al Corpului? 272. Ce este Etica? 273. Ce sunt serviciile profesionale? 274. Care sunt caracteristicile esenþiale ale unei profesii contabile? 275. Ce semnificaþie are interesul general (interesul public)? 276. Care sunt imperativele fundamentale pentru realizarea obiectului profesiei contabile? 277. Care sunt principiile fundamentale care trebuie respectate pentru realizarea obiectivelor profesiei contabile?

TESTE GRILÃ... Expertiza contabilã; Doctrinã... – experþi contabili

645

278. Cum este definitã integritatea în profesia contabilã? 279. Ce se înþelege prin obiectivitatea în profesia contabilã? 280. În ce constã competenþa profesionalã? 281. În ce constã confidenþialitatea? 282. Ce se înþelege prin profesionalism? 283. Care este structura Codului etic al IFAC? 284. Conflicte de interese – circumstanþe de care trebuie þinut seama. Descriere. 285. Care este procedura de urmat când este dificil de sesizat un comportament contrar eticii sau pentru a rezolva un conflict de ordin personal? 286. Explicaþi principiul confidenþialitãþii. 287. Care este comportamentul profesionalismului contabil într-o activitate de consilier fiscal? 288. Care sunt componentele independenþei? 289. Enumeraþi ameninþãri ºi riscuri care afecteazã independenþa. 290. Riscuri legate de interesul propriu – descriere. 291. Ameninþãri legate de familiarism sau încredere – descriere. 292. Ameninþãri legate de intimidare – descriere. 293. Relaþiile personale, familiale ºi independenþa – descriere. 294. Onorariile ºi independenþa – descriere. 295. Competenþa profesionalã ºi responsabilitatea când se utilizeazã lucrãrile altui expert. 296. Criterii de stabilire a onorariilor.

646

TESTE GRILÃ... Expertiza contabilã; Doctrinã... – experþi contabili

297. Activitãþi incompatibile cu exercitarea profesiei libere. 298. Relaþiile cu ceilalþi membri – Acceptarea de noi misiuni. 299. Relaþiile cu ceilalþi membri – Înlocuirea cu un alt liber profesionist contabil. 300. Ce se înþelege prin publicitate în profesia contabilã? 301. Enumeraþi situaþiile care nu rãspund criteriilor de obiectivitate, încredere, cinste, decenþã ºi bun gust pentru o acþiune de promovare? 302. Care sunt condiþiile cerute unei acþiuni de promovare atunci când publicitatea nu este autorizatã? 303. Care sunt regulile de eticã aplicabile contabililor salariaþi în industrie, comerþ, transport, sector public? 304. Principiile fundamentale privind conduita eticã ºi profesionalã. 305. Calitãþile membrilor, condiþii pentru menþinerea acestora.

TESTE GRILÃ, EXERCIÞII, ÎNTREBÃRI ªI STUDII DE CAZ PENTRU VERIFICAREA CUNOªTINÞELOR ÎN VEDEREA ACCESULUI LA PROFESIA DE CONTABIL AUTORIZAT

TESTE GRILÃ... Contabilitate – contabili autorizaþi

649

1. Disciplina: CONTABILITATE 1.

Potrivit Cadrului general IASC ºi IAS 1 „Prezentarea situaþiilor financiare”, informaþiile prezentate în situaþiile financiare sunt credibile în mãsura în care asigurã: a) comparabilitate, inteligibilitate, relevanþã, prudenþã, pragul de semnificaþie, completitudine; b) reprezentare fidelã, prevalenþa economicului asupra juridicului, comparabilitate, prudenþã, consecvenþa prezentãrii; c) reprezentare fidelã, prevalenþa economicului asupra juridicului, neutralitate, prudenþã, integralitate.

2.

Unul dintre criteriile de mai jos nu poate fi reþinut pentru clasificarea unui activ drept activ curent (circulant) atunci când (indicaþi rãspunsul eronat): a) reprezintã numerar sau echivalente de numerar a cãror utilizare este restricþionatã; b) este deþinut în principal în scopul comercializãrii sau pe termen scurt ºi se aºteaptã sã fie realizat în termen de 12 luni de la data bilanþului; c) titlurile de plasament sunt clasificate ca active curente dacã se aºteaptã sã fie realizate în termen de 12 luni de la data bilanþului.

3.

Potrivit IAS 1 „Prezentarea situaþiilor financiare”, politicile contabile reprezintã: a) principiile, convenþiile ºi metodele specifice adoptate de o întreprindere pentru întocmirea ºi analiza conturilor anuale; b) principiile, bazele, convenþiile, regulile ºi practicile specifice adoptate de o întreprindere la întocmirea ºi prezentarea situaþiilor financiare; c) opþiunile, metodele ºi interesele formulate de întreprindere cu privire la producþia ºi prezentarea informaþiilor contabile destinate utilizatorilor externi.

4.

În anul N, o societate A achiziþioneazã de la o altã societate, B, o linie tehnologicã pentru extracþia petrolului. Cheltuielile legate de achiziþie

TESTE GRILÃ... Contabilitate – contabili autorizaþi

650

sunt: preþ de cumpãrare 60.000.000 lei; cheltuieli cu proiectul de amplasare 12.000.000 lei; taxã vamalã 6.000.000 lei; comision vamal 600.000 lei; cheltuieli cu punerea în funcþiune 18.000.000 lei; onorariile inginerilor 14.000.000 lei; cheltuieli cu modernizarea unor componente cu scopul de a îmbunãtãþi substanþial capacitatea de producþie 9.000.000 lei; cheltuieli cu reclama 6.000.000 lei; pierderi iniþiale din exploatare înregistrate înainte ca activul sã atingã parametrii planificaþi 7.000.000 lei; reducere comercialã 2.000.000 lei. În conformitate cu IAS 16 „Imobilizãri corporale”, costul de achiziþie va fi: a) 108.600.000 lei; b) 123.600.000 lei; c) 117.600.000 lei. 5.

O societate comercialã deþine o instalaþie procuratã în anul 1 la valoarea de 50.000.000 lei, amortizatã linear în 5 ani. La sfârºitul anului 3 se decide reevaluarea sa, valoarea justã stabilitã fiind de 25.000.000 lei. În condiþiile aplicãrii metodei actualizãrii valorii nete, conform IAS 16 „Imobilizãri corporale”, înregistrãrile contabile sunt: a)

6.

5.000.000 lei

213

=

105

5.000.000 lei

b) 30.000.000 lei

2813

=

213

30.000.000 lei

5.000.000 lei

213

=

105

5.000.000 lei

c) 25.000.000 lei

213

=

105

25.000.000 lei

O societate comercialã care þine evidenþa mãrfurilor la preþ de vânzare inclusiv TVA ºi care practicã un adaos comercial de 30% a vândut ºi a încasat mãrfuri în sumã de 2.629.900 lei, la preþ de vânzare. Care este costul de achiziþie, adaosul comercial ºi TVA aferent acestei vânzãri ºi cum se înregistreazã ieºirea din gestiune a mãrfurilor vândute: a)

1.700.000 lei

607

510.000 lei

378

419.900 lei

4428

=

371

2.629.900 lei

TESTE GRILÃ... Contabilitate – contabili autorizaþi

b)

c)

7.

1.700.000 lei

607

510.000 lei

378

419.900 lei

4427

2.103.920 lei

607

525.980 lei

378

=

371

2.629.900 lei

=

371

2.629.900 lei

651

În anul N, o societate vinde mãrfuri unui client A în valoare de 8.330.000 lei, inclusiv TVA 19%. La sfârºitul anului N probabilitatea de încasare a creanþei este de 60%. În anul N+1 probabilitatea de neîncasare a creanþei este de 70%. Care sunt înregistrãrile anului N+1: a)

8.

8.330.000 lei

4118

=

4111

8.330.000 lei

2.100.000 lei

6814

=

491

2.100.000 lei

b)

700.000 lei

6814

=

491

700.000 lei

c)

833.000 lei

6814

=

491

833.000 lei

O societate comercialã vinde unui client la 01.01.N mãrfuri în valoare de 2.000.000 lei, condiþiile de platã fiind: 50% din preþ se plãteºte în momentul vânzãrii, 20% din preþ se va plãti dupã un an de la vânzare, iar 30%, dupã 2 ani de la vânzare. Se estimeazã cã în acel moment clientul ar putea obþine un credit echivalent de pe piaþa financiarã la o ratã a dobânzii de 20%. La sfârºitul exerciþiului N veniturile financiare, conform IAS 18 „Venituri”, se contabilizeazã prin formula:

9.

a)

250.000 lei

4111

=

472

250.000 lei

b)

350.000 lei

472

=

766

350.000 lei

c)

200.000 lei

766

=

472

200.000 lei

Situaþia stocurilor unei societãþi comerciale este: 01.08. stoc iniþial – 5.000 buc. x 4.000 lei/buc.; intrãri: pe 05.08 – 2.000 buc. x 6.000 lei/buc., pe 09.08 – 3.000 buc. x 7.000 lei/buc., pe 25.08 – 6.000 buc. x 3.000 lei/buc., pe 30.08 – 1.000 buc. x 1.500 lei/buc.; ieºiri: pe 18.08 – 8.000 buc. ºi pe 28.08 – 4.000 buc.

TESTE GRILÃ... Contabilitate – contabili autorizaþi

652

Care este valoarea ieºirilor din data de 28.08 ºi a stocului final evaluat prin metoda costului mediu ponderat calculat dupã fiecare operaþie de intrare: Ieºiri 28.08

Stoc final

a)

14.300.000 lei

14.300.000 lei

b)

14.300.000 lei

15.800.000 lei

c)

42.400.000 lei

14.300.000 lei

10. O societate comercialã importã o instalaþie pentru extracþia gazelor naturale, cheltuielile legate de achiziþie fiind: preþ de cumpãrare 45.000.000 lei; taxã vamalã 4.500.000 lei; comision vamal 450.000 lei; cheltuieli legate de punerea în funcþiune 12.000.000 lei; cheltuieli cu reclama 15.000.000 lei. Societatea estimeazã cã, la terminarea extracþiei, cheltuielile cu demontarea ºi mutarea activului recunoscute printr-un provizion se vor ridica la 16.000.000 lei. În condiþiile aplicãrii IAS 16 „Imobilizãri corporale”, care este formula contabilã legatã de achiziþie: a) 77.950.000 lei

213

=

404 446 1513

57.000.000 lei 4.950.000 lei 16.000.000 lei

b) 92.950.000 lei

213

=

404 1513

76.950.000 lei 16.000.000 lei

c) 61.950.000 lei

213

=

404 446

57.000.000 lei 4.950.000 lei

11. Dispuneþi de urmãtoarele date la închiderea exerciþiului N: impozit pe profit calculat ºi înregistrat la 30.11.N – 800.000 lei, din care plãtit, 500.000 lei; venituri aferente exerciþiului N – 18.000.000 lei, din care dividende încasate, 2.000.000 lei; cheltuielile aferente exerciþiului N – 5.000.000 lei, din care cheltuieli de protocol nedeductibile, 400.000 lei ºi amenzi datorate autoritãþilor române, 1.100.000 lei. Cota de impozit pe profit este de 16%. Care este suma impozitului pe profit datorat ºi de plãtit pentru exerciþiul N:

TESTE GRILÃ... Contabilitate – contabili autorizaþi

Impozit datorat

Impozit de plãtit

a)

2.128.000 lei

1.628.000 lei

b)

2.064.000 lei

1.564.000 lei

c)

2.448.000 lei

1.948.000 lei

653

12. Dispuneþi de urmãtoarele informaþii: profit înaintea impozitãrii 25.000 lei; cheltuieli cu amortizarea 1.700 lei; pierderi din diferenþe de curs valutar 1.200 lei; venituri din investiþii financiare 3.600 lei; clienþi: sold iniþial 4.000 lei, sold final 4.600 lei; stocuri: sold iniþial 7.000 lei, sold final 1.500 lei; furnizori: sold iniþial 4.600 lei, sold final 3.500 lei; dobânzi plãtite 1.200 lei; impozit pe profit plãtit 1.400 lei; asigurare încasatã 200 lei. Conform IAS 7 „Situaþiile fluxurilor de trezorerie”, fluxul de trezorerie din activitatea de exploatare este: a) 24.300 lei; b) 25.500 lei; c) 25.700 lei. 13. Pentru fabricarea produsului A, întreprinderea a efectuat în exerciþiul N urmãtoarele cheltuieli: cheltuieli directe 600.000 lei; cheltuieli indirecte 240.000 lei, din care variabile 180.000 lei; cheltuieli excepþionale 120.000 lei. Capacitatea de producþie a fost utilizatã pentru 60% din nivelul de activitate normal. Obþinerea produsului finit se înregistreazã în contabilitatea financiarã ºi în cea de gestiune astfel: a)

345

=

711 816.000 lei

931

=

902 816.000 lei

b)

345

=

711 840.000 lei

931

=

902 840.000 lei

c)

345

=

711 936.000 lei

931

=

902 936.000 lei

14. Întreprinderea ALFA emite un împrumut obligatar cu urmãtoarele caracteristici: numãrul de obligaþiuni 10.000 titluri; valoarea nominalã 10.000 lei/obligaþiune; valoarea de emisiune 9.000 lei/obligaþiune; valoarea de rambursare 12.000 lei/obligaþiune; durata creditului 10 ani, cu rambursare integralã la expirarea scadenþei. Dupã 4 ani împrumutul este rambursat prin rãscumpãrare la bursa obligaþiunilor, preþul de rãscumpãrare fiind de 12.500 lei.

TESTE GRILÃ... Contabilitate – contabili autorizaþi

654

Care este formula contabilã la rambursarea prin anularea obligaþiunilor: a) 100.000.000 lei 25.000.000 lei

161 668

=

506

125.000.000 lei

b) 120.000.000 lei 5.000.000 lei

161 668

=

506

125.000.000 lei

c) 120.000.000 lei 5.000.000 lei

161 169

=

506

125.000.000 lei

15. O societate achiziþioneazã mãrfuri în baza facturii: preþ de cumpãrare 10.000.000 lei, scont de decontare 1%, TVA 19%. Ulterior, printr-o facturã de reducere se primeºte un rabat (risturn) de 2%. Precizaþi înregistrãrile contabile privind primirea facturii ulterioare: a)

b)

c)

237.620 lei

401

=

371 4426

200.000 lei 37.620 lei

2.000 lei

767

=

401

2.000 lei

235.620 lei

401

=

371 4426

198.000 lei 37.620 lei

2.000 lei

767

=

401

2.000 lei

238.000 lei

401

=

371 4426

200.000 lei 38.000 lei

16. Dispuneþi de urmãtoarele date: o întreprindere produce 2 produse, A ºi B, costurile indirecte fiind de 14.000.000 lei, din care fixe 6.000.000 lei. Folosind salariile directe în valoare de 4.640.000 lei, din care aferente produsului A, 3.100.000 lei, ca bazã de referinþã, care sunt costurile indirecte imputate raþional celor 2 produse, în condiþiile în care gradul de activitate este de 60%, ºi formula contabilã corespunzãtoare: a) 921

=

923

A 7.750.000 lei

B 3.850.000 lei

b) 923

=

901

A 7.192.000 lei

B 3.572.800 lei

923

A 7.750.000 lei

B 3.572.800 lei

c) 901

=

TESTE GRILÃ... Contabilitate – contabili autorizaþi

655

17. O întreprindere de vânzãri cu amãnuntul, exclusiv TVA, are bunuri disponibile pentru vânzare în valoare de 1.000.000 lei preþ cu amãnuntul ºi 600.000 lei cost de cumpãrare, ºi un stoc final în valoare de 100.000 lei preþ cu amãnuntul. Care este costul estimat al bunurilor vândute: a) 900.000 lei; b) 540.000 lei; c) 600.000 lei. 18. Postulatul (sau principiul) entitãþii a fost generat de: a) delimitarea patrimoniului întreprinderii de cel personal al proprietarilor; b) delimitarea patrimoniului întreprinderii de cel personal al proprietarilor ºi dorinþa proprietarilor de a cunoaºte rezultatele întreprinderii lor; c) introducerea obligativitãþii þinerii contabilitãþii. 19. Continuitatea exploatãrii, ca postulat (principiu) contabil, este analizatã în raport cu diverse criterii de apreciere, care pot fi grupate în: a) criterii bazate pe prevederi fiscale; b) criterii de pe poziþie economicã; c) criterii bazate pe situaþia financiarã, pe exploatare ºi alte criterii. 20. Abandonul principiului de continuitate a activitãþii întreprinderii are urmãtoarele efecte: a) permanenþa metodelor nu mai este aplicatã; b) independenþa exerciþiilor nu mai este aplicatã; c) postulatul entitãþii este abandonat. 21. Costul istoric, ca bazã de evaluare, are urmãtoarele calitãþi: a) determinare obiectivã ºi verificabilitate; b) realitate ºi fiabilitate; c) determinare obiectivã ºi permanenþã în timp. 22. Care dintre consecinþele aplicãrii postulatului (principiului) independenþei exerciþiului enumerate mai jos este eronatã:

656

TESTE GRILÃ... Contabilitate – contabili autorizaþi

a) practicarea contabilitãþii de angajamente; b) utilizarea conturilor de regularizare; c) gruparea angajamentelor dupã exigibilitate. 23. În analiza conþinutului postulatului independenþei exerciþiului se au în vedere cinci categorii de aspecte. Unul dintre aspectele enumerate în continuare este eronat. Care? a) analiza trezoreriei întreprinderii; b) conectarea cheltuielilor la venituri; c) afectarea pierderilor ºi profiturilor la exerciþiul curent. 24. Postulatul permanenþei metodelor considerã cã au apãrut „schimbãri de metodã” în una dintre urmãtoarele situaþii. Una este greºitã. Care? a) schimbarea de metode contabile; b) schimbarea de metode statistice; c) schimbarea de metode fiscale. 25. Cu unul dintre principiile sau obiectivele menþionate în continuare, principiul prudenþei este într-un conflict acut. Care este acela? a) principiul costului istoric; b) permanenþa metodelor; c) imaginea fidelã. 26. Utilizarea costurilor istorice în condiþii de inflaþie ºi hiperinflaþie crescãtoare conduce la unele deformãri ale datelor în bilanþ ºi în contul de profit ºi pierdere, aºa cum se menþioneazã în continuare, una dintre precizãri fiind greºitã: a) subevaluarea cheltuielilor cu materialele în contul de rezultate; b) subevaluarea cheltuielilor cu amortizarea imobilizãrilor în contul de rezultate; c) subevaluarea rezultatelor ºi scãderea impozitului pe profit. 27. În conformitate cu principiul costului istoric, în momentul intrãrii în patrimoniu, elementele de activ ºi de pasiv sunt evaluate dupã cum urmeazã, una dintre afirmaþii fiind greºitã:

TESTE GRILÃ... Contabilitate – contabili autorizaþi

657

a) bunurile aduse ca aport în naturã la capitalul social, la valoarea netã de capitalizare; b) bunurile intrate cu titlul gratuit la valoare de utilitate; c) creanþele ºi datoriile la valoarea lor nominalã. 28. Principiul recunoaºterii rezultatelor presupune cã rezultatul poate fi înregistrat în diferite puncte ºi momente ale ciclului afacerilor. Care dintre aceste momente expuse în continuare este varianta cea mai rãspânditã ºi se aplicã ºi în România: a) facturarea bunurilor; b) livrarea producþiei; c) încasarea vânzãrilor. 29. Principiul partidei duble se concretizeazã în urmãtoarele aspecte/afirmaþii (una nefiind specificã): a) se au în vedere douã ansambluri de reprezentare: unul de naturã juridicã, patrimonialã, în bilanþ ºi altul de naturã economicã, ca expresie a gestiunii, în contul de profit ºi pierdere; b) existenþa acestor douã ansambluri sub forma conturilor anuale permite un dublu calcul ºi o dublã verificare a rezultatului exerciþiului: un rezultat constatat prin bilanþ ºi acelaºi rezultat explicat prin contul de rezultate; c) contabilitatea este organizatã în douã variante: monist ºi dualist. 30. Care dintre principiile contabile enumerate determinã o supraevaluare a rezultatului: a) prudenþa; b) costul istoric; c) sinceritatea. 31. Una dintre consecinþele enumerate mai jos nu este proprie principiului independenþei exerciþiului: a) calcularea amortizãrilor ºi provizioanelor la închiderea exerciþiului; b) contabilizarea unor evenimente posterioare închiderii exerciþiului, dar anterioare închiderii conturilor; c) recunoaºterea cheltuielilor ºi veniturilor în funcþie de lichiditatea lor.

658

TESTE GRILÃ... Contabilitate – contabili autorizaþi

32. Respectarea principiului prudenþei are relevanþã în: a) alegerea metodelor ºi tratamentelor contabile; b) contabilizarea activelor ºi profiturilor probabile; c) permanentizarea metodelor ºi procedurilor contabile. 33. Una dintre caracteristicile calitative ale informaþiilor din situaþiile financiare enumerate în continuare nu este prevãzutã de cadrul contabil conceptual: a) inteligibilitatea; b) eficienþa; c) pertinenþa (relevanþa). 34. Care este relaþia de calcul corectã pentru activul net contabil (ANC): a) ANC = Capitaluri proprii – Datorii; b) ANC = Activ bilanþier – Capitaluri proprii; c) ANC = Activ bilanþier – Datorii. 35. Care dintre principiile contabile indicate mai jos sunt reþinute în mod explicit în Reglementãrile contabile din România armonizate cu Directiva a IV-a a Comunitãþilor Economice Europene (CEE) ºi cu Standardele Internaþionale de Contabilitate: a) continuitatea activitãþii; costul istoric; permanenþa metodelor; independenþa exerciþiului; evaluarea separatã a elementelor de activ ºi de pasiv; intangibilitatea bilanþului de deschidere; necompensarea; fidelitatea; pragul de semnificaþie; b) continuitatea activitãþii; prudenþa; permanenþa metodelor; independenþa exerciþiului; evaluarea separatã a elementelor de activ ºi de pasiv; intangibilitatea bilanþului de deschidere; necompensarea; prevalenþa economicului asupra juridicului; pragul de semnificaþie; c) continuitatea activitãþii; costul istoric; permanenþa metodelor; independenþa exerciþiului; sinceritatea; intangibilitatea bilanþului de deschidere; necompensarea; prevalenþa economicului asupra juridicului; neutralitatea informaþiilor. 36. Care este relaþia de calcul a valorii matematice contabile a unei acþiuni (VMC):

TESTE GRILÃ... Contabilitate – contabili autorizaþi

659

a) VMC = Capital social / Nr. de acþiuni; b) VMC = Capital propriu / Nr. de acþiuni; c) VMC = Capital permanent / Nr. de acþiuni. 37. Care este relaþia de calcul a valorii matematice intrinsece a unei acþiuni (VMI): a) VMI = Activul net intrinsec / Nr. de acþiuni; b) VMI = Activul net contabil / Nr. de acþiuni; c) VMI = Activul bilanþier / Nr. de acþiuni. 38. La o societate comercialã, capitalul social este de 15.000.000 lei, rezervele 3.000.000 lei, nr. de acþiuni 6.000 buc. Se hotãrãºte majorarea capitalului social prin combinarea primei de emisiune cu dreptul de subscripþie prin emiterea a 4.000 acþiuni la o valoare de emisiune negociatã de 2.800 lei/acþiune. Care este valoarea contabilã veche ºi cea nouã a unei acþiuni, raportul de paritate ºi dreptul de subscripþie: a) 3.000; b) 3.000; c) 3.000;

2.980; 2.980; 2.920;

3/2; 2/3; 3/2;

20; 20; 80.

39. La o societate comercialã, capitalul social este de 15.000.000 lei, rezervele 3.000.000 lei, nr. de acþiuni 6.000 buc. Se hotãrãºte creºterea capitalului social pe calea includerii de rezerve proprii prin emiterea a 600 buc. acþiuni noi la valoarea nominalã, atribuite gratuit acþionarilor. Care este valoarea contabilã veche ºi cea nouã a unei acþiuni, dreptul de atribuire ºi cum se înregistreazã majorarea capitalului social: a)

3.000;

2.500;

500;

106 = 1012

1.500.000

b)

3.000;

2.727;

273;

106 = 1012

1.500.000

c)

2.727

3.000;

273;

106 = 1012

1.500.000

40. O întreprindere cumpãrã de pe piaþa financiarã 2.000 de acþiuni proprii având valoarea nominalã de 8.000 lei/buc. ºi cea de rãscumpãrare de 9.000 lei/buc., ºi le distribuie salariaþilor la 10.000 lei/buc. Care sunt înregistrãrile ce se impun:

TESTE GRILÃ... Contabilitate – contabili autorizaþi

660

a) 501 5121

= =

5121 502

18.000.000 18.000.000

b) 501 5121

= =

5121 501

18.000.000 20.000.000

c) 501 5121

= =

5121 % 501 764

18.000.000 20.000.000 18.000.000 2.000.000

41. Activul net al unei societãþi, de 50.000.000 lei, este structurat în: capital social 30.000.0000 lei, rezervã legalã 5.000.000 lei, alte rezerve 15.000.000 lei. Un asociat având o participaþie de 20% din capitalul social este exclus din societate. Care este suma netã ce i se va plãti asociatului (impozit pe profit 16%, impozit pe dividende 10%): a) 9.456.000 lei; b) 12.900.000 lei; c) 12.000.000 lei. 42. Activul net al unei societãþi, de 50.000.000 lei, este structurat în: capital social 30.000.000 lei, rezervã legalã 5.000.000 lei, alte rezerve 15.000.000 lei. Un asociat,având o participaþie de 20% din capitalul social este exclus din societate. Care este suma impozitelor ce va fi reþinutã asociatului exclus (impozit pe profit 16%, impozit pe dividende 10%): a) 250.000 lei; b) 352.000 lei; c) 544.000 lei. 43. O societate comercialã deþine un utilaj având valoarea contabilã de 5.000.000 lei, durata de amortizare 5 ani, amortizat linear cu o valoare a amortizãrii înregistratã de 2.000.000 lei. Utilajul este supus unei reevaluãri a valorii neamortizate de la 3.000.000 lei la 4.200.000 lei. Care sunt sumele ºi înregistrãrile contabile implicate de reevaluare ºi de amortizare în anul 3 de folosinþã, în condiþiile eliminãrii amortizãrii cumulate din valoarea contabilã brutã a activului:

TESTE GRILÃ... Contabilitate – contabili autorizaþi

a) 2813

=

2131

2.000.000

2131

=

105

1.200.000

b) 2131

=

105

1.200.000

6811

=

2813

1.400.000

c) 2813

=

2131

2.000.000

2131

=

105

1.200.000

6811

=

2813

1.400.000

105

=

1175

400.000

661

44. O societate comercialã a achiziþionat, la 20.12.N, o instalaþie în valoare de 20.000.000 lei, amortizabilã în 5 ani, finanþatã 25% din resurse proprii ºi 75% dintr-o subvenþie de la buget. În condiþia aplicãrii metodei de amortizare degresivã, care vor fi sumele ºi operaþiile contabile înregistrate în anul N+2: a) 6811

=

2813

4.200.000

131

=

7584

4.200.000

b) 6811

=

2813

4.200.000

131

=

7584

3.150.000

c) 6811

=

2813

7.500.000

131

=

7584

3.150.000

45. O societate comercialã emite 5.000 obligaþiuni având valoarea nominalã 20.000 lei; valoarea de emisiune este de 18.000 lei ºi valoarea de rambursare este de 21.000 lei. Durata împrumutului este de 5 ani, iar dobânda anualã este de 20%. Care sunt înregistrãrile specifice emiterii acestui împrumut obligatar: a)

% 461 169

=

161

100.000.000 90.000.000 10.000.000

b)

% 461 169

=

161

110.000.000 90.000.000 20.000.000

TESTE GRILÃ... Contabilitate – contabili autorizaþi

662

c)

% 461 169

=

161

105.000.000 90.000.000 15.000.000

46. Potrivit principiului costului istoric, costul unei imobilizãri corporale obþinute din producþie proprie cuprinde obligatoriu: a) costul de achiziþie al materiilor prime ºi materialelor directe consumate, celelalte cheltuieli directe de producþie, cota cheltuielilor indirecte determinate raþional ca fiind legate de fabricaþia acestuia; b) costurile directe de producþie, cheltuielile indirecte de producþie angajate, cheltuielile generale de administraþie; c) costurile directe de producþie, costurile indirecte de producþie, costurile de distribuþie. 47. În care dintre situaþiile de mai jos este posibilã înregistrarea: 6813

=

291

500.000

a) în situaþia în care la inventarierea anualã se constatã cã valoarea de inventar este mai micã decât valoarea rãmasã de amortizat, iar diferenþa este ireversibilã; b) în situaþia în care la inventarierea anualã se constatã cã valoarea de inventar este mai micã decât valoarea rãmasã de amortizat, iar diferenþa este reversibilã; c) în situaþia în care la inventarierea anualã se constatã cã valoarea de inventar este mai mare decât valoarea rãmasã de amortizat, iar diferenþa este reversibilã. 48. În care dintre conturile anuale va fi evidenþiat un utilaj complet amortizat aflat în inventarul ºi folosinþa unei întreprinderi: a) în activul bilanþului; b) în contul de profit ºi pierdere, la venituri; c) în notele la situaþiile financiare. 49. La o societate comercialã se cumpãrã o maºinã de lucru în valoare de 2.400.000 lei, cu durata normatã de utilizare de 6 ani, data punerii în funcþiune fiind 20 septembrie anul N. Care este suma amortizãrii de înregistrat în anul N, calculatã în conformitate cu metodele: linearã, degresivã (AD1), acceleratã:

TESTE GRILÃ... Contabilitate – contabili autorizaþi

a) 100.000; b) 300.000; c) 100.000;

150.000; 600.000; 200.000;

663

300.000; 900.000; 300.000.

50. Ce semnificã înregistrarea contabilã: 6868

=

169

900.000

a) amortizarea imobilizãrilor financiare; b) ajustãri constituite pentru imobilizãri financiare; c) amortizarea primelor de rambursare a obligaþiunilor. 51. Un utilaj are o valoare de intrare de 9.000.000 lei ºi o duratã de amortizare de 5 ani, fiind intrat ºi pus în funcþiune la 26.12.N. Aplicându-i-se regimul de amortizare degresiv (AD1), în care an se va trece la valori anuale de amortizare egale (lineare) ºi la ce sumã se ridicã amortizarea: a) anul 2; b) anul 3; c) anul 4;

1.800.000; 1.470.000; 1.500.000.

52. Un utilaj a intrat în întreprindere la 26.12.N, având valoarea de intrare 9.000.000 lei ºi o duratã normalã de folosinþã de 5 ani. Dacã pentru anul N+3 s-a calculat o amortizare în sumã de 1.470.000 lei, ce regim de amortizare a aplicat întreprinderea: a) linear; b) degresiv; c) accelerat. 53. În regulamentul privind amortizarea capitalului imobilizat se prevede regimul degresiv de amortizare cu influenþa uzurii morale (AD2). Dacã un utilaj are valoarea contabilã de intrare 10.000.000 lei ºi durata normalã de utilizare 15 ani, care este durata de utilizare în cadrul cãreia se realizeazã amortizarea integralã: a) b) c)

9 ani; 6 ani; 3 ani.

TESTE GRILÃ... Contabilitate – contabili autorizaþi

664

54. Se considerã urmãtoarele date referitoare la un utilaj: valoarea de intrare 40.000.000 lei; durata normalã de funcþionare, conform catalogului, 10 ani; cota medie de amortizare degresivã 20%. Utilizând principiile de bazã pentru calculul amortizãrii degresive, fãrã influenþa uzurii morale, specificaþi ce valoare are amortizarea anualã degresivã pentru anul 5 ºi înregistrarea corespunzãtoare: a) 6811 = 281 2.621.000 lei b) 6811

=

281

3.276.800 lei

c) 6813

=

281

3.276.800 lei

55. La o clãdire închiriatã au fost efectuate de cãtre chiriaºi lucrãri de investiþii în regie proprie, pentru modernizarea acesteia, în sumã de 10.000.000 lei. Cum se înregistreazã recepþionarea ºi punerea în funcþiune a acestei investiþii: a) 212 = 722 10.000.000 b) 231

=

722

10.000.000

c) 231 212

= =

721 231

10.000.000 10.000.000

56. La o construcþie specialã închiriatã, în valoare de 100.000.000 lei, chiriaºul a executat, cu acordul proprietarului, lucrãri de modernizare în valoare de 50.000.000 lei. Pe perioada contractului de închiriere au fost amortizate linear 30.000.000 lei din aceastã investiþie. Care sunt înregistrãrile contabile efectuate de chiriaºi la expirarea contractului de închiriere pentru aceastã investiþie: a) % = 212 50.000.000 2812 30.000.000 6583 20.000.000 b)

% 2812 6583

=

212

C 8031 c)

% 2812 6583

=

212

50.000.000 30.000.000 20.000.000 100.000.000 50.000.000 30.000.000 20.000.000

TESTE GRILÃ... Contabilitate – contabili autorizaþi

461

=

% 7583 4427

23.800.000 20.000.000 3.800.000

C 8031

100.000.000

665

57. La o societate comercialã, un utilaj a ocazionat pentru dezmembrarea sa cheltuieli de 1.500.000 lei, iar din aceastã dezmembrare s-au recuperat valori de 2.000.000 lei. Ce înregistrare are loc pentru contabilizarea diferenþei: a) 281

=

213

500.000

b) 6588

=

281

500.000

c) 6583

=

281

500.000

58. Cum se înregistreazã cheltuielile de dezmembrare a unui utilaj, lucrãrile fiind executate de un terþ, cu facturã în valoare de 800.000 lei, plus TVA 19%: a)

% 611 4426

=

401

952.000 800.000 152.000

b)

% 6588 4426

=

401

952.000 800.000 152.000

c)

% 6583 4426

=

462

952.000 800.000 152.000

59. La scoaterea din folosinþã a unui utilaj au fost recuperate diverse subansamble în valoare de 2.000.000 lei, fãrã a interveni cheltuielile cu dezmembrarea mijlocului. Care sunt înregistrãrile contabile ce se impun: a) 302

=

7588

2.000.000

6811

=

281

2.000.000

b) 302

=

7588

2.000.000

c) 302

=

7583

2.000.000

6583

=

281

2.000.000

TESTE GRILÃ... Contabilitate – contabili autorizaþi

666

60. O societate comercialã are în inventar un mijloc de transport cu valoarea de intrare de 15.000.000 lei ºi amortizarea înregistratã de 6.000.000 lei. Se vinde acest mijloc de transport la preþul de 11.000.000 lei, plus TVA 19%, cu facturã, unei alte întreprinderi. Cum se înregistreazã factura de vânzare: a) 461

=

701

11.000.000

b) 461

=

% 7583 4427

13.090.000 11.000.000 2.090.000

c) 411

=

% 7583 4427

13.420.000 11.000.000 2.090.000

61. O societate comercialã care are ca obiect fabricarea de autocamioane dispune ca, din stocul de produse finite de autocamioane, sã fie reþinut un autocamion pentru nevoile proprii ale întreprinderii. Costul de producþie al unui autocamion se ridicã la 35.000.000 lei. Care sunt înregistrãrile contabile ce se impun: a) 2133

=

722

35.000.000

b) 711

=

345

35.000.000

2133

=

722

35.000.000

c) 2133

=

345

35.000.000

62. O societate comercialã are în inventar ºi în evidenþã un teren cu valoarea contabilã de intrare de 75.000.000 lei. La închiderea exerciþiului, valoarea de inventar (de piaþã) a terenului este de 70.000.000 lei în condiþiile utilizãrii metodei ajustãrilor de valoare. Ce înregistrare contabilã se face conform principiilor prudenþei ºi independenþei exerciþiului: a) 6811

=

2111

5.000.000

b) 6813

=

2111

5.000.000

c) 6813

=

291

5.000.000

TESTE GRILÃ... Contabilitate – contabili autorizaþi

667

63. O societate comercialã are în inventar un teren A cu valoarea contabilã înregistratã de 20.000.000 lei ºi o ajustare pentru pierderea de valoare constituitã la închiderea exerciþiului N de 2.000.000 lei, precum ºi un alt teren B achiziþionat în anul de gestiune N+1, cu o valoare contabilã de intrare de 15.000.000 lei. La închiderea exerciþiului N+1, valorile de inventar (de piaþã) ale celor douã terenuri sunt: A = 21.500.000 lei ºi B = 14.000.000 lei. Care sunt înregistrãrile contabile ce trebuie efectuate: a) 6813

=

291/A

1.000.000

b) 291/A

=

7813

2.000.000

6813

=

291/B

1.000.000

c) 291/A

=

7813

1.500.000

6813

=

291/B

1.000.000

64. Se achiziþioneazã 5.000 de titluri financiare de valori imobilizate la preþul de cumpãrare de 2.000 lei/buc., partea eliberatã, achitatã imediat, fiind de 40%. Ce înregistrãri contabile trebuie fãcute: a) 261

=

512

10.000.000

b) 261

=

269

10.000.000

c) 261

=

% 512 269

10.000.000 4.000.000 6.000.000

65. Societatea comercialã deþine alte titluri imobilizate – 10.000 titluri a 1.000 lei, valoarea totalã fiind de 10.000.000 lei, din care eliberate 25%, restul urmând a fi eliberate în 5 ani. Aceste titluri sunt cesionate înainte de achitare la un preþ de 1.100 lei (350 lei + 750 lei). Care sunt înregistrãrile contabile ce se impun ºi sumele aferente: a) 512

=

263

10.000.000

269

=

7721

11.000.000

b) 6641

=

263

10.000.000

TESTE GRILÃ... Contabilitate – contabili autorizaþi

668

c)

% 512 269

=

7641

11.000.000 3.500.000 7.500.000

% 6641 269

=

263

10.000.000 2.500.000 7.500.000

512

=

7641

11.000.000

66. La ce valori permite legislaþia românã evaluarea stocurilor la intrarea în entitate: a) cost efectiv de producþie, cost efectiv de achiziþie, costuri (preþuri) prestabilite cu condiþia evidenþierii diferenþelor de preþ, valoare de utilitate; b) cost efectiv de achiziþie, cost prestabilit de achiziþie, preþ de vânzare; c) cost prestabilit de achiziþie, cost prestabilit de producþie, valoare de utilitate, preþ de vânzare. 67. La ieºirea din gestiune, stocurile pot fi evaluate utilizând una dintre metodele ce figureazã la poziþia: a) valorii medii de intrare, LIFO; b) valorii medii de intrare, LIFO, FIFO; c) identificãrii specifice, costului mediu ponderat, FIFO, LIFO. 68. Dispuneþi de produse finite în stoc la cost de producþie prestabilit de 4.000.000 lei ºi o diferenþã nefavorabilã între costul prestabilit ºi cel efectiv de 10%. Jumãtate din aceste produse se transferã magazinului propriu de desfacere care þine evidenþa mãrfurilor la cost de achiziþie. Care sunt înregistrãrile contabile corecte ºi sumele aferente? a) 371

=

345

2.200.000

345

=

348

2.000.000

b) 371

=

345

2.000.000

348

200.000

711

= sau =

345

2.000.000

711

=

348

200.000

371

=

701

2.000.000

371

TESTE GRILÃ... Contabilitate – contabili autorizaþi

c) 711

=

345

2.200.000

371

=

701

2.200.000

669

69. Dispuneþi de produse finite în stoc la cost de producþie prestabilit de 4.000.000 lei ºi o diferenþã nefavorabilã între costul prestabilit ºi cel efectiv de 10%. Jumãtate din aceste produse se transferã magazinului propriu de desfacere, care þine evidenþa mãrfurilor la preþ de vânzare fãrã TVA ºi practicã un adaos comercial de 20%. Care sunt înregistrãrile contabile corecte ºi sumele aferente: a) 371

=

% 345 348

2.200.000 2.000.000 200.000

378

440.000

711

= sau =

345

2.000.000

711

=

348

200.000

371

=

701 378

2.000.000 400.000

b) 371

=

% 701 378

2.640.000 2.200.000 440.000

711

=

% 345 348

2.200.000 2.000.000 200.000

c) 371

=

% 711 378

2.640.000 2.200.000 440.000

701

=

% 345 348

2.200.000 2.000.000 200.000

371

70. O societate comercialã, furnizor, înregistreazã valoarea ambalajelor de transport refolosibile facturate clientului, 100 buc. a 2.000 lei/buc. Din aceste ambalaje, clientul îi restituie 80 buc., iar 20 buc. le reþine pentru nevoile proprii. Pentru aceste ambalaje nerestituite, furnizorul emite ºi transmite facturã suplimentarã ºi descarcã gestiunea de ambalaje.

TESTE GRILÃ... Contabilitate – contabili autorizaþi

670

Care sunt înregistrãrile ce se impun: a) 4111 = 419 200.000 419

=

4111

160.000

419

=

708

40.000

4111

=

4427

7.600

608

=

381

40.000

b) 419

=

4111

200.000

% 4111 608 4426

=

419

207.600 160.000 40.000 7.600

c) 419

=

4111

200.000

% 401 381 4428

=

419

207.600 160.000 40.000 7.600

71. Dispuneþi de urmãtoarele date privind stocurile de materii prime: stoc iniþial 2.000 buc. a 500 lei/buc.; intrãri 1.000 buc. a 800 lei/buc.; ieºiri 1.800 buc. Care este valoarea ieºirilor ºi a stocului final determinate dupã metodele: preþului mediu (PM) ºi FIFO: PM FIFO a) 1.000.000/800.000 680.000/1.120.000 b) 1.200.000/600.000 820.000/980.000 c) 1.080.000/720.000 900.000/900.000 72. Dispuneþi de urmãtoarele date privind stocurile de produse finite: stoc iniþial 50 buc. a 80 lei/buc.; intrãri I, 350 buc. a 90 lei/buc.; intrãri II, 100 buc. a 100 lei/buc.; ieºiri 480 buc. Valoarea ieºirilor s-a calculat a fi 43.900 lei, iar stocul final este 1.600 lei. Precizaþi ce metodã de evaluare a ieºirilor a fost utilizatã: a) preþurilor medii; b) LIFO; c) FIFO.

TESTE GRILÃ... Contabilitate – contabili autorizaþi

671

73. Au fost trimise spre prelucrare la terþi 400 kg materiale a 500 lei/kg. De la terþi se reîntorc ºi se depoziteazã 200 buc. unelte. Factura pentru manopera de prelucrare de cãtre furnizor cuprinde 300.000 lei, plus TVA 19%. Care sunt înregistrãrile contabile ce se fac la primirea uneltelor de prelucrare, metoda de contabilizare a stocurilor fiind inventarul permanent: a) 303

=

351

200.000

% 303 4426

=

401

357.000 300.000 57.000

b) 303

=

351

200.000

% 602 4426

=

401

357.000 300.000 57.000

c) 303

=

% 351 401 4426

557.000 200.000 300.000 57.000

74. La începutul exerciþiului N, valoarea stocurilor de materii prime este de 850.000 lei ºi de produse finite, 2.200.000 lei. La finele exerciþiului, valoarea stocurilor este 1.000.000 lei la materii prime ºi 2.500.000 lei la produse finite. Care este influenþa globalã a acestor modificãri asupra rezultatului întreprinderii: a) creºterea profitului cu 150.000; b) creºterea profitului cu 300.000; c) creºterea profitului cu 450.000. 75. Indicaþi înregistrarea contabilã corectã privind cumpãrarea mãrfurilor, conform facturii, de la furnizor, care cuprinde: costul mãrfurilor 50.000 lei, cheltuieli de transport 10.000 lei, TVA 19%. Evidenþa mãrfurilor se þine la cost de achiziþie, conform metodei inventarului permanent: a)

% 371 4426

=

401

71.400 60.000 11.400

TESTE GRILÃ... Contabilitate – contabili autorizaþi

672

b)

% 371 607 4426

=

401

71.400 50.000 10.000 11.400

c)

% 371 378 4426

=

401

71.400 50.000 10.000 11.400

76. O societate comercialã achiziþioneazã mãrfuri de la furnizor al cãror preþ de vânzare, conform facturii, este de 100.000 lei ºi la care furnizorul acordã rabat 5%, remizã 10% ºi scont de decontare 2%. Considerând cã întreprinderea aplicã un adaos comercial de 20%, care este suma adaosului ce trebuie înregistrat la intrarea mãrfurilor, în condiþia evidenþierii acestora la preþ de vânzare: a) 17.100 lei; b) 18.400 lei; c) 16.800 lei. 77. O societate comercialã þine evidenþa mãrfurilor la preþ de vânzare fãrã TVA ºi practicã un adaos comercial de 20%. Care sunt înregistrãrile contabile, în condiþiile inventarului permanent, privind o facturã a furnizorului ce cuprinde: mãrfuri 800.000 lei, TVA 152.000 lei: a)

% 371 4426

=

401

952.000 800.000 152.000

b)

% 371 4426

=

401

952.000 800.000 152.000

371

=

378

160.000

c) 371

=

% 401 378

1.112.000 952.000 160.000

TESTE GRILÃ... Contabilitate – contabili autorizaþi

673

78. Care sunt elementele componente ale costului de achiziþie în vamã al mãrfurilor importate: a) valoarea externã FOB ºi taxele vamale; b) valoarea externã FOB ºi cheltuielile de transport extern; c) valoarea externã FOB, cheltuielile de transport extern, taxele vamale, comisionul vamal. 79. În condiþia în care se achiziþioneazã o marfã de la furnizor al cãrei preþ de vânzare este de 100.000 lei, rabat acordat de furnizor 5%, remizã 10%, scont de decontare 2%, TVA 19%, care este pentru cumpãrãtor costul de achiziþie: a) b) c)

85.500 lei; 95.000 lei; 83.790 lei.

80. O societate comercialã achiziþioneazã mãrfuri de la furnizor al cãror preþ de vânzare, conform facturii, este 100.000 lei, rabat acordat de furnizor 5%, remizã 10%, scont de decontare 2%. Dacã adaosul comercial practicat este de 20% ºi TVA 19%, care este preþul de vânzare, inclusiv TVA, determinat la cumpãrãtor: a) 142.800 lei; b) 122.094 lei; c) 119.652 lei. 81. O vânzare de stocuri de materii prime se regãseºte în contul de profit ºi pierdere la poziþiile: a) venituri din vânzarea mãrfurilor ºi cheltuieli privind mãrfurile vândute; b) alte venituri din exploatare ºi alte cheltuieli de exploatare; c) venituri din activele diverse ºi cheltuieli cu materiile prime. 82. La o societate comercialã se cunosc urmãtoarele date privind stocurile ºi ajustãrile pentru deprecierea stocurilor: solduri la închiderea exerciþiului N: 301 = 950.000 lei; 391 = 50.000 lei; 345 = 600.000 lei; 371 = 1.200.000 lei; 397 = 100.000 lei. La închiderea exerciþiului N+1, valorile de inventar (de piaþã) ale stocurilor sunt: 301 = 890.000 lei; 371 = 1.200.000 lei; 345 = 575.000 lei.

TESTE GRILÃ... Contabilitate – contabili autorizaþi

674

Care sunt înregistrãrile contabile ce trebuie efectuate ºi cu ce sume, la închiderea exerciþiului N+1: a) 6814

=

391

10.000

6814

=

394

25.000

397

=

7814

100.000

b) 6814

=

391

35.000

c) 6814

=

394

35.000

83. La o societate comercialã figureazã în contabilitate un stoc de materiale consumabile cu valoarea de 400.000 lei. Preþul de inventar (de piaþã) a cunoscut urmãtoarea dinamicã la închiderea unor exerciþii financiare succesive: N = 420.000; N+1 = 310.000; N+2 = 350.000 lei. Conform principiului prudenþei, ce înregistrãri contabile se impun la sfârºitul celor trei exerciþii, în condiþiile utilizãrii metodei ajustãrilor de valoare: N

N+1

N+2

a) 6814 = 392 20.000; 6814 = 392 10.000; 392 = 7814 50.000 b) 6814 = 392 20.000; 6814 = 392 90.000; 392 = 7814 40.000 c)

–;

6814 = 392 90.000; 392 = 7814 40.000

84. La o societate comercialã existã în stoc mãrfuri în valoare de 9.000.000 lei cost de achiziþie ºi o ajustare pentru depreciere de 1.000.000 lei. Aceste mãrfuri sunt vândute cu numerar în valoare de 12.000.000 lei, care cuprinde TVA 19% corespunzãtoare. Care sunt înregistrãrile ce trebuie fãcute: a) 531

=

% 707 4427

14.280.000 12.000.000 2.280.000

607

=

371

9.000.000

b) 531

=

% 707 4427

12.000.000 10.084.033 1.915.967

607

=

371

9.000.000

397

=

7814

1.000.000

TESTE GRILÃ... Contabilitate – contabili autorizaþi

c) 531

=

% 707 4427

12.000.000 10.084.033 1.915.967

607

=

371

9.000.000

675

85. Care este formula de calcul a coeficientului ºi a sumei (cotei) diferenþelor de preþ pentru stocurile de materiale ieºite: a) K 308 =

Si 308 + R 308 ; Si 301 + Rd 301

b) K 308 =

Si 328 + R 328 ; Σ308 = Rc (301 + 302) x K 308 Si (301 + 302) + Rd (301 + 302)

c) K 308 =

Si 308 + R 308 ; Σ308 = Rc (301 + 302) x K 308 Si (301 + 302) + Rd (301 + 302)

Σ308 = Rc 301 x K 308

86. Dispuneþi de urmãtoarele informaþii privind ajustãrile pentru deprecierea produselor finite: ajustare existentã 200.000 lei; ajustare necesarã 100.000 lei. Precizaþi înregistrarea contabilã care reflectã situaþia ajustãrilor pentru deprecierea produselor finite la inventar: a) 6814

=

394

100.000

b) 394

=

7814

300.000

c) 394

=

7814

100.000

87. În conformitate cu principiul costului istoric, care este înregistrarea corectã privind cheltuielile de transport facturate de cãtre un terþ în valoare de 500.000 lei, plus TVA 19%? Metoda de contabilizare este inventarul permanent: a)

% 601 4426

=

401

595.000 500.000 95.000

b)

% 301 4426

=

401

595.000 500.000 95.000

c)

% 624 4426

=

401

595.000 500.000 95.000

TESTE GRILÃ... Contabilitate – contabili autorizaþi

676

88. O societate comercialã are o creanþã faþã de un client în sumã de 2.380.000 lei (din care TVA 380.000 lei). Acest client este declarat în stare de faliment, probabilitatea de neîncasare a creanþei fiind de 75%. Care sunt operaþiile contabile ºi sumele corecte aferente lor: a) 4118

=

4111

2.380.000

4427

=

4428

380.000

b) 4118

=

4111

2.380.000

4427

=

4428

380.000

6812

=

1511

1.785.000

c) 4118

=

4111

2.380.000

6814

=

491

1.785.000

89. O societate comercialã vinde unui client o marfã cu facturã la preþul de 800.000 lei, exclusiv TVA, având costul de achiziþie 600.000 lei. Ulterior, acordã acestui client o reducere comercialã de 5% ºi un scont pentru achitarea facturii înainte de termen de 2%. Ce influenþe au aceste operaþiuni asupra structurilor din contul de profit ºi pierdere al furnizorului: a) rezultat din exploatare pozitiv 600.000; rezultat financiar negativ 16.000; rezultat final pozitiv 584.000; b) rezultat din exploatare pozitiv 144.800; rezultat financiar pozitiv 15.200; rezultat final pozitiv 160.000; c) rezultat din exploatare pozitiv 160.000; rezultat financiar negativ 15.200; rezultat final pozitiv 144.800. 90. Se livreazã produse finite unui client fãrã întocmirea facturii. Preþul de vânzare contractat este de 600.000 lei, TVA 19%, ºi costul de producþie este de 500.000 lei. Care sunt înregistrãrile contabile corecte: a) 4111

=

% 701 4427

714.000 600.000 114.000

7111

=

345

500.000

TESTE GRILÃ... Contabilitate – contabili autorizaþi

b) 418

=

% 701 4427

714.000 600.000 114.000

711

=

345

500.000

c) 418

=

% 701 4428

714.000 600.000 114.000

711

=

345

500.000

677

91. O societate comercialã a recepþionat ºi a înregistrat fãrã facturã materii prime al cãror preþ de cumpãrare contractat a fost de 600.000 lei, plus TVA 19%. Ulterior primeºte factura furnizorului din care rezultã un preþ de 700.000 lei, plus TVA 19%. Care sunt înregistrãrile contabile fãcute la primirea facturii: a) 408

=

401

714.000

4426

=

4428

114.000

% 301 4426

=

401

119.000 100.000 19.000

b) 408

=

401

714.000

4426

=

4428

114.000

c) 401

=

408

714.000

4426

=

4428

114.000

% 301 4426

=

401

119.000 100.000 19.000

92. O societate comercialã a recepþionat ºi înregistrat fãrã facturã materii prime al cãror preþ de cumpãrare contractat a fost de 600.000 lei plus TVA 19%. Ulterior primeºte factura furnizorului din care rezultã un preþ de 500.000 lei plus TVA 19%. Care sunt înregistrãrile contabile fãcute la primirea facturii: a) 408

=

401

595.000

4426

=

4428

95.000

TESTE GRILÃ... Contabilitate – contabili autorizaþi

678

408

=

% 301 4428

119.000 100.000 19.000

b) 408

=

% 401 301 4428

714.000 595.000 100.000 19.000

c) 401

=

% 408 301 4428

714.000 595.000 100.000 19.000

93. Dispuneþi de urmãtoarele date privind investiþiile financiare pe termen scurt (acþiuni). Stoc iniþial 1.500 buc. a 2.000 lei/buc., intrãri 2.500 buc. a 2.200 lei/buc.. stoc final 1.000 buc. în valoare de 2.200.000 lei ºi ieºiri 3.000 buc. în valoare de 6.300.000 lei. Arãtaþi dupã ce metodã au fost evaluate ieºirile: a) LIFO; b) FIFO; c) preþ mediu ponderat. 94. Dispuneþi de urmãtoarele date privind valorile de plasament (acþiuni): stoc iniþial 1.500 buc. a 2.000 lei/buc; intrãri 2.500 buc. a 2.200 lei/buc.; stoc final 1.000 buc. în valoare de 2.000.000 lei ºi ieºiri 3.000 buc. în valoare de 6.500.000 lei. Arãtaþi dupã ce metodã au fost evaluate ieºirile: a) LIFO; b) FIFO; c) NIFO. 95. La care dintre posturile de mai jos sunt evidenþiate titlurile de valori achiziþionate pe termen scurt, în scopul realizãrii de profituri financiare: a) titluri puse în echivalenþã; b) titluri de participaþie; c) investiþii financiare pe termen scurt.

TESTE GRILÃ... Contabilitate – contabili autorizaþi

679

96. O societate comercialã achiziþioneazã prin bancã, de pe piaþa financiarã, 4.000 acþiuni având valoarea nominalã 5.000 lei/buc. ºi preþul de cumpãrare 5.200 lei/buc. Din acþiunile cumpãrate vinde 3.000 buc. la preþul de 6.000 lei/buc. Cum se înregistreazã aceste operaþiuni: a) 503

=

5121

20.800.000

5121

=

% 503 7642

18.000.000 15.600.000 2.400.000

b) 503

=

% 5121 7642

20.800.000 20.000.000 800.000

5121

=

503

15.600.000

% 503 6642

=

5121

20.800.000 20.000.000 800.000

5121

=

% 503 7642

18.000.000 15.000.000 3.000.000

c)

97. O societate comercialã achiziþioneazã prin bancã, de pe piaþa financiarã, 4.000 acþiuni, având valoarea nominalã 5.000 lei/buc. ºi preþul de cumpãrare 5.500 lei/buc. Din acþiunile cumpãrate vinde 3.000 buc. la preþul de 5.300 lei/buc. Cum se înregistreazã aceste operaþiuni? a) 503

=

5121

22.000.000

% 5121 6642

=

503

16.500.000 15.900.000 600.000

b) 503

=

5121

15.900.000

% 5121 6642

=

503

16.500.000 15.000.000 1.500.000

TESTE GRILÃ... Contabilitate – contabili autorizaþi

680

c) 503

=

5121

20.000.000

5121

=

% 503 7642

15.900.000 15.000.000 900.000

98. La o societate care are ca obiect de activitate importul direct de mãrfuri cu plata la vedere, dispunem de urmãtoarele date privind un import de mãrfuri: valoarea externã a mãrfurilor la FOB 1.000 $ a 25.000 lei/$, transportul extern, pentru care nu existã facturã, 10% din valoarea mãrfurilor, deci 100 $ a 25.000 lei/$, taxa vamalã 10% din CIF, comisionul vamal 0,5% din CIF, TVA deductibilã 19% la costul de achiziþie în vamã. Care este suma plãþilor ce se efectueazã în vamã, cu ordin de platã, ºi care sunt înregistrãrile contabile corespunzãtoare: a)

% 401 408

=

5124

2.750 2.500 250

b) 446

=

5121

288,75

c) 446

=

5124

288,75

4426

=

5121

577,3625

99. La o societate comercialã care face export de mãrfuri pe cont propriu ºi credit comercial pe termen scurt se înregistreazã factura pentru livrãri de mãrfuri, cunoscând datele: valoarea externã a mãrfii la CIF 2.500 $, cheltuielile de transport 300 $, dobânda externã 4% pe an, termenul creditului comercial 9 luni. Cursul dolarului 2,6 lei/$. Care sunt sumele totale ºi parþiale ale facturii ºi înregistrãrile contabile corespunzãtoare: a) 4111

=

% 707 708 766

7.498,4 6.500 780 218,4

b) 5124

=

% 707 708 766

7.498,4 6.500 780 218,4

TESTE GRILÃ... Contabilitate – contabili autorizaþi

c) 4111

=

% 707 708 766

7.498,4 6.500 780 218,4

5124

=

4111

7.498,4

681

100. Creanþa de încasat de la un client extern la valoarea nominalã este de 5.000 $, cursul fiind 2,5 lei/$. Se încaseazã aceastã creanþã prin bancã, cursul zilei fiind 2,55 lei/$. Ce înregistrãri contabile se efectueazã: a) 5124 = 4111 12.500 b) 5124

=

% 4111 765

12.750 12.500 250

c)

=

4111

12.750 12.500 250

% 5124 665

101. La o facturã de vânzare-cumpãrare de mãrfuri în sumã de 5.000.000 lei, TVA 19%, furnizorul acordã ulterior o facturã pentru reduceri comerciale de 4%, pentru vânzarea efectuatã. Cum se înregistreazã aceastã facturã la furnizor ºi la client: a) 601 = 301 200 b)

c)

301

=

707

200

% 707 4427

=

4111

238 200 38

401

=

% 371 4426

238 200 38

% 707 4428

=

4111

238 200 38

401

=

% 371 4428

238 200 38

TESTE GRILÃ... Contabilitate – contabili autorizaþi

682

102. Factura de plãtit unui furnizor extern este de 3.000 $, valoarea nominalã având un curs de 2,5 lei/$. Plata facturii are loc prin bancã, la un curs de 2,45 lei/$. Care sunt înregistrãrile contabile care se efectueazã: a) 401

=

5124

7.350

b)

% 401 665

=

5124

7.500 7.350 150

c) 401

=

% 5124 765

7.500 7.350 150

103. O întreprindere acordã unui furnizor un avans de 2.380 lei, din care TVA 380 lei, în vederea unei prestãri de servicii. Prestaþia efectuatã ºi facturatã este de 5.000 lei plus TVA 19%. Care sunt înregistrãrile contabile ºi sumele corecte privind acordarea avansului ºi decontarea facturii: a)

% 409 4426

=

5121

2.380 2.000 380

401

=

% 409 4426 5121

5.950 2.000 380 3.570

b) 409

=

5121

2.380

401

=

409

2.380

c) 409

=

5121

2.380

401

=

% 409 5121

5.950 2.380 3.570

104. La încheierea exerciþiului, o societate comercialã are creanþe în valutã de 2.500 $ a 2,4 lei/$ valoarea nominalã. Cursul de schimb la închiderea exerciþiului este de 2,3 lei/$.

TESTE GRILÃ... Contabilitate – contabili autorizaþi

683

Care sunt înregistrãrile contabile ce se impun: a) 665 = 4111 250 b) 4111

=

765

250

c) 707

=

4111

250

105. La închiderea exerciþiului, o societate comercialã are datorii în valutã de 1.500 $, la cursul de 2,5 lei/$. Cursul de schimb la închiderea exerciþiului este 2,4 lei/$. Care sunt înregistrãrile contabile ce se impun: a) 401 = 765 150 b) 665

=

401

150

c) 401 6812

= =

765 1511

150 150

106. O întreprindere deþine o cambie în valoare de 4.000 lei pe care o încaseazã prin bancã, banca reþinând un comision de 1,5%. Ce înregistrare se efectueazã? a) 413 = 5121

4.000

b) 5121

=

413

4.000

c)

=

413

4.000 3.940 60

% 5121 627

107. Care dintre elementele de mai jos nu reprezintã o componentã a salariului brut: a) compensãri ºi indexãri; b) contribuþia la profit; c) avantaje în naturã. 108. Cum se înregistreazã contribuþia salariaþilor la asigurãrile sociale pentru sãnãtate: a) 641 = 431 700.000 b) 425

=

431

700.000

c) 421

=

431

700.000

TESTE GRILÃ... Contabilitate – contabili autorizaþi

684

109. Cum se înregistreazã sumele cuvenite personalului din participarea la profitul întreprinderii: a) 129

=

424

5.000.000

b) 129

=

1171

5.000.000

c) 129

=

1171

5.000.000

1171

=

424

5.000.000

110. Considerând cã un minus de produse finite stabilit la inventar în sumã de 80.000 lei a fost imputat gestionarului, înregistrarea va fi: a) 4482

=

701

80.000

b) 4282

=

% 758 4427

95.700 80.000 15.200

c) 461

=

758

80.000

111. În urma hotãrârii judecãtoreºti ºi a termenului legal, societatea comercialã înregistreazã reactivarea unui debit faþã de un terþ în sumã de 3.000 lei. Care sunt înregistrãrile contabile efectuate: a) 4282

=

754

3.000

b) 461

=

754

3.000

c) 461

=

754 C 8034

3.000 3.000

112. Cum se înregistreazã o diferenþã de impozit pe salariu, nereþinutã din drepturile bãneºti ale salariaþilor: a) 461

=

444

500.000

b) 421

=

444

500.000

c) 4282

=

444

500.000

113. Au loc vânzãri de mãrfuri cu plata în rate în sumã de 6.100.000 lei, inclusiv TVA. Dacã acontul plãtit de cumpãrãtor reprezintã 25% din aceastã sumã, dobânda calculatã este de 915.000 lei, iar rata se încaseazã în trei tranºe, care sunt înregistrãrile contabile ce se efectueazã cu ocazia încasãrii primei rate în numerar:

TESTE GRILÃ... Contabilitate – contabili autorizaþi

a) 531

=

411

1.830

472

=

766

305

4428

=

4427

243,487

b) 531

=

411

1.830

472

=

707

1.830

707

=

766

305

c) 531

=

411

1.830

472

=

707

1.830

707

=

766

305

4428

=

4427

243,487

685

114. Se înregistreazã chiria facturatã de furnizor în anul N, pentru anul N+1, în sumã de 2.000 lei plus TVA 19%: a)

% 612 4426

=

401

2.380 2.000 380

b)

% 471 4426

=

401

2.380 2.000 380

c)

% 471 4428

=

401

2.380 2.000 380

115. La o întreprindere, regie autonomã, se înregistreazã subvenþia de primit pentru exploatare pe luna curentã în sumã de 15.000 lei. Care este înregistrarea contabilã corespunzãtoare: a) 5121

=

741

15.000

b) 5121

=

445

15.000

c) 445

=

741

15.000

116. La recepþia unor mãrfuri primite de la un furnizor, se constatã un minus cantitativ-valoric de 750 lei; cauza nu a fost încã identificatã.

TESTE GRILÃ... Contabilitate – contabili autorizaþi

686

Care sunt înregistrãrile contabile ce trebuie fãcute: a) 371

=

401

750

401

=

371

750

b) 371

=

401

750

607

=

371

750

% 473 4426

=

401

750 588,235 161,765

c)

117. La inventarierea combustibilului se constatã o diferenþã cantitativ-valoricã în minus de 40.000 lei, plus TVA 19%, pentru care nu sunt încã stabilite cauzele. Ce înregistrãri contabile se efectueazã pânã la soluþionare: a) 602

=

302

40.000

b) 473

=

302

40.000

c)

=

302

47.600 40.000 7.600

% 473 4426

118. Cu ocazia inventarierii materiilor prime s-a constatat un minus cantitativvaloric, nesoluþionat, de 500 lei. Ulterior se constatã cã acesta reprezintã un minus neimputabil, suportat de întreprindere. Care sunt operaþiile contabile efectuate cu ocazia soluþionãrii minusului: a) 473

=

301

500

b) 473

=

301

500

601

=

473

c) 601

=

473

500

635

=

4426

95

59,5

119. Se înregistreazã factura furnizorului pentru cheltuielile efectuate cu reparaþiile imprevizibile ºi ale cãror efecte se repartizeazã pe mai multe exerciþii. Valoarea facturii este de 2.700 lei, plus TVA 19%, iar eºalonarea are loc pe exerciþiile N, N+1, N+2.

TESTE GRILÃ... Contabilitate – contabili autorizaþi

687

Care sunt înregistrãrile contabile care au loc în exerciþiul N: a)

% 611 4426

=

401

3.213 2.700 513

b)

% 471 4428

=

401

3.213 2.700 513

c)

% 611 4426

=

401

1.071 900 171

% 471 4428

=

408

2.142 1.800 342

120. În condiþiile unui leasing operaþional, factura emisã de locator (proprietar), persoanã juridicã românã, cuprinde ratele de încasat în sumã de 2.000 lei ºi TVA 19%. Cum efectuaþi înregistrarea facturii la locator: a) 411

=

% 706 4427

2.380 2.000 380

b) 461

=

% 706 4427

2.380 2.000 380

c) 413

=

% 706 4427

2.380 2.000 380

121. În condiþiile unui leasing operaþional, când factura emisã de locator (proprietar), persoanã juridicã românã, cuprinde ratele de încasat în sumã de 2.000 lei ºi TVA 19%, cum efectuaþi înregistrãrile contabile la locatar (utilizator): a)

% 612 4426

=

401

2.380 2.000 380

TESTE GRILÃ... Contabilitate – contabili autorizaþi

688

b)

% 471 4428

=

404

2.380 2.000 380

c)

% 205 4426

=

401

2.380 2.000 380

122. În condiþiile unui leasing operaþional, când factura emisã de locator (proprietar), persoanã juridicã românã, cuprinde ratele de încasat în sumã de 2.000 lei ºi TVA 19%, cum se înregistreazã aceastã facturã la locator (proprietar) ºi locatar (utilizator): a) 411

=

% 706 4427

2.380 2.000 380

% 612 4426

=

401

2.380 2.000 380

b) 461

=

% 706 4427

2.380 2.000 380

% 612 4426

=

462

2.380 2.000 380

c) 411

=

% 706 4427

2.380 2.000 380

% 612 4426

=

404

2.380 2.000 380

123. La închiderea exerciþiului existã disponibil în cont curent la bancã în valutã 5.000 $. Cursul la 31.12 este 2,6 lei/$. Soldul contului 5124 este 12.700 lei, debitor. Ce înregistrare contabilã faceþi: a) 5121

=

5124

300

b) 5124

=

765

300

c) 665

=

5124

300

TESTE GRILÃ... Contabilitate – contabili autorizaþi

689

124. La închiderea exerciþiului existã disponibil în cont curent la bancã în valutã 5.000 $. Cursul la 31.12 este 2,6 lei/$. Soldul contului 5124 este 13.150 lei, debitor. Ce înregistrare contabilã faceþi: a) 665

=

5124

150

b) 5124

=

665

150

c) 5121

=

5124

150

125. La închiderea exerciþiului existã disponibil în contul curent de la bancã în valutã 5.000 $; cursul la 31.12 este 2,6 lei/$. Soldul contului 5124 este 13.500 lei, debitor. Ce înregistrare contabilã are loc la închiderea exerciþiului financiar: a) 5124

=

665

500

b) 5124

=

765

500

c) 665

=

5124

500

126. O societate comercialã acordã un avans pentru deplasare în strãinãtate, în valutã, din casierie, în sumã de 1.000 $, la cursul zilei de 2,2 lei/$. Aceastã sumã este justificatã ulterior prin cheltuieli de transport, cazare ºi diurnã de 890 $ ºi restituiri la casã de 110 $. Cum înregistraþi aceste operaþiuni, dacã la justificarea avansului cursul de schimb este 2,3 lei/$: a) 542

=

5314

2.200

625

=

542

2.200

b) 542

=

5314

2.200

% 625 5314

=

542

2.200 1.958 242

c) 542

=

5314

2.200

625

=

542

1.958

5314

=

% 542 765

253 242 11

TESTE GRILÃ... Contabilitate – contabili autorizaþi

690

127. Din casierie a fost depusã la bancã, în contul curent, suma de 1.200 lei. În extrasul de cont de la 30.09.2004 al contului curent suma nu apare ca depusã. Care sunt înregistrãrile contabile de efectuat: a) 5121 = 5311 1.200 b) 581

=

5311

1.200

5121

=

581

1.200

c) 581

=

5311

1.200

5125

=

581

1.200

128. Se achiziþioneazã cu numerar mãrci poºtale în sumã de 150 lei, din care se folosesc pentru corespondenþã mãrci în sumã de 60 lei. Care sunt înregistrãrile contabile care se efectueazã: a) 5321 = 5311 150 626

=

5321

60

b) 626

=

5311

60

c)

=

5311

150 90 60

% 5321 626

sau 5321 = 5311

90

129. Cum se înregistreazã virarea sumei de 8.000 lei din contul de la bancã, acordatã ca sponsorizare unei terþe persoane: a) 668 = 5121 8.000 b) 7588

=

5121

8.000

c) 6582

=

5121

8.000

130. Cum înregistraþi perisabilitãþile calculate ºi acordate la produse finite în sumã de 190 lei cost de producþie: a) 711 = 345 190 b) 7588

=

345

190

c) 6588

=

345

190

TESTE GRILÃ... Contabilitate – contabili autorizaþi

691

131. Cum înregistraþi o sumã de 5.000 lei intratã în contul curent ca sponsorizare: a) 5121

=

7582

5.000

b) 5121

=

768

5.000

c) 5121

=

741

5.000

132. Cum înregistraþi dividendele de încasat, în sumã de 6.000 lei, calculate la acþiunile deþinute la entitãþile afiliate: a) 5121

=

763

6.000

b) 461

=

763

6.000

c) 461

=

761

6.000

133. Ce semnificã înregistrarea contabilã: 213

=

456

15.000

a) intrarea unui utilaj prin donaþie; b) plus de inventar la utilaje; c) aport de capital în utilaje. 134. Ce semnificã înregistrarea contabilã: 2111

=

131

22.000

a) primirea unui teren prin donaþie; b) trecerea în folosinþã a unei investiþii de amenajare a terenului; c) aport de teren la capitalul social. 135. Ce semnificã înregistrarea contabilã: 303

=

603

90

a) intrarea de materiale de natura obiectelor de inventar primite dupã prelucrarea de cãtre terþi; b) plus de inventar la materiale de natura obiectelor de inventar din magazie; c) primirea prin donaþie a unor materiale de natura obiectelor de inventar.

TESTE GRILÃ... Contabilitate – contabili autorizaþi

692

136. Ce semnificã înregistrarea contabilã: % 512 667 4427

=

4111

8.000 7.405 500 95

a) anularea parþialã a facturii clientului; b) încasarea facturii de la client ºi acordarea de sconturi; c) primirea de sconturi de decontare acordate de furnizor. 137. Ce semnificã înregistrarea contabilã: 461

=

761

3.500.000

a) dividende încasate pentru acþiuni deþinute la entitãþile afiliate; b) dividende de încasat pentru interese de participare; c) dividende de încasat pentru acþiuni deþinute la entitãþile afiliate. 138. Ce semnificã înregistrarea contabilã: 6868

=

169

800.000

a) amortizarea imobilizãrilor financiare; b) înregistrarea primelor de rambursare la emiterea obligaþiunilor; c) amortizarea primelor de rambursare a obligaþiunilor. 139. Ce înseamnã soldul contului 1011: a) capitalul social nominal al societãþii; b) capitalul propriu al societãþii; c) capitalul social nominal subscris ºi nevãrsat. 140. Ce semnificã soldul contului 711 înainte de închidere: a) costul produselor finite obþinute din producþie; b) costul producþiei neterminate la începutul perioadei; c) diferenþa dintre stocarea ºi destocarea producþiei perioadei la cost de producþie efectiv. 141. Ce semnificã soldul debitor al contului 458: a) veniturile primite prin transfer din operaþii în participaþie;

TESTE GRILÃ... Contabilitate – contabili autorizaþi

693

b) cheltuielile transferate din operaþiuni în participaþie; c) sumele ce urmeazã a fi încasate ca profit din operaþii în participaþie sau sumele datorate de coparticipanþi pentru acoperirea pierderilor din operaþii în participaþie. 142. Indicaþi în care dintre operaþiile contabile, efectuate la sfârºitul exerciþiului, se manifestã principiul prudenþei: a) 471

=

5121

1.200

b) 6863

=

296

1.200

c) 213

=

231

1.200

143. Arãtaþi în care dintre înregistrãrile contabile de mai jos se regãseºte principiul independenþei exerciþiului: a) 5121

=

472

1.500

b) 121

=

601

1.500

c) 707

=

121

1.500

144. Cum se înregistreazã, la sfârºitul exerciþiului, diferenþele pozitive de curs valutar aferente soldului lichiditãþilor în devize privind aportul la capitalul social în valutã: a 5124

=

1068

750.000

b) 5124

=

765

750.000

c) 5124

=

764

750.000

145. Cum înregistraþi la utilizator redevenþa datoratã din leasing operaþional: a)

% 612 4426

=

404

357.000 300.000 57.000

b)

% 471 4426

=

401

357.000 300.000 57.000

c)

% 612 4426

=

401

357.000 300.000 57.000

TESTE GRILÃ... Contabilitate – contabili autorizaþi

694

146. La utilizator (locatar), mijlocul fix primit în leasing operaþional se înregistreazã în debitul contului: a) 212; b) 8036; c) 205. 147. Cum înregistraþi constituirea unor provizioane pentru deprecierea investiþiilor pe termen scurt: a) 503

=

6864

1.900

b) 6864

=

503

1.900

c) 6864

=

591

1.900

148. Cum înregistraþi taxa datoratã pentru drumurile publice (rovinieta): a) 635

=

462

1.800

b) 635

=

446

1.800

c) 635

=

447

1.800

149. Cum înregistraþi TVA calculatã asupra produselor ºi serviciilor acordate salariaþilor: a) 635

=

447

75

b) 635

=

4427

75

c) 635

=

4428

75

150. Cum înregistraþi impozitele calculate ºi reþinute din ajutoarele materiale datorate personalului: a) 423

=

444

125

b) 421

=

446

125

c) 421

=

444

125

151. Cum înregistraþi impozitul pe dividende calculat ºi datorat bugetului: a) 457

=

441

900

b) 457

=

447

900

c) 457

=

446

900

TESTE GRILÃ... Contabilitate – contabili autorizaþi

695

152. Care dintre elementele menþionate nu se includ în costul producþiei: a) dobânzi aferente împrumuturilor la produsele cu ciclu lung de fabricaþie; b) adaosuri ºi penalitãþi plãtite; c) contribuþia la asigurãrile sociale aferente salariilor directe. 153. Dispuneþi de urmãtoarele date: cantitatea de produse fabricate ºi vândute 400 tone; cheltuielile variabile totale 400.000 lei; cheltuielile fixe totale 60.000 lei; veniturile realizate din vânzarea produselor fabricate 480.000 lei. Care este cantitatea de produse ce trebuie fabricatã ºi vândutã pentru ca profitul sã fie zero: a) 200 t; b) 300 t; c) 350 t. 154. Ce semnificã înregistrarea contabilã: 901

=

931

800.000

a) preluarea cheltuielilor din contabilitatea financiarã; b) transferarea cheltuielilor în contabilitatea financiarã; c) interfaþa între costul producþiei obþinute ºi cheltuielile ocazionate. 155. În contabilitatea de gestiune, cheltuielile generale de administraþie neincluse în costul de producþie al produselor se înregistreazã prin formula contabilã: a) 921

=

924

75.000

b) 901

=

924

75.000

c) 902

=

924

75.000

156. Unul dintre obiectivele enumerate în continuare nu este specific contabilitãþii de gestiune: a) calcularea costurilor; b) calcularea cifrei de afaceri; c) stabilirea rezultatelor ºi a rentabilitãþii produselor, lucrãrilor ºi serviciilor executate.

TESTE GRILÃ... Contabilitate – contabili autorizaþi

696

157. O societate comercialã produce ºi vinde 2.000 buc. produse; cheltuieli variabile 80 lei/buc.; preþ de vânzare 120 lei/buc.; cheltuieli fixe totale 60.000 lei. Care este cantitatea de produse în punctul de echilibru ºi ce valoare îi corespunde: a) 1.350 buc. b) 1.400 buc. c) 1.500 buc.

160.000 lei; 170.000 lei; 180.000 lei.

158. Dacã o societate comercialã fabricã produsul A cu cheltuieli variabile de 150 lei/buc. ºi preþ de vânzare de 200 lei/buc., ºi produsul B, cu cheltuieli variabile de 400 lei/buc. ºi preþ de vânzare de 500 lei/buc., care este mãrimea relativã a factorului de acoperire pentru cele douã produse: A a) 75% b) 25% c) 33%

B 80% 20% 25%

159. Dispuneþi de urmãtoarele date: cheltuieli directe înregistrate în cursul perioadei pentru produsul A = 800.000 lei; pentru produsul B = 1.200.000 lei; cheltuieli comune pe secþie din cursul perioadei 600.000 lei. Repartizarea cheltuielilor comune pe produse se face în funcþie de ponderea cheltuielilor directe. Producþia neterminatã: Produs A = 40.000 lei la începutul perioadei ºi Produs B = 50.000 lei la finele perioadei. Care este costul efectiv de producþie al produselor finite A ºi B ºi cum se înregistreazã obþinerea acestora la cost efectiv: a) 931 = 902 b) 901 = 931 c) 902 = 921

A → 1.080.000 lei A → 1.080.000 lei A → 1.080.000 lei

B → 1.510.000 lei B → 1.510.000 lei B → 1.510.000 lei

160. Dispuneþi de urmãtoarele date: costuri fixe totale 480.000 lei, marjã procentualã asupra costurilor variabile 40%. Care este cifra de afaceri doritã pentru a obþine un profit de 200.000 lei: a) 1.480.000 lei;

TESTE GRILÃ... Contabilitate – contabili autorizaþi

697

b) 1.700.000 lei; c) 1.680.000 lei. 161. O societate fabricã douã produse, A ºi B, capacitatea normalã de producþie fiind de 100.000 buc. pentru produsul A ºi 60.000 buc. pentru produsul B. În exerciþiul N societatea a fabricat 90.000 buc. din produsul A ºi 30.000 buc. din produsul B. ªtiind cã în anul N cheltuielile fixe au fost de 50.000 lei, care este costul subactivitãþii: a) 12.500 lei; b) 5.000 lei; c) 25.000 lei. 162. Pentru fabricarea produsului A, întreprinderea a efectuat în exerciþiul N urmãtoarele cheltuieli: cheltuieli directe 200.000 lei; cheltuieli indirecte 80.000 lei, din care: cheltuieli variabile 60.000 lei ºi cheltuieli fixe 20.000 lei. Cheltuielile excepþionale sunt de 40.000 lei. Capacitatea de producþie a fost utilizatã pentru 60% din nivelul de activitate normal. Obþinerea produsului finit la cost de producþie efectiv se înregistreazã în contabilitatea financiarã ºi de gestiune astfel: a) 345

=

711

280.000

902

=

921

280.000

b) 331

=

711

320.000

933

=

921

320.000

c) 345

=

711

272.000

902

=

921

272.000

163. O societate comercialã fabricã ºi vinde 5 produse în urmãtoarele condiþii: preþ de vânzare unitar/cheltuieli variabile pe unitate: A = 900 lei / 700 lei; B = 1.500 lei / 1.000 lei; C = 1.500 lei / 1.200 lei; D = 700 lei / 500 lei; E = 2.000 lei / 1.500 lei. Dacã restricþia de vânzare este limitatã la 3 din cele 5 produse iar volumul maxim de fabricaþie pentru fiecare produs este 1.000 buc., care sunt cele douã produse la fabricarea cãrora va renunþa pentru a-ºi asigura marja contribuþiei: a) A + B; b) C + D; c) A + D.

TESTE GRILÃ... Contabilitate – contabili autorizaþi

698

164. O societate comercialã fabricã ºi vinde 5 produse în urmãtoarele condiþii: preþ de vânzare unitar / cheltuieli variabile pe unitate: A = 600 lei / 450 lei; B = 800 lei / 700 lei; C = 450 lei / 250 lei; D = 500 lei / 450 lei; E = 1.000 lei / 800 lei. Dacã producþia maximã pe fiecare produs este de 100 bucãþi, iar cheltuielile fixe identificabile pe produs sunt de 5.000 lei, care dintre cele 5 produse este cel mai puþin rentabil: a) E; b) D; c) A. 165. Conform tabloului soldurilor intermediare de gestiune, rezultatul exploatãrii este egal cu: a) excedentul brut de exploatare + alte venituri din exploatare – alte cheltuieli de exploatare; b) excedentul brut de exploatare – cheltuielile de exploatare privind amortizãrile, provizioanele ºi ajustãrile pentru depreciere; c) excedentul brut din exploatare + alte venituri din exploatare + veniturile din provizioane ºi ajustãrile pentru depreciere privind activele de exploatare – alte cheltuieli de exploatare – cheltuielile de exploatare privind amortizãrile, provizioanele ºi ajustãrile pentru depreciere. 166. Calculul valorii adãugate prin metoda remunerãrii factorilor de producþie are la bazã relaþia: a) salarii ºi alte cheltuieli sociale + rezultatul exerciþiului + dobânzi – consumuri de la terþi; b) salarii ºi alte cheltuieli sociale + consumuri materiale + amortisment – impozite ºi taxe; c) salarii ºi alte cheltuieli sociale + amortismente + dobânzi + impozite ºi taxe + rezultatul exerciþiului. 167. Una dintre poziþiile de mai jos nu face parte din utilizãrile stabile prevãzute în tabloul de finanþare: a) achiziþia de imobilizãri; b) achiziþia de materii prime ºi materiale; c) rambursarea datoriilor financiare pe termen lung ºi mediu.

TESTE GRILÃ... Contabilitate – contabili autorizaþi

699

168. În tabloul de finanþare sunt prevãzute urmãtoarele resurse stabile, una dintre poziþii fiind eronatã: a) capacitatea de autofinanþare; b) încasarea creanþelor de la clienþi; c) cesiunea sau reducerea activelor imobilizate. 169. Care dintre ciclurile de operaþii de mai jos, pe care se bazeazã structurarea bilanþului funcþional, este eronat specificatã: a) operaþii de finanþare; b) operaþii de investire; c) operaþii de cercetare-dezvoltare. 170. Ecuaþiile specifice bilanþului funcþional sunt (una este greºitã): a) ecuaþia fondului de rulment; b) execuþia nevoii în fond de rulment în afara exploatãrii; c) capacitatea de autofinanþare. 171. Fondul de rulment net global este egal cu: a) Finanþãri stabile – Activul imobilizat brut; b) Disponibilitãþi – Credite ºi creanþe pe termen scurt; c) Activul circulant – Datorii. 172. Dispuneþi de urmãtoarele date: rezultatul brut al exerciþiului – profit 10.000 lei; clienþi: sold iniþial 4.000 lei, sold final 3.000 lei; furnizori: sold iniþial 6.000 lei, sold final 5.500 lei; stocuri: sold iniþial 4.000 lei, sold final 4.600 lei; plãþi privind impozitul pe profit: 3.000 lei. Sã se calculeze fluxul net de trezorerie relativ la activitãþile de exploatare: a) 9.100 lei; b) 6.900 lei; c) 7.100 lei. 173. Precizaþi care dintre poziþiile de conturi enumerate, deºi sunt conturi de datorii, pot sã aparã, în raport cu soldul lor, în cadrul activelor bilanþului: a) 519, 161, 121, 404; b) 4428, 4423, 519, 441; c) 431, 446, 444, 451.

700

TESTE GRILÃ... Contabilitate – contabili autorizaþi

174. Precizaþi care dintre poziþiile de conturi enumerate cuprinde exclusiv conturi bifuncþionale: a) 4424, 441, 121, 473; b) 4423, 4428, 107, 512; c) 4428, 117, 473, 482. 175. Precizaþi care dintre poziþiile de conturi enumerate cuprinde exclusiv conturi bifuncþionale care la sfârºitul perioadei nu apar în bilanþ: a) 107, 482, 473; b) 121, 4428, 481; c) 481, 482, 581. 176. O societate comercialã cedeazã 10 titluri de participare la preþul de 50 lei/titlu, preþ de achiziþie 51 lei/titlu ºi ajustare pentru depreciere constituitã 20 lei. Analiza acestor operaþiuni dezvãluie urmãtoarele incidenþe structurale în contul de profit ºi pierdere: a) rezultat de exploatare pozitiv 10 lei; b) rezultat de exploatare negativ 10 lei; c) rezultat financiar pozitiv 10 lei. 177. Dispuneþi de urmãtoarele informaþii din contabilitatea curentã: venituri totale 100.000 lei, din care venituri din ajustãri deductibile fiscal în exerciþiul financiar precedent 2.000 lei ºi venituri din dividende încasate 500 lei; cheltuieli totale 80.000 lei, din care cheltuieli nedeductibile fiscal 3.000 lei. Care este relaþia corectã de determinare a profitului impozabil: a) 100.000 – 80.000 + 3.000 + 2.000 + 500; b) 100.000 – 80.000 + 3.000 – 2.000 – 500; c) 100.000 – 80.000 + 3.000 + 2.000 – 500. 178. Dispuneþi de urmãtoarele date din conturi reprezentând soldurile acestora la sfârºitul perioadei: imobilizãri corporale 2.000.000 lei; clienþi-creditori 8.000 lei; amortizarea imobilizãrilor corporale 400.000 lei; materii prime 50.000 lei; ajustãri pentru deprecierea materiilor prime 10.000 lei; provizioane pentru litigii 2.000 lei.

TESTE GRILÃ... Contabilitate – contabili autorizaþi

701

Precizaþi care este suma activelor bilanþiere: a) 1.640.000 lei; b) 1.642.000 lei; c) 1.660.000 lei. 179. Conform bilanþului, dispuneþi de urmãtoarele date: capital social 800.000 lei; împrumuturi din emisiunea de obligaþiuni 1.200.000 lei; furnizoridebitori 500.000 lei; efecte comerciale de plãtit 100.000 lei; ajustãri pentru depreciere 80.000 lei; participarea personalului la profit 200.000 lei; impozit pe salarii 120.000 lei. Care este suma datoriilor: a) 2.000.000 lei; b) 2.200.000 lei; c) 1.620.000 lei. 180. Dispuneþi de urmãtoarele date: 101 = 1.500.000; 212 = 2.000.000; 106 = 5.000.000; 404 = 300.000; 281 = 900.000; 301 = 90.000; 531 = 400.000; 391 = 70.000; 409 = 250.000; 413 = 80.000; 261 = 450.000. Care este suma totalã a activelor: a) 2.000.000; b) 2.100.000; c) 2.300.000. 181. Dispuneþi de urmãtoarele date: venituri totale ale perioadei 5.000.000, din care dividende încasate de la o altã societate comercialã 600.000; cheltuieli totale ale perioadei 3.900.000, din care amenzi ºi penalitãþi datorate autoritãþilor române 200.000 ºi cheltuieli aferente exerciþiului urmãtor 300.000. Care este suma impozitului pe profit, aplicând cota de impozit de 16%? a) 350.000; b) 400.000; c) 160.000. 182. Care dintre afirmaþiile ce urmeazã, privind influenþa cursului de schimb al leului faþã de moneda strãinã asupra rezultatului, este corectã:

702

TESTE GRILÃ... Contabilitate – contabili autorizaþi

a) creºterea cursului de schimb în momentul încasãrii creanþelor în devize determinã micºorarea profitului; b) creºterea cursului de schimb în momentul încasãrii creanþelor în devize determinã creºterea profitului; c) scãderea cursului de schimb în momentul plãþii datoriilor în devize determinã micºorarea profitului. NOTÃ: Începând cu nr. 183, întrebãrile necesitã analizã ºi judecatã profesionalã proprie. 183. Societatea X a dat în funcþiune, începând cu 1 ianuarie N, un utilaj cu o valoare de 720.000 u.m. Din punct de vedere contabil, utilajul se amortizeazã linear pe 3 ani. Amortizarea fiscalã aferentã utilajului va fi de: 160.000 u.m. în N, 240.000 u.m. în N+1, respectiv 320.000 u.m. în N+2. Cota de impozit pe profit: 30%. Sã se calculeze ºi sã se contabilizeze impozitul amânat în conformitate cu IAS 12 la sfârºitul fiecãruia dintre cele trei exerciþii. 184. Se cunosc urmãtoarele informaþii privind o categorie de clãdiri ale societãþii X: Informaþii

Valoare contabilã

Bazã de impozitare

Valoarea clãdirilor la 01.01.N – Amortizarea în anul N = Valoarea clãdirilor la 31.12.N

100.000 (10.000) 90.000

80.000 (15.000) 65.000

La 31.12.N, societatea a procedat la reevaluarea categoriei de clãdiri, valoarea reevaluatã fiind 127.000 u.m. Din punct de vedere fiscal, reevaluarea nu este recunoscutã. Cota de impozit pe profit: 16%. La începutul exerciþiului N exista un pasiv de impozit amânat de 1.000 u.m. Sã se calculeze ºi sã se contabilizeze impozitul amânat, în conformitate cu IAS 12, la 31.12.N. 185. Societatea procedeazã la retratarea situaþiilor financiare în conformitate cu prevederile IAS 29 pentru prima datã în exerciþiul N. Din punct de vedere fiscal, retratarea situaþiilor financiare nu este recunoscutã.

TESTE GRILÃ... Contabilitate – contabili autorizaþi

703

Presupunem urmãtoarele informaþii privind imobilizãrile corporale ale societãþii la deschiderea exerciþiului N: Valoarea contabilã (valoare corectatã de efectele inflaþiei) ............................................................. 180.000 u.m. Baza de impozitare (valoare istoricã) ............................. 120.000 u.m. Diferenþa temporarã impozabilã ....................................... 60.000 u.m. Cota de impozit pe profit: 16%. Sã se calculeze ºi sã se contabilizeze impozitul amânat în conformitate cu IAS 12. 186. La 31.12.N, societatea deþine un utilaj cu valoarea contabilã de 200.000 u.m. ºi baza de impozitare de 160.000 u.m. La deschiderea exerciþiului N, exista un pasiv de impozit amânat de 2.000 u.m. În cursul exerciþiului N, cota de impozit pe profit a crescut de la 25% la 30%. Sã se calculeze ºi sã se contabilizeze impozitul amânat în exerciþiul N în conformitate cu IAS 12. 187. O societate din industria petrolierã a instalat o rafinãrie pe un teren închiriat. În contract se precizeazã cã la sfârºitul perioadei de închiriere rafinãria va fi mutatã într-o altã locaþie strategicã. Se estimeazã cã pentru mutarea rafinãriei sunt necesare cheltuieli de 500.000 u.m. Sã se verifice dacã sunt îndeplinite condiþiile de constituire a unui provizion în conformitate cu IAS 37 „Provizioane, datorii contingente ºi active contingente”. 188. Un magazin de vânzãri cu amãnuntul are o politicã de rambursare a contravalorii bunurilor returnate de cãtre clienþii nemulþumiþi, chiar ºi atunci când nu are obligaþia legalã de a o face. Politica sa este cunoscutã pe piaþã. Statisticile aratã cã, anual, sunt returnate produse a cãror valoare reprezintã 1% din cifra de afaceri. În anul N, cifra de afaceri a fost de 30.000.000 u.m. Sã se verifice dacã sunt îndeplinite condiþiile de constituire a unui provizion, în conformitate cu IAS 37 „Provizioane, datorii contingente ºi active contingente”. 189. O societate din industria chimicã polueazã mediul prin activitãþile sale. Deºi þara în care îºi desfãºoarã activitatea nu dispune de o reglementare

704

TESTE GRILÃ... Contabilitate – contabili autorizaþi

care sã prevadã obligativitatea societãþilor poluante de a suporta costurile cu decontaminarea, existã dezbateri asupra unui proiect de lege în acest sens ºi este aproape sigur cã proiectul respectiv va fi în curând promulgat. Se estimeazã costuri cu decontaminarea în valoare de 100.000 u.m. Sã se verifice dacã sunt îndeplinite condiþiile de constituire a unui provizion în conformitate cu IAS 37 „Provizioane, datorii contingente ºi active contingente”. 190. Conform contractului, o societate acordã garanþie de un an tuturor bunurilor pe care le vinde. Statisticile aratã cã 60% din produsele vândute nu prezintã defecte, 25% prezintã defecte minore ºi 15% prezintã defecte majore. Dacã toate produsele ar avea defecte minore, cheltuielile cu reparaþiile ar fi de 100.000 u.m. Dacã toate produsele ar avea defecte majore, cheltuielile cu reparaþiile ar fi de 1.000.000 u.m. Sã se verifice dacã sunt îndeplinite condiþiile de constituire a unui provizion, în conformitate cu IAS 37 „Provizioane, datorii contingente ºi active contingente”. 191. La sfârºitul anului 1, societatea X a achiziþionat dreptul de a exploata o minã timp de 6 ani. Prin contract, ea este obligatã ca la sfârºitul perioadei de exploatare sã îndepãrteze echipamentele ºi sã recoperteze solul. Se estimeazã cã pentru îndeplinirea obligaþiilor contractuale sunt necesare cheltuieli de 100.000 u.m. Presupunem o ratã de actualizare de 5%. Sã se verifice dacã la sfârºitul anului 1 sunt îndeplinite condiþiile de constituire a unui provizion în conformitate cu IAS 37 „Provizioane, datorii contingente ºi active contingente”. 192. Societatea X îºi desfãºoarã activitatea în domeniul transportului aerian de persoane. Prin lege, ea este obligatã ca la fiecare 3 ani sã procedeze la revizia aparatelor de zbor. Sã se verifice dacã sunt îndeplinite condiþiile de constituire a unui provizion în conformitate cu IAS 37 „Provizioane, datorii contingente ºi active contingente”. 193. Conducerea unei întreprinderi decide sã reevalueze construcþiile sale. Activele în cauzã au fost achiziþionate la un cost de 400 miliarde lei ºi

TESTE GRILÃ... Contabilitate – contabili autorizaþi

705

sunt amortizate pentru suma de 100 miliarde lei. Valoarea justã a construcþiilor determinatã de experþi este de 450 miliarde lei. Sã se contabilizeze operaþia de reevaluare ºtiind cã, în conformitate cu IAS 16 „Imobilizãri corporale”, se foloseºte ca procedeu de reevaluare reevaluarea simultanã a valorilor brute ºi a amortizãrilor cumulate. 194. O întreprindere al cãrei obiect de activitate este locaþia de mijloace de transport pune în practicã o politicã de închiriere a vehiculelor timp de 3 ani, dupã care le vinde la valoarea lor netã contabilã. Deci durata de utilitate a vehiculului achiziþionat este de 3 ani. Conducerea întreprinderii ºi experþii sãi estimeazã cã în primul an vehiculul se depreciazã pentru 40% din valoare, în al doilea an, pentru 20% din valoare, iar în al treilea an, pentru 10%. Sã se calculeze amortizarea unui vehicul achiziþionat la un cost de 600.000.000 lei în cei 3 ani, ºtiind cã societatea aplicã IAS 16 „Imobilizãri corporale”. 195. La 28 decembrie N, o întreprindere achiziþioneazã un echipament la un cost de 294.000.000 lei. Durata de viaþã fizicã a activului este de 7 ani, dar conducerea estimeazã vânzarea lui dupã 5 ani de utilizare. Valoarea rezidualã este estimatã la 94.000.000 lei. Sã se calculeze ºi sã se contabilizeze amortizarea imobilizãrii în exerciþiul N+1 în conformitate cu IAS 16 „Imobilizãri corporale”. 196. O întreprindere a cumpãrat la 1 ianuarie N un mijloc de transport, la un cost de achiziþie de 520.000.000 lei. Conducerea estimeazã cã durata de utilitate a mijlocului de transport este de 5 ani, iar valoarea rezidualã, de 40.000.000 lei. Sã se calculeze amortizarea prin metoda SOFTY (SYD), ºtiind cã cifrele ataºate celor 5 ani sunt: 5, 4, 3, 2 ºi 1. 197. O întreprindere a cumpãrat la 1 ianuarie N un mijloc de transport la un cost de achiziþie de 520.000.000 lei. Conducerea estimeazã cã durata de utilitate a mijlocului de transport este 5 ani, iar valoarea rezidualã de 40.000.000 de lei. Sã se calculeze amortizarea prin metoda SOFTY (SYD), ºtiind cã cifrele ataºate celor 5 ani sunt: 8, 6, 3, 2 ºi 1.

706

TESTE GRILÃ... Contabilitate – contabili autorizaþi

198. O întreprindere a cumpãrat la 1 ianuarie N un mijloc de transport la un cost de achiziþie de 520.000.000 lei. Conducerea estimeazã cã durata de utilitate a mijlocului de transport este de 5 ani iar valoarea rezidualã de 40.000.000 lei. Sã se calculeze amortizarea prin metoda degresivã, utilizând o ratã de amortizare degresivã de 40%. 199. Durata de utilitate a unui utilaj cumpãrat la începutul exerciþiului N-2 ºi amortizat linear a fost fixatã iniþial la 7 ani. Prin analiza stãrii activului respectiv, la închiderea exerciþiului N se apreciazã cã durata sa rezidualã de utilitate este numai de 3 ani începând din acest moment. Presupunem un cost de achiziþie de 280.000.000 lei ºi o valoare rezidualã nulã estimatã la data punerii în funcþiune. Sã se calculeze amortizarea aferentã exerciþiilor N-2, N-1, N, N+1, N+2 ºi N+3 în conformitate cu IAS 16 „Imobilizãri corporale”. 200. Societatea A este specializatã în producþia de autoturisme. În exerciþiul N, cu ocazia unui târg internaþional auto, ea a lansat pe piaþã un model nou din care a vândut 10 bucãþi. Dupã vânzare, s-au constatat defecþiuni grave la sistemul de frânare. Societatea a informat cumpãrãtorii asupra defecþiunilor ºi s-a angajat sã le repare gratuit. Cheltuielile cu reparaþiile sunt estimate la 3.000.000 u.m. Furnizorul sistemului de frânare ºi-a asumat responsabilitatea defecþiunii ºi a decis sã ramburseze societãþii A suma de 2.500.000 u.m. pentru acoperirea cheltuielilor cu reparaþiile. Sã se verifice dacã sunt îndeplinite condiþiile de constituire a unui provizion în conformitate cu IAS 37 „Provizioane, datorii contingente ºi active contingente”. 201. La începutul exerciþiului N-2, societatea X a semnat un contract de închiriere a unei clãdiri în care sã funcþioneze sediul societãþii. Durata contractului este de 5 ani; redevenþa anualã este de 450.000 u.m. În contract se precizeazã cã spaþiul nu poate fi subînchiriat altui beneficiar, iar în caz de reziliere se vor plãti penalizãri de 400.000 u.m. pentru fiecare an de neîndeplinire a contractului. La sfârºitul exerciþiului N, societatea ºi-a mutat sediul într-un nou centru administrativ.

TESTE GRILÃ... Contabilitate – contabili autorizaþi

707

Sã se verifice dacã sunt îndeplinite condiþiile de constituire a unui provizion, în conformitate cu IAS 37 „Provizioane, datorii contingente ºi active contingente”. 202. Societatea presteazã servicii de curierat pe plan intern ºi internaþional. Pe 1 decembrie N, Consiliul de administraþie decide ca, începând cu 1 ianuarie N+1, sã lichideze activitãþile interne. Pe 10 decembrie N, s-a aprobat un plan detaliat pentru aplicarea acestei decizii. În zilele urmãtoare s-a procedat la informarea clienþilor ºi a personalului asupra procesului de restructurare. Se estimeazã cã pentru lichidarea activitãþilor externe se vor angaja cheltuieli de 5.000.000 u.m. Sã se verifice dacã sunt îndeplinite condiþiile de constituire a unui provizion în conformitate cu IAS 37 „Provizioane, datorii contingente ºi active contingente”. 203. Societatea îºi desfãºoarã activitatea în domeniul prelucrãrii cãrnii. Din cauza concurenþei pe piaþã, rezultatele ultimelor exerciþii au fost mult mai mici decât cele bugetate. Din acest motiv, în exerciþiul N, Consiliul de administraþie a decis sã renunþe la fabricarea ruladei de carne ºi sã înceapã producþia de ºuncã presatã. În planul de restructurare sunt prevãzute urmãtoarele: – indemnizaþii pentru concedierea unei pãrþi din salariaþi: 4.000.000 u.m.; – cheltuieli cu achiziþia de instalaþii pentru producerea noului sortiment: 8.000.000 u.m.; – cheltuieli cu recalificarea personalului în vederea utilizãrii noilor instalaþii: 500.000 u.m.; – profituri estimate a se obþine din vânzarea instalaþiilor utilizate în producerea ruladei de carne: 1.000.000 u.m.; – cheltuieli cu promovarea noilor produse: 600.000 u.m. La sfârºitul exerciþiului N s-au anunþat public principalele caracteristici ale planului de restructurare. Acest anunþ a indus salariaþilor, clienþilor ºi furnizorilor aºteptarea cã societatea va implementa procesul de restructurare. Sã se verifice dacã sunt îndeplinite condiþiile de constituire a unui provizion în conformitate cu IAS 37 „Provizioane, datorii contingente ºi active contingente”.

708

TESTE GRILÃ... Contabilitate – contabili autorizaþi

204. Pe 1 iulie N, societatea M garanteazã creditele bancare contractate de societatea F. La acea datã, situaþia financiarã a societãþii F era solidã. În cursul exerciþiului N+1, situaþia financiarã a societãþii F se agraveazã, iar pe 30 septembrie N+1 se declarã falimentul. La 31.12.N+1 se estimeazã cã sumele ce trebuie acoperite în numele societãþii F sunt de 900.000 u.m. Sã se verifice dacã sunt îndeplinite condiþiile de constituire a unui provizion în conformitate cu IAS 37 „Provizioane, datorii contingente ºi active contingente”, la 31.12.N ºi la 31.12.N+1. 205. În luna martie exerciþiul N societatea a fost acþionatã în instanþã de cãtre un fost angajat. Reclamantul solicitã despãgubiri pentru daunele suferite în timpul unei accidentãri în perioada în care lucra pentru societate, susþinând cã aceasta nu a respectat regulile prevãzute de legislaþie în domeniul protecþiei muncii. La 31.12.N, avocaþii societãþii sunt de pãrere cã aceasta nu va fi fãcutã responsabilã. La 31.12.N+1, þinând cont de evoluþia procesului, avocaþii considerã cã societatea va fi fãcutã rãspunzãtoare ºi va trebui sã plãteascã despãgubiri în valoare de 500.000 u.m. Sã se verifice dacã sunt îndeplinite condiþiile de constituire a unui provizion în conformitate cu IAS 37 „Provizioane, datorii contingente ºi active contingente”, la 31.12.N ºi la 31.12.N+1. 206. În cursul exerciþiului N, societatea M a acþionat în instanþã un concurent pentru utilizarea ilegalã a unei licenþe. Tribunalul a decis cã societatea concurentã îi va plãti lui M despãgubiri în valoare de 300.000 u.m. Concurentul a fãcut recurs la o instanþã superioarã. Pânã la închiderea exerciþiului N, recursul nu a fost soluþionat. Sã se verifice dacã sunt îndeplinite condiþiile de constituire a unui provizion în conformitate cu IAS 37 „Provizioane, datorii contingente ºi active contingente”. 207. O agenþie de voiaj a vândut bilete de avion în valoare de 200.000.000 u.m. Ea percepe un comision de 10% din preþul de vânzare, restul de 90% revenind companiilor aeriene în numele cãrora s-a realizat vânzarea. Sã se contabilizeze operaþia de vânzare în conformitate cu IAS 18 „Venituri”.

TESTE GRILÃ... Contabilitate – contabili autorizaþi

709

208. La 1 ianuarie N, o întreprindere a vândut unui client mãrfuri în valoare de 200.000.000 u.m. Condiþiile de decontare sunt urmãtoarele: 50% la semnarea contractului, 25% peste 1 an ºi 25% peste 2 ani. Se estimeazã cã societatea-client ar fi putut obþine un credit echivalent pe piaþa bancarã la o ratã de 5%. Sã se contabilizeze operaþia de vânzare ºi repartizarea cheltuielilor financiare între exerciþii în conformitate cu IAS 18 „Venituri”. 209. O întreprindere A schimbã cu întreprinderea B un stoc de materiale consumabile cu valoarea justã de 200.000 u.m. contra unui stoc de materii prime cu valoarea justã de 300.000 u.m. Sã se contabilizeze operaþia de schimb în conformitate cu IAS 18 „Venituri”. 210. O societate are un departament de cercetare care dezvoltã, în cursul exerciþiului N, douã proiecte, pe care le vom numi proiectul 1 ºi proiectul 2. În cazul proiectului 1, întreprinderea nu poate demonstra încã fezabilitatea acestuia. În ceea ce priveºte însã proiectul 2, acesta îndeplineºte, chiar de la începutul exerciþiului N, condiþiile pentru recunoaºterea unei cheltuieli de dezvoltare. În exerciþiul N, cheltuielile departamentului, în u.m., au fost urmãtoarele: Informaþii Cheltuieli materiale ºi servicii Cheltuieli cu personalul: - directe - salariul conducãtorului de departament - personal administrativ Cheltuieli generale: - directe - indirecte

Cheltuieli generale

Proiectul 1

Proiectul 2

300

2.500

1.500

-

1.750

750

500 1.000

-

-

250

600 200

400 200

Conducãtorul de departament consumã 20% din timpul de lucru pentru proiectul 1 ºi 30% pentru proiectul 2. Sã se precizeze care este tratamentul cheltuielilor angajate de departamentul de cercetare pentru cele douã proiecte, în conformitate cu IAS 38 „Imobilizãri necorporale”.

710

TESTE GRILÃ... Contabilitate – contabili autorizaþi

211. Societatea a realizat cu ajutorul informaticienilor sãi un program de contabilitate. Cheltuielile ocazionate de realizarea acestui program au fost distribuite astfel: – în perioada 01.06-30.06.N: pentru studiul prealabil 4.000 u.m.; – în perioada 01.07-18.07.N: pentru analiza funcþionalã 16.000 u.m.; – în perioada 19.07-29.07.N: pentru analiza organicã 22.000 u.m.; – în perioada 30.07-10.09.N: pentru programare 36.000 u.m.; – în perioada 11.09-20.09.N: pentru teste 2.000 u.m.; – în perioada 21.09-29.09.N: pentru întocmirea documentaþiei necesare utilizatorilor 1.600 u.m.; ºi – în perioada 30.09-25.10.N: pentru formarea personalului 1.200 u.m. La sfârºitul analizei funcþionale, managerii apreciazã cã proiectul are ºanse mari de reuºitã ºi hotãrãsc continuarea acestuia. Sã se precizeze care este tratamentul cheltuielilor angajate pentru elaborarea programului informatic în conformitate cu IAS 38 „Imobilizãri necorporale”. 212. O societate dezvoltã un nou produs. Centrul de cercetare al societãþii a angajat, în exerciþiul N, în faza de cercetare, cheltuieli de 50.000 u.m. La începutul exerciþiului N+1, s-a demonstrat fezabilitatea tehnicã ºi comercialã a produsului. Cheltuielile angajate în N+1 au fost: cheltuieli cu personalul 20.000 u.m. ºi taxe legale pentru înregistrarea brevetului 15.000 u.m. În N+2, s-au cheltuit 10.000 u.m. pentru a apãra societatea într-un proces de urmãrire legalã împotriva recunoaºterii brevetului. Sã se precizeze care este tratamentul cheltuielilor angajate în exerciþiile N, N+1 ºi N+2 în conformitate cu IAS 38 „Imobilizãri necorporale”. 213. O societate deþine o categorie de imobilizãri necorporale achiziþionate la închiderea exerciþiului N-2 cu 100.000 u.m. Imobilizãrile se amortizeazã linear, începând cu 1 ianuarie N-1, pe o duratã de 5 ani. La 31 decembrie N, conducerea întreprinderii decide reevaluarea imobilizãrilor. Având în vedere incertitudinile cu privire la fezabilitatea economicã a procesului de producþie, valoarea justã a imobilizãrilor necorporale este estimatã la 30.000 u.m. La 31 decembrie N+1, þinând cont de faptul cã s-a reuºit perfecþionarea procesului de producþie, imobilizãrile sunt din nou reevaluate. Valoarea justã este estimatã la 120.000 u.m. Se foloseºte

TESTE GRILÃ... Contabilitate – contabili autorizaþi

711

ca procedeu de reevaluare anularea amortizãrii cumulate ºi reevaluarea valorii nete. Sã se contabilizeze reevaluarea în conformitate cu IAS 38 „Imobilizãri necorporale”. 214. O societate deþine o categorie de imobilizãri necorporale achiziþionate la închiderea exerciþiului N-2 cu 100.000 u.m. Imobilizãrile se amortizeazã linear, începând cu 1 ianuarie N-1, pe o duratã de 5 ani. La 31 decembrie N, conducerea întreprinderii decide reevaluarea imobilizãrilor. Având în vedere incertitudinile cu privire la fezabilitatea economicã a procesului de producþie, valoarea justã a imobilizãrilor necorporale este estimatã la 30.000 u.m. La 31 decembrie N+1, þinând cont de faptul cã s-a reuºit perfecþionarea procesului de producþie, imobilizãrile sunt din nou reevaluate. Valoarea justã este estimatã la 120.000 u.m. Se foloseºte ca procedeu de reevaluare reevaluarea valorii brute ºi a amortizãrii cumulate. Sã se contabilizeze reevaluarea în conformitate cu IAS 38 „Imobilizãri necorporale”. 215. Societatea deþine echipament tehnologic pe care intenþioneazã sã îl vândã. Pentru a stabili valoarea de piaþã a echipamentului tehnologic, s-a apelat la serviciile unui evaluator. Valoarea justã a fost estimatã de cãtre evaluator la 950.000 u.m. Pentru remunerarea evaluatorului s-au fãcut cheltuieli de 20.000 u.m. Pentru a vinde echipamentul, societatea trebuie sã procedeze la dezinstalarea acestuia, ceea ce ar antrena cheltuieli de 30.000 u.m. De asemenea, ar fi necesare cheltuieli cu pregãtirea echipamentului în vederea transportului (ambalarea) de 8.000 u.m. ºi cheltuieli cu actele de 2.000 u.m. Sã se calculeze valoarea justã diminuatã cu cheltuielile estimate de vânzare în conformitate cu IAS 36 „Deprecierea activelor”. 216. La 31.12.N existã indicii cã un utilaj a pierdut din valoare. Informaþiile disponibile privind utilajul respectiv sunt: – costul de achiziþie al utilajului: 4.100.000 u.m.; – pentru achiziþia utilajului s-a fãcut apel la un credit care genereazã cheltuieli anuale cu dobânzile de 22.000 u.m.;

TESTE GRILÃ... Contabilitate – contabili autorizaþi

712

–

preþul de vânzare al unui produs realizat cu ajutorul utilajului: 1.000 u.m.; – costul de producþie pe unitatea de produs: 750 u.m. Se estimeazã cã toate veniturile ºi cheltuielile vor creºte cu 3% pe an din cauza inflaþiei. În anul N, s-au vândut 2.000 bucãþi de produs, dar societatea estimeazã cã volumul vânzãrilor va creºte cu 5% pe an. În anul N+2, utilajul va face obiectul unei revizii prin care se doreºte menþinerea acestuia la nivelul performanþelor estimate iniþial. Cheltuielile estimate cu revizia sunt de 15.000 u.m. De asemenea, în anul N+3 se va proceda la o reparaþie capitalã prin care sã se mãreascã performanþele utilajului. Cheltuielile cu reparaþiile sunt estimate la 40.000 u.m. Utilajul va fi vândut la sfârºitul exerciþiului N+6. Valoarea rezidualã a utilajului este estimatã la 30.000 u.m. Sã se identifice fluxurile de trezorerie care vor fi utilizate pentru calculul valorii de utilitate, în conformitate cu IAS 36 „Deprecierea activelor”. 217. Societatea X utilizeazã modelul CAPM pentru a calcula costul capitalului. Se cunosc urmãtoarele informaþii: rata dobânzii fãrã risc (Rf) 10%, rata de rentabilitate speratã de piaþã (Rm) 20% ºi riscul sistematic de piaþã al titlurilor (β) 2. Sã se calculeze rata de randament ce va fi utilizatã pentru actualizarea fluxurilor de trezorerie în conformitate cu IAS 36 „Deprecierea activelor”. 218. Societatea deþine un brevet pentru producerea unui medicament. Brevetul expirã peste 4 ani. Societatea estimeazã cã, în fiecare dintre urmãtorii 4 ani, cererea pentru medicamentul respectiv va creºte cu 20%. Experienþa aratã cã societãþile concurente invadeazã piaþa cu versiuni ale medicamentului profitabil imediat ce acesta nu mai este protejat de brevet. În consecinþã, societatea nu se aºteaptã ca brevetul sã mai genereze fluxuri de trezorerie semnificative dupã expirarea celor 4 ani. În exerciþiul precedent, veniturile nete din vânzarea medicamentului au fost de 10.000 u.m. Se estimeazã cã rata adecvatã pentru actualizarea fluxurilor de trezorerie aferente brevetului este de 10%. Sã se calculeze valoarea de utilitate în conformitate cu IAS 36 „Deprecierea activelor”.

TESTE GRILÃ... Contabilitate – contabili autorizaþi

713

219. Societatea deþine un utilaj achiziþionat la începutul exerciþiului N la un cost de 700.000.000 u.m. Durata de utilitate a fost estimatã în momentul achiziþiei la 10.000 ore de funcþionare. În cursul exerciþiului N, utilajul a funcþionat 1.000 ore. Managerii estimeazã cã, în fiecare dintre urmãtorii 4 ani, utilajul va funcþiona câte 2.250 ore. Numãrul de produse realizate va fi de 4 bucãþi pe orã. La sfârºitul exerciþiului N, existã indicii cã utilajul s-a depreciat. Fluxurile de trezorerie nete pe care le va obþine întreprinderea din vânzarea unui produs sunt estimate la 15.000 u.m./buc. Rata la care se actualizeazã fluxurile de trezorerie este de 10%. Presupunem cã existã o piaþã activã pe care utilajul poate fi tranzacþionat. Preþul de vânzare (valoarea justã) ar fi de 610.000.000 u.m., iar cheltuielile determinate de ieºire ar fi de 10.000.000 u.m. Sã se calculeze ºi sã se contabilizeze deprecierea constatatã în conformitate cu IAS 36 „Deprecierea activelor”. 220. În exerciþiul N, societatea X vinde produse program. Prin contract, ea se angajeazã sã furnizeze servicii de întreþinere timp de doi ani de la data vânzãrii. Preþul de vânzare (100.000 u.m.) trebuie alocat între suma corespunzãtoare produselor-program (80.000 u.m.) ºi suma identificabilã a serviciilor ulterioare (20.000 u.m.). Sã se contabilizeze operaþia de vânzare în conformitate cu IAS 18 „Venituri”. 221. Pe 25 decembrie N, societatea M a transferat societãþii F mãrfuri în valoare de 20.000 u.m. pentru a le vinde în regim de consignaþie la un preþ de 22.000 u.m. Mãrfurile au fost vândute pe 5 ianuarie N+1. Sã se contabilizeze operaþia de vânzare în conformitate cu IAS 18 „Venituri”. 222. Pe data de 10 decembrie N, societatea A vinde mãrfuri în urmãtoarele condiþii: preþ de vânzare 100.000.000 u.m., costul mãrfurilor vândute 80.000.000 u.m. Creditul acordat nu depãºeºte duratele obiºnuite de creditare. Sã se contabilizeze operaþia de vânzare în conformitate cu IAS 18 „Venituri”.

714

TESTE GRILÃ... Contabilitate – contabili autorizaþi

223. La 1 iunie N, societatea X a achiziþionat 200 de obligaþiuni la un preþ unitar de 2.000 u.m. Pe 1 august N, societatea încaseazã, în numele obligaþiunilor, dobânda aferentã perioadei 1 august N-1 – 30 iulie N. Dobânda anualã pentru fiecare obligaþiune este de 60 u.m. Sã se contabilizeze achiziþia obligaþiunilor ºi încasarea dobânzilor în conformitate cu IAS 18 „Venituri”. 224. Pe data de 1 octombrie N, societatea a semnat un contract de concesiune a unui teren pentru o perioadã de 20 ani. Acest contract genereazã venituri totale de 240.000.000 u.m. Veniturile sunt repartizate în mod uniform pe durata contractului ºi se încaseazã anual pe 30 septembrie. Sã se contabilizeze veniturile aferente exerciþiului N în conformitate cu IAS 18 „Venituri”. 225. La 1 octombrie N, s-au achiziþionat 2.000 de acþiuni X la un preþ unitar de 5.000 u.m. Pe 1 mai N+1, la societatea X s-a luat decizia de distribuire a dividendelor aferente exerciþiului N: 50 u.m./acþiune. Sã se contabilizeze achiziþia acþiunilor ºi încasarea dividendelor în conformitate cu IAS 18 „Venituri”. 226. Pe 1 ianuarie N, societatea M achiziþioneazã, la data emisiunii, 40.000 obligaþiuni la un preþ egal cu valoarea nominalã: 100 u.m. Obligaþiunile au scadenþa peste 5 ani, iar preþul de rambursare total este 4.225.484 u.m. Dobânda nominalã este 5% ºi se încaseazã anual la 31 decembrie. Presupunem cã rata de randament aºteptatã de piaþã pentru acest tip de plasament este 6%. Sã se contabilizeze achiziþia obligaþiunilor, încasarea dobânzilor ºi amortizarea primelor în conformitate cu IAS 18 „Venituri”. 227. În exerciþiul N+1, societatea M a constatat cã a contabilizat, la veniturile exerciþiului N, vânzãri de 80.000 u.m., care s-au dovedit a fi fictive. Aceastã eroare repune în discuþie fiabilitatea situaþiilor financiare ale exerciþiului N. În condiþiile unei cote de impozit ipotetice de 25%, rezultatul exerciþiului N a fost incorect majorat cu: 80.000 x 75% = 60.000 u.m. Structura contului de profit ºi pierdere în N, în u.m., se prezintã astfel:

TESTE GRILÃ... Contabilitate – contabili autorizaþi Venituri din vânzãri Costul mãrfurilor vândute Rezultatul activitãþilor ordinare Cheltuieli privind impozitul pe profit Rezultatul net

715

400.000 -320.000 80.000 -20.000 60.000

Rezultatele nedistribuite au fost de 200.000 u.m. atât la începutul exerciþiului N, cât ºi la închiderea acestuia. În anul N+1, veniturile din vânzãri sunt de 500.000 u.m., iar costul bunurilor vândute de 400.000 u.m. Sã se contabilizeze corectarea de erori în conformitate cu IAS 8 „Politici contabile, modificãri în estimãrile contabile ºi erori” (corectarea este acceptatã din punct de vedere fiscal) ºi sã se retrateze informaþiile comparative. 228. O întreprindere realizeazã construcþia unui baraj fãrã sã facã apel la o finanþare specialã. Împrumuturile ºi lucrãrile în curs de execuþie, la începutul ºi la închiderea exerciþiului N, precum ºi mediile aferente, în milioane u.m., se prezintã astfel: Informaþii Împrumuturi: Împrumutul 1 (dobândã 5%) Împrumutul 2 (dobândã 6%) Total împrumuturi Costul lucrãrilor realizate

01.01.N

31.12.N

Media

60.000 90.000 150.000 144.000

48.000 75.000 123.000 192.000

54.000 82.500 136.500 168.000

La nivelul exerciþiului N, cheltuielile cu dobânzile au fost de 8.000.000.000 u.m. Sã se calculeze costurile împrumuturilor capitalizabile în conformitate cu IAS 23 „Costurile îndatorãrii”. 229. În cursul lunii noiembrie N, societatea a achiziþionat un teren în valoare de 100.000.000 u.m. Pe 2 decembrie N, s-a obþinut un împrumut de 12.000.000 u.m., pe doi ani, la o ratã a dobânzii de 5%, plãtitã la sfârºitul fiecãrei luni. Împrumutul a fost obþinut special pentru amenajarea terenului. Lucrãrile de amenajare au fost demarate la începutul exerciþiului N+1 ºi au continuat pe parcursul întregului exerciþiu. Sã se calculeze costurile împrumuturilor capitalizabile, în conformitate cu IAS 23 „Costurile îndatorãrii”.

716

TESTE GRILÃ... Contabilitate – contabili autorizaþi

230. Un teren cumpãrat în exerciþiul N-4 la un cost de 800.000.000 u.m. a fost reevaluat, în exerciþiul N-2, la 1.100.000.000 u.m. Între timp (din N-2 pânã în prezent), rezerva din reevaluare contabilizatã nu a suportat nicio modificare. La închiderea exerciþiului N, valoarea realã a terenului, consideratã a fi egalã cu valoarea recuperabilã, este de 840.000.000 u.m. Sã se calculeze ºi sã se contabilizeze deprecierea constatatã în conformitate cu IAS 36 „Deprecierea activelor”. 231. Un teren cumpãrat în exerciþiul N-4, la un cost de 800.000.000 u.m. a fost reevaluat, în exerciþiul N-2, la 1.100.000.000 u.m. Între timp (din N-2 pânã în prezent), rezerva din reevaluare contabilizatã nu a suportat nicio modificare. La închiderea exerciþiului N, valoarea realã a terenului, consideratã a fi egalã cu valoarea recuperabilã, este de 700.000.000 u.m. Sã se calculeze ºi sã se contabilizeze deprecierea constatatã în conformitate cu IAS 36 „Deprecierea activelor”. 232. Existã indicii cã un utilaj petrolier a pierdut din valoare. Valoarea contabilã netã: 60.000.000 u.m. Utilajul nu produce fluxuri de trezorerie independente de alte active, motiv pentru care trebuie determinatã unitatea generatoare de trezorerie de care aparþine. Din aceastã unitate generatoare de trezorerie mai fac parte un teren cu valoarea contabilã netã de 132.000.000 u.m. ºi o instalaþie cu valoarea contabilã de 48.000.000 u.m. Deoarece societatea este obligatã ca, la sfârºitul perioadei de utilizare, sã îndepãrteze utilajul ºi sã restaureze vegetaþia, s-a constituit un provizion pentru riscuri ºi cheltuieli în valoare de 6.000.000 u.m. Sã se calculeze valoarea contabilã a unitãþii generatoare de trezorerie în conformitate cu IAS 36 „Deprecierea activelor”. 233. La 31.12.N, existã indicii cã societatea X a pierdut din valoare. Ea are douã unitãþi generatoare de trezorerie: unitatea A, cu o valoare contabilã netã de 50.000 u.m., ºi unitatea B, cu o valoare contabilã netã de 72.000 u.m. Sediul societãþii se aflã într-o clãdire cu valoarea contabilã netã de 12.000 u.m. Activul-suport poate fi alocat unitãþilor A ºi B în funcþie de valorile contabile ale acestora. Durata de utilizare rãmasã este de 4 ani pentru unitatea A, respectiv 6 ani pentru unitatea B ºi pentru clãdirea în care se aflã sediul societãþii.

TESTE GRILÃ... Contabilitate – contabili autorizaþi

717

Presupunem cã valoarea recuperabilã a unitãþilor generatoare de trezorerie coincide cu valoarea de utilitate a acestora. Pentru calculul valorii de utilitate sunt avute în vedere fluxurile de trezorerie din tabelul Z. Rata de actualizare a fluxurilor de trezorerie este de 12%. Tabelul Z Anul

Factor de actualizare

Fluxuri de trezorerie estimate pentru unitatea A

Valoare actualizatã

Fluxuri de trezorerie estimate pentru unitatea B

N+1

(1 + 12%)-1

12.000

10.714

10.000

8.928

N+2

(1 + 12%)-2

15.000

11.958

12.000

9.566

N+3

(1 + 12%)

-3

17.000

12.100

14.000

9.964

(1 + 12%)

-4

20.000

12.710

18.000

11.440

(1 + 12%)

-5

20.000

11.348

(1 + 12%)

-6

18.000

9.120

N+4 N+5 N+6

Valoare de utilitate

47.482

Valoare actualizatã

60.366

Sã se aloce valoarea activului-suport ºi sã se calculeze pierderea de valoare în conformitate cu IAS 36 „Deprecierea activelor”. 234. Existã indicii cã un echipament tehnic, cu valoarea contabilã netã de 60.000.000 u.m., a pierdut din valoare. Echipamentul nu produce fluxuri de trezorerie independente de alte active, el fãcând parte din aceeaºi unitate generatoare de trezorerie cu o clãdire cu valoarea contabilã netã de 180.000.000 u.m. ºi cu un teren cu valoarea contabilã de 120.000.000 u.m. Nu existã fond comercial ce poate fi ataºat raþional unitãþii generatoare de trezorerie. Presupunem cã valoarea recuperabilã a unitãþii generatoare de trezorerie este de 324.000.000 u.m. Sã se calculeze ºi sã se contabilizeze deprecierea unitãþii generatoare de trezorerie în conformitate cu IAS 36 „Deprecierea activelor”. 235. La 31.12.N-2, societatea a constatat o pierdere de 150.000.000 u.m. pentru un utilaj cu valoarea contabilã de 600.000.000 u.m. Durata de utilitate rãmasã la acea datã era de 10 ani.

TESTE GRILÃ... Contabilitate – contabili autorizaþi

718

La 31.12.N, existã indicii cã pierderea de valoare a utilajului s-a diminuat. Presupunem cã la 31.12.N valoarea recuperabilã a utilajului este de 432.000.000 u.m. Sã se analizeze situaþia la 31.12.N-2 ºi la 31.12.N în conformitate cu IAS 36 „Deprecierea activelor” ºi sã se contabilizeze deprecierile (reluãrile de depreciere) constatate. 236. La 31.12.N-2, societatea a constatat o pierdere de 150.000.000 u.m. pentru un utilaj cu valoarea contabilã de 600.000.000 u.m. Durata de utilitate rãmasã la acea datã era de 10 ani. La 31.12.N existã indicii cã pierderea de valoare a utilajului s-a diminuat. Presupunem cã la 31.12.N valoarea recuperabilã a utilajului este 510.000.000 u.m. Sã se analizeze situaþia la 31.12.N-2 ºi la 31.12.N în conformitate cu IAS 36 „Deprecierea activelor” ºi sã se contabilizeze deprecierile (reluãrile de deprecieri) constatate. 237. La 31.12.N, existã indicii cã o secþie de producþie a pierdut din valoare. Valoarea contabilã netã a activelor ce compun secþia de producþie este de 105.000 u.m. Durata rãmasã de utilizare este de 6 ani. Nu existã fond comercial ataºabil secþiei de producþie. Presupunem cã secþia de producþie este foarte specializatã ºi este imposibil sã se determine preþul net de vânzare pentru aceasta. Ca urmare, valoarea recuperabilã coincide cu valoarea de utilitate a secþiei de producþie. Pentru calculul valorii de utilitate sunt avute în vedere fluxurile de trezorerie din Tabelul A. Rata de actualizare a fluxurilor de trezorerie este de 12%. Tabelul A Anul 1 2 3 4 5 6 Total

Factor de actualizare (1 + 12%)-1 (1 + 12%)-2 (1 + 12%)-3 (1 + 12%)-4 (1 + 12%)-5 (1 + 12%)-6 x

Fluxuri de trezorerie 10.000 12.000 14.000 18.000 20.000 18.000 x

Valoare actualizatã 8.928 9.566 9.964 11.440 11.348 9.120 60.366

TESTE GRILÃ... Contabilitate – contabili autorizaþi

719

Sã se analizeze situaþia unitãþii generatoare de trezorerie la închiderea exerciþiului N în conformitate cu IAS 36 „Deprecierea activelor” ºi sã se contabilizeze deprecierile constatate. 238. Societatea A (locatar) a semnat un contract de închiriere cu urmãtoarele caracteristici: – data începerii contractului: 31.12.N; – durata contractului: 3 ani; – obiectul contractului: un echipament tehnic; – valoarea justã a echipamentului: 270.000 u.m.; – sunt prevãzute 3 redevenþe anuale, de 100.000 u.m. fiecare, achitabile în ultima zi a anului de contract; – locatarul plãteºte în fiecare an 2.000 u.m. pentru asigurare; – la sfârºitul perioadei de locaþie, echipamentul va fi returnat locatorului; – locatarul îi garanteazã locatorului o valoare rezidualã de 20.000 u.m. la 31.12.N+3; – rata marginalã de împrumut a locatarului: 10%. Sã se contabilizeze primirea echipamentului de cãtre locatar în conformitate cu IAS 17 „Contracte de leasing”. 239. Societatea A (locatar) a semnat un contract de închiriere cu urmãtoarele caracteristici: – data începerii contractului: 31.12.N; – durata contractului: 3 ani; – obiectul contractului: un echipament tehnic; – valoarea justã a echipamentului: 270.000 u.m.; – sunt prevãzute 3 redevenþe anuale, de 100.000 u.m. fiecare, achitabile în ultima zi a anului de contract; – locatarul plãteºte în fiecare an 2.000 u.m. pentru asigurare; – la sfârºitul perioadei de locaþie, echipamentul va fi returnat locatorului; – locatarul îi garanteazã locatorului o valoare rezidualã de 20.000 u.m. la 31.12.N+3; – rata marginalã de împrumut a locatarului: 10%. Sã se calculeze tabloul de amortizare a datoriei faþã de locator ºi sã se contabilizeze datoria faþã de locator, referitoare la dobânzi, pentru întreaga perioadã a contractului, în conformitate cu IAS 17 „Contracte de leasing”.

TESTE GRILÃ... Contabilitate – contabili autorizaþi

720

240. Societatea X a demarat, pe 20 februarie N, lucrãrile de construire a unui depozit. Se estimeazã cã acesta va fi finalizat peste 2 ani. În cursul exerciþiului N, s-au fãcut urmãtoarele plãþi în numele construcþiei: – – – – –

pe 28 februarie N: pe 31 martie N: pe 31 mai N: pe 31 iulie N: pe 31 octombrie N: Total

320.000 u.m. 720.000 u.m. 160.000 u.m. 320.000 u.m. 400.000 u.m. 1.920.000 u.m.

Plata de pe 28 februarie nu a fost onoratã din împrumuturi cu caracter special. Pe 31 martie N, societatea X a obþinut un împrumut pe termen de un an de 1.400.000 u.m., la o ratã anualã a dobânzii de 5%, plãtitã la sfârºitul fiecãrei luni. Împrumutul a fost obþinut special pentru finanþarea clãdirii. Excedentul de fonduri împrumutate a fost plasat temporar la o ratã a dobânzii de 4% pe an. Pentru a onora o parte din plãþile de la 31 octombrie N, s-a fãcut din nou apel la împrumuturi fãrã caracter special. Din cauza unor importante lucrãri tehnice ºi administrative întreprinse, lucrarea de construcþie a fost suspendatã pentru o perioadã de 15 zile. Datoriile societãþii, la 31.12.N, sunt urmãtoarele: – împrumut bancar pe termen scurt: 1.400.000 u.m.; – împrumut obligatar, contractat în N-1, valoare nominalã 28.000.000 u.m., preþ de rambursare 28.000.000 u.m., rata anualã a dobânzii 6%; dobânda se plãteºte anual pe 31 decembrie, iar împrumutul este rambursabil în N+5. În cursul exerciþiului N, societatea a beneficiat de creditul primit direct în contul curent. În medie, creditul primit direct în contul curent în anul N a fost de 2.600.000 u.m., iar dobânzile aferente acestuia au fost de 100.000 u.m. Sã se calculeze costurile împrumuturilor capitalizabile în conformitate cu prelucrarea alternativã din IAS 23 „Costurile îndatorãrii”. 241. O societate procedeazã la construirea unei clãdiri în care se vor plasa birourile administraþiei. Pentru construcþia clãdirii, întreprinderea a obþinut, în N-1, un împrumut bancar de 60.000.000 u.m., la o ratã a dobânzii de 6%, plãtitã la sfârºitul fiecãrei luni. Împrumutul se ramburseazã integral pe 31 decembrie N.

TESTE GRILÃ... Contabilitate – contabili autorizaþi

721

Pe 31 august N, s-a încheiat construcþia fizicã a clãdirii. Ea nu poate fi datã însã în funcþiune imediat, întrucât se doreºte decorarea sãlilor de conferinþe ºi instalarea unor accesorii. Sã se stabileascã în ce moment se stopeazã capitalizarea costurilor împrumuturilor în conformitate cu IAS 23 „Costurile îndatorãrii”. 242. Societatea X construieºte prin forþe proprii o clãdire. Dobânzile împrumuturilor relative la aceastã construcþie au fost pânã în prezent capitalizate. În cursul exerciþiului N, întreprinderea decide sã schimbe tratamentul costurilor împrumuturilor ºi sã contabilizeze aceste dobânzi la cheltuieli. Dobânzile în cauzã au fost de: – – –

2.000 u.m. în exerciþiul N; 1.800 u.m. în exerciþiul N-1; 2.800 u.m. în exerciþiile anterioare lui N-1.

Contul de profit ºi pierdere al exerciþiului N prezintã un rezultat ordinar, înainte de deducerea cheltuielilor cu dobânzile ºi a cheltuielilor cu impozitul pe profit, de 10.000 u.m. Cota de impozit pe profit este de 16%. Din motive didactice, presupunem cã nu existã diferenþe permanente între rezultatul contabil ºi cel fiscal. Societatea nu a început sã amortizeze depozitul, deoarece acesta nu este încã dat în funcþiune. Din punct de vedere fiscal, o schimbare de politici contabile nu este acceptatã. Contul de profit ºi pierdere publicat în exerciþiul N-1 se prezintã astfel: Rezultat înainte de deducerea dobânzilor ºi a impozitului pe profit Cheltuielile cu dobânzi Rezultatul activitãþilor ordinare Cheltuieli privind impozitul pe profit Rezultatul net

8.000 8.000 -1.280 6.720

La începutul exerciþiului N-1, rezultatul nerepartizat era 20.000 u.m., iar la închiderea exerciþiului N-1 era 26.720 u.m. Sã se contabilizeze efectul schimbãrii de politici contabile în conformitate cu IAS 8 „Politici contabile, modificãri în estimãrile contabile ºi erori” ºi sã se retrateze informaþiile comparative.

722

TESTE GRILÃ... Contabilitate – contabili autorizaþi

243. La 30.06.N, o întreprindere obþine o subvenþie de 32.000.000 u.m. pentru a achiziþiona o instalaþie al cãrei cost este de 80.000.000 u.m. ºi care va fi amortizatã conform metodei lineare pe o duratã de 4 ani. Administraþia publicã condiþioneazã acordarea subvenþiei de angajarea a trei absolvenþi pentru o duratã minimã de un an. Sã se contabilizeze achiziþia imobilizãrii, primirea subvenþiei ºi tratamentul subvenþiei în exerciþiul N în conformitate cu IAS 20 „Contabilitatea subvenþiilor guvernamentale ºi prezentarea informaþiilor legate de asistenþa guvernamentalã”, ºtiind cã se foloseºte metoda contabilizãrii subvenþiei la venituri în avans. 244. La 30.06.N, o întreprindere obþine o subvenþie de 32.000.000 u.m. pentru a achiziþiona o instalaþie al cãrei cost este de 80.000.000 u.m. ºi care va fi amortizatã conform metodei lineare pe o duratã de 4 ani. Administraþia publicã condiþioneazã acordarea subvenþiei de angajarea a trei absolvenþi pentru o duratã minimã de un an. Sã se contabilizeze achiziþia imobilizãrii, primirea subvenþiei ºi tratamentul subvenþiei în exerciþiul N în conformitate cu IAS 20 „Contabilitatea subvenþiilor guvernamentale ºi prezentarea informaþiilor legate de asistenþa guvernamentalã”, ºtiind cã se foloseºte metoda deducerii subvenþiilor pentru investiþii din costul activului. 245. La 25 aprilie N, o întreprindere obþine o subvenþie de 3.000.000 u.m. pentru finanþarea consumului de energie electricã în luna martie N. Factura privind consumul de energie electricã al lunii martie N are o valoare de 20.000.000 u.m. Sã se contabilizeze factura de energie electricã ºi primirea subvenþiei în conformitate cu IAS 20 „Contabilitatea subvenþiilor guvernamentale ºi prezentarea informaþiilor legate de asistenþa guvernamentalã”, ºtiind cã se foloseºte metoda înregistrãrii subvenþiilor la venituri. 246. La 10 martie N, o întreprindere obþine o subvenþie de 9.000.000 u.m. pentru finanþarea consumului de apã în luna februarie N. Factura privind consumul de apã al lunii februarie N are o valoare de 30.000.000 u.m. Sã se contabilizeze factura de apã ºi primirea subvenþiei în conformitate cu IAS 20 „Contabilitatea subvenþiilor guvernamentale ºi prezentarea informaþiilor legate de asistenþa guvernamentalã”, ºtiind cã se foloseºte metoda deducerii subvenþiei.

TESTE GRILÃ... Contabilitate – contabili autorizaþi

723

247. La 20 martie N, o întreprindere obþine o subvenþie de 9.000.000 u.m. pentru finanþarea consumului de apã în luna februarie N. Factura privind consumul de apã al lunii februarie N are o valoare de 30.000.000 u.m. În anul N+1, administraþia publicã a informat întreprinderea cã, din motive întemeiate, este obligatã sã ramburseze integral subvenþia pentru consumul de apã pe care o primise în exerciþiul precedent. Sã se contabilizeze rambursarea subvenþiei în conformitate cu IAS 20 „Contabilitatea subvenþiilor guvernamentale ºi prezentarea informaþiilor legate de asistenþa guvernamentalã”. 248. La 30.06.N, o întreprindere obþine o subvenþie de 32.000.000 u.m. pentru a achiziþiona o instalaþie al cãrei cost este de 80.000.000 u.m. ºi care va fi amortizatã conform metodei lineare pe o duratã de 4 ani. Administraþia publicã condiþioneazã acordarea subvenþiei de angajarea a trei absolvenþi pentru o duratã minimã de un an. Presupunem cã, în exerciþiul N+1, societatea a fost obligatã sã ramburseze 90% din subvenþia pentru investiþii pe care o primise în exerciþiul precedent. Sã se contabilizeze rambursarea subvenþiei în conformitate cu IAS 20 „Contabilitatea subvenþiilor guvernamentale ºi prezentarea informaþiilor legate de asistenþa guvernamentalã”, ºtiind cã, la data primirii sale, subvenþia se înregistrase la venituri în avans. 249. La 30.06.N+1, o întreprindere obþine o subvenþie de 32.000.000 u.m. pentru a achiziþiona o instalaþie al cãrei cost este de 80.000.000 u.m. ºi care va fi amortizatã conform metodei lineare pe o duratã de 4 ani. Administraþia publicã condiþioneazã acordarea subvenþiei de angajarea a trei absolvenþi pentru o duratã minimã de un an. Presupunem cã, în exerciþiul N+2, societatea a fost obligatã sã ramburseze 90% din subvenþia pentru investiþii pe care o primise în exerciþiul precedent. Sã se contabilizeze rambursarea subvenþiei în conformitate cu IAS 20 „Contabilitatea subvenþiilor guvernamentale ºi prezentarea informaþiilor legate de asistenþa guvernamentalã”, ºtiind cã, la data primirii sale, subvenþia se dedusese din valoarea activului. 250. Societatea M este proprietara unui imobil, pe care îl închiriazã, pe o duratã de 5 ani, societãþii F. Contractul a fost semnat la 1 octombrie exerciþiul N. Chiria este de 16.000.000 u.m. pe lunã. Societatea M suportã

724

TESTE GRILÃ... Contabilitate – contabili autorizaþi

cheltuielile de cãutare a locatarului în sumã de 200.000 u.m. Ea decide sã înscrie în activ aceste cheltuieli ºi sã le repartizeze pe întreaga duratã a contractului. Costul de achiziþie al imobilului este de 1.000.000.000 u.m., iar durata sa de utilitate (estimatã de locator) este de 50 de ani. Sã se prezinte calculele ºi înregistrãrile în contabilitatea locatarului în conformitate cu IAS 17 „Contracte de leasing”. 251. Societatea M este proprietara unei clãdiri, pe care o închiriazã, pe o duratã de 5 ani, societãþii F. Contractul a fost semnat la 1 octombrie exerciþiul N. Chiria este de 16.000.000 u.m. pe lunã. Societatea M suportã cheltuielile de cãutare a locatarului în sumã de 200.000 u.m. Ea decide sã înscrie în activ aceste cheltuieli ºi sã le repartizeze pe întreaga duratã a contractului. Costul de achiziþie al imobilului este de 1.000.000.000 u.m., iar durata sa de utilitate (estimatã de locator) este de 50 de ani. Sã se prezinte calculele ºi înregistrãrile în contabilitatea locatorului în conformitate cu IAS 17 „Contracte de leasing”. 252. Pe 30.09.N, o societate M a semnat un contract de leaseback pentru un utilaj, în urmãtoarele condiþii: preþ de vânzare 60.000.000 u.m., durata contractului de închiriere 4 ani, chirie trimestrialã 4.596.000 u.m. La sfârºitul perioadei de locaþie, societatea va redeveni proprietara bunului. La data vânzãrii, utilajul avea o valoare contabilã netã de 48.000.000 u.m. Sã se contabilizeze operaþia de leaseback la societatea X la data semnãrii contractului, în conformitate cu IAS 17 „Contracte de leasing”. 253. Pe 31.08.N, o societate X a semnat un contract de vânzare asortatã cu o locaþie pentru o clãdire. Clãdirea avea o valoare contabilã de 30.000.000 u.m. Amortizarea calculatã pânã în momentul vânzãrii a fost de 12.500.000 u.m. Durata contractului de închiriere a fost stabilitã la 4 ani. Preþul de vânzare (45.000.000 u.m.) ºi chiriile corespund valorii juste. Sã se contabilizeze operaþia de leaseback la societatea X la data semnãrii contractului în conformitate cu IAS 17 „Contracte de leasing”. 254. Pe 31.03.N, o societate M a semnat un contract de vânzare asortatã cu o locaþie pentru o clãdire. Clãdirea avea o valoare contabilã de 30.000.000 u.m. Amortizarea calculatã pânã în momentul vânzãrii a fost de 12.500.000 u.m. Durata contractului de închiriere a fost stabilitã la 4 ani.

TESTE GRILÃ... Contabilitate – contabili autorizaþi

725

Preþul de cesiune (45.000.000 u.m.) este superior valorii juste (40.000.000 u.m.). Sã se contabilizeze operaþia de leaseback la societatea X la data semnãrii contractului în conformitate cu IAS 17 „Contracte de leasing”. 255. Se cunosc urmãtoarele informaþii privind exerciþiul încheiat la 31.12.N: – profit înainte de impozitare: 100.000.000 u.m.; – impozit pe profitul din activitãþi ordinare: 30.000.000 u.m. Dividendele în valoare de 40.000.000 u.m. au fost repartizate astfel: pentru acþiuni ordinare 25.000.000 u.m. ºi pentru acþiuni preferenþiale 15.000.000 u.m. La începutul exerciþiului N, existau în circulaþie 9.000 de acþiuni ordinare. La 30 septembrie N, au fost emise încã 4.000 de acþiuni ordinare. Sã se calculeze rezultatul pe acþiune de bazã în conformitate cu IAS 33 „Rezultatul pe acþiune”. 256. În exerciþiul N-1 au fost emise 40.000 de obligaþiuni convertibile în acþiuni ordinare. Valoarea nominalã a unei obligaþiuni este de 10.000 u.m., dobânda nominalã 10%. La data emisiunii obligaþiunilor, s-a stabilit cã pe 1 iulie N+1 fiecare 100 obligaþiuni pot fi convertite în 105 acþiuni. La începutul exerciþiului N, societatea avea în circulaþie 200.000 acþiuni ordinare. Rezultatul net al exerciþiului N aferent acþiunilor ordinare a fost de 1.000.000.000 u.m. Cota ipoteticã de impozit pe profit este de 25%. Sã se calculeze rezultatul pe acþiune de bazã ºi rezultatul pe acþiune diluat în conformitate cu IAS 33 „Rezultatul pe acþiune”. 257. La închiderea exerciþiului N, activele cuprind: – – – – –

un echipament tehnic a cãrui valoare netã contabilã este de 20.000 euro; acest echipament a fost achiziþionat la 30.06.N-2; un teren achiziþionat la un cost de 2.000 euro, pe 01.04.N-3 ºi reevaluat la 31.12.N-1 la nivelul sumei de 10.000 euro; un stoc de materii prime cumpãrat la 25.06.N la un cost de 800 euro ºi depreciat pentru 10% din valoare la închiderea exerciþiului N; o creanþã de 4.000 euro privind drepturile asupra unui client strãin, corespunzãtoare unei vânzãri efectuate la 21.10.N; suma de 40.000 euro, în contul curent la bancã.

TESTE GRILÃ... Contabilitate – contabili autorizaþi

726

Raportul de schimb euro/leu a evoluat astfel: 01.04.N-3 26.000

30.06.N-2 31.12.N-1 30.000 33.000

25.06.N 37.000

21.10.N 39.000

31.12.N 40.000

Sã se evalueze elementele prezentate anterior în lei, în conformitate cu IAS 21 „Efectele variaþiei cursurilor de schimb valutar”. 258. La 5 octombrie N, o întreprindere vinde unui client strãin produse în valoare de 20.000 euro. Contravaloarea produselor a fost decontatã la 5 decembrie N. Cursul de schimb euro/leu a evoluat astfel: la 05.10.N, 1 euro = 39.000 lei, la 05.12.N, 1 euro = 40.000 lei. Sã se contabilizeze operaþia de vânzare ºi încasarea creanþelor. 259. Pe 10 octombrie N, societatea româneascã M a cumpãrat materii prime în valoare de 10.000 euro. Plata furnizorilor se efectueazã pe 5 ianuarie N+1. Societatea M îºi închide conturile, în fiecare an, la 31 decembrie. Cursul monedei europene a suportat urmãtoarea evoluþie: – la 10 octombrie N: 39.000 lei; – la 31 decembrie N: 40.100 lei; – la 5 ianuarie N+1: 40.000 lei. Sã se contabilizeze operaþia de achiziþie, evaluarea datoriei la inventar ºi plata datoriei. 260. La 15 mai N, societatea româneascã M a acordat un împrumut de 200.000 euro filialei germane X. Acest împrumut are, de fapt, caracterul unei finanþãri permanente. Cursul monedei europene a suportat urmãtoarea evoluþie: – la 15 mai N: 38.000 lei; – la 31 decembrie N: 40.000 lei. Sã se contabilizeze, la M, acordarea împrumutului ºi evaluarea creanþei la închiderea exerciþiului N, în conformitate cu IAS 21 „Efectele variaþiei cursurilor de schimb valutar”. 261. La 15 mai N, societatea germanã M a acordat un împrumut de 200.000 euro filialei X din România. Acest împrumut are, de fapt, caracterul unei finanþãri permanente. Cursul monedei europene a suportat urmãtoarea evoluþie:

TESTE GRILÃ... Contabilitate – contabili autorizaþi

– –

727

la 15 mai N: 38.000 lei; la 31 decembrie N: 40.000 lei.

Sã se contabilizeze, la X, primirea împrumutului ºi evaluarea datoriei la închiderea exerciþiului N, în conformitate cu IAS 21 „Efectele variaþiei cursurilor de schimb valutar”. 262. O întreprindere fabricã un produs pentru care costul variabil unitar de producþie este de 360.000 u.m. Cheltuielile fixe anuale de producþie sunt de 3.600.000 mii u.m. Cantitãþile fabricate au fost de 10.000 bucãþi în exerciþiul N, 8.000 bucãþi în exerciþiul N+1 ºi de 13.000 bucãþi în exerciþiul N+2. Sã se calculeze costul de producþie unitar în conformitate cu IAS 2 „Stocuri”, în condiþiile în care presupunem cã mãrimea capacitãþii normale de producþie este de 10.000 bucãþi. 263. Stocul mãrfii X la 1 octombrie era evaluat la 400.000.000 u.m. (1.000 bucãþi x 400.000 u.m./bucatã). În luna octombrie, acest stoc este afectat de urmãtoarele operaþii: – 4 octombrie: o ieºire de 400 bucãþi; – 10 octombrie: o intrare de 500 bucãþi, la un cost de 410.000 u.m./bucatã; – 17 octombrie: o ieºire de 400 bucãþi; – 25 octombrie: o intrare de 200 bucãþi, la un cost de 414.000 u.m./bucatã; – 30 octombrie: o ieºire de 800 bucãþi. Costul mediu ponderat al perioadei precedente (ipotezã): 400.000 u.m./ bucatã. Sã se întocmeascã fiºa stocului în cazul în care se utilizeazã costul mediu ponderat al perioadei precedente. 264. Stocul mãrfii M la 1 octombrie era evaluat la 400.000.000 u.m. (1.000 bucãþi x 400.000 u.m./bucatã). În luna octombrie, acest stoc este afectat de urmãtoarele operaþii: – 4 octombrie: o ieºire de 400 bucãþi; – 10 octombrie: o intrare de 500 bucãþi, la un cost de 410.000 u.m./bucatã; – 17 octombrie: o ieºire de 400 bucãþi; – 25 octombrie: o intrare de 200 bucãþi, la un cost de 414.000 u.m./bucatã; – 30 octombrie: o ieºire de 800 bucãþi.

728

TESTE GRILÃ... Contabilitate – contabili autorizaþi

Costul mediu ponderat al perioadei precedente (ipotezã): 400.000 u.m./ bucatã. Sã se întocmeascã fiºa stocului în cazul în care se utilizeazã costul mediu ponderat calculat dupã fiecare intrare. 265. Stocul mãrfii M la 1 octombrie era evaluat la 400.000.000 u.m. (1.000 bucãþi x 400.000 u.m./bucatã). În luna octombrie, acest stoc este afectat de urmãtoarele operaþii: – 4 octombrie: o ieºire de 400 bucãþi; – 10 octombrie: o intrare de 500 bucãþi, la un cost de 410.000 u.m./bucatã; – 17 octombrie: o ieºire de 400 bucãþi; – 25 octombrie: o intrare de 200 bucãþi, la un cost de 414.000 u.m./bucatã; – 30 octombrie: o ieºire de 800 bucãþi. Costul mediu ponderat al perioadei precedente (ipotezã): 400.000 u.m./ bucatã. Sã se întocmeascã fiºa stocului în cazul în care se utilizeazã metoda FIFO. 266. Societatea X a dat în funcþiune, începând cu 1 ianuarie N, un utilaj în valoare de 1.800.000 u.m. Din punct de vedere contabil, utilajul se amortizeazã linear pe trei ani. Amortizarea fiscalã aferentã utilajului, în N, este de 800.000 u.m. Sã se calculeze eventuala diferenþã temporarã în conformitate cu IAS 12 „Impozitul pe profit”. 267. La data bilanþului, societatea are o creanþã privind dividendele de încasat de 30.000 u.m. Din punct de vedere fiscal, dividendele primite nu sunt impozabile. Sã se calculeze eventuala diferenþã temporarã în conformitate cu IAS 12 „Impozitul pe profit”. 268. În cursul lunii noiembrie N, societatea a încasat redevenþe în valoare de 50.000 u.m. aferente trimestrului 1 din exerciþiul N+1. Presupunem cã, din punct de vedere fiscal, redevenþele sunt impozabile în anul încasãrii acestora. Sã se calculeze eventuala diferenþã temporarã la 31.12.N în conformitate cu IAS 12 „Impozitul pe profit”.

TESTE GRILÃ... Contabilitate – contabili autorizaþi

729

269. La începutul exerciþiului N, s-a dat în funcþiune un utilaj în valoare de 40.000 u.m. În anul N, amortizarea contabilã a fost de 4.000 u.m., iar amortizarea fiscalã, de 5.600 u.m. Cota de impozit pe profit în vigoare în anul N este de 16%. Pânã la închiderea exerciþiului N nu au apãrut reglementãri privind modificarea cotei de impozit pentru exerciþiul viitor. Sã se calculeze impozitul amânat la închiderea exerciþiului N în conformitate cu IAS 12 „Impozitul pe profit”. 270. La 31.12.N, societatea are o datorie privind dobânzile de plãtit de 5.000 u.m. Presupunem cã, din punct de vedere fiscal, dobânzile sunt deductibile în exerciþiul financiar în care genereazã fluxuri de trezorerie. În decembrie N, a apãrut o reglementare conform cãreia, începând cu 01.01.N+1, cota de impozit pe profit va creºte de la 30% la 35%. Sã se calculeze impozitul amânat, la închiderea exerciþiului N în conformitate cu IAS 12 „Impozitul pe profit”. 271. Se cunosc urmãtoarele informaþii privind societatea X la 31.12.N: Informaþii Imobilizãri corporale (1) Creanþe clienþi (2) Dobânzi de încasat (3) Amenzi de plãtit (4) Dobânzi de plãtit (3)

Valori contabile 1.500.000 300.000 30.000 33.000 15.000

(1) Baza de impozitare pentru imobilizãrile corporale este 1.410.000 u.m. (2) Creanþele clienþi au o valoare brutã de 324.000 u.m. ºi existã o ajustare de depreciere a creanþelor de 24.000 u.m. Ajustarea nu este deductibilã fiscal. (3) Presupunem cã dobânzile sunt recunoscute fiscal în exerciþiul în care acestea genereazã fluxuri de trezorerie. (4) Amenzile nu sunt deductibile fiscal. Cota de impozit pe profit: 30%. La începutul exerciþiului N existã un pasiv de impozit amânat de 6.000 u.m. Sã se calculeze ºi sã se contabilizeze impozitul amânat în conformitate cu IAS 12 „Impozitul pe profit”, fãrã a compensa creanþele ºi datoriile de impozit.

730

TESTE GRILÃ... Contabilitate – contabili autorizaþi

272. Societatea pe acþiuni X se constituie în ziua de 31 martie N cu un capital de 8.000.000 u.m., divizat în 8.000 de acþiuni cu valoarea nominalã de 1.000 u.m.; 3.000 de acþiuni remunereazã un aport în naturã constând într-o clãdire, iar restul acþiunilor îmbracã forma de numerar. Sã se prezinte înregistrãrile contabile de constituire a societãþii. 273. Societatea pe acþiuni X are un capital de 8.000.000 u.m., divizat în 8.000 acþiuni cu valoarea nominalã de 1.000 u.m. Presupunem cã, în exerciþiul N+1, societatea X procedeazã la majorarea capitalului prin emisiunea a 4.000 acþiuni noi, în numerar, la un preþ de emisiune de 1.100 u.m. La data majorãrii capitalului social, o acþiune X este evaluatã la 1.150 u.m. Valoarea nominalã: 1.000 u.m. Sã se prezinte înregistrãrile contabile generate de majorarea capitalului social. 274. Fie societatea X al cãrei capital este format din 11.800 acþiuni cu valoarea nominalã de 1.000 u.m. Adunarea generalã decide diminuarea capitalului cu 180.000 u.m. în vederea rambursãrii cãtre asociaþi. Sã se contabilizeze diminuarea capitalului social. 275. Societatea X are capitalul social format din 12.000 acþiuni cu valoarea nominalã de 1.000 u.m. Adunarea generalã a asociaþilor decide acoperirea unei pierderi de 20.000 u.m. prin anularea a 200 acþiuni. Sã se contabilizeze diminuarea capitalului social. 276. La 30 septembrie N, s-a emis un împrumut obligatar cu urmãtoarele caracteristici: – numãr de obligaþiuni: 8.000; – valoarea nominalã a unei obligaþiuni: 1.000 u.m.; – preþ de emisiune: 990 u.m.; – preþ de rambursare: 1.020 u.m.; – rata dobânzii: 10%; dobânda se plãteºte la sfârºitul fiecãrui an de împrumut; – durata împrumutului: 6 ani; – prima de rambursare se amortizeazã linear pe durata împrumutului; – împrumutul se ramburseazã la sfârºitul perioadei de împrumut.

TESTE GRILÃ... Contabilitate – contabili autorizaþi

731

Sã se prezinte înregistrãrile contabile generate de lansarea împrumutului în perioada 30 septembrie N – 30 septembrie N+1. 277. Societatea M a contractat un împrumut bancar în urmãtoarele condiþii: – valoarea împrumutului: 600.000 u.m.; – rata împrumutului: 10% (ratã anualã); – durata împrumutului: o lunã. Sã se prezinte înregistrãrile contabile generate de împrumut. 278. Presupunem cã, la sfârºitul lunii octombrie N, societatea prezintã urmãtoarea situaþie privind taxa pe valoarea adãugatã: TVA deductibilã 19.000 u.m., TVA colectatã 15.200 u.m. Sã se regularizeze TVA. 279. La 5 noiembrie N, societatea M vinde produse unui client extern, la un preþ de 20.000 euro. Contravaloarea produselor vândute urmeazã a fi încasatã pe 5 februarie N+1. În exerciþiul N, cursul de schimb al monedei europene a evoluat astfel: – la 5 noiembrie N, 1 euro = 30.000 lei; – la 31 decembrie N, 1 euro = 32.000 lei. Presupunem cã diferenþele de curs valutar nerealizate nu sunt recunoscute din punct de vedere fiscal. Cota de impozit pe profit este de 16%. Sã se calculeze impozitul amânat aferent creanþelor clienþi la 31.12.N. 280. O întreprindere româneascã a cumpãrat de la un furnizor elveþian, la 2 octombrie N, mãrfuri în valoare de 50.000 franci. Decontarea contravalorii mãrfurilor a fost efectuatã la 12 ianuarie N+1. Întreprinderea îºi închide conturile sale la 31 decembrie N. Cursul monedei elveþiene a suportat urmãtoarea evoluþie: – la 2 octombrie N: 30.000 lei; – la 31 decembrie N: 29.000 lei; – la 12 ianuarie N+1: 32.000 lei. Sã se prezinte înregistrãrile în contabilitatea societãþii româneºti. 281. La 1 septembrie N, societatea româneascã M a acordat un împrumut de 2.000.000 dolari filialei sale americane F. Acest împrumut are, de fapt,

TESTE GRILÃ... Contabilitate – contabili autorizaþi

732

caracterul unei finanþãri permanente. Cursul monedei americane a suportat urmãtoarea evoluþie: – la 1 septembrie N: 30.000 lei/$; – la 31 decembrie N: 31.000 lei/$. Sã se prezinte înregistrãrile în contabilitatea societãþii M la 1 septembrie ºi la 31 decembrie N. 282. La 25 decembrie N, o societate M, din România, livreazã mãrfuri unei societãþi F, din Franþa, în valoare de 20.000 euro. Conform contractului, se încaseazã imediat 50% din valoarea bunurilor, iar restul în douã tranºe anuale egale, pe 25 decembrie. Rata dobânzii prevãzutã în contract este de 10%. Evoluþia cursului euro a fost urmãtoarea:

25 31 25 31 25

decembrie decembrie decembrie decembrie decembrie

Data

Curs de schimb lei/euro

N N N+1 N+1 N+2

35.000 36.000 37.000 37.500 38.000

Sã se prezinte înregistrãrile generate de acest contract în contabilitatea societãþii M. 283. Fie o facturã cu urmãtoarele elemente: valoarea brutã a mãrfurilor 1.800.000 u.m., rabat pentru defecte de calitate 100.000 u.m., remizã 246.500 u.m., scont de decontare 2%, TVA 19%. Sã se contabilizeze factura la furnizor (vânzãtor). 284. Fie o facturã cu urmãtoarele elemente: valoarea brutã a mãrfurilor 1.800.000 u.m., rabat pentru defecte de calitate 100.000 u.m., remizã 246.500 u.m., scont de decontare 2%, TVA 19%. Sã se contabilizeze factura la cumpãrãtor. 285. La sfârºitul anului N, furnizorul A trimite clientului B o facturã de reducere reprezentând risturnuri în sumã de 1.000.000 u.m., TVA 19%, aferente livrãrilor de mãrfuri efectuate în cursul anului. Sã se contabilizeze factura la B.

TESTE GRILÃ... Contabilitate – contabili autorizaþi

733

286. La sfârºitul anului N, furnizorul A trimite clientului B o facturã de reducere reprezentând risturnuri în sumã de 1.000.000 u.m., TVA 19%, aferente livrãrilor de mãrfuri efectuate în cursul anului. Sã se contabilizeze factura la A. 287. Furnizorul A emite o facturã reprezentând livrãri de mãrfuri în valoare de 2.000.000 u.m., TVA 19%, cu decontare dupã 3 luni. Ulterior, clientul îl înºtiinþeazã pe vânzãtor cã doreºte sã-ºi deconteze datoria cu douã luni mai devreme, cu condiþia sã beneficieze de un scont. Furnizorul întocmeºte o facturã de reducere în care înscrie un scont de 10%, acordat asupra livrãrii iniþiale. Sã se contabilizeze la societatea A vânzarea de mãrfuri ºi factura de reducere. 288. Furnizorul A emite o facturã reprezentând livrãri de mãrfuri în valoare de 2.000.000 u.m., TVA 19%, cu decontare dupã 3 luni. Ulterior, clientul îl înºtiinþeazã pe vânzãtor cã doreºte sã-ºi deconteze datoria cu douã luni mai devreme, cu condiþia sã beneficieze de un scont. Furnizorul întocmeºte o facturã de reducere în care înscrie un scont de 10%, acordat asupra livrãrii iniþiale. Sã se contabilizeze la cumpãrãtor achiziþia de mãrfuri ºi factura de reducere. 289. Societatea X procedeazã la regularizarea TVA aferentã perioadei de impozitare, cunoscând urmãtoarele: – TVA colectatã: 8.000.000 u.m.; – TVA deductibilã: 4.800.000 u.m.; – TVA de recuperat provenind din lunile precedente: 500.000 u.m. Sã se regularizeze TVA. 290. Pentru a fabrica 40 de bucãþi de produs M în exerciþiul N s-au efectuat urmãtoarele cheltuieli: – cheltuieli directe: 80.000 u.m.; – cheltuieli indirecte de producþie: 50.000 u.m., din care cheltuieli variabile 20.000 u.m., cheltuieli fixe 30.000 u.m. Capacitatea normalã de producþie: 100 bucãþi. Sã se calculeze costul de producþie unitar ºi sã se contabilizeze obþinerea produselor finite.

TESTE GRILÃ... Contabilitate – contabili autorizaþi

734

291. O întreprindere prezintã urmãtoarele informaþii privind stocul de produse finite, pentru exerciþiul N: – – –

produse finite obþinute în cursul exerciþiului: 2.500.000 u.m.; vânzãri de produse finite, la preþ de vânzare: 2.000.000 u.m., TVA 19%; costul produselor vândute: 1.800.000 u.m.

Sã se contabilizeze obþinerea, vânzarea ºi descãrcarea din gestiune a produselor, în condiþiile utilizãrii metodei inventarului permanent. 292. O întreprindere prezintã urmãtoarele informaþii privind stocul de produse finite, pentru exerciþiul N: – – – –

stoc iniþial de produse finite: 200.000 u.m.; stoc iniþial de producþie în curs: 400.000 u.m.; stoc final de produse finite: 260.000 u.m.; stoc final de producþie în curs: 370.000 u.m.

Sã se prezinte înregistrãrile contabile ºtiind cã societatea utilizeazã metoda inventarului intermitent. 293. Se prezintã urmãtoarele informaþii: vânzãri de mãrfuri 200.000 u.m., TVA 19%, ambalaje menþionate distinct în facturã 30.000 u.m., TVA 19%. Costul de achiziþie al ambalajelor vândute 28.000 u.m. Sã se contabilizeze factura de vânzare ºi descãrcarea din gestiune a ambalajelor la vânzãtor. 294. Se prezintã urmãtoarele informaþii: vânzãri de mãrfuri 200.000 u.m., TVA 19%, ambalaje menþionate distinct în facturã 30.000 u.m., TVA 19%. Costul de achiziþie al ambalajelor vândute 28.000 u.m. Sã se contabilizeze factura la cumpãrãtor. 295. Pe 25 aprilie, societatea M remite spre încasare bãncii un efect comercial de 1.500.000 u.m., cu scadenþa pe 30 aprilie. Pe 2 mai, banca adreseazã societãþii M borderoul de încasare care comportã un comision bancar de 75.000 u.m. Sã se prezinte înregistrãrile la societatea M.

TESTE GRILÃ... Contabilitate – contabili autorizaþi

735

296. Pe 1 decembrie N, societatea M sconteazã o cambie în valoare de 1.000.000 u.m., cu scadenþa pe 31 ianuarie N+1. Avizul de creditare al bãncii este primit pe 3 decembrie N ºi prevede un comision bancar de 20.000 u.m. Sã se contabilizeze scontarea cambiei. 297. La data de 1 septembrie N, societatea M procedeazã la vânzarea unui teren în urmãtoarele condiþii: preþ de vânzare 10.000.000 u.m., TVA 19%, costul de achiziþie al terenului cedat 9.000.000 u.m. La data cesiunii, terenul prezenta o ajustare pentru depreciere de 2.000.000 u.m. Sã se contabilizeze vânzarea ºi descãrcarea din gestiune a terenului. 298. Pe 15 ianuarie N, societatea M cumpãrã de la X 1.000 acþiuni sub formã de titluri de participare, emise de societatea F, cu scopul de a-ºi asigura un control asupra emitentului. Costul de achiziþie al titlurilor este de 10.000.000 u.m., iar partea eliberatã din nominalul acestora este de 6.000.000 u.m. Sã se contabilizeze achiziþia titlurilor. 299. Societatea M deþine 1.000 acþiuni emise de societatea F, asigurându-ºi astfel un control asupra emitentului. Titlurile au fost achiziþionate dupã cum urmeazã: – pe 30.03.N: 350 acþiuni x 11.000 u.m./acþiune; – pe 17.09.N: 200 acþiuni x 12.000 u.m./acþiune; – pe 10.02.N+1: 150 acþiuni x 12.500 u.m./acþiune; – pe 19.05.N+1: 300 acþiuni x 9.000 u.m./acþiune. La 31.12.N+1, valoarea unei acþiuni F este de 10.000 u.m. Sã se analizeze situaþia titlurilor la închiderea exerciþiului N+1. 300. Societatea M deþine 1.000 acþiuni emise de societatea F, asigurându-ºi astfel un control asupra emitentului. Titlurile au fost achiziþionate dupã cum urmeazã: – pe 30.03.N: 350 acþiuni x 11.000 u.m./acþiune;

TESTE GRILÃ... Contabilitate – contabili autorizaþi

736

– pe 17.09.N: 200 acþiuni x 12.000 u.m./acþiune; – pe 10.02.N+1: 150 acþiuni x 12.500 u.m./acþiune; – pe 19.05.N+1: 300 acþiuni x 9.000 u.m./acþiune. La 31.12.N+1, valoarea unei acþiuni F este de 10.000 u.m. În cursul exerciþiului N+2, societatea M vinde 600 de acþiuni F la un preþ unitar de 10.400 u.m. Evaluarea titlurilor ieºite se face prin metoda FIFO. Se cer urmãtoarele: 1) Sã se analizeze situaþia titlurilor la închiderea exerciþiului N+1; 2) Sã se contabilizeze vânzarea titlurilor; 3) Sã se analizeze situaþia titlurilor la închiderea exerciþiului N+2, ºtiind cã valoarea unei acþiuni F este de 12.000 u.m. 301. Pe 15.03.N, societatea M acordã un împrumut societãþii F în urmãtoarele condiþii: valoarea împrumutului 1.200.000 u.m., durata împrumutului 3 ani, rata dobânzii 10%; împrumutul se ramburseazã în trei tranºe anuale egale la sfârºitul fiecãrui an de serviciu, când sunt achitate ºi dobânzile aferente. Sã se contabilizeze acordarea împrumutului ºi sã se prezinte înregistrãrile aferente primului an de serviciu. 302. Societatea pe acþiuni M se constituie pe 1 aprilie N cu un capital de 200.000.000 u.m., divizat în 20.000 acþiuni al cãror nominal este de 10.000 u.m.: – – – –

6.800 acþiuni remunereazã un aport în naturã constând dintr-o clãdire ce va reprezenta sediul societãþii; 200 acþiuni remunereazã un aport în naturã constând dintr-un program informatic; 1.000 acþiuni remunereazã un aport în naturã constând dintr-un stoc de mãrfuri; 12.000 acþiuni în numerar sunt eliberate la constituire pentru 50% din valoare;

TESTE GRILÃ... Contabilitate – contabili autorizaþi

–

737

cheltuielile de constituire sunt de 1.000.000 u.m., fiind achitate din contul curent.

Sã se contabilizeze constituirea societãþii M. 303. Fie societatea M, cu un capital de 200.000.000 u.m., format din 20.000 acþiuni cu valoarea nominalã de 10.000 u.m. Acþiunea este evaluatã la 12.000 u.m. Societatea decide sã emitã 10.000 acþiuni noi, în numerar, la un preþ de emisiune de 10.800 u.m.; acþiunile sunt eliberate în proporþie de 50% cu ocazia subscrierii. Prima de emisiune este eliberatã integral la subscriere. Sã se contabilizeze majorarea capitalului social. 304. Fie societatea M, cu un capital de 200.000.000 u.m., format din 20.000 acþiuni cu valoarea nominalã de 10.000 u.m. Acþiunea este evaluatã la 12.000 u.m. Societatea decide sã emitã 10.000 acþiuni noi, în numerar, la un preþ de emisiune de 10.800 u.m.; acþiunile sunt eliberate în proporþie de 50% cu ocazia subscrierii. Prima de emisiune este eliberatã integral la subscriere. Sã se calculeze valoarea unui drept de subscriere ºi sã se prezinte poziþia vechiului acþionar. 305. Fie societatea M, cu un capital de 300.000.000 u.m., format din 30.000 acþiuni cu valoarea nominalã de 10.000 u.m. Acþiunea este evaluatã la 11.600 u.m. Societatea decide sã emitã 4.000 acþiuni noi pentru a remunera un aport în naturã format dintr-o clãdire. Valoarea clãdirii este stabilitã de un evaluator la 46.400.000 u.m. Sã se contabilizeze majorarea capitalului social. 306. Fie societatea M, cu un capital de 340.000.000 u.m., format din 34.000 acþiuni cu valoarea nominalã de 10.000 u.m. Acþiunea este evaluatã la 11.600 u.m.

738

TESTE GRILÃ... Contabilitate – contabili autorizaþi

Societatea decide sã emitã 3.400 acþiuni noi gratuite prin încorporarea unei rezerve în valoare de 34.000.000 u.m. Sã se contabilizeze majorarea capitalului social. 307. Fie societatea M, cu un capital de 340.000.000 u.m., format din 34.000 acþiuni cu valoarea nominalã de 10.000 u.m. Acþiunea este evaluatã la 11.600 u.m. Societatea decide sã emitã 3.400 acþiuni noi gratuite prin încorporarea unei rezerve în valoare de 34.000.000 u.m. Sã se calculeze valoarea unui drept de atribuire ºi sã se prezinte poziþia vechiului acþionar. 308. Fie societatea M, cu un capital de 374.000.000 u.m., format din 37.400 acþiuni cu valoarea nominalã de 10.000 u.m. Acþiunea este evaluatã la 10.545 u.m. Societatea decide sã emitã 5.000 acþiuni noi care vor converti datoria sa pe termen lung faþã de o instituþie bancarã în valoare de 52.725.000 u.m. Sã se contabilizeze majorarea capitalului social. 309. Fie societatea M, cu un capital de 362.000.000 u.m., format din 36.200 acþiuni cu valoarea nominalã de 10.000 u.m. Societatea decide sã diminueze capitalul social cu 20% prin diminuarea valorii nominale a acþiunilor existente. Sã se contabilizeze diminuarea capitalului social. 310. Fie societatea M, cu un capital de 362.000.000 u.m., format din 36.200 acþiuni cu valoarea nominalã de 10.000 u.m. Societatea decide sã diminueze capitalul social cu 20% prin rambursarea a 7.240 acþiuni. Sã se contabilizeze diminuarea capitalului social. 311. Fie societatea M, cu un capital de 362.000.000 u.m., format din 36.200 acþiuni cu valoarea nominalã de 10.000 u.m.

TESTE GRILÃ... Contabilitate – contabili autorizaþi

739

Societatea decide sã diminueze capitalul social cu 20%. În acest sens, se rãscumpãrã în bursã 7.240 acþiuni la un preþ de 10.500 u.m./acþiune ºi se procedeazã la anularea acestora. Sã se contabilizeze diminuarea capitalului social. 312. Fie societatea M, cu un capital de 362.000.000 u.m., format din 36.200 acþiuni cu valoarea nominalã de 10.000 u.m. Societatea decide sã diminueze capitalul social cu 20%. În acest sens, se rãscumpãrã în bursã 7.240 acþiuni la un preþ de 9.600 u.m./acþiune ºi se procedeazã la anularea acestora. Sã se contabilizeze diminuarea capitalului social. 313. Managerii societãþii decid sã reevalueze construcþiile. Activele în cauzã au fost achiziþionate la un cost de 800 miliarde lei ºi sunt amortizate pentru suma de 200 miliarde lei. Valoarea justã a construcþiilor determinatã de experþi este de 900 miliarde lei. Sã se contabilizeze operaþia de reevaluare ºtiind cã, în conformitate cu standardul IAS 16 „Imobilizãri corporale”, se foloseºte ca procedeu de reevaluare reevaluarea simultanã a valorilor brute ºi a amortizãrilor cumulate. 314. O întreprindere, al cãrei obiect de activitate este taximetria, pune în practicã o politicã de utilizare a autovehiculelor timp de 3 ani, dupã care le vinde la valoarea lor netã contabilã. Deci durata de utilitate a vehiculului achiziþionat este de 3 ani. Conducerea întreprinderii ºi experþii sãi estimeazã cã în primul an vehiculul se depreciazã pentru 30% din valoare, în al doilea an pentru 30% din valoare, iar în al treilea an pentru 10%. Sã se calculeze amortizarea unui vehicul achiziþionat la un cost de 600.000.000 lei, în cei trei ani, ºtiind cã societatea aplicã IAS 16 „Imobilizãri corporale”. 315. Managerii societãþii decid sã reevalueze clãdirile. Activele în cauzã au fost achiziþionate la un cost de 3.200 miliarde lei ºi sunt amortizate pentru suma de 800 miliarde lei. Valoarea justã a construcþiilor determinatã de experþi este de 3.600 miliarde lei.

740

TESTE GRILÃ... Contabilitate – contabili autorizaþi

Sã se contabilizeze operaþia de reevaluare ºtiind cã, în conformitate cu standardul IAS 16 „Imobilizãri corporale”, se foloseºte ca procedeu de reevaluare reevaluarea numai a valorii nete contabile, stabilitã prin deducerea amortizãrilor din costul imobilizãrilor. 316. Managerii societãþii decid sã reevalueze clãdirile. Clãdirile au fost achiziþionate la un cost de 800 miliarde lei ºi sunt amortizate pentru suma de 200 miliarde lei. Valoarea justã a construcþiilor determinatã de experþi este de 520 miliarde lei. Sã se contabilizeze operaþia de reevaluare în conformitate cu standardul IAS 16 „Imobilizãri corporale”. 317. La 1 aprilie N, s-au achiziþionat 1.000 acþiuni X la un preþ unitar de 10.000 u.m. Pe 1 martie N+1, la societatea X s-a luat decizia de distribuire a dividendelor aferente exerciþiului N: 100 u.m./acþiune. Sã se contabilizeze achiziþia acþiunilor ºi încasarea dividendelor în conformitate cu IAS 18 „Venituri”. 318. Societatea M are capitalul social format din 12.000 acþiuni cu valoarea nominalã de 1.000 u.m. Adunarea generalã a asociaþilor decide acoperirea unei pierderi de 20.000 u.m. prin anularea a 200 acþiuni. Sã se contabilizeze diminuarea capitalului social. 319. La 1 octombrie N, s-a emis un împrumut obligatar cu urmãtoarele caracteristici: – numãr de obligaþiuni: 8.000; – valoarea nominalã a unei obligaþiuni: 1.000 u.m.; – preþ de emisiune: 990 u.m.; – preþ de rambursare: 1.020 u.m.; – rata dobânzii: 10%; dobânda se plãteºte la sfârºitul fiecãrui an de împrumut; – durata împrumutului: 6 ani; – prima de rambursare se amortizeazã linear pe durata împrumutului; – împrumutul se ramburseazã la sfârºitul perioadei de împrumut. Sã se prezinte înregistrãrile contabile aferente exerciþiului N.

TESTE GRILÃ... Contabilitate – contabili autorizaþi

741

320. La 1 decembrie N, societatea X a contractat un împrumut bancar în urmãtoarele condiþii: – valoarea împrumutului 1.200.000 u.m.; – rata împrumutului: 10% (ratã anualã); – dobânda se plãteºte la sfârºitul perioadei de împrumut; – durata împrumutului: 1 an. Sã se prezinte înregistrãrile contabile generate de împrumut în anul N. 321. Presupunem cã la sfârºitul lunii septembrie N societatea prezintã urmãtoarea situaþie privind taxa pe valoarea adãugatã: TVA deductibilã 20.500 u.m., TVA colectatã 27.500 u.m. Sã se regularizeze TVA. 322. La 2 octombrie N, societatea X vinde produse unui client extern, la un preþ de 20.000 euro. Contravaloarea produselor vândute urmeazã a fi încasatã pe 5 februarie N+1. În exerciþiul N, cursul de schimb al monedei europene a evoluat astfel: – la 2 octombrie N, 1 euro = 30.000 lei; – la 31 decembrie N, 1 euro = 32.000 lei. Presupunem cã diferenþele de curs valutar nerealizate nu sunt recunoscute din punct de vedere fiscal. Cota de impozit pe profit este de 16%. Sã se calculeze impozitul amânat aferent creanþelor clienþi la 31.12.N. 323. Fie societatea X, cu un capital de 600.000.000 u.m., format din 60.000 acþiuni cu valoarea nominalã de 10.000 u.m. Acþiunea este evaluatã la 11.600 u.m. Societatea decide sã emitã 8.000 acþiuni noi pentru a remunera un aport în naturã format dintr-un teren. Valoarea terenului stabilitã de un evaluator este de 92.800.000 u.m. Sã se contabilizeze majorarea capitalului social. 324. La data de 31 ianuarie N, societatea M procedeazã la vânzarea unui teren în urmãtoarele condiþii: preþ de vânzare 200.000.000 u.m., TVA 19%, costul de achiziþie al terenului cedat 180.000.000 u.m. Sã se contabilizeze vânzarea ºi descãrcarea din gestiune a terenului.

742

TESTE GRILÃ... Contabilitate – contabili autorizaþi

325. Fie societatea M, cu un capital de 600.000.000 u.m., format din 20.000 acþiuni cu valoarea nominalã de 30.000 u.m. Societatea decide sã emitã 10.000 acþiuni noi în numerar la un preþ de emisiune de 31.000 u.m. Acþiunile sunt eliberate în proporþie de 70% cu ocazia subscrierii. Prima de emisiune este eliberatã integral la subscriere. Sã se contabilizeze majorarea capitalului social. 326. La 30.03.N, o întreprindere obþine o subvenþie de 64.000 u.m. pentru a achiziþiona o instalaþie, al cãrei cost este de 160.000 u.m. ºi care va fi amortizatã conform metodei lineare pe o duratã de 5 ani. Sã se contabilizeze achiziþia imobilizãrii ºi primirea subvenþiei în conformitate cu IAS 20 „Contabilitatea subvenþiilor guvernamentale ºi prezentarea informaþiilor legate de asistenþa guvernamentalã”, ºtiind cã se foloseºte metoda contabilizãrii subvenþiei la venituri în avans. 327. La 30.03.N, o întreprindere obþine o subvenþie de 64.000 u.m. pentru a achiziþiona o instalaþie, al cãrei cost este de 160.000 u.m. ºi care va fi amortizatã conform metodei lineare pe o duratã de 5 ani. Sã se contabilizeze achiziþia imobilizãrii ºi primirea subvenþiei în conformitate cu IAS 20 „Contabilitatea subvenþiilor guvernamentale ºi prezentarea informaþiilor legate de asistenþa guvernamentalã”, ºtiind cã se foloseºte metoda deducerii subvenþiilor pentru investiþii din costul activului. 328. Societatea îºi desfãºoarã activitatea în domeniul exploatãrii petroliere. Prin contract, ea este obligatã ca la sfârºitul perioadei de exploatare sã îndepãrteze echipamentele ºi sã restaureze vegetaþia. Se estimeazã cã pentru îndeplinirea obligaþiilor contractuale sunt necesare cheltuieli de 200.000 u.m. Sã se verifice dacã sunt îndeplinite condiþiile de constituire a unui provizion în conformitate cu IAS 37 „Provizioane, datorii contingente ºi active contingente”. 329. Fie societatea X, cu un capital de 600.000 u.m., format din 20.000 acþiuni cu valoarea nominalã de 30 u.m. Acþiunea este evaluatã la 36 u.m. Societatea decide sã emitã 10.000 acþiuni noi în numerar la un preþ de emisiune de 32,4 u.m. Sã se calculeze valoarea unui drept de subscriere ºi sã se prezinte poziþia vechiului acþionar.

TESTE GRILÃ... Contabilitate – contabili autorizaþi

743

330. Se constituie o societate comercialã în nume colectiv cu un capital social subscris de 20.000 lei, vãrsat integral înainte de înmatriculare astfel: – numerar depus la bancã: 5.000 lei; – un utilaj evaluat la 14.000 lei; – materii prime în valoare de 1.000 lei. Înregistraþi în contabilitate operaþiile. 331. Se constituie o societate pe acþiuni cu un capital subscris de 200.000 lei divizat în 20.000 acþiuni. La înfiinþare, s-a depus la bancã contravaloarea a 12.000 acþiuni ºi s-au adus aporturi în naturã concretizate în utilaje evaluate la suma de 50.000 lei, pentru care s-au acordat 5.000 acþiuni. Restul capitalului social s-a depus în contul bancar în termen de 12 luni de la înfiinþare. Înregistraþi în contabilitate operaþiile. 332. Adunarea generalã a acþionarilor hotãrãºte majorarea capitalului social prin emisiunea a 1.000 acþiuni care se vând în numerar la valoarea de emisiune egalã cu valoarea matematicã contabilã iniþialã. Capitalurile proprii ale societãþii, înainte de emisiune, sunt în valoare de 130.000 lei, iar capitalul social de 100.000 lei este divizat în 10.000 acþiuni cu valoarea nominalã de 10 lei. Înregistraþi în contabilitate operaþiile. 333. Adunarea generalã extraordinarã a acþionarilor hotãrãºte majorarea capitalului social prin emisiunea unui nou pachet de 5.000 acþiuni cu valoarea nominalã de 10 lei, care se vor achita ulterior în numerar. Înregistraþi în contabilitate operaþiile. 334. Adunarea generalã extraordinarã a asociaþilor hotãrãºte majorarea capitalului social prin acceptarea unui nou aport în naturã concretizat într-un camion evaluat la 80.000 lei; valoarea nominalã totalã a acþiunilor emise este de 80.000 lei. Înregistraþi în contabilitate operaþiile. 335. Societatea comercialã Alfa a fuzionat, absorbind societatea comercialã Beta. Activul societãþii absorbite este reprezentat de utilaje în valoare de 40.000 lei ºi disponibilitãþi bãneºti în conturile bancare de 20.000 lei.

744

TESTE GRILÃ... Contabilitate – contabili autorizaþi

Datoriile societãþii absorbite sunt reprezentate de un împrumut pe termen mediu, contractat de la bancã, în sumã de 10.000 lei. Se hotãrãºte ca societatea Alfa sã le emitã acþionarilor societãþii absorbite 3.500 acþiuni, valoarea nominalã a unei acþiuni fiind de 10 lei. Prima de fuziune se integreazã ulterior la alte rezerve. Sã se înregistreze în contabilitatea societãþii absorbante aceste operaþii. 336. Sã se înregistreze în contabilitate urmãtoarele operaþiuni: a) Se constituie din profitul net al unitãþii rezerve statutare în sumã de 8.000 lei; b) Se încorporeazã la alte rezerve prime de emisiune în sumã de 10.000 lei; c) Se constituie alte rezerve din profitul net al exerciþiilor precedente în valoare de 12.000 lei; d) Se constituie alte rezerve din profitul net al anului curent în sumã de 7.000 lei. 337. Sã se înregistreze în contabilitate urmãtoarele operaþiuni: a) Se încorporeazã la alte rezerve diferenþe din reevaluare în sumã de 4.000 lei; b) Se utilizeazã rezervele legale pentru acoperirea pierderilor din anii precedenþi în valoare de 30.000 lei; c) Se încorporeazã în capitalul social alte rezerve care nu au ca sursã de provenienþã profitul, în valoare de 8.000 lei. 338. O societate comercialã primeºte în contul bancar o subvenþie de 60.000 lei pentru procurarea unui utilaj. Dupã achiziþionarea utilajului în valoare de 60.000 lei ºi TVA 19%, se achitã prin ordin de platã datoria faþã de furnizorul de imobilizãri. Durata normalã de funcþionare a utilajului este de 5 ani iar regimul de amortizare folosit este cel linear. Sã se înregistreze în contabilitate aceste operaþiuni, inclusiv amortizarea lunarã ºi trecerea la venituri a unei pãrþi din subvenþie. 339. Se constituie un provizion de 1.500 lei pentru penalitãþi probabile; în anul urmãtor sunt achitate în numerar penalitãþi în sumã de 1.400 lei, iar provizionul se anuleazã. Înregistraþi în contabilitate operaþiile.

TESTE GRILÃ... Contabilitate – contabili autorizaþi

745

340. O societate comercialã emite 5.000 de obligaþiuni cu valoarea nominalã de 10 lei. Dobânda anualã este de 10%. La scadenþã – dupã un an – obligaþiunile se restituie ºi se plãteºte dobânda curentã. Vânzarea obligaþiunilor se face prin bancã, iar rambursarea împrumutului ºi plata dobânzii se realizeazã prin casieria unitãþii. Înregistraþi în contabilitate operaþiile. 341. O societate comercialã emite 1.000 de obligaþiuni cu loterie la valoarea nominalã de 30 lei. La tragerea la sorþi se acordã câºtiguri în numerar de 2.000 lei. Ulterior, se rãscumpãrã la bursã 100 de obligaþiuni la preþul de 29 lei/bucatã ºi 200 de obligaþiuni la preþul de 32 lei/bucatã, care apoi se anuleazã. Toate decontãrile se fac în numerar. Înregistraþi în contabilitate operaþiile. 342. O societate comercialã emite 10.000 obligaþiuni cu o valoare nominalã de 1 leu. Fãrã sã ajungã la scadenþã, 5.000 obligaþiuni sunt rãscumpãrate de la bursã la preþul de 0,8 lei/bucatã, iar cealaltã jumãtate se rãscumpãrã la preþul de 1,25 lei/bucatã. Dupã ce s-au rãscumpãrat în întregime, obligaþiunile se anuleazã. Totodatã, se înregistreazã ºi se plãteºte dobânda pânã la rãscumpãrarea lor în valoare de 2.000 lei. Toate decontãrile se fac în numerar. Înregistraþi în contabilitate operaþiile. 343. O societate comercialã primeºte în contul de disponibil un credit bancar pe 2 ani în sumã de 60.000 lei, care se ramburseazã în tranºe semestriale egale. Dobânda anualã este de 10% ºi se achitã trimestrial. Din motive financiare, ultima tranºã a creditului, precum ºi dobânda aferentã ultimului trimestru se achitã în cel de-al treilea an. Înregistraþi în contabilitate operaþiile. 344. Se constituie o societate comercialã al cãrei asociat depune la casieria unitãþii suma de 5.000 lei, din care achitã la notar suma de l.000 lei pentru autentificarea actului de constituire ºi la registrul comerþului suma de 2.000 lei ºi TVA 19% pentru alte cheltuieli de constituire: taxe de înmatriculare, de publicare în Monitorul Oficial. Dupã începerea activitãþii, cheltuielile de constituire se amortizeazã în 10 luni ºi se restituie asociatului suma depusã iniþial. Unitatea opteazã pentru a fi plãtitoare de TVA de la începutul activitãþii. Se înregistreazã în contabilitate aceste

746

TESTE GRILÃ... Contabilitate – contabili autorizaþi

operaþiuni, inclusiv amortizarea lunarã a cheltuielilor de constituire ºi scoaterea din evidenþã a cheltuielilor amortizate. Înregistraþi în contabilitate operaþiile. 345. Se achiziþioneazã un brevet de invenþie cu preþul de 30.000 lei ºi TVA 19% care se achitã cu ordin de platã. Brevetul este protejat timp de 5 ani, dupã care se scoate din evidenþã. Sã se înregistreze în contabilitate aceste operaþiuni, inclusiv amortizarea lunarã a brevetului. 346. Se recepþioneazã de cãtre personalul firmei un program informatic, produs în firmã pentru nevoi proprii. Costul sãu este de 8.000 lei ºi se amortizeazã în 2 ani. Ulterior este scos din evidenþã. Sã se înregistreze în contabilitate aceste operaþiuni, inclusiv amortizarea lunarã a programului informatic. 347. O societate comercialã achiziþioneazã din import un utilaj în valoare de 10.000 euro. Cursul este de 3,2 lei/euro. Taxa vamalã este de 10%, iar comisionul vamal de 0,5%, TVA 19%. Transportul, datorat unei unitãþi din þarã, este de 6.000 lei, TVA 19%. La plata furnizorului extern cursul este de 3,3 lei/euro. Sã se înregistreze în contabilitate aceste operaþii. (Toate decontãrile se efectueazã prin virament bancar.) 348. Se închiriazã o clãdire cu valoarea contabilã de l60.000 lei, cu o chirie lunarã de 800 lei, TVA 19%. Chiriaºul executã lucrãri de modernizare, efectuându-se în acest scop urmãtoarele cheltuieli care se amortizeazã pe o perioadã de 1 an, când expirã contractul de închiriere: – cheltuieli cu materialele consumabile 30.000 lei; – cheltuieli cu energia facturatã de furnizor, care se achitã ulterior în numerar, 8.000 lei ºi TVA 19%. Sã se înregistreze aceste operaþii în contabilitatea proprietarului. 349. Se hotãrãºte modernizarea unei maºini pentru fabricarea hârtiei care are valoarea contabilã de 120.000 lei. Durata normalã de utilizare a maºinii este de 10 ani, iar durata rãmasã de 3 ani. Lucrãrile de modernizare se realizeazã de un terþ care factureazã aceste lucrãri la valoarea de 30.000 lei,

TESTE GRILÃ... Contabilitate – contabili autorizaþi

747

TVA 19%, recepþia fãcându-se ulterior, achitarea fãcându-se cu ordin de platã. Amortizarea investiþiei se face pe durata rãmasã. Sã se înregistreze în contabilitate aceste operaþii, inclusiv amortizarea lunarã a maºinii modernizate. 350. Sã se calculeze amortismentul anual prin aplicarea regimului linear pentru un autoturism achiziþionat în 18 iulie 2005 cu preþul de 60.000 lei. Data punerii în funcþiune este 21 iulie 2005, iar durata normalã de funcþionare este de 5 ani. Sã se înregistreze în contabilitate operaþiile. 351. Se constatã lipsã la inventar un mijloc de transport a cãrui valoare contabilã este de 20.000 lei, iar amortizarea înregistratã este de 8.000 lei; aceasta lipsã la inventar nu este imputabilã. Sã se înregistreze în contabilitate operaþiile. 352. Se imputã unui gestionar un mobilier de birou cu o valoare de 15.000 lei, din care amortizarea înregistratã este de 9.000 lei. Preþul de imputare este de 8.000 lei, TVA 19%. Sã se înregistreze în contabilitate operaþiile. 353. Se achiziþioneazã un teren cu preþul de 100.000 lei, TVA 19%, care se achitã cu ordin de platã. La sfârºitul exerciþiului se constatã cã valoarea de piaþã a terenului este de 90.000 lei. La sfârºitul exerciþiului urmãtor, valoarea de piaþã a terenului este de 93.000 lei. Ulterior terenul se vinde cu preþul de 110.000 lei, TVA 19%, cu încasare prin ordin de platã. Sã se înregistreze în contabilitate operaþiile de mai sus. 354. La 31.06.N a fost achiziþionat un mijloc de transport care a avut un cost de achiziþie fãrã TVA de 100.000 lei ºi TVA 19%. Acest mijloc de transport este supus unui regim de amortizare linear, în funcþie de o duratã normalã de utilizare de 5 ani. La 31.12.N+1 acest mijloc de transport a fost reevaluat la 105.000 lei. Sã se facã înregistrãrile contabile pentru: 1. achiziþionarea mijlocului de transport ºi amortizarea pentru anul N; 2. amortizarea pentru anul N+1 ºi reevaluarea pentru anul N+1 prin metoda modificãrii costului istoric ºi a amortizãrii cumulate.

748

TESTE GRILÃ... Contabilitate – contabili autorizaþi

355. Se achiziþioneazã 20.000 acþiuni cu preþul de 10 lei/bucatã cu scopul de a obþine o influenþã asupra gestiunii unitãþii emitente de titluri (societatea respectivã va fi inclusã în cadrul grupului) ºi pentru obþinerea unui venit financiar sub formã de dividende. Se achitã prin bancã suma de 150.000 lei; restul se va achita ulterior prin aceeaºi modalitate. Comisionul achitat în numerar unitãþii care a instrumentat tranzacþia este de 1% ºi TVA 19%. În anul urmãtor se încaseazã cu ordin de platã dividende în sumã de 50.000 lei. Mai târziu se vând 1.000 acþiuni cu preþul de 15 lei/bucatã, încasarea fãcându-se ulterior în numerar. Sã se înregistreze în contabilitate aceste operaþii. 356. Se achiziþioneazã cu numerar 2.000 acþiuni cu preþul de 15 lei/bucatã în scopul obþinerii de dividende; în anul urmãtor se încaseazã prin bancã dividende în sumã de 10.000 lei. Mai târziu se vând 500 acþiuni cu preþul de 21 lei/bucatã, încasarea fãcându-se ulterior prin bancã. Sã se înregistreze în contabilitate aceste operaþii. 357. O societate comercialã acordã prin bancã unui terþ un împrumut de 200.000 lei pe termen de 2 ani, cu o dobândã anualã de 10%, care trebuie sã se achite la sfârºitul fiecãrui an. Dobânda din primul an se încaseazã cu întârziere, adicã în cursul celui de-al doilea an. Sã se înregistreze în contabilitate aceste operaþii. 358. Societatea comercialã Mona SA depune prin virament bancar o garanþie la ROMGAZ în sumã de 8.000 lei. Ulterior se restituie în numerar o parte din garanþie în sumã de 1.000 lei. Sã se înregistreze în contabilitate aceste operaþii. 359. Societatea comercialã Mona SA constituie la Banca Transilvania un depozit la termen, pe doi ani, în valoare de 10.000.000 lei. Dobânda anualã bonificatã de bancã este de 40%. Sã se înregistreze constituirea depozitului ºi primirea dobânzii anuale în contul curent al societãþii. 360. Societatea comercialã X SRL þine evidenþa stocurilor la preþ prestabilit cu ajutorul metodei inventarului permanent. Pentru materiile prime ale societãþii existã urmãtoarea situaþie:

TESTE GRILÃ... Contabilitate – contabili autorizaþi

749

–

stoc iniþial de materii prime evaluate la preþ standard de 15 lei/kg: 100 kg; – diferenþe de preþ aferente stocului iniþial: 30 lei. În cursul lunii se efectueazã urmãtoarele operaþii privind materiile prime: – cumpãrare de materii prime cu plata prin virament bancar, conform facturii: 300 kg cu preþul de facturare de 14,333 lei/kg ºi TVA 19%; – consum de materii prime: 250 kg. Sã se înregistreze în contabilitate aceste operaþii. 361. O întreprindere care þine evidenþa stocurilor la preþ efectiv prin metoda inventarului permanent are în evidenþa contabilã de la începutul lunii urmãtoarele date privind materiile prime: – stoc iniþial de materii prime evaluate la preþul efectiv de 105 lei/kg: 200 kg. În cursul lunii se efectueazã urmãtoarele operaþiuni privind materiile prime: – cumpãrare de materii prime la preþul de facturare de 110 lei/kg ºi TVA 19%: 300 kg; – cheltuieli de transport: 3.000 lei ºi TVA 19%; – consum de materii prime: 400 kg. Decontarea facturilor se face cu ordin de platã. Evaluarea ieºirilor se face dupã metoda FIFO. Sã se înregistreze în contabilitate aceste operaþii. 362. La inventariere se constatã un minus de materii prime în valoare de 1.000 lei, care se imputã gestionarului la valoarea actualã de 1.200 lei ºi TVA 19%. Debitorul achitã suma la casieria unitãþii. Sã se înregistreze în contabilitate aceste operaþii. 363. Societatea comercialã X SRL primeºte materiale consumabile conform facturii în valoare de 1.000 lei ºi TVA 19%. La recepþie se constatã o diferenþã în plus (nefacturatã de furnizor) în valoare, fãrã TVA, de 200 lei; aceastã diferenþã în plus este admisã la recepþie de societate. Plata furnizorului se face prin bancã. Sã se înregistreze în contabilitate aceste operaþii.

750

TESTE GRILÃ... Contabilitate – contabili autorizaþi

364. Societatea comercialã X face o comandã la societatea Y privind achiziþia a 100 kg fãinã, necesare pentru procesul de producþie. Societatea Y întocmeºte, pe baza comenzii primite, factura pentru 100 kg, dar la recepþie se constatã un plus de 20 kg, care nu este admis de societatea X, aºa cã returneazã societãþii Y fãina primitã în plus. Costul unitar de achiziþie este de 1,5 lei ºi TVA 19%; plata societãþii Y se face prin virament bancar. Sã se înregistreze aceste operaþii în contabilitatea societãþii X. 365. Se cunosc urmãtoarele date legate de materia primã X a unei societãþi comerciale: – stoc iniþial: 100 kg; cost de achiziþie: 10 lei/kg; – cumpãrãri în cursul lunii: 300 kg, cost de achiziþie: 12 lei/kg; – consum de materii prime: 200 kg; – lipsã la inventar: 50 kg; – stoc final: 150 kg. Lipsa la inventar se imputã gestionarului la preþul de 20 lei/kg ºi TVA 19%. Creanþa faþã de gestionar se recupereazã din salariul acestuia. În condiþiile în care contabilitatea sinteticã a stocurilor de materii prime se realizeazã cu ajutorul metodei inventarului permanent, se cere sã se facã înregistrãrile contabile corespunzãtoare dacã evaluarea ieºirilor din stoc se face la cost mediu unitar ponderat ºi evidenþa materiilor prime se þine la cost de achiziþie. 366. Se cunosc urmãtoarele date legate de materia primã X a unei societãþi comerciale: – stoc iniþial: 100 kg; cost de achiziþie: 10 lei/kg; – cumpãrãri în cursul lunii: 300 kg, cost de achiziþie: 12 lei/kg; – consum de materii prime: 200 kg; – lipsã la inventar: 50 kg; – stoc final: 150 kg. Lipsa la inventar se imputã gestionarului la preþul de 20 lei/kg ºi TVA 19%. Creanþa faþã de gestionar se recupereazã din salariul acestuia. În condiþiile în care contabilitatea sinteticã a stocurilor de materii prime se realizeazã cu ajutorul metodei inventarului permanent, se cere sã se facã înregistrãrile contabile corespunzãtoare dacã evaluarea ieºirilor din

TESTE GRILÃ... Contabilitate – contabili autorizaþi

751

stoc se face prin metoda FIFO ºi evidenþa materiilor prime se þine la cost de achiziþie. 367. Se cunosc urmãtoarele date legate de materia primã X a unei societãþi comerciale: – stoc iniþial: 100 kg; cost de achiziþie: 10 lei/kg; – cumpãrãri în cursul lunii: 300 kg, cost de achiziþie: 12 lei/kg; – consum de materii prime: 200 kg; – lipsã la inventar: 50 kg; – stoc final: 150 kg. Lipsa la inventar se imputã gestionarului la preþul de 20 lei/kg ºi TVA 19%. Creanþa faþã de gestionar se recupereazã din salariul acestuia. În condiþiile în care contabilitatea sinteticã a stocurilor de materii prime se realizeazã cu ajutorul metodei inventarului permanent, se cere sã se facã înregistrãrile contabile corespunzãtoare dacã evaluarea ieºirilor din stoc se face prin metoda LIFO ºi evidenþa materiilor prime se þine la cost de achiziþie. 368. Se cunosc urmãtoarele date legate de materia primã X a unei societãþi comerciale: – stoc iniþial: 100 kg; cost de achiziþie: 10 lei/kg; – cumpãrãri în cursul lunii: 300 kg, cost de achiziþie: 12 lei/kg; – consum de materii prime: 200 kg; – lipsã la inventar: 50 kg; – stoc final: 150 kg. Lipsa la inventar se imputã gestionarului la preþul de 20 lei/kg ºi TVA 19%. Creanþa faþã de gestionar se recupereazã din salariul acestuia. În condiþiile în care contabilitatea sinteticã a stocurilor de materii prime se realizeazã cu ajutorul metodei inventarului permanent, se cere sã se facã înregistrãrile contabile corespunzãtoare dacã evidenþa materiilor prime se þine la costul standard de 11 lei/kg. 369. Din procesul de producþie rezultã materiale recuperabile (deºeuri) evaluate la suma de 6.000 lei. Ulterior, acestea se vând la preþul de 7.000 lei + TVA 19%, încasarea fãcându-se în numerar. Sã se înregistreze în contabilitate aceste operaþii.

752

TESTE GRILÃ... Contabilitate – contabili autorizaþi

370. Se obþin 100 kg de semifabricate evaluate la cost efectiv de 1.000 lei. Jumãtate din semifabricatele obþinute se vând unui client la preþul de 15 lei/kg ºi TVA 19%, cu încasare prin bancã, iar cealaltã jumãtate se prelucreazã în continuare în cadrul unitãþii. Sã se înregistreze în contabilitate aceste operaþii. 371. La inventarierea de la sfârºitul lunii se constatã în secþiile de bazã produse în curs de execuþie evaluate la costul efectiv de 5.000 lei. La sfârºitul lunii urmãtoare stocul de produse în curs de execuþie era de 2.000 lei. Sã se înregistreze în contabilitate aceste operaþii. 372. O societate comercialã are în stoc 600 kg de produse finite evaluate la cost prestabilit de 20 lei/kg, costul de producþie efectiv fiind de 22 lei/kg. Unitatea acordã salariaþilor sãi, sub formã de avantaje în naturã, 200 kg de produse finite. Sã se facã înregistrãrile contabile aferente acestor operaþiuni. 373. Stocul iniþial de produse finite la 1 februarie 2005 este de 150 kg, evaluate la costul prestabilit de 20 lei/kg. Costul de producþie efectiv este de 19 lei/kg. La data de 10 februarie unitatea obþine 400 kg de produse finite. La 17 februarie se vând unui client 500 kg de produse finite la preþul de 30 lei/kg ºi TVA 19%, cu încasare prin virament bancar. La sfârºitul lunii februarie, potrivit datelor furnizate de contabilitatea de gestiune, s-a stabilit costul efectiv al produselor obþinute în cursul lunii la preþul de 22 lei/kg. Sã se facã înregistrãrile contabile aferente obþinerii, vânzãrii ºi descãrcãrii gestiunii de produsele finite, precum ºi încasãrii creanþei. 374. Se trimit spre prelucrare la terþi materii prime în valoare de 5.000 lei. Costul prelucrãrii este de 1.000 lei ºi TVA 19%, ºi se achitã prin ordin de platã. Ulterior materiile prime se returneazã. Sã se înregistreze în contabilitate aceste operaþii. 375. Se primesc, conform facturii, materiale consumabile în sumã de 4.000 lei ºi TVA 19% care, din motive obiective, nu se pot recepþiona imediat. Ulterior se face recepþia lotului de materiale intrate ºi se achitã factura în numerar. Sã se înregistreze în contabilitate aceste operaþii.

TESTE GRILÃ... Contabilitate – contabili autorizaþi

753

376. O societate comercialã a vândut produse finite conform facturii în valoare de 500.000 lei plus TVA 19%, pentru care pãstreazã doar un risc nesemnificativ, apãrând ulterior incertitudinea cu privire la încasarea a 100.000 lei. Suma nu se mai încaseazã. Care sunt înregistrãrile în acest caz, ºtiind cã valoarea efectivã a produselor finite este de 300.000.000 lei? 377. Se trimite la terþi pentru reparare un aparat de mãsurã în valoare de 3.000 lei, costul reparaþiei achitat cu un avans de trezorerie fiind de 600 lei ºi TVA 19%. Dupã reparare, aparatul este adus în unitate. Sã se înregistreze în contabilitate aceste operaþii. 378. Din cauza lipsei spaþiilor de depozitare se trimit la terþi pentru depozitare temporarã produse finite în valoare de 5.000 lei. Chiria perceputã este de 200 lei ºi TVA 19%, ºi se achitã în numerar. Ulterior, produsele sunt aduse în unitate. Sã se înregistreze în contabilitate aceste operaþii. 379. Se exportã mãrfuri în valoare de 1.000 USD la cursul de 3,2 lei/USD. Decontarea se face ulterior la cursul de 3,3 lei/USD. Costul de achiziþie al mãrfurilor vândute este de 2.000 lei. La sfârºitul anului, disponibilitãþile în devize sunt de 1.000 USD provenind din încasarea mãrfurilor exportate, iar cursul valutar este de 3,4 lei/USD. Sã se înregistreze în contabilitate aceste operaþii. 380. Sã se înregistreze un plus de mãrfuri constatat la inventariere la costul de achiziþie de 3.000.000 lei. Adaosul comercial practicat de unitate este de 20% din costul de achiziþie. Sã se înregistreze aceastã operaþie în urmãtoarele situaþii: a) evidenþa mãrfurilor se þine la cost de achiziþie; b) evidenþa mãrfurilor se þine la preþ de vânzare fãrã TVA; c) evidenþa mãrfurilor se þine la preþ de vânzare cu amãnuntul. 381. Societatea Y cumpãrã de la societatea X mãrfuri în valoare de 10.000 lei ºi TVA 19%, care sunt ambalate în ambalaje ce circulã pe principiul restituirii în valoare de 1.000 lei ºi TVA 19%. Societatea Y reþine pentru

754

TESTE GRILÃ... Contabilitate – contabili autorizaþi

nevoile proprii ambalaje în valoare de 500 lei fãrã TVA; restul ambalajelor se restituie societãþii X. Decontãrile se fac prin virament bancar. Sã se înregistreze aceste operaþii în contabilitatea societãþii Y. 382. Se achiziþioneazã mãrfuri în valoare de 1.000 lei ºi TVA 19%, ambalajele fiind incluse în preþ. Ulterior ambalajele se valorificã sub formã de produse reziduale la valoarea de 1.000 lei ºi TVA 19%. Decontãrile se fac prin bancã. Sã se înregistreze în contabilitate aceste operaþii. 383. Societatea A livreazã societãþii B un mijloc de transport (produs finit pentru societatea A, mijloc fix pentru societatea B) în valoare de 90.000 lei ºi TVA 19%, costul de producþie fiind de 70.000 lei, convenindu-se ca decontarea sã se facã peste 2 luni. Dupã o lunã societatea B îºi plãteºte datoria faþã de societatea A, obþinând un scont de 40% pe an. Decontarea se face prin virament bancar. Sã se facã înregistrãrile contabile pentru societatea A. 384. Societatea A livreazã societãþii B mãrfuri în valoare de 100.000 lei ºi TVA 19%. Costul de achiziþie al mãrfurilor livrate de societatea A este de 80.000 lei. Furnizorul acceptã ca decontarea sã se facã pe baza unui bilet la ordin întocmit de client. Dupã primirea efectului comercial, furnizorul îl depune la bancã ºi se încaseazã la scadenþã. Sã se înregistreze aceste operaþii în contabilitatea furnizorului (societatea B). 385. Societatea A livreazã produse finite societãþii B (pentru aceasta produsele finite sunt materii prime) în valoare de 8.000 lei ºi TVA 19%. Furnizorul acceptã ca decontarea sã se facã pe baza unui efect de comerþ (bilet la ordin). Dupã primirea efectului comercial, furnizorul îl depune la bancã spre încasare la scadenþã. Preþul de înregistrare al produselor finite livrate este de 5.000 lei. Sã se înregistreze operaþiile în contabilitatea furnizorului (societatea A). 386. Conform contractului, clientul acordã furnizorului un avans în numerar de 2.380 lei. Ulterior, furnizorul livreazã clientului semifabricate, respectiv materii prime în valoare de 15.000 lei ºi TVA 19%. Preþul de

TESTE GRILÃ... Contabilitate – contabili autorizaþi

755

înregistrare la furnizor al semifabricatelor este de 10.000 lei. Decontarea facturii se face prin bancã, þinându-se seama de avansul acordat anterior. Sã se înregistreze operaþiile în contabilitatea clientului. 387. Un asociat împrumutã societatea cu numerar în sumã de 20.000 lei pentru efectuarea unor plãþi cãtre furnizori. Dupã 6 luni asociatului i se restituie suma în numerar, împreunã cu dobânda de 30% pe an. Sã se înregistreze în contabilitate aceste operaþii. 388. Se repartizeazã la dividende profitul reportat din anii precedenþi în sumã de 6.000 lei. Dupã reþinerea ºi virarea impozitului pe dividende de 16% cu ordin de platã, dividendele nete se lasã temporar de cãtre asociat la dispoziþia unitãþii. Sã se înregistreze în contabilitate aceste operaþii. 389. Societatea A emite factura privind chiria lunarã în sumã de 1.000 lei ºi TVA 19%, datoratã de societatea B, care îºi achitã datoria cu ordin de platã. Sã se înregistreze operaþiile în contabilitatea celor doi parteneri. 390. Societatea comercialã A vinde societãþii comerciale B produse finite în valoare de 3.000.000 lei ºi TVA 19%, care se deconteazã prin bancã în 3 rate lunare. Costul de producþie al produselor vândute este de 2.000.000 lei. Dobânda lunarã este de 3% ºi se încaseazã cu numerar. Sã se înregistreze operaþiile în contabilitatea clientului. 391. Unitatea A transmite subunitãþii B materii prime în valoare de 1.000.000 lei ºi suma de 1.500.000 lei cu ordin de platã. Ulterior subunitatea B restituie unitãþii A 1.000.000 lei. De asemenea, subunitatea B transmite unitãþii A un lot de mãrfuri în valoare de 700.000 lei. Sã se înregistreze aceste operaþii în contabilitatea unitãþii ºi în cea a subunitãþii. 392. Se încaseazã din eroare în contul bancar suma de 400.000 lei. Ulterior, suma se restituie persoanei în cauzã. Sã se înregistreze în contabilitate aceste operaþii.

756

TESTE GRILÃ... Contabilitate – contabili autorizaþi

393. Se primeºte un credit bancar, pe o duratã de 9 luni, în sumã de 1.000 USD la cursul de 3,2 lei/USD. La sfârºitul anului cursul este de 3,3 lei/USD. Restituirea creditului se face la cursul de 3,27 lei/USD. Sã se înregistreze în contabilitate aceste operaþii. 394. Se plãteºte prin virament bancar o penalizare în valoare de 600 lei care se aflã în curs de clarificare în ceea ce priveºte imputarea ei sau includerea pe cheltuieli. Ulterior, în urma verificãrilor efectuate, se imputã 400 lei unui salariat, iar restul reprezintã o cheltuialã a unitãþii. Sã se înregistreze în contabilitate aceste operaþii. 395. Se cumpãrã de la bursã 1.000 acþiuni ale unei filiale la preþul de 15 lei/acþiune în scopul obþinerii de venituri financiare pe termen scurt. Ulterior, jumãtate din aceste acþiuni se vând la preþul de 17 lei/acþiune; 300 de acþiuni se vând la preþul de 10 lei/acþiune, iar pentru restul se schimbã intenþia unitãþii în ceea ce priveºte deþinerea lor, în sensul cã se includ în categoria imobilizãrilor financiare. Toate decontãrile se fac prin virament bancar. Sã se înregistreze în contabilitate aceste operaþii. 396. O societate comercialã pe acþiuni emite la 01.04.N cu scadenþã la 30.09.N+1 un pachet de obligaþiuni cu cupon zero, având valoare de rambursare (nominalã) de 76.000.000 lei ºi o valoare de emisiune de 40.000.000 lei. Sã se facã înregistrãrile contabile aferente întregii perioade a creditului obligatar. 397. O societate expediazã prin poºtã mãrfuri în valoare de 2.000 lei ºi TVA 19%, costul de achiziþie al acestora fiind de 1.500 lei. Se primeºte mandatul poºtal care atestã decontarea creanþei, însã suma nu a intrat în contul bancar. Ulterior suma este consemnatã în extrasul de cont. Sã se înregistreze în contabilitate aceste operaþii. 398. O societate comercialã deschide un acreditiv în sumã de 10.000.000 lei, din care se fac plãþi cãtre furnizori în valoare de 9.500.000 lei. Acreditivul neutilizat se vireazã în contul de disponibil. Sã se înregistreze în contabilitate aceste operaþii.

TESTE GRILÃ... Contabilitate – contabili autorizaþi

757

399. Se achiziþioneazã 100 acþiuni cu preþul de 20 lei/bucatã. Plata acestora se face ulterior cu ordin de platã. La sfârºitul anului 200N cursul acþiunilor era de 18 lei/bucatã; în perioada urmãtoare se vând în numerar 20 acþiuni cu preþul de 19 lei/bucatã. La sfârºitul anului 200N+l cursul acþiunilor a scãzut la 17 lei/bucatã. Sã se înregistreze în contabilitate aceste operaþii. 400. Care sunt modalitãþile legale de organizare ºi conducere a contabilitãþii? 401. Care sunt modalitãþile de organizare a contabilitãþii analitice corespunzãtoare principalelor categorii de elemente patrimoniale? 402. Prezentaþi aspectele mai importante ce se urmãresc cu ocazia verificãrii formei ºi fondului (conþinutului) documentelor justificative. 403. Prezentaþi aspectele esenþiale privind corectarea erorilor constatate în documentele justificative ºi în cele contabile. 404. Care sunt regulile ce trebuie respectate în cazul în care prelucrarea documentelor justificative se face de cãtre unitãþi prestatoare de servicii de informaticã? 405. Precizaþi care sunt registrele de contabilitate obligatorii, forma sub care circulã ºi rolul fiecãruia dintre ele. 406. Menþionaþi care sunt metodele de evidenþã analiticã a bunurilor, precum ºi destinaþia fiecãreia dintre ele. 407. Sã se prezinte conþinutul metodei de evidenþã analiticã a bunurilor denumitã „operativ-contabilã”, inclusiv formularele pe care le ocazioneazã. 408. Sã se prezinte conþinutul metodei de evidenþã analiticã a bunurilor „cantitativ-valoricã”, inclusiv formularele pe care le ocazioneazã. 409. Sã se prezinte conþinutul metodei de evidenþã analiticã a bunurilor „global-valoricã”, inclusiv formularele pe care aceasta le ocazioneazã. 410. Menþionaþi care sunt regulile generale privind arhivarea documentelor justificative ºi contabile.

758

TESTE GRILÃ... Contabilitate – contabili autorizaþi

411. Care sunt elementele ce se iau în calcul pentru determinarea costului de achiziþie aferent bunurilor intrate în unitate cu titlu oneros? 412. Care sunt elementele ce se iau în calcul pentru determinarea costului de producþie aferent bunurilor produse în cadrul aceleiaºi unitãþi? 413. Care sunt definiþia ºi structura generalã privind cheltuielile indirecte de producþie? 414. Menþionaþi erorile ce pot fi depistate cu ajutorul balanþelor de verificare. 415. Sã se reflecte în contabilitate urmãtoarele operaþii de natura speculaþiilor bursiere: a) achiziþionarea a 5.000 acþiuni cu 10,5 lei/acþiune, în vederea revânzãrii; b) 3.000 acþiuni se vând la preþul de 12,5 lei/acþiune; c) decontarea prin virament a sumei datorate pentru valorile mobiliare achiziþionate. 416. Sã se înregistreze în contabilitatea unei societãþi comerciale operaþiile: a) rãscumpãrarea a 3.000 acþiuni proprii la preþul de 12,500 lei/acþiune ºi 2.000 de acþiuni la preþul de 9,300 lei/acþiune; b) anularea acþiunilor rãscumpãrate. 417. Efectuaþi calculele ºi înregistrãrile contabile necesare pentru un import de materii prime pentru care se cunoaºte: a) valoarea materiilor prime: 2.000 euro; b) TVA în vamã: 19%; c) în ziua întocmirii declaraþiei vamale de import, cursul valutar este de 3,96 lei/euro, iar la finele anului se situa la nivelul de 3,97 lei/euro. 418. Pentru achitarea sumei de 2.000 euro cãtre un furnizor extern efectuaþi ºi înregistraþi în contabilitate urmãtoarele operaþii: a) se contracteazã un credit pe termen scurt în valoare de 2.000 euro, la cursul de 3,7 lei/euro; b) se achitã furnizorul extern cunoscându-se cursul valutar de la data înregistrãrii declaraþiei vamale de import ºi cel din ziua achitãrii facturii de 3,65 lei/euro ºi respectiv de 3,68 lei/euro.

TESTE GRILÃ... Contabilitate – contabili autorizaþi

759

419. Sã se contabilizeze operaþiile efectuate de o societate comercialã în legãturã cu un credit bancar pe termen de doi ani, care se ramburseazã integral la scadenþã, astfel: a) obþinerea creditului în sumã de 10.000 euro la un curs de 3,8 lei/euro; b) evaluarea la finele exerciþiului a datoriei în devize, cursul valutar la 31 decembrie fiind de 3,88 lei/euro; c) la scadenþã, se ramburseazã creditul bancar la cursul valutar de 3,91 lei/euro. 420. Cum se vor înregistra urmãtoarele operaþii economice în contabilitatea unei societãþi comerciale cu amãnuntul care utilizeazã preþul cu amãnuntul, inclusiv TVA, ca preþ de evidenþã: a) aprovizionarea cu mãrfuri referitor la care se cunosc: preþul de evidenþã fãrã TVA de 10.000 lei ºi preþul aferent facturat de furnizor de 8.500 lei; b) perisabilitãþile pe timpul transportului, acceptate de beneficiar, sunt în valoare de 2.000 lei, preþ facturat de furnizor, care este în limita recunoscutã fiscal. TVA este de 19%. 421. O societate comercialã desfãºoarã activitate de comercializare cu amãnuntul a mãrfurilor. Înregistraþi în contabilitate urmãtoarele operaþii: a) achiziþionarea de mãrfuri la valoarea facturatã de 15.000 lei, preþul de vânzare al mãrfurilor recepþionate fiind de 25.000 lei; b) furnizorul de mãrfuri se achitã cu numerar. 422. La nivelul unei societãþi comerciale care desfãºoarã activitate de comercializare cu ridicata ºi totodatã cu amãnuntul a mãrfurilor, înregistraþi în contabilitate urmãtoarele operaþii: a) se transferã, în gestiunea cu amãnuntul, mãrfuri al cãror cost de achiziþie este de 3.000 lei, preþul lor de vânzare cu amãnuntul, inclusiv TVA, fiind de 7.000 lei; b) la inventarierea gestiunii angro se constatã lipsuri neimputabile în sumã de 5.000 lei, care se încadreazã în normele de perisabilitãþi. 423. Se acordã un împrumut în sumã de 1.000 euro pe o perioadã de 2 ani, nepurtãtor de dobândã. Cum se înregistreazã urmãtoarele operaþii:

760

TESTE GRILÃ... Contabilitate – contabili autorizaþi

a) acordarea împrumutului, la cursul de 3,8 lei/euro; b) aplicarea prevederilor legale în domeniu atât pentru finele primului exerciþiu, cât ºi pentru finele celui de-al doilea, cunoscându-se cursurile oficiale de schimb aferente de 3,75 lei/euro ºi respectiv de 3,81 lei/euro. 424. Cum se înregistreazã urmãtoarele operaþii în contabilitatea unei societãþi comerciale producãtoare de bunuri: a) obþinerea de produse finite, la preþul standard de 2.000 lei; b) vânzarea produselor finite cãtre clienþi, la preþul de vânzare de 2.400 lei, cu TVA de 19%; c) diferenþele nefavorabile între preþul de înregistrare ºi costul efectiv al produselor finite, în sumã de 150 lei. 425. O societate comercialã înregistreazã urmãtoarele operaþii economice ce privesc: a) achiziþionarea de materii prime, care se primesc de la furnizor fãrã facturã, preþul estimat fiind de 7.000 lei; b) primirea de la furnizor a facturii pentru materiile prime achiziþionate, din care se constatã cã valoarea acestora este de 7.000 lei. Cum se înregistreazã operaþiile de mai sus? 426. Cum se înregistreazã urmãtoarele operaþii în contabilitatea unei societãþi comerciale: a) se obþin produse finite la preþul de înregistrare de 1.250 lei, cu diferenþe de preþ nefavorabile de 250 lei; b) produsele finite obþinute se transferã în magazinul propriu de prezentare ºi desfacere, unde evidenþa se conduce la cost de achiziþie. Preþul de vânzare corespunzãtor produselor finite transferate este de 4.500 lei; c) mãrfurile se vând în totalitate, descãrcându-se ºi gestiunea. 427. Referitor la închirierea unei clãdiri, cum se înregistreazã operaþiile economice ce privesc: a) chiria anualã este de 5.000 lei;

TESTE GRILÃ... Contabilitate – contabili autorizaþi

761

b) modernizarea clãdirii, cu acordul proprietarului, în valoare de 50.000 lei, TVA 19%. Modernizarea este efectuatã cu 5 ani înainte de expirarea contractului; c) predarea modernizãrii la expirarea contractului. 428. Se închiriazã terþilor o clãdire a cãrei valoare contabilã este de 600.000 lei; durata normalã de utilizare este de 40 ani. Cum se vor efectua înregistrãrile contabile pentru urmãtoarele operaþii economice: a) amortizarea anualã ºi chiria anualã sunt de 5.000 lei; b) la expirarea contractului se preia o modernizare amortizatã integral, efectuatã de chiriaº, în valoare de 50.000 lei. 429. O firmã prestatoare de servicii efectueazã urmãtoarele operaþii: a) executã lucrãri în favoarea terþilor la tariful facturat de 50.000 lei, cu TVA de 19%; b) 50% din valoarea facturatã se deconteazã cu filã CEC; c) 50% din valoarea facturatã se deconteazã cu numerar încasat înainte de data stabilitã pentru decontare, cu scont acordat de 5%. Înregistraþi operaþiile în contabilitate. 430. Cum se înregistreazã urmãtoarele operaþii economice în contabilitatea unei unitãþi producãtoare de bunuri: a) se achiziþioneazã ambalaje în valoare de 600 lei, cu TVA de 19%; b) ulterior, ambalajele se expediazã integral cãtre terþi, cu produse finite evaluate la preþul de vânzare total de 5.000 lei, cu TVA de 19%; c) de la unitatea terþã se reprimesc integral, în sistemul restituirii directe, ambalajele goale. 431. Cum se vor înregistra în contabilitate urmãtoarele operaþii economice referitoare la vânzarea de produse finite, la preþul total de 500.000 lei, exclusiv TVA: a) încasarea unui avans de la viitorul beneficiar al produselor, reprezentând 25% din preþul de vânzare cu TVA; b) vânzarea produselor cu TVA de 19% ºi preþul de înregistrare aferent de 390.000 lei; c) încasarea diferenþei datorate de client.

762

TESTE GRILÃ... Contabilitate – contabili autorizaþi

432. Cum se vor înregistra în contabilitate urmãtoarele operaþii economice ce privesc un avans spre decontare: a) acordarea avansului de trezorerie în valoare de 400.000 lei; b) justificarea avansului prin achiziþionarea unor timbre fiscale ºi poºtale în valoare de 300.000 lei, cu TVA de 19%. Diferenþa neconsumatã se restituie la casierie; c) utilizarea a 10% din timbre pentru corespondenþa unitãþii. 433. Referitor la efectuarea unei investiþii, al cãrei cost este de 100.000 lei, exclusiv TVA, cum se înregistreazã operaþiile de mai jos: a) subvenþionarea a 40% din valoarea investiþiei de cãtre autoritãþile locale; b) achiziþionarea activului care face obiectul investiþiei ce constã într-o instalaþie pentru diminuarea noxelor emise în aer, TVA fiind de 19%; c) încasarea subvenþiei ºi achitarea contravalorii investiþiei. 434. Sã se înregistreze în contabilitate urmãtoarele operaþii economice: a) obþinerea unui brevet de inventator în valoare de 40.000 lei, ca urmare a finalizãrii unui obiectiv de cercetare; b) pentru brevetul obþinut se înregistreazã amortizarea pentru un an, în sumã de 8.000 lei, dupã care acesta se vinde la preþul de 100.000 lei, cu TVA de 19%. 435. Cum se înregistreazã urmãtoarele operaþii economice în contabilitatea unei întreprinderi: a) dividendele cuvenite asociaþilor persoane fizice rezidente sunt de 100.000 lei, sunt impozitate cu 16% ºi sunt lãsate temporar la dispoziþia unitãþii; b) dividendele de încasat aferente unor titluri de participare deþinute sunt de 50.000 lei, fiind decontate ulterior prin virament. 436. În legãturã cu stingerea creanþei faþã de un client, în valoare totalã de 100.000 lei, cum se înregistreazã operaþiile: a) acceptarea unui efect comercial, ºtiind cã anterior unitatea a primit de la client un avans reprezentând 15% din valoarea creanþei; b) la scadenþã efectul este depus la bancã pentru încasare; aceasta efectueazã virarea sumelor, percepând un comision de 1% din valoarea tranzacþiei.

TESTE GRILÃ... Contabilitate – contabili autorizaþi

763

437. Se achiziþioneazã un program informatic de contabilitate în valoare de 20.000 lei, exclusiv TVA. Cum se înregistreazã urmãtoarele operaþii economice: a) plata unui avans în valoare de 7.000 lei; b) recepþia aplicaþiei informatice; c) decontarea obligaþiei faþã de furnizor, având în vedere cã pentru diferenþa rãmasã de platã se emite ºi se acceptã un efect comercial care este decontat la scadenþã. 438. În contabilitatea unei întreprinderi comerciale angro care þine evidenþa mãrfurilor la preþ de vânzare, inclusiv TVA, cum se vor înregistra urmãtoarele operaþii economice: a) vânzarea unor mãrfuri la preþul total de 40.000 lei, cu TVA de 19%, a cãror decontare se realizeazã ulterior, având în vedere cã întreprinderea a încasat un avans în sumã de 10.000 lei; b) descãrcarea gestiunii pentru costul de achiziþie al mãrfurilor vândute de 30.000 lei, adaosul comercial fiind de 33,33%. 439. În contabilitatea unui atelier de reparaþii auto, cum se înregistreazã operaþiile ce privesc: a) aprovizionarea cu piese de schimb în valoare de 5.000 lei, cu TVA de 19%; b) facturarea reparaþiilor efectuate la autoturisme, în sumã de 7.000 lei, cu TVA de 19%; c) regularizarea lunarã a TVA, precum ºi decontarea acesteia. 440. Drepturile cuvenite salariaþilor pentru participarea la profit ocazioneazã înregistrarea urmãtoarelor operaþii: a) obligaþia unitãþii faþã de personalul propriu în sumã de 20.000 lei; b) impozitul reþinut de la salariaþi este de 3.200 lei; c) achitarea în numerar a sumelor nete, având în vedere cã drepturi în sumã de 6.000 lei nu sunt ridicate în termen de 3 zile, decontarea lor realizându-se ulterior. Înregistraþi operaþiile în contabilitate. 441. Cum se vor reflecta în contabilitate urmãtoarele operaþii economice:

764

TESTE GRILÃ... Contabilitate – contabili autorizaþi

a) vânzarea unor acþiuni achiziþionate anterior la preþul total de 60.000 lei, având în vedere cã aceastã operaþiune se realizeazã în douã tranºe egale astfel: prima tranºã la un preþ de vânzare de 31.000 lei, iar cea de-a doua tranºã la preþul de vânzare de 28.000 lei; b) încasarea primei tranºe se realizeazã prin virament, iar în cazul celei de-a doua tranºe se încaseazã 10% în numerar ºi diferenþa prin virament. 442. Sã se înregistreze în contabilitate operaþiile economice privind chiriile aferente spaþiilor închiriate propriului personal, referitor la care se cunosc urmãtoarele date: a) chiria încasatã anticipat în numerar în sumã de 24.000 lei, cu TVA de 19%; b) chiria aferentã lunii în curs este de 2.000 lei, cu TVA de 19%. 443. Obþinerea unui credit bancar pe termen scurt ocazioneazã înregistrarea urmãtoarelor operaþii economice: a) încasarea creditului în sumã de 100.000 lei, pe o perioadã de 2 luni, rambursarea realizându-se în douã rate lunare egale; b) dobânda datoratã la sfârºitul primei luni este de 2.400 lei; c) se plãteºte dobânda datoratã pentru prima lunã ºi 60% din prima ratã, diferenþa înregistrându-se ca fiind nerambursatã la scadenþã. Înregistraþi operaþiile în contabilitate. 444. În contabilitatea financiarã, cum se înregistreazã urmãtoarele operaþii economice referitoare la acordarea ºi justificarea unui avans de trezorerie: a) avans de trezorerie, în sumã de 300 euro, acordat unui salariat care urmeazã sã plece în delegaþie. Cursul de schimb este de 3,65 lei/euro; b) avansul este justificat la înapoierea din deplasare cu documente legale pentru suma de 270 euro, iar diferenþa se restituie la casierie la cursul de schimb de 3,66 lei/euro. 445. Cum se oglindesc în contabilitate urmãtoarele operaþii economice: a) achiziþia unor titluri de participare de la o societate din afara grupului în valoare de 80.000 lei, cu decontare imediatã în numerar pentru 30% din valoare ºi cu decontare prin virament pentru 70%;

TESTE GRILÃ... Contabilitate – contabili autorizaþi

765

b) pentru titlurile deþinute, întreprinderii îi revin dividende în valoare de 10.000 lei, din care încaseazã prin virament 6.000 lei, iar pentru 4.000 lei solicitã ºi primeºte noi titluri de participare. 446. Cum se vor înregistra în contabilitate urmãtoarele operaþii economice referitoare la producþia obþinutã: a) semifabricate ºi produse finite obþinute, evaluate la preþ standard de 50.000 lei ºi respectiv 80.000 lei; b) costul efectiv de producþie este de 52.000 lei pentru semifabricate ºi 79.000 lei pentru produsele finite; c) semifabricate în valoare de 10.000 lei sunt consumate pentru nevoile proprii ale întreprinderii. 447. Cum se înregistreazã urmãtoarele operaþii economice cu ocazia inventarierii gestiunii de materii prime: a) o lipsã nesoluþionatã în valoare de 3.000 lei, pentru care diferenþele de preþ sunt nefavorabile ºi reprezintã 7% din valoarea stocurilor lipsã; b) ulterior, aceastã lipsã este imputatã gestionarului, iar debitul se reþine din salariu. 448. Cum se înregistreazã urmãtoarele operaþii economice în contabilitatea unui agent economic: a) chiria datoratã unitãþii de un salariat, în sumã de 3.000 lei, cu TVA de 19%; b) reþinerea din salariu a chiriei datorate, având în vedere cã salariatul respectiv mai datoreazã ºi o ratã în sumã de 500 lei pentru un televizor cumpãrat cu plata în rate, care i se reþine, de asemenea, din salariu; c) virarea de cãtre terþ a ratei reþinute. 449. O societate comercialã efectueazã ºi înregistreazã urmãtoarele operaþii cu acþiuni proprii emise anterior: a) se rãscumpãrã 600 acþiuni la preþul unitar de 6.000 lei, cu decontarea ulterioarã; b) se vând 400 dintre aceste acþiuni cãtre angajaþi, la preþul unitar de 5.000 lei, cu decontarea în numerar;

766

TESTE GRILÃ... Contabilitate – contabili autorizaþi

c) se anuleazã 200 acþiuni, cunoscând cã valoarea nominalã unitarã este de 5.000 lei. Înregistraþi operaþiile în contabilitate. 450. Apelarea la un împrumut obligatar ocazioneazã efectuarea ºi înregistrarea urmãtoarelor operaþii economice: a) subscrierea de cãtre terþi a 5.000 obligaþiuni care au valoarea de vânzare egalã cu cea nominalã ºi totodatã cu cea de rãscumpãrare, de 6 lei/obligaþiune; b) încasarea integralã a împrumutului, dupã cum urmeazã: pentru 3.000 obligaþiuni prin virament ºi pentru 2.000 obligaþiuni în numerar; c) rãscumpãrarea la finele primului an a 1.000 obligaþiuni, precum ºi anularea acestora. Înregistraþi operaþiile în contabilitate. 451. Împrumutul primit pe o perioadã de 5 ani, cu o dobândã de 18% pe an, de la o altã unitate, ocazioneazã urmãtoarele operaþii ce se înregistreazã în contabilitate: a) obþinerea împrumutului în valoare de 500.000 lei; b) dobânda datoratã terþului pentru primul an; c) rambursarea ratei ºi decontarea dobânzii aferente primului an. Înregistraþi operaþiile în contabilitate. 452. În vederea realizãrii unui proiect de dezvoltare, cum se efectueazã ºi se înregistreazã urmãtoarele operaþii: a) realizarea unei pãrþi din proiect în unitate, în cadrul a douã puncte de lucru distincte, unde se ocazioneazã costuri de producþie de 6.000 lei ºi respectiv 30.000 lei; b) apelarea la o unitate specializatã pentru unele lucrãri specifice, la tariful de 15.000 lei, cu TVA de 19%; c) recepþionarea propriu-zisã a obiectivului de cercetare ºi dezvoltare. 453. Achiziþionarea unui program informatic privind organizarea contabilitãþii se concretizeazã în efectuarea ºi înregistrarea, în luna curentã, a urmãtoarelor operaþii: a) acordarea unui avans de 10% din valoarea negociatã a programului evaluat la 25.000 lei, cu decontare în numerar;

TESTE GRILÃ... Contabilitate – contabili autorizaþi

767

b) recepþionarea programului realizat de terþ la preþul de 25.000 lei, cu TVA de 19%; c) diminuarea obligaþiei faþã de furnizor cu avansul acordat, diferenþa achitându-se prin virament. Înregistraþi operaþiile în contabilitate. 454. Cum se vor efectua înregistrãrile contabile aferente primirii unui echipament tehnologic în leasing operaþional: a) primirea facturii pentru redevenþa de 6.000 lei, cu TVA de 19%; b) decontarea obligaþiei privind redevenþa dupã cum urmeazã: 50% prin virament ºi 50% în numerar. 455. O societate comercialã acordã unui terþ un împrumut pe termen de 4 ani, de 800.000 lei, cu dobândã de 20% pe an, referitor la care se efectueazã înregistrãrile contabile corespunzãtoare operaþiilor urmãtoare: a) acordarea împrumutului în baza contractului încheiat în acest scop; b) dobânda de încasat aferentã primului an; c) încasarea în exerciþiul urmãtor a ratei ºi a dobânzii pentru primul an. Înregistraþi operaþiile în contabilitate. 456. Corespunzãtor strategiei de dezvoltare elaborate în cadrul unei întreprinderi, se realizeazã ºi se înregistreazã urmãtoarele operaþii economice: a) achiziþionarea a 2.000 acþiuni emise de o societate din afara grupului, la preþul de 20 lei/acþiune, în vederea deþinerii controlului asupra acesteia, cu decontare ulterioarã; b) efectuarea vãrsãmântului corespunzãtor acþiunilor cumpãrate anterior; c) participarea la capitalul social al unei întreprinderi asociate cu un teren ce corespunde unui numãr de 5.500 acþiuni, cu o valoare de 10 lei/acþiune. Înregistraþi operaþiile în contabilitate. 457. Cum se vor înregistra urmãtoarele operaþii referitoare la activitatea de producþie a societãþii comerciale: a) obþinerea a 300 unitãþi din semifabricatul A, la preþul prestabilit de 200 lei/unitate;

768

TESTE GRILÃ... Contabilitate – contabili autorizaþi

b) vânzarea integralã a producþiei obþinute, la preþul unitar de 250 lei, cu TVA de 19%; c) scãderea din evidenþã a semifabricatelor vândute. 458. O unitate ce comercializeazã mãrfuri utilizând ca preþ de înregistrare costul efectiv de achiziþie efectueazã ºi înregistreazã operaþiile urmãtoare: a) aprovizionarea cu mãrfuri, la preþul facturat de furnizor de 9.200 lei, din care 200 lei reprezintã perisabilitãþi constatate la recepþie ºi acceptate, cu TVA de 19%; b) cheltuielile de transport-aprovizionare, facturate de un terþ, de 500 lei, cu TVA de 19%, decontate dintr-un avans de trezorerie; c) vânzarea a 50% din marfa aprovizionatã, la preþul negociat de 5.500 lei, cu TVA de 19%, ºi decontarea ulterioarã. Înregistraþi operaþiile în contabilitate. 459. Cum se vor efectua înregistrãrile operaþiilor urmãtoare în contabilitatea unui agent economic ce comercializeazã mãrfuri, utilizând pentru evidenþa acestora preþul de vânzare cu amãnuntul, inclusiv TVA: a) aprovizionarea cu mãrfuri referitor la care se cunosc: preþul facturat de furnizor, exclusiv TVA, de 6.000 lei, cota de adaos de 10% ºi TVA de 19%; b) vânzarea mãrfurilor cu încasare imediatã în numerar, în valoare totalã de 2.000 lei. 460. Comercializarea mãrfurilor, în condiþiile evidenþei la preþul standard, ocazioneazã efectuarea ºi înregistrarea urmãtoarelor operaþii: a) aprovizionarea cu mãrfuri referitor la care se cunosc: preþul facturat de furnizor, exclusiv TVA, de 6.000 lei, ºi preþul standard aferent, de 5.000 lei; b) vânzarea integralã a mãrfurilor aprovizionate, la preþul total de 7.000 lei, cu TVA de 19%, ºi încasarea imediatã în numerar; c) scãderea din evidenþã a mãrfurilor vândute ºi repartizarea diferenþei de preþ aferente. Înregistraþi operaþiile în contabilitate. 461. Cum se vor efectua înregistrãrile contabile corespunzãtoare urmãtoarelor operaþii realizate cu clienþii unitãþii:

TESTE GRILÃ... Contabilitate – contabili autorizaþi

769

a) încasarea unui avans de 6.000 lei, cu TVA de 19%, în vederea executãrii unei lucrãri; b) livrarea a 100 unitãþi din semifabricatul A, la preþul de 20 lei/unitate, cu TVA de 19%, pentru care factura se va întocmi luna urmãtoare; c) facturarea proformã a 1.000 bucãþi ambalaje care circulã prin restituire directã, la preþul de 30 lei/bucatã. 462. Cumpãrãrile de la furnizori ocazioneazã, printre altele, efectuarea ºi înregistrarea urmãtoarelor operaþii economice: a) recepþionarea a 500 kg din materia primã A, la preþul unitar negociat de 80 lei, cu TVA de 19%, pentru care factura se va primi ulterior; b) diminuarea obligaþiei de 20.000 lei faþã de furnizorul de mãrfuri, cunoscând cã 10% se achitã în numerar, iar pentru diferenþã se subscrie un bilet la ordin; c) obþinerea unui scont de decontare de 2% din totalul unei obligaþii de 100.000 lei faþã de un furnizor de imobilizãri. Înregistraþi operaþiile în contabilitate. 463. Cum se efectueazã ºi se înregistreazã urmãtoarele operaþii economice referitoare la plasarea disponibilitãþilor financiare pe termen scurt: a) achiziþionarea a 300 obligaþiuni emise de o altã unitate, la preþul de 10 lei/obligaþiune, cu decontare ulterioarã; b) cumpãrarea a 500 acþiuni emise de o societate din cadrul grupului, la preþul unitar de 15 lei, cu decontare prin virament; c) comisionul de intermediere facturat de un terþ pentru acþiunile cumpãrate (operaþia anterioarã) este de 5% din valoarea tranzacþiei. 464. Un agent economic efectueazã ºi înregistreazã urmãtoarele operaþii prin contul de la bancã: a) încasarea unui cec de 50.000 lei, primit anterior de la un client; b) comisionul de 5% achitat bãncii pentru ridicarea de numerar în valoare de 70.000 lei; c) încasarea unui bilet la ordin de 60.000 lei depus anterior spre scontare, taxa scontului fiind de 10%. Înregistraþi în contabilitate operaþiile de mai sus.

770

TESTE GRILÃ... Contabilitate – contabili autorizaþi

465. Prin contul de la bancã în valutã se efectueazã urmãtoarele operaþii ce se înregistreazã în contabilitate: a) se achiziþioneazã 1.000 $ necesari plãþii unui furnizor, pe baza ordinului de cumpãrare, la cursul ferm oferit de bancã de 2,8 lei/$; b) se încaseazã creanþa de 2.000 $ de la un client extern, cunoscându-se cã la constituirea acesteia cursul dolarului a fost de 2,7 lei/$, iar la data încasãrii este de 2,75 lei/$; c) se ramburseazã o ratã de 100 $ aferentã unui credit bancar pe termen lung, la cursul de 2,85 lei/$, acelaºi ca la obþinerea creditului. Înregistraþi în contabilitate operaþiile de mai sus. 466. În legãturã cu avansurile de trezorerie, cum se efectueazã ºi se înregistreazã urmãtoarele operaþiuni: a) acordarea unui angajat a avansului de 5.000.000 lei; b) achiziþionarea din acest avans a unor rechizite în valoare de 2.000.000 lei, cu TVA legalã; c) reþinerea avansului neconsumat din drepturile salariale. 467. O societate comercialã cu capital majoritar de stat încheie exerciþiul financiar cu profit de 50.000 lei care, potrivit hotãrârii AGA, se repartizeazã pe destinaþiile de mai jos: a) pentru rezerve legale: 2.800 lei; b) pentru acoperirea pierderii contabile din exerciþiile anterioare: 15.200 lei; c) profitul de 32.000 lei rãmas nerepartizat se va distribui ulterior depunerii situaþiilor financiare la organul fiscal ca dividende cuvenite bugetului de stat. Înregistraþi în contabilitate operaþiile de mai sus. 468. Situaþia înainte de creºterea capitalului social se prezintã astfel: capital social 10.000 lei împãrþit în 10.000 acþiuni; rezerve 8.000 lei. Se decide creºterea capitalului social prin aporturi noi în numerar pentru care se emit 5.000 acþiuni la un preþ de emisiune de 1,2 lei/acþiune. Care sunt: valoarea matematicã contabilã nouã a unei acþiuni, mãrimea DS-ului, raportul acþiuni vechi / acþiuni noi ºi formula contabilã privind creºterea capitalului?

TESTE GRILÃ... Contabilitate – contabili autorizaþi

771

469. Situaþia înainte de creºterea capitalului se prezintã astfel: capital social 10.000 lei format din 10.000 acþiuni; rezerve 5.000 lei. Se decide creºterea capitalului social prin încorporãri de rezerve în valoare de 2.000 lei pentru care se emit 2.000 acþiuni. Care sunt: valoarea matematicã contabilã nouã a unei acþiuni, mãrimea DA-ului ºi raportul acþiuni vechi / acþiuni noi? 470. Dispuneþi de urmãtoarele date: capital social subscris nevãrsat 50.000 lei; capital social subscris vãrsat 10.000 lei; prime de emisiune 2.000 lei; prime de conversie a obligaþiunilor în acþiuni 1.000 lei; rezerve din reevaluare (sold debitor) 9.000 lei; rezerve legale 6.000 lei; rezultat reportat (sold debitor) 8.000 lei; rezultatul exerciþiului (sold creditor) 5.000 lei; repartizarea profitului 5.000 lei; subvenþii pentru investiþii 3.000 lei. Se cere sã calculaþi conform OMFP nr. 1.752/2005 mãrimea capitalurilor proprii. 471. La o societate comercialã, capitalul social este 24.000 lei, rezervele 6.000 lei, subvenþiile pentru investiþii 200 lei, numãrul de acþiuni 3.000 titluri. Se procedeazã la creºterea capitalului social prin emiterea a 1.500 acþiuni noi, valoarea de emisiune fiind egalã cu valoarea matematicã contabilã a vechilor acþiuni. Care sunt: valoarea matematicã contabilã a noilor acþiuni, prima de emisiune ºi formula contabilã corespunzãtoare privind majorarea capitalului? 472. La o societate comercialã, capitalul social este 5.000 lei, rezervele 1.000 lei, primele de capital 1.000 lei, numãrul de acþiuni 2.000 titluri. Se decide reducerea capitalului social prin rãscumpãrarea ºi anularea a 30% din numãrul acþiunilor emise, preþul de rãscumpãrare al unei acþiuni fiind de 2 lei/acþiune. Se cer sumele ºi înregistrãrile corecte privind anularea acþiunilor. 473. O SA a emis, la 1 octombrie anul N, un împrumut obligatar cu urmãtoarele caracteristici: numãr de obligaþiuni 50.000 titluri; valoare nominalã 10 lei; preþ de emisiune 9 lei; preþ de rambursare 12 lei; rata dobânzii 10%; durata împrumutului 10 ani; rambursarea împrumutului se face în 5 tranºe egale la sfârºitul exerciþiilor N+2; N+4; N+6; N+8 ºi N+10; primele de rambursare se amortizeazã linear pe durata împrumutului. Se cer operaþiile contabile înregistrate la inventarul anului N.

772

TESTE GRILÃ... Contabilitate – contabili autorizaþi

474. O societate emite un împrumut obligatar cu urmãtoarele caracteristici: numãrul de obligaþiuni 1.000; valoarea nominalã 1.000 lei/obligaþiune; preþul de emisiune 990 lei/obligaþiune; durata de rambursare 10 ani; dobânda 13% anual. În condiþiile în care rambursarea se face prin metoda anuitãþilor constante, anuitatea fiind egalã cu 184.290 lei, precizaþi înregistrãrile contabile privind plata anuitãþii în anul al doilea. 475. Întreprinderea ALFA emite un împrumut obligatar cu urmãtoarele caracteristici: numãrul de obligaþiuni 10.000 titluri; valoarea nominalã 10 lei/obligaþiune; valoarea de emisiune 9 lei/obligaþiune; valoarea de rambursare 12 lei/obligaþiune, durata creditului 10 ani, cu rambursare integralã la expirarea scadenþei. Dupã 4 ani, împrumutul este rambursat prin rãscumpãrare la bursa obligaþiunilor, preþul de rãscumpãrare fiind de 11,5 lei. Se cere formula contabilã la rambursarea prin anularea obligaþiunilor. 476. În anul N, o societate A achiziþioneazã de la o altã societate, B, o linie tehnologicã pentru extracþia petrolului. Cheltuielile legate de achiziþie sunt: preþ de cumpãrare 60.000 lei; cheltuieli cu proiectul de amplasare 21.000 lei; taxã vamalã 6.000 lei; comision vamal 600 lei; cheltuieli cu punerea în funcþiune 18.000 lei; onorariile inginerilor 14.000 lei; cheltuieli cu reclama 6.000 lei; pierderi iniþiale din exploatare înregistrate înainte ca activul sã atingã parametrii planificaþi 7.000 lei; reducere comercialã 2.000 lei. În conformitate cu IAS 16 „Imobilizãri corporale”, se cere sã determinaþi costul de achiziþie. 477. O societate comercialã importã o instalaþie pentru extracþia gazelor naturale, cheltuielile legate de achiziþie fiind: preþ de cumpãrare 45.000 lei; taxã vamalã 4.500 lei; cheltuieli legate de punerea în funcþiune 12.000 lei; cheltuieli cu reclama 15.000 lei. Societatea estimeazã cã la terminarea extracþiei cheltuielile cu demontarea ºi mutarea activului recunoscute printr-un provizion pentru riscuri ºi cheltuieli se vor ridica la 16.000 lei. În condiþiile aplicãrii IAS 16 „Imobilizãri corporale”, se cere formula contabilã legatã de achiziþie.

TESTE GRILÃ... Contabilitate – contabili autorizaþi

773

478. O societate comercialã achiziþioneazã din import, în exerciþiul N, un echipament tehnologic în vederea extinderii sferei de activitate. Cheltuielile care s-au efectuat pentru achiziþia ºi punerea în funcþiune a echipamentului sunt: preþ de cumpãrare al utilajului 200.000 lei, TVA achitatã la vamã 38.000 lei, taxã vamalã 12.000 lei, cheltuieli cu publicitatea pentru noile produse 20.000 lei. Înainte de punerea în funcþiune a echipamentului se decide achiziþionarea ºi înlocuirea unei piese în valoare de 20.000 lei în vederea creºterii capacitãþii de producþie. Pierderile tehnologice implicate de punerea în funcþiune peste limitele normal admise sunt de 1.000 lei, costul pieselor înlocuite în perioada de probe pentru funcþionare sub standard este de 500 lei. Conform IAS 16 „Imobilizãri corporale”, se cer formulele contabile privind recepþia ºi punerea în funcþiune a echipamentului. 479. O societate achiziþioneazã o instalaþie în baza facturii: preþ de cumpãrare, inclusiv TVA 19%, 10.305,4 lei, reducere comercialã 3%, TVA 19%. În condiþiile în care instalaþia nu se recepþioneazã ºi nu se pune în funcþiune pânã la sfârºitul anului, se cere formula contabilã. 480. Dispuneþi de urmãtoarele date legate de un mijloc de transport: în urma unei prime reevaluãri s-a înregistrat o diferenþã pozitivã egalã cu 9.000 lei; în urma celei de-a doua reevaluãri s-a înregistrat o diferenþã negativã egalã cu 11.000 lei; în urma celei de-a treia reevaluãri s-a înregistrat o diferenþã pozitivã egalã cu 6.000 lei. În condiþiile aplicãrii IAS 16 „Imobilizãri corporale”, precizaþi cum va afecta situaþiile financiare cea de-a treia reevaluare. 481. Dispuneþi de urmãtoarele date legate de o instalaþie: costul de achiziþie 50.000 lei; durata de viaþã utilã 10 ani; metoda de amortizare linearã. Prima reevaluare are loc dupã 3 ani, valoarea justã 42.000 lei. A doua reevaluare are loc dupã 3 ani de la prima, valoarea justã 16.000 lei. În condiþiile în care rezerva din reevaluare este trecutã la rezultatul reportat la casarea bunului, precizaþi care este soldul contului 105 dupã a doua reevaluare. 482. O societate achiziþioneazã, pe data de 9 martie anul N, un utilaj cu valoarea contabilã de intrare de 24.000 lei. El se amortizeazã degresiv în 5 ani.

774

TESTE GRILÃ... Contabilitate – contabili autorizaþi

Care sunt: mãrimea amortizãrii în primul an de funcþionare, numãrul de ani în care se realizeazã amortizarea degresivã ºi numãrul de ani în care se realizeazã amortizarea linearã? 483. O societate achiziþioneazã în anul N un utilaj la preþul de 70.000 lei, amortizat în 5 ani. Utilajul este pus în funcþiune pe data de 17 mai anul N ºi este amortizat degresiv. Valoarea rezidualã estimatã la sfârºitul duratei de viaþã utilã este de 15.000 lei. În conformitate cu IAS 16 „Imobilizãri corporale”, care este amortizarea în primul an? 484. O societate achiziþioneazã mãrfuri în baza facturii: preþ de cumpãrare 10.000 lei, rabat 1%, TVA 19%. Ulterior, printr-o facturã de reducere se primeºte o remizã de 2%. Precizaþi înregistrãrile contabile privind primirea facturii ulterioare. 485. O întreprindere deþine în stoc, la 31 decembrie N, 5.400 bucãþi de produse finite A al cãror cost de producþie este de 5,108 lei/buc. Preþul de piaþã al produselor, la 31.12.2004, este de 5,2 lei/buc., iar cheltuielile necesare pentru realizarea vânzãrii reprezintã 0,2 lei/bucatã. Care este valoarea produselor finite în bilanþul de la 31.12.N? 486. Situaþia stocurilor de materii prime în cursul lunii august este: 01.08: sold iniþial 10 buc. x 1 leu/bucatã; 05.08: intrãri 20 buc. x 20 lei/bucatã; 10.08: intrãri 30 buc. x 30 lei/bucatã; 20.08: intrãri 40 buc. x 40 lei/bucatã; 30.08: intrãri 5 buc. x 45 lei/bucatã; ieºiri pe 18.08, 55 buc. ºi pe 25.08, 43 buc. Se cere valoarea ieºirilor din 25.08 ºi valoarea stocului final în condiþiile utilizãrii metodei FIFO. 487. O societate comercialã þine evidenþa mãrfurilor la preþ cu amãnuntul inclusiv TVA, procentul de adaos comercial fiind de 30%. Ea se aprovizioneazã cu mãrfuri pe baza facturii: preþ de cumpãrare, inclusiv TVA 19%, 7.735 lei, reducere comercialã 10%, scont de decontare 2%, TVA 19%. Care este preþul de vânzare afiºat în magazin?

TESTE GRILÃ... Contabilitate – contabili autorizaþi

775

488. O societate comercialã care þine evidenþa stocurilor la preþ cu amãnuntul inclusiv TVA ºi care practicã un adaos comercial de 30% se aprovizioneazã cu mãrfuri pe baza facturii; preþ de cumpãrare 9.500 lei, cheltuieli de transport înscrise în facturã 500 lei, TVA 19%. Se cere sã precizaþi înregistrarea vânzãrii mãrfurilor. 489. În luna X se livreazã produse finite fãrã facturã; preþ de vânzare 3.000 lei, TVA 19%. În luna X+1 se întocmeºte factura, preþ de vânzare 4.000 lei, TVA 19%. Se cere înregistrarea efectuatã la emiterea facturii. 490. Furnizorul F adreseazã clientului C o facturã reprezentând livrãri de mãrfuri în valoare de 1.000 lei, TVA 19%, cu decontare dupã 3 luni. Ulterior, clientul C îl înºtiinþeazã pe vânzãtor cã doreºte sã-ºi deconteze datoriile cu 2 luni mai devreme cu condiþia sã beneficieze de un scont. În consecinþã, furnizorul întocmeºte o facturã de reducere care menþioneazã un scont de 3% acordat asupra vânzãrii iniþiale. Se cere înregistrarea din contabilitatea vânzãtorului privind scontul acordat ulterior facturãrii. 491. Dispuneþi de urmãtoarele informaþii pentru luna decembrie anul N: total vânzãri 10.000 lei, TVA 19%; la inventar se constatã un minus de combustibil în gestiune, neimputabil peste normele legale, evaluat la 1.000 lei, TVA 19%; total achiziþii 4.000 lei, TVA 19%; TVA de recuperat din luna noiembrie 400 lei. Se cere înregistrarea TVA de plãtit la bugetul de stat. 492. O societate comercialã procedeazã la regularizarea TVA, cunoscând cã TVA de recuperat provenind din lunile precedente a fost 10 lei. În luna expiratã s-au efectuat operaþiile: s-a primit factura în valoare de 1.200 lei, TVA 19%, privind achiziþia unor materii prime cumpãrate fãrã facturã în luna anterioarã ºi contabilizate la preþul de 1.000 lei, TVA 19%; s-au vândut mãrfuri în valoare de 1.400 lei, TVA 19%; la inventar s-a constatat un minus de combustibil neimputabil peste normele legale evaluat la 20 lei, TVA 19%. Precizaþi înregistrarea contabilã a TVA de platã la buget în condiþiile în care prorata este 100%.

776

TESTE GRILÃ... Contabilitate – contabili autorizaþi

493. Situaþia stocurilor unei societãþi comerciale se prezintã astfel: la sfârºitul anului N valorile contabile ale stocurilor sunt: 301 = 1.900 lei, 391 = 700 lei; 345 = 4.000 lei. La sfârºitul anului N+1 valorile contabile sunt: 301 = 2.000 lei ºi 345 = 4.500 lei, iar valorile de inventar, 301= 2.000 lei ºi 345 = 4.000 lei. Se cer înregistrãrile la sfârºitul anului N+1. 494. O societate achiziþioneazã, în anul N, 1.000 acþiuni ca titluri de participare la preþul de 2 lei/acþiune. La sfârºitul anului N cursul la bursã al acþiunilor este de 1,6 lei/acþiune, iar la sfârºitul anului N+1, de 1,9 lei/acþiune. Se cer înregistrãrile contabile la sfârºitul anului N+1. 495. Un producãtor de televizoare oferã garanþie la momentul vânzãrii bunurilor. Conform termenilor contractului de vânzare, producãtorul înþelege sã elimine prin reparaþii sau înlocuire defectele ce apar într-o perioadã de 12 luni de la data bilanþului. Dacã sunt probabile doar defecte minore, costurile de reparaþie ºi înlocuire vor fi de 4.000 lei, iar dacã sunt majore, de 50.000 lei. Pe baza informaþiilor trecute, întreprinderea estimeazã cã, în anul 2006, 75% din bunurile vândute nu vor avea defecte, 10% vor avea defecte minore ºi 15% vor avea defecte majore. În anul 2007 expirã perioada de garanþie a produselor vândute ºi nu s-au produs defecþiuni care sã impunã remedieri. Precizaþi înregistrãrile contabile aferente anului 2007. 496. Societatea ALFA SA vinde produse însoþite de certificate de garanþie pentru 12 luni. În exerciþiul financiar 2007 s-au vândut 30.000 de produse. Experienþa întreprinderii ºi estimãrile indicã pentru anul care urmeazã cã 60% din produsele vândute în 2007 nu vor înregistra niciun fel de problemã, 36% vor avea nevoie de reparaþii minore cu un cost mediu de 5 lei/produs, iar 4% vor avea nevoie de înlocuire completã la un cost de 3,5 lei/produs. La 1 ianuarie 2007 provizioanele pentru garanþii aferente produselor vândute în anul 2006 erau de 46.000 lei. În cursul anului 2007 s-au înregistrat cheltuieli pentru remedierea produselor vândute în anul 2006 în valoare de 25.000 lei, iar provizionul aferent a fost reluat la venituri. Precizaþi înregistrãrile care trebuie efectuate de ALFA SA conform IAS 37 „Provizioane, datorii contingente ºi active contingente” la 31.12.2007.

TESTE GRILÃ... Contabilitate – contabili autorizaþi

777

497. O societate comercialã achiziþioneazã, în anul N, 1.000 acþiuni A ca titluri de participare la un preþ de cumpãrare de 1,7 lei/acþiune. La inventarul anului N, valoarea de piaþã a acþiunilor este 1,525 lei/acþiune. La inventarul anului N+1 valoarea de piaþã a acþiunilor devine 1,625 lei/acþiune. Precizaþi care este înregistrarea contabilã aferentã anului N+1. 498. Dispuneþi de urmãtoarele informaþii: încasãri de la clienþi 200.000 lei; plãþi cãtre furnizori 15.000 lei; plãþi cãtre angajaþi 2.500 lei; dobânzi plãtite legate de activitatea de exploatare 100 lei; impozit pe profit plãtit 6.000 lei; plãþi privind achiziþii de terenuri 100.000 lei, achiziþii instalaþii 400.000 lei; încasãri din vânzarea echipamentelor 50.000 lei; dividende încasate 120.000 lei; încasãri din emisiuni de capital social 7.000 lei; încasãri din împrumuturi pe termen lung 1.500 lei. Conform IAS 7 „Situaþiile fluxurilor de trezorerie”, metoda directã, precizaþi care sunt fluxurile de trezorerie din activitãþile de exploatare, investiþii ºi finanþare. 499. Dispuneþi de urmãtoarele informaþii: profit înaintea impozitãrii 25.000 lei; cheltuieli cu amortizarea 1.700 lei; pierderi din diferenþe de curs valutar 1.200 lei; venituri din investiþii financiare 3.600 lei; clienþi: sold iniþial 4.000 lei – sold final 4.600 lei; stocuri: sold iniþial 7.000 lei – sold final 1.500 lei; furnizori: sold iniþial 4.600 lei – sold final 3.500 lei; dobânzi plãtite legate de exploatare 1.200 lei; impozit pe profit plãtit 1.400 lei; asigurare încasatã 200 lei. Conform IAS 7 „Situaþiile fluxurilor de trezorerie”, precizaþi care este fluxul de trezorerie din activitatea de exploatare. 500. Dispuneþi de urmãtoarele informaþii: toate acþiunile filialei au fost achiziþionate cu 4.600 lei. Valorile juste ale activelor achiziþionate ºi obligaþiilor preluate sunt urmãtoarele: stocuri 1.500 lei; creanþe 200 lei; numerar 2.000 lei; terenuri ºi clãdiri 4.000 lei; furnizori 1.600 lei; împrumuturi din emisiuni de obligaþiuni 1.500 lei. Au fost efectuate plãþi în valoare de 4.200 lei pentru achiziþia clãdirilor. Conform IAS 7 „Situaþiile fluxurilor de trezorerie”, precizaþi care este fluxul de trezorerie provenit din activitatea de investiþii. 501. O societate comercialã prezintã urmãtoarele informaþii referitoare la bilanþ: active imobilizate 300.000 lei; stocuri ºi creanþe 170.000 lei;

778

TESTE GRILÃ... Contabilitate – contabili autorizaþi

disponibil la bãnci 30.000 lei; capitaluri proprii 230.000 lei; împrumuturi din emisiunea de obligaþiuni 90.000 lei; furnizori 180.000 lei. Determinaþi fondul de rulment, necesarul de fond de rulment ºi trezoreria netã a societãþii. 502. La începutul anului 2006 o întreprindere deþinea 10.000 euro. Cursul rol/euro la 01.01.2006 era de 3,3 lei/euro. Pe parcursul exerciþiului 2006 au fost înregistrate urmãtoarele fluxuri monetare: încasãri de 30.000 euro la cursul zilei de 3,4 lei/euro ºi de 10.000 euro la cursul zilei de 3,35 lei/euro, ºi plãþi de 20.000 euro la cursul zilei de 3,43 lei/euro ºi de 15.000 euro la cursul zilei de 3,35 lei/euro. La 31.12.2006 cursul era de 3,41 lei/euro. Care sunt valorile aferente trezoreriei nete a societãþii ºi diferenþa de curs nerealizatã? 503. Societatea comercialã ALFA SA emite o facturã pentru vânzãri de produse finite în valoare de 105.000 lei, condiþiile de platã fiind: 60% din preþ de plãteºte în momentul vânzãrii, iar restul de 40% se va plãti dupã un an de la vânzare. Se estimeazã cã în acel moment clientul ar putea obþine un credit echivalent de pe piaþa financiarã la o ratã a dobânzii de 5%. Precizaþi cum se contabilizeazã vânzarea produselor finite conform IAS 18 „Venituri”. 504. O societate comercialã vinde unui client pe data de 01.01.N mãrfuri în valoare de 2.000 lei, condiþiile de platã fiind: 50% din preþ se plãteºte în momentul vânzãrii, 20% din preþ se va plãti dupã un an de la vânzare, iar 30%, dupã 2 ani de la vânzare. Se estimeazã cã în acel moment clientul ar putea obþine un credit echivalent de pe piaþa financiarã la o ratã a dobânzii de 10%. Precizaþi cum se înregistreazã la sfârºitul exerciþiului N veniturile financiare conform IAS 18 „Venituri”. 505. O societate vinde în anul N un program informatic pentru suma de 50.000 lei ºi include în facturã ºi preþul activitãþii de service dupã instalare în valoare de 4.000 lei. Activitatea de service se realizeazã în anul N+1. Precizaþi care este înregistrarea contabilã în anul N conform IAS 18 „Venituri”.

TESTE GRILÃ... Contabilitate – contabili autorizaþi

779

506. O societate încheie în anul N un contract pentru executarea unor prestaþii în valoare totalã de 1.000 lei, iar durata de realizare este de 3 ani. Costurile aferente serviciilor prestate pentru fiecare din cei trei ani sunt: anul N = 200 lei, anul N+1 = 100 lei, anul N+2 = 200 lei. Conform IAS 18 „Venituri”, precizaþi înregistrarea contabilã în anul N. 507. O societate comercialã cumpãrã la 30.04.2006 un numãr de 150 de obligaþiuni; valoarea nominalã a unei obligaþiuni este de 100 lei, preþul de achiziþie este de 102 lei; dobânda anualã este de 10%, încasatã la 31 decembrie. Precizaþi încasarea cuponului de dobândã la 31.12.2006 în conformitate cu prevederile din IAS 18 „Venituri”. 508. O societate comercialã vinde 10 acþiuni ca investiþii financiare pe termen scurt la preþul de 20.000 lei/acþiune. Preþul de achiziþie este de 21 lei/titlu, ajustarea pentru depreciere constituitã este de 3 lei.

Precizaþi cum se reflectã analiza operaþiei de mai sus la nivelul contului 121. 509. În contul de profit ºi pierdere figureazã urmãtoarele informaþii: vânzãri de mãrfuri 20.000 lei; costul de cumpãrare al mãrfurilor vândute 5.000 lei; producþie imobilizatã 28.000 lei; cheltuieli cu materii prime 5.000 lei; cheltuieli cu personalul deductibile fiscal 8.500 lei; amortizãri ºi provizioane pentru exploatare 15.000 lei; venituri din provizioane privind exploatarea deductibile fiscal la constituire 12.000 lei; amenzi datorate autoritãþilor române 870 lei ºi plãtite 600 lei, dividende de primit 1.200 lei; dividende plãtite 1.500 lei, cota de impozit pe profit 16%. Care este impozitul pe profit datorat? 510. Dispuneþi de urmãtoarele informaþii din contabilitatea curentã: venituri totale 6.000 lei, din care venituri din provizioane deductibile fiscal 1.500 lei ºi venituri din dividende cuvenite 500 lei; cheltuielile totale sunt în valoare de 2.000 lei, din care amenzi datorate autoritãþilor române 1.800 lei. Care este impozitul pe profit datorat, cota de impozitare fiind 16%?

780

TESTE GRILÃ... Contabilitate – contabili autorizaþi

511. Dispuneþi de urmãtoarele date la închiderea exerciþiului N: impozit pe profit calculat ºi înregistrat la 30.11.N: 800 lei, din care plãtit 500 lei; venituri aferente exerciþiului N: 18.000 lei, din care dividende cuvenite 2.000 lei; cheltuieli aferente exerciþiului N: 5.000 lei, din care cheltuieli de protocol nedeductibile 400 lei ºi amenzi datorate autoritãþilor române 1.100 lei. Cota de impozit pe profit este de 16%. Care este suma impozitului pe profit datorat ºi de plãtit pe exerciþiul N? 512. Se dau urmãtoarele informaþii: cheltuieli cu alte impozite ºi taxe 50 lei; cheltuieli privind materialele consumabile 100 lei; cheltuieli cu lucrãrile ºi serviciile prestate de terþi 40 lei; cumpãrãri de mãrfuri 60 lei; venituri din reluarea provizioanelor 30 lei; venituri din vânzarea mãrfurilor 150 lei; venituri din producþia de imobilizãri corporale 40 lei. Informaþii complementare: sold iniþial la mãrfuri 30 lei; sold final la mãrfuri 80 lei. Care este excedentul brut din exploatare generat de societate? 513. Se dau urmãtoarele informaþii: cumpãrãri de materii prime 100 lei; cheltuieli privind energia electricã ºi apa 30 lei; produse finite obþinute, evaluate la cost de producþie, 100 lei; venituri din vânzarea produselor finite 150 lei; venituri din producþia de imobilizãri corporale 40 lei. Informaþii complementare: sold iniþial la materii prime 50 lei; sold final la materii prime 30 lei; sold iniþial la produse finite 70 lei; sold final la produse finite 60 lei. Care este valoarea adãugatã creatã de întreprindere? 514. Se dau urmãtoarele informaþii: capitaluri proprii aferente exerciþiului N: 1.000 lei; capitaluri proprii aferente exerciþiului N-1: 600 lei. În cursul exerciþiului N au avut loc urmãtoarele operaþii: creºteri de capital prin aporturi noi în naturã 50 lei; conversia datoriilor în capital 20 lei; încorporarea primelor de emisiune în capital 40 lei; rambursãri de capital în numerar cãtre asociaþi 10 lei. Care este rezultatul net aferent exerciþiului N? 515. Chiria se plãteºte trimestrial, de 4 ori pe an, pe data de 15 februarie, 15 mai, 15 august ºi 15 noiembrie. Chiria anualã a fost de 15.000 lei, dar a crescut la 18.000 lei la 1 aprilie. Care este mãrimea cheltuielilor cu chiria în contul 121 pentru exerciþiul curent?

TESTE GRILÃ... Contabilitate – contabili autorizaþi

781

516. Se dau urmãtoarele informaþii aferente exerciþiului financiar N: venituri din vânzarea mãrfurilor 1.000 lei; venituri din sconturi primite 50 lei; cheltuieli privind mãrfurile vândute 700 lei; cheltuieli privind lucrãrile ºi serviciile prestate de terþi 20 lei; cheltuieli de exploatare privind amortizarea imobilizãrilor corporale 20 lei; venituri din cedarea imobilizãrilor 10 lei; cheltuieli privind activele cedate 5 lei; cheltuieli privind impozitul pe profit 100 lei. Care este capacitatea de autofinanþare aferentã exerciþiului N? 517. Din balanþa de verificare s-au extras urmãtoarele date: clienþi 8.600 lei, clienþi incerþi 3.000 lei, clienþi creditori 2.800 lei, conturi curente la bãnci (sold creditor) 4.200 lei, furnizori 6.300 lei, furnizori debitori pentru stocuri 3.500 lei, decontãri cu asociaþii privind capitalul (sold debitor) 1.000 lei, efecte de platã 800 lei, TVA neexigibilã (sold creditor) 3.100 lei, TVA de recuperat 600 lei, dividende de platã 1.300 lei, impozit pe profit 380 lei, debitori diverºi 2.600 lei, ajustãri pentru deprecierea debitorilor 300 lei. Care este mãrimea creanþelor ºi a datoriilor? 518. O întreprindere achiziþioneazã, la începutul anului N, 2.000 acþiuni ca titluri de participare, preþ de cumpãrare 1,2 lei/acþiune, din care eliberate 30%, restul neeliberate, cheltuieli accesorii 100 lei. La inventarul anului N valoarea de piaþã a acþiunilor este 1,15 lei/acþiune. Precizaþi valoarea cu care titlurile de participare vor figura în bilanþul anului N. 519. O întreprindere emite la 30.04.N un împrumut obligatar cu urmãtoarele caracteristici: numãr de obligaþiuni 1.000 titluri, preþ de rambursare 1,5 lei/obligaþiune, valoare nominalã 1,2 lei/obligaþiune, preþ de emisiune 0,9 lei/obligaþiune, durata împrumutului 10 ani, rata dobânzii 10%. Împrumutul este rambursat în 5 tranºe egale începând cu 01.05 anul N+2 ºi primele privind rambursarea împrumutului se amortizeazã linear pe durata împrumutului. Precizaþi valoarea cu care împrumutul din emisiuni de obligaþiuni va figura în bilanþul anului N. 520. Dispuneþi de urmãtoarele informaþii din contabilitatea de gestiune pentru o secþie principalã: cheltuielile directe înregistrate în contul 921:

782

TESTE GRILÃ... Contabilitate – contabili autorizaþi

1.000 lei; cheltuieli indirecte de producþie înregistrate în contul 923: 500 lei; nivelul de activitate exprimat în ore de funcþionare a utilajelor: 5.000 ore nivel normal de activitate, 4.000 ore nivel real de activitate, costul subactivitãþii 60 lei. Precizaþi care este mãrimea cheltuielilor fixe ºi a cheltuielilor indirecte de repartizat. 521. Dispuneþi de urmãtoarele date: într-o întreprindere se produc douã produse, A ºi B, cheltuielile directe ale acestora fiind de: pentru produsul A 10.000 lei ºi pentru produsul B 20.000 lei. Produsul A se fabricã numai în Secþia 1, iar produsul B în Secþiile 1 ºi 2. Cheltuielile Secþiei 1 sunt de 7.500 lei, iar cele ale Secþiei 2 de 7.000 lei. Cheltuielile generale ale întreprinderii sunt de 500 lei. La produsul A costul producþiei neterminate la începutul perioadei este de 900 lei, iar la sfârºitul perioadei de 200 lei. La produsul B costul producþiei neterminate la sfârºitul perioadei este de 500 lei. Baza de repartizare a cheltuielilor secþiei o reprezintã cheltuielile directe. Precizaþi care este costul de producþie aferent produselor finite A ºi B. 522. Dispuneþi de urmãtoarele date: O societate fabricã 2 produse, A ºi B, capacitatea normalã de producþie fiind de 100.000 unitãþi pentru produsul A ºi 60.000 unitãþi pentru produsul B. În exerciþiul N societatea a fabricat 90.000 unitãþi produs A ºi 30.000 unitãþi produs B. Se ºtie cã în anul N totalul cheltuielilor directe colectate în contul 921 a fost de 100.000 lei, iar cele indirecte colectate în contul 923 de 80.000 lei, din care variabile 50.000 lei. Precizaþi care este costul subactivitãþii. 523. Dispuneþi de urmãtoarele date: o întreprindere produce douã produse, A ºi B; costurile indirecte de producþie sunt de 600 lei, din care fixe 120 lei. Folosind salariile directe în sumã de 300 lei, din care produsul A 100 lei, ca bazã de repartizare, care sunt costurile indirecte imputate raþional celor douã produse dacã gradul de activitate este de 80%? 524. Se presupune cã într-o întreprindere cheltuielile generate de obþinerea urmãtoarelor cantitãþi de produse: A = 10.000 buc., B = 40.000 buc.,

TESTE GRILÃ... Contabilitate – contabili autorizaþi

783

C = 50.000 buc. sunt în sumã de 510.000 lei. Parametrul utilizat pentru calculul indicilor de echivalenþã este lungimea produselor, care în cazul produsului A este 40 cm, în cazul produsului B este 80 cm, iar în cazul produsului C este 24 cm. Baza de comparaþie este produsul B. În condiþiile utilizãrii indicilor de echivalenþã simpli, calculaþi ca raport direct, se cere costul pe unitatea de produs finit. 525. Se presupune cã într-o întreprindere cheltuielile generate de obþinerea urmãtoarelor cantitãþi de produse: A = 300.000 buc., B = 500.000 buc., C = 800.000 buc. sunt în sumã de 61.000 lei. Parametrul utilizat pentru calculul indicilor de echivalenþã este lungimea produselor, care în cazul produsului A este 40 cm, în cazul produsului B este 60 cm, iar în cazul produsului C este 100 cm. Baza de comparaþie este C. În condiþiile utilizãrii indicilor de echivalenþã simpli, calculaþi costul pe unitatea de produs finit. 526. O sondã petrolierã produce 20.000 t þiþei ºi 500.000 m3 gaze de sondã. Cheltuielile ocazionate de obþinerea ambelor produse sunt în sumã de 13.940 lei. Producþia de gaze de sondã, considerate produs secundar, se echivaleazã cu producþia de þiþei, considerat produs principal dupã relaþia: 1.000 m3 gaze sondã = 1 tonã þiþei. Se cere mãrimea costului unitar al produsului principal ºi al celui secundar. 527. Pentru a fabrica produsul A o întreprindere a efectuat în N urmãtoarele cheltuieli: cheltuieli directe 3.000 lei; cheltuieli indirecte de producþie 1.200 lei, din care variabile 900 lei. Cheltuielile extraordinare sunt de 600 lei. Capacitatea de producþie a fost utilizatã pentru 80% din nivelul de activitate normal. Precizaþi cum se înregistreazã obþinerea produselor finite la cost de producþie efectiv în contabilitatea financiarã ºi cea de gestiune. 528. Dispuneþi de urmãtoarele date: cantitatea de produse fabricatã ºi vândutã 15.000 buc., preþ de vânzare unitar 1,5 lei/buc., cheltuieli fixe 5.000 lei. Care este mãrimea costului variabil unitar pentru a obþine un profit de 5.500 lei?

784

TESTE GRILÃ... Contabilitate – contabili autorizaþi

529. Dispuneþi de urmãtoarele date: preþ de vânzare unitar 1.500 lei; cost variabil unitar: materii prime 300 lei, salarii 200 lei, cheltuieli indirecte de producþie variabile 400 lei; costuri fixe totale 80.000 lei; cantitate fabricatã ºi vândutã 500 buc. Cu cât ar trebui sã creascã cantitatea de produse fabricatã ºi vândutã pentru a acoperi creºterea cu 50% a salariilor ºi a menþine profitul constant? 530. Dispuneþi de urmãtoarele date: cifra de afaceri 360.000 lei; cheltuieli variabile 120.000 lei; cantitatea fabricatã ºi vândutã 80 buc.; costuri fixe totale 173.250 lei. Care este pragul de rentabilitate în unitãþi fizice în condiþiile în care costurile variabile scad cu 10%? 531. O societate comercialã produce 6.000 kg ºi vinde 4.000 kg produse finite la preþul de vânzare unitar de 5 lei/kg. Costurile variabile pe unitatea de produs finit sunt de 2 lei/kg, iar rezultatul din vânzare este de 6.000 lei. Care este mãrimea costurilor fixe ale perioadei, a factorului de acoperire ºi a intervalului de siguranþã? 532. Dispuneþi de urmãtoarele date: cheltuieli variabile pe unitate 21 lei/buc., costuri fixe totale 1.590 lei, preþ unitar de vânzare 47,5 lei/buc. Care este pragul de rentabilitate în unitãþi fizice ºi profitul realizat ºtiind cã în cursul anului s-au vândut 325 produse?

TESTE GRILÃ... Fiscalitate – contabili autorizaþi

785

2. Disciplina: FISCALITATE 1.

Profitul impozabil se determinã ca diferenþã între: a) veniturile totale realizate ºi cheltuielile efectuate în scopul realizãrii de venituri, dintr-un an fiscal; b) veniturile realizate din orice sursã ºi cheltuielile efectuate în scopul realizãrii de venituri, dintr-un an fiscal, din care se scad veniturile neimpozabile ºi se adaugã cheltuielile nedeductibile; c) veniturile încasate într-un an fiscal ºi cheltuielile aferente acestora.

2.

Termenele de depunere a declaraþiilor anuale de impozit pe profit sunt: a) pânã în ultima zi a lunii februarie inclusiv a anului urmãtor celui pentru care se calculeazã impozitul, în cazul societãþilor comerciale bancare, persoane juridice strãine; b) pânã la data de 15 februarie inclusiv a anului urmãtor, în cazul contribuabililor care definitiveazã pânã la data de 15 februarie închiderea anului financiar anterior; c) pânã la data de 28 februarie inclusiv a anului urmãtor celui pentru care se calculeazã impozitul, în cazul organizaþiilor non-profit.

3.

Contribuabilii, alþii decât societãþile comerciale bancare, persoane juridice române ºi sucursalele din România ale bãncilor, persoane juridice strãine, au obligaþia de a declara ºi plãti impozitul pe profit: a) trimestrial, pânã la data de 25 inclusiv a primei luni urmãtoare trimestrului pentru care se calculeazã impozitul, în anul 2007; b) anual, cu plãþi anticipate efectuate trimestrial, în sumã de o pãtrime din impozitul pe profit datorat pentru anul precedent, începând cu anul 2008; c) anual, pânã la data de 15 februarie inclusiv a anului urmãtor celui pentru care se calculeazã impozitul. Precizaþi care dintre variantele de mai sus nu este corectã.

4.

Persoanele în întreþinerea contribuabilului pentru care se acordã deducerea personalã sunt:

786

TESTE GRILÃ... Fiscalitate – contabili autorizaþi

a) soþul/soþia, copiii minori în vârstã de pânã la 18 ani împliniþi sau alþi membri de familie, rudele contribuabilului sau ale soþului/soþiei acestuia pânã la gradul al doilea inclusiv, ale cãror venituri, impozabile ºi neimpozabile, nu depãºesc 250 lei lunar; b) numai copiii minori aflaþi în întreþinerea contribuabilului; c) rudele contribuabilului pânã la gradul al doilea inclusiv care obþin venituri din cultivarea ºi valorificarea florilor pe suprafeþe mai mici de 10.000 m2 în zonele de ºes. 5.

Veniturile din activitãþi independente cuprind: a) numai venituri comerciale ºi venituri din vânzarea bunurilor în regim de consignaþie; b) venituri din activitatea de expertizã contabilã, venituri din drepturi de proprietate intelectualã, venituri din activitãþi agricole; c) venituri comerciale, venituri din profesii libere, venituri din drepturi de proprietate intelectualã.

6.

Care dintre veniturile enumerate mai jos sunt considerate venituri din salarii ºi se impoziteazã: a) toate veniturile în bani ºi/sau în naturã obþinute de o persoanã fizicã ce desfãºoarã o activitate în baza unui contract individual de muncã, inclusiv indemnizaþiile pentru incapacitate temporarã de muncã; b) veniturile din drepturi de proprietate intelectualã; c) veniturile obþinute de o persoanã fizicã ce desfãºoarã o activitate în baza unui contract de muncã, exclusiv indemnizaþiile pentru incapacitate de muncã.

7.

Impozitul pe venitul din transferul proprietãþilor imobiliare din patrimoniul personal se datoreazã: a) la transferul dreptului de proprietate ºi al dezmembrãmintelor acestuia, prin acte juridice între vii asupra construcþiilor de orice fel ºi a terenurilor aferente acestora, dobândite într-un termen de pânã la 3 ani inclusiv; b) la dobândirea dreptului de proprietate asupra terenurilor ºi construcþiilor de orice fel, prin reconstituirea dreptului de proprietate;

TESTE GRILÃ... Fiscalitate – contabili autorizaþi

787

c) pentru transmisiunea dreptului de proprietate ºi a dezmembrãmintelor acestuia cu titlu de moºtenire, dacã succesiunea este dezbãtutã ºi finalizatã în termen de 2 ani de la data decesului autorului succesiunii. 8.

Termenul legal de depunere la organul fiscal competent a declaraþiei speciale privind veniturile realizate de persoanele fizice, pentru fiecare an fiscal, este: a) pânã în ultima zi a lunii februarie inclusiv a anului urmãtor celui de realizare a venitului; b) pânã la data de 15 mai inclusiv a anului urmãtor celui de realizare a venitului; c) pânã la data de 15 februarie inclusiv a anului urmãtor, în cazul contribuabililor care realizeazã într-o formã de asociere venituri din activitãþi independente.

9.

Veniturile sub formã de dividende distribuite persoanelor fizice se impun, începând cu data de 1 ianuarie 2007: a) cu o cotã de 5% din suma acestora; b) cu o cotã de 10% din suma acestora; c) cu o cotã de 16% din suma acestora.

10. Veniturile sub formã de dobânzi realizate de persoanele fizice începând cu data de 1 ianuarie 2007 se impun cu o cotã de: a) 1% din suma acestora; b) 10% din suma acestora; c) 16% din suma acestora. 11. Nu sunt persoane impozabile, din punct de vedere al TVA: a) instituþiile publice pentru operaþiunile posturilor publice de radio ºi televiziune etc.; b) angajaþii cu contract individual de muncã; c) orice persoanã care desfãºoarã de o manierã independentã ºi indiferent de loc prestãri de servicii. 12. Nu constituie livrare de bunuri, în sensul TVA, urmãtoarele: a) predarea efectivã a bunurilor cãtre o altã persoanã, ca urmare a unui contract care prevede cã plata se efectueazã în rate;

TESTE GRILÃ... Fiscalitate – contabili autorizaþi

788

b) acordarea în mod gratuit de bunuri ca mostre în cadrul campaniilor promoþionale, pentru încercarea produselor sau pentru demonstraþii la punctele de vânzare; c) transferul dreptului de proprietate asupra bunurilor, în urma executãrii silite. 13. Din punct de vedere al TVA, sunt operaþiuni impozabile în România: a) livrarea cu platã de cãtre o persoanã fizicã a unei construcþii ºi a terenului pe care este construitã aceasta; b) livrãrile de bunuri ºi prestãrile de servicii efectuate cu platã; c) acordarea, negocierea ºi preluarea garanþiilor de credit, precum ºi administrarea garanþiilor de credit de cãtre persoana care acordã creditul. 14. Transportul internaþional de persoane este o operaþiune: a) impozabilã cu cotã 19% de TVA; b) impozabilã cu cotã 9% de TVA; c) scutitã de TVA. 15. Cota-standard a taxei pe valoarea adãugatã în România este de: a) 0%; b) 18%; c) 19%. 16. Exercitarea dreptului de deducere a TVA se face: a) pentru fiecare operaþiune în parte; b) pentru ansamblul operaþiunilor realizate în cursul perioadei fiscale; c) pentru ansamblul operaþiunilor realizate în cursul unui an fiscal. 17. Persoanele impozabile înregistrate în scopuri de TVA trebuie sã depunã la organele fiscale competente, pentru fiecare perioadã fiscalã, un decont de taxã pânã la: a) sfârºitul perioadei fiscale; b) data de 25 inclusiv a lunii urmãtoare celei în care se încheie perioada fiscalã respectivã;

TESTE GRILÃ... Fiscalitate – contabili autorizaþi

789

c) data de 25 exclusiv a lunii urmãtoare celei în care se încheie perioada fiscalã respectivã. 18. Nu se datoreazã accize armonizate pentru urmãtoarele produse ºi grupe de produse: a) bere, vinuri, alcool etilic; b) cafea verde, cafea prãjitã, cafea solubilã; c) tutun prelucrat. 19. Care sunt plãtitorii de accize pentru grupa „alte produse accizabile”: a) operatorii economici – persoane juridice, asociaþii familiale ºi persoane fizice autorizate – care produc sau care achiziþioneazã din teritoriul comunitar ori din afara teritoriului comunitar astfel de produse; b) agenþii economici – persoane juridice care comercializeazã astfel de produse; c) persoanele fizice care comercializeazã astfel de produse. 20. Pentru grupa de produse „alcool etilic” acciza datoratã bugetului de stat se stabileºte astfel: a) în cotã procentualã aplicatã la preþul unitar de vânzare cu amãnuntul; b) în sumã fixã echivalent euro pe hl de alcool pur; c) în sumã fixã echivalent euro pe hl de produs. 21. Momentul plãþii accizelor la bugetul de stat în cazul importului unui produs accizabil care nu este plasat într-un regim suspensiv este: a) ziua imediat urmãtoare celei în care au fost vãmuite produsele; b) stabilit pânã la data de 25 inclusiv a lunii urmãtoare celei în care acciza devine exigibilã; c) momentul înregistrãrii declaraþiei vamale de import. 22. Microîntreprinderile plãtitoare de impozit pe veniturile microîntreprinderilor sunt de la data de 1 ianuarie 2007 urmãtoarele: a) persoanele juridice române care, la data de 31 decembrie a anului fiscal precedent, îndeplinesc cumulativ urmãtoarele condiþii:

TESTE GRILÃ... Fiscalitate – contabili autorizaþi

790 z

z z

z

realizeazã venituri, altele decât cele din consultanþã ºi management, în proporþie de peste 50% din veniturile totale; au de la 1 pânã la 9 salariaþi inclusiv; au realizat venituri care nu au depãºit echivalentul în lei al 100.000 euro; capitalul social al persoanei juridice este deþinut de persoane, altele decât statul, autoritãþile locale ºi instituþiile publice;

b) persoanele fizice sau juridice care la data de 31 decembrie a anului precedent îndeplinesc cumulativ urmãtoarele condiþii: z sunt producãtoare de bunuri materiale, presteazã servicii sau desfãºoarã activitate de comerþ; z au pânã la 9 salariaþi inclusiv; z au realizat venituri reprezentând echivalentul în lei de pânã la 100.000 euro inclusiv; z au capital integral privat; c) persoanele juridice care la data de 31 decembrie a anului precedent îndeplinesc cel puþin una din urmãtoarele condiþii: z realizeazã venituri, altele decât cele din consultanþã ºi management, în proporþie de peste 50% din veniturile totale; z au de la 1 pânã la 9 salariaþi inclusiv; z au realizat venituri care nu au depãºit echivalentul în lei al 100.000 euro; z capitalul social al persoanei juridice este deþinut de persoane, altele decât statul, autoritãþile locale ºi instituþiile publice. 23. Cota de impozit pe veniturile microîntreprinderilor este de: a) 3% în anul 2007 ºi 2,5% în anul 2008; b) 2,5% în anul 2007 ºi 3% în anul 2009; c) 2% în anul 2007 ºi 2,5% în anul 2008. 24. Calculul ºi plata impozitului pe venitul microîntreprinderilor se efectueazã astfel: a) trimestrial, pânã la data de 25 inclusiv a lunii urmãtoare trimestrului pentru care se calculeazã impozitul;

TESTE GRILÃ... Fiscalitate – contabili autorizaþi

791

b) lunar, pânã la data de 25 inclusiv a lunii urmãtoare celei pentru care se calculeazã impozitul; c) anual, pânã la data de 31 ianuarie a anului urmãtor. 25. Orice persoanã juridicã strãinã care înfiinþeazã o reprezentanþã în cursul anului fiscal are obligaþia de a depune o declaraþie fiscalã la autoritatea fiscalã competentã în termen de: a) 10 zile de la data la care reprezentanþa a fost înfiinþatã; b) 30 de zile de la data la care reprezentanþa a fost înfiinþatã; c) 15 zile de la data eliberãrii autorizaþiei. NOTÃ: Începând cu nr. 26, întrebãrile necesitã analizã ºi judecatã profesionalã proprie. 26. Se prezintã urmãtoarele impozite directe ºi indirecte extrase din legile bugetului de stat pe douã exerciþii financiare consecutive: Indicator

Valori mld. lei

Valori mld. lei

Impozit pe profit

49.210,00

60.710,00

Accize

68.915,00

97.733,00

Impozit pe veniturile din salarii

59.176,00

66.435,00

2.400,00

6.400,00

110.150,85

126.692,54

Impozit pe veniturile din dividende Taxa pe valoarea adãugatã

Determinaþi valoarea impozitelor directe ºi valoarea impozitelor indirecte în fiecare din cei doi ani. 27. O persoanã impozabilã înregistratã în scopuri de TVA achiziþioneazã în luna ianuarie 2007 o cantitate de 1.000 produse la un preþ fãrã TVA de 150 lei/buc. Întrucât cumpãrãtorul este un client fidel ºi foarte serios, furnizorul de produse îi oferã un discount de 7% din preþul iniþial. Dupã achiziþionare, vinde 600 de produse clienþilor sãi în luna ianuarie la un preþ cu TVA de 210 lei/buc., iar restul de 400 de bucãþi le vinde în luna februarie la un preþ de 200 lei/buc. cu TVA.

TESTE GRILÃ... Fiscalitate – contabili autorizaþi

792

Presupunând cã perioada fiscalã este luna calendaristicã, determinaþi TVA de platã sau, dupã caz, suma negativã a taxei aferentã lunilor ianuarie ºi februarie 2007 pentru operaþiunile realizate, în condiþiile în care în luna februarie societatea nu a avut achiziþii. 28. O persoanã impozabilã cu regim mixt realizeazã în luna martie 2007 urmãtoarele operaþiuni: – – – –

livrãri de bunuri la export în sumã de 500 mil. lei; livrãri de bunuri în þarã, scutite fãrã drept de deducere, în sumã de 700 mil. lei; prestãri de servicii la intern în sumã de 1.000 mil. lei (sumã fãrã TVA), TVA 19%; achiziþii de mãrfuri în sumã de 300 mil. lei (sumã fãrã TVA) ºi achiziþii de materii prime ºi materiale în sumã de 800 mil. lei (sumã fãrã TVA), TVA 19%, destinate atât realizãrii operaþiunilor care dau drept de deducere, cât ºi celor care nu dau drept de deducere.

În condiþiile în care agentul economic avea soldul sumei negative a taxei în sumã de 15 mil. lei reportat din decontul lunii precedente, determinaþi: a) valoarea TVA de platã sau suma negativã a taxei pentru operaþiunile din perioada fiscalã de raportare; b) TVA de platã cumulatã sau, dupã caz, suma negativã a taxei cumulate, la sfârºitul lunii martie 2007. 29. O persoanã impozabilã stabilitã în România se înfiinþeazã la data de 5 martie 2007 ºi opteazã pentru aplicarea regimului special de scutire de TVA, iar la 30 iunie 2007 constatã cã a realizat o cifrã de afaceri reprezentând echivalentul a 35.000 euro. Precizaþi care este termenul în care persoana juridicã impozabilã trebuie sã solicite înregistrarea în scopuri de TVA. 30. Un comerciant se aprovizioneazã în luna ianuarie 2007 de la un antrepozit fiscal cu o cantitate de 7.000 sticle de bere de 0,5 l cu 12 grade Plato. Acciza este de 0,748 euro/hl/1 grad Plato. Determinaþi acciza de platã cãtre bugetul statului utilizând în calcul cursul valutar de 3,6 lei/euro ºi precizaþi momentul exigibilitãþii accizei ºi cine datoreazã acciza.

TESTE GRILÃ... Fiscalitate – contabili autorizaþi

793

31. Un operator economic produce ºi livreazã în luna februarie 2007 o cantitate de 7.000 sticle de alcool etilic de 0,75 l/sticlã cu o concentraþie de 43%. Acciza unitarã este de 750 euro/hl alcool pur. Determinaþi valoarea accizei de platã la bugetul statului utilizând în calcul cursul valutar de 3,6 lei/euro. 32. Un importator autorizat importã 100 produse cu un preþ extern de 50 USD/bucatã. Pentru transportul acestora pe parcurs extern importatorul plãteºte o sumã de 350 USD, reprezentând cheltuieli de transport ºi asigurare pe parcursul extern. Cursul de schimb este 3,75 lei/USD. Cunoscând cã taxa vamalã este 25% ºi TVA 19%, determinaþi cuantumul obligaþiilor fiscale ce trebuie achitate în vamã. 33. O societate comercialã plãtitoare de impozit pe profit realizeazã pe primul trimestru al anului 2007 venituri totale în sumã de 2.450 mil. lei, din care 100 mil. lei venituri neimpozabile. În aceeaºi perioadã societatea comercialã înregistreazã cheltuieli totale în sumã de 1.800 mil. lei, din care 170 mil. lei cheltuieli nedeductibile. Determinaþi impozitul pe profit de platã aferent primului trimestru al anului 2007. 34. O societate comercialã plãtitoare de impozit pe profit realizeazã în primul trimestru al anului 2007 venituri totale în sumã de 1.500 mil. lei, din care 100 mil. lei venituri neimpozabile, ºi cheltuieli totale în sumã de 900 mil. lei, din care 200 mil. lei cheltuieli nedeductibile (altele decât cele cu impozitul pe profit). În trimestrul II al anului 2007, societatea comercialã realizeazã venituri totale în sumã de 2.300 mil. lei, din care 1.000 mil. lei venituri neimpozabile, ºi cheltuieli totale în sumã de 2.000 mil. lei, din care 100 mil. lei cheltuieli nedeductibile (altele decât cele cu impozitul pe profit). Determinaþi impozitul pe profit de platã / de recuperat aferent scadenþelor 25 aprilie 2007 ºi 25 iulie 2007. 35. O persoanã fizicã realizeazã în luna aprilie 2007 venituri din salarii la douã locuri de muncã astfel: – la locul de muncã de bazã un salariu brut în valoare de 900 lei; – la un alt loc de muncã un salariu brut de 500 lei lunar.

794

TESTE GRILÃ... Fiscalitate – contabili autorizaþi

Persoana nu are în întreþinere copii, iar valoarea deducerii personale pentru salarii brute cu valoare de pânã la 1.000 lei este de 250 lei. ªtiind cã persoana respectivã este înscrisã în sindicat la ambele locuri de muncã ºi plãteºte la locul de muncã de bazã o cotizaþie de 20 lei lunar, iar la celãlalt loc de muncã, o cotizaþie de 15 lei lunar, determinaþi: a) impozitul pe venitul din salarii lunar plãtit la locul de muncã de bazã; b) impozitul pe venitul din salarii lunar plãtit la celãlalt loc de muncã; c) venitul net ce se va lua în calcul la determinarea venitului net anual impozabil. 36. Un contribuabil care desfãºoarã în anul 2007 activitate de transport de bunuri ºi persoane în regim de taxi, precum ºi o altã activitate independentã, determinã venitul net din activitãþi independente pe baza datelor din contabilitate în partidã simplã. Contribuabilul estimeazã cã va realiza urmãtoarele venituri ºi cheltuieli în anul 2007: – venituri din activitatea de taximetrie: 50.000 lei; – cheltuieli cu combustibilul: 20.000 lei; – cheltuieli cu piesele de schimb ºi reparaþiile: 5.000 lei; – cheltuieli cu salariile personalului angajat: 12.000 lei; – cheltuieli de protocol: 1.000 lei; – cheltuieli cu tichetele de masã acordate: 2.000 lei, din care 400 lei peste limita legalã. Determinaþi venitul net estimat a fi realizat din aceastã activitate, precum ºi valoarea impozitului sub formã de plãþi anticipate în contul impozitului anual ºi precizaþi termenele de platã. 37. O asociaþie de avocaþi este formatã din trei avocaþi care au avut urmãtoarele aporturi la constituirea asociaþiei: asociatul A: 3.000 lei, asociatul B: 3.000 lei ºi asociatul C: 4.000 lei. Aceastã asociaþie realizeazã în cursul anului venituri totale impozabile în sumã de 750.000 lei ºi cheltuieli totale integral deductibile în sumã de 350.000 lei. În condiþiile în care asociaþia îºi determinã venitul net în sistem real, determinaþi venitul net al fiecãrui asociat ºi impozitul pe venit datorat de asociaþie. 38. O persoanã fizicã realizeazã în cursul anului 2007 urmãtoarele venituri: – venit brut din salarii: 25.000 lei, impozit plãtit în cursul anului 1.200 lei;

TESTE GRILÃ... Fiscalitate – contabili autorizaþi

– –

795

venit brut din dividende: 10.000 lei, impozit plãtit în cursul anului 1.000 lei; venit brut din dobânzi: 5.000 lei, impozit plãtit în cursul anului 50 lei.

Determinaþi venitul net anual impozabil ºi impozitul pe venitul net anual impozabil, dacã persoana nu a avut alte persoane în întreþinere, iar valoarea deducerii personale a fost de 250 lei lunar. 39. O persoanã fizicã nerezidentã obþine din România în anul 2007 urmãtoarele venituri brute impozabile: – – –

dobânzi: 2.500 lei la un depozit la termen de la o instituþie de credit rezidentã; dividende: 10.000 lei de la o persoanã juridicã românã; venituri din jocuri de noroc: 3.000 lei.

În condiþiile în care între România ºi þara de rezidenþã a persoanei fizice realizatoare de venituri nu existã încheiatã convenþie pentru evitarea dublei impuneri cu privire la impozitele pe venit ºi pe capital, determinaþi impozitul datorat de persoana fizicã nerezidentã. 40. O persoanã fizicã nerezidentã obþine din România în anul 2007 urmãtoarele venituri brute impozabile: – – –

dobânzi: 2.500 lei la un depozit la termen de la o instituþie de credit rezidentã; dividende: 10.000 lei de la o persoanã juridicã românã; venituri din jocuri de noroc: 3.000 lei.

În condiþiile în care între România ºi þara de rezidenþã a persoanei fizice realizatoare de venituri existã încheiatã o convenþie pentru evitarea dublei impuneri cu privire la impozitele pe venit ºi pe capital potrivit cãreia cota de impozitare a tuturor surselor de venit obþinute de nerezidenþii din România este de 10%, determinaþi impozitul datorat de persoana fizicã nerezidentã. 41. O persoanã juridicã strãinã înfiinþeazã o reprezentanþã autorizatã sã funcþioneze în România la 1 aprilie 2007. Determinaþi cuantumul impozitului pe reprezentanþã datorat pentru anul 2007 în condiþiile în care cursul BNR valabil în ziua în care se efectueazã plata impozitului cãtre bugetul de stat este de 3,8 lei/euro.

796

TESTE GRILÃ... Fiscalitate – contabili autorizaþi

42. O persoanã juridicã strãinã are o reprezentanþã în România din anul 2006. Determinaþi impozitul pe reprezentanþã datorat pentru anul 2007 ºi precizaþi sumele de platã ºi termenele legale de scadenþã a plãþii. Cursul de schimb al pieþei valutare comunicat de BNR, valabil în zilele de platã a impozitului, este de 3,8 lei/euro. 43. O persoanã juridicã deþine o clãdire cu valoarea de inventar de 1.000 mil. lei, amortizatã integral. Consiliul local stabileºte cota de impozit pentru clãdirile deþinute de persoanele juridice la 1% pentru anul 2007. Determinaþi impozitul datorat de persoana juridicã ºi precizaþi sumele de platã la termenele legale. 44. O persoanã fizicã deþine în proprietate, ca locuinþã de domiciliu, o casã în mediul urban cu o suprafaþã construitã desfãºuratã de 80 m2. Valoarea impozabilã în lei/m2 = 669. Casa are o mansardã folositã ca locuinþã cu o suprafaþã desfãºuratã de 10 m2. Persoana fizicã deþine ºi o a doua casã, în mediul rural, pe care o foloseºte cu destinaþia de casã de vacanþã, cu o suprafaþã construitã desfãºuratã de 60 m2. Valoarea impozabilã în lei/m2 = 182. Determinaþi cuantumul impozitului pe clãdiri datorat pentru anul 2007 de acest contribuabil. Coeficientul de corecþie pentru rangul localitãþii ºi zona în cadrul localitãþii este 1,00. 45. O persoanã juridicã achiziþioneazã la 15 martie 2007 un teren situat intravilan într-o localitate de rang 0, zona B cu destinaþie de teren cu construcþii în suprafaþã de 1 ha, din care suprafaþa de 5.000 m2 este ocupatã cu construcþii. Impozitul pentru terenuri cu destinaþia terenuri cu construcþii situate în intravilanul localitãþilor de rang 0, zona B este de 6.148 lei/ha, iar valoarea impozabilã pe m2 a clãdirii de 669 lei/m2. Determinaþi valoarea impozitului pe teren datorat de persoana juridicã. 46. O persoanã juridicã deþine, începând cu data de 25 iunie 2007, un teren în extravilanul unei localitãþi, în suprafaþã de 2 ha cu destinaþia „orice altã categorie de folosinþã decât cea de terenuri cu construcþii” . În condiþiile în care valoarea impozabilã este de 20 lei/ha, determinaþi impozitul pe teren anual datorat de societatea comercialã pentru anul 2007 ºi precizaþi care este termenul legal de platã.

TESTE GRILÃ... Fiscalitate – contabili autorizaþi

797

47. O persoanã juridicã are în proprietate un autoturism, utilizat ca maºinã de serviciu, cu capacitatea cilindricã de 1.900 cm3 pe care îl vinde la data de 15 iulie 2007. În condiþiile în care impozitul pentru fiecare grupã de 200 cm3 sau fracþiune din aceasta este de 15 lei, determinaþi cuantumul impozitului pe mijloacele de transport datorat de persoana juridicã. 48. O microîntreprindere plãtitoare de impozit pe venit prezintã urmãtoarea situaþie a veniturilor: Tip venit (lei) Venituri din vânzarea mãrfurilor

Trim. I 2007 70.000

Venituri din provizioane

Trim. II Trim. III Trim. IV 2007 2007 2007 50.000

60.000

5.000

3.000

30.000

Venituri din diferenþe de curs valutar

100

100

200

100

Venituri din dobânzi

500

500

600

700

De asemenea, cunoaºtem cã microîntreprinderea cumpãrã ºi pune în funcþiune în luna iunie 2007 o casã de marcat în valoare de 500 lei. Determinaþi impozitul pe venitul microîntreprinderilor de platã la fiecare dintre scadenþele legale. 49. O persoanã juridicã românã având ca obiect de activitate comerþul ºi un capital social integral privat se înfiinþeazã la data de 1 aprilie 2007, optând pentru plata impozitului pe venitul microîntreprinderilor. Persoana juridicã nou-înfiinþatã angajeazã primii doi salariaþi la data de 6 mai 2007. În perioada aprilie-iunie 2007 realizeazã venituri exclusiv din vânzarea mãrfurilor în sumã de 250.000 lei ºi cheltuieli deductibile în valoare de 110.000 lei. În aceste condiþii, la sfârºitul trimestrului II al anului 2007 persoana juridicã va plãti impozit pe venitul microîntreprinderilor sau impozit pe profit ºi în ce sumã? 50. O societate comercialã pe acþiuni are urmãtoarea structurã a acþionariatului:

TESTE GRILÃ... Fiscalitate – contabili autorizaþi

798

Acþionar

Contribuþia la capitalul social

Persoanã fizicã românã

10%

Persoanã fizicã românã

20%

Persoanã juridicã românã

40%

Persoanã fizicã nerezidentã

30%

Dacã societatea comercialã distribuie un dividend brut de 500.000 lei, determinaþi valoarea impozitului pe dividende datorat pentru anul 2007 pe fiecare beneficiar, precum ºi dividendul net ce revine fiecãrui beneficiar de venit. 51. O societate comercialã plãtitoare de impozit pe profit încheie în data de 3 martie 2007 un contract de sponsorizare, în calitate de sponsor, în valoare de 30.000 lei. Determinaþi suma cheltuielilor cu sponsorizarea ce poate fi dedusã din impozitul pe profit datorat pentru trimestrul I, în condiþiile în care cunoaºteþi urmãtoarele date privind perioada fiscalã: – –

cifrã de afaceri: 3.100.000 lei; profit impozabil: 1.550.000 lei.

52. O societate comercialã plãtitoare de impozit pe profit realizeazã în cursul anului 2007 urmãtoarea situaþie financiarã: –

venituri totale în sumã de 700.000 lei, din care venituri neimpozabile 200.000 lei; – cheltuieli totale în sumã de 400.000 lei, din care cheltuieli nedeductibile 100.000 lei. Din declaraþia de impozit pe profit din anul 2006 rezultã o pierdere fiscalã în sumã de 120.000 lei. Determinaþi impozitul pe profit datorat pentru anul 2007. 53. La data de 31 decembrie 2007, o societate comercialã plãtitoare de impozit pe profit prezintã urmãtoarele date: – – –

capital social subscris ºi vãrsat: 2.000.000 lei; venituri totale impozabile: 200.000.000 lei; cheltuieli totale deductibile fiscal: 130.000.000 lei.

TESTE GRILÃ... Fiscalitate – contabili autorizaþi

799

Sã se constituie rezerva legalã conform limitei maxime admise de legislaþia fiscalã în vigoare, în condiþiile în care AGA a hotãrât constituirea integralã a rezervei legale. Societatea se aflã în primul an de activitate. 54. La data de 31 decembrie 2007, o societate comercialã plãtitoare de impozit pe profit prezintã urmãtoarele date: – – –

capital social subscris ºi vãrsat: 2.000.000 lei; venituri totale impozabile: 200.000.000 lei; cheltuieli totale deductibile: 130.000.000 lei.

Sã se calculeze impozitul pe profit anual, în condiþiile în care AGA a hotãrât constituirea rezervei legale în suma maximã admisã. Societatea se aflã în primul an de activitate. 55. La 31 martie 2007, o societate comercialã plãtitoare de impozit pe profit prezintã urmãtoarele date cumulat: –

Total venituri ....................................................... 170.500.000 lei din care: z venituri din vânzarea mãrfurilor .................... 160.000.000 lei z dividende primite de la o persoanã juridicã românã ............................................... 10.000.000 lei z venituri din dobânzi ............................................. 500.000 lei

–

Total cheltuieli..................................................... 131.700.000 lei din care: z cheltuieli privind mãrfurile ............................ 120.000.000 lei z cheltuieli cu salariile........................................ 10.000.000 lei z cheltuieli cu serviciile bancare ............................. 700.000 lei z cheltuieli reprezentând amenzi datorate cãtre autoritãþile române .................................... 1.000.000 lei

Sã se determine suma veniturilor impozabile ºi a cheltuielilor deductibile fiscal în vederea calculãrii impozitului pe profit pentru trimestrul I al anului 2007. 56. Se înregistreazã o lipsã de materiale auxiliare din gestiune neimputabile, pentru care nu au fost încheiate contracte de asigurare, în valoare de 500.000 lei. AGA hotãrãºte descãrcarea gestiunii fãrã a emite o decizie de imputare.

800

TESTE GRILÃ... Fiscalitate – contabili autorizaþi

Care este regimul fiscal al materialelor auxiliare scoase din gestiune ºi al taxei pe valoarea adãugatã aferentã, la calculul impozitului pe profit? 57. O societate care desfãºoarã activitãþi de natura barurilor de noapte înregistreazã la data de 31 decembrie a exerciþiului 2007, cumulat de la începutul anului, urmãtoarele venituri ºi cheltuieli: – venituri totale impozabile: 70.000.000 lei; – cheltuieli totale deductibile: 40.000.000 lei. Sã se calculeze impozitul datorat pentru anul 2007. 58. O societate, care desfãºoarã activitãþi de natura cluburilor de noapte, înregistreazã în cursul anului 2007 urmãtoarele date: – venituri totale impozabile: 70.000.000 lei; – cheltuieli totale deductibile: 50.000.000 lei. Sã se calculeze impozitul datorat pentru anul 2007. 59. La data de 31 martie 2007, o societate comercialã plãtitoare de impozit pe profit a înregistrat cumulat de la începutul anului urmãtoarele venituri ºi cheltuieli: – venituri totale: 120.000.000 lei, din care dividende primite de la o persoanã juridicã românã 20.000.000 lei; – cheltuieli totale: 80.000.000 lei, din care majorãri de întârziere datorate cãtre autoritãþile române 2.000.000 lei. Sã se determine impozitul pe profit datorat pentru trimestrul I al anului 2007. 60. O societate comercialã înregistreazã în cursul anului 2007 urmãtoarele date: – Total venituri impozabile...................................... 80.000.000 lei – Total cheltuieli...................................................... 60.000.000 lei din care: z cheltuieli de protocol........................................ 2.000.000 lei z cheltuieli cu impozitul pe profit........................ 3.000.000 lei Sã se calculeze cheltuielile de protocol deductibile maxim admise la calculul profitului impozabil pentru determinarea impozitului pe profit datorat pentru anul 2007.

TESTE GRILÃ... Fiscalitate – contabili autorizaþi

801

61. La data de 30 iunie 2007, o societate comercialã plãtitoare de impozit pe profit ºi de TVA 19% a înregistrat cumulat de la începutul anului urmãtoarele date: – Total venituri impozabile....................................... 80.000.000 lei – Total cheltuieli....................................................... 60.000 000 lei din care: z cheltuieli de protocol......................................... 2.000.000 lei z cheltuieli cu impozitul pe profit pentru trimestrul I al anului curent ............................... 3.000.000 lei Sã se determine impozitul pe profit cumulat la 30 iunie, din care impozitul pe profit de platã aferent trimestrului II al anului 2007. 62. La 30 iunie 2007, o societate comercialã plãtitoare de impozit pe profit prezintã urmãtoarea situaþie financiarã: – Venituri totale impozabile ................................... 300.000 000 lei – Cheltuieli totale ................................................... 150.000.000 lei din care: z cheltuieli de protocol....................................... 12.000.000 lei z cheltuieli cu impozitul pe profit pentru trimestrul I al anului curent ............................. 10.000.000 lei z cheltuieli reprezentând majorãri de întârziere datorate cãtre autoritãþile române ...................... 2.000.000 lei Sã se determine limita maximã de deductibilitate a cheltuielilor de protocol admisã la nivelul trimestrului II al anului 2007. 63. La 30 iunie 2007, o societate comercialã plãtitoare de impozit pe profit ºi de TVA 19% prezintã urmãtoarea situaþie financiarã: – Venituri totale impozabile ................................... 300.000 000 lei – Cheltuieli totale ................................................... 150.000.000 lei din care: z cheltuieli de protocol....................................... 12.000.000 lei z cheltuieli cu impozitul pe profit pentru trimestrul I al anului curent ............................. 10.000.000 lei z cheltuieli reprezentând majorãri de întârziere datorate cãtre autoritãþile române ...................... 2.000.000 lei Sã se calculeze impozitul pe profit cumulat la 30 iunie 2007, din care impozitul pe profit de platã aferent trimestrului II al anului 2007.

TESTE GRILÃ... Fiscalitate – contabili autorizaþi

802

64. O societate comercialã a obþinut cumulat de la începutul anului pânã la data de 31 decembrie 2007 un profit impozabil de 468.750.000 lei. În cursul anului s-a plãtit impozit pe profit astfel: z z z

impozit pe profit trimestrul I .................................. 16.000.000 lei impozit pe profit trimestrul II ................................. 14.000.000 lei impozit pe profit trimestrul III................................ 20.000.000 lei

Sã se determine impozitul pe profit care trebuie virat la bugetul statului pentru trimestrul IV al anului 2007, urmând ca plata finalã a impozitului pe profit pentru anul fiscal 2007 sã se facã pânã la termenul de depunere a declaraþiei privind impozitul pe profit pentru anul 2007. În aceste condiþii, stabiliþi diferenþa de platã pentru anul 2007 rezultatã în urma regularizãrii anuale. 65. La data de 31 martie anul 2007, o societate comercialã înregistreazã urmãtoarea situaþie financiarã: Valori (mii lei) Capital propriu Capital împrumutat Cheltuieli cu dobânzile Venituri din dobânzi Alte venituri impozabile

1 ianuarie 100.000 110.000 0 0 0

31 martie 120.000 90.000 20.000 10.000 150.000

Sã se calculeze nivelul deductibilitãþii cheltuielilor cu dobânzile aferente perioadei pentru care se determinã impozitul pe profit. 66. O organizaþie non-profit realizeazã în cursul anului 2007 venituri totale în sumã de 667.200 lei, din care: – venituri din activitãþi economice: 67.200 lei; – cotizaþii bãneºti ale membrilor ºi simpatizanþilor: 515.000 lei; – donaþii ºi bunuri primite prin sponsorizare: 85.000 lei. Cheltuielile totale înregistrate în cursul anului sunt în sumã de 45.000 lei, din care cheltuielile efectuate în scopul realizãrii de venituri impozabile sunt de 486 lei. Considerãm cursul mediu de schimb valutar euro/leu comunicat de BNR de 4,2 lei. Determinaþi cuantumul veniturilor neimpozabile totale (scutite de la plata impozitului pe profit) ºi al veniturilor impozabile pentru anul 2007.

TESTE GRILÃ... Fiscalitate – contabili autorizaþi

803

67. La data de 31 martie 2007, o societate comercialã prezintã urmãtoarea situaþie financiarã: Valori (mii lei) Cheltuieli cu dobânzile Venituri din dobânzi Alte venituri impozabile

1 ianuarie 0 0 0

31 martie 50.000 20.000 100.000

Determinaþi nivelul deductibilitãþii cheltuielilor cu dobânzile aferente perioadei pentru care se determinã impozitul pe profit, în cazul în care gradul de îndatorare a capitalului este mai mic decât trei, precum ºi în cazul în care gradul de îndatorare a capitalului este mai mare decât trei. 68. O societate achiziþioneazã la data de 15 iunie 2007 un utilaj pe care îl pune în funcþiune în luna iulie 2007. Valoarea de intrare a mijlocului fix este de 40.000 lei, durata normalã de utilizare, 5 ani. În condiþiile aplicãrii metodei de amortizare acceleratã, care este mãrimea amortizãrii fiscale în anul 2007 ºi 2008? La determinarea amortizãrii accelerate se va lua în calcul, în primul an de utilizare, cota maximã de amortizare acceleratã admisã. 69. La data de 20 decembrie 2006, o societate comercialã achiziþioneazã o clãdire pentru extinderea activitãþii, la o valoare de intrare de 100 mii lei, durata normalã de utilizare, 40 ani. Sã se calculeze amortizarea fiscalã pentru primul an de funcþionare. 70. O persoanã juridicã plãtitoare de impozit pe profit efectueazã o sponsorizare în luna ianuarie 2007, conform unui contract de sponsorizare, în sumã de 3.000 lei. Din evidenþa contabilã la 31 martie 2007 rezultã urmãtoarele date: – –

venituri din vânzãri de mãrfuri: 310.000 lei; cheltuieli totale în sumã de 158.000 lei, din care cheltuieli cu sponsorizarea 3.000 lei.

Determinaþi impozitul pe profit de platã pentru trimestrul I al anului 2007.

TESTE GRILÃ... Fiscalitate – contabili autorizaþi

804

71. O persoanã juridicã plãtitoare de impozit pe profit înregistreazã în cursul trimestrului I al anului 2007 urmãtoarele venituri ºi cheltuieli: – – – –

venituri din vânzãri de mãrfuri ºi servicii: 930.000 lei; cheltuieli aferente veniturilor: 465.000 lei; cheltuieli cu mecenatul în baza unui contract legal: 6.000 lei; cheltuieli pentru acordarea unor burse private efectuate potrivit legii: 3.000 lei.

Determinaþi impozitul pe profit de platã pentru trimestrul I al anului 2007. 72. Un contribuabil persoanã juridicã plãtitoare de impozit pe profit realizeazã în cursul anului 2007 urmãtoarele venituri ºi cheltuieli: – –

venituri totale în sumã de 670.000 lei, din care 70.000 lei venituri rezultate din anularea cheltuielilor pentru care nu s-a acordat deducere; cheltuieli totale în sumã de 550.000 lei, din care evidenþiem în mod distinct urmãtoarele: z cheltuieli cu primele de asigurare care nu privesc activele societãþii: 80.000 lei; z cheltuieli de reclamã ºi publicitate în baza unui contract scris: 90.000 lei; z cheltuieli proprii ale contribuabilului cu impozitul pe profit datorat ºi achitat în anul curent: 50.000 lei.

Determinaþi: a) impozitul pe profit datorat pentru anul 2007; b) diferenþa de impozit pe profit de platã sau, dupã caz, de restituit stabilitã dupã definitivarea ºi închiderea exerciþiului fiscal 2007 (aferentã anului fiscal încheiat). 73. O societate comercialã plãtitoare de impozit pe profit prezintã la sfârºitul trimestrului I al anului 2007 urmãtoarele date: – –

venituri din vânzãri de produse finite: 620.000 lei; cheltuieli totale în sumã de 316.000 lei, din care cheltuieli privind bursele private acordate potrivit legii: 6.000 lei.

Determinaþi impozitul pe profit de platã pentru trimestrul I al anului 2007.

TESTE GRILÃ... Fiscalitate – contabili autorizaþi

805

74. O societate comercialã plãtitoare de impozit pe profit prezintã pentru anul fiscal 2007 urmãtoarele date cumulate: – – – – –

venituri din vânzãri de mãrfuri: 900.000 lei; venituri din dobânzi ºi comisioane bancare: 30.000 lei; cheltuieli efectuate în scopul realizãrii de venituri impozabile: 600.000 lei; valoarea rezervei legale ce poate fi majoratã, constituitã în conformitate cu Legea privind Codul fiscal: 80.000 lei; cheltuieli proprii ale contribuabilului cu impozitul pe profit datorat ºi achitat în timpul anului curent: 15.000 lei.

Determinaþi: a) impozitul pe profit datorat pentru anul 2007; b) diferenþa de impozit pe profit de platã sau, dupã caz, de restituit stabilitã dupã definitivarea ºi închiderea exerciþiului fiscal 2007 (aferentã anului fiscal încheiat). 75. O societate comercialã plãtitoare de impozit pe profit a achiziþionat în cursul trimestrului I al anului 2007, în calitate de utilizator de leasing, un utilaj în baza unui contract de leasing operaþional. Societatea a înregistrat cumulat de la începutul anului urmãtoarele venituri ºi cheltuieli: – venituri totale impozabile: 400.000 lei; – cheltuieli privind mãrfurile: 200.000 lei; – cheltuieli cu salariile: 30.000 lei; – cheltuieli cu amortizarea obiectului de leasing: 2.000 lei; – alte cheltuieli de exploatare deductibile: 700 lei. Una dintre aceste cheltuieli nu a fost înregistratã corespunzãtor operaþiunii economice realizate de societate. Sã se indice grupa de cheltuieli incorect înregistratã ºi sã se determine impozitul pe profit datorat de societate pentru trimestrul I al anului 2007. 76. Dupã aprobarea bilanþului contabil la o societate comercialã avem urmãtoarea situaþie:

806

TESTE GRILÃ... Fiscalitate – contabili autorizaþi

Profit net de repartizat sub formã de dividende .......... 200.000.000 lei Capital social subscris ºi vãrsat .................................... 20.000.000 lei din care: Asociat „A” / persoanã juridicã românã.......... 5.000.000 lei Asociat „B” / persoanã fizicã rezidentã......... 15.000.000 lei Sã se determine suma dividendelor încasate de fiecare asociat ºi a impozitului pe dividend datorat conform Legii privind Codul fiscal în vigoare la 1 ianuarie 2007. 77. Dupã aprobarea bilanþului contabil la o societate comercialã avem urmãtoarea situaþie: Profit net de distribuit sub formã de dividende ........... 100.000.000 lei Capital social subscris ºi vãrsat .................................... 40.000.000 lei din care: Asociat „A” / persoanã fizicã rezidentã ........ 25.000.000 lei Asociat „B” / persoanã fizicã rezidentã......... 15.000.000 lei Sã se determine suma dividendelor încasate de fiecare asociat ºi a impozitului pe dividend datorat conform Legii privind Codul fiscal în vigoare la 1 ianuarie 2007. 78. O microîntreprindere plãtitoare de impozit pe venitul microîntreprinderilor a înregistrat în trimestrul I al anului 2007 venituri impozabile în valoare de 100.000.000 lei ºi cheltuieli totale de 70.000.000 lei. Sã se calculeze impozitul pe venitul microîntreprinderilor datorat pentru trimestrul I al anului 2007. 79. O microîntreprindere plãtitoare de impozit pe venitul microîntreprinderilor a înregistrat în trimestrul I al anului 2007 venituri totale impozabile de 12.000 lei. În cursul lunii februarie achiziþioneazã o casã de marcat fiscalã în valoare de 1.000 lei pe care o pune în funcþiune în luna martie 2007. Sã se determine impozitul pe venitul microîntreprinderilor datorat pentru trimestrul I al anului 2007. 80. O microîntreprindere plãtitoare de impozit pe venitul microîntreprinderilor a înregistrat în trimestrul I al anului 2007 urmãtoarele venituri:

TESTE GRILÃ... Fiscalitate – contabili autorizaþi

807

Venituri din vânzarea produselor finite ...................... 100.000.000 lei Venituri din dobânzi ...................................................... 2.000.000 lei Venituri din variaþia stocurilor ..................................... 10.000.000 lei Venituri din producþia de imobilizãri corporale ºi necorporale ................................................ 5.000.000 lei Sã se determine impozitul pe venitul microîntreprinderilor datorat pentru trimestrul I al anului 2007. 81. O microîntreprindere achiziþioneazã în cursul lunii februarie 2007 o casã de marcat fiscalã în valoare de 1.200 lei. Balanþa la 31 martie 2007 evidenþiazã urmãtoarele venituri ºi cheltuieli cumulate: Venituri din comercializarea mãrfurilor ............................ 120.000 lei Venituri din dobânzi ............................................................. 1.000 lei Venituri din provizioane ....................................................... 2.000 lei Cheltuieli cu materii prime ºi mãrfuri .................................. 25.000 lei Cheltuieli cu personalul ...................................................... 30.000 lei Sã se determine impozitul datorat de microîntreprindere ºi sã se precizeze dacã aceasta datoreazã impozit pe venitul microîntreprinderilor sau impozit pe profit. 82. O microîntreprindere a înregistrat de la începutul anului 2007 ºi pânã la 31 martie 2007 venituri impozabile în sumã de 100.000 lei ºi cheltuieli totale în sumã de 120.000 lei. Sã se determine impozitul pe venitul microîntreprinderii datorat pentru trimestrul I 2007. 83. La inventarierea de la sfârºitul exerciþiului financiar 2007 se constatã lipsa unui mijloc fix cu o valoare contabilã de intrare de 4.000 lei care a fost amortizat în proporþie de 20%. Sã se calculeze taxa pe valoarea adãugatã care se imputã persoanei vinovate. 84. La o societate comercialã având ca obiect de activitate comercializarea mãrfurilor în regim de consignaþie s-au comercializat mãrfuri care au provenit numai de la deponenþi persoane juridice.

TESTE GRILÃ... Fiscalitate – contabili autorizaþi

808

Sã se calculeze preþul de vânzare cu amãnuntul, în condiþiile în care se cunosc urmãtoarele date: – – –

societatea este persoanã impozabilã înregistratã ca plãtitor de TVA; valoarea mãrfurilor recepþionate 11.900.000 lei, din care TVA 1.900.000 lei; comision practicat de consignaþie la vânzarea mãrfurilor 10%.

85. La o societate comercialã având ca obiect de activitate comercializarea mãrfurilor în regim de consignaþie s-au comercializat mãrfuri care au provenit numai de la deponenþi persoane fizice. Sã se calculeze preþul de vânzare cu amãnuntul, în condiþiile în care se cunosc urmãtoarele date: – – –

societatea este persoanã impozabilã înregistratã ca plãtitor de TVA; valoarea mãrfurilor recepþionate 20.000.000 lei; comision practicat de consignaþie la vânzarea mãrfurilor 10%.

86. Un furnizor persoanã impozabilã înregistratã ca plãtitor de TVA acordã clientului sãu în momentul facturãrii mãrfurilor la intern un rabat comercial de 10%. Sã se determine TVA aferentã mãrfurilor vândute de cãtre furnizor la intern, cunoscând preþul de livrare de 10.000.000 lei. 87. Un importator autorizat importã produse finite în scopul comercializãrii pe piaþa internã. Determinaþi drepturile de import, în condiþiile în care se cunosc urmãtoarele date: valoarea în vamã a mãrfurilor 20.000.000 lei; taxele vamale 10%, comisionul vamal 0,5%, TVA 19%. 88. Un importator autorizat importã produse finite în scopul comercializãrii pe piaþa internã. Sã se calculeze TVA datoratã de importator în vamã, în condiþiile în care se cunosc urmãtoarele date: valoarea în vamã a mãrfurilor 20.000.000 lei; taxele vamale 10%, comisionul vamal 0,5%; TVA 19%. 89. Un importator autorizat importã produse finite în scopul comercializãrii pe piaþa internã.

TESTE GRILÃ... Fiscalitate – contabili autorizaþi

809

Sã se calculeze TVA datoratã de importator în vamã, în condiþiile în care se cunosc urmãtoarele date: valoarea în vamã a mãrfurilor 200.000.000 lei; taxa vamalã 10%; comisionul vamal 0,5%; acciza 30%; TVA 19%. 90. Un operator economic produce ºi livreazã pe piaþa internã articole de cristal. Determinaþi TVA cunoscând urmãtoarele date: preþul de livrare al produselor 100.000.000 lei; acciza 50%. 91. Sã se determine pro-rata cunoscând urmãtoarele date: – –

venituri obþinute din operaþiuni care dau drept de deducere 142.800.000 lei, din care TVA 22.800.000 lei; venituri obþinute din operaþiuni care nu dau drept de deducere 50.000.000 lei.

92. Sã se determine TVA de dedus pentru un an calendaristic aplicând pro-rata anualã efectivã, cunoscând urmãtoarele date: – – –

venituri anuale obþinute din operaþiuni care dau drept de deducere 142.800.000 lei, din care TVA 22.800.000 lei; venituri anuale obþinute din operaþiuni care nu dau drept de deducere 50.000.000 lei; bunuri ºi servicii achiziþionate în timpul anului pentru realizarea de operaþiuni care dau drept de deducere, cât ºi de operaþiuni care nu dau drept de deducere 1.190.000 lei, din care TVA 190.000 lei.

93. Sã se determine TVA de platã pentru un an calendaristic aplicând pro-rata anualã efectivã, cunoscând urmãtoarele date: – – –

–

venituri anuale obþinute din operaþiuni care dau drept de deducere 142.800.000 lei, din care TVA 22.800.000 lei; venituri anuale obþinute din operaþiuni care nu dau drept de deducere 50.000.000 lei; bunuri ºi servicii achiziþionate în timpul anului pentru realizarea de operaþiuni care dau drept de deducere, cât ºi de operaþiuni care nu dau drept de deducere 1.190.000 lei, din care TVA 190.000 lei; bunuri ºi servicii achiziþionate în timpul anului destinate exclusiv realizãrii de operaþiuni care dau drept de deducere 119.000.000 lei, din care TVA 19.000.000 lei.

TESTE GRILÃ... Fiscalitate – contabili autorizaþi

810

94. O persoanã impozabilã înregistratã ca plãtitor de TVA, pentru care perioada fiscalã este trimestrul, prezintã la 30 iunie 2007 urmãtoarea situaþie: – – –

suma negativã a TVA din decontul trimestrului precedent pentru care nu a solicitat rambursare: 5.400 lei; TVA colectatã în perioada fiscalã: 7.000 lei; TVA de dedus în perioada fiscalã: 3.500 lei.

Sã se determine taxa de platã cumulatã sau, dupã caz, suma negativã a taxei cumulate la sfârºitul perioadei de raportare. 95. O persoanã angajatã cu contract individual de muncã realizeazã în luna ianuarie 2007 un venit lunar brut de 700 lei. De asemenea, cunoaºtem: – salariatul are în întreþinere o persoanã care nu realizeazã venituri; – cota de asigurãri sociale pentru condiþii normale de muncã în care se încadreazã angajatorul este de 29%. Determinaþi impozitul pe veniturile din salarii realizate în luna ianuarie 2007. 96. O persoanã angajatã cu contract individual de muncã realizeazã în luna februarie 2007 un venit lunar brut de 700 lei. De asemenea, cunoaºtem: – salariatul are în întreþinere un copil minor; – cota de asigurãri sociale pentru condiþii normale de muncã în care se încadreazã angajatorul este de 29%; – salariatul plãteºte cotizaþia sindicalã lunarã de 10 lei; – contribuie la fondurile de pensii facultative cu suma de 30 lei. (contribuþia la nivelul anului nu depãºeºte echivalentul în lei a 200 euro) Determinaþi impozitul pe veniturile din salarii realizate în luna februarie 2007. 97. O persoanã fizicã realizeazã venituri din închirierea unei locuinþe în sumã de 1.200 lei lunar, pe parcursul întregului an 2007. În condiþiile în care contribuabilul opteazã pentru determinarea impozitului pe venitul net anual pe baza cotelor forfetare de cheltuieli (25%),

TESTE GRILÃ... Fiscalitate – contabili autorizaþi

811

determinaþi suma plãþilor anticipate cu titlu de impozit pe venit ºi precizaþi termenele de platã. 98. O persoanã fizicã realizeazã în cursul anului 2007 urmãtoarele douã operaþiuni de vânzare-cumpãrare de valutã la termen, pe bazã de contract, pentru care plãtitorul de venit prezintã urmãtoarele informaþii: – –

câºtig în sumã de 450 lei realizat dintr-o operaþiune de vânzarecumpãrare; pierdere în sumã de 200 lei realizatã dintr-o operaþiune de vânzarecumpãrare.

În condiþiile de mai sus, determinaþi: a) impozitul reþinut în timpul anului constituind plata anticipatã în contul impozitului anual datorat; b) impozitul anual datorat, precum ºi diferenþa de impozit rãmasã de achitat sau, dupã caz, de recuperat, stabilitã în decizia de impunere anualã. 99. O persoanã fizicã realizeazã în cursul anului 2007 venituri din drepturi de proprietate intelectualã, reprezentând drepturi de autor, în sumã de 1.500 lei, pentru care plãtitorul veniturilor a calculat ºi reþinut impozit în timpul anului, iar contribuabilul ºi-a exprimat opþiunea de a determina venitul net anual impozabil pe baza cotelor forfetare de cheltuieli (40%). În condiþiile de mai sus, determinaþi: a) impozitul reþinut în timpul anului reprezentând plãþi anticipate în contul impozitului anual datorat, precum ºi suma netã încasatã de autorul lucrãrii; b) impozitul pe venitul net anual impozabil, precum ºi diferenþa de impozit rãmasã de achitat sau, dupã caz, de recuperat, stabilitã în decizia de impunere anualã. 100. O persoanã fizicã realizeazã în anul 2007 venituri brute în sumã de 3.000 lei în luna martie ºi 4.000 lei în luna mai, din activitãþi desfãºurate pe baza unui contract/convenþie civilã încheiatã potrivit Codului civil, altele decât cele care sunt impozitate prin reþinere la sursã a impozitului reprezentând plãþi anticipate în contul impozitului anual datorat.

812

TESTE GRILÃ... Fiscalitate – contabili autorizaþi

În aceste condiþii determinaþi: a) impozitul pe venit ºi suma netã încasatã de persoana fizicã în timpul anului; b) precizaþi natura impozitului, anticipat sau final, precum ºi termenele de platã la bugetul de stat. 101. Un operator economic produce ºi livreazã, în luna februarie 2007, produse accizabile la un preþ de livrare de 400.000 lei. Acciza pentru produsele respective din cristal este exprimatã în cotã procentualã proporþionalã de 55%. Determinaþi valoarea de facturare a produselor, inclusiv acciza datoratã bugetului de stat, ºi precizaþi care este termenul de platã. 102. Un importator autorizat importã în anul 2007 confecþii din blanã de nutrie pentru a fi comercializate pe piaþa internã. Calculaþi drepturile de import, în condiþiile în care se cunosc urmãtoarele date: valoarea în vamã 100.000 lei, taxa vamalã 10%, comisionul vamal 0,5%, acciza 45%. 103. Precizaþi care sunt contribuabilii scutiþi de impozitul pe profit ºi condiþiile prevãzute pentru scutire. 104. Anumite tipuri de venituri sunt scutite de impozitul pe profit, în anumite condiþii prevãzute pentru organizaþiile sindicale, organizaþiile patronale ºi organizaþiile non-profit. Sã se indice tipurile de venituri ºi condiþiile în care organizaþiile respective beneficiazã de scutire. 105. Persoanele fizice rezidente pot constitui contribuabili pentru impozitul pe profit? Dacã da, în ce condiþii? 106. Prezentaþi sfera de cuprindere a impozitului pe profit în ce priveºte cele cinci categorii de contribuabili care datoreazã acest impozit (persoane juridice române, persoane juridice strãine etc.). 107. Cum se stabileºte impozitul datorat pentru activitãþile din barurile de noapte, cluburile de noapte, discoteci, cazinouri ºi pariuri sportive?

TESTE GRILÃ... Fiscalitate – contabili autorizaþi

813

108. Determinaþi impozitul datorat de un contribuabil care desfãºoarã activitãþi de natura barurilor de noapte, a cluburilor de noapte, a discotecilor, a cazinourilor sau pariurilor sportive, având în vedere urmãtoarele date: – –

profitul impozabil pe anul 2007 în sumã de 25 milioane lei; venitul contribuabilului aferent acestor activitãþi (ex. barurile de noapte) este de 85 milioane lei.

109. Care sunt veniturile neimpozabile la calculul profitului impozabil ºi care este întinderea lor? Se vor avea în vedere dispoziþiile Codului fiscal ºi ale Normelor metodologice de aplicare a Codului, în vigoare la 1 ianuarie 2007. 110. Cum se calculeazã amortizarea fiscalã ºi cum se recalculeazã amortizarea pe unitate de produs? 111. Pierderile anuale fiscale stabilite prin declaraþiile de impozit pe profit se recupereazã. Precizaþi termenul ºi condiþiile în care are loc recuperarea pierderilor fiscale inclusiv pentru contribuabilii nou-înfiinþaþi sau care preiau patrimoniul societãþii absorbite, precum ºi în cazul persoanelor juridice strãine. 112. Care sunt regulile ce se aplicã asocierilor fãrã personalitate juridicã, în cazul când participã asociaþi persoane juridice române sau strãine? 113. Prezentaþi condiþiile în care se stabileºte impozitul pe profit, cum se reþine ºi ce cotã de impunere se aplicã veniturilor obþinute de persoanele juridice strãine din proprietãþi imobiliare situate în România ºi din vânzarea-cesionarea titlurilor de participare deþinute la o persoanã juridicã românã. 114. Prezentaþi regulile ce se aplicã creditului fiscal prevãzut pentru impozitul pe profit în Codul fiscal în vigoare de la data de 1 ianuarie 2007. 115. Prezentaþi regimul fiscal al dividendelor primite din statele membre ale Uniunii Europene. 116. În cursul anului 2006, o persoanã juridicã românã desfãºoarã activitãþi atât în România cât ºi în strãinãtate, printr-un sediu permanent. Pentru

TESTE GRILÃ... Fiscalitate – contabili autorizaþi

814

determinarea creditului fiscal cunoaºteþi profitul impozabil realizat, potrivit legislaþiei fiscale române – total 400 mld. lei, din care: – –

300 mld. lei pentru activitatea din România; 100 mld. lei din activitatea sediului permanent din strãinãtate impozitat atât în România cât ºi în strãinãtate, iar impozitul plãtit în strãinãtate este de 40 mld. lei (40%).

117. Prezentaþi regimul fiscal al cheltuielilor cu dobânzile ºi diferenþele de curs valutar la stabilirea profitului impozabil, conform Codului fiscal ºi Normelor metodologice de aplicare a Codului, în vigoare la 1 ianuarie 2007. 118. Care sunt termenele de platã prevãzute de Codul fiscal privind plata impozitului pe profit datorat de diferitele categorii de contribuabili? 119. Care sunt obligaþiile contribuabililor în legãturã cu depunerea declaraþiilor de impozit pe profit, inclusiv în privinþa persoanelor nerezidente precum ºi rãspunderea pentru calculul impozitului pe profit. 120. Indicaþi contribuabilii, cota de impunere, plãtitorul ºi termenele de platã pentru impozitul pe dividende, în condiþiile Codului fiscal, modificat ºi completat, în vigoare la 1 ianuarie 2007. 121. Prezentaþi definiþia microîntreprinderii ºi opþiunea de a plãti impozit pe veniturile microîntreprinderii, prevãzute de Codul fiscal, în vigoare la 1 ianuarie 2007. 122. Prezentaþi aria de cuprindere, cota de impozitare, baza impozabilã ºi termenul de platã a impozitului pe veniturile microîntreprinderilor.

TESTE GRILÃ... Drept comercial – contabili autorizaþi

815

3. Disciplina: DREPT COMERCIAL 1.

Creditorii societãþii se pot îndrepta pentru îndestularea creanþelor împotriva: a) asociaþilor în societatea în nume colectiv; b) asociaþilor comanditari; c) administratorului societãþii.

2.

Sunt fondatori: a) numai persoanele care au un rol determinant în constituirea societãþii; b) semnatarii actului constitutiv ºi cei care au rol determinant în constituirea societãþii; c) numai acþionarii comanditaþi în societatea în comanditã.

3.

În cazul societãþii pe acþiuni care se constituie prin subscripþie simultanã, fiecare acþionar trebuie sã predea cel puþin: a) 50% din capitalul social subscris; b) 30% din capitalul social subscris; c) 25% din capitalul social subscris.

4.

Retragerea din societatea în nume colectiv, în comanditã simplã sau cu rãspundere limitatã se poate face: a) numai prin hotãrâre judecãtoreascã; b) numai dacã s-a prevãzut în actul constitutiv al societãþii posibilitatea retragerii din societate; c) în cazurile prevãzute în actul constitutiv, cu acordul tuturor asociaþilor sau în lipsa acestora, în baza unei hotãrâri a tribunalului pentru motive temeinice.

5.

Obligaþiunile pot fi emise de cãtre: a) societãþile cu rãspundere limitatã; b) regiile autonome; c) societãþile pe acþiuni.

816

TESTE GRILÃ... Drept comercial – contabili autorizaþi

6.

Pot avea cel mult 50 de asociaþi: a) societãþile cu rãspundere limitatã; b) societãþile în comanditã pe acþiuni; c) societãþile în comanditã simplã.

7.

Asociaþii pot lua din casa societãþii sume de bani pentru trebuinþe proprii, dacã s-a prevãzut în actul constitutiv al societãþii, în cazul: a) societãþii cu rãspundere limitatã; b) societãþii în nume colectiv; c) societãþii în comanditã pe acþiuni.

8.

Legea nu stabileºte un capital minim în cazul: a) societãþii în nume colectiv; b) societãþii cu rãspundere limitatã cu unic asociat; c) societãþii în comanditã pe acþiuni.

9.

Nu sunt titluri negociabile: a) acþiunile la purtãtor; b) obligaþiunile dematerializate; c) pãrþile sociale.

10. Au personalitate juridicã: a) sucursalele; b) filialele; c) reprezentanþele. 11. Administrarea societãþilor în nume colectiv se realizeazã: a) numai de asociaþi; b) numai de cãtre terþe persoane; c) de asociaþi, dar ºi de neasociaþi. 12. Numãrul minim de asociaþi necesar pentru constituirea unei societãþi în nume colectiv este: a) 1; b) 2; c) 50.

TESTE GRILÃ... Drept comercial – contabili autorizaþi

817

13. Marca de produs „Coca Cola”, adusã ca aport la capitalul social, reprezintã: a) aport în creanþe; b) aport în naturã de bun corporal; c) aport în naturã de bun incorporal. 14. Clientela este: a) bun corporal al fondului de comerþ; b) bun incorporal al fondului de comerþ; c) un drept de creanþã. 15. Dacã nu s-a prevãzut altfel prin contractul de societate ºi statut sau act constitutiv unic, acþiunile sunt: a) nominative; b) nominative cu dividend prioritar; c) la purtãtor. 16. În momentul constituirii, aportul la capitalul social al societãþilor bancare poate sã constea în: a) numai bunuri în naturã; b) numai sume de bani; c) creanþe ºi sume de bani. 17. Firma deosebeºte: a) un comerciant de alt comerciant; b) un comerþ de alt comerþ; c) un produs de alt produs; 18. Excluderea unui asociat nu se poate prevedea în actul constitutiv al: a) societãþii în comanditã simplã; b) societãþii cu rãspundere limitatã; c) societãþii pe acþiuni. 19. Prospectul de emisiune de acþiuni, necesar la constituirea societãþii pe acþiuni prin subscripþie publicã, se autorizeazã de cãtre: a) instanþa de judecatã;

TESTE GRILÃ... Drept comercial – contabili autorizaþi

818

b) judecãtorul delegat la oficiul registrului comerþului; c) preºedintele tribunalului judeþean. 20. Aporturile în numerar sunt obligatorii: a) numai în cazul societãþii pe acþiuni; b) numai în cazul societãþii în comanditã pe acþiuni; c) la constituirea oricãrei forme de societate comercialã. 21. Titularul de obligaþiuni are dreptul sã încaseze de la societatea emitentã: a) dividende; b) dobânzi; c) bonificaþii. 22. Prospectul de emisiune de acþiuni se întocmeºte: a) la constituirea unei societãþi prin subscripþie publicã; b) la constituirea unei societãþi în comanditã simplã; c) la constituirea unei societãþi pe acþiuni prin subscripþie simultanã. 23. La autentificarea actului constitutiv al unei societãþi comerciale este obligatoriu a se prezenta ºi: a) numãrul de înmatriculare în registrul comerþului; b) dovada privind disponibilitatea firmei ºi emblemei; c) dovada efectuãrii vãrsãmintelor. 24. Societatea comercialã înceteazã ca entitate juridicã în momentul în care: a) societatea comercialã se aflã într-una din situaþiile de fapt, prevãzute de legiuitor ca fiind caz de dizolvare; b) societatea comercialã se aflã în curs de lichidare judiciarã, ca urmare a stãrii de faliment; c) judecãtorul delegat dispune radierea societãþii din registrul comerþului. 25. La constituirea unei societãþi pe acþiuni prin subscripþie publicã, aportul în naturã la capitalul social vãrsat trebuie sã reprezinte: a) 30%; b) 50%; c) 100%.

TESTE GRILÃ... Drept comercial – contabili autorizaþi

819

26. Emblema este: a) element incorporal al fondului de comerþ; b) element corporal al fondului de comerþ; c) drept nepatrimonial. 27. Firma este: a) element corporal al fondului de comerþ; b) element incorporal al fondului de comerþ; c) un bun fungibil. 28. Emblema unei societãþi comerciale pe acþiuni se poate înstrãina: a) independent de fondul de comerþ; b) numai împreunã cu fondul de comerþ; c) nu poate fi înstrãinatã. 29. Asociaþii care reprezintã cel puþin 1/4 din capitalul social vor putea cere convocarea adunãrii generale în cazul: a) societãþii în nume colectiv; b) societãþii cu rãspundere limitatã; c) societãþii pe acþiuni. 30. În cazul fuziunii prin absorbþie, aceasta produce efecte din momentul: a) aprobãrii proiectului de fuziune de cãtre adunarea generalã; b) publicãrii proiectului de fuziune în Monitorul Oficial; c) înscrierii în registrul comerþului a menþiunii privind majorarea capitalului social al societãþii absorbante. 31. Se transmit prin simpla predare a înscrisului care poartã denumirea de acþiuni: a) acþiunile nominative dematerializate; b) acþiunile la purtãtor; c) acþiunile nominative cu dividend prioritar. 32. Reprezintã element de identificare a produselor unui comerciant: a) emblema;

820

TESTE GRILÃ... Drept comercial – contabili autorizaþi

b) marca de fabricã sau de comerþ; c) desenele ºi denumirile de origine. 33. Se poate constitui cu unic asociat: a) societatea pe acþiuni; b) societatea în comanditã pe acþiuni; c) societatea cu rãspundere limitatã. 34. Rãspund numai în limita aportului la capitalul social: a) asociaþii în grupurile de interes economic; b) asociaþii comanditaþi în societãþile în comanditã pe acþiuni: c) asociaþii în societãþile civile. 35. Adunarea constitutivã poate numi experþi, pentru avizarea evaluãrii aporturilor în naturã, persoane care: a) primesc sub orice formã un salariu sau o remuneraþie de la fondator, îndeplinesc alte calitãþi decât acelea de expert; b) sunt rude pânã la gradul IV inclusiv cu fondatorii sau cu cei care au vãrsat aporturi în naturã; c) au capacitate de exerciþiu deplinã ºi nu sunt rude sau afini pânã la gradul IV inclusiv, ori soþi, sau remuneraþi sub orice formã ai fondatorilor sau ai celor care au vãrsat aporturi în naturã. 36. Codul comercial român reglementeazã: a) numai acte juridice de comerþ; b) numai fapte juridice (stricto senso) propriu-zise; c) fapte de comerþ în sens larg. 37. Evaluarea aportului în naturã la o societate cu rãspundere limitatã cu un singur asociat se face de cãtre: a) asociatul unic; b) de unul sau mai mulþi experþi; c) instanþa judecãtoreascã. 38. Se constituie numai prin statut:

TESTE GRILÃ... Drept comercial – contabili autorizaþi

821

a) societatea în comanditã simplã; b) societatea cu rãspundere limitatã cu unic asociat; c) societatea cu rãspundere limitatã. 39. Nu are obligatoriu personalitate juridicã: a) societatea civilã; b) societatea în nume colectiv; c) societatea în comanditã simplã; 40. Fondul de comerþ adus de un asociat ca aport la capitalul social reprezintã: a) aport în naturã de bun incorporal; b) aport în creanþe; c) nu poate reprezenta aport la capitalul social. 41. Societãþile comerciale dobândesc personalitate juridicã: a) din momentul obþinerii codului fiscal; b) din momentul publicãrii în Monitorul Oficial a hotãrârii irevocabile de autorizare a constituirii; c) din momentul înmatriculãrii în registrul comerþului. 42. În procedura falimentului, lichidatorul este desemnat de: a) judecãtorul sindic; b) comitetul creditorilor; c) adunarea creditorilor. 43. Rãspund solidar ºi nelimitat: a) asociaþii comanditari, în societatea în comanditã simplã; b) asociaþii comanditari, în societatea în comanditã pe acþiuni; c) asociaþii, în societatea în nume colectiv. 44. Potrivit Legii nr. 31/1990, republicatã ºi modificatã, societãþile pe acþiuni se constituie cu un capital minim în valoare de: a) 20.000 lei; b) 90.000 lei; c) 50.000 lei.

822

TESTE GRILÃ... Drept comercial – contabili autorizaþi

45. Legea nr. 31/1990, republicatã ºi modificatã, prevede cã trebuie sã aibã valoare minimã de 10 lei: a) acþiunile privilegiate; b) pãrþile sociale; c) obligaþiunile. 46. Emblema deosebeºte: a) un comerciant de alt comerciant de acelaºi gen; b) un produs de alt produs al aceluiaºi comerciant; c) un comerþ de alt comerþ. 47. Cesiunea pãrþilor sociale produce efecte faþã de terþele persoane: a) din momentul încheierii contractului de cesiune; b) din momentul înscrierii menþiunii în registrul comerþului; c) din momentul efectuãrii înregistrãrii fiscale. 48. Nu dau dreptul la vot în adunãrile generale: a) pãrþile sociale; b) obligaþiunile ºi acþiunile nevotante; c) numai obligaþiunile. 49. Firma se înstrãineazã: a) numai odatã cu fondul de comerþ; b) numai odatã cu spaþiul comercial în care se exploateazã fondul de comerþ; c) independent de fondul de comerþ; 50. Dacã în actul constitutiv nu se prevede altfel, bunurile în naturã aportate la capitalul social trec în proprietatea societãþii în momentul: a) înmatriculãrii societãþii în registrul comerþului; b) publicãrii în Monitorul Oficial a încheierii de autorizare a înfiinþãrii societãþii; c) predãrii efective a bunului care face obiectul aportului. 51. Dizolvarea unei societãþi are ca efect lichidarea patrimoniului ei în cazul:

TESTE GRILÃ... Drept comercial – contabili autorizaþi

823

a) fuziunii a douã societãþi; b) divizãrii totale; c) hotãrârii adunãrii generale a asociaþilor, a instanþei de judecatã ori în alte cazuri prevãzute de lege. 52. Aportul în industrie constã în: a) aport în muncã; b) aport în creanþe; c) aport privind un brevet de invenþie. 53. Legea nu prevede o valoare minimã de capital în cazul: a) societãþii cu rãspundere limitatã; b) societãþii în comanditã pe acþiuni; c) societãþii în nume colectiv ºi în comanditã simplã. 54. Pot fi emise obligaþiuni de cãtre: a) societãþile în comanditã simplã; b) societãþile pe acþiuni; c) societãþile cu rãspundere limitatã. 55. Pot desfãºura activitãþi economice în mod independent: a) persoanele fizice cu capacitate deplinã de exerciþiu având calificarea cerutã de lege: b) parlamentarii, judecãtorii; c) procurorii ºi avocaþii. 56. Administratorul nu poate începe activitatea dacã nu s-a vãrsat integral capitalul social în cazul: a) societãþii pe acþiuni; b) societãþii cu rãspundere limitatã; c) societãþii în comanditã pe acþiuni. 57. Judecãtorul delegat la oficiul registrului comerþului numeºte unul sau mai mulþi experþi pentru a-ºi da avizul asupra fuziunii sau divizãrii în cazul:

824

TESTE GRILÃ... Drept comercial – contabili autorizaþi

a) numai societãþii cu rãspundere limitatã; b) numai societãþii pe acþiuni ºi societãþii în comanditã pe acþiuni; c) societãþii pe acþiuni, societãþii în comanditã pe acþiuni ºi societãþii cu rãspundere limitatã. 58. La constituirea societãþii pe acþiuni prin subscripþie publicã trebuie sã verifice existenþa capitalului social vãrsat: a) adunarea constitutivã; b) cenzorii; c) adunarea generalã ordinarã. NOTÃ: Începând cu nr. 59, întrebãrile necesitã analizã ºi judecatã profesionalã proprie. 59. Se poate înfiinþa o societate comercialã declarându-ºi sediul într-un spaþiu în care funcþioneazã mai multe societãþi? 60. Potrivit art. 14 din Legea nr. 31/1990, republicatã ºi modificatã, o persoanã fizicã sau o persoanã juridicã nu poate fi asociat unic decât într-o singurã societate cu rãspundere limitatã. Totodatã, o societate cu rãspundere limitatã nu poate avea ca asociat unic o altã societate cu rãspundere limitatã, alcãtuitã dintr-o singurã persoanã. a) Care este proba cu privire la calitatea de asociat unic într-o singurã societate cu rãspundere limitatã? b) Care este sancþiunea care se aplicã în cazul încãlcãrii dispoziþiilor prevãzute în art. 14 din Legea nr. 31/1990, republicatã ºi modificatã? 61. Trei asociaþi persoane fizice, doi de cetãþenie românã ºi unul de naþionalitate francezã, au hotãrât constituirea unei societãþi cu rãspundere limitatã care sã aibã ca domeniu de activitate ºi activitate principalã publicitatea în þarã ºi în strãinãtate pentru alte societãþi comerciale. Asociatul de naþionalitate francezã a propus celorlalþi asociaþi sã se prevadã în actul constitutiv o clauzã prin care întregul profit al societãþii sã fie distribuit sub formã de dividende asociaþilor români. Aceastã propunere a fost acceptatã de asociaþii români, mai cu seamã cã aportul asociatului strãin la capitalul social este în procent de 30%. a) Arãtaþi care este clauza din actul constitutiv în care se menþioneazã participarea asociaþilor la profitul societãþii.

TESTE GRILÃ... Drept comercial – contabili autorizaþi

825

b) Este legalã o prevedere contractualã prin care dividendele sã fie acordate numai unora dintre asociaþi? 62. La data de 15 ianuarie 2005, la sediul societãþii, s-a întrunit adunarea constitutivã a acceptanþilor prospectului de emisiune privind constituirea unei societãþi pe acþiuni prin subscripþie publicã. Din cei 10 acceptanþi, 3 au constituit aporturi în numerar ºi în naturã (câte un calculator), unul dintre ei având ºi calitatea de mandatar (procurator) ai celorlalþi 7 subscriitori. Constatându-se cã sunt prezenþi jumãtate plus unu din numãrul acceptanþilor, adunarea constitutivã a numit un expert pentru evaluarea aporturilor în naturã, hotãrând ºi cu privire la avantajele acordate membrilor fondatori. Este legalã hotãrârea adoptatã de adunarea constitutivã? 63. SC „MONDOCAM” SA este o societate pe acþiuni care s-a constituit prin subscripþie publicã. Acþionari subscriitori ai capitalului sunt 3 persoane juridice ºi 7 persoane fizice. În actul constitutiv s-a prevãzut cã toþi acþionarii care avut ºi calitatea de fondatori (au întocmit ºi semnat prospectul de emisiune) vor încasa din profitul net al societãþii un procent de 6% pe an timp de 5 ani de la constituirea societãþii, potrivit art. 32, alin. (2) din Legea nr. 31/1990, republicatã ºi modificatã, procent care se va calcula în funcþie de valoarea capitalului social existent în momentul distribuirii profitului. Este legalã clauza prevãzutã în actul constitutiv privind avantajele acordate membrilor fondatori? 64. În situaþiile în care subscripþiile publice depãºesc capitalul social ori sunt mai mici decât acesta, ce posibilitate are adunarea constitutivã? 65. A.N. ºi A.B. (soþi) au hotãrât sã constituie o societate cu rãspundere limitatã cu un capital social în valoare de 4 miliarde lei reprezentat de un imobil (construcþie ºi teren) pe care cei doi l-au achiziþionat în timpul cãsãtoriei. Asupra imobilului, numitul M.N. constituise o ipotecã pentru împrumutul pe care îl acordase soþilor în scopul cumpãrãrii imobilului respectiv. Capitalul social îndeplineºte condiþiile prevãzute de lege pentru constituirea unei societãþi comerciale?

826

TESTE GRILÃ... Drept comercial – contabili autorizaþi

66. Într-o societate cu rãspundere limitatã, în care pãrþile sociale aparþin unei singure persoane, existã ca organ de conducere adunarea generalã a asociaþilor? Asociatul unic poate îndeplini mandatul de administrator al societãþii? 67. În cazul unei societãþi pe acþiuni constituitã prin subscripþie publicã, avantajele acordate membrilor fondatori au fost acceptate de subscriitori. Este suficient ca subscriitorii sã accepte avantajele patrimoniale acordate fondatorilor? 68. La constituirea societãþii pe acþiuni prin subscripþie publicã, aportul în naturã poate fi vãrsat numai în proporþie de 50%? 69. Care este momentul (data) când societatea dobândeºte personalitate juridicã? 70. Definiþi conceptele de „filialã” ºi de „sucursalã” potrivit Legii nr. 31/1990, republicatã ºi modificatã. 71. Stabiliþi valoarea de adevãr a urmãtoarei afirmaþii: „Filiala reprezintã sediul secundar al societãþii comerciale mamã”. Motivaþi: a) adevãrat; b) fals. 72. Trei persoane fizice, S.M., F.L. ºi N.A., au hotãrât sã constituie o societate pe acþiuni, fiecare obligându-se sã aducã la capitalul social câte un calculator, evaluate potrivit preþului din factura de achiziþie. Asociatul F.L. s-a obligat sã rãspundã cu averea proprie pentru obligaþiile societãþii. Faþã de situaþia de fapt prezentatã sunt îndeplinite condiþiile prevãzute de lege pentru constituirea unei societãþi pe acþiuni? Motivaþi soluþia aleasã. 73. SC „MICA” SRL a fost înmatriculatã în registrul comerþului fãrã ca administratorul desemnat prin actul constitutiv sã fi depus specimenul de semnãturã. Totodatã, la dosar nu a fost depusã dovada sediului social. Existã posibilitatea acoperirii acestor lipsuri chiar ºi dupã înmatricularea societãþii?

TESTE GRILÃ... Drept comercial – contabili autorizaþi

827

74. În situaþia în care neregularitãþile constatate dupã înmatricularea societãþii nu au fost înlãturate (remediate) în termen de un an de la data înmatriculãrii societãþii, se considerã cã aceasta este valabil înfiinþatã? 75. S-a constituit o societate cu rãspundere limitatã în care unicul asociat a adus la capitalul social un teren situat în intravilanul localitãþii unde s-a declarat sediul social al societãþii. Dupã trecerea unui termen de doi ani de la data înmatriculãrii în registrul comerþului s-a constatat cã actul constitutiv nu a fost încheiat în forma autenticã, aºa cum prevede art. 6 lit. a) din Legea nr. 31/1990, republicatã ºi modificatã, formulându-se o acþiune în constatarea nulitãþii societãþii. Este întemeiatã acþiunea în constatarea nulitãþii societãþii? 76. Cine poate formula cerere de opoziþie întemeiatã pe dispoziþia cuprinsã în art. 61 din Legea nr. 31/1990, republicatã ºi modificatã, ºi care este obiectul unei asemenea cereri? 77. În cazul unei societãþii în nume colectiv, asociatul V.M. a adus la capitalul social un numãr de 100 de obligaþiuni pe care le deþinea la SC „OVEX” SA, cu termen de rambursare la 15 august 2003. Societatea emitentã de obligaþiuni nu ºi-a onorat obligaþiile, aºa încât, la sfârºitul anului 2003, societatea în nume colectiv s-a adresat cu somaþie de efectuare a plãþii asociatului care a aportat obligaþiunile respective. Ce fel de aport reprezintã obligaþiunile? Este admisibil la o societate în nume colectiv? Societatea creditoare poate sã-l urmãreascã silit pe asociatul care a aportat obligaþiunile respective? 78. S-a constituit o societate în comanditã simplã în care asociatul comanditat S.M. a ascuns faptul cã soþia sa este asociat într-o societate în nume colectiv cu acelaºi obiect de activitate. Asociaþii comanditari M.N. ºi S.V. au solicitat excluderea din societate a asociatului comanditat S.M. pentru conflict de interese ºi, mai cu seamã, cã nu i-a încunoºtinþat pe ceilalþi asociaþi despre existenþa unei alte societãþi în care soþia sa este asociat cu rãspundere nelimitatã. Poate fi exclus asociatul comanditat în situaþia de fapt prezentatã? Motivaþi soluþia aleasã.

828

TESTE GRILÃ... Drept comercial – contabili autorizaþi

79. Societatea în comanditã simplã „MN ºi FL” a fost obligatã, prin hotãrâre judecãtoreascã, sã plãteascã altei societãþi de antreprizã de lucrãriconstrucþii suma de 400.000.000 lei pentru efectuarea mai multor lucrãri de consolidare a clãdirii în care se aflã sediul societãþii debitoare. Împotriva societãþii debitoare s-a încercat executarea silitã, dar s-a constatat cã aceasta nu are bunuri cu care sã achite datoria, motiv pentru care creditoarea s-a adresat asociaþilor comanditaþi L.F. ºi V.M. Aceºtia au refuzat achitarea datoriei motivând cã hotãrârea judecãtoreascã este pronunþatã împotriva societãþii ºi, ca atare, nu le este opozabilã. Apãrãrile asociaþilor comanditaþi sunt întemeiate? Motivaþi soluþia. 80. SC „LIR” SRL are trei asociaþi, respectiv L.M., N.M. ºi V.P., fiecare participând la capitalul social cu un aport în numerar de câte 2.000.000 lei, adicã un procent din capitalul social de 33% fiecare. În clauza referitoare la modul de participare la profit ºi pierderi asociaþii au prevãzut ca asociatul L.M. sã participe în proporþie de 20%, iar ceilalþi doi, respectiv N.M. ºi V.P., un procent de câte 40% fiecare. Este legalã clauza înseratã în actul constitutiv privind modul de participare a asociaþilor la profitul ºi pierderile societãþii? Motivaþi rãspunsul. 81. În ce termen societatea comercialã este obligatã sã plãteascã asociaþilor dividendele aprobate de adunarea generalã a asociaþilor (AGA) ºi care este sancþiunea prevãzutã de lege în cazul neachitãrii lor? 82. Care este termenul de prescripþie în care asociaþii pot intenta acþiune împotriva societãþii pentru plata dividendelor? 83. Reclamantul V.B. a solicitat ca, în contradictoriu cu pârâþii H.D.M. ºi SC „M” SRL, sã se dispunã dizolvarea ºi lichidarea societãþii comerciale „M” SRL, obligarea acesteia la plata sumei de 548.000.000 lei cãtre reclamant, reprezentând dividende cuvenite pe anul 2000 reactualizate, inclusiv instituirea unui sechestru asigurator asupra bunurilor societãþii. În motivare, reclamantul a arãtat cã între asociaþi au intervenit neînþelegeri grave care fac imposibilã continuarea activitãþii societãþii, neînþelegeri care au apãrut din cauza faptului cã atât reclamantul, cât ºi pârâta H.D.M. sunt asociaþi în alte societãþi având acelaºi obiect.

TESTE GRILÃ... Drept comercial – contabili autorizaþi

829

Pârâþii au formulat cerere privind excluderea din societate a reclamantului ºi respingerea acþiunii reclamantului de dizolvare ºi lichidare a societãþii, inclusiv de platã a dividendelor, arãtând cã reclamantul este cel care a generat neînþelegeri, faptul cã acesta a folosit mijloacele fixe ale societãþii în interes personal, respectiv în societatea care ºi-a constituit-o separat. Faþã de situaþia de fapt prezentatã, ce decide instanþa de judecatã? Dizolvarea societãþii sau excluderea din societate a asociatului reclamant? 84. Administraþia Finanþelor Publice a Sectorului Bucureºti, în contradictoriu cu SC „M” SA, a formulat opoziþie la hotãrârea de dizolvare ºi lichidare a SC „M” SA, hotãrâre adoptatã de adunarea generalã extraordinarã a asociaþilor pe considerentul cã societatea are datorii cãtre bugetul de stat, debite ce nu pot fi cunoscute decât în urma unui control de fond la societate. Nefinalizarea controlului la societate înainte de dizolvarea societãþii duce la imposibilitatea statului de a mai recupera eventualele debite restante. Din materialul probator depus la dosar s-a reþinut cã SC „M” SA este o societate de valori mobiliare care are, potrivit legii speciale, un unic obiect de activitate, respectiv intermedierea de valori mobiliare. Întrucât societatea nu a fost în mãsurã sã asigure un capital minim net în conformitate cu dispoziþiile legale, CNVM a retras autorizaþia de funcþionare a societãþii. Care este soluþia pronunþatã de instanþã de judecatã? 85. Reclamantul C.D. a chemat în judecatã pe pârâþii L.L., A.C. ºi SC „V” SRL, solicitând excluderea din societate a pârâþilor L.L. ºi A.C. care aveau ºi calitatea de administratori ai societãþii. În motivarea acþiunii, reclamantul aratã cã pârâþii au nesocotit obligaþiile prevãzute în statutul societãþii, în sensul prestãrii de activitãþi utile pentru societate, mai mult decât atât, pârâþii au înfiinþat o altã societate, cu acelaºi obiect de activitate, procedând la concedierea unor salariaþi din societatea „V” SRL în scopul reangajãrii acestora la noua societate concurentã, nesocotind dispoziþiile Legii nr. 11/1991 privind combaterea concurenþei neloiale. Acþiunea privind excluderea din societate a asociaþilor este întemeiatã ºi care este dispoziþia legalã aplicabilã?

830

TESTE GRILÃ... Drept comercial – contabili autorizaþi

86. C.A. este administrator al SC „MB” SRL numit prin actul constitutiv, în care se prevede cã va exercita mandatul cu puteri depline. La data de 31 august 2003, numitul C.A. a dat procurã soþiei sale C.M. pentru a încheia în numele ºi pe seama societãþii un contract de vânzare-cumpãrare prin care societatea cumpãrã un teren, urmând ca predarea acestuia sã se facã în termen de 30 de zile de la achitarea preþului, fiind nevoie de obþinerea unei decizii de scoatere a termenului din circuitul agricol. Din motive independente de voinþa vânzãtorului, terenul nu a mai putut fi predat cumpãrãtoarei SC „NB” SRL, iar cu preþul obþinut vânzãtorul a cumpãrat un alt imobil. Cine va rãspunde, administratorul societãþii sau persoana care a încheiat contractul? 87. În actul constitutiv al societãþii în nume colectiv „SMR” s-a prevãzut ca administratorii M.N. ºi S.F. sã efectueze toate operaþiunile împreunã ºi sã existe pe toate contractele semnãturile celor doi administratori. La data de 15 martie 2000, administratorul M.N. a cumpãrat în numele societãþii o maºinã de teren necesarã transportului unor mãrfuri din provincie, în condiþiile în care celãlalt administrator S.F. era plecat din þarã pentru a face publicitate societãþii. Contractul de cumpãrare a maºinii de teren, contract încheiat de un singur administrator, este valabil? 88. La data de 20 februarie 2003 a fost constituitã SC „LV” SA având ca acþionari: SC „M” SRL, SC „XA” SRL, M.A., N.V. ºi C.L. Pentru funcþionarea societãþii, respectiv fabricarea de piese auto, SC „M” SRL prin hotãrârea AGA din 15 iulie 2003 decide înstrãinarea cãtre SC „LV” SA a unei clãdiri. Hotãrârea adunãrii generale a asociaþilor este legalã? 89. Retragerea dintr-o societate comercialã este prevãzutã de legiuitor pentru asociaþii din societatea în nume colectiv, în comanditã simplã sau cu rãspundere limitatã (art. 226 din Legea nr. 31/1990, republicatã ºi modificatã). Cu toate acestea, existã posibilitatea legalã ca ºi acþionarii dintr-o societate pe acþiuni sã se retragã? 90. Care sunt drepturile cuvenite acþionarilor retraºi din societate?

TESTE GRILÃ... Drept comercial – contabili autorizaþi

831

91. S.M. ºi S.E., soþi, au hotãrât sã constituie o societate comercialã – SRL – în care sã aducã la capitalul social un imobil, respectiv apartamentul situat în imobilul din Str. Florilor nr. 10, apartament cumpãrat de cei doi soþi în timpul cãsãtoriei. În schimbul aportului la capitalul social al imobilului bun comun, fiecare soþ a primit în mod egal pãrþi sociale. Soþii se pot asocia pentru a constitui o societate comercialã? Este necesarã împãrþirea bunurilor comune pentru a fi aduse la capitalul social? Faptul cã imobilul a fost adus la capitalul social în schimbul cãruia soþii au primit parþi sociale în procent de 50% fiecare, înseamnã o partajare convenþionalã a bunurilor comune, operaþiune interzisã de legiuitor potrivit art. 30 alin. (2) din Codul familiei? 92. Societatea comercialã „SM” SRL s-a constituit cu un capital social în valoarea de 500.000.000 lei, din care aport în numerar 200.000.000 lei ºi aport în naturã 300.000.000 lei. Bunurile în naturã aportate au fost evaluate în momentul constituirii societãþii pe cale convenþionalã, potrivit facturilor de achiziþie a acestora. Ulterior înmatriculãrii societãþii, asociaþii au solicitat efectuarea unei expertize pentru reevaluarea bunurilor aportate la capitalul social, deoarece prin liberalizarea preþurilor valoarea acestora a scãzut. Este legalã majorarea capitalului social prin reevaluarea bunurilor în naturã aportate la capitalul social? 93. În actul constitutiv al unei societãþi comerciale existã clauza potrivit cãreia cota minimã din profit cuvenitã unui asociat se evalueazã prin raportare la o monedã strãinã, respectiv euro. Este legalã clauza din actul constitutiv al societãþii privind evaluarea cotei unui asociat în monedã strãinã? Dacã rãspunsul este afirmativ, în ce monedã se va face plata? 94. Asociaþii unei societãþi cu rãspundere limitatã au prevãzut în actul constitutiv cã societatea va avea ca obiect de activitate întrajutorarea bãneascã. Judecãtorul delegat la oficiul registrului comerþului a respins cererea de autorizare a înfiinþãrii societãþii. Este legalã hotãrârea pronunþatã de judecãtorul delegat? Motivaþi rãspunsul.

832

TESTE GRILÃ... Drept comercial – contabili autorizaþi

95. Prin hotãrârea adunãrii generale a asociaþilor societãþii comerciale „M”, societatea în nume colectiv a acceptat ca asociatul S.M. sã se retragã din societate urmând sã i se achite contravaloarea aportului adus la capitalul social ºi cota-parte din activul net al societãþii, potrivit ultimei situaþii financiare întocmite de societate, inclusiv dividendele aferente exerciþiului financiar ale anului precedent. Asociatul retras din societate, considerând cã nu mai are legãturi contractuale cu societatea comercialã, mai cu seamã cã, în urma scrisorii adresate administratorului acesteia, a existat refuzul categoric de a plãti, s-a adresat instanþei de judecatã, formulând acþiune împotriva celor doi asociaþi rãmaºi în societate. Asociatul retras îºi poate valorifica pretenþiile cu acþiune împotriva asociaþilor, sau acþiunea trebuie formulatã împotriva societãþii? 96. În ce condiþii pot fi transmise pãrþile sociale ale asociaþilor unei societãþi cu rãspundere limitatã faþã de terþe persoane? Explicaþi rãspunsul. 97. Stabiliþi valoarea de adevãr a urmãtoarelor afirmaþii: În societatea cu rãspundere limitatã convocarea adunãrii generale se realizeazã numai de cãtre administratorii societãþii: a) adevãrat; b) fals. Motivaþi rãspunsul. 98. În urma cesiunii pãrþilor sociale, societatea cu rãspundere limitatã „MN IMPEX” are 17 asociaþi. Prin actul adiþional la actul constitutiv au fost menþionaþi asociaþii dobânditori ai pãrþilor sociale, s-au desemnat noii administratori, precizându-se cã gestiunea societãþii va fi controlatã în continuare de asociaþi. Având în vedere cã este o societate cu rãspundere limitatã, controlul activitãþii poate fi exercitat de cãtre asociaþi? 99. Care este sancþiunea aplicabilã administratorilor unei societãþi cu rãspundere limitatã în cazul în care, fãrã a fi avut acordul adunãrii generale a asociaþilor, acceptã calitatea de administrator la o altã societate cu acelaºi obiect de activitate?

TESTE GRILÃ... Drept comercial – contabili autorizaþi

833

100. Adunarea generalã a asociaþilor unei societãþi comerciale pe acþiuni a hotãrât numirea a doi cenzori, pe duratã nedeterminatã, cu posibilitatea ca, în caz de împiedicare obiectivã de îndeplinire a funcþiilor încredinþate, sã poatã mandata o altã persoanã, cu condiþia ca aceastã persoanã sã fie expert contabil autorizat, în condiþiile legii. Mãsurile adoptate de adunarea generalã a asociaþilor privitoare la cenzori sunt legale? 101. Care sunt situaþiile de incompatibilitate a cenzorilor ºi ce sancþiuni se pot aplica? 102. Societatea comercialã „VS” SRL este o societate de expertizã contabilã ºi audit financiar care a încheiat un contract cu SC „M” SA pentru efectuarea activitãþilor de control a activitãþii financiar-contabile a acesteia, desemnând în calitate de cenzor pe numitul S.M. În urma efectuãrii controlului, S.M. a comunicat de îndatã acþionarilor date referitoare la activitatea desfãºuratã de administratori, pentru ca aceºtia sã convoace adunarea generalã. Comunicarea de cãtre cenzor cãtre acþionari a operaþiunilor societãþii care au fãcut obiectul controlului este legalã? 103. Precizaþi care sunt situaþiile în care cenzorii sunt obligaþi sã delibereze împreunã. 104. Acþionarii S.C. ºi M.N. au chemat în judecatã societatea „ML” SA, pentru ca instanþa sã pronunþe o hotãrâre de revocare a cenzorului F.L. pentru neîndeplinirea obligaþiilor prevãzute de art. 163 din Legea nr. 31/1990, republicatã ºi modificatã. Instanþa de judecatã poate sã se pronunþe asupra revocãrii cenzorului? 105. Arãtaþi care este natura juridicã a raporturilor juridice existente între societatea comercialã supusã controlului ºi cenzorii care efectueazã controlul de gestiune. 106. Se constituie o societate comercialã pe acþiuni ºi acþionarii hotãrãsc ca administrarea societãþii sã fie încredinþatã unei persoane juridice care are ca obiect de activitate management în afaceri. Prin contractul de

834

TESTE GRILÃ... Drept comercial – contabili autorizaþi

administrare încheiat între cele douã societãþi a fost desemnat S.A. ca reprezentant permanent al societãþii de administrare, stabilindu-se cã persoana fizicã care în fapt va îndeplini mandatul de administrator va rãspunde personal pentru atribuþiile încredinþate, persoana juridicã fiind exoneratã de orice rãspundere. Totodatã în contract s-a prevãzut cã societatea de administrare va depune în locul administratorului persoanã fizicã garanþia prevãzutã de art. 140 din Legea nr. 31/1990, republicatã ºi modificatã. Clauzele stipulate în contractul de administrare sunt legale? Motivaþi rãspunsul. 107. Care este numãrul minim de administratori necesar pentru a forma un consiliu de administraþie ºi care este valoarea minimã a garanþiei pe care trebuie sã o depunã fiecare la data preluãrii funcþiei? 108. Precizaþi care este organul competent sã efectueze controlul legalitãþii operaþiunilor efectuate de oficiul registrului comerþului. 109. Care sunt categoriile de persoane care au obligaþia sã cearã înmatricularea în registrul comerþului a activitãþii pe care o desfãºoarã ºi totodatã sã solicite înscrierea de menþiuni în registrul comerþului? 110. Stabiliþi valoarea de adevãr a urmãtoarei afirmaþii: Înregistrãrile în registrul comerþului se fac numai pe baza încheierii judecãtorului delegat la oficiul registrului comerþului? a) adevãrat; b) fals. Motivaþi rãspunsul. 111. Care sunt operaþiunile juridice care trebuie menþionate în registrul comerþului? 112. Cine poate solicita radierea din registrul comerþului a înmatriculãrilor sau a menþiunilor efectuate? 113. Delimitaþi „fondul de comerþ” de noþiunea de „întreprindere” 114. Definiþi firma ºi arãtaþi care sunt caracterele (trãsãturile) acesteia.

TESTE GRILÃ... Drept comercial – contabili autorizaþi

835

115. Delimitaþi marca de fabricã sau de comerþ de emblemã. 116. Transmiterea fondului de comerþ se poate face ºi pe cale succesoralã (moºtenire)? 117. În actul constitutiv al SC „OLVEX” SNC s-a prevãzut ca asociatul L.E. sã procure clientelã societãþii prin deplasarea în þarã pentru a face publicitate acesteia, urmând sã participe la profit ºi pierderi în proporþie de 30%. Activitatea la care s-a obligat asociatul L.E. reprezintã aport la capitalul social al societãþii? 118. Comercializarea de cãtre producãtorul agricol a produselor pãmântului cultivat de el reprezintã un act obiectiv de comerþ? Motivaþi soluþia aleasã. 119. Ce fel de act poate fi considerat contractul de construire a unei case de vacanþã de cãtre societatea comercialã „Romconstruct” SA pentru patronul unei alte societãþi comerciale, „Romexport” SA? Motivaþi soluþia aleasã. 120. Ce fel de fapt de comerþ reprezintã contractul de cumpãrare a unui teren în intravilan de cãtre SC „Solar” SA de la SC „Bucureºti” SA? Motivaþi soluþia aleasã. 121. Ce fel de fapt de comerþ reprezintã cumpãrarea de produse alimentare de cãtre un comerciant de la un alt comerciant în scopul de a le consuma? Motivaþi soluþia aleasã. 122. Ce finalitate are pentru un viticultor cumpãrarea de sticle pentru a-ºi comercializa vinul? Motivaþi rãspunsul. 123. De ce considerãm vânzarea-cumpãrarea comercialã o faptã de comerþ obiectivã? Motivaþi rãspunsul. 124. Ce fel de fapt de comerþ reprezintã construirea unui lãcaº de cult de cãtre societatea comercialã „Metanola” SA? Motivaþi soluþia aleasã. 125. Are finalitate civilã sau comercialã activitatea unui fotograf? Motivaþi rãspunsul.

836

TESTE GRILÃ... Drept comercial – contabili autorizaþi

126. Este civilã sau comercialã acþiunea în daune contra SNCFR din partea unui cãlãtor care a suferit leziuni corporale din cauza tamponãrii trenului? Motivaþi rãspunsul. 127. Este civil sau comercial gajul depus de o farmacie pentru a garanta un împrumut comercial la o bancã? Motivaþi rãspunsul. 128. Autorul care îºi tipãreºte opera pe cheltuiala proprie ºi o vinde fie el însuºi, fie prin intermediul librãriilor desfãºoarã o activitate comercialã sau necomercialã? Motivaþi soluþia aleasã. 129. O asociaþie de locatari încheie un contract de furnizare de energie electricã în care asociaþia s-a obligat sã plãteascã penalitãþi de întârziere în situaþia neîndeplinirii obligaþiei de platã a preþului pentru furnizorul de energie electricã. De la ce datã se datoreazã penalitãþi de întârziere? Motivaþi soluþia aleasã. 130. Avocatul A.J. poate desfãºura o activitate economicã în mod independent? Dar ca asociat al unei societãþi pe acþiuni? Motivaþi soluþia aleasã. 131. A.T., desfãºurând o activitate economicã independentã având ca obiect transportul de persoane ºi mãrfuri cu autoturismul proprietate personalã, devine debitor pentru datorii comerciale ce depãºesc valoarea fondului de comerþ. Întrebarea este dacã, dupã vânzarea bunurilor ce constituie fondul de comerþ, A.T. poate fi obligat sã-ºi vândã apartamentul proprietate personalã în care locuieºte, deoarece creditorii sãi comerciali nu au fost îndestulaþi? Motivaþi soluþia aleasã. 132. Comerciantului A.T., prezentându-se la oficiul registrului comerþului pentru a cere înregistrarea hotãrârii de divorþ ºi pe aceea de partajare a bunurilor comune, i s-a cerut de cãtre un funcþionar depunerea specimenului de semnãturã. În replicã, A.T. a refuzat acest lucru motivând cã la înmatricularea în registrul comerþului a prezentat specimenul de semnãturã legalizat de notarul public ºi de atunci nu s-a schimbat nimic, soþia de care a divorþat nefiind titulara activitãþilor comerciale desfãºurate. Cine are dreptate? Motivaþia soluþia aleasã. 133. Comerciantului A.T. i se cere prezentarea în instanþã a registrului jurnal ºi a registrului inventar, ca mijloace de probã în judecarea cauzei. A.T.

TESTE GRILÃ... Drept comercial – contabili autorizaþi

837

refuzã acest lucru, motivând cã acestea sunt registre private ale sale ºi cã nu are obligaþia sã le facã publice. Are dreptate? Motivaþi soluþia aleasã. 134. Societatea comercialã „A” a fuzionat prin contopire cu societatea comercialã „B”; prin fuziune a luat naºtere o nouã societate comercialã „C”. De la ce datã îºi produce efectele juridice fuziunea? 135. Lichidatorul unei societãþi comerciale dupã preluarea funcþiei a întocmit împreunã cu administratorii societãþii inventarul ºi a încheiat bilanþul prin care s-a constatat situaþia exactã a activului ºi a pasivului societãþii, dar a refuzat sã punã la dispoziþia cenzorilor aceste documente, motivând cã numai administratorii se supun controlului cenzorilor. Este corectã poziþia lichidatorului? Motivaþi. 136. La data de 15 ianuarie 2005 lichidatorul ºi-a depus specimenul de semnãturã la registrul comerþului. În vederea valorificãrii unei creanþe, lichidatorul intenteazã o acþiune în justiþie împotriva debitorului (pe numele societãþii comerciale). Cererea îi este respinsã pe motiv cã nu a fost corect formulatã deoarece societatea comercialã reclamantã se aflã în lichidare. Cum trebuie formulatã corect cererea? 137. Un acþionar s-a opus numirii în funcþia de lichidator a unui fost administrator al societãþii comerciale, motivând incompatibilitatea funcþiilor. Este corectã opinia acþionarului? Motivaþi soluþia. 138. Un asociat al unei societãþi în nume colectiv cere dizolvarea societãþii pentru cã din cei doi asociaþi unul a decedat ºi societatea comercialã nu poate continua cu un singur asociat, chiar dacã în actul constitutiv existã o clauzã de continuare cu moºtenitorii. Este întemeiatã cererea asociatului? Argumentaþi soluþia aleasã. 139. Un asociat al unei societãþi în comanditã simplã considerã cã dizolvarea societãþii prin trecerea timpului stabilit pentru durata societãþii nu îi este opozabilã pe motiv cã dizolvarea nu a fost înscrisã în registrul comerþului ºi nu s-a publicat în Monitorul Oficial al României. Este corectã susþinerea lui? Motivaþi soluþia aleasã. 140. În ce condiþii, în cazul unei societãþi în nume colectiv, asociaþii pot hotãrî odatã cu dizolvarea ºi modul de lichidare a societãþii?

838

TESTE GRILÃ... Drept comercial – contabili autorizaþi

141. Ce poate face un asociat al unei societãþi cu rãspundere limitatã a cãrei lichidare s-a terminat de 20 de zile ºi nu a fost fãcutã publicã? Motivaþi soluþia aleasã. 142. A.T. desfãºoarã în domeniul transporturilor o activitate economicã în mod independent. Lasã prin testament moºtenire fiului lui fondul de comerþ constituit. La moartea lui A.T. fiul sãu minor are 16 ani. Poate continua el activitatea preluând fondul de comerþ moºtenit? Ce se poate face în acest caz dacã nu se doreºte înstrãinarea cãtre terþi a fondului de comerþ? 143. Societatea comercialã „Coral” SA s-a constituit cu 5 acþionari ºi cu un capital social de 50 milioane lei, divizat în 500 de acþiuni a câte 100.000 lei fiecare. În actul constitutiv nu s-a precizat dacã acþiunile sunt nominative sau la purtãtor. Ce fel de acþiuni se vor considera a fi cele 500 acþiuni? Motivaþi soluþia aleasã. 144. Acþiunile cu dividend prioritar ºi fãrã drept de vot pot avea o valoare nominalã mai mare decât cele ordinare, þinând cont cã titularului lor îi este interzis dreptul de vot? Motivaþi. 145. În ce constã caracterul preferenþial al acþiunilor cu dividend prioritar ºi fãrã drept de vot? 146. Dacã în actul constitutiv al unei societãþi pe acþiuni se prevede posibilitatea constituirii de adunãri speciale, pe categorii de acþiuni, în anumite condiþii explicit stipulate, se pune întrebarea: pentru cine sunt valabile aceste precizãri? Adicã, dacã o persoanã dobândeºte la un moment dat o acþiune din categoriile precizate cã pot constitui adunãri speciale poate participa la acestea sau numai acþionarii de la momentul constituirii societãþii o pot face? Motivaþi soluþia aleasã. 147. Un acþionar titular a 10 acþiuni dematerializate ale unei societãþi pe acþiuni se aflã în imposibilitatea de a-ºi înstrãina acþiunile deoarece nu le poate preda, întrucât nu sunt emise pe suport hârtie. Ce poate face? Motivaþi soluþia aleasã. 148. O societate în comanditã pe acþiuni are în portofoliul de valori mobiliare: – 50 de acþiuni la purtãtor; – 200 de acþiuni nominative materializate ºi dematerializare; – 70 de acþiuni nominative cu dividend prioritar.

TESTE GRILÃ... Drept comercial – contabili autorizaþi

839

Se poate transmite vreuna din aceste categorii de acþiuni prin simpla predare a înscrisului? Motivaþi soluþia aleasã. 149. La constituirea societãþii comerciale „Relon” SA acþionarul A.T. a achitat 30% din capitalul subscris. Þinând cont cã înmatricularea societãþii s-a fãcut cu data de 15 martie 2004, de la ce datã poate fi somat A.T. sã-ºi execute obligaþia de vãrsãmânt pentru restul sumei subscrise? Motivaþi soluþia aleasã. 150. O societate comercialã pe acþiuni ºi-a anulat prin decizia consiliului de administraþie 20 de acþiuni ca urmare a neacoperirii de cãtre acþionari a unor vãrsãminte restante, hotãrând totodatã emiterea de noi acþiuni în locul celor anulate ºi vânzarea lor. Þinând cont cã din revânzare s-a obþinut suma de 15 milioane lei, cheltuielile de publicare ºi de vânzare acoperã suma de 1 milion lei, iar cele privind dobânzile de întârziere pentru neefectuarea vãrsãmintelor sunt în cuantum de 5 milioane lei, ce sumã se va restitui acþionarilor ale cãror acþiuni au fost anulate? Motivaþi soluþia aleasã. 151. Ca efect al anulãrii unor acþiuni nevãrsate integral de cãtre titularii lor, societatea comercialã emite noi acþiuni pe care le vinde, dar cheltuielile efectuate cu vânzarea, publicarea ºi acoperirea dobânzilor de întârziere sunt insuficiente. Societatea îi urmãreºte în solidar la platã pentru diferenþe pe subscriitori ºi cesionarii ulteriori, dar nici aºa nu se recupereazã sumele cheltuite. Ce poate decide societatea comercialã? Motivaþi soluþia aleasã. 152. Ce mãsuri ia societatea comercialã pe acþiuni împotriva acþionarului care nu este la curent cu îndeplinirea vãrsãmintelor faþã de societatea comercialã? Va fi el exclus din societatea comercialã? Motivaþi soluþia aleasã. 153. O societate comercialã pe acþiuni îºi poate dobândi propriile acþiuni din rezervele legale? Motivaþi soluþia aleasã. 154. Este grupul de interes economic o persoanã juridicã distinctã? Motivaþi soluþia aleasã. 155. Poate grupul de interes economic sã emitã acþiuni, obligaþiuni sau alte titluri negociabile? Motivaþi rãspunsul.

840

TESTE GRILÃ... Drept comercial – contabili autorizaþi

156. Ce reprezintã grupul de interes economic? 157. A.M. este numit lichidator al unei societãþi în nume colectiv. În procedura lichidãrii poate el achita datoriile societãþii cu proprii bani? Motivaþi soluþia aleasã. 158. Data dizolvãrii societãþii comerciale „Dial” SA este 17 iunie 2005. Care este data-limitã la care lichidarea societãþii comerciale trebuie terminatã? Motivaþi soluþia aleasã. 159. Unde se vor pãstra registrele ºi actele unei societãþi în comanditã simplã, dupã încheierea lichidãrii societãþii, aprobarea socotelilor ºi terminarea repartiþiei? Motivaþi soluþia aleasã. 160. Cine are obligaþia întocmirii situaþiei financiare finale a unei societãþi comerciale, în care sã se indice ce parte se cuvine fiecãrei acþiuni din repartizarea activului societãþii, însoþitã de raportul cenzorilor sau, dupã caz, raportul auditorilor financiari? Motivaþi soluþia aleasã. 161. Dacã darea de seamã asupra gestiunii administratorilor ºi bilanþul final de lichidare se depun la oficiul registrului comerþului ºi se publicã în Monitorul Oficial, Partea a IV-a, la data de 25 martie 2005, care este termenul-limitã în care orice acþionar al societãþii comerciale pe acþiuni lichidate poate face opoziþie? Motivaþi soluþia aleasã. 162. A.M., care nu are calitate de asociat, a formulat o cere adresatã tribunalului, în sensul dizolvãrii societãþii comerciale invocând ca motiv neînþelegerile grave dintre asociaþi, care împiedicã funcþionarea societãþii. Ce va decide tribunalul? Motivaþi soluþia aleasã. 163. Într-o societate în nume colectiv cu 5 asociaþi unul dintre ei moare la data de 5 martie 2005. Este aceastã situaþie o cauzã de dizolvare a societãþii? Motivaþi soluþia aleasã. 164. De unde se poate afla la finele anului care acþiuni sunt integral liberate ºi care nu? Motivaþi soluþia aleasã.

TESTE GRILÃ... Drept comercial – contabili autorizaþi

841

165. Dacã un acþionar deþine acþiuni ale cãror valori reprezintã 40% din capitalul social al societãþii emitente, în ce proporþie poate el participa la vot în cadrul AGA? Motivaþi soluþia aleasã. 166. În cazul societãþilor pe acþiuni este posibil votul prin corespondenþã? Motivaþi soluþia aleasã. 167. A.T., titular al unui numãr de 5 acþiuni din cadrul societãþii comerciale „Coral” SA, transmite dreptul de uzufruct asupra lor, pe durata de 3 ani, lui I.M. la data de 20 aprilie 2005. La data de 1 mai 2005 are loc o adunare generalã ordinarã a societãþii comerciale. Cine-ºi va exercita dreptul de vot? Motivaþi soluþia aleasã. 168. Care organ de conducere din cadrul unei societãþi pe acþiuni este competent sã decidã emiterea de obligaþiuni? Motivaþi soluþia aleasã. 169. În cadrul adunãrilor generale ale unei societãþi pe acþiuni când este obligatoriu votul secret? Motivaþi soluþia aleasã. 170. Cum devin opozabile terþilor hotãrârile adunãrilor generale ale acþionarilor? Motivaþi soluþia aleasã. 171. De câte ori pe an trebuie sã se întruneascã adunarea generalã ordinarã? 172. De competenþa cãrei adunãri generale (ordinare sau extraordinare) este sã stabileascã bugetul de venituri ºi cheltuieli ºi, dupã caz, programul de activitate, pe exerciþiul financiar urmãtor? 173. Hotãrârea adunãrii speciale a deþinãtorilor de acþiuni preferenþiale cu vot prioritar de a transforma acþiunile lor în acþiuni ordinare cu drept de vot este opozabilã tuturor acþionarilor (devine obligatorie) de la data adoptãrii, respectiv 3 mai 2005? Motivaþi soluþia aleasã. 174. Care este termenul minim în care se poate întruni adunarea generalã de la data publicãrii convocãrii? 175. Cenzorii pot convoca adunarea generalã a asociaþilor? 176. Cum se stabileºte data de referinþã pentru acþionarii îndreptãþiþi sã fie înºtiinþaþi ºi sã voteze în cadrul adunãrii generale? Motivaþi soluþia aleasã.

RÃSPUNSURI TESTE

Rãspunsuri

z

Contabilitate – experþi contabili

845

CONTABILITATE – experþi contabili

Nr. test 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20 21 22 23 24 25 26 27 28 29

Rãspuns a b c a c a a b a c a a c c a b b b c a c c a b b b a c c

Nr. test 30 31 32 33 34 35 36 37 38 39 40 41 42 43 44 45 46 47 48 49 50 51 52 53 54 55 56 57 58

Rãspuns c b a c c c b a c a b a a a c a c a a a b a c b a b b a a

Nr. test 59 60 61 62 63 64 65 66 67 68 69 70 71 72 73 74 75 76 77 78 79 80 81 82 83 84 85 86 87

Rãspuns a c a c a a b b c a b c a b b c a b c c a a c b b a b b b

Nr. test 88 89 90 91 92 93 94 95

96 97 98 99 100 101 102 103 104 105 106 107 108 109 110 111 112 113 114

Rãspuns a b c c c a b Ib IIc IIIa a b c b b a a a b a c a a b c c b c b

Rãspunsuri

846

Nr. test 115 116 117 118 119 120 121 122 123 124 125 126 127 128 129 130 131 132 133 134 135 136 137 138 139 140 141 142 143 144

Rãspuns b a a c c c c b c a b c c c c c c c c c c b c c c c b c a c

Nr. test 145 146 147 148 149 150 151 152 153 154 155 156 157 158 159 160 161 162 163 164 165 166 167 168 169 170 171 172 173 174

z

Contabilitate – experþi contabili

Rãspuns c b b c a a a c a b a c b c a c b a c c c c c a a b c b c a

Nr. test 175 176 177 178 179 180 181 182 183 184 185 186 187 188 189 190 191 192 193 194 195 196 197 198 199 200 201 202 203 204

Rãspuns a c a a b b c a c c c c a b c c c b c c b c c c a b b a b c

Nr. test 205 206 207 208 209 210 211 212 213 214 215 216 217 218 219 220 221 222 223 224 225 226 227 228 229 230 231 232 233 234

Rãspuns a a c c c b a c c b b c c b c a c a b c a c a a c a c c c b

Rãspunsuri

Nr. test 235 236 237 238 239 240 241 242 243 244 245 246 247 248 249 250 251 252 253 254 255 256 257 258 259 260 261 262 263

Rãspuns a b a c c a a c c c b a b b c b c c b a c b a a a b b c c

Nr. test 264 265 266 267 268 269 270 271 272 273 274 275 276 277 278 279 280 281 282 283 284 285 286 287 288 289 290 291 292

z

Contabilitate – experþi contabili

Rãspuns a a a b a a b b b c a a b b c a b b c b c a c a b b c b a

Nr. test 293 294 295 296 297 298 299 300 301 302 303 304 305 306 307 308 309 310 311 312 313 314 315 316 317 318 319 320 321

Rãspuns a b c c c b c b b c c b c b c b b c a c b b c b b c a c a

847

Nr. test 322 323 324 325 326 327 328 329 330 331 332 333 334 335 336 337 338 339 340 341 342 343 344 345 346 347 348

Rãspuns b c c c a a b b b c b c b b b c b c c a c c c c c c c

Rãspunsuri

848

z

Fiscalitate – experþi contabili

FISCALITATE – experþi contabili

Nr. test 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11

Rãspuns b a c b c c a a a a b

Nr. test 12 13 14 15 16 17 18 19 20 21 22

Rãspuns a a a a b c a b b b b

Nr. test 23 24 25 26 27 28 29 30 31 32 33

Rãspuns a c c a c a b c a a b

Nr. test 34 35 36 37 38 39 40 41 42 43 44

Rãspuns b b c c a a b c a a a

Rãspunsuri

z

Drept comercial – experþi contabili

849

DREPT COMERCIAL – experþi contabili

Nr. test 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20 21

Rãspuns b b a b b a c b b a a c c a b c b a b c a

Nr. test 22 23 24 25 26 27 28 29 30 31 32 33 34 35 36 37 38 39 40 41 42

Rãspuns c c b c a a b a c c b c b a a b b c b a c

Nr. test 43 44 45 46 47 48 49 50 51 52 53 54 55 56 57 58 59 60 61 62 63

Rãspuns c a b b a b b c c c c c c c a c a b b b c

Nr. test 64 65 66 67 68 69 70 71 72 73 74 75 76 77 78 79 80 81

Rãspuns c c a c a a c b a b a c c c c b c b

Rãspunsuri

850

z

Audit financiar – experþi contabili

AUDIT FINANCIAR – experþi contabili

Nr. test 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20 21 22 23 24 25 26 27 28 29

Rãspuns a a b c c b c a b b a a c a b b a a b b c c a a a b a b a

Nr. test 30 31 32 33 34 35 36 37 38 39 40 41 42 43 44 45 46 47 48 49 50 51 52 53 54 55 56 57 58

Rãspuns b b a a a c a a c a a a c a c a a a c b b b c a a b a a c

Nr. test 59 60 61 62 63 64 65 66 67 68 69 70 71 72 73 74 75 76 77 78 79 80 81 82 83 84 85 86 87

Rãspuns a a a c b a a b a c c a a a a a b c a a b a a b a c a a a

Nr. test 88 89 90 91 92 93 94 95 96 97 98 99 100 101 102 103 104 105 106 107 108 109 110 111 112 113 114 115 116

Rãspuns b b c c b c a a c b a a c b a a b a a a a a a a a a a a b

Rãspunsuri

Nr. test 117 118 119 120 121 122 123 124 125 126 127 128 129 130 131 132

Rãspuns a c b b c a b a a b b b a a b a

Nr. test 133 134 135 136 137 138 139 140 141 142 143 144 145 146 147 148

z

Audit financiar – experþi contabili

Rãspuns a b a a a a a a c b b a a b a b

Nr. test 149 150 151 152 153 154 155 156 157 158 159 160 161 162 163 164

Rãspuns a b c a a a c a b b a b a b a a

851

Nr. test 165 166 167 168 169 170 171 172 173 174 175 176 177 178 179 180

Rãspuns a b b a c b b a a b a a b b a b

Rãspunsuri z Evaluarea economicã... – experþi contabili Rãspunsuri z Evaluarea... – experþi contabili

852

EVALUAREA ECONOMICÃ ªI FINANCIARÃ A ÎNTREPRINDERII – experþi contabili

Nr. test 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20 21

Rãspuns b a c a b a b b b b a a c a b b b a b b b

Nr. test 22 23 24 25 26 27 28 29 30 31 32 33 34 35 36 37 38 39 40 41 42

Rãspuns a a b c a b b c c a b b b b b b a b b b a

Nr. test 43 44 45 46 47 48 49 50 51 52 53 54 55 56 57 58 59 60 61 62 63

Rãspuns c b a a c a c b a c a b b c b b a b b b b

Nr. test 64 65 66 67 68 69 70 71 72 73 74 75 76 77 78 79 80 81

Rãspuns a b b a c b a c b a c c a b c a a a

Rãspunsuri

z

Control financiar – experþi contabili

853

CONTROL FINANCIAR – experþi contabili

Nr. test 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20

Rãspuns a b a a b a a a a a c a a b c b b a b a

Nr. test 21 22 23 24 25 26 27 28 29 30 31 32 33 34 35 36 37 38 39 40

Rãspuns a b c b c a b b a c b c b b a a b c a b

Nr. test 41 42 43 44 45 46 47 48 49 50 51 52 53 54 55 56 57 58 59 60

Rãspuns b a b b c a b a b c a b a a a b b a b c

Nr. test 61 62 63 64 65 66 67 68 69 70 71 72 73 74 75 76 77 78 79 80

Rãspuns b a c b a a a b b a a c a a b a a a a a

Rãspunsuri

854

z

Expertiza contabilã; Doctrinã... – experþi contabili

EXPERTIZA CONTABILÃ; DOCTRINÃ ªI DEONTOLOGIE PROFESIONALÃ – experþi contabili

Nr. test 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20 21 22 23 24 25 26 27 28 29

Rãspuns c a b c b a c c c a b a b c b b c a c a c a c b b a a c b

Nr. test 30 31 32 33 34 35 36 37 38 39 40 41 42 43 44 45 46 47 48 49 50 51 52 53 54 55 56 57 58

Rãspuns c c c c c a c b a b b a b b a c b a b c a b b b a b a b a

Nr. test 59 60 61 62 63 64 65 66 67 68 69 70 71 72 73 74 75 76 77 78 79 80 81 82 83 84 85 86 87

Rãspuns a c a b b c b a c a b b a b b b b c b c a a b c b c b a c

Nr. test 88 89 90 91 92 93 94 95 96 97 98 99 100 101 102 103 104 105 106 107 108 109 110 111 112 113 114 115 116

Rãspuns b a c a c a c a b b b b b c a c c a b a b a b a c c a a c

Rãspunsuri

Nr. test 117 118 119 120 121 122 123 124 125

Rãspuns c c b a c a a c c

z

Expertiza contabilã; Doctrinã... – experþi contabili

Nr. test 126 127 128 129 130 131 132 133 134

Rãspuns b b a b a a b a b

Nr. test 135 136 137 138 139 140 141 142 143

Rãspuns b b b b a c c a a

Nr. test 144 145 146 147 148 149 150 151

855

Rãspuns b c a c b c a a

Rãspunsuri

856

z

Contabilitate – contabili autorizaþi

CONTABILITATE – contabili autorizaþi

Nr. test 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20 21 22 23 24 25 26 27 28 29

Rãspuns c a c c b a c a b a a c a b a a b b c c a c a b c c a a c

Nr. test 30 31 32 33 34 35 36 37 38 39 40 41 42 43 44 45 46 47 48 49 50 51 52 53 54 55 56 57 58

Rãspuns b c a b c b b a c b c a c c b c a b c a c b b a b a c a b

Nr. test 59 60 61 62 63 64 65 66 67 68 69 70 71 72 73 74 75 76 77 78 79 80 81 82 83 84 85 86 87

Rãspuns b b b c b c b a c b a a c b a b a a b c a b a a c b c c b

Nr. test 88 89 90 91 92 93 94 95 96 97 98 99 100 101 102 103 104 105 106 107 108 109 110 111 112 113 114 115 116

Rãspuns c c c a a b a c a a c a b b c a a a c b c c b c b a b c c

Rãspunsuri

Nr. test 117 118 119 120 121 122 123 124 125 126 127 128 129 130 131 132 133

Rãspuns c c c a a a b a c c c a c c a c c

Nr. test 134 135 136 137 138 139 140 141 142 143 144 145 146 147 148 149 150

z

Contabilitate – contabili autorizaþi

Rãspuns a b b c c c c c b a b c b c c b a

Nr. test 151 152 153 154 155 156 157 158 159 160 161 162 163 164 165 166 167

Rãspuns c b b c c b c b c b a c c b c c b

857

Nr. test 168 169 170 171 172 173 174 175 176 177 178 179 180 181 182

Rãspuns b c c a b c c c c b a c c c b

Rãspunsuri

858

z

Fiscalitate – contabili autorizaþi

FISCALITATE – contabili autorizaþi

Nr. test 1 2 3 4 5 6 7

Rãspuns b b c a c a a

Nr. test 8 9 10 11 12 13 14

Rãspuns b c c b b b c

Nr. test 15 16 17 18 19 20 21

Rãspuns c b b b a b c

Nr. test 22 23 24 25

Rãspuns a c a a

Rãspunsuri

z

Drept comercial – contabili autorizaþi

859

DREPT COMERCIAL – contabili autorizaþi

Nr. test 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15

Rãspuns a b b c c a b a c b c b c b a

Nr. test 16 17 18 19 20 21 22 23 24 25 26 27 28 29 30

Rãspuns b a c b c b a b c c a b a b c

Nr. test 31 32 33 34 35 36 37 38 39 40 41 42 43 44 45

Rãspuns b b c c c c b b a a c a c b b

Nr. test 46 47 48 49 50 51 52 53 54 55 56 57 58

Rãspuns c b b a a c a c b a b c a

Redactor: Elena MARINESCU Tel.: 327.63.80; 327.63.81; 327.63.82

www.ceccar.ro Tiparul executat la Tipografia Everest 2001 – Bucureºti Tel.: 433.07.01; 433.07.02; 433.07.03 www.everest.ro